Revista Regio nr. 3 / 2011 - Programul Operational Regional

R E V I S TA

nr. 3, aprilie 2011

CLUJ-NAPOCA, un pol de creştere performant IAŞI: Bani din Regio în sprijinul tinerilor cu dizabilităţi

INTERVIU

Gabriel FRIPTU

Director general AM POR

Spitalul judeţean din Alexandria, reabilitat total prin Regio UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA

se dezvoltă cu fonduri Regio

BUZĂU:

Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi, reabilitat la standarde occidentale

REGIO ÎN SLUJBA CETĂŢEANULUI

Sărăcia, ca flagel, afectează un număr aproape inimaginabil de cetăţeni din spaţiul european.

Statisticile ne arată că, în ţările membre UE, 80 de milioane de oameni se află în pragul sărăciei, mai dramatic fiind faptul că un sfert din totalul lor sunt copii.

Analizele care au condus la astfel de constatări au stat la baza unor acţiuni convenite de oficialii de la Bruxelles, iar instrumentul de luptă contra sărăciei a luat forma Platformei europene de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale. Ca parte componentă a Strategiei Europa 2020, acest document programează acţiuni ce vor contribui la atingerea ţintei UE de a reduce, în decursul unui deceniu, cu cel puţin 20 de milioane, numărul cetăţenilor aflaţi la limita sărăciei. Ca şi modalitate de acţiune, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale rămâne atributul guvernelor naţionale, în timp ce răspunderea asumată de Uniunea Europeană este aceea de a identifica bune practici şi de a promova învăţarea reciprocă, de a elabora norme aplicabile la nivelul UE şi de a asigura finanţarea necesară. Printre acţiunile care vor fi necesare se numără şi o mai bună utilizare a fondurilor

europene pentru sprijinirea incluziunii sociale şi combaterea discriminării, dar şi creşterea investiţiilor în inovaţii cu caracter social care ar putea constitui soluţii reale pentru o Europă care iese din criză. În acest context, exemplele de bună practică le putem identifica în experienţa deja căpătată de guvernele fiecărui stat membru în implementarea unor politici sociale eficiente, experienţă dobândită, în mare măsură, odată cu derularea programelor finanţate din fonduri structurale. În România, cel mai performant program este Regio, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor. Cu o componentă socială care are alocat 15 % din bugetul total al programului, Regio contribuie deja la creşterea gradului de incluziune socială. Fie că vorbim despre categorii defavorizate cărora li se facilitează accesul pe piaţa muncii ori la servicii educaţionale, fie că vorbim despre soluţii inovatoare care au ca rezultat integrarea socială a persoanelor defavorizate, fie că, în ultimă instanţă, vorbim despre accesul la servicii medicale decente, toate sunt circumscrise unui obiectiv final de combatere a excluziunii sociale şi sărăciei. În paginile revistei de faţă sunt selectate doar câteva dintre modelele de bună practică în ceea ce priveşte modul în care administraţia publică centrală şi locală au înţeles să utilizeze fondurile structurale disponibile în slujba cetăţeanului.

Cătălina JINGOIU

www.inforegio.ro

REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L

Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

REDACTOR ªEF: REDACTORI: REPORTERI: DIVERTISMENT: EDITOR FOTO: CORECTURÃ: GRAFICÃ ªI DTP:

Vlad Mircea PUFU Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Mihaela RÎMNICEANU Daniel PALADE Cãtãlina Daniela PÎNTEA Romicã NEAGU

Sumar

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

02

Regio în slujba cetăţeanului REGIO ÎN ROMÂNIA Bani din Regio în sprijinul tinerilor cu dizabilităţi din Iaşi

04

06

Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi, reabilitat la standarde occidentale în Buzău

08 11

Universităţile din România se dezvoltă cu fonduri Regio

12 14 15

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alexandria, reabilitat total prin Regio

18

Cluj-Napoca, un pol de creştere performant

Reabilitarea Colegiul Tehnic „Remus Răduleţ” din Braşov, o investiţie de 14,77 milioane de lei

Întrebări şi răspunsuri Preocupări pentru viitorul buget european destinat României INTERVIU cu Gabriel Friptu, director general AM POR

20

22 24 25 26

Reprezentanţii mediului academic dezbat o temă strategică: viitorul politicii de coeziune BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Transportul ecologic cucereşte oraşul turistic Funchal din Madeira Fira de Barcelona – un complex expoziţional de anvergură mondială AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

APRILIE 2011

3

Responsabilitate socială

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

|

BANI DIN REGIO ÎN SPRIJINUL TINERILOR CU DIZABILITĂŢI DIN IAŞI

C

ENTRUL SOCIAL EDUCATIV PENTRU PERSOANE

IAŞI, CIRCA

CU

DIZABILITĂŢI

DIN

REZULTAT AL UNEI INVESTIŢII DE

3,49

MILIOANE DE LEI, ESTE

PRIMUL PROIECT

REGIO

FINALIZAT ÎN

ACEST JUDEŢ.

Apărut ca rezultat al responsabilităţii sociale pe care Consiliul Judeţean şi instituţiile specializate din subordine şi-o asumă faţă de persoanele marginalizate social, Centrul răspunde nevoii de servicii alternative care asigură incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi psihice şi mentale. Finanţarea acordată în cadrul Regio a fost solicitată pentru reabilitarea completă a unui pavilion care găzduieşte activitatea unui centru multifuncţional. Una dintre componentele activităţii Centrului este cea destinată tinerilor cu handicap care au la dispoziţie trei ateliere ocupaţionale în cadrul cărora lucrează şi socializează zilnic.

Cealaltă componentă este una instructivă, destinată asistenţilor persoanelor cu handicap, care vor urma cursuri de perfecţionare pentru a înţelege mai bine nevoile celor pe care îi îngrijesc.

CENTRU DE ZI PENTRU 25 DE BENEFICIARI Inaugurat la finele lunii noiembrie 2010, aşezământul funcţionează, deocamdată, la nivelul centrului de zi, având în momentul de faţă un număr de 25 de beneficiari, per4

www.inforegio.ro

soane provenite din mediul familial. Tinerii sunt din municipiul Iaşi şi din comunele Holboca şi Tomeşti.

Zilnic, cei 25 de beneficiari fac naveta la centrul din cartierul Galata cu două microbuze de care dispune unitatea. Transportul este gratuit ca, de altfel, toate celelalte activităţi, excepţie făcând masa zilnică, asigurată de familii printr-o cheltuială de 6 lei pe zi.

Aşezământul social educativ dispune de trei săli-atelier unde, în decursul celor aproape opt ore petrecute zilnic în Centru, tinerii fac împletituri, coşuri cu flori, origami, goblenuri, măşti şi bijuterii din lemn.

Activităţile s-ar putea diversifica, în perioada imediat următoare, pentru că responsabilii centrului şi beneficiarii şi-au propus să amenajeze o livadă proprie şi un solar cu flori ornamentale.

„Cunoştinţele de specialitate, în agronomie şi horticultură, pe care unii dintre beneficiarii noştri le au, ca absolvenţi ai unor facultăţi de profil, ne vor ajuta foarte mult la amenajarea şi întreţinerea pomilor şi florilor. Fructele le vom folosi pentru cantina proprie, dar le vom trimite şi celor două centre de plasament din apropierea noastră. Din flori, tinerii vor face ornamente mente pentru benefi ficiari ciari externi”, ne-a declarat Geta Dumitrachi, rachi, directoarea oarea Centrului Social-Educativ -Educativ pentru u Persoane cu Dizabilităţi abilităţi Iaşi.

Educaţie şi incluziune

Regio în România ŞI-AU DUS CREAŢIILE LA EXPOZIŢII CU VÂNZARE În mai puţin de o jumătate de an de când funcţionează Centrul activitatea social-educativă a început să se concretizeze. Mai întâi, beneficiarii, împreună cu o parte din instructori, au participat la mai multe expoziţii cu vânzare. Sumele, modice, dar încurajatoare, obţinute din vânzarea produselor urmează să fie folosite pentru achiziţionarea de noi materiale necesare activităţilor din atelier. Ieşirea cu produse proprii la expoziţii cu vânzare nu a reprezentat singura activitate prin intermediul căreia centrul şi rezidenţii săi s-au prezentat publicului. În luna martie, la standul amenajat într-un mall din oraş, şase dintre beneficiari au confecţionat o mie de cocori din carton colorat care vor merge, prin intermediul unei fundaţii, la Ambasada Japoniei de la Bucureşti. Nici cifra şi nici simbolul nu au fost alese întâmplător pentru că, în tradiţia niponă, cei o mie de cocori confecţionaţi prin tehnica origami pot îndeplini o dorinţă.

SPRIJIN DE LA O.N.G.-URI În cele patru luni de la deschiderea centrului social-educativ, conducerea acestuia a reuşit să atragă interesul mai multor fundaţii cu care au fost încheiate parteneriate pentru sprijinirea tinerilor beneficiari.

Un ONG O partener s-a oferit să creeze un site s cu vânzare online pentru expon ponatele realizate de tinerii cu diza dizabilităţi, iar altul să ajute la integr tegrarea tinerilor pe piaţa muncii.

Astf Astfel, 12 beneficiari vor urma ccursuri de perfecţionare în meserii care se potrivesc abilităţilor şi aptitudinilor lor, iar, la final, vor fi sprijiniţi să îşi găsească o slu slujbă cu normă întreagă sau cu jum jumătate de normă.

CURSURI PENTRU PĂRINŢI

Î

n această perioadă, personalul centrului din Iaşi se preocupă să identifice asistenţii personali care vor participa la cursuri de perfecţionare. Este vorba, în general, despre părinţi sau alte rude apropiate tinerilor cu handicap, angajaţi de Primăria Iaşi sau de administraţiile locale din restul judeţului ca asistenţi personali. Se preconizează ca prima serie de cursanţi să fie şcolarizată în perioada mai-iunie 2011. Printre beneficiari ar putea fi chiar părinţii tinerilor aflaţi în centrul de zi.

APRILIE 2011

5

Trei proiecte

Regio în România Doru GHEORGHIADE

|

CENTRU ŞCOLAR PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI, REABILITAT LA STANDARDE OCCIDENTALE ÎN BUZĂU

O

INIŢIATIVĂ AFLATĂ ÎN IMPLEMENTARE LA

BUZĂU VA CREA, PENTRU

SUTE DE ELEVI CU NEVOI SPECIALE, DIN

JUDEŢ ŞI DIN ŢARĂ, UN CADRU ADECVAT EDUCAŢIEI

INCLUZIVE.

INTENŢIA

AUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ESTE ACEEA DE A CREA UN ANSAMBLU INTEGRAT,

ÎN CARE COPIII CU DIZABILITĂŢI SĂ

SE POATĂ PREGĂTI PROFESIONAL, LA STANDARDE OCCIDENTALE.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Consiliul Judeţean Buzău a obţinut finanţare europeană prin programul Regio pentru trei proiecte, care vizează tot atâtea unităţi de învăţământ special pe care Consiliul le are în subordine. Este vorba despre extinderea clădirilor de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău (C.S.E.I.) şi Liceul pentru Deficienţi de Vedere, proiecte pentru care s-au semnat contractele de finanţare în octombrie 2010, respectiv decembrie 2010, şi extinderea clădirii Şcolii Speciale nr.2 pentru Hipoacuzici, proiect al cărui contract de finanţare a fost semnat în februarie 2011.

Consiliul Judeţean susţine aceste instituţii de învăţământ, pentru a asigura un cadru propice procesului educaţional destinat copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale.

COPII MULŢI, SPAŢIU INSUFICIENT Proiectele comune de la Buzău au demarat după ce autorităţile din învăţământul local au constatat că incinta în care funcţiona Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nu mai putea face faţă cerinţelor 6

www.inforegio.ro

unei activităţi educaţionale în rândul copiilor cu nevoi speciale. După 2005, numărul de elevi a crescut progresiv ajungând, în 2009, la 225 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, incluşi în toate ciclurile de învăţământ. Spaţiul de acum cuprinde 20 de săli de clasă, dintre care: trei transformate în ludotecă, un laborator de informatică, un laborator de alimentaţie publică, un laborator de kinetoterapie, şapte laboratoare TTL (Terapia Tulburărilor de Limbaj), un cabinet de psihodiagnoză, o bibliotecă cu 16.000 de volume, un cabinet medical şi un teren de sport. Starea infrastructurii de la C.S.E.I. este mult sub standardele europene în ceea ce priveşte asigurarea calităţii şi accesul la educaţie a copiilor şi tinerilor cu „cerinţe educative speciale”.

ALŢI 325 DE ELEVI EXTERNI ÎNVAŢĂ LA C.S.E.I. Cei 225 de elevi din toată ţara interni la C.S.E.I. Buzău, suferă de diverse afecţiuni psihice, precum sindromul Down, autism, ADHD,

epilepsie sau alte tulburări de comportament. Alţi 325 de elevi cu cerinţe educative speciale, care învaţă la alte şcoli din Buzău, sunt în responsabilitatea C.S.E.I. în ceea ce priveşte alocarea de hrană sau sprijin al profesorilor itineranţi care se deplasează la şcolile frecventate de elevi cu probleme speciale.

Prin implementarea proiectului Regio de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă se creează o infrastructură şcolară modernă, se îmbunătăţeşte calitatea procesului educaţional corespunzător cerinţelor psihopedagogice şi se creează un cadru adecvat pentru educaţie, în condiţii de siguranţă. În plus, proiectul urmăreşte să dezvolte relaţia cu mediul de afaceri, prin crearea unei baze de practică în raport cu nevoia de forţă de muncă identificată pe piaţa muncii. Pentru rezolvarea problemei de spaţiu, va fi construit un nou corp de clădire, alipit de şcoala veche, iar la parter va funcţiona o centrală termică proprie care va reduce costurile de întreţinere ale Centrului.

Iniţiativă complexă

Regio în România LICEUL PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE ŞI ŞCOALA PENTRU HIPOACUZICI, INCLUSE ÎN PROGRAM

A

lte două şcoli pentru elevi cu nevoi speciale, aflate în imediata vecinătate, sunt incluse în două proiecte Regio distincte şi vor beneficia de modernizări, sub titulatura „Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Liceul pentru Deficienţi de Vedere Buzău” şi „Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Şcoala specială nr.2”.

L

a Liceul pentru Deficienţi de Vedere, proiectul prevede extinderea clădirii şi instalarea unei centrale termice proprii. De asemenea, se vor construi şi utila cabi-

netele de recuperare-compensare şi de psihodiagnoză. Pentru Şcoala Specială de Hipoacuzici se va utila un cabinet de logopedie şi o sală de lectură. Directoarea Liceului pentru Deficienţi de Vedere, Adriana Leca, spune că la unitatea de învăţământ pe care o conduce sunt şcolarizaţi elevi cu probleme specifice din toată ţara. Acum, în liceu învaţă 125 de elevi din Buzău şi din alte 30 de judeţe din ţară.

C

el de-al treilea proiect denumit „Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Şcoala specială nr.2” prevede reabilitarea şcolii pentru Hipoacuzici Buzău. După semnarea contractului, în 18 februarie 2011, iniţiatorii se pregătesc de lansarea proiectului.

Mirela Oprea, director-executiv în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, declară:

550

Adriana Leca declară că, aici, chiar şi studenţii care se pregătesc să lucreze în sistem pot face practică:

„Ne adresăm inclusiv elevilor din liceele pedagogice şi studenţilor de la facultăţile de profil, în vederea realizării practicii în acest centru de terapie şi timp liber, aşa cum l-am numit noi”. „Noi menţinem ritmul din graficul de derulare a activităţilor, astfel încât proiectele să fie realizate în termenele din contract.

La Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă lucrările au început în luna martie, în timp ce, la Liceul pentru Deficienţi de Vedere, procedura de achiziţie tocmai a fost finalizată.”

de elevi, din Buzău şi din ţară, beneficiază de sprijinul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău APRILIE 2011

7

Investiţii în şcoli

Regio în România Elena OCEANU

|

UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA Pentru instituţiile de învăţământ superior din România, existenţa unui domeniu prioritar de finanţare în cadrul Regio, destinat infrastructurii educative, a creat oportunităţi ex-

traordinare de dezvoltare, cu eforturi financiare minime din partea celorlalţi contributori bugete locale şi de stat - şi cu o implicare activă la nivel managerial, care a responsabilizat

reprezentanţii mediului universitar în raport cu rolul lor în dezvoltarea infrastructurii educative. Dotarea facultăţilor cu echipamente didactice şi de cercetare, construirea de cam-

TEHNOLOGII MODERNE PENTRU PRACTICĂ ŞI CERCETARE LA FACULTATEA DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR DIN GALAŢI UNUL

DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE PROIECTE, PROPUSE DE INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DIN ROMÂNIA ŞI DEZVOLTATE CU FONDURI STRUCTURALE ALOCATE PRIN REGIO APARŢINE UNIVERSITĂŢII „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA DE

ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR. Implementat de o echipă de 25 de specialişti din cadrul instituţiei profesori, asistenţi, responsabili din departamentul financiar etc.

- proiectul va asigura, la final, o bază modernă de cercetare şi practică pentru studenţi, viitori ingineri în industria alimentară, şi va servi, totodată, drept bază pentru studii aplicate cu beneficiari finali din rândul producătorilor din industria alimentară. În mod concret, finanţarea va fi utilizată pentru achiziţia unui număr de 71 de echipamente tehnologice, care vor utila trei staţii pilot, parte a platformei de cercetare a Universităţii gălăţene. Cele trei staţii pilot - de carne, de lapte şi de bere - au existat şi înainte de 1989, iar activitatea desfăşurată în cadrul lor a fost de mare interes şi utilitate pentru studenţi şi pentru profesorii lor. În timp, utilajele depăşite tehnic nu au mai corespuns 8

www.inforegio.ro

activităţii de cercetare, astfel că, pentru a ţine pasul cu inovaţia tehnologică, Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor avea nevoie de o reutilare a celor trei staţii. Practic, odată încheiată investiţia, studenţii şi profesorii lor vor putea desfăşura activităţile practice necesare pregătirii viitorilor absolvenţi, chiar în incinta facultăţii. Cele trei staţii pilot vor fi utilate la standarde europene de siguranţă alimentară şi vor fi complet automatizate pentru a simula întocmai procesul tehnologic dintr-o fabrică. De altfel, marele avantaj pe care îl aduce această investiţie este acela că echipamentele de cercetare sunt superioare celor aflate în cele mai bine dotate fabrici de producţie alimentară din România.

Primele utilaje achiziţionate vor fi

utilizate pentru staţia de carne - o afumătoare şi o maşină de umplut.

Totodată, au fost achiziţionate două echipamente de cercetare: o instalaţie de extracţie cu fluide supercritice, livrată din Austria, şi o instalaţie de tratament la presiune înaltă (până la 10.000 de bari), unică în România în momentul de faţă. În luna aprilie, echipa de implementare a proiectului va demara procedura de achiziţie publică pentru echipamentele necesare în staţia de lapte, iar la sfârşitul anului vor fi achiziţionate echipamentele pentru staţia de bere.

Printre rezultatele preconizate ale proiectului se află creşterea ponderii activităţii practice în pregătirea studenţilor şi, prin urmare, o mai bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii.

Performanţă în educaţie

Regio în România SE DEZVOLTĂ CU FONDURI REGIO pusuri şi spaţii pentru activităţile didactice, modernizarea utilităţilor, accesibilizarea spaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi, toate reprezintă activităţi care pot fi susţinute

financiar de Regio, prin investiţii complementare celor realizate din bugetele de stat şi locale. În acest număr ne-am propus să vă prezentăm două dintre proiectele în derulare

iniţiate de universităţi din România, proiecte care, odată finalizate, vor oferi un plus de confort şi condiţii necesare pentru creşterea performanţei în educaţie.

ÎN INIMA OLTENIEI SE CONSTRUIEŞTE CEL MAI MODERN SEDIU UNIVERSITAR DIN REGIUNE

STUDENŢII

DE LA

DREPT

VOR AVEA

CONDIŢII CARE RIVALIZEAZĂ CU CELE DIN MARILE CENTRE UNIVERSITARE ALE LUMII.

Pentru cei peste 2.500 de studenţi ai Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, viitorul anunţă o schimbare majoră a condiţiilor în care îşi vor desfăşura activitatea universitară. Cursanţii vor dispune de spaţii de lucru generoase, de săli de curs moderne, de laboratoare şi spaţii de recreere.

Noul sediu al facultăţii, preconizat a fi cel mai modern din ţară, va fi realizat pe o suprafaţă de circa 10.000 mp. Proiectul prevede amenajarea unui sediu cu pasarelă de sticlă, de patru etaje plus demisol, construit în jurul unui atrium. Sediul

va găzdui o sală de sport cu vestiare şi saună, la demisol şi un birou de recepţie şi cinci săli de curs, la parter.

Distribuirea sălilor de curs se va face şi la etajul unu, în jurul unei aule de 300 de locuri, o parte din spaţiu urmând

a fi rezervat amenajării unei săli pentru servit masa. Spaţiile de la următoarele trei etaje ale clădirii vor fi împărţite între săli de curs, laboratoare şi birouri pentru cadrele universitare. Parte a aceluiaşi ansamblu, noua bibliotecă universitară va fi amenajată pe locul fostei cantine Mecanica, sub forma unei clădiri îmbrăcate în panouri din sticlă groasă serigrafiată.

Noua bibliotecă va dispune de săli de lectură şi de un depozit de

APRILIE 2011

9

Soluţii pentru viitor

Regio în România carte la standarde internaţionale, răspunzând mult mai bine nevoilor de lectură şi studiu ale studenţilor.

Campusul universitar va mai include două terenuri de sport în aer liber şi o sală de sport acoperită, alei şi spaţii verzi, precum şi o zonă de parcare.

CINCI ANI DE MUNCĂ SUSŢINUTĂ Responsabilii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titulescu” din Craiova au început să lucreze la proiectul noului sediu încă din anul 2008. Valoarea investiţiei a fost proiectată, de la bun început, pe măsura standardelor ridicate de confort şi accesibilitate pe care le oferă noul sediu. Vestea bună a obţinerii unei finanţări Regio a venit în anul 2009 pentru ca, în luna septembrie a aceluiaşi an, să fie semnat contractul de finanţare.

Valoarea proiectului este de 60,76 de milioane de lei, din care 41,31 reprezintă finanţare din FEDR. După o perioadă destinată achiziţiei publice de lucrări, prelungită ca urmare a contestaţiilor apărute, firma desemnată să se ocupe de construcţie a deschis şantierul în vara anului trecut. Au apărut, însă, şi o serie de elemente neprevăzute, cum ar fi schimbarea soluţiilor tehnice proiectate pentru fosta cantină, care ar urma să fie transformată în bibliotecă.

SCHIMBĂRI DE SOLUŢII La începerea lucrărilor de demolare parţială, constructorii au descoperit că o parte a structurii de rezistenţă nu ar fi reuşit să susţină noua 10

www.inforegio.ro

construcţie. Ca urmare, s-a impus schimbarea soluţiei tehnice de consolidare a imobilului, ceea ce a extins perioada lucrărilor cu alte două luni. Conform calendarului, execuţia noului sediu se va încheia în primul trimestru al anului 2013,

urmând ca până atunci să se facă şi achiziţia de mobilier şi echipamente IT. În mod cert, primii studenţi care vor păşi în noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative vor fi cei incluşi în planul de şcolarizare din anul universitar 2013-2014.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT:

Reabilitare campus universitar complex mecanică - lucrări de schimbare de destinaţie a cantinei în bibliotecă, extindere clădire pentru asigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţi conexe, Craiova - str. Calea Bucureşti, nr. 107D

BENEFICIAR: VALOAREA PROIECTULUI: CONTRIBUŢIA UNIUNII EUROPENE CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

Universitatea din Craiova 60.765.437 lei

DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI ORGANISM INTERMEDIAR:

29.09.2009

AUTORITATE DE MANAGEMENT

41.310.425 lei 15.416.194 lei 4.038.819 lei

29.03.2013 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Şcoală la standarde europene

Regio în România Doru GHEORGHIADE

REABILITAREA COLEGIUL TEHNIC „REMUS RĂDULEŢ” DIN BRAŞOV, O INVESTIŢIE DE 14,77 MILIOANE DE LEI

C

„REMUS RĂDULEŢ” DIN MUNICIPIUL BRAŞOV OLEGIUL

TEHNIC

VA DEVENI O ŞCOALĂ CARE VA ÎNDEPLINI TOATE STANDARDELE EUROPENE PRINTR-UN PROIECT

REGIO. VALOAREA

TOTALĂ A

PROIECTULUI ESTE DE 14,77 MILIOANE DE LEI DIN CARE 12,83 SUNT FONDURI NERAMBURSABILE.

CONTRACTUL A FOST

SEMNAT ÎN LUNA IULIE ŞI ARE O PERIOADĂ DE IMPLEMENTARE DE 28 DE LUNI.

Cererea de finanţare pentru reabilitarea Colegiului din Braşov prevede îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale pentru a asigura un învăţământ la standarde europene. Proiectul, intitulat „Reabilitare, dezvoltare şi modernizare Campus pentru învăţământul profesional şi tehnic Colegiul «Remus Răduleţ»” din Braşov şi susţinut din Fondul European pentru Dezvoltare Regională cu aproximativ 10,51 milioane de lei, este finanţat în cadrul domeniului major de intervenţie 3.4 al Regio, domeniu destinat reabilitării infrastructurii educaţionale.

MODERNIZARE COMPLETĂ Liceenii care sunt cazaţi în internatul Colegiului vor beneficia, la finalul lucrărilor de reabilitare, de condiţii mult mai bune. Camerele urmează să fie dotate cu duşuri şi grupuri sanitare şi, suplimentar, se vor crea spaţii noi destinate studiului individual. În cadrul aceluiaşi proiect, spaţiile destinate activităţii şcolare

şi aflate în corpul B al Colegiului săli de curs, laboratoare şi ateliere - vor fi complet reabilitate şi vor beneficia de mobilier modern şi ergonomic. Totodată, vor fi achiziţionate echipamente şcolare şi didactice pentru modulele de electronică, electrotehnică şi mecatronică.

Investiţii sunt prevăzute şi pentru reabilitarea şi asigurarea de noi dotări destinate sălii de sport, dar şi pentru crearea unui teren de sport multifuncţional.

LIDIA BULGĂREA, asistent manager de proiect: „Proiectul de la Colegiul Tehnic «Remus Răduleţ» este deosebit de important pentru municipiul Braşov. La momentul actual, proiectul se află în implementare şi nu întâmpină probleme.

Proiectul îşi propune să creeze condiţii de studiu europene, ridicând învăţământul braşovean la cele mai înalte standarde, astfel încât calitatea actului educativ să sporească”.

CONDIŢII NORMALE DE STUDIU PENTRU MAI MULŢI ELEVI Proiectul reabilitării Colegiului „Remus Răduleţ” va duce la creşterea calităţii actului educativ tehnic, un domeniu cu probleme în acest moment. Beneficiarii rezultatelor proiectului se aşteaptă ca, odată îmbunătăţite condiţiile de studiu şi cazare, învăţământul tehnic desfăşurat în această instituţie să capete un plus de calitate.

CU 10% MAI MULŢI ELEVI

L

a finalizarea proiectului, Colegiul Tehnic va dispune de 365 de echipamente IT şi de 376 de echipamente fixe care vor fi folosite pentru dotarea atelierelor, laboratoarelor şi a sălii de sport. Studiile efectuate pentru a stabili impactul proiectului în regiune au arătat că, la final, se aşteaptă o creştere a numărului de elevi cu peste 10%.

APRILIE 2011

11

|

Reabilitare totală

Regio în România Doru GHEORGHIADE

|

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ DIN ALEXANDRIA, REABILITAT TOTAL PRIN REGIO

S

JUDEŢEAN ALEXANDRIA, CEA

PITALUL

UNITATE

SANITARĂ

URGENŢĂ

DE

MAI

DIN

MARE

JUDEŢUL

TELEORMAN, VA FI COMPLET REABILITAT PRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE TOTALĂ DE PESTE 83,4 MILIOANE DE LEI, CARE SE VA DERULA PE O PERIOADĂ DE

28 DE LUNI.

OBIECTIVELE

PRINCIPALE

ALE INVESTIŢIEI SUNT ATÂT CREŞTEREA FUNCŢIONALITĂŢII

UNITĂŢII,

CÂT

ŞI

ASIGURAREA UNUI GRAD MAI MARE DE CONFORT PENTRU TOATE CATEGORIILE DE PERSOANE CARE INTERACŢIONEAZĂ CU SPITALUL TELEORMĂNEAN.

Prin implementarea acestui proiect, calitatea serviciilor medicale se va ridica la standarde europene, ceea ce va avea efecte pozitive directe asupra gradului de sănătate a cetăţenilor. Contractul de finanţare încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Judeţean Teleorman a fost semnat în august 2010.

83

de milioane de lei pentru servicii medicale de calitate

Proiectul „Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, judeţul Teleorman” urmăreşte îm12

www.inforegio.ro

bunătăţirea calităţii infrastructurii de asistenţă medicală şi repartizare teritorială echilibrată a acestora şi accesul egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. Spitalul reabilitat va avea, conform proiectu-

lui, 477 de paturi şi va beneficia de o investiţie de 2,6 milioane de euro în aparatură medicală de înaltă performanţă care va reduce perioada de internare şi va face mai eficient actul medical.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT:

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, judeţul Teleorman

BENEFICIAR:

Consiliul Judeţean Teleorman

VALOAREA PROIECTULUI

83.496.061 lei

VALOAREA TOTALĂ ELIGIBILĂ ŞI CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

67.926.908 lei

VALOAREA COFINANŢĂRII LOCALE

16.927.691 lei

ORGANISM INTERMEDIAR:

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

AUTORITATE DE MANAGEMENT

Condiţii pentru sănătate

Regio în România RECOMPARTIMENTARE PENTRU O MAI BUNĂ FUNCŢIONALITATE Ansamblul format din corpurile A şi B ale spitalului cu şase etaje va fi reabilitat complet la nivelul structurii şi al funcţionalităţii. Secţia de pediatrie va fi mutată în aripa estică a imobilului, iar la fiecare etaj vor fi amenajate camere de primire pentru vizitatori, birouri pentru medicul de gardă, şeful de secţie şi asistentul şef, o sală destinată întâlnirilor de lucru ale medicilor pentru raportul de gardă, un izolator cu filtru şi grup sanitar propriu. De asemenea, fiecare salon va avea grup sanitar propriu, iar fluxul medical va fi separat de căile de acces ale vizitatorilor.

STRUCTURA DE REZISTENŢĂ, EXPERTIZATĂ ŞI CONSOLIDATĂ Structura de rezistenţă a spitalului va fi consolidată, sistemul anti-

incendiu modernizat, fiind prevăzut cu zone de protecţie specifice şi uşi antiincendiu, iar reţeaua de iluminat va fi dotată şi ea cu un sistem de siguranţă antiincendiu. Toate lifturile spitalului vor fi înlocuite, scările interioare vor fi complet reabilitate şi dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, iar aerisirea tuturor spaţiilor se va face printr-un sistem cu trape. Prin recompartimentarea funcţională a celor două corpuri, se va separa transportarea cazarmamentului şi instrumentelor sterile de cele nesterile, iar pacienţii vor avea la dispoziţie spaţii pentru depozitarea lucrurilor personale.

ÎNCĂLZIRE CU PANOURI RADIANTE MONTATE ÎN TAVAN Instalaţiile de gaz medical, cele electrice şi cele sanitare vor fi complet refăcute şi aduse la standardele

2,6 milioane de euro pentru aparatură medicală

actuale de calitate. De asemenea, se modifică soluţia de încălzire prin adoptarea uneia de tip mixt, fiind compusă din două instalaţii: una prin care se distribuie aer proaspăt şi una cu panouri radiante de tavan, pentru încălzire.

SERVICII MEDICALE EFICIENTE

S

pitalul Judeţean va fi dotat cu aparatură medicală de ultimă generaţie, în valoare de aproximativ 2,6 milioane de euro.

Investiţia va duce la creşterea performanţelor actului medical şi la stabilirea unor diagnostice rapide şi precise, ceea ce va face ca doar pacienţii în stare gravă să fie internaţi imediat, iar în situaţiile în care sunt necesare intervenţii chirurgicale, pacienţii să fie spitalizaţi cât mai aproape de ziua operaţiei. Astfel, costurile vor fi reduse, iar securitatea pacientului şi a serviciului medical va creşte. Având în vedere reducerea perioadei de spitalizare şi crearea unui grad ridicat de confort pacienţilor, după reabilitare, Spitalul din Alexandria va dispune de 477 de paturi.

APRILIE 2011

13

Util pentru beneficiari

Regio în România ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1.

ECHIPAMENTELE

PE CARE DORESC SĂ LE ACHIZIŢIONEZ TREBUIE SĂ RESPECTE ÎNCADRAREA ÎN PREŢUL PREVIZIONAT ÎN CEREREA DE FINANŢARE?

RĂSPUNS Se rambursează cheltuielile echipamentelor prevăzute a se achiziţiona prin cererea de finanţare, până în limita valorii totale menţionate în linia bugetară aferentă echipamentelor. Dacă valoarea totală a echipamentelor achiziţionate, conform contractului de finanţare, depăşeşte valoarea prevăzută pe linia bugetară aferentă, atunci beneficiarul poate efectua modificări asupra bugetului prin transferuri între liniile din cadrul aceluiaşi capitol bugetar, în limita a 10% din suma aprobată iniţial în cadrul liniei bugetare din care se face realocarea, prin notificarea Organismului Intermediar.

Dacă, însă, acest procent este mai mare, fără a depăşi valoarea totală aprobată a proiectului, se va întocmi un act adiţional.

2.

ESTE

OBLIGATORIU CA UN BENEFICIAR SĂ FACĂ PLĂŢI DIN CONTUL DE TREZORERIE ÎN CARE PRIMEŞTE PREFINANŢAREA?

RĂSPUNS Beneficiarul este obligat să deschidă un cont în Trezorerie pentru a primi prefinanţarea.

Acest cont poate fi utilizat pentru a efectua plăţi doar dacă este un cont de disponibil.

CÂTE

3.

PANOURI TEMPORARE SE

VOR MONTA ÎN CAZUL DRUMURILOR

rea faţă/verso a panoului. Aceste panouri vor avea dimensiunea de 3m X 2m şi vor fi amplasate pe străzile şi aleile reabilitate în locurile cele mai vizibile. La 19,9 km reabilitaţi vor fi instalate 4 panouri.

4.

EXTRASELE

DE CONT CARE SE EXECUTĂ ONLINE, TREBUIE SĂ FIE AVIZATE DE CĂTRE BANCĂ?

RĂSPUNS Aceste documente trebuie să aibă avizul băncii pentru a fi acceptate ca documente justificative la cererea de rambursare.

REABILITATE PENTRU UN CENTRU

URBAN?

DE EXEMPLU, DACĂ SE VOR 19,9 KM, ÎN CONDIŢIILE

REABILITA

ÎN CARE LUNGIMEA FIECĂREI STRĂZI ARE O DIMENSIUNE MAI MICĂ DE

5

KM,

CÂTE PANOURI SE VOR INSTALA?

RĂSPUNS Conform instrucţiunii AM POR ce modifică anexa II la contractul de finanţare, se va instala un panou la fiecare 5 km de stradă reabilitată, cu decora-

CE

5.

SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU SE ACHIZIŢIONEAZĂ TOATE ECHIPAMENTELE DIN PROIECT?

RĂSPUNS În cazul în care nu se vor achiziţiona toate echipamentele solicitate prin proiect există riscul rezilierii contractului având în vedere neîndeplinirea indicatorilor prevăzuţi în proiect (cererea de finanţare). Menţionăm că indicatorii proiectului au constituit criterii de evaluare pe baza cărora cererea de finanţare a obţinut un punctaj ce a dus la încheierea contractului.

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro www.inforegio.ro/index. php?page=PUBLICATIONS_INFO 14

www.inforegio.ro

Interviu PREOCUPĂRI PENTRU VIITORUL BUGET EUROPEAN DESTINAT ROMÂNIEI

Interviu cu Gabriel FRIPTU Director general AM POR

D

ROMÂNIA MENŢINEREA ACTUALEI „CHEI” DE ALOCARE A FONDURILOR, ÎN CADRUL POLITICII DE COEZIUNE? E CE SUSŢINE

Din punctul meu de vedere discuţia se poate purta pe două planuri.

Primul dintre ele porneşte de la întrebarea „Cât anume din bugetul UE va fi alocat politicii de coeziune?”. Al doilea plan, mai relevant pentru noi, se referă la modul în care bugetul pentru politica de coeziune va fi alocat diferitelor state membre şi programe. Până acum, “cheia” utilizată a fost acel indicator numit Produs Intern Brut. Noi considerăm că, în continuare, aceasta ar fi cea mai potrivită formulă de alocare a sumelor, pentru că reflectă, într-o formă sau alta, principiul politicii de coeziune: solidaritatea. Mai departe, putem discuta despre chestiuni mai tehnice, de exemplu problema menţinerii sau schimbării celor trei tipuri de obiective urmărite de politica de coeziune. Ne interesează, în mod deosebit, obiectivul Convergenţă pentru că, în continuare, aproape toate regiunile din România se vor încadra sub acest prag de 75% din PIB /cap de locuitor faţă de media statelor din UE. Acest lucru poate crea un avantaj faţă de posibilele tipuri de intervenţie şi de sumele alocate. În general, dacă vorbim despre politica de coeziune, conform principiu-

lui solidarităţii, vom fi avantajaţi ca stat, dacă se va considera că ajutorul cel mai important, din punct de vedere financiar, trebuie să meargă către regiunile mai puţin dezvoltate. Aceasta este situaţia în ceea ce priveşte posibilele modele de alocare a fondurilor. Probabil că există şi alte formule. Până acum, mergându-se pe indicatorul PIB/cap de locuitor, s-a reuşit o uniformizare şi am avut date comparabile nu numai între state membre, ci şi între regiuni. Până la urmă, principalul interlocutor este regiunea şi se poate calcula acest indicator şi la nivelul regiunii, pe baza aceluiaşi model ca şi la nivelul unui stat.

D

ACĂ DISCUTĂM DESPRE ALTE REGULI DE ALOCARE, EXISTĂ

ŞI PROPUNEREA DE A FI CREAT UN FOND DE REZERVĂ PENTRU PERFORMANŢĂ.

ACEST MODEL AR CREA AVANTAJE PENTRU ROMÂNIA? Este puţin cam devreme să discutăm despre acest fond pentru performanţă. El, teoretic, este prevăzut şi în actualul regulament şi poate fi creat de fiecare stat membru.

Trebuie văzut cum anume va evolua discuţia pe această temă. Probabil că temele noi care au apărut referitoare la viitorul politicii de coeziune sunt de ordin strict tehnic - şi aici ne

referim la condiţionalităţi, la elaborarea altor regulamente, pentru flexibilizarea şi transferul unei mai mari responsabilităţi către state, dar şi crearea unui sistem de verificare şi garantare a capacităţii administrative şi logisticii necesare. Nu ştim cum vor arăta regulamentele, dar totuşi, nu cred că va fi o schimbare fundamentală faţă de cele în vigoare în perioada 2007-2013.

S

E DISCUTĂ FOARTE MULT ŞI DESPRE FAPTUL CĂ STATELE

MEMBRE TREBUIE SĂ AIBĂ POSIBILITATEA DE A SELECTA PRIORITĂŢI ŞI DE A CREA DOMENII SPECIFICE DE INTERVENŢIE.

A REZULTAT DIN

EXPERIENŢA ACTUALEI PERIOADE DE PROGRAMARE CĂ AU EXISTAT PRIORITĂŢI CARE AR FI AVUT NEVOIE DE ALOCĂRI FINANCIARE SUPLIMENTARE?

Este o chestiune care încearcă să pună de acord o politică la nivel comunitar, de interes european, cu interesul naţional şi cu cel regional, în funcţie de specificul unei strategii şi al unui program. Nu se pot fixa tipuri de intervenţie, pe aceleaşi tipuri de instrumente, în toate statele membre. Evident că APRILIE 2011

15

Interviu ra publică are nevoie de o susţinere relevantă. De asemenea, în domeniul protecţiei mediului, avem ţinte foarte ambiţioase şi fondurile alocate trebuie să reflecte nevoia de a atinge standardele cerute de Uniunea Europeană. Această concentrare pe priorităţi clare, trebuie să se regăsească în strategii şi planuri de acţiune.

R

EGIUNILE

ROMÂNIEI

TREBUIE

SĂ ELABOREZE STRATE-

statele care au aderat mai târziu şi au un nivel mai scăzut de dezvoltare economică se confruntă cu probleme pe care statele cu tradiţie în UE le-au depăşit demult. Este suficient să purtăm această discuţie fie şi numai în zona infrastructurii. Diferenţierile acestea trebuie cumva judecate în funcţie de contextul naţional. De aceea este bine ca regulamentele să creeze un cadru şi condiţii care să asigure conexiunea dintre politica de coeziune şi Strategia Europa 2020, dar să nu devină un scop în sine. Da, probabil că sunt priorităţi specifice anumitor state membre, şi atunci e nevoie de această flexibilitate. Cred că şi regiunile din România au nevoie de lucruri puţin diferite.

Chiar dacă, la prima vedere, şi actualul Program Operaţional Regional acoperă aproape tot ce înseamnă nevoi la nivel de regiuni, trecem către o perioadă în care regiunile încep să îşi identifice intensităţi diferite pe anumite nevoi.

Dacă ne uităm puţin la celelalte state membre, vedem că există diferenţieri privind apetitul pentru anumite tipuri de intervenţie. În general, ţările încearcă să găsească tipuri noi de intervenţii pentru a acoperi o alocare şi a avea impact în contextul naţional. În România, putem analiza Programul Operaţional Regional. Este programul care acoperă cea mai variată 16

www.inforegio.ro

gamă de intervenţii, pornind de la infrastructură de transport şi continuând cu dezvoltarea zonei urbane, cu turismul, mediul de afaceri şi infrastructura pentru servicii sociale. Cred că o schimbare semnificativă nu s-a atins în niciunul dintre domenii. Aşadar, este o lecţie pe care va trebui să o învăţăm bine pentru momentul când vom elabora viitoarele programe: va fi necesară o formulă de concentrare mult mai bine gândită. Dacă ar trebui să susţinem acest lucru cu exemple clare, ar fi suficient să privim câteva domenii de intervenţie ale Regio. Drumurile judeţene şi locale ar fi avut nevoie de o sumă de trei ori mai mare decât cea disponibilă în program, după cum am constatat din proiectele primite. Domeniul sprijinirii infrastructurii de sănătate şi domeniul destinat turismului sunt, de asemenea, foarte solicitate. În domeniul sănătăţii, Regio este singurul program care susţine investiţiile de capital. În turism, nevoile sunt mult mai mari decât ceea ce am putut noi să finanţăm. Prin urmare, pot apărea discuţii care să arate că impactul investiţiei nu este prea mare.

Dar bugetul programului a fost mai mic decât solicitările de finanţare.

Dar, rămâne lecţia pe care trebuie să ne-o însuşim pentru viitor. În continuare, probabil toată infrastructu-

GII PROPRII PENTRU A IDENTIFICA PRIORITĂŢI DE FINANŢARE.

SUNT

REGIUNILE ACTIVE ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ?

Autoritatea de Management a Regio şi Agenţiile pentru Dezvoltare Regională au avut destul de multe întâlniri având ca temă viitorul regiunilor. Am luat în considerare greutăţile pe care le-am întâmpinat când am elaborat actuala etapă de programare. În momentul în care nu ai o strategie foarte clară, nu ţi-ai identificat nevoia la nivel de regiune, nu ai stabilit priorităţile şi nu ai un portofoliu de proiecte prioritare, este foarte greu să intri într-o negociere cu strategia naţională.

Prin discuţiile cu reprezentanţii ADR-urilor vom urmări să transferăm abordarea de la polii de creştere către zona regională. Acesta ar fi primul pas. În momentul în care vom avea strategii şi o listă de proiecte prioritare, va fi foarte simplu să desenăm un program. Trebuie să ne uităm şi la contextul viitoarei etape de programare. Strategia Europa 2020 este un document foarte concret în ceea ce priveşte programarea, reclamă un calcul foarte strict al impactului prognozat asupra indicatorilor din strategie, iar acest

Interviu lucru implică existenţa unor strategii naţionale, respectiv regionale, bine stabilite. Pe de altă parte, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională au acest exerciţiu al lucrului în echipe multidisciplinare. Va exista o consultare nu numai cu autorităţi locale, ci şi cu mediul de afaceri şi cel academic. De altfel, aşa s-a întâmplat şi înaintea primei etape de programare, dar atunci nu aveam conexiunile foarte bine creionate, iar bătălia dintre interesul regional şi strategiile naţionale era puţin disproporţionată.

Strategiile pe care regiunile le vor elabora trebuie puse în acord cu strategii sau planuri de acţiune naţionale, deja existente. Următorul filtru pe traseul de la strategie la program este cel al creionării, la nivel de stat, a modului de împărţire a fondurilor pe programe, în funcţie de interesul naţional. În final, va trebui să mai existe un filtru pentru a încerca să pui de acord interesul naţional cu strategiile europene, vorbind aici, în principal, despre Strategia Europa 2020 şi Strategia Dunării. Abia atunci vom putea spune că, dintr-o listă de priorităţi ale regiunii, alegem ceea ce se regăseşte în suportul naţional şi în strategiile europene.

U

RMĂTOAREA ALOCARE FINANCIARĂ PENTRU

ROMÂNIA

ESTE STRÂNS LEGATĂ

DE NIVELUL DE ABSORBŢIE DIN

2007-2013. ESTE

ACESTA

UN DEZAVANTAJ PENTRU ŢARA

NOASTRĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE ABSORBŢIA INTEGRALĂ A FONDURILOR STRUCTURALE ALOCATE ÎN PERIOADA ACTUALĂ PARE IMPOSIBIL DE REALIZAT?

Eu pot vorbi doar despre programul pe care îl gestionăm la nivelul AM

POR. Programul Operaţional Regional este cel mai performant sub aspectul absorbţiei fondurilor. Ne situăm la o rată de absorbţie de circa 10 %. Dar, în general, toată lumea priveşte aspectul absorbţiei „la pachet”. Degeaba un program are un avans considerabil, dacă media generală de absorbţie este la un nivel scăzut.

Noi, la AM POR, încercăm să ne facem treaba cât mai bine, în aşa fel încât să nu fim noi aceia care să tragem în jos această medie. În rest, mi-e greu să vorbesc în numele colegilor care gestionează alte programe şi, prin urmare, răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră nu acoperă decât o parte dintr-un întreg.

A

ŢI SUSŢINUT CĂ GIA

DUNĂRII

STRATE-

ROMÂNIEI,

ÎN

URMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRAMARE.

AR

PUTEA REPREZENTA

O COMPONENTĂ SUPLIMENTARĂ A ALOCĂRII VIITOARE, AVÂND ÎN VEDERE CĂ, ÎN PREZENT, FINANŢAREA

STRATEGIA DUNĂRII

ATU LA NIVEL DE STAT?

ÎNTR-UN

ESTE O BAZĂ

DE DISCUŢIE PENTRU ALOCAREA FONDURILOR

R

OMÂNIA POATE TRANSFORMA

STRATEGIEI DUNĂRII

ESTE ASIGURATĂ DIN PROGRAMELE DEJA EXISTENTE?

Din ceea ce am observat eu, din dezbaterile de până acum, este probabil ca şi în etapa următoare, finanţarea să fie asigurată în acelaşi mod. Va exista, însă, această referinţă obligatorie, în proiectele viitoare, la modul în care ele vor contribui la implementarea Strategiei Dunării.

De aceea, în această etapă de pregătire a programării, se vor contura condiţionalităţi în legătură cu modul în care anumite domenii de intervenţie contribuie la implementarea Strategiei Dunării.

Va fi, în mod sigur, o oportunitate de concentrare a fondurilor. România este statul membru cu cea mai lungă zonă de vecinătate cu Dunărea şi ar fi păcat să nu ne folosim de acest avantaj. Dacă ar fi fost vorba despre o alocare dedicată Strategiei Dunării, probabil, discuţia ar fi fost mai complicată. Cum nu este aşa, va trebui să găsim noi, în pachetul financiar alocat României, formula potrivită de a concentra fondurile pentru a avea impact. Până la urmă, vom duce o competiţie de proiecte. Încercăm să ne stabilim o listă de proiecte mari, „listate”, care să ne garanteze că o parte importantă din fonduri va merge către proiecte cu impact vizibil. Oricum, avem foarte multe opţiuni pentru că Strategia Dunării nu este deloc limitativă, are o marjă de flexibilitate mare, iar noi trebuie să stabilim domeniile în care suntem competitivi, comparativ cu alte state riverane.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU APRILIE 2011

17

Poli de creştere

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

|

CLUJ-NAPOCA, UN POL DE CREŞTERE PERFORMANT MUNICIPIUL DE PE DEALUL FELEACULUI A CONTRACTAT 40% DIN BUGETUL CARE I-A FOST ALOCAT

C

A POL DE CREŞTERE, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA DISPUNE DE UN BUGET DE 82,41 DE MILIOANE DE EURO, BANI CARE TREBUIE CHELTUIŢI, ÎN CADRUL PROIECTELOR FINANŢATE PRIN REGIO-PROGRAMUL OPERAŢIONAL

REGIONAL, AXA ÎN 2015.

PRIORITARĂ

1,

PÂNĂ

Obiectivele de dezvoltare şi prioritizarea acestora au fost stabilite şi incluse de autorităţile locale clujene în cadrul unui document stra-

17

comune în Zona Metropolitană Cluj-Napoca, se vor dezvolta odată cu polul de creştere tegic, adoptat sub forma Planului Integrat de Dezvoltare (PID) pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca. Documentul stabileşte coordonatele geografice ale Zonei Metropolitane incluse în proiectele de dezvoltare policentrică. În acest scop s-a şi creat, de altfel, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, ce reuneşte toate localităţile din arealul Zonei Metropolitane. Este vorba despre municipiul Cluj-Napoca, ca şi centru polarizator, Consiliul Judeţean şi comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căian, Chinţeni, 18

www.inforegio.ro

Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni.

STRATEGIE ÎN FUNCŢIE DE POTENŢIAL Studiile care au stat la baza realizării Planului Integrat de Dezvoltare (PID) Cluj-Napoca au arătat că municipiul reşedinţă de judeţ are capacitatea de a ocupa o poziţie dominantă în zonă şi de a fi centru polarizator de dezvoltare, prin potenţialul său în domeniile învăţământului, cercetării şi sănătăţii. Strategia aleasă a ţinut cont de acest potenţial, considerat a fi motorul dezvoltării ulterioare a zonei. În acelaşi timp, s-a considerat necesar ca proiectele propuse şi implementate în perioada 20072013 să urmărească depăşirea dezavantajelor comunităţii clujene, unul

dintre ele fiind infrastructura uzată.

Studiile prealabile elaborării unei strategii au evidenţiat şi faptul că municipiul Cluj-Napoca este furnizorul unei populaţii cu tendinţe de migrare în creştere spre zonele de influenţă. Mulţi dintre locuitorii zonei urbane au migrat deja, în principal, către comunele din imediata vecinătate a municipiului, în căutarea unor oportunităţi de locuire care le asigură terenuri şi construcţii mai ieftine. Odată cu dezvoltarea infrastructurii de transport, acest potenţial de migrare va creşte, iar populaţia se va îndrepta şi spre comune mai îndepărtate, incluse şi ele în Zona Metropolitană Cluj. Harta acestei zone ia forma a trei cercuri concentrice în care primul inel include comunele care au preluat deja o parte din populaţia oraşului Cluj-Napoca şi au

Poli de creştere

Regio în România

25

de proiecte finanţabile prin POR-Regio

un nivel de dezvoltare mai ridicat datorat vecinătăţii cu municipiul. Al doilea cerc delimitează localităţile cu potenţial de dezvoltare, strâns dependent de investiţiile ulterioare, iar cel de-al treilea cerc este cel al comunelor care fac trecerea către arealul aflat în afara Zonei Metropolitane.

PROIECTE PENTRU POLUL CLUJ-NAPOCA Obiectivele strategice şi specifice ale polului de creştere Cluj-Napoca, aşa cum au fost ele identificate şi prioritizate de responsabilii

locali, s-au concretizat în 25 de proiecte finanţabile prin Regio. La momentul actual, polul de creştere Cluj are depuse şapte proiecte dintre care trei se află în implementare, restul fiind în etapa evaluărilor şi precontractării. Cu fondurile deja alocate în cadrul a două proiecte contractate în octombrie 2010, autorităţile din Cluj-Napoca vor moderniza liniile de tramvai pe tronsoanele Mănăştur-Piaţa Gării şi Piaţa Gării-Bulevardul Muncii.

Printre rezultatele preconizate la finalizarea celor două obiective se numără scăderea timpului de călătorie, creşterea numărului de călători, diminuarea consumului de energie electrică şi a costurilor de mentenanţă pentru tramvaie. Un al treilea proiect deja contractat, pentru care s-au şi finalizat achiziţiile publice, urmând ca lucrările să înceapă, este cel de restaurare a ansamblului monument istoric Parcul Simion Bărnuţiu şi clădirea Cazino. Cu o istorie

veche de peste 18 decenii, parcul, monument istoric în inima oraşului, ar urma să fie pus în valoare, la fel şi clădirea Cazino, din incinta parcului, construită drept pavilion de muzică în spaţiul de recreere.

40% DIN BUGET, EPUIZAT

C

ele trei proiecte contractate de municipiul Cluj-Napoca, la data de 15 octombrie 2010, au epuizat aproximativ 40% din bugetul alocat polului de creştere Cluj-Napoca. Alte patru proiecte aflate în etapa de evaluare şi precontractare vizează construirea de locuinţe sociale, modernizarea tramei (reţelei) stradale din zona industrială, crearea unei reţele de tip selfservice pentru închirierea bicicletelor şi înfiinţarea unui Centru Comunitar Judeţean - Complex de Servicii Sociale, Comunitare pentru Copii şi Adulţi Cluj, care va furniza servicii sociale persoanelor aflate în dificultate.

APRILIE 2011

19

Preocupări pentru viitor

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

|

REPREZENTANŢII MEDIULUI ACADEMIC DEZBAT O TEMĂ STRATEGICĂ: VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE

L

A CÂTEVA LUNI DE LA PUBLICAREA ULTIMULUI RAPORT PRIVIND COEZI-

UNEA, ORAŞUL SLOVEN BLED A GĂZDUIT UN

MOMENT

DEZBATEREA

IMPORTANT PUBLICĂ

PE

PRIVIND MARGINEA

ACESTUI DOCUMENT. CONFERINŢA LA NI-

„CARE ESTE COEZIUNE?”,

VEL ACADEMIC INTITULATĂ VIITORUL POLITICII DE

ORGANIZATĂ PRINTR-UN PARTENERIAT

ASOCIAŢIA PENTRU STUDII RECOMISIA EUROPEANĂ (DG REGIO) ŞI AUTORITĂŢI PUBLICE DIN SLOVENIA, A FOST CEL MAI BUN PRILEJ DE A DISCUTA MODUL ÎN CARE CERCEÎNTRE

GIONALE,

TAREA ACADEMICĂ POATE CONTRIBUI LA

ELABORAREA

POLITICILOR

CON-

TEMPORANE ÎN MATERIE DE COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂ.

Conferinţa a reunit peste o sută de cercetători din lumea academică, alături de oficiali ai Comisiei Europene şi ai guvernelor naţionale.

Discuţiile s-au purtat pe teme actuale care generează confruntări de idei şi ample dezbateri, precum coeziunea şi cooperarea teritorială, rolul macroregiunilor, relaţia dintre Strategia Europa 2020 şi politica de coeziune. În articolul de faţă ne vom concentra asupra acestui din urmă subiect pentru a urmări conexiunea dintre cele două abordări şi în ce raport se află una faţă de cealaltă.

CONEXIUNI ŞI INFLUENŢE Atât Strategia Europa 2020, cât şi al cincilea raport privind coeziunea 20

www.inforegio.ro

au fost publicate anul trecut. Raportul de coeziune economică, socială şi teritorială reprezintă punctul de plecare al unei dezbateri la finalul căreia se va putea defini clar politica de coeziune după anul 2013.

Strategia Europa 2020 este o continuare a Strategiei Lisabona prin care Uniunea Europeană urmăreşte să depăşească efectele crizei şi să dezvolte resursele umane pentru o viitoare economie competitivă.

Privind în perspectivă, conexiunile dintre cele două sunt foarte importante. Pe de o parte, priorităţile viitoarei politici de coeziune sunt, în mare, aceleaşi cu ale Strategiei Europa 2020, dar nu este încă destul de clar modul în care cele două politici pot fi combinate, utilizând aproximativ aceleaşi resurse financiare.

Pe de altă parte, influenţele pe care le are implementarea Strategiei Eu-

ropa 2020 asupra politicii de coeziune sunt, indiscutabil, majore.

Pornind de la premisele politicii de coeziune şi de la priorităţile Strategiei Europa 2020, apare întrebarea: competitivitatea şi coeziunea sunt opuse sau complementare?

SOLIDARITATEA, LINIA DE URMAT Pentru ca linia politicii de coeziune să continue acelaşi trend al susţinerii regiunilor mai sărace, Strategia Europa 2020 trebuie să se interconecteze cu aceasta şi să aibă în vedere un aspect, devenit deja temă orizontală pentru politica de coeziune: dezvoltarea teritorială.

Este important ca cele două să se completeze, deoarece regiunile nu se pot dezvolta doar cu fonduri proprii, prin iniţiative locale şi regio-

Obiective şi ţinte

Regio în România nale, adevărata valoare adăugată europeană putând fi realizată prin iniţiative transnaţionale care utilizează potenţialul teritorial al statelor, regiunilor şi oraşelor.

NEVOIA DE ARMONIZARE Impactul crizei economice a făcut imperativă nevoia de armonizare a politicii de coeziune cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Aşa cum arăta preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, la reuniunea informală a Consiliului European din februarie 2010, criza a anulat un deceniu de eforturi pentru creştere economică şi integrare a forţei de muncă.

De aceea, următoarea etapă a politicii de coeziune trebuie să ofere garanţia că fondurile disponibile vor fi utilizate în cea mai eficientă manieră pentru a atinge domeniile prioritare privind ocupa-

rea forţei de muncă, creşterea inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, investiţiile în cercetare şi dezvoltare, schimbările climatice/energia şi ieşirea din criză, incluse în Strategia Europa 2020. Aceste obiective reclamă o şi mai strânsă legătură între politica de coeziune şi Strategia Lisabona, revizuită şi adoptată sub forma noii strategii Europa 2020.

Concluzionând în urma unei analize comparative a celor două documente strategice, ideea care se conturează este aceea că avem de-a face cu obiective şi ţinte care se completează unele pe celelalte.

Condiţia esenţială, pentru perioada următoare, este aceea ca factorii de decizie de la nivel european să găsească varianta optimă de armonizare a lor.

“

În ultimii doi ani, milioane de persoane şi-au pierdut locul de muncă.

Va trebui să suportăm încă mulţi ani povara datoriei generate de criză, care a exercitat noi presiuni asupra coeziunii noastre sociale.

“

Jose Manuel Barroso Bruxelles, 3 martie 2010, Strategia Europa 2020

APRILIE 2011

21

Soluţii verzi

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE |

ORAŞUL FUNCHAL, REGIUNEA AUTONOMĂ MADEIRA, PORTUGALIA

TRANSPORTUL ECOLOGIC CUCEREŞTE ORAŞUL TURISTIC FUNCHAL DIN MADEIRA

C

INCI

ORAŞE

DEMARAT

UN

EUROPENE PROIECT

AU

COMUN

PENTRU DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT ECOLOGIC.

Proiectul denumit CIVITAS MIMOSA şi finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională reuneşte oraşele Bologna (Italia), Utrecht (Olanda), Tallin (Estonia), Gdansk (Polonia) şi Funchal (Madeira) şi urmăreşte să promoveze soluţii inedite de transport care să protejeze mediul, să conserve obiectivele istorice şi turistice şi să dezvolte economia şi turismul.

CIVITAS MIMOSA, proiect de 459.000 de euro

D î i De asemenea, CIVITAS MIMOSA îşi propune să ajute la formarea unei noi mentalităţi în ceea ce priveşte transportul urban de călători, astfel încât, prin introducerea circulaţiei exclusive a mijloacelor de transport în comun în zonele centrale să nu se creeze o percepţie frustrantă pentru persoanele care nu îşi mai pot utiliza propriile autoturisme în această zonă.

22

www.inforegio.ro

AUTOBUZE ELECTRICE ŞI BICICLETE Oraşul Funchal din regiunea Madeira este o localitate care îmbină armonios standardele unui turism competitiv, incluzând spaţii de cazare, restaurante, baruri şi buticuri, la preţuri rezonabile raportate la calitatea serviciilor, dar şi monumente istorice şi frumuseţi naturale ale zonei. Întrucât, în ultimii ani, circulaţia devenise sufocantă şi aerul irespirabil, edilii oraşului au ajuns la concluzia că trebuie să ia măsuri în acest sens. Astfel, oraşul a intrat în proiectul CIVITAS MIMOSA. Finanţat cu 459.000 de euro, din

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, (FEDR), proiectul de introducere a transportului verde vizează mai multe obiective specifice. În primul rând, prin introducerea vehiculelor verzi, se prevede reducerea cu 10% a emisiilor de dioxid de carbon şi o economisire considerabilă de energie, produsă de sursele clasice.

De asemenea, proiectul înseamnă promovarea bicicletelor şi a autovehiculelor electrice sau hibride în rândul populaţiei, încurajând folosirea lor, prin reducerea cu 50% a taxelor pentru proprietarii de astfel de mijloace de transport.

Oraş ECO

Bani europeni în Uniunea Europeană AUTOVEHICULE ECO DE ÎNCHIRIAT În paralel, municipalitatea a încurajat întreprinzătorii care închiriază autovehicule ecologice pentru turişti şi, de asemenea, a promovat un program de construire de sensuri giratorii pentru fluidizarea circulaţiei rutiere, de restricţionare a traficului maşinilor clasice în zonele centrale şi de construire a trotuarelor de-a lungul coastei, pentru activităţi de recreere şi promenadă. Aceste măsuri au contribuit la accesul facil al mijloacelor de transport în comun sau a scuterelor şi bicicletelor către centrul istoric al oraşului Funchal.

AUTOBUZELE ELECTRICE, STRATEGIE LANSATĂ ÎN 1980 Autorităţile au introdus, în Funchal, transportul de călători în comun cu

08:00 - 20:00

6

UN ORAŞ APROAPE ECO

este un oraş mic, se întinde pe 75 de kilometri pătraţi, cu 104.000 de locuitori din totalul de 245.000 cât numără provincia Madeira. Cu toate acestea, Serviciul Public de Transport în Comun are 66 de rute care acoperă 180 de kilometri din reţeaua de drumuri, transportând anual 30 de milioane de pasageri.

Funchal care

Localnicii sunt şi ei încântaţi de proiect, pe de o parte, pentru că autobuzele au devenit vehicule de publicitate, fiind inscripţionate cu brandurile firmelor din turismul local, iar pe de altă parte, pentru că decongestionează traficul şi reduc sensibil poluarea. În plus, aceste mijloace de transport respectă standardele europene cu privire la egalitatea de şanse şi sunt prevăzute cu platformă pentru preluarea persoanelor aflate în scaunele cu rotile.

Autobuzele verzi sunt rezultat al cercetării ştiinţifice, ele fiind alimentate cu o nouă generaţie de acumulatori, care permit deplasarea autovehiculului pe parcursul întregii zile, după o singură încărcare.

ZILE/SĂPTĂMÂNĂ transport ECO autobuze electrice, electrice în baza unei strategii iniţiate în 1980, dar care a fost recent reactualizată. Locuitorii şi turiştii pot folosi autobuzele verzi între orele 08:00 şi 20:00, şase zile pe săptămînă. Acestea au devenit, practic, vedetele din Funchal, turiştii apreciind silenţiozitatea şi confortul noilor autovehicule.

APRILIE 2011

23

Proiect grandios

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE |

SPANIA – DESCHIDEREA UNUI NOU CENTRU EXPOZIŢIONAL

FIRA DE BARCELONA – UN COMPLEX EXPOZIŢIONAL DE ANVERGURĂ MONDIALĂ PROIECTUL ARHITECTURAL A FOST EXECUTAT DE UN CELEBRU ARHITECT JAPONEZ

U E

care. Noul centru Gran Via este o invenţie în materie de proiectare şi execuţie, iar sala centrală a ansamblului expoziţional beneficiază de o soluţie tehnică de excepţie în materie de imagine şi iluminat.

NUL DINTRE CELE MAI GRANDIOASE COMPLEXURI EXPOZIŢIONALE DIN UROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE EXTINDERE PRINTR-UN PARTENERIAT ÎNCHEIAT ÎNTRE AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE DIN BARCELONA ŞI

UNIUNEA EUROPEANĂ.

Managementul şi execuţia proiectului sunt gestionate de societatea publică Fira 2000, cea care deţine şi brand-ul expoziţional în colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie din Barcelona, Guvernul Autonom al Cataluniei, Primăria oraşului, Consiliul Local şi Asociaţia Municipiilor. Proiectul este finanţat cu 94.255.000 euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, iar termenul de finalizare al acestuia este începutul anului 2013. Dezvoltarea proiectului are influenţe importante asupra economiei locale, regionale şi naţionale prin organizarea de evenimente expoziţionale de anvergură mondială care colectează importante sume de bani şi facilitează schimbul de experienţă şi parteneriatele de afaceri.

O TRADIŢIE DE APROAPE 100 DE ANI Expoziţia Fira de Barcelona are o istorie de aproape un secol. Prima expoziţie cu vânzare a fost organizată în 1920, dar tradiţia datează încă din vremea expoziţiilor universale din 1888 şi 1925. Oficial, însă, Fira de Barcelona a fost inaugurată în 1932, iar de atunci joacă un rol strategic pentru economia Cataluniei, şi, implicit, pentru 24

www.inforegio.ro

economia Spaniei. „Fira” înseamnă un cadru de întâlniri şi schimburi între diverse sectoare economice la nivel global, iar organizatorul are în portofoliu 80 de expoziţii anuale, bianuale, bienale şi trienale, care adună laolaltă 40 de mii de companii. Anual, expoziţiile desfăşurate sub egida „Fira” înregistrează 3,5 milioane de vizitatori. Evenimentele expoziţionale sunt o sursă importantă de venituri pentru bugetul oraşului care, spre exemplu, în anul 2008, a colectat 2,5 milioane de euro ca urmare a desfăşurării acestor evenimente.

Conceptul de bază pentru proiectul susţinut din fonduri comunitare este „fluidizarea mişcării”, prin crearea unor condiţii optime pentru ca fluxul de vizitatori să nu producă aglomeraţie. Din punct de vedere tehnic, arhitectul japonez a proiectat un ecran circular cu leduri în diametru de 32 de metri, un sistem de iluminare interioară şi exterioară, care foloseşte multă lumină naturală, iar cea artificială este coordonată prin computer.

Sistemul creează un ambient special, alternând culorile, intensitatea şi strălucirea luminii, astfel încât să creeze vizitatorilor o senzaţie plăcută şi intimă.

UN PROIECT FUTURIST Refacerea şi extinderea complexului Fira din Barcelona este un proiect futurist realizat de arhitectul japonez Toyo Ito. Lucrările presupun reabilitarea spaţiilor expoziţionale iniţiale în suprafaţă de 125.000 de metri pătraţi, denumite Montjuic sau Fira 1. Extinderea presupune construirea a 6 pavilioane noi înglobate în complexul Gran Via sau Fira 2, în suprafaţă de 243.000 metri pătraţi care vor fi legate de cele două pe care sectorul Montjuic le are deja. În total, Fira 2000 va avea o suprafaţă de 368.000 metri pătraţi şi 5.000 de locuri de par-

GRAN VIA

G

ran Via a fost gândit astfel încât să devină un catalizator pentru economia regională şi o parte integrantă a mediului înconjurător. Planul de iluminare al expoziţiei s-a extins şi în parcul din faţa complexului, acolo unde locuitorii obişnuiesc să se plimbe în nopţile fierbinţi de vară. În faza actuală de dezvoltare, Gran Via este deja finalizat pe o arie de 200.000 de metri pătraţi, extinzându-se cu încă 43.000 de metri pătraţi, suprafaţă pe care se va amenaja şi un auditorium.

Agendă PECS, UNGARIA, 29 APRILIE 2011

Conferinţă privind securitatea energetică a UE. Evenimentul, organizat sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene, va include prezentări privind modul în care politica de securitate energetică răspunde interesului de securizare a reţelelor de aprovizionare utilizate de statele membre UE. În cadrul conferinţei se va dezbate şi tema privind consolidarea dimensiunii externe a politicii europene de securitate energetică, precum şi cooperarea dintre Uniunea Europeană şi vecinii săi, în domeniul energiei.

BRUXELLES, BELGIA, 2 MAI 2011

Conferinţa „Întărirea bazelor pieţelor financiare integrate şi stabile”, organizată de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Lideri politici, experţi financiari, industriaşi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic vor împărtăşi opiniile lor în legătură cu situaţia actuală a integrării şi stabilităţii financiare a UE. Conferinţa se va axa pe implicaţiile pe care le are noua arhitectură a supervizării UE şi pe iniţiativele europene de management al crizei.

BUDAPESTA, UNGARIA, 13-14 MAI 2011 Conferinţă privind cercetarea spaţială.

Evenimentul va constitui un bun prilej pentru prezentarea proiectelor de cercetare spaţială derulate în primii ani de existenţă ai Programului Cadru de Cercetare numărul 7 (FP7). Printre temele care vor fi abordate în timpul Conferinţei, se numără: cercetarea spaţială pentru monitorizarea mediului şi climei, cercetare spaţială pentru creştere economică sustenabilă, dezvoltarea de noi tehnologii spaţiale, interacţiunea Soare-Pământ etc. În cadrul evenimentului vor fi susţinute prezentări şi demonstraţii ale unor proiecte de cercetare selectate. Conferinţa va include şi o masă rotundă la nivel înalt axată pe direcţiile viitoare ale cercetării spaţiale a UE.

TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 19 APRILIE 2011

Seminarul de informare pentru IMM-uri privind implementarea proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional, organizat de ADR Centru, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş. În cadrul evenimentului va fi prezentat stadiul implementării Programului Operaţional Regional la nivelul Regiunii Centru, se vor dezbate aspecte legate de dificultăţi concrete apărute în implementarea proiectelor Regio şi soluţii pentru depăşirea lor. Un alt subiect în dezbatere va fi iniţiativa Comisiei Europene privind soluţionarea litigiilor comerciale prin utilizarea mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 4 MAI 2011 Seminar de informare privind posibilităţile de garantare a creditelor pentru beneficiarii de fonduri Regio.

Evenimentul, organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, va avea loc în una din sălile de conferinţe ale Primăriei Sectorului 2. Detalii pe www.regioadrbi.ro.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

APRILIE 2011

25

Să mai şi zâmbim!

R

N

E

CO ST R I Ţ U

Reaşezaţi piesele numerotate din pătratul alăturat, astfel încât să obţineţi o altă figură geometrică cu arie diferită de cea a pătratului.

I

1 4 2

3

5

PRIRAMIDA CULORILOR Fără prea mult efort distraţi-vă într-un ameţitor joc de culori şi cifre.

Vi se pare simplu?

INCERCAŢI! Indiciu: Noua figură formată nu este pătrat

x

Descoperă

SOLUŢIA

patrulaterului şi trimite-o până la 1 mai 2011 la adresa de e-mail

6

revistaregio@tipogruppress.ro,

cu menţiunea Concurs “Reconstruiţi” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând

7

în materiale promoţionale Regio.

8

+

x

=9 =9 x + =9 x + =9 x + =9 x + =9 x + =9 x + =9 +

7

REGIO REBUS P

R

O

I

D

E

E

R

E

G

F

I

R

O

P

A

Câştigătorii nr. 2 al revistei sunt: HOBJILA SIMONA - Vaslui CĂTĂLIN SURDEANU COSTEA ANA MARIA IONUT HOARTA - Buzău

1 2

6 5

VASILE VOICU BORA - Alba Iulia

8

SOLUŢIE INTEGRAMĂ Revista Regio nr. 2 Cuvântul cheie: REGIO

E

U

I

E

C

I

U

N

E

N

A

N

Ţ

4

3

T

A

R

E

MICLEAN CĂTĂLIN

ZOOM REGIO

Ai trecut prin România â şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

26

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim!

LA NAIBA CU IDENTITATEA!

Verifică-ţi rapid cunoştinţele despre Regio asimilate în acest număr al revistei efectuând chestionarul de mai jos:

1 2 3 4 5

Unde a avut loc dezbaterea academică privind viitorul politicii de coeziune? a. Budapesta, Ungaria; b. Bled, Slovenia; c. Bruxelles, Belgia.

Care sunt oraşele incluse în proiectul Civitas Mimosa privind introducerea transportului ecologic urban, finanţat prin FEDR? a. Roma, Bucureşti, Budapesta, Munchen, Praga; b. Barcelona, Milano, Sofia, Paris, Bruxelles; c. Bologna, Utrecht, Tallin, Gdansk, Funchal. În ce oraş românesc, o facultate va beneficia de un sediu nou, printr-un proiect Regio? a. Cluj; b. Iaşi; c. Craiova.

Câte comune sunt incluse în Zona Metropolitană Cluj-Napoca? a. 10 comune; b. 17 comune; c. 3 comune.

Ce buget are alocat Spitalul Judeţean Alexandria pentru achiziţionarea de aparatură performantă, în cadrul proiectului Regio aflat în derulare? a. 3 milioane de euro; b. 2 milioane de euro; c. 2,6 milioane de euro.

La începutul activităţii de acordare a avizelor pentru materialele de informare şi publicitate ale beneficiarilor de proiecte Regio, activitatea se desfăşura cu destul de mare dificultate. Beneficiarii încă nu se familiarizaseră cu noile reguli impuse de Manualul de Identitate Vizuală a Regio, echipa ADR era prea puţin numeroasă în raport cu solicitările de procesare a avizelor, seminariile se suprapuneau uneori peste lansările de proiecte, toate acestea impunând un ritm de lucru aproape infernal. Într-una din zile, un coleg depăşit de volumul mare de muncă şi nemulţumit că trebuia nu numai să acorde avize, dar să-i şi instruiască temeinic pe beneficiari cu privire la Manualul de Identitate Vizuală, a exclamat: — S-o ia naiba de identitate vizuală!

Fiindcă se apropiau sărbătorile de iarnă, la finalul anului 2008, colegii i-au făcut cadou o puşculiţă „brand-uită” cu logo-ul programului, după cum se poate vedea în imagine!

DILEMĂ ÎN LUCRU LA BIROUL DE INFORMARE Avem urmãtoarea situaþie: o firmã (firma A, de exemplu), care doreºte sã depunã o Cerere de finanþare în cadrul Regio, este deþinutã în proporþie de 98% de cãtre o firma B (firmã-mamã) care este deþinutã în proporþie de 100% de cãtre o firmã C (firmã-bunicã). Din procentaj, rezultã cã firmele noastre sunt legate de firmele-mamã, care sunt legate de firmele-bunicã. de Finanþare, la firme La calculul încadrãrii firmei A, care va depune Cerere mici, mijlocii sau mari se iau în calcul: 100% 100% din datele firmei B + — 100% din datele firmei A + sau din datele firmei C ei B? ei A + 100% din datele firm firm ele — 100% din dat

Orice comentarii sunt de prisos, dar, de atunci, colegul nostru nu a mai „hulit” niciodată!

APRILIE 2011

27

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: aprilie 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României