Page 1

R E V I S TA

nr. 11, decembrie 2011

Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade

Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa

Interviu cu Gabriel FRIPTU Director General AM POR

Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională


Editorial TURISMUL ROMÂNESC CA RESPONSABILITATE SOCIALĂ Proverbul cu omul care sfinţeşte locul este aplicabil şi atunci când vorbim despre starea destinaţiilor turistice româneşti. Un turist ajuns într-un colţ de Românie va avea propria opinie încă de la momentul sosirii la destinaţie, judecând după cum va fi întâmpinat, după starea infrastructurii de acces şi modul în care obiectivul turistic a fost pus în valoare, evaluând facilităţile existente şi calitatea serviciilor turistice pe care le primeşte. Vorbind despre starea turismului românesc şi despre ceea ce înseamnă o viziune asupra dezvoltării sale, nu putem ignora niciunul dintre actorii care decide asupra modului în care evoluează acest sector. Primul dintre ei este turistul. În mod incontestabil, comportamentul său influenţează modul în care un obiectiv turistic este pus în valoare. Este important felul în care acesta preţuieşte frumuseţea locului în care a ajuns, respectând natura, dar şi regulile unui turism civilizat - şi, în acest caz, am putea începe cu gestul banal, dar de multe ori absent, de a duce resturile menajere la coşul de gunoi - dar şi modul în care înţelege că un obiectiv turistic nu este o marfă de consum, ci un loc de care, peste ani, trebuie să se bucure şi generaţiile următoare. Inevitabil, comportamentul turistului influenţează şi acţiunea operatorului de turism, prin regulile bazate pe cerere şi ofertă. Dar, operatorul de turism - fie el proprietar de pensiune sau hotel, proprietar de restaurant sau deţinătorul altor facilităţi de agrement şi recreere - se impune să aibă propriul discernământ, determinat, în primul rând, de grija pentru locul în care doreşte să-şi dezvolte afacerea. La ce-i va folosi o pensiune la marginea pădurii, dacă va fi ridicată fără nicio noimă, fără vreo grijă pentru mediul înconjurător şi fără respect pentru natură? Singurul rezultat va fi că va

distruge echilibrul natural al zonei, alterându-i frumuseţea. Cu efect de bumerang, acţiunea sa asupra naturii se va reflecta la nivelul rezulatelor pe care şi-a propus să le aibă de pe urma activităţii de turism. În final, să vorbim şi despre autorităţile responsabile de atingerea obiectivului amplu al dezvoltării turismului românesc. Paradigma unui plan de acţiune trebuie să pornească de la ideea unei dezvoltări durabile a turismului. Nu e suficient un drum bun, dacă nu ai indicatoare; nu se bucură nimeni de un aşezământ de patrimoniu, dacă nu are la îndemână informaţii despre istoria lui; nu ajunge să-i oferim turistului locuri de cazare, dacă nu gândim pachete turistice eficiente şi viabile. Sumele investite în ultimii ani în turismul românesc vorbesc despre eforturile autorităţilor, concentrate în această direcţie. Numai în 2011, în primele zece luni, prin Regio Programul Operaţional Regional, turismul românesc a beneficiat de investiţii în valoare totală de 118 milioane de euro. Sunt fonduri care au ajuns la autorităţi publice locale, întreprinzători din turism, ONG-uri şi unităţi de cult, pentru activităţi care se înscriu în obiectivul prioritar de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului. Sunt investiţii de pe urma cărora începem să culegem roadele, care se vor vedea, la amplitudinea lor maximă, în câţiva ani. Fie că vorbim despre restaurări de monumente istorice sau alte obiective de patrimoniu, despre modernizarea staţiunilor balneoclimaterice, despre crearea infrastructurii de agrement sau despre dezvoltarea unui brand turistic naţional, toate aceste investiţii contribuie la realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă a turismului românesc. Cătălina JINGOIU

REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L

Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro REDACTOR-ªEF: REDACTORI: REPORTERI: DIVERTISMENT: EDITOR FOTO: GRAFICÃ ªI DTP:

Vlad Mircea PUFU Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Mihaela RÎMNICEANU Daniel PALADE Romicã NEAGU COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU


Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 06

Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională Turismul european pare să fi ieşit din criză

07

Programul Operaţional Regional – performanţă la nivel naţional

9

„Cu două mici excepţii, Regio este la stadiul pe care ni l-am propus”

INTERVIU cu domnul Gabriel FRIPTU Director General AM POR

18 20

10

Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea

12

Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade

14

Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa

16

Investiţie pentru turism, la Tulcea Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa

La Amara (jud. Ialomiţa), turiştii sunt întâmpinaţi de un parc balnear complet reabilitat

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

22

Monumente istorice restaurate cu fonduri europene în Malta

23

Europa participă la dezvoltarea turismului în Zaanse Schans, Olanda

25 26

AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! DECEMBRIE 2011

3


Incluziune socială

Regio în România Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRT

INCLUZIUNEA CETĂŢENILOR APARŢINÂND MINORITĂŢII ROME, UN MODEL PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ

I

MPLEMENTAREA STANDARDELOR UNEI SOCIETĂŢI DEMOCRATICE, PRIN REDU-

CEREA DISCRIMINĂRII ŞI PRIN DEZVOLTAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI ECONOMIC, CARE SĂ PERMITĂ AFIRMAREA UNEI IDENTITĂŢI

CULTURALE,

DIVERSITĂŢII

CULTURALE ŞI PĂSTRĂRII TRADIŢIILOR CA SURSĂ DE INOVARE

ACESTEA SUNT

GUVERNULUI ROMÂNIEI UNIUNII EUROPENE STABILITE PRIN

OBIECTIVELE ŞI

DOCUMENTELE ŞI PROGRAMELE INIŢIATE

2011,

ÎN

ÎN VEDEREA INCLUZIUNII

CETĂŢENILOR DE ETNIE ROMĂ.

În acest cadru, Guvernul României a început pregătirea unei noi strategii de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2012-2020. Obiectivele Strategiei au fost elaborate în contextul pregătirii obiectivelor de dezvoltare pentru următoarea perioadă de programare la nivel european. Un rol important, în acest

O strategie pentru

10 ani

context, a revenit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), responsabil de implementarea unor politici de interes naţional şi regional - politica de coeziune şi 4

www.inforegio.ro

politica de locuire sau politicile de creştere a calităţii infrastructurii în localităţile din mediul urban, dar şi din mediul rural. Elaborarea acestei Strategii a pus în evidenţă, pe de o parte, rezultatele obţinute în acest domeniu, până în prezent, dar şi nevoia de creştere a gradului de coerenţă între planurile de măsuri cu obiective complementare. Atingerea obiectivelor propuse în Strategie produce un impact pozitiv asupra unor zone, în ansamblul lor, în două moduri. Pe de o parte, se reduce gradul de risc pentru întreaga populaţie a zonei, pe de altă parte, măsurile întreprinse cresc atractivitatea unei zone şi creează locuri de muncă. Altfel spus, construcţia de drumuri, dezvoltarea reţelei de canalizare şi apă, construcţia de locuinţe sau implementarea de programe educaţionale sunt măsuri care determină o dezvoltare locală ce va fi resimţită de întrea-

ga populaţie dintr-o comunitate. Iată de ce incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome poate fi considerată un proces care susţine dezvoltarea durabilă.

SOLUŢII PE TERMEN LUNG Pe baza acestor considerente, contribuţia MDRT la elaborarea acestei Strategii a avut în vedere acţiuni concrete care pot îmbunătăţi condiţiile de locuire şi dezvoltare a infrastructurii în zonele populate de cetăţenii romi, astfel încât acestora să li se asigure drepturi constituţionale – la informare şi educaţie permanentă - cu rezultate indirecte în planul reducerii discriminării. Extrem de folositor în întregul proces de pregătire a Strategiei a fost spiritul de cooperare şi comunicare, stabilit între echipele diferitelor ministere participante la ela-


Propuneri strategice

Regio în România borarea documentului. MDRT a propus dezvoltarea unui cadru de consultare interministerial, care să permită creşterea coerenţei planului de măsuri şi procesului de implementare.

PLATFORMĂ LA NIVEL DE EXPERŢI Plecând de la experienţa europeană cu privire la elaborarea de politici publice şi ţinând cont de creşterea capacităţii de gestionare a acestei problematici la nivelul societăţii româneşti şi al guvernării locale, MDRT a propus crearea unei platforme, la nivel de experţi, pentru consultare, informare şi proiectare de soluţii-pilot, care să reunească competenţe de la nivelul tuturor ministerelor implicate, dar şi din alte instituţii publice naţionale şi internaţionale. Conceptul şi formula de lucru au fost acceptate atât de către ministerele invitate să participe la platformă, cât şi de direcţiile generale din cadrul Comisiei Europene cu responsabilităţi în domeniu.

PROPUNERI CONCRETE PENTRU O STRATEGIE COERENTĂ La începutul lunii noiembrie 2011 a avut loc prima sesiune de lucru a Platformei de consultare interministerială pentru implementarea Strategiei de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă. La reuniunea iniţiată de Răzvan Murgeanu, secretar de stat, responsabil de activitatea Autorităţii de Management a Regio, au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor de management din ministerele implicate în elaborarea şi implementarea Strategiei. Întâlnirea a consemnat un progres în activitatea Guvernului României privind incluziunea cetăţenilor români de etnie romă şi a fost de un real folos pentru atingerea obiectivelor propuse de Strategie. În cadrul acestei întâlniri, participanţii au subliniat faptul că este necesară o flexibilizare a modului de implementare, având în vedere că programul strategic va fi implementat pe o perioadă de 10 ani şi

a fost supusă atenţiei necesitatea reevaluării cadrului legislativ, în sensul creării unor instrumente de lucru adaptate realităţilor de la nivel local. De asemenea, sunt necesare şi implicarea coerentă a diferitelor nivele de guvernanţă naţională şi europeană, precum şi creşterea gradului de interoperativitate între acestea. Alte obiective conturate în cadrul discuţiilor au vizat atragerea de investiţii pentru susţinerea inovării şi dezvoltării, accentul care trebuie pus pe incluziune şi reducerea sărăciei, în cadrul pachetului de politici publice, locale şi naţionale.

STRATEGIE ÎN CURS DE ADOPTARE

L

ucrările pentru elaborarea Strategiei privind incluziunea romilor, în următoarea etapă de programare, au început în primăvara anului 2011. O primă formă a documentului a intrat deja în analiza Guvernului, la începutul lunii decembrie, adoptarea fiind programată până la finele lui 2011.

DECEMBRIE 2011

5


Tendinţe în turism

Uniunea Europeană azi Cristina STERIAN

TURISMUL EUROPEAN PARE SĂ FI IEŞIT DIN CRIZĂ

Î

2008, COMISIA EUROPEANĂ REALIZEAZĂ, ÎN FIECARE AN, UN SONDAJ (EUROBAROMETRU) NCEPÂND

CARE

DIN

MONITORIZEAZĂ

CETĂŢENILOR

EUROPENI

TENDINŢELE PE

TERMEN

SCURT ŞI PE TERMEN LUNG, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CĂLĂTORIILE ŞI TURISMUL.

Acest eurobarometru permite Comisiei Europene, dar şi altor actori interesaţi, să reacţioneze la tendinţele cererii în materie de turism, dar şi să contribuie la elaborarea unor politici şi planificări în acest domeniu. Sondajul relevă apetenţa europenilor pentru turism, preferinţele în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor, informaţii comparabile prezentate în mod analitic pentru fiecare ţară şi grup demografic. În 2011, eurobarometrul a fost realizat în luna februarie, pe un eşantion de 30.000 de persoane, cu vârsta minimă de 15 ani, alese din cele 27 de state membre, precum şi din Norvegia, Islanda, Croaţia, Turcia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Cea mai importantă concluzie care a constituit un semnal extrem de optimist pentru industria de turism a fost aceea că din ce în ce mai mulţi europeni profită din plin de vacanţele lor. „Faptul că 58% dintre rezidenţii UE aleg să-şi petreacă vacanţele în Europa subliniază faptul că, în general, industria de turism începe să-şi revină şi devine din nou o industrie în creştere”, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru indus6

www.inforegio.ro

trie şi antreprenoriat, cu ocazia prezentării datelor Eurobarometrului, în cadrul Conferinţei europene a acţionarilor din sectorul turismului, organizată la Budapesta, în luna mai 2011. Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre cetăţenii UE au călătorit, în 2010, din motive personale, faţă de 65% în 2009. Turiştii îşi manifestă, în continuare, preferinţa pentru destinaţii tradiţionale (58%), în timp ce 28% dintre ei ar dori să descopere unele noi. Cele mai populare destinaţii de vacanţă, prezente în planurile cetăţenilor europeni, sunt Italia (preferată de 11,5% dintre respondenţi), Spania (8,6%) şi Franţa (8,2%). La călătorul european continuă să se manifeste tendinţa de a descoperi Europa şi ţara de origine, dovadă stând faptul că, la începutul anului 2011, 58% dintre europeni îşi

programaseră vacanţele în propriile ţări sau în alte state ale Uniunii Europene. O altă concluzie importantă a sondajului, care confirmă ieşirea din criză a turismului european, este aceea că europenii manifestă o tendinţă în creştere pentru călătorii. În 2010, aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE au plecat în călătorii de agrement sau de afaceri (faţă de 69% în 2009).

58% dintre europeni îşi petrec vacanţele pe continent


Moment de bilanţ

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL – PERFORMANŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL Analizele prezentate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR (CM POR) indică faptul că programul înregistrează cea mai mare rată de absorbţie din România, la nivelul programelor finanţate din fonduri structurale

R

COMITETULUI DE MONITORIZARE A POR, DESFĂŞURATĂ LA BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 2223 NOIEMBRIE 2011, A CONSTITUIT EUNIUNEA

PRILEJUL UNUI NOU BILANŢ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STADIUL IMPLEMENTĂRII

PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013. Potrivit datelor existente până la 30 octombrie 2011, în perioada actuală de programare, au fost încheiate peste 2.200 de contracte, având o valoare totală de aproximativ

4,5 miliarde de euro. Plăţile efectiv realizate, până la acest moment, către beneficiari, respectiv sumele utilizate pentru rambursarea cheltuielilor şi prefinanţări din valoarea totală alocată, au ajuns la 24,8% din bugetul total al programului. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2011, se va atinge o rată de absorbţie de 13,30%, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de absorbţie, în comparaţie cu celelalte programe derulate la nivel naţional. În acelaşi timp, fondurile rambursate

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL - proiecte contractate şi finalizate - 9 decembrie 2011 Axă prioritară / Domeniu major de intervenţie / Operaţiune lansată

ALOCĂRI 2007-2013 (FEDR) mil. euro

CONTRACTE SEMNATE (FEDR) mil. euro

%

mil. euro

%

DMI 1.1 Dezvoltare Urbană

1.117,81

598,87

53,58%

0,75

0,07% 0,07%

de către Comisia Europeană pentru proiectele aflate în derulare au atins nivelul de 7,4% din totalul alocat.

ANUL 2012, ANUL IMPLEMENTĂRII

PROIECTE FINALIZATE (FEDR)

Axa prioritară 1

1.117,81

598,87

53,58%

0,75

DMI 2.1 Infrastructură rutieră

758,36

945,51

124,68%

70,50

9,30%

Axa prioritară 2

758,36

945,51

124,68%

67,55

8,91%

DMI 3.1 Infrastructura de sănătate

174,20

170,02

97,60%

7,53

4,32%

DMI 3.2 Infrastructură servicii sociale

84,58

66,93

79,14%

4,60

5,43%

DMI 3.3 Echipamente servicii de urgenţă

84,58

69,60

82,29%

7,25

8,57%

DMI 3.4 Infrastructură educaţională

242,19

235,15

97,09%

14,16

5,85%

Axa prioritară 3

585,55

541,70

92,51%

33,54

5,73%

DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală

246,55

121,61

49,33%

0,31

0,13%

DMI 4.2 Sit-uri industriale

27,24

12,17

44,69%

0,00

0,00%

DMI 4.3 Microîntreprinderi

228,56

165,53

72,42%

28,55

12,49%

Axa prioritară 4

502,35

299,31

59,58%

28,86

5,75%

DMI 5.1 Patrimoniul cultural

239,93

190,70

79,48%

0,29

0,12%

DMI 5.2 Cazare şi agrement turistic

295,59

194,16

65,68%

5,52

1,87%

DMI 5.3 Promovarea turismului

127,80

60,47

47,32%

0,00

0,00%

Axa prioritară 5

663,32

445,33

67,14%

5,82

0,88%

DMI 6.1 Implemetare, management şi evaluare POR

82,62

52,69

63,77%

22,53

27,27%

DMI 6.2 Publicitate şi informare POR

16,01

7,36

45,96%

2,27

14,19%

Axa prioritară 6

98,63

60,05

60,88%

24,80

25,14%

TOTAL POR la 09.12.2011

3.726,02

2.890,78

77,58%

164,27

4,41% Euro = 4,2 RON

Următorii doi ani sunt consideraţi decisivi pentru atingerea ţintelor Programului Operaţional Regional. Astfel, în 2012 şi 2013, proiectele contractate vor ajunge la maturitate ceea ce va contribui, în mod major, la creşterea gradului de absorbţie. Ţinta pentru anul 2012 în ceea ce priveşte sumele care vor fi rambursate de către Comisia Europeană, în cadrul proiectelor, a fost stabilită la 29,32% din totalul sumelor alocate.

TERMEN LIMITĂ PENTRU PROIECTELE DESTINATE POLILOR DE CREŞTERE Participanţii la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR au alocat timp dezbaterilor legate de modul în care poate fi îmbunătăţită utilizarea fondurilor alocate Axei DECEMBRIE 2011

7


Schemă nouă de finanţare

Regio în România Prioritare 1 a programului – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. O atenţie specială a fost acordată situaţiei sub-domeniului Poli de creştere, unde au fost prestabilite alocări orientative pentru fiecare dintre cei şapte poli de creştere, ceea ce a eliminat ideea de competiţie pentru accesarea fondurilor. Pentru a evita întârzierile în contractarea şi implementarea proiectelor, în şedinţa CM POR, s-a stabilit data de 15 februarie 2012, ca termen limită pentru depunerea proiectelor din listele de proiecte prioritare pentru sub-domeniul Poli de creştere. Directorul general al AM POR, Gabriel FRIPTU, a subliniat că, în cadrul acestui subdomeniu, cele mai mari întârzieri se înregistrează la depunerea proiectelor care vizează dezvoltarea mediului de afaceri: „Principala noastră preocupare, în perioada următoare, va fi să urmărim aceste proiecte destinate mediului de afaceri, ca să nu eşuăm în atingerea ţintelor propuse”.

ALOCARE DE FONDURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A LOCUINŢELOR În contextul analizei referitoare la absorbţia fondurilor alocate Axei Prioritare 1, s-a discutat şi o propunere conturată încă de la şedinţa din primăvară a CM POR, referitoare la alocarea unor fonduri din cadrul programului, pentru proiecte care ar urma să vizeze creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din zonele urbane. Conform reglementărilor europene, statele membre au posibilitatea de a alo8

www.inforegio.ro

ca maxim 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru această categorie de investiţii, în perioada 2007-2013. Pentru finanţarea activităţilor privind eficienţa energetică este necesară elaborarea unei scheme de finanţare şi conturarea unui nou domeniu major de intervenţie în cadrul Axei Prioritare 1 a POR, ceea ce va conduce la modificarea Programului Operaţional Regional şi, ulterior, la necesitatea aprobării acestuia de către Comisia Europeană. Discuţiile preliminare au arătat că reprezentanţii DG REGIO au fost interesaţi de propunerea privind această schemă de finanţare, iar bugetul de pornire ar putea fi asigurat, într-o primă etapă, din sumele necheltuite în cadrul polilor de creştere. Tocmai de aceea, a fost necesar să se impună un termen limită pentru depunerea proiectelor referitoare la polii de creştere. În legătură cu viitoarea schemă de finanţare, unul dintre obiectivele principale ale acesteia ar urma să fie creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Trebuie menţionat că investiţiile care se vor finanţa prin această schemă vor fi mult mai com-

plexe decât cele eligibile în cadrul Programului naţional de reabilitare energetică, fiind vorba despre activităţi ce depăşesc o simplă anvelopare a locuinţelor.

RĂZVAN MURGEANU Secretar de stat, MDRT: „Am decis să susţinem o astfel de măsură. Mi se pare firesc ca şi din POR să disponibilizăm bani pentru această chestiune care urmăreşte, pînă la urmă, o directivă europeană. Lucrăm împreună cu experţii JASPERS* şi pentru zona tehnică şi pentru cea financiară, deoarece lucrurile trebuie armonizate. Vom începe cu Axa Prioritară 1 pentru că este cea mai propice, este cea care vizează dezvoltarea urbană şi ştim că vom avea economii pe această axă. Eu cred că în primele patru luni din 2012 vom avea şi schema tehnică şi pe cea de finanţare, în aşa fel încât măsura să devină operaţională.”

*) Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între DG Regio, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. de euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. de euro pentru proiecte în domeniul transportului)


Interviu „CU DOUĂ MICI EXCEPŢII, REGIO ESTE LA STADIUL PE CARE NI L-AM PROPUS”

Interviu cu domnul Gabriel FRIPTU

Director General AM POR

C

UM APRECIAŢI, LA ACEST MOMENT, IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL

REGIONAL?

Din punct de vedere al stadiului programului, cu două mici excepţii, lucrurile sunt exact aşa cum ne-am propus la început. Din păcate, sunt şi chestiuni majore. Una dintre ele este întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Axa Prioritară 2. Nu este un instrument neobişnuit, este prevăzut de regulamente, dar presupune foarte multe activităţi de verificare şi reverificare, iar în ultimele şase luni ne-am concentrat asupra acestor activităţi. A doua chestiune care ne creează îngrijorare este derularea proiectelor pe Axa 1, în special sub-domeniul Poli de creştere. Acesta este şi motivul pentru care s-a stabilit un termen-limită pentru depunerea proiectelor (n.r. 15 februarie 2012). Nu vrem să ne trezim în 2013 în situaţia neplăcută de a nu mai putea reacţiona la faptul că fondurile nu pot fi absorbite. Sigur, plasăm acest subiect în contextul celor discutate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR în legătură cu propunerea referitoare la schema de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor. E o schemă interesantă şi, dacă ne uităm la viitorul pachet financiar, vom vedea că se stabileşte clar nevoia ca statele membre să

propună măsuri în această direcţie, a creşterii eficienţei energetice. Sperăm ca într-un timp scurt să definim, împreună cu JASPERS, Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, această schemă şi să avem fie o consultare scrisă, fie o nouă întâlnire a Comitetului de Monitorizare, ca să stabilim clar lucrurile.

V

A FI ACESTA UN PROGRAM MAI COMPLEX DECÂT PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE TERMICĂ?

Este un program mult mai complex din perspectiva activităţilor. Aici nu vorbim despre reabilitare termică, ci despre eficienţă energetică, idee care implică o serie de alte activităţi şi acţiuni. Apoi, în condiţiile în care intri pe o finanţare europeană, trebuie să fii atent şi la reglementările din domeniul acesta, la nivel european. Să sperăm că prin colaborarea între cele patru instituţii vom ajunge în scurt timp la o schemă operaţională.

A

CUM, DUPĂ STABILIREA UNUI TERMEN-LIMITĂ PENTRU DEPUNEREA PROIECTELOR PE

SUB-DOMENIUL POLI DE CREŞTERE, CONTAŢI PE O MOBILIZARE A RESPONSABILILOR DE LA NIVELUL ACESTOR ORAŞE?

Da, pentru că în istoria discuţiilor referitoare la polii de creştere au

mai fost stabilite termene care, din păcate, nu s-au respectat. Nu suntem atât de rigizi, încât să ne închipuim că autorităţile publice locale pregătesc proiecte peste noapte. Ştim că întâmpină multe greutăţi, dar, în acelaşi timp, noi trebuie să urmărim interesul programului. Nu vrem să rămânem cu sume neutilizate, în condiţiile în care am avea, poate, disponibilitate pentru alte domenii deja existente în program. Sperăm că se vor mobiliza. În mod sigur, în perioada următoare vom avea întâlniri de lucru cu participarea coordonatorilor polilor de creştere şi a reprezentanţilor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, astfel încât acest termen limită să nu creeze probleme şi temeri. Interviu realizat de Cătălina JINGOIU DECEMBRIE 2011

9


Soluţii urbanistice

Regio în România

Elena OCEANU

TIMIŞOARA SE GRĂBEŞTE SĂ ÎŞI SCHIMBE ÎNFĂŢIŞAREA

P

OLUL DE CREŞTERE

TIMIŞOARA

A

FOST CREAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI

2009, DE

PRIN CONSTITUIREA

DEZVOLTARE

ASOCIAŢIEI

INTERCOMUNITARĂ

(ADI) CARE REUNEŞTE MUNICIPIUL TIMIŞOARA, COSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ ŞI ALTE 14 UNITĂŢI ADMINISTRATIVTERITORIALE DIN ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ.

Din arealul de influenţă al polului de creştere Timişoara fac parte comunele Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag, fiecare cu o medie de 2,5 sate. Polul de creştere Timişoara are o suprafaţă de circa 1.000 km pătraţi şi reuneşte un număr de circa 370.000 de locuitori. Peste 80% din potenţialul economic al judeţului este concentrat la nivelul municipiului Timişoara, ceea ce face din acest oraş un puternic nucleu al mediului de afaceri. Ca urmare, municipiul de pe Bega dispune de o infrastructură dezvoltată pentru susţinerea activităţilor economice, incluzând aici parcuri industriale, incubatoare şi centre regionale de afaceri. Fiind, totodată, 10

www.inforegio.ro

un puternic centru universitar şi cultural, Timişoara concentrează numeroase instituţii de învăţământ superior şi aşezăminte de patrimoniu. Toate aceste caracteristici ale Timişoarei au fost argumente pentru a fi declarat pol de creştere. Pentru dezvoltarea policentrică a arealului său de influenţă, polul de creştere Timişoara dispune de o alocare financiară de 70,49 milioane de euro pentru proiecte care vizează creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă.

OBIECTIVE STRATEGICE ALE POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA Planul Integrat de Dezvoltare Urbană elaborat pentru polul de creştere Timişoara a fost adoptat în luna mai 2010, la nivelul Adunării Generale a ADI. Strategia care stă la baza Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a rezultat din colectarea proiectelor de la toţi partenerii, identificarea priorităţilor şi elaborarea unui grafic de implementare. Această strategie urmăreşte dezvoltarea unei zone moderne şi atractive, atât pentru locuitorii oraşului şi comunelor învecinate, cât şi pentru turişti, oameni de afaceri şi investitori.

DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA URMĂREŞTE PATRU OBIECTIVE STRATEGICE: dezvoltarea economică durabilă pe baza industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative; dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi flexibile; asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului; realizarea unui habitat ecologic, confortabil şi atractiv.

PROIECTE PENTRU DEZVOLTARE Polul de creştere Timişoara a elaborat şi propus un număr de 193 de proiecte pentru dezvoltarea întregului său areal. Dintre acestea, 61 sunt considerate prioritare. 33 dintre ele au indicată ca sursă de finanţare POR, Axa Prioritară 1, cu o valoare totală de aproximativ 503 milioane lei. Proiectele individuale, incluse în planurile integrate de dezvoltare ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR au în vedere reabilitarea infrastructurii urbane,


Dezvoltare durabilă

Regio în România

dezvoltarea mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii şi serviciilor sociale. La acest moment, Polul de creştere Timişoara are contractate şase proiecte, alte patru sunt în etapa de contractare, iar trei în etapa de evaluare tehnică şi financiară. Lista proiectelor depuse include alte două ajunse în etapa de conformitate şi verificare a eligibilităţii, şi alte 9 în pregătire. Lista de rezervă include zece proiecte, dintre care pentru unul deja a fost demarată pregătirea documentaţiei tehnico – economice şi a cererii de finanţare. Suma nerambursabilă solicitată prin proiectele depuse spre finanţare acoperă 79,54% din alocarea financiară disponibilă pentru polul de creştere Timişoara.

CINCI PROIECTE AU LUAT DEJA STARTUL

milioane de lei. În ceea ce priveşte modernizarea Parcului Rozelor, finanţarea nerambursabilă ajunge la 4,45 milioane de lei, bani cu care vor fi reabilitate spaţiile verzi şi aleile pietonale, se va implementa un sistem modern de irigare şi se vor reabilita spaţiile publice de recreere şi agrement. Alte două contracte, demarate în luna iulie 2011, vor contribui la amenajarea unui sistem de informare şi comunicare pentru cetăţeni, precum şi la crearea unei infrastructuri regionale de afaceri şi inovare în sectorul IT&C. Sistemul de informare cu panouri cu afişaj electronic prevede instalarea unui număr de 26 de dispozitive de mici dimensiuni şi a altor trei panouri mari, care vor furniza informaţii de interes public în vederea creşterii gradului de informare a locuitorilor.

Sistemul va fi completat cu dispozitive de monitorizare video. Contractul semnat în luna august 2011, prevede modernizarea străzii Cloşca şi extinderea ei la patru benzi, pe sectorul Bd. Cetăţii - strada Ovidiu Balea, investiţie care va primi o finanţare nerambursabilă în valoare de 10,8 milioane de lei. Ultimul proiect contractat, pentru care s-a semnat un contract de finanţare în luna decembrie 2011, se numeşte Structuri locale pentru sprijinirea afacerilor în comuna Dumbrăviţa – Incubator de afaceri. Acesta vizează încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale - conservarea meşteşugurilor tradiţionale şi crearea de noi locuri de muncă. Valoarea nerambursabilă solicitată prin proiect este de peste 1,7 milioane de lei.

Până la momentul actual, polul de creştere Timişoara a contractat şase proiecte, toate semnate în anul 2011. Primele două contracte au fost semnate în luna mai 2011 şi urmăresc reabilitarea Străzii Iancu Văcărescu şi modernizarea Parcului Rozelor. Strada Iancu Văcărescu este o importantă arteră de legătură între zonele industriale, comerciale şi rezidenţiale ale Timişoarei şi va fi reabilitată pe tronsonul cuprins între Bd. Regele Carol I şi Bd. 16 Decembrie 1989. Lucrările beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 3,6 DECEMBRIE 2011

11


Turism şi afaceri

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

TURIŞTII SUNT AŞTEPTAŢI Ţ ÎN POIANA BRAŞOV, Ş LA ESCALADE

N

OUL

SEZON

RECE

HOTELUL-PENSIUNE DIN CU

DIN

2011

A FOST ÎNTÂMPINAT DE CĂTRE STAŢIUNEA

FACILITĂŢI

POIANA

ESCALADE BRAŞOV

ÎMBUNĂTĂŢITE

ŞI

O

CLASIFICARE SUPERIOARĂ.

Acest lucru a fost posibil în urma unei investiţii Regio în valoare de 13,6 milioane de lei, finalizată în luna iunie 2011. Proiectul a apărut din necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de cazare oferite de proprietarul Pensiunii Escalade şi din nevoia de a extinde spaţiile de cazare. Prin investiţia derulată cu sprijin financiar nerambursabil s-a urmărit creşterea numărului de turişti, o creştere a numărului de înnoptări, dar şi schimbarea destinaţiei din pensiune de 4 stele în hotel de 4 stele, odată cu extinderea spaţiului de cazare. După semnarea contractului de finanţare, în data de 14 septembrie 2009, beneficiarul a încheiat contractul pentru lucrările de construcţii, demarate două luni mai târziu.

LUCRĂRI DE EXTINDERE ŞI FACILITĂŢI SUPLIMENTARE PENTRU TURIŞTI Investiţia propriu-zisă a constat în extinderea Pensiunii Escalade cu 42 de camere duble, dispuse într-un nou corp de clădire cu regim demi-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

sol, parter, două etaje şi mansardă. De asemenea, a fost reamenajat restaurantul, fiindu-i extinsă capacitatea (de la 50 la 150 de locuri), au fost refăcute grupurile sanitare, s-a lucrat la amenajarea unui bar şi a unei piscine multifuncţionale cu anexele necesare. Amenajarea centrului SPA cu piscine, saună, spaţii de joacă pentru copii şi a

PROIECT:

„EXTINDERE PENSIUNE ESCALADE DIN POIANA BRAŞOV, STR. POIANA SOARELUI NR.160, JUD.BRAŞOV’’

zonei de bar s-a impus pentru a

BENEFICIAR

S.C. BACSI INVESTMENT GROUP S.R.L.

le oferi mai multe posibilităţi de

VALOAREA PROIECTULUI

13.674.580,32

agrement turiştilor. Pentru seg-

CONTRIBUŢIA UE

6.959.126,31

mentul de business a fost creată o

CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI -

sală de conferinţe cu 180 de locuri,

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

6.715.454,01

DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI:

14.09.2009

echipată adecvat, ceea ce permite,

DATA FINALIZĂRII:

14.06.2011

în prezent, găzduirea unor eveni-

ORGANISM INTERMEDIAR: AUTORITATE DE MANAGEMENT: CONSTRUCTOR:

AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU

mente organizate de companii, cum

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

ar fi cursuri, seminarii, conferinţe

S.C.CONSTRUCTII INDUSTRIALE CIVILE S.R.L.

sau întâlniri private de afaceri.

12

www.inforegio.ro


Investiţii viabile

Regio în România INDICATORI DE PERFORMANŢĂ Ca urmare a implementării proiectului Regio, pensiunea-hotel Escalade şi-a mărit numărul de angajaţi de la 17, câţi avea înainte, la 29, în prezent. Un alt indicator, care vorbeşte de la sine despre succesul proiectului derulat, este creşterea numărului de turişti care vor apela la serviciile acestei structuri de cazare.

90% grad de

P Sursa: Escalade.ro

Ca urmare, va creşte şi profitul din exploatare de la 23% la 50%. În plus, administratorul hotelului-pensiune preconizează că numărul de înnoptări pe sejur se va dubla, acesta fiind de 2 înnoptări înainte de extinderea pensiunii.

ocupare dupã investiþie

Puteţi vizita pagina de internet a pensiunii-hotel Escalade la adresa estimează că gradul de ocupare va

www.escalade.ro

creşte de la 80% la 90%.

ensiunea-hotel Escalade este situată în Poiana Braşov, într-o zonă favorabilă, atât turiştilor interesaţi de sporturile de iarnă, cât şi clienţilor din categoria business.

P

entru iubitorii sporturilor de iarnă (schi, patinaj, săniuş sau snowboard), facilităţile de transport, respectiv telecabina şi telegondola, sunt situate la numai 100 de metri distanţă de hotel.

L

a aceste activităţi se adaugă posibilitatea recreerii prin plimbări pe trasee montane şi posibilităţi pentru practicarea echitaţiei.

Sursa: Escalade.ro

Astfel, dacă înaintea lucrărilor de modernizare şi extindere, pensiunea găzduia în jur de 11.000 de turişti/an, după implementarea proiectului se preconizează o creştere a numărului de turişti până la cifra de 27.500. De asemenea, se

UN AMPLASAMENT FAVORABIL TURISMULUI MONTAN

DECEMBRIE 2011

13


Turism balnear

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

REGIO SE IMPLICĂ ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, LA BĂILE FIGA Un proiect în valoare de 3,16 milioane de lei va susţine dezvoltarea unui Mini Aqualand Parc

S

TAŢIUNEA BALNEARĂ SITUATĂ LÂNGĂ

BĂILE FIGA,

BECLEAN ŞI AFLATĂ ÎN

ADMINISTRAREA PRIMĂRIEI ACESTUI ORAŞ, SE BUCURĂ DEJA DE UN INTERES CRESCUT, LA DOAR UN AN DE LA MOMENTUL ÎN CARE A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ.

Ultimul sezon a adus la Figa un număr mare de vizitatori, fie că a fost vorba despre localnici, fie despre turişti veniţi de la distanţe mari. Miile de oameni care au ales, în vara lui 2011, Băile Figa au venit să se relaxeze în complexul balnear cu ape sărate şi nămoluri curative. Astfel, pe parcursul a două weekenduri, s-au stabilit recorduri istorice, staţiunea fiind vizitată de circa 10.000 de turişti/weekend.

3,16

milioane de lei pentru extinderea Mini Aqualand-ului Administratorul obiectivului turistic a remarcat că tot mai mulţi oameni aleg să-şi petreacă vacanţa de vară la Figa, îmbinând utilul (tratamentele) cu plăcutul. Parcul balnear de lângă Beclean a devenit o atracţie turistică remar14

www.inforegio.ro

cabilă, cu multe spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, un centru spa, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu ale cărui ape curg încet, ceea ce le permite turiştilor să plutească pe colace şi bărci gonflabile. De asemenea, cele două tobogane cu jet de apă formează unul dintre locurile favorite ale tuturor celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa, copii şi adulţi savurând plini de energie şi bucurie aceste facilităţi de divertisment. Accesibilitatea, sub raport calitatepreţ, a acestui obiectiv turistic a contribuit la creşterea numărului de turişti prezenţi în staţiune. Accesul la locurile de distracţie şi tratament se face pe baza unui bilet cu o valoare de 10 lei/persoană (cu gratuităţi pentru copii). Această flexibilitate şi facilităţile care ţin

cont de posibilităţile şi nevoile omului de rând, îi aduce faimă staţiunii de lângă Beclean, Figa fiind tot mai cunoscută şi mai căutată pe harta turistică.

UN PLAN DE DEZVOLTARE În luna august a anului 2011, Primăria oraşului Beclean a semnat contractul privind extinderea


O nouă etapă

Regio în România Mini Aqualand-ului de la Băile Figa, investiţie care se va realiza din fonduri Regio. Odată semnat contractul, s-a dat startul celei de-a treia etape de dezvoltare şi extindere a parcului turistico-balnear de lângă Beclean, cu termen final începutul sezonului estival 2012. Proiectul prevede construirea unei piscine exterioare cu dimensiunile de 30 metri/15 metri, cu o adâncime variabilă cuprinsă între 1,1 metri şi 1,8 metri şi o formă deosebită de cea standard, cu apă dulce încălzită. Piscina va fi prelungită cu un jacuzzi ataşat, cu o capacitate de 12 persoane. Încălzirea apei se va face printr-un sistem amplu de panouri solare, ceea ce va creşte durata de funcţionare a parcului acvatic cu peste 13% (de la 70 la 96 de zile). Inedit pentru această piscină, va fi utilizarea unui sistem de pompe montate în bazin care vor crea efectul de valuri, imitând unduirea mării. În cadrul aceleiaşi investiţii, se va construi încă o piscină cu apă dulce caldă, având lungimea de 18 metri, lăţimea de 15 metri şi o adâncime cuprinsă între 0,8 metri şi 1,2 metri. În această piscină vor plonja utilizatorii celor trei tobo-

gane acvatice, prevăzute a fi realizate în cadrul noului proiect turistic de la Beclean. Toboganele vor pleca de la o înălţime de 10 metri şi vor avea diferite elemente dinamice, cu serpentine, bucle şi alte efecte de senzaţie, pe o lungime la sol de peste 35 de metri. Apa din cea de-a doua piscină va fi dirijată, cu ajutorul unor sisteme complexe de duze şi pompe, pentru a crea efecte spectaculoase, precum cel de ciupercă şi de cascadă. Pentru acest al doilea sistem de divertisment acvatic apa va fi încălzită de un grup termic format tot din panouri solare. Un alt obiectiv prevăzut în extinderea parcului balnear cu Mini Aqualand-ul este o saună exterioară cu o capacitate de zece persoane. Toate noile atracţii acvatice vor fi puse în valoare cu ajutorul unor proiectoare luminoase subacvatice.

BENEFICII PENTRU TURISMUL DE LA BECLEAN Astfel extins, parcul balnear va contribui la diversificarea ofertei turistice. Autorităţile locale mizează, după această investiţie, pe o dublare a numărului de vizitatori la Băile Figa şi pe o creştere a duratei sejururilor cu peste 30%. Proiectul propus va genera o creştere economică prin rezultatele financiare şi prin ocuparea forţei de muncă, dar şi prin creşterea atractivităţii staţiunii balneare. Prin implementarea proiectului cu o valoare de 3,16 milioane de lei, se vor crea două locuri de muncă pe o perioadă nedeterminată şi alte 6 locuri de muncă în perioada sezonului estival. DECEMBRIE 2011

15


Potenţial local

Regio în România Elena OCEANU

INVESTIŢIE PENTRU TURISM, LA TULCEA Hotelul de pe insula Lacului Ciuperca va fi extins şi modernizat

T

ULCEA ESTE UNUL DINTRE JUDEŢELE ŢĂRII CU UN POTENŢIAL DEOSEBIT

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE OPORTUNITĂŢILE DE TURISM.

DIN

PĂCATE, TURISMUL

LOCAL NU ESTE FOARTE DEZVOLTAT ŞI ACEST LUCRU SE REFLECTĂ INCLUSIV ÎN FAPTUL CĂ, LA NIVEL DE JUDEŢ, ACTIVITATEA DE TURISM REPREZINTĂ DOAR

7%

DIN

PIB-UL

LOCAL.

Specificul local constă în faptul că într-un spaţiu relativ restrâns întâlnim majoritatea formelor de relief şi, implicit, o varietate de ecosisteme. În centrul atenţiei turiştilor este, bineînţeles, Delta Dunării, rezervaţie a biosferei aflată în patrimoniul mondial al UNESCO. Potenţialul zonei este completat de mărturiile unor civilizaţii vechi - greacă, romană şi otomană - încă nevalorificate, mănăstirile ortodoxe din zonă, tezaurul muzeistic de excepţie al judeţului, pus în valoare cu sprijinul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale de la Tulcea. Motivele care au împiedicat judeţul Tulcea să exploateze potenţialul

16

www.inforegio.ro

natural pentru a dezvolta turismul în zonă sunt generate de situarea sa geografică periferică, precaritatea infrastructurii de transport, slaba calitate a serviciilor în domeniul turismului, dar şi lipsa de promovare a zonei şi lipsa unei imagini recunoscute la nivel european. Singura excepţie o constituie turismul realizat cu nave de croazieră, dar care nu aduce foarte mari beneficii operatorilor locali, pentru că majoritatea serviciilor sunt asigurate la bordul navelor.

STRUCTURĂ DE CAZARE MODERNĂ, TURIŞTI MAI MULŢI Iniţiativele de dezvoltare a infrastructurii de turism au început să se manifeste, în ultimii ani, încurajate de investiţiile care se fac din fonduri publice. Un astfel de exemplu îl oferă şi un operator privat care deţine un hotel cu o capacitate redusă, amplasat pe insula de pe Lacul Ciuperca. În 2009, autorităţile tulcene au finalizat operaţiunea de

ecologizare a acestui luciu de apă, ceea ce a dat un imbold investitorilor din zonă. Zona lacului are toate premisele de a deveni o „mină de aur” pentru turismul din această regiune, dar, în mare măsură, transformarea locului într-o destinaţie turistică de succes, depinde de efortul comun al autorităţilor şi agenţilor economici. Societatea comercială MDA SRL Tulcea, proprietara Hotelului Insula Lac Ciuperca, mizează pe dez-


Atracţii turistice

Regio în România 7.900 de turiºti aºteptaþi în noul hotel

voltarea turismului local şi, tocmai de aceea, derulează în prezent un proiect cu finanţare Regio care urmăreşte dezvoltarea capacităţilor proprii de cazare. Hotelul deţinut pe insula Lacului Ciuperca este una dintre cele mai căutate unităţi de cazare din Tulcea, datorită faptului că se află chiar la poarta de intrare în Delta Dunării. Având o capacitate iniţială de 11 camere, hotelul urmează să fie extins până la 50 de camere. Spaţiile de cazare vor beneficia de utilaje şi echipamente performante, dar şi de instalaţii sanitare noi şi moderne. Prin utilizarea unor materiale de construcţii de calitate, precum lemnul, panourile OSB (plăci din fibre de lemn) şi panourile de polipropilenă pentru izolaţie termică, eficienţa energetică a locaţiei va creşte cu 20% şi se va reduce cu 25% consumul de resurse materiale epuizabile. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 3,77 milioane de lei, din care 1,97 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Contractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar perioada de implementare a proiectului este 33 de luni. În acest moment, clădirea este finalizată la roşu, urmând ca, pe timpul iernii, să se lucreze la finisajele şi dotările interioare. Stadiul actual al lucrărilor creează posibilitatea

finalizării în avans a implementării proiectului, respectiv cu circa trei luni mai devreme, ceea ce va permite exploatarea noului hotel în sezonul estival următor.

DUPĂ MODERNIZARE, PROMOVARE După finalizarea investiţiei, deţinătorul bazei turistice de pe Lacul Ciuperca intenţionează să promoveze structura de cazare, printr-un amplu program. În acest scop, va fi creat un pachet complex de servicii turistice, conceput să atragă categorii diferite de turişti. Într-o primă etapă, produsul turistic va fi promovat prin materiale tipărite care vor fi valorificate în cadrul unui târg de turism. Într-o a doua etapă, noua structură de cazare va beneficia de o pagină proprie de internet. Proprietarul hotelului preconizează că numărul

de înnoptări pe an va creşte de la 1.300, în trecut, la 7.900, în maxim un an de la finalizarea proiectului. De asemenea, durata medie a unui sejur va creşte de la maxim o zi şi jumătate, în prezent, la 3 zile.

Ce puteţi vizita în zonă: DELTA DUNĂRII MĂNĂSTIRILE CELIC DERE, COCOŞ ŞI SAON, MĂNĂSTIRILE ORTODOXE DE RIT VECHI – USPENIA ŞI VOVIDENIA MUZEUL DE ARTĂ, PLASAT PE O COLINĂ, CHIAR ÎN INCINTA VECHII CETĂŢI AEGYSSUS Muzeul găzduieşte o colecţie unică de monede de aur şi argint de o valoare inestimabilă

BASILICA PALEOCREŞTINĂ DE LA NICULIŢEL CETĂŢILE GRECEŞTI, ROMANE, BIZANTINE ŞI GENOVEZE DECEMBRIE 2011

17


Potenţial natural

Regio în România Elena OCEANU

VÂLCEA, TĂRÂM DE POVESTE, SUSŢINUT DE EUROPA

J

UDEŢUL

VÂLCEA

POTENŢIAL

DE

DISPUNE DE UN

NATURAL

EXTREM

PENTRU

DEZVOLTAREA

ACTIVITĂŢII TURISTICE.

PORNIND DE CONSILIUL O STRATEGIE

LA

VALOROS ACEST

„Natura a dat acestui ţinut, cu amândouă mâinile, din toate frumuseţile şi din toate comorile cu care-i înzestrată Ţara Românească” Alexadru Vlahuţă – „România pitorească”

POTENŢIAL,

JUDEŢEAN A ELABORAT DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL VÂLCEA, PROGRAMATĂ PENTRU PERIOADA 2007-2013, PRIN CARE ÎŞI PROPUNE SĂ VALORIFICE RESURSELE ŞI

UMANE,

NATURALE, TRADIŢIILE

MATERIALE ŞI

VALORILE

CULTURALE SPECIFICE LOCULUI.

În Vâlcea se regăsesc patru zone de interes turistic. Zona turismului montan se bazează pe potenţialul oferit de faptul că o treime din suprafaţa judeţului Vâlcea este reprezentată de arii montane care oferă atracţii extraordinare: chei, cascade, peşteri, zeci de trasee marcate, posibilităţi de alpinism, schi, pescuit şi vânătoare sportivă. Din categoria atracţiilor turismului montan mai fac parte pitoreasca Vale a Lotrului, cu peisaje alpine mirifice, asemănătoare celor din Alpi, cu defilee şi lacuri glaciare. Staţiunile balneoclimaterice sunt o altă avuţie a judeţului care poate contribui substanţial la dezvoltarea turismului. Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Ocnele Mari - Ocniţa sunt staţiuni cunoscute nu numai pe teritoriul ţării, ci şi în Europa şi dincolo de graniţele continentului. Numărul 18

www.inforegio.ro

mare de izvoare de ape minerale, cu o calitate recunoscută de medici pentru puterile tămăduitoare, reprezintă o carte de vizită importantă a judeţului Vâlcea. Turismul cultural şi monahal este favorizat de salba de mănăstiri şi biserici construite de voievozii munteni, mărturii vii ale istoriei, de mare interes naţional şi internaţional. Zestrea patrimonială a judeţului Vâlcea constând în 13 mănăstiri, peste 270 de biserici şi 22 de schituri situează judeţul pe locul doi în ţară în privinţa aşezămintelor monahale. În fine, agroturismul este o altă zonă cu perspective de dezvoltare a turismului, dat fiind faptul că judeţul

Vâlcea păstrează nealterată zestrea de spiritualitate creştin-ortodoxă, de tradiţii, arte şi meşteşuguri.

PROMOVARE CU FINANŢARE EUROPEANĂ Pentru a crea vizibilitatea necesară judeţului Vâlcea, ca destinaţie de succes pentru turism, Consiliul Judeţean a iniţiat o serie de proiecte şi acţiuni, parte integrantă a strategiei gândite, în acest scop, la nivel judeţean. Unul dintre aceste proiecte – „Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea” – a beneficiat de o finanţare nerambursabilă prin intermediul programului Regio, în valoare de aproape 500.000 de lei, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat,


Promovare turistică

Regio în România fiind finalizat în decembrie 2011. Prin acest proiect, iniţiatorii au urmărit promovarea, în plan intern şi internaţional, a atracţiilor turistice din Vâlcea, în special a evenimentelor şi festivalurilor tradiţionale, dezvoltarea unor pachete turistice specifice zonei pentru valorificarea patrimoniului natural şi cultural. Planul de acţiune a proiectului a urmărit, totodată, valorificarea unor produse turistice tradiţionale cu specific local, includerea judeţului Vâlcea în circuite turistice culturale, de afaceri şi de agrement, interne şi internaţionale. S-a pus, de asemenea, accent pe creşterea utilizării mijloacelor informatice şi a internetului pentru promovare, informare şi rezervări.

EFORTURI CONJUGATE PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI VÂLCEAN O primă activitate a proiectului Regio a constat în realizarea unui portal web cu informaţii despre turismul vâlcean. Într-o a doua etapă, au fost realizate ghiduri turistice, albume, materiale informative, hărţi turistice, cărţi poştale, ilustrate, afişe, bannere şi panouri publicitare. O mare parte din aceste ma-

teriale tipărite au fost distribuite în cadrul târgurilor de turism şi evenimentelor locale şi regionale la care Consiliul Judeţean Vâlcea a participat. Este vorba despre 11 târguri, serbări folclorice sau festivaluri organizate în judeţul Vâlcea sau în alte judeţe ale ţării, dar şi despre 10 târguri de turism/evenimente cu caracter naţional. O altă activitate a proiectului a constat în realizarea unui film turistic de prezentare a judeţului Vâlcea realizat pe suport electronic în 100 de copii. Produsele turistice promovate prin intermediul materialelor realizate în cadrul proiectului sunt: Festivalul internaţional Cocoşul de Hurez, Traseul cultural-religios, care include Mănăstirea Cozia – Muzeul

Se estimeazã cã numãrul de turiºti care vor vizita judeþul Vâlcea în 2012 va creºte cu

15%

Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Mănăstirea Arnota – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Hurezi (monument UNESCO) – Mănăstirea Govora. De asemenea, au fost intens promovate produse precum apele balneare, recunoscute pe plan european, de la Băile Olăneşti, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata. Nu în ultimul rând, a fost promovat Festivalul Internaţional „Cântecele Oltului”, Învârtita Dorului, Florile Govorei, Târgul Internaţional al ţiganilor, Festivalul de interpretare instrumentală „Lăutarul“.

Portalul web al proiectului poate fi vizitat la http:// www.valcea-infoturism.ro DECEMBRIE 2011

19


Staţiune cu tradiţie

Regio în România Elena OCEANU

LA AMARA (JUD. IALOMIŢA), TURIŞTII SUNT ÎNTÂMPINAŢI DE UN PARC BALNEAR COMPLET REABILITAT

S

TAŢIUNEA

AMARA,

SITUATĂ LA DOI

KILOMETRI DE ORAŞUL IALOMIŢEAN

CU ACELAŞI NUME, ESTE UNA DINTRE CELE MAI CUNOSCUTE ŞI APRECIATE DESTINAŢII PENTRU TURISMUL BALNEAR DIN

ROMÂNIA. ATRACŢIA

PRINCIPALĂ

ESTE NĂMOLUL TERAPEUTIC FOLOSIT ÎN DIFERITE PROCEDURI MEDICALE DE RECUPERARE.

În ciuda potenţialului şi recunoaşterii sale, staţiunea a avut, după 1989, acelaşi parcurs ca majoritatea destinaţiilor de turism balnear din România, ceea ce a contribuit la o scădere dramatică a numărului de turişti care o vizitează. Totuşi, în

13

milioane de lei, finanþare nerambursabilã pentru Amara 2008, autorităţile 2008 t ităţil locale l l din di Amara A au pus la punct o strategie denumită „Dezvoltarea Turismului Balnear în Staţiunea Amara”, proiectată pe o perioadă de 10 ani şi menită să revitalizeze turismul din staţiune. Prin această strategie, administraţia locală îşi propune să aloce, permanent şi constant, fonduri pentru activităţi de dezvoltare, întreţinere, informare şi publicitate pentru sectorul de turism balnear. 20

www.inforegio.ro

REABILITAREA PARCULUI, O INVESTIŢIE DE PESTE 17,5 MILIOANE DE LEI În strânsă concordanţă cu obiectivele fixate prin această strategie, Primăria oraşului Amara a iniţiat, în 2008, un proiect pentru reabilitarea parcului balnear din staţiune. Cererea de finanţare a fost gândită aşa încât investiţia să ofere continuitate lucrărilor de infrastructură de utilitate publică, deja existente sau aflate în curs de realizare.

Proiectul cu o valoare totală de peste 17,5 milioane de lei, din care aproximativ 13 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin programul Regio, a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de finanţare. Lucrările propuse de autorităţile locale au vizat reorganizarea circulaţiei în spaţiul natural al parcului, modernizarea şi extinderea căilor de acces, amenajarea unor locuri de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În mod etapizat, au fost refăcute şi asfaltate vechile alei, dar au fost proiectate şi amenajate şi unele noi, s-au realizat o serie de piaţete, s-a înlocuit mobilierul specific, s-au derulat lucrări de amenajare peisagistică şi s-a refăcut perdeaua de protecţie din jurul lacului. Investiţia a avut, totodată, în vedere, extinderea reţelei de iluminat public şi amenajarea unor terenuri de tenis şi volei, precum şi a unor


Atractivitate turistică

Regio în România

Ş aţi că... Localitatea Amara a căpătat statutul de staţiune balneară în anul 1937. Tratamentul balnear din staţiunea Amara este benefic pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni şi/sau sechele post-traumatice, afecţiuni neurologice periferice. Apa lacului Amara are un conţinut ridicat de sulfat, de clorură de sodium şi de magneziu. Lacul Amara are o lungime de 4 kilometri şi conţine apă sărată provenită din izvoare subterane. Temperatura din zona oraşului Amara se înscrie în media anuală de 22 de grade Celsius.

spaţii de joacă. Pe lângă aceste lucrări, prin proiectul Regio au fost achiziţionate utilaje şi ustensile pentru întreţinerea parcului, a fost angajat şi pregătit personalul administrativ.

UN OBIECTIV REDAT CIRCUITULUI TURISTIC Proiectul Regio implementat în staţiunea Amara s-a dorit a fi un instrument de revitalizare a turismului balnear practicat în oraşul ialomiţean. Staţiunea, aşa cum este ea în prezent, se confruntă cu un paradox. Beneficiile terapeutice sunt cunoscute şi se bucură de o largă apreciere, dar acestea vin în contradicţie cu baza materială a staţiunii. Dotările şi amenajările s-au deteriorat în timp, iar din punct de vedere economic, zona nu este dezvoltată. Staţiunea balneară are posibilitatea de a reveni în circuitul turistic permanent dar, pentru realizarea acestui obiectiv, este ne-

atins toate aceste obiective, dar este necesar ca dezvoltarea staţiunii să continue cu proiecte similare.

voie de proiecte care să contribuie la sporirea atractivităţii turistice, la revitalizarea economiei locale şi la promovarea zonei ca destinaţie turistică. Investiţia Regio pentru modernizarea parcului balnear a

Pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Amara, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului mai finanţează lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat, investiţii pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi completarea sistemului de epurare, precum şi realizarea unui proiect de promovare a staţiunii. DECEMBRIE 2011

21


Istorie şi turism

Bani europeni în Uniunea Europeană Cristina STERIAN

MONUMENTE ISTORICE RESTAURATE CU FONDURI EUROPENE ÎN MALTA Amplasamentul Gărzii de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosa au primit finanţare pentru restaurare

F O

WIRT ARTNA (TRUSTUL PATRIMONIU MALTA) ESTE

UNDAŢIA PENTRU

ORGANIZAŢIE

BAZATĂ

PE

NEGUVERNAMENTALĂ VOLUNTARIAT,

CARE

ACŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL CONSERVĂRII OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU.

Fundaţia se ocupă de identificarea clădirilor şi siturilor cu rol important în istoria Maltei, deschise publicului larg. MEUSAC* este instituţia care ajută ONG-urile la identificarea posibilelor surse de cofinanţare pentru reabilitarea şi transformarea obiectivelor de patrimoniu. Primele clădiri care au beneficiat de fonduri europene pentru restaurare, în Malta, sunt amplasamentul folosit de Garda de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosa. Pentru reabilitarea acestor obiective, Wirt Artna a primit 2,3 milioane de euro din fonduri europene, în cadrul unor proiecte programate să se desfăşoare în perioada 20102012. Garda de onoare din La Valetta prezintă zilnic, în fortul aflat în interiorul Grădinilor Barraca, un ritual foarte apreciat. Publicul aflat în incinta grădinilor, format în mare parte din turişti, este salutat cu salve de tun care se aud de fiecare dată când ceasul bate

ora 12.00. Acest ritual se repetă repetă zilnic încă din 2004 când a fost finalizată prima restaurare şi când a fost reluată tradiţia de secole din La Valetta, aceea de a anunţa anumite momente importante ale zilei, cu salve de tun. Restaurarea amplasamentului presupune şi înlocuirea tunurilor originale cu unele în copie, astfel

încât obiectele de artă să poată fi conservate. Proiectul prevede, de asemenea, restaurarea camerei de artilerie, construită iniţial pentru a fi utilizată ca pivniţă de vinuri. Încăperea va fi transformată într-o zonă destinată publicului şi va găzdui câteva exponate referitoare la istoria luptelor purtate în La Valetta. În plus, vor fi amenajate un spaţiu pentru proiecţii audio-vizuale, un spaţiu de expoziţie şi un magazin al muzeului. Îmbunătăţirile aduse sitului din La Valletta constau în instalarea unui echipament audio wireless, un nou sistem pentru traducere şi o nouă schemă de iluminare, care să facă din acest obiectiv unul eficient şi durabil în ceea ce priveşte consumul de energie. Poarta Notre Dame a fost construită în 1675 de Prinţul şi Marele Maestru al Ordinului Maltez,

*MEUSAC – „Comitetul maltez pentru UE - Conducere şi Acţiune” este o instituţie publică responsabilă de procesul de consultare a ordinelor şi a legislaţiei între instituţiile Guvernului, partidele politice şi societatea civilă, care acordă asistenţă gratuită ONG-urilor şi Consiliilor Locale pentru obţinerea Fondurilor Europene. De asemenea, MEUSAC furnizează informaţii publicului larg despre metode şi oportunităţi de a obţine fonduri UE. 22

www.inforegio.ro


Sit natural

Bani europeni în Uniunea Europeană Fra Nicolas Cotoner, ca poartă principală a oraşului Cottonera. Construcţia este compusă din aproape 9 km de fortificaţii care înconjoară cele trei oraşe principale ale Maltei - Vittoriosa, Senglea şi Cospicua. Este de departe cea mai impunătoare şi frumoasă construcţie, între porţile vechi de secole, care încă dăinuie pe insulă. Poarta Notre Dame este construită pe cinci nivele, ceea ce face ca ea să fie cea mai înaltă construcţie din regiune. De pe terasă şi acoperiş, turiştii pot admira insula în toate direcţiile. Poarta îşi păstrează încă grandoarea de altă dată. Este o perlă arhitecturală fără egal şi face parte din Muzeul

„Malta în luptă”, luptă”, sit inclus în acest proiect. Reabilitarea Porţii Notre Dame presupune redeschiderea Portului Cullis şi restaurarea tencuielii porţii şi a pivniţelor. Cele din urmă vor fi transformate pentru a servi unui centru turistic care va dispune de o zonă audio-video, o cameră obscură şi o zonă pentru expoziţii. Magazinul muzeului şi serviciul de aprovizionare vor funcţiona în spaţiul astfel transformat. Pe lângă cosmetizarea părţilor exterioare şi montarea unor balustrade de siguranţă, vor mai fi introduse şi noi scheme de iluminat şi un sistem de securitate cu camere de supraveghere, un ascensor şi o platformă

pentru vizionare încorporată ca o terasă în acoperiş. Muzeul „Malta în luptă” care funcţionează deja în încăperile Notre Dame, este, de asemenea, inclus în proiect. Intervenţiile prevăzute pentru acest obiectiv cuprind restaurarea încăperilor din Couvre Porte (partea de la intrare) şi conversia lor, în aşa fel încât să se îmbine cu extinderea centrului pentru turişti, care va arăta istoria frontului de luptă La Valletta din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Accesul facil şi reabilitarea prevăzută în proiect vor face ca aceste două obiective turistice, cele mai importante din Malta, să fie mai atractive pentru turişti.

Cristina STERIAN

EUROPA PARTICIPĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZAANSE SCHANS, OLANDA

Z

SCHANS ESTE UNA DIN CELE

AANSE

10 DESTINAŢII TURISTICE DE TOP OLANDA. CASELE TRADIŢIONALE VOPSITE ÎN VERDE, MAGAZINELE VECHI DIN ŞI

MORILE

REGIUNE

ÎŢI

DE

VÂNT

CREAZĂ

DIN

ACEASTĂ

SENZAŢIA

TE-AI ÎNTORS ÎN TIMP, ÎN SECOLUL AL

XII-LEA

SAU AL

XIII-LEA.

Fascinant este faptul că nu avem de-a face cu un muzeu în aer liber, ci cu o regiune plină de viaţă şi culoare, cu un mod de viaţă autentic. Regiunea Zaane Schans oferă o privelişte magnifică a vieţii cotidiene aşa cum era ea înainte de revoluţia industrială. Amplasarea originală a fost făcută fără un proiect prealabil care să faciliteze accesul sutelor de turişti, turişti,

ce ajung în zonă cu mijloacele de transoprt în comun sau pe jos. Deloc surprinzător, aspectul şi dimensiunile drumurilor din zonă nu au luat în considerare creşterea populaţiei şi construirea unor noi imobile, la momentul construirii parcării şi Muzeului Zaans.

MAI MULTE ATRACŢII PENTRU PUBLIC Ca să îi încurajeze pe turişti să zăbovească mai mult în Zaanse Schans, iniţiatorii proiectului s-au gândit că trebuie să creeze clădiri şi produse mai atrăgătoare pentru DECEMBRIE 2011

23


Tradiţie şi inovaţie

Bani europeni în Uniunea Europeană ACCENT PE TRADIŢIE În Zaanse Schans, graţie proiectului, au fost înfiinţate ateliere de meşteşuguri şi magazine. Meşteşugarii încă îşi câştigă traiul din aceste meserii în fiecare zi în Zaanse Schans. Într-o atmosferă care te duce înapoi în timp cu câteva sute de ani, îi găsim pe olandezii pricepuţi lucrând în morile tradiţionale situate pe marginea râului Zaan.

un public ţintă mai larg. În acest fel, regiunea putea contribui la dezvoltarea turismului, dând astfel un impuls dezvoltării economiei locale. Proiectul a fost iniţiat în cadrul unui parteneriat între Fundaţia Zaanse Schans, Consiliul Municipal Zaanstad şi Provincia Olanda de Nord. Valoarea totală a proiectului este de 4,07 milioane de euro, din care peste 880.000 de euro reprezintă contribuţia Fondului European pentru Dezvoltare Regională. Demarată la 1 ianuarie 2009, implementarea proiectului urmează să se încheie în vara anului 2012. Îmbunătăţirile constau, printre altele, în renovarea şi inovarea facilităţilor existente, cum ar fi debarcaderul, care a fost transformat într-o dogărie (atelier în care se confecţionează butoaie). De asemenea, se pune accent pe crearea unor noi oportunităţi de recreere, pe lângă cele existente. Nu în ultimul rând, proiectul urmăreşte urmăreşte crearea unor căi noi de acces şi 24

www.inforegio.ro

marcarea unor căi navigabile. În Kalverpolder, de exemplu, vor fi construite un pavilion de acces şi spaţii de joacă pentru copii. Printre facilităţile realizate până acum sunt croazierele pe râu, dar şi muzeul – distilerie, unde turiştii pot urmări olandezi care lucrează la distilarea alcoolului printr-un procedeu vechi de 150 de ani. Planurile de marketing bine definite ar putea să îmbunătăţească semnificativ profilul internaţional al regiunii. regiunii.

Este vorba despre două mori pentru ulei, una pentru muştar, alta pentru vopsea şi două pentru joagăr. Regiunea turistică olandeză este, de asemenea, un loc perfect unde se pot vedea îndeletnicirile ancestrale, cum ar fi confecţionarea pantofilor de lemn, a brânzei sau a vaselor cositorite. Toate aceste tehnici vechi de sute de ani sunt prezentate de-a lungul râului Zaans. Turiştii pot fi martori şi la producerea uleiului de alune sau a pigmenţilor pentru vopsea. O altă îndeletnicire veche de secole, se poate observa într-o casă din 1658 care a aparţinut unui brutar. Casa are încă un cuptor original în care se făceau turtă dulce şi alte dulciuri tradiţionale.

Pentru mai multe detalii, sunteţi invitaţi să accesaţi pagina de internet a regiunii turistice Zaanse Schans: www.zaanseschansmuseum.nl


Agendă BRAN, ROMÂNIA, 6 DECEMBRIE 2011 - 7 IANUARIE 2012 „Magia sărbătorilor de iarnă”, festival de de colinde şi obiceiuri de iarnă. Evenimentul va crea atmosfera unui Crăciun tradiţional. În programul manifestărilor sunt incluse o serbare folclorică de cântec şi joc românesc, organizarea unui Crăciun tradiţional la Bran, concert de colinde şi dansuri populare. Vor participa formaţii artistice, coruri, cete de colindători, ansambluri folclorice şi dansatori mascaţi din Bran. Spectacolul îşi propune să promoveze măiestria artiştilor, bogăţia şi varietatea folclorului din zonă, frumuseţea şi originalitatea costumelor şi a măştilor, autenticitatea obiceiurilor locului. Turiştii vor colinda alături de artişti.

FRANKFURT, GERMANIA, 12 IANUARIE 2012 Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale (BCE), urmată de o conferinţă de presă În cadrul acestei reuniuni, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să adopte deciziile privind politica monetară pentru zona euro. Imediat după întrunire, preşedintele Băncii Centrale Europene va explica deciziile, în cadrul unei conferinţe de presă. Transcrierea conferinţei va fi publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (www.ecb.int). Încă din anul 2001 s-a stabilit ca orientarea de politică monetară a BCE să fie decisă de către Consiliul Guvernatorilor, la această primă reuniune care are loc la începutul fiecărui an. În cursul acestei şedinţe se decid ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. Dacă se impune, Consiliul Guvernatorilor poate reevalua, ulterior, orientarea politicii monetare şi poate decide modificarea ratelor dobânzilor, în orice moment, indiferent de calendarul stabilit.

BERLIN, GERMANIA, 20-29 IANUARIE 2012 Participarea înalţilor reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) la Săptămâna Internaţională Verde, cu scopul de a promova noutăţile Politicii Agricole Comune (PAC) În prezent, Politica Agricolă Comună este pe cale să fie revizuită. Sistemele vechi fac loc unora noi, ecologice, care îi vor ajuta pe agricultori şi zonele rurale să facă faţă provocărilor viitorului. Pentru a clarifica modul în care afacerile, mediul sau starea alimentelor vor fi afectate de noile modificări propuse, experţii CE, prezenţi la eveniment, vor oferi răspunsurile necesare. 2012 este, de asemenea, un an special, pentru Politica Agricolă Comună. Este momentul celebrării, pentru că PAC este de 50 de ani în serviciul europenilor. Cu acest prilej, va fi organizat un eveniment de lansare, la standul UE, pentru a marca cei 50 de ani de Politică Agricolă Comună. Vor avea loc dezbateri cu înalţi oficiali, responsabili pentru PAC, se vor face demonstraţii de artă culinară cu produse de calitate, se vor aplica chestionare, participanţii urmând să fie premiaţi. Săptămâna Internaţională Verde este o expoziţie internaţională cu prezentări de produse alimentare, agricole, horticole şi industriale. Acest eveniment este unul cu tradiţie, înfiinţat în anul 1926, şi constituie un prilej, pentru participanţi, de a-şi testa produsele.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 018 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

DECEMBRIE 2011

25


Să mai şi zâmbim! 400,000 DE EURO PENTRU PORTRETE FĂCUTE DE COPII PENTRU COPII ÎN NUMELE CETĂŢENIEI EUROPENE „Alter Ego” este un concurs de artă care se desfăşoară în cel puţin 22 de ţări ale Uniunii Europene. Scopul proiectului, care a utilizat 400.000 de euro din fonduri europene, este acela de a încuraja tinerii cu vârste între 14 şi 18 ani să „exploreze identităţi diferite, prin crearea unui portret dublu” - un autoportret şi portretul unui copil dintr-un mediu cultural diferit. Concursul este destinat „creşterii gradului de conştientizare a tuturor celor care trăiesc în UE, în special a tinerilor, cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene active.”

C „BAR IRLANDEZ” ŞI „BEACH CLUB” PE GIBRALTAR Firma Lord Nelson Ltd. din Gibraltar a primit 145,422 £ din Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul proiectului numit „Bar irlandez”. Gemenii Andy si John Hunter, care deţin Lord Nelson Ltd., sunt şi proprietarii a patru baruri diferite în Gibraltar, cu tematică irlandeză – pub-urile O’Reilly, care au fost deschise în ziua de Sf. Patrick din 2009. Alte proiecte finanţate în Gibraltar includ „Restaurantul Sporting”, deţinut de KOP Limited şi „Beach Club”, deţinut de Jazz Nights Ltd., care au primit 80.000 £ şi, respectiv, 114,000 £ din fonduri europene.

cu finanţare europeană Sursa: http://www.openeurope.org.uk

E (U) DE CALITATE În perioada iulie 2007 - iunie 2008, UE a finanţat un proiect menit să răspundă întrebărilor: „Cât este de folositoare Uniunea Europeană pentru femei?” şi „Care sunt aşteptările şi nevoile femeilor faţă de UE?”. Aceasta a însemnat instituirea a 11 „E(U)quality cafenele de discuţii” în diferite oraşe din Austria, Slovacia şi Germania, cu scopul de a oferi femeilor „posibilitatea de a se apropia de UE (pe care ele o consideră ca fiind un concept foarte abstract), de a întreba ce le poate oferi UE, ce aşteptări au de la UE şi modul ot în care se pot implica”.

CARAVANA DANSULUI EUROPEAN Comisia Europeană a finanţat proiectul „Caravana dansului european” un proiect descris ca o „extravagantă călătorie a dansului, care preia cea mai bună muzică şi cele mai bune dansuri tradiţionale de la opt popoare europene”. Caravana se derulează pe teritoriul celor opt state. Proiectul a fost descris ca fiind încă o demonstraţie a efectelor puternice ale succesului interculturalităţii.

ZOOM REGIO

Ai trecut prin România â şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

26

www.inforegio.ro


Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi

2,3 MILIOANE € PENTRU CAMPANIA MTV „EUROPA, MĂ AUZI?” În perioada premergătoare alegerilor europene din iunie 2009, Comisarul european al Comunicării, Margot Wallström, a anunţat lansarea unei campanii, care viza grupul de vârstă 18-24 ani, cu scopul de a creşte participarea la alegeri. Campania MTV, cu un buget de 2,3 milioane de euro, a culminat, la 30 aprilie, cu participarea ne tinerilor din oraşe europe au la un concert unde strigat: „Europa, mă auzi?” Printre artiştii invitaţi să susţină strigătul tinerilor au fost grupul Depeche Mode o şi cântăreţul italian Tizian Ferro. Impactul scăzut al acestei campanii s-a reflectat şi în rata scăzută de participare la alegeri, respectiv 43%.

DECEMBRIE 2011

Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional Regional

urează tuturor colaboratorilor şi beneficiarilor

SÃRB

27

RICITE ! E F I ÃTOR


Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: decembrie 2011


Revista Regio nr. 11 / 2011 - Programul Operational Regional  

Autoritatea de Management lanseaza Revista Regio nr. 11, publicatie lunara ce prezinta proiecte implementate in cadrul Programului Operation...

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you