Revista Regio nr. 2 / 2011 - Programul Operational Regional

R E V I S TA

nr. 2, martie 2011

Polii de creştere, piatră de încercare pentru România

COOPERARE ŞI DEZVOLTARE

INTERVIU

Răzvan MURGEANU

secretar de stat în MDRT

în bazinul Dunării

Bisericile de lemn din Maramureş, incluse în circuitul turistic românesc

BACĂU Primul pasaj subteran construit cu fonduri Regio

Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Brazi

Editorial CORECTITUDINE ŞI COERENŢĂ ÎN RELAŢIILE CU PARTENERII EUROPENI În timp ce atenţia opiniei publice este concentrată pe modul de implementare a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă şi pe stadiul absorbţiei fondurilor europene, în birourile de la Bucureşti şi Bruxelles, experţii negociază pilonii pe care se va susţine viitoarea politică de coeziune.

Miza este extrem de importantă: modul de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Câţi bani va primi România, în ce condiţii şi pentru ce tipuri de activităţi - sunt întrebări la care, deocamdată, nu există răspunsuri concrete, dar care îi frământă pe toţi cei interesaţi.

Pentru a avea, însă, un punct de plecare, ar trebui să ne întrebăm ce vrem, dar şi ce putem oferi. Cu siguranţă, ne dorim să avem susţinerea financiară pentru continuarea marilor proiecte de dezvoltare în transport, agricultură sau mediu. Este esenţial ca regiunile României să se dezvolte unitar şi să iasă din clasamentul celor mai sărace regiuni din Europa, iar pentru acest lucru avem nevoie în continuare de fonduri dedicate şi de proiecte care - încet, dar sigur - să îmbunătăţească condiţiile de trai ale celor din jur. Pentru a produce schimbările dorite, angajatul român trebuie să fie instruit şi competitiv pe o piaţă a muncii în continuă schimbare.

Acestea sunt doar câteva dintre nevoile actuale pe care le cunoaştem toţi.

Pentru a convinge, România trebuie, în primul rând, să dovedească faptul că înţelege principiile care stau la baza actualei construcţii financiare şi că poate utiliza banii deja alocaţi într-un mod eficient şi transparent.

Apoi, cererile noastre trebuie susţinute cu argumente valide. Nu în ultimul rând, o voce unitară cu alte state membre ale Uniunii Europene în susţinerea unor principii ne va ajuta să ne atingem obiectivele. O politică externă coerentă, un mod onest de a ne raporta la partenerii noştri europeni, o corectitudine în a trata politicile europene, toate acestea nu fac decât să ne ajute şi să ne recomande.

Despre ce se va stabili în următoarele luni la Bruxelles, despre nivelul alocării pentru viitoarea perioadă de programare, despre planurile experţilor români veţi citi, număr de număr, în paginile revistei „Regio“, o publicaţie menită să răspundă nevoilor de informare ale beneficiarilor Programului Operaţional Regional, dar şi ale cetăţeanului simplu, care nu derulează niciun proiect, dar a cărui viaţă se schimbă în bine şi datorită politicilor europene.

REDACÞIE Revista Regio

www.inforegio.ro

Redactor ºef: Vlad Mircea PUFU Redactori: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE Reporteri: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Divertisment: Mihaela RÎMNICEANU Editor foto: Daniel PALADE Corecturã: Cãtãlina Daniela PÎNTEA Graficã ºi DTP: Romicã NEAGU ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Sumar

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI Cooperare şi dezvoltare în bazinul Dunării

04

REGIO ÎN ROMÂNIA România şi perspectivele politicii de coeziune

06

07

Polii de creştere, piatră de încercare pentru România

09

Vizita precontractuală, etapă importantă în încheierea contractului de finanţare

11 14

Provocările Regio în 2011 Interviu cu Răzvan Murgeanu, secretar de stat în MDRT

Bacău: Primul pasaj subteran construit cu fonduri Regio

16

Bisericile de lemn din Maramureş, incluse în circuitul turistic românesc

18

Întrebări şi răspunsuri

19

Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Brazi

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă, în cursa pentru aur

21 23 25 26

Universitatea din Glasgow sprijină întreprinderile mici

AGENDĂ

SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

MARTIE 2011

3

14 ţări riverane

Uniunea Europeană azi Cãtãlina JINGOIU

|

COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ÎN BAZINUL DUNĂRII

S

REGIUNEA

UNIUNII

EUROPENE DUNĂRII A

NEVOIA

DEZVOLTĂRII

POTENŢIAL

ECONOMIC,

TRATEGIA PENTRU

APĂRUT IMENSULUI

DIN

SOCIAL ŞI DE MEDIU PE CARE ÎL ARE ÎNTREAGA REGIUNEA TRAVERSATĂ DE ACEST FLUVIU.

Documentul a fost elaborat la nivel european sub forma unui plan comun de lucru având la bază ideea de cooperare între state. Strategia porneşte de la un „precedent“ de succes - cooperarea în regiunea Mării Baltice. Concepută ca o provocare în materie de cooperare regională, Strategia Dunării nu va dispune de fonduri suplimentare faţă de finanţările UE existente, şi, de asemenea, nu se vor aplica reguli noi şi nici nu se vor crea instituţii speciale pentru punerea ei în aplicare. De fapt, dacă va fi o reuşită, implementarea Strategiei va constitui un bun exemplu de cooperare pentru dezvoltare regională pe baza instrumentelor oferite deja de politica de coeziune. În implementarea Strategiei au fost cooptate 8 state membre UE (Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România) şi alte 6 ţări europene din spaţiul dunărean (Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Ucraina). Propunerea de Strategie elaborată de Comisia Europeană a fost lansată în decembrie 2010 şi a fost rezultatul unei consultări publice lansate în februarie 2010, dar şi al unor discuţii punctuale cu părţile interesate: state 4

www.inforegio.ro

membre, autorităţi regionale şi locale, ONG-uri. În forma elaborată de Comisia Europeană, Strategia Dunării conţine 11 domenii prioritare care privesc mobilitatea, energia durabilă, poluarea, inovarea, turismul, locurile de muncă şi securitatea.

Planul de acţiune al strategiei se bazează pe patru piloni: Interconectarea regiunii Dunării (transport internodal, cultură şi turism, reţele de energie); Protejarea mediului în regiunea Dunării (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor); Creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate); Consolidarea regiunii Dunării (capacitate instituţională şi securitate internă).

În luna februarie a acestui an, s-au stabilit şi anunţat coordonatorii celor 11 domenii prioritare ale strategiei. În funcţie de complexitatea acestora, câte un grup format din două până la patru state va fi responsabil de coordonarea unui domeniu strategic. Primele sarcini ale ţărilor coordonatoare vor fi acelea de a stabili un program de lucru şi de a identifica sursele de finanţare pe programele şi proiectele care vizează dezvoltarea regiunii Dunării. Pe de altă parte, ţările implicate trebuie să îşi găsească noi parteneri în zona ONG-urilor şi a altor factori interesaţi în derularea obiectivelor propuse. De altfel, Strategia, în forma sa elaborată de Comisia Europeană, are deja conturate o serie de obiective pentru care există şi termene de realizare.

De exemplu, pentru creşterea cu până la 20% a transportului pe Dunăre este menţionat, ca termen, anul 2020 şi acelaşi termen este prevăzut şi pentru reducerea

11 domenii prioritare

Uniunea Europeană azi nivelului de nutrienţi, în scopul readucerii ecosistemelor de la Marea Neagră la nivelurile de acum cinci decenii. Un termen mult mai apropiat - anul 2013 - este prevăzut pentru un obiectiv mai uşor de atins, respectiv garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru cetăţenii UE din această regiune. Dincolo de aceste obiective şi termene, Strategia pentru regiunea Dunării are o

BENEFICII PENTRU ROMÂNIA creşterea competitivităţii şi atractivităţii localităţilor de la Dunăre; avantaje economice rezultate din parteneriate între firme sau de tip public-privat; atragerea unor investiţii în domenii strategice precum transporturile, mediul şi energia; perioadă nedeterminată şi a fost gândită în aşa fel încât să asigure realizarea unor obiective mult mai ample ale Strategiei Europa 2020. În ceea ce priveşte coordonarea pe domenii prioritare, statele responsabile au sarcina de a evalua proiectele şi propunerile de impact care corespund liniilor generale ale Strategiei şi de a promova realizarea lor. Planul de acţiune va conţine proiecte prioritare în domeniul transportului, inclusiv

al celui naval, acţiuni şi programe pentru protejarea biodiversităţii din bazinul Dunării, planuri de protejare şi conservare a zonelor riverane fluviului, dezvoltarea de energii regenerabile. Se preconizează că Strategia va fi supusă aprobării Consiliului European în data de 18 aprilie 2011 şi adoptată în data de 24 iunie 2011. Potrivit calendarului, statele riverane Dunării ar putea trece la realizarea efectivă a angajamentelor asumate, începând cu a doua jumătate a anului 2011.

organizarea unor forumuri economice anuale.

http://ec.europa.eu/ regional_policy/cooperation/ danube/index_en.htm

MARTIE 2011

5

Dezbateri şi idei

Regio în România Elena OCEANU

|

ROMÂNIA ŞI PERSPECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE

V

IITORUL ESTE,

POLITICII ÎN

DE

ACEASTĂ

COEZIUNE PERIOADĂ,

SUBIECTUL CARE GENEREAZĂ

CELE

MAI INTENSE DEZBATERI ÎN SPAŢIUL EUROPEAN. DE

REFORMAREA

COEZIUNE

2013

ÎNCEPÂND

POLITICII CU

ANUL

SE DECIDE DEJA, ÎN TERMENII

UNOR PRINCIPII CARE VOR STA LA BAZA PROPUNERILOR LEGISLATIVE VIITOARE PRIVIND

POLITICA

EUROPEANĂ

DE

COEZIUNE.

În acest context, statele membre UE îşi conturează poziţii clare cu privire la reformarea politicii de coeziune şi le susţin cu ocazia dezbaterilor care au loc la nivel european.

Aceste dezbateri şi consultări precedă momentul în care Comisia Europeană va formula propunerile finale privind viitoarea politică de coeziune, moment estimat a avea loc în vara anului 2011. Premisele de la care pornesc toate dezbaterile fac referire la faptul că politica de coeziune trebuie să fie un instrument comunitar important pentru implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi trebuie să rămână o politică bazată pe solidaritatea dintre statele membre.

Poziţia României, aşa cum a fost ea prezentată de către Guvernul de la Bucureşti, porneşte de la câteva principii clar stabilite la nivel guvernamental. În primul rând, reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele şi regiunile UE rămâne un deziderat important şi, de aceea, România susţine 6

www.inforegio.ro

ca ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate să fie principalele beneficiare ale politicii de coeziune. Prin urmare, alocarea resurselor ar trebui să ţină cont de nivelul de dezvoltare şi convergenţă socio-economică a regiunilor, ca de un criteriu primordial. În ceea ce priveşte viitoarea arhitectură a politicii de coeziune, România susţine menţinerea actualei configuraţii bazate pe cele trei obiective, care trebuie să se sprijine reciproc printr-o complementaritate sporită - convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă, cooperare teritorială europeană. Obiectivul convergenţei trebuie să rămână în centrul politicii de coeziune. În privinţa susţinerii politicii de coeziune din bugetul comunitar, ţara noastră a arătat, în permanenţă, că finanţarea trebuie să fie cel puţin la acelaşi nivel ca în perioada 2007-2013. Unele dintre cele mai ample discuţii se poartă, în această

perioadă, pe tema mecanismelor de finanţare care vor fi folosite în viitoarea etapă de programare. În această privinţă, România susţine posibilitatea ce ar trebui acordată statelor membre şi regiunilor de a selecta priorităţi şi domenii de intervenţie, în funcţie de condiţiile şi provocările socio-economice şi teritoriale specifice. Acesta este motivul pentru care oficialii români susţin că ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate ar trebui să aibă la dispoziţie o gamă mult mai diversificată de intervenţii. În acelaşi context al discuţiilor legate de finanţarea programelor, România a insistat asupra faptului că posibilitatea revizuirii alocărilor naţionale şi regionale în funcţie de „capacitatea de absorbţie“ nu reprezintă un criteriu obiectiv şi cuantificabil. Mai mult decât atât, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai puţin dezvoltate de a reduce decalajele semnificative de ordin economic, social şi teritorial.

Se estimează că în al doilea semestru al anului 2011, Comisia Europeană va prezenta perspectivele financiare pentru următoarea perioadă de programare, respectiv 2014-2020, precum şi un prim proiect al regulamentelor fondurilor structurale.

Poli de creştere

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

|

POLII DE CREŞTERE, PIATRĂ DE ÎNCERCARE PENTRU ROMÂNIA

S

TADIUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

AXEI

DEZVOLTĂRII

–

PROPUSE

PRIORITARE

POLI

1

DURABILE

URBANI

DE

ÎN

CADRUL

- „SPRIJINIREA A

ORAŞELOR

CREŞTERE“

A

de o valoare mai mică, rezolvând probleme punctuale. Ceilalţi au avut o abordare la nivel de proiecte majore, în special de infrastructură, de valori foarte mari.

FĂCUT OBIECTUL UNEI EVALUĂRI RECENTE. DISCUŢIILE PE ACEASTĂ TEMĂ S-AU DESFĂŞURAT ÎN PERIOADA 24-26 FEBRUARIE 2011, LA

BRAŞOV,

CU

PARTICIPAREA TUTUROR RESPONSABILILOR

IMPLICAŢI

ÎN

IMPLEMENTAREA

PROIECTELOR, COORDONAREA ŞI SUPERVIZAREA LOR.

CONCLUZIILE

TUTU-

ROR ANALIZELOR DE PÂNĂ ACUM AU ARĂTAT, ÎN PRIMUL RÂND, CĂ EXISTĂ DISCREPANŢE MAJORE, ÎNTRE REGIUNI, ÎN A FORMULA PROPUNERI DE PROIECTE PE AXA 1, CARE BENEFICIAZĂ DE 30% DIN BUGETUL ALOCAT REGIO.

Situaţia actuală este rezultatul unor abordări diferite ale decidenţilor de la nivelul fiecărui pol de creştere.

O parte dintre ei a marşat pe ideea de a propune mai multe proiecte,

Discrepanţele au apărut după ce, odată stabilite aceste obiective, la nivel de strategie, ele nu s-au concretizat în elaborarea şi depunerea de proiecte corespunzătoare. În momentul de faţă, o analiză a proiectelor depuse, aprobate şi finanţate pe Axa 1 arată că cel mai bine se situează Iaşiul, urmat de oraşele Cluj şi Craiova, la polul opus fiind Constanţa cu două proiecte depuse şi aflate în etapa precontractuală sau de evaluare tehnică şi financiară.

Discuţiile de la Braşov au urmărit stadiul implementării Planurilor Integrate de Dezvoltare, al pregătirii cererilor de finanţare şi identificarea principalelor dificultăţi întâmpinate. Printre problemele identifi-

cate se numără lipsa de colaborare între primarii oraşelor declarate poli de creştere şi coordonatorii de poli, lipsa unei concordanţe între strategiile elaborate la nivel local şi proiectele propuse, evaluarea greşită a oportunităţii unor proiecte pentru ca, mai apoi, ele să fie retrase. Întâlnirea a constituit şi o ocazie pentru responsabilii Regio din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de a transmite un avertisment responsabililor polilor de creştere. Este vorba despre posibilitatea unei realocări a sumelor disponibile pe Axa Prioritară 1, în condiţiile în care inerţia manifestată în elaborarea proiectelor se va menţine. Realocarea, dacă va fi decisă, se va face între subdomeniile aceleiaşi axe prioritare. Se preconizează că o decizie în acest sens va fi luată după evaluările finale care vor avea loc în luna august 2011.

MARTIE 2011

7

Poli de creştere

Regio în România CEI MAI PERFORMANŢI POLI DE CREŞTERE

Municipiul Iaşi înregistrează cel mai important avans, dintre cei şapte poli de creştere din România, în ceea ce priveşte propunerile de proiecte şi contractele semnate pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare. Având la dispoziţie circa 111 milioane de euro, finanţare nerambursabilă în cadrul POR - Axa Prioritară 1, Iaşiul a reuşit să îşi asigure deja finanţarea a patru proiecte majore, a căror valoare totală reprezintă aproape jumătate din alocarea de care beneficiază ca pol urban de creştere.

„Polii de creştere şi Axa 1, în general, pun România în poziţia de deschizător de drumuri al Europei. Nu există nicăieri, în Europa, ceva similar; noi suntem primii care experimentăm această idee. De aceea nici nu putem încerca o abordare prin similitudine.“ RĂZVAN MURGEANU secretar de stat MDRT

8

www.inforegio.ro

Următorul pol de creştere din România, în ordinea dată de accesarea fondurilor disponibile pe această axă, este Cluj- Napoca.

Zona metropolitană Cluj include municipiul Cluj Napoca şi 17 comune din jurul acestuia, areal în care ar urma să fie implementate o serie de proiecte finanţate prin Programul Regio sau din alte fonduri structurale. Până la sfârşitul anului 2010, autorităţile clujene aveau deja semnate contracte pentru trei proiecte, vizând reabilitarea a două linii de tramvai şi restaurarea unui ansamblu monument istoric, a căror sumă solicitată din FEDR este de circa 35,8 milioane de euro, din totalul de 82 de milioane de euro disponibile pentru acest pol de creştere.

Iaşi

Alocare financiară orientativă pentru polii de creştere din România – contribuţie FEDR şi cofinanţare din bugetul de stat

Municipiul Craiova este al treilea pol de creştere, din ţară, în ordinea dată de sumele accesate pentu finanţarea unor proiecte în cadrul axei prioritare 1. Având, deocamdată, un singur proiect în implementare, Craiova va semna, în perioada următoare contracte de finanţare pentru alte cinci proiecte aflate în prezent în procesul de evaluare tehnică şi financiară, proiecte care ar urma să îmbunătăţească infrastructura rutieră şi de transport şi să revitalizeze centrul istoric al oraşului. Proiectul deja contractat - „Realizare pasaj denivelat suprateran peste intersecţia de la km 0 al municipiului Craiova în vederea preluării traficului auto pe E 70, respectiv strada Calea Bucureşti – bulevardul Nicolae Titulescu“ – are o valoare totală de circa 14 milioane de euro, din care aproximativ 11 milioane de euro reprezintă finanţare prin Programul Regio şi cofinanţare asigurată de la bugetul de stat.

111,2 milioane de euro

Constanţa

90,3 de milioane de euro

Ploieşti

97 de milioane de euro

Craiova

95,5 milioane de euro

Timişoara

70,5 milioane de euro

Cluj-Napoca

82,4 milioane de euro

Braşov

74,3 de milioane de euro

Proceduri Regio

Regio în România Eugen POPESCU POPESCU,, expert Regio |

Katalin GAL GAL,, expert Regio

|

VIZITA PRECONTRACTUALĂ, ETAPĂ IMPORTANTĂ ÎN ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE

V

IZITA PRECONTRACTUALĂ REPREZINTĂ

ULTIMUL

PAS

ÎNAINTEA

SEMNĂRII CONTRACTULUI DE FINANŢARE ŞI ACOPERĂ VERIFICAREA DE FACTO A REALITĂŢII LA FAŢA LOCULUI

(SITE

VISIT).

CU ACEASTĂ OCAZIE, EXPERŢII ORGANISMULUI INTERMEDIAR, ÎMPREUNĂ CU OBSERVATORII AM POR, VERIFICĂ DACĂ DOCUMENTELE DEPUSE ODATĂ CU CEREREA DE FINANŢARE SUNT CONFORME CU ORIGINALUL ŞI PREIAU O SERIE DE DOCUMENTE ÎN ORIGINAL ŞI

COPII

CERTIFICATE

CONFORM

CU

ORIGINALUL, SEMNATE ŞI ŞTAMPILATE DE CĂTRE REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI.

Vizita precontractuală este o etapă indispensabilă semnării cererii de finanţare, deoarece doar în urma derulării cu succes a acesteia se emite recomandarea încheierii contractului de finanţare. În consecinţă, chiar dacă pare pentru mulţi doar o etapă administrativă, trebuie tratată cu toată seriozitatea. În cursul derulării procedurii de evaluare şi contractare a proiectului, acesta reprezintă singurul moment când experţii Organismului Intermediar şi ai AM POR se întâlnesc cu solicitantul. Prin urmare, cu ocazia acestor vizite se pot preîntâmpina şi rezolva anumite probleme tipice, determinate de necunoaşterea procedurilor Regio sau a legislaţiei în vigoare, prestaţia consultanţilor, probleme de proiectare, neconcordanţe între elementele

descrise în proiect şi realitatea din teren, neconcordanţe ale documentelor de proprietate, certificatelor, acordurilor şi avizelor. De multe ori, solicitanţii, fie ei autorităţi publice locale (APL) sau actori privaţi (IMM), nu cunosc suficient regulile accesării fondurilor nerambursabile prin Regio. Cele mai grave probleme în acest sens apar în situaţia demarării investiţiei anterior semnării contractului de finanţare, ceea ce duce automat la respingerea cererii de finanţare.

De aceea, este recomandabil ca solicitanţii, care consideră că nu au cunoştinţele necesare, să apeleze la consultanţi pentru elaborarea proiectului. Aceasta presupune o muncă în echipă, în care consultanţii trebuie să reprezinte un sprijin serios pentru solicitant în ceea ce

priveşte aplicarea procedurilor programului, a normelor tehnice şi a stabilirii cadrului legal.

Dar sunt şi cazuri când, cu ocazia vizitei precontractuale, experţii constată că proiectele au fost scrise fără o cunoaştere temeinică a realităţii din teren. În astfel de cazuri, când se constată neconcordanţe semnificative între cererea de finanţare şi realitatea existentă la faţa locului, care modifică obiectivele şi indicatorii proiectului, nu mai este vorba de acelaşi proiect.

Aceştia au fost evaluaţi iniţial şi au primit un punctaj, iar modificarea lor ar duce la schimbarea proiectului şi, astfel, ar impune o nouă evaluare. Sunt şi cazuri când, la vizitele precontractuale, întâlnim solicitanţi care, deşi au angajat consultanţi de renume, aceştia nu se deplasează MARTIE 2011

9

Etape intermediare

Regio în România pentru vizita precontractuală, fiind localizaţi la mare distanţă de locul de implementare al proiectului.

Astfel, solicitantul este lăsat descoperit, necunoscând detaliile de ordin legislativ, economic sau tehnic menţionate în proiect de către consultanţi.

Cheia unei colaborări de succes este, bineînţeles, la îndemâna solicitantului care încheie contractul de colaborare cu proiectanţi, consultanţi; aceştia trebuie să îşi cunoască interesele, competenţele şi limitele şi să definească obligaţiile colaboratorilor, să stabilească modalităţi de verifi-care şi penalizare ale acestuia pentru prejudiciile pe care dezinteresul sau neprofesionalismul acestuia le poate cauza.

Unii solicitanţi se bazează atât de mult pe serviciile consultanţilor, încât de multe ori nu citesc cu atenţie adresa trimisă de Organismul Intermediar în pregătirea vizitei (foarte explicită, de altfel).

Astfel, se ajunge la situaţii în care fie documentele solicitate de Organismul Intermediar nu sunt semnate şi ştampilate pe fiecare pagină, fie nu este pregătit numărul de copii solicitat, fie nu sunt disponibile originalele pentru a fi confruntate cu documentele depuse la cererea de finanţare, ceea ce presupune aducerea lor de la sediul principal, de acasă sau de la firma de contabilitate etc.

De aceea, pentru o bună derulare a proiectului şi o absorbţie cât mai bună a fondurilor nerambursabile solicitate, Autoritatea de Management recomandă să se apeleze la 10

www.inforegio.ro

consultanţi care să se poată implica direct, atât în faza de scriere a proiectului, cât şi la vizita precontractuală şi chiar în implementarea proiectului, inclusiv la întocmirea cererilor de rambursare.

La proiectele în care solicitanţii sunt autorităţi publice locale se întâmplă uneori să apară discrepanţe între documentele de atestare a proprietăţii publice, regimul juridic al acestora şi extrasele de carte funciară. De asemenea, se constată la vizita la faţa locului că nu pot fi prezentate Hotărârile de Consiliu Local, respectiv Judeţean, solicitate. Aceasta se întâmplă din cauza faptului că, la stabilirea datei vizitei, s-a luat în calcul o anumită dată de întrunire a Consiliului care fie s-a amânat, fie nu a mai luat în discuţie aprobarea hotărârii respective. Ca atare, recomandăm stabilirea datei vizitei precontractuale după emiterea acestor documente.

O altă problemă, deloc neglijabilă, apare din cauza amânării vizitei precontractuale. Dat fiind faptul că s-au pregătit documentele pentru data stabilită iniţial, nu puţine sunt cazurile când, în urma amânării vizitei, termenul de valabilitate al

certificatului constatator emis de Oficiul Registrul Comerţului, a certificatelor fiscale privind impozitele şi taxele sau chiar a autorizaţiei de construire este depăşit.

Nu există un model universal valabil pentru elaborarea şi implementarea unui proiect. Fiecare actor în acest proces trebuie să acţioneze cu responsabilitate: atât solicitantul, cât şi membrii echipei de proiect, consultanţii, proiectanţii, executanţii.

Situaţiile descrise mai sus nu se pot, totuşi, generaliza. Cei mai mulţi solicitanţi sunt pregătiţi foarte bine pentru etapa vizitei precontractuale şi o parcurg cu succes, primind recomandarea de semnare a contractului de finanţare.

Colaborarea cu succes rezultă din cumularea bunelor practici în tot ciclul de management al proiectelor, ceea ce se poate fructifica în orice etapă şi perioadă de programare în viitor.

Interviu PROVOCĂRILE REGIO ÎN 2011

Interviu cu Răzvan Murgeanu secretar de stat în MDRT

C

ARE SUNT PROVOCĂRILE ANULUI 2011, ÎN CEEA CE

PRIVEŞTE DERULAREA

REGIO?

Unul dintre principalele obiective pe care le-am stabilit este cel legat de încheierea etapei de contractare.

Până la jumătatea anului trebuie să atragem, având contracte semnate cu beneficiarii, un miliard de euro.

Ar mai putea rămâne, pentru a doua jumătate a anului, câteva acorduri fine, dar, doar atât. Pe de altă parte, rata de absorbţie a fondurilor europene trebuie să crească. În această privinţă, avem semnale foarte bune. De pildă, până în prezent, s-au făcut deja plăţi de 700 de milioane lei, din care 320 de milioane sunt contribuţia Uniunii

Europene. În fiecare zi primim minimum 10 cereri de rambursare, ceea ce este foarte mult. Astfel, de la începutul anului şi până acum, am cheltuit peste 100 de milioane de euro, ceea ce mă face pe mine să cred că vom depăşi acel miliard de euro finanţare până la sfârşitul anului.

C

ARE ESTE SITUAŢIA

POT

PREFINANŢĂRII?

s-a cheltuit nimic. În 2009, nu contractasem decât 30% din suma disponibilă prin Programul Regio. În 2010, am contractat un miliard şi jumătate de euro, iar lucrurile au început să se mişte mai repede decât până atunci. Beneficiarilor din sistemul public, care au contracte de finanţare încheiate, li se acordă o prefinanţare de 30%, iar beneficiarilor privaţi 35% (cu scrisoare de garanţie bancară).

BENEFICIARII SUPORTA

COFINANŢAREA PROIECTELOR DIN FONDURI PROPRII?

CUM

ESTE

SPRIJINIT MEDIUL DE AFACERI?

Cred că scepticismul unora derivă din faptul că se face o comparaţie cu perioada 2007-2009, când nu

Pentru a-i stimula să încheie contractele de lucrări mai repede, prefinanţarea se acordă în tranşe, cea de-a doua tranşă acordându-se după încheierea contractului de lucrări. În plus, TVA–ul aferent cheltuielilor eligibile este suportat MARTIE 2011

11

Interviu mici, şi am eliminat contribuţia beneficiarului, în condiţiile unei finanţări de cel mult 200.000 de euro. Şi nu numai că beneficiarii nu au mai renunţat la proiecte, dar a fost un boom de proiecte primite de la microîntreprinderi.

C

REDEŢI CĂ LIPSA PERSONALULUI INSTRUIT,

ÎN ZONA BENEFICIARILOR, AR

PUTEA GENERA DIFICULTĂŢI ÎN IMPLEMENTARE?

din bugetul de stat, respectiv bugetul MDRT, şi este rambursat odată cu rambursarea FEDR şi cofinanţarea de la bugetul de stat.

„Anul trecut, s-a adoptat o Hotărâre de Guvern potrivit căreia primarii au voie să ia împrumuturi de la bancă pentru cofinanţarea proiectelor, peste gradul de îndatorare, iar creditele sunt garantate de stat.“

Sigur, bugetele locale au o problemă acum. În general, cofinanţarea de 2% era o încărcare mare pentru administraţii. Dar, anul trecut, s-a adoptat o Hotărâre de Guvern, salutară, aş aprecia eu, potrivit 12

www.inforegio.ro

căreia primarii au voie să ia împrumuturi de la bancă pentru cofinanţarea proiectelor, peste gradul de îndatorare, iar creditele sunt garantate de stat. Nu toţi primarii au înţeles acest mecanism, dar, prin ADR-uri, ţinem în permanenţă legătura cu ei, îi chemăm pe cei de la Direcţiile de Investiţii de la Unitatea de Implementare din cadrul primăriilor şi le explicăm cum funcţionează acest instrument pe care îl au la dispoziţie. În zona privată, am rezolvat problemele de cofinanţare. Anul trecut, au fost dificultăţi pe Domeniul de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.“ Dacă o firmă cerea 100 de lei, trebuia să aibă cofinanţarea de 30% din credit bancar. Am renunţat la această condiţie, încă din mai 2010, când am convins Comisia Europeană că băncile nu vor să finanţeze astfel de proiecte, pe care le consideră

În această privinţă nu mai discutăm şi nu mai facem concesii. În ceea ce priveşte contractarea, abordarea este următoarea: noi avem disponibili 4,3 miliarde de euro şi avem proiecte de 11 miliarde de euro. Există, aşadar, o listă lungă de rezervă, cu care vom merge mai departe. Dacă discutăm de implementare propriu-zisă, am luat deja decizia ca Organismul Intermediar să realizeze, în această etapă, o instruire permanentă cu beneficiarii. Această instruire începe de la prima cerere de plată, când beneficiarul este învăţat cum să întocmească documentele, pentru ca, apoi, să nu primească, cu întârziere, sumele solicitate.

Fiecare cerere de rambursare trece prin filtrul verificărilor procedurale la nivelul Organismului Intermediar responsabil şi al Autorităţii de Management. Prin urmare, nu ar mai trebui să apară probleme. Dacă apar, atunci ele sunt rezultatul unei rele intenţii. Avem exemplul unui beneficiar care a închis ochii la o modificare în proiect operată de constructor, iar acum Corpul de Control verifică investiţia. Probabil, nu se vor face plăţile.

Interviu S

E VOR MAI FACE REALOCĂRI, ANUL ACESTA?

Nu cred. De altfel, nici nu prea avem de unde. Şi, atenţie, chiar dacă se vor face, în interiorul aceleiaşi axe, nu mai este necesar acordul Comisiei Europene. O decizie vom lua în mai, la şedinţa Comitetului de Monitorizare, dar, dacă vor fi, se vor face în interiorul axelor.

P

UTEM VORBI DEJA DESPRE ÎNCEPEREA PREGĂTIRILOR

PENTRU URMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRAMARE?

Am început deja pregătirile. Sunt multe discuţii pe această temă, sub coordonarea şefului AM POR,

„Comisia Europeană vrea o chestiune nouă care este legată de populaţia de etnie romă.

Intenţia este aceea de a introduce o axă separată pentru incluziunea romilor.“

domnul director general Gabriel Friptu. Comisia Europeană vrea o chestiune nouă care este legată de populaţia de etnie romă. Intenţia este de a introduce o axă separată pentru incluziunea romilor şi, în ceea ce ne priveşte, am avut deja o primă rundă de discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Vom avea propriile propuneri, dar deocamdată le discutăm.

S

E DISCUTĂ INTENS ŞI DESPRE SCHIMBAREA

MECANISMULUI DE FINANŢARE.

AR

AVANTAJA ACEST

MECANISM

ROMÂNIA?

Dacă vorbim despre transferul către regiuni, discuţia se duce în zona riscului unei abordări subiective. Va trebui să găsim un modus vivendi, în aşa fel încât să-i dăm şi administraţiei locale ce este al ei, pentru că eu, personal, sunt adeptul descentralizării complete, dar trebuie văzut şi cum se poate face acest lucru, aşa încât să fie eficient. Este o altă discuţie legată de crearea unui fond – aşa numita „rezervă de performanţă“- care să fie folosit pentru a încuraja progresele obţinute de anumite state sau regiuni.

Fondurile din această rezervă ar urma să fie alocate, la jumătatea perioadei de programare, în funcţie de performanţe.

Este o abordare, dar, dacă noi susţinem această formulă, mă tem să nu ajungem la discrepanţe mari între regiuni, ceea ce ar fi în contradicţie cu principiul fundamental al dezvoltării regionale care vorbeşte despre uniformitate. Şi, de aici, ar deriva o serie de probleme sociale, cum ar fi cele de migraţie, de pildă. Se poate discuta despre stimulare, dar cred că nu printr-o finanţare suplimentară.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

MARTIE 2011

13

Inovaţie în construcţie

Regio în România Cãtãlina JINGOIU |

BACĂU: PRIMUL PASAJ SUBTERAN CONSTRUIT CU FONDURI REGIO

S

INGURUL PASAJ RUTIER SUBTERAN DIN MUNICIPIUL BACĂU, REALIZAT LA

INIŢIATIVA MUNICIPALITĂŢII, ÎN CADRUL

– „ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII REGIONALE ŞI LOCALE DE TRANSPORT“, VA FI DAT ÎN FOLOSINŢĂ ANUL ACESTA. UNUI PROIECT PE AXA PRIORITARĂ 2

Investiţia, în valoare de peste 30,7 milioane de lei, va contribui substanţial la fluidizarea traficului, dar şi la asigurarea unui grad sporit de siguranţă a circulaţiei pe o lungime de 277 de metri. În momentul de faţă lucrările sunt realizate în proporţie de 61%, iar termenul de finalizare a proiectului este luna iulie 2011.

SOLUŢIE INEDITĂ Cea mai grea etapă a proiectului, care a constituit şi cea mai mare provocare, a fost implementarea unei soluţii tehnice aplicate în premieră, în România. Procedeul a constat în construirea tunelului propriu-zis în afara pasajului şi introducerea lui, concomitent cu realizarea săpăturilor, pe sub şinele de cale ferată. Operaţiunea a început în luna septembrie prin construirea prefabricatului din beton, după care a urmat cea mai dificilă etapă, cea de introducere a mastodontului în pământ, pe sub cele 14 linii de cale ferată. Cel mai mare câştig al acestei soluţii a fost faptul că beneficiarul a evitat devierea traficului feroviar 14

www.inforegio.ro

în perioada derulării proiectului.

Procedura, care a inclus săpăturile şi introducerea tunelului de 86,7 metri, s-a finalizat în decembrie 2010 fără a întâmpina dificultăţi de execuţie. Pasajul Oituz-Ştefan Guşe este compus din trei zone distincte: rampa Ştefan Guşe, cu o lungime de 107.07 m, pasajul subteran propriuzis, care măsoară 86,7 m şi rampa Oituz a cărei lungime are 67,8 metri.

AVANTAJE LA FINAL Construirea pasajului subteran la ieşirea din partea de vest a municipiului Bacău va permite, la final, realizarea unei legături rutiere directe între strada Ştefan Guşe, centrul municipiului Bacău şi strada Gării, evitându-se, astfel, varianta actuală, în care şoseaua intersectează calea ferată într-un

punct în care se produc frecvent ambuteiaje. De altfel, ruta actuală este singura disponibilă locuitorilor din cartierele Tache şi CFR pentru a ajunge în centrul oraşului Bacău.

Pe de altă parte, proiectul amenajării pasajului rutier subteran era necesar în perspectiva dezvoltării zonei. Municipalitatea băcăuană intenţionează să extindă zona rezidenţială prin dezvoltarea cartierului CFR. Tot în cartierul Gării a fost finalizată şi investiţia în noul „Centru de Afaceri şi Expoziţional“, ceea ce reclamă o infrastructură de acces corespunzătoare. Nu în ultimul rând, proiectele de dezvoltare a zonei vizează şi construirea unui complex sportiv format din stadion, pistă de atletism şi sală de sport, în acest caz fiind vorba despre o investiţie privată.

Trafic mai sigur

Regio în România

SIGURANŢA ÎN TRAFIC Amenajarea pasajului îşi propune şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, obiectiv care va fi atins prin monitorizarea video a traficului rutier şi pietonal, de la un capăt la celălalt al pasajului, dar şi prin folosirea unor sisteme electronice luminoase de avertizare la intrarea şi ieşirea din pasaj. În plus, amenajarea rutieră va beneficia de un sistem de senzori pentru controlul umidităţii şi temperaturii, care monitorizează

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT „Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General Ştefan Guşe, Municipiul Bacău“ BENEFICIAR: Municipiul Bacău VALOAREA PROIECTULUI: 30.765.172 lei ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ : 24.595.342 lei CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 6.169.830 lei DATA ÎNCEPERII: 16.03.2009 DATA FINALIZĂRII: 16.06.2011 ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului stadiul de formare a poleiului şi comandă automat sistemul de încăl-zire din straturile căii de ru-

lare. Pasajul dispune, de asemenea, de senzori de fum şi pentru nivelul apelor în puţurile de evacuare.

MARTIE 2011

15

Patrimoniu pus în valoare

Regio în România Elena OCEANU |

BISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ, INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTIC ROMÂNESC

S

IMBOLURI DE MARE ÎNSEMNĂTATE PROTEJATE PRIN

INCLUDEREA LOR

UNESCO, BISERICILE MARAMUREŞ FORMEAZĂ

ÎN PATRIMONIUL DE LEMN DIN UN

ANSAMBLU

ARHITECTURAL

CU

UN STIL APARTE CARE DAU NOTA DE ORIGINALITATE ÎN OFERTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREŞ.

Lucrări colective ai căror autori au rămas, în cele mai multe cazuri, în anonimat, bisericile de lemn

maramureşene se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn şi ingeniozitatea soluţiilor constructive care îmbină pragmatismul cu arta.

Ansamblul arhitectural bisericesc din Maramureş a evoluat în timp, în

16

www.inforegio.ro

eperea, experienţa funcţie de priceperea, ructorilor locali, ei şi fantezia constructorilor nă un anume stil în reuşind să impună redarea plastică a formelor şi motale. Pentru a reuşi tivelor ornamentale. ne în valoare acest să pună mai bine tectural judeţean patrimoniu arhitectural rena mai multe şi pentru a antrena zone cu un nivel scăzut de dezcă, autorităţile voltare economică, maramureşene au inclus un număr de 16 biserici de one diferite lemn, aflate în zone tr-un proiect ale judeţului, într-un mit o finanţare Regio care a primit oane de lei. de 15,46 milioane reşte reabiliInvestiţia urmăreşte cces către cele tarea căilor de acces 16 obiective turistice stice şi amenajarea de parcări pentru ttru autoturisme t t i şii autocare în proximitatea drumului de acces. În plus, proiectul prevede şi înfiinţarea unor puncte de informare turistică pentru fiecare dintre cele 16 unităţi de cult, alimentarea cu apă din surse locale individuale sau prin racordarea la sistemul centralizat, canalizarea apelor uzate, iluminatul stradal în zona monumentului istoric şi a parcării, ilu-

minatul arhitectural şi de punere în î valoare a obiectivului. Plusvaloarea, din punct de vedere al atractivităţii turistice, va fi conferită de sporirea vizibilităţii acestor monumente.

Proiectul, intitulat „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord“, este dezvoltat de Consiliul Judeţean Maramureş în parteneriat cu 14 autorităţi publice locale şi cu

Circuit al bisericilor

Regio în România Detalii despre acest proiect pot fi consultate pe pagina de web a proiectului:

http://www.cjmaramures.ro /detaliu.aspx?eID=593&t= programe&Node=13

MIRCEA MAN Preşedinte Consiliul Judeţean Maramureş

„Maramureşul este o regiune care atrage ca un magnet turişti români şi străini deopotrivă. Tocmai din acest motiv proiectul Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord va pune în valoare bisericile de lemn, arta populară, datinile şi obiceiurile maramureşene, valorificând în acest fel potenţialul turistic de care dispune judeţul nostru.

Monumentele istorice sunt documente care vorbesc în

locul ctitorilor. Dacă în Moldova şi Ţara Românească, ctitorii proveneau din păturile sociale mai înstărite, în Transilvania sarcina ridicării locaşurilor de închinare a rămas doar pe umerii ţăranilor. Însă, geniul creator românesc nu a suferit, iar bisericile de lemn ridicate, cu preponderenţă în nordul ţării noastre, de strămoşii noştri, au devenit reprezentative pentru istoria României, în general, şi pentru istoria bisericească, în special, ca adevărate comori ale credinţei creştine.

Ele trezesc un profund sentiment de admiraţie în sufletul celor care le vizitează.

De aceea, iniţiativa de a derula acest proiect a fost

cele 16 unităţi de cult implicate.

Proiectul a fost semnat la 30 iunie 2010 şi are o durată de implementare de 26 de luni. Proiectul are o valoare totală de 19.099.091 lei, din care 13.149.474 lei provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

susţinută atât de Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, cât şi de Episcopia Greco-Catolică a Maramureşului.

Prin implementarea proiectului se urmăreşte ridicarea standardului de viaţă în Maramureş prin crearea de noi locuri de muncă şi diversificarea celor existente, cât şi oportunităţi de creştere a economiilor locale.

De asemenea, această investiţie realizată din fonduri europene va aduce noi oportunităţi în sectorul serviciilor achiziţionate ulterior de turişti şi companii de turism, inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare economice cum ar

fi comerţ, construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de artizanat.

Turiştii vor avea la dispoziţie puncte de informare turistică, accesul la aceste obiective turistice va fi facilitat prin dezvoltarea infrastructurii, crearea de alei şi parcări.

Prin consacrarea monumentelor istorice ca destinatie turistică, proiectul va duce la creşterea cererii de turism în Maramureş şi implicit, în România. Printre principalii beneficiari ai proiectului se vor număra toţi cei care vor dori să se îmbogăţească sufleteşte.“

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord“ BENEFICIAR: Parteneriatul dintre unitatea administrativ teritorială judeţul Maramureş, 14 unităţi administrative locale comunale şi 16 unităţi de cult VALOAREA PROIECTULUI: 19.099.091 lei CONTRIBUŢIA UE : 13.149.474 lei CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 309.399 lei DATA ÎNCEPERII: 01.07.2010 DATA FINALIZĂRII: 31.08.2012 ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului MARTIE 2011

17

Util pentru beneficiari

Regio în România ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI CARE

1.

SUNT OBLIGAŢIILE

BENEFICIARULUI

REGIO

PRIVIND

PUBLICITATEA PROIECTULUI?

www.inforegio.ro

RĂSPUNS Orice beneficiar de finanţare în cadrul Regio îşi asumă, prin semnarea contractului de finanţare, obligaţia să implementeze atât măsurile de informare minime, impuse prin Anexa II la contract, cât şi pe cele incluse în cererea de finanţare.

Prin Anexa II la contractul de finanţare, denumită „Măsurile de Informare şi Publicitate“, beneficiarul va anunţa începerea activităţilor proiectului, printr-un comunicat de presă într-un ziar local, iar la finalizarea proiectului, va publica un anunţ de presă privind rezultatele proiectului, în ziarul local cu cea mai mare audienţă. În plus, faţă de aceste două materiale de presă, beneficiarul va implementa toate măsurile de publicitate incluse în cererea de finanţare. Dacă, de exemplu, comunicatul de presă/ 18

www.inforegio.ro

anunţul de rezultate, prevăzut prin Anexa II, coincide cu un comunicat de presă / anunţ de presă prevăzut în cererea de finanţare, atunci este suficientă o singură publicare a acestuia.

DUPĂ

2.

ÎNCHEIEREA IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI BENEFICIARUL POATE VINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIE CREAT?

RĂSPUNS Conform contractului de finanţare, beneficiarul se obligă să nu înstrăineze, să nu instituie gaj sau o altă garanţie bancară, sub nicio formă, asupra obiectelor/bunurilor, fie ele mobile sau imobile, finanţate în cadrul proiectului, pe perioada de valabilitate a contractului (3 ani după expirarea perioadei de implementare a proiectului).

PE

3.

PARCURSUL IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI, BENEFICIARUL POATE

MODIFICA LOCUL DE IMPLEMENTARE?

RĂSPUNS Dacă proiectul prevede numai achiziţionarea de bunuri, schimbarea spaţiului în care beneficiarul desfăşoară activitatea pentru care au fost achiziţionate este permisă doar cu notificarea prealabilă, în scris, a OI şi AM POR şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) schimbarea spaţiului nu este de natură să afecteze îndeplinirea indicatorilor stabiliţi prin cererea de finanţare pentru măsurarea atingerii rezultatelor şi obiectivelor proiectului; b) noul spaţiu se află în mediul urban (într-o localitate urbană), în România; c) în cazul închirierii noului spaţiu, contractul de închiriere acoperă perioada de minim 3 ani de la data finalizării implementării proiectului sau fracţiunea rămasă din această perioadă, în funcţie de momentul la care intervine schimbarea spaţiului.

DACĂ

4.

O MICROÎNTREPRINDERE

DEPUNE PROIECT ÎN CADRUL DMI 4.3 “SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MICROÎNTREPRINDERILOR”, IAR PÂNĂ LA MOMENTUL VIZITEI DE PRECONTRACTARE ÎŞI PIERDE CALITATEA DE MICROÎNTREPRINDERE, SE VA ÎNCHEIA CONTRACTUL DE FINANŢARE?

RĂSPUNS Nu. Pierderea calităţii de microîntreprindere conduce la nerespectarea criteriilor de eligibilitate, caz în care proiectul nu mai poate fi acceptat pentru contractare.

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index. php?page=PUBLICATIONS_INFO

De la piatră la asfalt

Regio în România Doru GHEORGHIADE |

REABILITAREA DJ 101 SPRIJINĂ DEZVOLTAREA ECONOMIEI ÎN ZONA BRAZI

R

EABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN ÎN LUNGIME DE 30 DE KILOMETRI,

PRAHOVA DINTRE PRI-

CARE TRANZITEAZĂ JUDEŢELE ŞI

DÂMBOVIŢA

ESTE UNUL

MELE PROIECTE FINALIZATE ŞI FINANŢATE DIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

2007-2013.

PROIECTUL,

ÎN

VALOARE TOTALĂ DE 45,8 MILIOANE DE LEI, CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ZONEI INDUSTRIALE BRAZI, DAR ŞI A ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ALE SOCIETĂŢILOR CARE OPEREAZĂ ÎN LOCALITĂŢILE ADIACENTE ŞOSELEI.

Proiectul a fost realizat în parteneriat de către Consiliul Judeţean Prahova şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi a avut ca obiectiv reabilitarea drumului judeţean 101G, tronsonul Tătărani – Brazi – Brazii de Jos – Tinosu – Şirna – Hăbăud – Crivăţu, fiind finanţat din Axa Prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 - „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane şi reabilitarea şoselelor de centură“.

Lucrările au fost finalizate în termen de un an de la semnarea contractului de finanţare, iar recepţia a fost făcută pe 3 iunie 2010.

DESCONGESTIONAREA TRAFICULUI Reabilitarea DJ 101G are o importanţă semnificativă pentru traficul rutier din judeţul Prahova. Şoseaua leagă oraşul reşedinţă de judeţ al Prahovei de câteva comune, iar reabilitarea ei contribuie la desconges-

tionarea celui mai aglomerat drum din România, DN 1 Bucureşti – Braşov.

Prin îmbunătăţirea conexiunii dintre DN 1A şi DN 1 şi facilitarea transportului de marfă pe ruta Ploieşti – Târgovişte – Bucureşti, operatorii de transport realizează economii, iar activitatea societăţilor comerciale din zonă a cunoscut un apreciabil reviriment. Pentru cetăţenii şi autorităţile locale din localităţile prin care trece drumul reabilitat, investiţia reprezintă o oportunitate pentru revitalizarea afacerilor, dar şi pentru viaţa de zi cu zi.

Marian Zaharia e mulţumit de investiţie şi de calitatea lucrării: „Era rău tare înainte, aveam un drum de piatră pe care abia mergeau căruţele. Acum avem o şosea adevărată“, spune primarul comunei Şirna.

Vasile Şerban, primarul comunei Corneşti, afirmă că drumul face mai uşoară viaţa oamenilor din localitatea sa, care pot ajunge mai uşor la artere importante ce duc către Bucureşti sau Braşov: „Sunt bucuros că s-a putut finaliza un asemenea MARTIE 2011

19

Descongestionarea traficului pe DN-1

Regio în România

proiect finanţat cu bani europeni.

DJ 101G are o importanţă foarte mare pentru că face legătura cu DN1, iar cetăţenii pot ajunge mult mai repede şi mai comod la Bucureşti, Ploieşti sau Braşov.“

RELANSAREA ZONEI ECONOMICE BRAZI Dana Traian, şef Serviciu Comunicare din Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, declară că proiectul relansează activitatea economică în zona economică Brazi: „DJ 101G leagă sudul Ploieştiului de comunele Bărcăneşti, Brazi, Şirna, Tinosu şi Corneşti, putând astfel să descongestioneze traficul pe DN1, sectorul Ploieşti-Bucureşti şi, totodată, să faciliteze legătura rutieră cu municipiul Târgovişte pe Valea Ialomiţei. DJ 101G, având un traseu paralel cu magistrala de cale ferată 300 Bucureşti-Ploieşti, colectează marfa transportată pe această magistrală, manevrată prin staţiile Crivina, Brazi şi Ploieşti Triaj. Prin implementarea proiectului se asigură extinderea şi îmbunătăţirea deservirii zonei economice Brazi“.

20

www.inforegio.ro

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI: 45.802.088 LEI VALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 142.475 LEI VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 38.416.128 LEI TVA: 7.243.485 LEI CONTRIBUŢIA PROPRIE ÎN PROIECT: 910.798 LEI CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI ELIGIBILE: 768.323 LEI CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI NEELIGIBILE: 142.475 LEI TVA: 7.243.485 LEI ASISTENŢA FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 37.647.806 LEI DATA ÎNCEPERII LUCRĂRILOR - 01.11.2009 DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI - 01.06.2011 DATA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE - 31.05.2010 ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Pol al performanţei sportive

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE |

ÖSTERSUND, SUEDIA

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ, ÎN CURSA PENTRU AUR

U

N

MILION DE EURO INVESTIT

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ, CÂTEVA IDEI DIN

BUNE ŞI O EXPERIENŢĂ ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ BOGATĂ AU FĂCUT DINTR-UN ORAŞ SUEDEZ UN POL AL PERFORMANŢEI ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE. LA ÖSTERSUND FUNCŢIONEAZĂ UN CENTRU NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ, CARE A DEVENIT UN LOC IDEAL DE ÎNTÂLNIRE PENTRU CEI CARE ASPIRĂ SĂ DEVINĂ SPORTIVI PROFESIONIŞTI.

Zona atrage acum mulţi atleţi – majoritatea schiorilor fondişti şi membrii echipelor de biatlon locuiesc şi se antrenează în Östersund. Odată cu această evoluţie, au fost create noi locuri de muncă, iar Centrul a ajuns să fie renumit în întreaga lume pentru tehnologia avansată în cercetarea sporturilor de iarnă.

CALEA CĂTRE CREAREA ECHIPEI CÂŞTIGĂTOARE Ideea construirii unui centru pentru sporturi de iarnă în Östersund, Jämtland, chiar în inima Suediei, s-a născut în cadrul Confederaţiei Sportive Regionale din JämtlandHärjedalen. Această confederaţie sportivă a încheiat acorduri de parteneriat cu Consiliul Local Östersund, Consiliul Judeţean Jämtland şi diverse companii private pentru crearea unui centru sportiv de talie mondială, cu accent pe dezvoltarea sporturilor de iarnă şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.

Centrul a devenit parte a campusului Universităţii Mid Sweden din Östersund în 2007 şi este administrat de organizaţii sportive, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean. Dezvoltarea lui s-a bazat pe patru direcţii distincte: promovarea dezvoltării şi cercetării, găzduirea unui laborator universitar pentru studenţii la ştiinţe sportive, funcţionarea ca centru de testare pentru sporturi de clasă mondială şi asigurarea pregătirii pentru Comitetul Olimpic Suedez. Şase echipe de atleţi, ale căror discipline includ schi fond, biatlon, alpin, freestyle, snow-boarding şi patinaj, lucrează cu tehnicile şi tehnologiile centrului, în baza unui aranjament cu beneficii reciproce.

Graţie aportului sportivilor de elită, Centrul are posibilitatea să creeze

şi să îmbunătăţească echipamentele sportive profesionale.

Pornind de la practicarea unor tehnici noi în schiul de fond şi în săritura cu prăjina, a căror valoare a fost demonstrată de câştigătoarea medaliei olimpice de aur la Torino în 2006, Björn Lind, şi mergând până la alegeri înţelepte privind nutriţia, graţie cercetărilor în metabolismul zaharurilor din timpul antrenamentelor dure, Centrul este o mină de aur pentru atleţii care vor să îşi îmbunătăţească performanţele.

MARCAREA PE HARTĂ Östersund a devenit unul dintre marile centre de cercetare şi dezvoltare sportivă din Suedia. Prin combinarea sportului de performanţă MARTIE 2011

21

Sport şi studii universitare

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE |

cu cercetarea, Centrul ajută şi atleţii şi Universitatea. Atleţii au ocazia să-şi îmbunătăţească tehnicile şi să-şi continue studiile. Universitatea câştigă de pe urma laboratoarelor de cercetare la standarde internaţionale, mai ales în fiziologie şi biomecanică.

Regiunea Östersund are acum un loc bine delimitat pe harta lumii sporturilor de iarnă. Majoritatea participanţilor la Sporturile Olimpice de iarnă de la Vancouver din 2010 au o legătură strânsă cu Centrul şi Universitatea, folosind avantajele acestora. Utilizând sistemele de poziţionare globală, Centrul poate reproduce anumite decoruri, cum ar fi pârtia de schi din Vancouver. Astfel de simulări avantajează sportivii în competiţii.

STUDIU DE ADAPTARE A PRACTICANŢILOR DE BIATLON În prezent, la Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă, se află în derulare un studiu care urmăreşte modul în care rezultatele sportive ale biatloniştilor sunt afectate de frig.

Cercetările de până acum, realizate de specialişti ai Universităţii Mid Sweden, au arătat că abilitatea practicanţilor de biatlon este afectată în mod negativ de vremea rece, în sensul că precizia în proba de tragere la ţintă se pierde atunci când temperaturile sunt scăzute.

22

www.inforegio.ro

Astfel, la centrul din Östersund, s-a iniţiat un proiect pentru studierea performanţelor în funcţie de adaptarea sportivilor la mediul rece şi adaptarea biatloniştilor la condiţii de temperatură scăzută. Şapte biatlonişti de elită din Suedia au fost introduşi în program, fiind supuşi la două teste ale funcţiilor motorii în anumite condiţii de mediu. În plus, sportivii au efectuat şi un test de tragere cu arma, prima dată la temperatura camerei, iar a doua oară, după ce şi-au răcit mâinile şi antebraţele în apă cu temperatura de 10 grade Celsius, timp de 20 de minute. Rezultatele se află în perioada de procesare, dar profeso-

rul Erika Schagatay, şeful de proiect, spune că abilitatea sportivilor de a se adapta la temperaturile scăzute, ar fi un pas înainte pentru creşterea performanţelor.

Deşi la început cercetările se axau doar pe atleţii cu performanţe, aceleaşi echipamente pot fi folosite, în prezent, pentru evaluarea unor proiecte de sănătate publică. În ultimii ani, Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă a colaborat cu alte universităţi din Austria, Germania, Franţa, Italia, Finlanda, Norvegia şi SUA în derularea unor proiecte din acest domeniu. Una dintre colaborări vizează chiar dezvoltarea omului şi procesul de îmbătrânire.

Parteneriat între comunitate şi cercetători

Bani europeni în Uniunea Europeană GLASGOW, SCOŢIA DE SUD-VEST, REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

UNIVERSITATEA DIN GLASGOW SPRIJINĂ ÎNTREPRINDERILE MICI

S

UTE DE ÎNTREPRINDERI SCOŢIENE ŞI-AU GĂSIT UN LOC PE PIAŢĂ ŞI

AU PROSPERAT DUPĂ CE AU PRIMIT ASISTENŢĂ DE SPECIALITATE DIN PARTEA

UNIVERSITĂŢII

DIN

GLASGOW.

Scopul iniţiativei finanţate cu peste 700 de mii de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională a fost să ajute afacerile private de pe coasta de vest a Scoţiei accesând potenţialul şi avantajele unui mare centru universitar din Regatul Unit al Marii Britanii.

Proiectul Dialoguri, derulat între anii 2002-2006, a fost finanţat cu 707.500 euro şi a ajutat şi consiliat 265 de întreprinderi, creând 50 de noi locuri de muncă.

DIALOGURI, UN REAL SUCCES O cercetare a mediului economic a demonstrat faptul că afacerile scoţiene aveau deficienţe în ceea ce priveşte exploatarea experienţei cadrelor universitare sau academicienilor de profil de către companiile private. Proiectul Dialoguri propunea tocmai identificarea şi comunicarea oportunităţilor de afaceri pentru a completa golurile prezente în piaţă.

Pentru dezvoltarea economică a regiunii, echipa proiectului Dialoguri a reunit cei mai importanţi jucători din domeniu, de la comunitatea de cercetători până la Consiliul Local, sectorul întreprinzătorilor privaţi, Serviciul Naţional de Sănătate sau

Scottish Enterprise. Proiectul a dezvoltat un sistem de schimb de date on-line care ajută micile întreprinderi să găsească soluţiile potrivite cu necesităţile şi interesele lor. De asemenea, proiectul a pus la dispoziţia utilizatorilor un site care permite partenerilor dintr-un contract semnarea mult mai rapidă a acestuia, şi implicit, rezolvarea în timp real a formalităţilor contractuale.

REZULTATE ALE PROIECTULUI DIALOGURI Dialoguri a creat posibilitatea unui parteneriat între comunitatea regională de afaceri şi cercetători.

O companie locală, producătoare de softuri pentru întreprinderi din industria petrolului şi gazelor, Science Soft, a prosperat în urma partene-

riatului asigurat de acest proiect.

Din această colaborare a rezultat dezvoltarea unui pachet de programe tehnice, care le-a permis, pentru prima dată, companiilor energetice să extragă ţiţei prin folosirea analizelor ştiinţifice. A fost creat şi un incubator de afaceri, cu o gamă largă de activităţi şi seminarii organizate tocmai pentru a iniţia noi parteneriate şi pentru a mediatiza profilul proiectului în comunităţile de afaceri. Un exemplu de idee transformat într-o afacere prin proiectul Dialoguri este Paper Filament. Dialoguri a ajutat doi studenţi la inginerie şi design de produs să pună pe picioare o afacere de design inovativ, care prezenta soluţii pentru probleme întâlnite zi de zi. Invenţiile lor patentate sunt balamalele pentru uşi sigure pentru MARTIE 2011

23

Baze de date pentru studenţi Proiectul Dialoguri a primit 707.500 euro de la FEDR, în perioada 2002-2006

copii şi alarma portabilă pentru suferinzii de epilepsie.

O EXPERIENŢĂ PLINĂ DE SATISFACŢII O varietate largă de activităţi s-a pus în mişcare în urma implementării proiectului Dialoguri. Un program care continuă această iniţiativă presupune ca reprezentanţii proiectului Dialoguri să viziteze întreprinderile mici şi să le ofere acestora o bază de date cu studenţi ai universităţii din Glasgow care pot fi recrutaţi sau consultaţi în domenii precum inovaţii de produs şi studii de piaţă.

De asemenea, proiectul a mai asigurat crearea unei baze de date, care să sprijine companiile de profil prezente deja pe piaţa din regiune şi să stabilească colaborări cu centrul de cercetare. Lecţiile învăţate în urma derulării acestui proiect au ajutat la menţinerea unor legături apro24

www.inforegio.ro

piate între organizaţiile publice şi private implicate în livrarea şi transferul de cunoştinţe. În urma succesului înregistrat de proiectul Dialoguri, Universitatea a lansat „Reţeaua de inovaţie“, creată pentru a spori implicarea companiilor scoţiene în inovaţia şi perfecţionarea produselor şi crearea unor noi lanţuri de furnizori. Companiile pot accesa fonduri de până la 5.700 euro pentru proiecte de colaborare în domeniul cercetării şi dezvoltării, dând astfel companiilor oportunitatea să realizeze parteneriate puternice şi sustenabile cu Universitatea.

O ALTĂ AFACERE DE SUCCES O altă afacere de succes care a demarat prin Dialoguri se referă la evoluţia aplicaţiilor iPhone, un studiu de caz al secţiunii Eu şi giganţii din cadrul universităţii. Este vorba

despre o nouă gamă de jocuri ieftine şi educaţionale pentru telefonul mobil dedicate copiilor, dezvoltată de o firmă din Glasgow în colaborare cu Universitatea din aceeaşi localitate pentru a satisface chiar nevoile bebeluşilor.

Cele cinci jocuri din seria „Privirea copilului“ pentru iPhone încurajează recunoaşterea formelor, culorilor şi contrastului, urmărirea şi abilităţile motorii, şi, de asemenea, distincţia dintre dispoziţie şi emoţii.

Compania respectivă a colaborat şi cu experţi în psihologie pentru a exista siguranţa că jocurile vor stimula, educa şi delecta copiii. Jocurile au fost proiectate şi pentru a permite părinţilor să se joace cu copiii. Eu şi giganţii plănuieşte după succesul aplicaţiilor să dezvolte şi o relaţie cu univestitatea privind activităţi de educaţie.

Agendă BIRMINGHAM, MAREA BRITANIE, 22-23 MARTIE 2011

Forumul European al Eco-Inovaţiei, ediţia a zecea, organizat în parteneriat de Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale al Marii Britanii (DEFRA) şi Comisia Europeană (DG pentru Mediu).

Evenimentul aduce în prim plan tendinţele din domeniul eco-inovaţiei şi tehnologiei de mediu şi sprijină Planul de Acţiune pentru Tehnologii de Mediu (ETAP) al Uniunii Europene. Forumul va reuni jucători-cheie din domeniul afacerilor, din mediul academic, domeniul financiar şi protecţia mediului. La ediţia de anul acesta se vor formula propuneri în legătură cu domeniile prioritare ale acţiunilor viitoare în ceea ce priveşte eficienţa resurselor şi securitatea produselor.

BUDAPESTA, UNGARIA, 24-25 MARTIE 2011 Conferinţa „Abordări viitoare în problema apelor Europei” Conferinţa face parte din programul preşedinţiei ungare a UE. Discuţiile vor clarifica diferitele viziuni în legătură cu resursele de apă ale Europei, în termenii cantităţii şi calităţii acestora, modului de utilizare a apei şi posibilităţilor de exploatare în timp. De asemenea, în cadrul acestui eveniment, se va discuta despre strategiile care privesc conservarea rezervelor de apă în următoarele decenii, în Europa. Conferinţa se adresează strategilor din domeniul gestionării apelor, de la nivel naţional şi internaţional, managerilor de programe, organizaţiilor neguvernamentale şi comunităţii ştiinţifice. Înscrierile se fac în perioada 10-15 martie 2011.

BRUXELLES, BELGIA, 28-29 MARTIE 2011 Forumul Taxelor de la Bruxelles Forumul este o conferinţă anuală care aduce la aceeaşi masă decidenţi din zona elaborării politicilor globale, experţi, părţi interesate şi public general din întreaga lume, pentru a discuta despre problematica taxelor. Este găzduit la Bruxelles şi are loc sub directa coordonare a comisarului pentru Taxe, Uniune Vamală, Luptă Anti-Fraudă şi Audit. Tema de anul acesta a forumului este „Taxarea în sectorul financiar”. Înscrierile se fac până pe 18 martie 2011.

ALBA IULIA, ROMÂNIA, 17 MARTIE 2011

Conferinţa Regională privind Implementarea Planului de Comunicare pentru Regio-Programul Operaţional Regional şi Reuniunea Comunicatorilor Regio din Regiunea de Dezvoltare Centru.

La eveniment vor participa membrii reţelei de comunicatori Regio, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai IMM-urilor şi ONG-urilor relevante în implementarea programului în această zonă.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 31 MARTIE -3 APRILIE 2011

Târgul de Turism al României, ediţia a 25-a, eveniment patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi găzduit de Romexpo Târgul se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din domeniul turismului, staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor publicului general. Evenimentul are caracter internaţional şi este destinat, după cum rezultă din cele menţionate mai sus, atât specialiştilor, cât şi publicului larg.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

MARTIE 2011

25

Să mai şi zâmbim!

Culorile Regio

Ţie ce culoare ţi se potriveşte?

ROŞUL este o culoare puternică, contrastantă, motivantă, entuziastă, care oferă predispoziţie spre aventură. Reprezintă pasiune, dar şi nervoziate, uneori, chiar pericole sau violenţă.

ORANGE este culoarea care îndeamnă la un puternic sentiment matern, la nevoia de a oferi protecţie. Are un efect stimulator, emotiv, creează senzaţia de apropiere.

VERDELE este cea mai relaxantă culoare pentru ochi şi, totodată, este culoarea naturii, inducând ideea de bucurie, copilărie, joacă, libertate. Este o culoare care face o persoană să se simtă plină de energie, revigorată, sănătoasă.

Verdele este culoarea speranţei, a pozitivismului, a echilibrului şi autocontrolului.

VIOLETUL stimulează intelectul. Este culoarea înţelepciunii şi sugerează luxul, sofisticatul, romantismul, emoţiile.

ALBASTRUL ELECTRIC este culoarea înţelepciunii, a păcii, dar şi a profunzimii, a necunoscutului şi a frumuseţii. Este, de asemenea, o culoare a protecţiei şi dragostei sincere.

ALBASTRUL se asociază cu gândirea, statornicia şi adevărul. Este liniştitor, introspectiv şi responsabil. Albastrul închis adaugă spiritualitate şi intuiţie.

NEGRUL reprezintă neantul. Negrul absoarbe celelalte culori, este simbol de austeritate şi rigoare. Pe de altă parte, evocă adesea calmul şi meditaţia. Este, totodată, o culoare a seriozităţii, fiind nonculoarea formală şi convenţională.

GALBENUL este cea mai tonică dintre culori. Stimulează memoria şi atenţia şi este cea mai indicată culoare pentru cei care învaţă sau lucrează într-un mediu care necesită aceste abilităţi. Este culoarea soarelui, a verii, a florilor, culoarea optimismului.

ZOOM REGIO

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

26

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim!

CAMERA ASCUNSĂ… REGIO

IDEE

DE PR

OIECT

LABIRINT REGIO

REGIO REBUS 1 1

Descoperă soluţia integramei de mai jos şi trimite-o până la 1 aprilie 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro, cu menţiunea Regio Rebus împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio.

Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

2

3

4

5

2

3

F U

R

I

N

O R

4

P

A

5

O

A

R E

P

G

N

A

I

D

I

O

REZOLVARE REBUS Revista Regio nr. 1 Cuvântul cheie: R E G I O Câştigătorii numărului trecut sunt: NUŢĂ AIDA - CONSUELA Craiova MARIN OVIDIU MARIUS Craiova

Întâmplarea din numărul curent a avut loc în momentul realizării celui de-al doilea film de promovare a Regio, cel din 2010.

Soluţia tehnică a fost aceea a unui colaj de intervenţii - ceea ce în limbaj de televiziune se cheamă „sincroane“. Cei care urmau să susţină aceste intervenţii erau colegi din organizaţia noastră, care aveau sarcina de a vorbi despre aspecte practice ale programului.

La momentul filmărilor, unul dintre colegi îşi sărbătorea ziua de naştere, iar colegii lui, s-au gândit să-i pregătească o farsă împreună cu echipa de producţie.

Cu o zi înainte, a fost anunţat că, în locul unui sincron de un minut, acesta va dura trei minute şi, în consecinţă, va trebui să memoreze şi să reproducă un text de cinci pagini. Pentru colegul în cauză, ziua filmărilor a debutat cu tot felul de probleme - create intenţionat de cei care ştiau ce va urma - pentru ca, la momentul apariţiei în faţa camerei, să fie deja suficient de tracasat, iar intervenţia sa să fie compromisă.

La sfârşitul filmărilor, operatorul a concluzionat: - Imaginile le vom prezenta conducerii pentru a selecta ceea ce este relevant. Dar, trebuie să ştii că momentele în care ai avut anumite ezitări vor fi acoperite cu secvenţe din diferite proiecte.

Ceea ce, în mod practic, a însemnat că, după circa zece secunde de înregistrare, în care colegul vorbea liber despre Regio, locul său, în imagine, era luat de poze profesioniste ale unor modele celebre.

- Bine, dar asta nu are nici o legătură cu ceea ce spun eu, a replicat subiectul nostru.

- E adevărat, dar pentru că te-ai bâlbâit, am zis să distragem atenţia cu imagini, iar pe tine să te scăpăm de chinuri şi să îţi urăm: LA MULŢI ANI!

MARTIE 2011

27

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: martie 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României