Revista Regio nr. 12 / 2012 - Programul Operational Regional

R E V I S TA

nr. 12, ianuarie 2012

Brăila, o reabilitare mult aşteptată

Drumuri ca-n palmă pentru turismul gorjean

Sălajul şi Clujul, asociate într-un proiect Regio în valoare de 85,6 milioane de lei

Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii Polul de creştere Ploieşti beneficiază de investiţii Regio de peste 90 milioane de euro Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţul Suceava), reabilitat cu fonduri Regio

La Ineu s-a construit prima şosea de centură cu fonduri Regio

Editorial DRUMURI SPRE EUROPA La cinci ani după aderarea la UE, sunt încă multe domenii care trebuie dezvoltate ca să ajungem la un nivel comparabil cu al celorlalte state membre.

Sănătatea, educaţia, serviciile, industria, toate sunt repere importante în eforturile de modernizare. Câte dintre acestea ar putea fi abordate european în lipsa unei infrastructuri adecvate?

La intrarea în Uniunea Europeană, infrastructura României era una dintre cele mai mari provocări ale ţării noastre.

Lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate şi a investiţiilor riscau să afecteze din avântul economic şi să afecteze nu doar transporturile, ci şi dezvoltarea afacerilor.

Modernizarea infrastructurii este pentru România europeană o prioritate pentru perioada 2007-2013, în condiţiile în care finanţările alocate prin Fondul de Coeziune de UE pot acoperi acest decalaj de dezvoltare. În 2007, din reţeaua de aproape 80.000 de kilometri de drumuri, doar 20% erau acoperite de drumuri naţionale. Starea lor de uzură era, însă, numai una dintre probleme, în condiţiile în care România era ţara cu cea mai mică densitate de drumuri dintre cele 27 de state membre, respectiv 33,5 km la 100 km2.

Starea precară a infrastructurii era o problemă şi pentru dezvoltarea turismului, potenţială sursă de venituri, iar frumuseţile României ar fi putut rămâne inaccesibile pentru iubitorii naturii, în lipsa unor drumuri adecvate.

Programul Operaţional Regional a devenit, la patru ani de la aderare, unul dintre cele mai de succes motoare ale dezvoltării regionale. Dintre domeniile pe care le finanţează acest program, 3,3 miliarde de RON au fost alocate Axei Prioritare 2, pentru infrastructură rutieră. Solicitările au fost, firesc, pe măsura nevoilor existente. Până la sfârşitul anului 2011, au fost depuse peste 300 de proiecte, valoarea acestora fiind de trei ori mai mare decât fondurile disponibile. Cele 133 de proiecte contractate, cu o valoare totală de 5,8 miliarde de lei, au depăşit deja nivelul alocărilor.

Primăriile şi consiliile judeţene care au depus proiecte pentru a accesa aceste fonduri au reuşit să îmbunătăţească substanţial starea infrastructurii, iar efectele nu au întârziat să apară.

Problema infrastructurii este încă de actualitate în România. Cum banii de la buget pentru drumuri au fost puţini, primăriile şi consiliile judeţene care au înţeles mai repede oportunitatea finanţărilor au reuşit să rezolve astfel o parte din problemele legate de starea infrastructurii rutiere.

Această lecţie de succes, oferită de interesul mare acordat pentru obţinerea finanţării în vederea reabilitării drumurilor, trebuie să fie un model de urmat pentru următoarele alocări bugetare.

Banii europeni pot ajuta România să recupereze din decalajele de dezvoltare, mai ales în domeniul infrastructurii, iar bugetul UE pentru perioada 2014-2020 va permite acest lucru prin alocarea unor sume importante în domeniu.

Dan CĂRBUNARU

REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L

Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro REDACTOR-ªEF: REDACTORI: REPORTERI: DIVERTISMENT: EDITOR FOTO: GRAFICÃ ªI DTP:

Vlad Mircea PUFU Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Mihaela RÎMNICEANU Daniel PALADE Romicã NEAGU COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Sumar UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04

1.025 miliarde de euro pentru o Uniune competitivă REGIO ÎN ROMÂNIA Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii

05

07

Polul de creştere Ploieşti beneficiază de investiţii Regio de peste 90 milioane de euro

9

19

21

Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţul Suceava), reabilitat cu fonduri Regio

11

Sălajul şi Clujul, asociate într-un proiect Regio în valoare de 85,6 milioane de lei

13 15

Brăila, o reabilitare mult aşteptată

17

Drumuri ca-n palmă pentru turismul gorjean

La Ineu s-a construit prima şosea de centură cu fonduri Regio

Un proiect pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Rotterdam: reţeta succesului unei vechi artere comerciale, rescrisă cu bani europeni

22

Proiecte de amploare pentru modernizarea infrastructurii şi conservarea patrimoniului Varşoviei

25 26

AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

IANUARIE 2012

3

Buget european

Uniunea Europeană azi Dan CÃRBUNARU

1.025 MILIARDE DE EURO PENTRU O UNIUNE COMPETITIVĂ

P

ESTE

1.000

VOR

STA

bugetar convenit, vor reprezenta constrângeri suplimentare sau chiar riscuri de suspendare sau tăiere de fonduri europene.

MILIARDE DE EURO

LA

BAZA

BUGETULUI

UNIUNII EUROPENE, 2014-2020.

CONECTAT LA PRIORITĂŢILE STRATEGIEI UE 2020, BUGETUL ÎŞI VA REGĂSI PRIORITĂŢILE ÎN PLANURILE NAŢIONALE ALE STATELOR MEMBRE, ÎN CONDIŢIILE MULTIANUAL AL

PERIOADA

sursa: http://ec.europa.eu

PENTRU

ÎN CARE BANII SE VOR ÎNTOARCE LA ACESTEA APROAPE INTEGRAL

- 95%.

Propunerea lansată de Comisia Europeană vizează alocări substanţiale în domenii precum Politica de Coeziune – 33% din bugetul UE şi Politica Agricolă Comună – 36%. În acest context, România ar putea beneficia de alocări semnificative.

Creşteri ale finanţărilor, faţă de perioada 2007-2013, se înregistrează în domenii cheie precum cercetarea şi inovarea +46%, educaţia şi cultura +68% şi finanţarea infrastructurii +287%. În valoare totală de 1.025 miliarde de euro, bugetul, considerat a fi o propunere ambiţioasă de către Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, urmăreşte evitarea disipării resurselor şi stimularea politicilor de responsabilizare faţă de cheltuirea banilor europeni.

ROMÂNIA AR PUTEA SĂ PRIMEASCĂ MAI MULŢI BANI ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ BUGETARĂ Pentru România, este esenţial ca sumele alocate să fie mai mari decât cele acordate în perioada anterioară. În domeniul Politicii Agricole Comune, spre exemplu, 4

www.inforegio.ro

nivelul plăţilor directe către fermierii români va atinge, la 1 ianuarie 2017, cota de 100%, ceea ce va însemna importante sume în plus.

O miză importantă va fi şi folosirea optimă a alocărilor din cadrul Politicii de Coeziune. Sumele totale alocate coeziunii economice, sociale şi teritoriale vor fi de 376 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2014-2020. Se va introduce o nouă categorie, cea a „regiunilor de tranziţie”. Noi dispoziţii în ceea ce priveşte condiţiile impuse de Uniunea Europeană vor garanta faptul că finanţarea se concentrează asupra rezultatelor şi stimulează puternic statele membre pentru a se asigura realizarea efectivă a obiectivelor strategiei Europa 2020. Se vor încheia contracte de parteneriat cu fiecare stat membru, cu scopul de a garanta sprijinirea reciprocă a finanţării naţionale şi a celei europene.

Atât pentru România, cât şi pentru orice alt stat membru, condiţionalităţile propuse de Comisia Europeană, cele legate de atingerea obiectivelor fixate de Strategia UE 2020, precum şi cele privind politicile macroeconomice sau încadrarea în limitele deficitului

40 MILIARDE DE EURO PENTRU „CONECTAREA EUROPEI” Potrivit Comisiei Europene, un nou fond - „Conectarea Europei”, vizează stimularea valorii paneuropene a proiectelor de infrastructură.

Având la dispoziţie 40 miliarde de euro, la care se adaugă alte 10 miliarde din Fondul de Coeziune, acesta include o listă preliminară de proiecte din domeniul transporturilor, energiei şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care sporesc interconectivitatea în Europa. Aceste conexiuni care consolidează creşterea vor îmbunătăţi accesul la piaţa internă şi vor pune capăt izolării anumitor „insule” economice.

PROGRAMELE DE EDUCAŢIE, FORMARE ŞI TINERET, FINANŢATE CU 15,2 MILIARDE DE EURO De asemenea, Comisia propune consolidarea programelor de educaţie şi formare profesională, considerând că a investi în tineri este unul dintre cele mai bune planuri de afaceri.

Pentru a depăşi fragmentarea instrumentelor actuale, Comisia propune crearea unui program integrat în valoare de 15,2 miliarde de euro pentru educaţie, formare şi tineret, orientat în mod clar către dezvoltarea competenţelor şi mobilitate.

Bună practică

Regio în România Dr. Pompilia IDU | ºef birou Evaluare Program MDRT

PENTRU O EUROPĂ MAI SIGURĂ

REGIO, UN INSTRUMENT DE DEZVOLTARE A COMPETITIVITĂŢII ŞI PRODUCTIVITĂŢII

C

onstruirea unei Europe mai sigure înseamnă îmbunătăţirea mediului înconjurător şi protejarea climei. Comisia Europeană propune integrarea acestor aspecte în toate domeniile şi intenţionează să crească cheltuielile legate de combaterea schimbărilor climatice la cel puţin 20%. De asemenea, propune să se investească 4,1 miliarde de euro în securitatea europeană pentru combaterea infracţiunilor şi a terorismului, precum şi 3,4 miliarde de euro în politicile în domeniul migraţiei şi azilului.

80 MILIARDE DE EURO PENTRU STIMULAREA COMPETITIVITĂŢII În următorii şapte ani, investiţiile în cercetare şi inovare vor creşte în mod semnificativ. O strategie comună a UE, intitulată „Orizont 2020” şi care beneficiază de 80 miliarde de euro, va stimula competitivitatea Europei la nivel mondial, va încuraja inovarea şi va contribui la crearea de viitoare locuri de muncă.

AGRICULTURA EUROPEANĂ, FINANŢATĂ CU PESTE 370 MILIARDE DE EURO Beneficiind de 371,72 miliarde de euro, Politica Agricolă Comună modernă îşi menţine importanţa strategică pentru economia europeană şi mediu, pentru producerea de alimente sigure şi sănătoase şi pentru dezvoltarea comunităţilor rurale. În acest sens, 30% din sprijinul direct acordat agricultorilor va fi condiţionat de ecologizarea exploataţiilor lor.

P

OPERAŢIONAL REGIOSUSŢINE DEZVOLTAREA MI-

ROGRAMUL NAL

CROÎNTREPRINDERILOR

PRODUCTIVE

ŞI PRESTATOARE DE SERVICII, CARE FOLOSESC POTENŢIALUL INTERN AL REGIUNILOR.

Alocarea fondurilor, în cadrul Domeniului Major de Intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”, încurajează utilizarea noilor tehnologii şi inovaţii, echipamentelor IT şi serviciilor care au impact la nivelul creşterii competitivităţii, productivităţii şi calităţii serviciilor. În articolul următor vă prezentăm unul dintre proiectele finanţate în cadrul DMI 4.3, a cărui implementare reprezintă un exemplu de bună practică pentru viitorii solicitanţi de finanţare.

O OPORTUNITATE VALORIFICATĂ SC Diacet Co SRL. Bacău a accesat o finanţare Regio pentru dotarea unei hale de producţie, tocmai finalizate, cu echipamente şi utilaje specifice fabricării unor componente şi echipamente destinate transmisiilor de telefonie mobilă şi telecomunicaţii. În trecut, firma băcăuană realiza doar asamblări, pentru că nu dispunea de utilaje proprii pentru producţie. Faptul că aceasta realiza subcomponente în colaborare cu alţi furnizori, pe care doar le asambla în spaţiile proprii, o

făcea vulnerabilă în relaţia cu clienţii majori. Această situaţie constituia o sursă permanentă de tensiune şi incertitudine în relaţia cu beneficiarii, din cauza imposibilităţii de a controla costurile cu care se realizau piesele, reperele şi subansamblurile, dar şi a întârzierilor în livrarea sau executarea acestora.

Pentru pregătirea cererii de finanţare SC Diacet Co SRL a apelat la serviciile unei firme de consultanţă. Pentru o bună fundamentare a specificaţiilor tehnice ale echipamentelor ce făceau obiectul propunerii de proiect, solicitantul finanţării a studiat piaţa furnizorilor de echipamente încă din faza redactării cererii de finanţare. Obiectivul propus, în cadrul proiectului, a fost creşterea competitivităţii şi IANUARIE 2012

5

Factori de succes

Regio în România modernizarea producţiei locale şi regionale prin achiziţia unor echipamente şi utilaje specializate.

zentat la interviurile de angajare.

Pentru a compensa lipsa de calificare corespunzătoare cerinţelor de lucru pe noile utilaje, beneficiarul a optat pentru instruire la locul de muncă, asigurată de furnizorii de echipamente.

DE LA INTENŢIE, LA FAPTE Cererea de finanţare a firmei Diacet Co SRL a fost depusă în cadrul sesiunii care avea ca termen limită data de 16 iunie 2008. Contractul de finanţare a fost semnat în aprilie 2009, având o perioadă de implementare de şase luni. Cu o finanţare FEDR în valoare de 361.371 de lei (valoarea totală a proiectului fiind de 926.596 de lei), beneficiarul a achiziţionat echipamentele necesare pentru realizarea unei linii de

Proiectul nu a dus la dislocarea unor locuri de muncă prin tehnologizare, ci, dimpotrivă, a creat locuri de muncă, ce presupun calificări înalte, au subliniat directorul general ºi administratorul societãþii.

metalice fabricaţie a confecţiilor metalice complet funcţională, respectiv o presă hidraulică de îndoit tabla, o foarfecă ghilotină pentru tablă, un aparat de sudură şi un aparat de tăiere cu gaz, un generator de aer comprimat, un utilaj multifuncţional pentru manipulare şi încărcare şi o pompă hidraulică. Pentru a deservi noua linie tehnologică, firma Diacet Co SRL a angajat şapte persoane (două femei şi cinci bărbaţi), care au fost instruite pentru a dobândi competenţe în domeniul confecţiilor metalice, proiectul contribuind în acest fel la crearea unor locuri de muncă de calitate.

EVALUARE DUPĂ UN AN

Implementarea proiectului nu a fost lipsită de dificultăţi. Pentru respectarea graficului de lucru din contract a fost nevoie de un efort suplimentar din partea celor implicaţi în derularea proiectului. Având în vedere că proiectul s-a derulat într-o perioadă de instabilitate economică, în care moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro cu aproape 17%, beneficiarul a luat măsura de a impune condiţii mai severe furnizorilor, respectiv un preţ scăzut. Nu în ultimul rând, beneficiarul s-a lovit de un deficit de experienţă şi calificare pe piaţa locală a muncii, dar şi de neseriozitatea candidaţilor care s-au pre-

Evaluarea pe care beneficiarul şi-a făcut-o la un an de la implementarea proiectului a arătat o creştere a cifrei de afaceri cu 19,2%. Impactul proiectului a constat atât în dezvoltarea societăţii, astfel încât aceasta a trecut din categoria microîntreprinderilor în categoria întreprinderilor mici, cât şi în creşterea flexibilităţii societăţii şi a capacităţii acesteia de a furniza pieţei interne şi externe produse cu grad de complexitate ridicat şi cu o valoare adăugată superioară.

Ca urmare a dotărilor realizate prin proiect cu echipamente şi utilaje de ultimă tehnologie, firma şi-a diversificat gama de produse, incluzând construcţiile metalice şi a părţile componente ale acestora.

FACTORI CHEIE DE SUCCES

La succesul proiectului derulat de SC Diacet Co SRL Bacău au contribuit o serie de factori, fiecare cu importanţa sa şi cu un rol însemnat în obţinerea rezultatelor propuse. Angajamentul şi implicarea echipei de conducere a firmei, dar şi experienţa în lucrul pe bază de proiect şi în domeniul de activitate specific, au asigurat echilibru şi concordanţă între cele două etape-proiectare şi implementare. Foarte importantă s-a dovedit a fi şi experienţa beneficiarului de a lucra pe centre de costuri şi profit,

ceea ce a facilitat o bună înţelegere a cerinţelor impuse şi a parametrilor de rezultat şi eficienţă urmăriţi prin POR. Succesul proiectului este reflectat şi de faptul că beneficiarul a asigurat sursele de finanţare fără să fie nevoit să apeleze la un credit bancar care ar fi îngreunat implementarea proiectului şi ar fi atras noi riscuri, în condiţiile crizei economico-financiare care a caracterizat anul 2009. La implementarea cu succes a proiectului a contribuit şi buna comunicare cu Organismul Intermediar.

SURSA: Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.

6

www.inforegio.ro

Cãtãlina JINGOIU

POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI BENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIO DE PESTE 90 MILIOANE DE EURO

P

OLUL

DE

PLOIEŞTI

CREŞTERE

INCLUDE UN AREAL FORMAT DIN

MUNICIPIUL

REŞEDINŢĂ

TREI ORAŞE,

10

DE

COMUNE ŞI

JUDEŢ,

58

DE

SATE, TOATE OCUPÂND O SUPRAFAŢĂ DE

61.165

HECTARE.

ZONA

ARE

UN PROFIL DOMINANT INDUSTRIAL ŞI CONCENTREAZĂ PRINCIPALELE CENTRE INDUSTRIALE

ŞI

CARACTERIZATĂ

DE PRIN

SERVICII

FIIND

DEZVOLTARE

URBANĂ ŞI PRINTR-UN GRAD CRESCUT DE POPULARE.

Strategia care stă la baza Planului Integrat de Dezvoltare (PID) propune acţiuni pe două direcţii majore de intervenţie - pe de o parte, se pune accent pe redefinirea zonei metropolitane Ploieşti, ca mediu concurenţial regional pentru corporaţii, iar pe de altă parte, se urmăreşte schimbarea percepţiei asupra comunelor din această zonă metropolitană, astfel încât aşezările comunale să nu mai fie privite ca localităţi satelit ale oraşului, ci ca un teritoriu care poate oferi o infrastructură urbană competitivă.

Pornind de la această viziune, PID

ţine cont de necesităţile de dezvolză polul tare a arealului care formează urban de creştere Ploieşti. Dacă o primă direcţie este cea a creşterii reputaţiei municipiului Ploieşti în domeniul cercetării şi realizării de tehnologii avansate şi nepoluante, cea de-a doua direcţie urmăreşte creşterea atractivităţii comunelor limitrofe oraşului, ca destinaţii pentru localizarea unor obiective economice şi industriale. Cu o alocare financiară orientativă de 97 milioane de euro, polul de creştere urmăreşte implementarea unor proiecte multisectoriale, proiectate pentru perioada 2009-2025. Lista propunerilor finanţabile prin Programul Operaţional Regional include un număr de 15 proiecte prioritare şi alte şapte aflate în lista de rezervă.

ŞOSEA DE CENTURĂ ÎN NORDUL ORAŞULUI Primul proiect demarat în polul de creştere, prin Regio, în cadrul Axei Prioritare 1, a fost cel care urmăreşte realizarea unui drum

judeţean de centură în zona de nord a municipiului, între comunele Păuleşti şi Blejoi. Prin realizarea acestei legături rutiere se va obţine decongestionarea traficului în zona de nord a oraşului Ploieşti, prin separarea traficului de tranzit de traficul către zona comercială şi de producţie din nordul oraşului, precum şi de traficul din jurul oraşului.

Alte rezultate urmărite prin acest proiect sunt creşterea mobilităţii în reţeaua rutieră, reducerea riscului de accidente, a timpului de deplasare şi a consumului de carburanţi.

Drumul judeţean de centură DJ 236 va ocoli centrele comerciale din nordul oraşului Ploieşti, va continua cu un pasaj suprateran peste DN1, cu bretele de legătură, pentru a conecta drumurile naţionale DN1 şi DN1 B. Lucrările vizează construirea unui drum principal cu o lungime de 2,16 kilometri, incluzând pasajul suprateran, şi a unor bretele de acces cu o lungime totală de 1,44 kilometri. Până la această dată, au fost executate şi recepţionate lucrări în procent de cca. 30% din totalul IANUARIE 2012

7

Modernizare urbană

Regio în România

investiţiei. Lucrările au constat în mutări, protejări şi realizare reţele şi conducte (telecomunicaţii, electrice, produse petroliere, gaze naturale), totodată finalizându-se şi lucrările de terasamente la drum şi lucrările de cofrare, armare şi betonare la elemente ale pasajului.

Contractul de finanţare în valoare de aproape 44 milioane lei a fost semnat în noiembrie 2010, având o perioadă de implementare de 31 de luni. Printre rezultatele proiectului se mai urmăresc şi creşterea mobilităţii în reţeaua rutieră, reducerea riscului de accidente, a timpului de deplasare şi a consumului de carburanţi.

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ, O PRIORITATE MAJORĂ În iulie 2011, un al doilea proiect inclus în PID a luat startul. Este vorba despre investiţia care îşi propune reabilitarea, modernizarea, extinderea şi echiparea specifică a Centrului de primire în regim de urgenţă „Cireşarii”. Proiectul în valoare de 8,68 milioane de lei, aflat deocamdată în etapa achiziţiilor publice, îşi propune asigurarea unui ambient cât mai apropiat celui familial, crearea unor condiţii de igienă în această colectivitate 8

www.inforegio.ro

şi impunerea unor standarde ridicate de calitate. Lucrările vor avea ca rezultat extinderea spaţiilor de cazare, de la 20 la 50 de locuri, asigurând astfel o creştere a capacităţii de primire a Centrului.

Aşezământul este destinat copiilor cu vârste între 3 şi 18 ani abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi, şi copiilor cu dizabilităţi.

UNUL DINTRE CELE MAI MARI PARCURI DIN ŢARĂ Cea mai mare alocare financiară, în cadrul unui proiect aflat deja în implementare, la Ploieşti, este cea pentru realizarea Parcului municipal Ploieşti Vest. Proiectul, semnat în luna august 2011, dispune de o finanţare de 93,6 milioane de lei, din care peste 70 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile. Prin acest proiect se va amenaja vis-a-vis de Gara de Vest, în zona Centurii de Vest a oraşului Ploieşti, un impresionant parc, cu o suprafaţă de 541.643 metri pătraţi.

Noul parc va fi unul dintre cele mai mari din ţară. Parcul va avea zone de odihnă şi relaxare, trei spaţii de joacă, fântâni arteziene, terenuri sportive, o moară de apă şi un lac artificial cu o suprafaţă de peste un hectar. Pe lista oportunităţilor

pentru petrecerea timpului liber se înscriu patinoarul care, pe timpul verii, va fi transformat în pistă de role, locurile amenajate pentru jocuri de şah şi table. De asemenea, va exista un foişor destinat unei fanfare, dar şi un rond unde vor fi oficiate căsătorii în aer liber. Proiectul de amenajare a Parcului Municipal Vest Ploieşti are o perioadă de implementare de 36 de luni.

De asemenea, polul de creştere Ploieşti a mai depus încă şapte proiecte ce se află în etapa de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii sau de evaluare tehnică şi financiară. Prin urmare, valoarea finanţării nerambursabile solicitată de polul de creştere Ploieşti, prin cele 13 proiecte depuse până la sfârşitul anului 2011, se ridică la o valoare de 82,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea totală a polului de creştere.

PROIECTE LA LINIA DE START rmătoarele contracte de finanţare din PID, pe care polul de U creştere Ploieşti le va semna, îşi

propun continuarea investiţiilor în domeniul infrastructurii sociale şi infrastructurii de afaceri. stfel, două dintre proiectele aflate în etapa precontractuală vizează reabilitarea şi modernizarea a două aşezăminte sociale.

Este vorba despre Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică pentru persoanele adulte cu handicap, aflat în comuna Ariceştii Rahtivani, şi despre Centrul de îngrijire a persoanelor adulte cu handicap, aflat în oraşul Băicoi. n alt treilea contract care urmează să fie semnat este cel pentru construirea unei structuri de afaceri cu o suprafaţă totală de circa 8.000 metri pătraţi, în vecinătatea Parcului Industrial Ploieşti.

A

U

Căi de comunicaţie

Regio în România Cristina STERIAN

DRUMUL CĂTRE RARĂU-POJORÂTA (JUDEŢUL SUCEAVA), REABILITAT CU FONDURI REGIO

S

UCEAVA SE ÎNSCRIE ÎN CATEGORIA JUDEŢELOR

DIN

ROMÂNIA

CARE

DISPUN DE UN POTENŢIAL TURISTIC CRESCUT, DE

GENERAT

OBIECTIVE

PE

DE CARE

VARIETATEA LE

OFERĂ

VIZITATORILOR, DE LA MĂNĂSTIRI ŞI BISERICI, LA OBIECTIVE DE PATRIMONIU ŞI ZONE MONTANE PROTEJATE. FAPT, EXCEPTÂND TURISMUL

DE MARITIM,

SUCEAVA SE POT PRACTICA TOATE TIPURILE DE TURISM: CULTURAL, RELIGIOS, TURISM RURAL ŞI AGROTURISM, TURISM BALNEAR, DE AFACERI, TURISM MONTAN ŞI ECOTURISM. ÎN JUDEŢUL

PRIORITĂŢI PENTRU DEZVOLTARE Un sondaj realizat de Consiliul Judeţean Suceava, în anul 2007, pe un eşantion care a inclus autorităţi locale, grupuri de acţiune locală, organizaţii neguvernamentale şi firme private din Suceava, a arătat că priorităţile de dezvoltare a acestui judeţ trebuie să ţină cont de potenţialul turismului montan, ecumenic, istoric şi cultural, în strânsă legătură cu reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii.

Una dintre problemele reclamate era starea critică a drumurilor judeţene şi comunale, gradul de modernizare al acestora fiind de numai 53%. Pornind de la această realitate, în ierarhia priorităţilor la nivel judeţean, starea infrastructurii rutiere a devenit un obiectiv de primă importanţă.

ACCENT PE FINANŢĂRI EUROPENE

ŞOSEA IMPORTANTĂ, DAR IMPRACTICABILĂ

Într-o perioadă în care eforturile pentru finanţarea unor proiecte majore au întâmpinat obstacole în ceea ce priveşte bugetul disponibil, strategia administraţiei judeţene şi a administraţiilor locale din acest judeţ s-a axat pe accesarea finanţărilor europene. De altfel, acest lucru este evidenţiat şi de faptul că judeţul Suceava se află printre primele din ţară, în ceea ce priveşte numărul ridicat de proiecte cu finanţare europeană şi guvernamentală, promovate şi implementate în ultimii ani. Un astfel de proiect, care a ţinut cont de necesităţile şi priorităţile judeţului, dar a fost, totodată, orientat către oportunităţi de finanţare imediate, a fost „Modernizarea DJ 175 B, Km 0+000 - 15+800, Pojorâta-Rarău”.

Această şosea, iniţial clasificată ca drum comunal, avea un carosabil degradat şi depăşit, din punct de vedere tehnic. Asfaltarea acestui tronson se făcuse în anii 1965-1968, pentru ca după aceea să se execute doar reparaţii sumare, aşa că este explicabil faptul că pe anumite tronsoane stratul de asfalt nici nu mai exista.

Cele mai mari probleme erau pe porţiunea de drum care străbătea pădurea. Tronsonul respectiv devenea aproape impracticabil în perioade cu precipitaţii abundente şi în sezonul rece, din cauza denivelărilor la care contribuiau atât numeroasele izvoare formate după ploi, cât şi traficul greu, al utilajelor de mare tonaj folosite în industria lemnului. În antiteză cu starea IANUARIE 2012

9

Impuls pentru turism

Regio în România

OBIECTIVE TURISTICE LA CARE SE POATE AJUNGE PE DJ 175 B Rezervaţia Pietrele Doamnei.

Din punct de vedere peisagistic, această rezervaţie se prezintă ca un loc unic în Carpaţi. Întreaga zonă este alcătuită din calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, în perioada cretacică, când acest teritoriu a fost acoperit de mările calde ale oceanului. În perimetrul rezervaţiei, pe povârnişul sudic, se află Peştera Liliecilor;

struirea unor ziduri de sprijin şi a unor apărări de maluri, precum şi amenajarea a cinci torente de apă.

Aceste intervenţii ample s-au derulat pe parcursul a doi ani, astfel că, la finele lunii octombrie 2011, după o prelungire de două luni impusă de condiţiile concrete din teren, a avut loc recepţia finală a lucrării.

sa, drumul era unul de importanţă deosebită pentru judeţul Suceava, asigurând legătura către Rezervaţia Pietrele Doamnei, codrii seculari Giumalău-Valea Putnei şi Slătioara, Schitul Rarău şi o serie de rezervaţii naturale de interes turistic. În plus, tot acest drum este calea de acces către zonele Rarău şi Giumalău, consacrate drept destinaţii propice practicării sporturilor de iarnă.

Proiectul de reabilitare a drumului judeţean DJ 175 B a luat startul în februarie 2009 când a fost semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 2, cu o valoare totală de aproximativ 32 milioane de lei.

Lucrările începute în august 2009 au vizat modernizarea drumului cu o lungime de 15,8 kilometri, reabilitarea a patru poduri, amenajarea şi reabilitarea a 39 de podeţe, con10

www.inforegio.ro

O SINGURĂ ŞOSEA, MULTE PROBLEME REZOLVATE

„Stratele de Pojorîta”- rezervaţie geologică care păstrează vechi sedimente ce pot fi văzute în peretele stâncos al Dealului Măgura; Codrul Secular Giumalău - Valea Putnei; Codrul Secular Slătioara; Rezervaţia botanică Todirescu; Rezervaţia Piatra Buhei; Biserica Sf. Nicolaie (unică în Europa pentru cele şapte turnuri); Schitul Rarău, care se află la altitudinea de 1.300 m în Masivul Rarău, pe drumul de acces către Pietrele Doamnei-Rarău; Crucea de pe Masivul Giumalău.

Noua şosea asigură conectarea zonei turistice Rarău, prin intermediul drumului judeţean DJ 175 B, selei şi eliminarea disparităţilor de la drumul naţional DN 17. Efecte- dezvoltare existente. Noua şosea le investiţiei au fost imediate. facilitează desfăşurarea activităŞoseaua care înainte era parcursă în ţilor economice de transport, aprodouă ore şi jumătate, poate fi acum vizionare şi distribuţie şi contribuie tranzitată în 20 de minute. După re- la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltaabilitare, valorile de rea de noi sectoare trafic au crescut, lu„Rarãul are toate ºansele de activitate. În cru preconizat, de sã devinã Poiana Bucovinei”, plus, favorizează altfel, de beneficiaa declarat Gheorghe Flutur, creşterea vitezei de rul proiectului care preºedintele Consiliului Judeþean intervenţie în caa estimat că, până Suceava la inaugurarea zul unor urgenţe, în 2015, traficul de DJ 175 B. se reduce gradul de marfă şi pasageri se uzură al mijloacelor va dubla. Reabilitarea acestui drum nu este importantă de transport care traversează drudoar pentru turismul judeţului mul şi scad costurile de întreţinere Suceava, ci şi pentru dezvoltarea a drumului şi costurile presupuse de localităţilor aflate de-a lungul şo- reparaţii periodice.

Parteneriat public

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

SĂLAJUL ŞI CLUJUL, ASOCIATE ÎNTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE DE LEI

Î

N DECEMBRIE

2011, AUTORITĂŢILE SĂLAJ ŞI CLUJ AU

DIN JUDEŢELE

INAUGURAT

CEA

MAI

IMPORTANTĂ

INVESTIŢIE DERULATĂ ÎN ULTIMII ANI ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A CELOR DOUĂ JUDEŢE.

ESTE VORBA DESPRE ŞOSEAUA CIUCEA – CRASNA – VÂRŞOLŢ, CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE CELE DOUĂ JUDEŢE ŞI CARE A FOST REABILITATĂ PE O LUNGIME TOTALĂ DE 37,6 KILOMETRI

(30 DE KILOMETRI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ ŞI 7,6 KILOMETRI ÎN JUDEŢUL CLUJ).

PROIECTUL ÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE LEI A FOST FINANŢAT PRIN

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 2, BENEFICIAR FIIND PARTENERIATUL JUDEŢENE

SĂLAJ

DINTRE ŞI

CONSILIILE

CLUJ.

UN DRUM GREU DE PARCURS Drumul Judeţean Ciucea - Crasna - Vârşolţ este artera care asigură legătura dintre judeţele Sălaj şi Cluj. Înainte de derularea proiectului Regio de reabilitare, şoseaua nu mai fusese supusă nici unei intervenţii timp de circa patru decenii, în condiţiile în care durata de exploatare normală este de 15 ani.

Din cauza denivelărilor şi gropilor din carosabil, distanţa de 37 de kilometri, cât măsoară artera rutieră, era parcursă de şoferi în aproximativ două ore, chiar dacă distanţa poate fi străbătută, în condiţii normale de trafic, în mai puţin de 50 de minute. Anumite sectoare de drum erau afectate de alunecări de

teren şi tasări determinate de instabilitatea reliefului colinar din zonă. Şoseaua era degradată şi din cauza faptului că fusese proiectată la o capacitate portantă mai mică, în timp ce valorile de trafic din ultimele două decenii au crescut simţitor.

Acest lucru a generat deteriorarea şoselei la nivelul structurii sale, iar remedierea nu a fost posibilă prin lucrări de întreţinere curentă sau periodică. Nu în ultimul rând, lipsa şanţurilor de scurgere a apei pluviale sau colmatarea celor existente conduceau frecvent la acoperirea şoselei cu noroi adus de precipitaţii de pe coline.

la cofinanţarea lucrărilor. Contractul, a cărui valoare totală a fost de 85,6 milioane de lei, a fost semnat în august 2008, având o durată de implementare de 48 de luni. Cele două unităţi administrativ-teritoriale au beneficiat de o finanţare nerambursabilă de 71,7 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat. Proiectul a vizat refacerea totală a drumului, până la nivelul structurii de rezistenţă, construirea a opt poduri noi şi reabilitarea altor trei deja existente, realizarea sau reabilitarea unui număr total de peste o mie de podeţe tubulare.

O SOLUŢIE ÎN PARTENERIAT

DIFICULTĂŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Iniţiativa de a propune reabilitarea acestui drum, în cadrul unui proiect Regio, în parteneriat, a aparţinut Consiliului Judeţean Sălaj, pentru că şoseaua străbate şi judeţul Cluj, pe o porţiune de 7,6 kilometri. Consiliul Judeţean Cluj a devenit, astfel, partener în proiect, contribuind

Implementarea proiectului Regio nu a fost lipsită de dificultăţi. Una dintre probleme au constituit-o numeroasele contestaţii apărute în cadrul procedurilor de achiziţie publică, unele soluţionate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, altele de instanţe.

IANUARIE 2012

11

Condiţii pentru progres

Regio în România

Întârzierile generate de aceste contestaţii au fost recuperate prin reducerea perioadei de execuţie a lucrărilor, astfel că nu a fost necesară prelungirea perioadei de implementare. O altă problemă a fost faptul că, în toamna anului 2010, judeţele Cluj şi Sălaj s-au confruntat cu cele mai grave inundaţii din ultimul secol, care a provocat, ulterior, alunecări de teren, cu impact asupra nivelului de degradare a şoselei. Din acelaşi motiv au apărut eroziuni în zona podurilor, fiind necesare măsuri suplimentare de corecţie a albiei apelor curgătoare, pentru a nu periclita siguranţa exploatării acestora. Cea mai gravă problemă apărută în timpul execuţiei lucrărilor a fost semnalată la podul din vecinătatea lacului de acumulare de la Vârşolţ. O serie de lucrări hidrotehnice desfăşurate la acest lac de acumulare au condus la creşterea nivelului apei. Pentru că podul se află exact la coada lacului, deversarea apelor a condus la inundarea zonei, ceea ce a impus lucrări 12

www.inforegio.ro

de supraînălţare a acestui obiectiv cu 1,2 metri.

Reabilitarea şoselei care leagă localităţile Ciucea, Crasna şi Vârşolţ a dus la creşterea traficului pe acest tronson. O mare parte din traficul care, până acum, s-a desfăşurat pe reţeaua de drumuri naţionale din regiune, este acum preluat de şoseaua reabilitată. Prin investiţia derulată, autorităţile din judeţele Sălaj şi Cluj şi-au propus să contribuie la dezvoltarea microregiunii Ţara Silvaniei - Zona Meseş, unul dintre cele mai pitoreşti ţinuturi din Munţii Apuseni. În pofida resurselor naturale de care dispune, starea precară a infrastructurii rutiere a contribuit la stagnarea economică

a acestei microregiuni. La dezvoltarea economică este de aşteptat să contribuie şi turismul local care beneficiază din plin de rezultatele proiectului Regio. Potenţialul turistic generos din zona riverană drumului va putea fi mai bine valorificat, odată cu finalizarea acestei investiţii. În zonă există pârtia de la Vânători, dar şi o serie de alte pârtii de schi neamenajate în Munţii Plopişului, de interes pentru turiştii în căutare de locuri mai puţin aglomerate şi peisaje excepţionale.

Reabilitarea şoselei creează condiţii pentru dezvoltarea unor noi unităţi turistice şi de agroturism în zona turistică Ciucea - Vânători şi în împrejurimi.

TABLOU SINTETIC AL REZULTATELOR PROIECTULUI REGIO 37,62 km de drum reabilitat şi modernizat; 8 poduri nou construite; 3 poduri reabilitate şi consolidate; peste 1.000 podeţe tubulare noi şi reabilitate.

Investiţii urbane

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

BRĂILA, O REABILITARE MULT AŞTEPTATĂ

Î

NCEPUTUL CHEAZĂ

ŞI

2012

ANULUI PENTRU

LOCUITORII

MAR-

ADMINISTRAŢIA

ORAŞULUI

BRĂILA

O

REALIZARE LA CAPITOLUL INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA

DUPĂ DE

RUTIERĂ

O PERIOADĂ DE

IMPLEMENTARE,

REABILITARE

A

33

URBANĂ.

DE LUNI

PROIECTUL

UNEIA

DINTRE

DE CELE

MAI IMPORTANTE ARTERE A ORAŞULUI

-

STRADA

FINAL.

GRIVIŢA -

LUCRĂRILE

A AJUNS LA

AMPLE REALIZATE

LA ACEST OBIECTIV AU FOST FINANŢATE PRINTR-UN PROIECT TOTALĂ DE

REGIO ÎN VALOARE 25,7 MILIOANE DE LEI.

TRAFIC INTENS, PROBLEME MARI Strada Griviţa este una dintre arterele principale ale municipiului Brăila, care traversează oraşul de la sud la nord, fiind considerată o centură de comunicaţie rutieră.

Cu o lungime totală de 3,25 kilometri, aceasta asigură legătura între cartiere dens populate şi accesul la o serie de centre comer-

ciale, sociale şi culturale. De-a lungul timpului, traficul greu şi foarte greu şi condiţiile climatice au contribuit la degradarea căii de rulare auto. Creşterea traficului, în special a traficului greu, de tranzit, pe o stradă cu un carosabil degradat şi cu un sistem rutier depăşit din punct de vedere tehnic, crea riscuri de degradare pentru construcţii, monumente istorice şi de artă, din cauza vibraţiilor puternice. Înainte de implementarea proiectului Regio, strada Griviţa era clasificată cu indicele de degradare „foarte rău”, având un permanent risc de producere a unor accidente rutiere.

Carosabilul suferise o degradare continuă, în ciuda lucrărilor periodice de plombare, stratul de asfalt prezentând fisuri şi crăpături multiple, ceea ce făcea absolut necesară o amplă lucrare de reabilitare a acestei artere. În plus, în zonele traversate de această stradă erau necesare şi lucrări de refacere şi redimensionare a canalizării pluviale. Dezvoltarea oraşului impunea,

de asemenea, o nouă sistematizare şi organizare a trotuarelor, spaţiilor verzi şi parcărilor, în concordanţă cu normele tehnice actuale.

LUCRĂRI AMPLE PENTRU CONDIŢII MAI BUNE DE TRAFIC Oportunitatea unor astfel de lucrări a apărut prin accesarea fondurilor nerambursabile disponibile prin Programul Operaţional Regional

25,7

milioane de lei, valoarea totalã a proiectului 2007-2013. Proiectul municipalităţii brăilene a primit aprobarea în aprilie 2009, iar în primăvara anului

IANUARIE 2012

13

Siguranţă şi confort

Regio în România

următor au fost demarate lucrările de execuţie. Investiţia a fost abordată pe tronsoane, pentru a nu crea dificultăţi majore în trafic.

Chiar şi aşa, derularea lucrărilor a impus devierea circulaţiei, inclusiv modificarea traseelor mijloacelor de transport în comun. Investiţia a inclus şi lucrări la infrastructura de utilităţi. Înainte de abordarea lucrărilor la partea carosabilă, au avut loc intervenţii pentru refacerea sistemului de canalizare pluvială şi a reţelei de alimentare cu apă pe cele două părţi ale străzii. Conductele au fost înlocuite cu unele noi, care au o durabilitate de peste 25 de ani. De asemenea, s-au făcut lucrări pentru protejarea reţelelor de gaze, de termoficare şi de telecomunicaţii. În plus, stâlpii de iluminat stradal au fost înlocuiţi.

Toate aceste lucrări au fost conveni14

www.inforegio.ro

te, printr-un calendar, cu furnizorii de utilităţi, în aşa fel încât, după reabilitare, să nu mai aibă loc alte intervenţii care să deterioreze starea carosabilului.

Proiectul Regio derulat la Brăila a urmărit lărgirea străzii la trei sau patru benzi, modernizarea trotuarelor şi crearea unor spaţii verzi la marginea lor, precum şi asigurarea accesului riveranilor la partea carosabilă. Fundaţia străzii a fost consolidată, iar asfaltarea s-a făcut după o tehnologie care asigură rezistenţa la zece tone pe osie şi la o intensitate medie a traficului de zece mii de vehicule pe an.

Infrastructura nou creată a fost proiectată să reziste cel puţin 20 de ani. În acest timp vor fi necesare doar lucrări de întreţinere şi, o dată la şapte ani, reparaţii mai complexe.

REZULTATE DEJA PALPABILE

R

efacerea acestei artere are deja rezultate care pot fi cuantificate pe teren. În primul rând, traficul auto şi pietonal a fost fluidizat şi se poate desfăşura în condiţii de siguranţă şi confort. Pentru traficul auto greu, principalul beneficiu este mobilitatea crescută. De partea cealaltă, a autorităţilor, investiţia degrevează bugetul local de o serie de cheltuieli de reparaţii şi întreţinere, care ar fi trebuit să fie realizate în timp, dacă artera respectivă nu ar fi fost modernizată. Pe termen lung, se preconizează o creştere a valorii de piaţă a imobilelor din zonă şi un interes în creştere al agenţilor economici pentru a-şi desfăşura activitatea de-a lungul acestei străzi.

Soluţii pentru trafic

Regio în România Cristina STERIAN

Oraş mic, ambiţii mari

LA INEU S-A CONSTRUIT PRIMA ŞOSEA DE CENTURĂ CU FONDURI REGIO INVESTIŢIA A FOST FINALIZATĂ ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2010

P

RIMUL PROIECT DE INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT ÎNCHEIAT ÎN CADRUL

PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 A FOST CENTURA SUD INEU, O INVESTIŢIE CU UN BUGET DE CIRCA 14 MILIOANE DE LEI, DIN CARE VALOAREA NERAMBURSABILĂ A FOST DE

13,7 MILIOANE DE LEI. AUTORITĂŢILE ORAŞULUI INEU AU SEMNAT ÎN OCTOMBRIE 2008 CONTRACTUL DE FINANŢARE PENTRU CONSTRUIREA ACESTUI TRONSON.

APROAPE UN AN, ÎN

AUGUST

DUPĂ 2009,

AU FOST DEMARATE

LUCRĂRILE DE EXECUŢIE.

4 KILOMETRI DE ŞOSEA, NENUMĂRATE BENEFICII Prin proiect a fost prevăzută construirea unei şosele de centură cu o lungime totală de 4,1 kilometri care să asigure legătura rutieră între drumul judeţean DJ 792 Arad-Ineu şi drumul Naţional DN 79A. Şoseaua de Centură Sud începe din DN 79A, înainte de oraşul Ineu, unde a fost amenajată o intersecţie în formă de T, cu prioritate pe direcţia actualului drum naţional. Racordarea la drumul judeţean DJ792 s-a făcut tot printr-o intersecţie în formă de T cu fluenţă pe direcţia actualului drum judeţean. Construirea unei şosele de centură a oraşului Ineu a urmărit fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de transport şi traversarea localităţii în condiţii de

siguranţă. Odată realizată această şosea, traficul greu care se realiza înainte prin oraş, a fost direcţionat în afara zonei urbane ceea ce a eliminat blocajele rutiere, a redus timpul de transport şi a contribuit la reducerea poluării oraşului şi la creşterea nivelului de sănătate a locuitorilor din Ineu. Devierea traficului greu dinspre oraş către şoseaua de centură reprezintă un pas important în vederea conservării obiectivelor de patrimoniu şi a celorlalte clădiri din oraşul Ineu, prin eliminarea vibraţiilor generate de trafiul greu. Odată cu utilizarea noului traseu, s-a scos o parte din traficul de marfă şi tranzit din oraş şi s-a asigu-

rat o circulaţie modernă, proiectată corespunzător unui trafic greu pentru o periodă de cel puţin 20 ani.

5.000

de navetiºti folosesc, zilnic, ºoseaua de centurã din Ineu Noua şosea a facilitat şi accesul lucrătorilor angajaţi la obiectivele aflate în zona industrială a oraşului IANUARIE 2012

15

Acces facil

Regio în România Ineu. Prin fluidizarea traficului, Centura Sud Ineu facilitează accesul în zona industrială unde, în prezent, sunt angajate 6.000 de persoane (aproximativ 5.000 de navetişti, de pe o rază de 50 de kilometri). De altfel, toate aceste beneficii aduse

Valoarea investiþiei:

14

milioane de lei oraşului, şoselei l i prin i construirea t i l i de d centură, sunt evidenţiate de indicatori prevăzuţi în proiect. Autorităţile au preconizat, încă de la început, că traficul prin oraş se va reduce prin devierea unui număr de circa 2700 de autovehicule care înainte tranzitau oraşul. Poluarea fonică se reduce, de asemenea considerabil, de la un nivel de până la 72,7 decibeli, înainte, la 47 decibeli, în prezent.

De asemenea, iniţiatorii proiectului au preconizat o creştere a volumului de mărfuri transportate pe noua şosea.

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE Şoseaua Centura Sud Ineu a fost inaugurată în aprilie 2010, la doi ani de la semnarea contractului de finanţare. A fost, de altfel, primul obiectiv finalizat în cadrul Programului Operaţional Regional 20072013, Axa Prioritară 2. Pentru economia oraşului Ineu, realizarea 16

www.inforegio.ro

acestei investiţii a constituit un prim pas către un amplu proces de dezvoltare. În primul rând, realizarea căii de acces a constituit un imbold pentru posibilii investitori care au acum infrastructura rutieră necesară desfăşurării afacerilor. Având în vedere că şoseaua de centură asigură accesul către zona industrială a oraşului s-au creat, odată cu finalizarea lucrărilor, premisele dezvoltării acestei zone.

Situat la 57 de kilometri de municipiul Arad, oraºul Ineu se înscrie în categoria aºezãrilor urbane de mici dimensiuni, cu o suprafaþã de 116,6 kilometri ºi o populaþie de circa 10.000 de locuitori.

„Este un proiect extrem de important, este primul drum realizat din bani europeni, care, în mod cert, va ajuta la dezvoltarea economică a acestei zone. Proiectul răspunde nevoii pe care o avem de a investi în reabilitarea şi construirea de drumuri în România.

Faptul că am reuşit să realizăm centura de sud din Ineu cu bani europeni este de bun augur.

Investiţia de la Ineu este un proiect model, ne bucurăm că a fost finalizat repede şi că poate fi un exemplu pentru cei care sunt beneficiari de astfel de fonduri”, a declarat, la inaugurarea ºoselei, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea.

Şosele modernizate

Regio în România Cristina STERIAN

DRUMURI CA-N PALMĂ PENTRU TURISMUL GORJEAN

P

RIMUL CONTRACT SEMNAT ÎN CADRUL

REGIO

ŞI UNA DINTRE CELE

MAI IMPORTANTE INVESTIŢII DERULATE ÎN

INFRASTRUCTURA

RUTIERĂ

DE

GORJ A FOST, DRUMULUI JUDEŢEAN DJ 665 ŞI A DRUMULUI JUDEŢEAN DJ 675 C. DERULATĂ ÎN PERIOADA APRILIE 2088 - IUNIE 2011, INVESTIŢIA DE STRICTĂ NECESITATE, A CONTRIBUIT CONSIDERABIL LA DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A LOCALITĂŢILOR AFLATE DE-A LUNGUL CELOR DOUĂ TRONSOANE REABILITATE. INTERES JUDEŢEAN DIN REABILITAREA

DJ 665, cunoscut şi sub denumirea de „Oltenia de sub munte”, face legătura între localităţile Curţişoara - Muşeteşti - Crasna - Novaci Polovragi. DJ 675 C leagă TârguCărbuneşti de Ţicleni şi Peştera Jianu. Împreună, cele două artere traversează, pe tronsoanele reabilitate, 20 de localităţi gorjene, aflate în zona submontană. Prin proiectul

17

poduri au fost modernizate Regio, aceste localităţi, care reunesc aproape 32.000 de locuitori, au fost conectate la reţeaua de drumuri naţionale (DN 67, DN 67 C şi DN 66) şi la drumul european

E79-DN 66. Studiul de fezabilitate al proiectului a arătat că cele două şosele erau tranzitate, înainte de modernizare, de peste 1.600 de autovehicule, zilnic. Starea celor două artere rutiere făcea ca circulaţia să se desfăşoare anevoios, ceea ce constituia un impediment şi pentru cei peste 400 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul localităţilor traversate de DJ 665 şi DJ 675 C.

STARTUL A FOST DAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2008 Contractul pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a fost semnat în 22 aprilie 2008, iar valoarea sa totală a fost de 92,3 milioane de lei. La începutul anului 2009, Consiliul Judeţean Gorj, în calitate de beneficiar al investiţiei, a semnat contractul de execuţie a lucrărilor cu o companie italiană. Contractul prevedea lucrări de modernizare, de siguranţă a traficului rutier şi de reabilitare a două poduri cu lungime

mai mare de cinci metri. De asemenea, pe întregul traseu urmau să fie reparate şi celelalte 17 poduri, să fie modernizate 79 de podeţe şi să fie construit unul nou.

PROIECTE SUPRAPUSE Imediat după ce constructorul a demarat lucrările, Consiliul Judeţean Gorj a primit, printr-un alt program, o finanţare nerambursabilă importantă pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi apă uzată, inclusiv în localităţile traversate de cele două drumuri aflate în reabilitare. Astfel, pe tronsonul de drum judeţean DJ 665 s-au efectuat lucrări de introducere a reţelelor de canalizare, pe o lungime de 7 kilometri.

Aceste investiţii s-au derulat în perioada aprilie - august 2010, ceea ce a determinat prelungirea duratei de execuţie a contractului pentru lucrările la această şosea. Între timp, însă, constructorul a lucrat la cealaltă şosea, DJ 675 C, finalizată la sfârşitul lunii august IANUARIE 2012

17

Beneficii regionale

Regio în România

57,7 km de ºosea reabilitatã

2009. Drumul judeţean DJ 665 a fost finalizat în mai 2011, iar recepţia finală a lucrărilor, la ambele tronsoane, a avut loc în iunie 2011.

BENEFICIILE PROIECTULUI REGIO Realizarea proiectului Reabilitarea drumurilor judeţene DJ 665 Km 0+000 - 54+500 şi DJ 675 C Km 0+000 - 4+300 asigură la această dată o infrastructură de transport extinsă, modernă şi durabilă, precum şi condiţii favorabile pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zona de nord–est a judeţului Gorj. Prin modernizarea şi reabilitarea acestor drumuri judeţene, accesul către zonele cu potenţial turistic a devenit mult mai facil. Turiştii pot ajunge mult mai uşor în zona staţiunii Rânca – Novaci, la Baia de Fier, Polovragi sau Crasna. De asemenea, şoseaua modernizată asigură accesul facil la staţiunea balneară Săcelu. Indirect, reabilitarea infrastructurii rutiere a contribuit şi la creşterea activităţilor de turism în zonă şi la crearea de noi afaceri. Investiţia 18

www.inforegio.ro

a fost importantă, pentru mediul economic, şi din altă perspectivă: şoseaua reabilitată facilitează accesul la zone industriale precum Parcul Industrial Bumbeşti Jiu.

ALTE BENEFICII ALE PROIECTULUI Proiectul Regio de reabilitare a celor două drumuri judeţene din Gorj a creat şi oportunităţi de angajare pentru forţa de muncă din zonă. Astfel, pe durata implementării proiectului au fost create 150 de locuri noi de muncă, ocupate, în general, de personal calificat şi necalificat din localităţile traversate de tronsoanele modernizate.

Reabilitarea şi modernizarea celor două drumuri judeţene a dus la creşterea vitezei şi a siguranţei traficului, în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Impactul economic pozitiv s-a concretizat în reducerea timpului de parcurs şi a consumului de carburanţi, reducerea costurilor de operare a vehiculelor şi reducerea costurilor de operare şi întreţinere a infrastructurii.

Investiţie oportună

Regio în România Elena OCEANU

UN PROIECT PENTRU DEZVOLTAREA JUDEŢULUI GIURGIU

C

JUDEŢEAN

ONSILIUL ESTE

GIURGIU

BENEFICIARUL

UNEIA

DINTRE CELE MAI MARI INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA

RUTIERĂ.

PROGRAMUL OPRAŢIONAL ADMINISTRAŢIA

PRIN REGIONAL,

JUDEŢEANĂ

A

PRIMIT O FINANŢARE DE PESTE

86

MILIOANE DE LEI, FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE ŞI DE LA BUGETUL DE STAT, REPREZENTÂND

98%

DIN

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI CARE PREVEDE

REABILITAREA

UNUI

DRUM

JUDEŢEAN DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ.

ESTE

VORBA DESPRE

DJ 411

CARE

VA FI REABILITAT PE O LUNGIME DE

46,2 KILOMETRI, PRINTR-O INVESTIŢIE A CĂREI VALOARE TOTALĂ ESTE DE

109,2

MILIOANE DE LEI.

Drumul Judeţean 411 este una dintre cele mai importante artere din judeţul Giurgiu. Şoseaua străbate judeţul de la est la vest, pe o lungime de circa 55 de kilometri, şi se intersectează cu trei drumuri naţionale (DN5A, DN 5 Bucureşti Giurgiu şi DN5B Giurgiu - Găeşti). Înaintea demarării proiectului de reabilitare, starea acestui drum era precară. Şoseaua nu mai trecuse prin reparaţii capitale de peste trei decenii. Cele mai tranzitate tronsoane erau pline de gropi şi rămăseseră accesibile doar pentru căruţe şi tractoare, în timp ce anumite porţiuni rămăseseră, aşa cum au fost proiectate iniţial, ca drumuri neasfaltate, acoperite doar cu pietriş, sau drumuri de pământ.

O INVESTIŢIE CARE ADUCE DEZVOLTARE ECONOMICĂ Reabilitarea DJ 411 a fost considerată de autorităţile administraţiei publice judeţene ca o oportunitate de dezvoltare economică a celor şapte comune aflate de-a lungul şoselei.

Localităţile aflate pe traseul acestui drum numără peste 27.000 locuitori, cărora le va fi facilitat accesul

către diferite zone. În plus, şoseaua este de mare importanţă şi pentru agenţii economici din zonă, pentru transportatori şi turişti. Tronsonul propus spre reabilitare măsoară 46,2 kilometri, include trei poduri, peste râurile Neajlov şi Bălăria, şi, pentru abordarea lucrărilor de modernizare, a fost împărţit în patru sectoare distincte.

UNDĂ VERDE PENTRU LUCRĂRI

Locuitorii a

7

comune sunt beneficiari direcþi ai investiþiei

Contractul de finanţare a proiectului Reabilitarea şi modernizarea DJ 411: Limită judeţ Călăraşi - Hotarele - Isvoarele - Teiuşu - Mironeşti - Comana - Budeni - Brăniştari Călugăreni - Crânguri - Singureni Iepureşti - Bulbucata - Podu Doamnei - Clejani (DN 61) a fost semnat IANUARIE 2012

19

Dezvoltare accelerată

Regio în România în data de 4 martie 2011 de Consiliul Judeţean Giurgiu şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

A fost deschisă, astfel, o finanţare cu o valoare totală de 109,2 milioane de lei. Lansarea oficială a proiectului a avut loc în aprilie 2011, iar în luna august a aceluiaşi an a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor cu un consorţiu format din două firme cu portofoliu considerabil de lucrări în domeniu. Cei doi executanţi au la dispoziţie doi

24

de luni va dura execuþia lucrãrilor ani pentru a reabilita şoseaua pe lungimea de 46,2 kilometri, în timp ce durata de implementare a proiectului, asumată prin contract, este de 32 de luni.

STADIUL EXECUŢIEI: 20% Imediat după semnarea contractului de execuţie, constructorii au trecut la organizarea de şantier şi au demarat lucrările pregătitoare - tăiere de arbuşti şi curăţarea terenului – pentru ca la începutul toamnei să fie aduse utilajele pentru demararea lucrărilor. În acest scop, şoseaua a fost împărţită în patru tronsoane distincte. Până la venirea frigului, constructorii au reuşit să realizeze 20% din volumul total de lucrări, ur20

www.inforegio.ro

mând să reia execuţia în primăvară.

Chiar dacă există un termen de doi ani pentru execuţia efectivă în teren, lucrările înregistrează deja un avans şi ar putea fi încheiate mai devreme. Prognozele beneficiarului arată că, dacă ritmul de lucru va

rămâne constant, şoseaua ar putea fi complet reabilitată la finele anului 2012. Tot pe parcursul anului 2012 se vor desfăşura şi investiţiile la cele trei poduri aflate de-a lungul DJ 411, lucrări cu o complexitate crescută.

REZULTATELE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI niţiatorii proiectului au avut în vedere beneficiile pe care le va aduce reabilitarea acestui tronson de drum judeţean. În primul rând, proiectul Icontribuie la accelerarea dezvoltării economice a localităţilor aflate pe traseul drumului judeţean prin:

sporirea accesibilităţii şi a mobilităţii forţei de muncă spre zonele cu deficit, în vederea echilibrării cererii şi ofertei de pe piaţa de muncă regională; facilitarea accesului agenţilor economici la centrele comerciale urbane şi la nodurile generatoare de trafic; valorificarea potenţialului turistic, prin facilitarea accesului la obiectivele turistice şi culturale aflate pe traseul DJ 411; facilitarea accesului investitorilor privaţi la potenţiale pieţe noi, în regiune; asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, în vederea dezvoltării durabile a economiei şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Vechi şi nou

Bani europeni în Uniunea Europeană Dan CÃRBUNARU

ROTTERDAM: REŢETA SUCCESULUI UNEI VECHI ARTERE COMERCIALE, RESCRISĂ CU BANI EUROPENI

C

ONSIDERAT

A

FI

UNUL

DINTRE

ORAŞELE CELE MAI ECLECTICE DIN

EUROPA, ROTTERDAM

NU SE ÎNSCRIE

ÎN TIPOLOGIA ORAŞELOR OLANDEZE, CU CANALE, PASAJE PIETRUITE ŞI CASE DIN SECOLUL AL

XVII-LEA,

CI SE

REMARCĂ PRIN MODERNISM ŞI INOVARE.

DISTRUS

DE

AVIAŢIE GERMANE

BOMBARDAMENTELE

– LUFTWAFFE,

ÎN

PRIMĂVARA ANULUI 1940, ORAŞUL S-A REINVENTAT, PRACTIC, DEVENIND UN REPER DE BUN GUST ÎN ARHITECTURĂ ŞI DESIGN.

NIEUEW BINNENWEG, ISTORIA UNEI VII ARTERE COMERCIALE Construită între 1880 şi 1910, strada Nieuwe Binnenweg a fost cândva o arteră preferată de comercianţi şi o atracţie pentru cumpărători şi turişti. După ce, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, centrul oraşului Rotterdam a fost distrus de bombardamente, Nieuwe Binnenweg a fost refăcută şi a devenit una dintre cele mai importante străzi ale oraşului pentru cumpărături şi petrecerea timpului liber.

Cu toate acestea, începând cu anii ’60, strada şi cartierele înconjurătoare s-au degradat, iar starea acestora s-a deteriorat substanţial.

Unele zone ale străzii Binnenweg au ajuns să semene cu adevărate ruine: o parte din clădiri erau dărăpănate, din ce în ce mai multe magazine se închideau, proprietarii se simţeau în nesiguranţă, iar spaţiul public a devenit învechit şi depăşit.

În ultimii 25 de ani, municipalitatea din Rotterdam s-a străduit din răsputeri să convingă firmele care oferă locuinţe spre închiriere să îmbunătăţească zonele rezidenţiale înconjurătoare. Deşi autorităţile s-au aşteptat ca proprietarii magazinelor, dar şi locuitorii din zonă să se implice în refacerea zonei, iniţiativele particulare, în această direcţie, nu au apărut.

INVESTIŢII DE PESTE 17 MILIOANE DE EURO Soluţia pentru care au optat autorităţile a fost utilizarea fondurilor europene. Astfel, proiectul de refacere a străzii Nieuwe Binnenweg a fost inclus în Programul „Oportunităţi pentru Vest” (Kansen voor West), care este finanţat din

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, destinat dezvoltării regiunii olandeze Randstad. Proiectul, al cărui beneficiar este Agenţia pentru dezvoltare urbană Rotterdam, este realizat în cooperare cu Development Company Rotterdam, Consiliul Districtului Delfshaven, Consiliul oraşului Rotterdam şi Colegiul Albeda. Proiectul include reabilitarea a 6.000 m2 de spaţii comerciale şi faţade ale clădirilor. Compania Rotterdam Development joacă un rol foarte important în îmbunătăţirea şi renovarea spaţiilor destinate magazinelor şi a zonei înconjurătoare.

Lucrările sunt încă în derulare, perioada de desfăşurare a acestora fiind între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2012. Investiţiile beneficiază de o finanţare europeană în valoare de 6,9 milioane de euro, la care se IANUARIE 2012

21

Infrastructură dezvoltată

Bani europeni în Uniunea Europeană

adaugă o cofinanţare din bugetul public, în valoare de circa 10,7 milioane de euro.

ZECI DE NOI LOCURI DE MUNCĂ Este de aşteptat ca până la sfârşitul acestui an, noi antreprenori să îşi deschidă magazine în zonă. În cadrul proiectului, peste 1 Km de stradă va fi îmbunătăţit, vor fi mai puţine spaţii comerciale neutili-

zate şi vor fi mai multe locuri de muncă. Iniţiatorii acestui proiect speră ca revitalizarea zonei să readucă la viaţă străzile până de curând pustii, dar cu potenţial, din vestul Rotterdamului şi să le facă din nou atractive. Re-proiectarea celor peste 1.100 metri de stradă va crea o arteră comercială de interes, iar acest lucru va avea, la rândul său, o influenţă pozitivă asupra cartierelor învecinate. Mai

Dan CÃRBUNARU

PROIECTE DE AMPLOARE PENTRU MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI VARŞOVIEI

R

ECUNOSCUŢI PENTRU PERFORMANŢELE ÎNREGISTRATE ÎN ULTIMII ANI

ÎN ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE, POLONEZII AU REUŞIT SĂ CHELTUIASCĂ, ANUL TRECUT,

10

MILIARDE DE EURO

DIN FONDURI EUROPENE.

Sistemul de finanţare polonez se bazează pe cinci programe operaţionale naţionale gestionate la nivel central şi 16 programe operaţionale 22

www.inforegio.ro

regionale planificate şi gestionate de către fiecare regiune în parte.

O serie de obiective atinse prin Programul Operaţional Regional din Regiunea Mazowieckie, din care face parte şi Varşovia, reprezintă un exemplu elocvent. Regiunea Mazowieckie este cea mai mare dintre regiunile administrative ale Poloniei, în ceea ce priveşte întinderea teritorială şi populaţia. Varşovia a

multe persoane cu venituri medii şi mijlocii sunt aşteptate să se mute în zonă, îmbunătăţind rata de ocupare a locuinţelor şi contribuind la întreţinerea celor peste 80 de spaţii deja existente.

Pe de altă parte, o atenţie suplimentară este acordată siguranţei şi securităţii. Profitând de îmbunătăţirea oportunităţilor profesionale, 20 de noi antreprenori şi-au deschis mici afaceri pe artera comercială, în timp ce rămân tot mai puţine spaţii goale destinate comercianţilor.

Zeci de noi locuri de muncă, astfel create, reprezintă, la rândul lor, stimulente folosite pentru a atrage alţi antreprenori.

Surse: www.kansenvoorwest.nl www.rotterdam.nl

Sprijin european

Bani europeni în Uniunea Europeană beneficiat din plin de pe urma proiectelor implementate în această regiune. Mărturie în acest sens sunt iniţiative precum: „Construirea DN 2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekierkowska”, „Reconstrucţia şi modernizarea Teatrului Powszechny numit după Zygmunt Hubner” şi „Renovarea Bisericii Sfânta Cruce alături de clădirea Sfintei Mânăstiri din Varşovia, ca obiective importante ale patrimoniului cultural”.

41 MILIOANE DE EURO PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A VARŞOVIEI Construcţia DN 2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekierkowska au fost posibile ca urmare a utilizării unei finanţări de peste 41 milioane de euro, din care cofinanţarea europeană a reprezentat aproape 30 milioane de euro. Începute la data de 1 ianuarie 2007, lucrările au avut ca

termen de realizare 31 decembrie 2011. Proiectul s-a înscris într-o etapă complementară celor deja finalizate, parte a rutei Siekierkowska, unul dintre cele mai importante noduri de comunicaţii din Varşovia.

Aceasta uneşte două districte din partea de sud şi facilitează comunicarea cu regiuni din estul Poloniei.

Lucrările au constat în construirea unei intersecţii unde se întâlneau două ieşiri aglomerate care legau Varşovia de regiunile din est. Proiectul a contribuit la îmbunătăţirea traficului, ceea ce a dus la scăderea dificultăţilor în trafic şi a îmbunătăţit comunicarea cu regiunile din estul Poloniei.

Practic, lucrările au avut în vedere construcţia unei părţi a intersecţiei „Mars”, situate în estul oraşului, împreună cu: reconstrucţia unei secţiuni din strada „Marsa”; recon-

strucţia unei mici porţiuni din strada Ploweicka, contrucţia trotuarului şi a rutelor pentru biciclete;

Polonia

a atras cele mai mari sume din bugetul UE contrucţia unui sistem de colectacolecta re a apei pluviale, a unui sistem energetic şi a unuia de alimentare cu apă. În cadrul proiectului au fost amenajate spaţii verzi şi au fost create sisteme de reducere a zgomotului, au fost amplasate sisteme de monitorizare a traficului şi semaforizare nouă.

TEATRUL POWSZECHNY, O NOUĂ ÎNFĂŢIŞARE Varşovia a beneficiat de fonduri europene considerabile şi pentru reconstrucţia şi modernizarea Teatrului Powszechny. Instituţia culturală poartă numele lui Zygmunt Hubner (1930-1989), regizor remarcabil, actor şi pedagog, director de teatre şi publicist. După 35 de ani, Teatrul Powszechny a căpătat o nouă înfăţişare, în urma investiţiilor de peste 6,5 milioane de euro, din care cofinanţarea europeană nerambursabilă a fost de aproximativ 1,2 milioane de euro. Întreaga clădire a fost extinsă şi modernizată. Lucrările efectuate nu au avut în vedere numai exteriorul.

IANUARIE 2012

23

Patrimoniu restaurat

Bani europeni în Uniunea Europeană Interiorul teatrului a suferit, de asemenea, numeroase modificări, de la cele de bază, menite să îl aducă la standarde moderne, la

schimbări majore ale sălilor, ce vor fi, cu siguranţă, observate şi apreciate de spectatori. Procesul de modernizare a inclus cumpărarea şi instalarea de lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi, montarea unor sisteme moderne de iluminat, sunet, ventilaţie şi aer condiţionat.

Scenele au fost mărite, ceea ce a dus şi la creşterea numărului de scaune (în tot teatrul acesta a crescut de la 470 la 600). De aici şi nu-

600

de locuri are Teatrul Powszechny, dupã reabilitare mele celor trei scene: 100, 100 200 şi 300. Scena 200, numită cândva „Scena mică”, a fost reconstruită în totalitate.

24

www.inforegio.ro

BISERICA SFÂNTA CRUCE – CINCI SECOLE DE ISTORIE Parohia Sfânta Cruce din Varşovia a beneficiat de fonduri de peste 4,8 milioane de euro, din care 4,09 milioane de euro cofinanţare europeană, pentru renovarea uneia dintre cele mai vechi şi încărcate de istorie biserici din Polonia. Fondurile au fost destinate lucrărilor desfăşurate la Biserica Sfânta Cruce şi la clădirea Sfintei Mânăstiri din Varşovia, ambele fiind considerate obiecte de patrimoniu cultural.

Biserica Sfânta Cruce este o clădire construită în sec. al XVIlea, în stil baroc, unul dintre cele mai cunoscute şi importante edificii din Varşovia şi din istoria Poloniei, locul de rugăciune a numeroşi regi, cardinali şi episcopi. Istoria clădirii se împleteşte deopotrivă atât cu evenimente tragice, cât şi cu evenimente fericite din istoria ţării. Lăcaşul de cult reprezintă un adevărat bastion al catolicismului polonez. Distrusă în timpul celei

de-a doua conflagraţii mondiale, biserica a fost reconstruită după război, şi a continuat să fie un simbol al Varşoviei şi al statorniciei credinţei poporului polonez.

După reconstrucţia dintre anii 1945-1953, până în prezent, nicio renovare completă sau lucrări de conservare nu au fost efectuate.

Astfel, finanţarea UE a permis bisericii să-şi recapete splendoarea. În cadrul proiectului, printre altele, a fost curăţată vechea vopsea şi a fost aplicată una nouă, s-au realizat lucrări de izolare (atât la interior, cât şi la exterior) şi de dezumidificare şi a fost înlocuită tâmplăria. Orgile, locurile de confesiune, balustradele, stranele şi platformele au fost supuse lucrărilor de conservare. Sistemul electric a fost înlocuit şi a fost instalat un sistem pentru stingerea incendiilor. În cadrul proiectului a fost restaurată şi partea inferioară a bisericii - a fost instalat un lift şi construit un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilităţi.

Agendă BUCUREŞTI, ROMÂNIA, PAVILIONUL ROMEXPO, 16-17 FEBRUARIE 2012 Târg pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Evenimentul se va desfăşura sub forma unui forum în cadrul căruia reprezentanţii IMM-urilor vor avea oportunităţi de întălnire cu autorităţi şi firme care oferă servicii pentru IMM-uri. În cadrul formului vor avea loc conferinţe, seminarii, ateliere de lucru. IMM-urile vor avea posibilitatea de a-şi prezenta activitatea în cadrul unor standuri de expunere.

Evenimentul este organizat de Romexpo.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, ATHENEE PALACE HILTON, 25-26 FEBRUARIE Târgul Educaţiei Europene Elevii, studenţii şi părinţii interesaţi de oportunităţile de studiu în spaţiul european pot consulta ofertele unor prestigioase instituţii de învăţământ care participă la târg. Vor participa universităţi şi licee prestigioase din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Elveţia şi Germania, care îşi vor prezenta ofertele de studiu potenţialilor aplicanţi. Organizatorul evenimentului este EDvisory Education, o reţea internaţională de organizaţii neguvernamentale şi companii active în domeniul educaţional. Principalul co-organizator din România este International Education Center, o organizaţie neguvernamentală care oferă asistenţă tinerilor români în efortul lor de a accesa sistemul global de educaţie.

BRUXELLES, BELGIA, 7-8 FEBRUARIE 2011 Conferinţa societăţii civile europene în perspectiva reuniunii Rio +20 Organizaţia Naţiunilor Unite va convoca, în vara anului 2012, Summitul de la Rio (Rio +20) privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial. Comitetul Economic şi Social European consideră că Rio +20 ar trebui să transmită un semnal clar pentru comunitatea mondială pentru schimbări care să conducă la o dezvoltare durabilă a lumii, la eliminarea sărăciei şi inechităţilor sociale şi la conservarea resurselor naturale pentru generaţiile viitoare.

Conferinţa „Acţionează durabil, fii responsabil! Societatea civilă pe drumul către Rio +20” este un preambul al evenimentului din vară, un prilej ca vocile din zona societăţii civile să îşi facă auzite opiniile în legătură cu temele summit-ului Rio +20. Conferinţa este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi se adresează organizaţiilor neguvernamentale, factorilor de decizie din statele membre, oficialilor europeni şi funcţionarilor publici. Prima dezbatere generală a conferinţei va aborda contribuţia europeană la dezvoltarea durabilă, iar a doua dezbatere generală va aborda dezvoltarea durabilă în ţările din afara Uniunii Europene. Ulterior, patru ateliere de lucru vor da posibilitatea de a aprofunda discuţiile şi de a concluziona asupra subiectelor abordate în cadrul conferinţei.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 018 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro IANUARIE 2012

25

Să mai şi zâmbim!

30 MILIOANE DE EURO INVESTIŢI ÎN HOTELURI ILEGALE ÎN LANZAROTE (INSULELE CANARE) Între anii 1994 şi 2006, au fost investiţi 30 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea unor hoteluri considerate, ulterior, ilegale pe insula Lanzarote. Înalta Curte de Justiţie din Canare a declarat hotelurile ilegale după ce s-a dovedit că municipalităţile încălcaseră limita care stabilea numărul maxim de hoteluri pe insulă.

Hoteluri precum The Timanfaya Palace, The Princesa Yaiza, Nature Palace şi The Rubicón Palace au primit între 1 şi 7 milioane de euro, dar au fost declarate ilegale în 2007. Hotelul Playa, deţinut de José María Rosell, soţul senatoarei María del Mar Agüero, nu a fost niciodată terminat, deşi primise 1,6 milioane de euro în anul 2000.

C 2,4 MILIOANE DE EURO PENTRU CONSTRUIREA UNUI PLANETARIUM PENTRU COPII, VÂNDUT CU 150.000 DE EURO Un planetarium construit într-un parc tematic pentru copii din Nordul Suediei, a costat contribuabilii 25 milioane de coroane suedeze (2,4 milioane de euro), când a fost deschis în 2000, 850.000 euro provenind din fonduri europene. Cinci ani mai târziu proiectul s-a demonstrat a fi un fiasco total şi a fost vândut unor cumpărători privaţi pentru suma de 150.000 de euro.

cu finanţare europeană Sursa: http://www.openeurope.org.uk

12 MILIOANE DE EURO PENTRU A CULTIVA „TĂRÂMUL MORŢILOR” Douăsprezece persoane, posesorii a trei ferme diferite în Sicilia, pentru care au primit 12 milioane de euro de la Fondul European de Garantare pentru Agricultură pentru cultivarea de portocali şi lămâi. Garda financiară italiană şi organele de poliţie de frontieră au descoperit că terenurile pe care urmau să se cultive portocalii şi lămâii, fie aparţineau unor persoane decedate, fie aveau şcoli şi căi e. ferate pe ele.

725.000 DE EURO PENTRU „SCANERE CORPORALE” LĂSATE SĂ RUGINEASCĂ ÎNTR-UN SUBSOL În urma atacurilor teroriste din New York din septembrie 2001, Comisia Europeană a cheltuit 725.000 de euro pe şase „scanere corporale” acestea urmând a fi instalate în aeroporturile din Europa. În octombrie 2008, Parlamentul European a votat împotriva utilizării acestor tipuri de scanere, lăsându-le neutilizate.

ZOOM REGIO O

Ai trecut prin România â şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

26

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim!

„SUPEREROII” ANTI-FUMAT: 72 MILIOANE DE EURO LUPTA ÎMPOTRIVA FUMATULUI, 293 MILIOANE DE EURO PENTRU A-L PROMOVA

e d r e v a b Iar sã! de aca

Comisia Europeană este iniţiatorul unei serii web animate care conţine 12 videoclipuri, numite „Helpisodes”, cu personaje ca pline de culoare, descrise or căr al „Helpers” (ajutoare) i ijin spr a de la scop este ace at. fum de lase se să i oameni Episodul pilot introduce personajele principale şi stea explică modul în care ace şi e rez abo col să ns aju au iau devenit „super eroi ant ie pan cam ă ast fumat”. Ace de în valoare de 72 milioane o tru euro - „AJUTOR – Pen „o viaţă fără tutun” a inclus lă abi fl gon ant gig ră structu ce zbura deasupra celor 25 de capitale ale statelor TV membre UE” şi campania TV la e tat lici pub R UTO „AJ şi la cinema”. Între timp, Uniunea Europeană a continuat să subvenţioneze cultivatorii de tutun din Europa, cu un buget de 293 milioane de euro anual, lucru pentru a cărui continuare membrii Parlamentului European au votat în mai 2008.

IANUARIE 2012

27

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: ianuarie 2012