Revista Regio nr. 1 / 2011 - Programul Operational Regional

re v i s t a

nr. 1, ianuarie 2011

Regio,

Politica de coeziune după 2013

la jumătatea drumului

Turismul din Argeş, revigorat prin reabilitarea DJ 730

Interviu

Elena Gabriela Udrea ministrul dezvoltării regionale şi turismului

Iaşi, nucleu de dezvoltare regională

Investiţie Regio pentru mediul privat la Timişoara

Editorial Regio - o schimbare de paradigmă Programul Operaţional Regional, cel mai competitiv program de gestionare a fondurilor structurale şi singurul dedicat exclusiv nevoilor de dezvoltare a regiunilor, se află, încă din 2007, într-o evoluţie permanentă, adaptându-se nevoilor potenţialilor beneficiari şi flexibilizând regulile fără a modifica angajamentele luate în faţa Comisiei Europene şi fără a schimba sensul şi spiritul programului.

Regio contribuie deja într-un mod vizibil la îmbunătăţirea vieţii sociale a fiecărui cetăţean, printr-o creştere calitativă a infrastructurii urbane şi de transport, de turism şi afaceri, a infrastructurii medicale sau a celei sociale. Astfel, prin implementarea contractelor semnate până la sfârşitul anului 2010 în cadrul Regio, se vor realiza 2.352 km de drumuri judeţene, se vor crea 5.427 de locuri de muncă, se vor reabilita 35 de unităţi spitaliceşti şi 64 de centre sociale, se vor echipa 582 de unităţi mobile de intervenţie în caz de urgenţă şi se vor reabilita 143 de şcoli de care beneficiază peste 13.700 de elevi. De asemenea, se vor înfiinţa 15 structuri de spijinire a afacerilor, se vor finanţa 305 microîntreprinderi, se vor reabilita 43 de obiective de patrimoniu cu potenţial turistic şi se vor sprijini 15 IMM-uri cu activitate turistică, ce vor deservi peste 200.000 turişti.

Dincolo de aceste cifre şi fără a minimaliza importanţa investiţiilor masive, cel mai mare avantaj care va rezulta în urma implementării acestor proiecte este faptul că autorităţile publice, în special, învaţă să gândească în termeni de strategie, proiecte integrate, dezvoltare pe termen lung şi cooperare regională.

Astfel, REGIO este programul care poate produce o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor şi nevoilor comunităţilor locale.

Autoritatea de Management Redacţie Revista Regio

www.inforegio.ro

Redactor şef: Vlad Mircea Pufu Redactori: Cătălina Mihaela Jingoiu; Doru Gheorghiade Reporteri: Monica Luminiţa Dogaru; Rodica Grindei; Cristina Daniela STERIAN; Elena Oceanu; Iulia Pîrvu Editor foto: Daniel Palade Corectură: Cătălina Daniela PÎNTEA Grafică şi DTP: Romică Neagu Tipar executat la TipogrupPress Buzău Bd. Nicolae Bălcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

2

www.inforegio.ro

Sumar Uniunea Europeană azi

04

Politica de coeziune după 2013

REGIO ÎN ROMÂNIA

06

Regio, la jumătatea drumului

08

Întrebări şi răspunsuri

10

Iaşi, nucleu de dezvoltare regională

11

14

„REGIO - O ŞANSĂ ŞI O OBLIGAŢIE“ Interviu cu Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului

REGIO ÎN ROMÂNIA

„exploraţi grădina Carpaţilor!“

16

O investiţie de peste 12,6 milioane de lei în centrul Buzăului

Bani europeni în Uniunea Europeană

18 20 21 23 26

22

Finlanda rezolvă problema inundării oraşelor cu bani europeni

Oraşul Kistelek - model pentru exploatarea energiei geotermale

REGIO ÎN ROMÂNIA Turismul din Argeş, revigorat prin reabilitarea DJ 730

Investiţie Regio pentru mediul privat la Timişoara

49,5 km de drum judeţean reabilitaţi, prin Regio, în Dolj

Să mai şi zâmbim!

IANUARIE 2011

3

Al cincilea raport de coeziune _

Uniunea Europeană azi Cătălina JINGOIU

|

Politica de coeziune după 2013

O

dată

la

Europeană

raport

trei

referitor

ani,

Comisia

prezintă la

un

progresele

înregistrate în materie de coeziune economică, socială şi teritorială, un

reper

important

dezbaterilor subiect.

legate

în de

cadrul acest

Cel mai recent document de acest tip, prezentat în noiembrie 2010, a oferit primele informaţii legate de politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. De altfel, lansarea acestui al cincilea raport a fost momentul deschiderii consultării publice pe marginea viitoarei politici de coeziune la nivel european. Documentul prezintă, aşadar, rezultatele unei evaluări în legătură cu progresele în materie de coeziune economică, socială şi teritorială şi o viziune asupra modului în care regiunile vor contribui, mai departe, la realizarea obiectivelor strategiei „Europa 2020”.

Concluziile evaluărilor, prezentate în raportul din luna noiembrie, arată că disparităţile dintre regiunile din Uniunea Europeană s-au redus substanţial, dar şi faptul că există, încă, diferenţe economice destul de importante între statele membre UE. Modul în care acest lucru este cuantificat constă în diferenţa de PIB/cap de locuitor de la o regiune la alta. În cazul regiunilor cu un grad mai ridicat de dezvoltare se observă că rezultatele care le plasează la nivelul actual au fost obţinute prin proiecte inovatoare, prin reducerea 4

www.inforegio.ro

numărului de şomeri şi dezvoltarea infrastructurii, printr-o guvernare de bună calitate şi printr-o mai bună instruire a cetăţenilor din aceste regiuni. În cifre exacte, raportul arată că, numai în perioada 2000-2006, implementarea politicii de coeziune a însemnat crearea a 1,4 milioane de

În ceea ce priveşte direcţiile ce trebuie urmate, la nivelul Uniunii Europene, aspectele esenţiale identificate în cadrul raportului se referă la: - concentrarea finanţării viitoare asupra unui număr limitat de priorităţi, stabilite în concordanţă cu obiectivele Strategiei „Europa 2020”; - elaborarea unui cadru strategic care va ţine cont de priorităţi, obiective şi reforme necesare în scopul maximizării impactului pe care investiţiile îl vor avea; - crearea unei „rezerve de performanţă”. Un procent din finan-

noi locuri de muncă, reintegrarea a aproape 34 de milioane de şomeri, îmbunătăţirea competenţelor a 36 de milioane de persoane, construirea a 4700 de kilometri de autostrăzi şi a 1200 de kilometri de cale ferată de mare viteză, tratarea apelor uzate pentru 23 de milioane de persoane şi accesul la apă potabilă a 20 de milioane de persoane. ţare va fi alocat pentru stimularea acelor regiuni şi state care au înregistrat reforme semnificative în implementarea obiectivelor strategice. Aceste fonduri ar urma să fie alocate regiunilor şi statelor, în urma unei evaluări la jumătatea perioadei de implementare; - simplificarea procedurilor de finanţare prin reducerea birocraţiei; - îmbunătăţirea evaluării, performanţei şi rezultatelor prin stabilirea unor obiective şi indicatori de rezultate clari şi măsurabili, dar şi prin realizarea unor evaluări continue în timpul implementării programelor; - utilizarea unor instrumente inovatoare de finanţare.

_ bilanţ şi perspective

Propunerile de mai sus au fost doar câteva dintre principalele idei reflectate de cel de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială, idei care reprezintă doar începutul unei lungi dezbateri ce urmăreşte reformarea politicii de coeziune.

După lansarea în spaţiul public a documentului, Comisia Europeană a invitat factorii interesaţi - oraşe, regiuni, autorităţi publice locale, agenţii de dezvoltare regională - la o dezbatere publică.

Propunerile au fost primite, prin e-mail, până la data limită, respectiv 31 ianuarie 2011, şi au constituit teme de discuţie la „Forumul privind Coeziunea” din 31 ianuarie - 1 februarie 2011, organizat la Bruxelles, cu participarea unor înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, reprezentanţi guvernamentali, regionali şi locali şi ONG-uri.

Contribuţiile acestor consultări vor servi Comisiei Europene în formularea de propuneri legislative în legătură cu viitoarea politică de coeziune.

Diferenţa procentuală anuală

www.inforegio.ro

Bruxelles, Belgia, 31 ianuarie - 1 februarie 2011: al cincilea Forum pentru Coeziune. Evenimentul a reunit peste 800 de invitaţi - decidenţi de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene, prim-miniştri şi miniştri ai statelor membre, reprezentanţi locali şi regionali, parteneri din zona economică şi socială, delegaţi ai ONG-urilor şi ai mediului academic. Reuniunea a reprezentat închiderea consultării publice pe marginea celui de-al cincilea Raport de Coeziune economică, socială şi teritorială, document adoptat de Comisia Europeană pe 9 noiembrie 2010.

IANUARIE 2011

5

Euro pentru microîntreprinderi AM POR a suplimentat cu 33,97 milioane de euro bugetul alocat microîntreprinderilor

Sursa: MDRT

cheltuită pînă acum cu proiectele deja finalizate.

Avalanşă de proiecte dinspre mediul de afaceri O cotă importantă din totalul fondurilor alocate revine mediului de afaceri din România, finanţat în cadrul axei prioritare 4, cu 17% din bugetul alocat Regio. Conform situaţiei dată publicităţii la 15 decembrie 2010, mediul de afaceri din România primeşte peste o jumătate de miliard de euro, pentru implementarea a 252 de contracte de finanţare deja semnate. Dintre acestea, 15 proiecte, cu o valoare totală de 17,8 milioane de euro, au finalizat implementarea.

O observaţie importantă pentru stadiul implementării Regio, referitor la Axa prioritară 4, este aceea că, în 2010, s-a constatat o „explozie” a numărului de proiecte

94%

din proiectele finalizate pe Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local au vizat exclusiv achiziţia de echipamente.

propuse din zona mediului de afaceri. Explicaţiile se găsesc în măsurile luate de Comitetul de

Monitorizare al POR (CM POR), în mai 2010. Atunci s-a stabilit ca microîntreprinderile să beneficieze de finanţare nerambursabilă de 100%, în limita a 200.000 de euro, pentru implementarea proiectelor.

Prin urmare, beneficiarii nu au mai fost obligaţi să contribuie cu 30% la cheltuielile din proiect, lor revenindu-le doar obligativitatea acoperirii cheltuielilor neeligibile.

Raţiunile acestei măsuri se explică prin faptul că s-a dorit o simplificare a accesării fondurilor structurale şi acordarea unui sprijin real mediului de afaceri, într-o perioadă de criză. În paralel cu această decizie importantă, CM POR a mai stabilit flexibilizarea unor condiţii de eligibilitate. De exemplu, în cazul microîntreprinderilor, s-a considerat că poate fi acceptat profitul din ultimul an, ca o condiţie suficientă pentru evaluare. Pentru ca măsura de finanţare integrală, din fonduri structurale a proiectelor propuse de

Peste jumătate din

proiectele depuse pe Axa prioritară 3- Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul 3.2 Infrastructura serviciilor sociale sunt destinate modernizării şi echipării centrelor pentru persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi.

mediul de afaceri să poată fi pusă în practică, AM POR a suplimentat cu 33,97 milioane de euro bugetul alocat acestei categorii de beneficiari.

Decizia, luată în cadrul şedinţei CM POR din mai 2010, a devenit aplicabilă două luni mai târziu după modificarea schemei ajutorului de stat şi avizarea măsurii de către Consiliul Concurenţei.

IANUARIE 2011

7

Util pentru beneficiari

Regio în România Iulia PÎRVU

|

Întrebări şi răspunsuri

1.

În

implementarea

finanţat de s-a

unui

proiect

Programul REGIO,

identificat,

după

începerea

lucrărilor de execuţie, necesitatea

realizării unor lucrări neprevăzute iniţial care vor duce la creşterea valorii proiectului.

Care

este procedura pe care

trebuie să o urmăm, în acest caz?

Răspuns Dacă beneficiarul solicită creşterea valorii proiectului, după ce lucrările de execuţie au început, acesta trebuie să se adreseze organismului de implementare, cu o solicitare în acest sens, cu cel puţin şase luni înainte de încheierea perioadei de implementare. Modificarea valorii totale a proiectului nu poate conduce la creşterea valorii totale eligibile, ceea ce înseamnă că majorarea se va face trecând suma respectivă la cheltuieli neeligibile ale proiectului. Pentru că modificarea valorii implică o modificare a contractului, cererea în acest sens, transmisă organismului de implementare, trebuie să fie însoţită de documente din care reiese angajamentul beneficiarului că va asigura, din resurse proprii, fondurile suplimentare necesare, precum şi disponibilitatea acestor fonduri.

Beneficiarul poate efectua modificări asupra bugetului proiectului, prin transferuri între liniile din 8

www.inforegio.ro

cadrul aceluiaşi capitol bugetar de cheltuieli eligibile, dacă acestea nu afectează scopul principal al proiectului şi dacă nu modifică valoarea totală eligibilă. Astfel de realocări se pot efectua numai în limita a 10% din suma înscrisă iniţial (sau aprobată ca urmare a unui act adiţional) în cadrul liniei bugetare din care se face realocarea. În acest sens, beneficiarul trebuie să transmită la organismul de implementare, spre avizare, bugetul astfel modificat, cu cel puţin zece zile lucrătoare înainte de data la care se urmăreşte să intre în vigoare modificarea respectivă. Modificările de buget devin aplicabile numai după ce sunt avizate de către organismul de implementare.

Atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor se va face cu respectarea prevederilor articolului 11 – „Conflictul de interese” din contractul de finanţare.

2.

În cazul în care, pentru atribuirea unui contract de publicitate media, în urma derulării procedurilor de achiziţie, nu a fost depusă nicio

ofertă în cadrul procedurii de

Cerere de Ofertă, este posibilă

achiziţionarea acestor servicii prin negociere directă?

Răspuns Dacă în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Aplicarea procedurii de negociere, în acest caz, este posibilă numai după anularea procedurilor anterioare şi numai dacă cerinţele iniţiale

Soluţii aplicate

prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt modificate substanţial.

Cum

3.

se acordă prefinanţare

unui proiect?

Răspuns Prefinanţarea reprezintă 30% sau 35% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare încheiat între organismul intermediar, în numele şi pentru AM POR, şi beneficiar. Prefinanţarea se acordă integral sau în tranşe, în funcţie de previziunea fluxului de plăţi aferent fiecărui proiect, care se realizează conform contractului de finanţare.

Pentru a putea fi acordată prefinanţarea, trebuie îndeplinite o serie de condiţii şi trebuie urmaţi anumiţi paşi. În primul rând, beneficiarul va trimite o solicitare scrisă, conform contractului de finanţare. Anterior solicitării, beneficiarul trebuie să fi încheiat un contract de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări cu un operator economic. Beneficiarul trebuie, de asemenea, să completeze şi să depună cererea de prefinanţare, scrisoarea de garanţie bancară pentru suma aferentă prefinanţării solicitate (în cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat de minimis), să aibă un cont de trezorerie deschis, cu această destinaţie, sau un cont în bancă, conform prevederilor legislaţiei în vigoare (pentru organizaţiile non-profit).

Dobânda netă

(dobânda creditoare aferentă contului de prefinanţare minus comisioane) acumulată în acest cont va fi rambursată AM POR, prin deducerea ei din cererea de rambursare finală. Sumele existente în contul de prefinanţare se vor utiliza exclusiv pentru derularea activităţilor eligibile ale proiectului.

Dacă în termen de şase luni de la data primirii prefinanţării sau conform prevederilor contractuale, beneficiarul nu va furniza nicio justificare privind achiziţionarea de bunuri/servicii sau executarea de lucrări, prefinanţarea se restituie sursei de finanţare din care a fost acordată.

Cum

4.

se retrage prefinanţarea

unui proiect?

Beneficiarul care primeşte prefinanţare în cadrul contractelor cu o perioadă de implementare de până la doi ani trebuie să transmită cel puţin o cerere de rambursare în termen de şase luni de la primirea primei tranşe de prefinanţare.

Pentru contractele cu o perioadă de implementare mai mare de doi ani, beneficiarul trebuie să transmită cel puţin o cerere de rambursare în termen de un an de la primirea primei tranşe de prefinanţare. În cazul nerespectării acestei condiţii, beneficiarul are obligaţia rambursării întregii sume reprezentând prefinanţarea primită.

Răspuns Prefinanţarea se va recupera prin deducţii procentuale din fiecare cerere de rambursare. Deducţiile vor începe cu prima cerere de rambursare şi vor reprezenta 30% sau 35% din suma eligibilă a fiecărei cereri de rambursare (excluzând plata TVA), până când prefinanţarea va fi restituită în totalitate. Suma aferentă prefinanţării se recuperează integral înainte de plata finală.

Dacă prefinanţarea nu a fost restituită înainte de efectuarea plăţii finale sau înainte de rezilierea contractului, diferenţa rămasă nerecuperată va fi plătită de către beneficiar în contul AM POR, în termen de 30 de zile de la notificarea transmisă de către AM POR. Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index. php?page=PUBLICATIONS_INFO IANUARIE 2011

9

Poli de creştere

Regio în România Cristina Daniela STERIAN

|

Iaşi, nucleu de dezvoltare regională

C

apitală nedeclarată a culturii româneşti,

este

o

municipiul

metropolă

care,

Iaşi

prin

potenţialul său cultural şi economic, poate contribui în mod decisiv la dezvoltarea regiunii în care se află.

Fiind unul dintre cei şapte poli urbani de creştere din România, Iaşiul beneficiază, până în 2013, de fonduri structurale în valoare totală de aproximativ 1,13 miliarde de euro, din care circa 111 milioane de euro reprezintă finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional - axa prioritară 1.

Proiectele aprobate în cadrul acestei axe urmăresc dezvoltarea mediului local de afaceri, valorificarea potenţialului cultural, turistic şi istoric al oraşului prin accesibilizarea obiectivelor de patrimoniu, odată cu reabilitarea infrastructurii rutiere şi de transport, dar şi reabilitarea unuia dintre aşezămintele sociale reprezentative ale oraşului.

Cel mai ambiţios proiect, cel care a primit şi cea mai mare finanţare în cadrul axei prioritare 1, este cel referitor la refacerea infrastructurii rutiere şi de transport din zona centrală a oraşului, acolo unde se află şi cea mai mare concentrare de obiective turistice din Iaşi muzee, biserici, clădiri istorice şi de patrimoniu. Denumită generic, în proiect, „axa culturală, turistică şi istorică a municipiului Iaşi”, zona vizată pentru reabilitare traversează Iaşiul de la Parcul Copou până la Palatul Culturii şi include un număr de 16 artere care vor fi reabilitate.

Perimetrul definit de aceste artere este cel în care turistul va regăsi 10

www.inforegio.ro

o multitudine de elemente de interes ce corespund dorinţelor şi intereselor unui călător avid de a descoperi cultura, istoria şi ineditul oraşului. Pe lângă refacerea acestor străzi, proiectul mai prevede amenajări de tipul pistelor pentru biciclete, crearea de spaţii verzi pe o suprafaţă de circa 20.000 de metri pătraţi, precum şi reabilitarea a 3.700 de metri liniari de linie de tramvai. Valoarea proiectului este de aproximativ 91 milioane lei, din care 72 de milioane de lei sunt solicitaţi din fonduri nerambursabile, iar perioada de implementare este de 17 luni. Contractul de finanţare a fost semnat, la Iaşi, în septembrie 2010.

Municipiul Iaşi este unul dintre cei

Crearea unor poli locali de creştere vizează exact acele oraşe polarizatoare care au legături cu zonele înconjurătoare şi pot determina nivelul de dezvoltare a acestora.

şapte poli de creştere din România, stabiliţi prin hotărîre de guvern încă din anul 2008. Documentul strategic care stă la baza accesării fondurilor este Planul Integrat de Dezvoltare care îşi propune ca obiectiv primordial transformarea Iaşiului, cu valorile sale economice, universitare şi academice într-un pol regional de cunoaştere şi competitivitate. Planul Integrat de Dezvoltare a fost elaborat în urma unui proces de dezbatere publică derulat în perioada iulie 2008iulie 2009, în timpul căruia au fost analizate peste 300 de proiecte.

Procesul derulat vreme de un an a inclus dezbateri publice, discuţii cu mediul academic şi cel de afaceri, discuţii cu autorităţile locale şi regionale, dar şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor. În final, au fost propuse spre finanţare 11 proiecte, din axa prioritară 1, dintre care opt vizează îmbunăţirea infrastructurii urbane, unul se referă la dezvoltarea infrastructurii de afaceri, iar două urmăresc îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Până acum, au fost depuse deja cinci proiecte, dintre care s-au semnat patru, a căror valoare reprezintă aproximativ 47% alocare POR - axa 1.

Dezvoltarea acestor poli urbani de creştere se realizează în baza unor planuri integrate de dezvoltare care urmăresc să crească rolul economic şi social al oraşelor declarate poli de creştere şi, în final, să contribuie la dezvoltarea regională.

Interviu „Regio - o şansă şi o obligaţie“

Interviu cu Elena Gabriela Udrea ministrul dezvoltării regionale şi turismului

E

Programul Operaţional Regional ste

o şansă sau o obligaţie pentru

România?

Programul Operaţional Regional este, în egală măsură, o şansă şi o obligaţie. O şansă pentru că, dacă nu am fi membri UE, nu ştiu cine ne-ar fi pus la dispoziţie peste 4 miliarde de euro pentru dezvoltare regională, şi o obligaţie pentru că sunt fonduri nerambursabile, care trebuie utilizate în interesul ţării. În plus, faptul că suntem şi noi contribuitori la bugetul comunitar ne responsabilizează suplimentar în sensul folosirii eficiente a resurselor financiare. Trebuie să privim Regio, în primul rând, ca pe un instrument foarte important pentru implementarea Strategiei Naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională.

Obiectivul strategic al programului este acela de a sprijini dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Practic, se încearcă stimularea dezvoltării regiunilor mai puţin avansate economic şi social prin măsuri care vizează nevoile specifice acestora, încurajând dezvoltarea infrastructurii şi a mediului de afaceri, spre a face din aceste regiuni zone favorabile pentru a locui, a munci sau a le vizita.

C

a ministru, cât de mulţumită sunteţi de

modul în care s-a derulat

Regio

în ultimul an?

Am să vă răspund folosind concluziile unui bilanţ pe care noi, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, l-am realizat în decembrie 2010. Acest bilanţ ne-a arătat că Regio - Programul Operaţional Regional şi-a menţinut dinamica, şi, astfel, a fost posibil să avem, la finele anului 2010, contracte de finanţare în valoare de 3 miliarde de euro. Acest prag financiar a constituit un obiectiv, la nivelul anului precedent, pe care l-am atins. Dacă este să ne raportăm la celelalte instrumente structurale, Programul Operaţional Regional a fost cel mai performant program dintre cele şapte programe operaţionale implementate în acest moment în România.

Aşa cum arată datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Regio a făcut cele mai mari rambursări de sume care se traduc ca şi cheltuieli efective în cadrul proiectelor. În anul 2010, nivelul rambursărilor din fonduri nerambursabile este de peste şase ori mai mare faţă de nivelul anului 2009. Un aspect încurajator legat de rambursarea cheltuielilor este faptul că gradul de eroare al beneficiarilor în pregătirea documentelor aferente cererilor de rambursare a scăzut,

ceea ce înseamnă că mecanismele de control de la nivelul Organismelor Intermediare şi Autorităţii de Management sunt funcţionale.

U

nde a trebuit să interveniţi pentru a

îmbunătăţi condiţiile de derulare a

Regio?

Pentru a atinge aceste performanţe a fost nevoie de o muncă susţinută, o colaborare foarte bună între Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare şi multă seriozitate din partea beneficiarilor.

Modul în care a fost gândit fluxul financiar şi cel al documentelor - şi aici mă refer la crearea unui sistem de verificare a cererilor de rambursare şi de plată bazat pe IANUARIE 2011

11

„Dacă în termeni de nevoi la nivel naţional proiectele noastre nu sunt atât de mari şi de spectaculoase, ele au o importanţă extrem de mare pentru cei care sunt beneficiari direcţi sau indirecţi.“

documente simplificate şi proceduri clare, pe previzionări ale fluxurilor de numerar - şi faptul că TVA se rambursează în acelaşi timp cu cheltuielile eligibile ne-au ajutat să avem o rată bună de absorbţie. Ştim că întotdeauna este loc de mai bine, însă, pe de altă parte, trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că programul a intrat efectiv „în lucru” în 2009, după semnarea primelor contracte de finanţare şi atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor.

C

are sunt dificultăţile care au avut un impact

negativ asupra derulării

Regio,

anul trecut?

S-a discutat de nenumărate ori despre cât de greu este să atribui un contract de lucrări, din cauza legislaţiei şi a nenumăratelor contestaţii. De altfel, legislaţia privind achiziţiile publice neclarificată, în special, pe zona de implementare a contractelor de lucrări, respectiv condiţiile de încheiere a actelor adiţionale la acestea, reprezintă o piedică serioasă pe care nu aş putea spune că am depăşit-o. Mai sunt şi alte probleme care apar în etapa de atribuire a unui contract, de exemplu numărul foarte mare de solicitări de constituire de comisii de evaluare tehnică şi financiară ori calitatea slabă a aplicaţiilor.

Probleme am identificat şi în etapa de implementare a proiectelor şi aici aş menţiona numeroasele solicitări care vin din partea beneficiarilor pentru modificarea contractelor de finanţare. Am avut, numai în primele 12

www.inforegio.ro

11 luni ale anului 2010, peste 500 de acte adiţionale la contractele aflate în implementare. Apoi, au apărut situaţii inerente pentru o perioadă de recesiune economică, aşa cum a fost cea resimţită de România, în decursul anului precedent. Mă refer aici la dificultăţile apărute în asigurarea cofinanţării de către beneficiari. Nu în ultimul rând, modificarea TVA de la 19% la 24 % a făcut necesară întocmirea unui număr mare de acte adiţionale. Totodată, am constatat o practică nocivă la nivelul instituţiilor de stat care au rolul de emitere a avizelor. A schimba regula în timpul jocului nu face decât să îngreuneze acest proces de obţinere a avizelor, un lucru care, în cazul beneficiarilor Regio, se traduce în costuri mai mari şi timp mai mult pierdut.

Î

n ce măsură

Regio şi-a

îndeplinit obiectivul său de

reducere a disparităţilor la nivel regional?

Pe parcursul acestui an, împreună cu reprezentanţii Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională şi reprezentanţi ai mass-media, am „descins”

la mai multe proiecte finalizate sau aflate în implementare. În acest mod, s-a putut vedea impactul pe care aceste proiecte de nivel local şi regional îl au asupra vieţii comunităţii locale. Dacă, în termeni de nevoi la nivel naţional sau comparativ cu alte programe sectoriale, proiectele noastre nu sunt atât de mari şi de spectaculoase, ele au o importanţă extrem de mare pentru cei care sunt beneficiari direcţi sau indirecţi.

Pentru o localitate a cărei şcoală sau ambulatoriu medical a primit ultima investiţie acum 20 de ani, orice îmbunătăţire se vede direct în calitatea vieţii locuitorilor. Pentru o comunitate cu un mediu de afaceri slab dezvoltat, o microîntreprindere care angajează încă cinci oameni în urma unei investiţii prin Regio înseamnă noi taxe şi impozite plătite bugetului local, cinci salarii plătite, cinci familii care vor avea venituri suplimentare din care vor putea alimenta economia locală. Efectul acesta, multiplicat prin sutele de proiecte care au primit finanţare, va avea un impact important asupra dezvoltării locale, iar lucrul acesta se va vedea în curând.

„De fiecare dată când semnez un contract de finanţare, le spun beneficiarilor că greul abia atunci începe.“

de contractare, să ajutăm beneficiarii să ducă proiectele la bun sfârşit şi să fim deosebit de atenţi în ceea ce priveşte plăţile. De fiecare dată când semnez un contract de finanţare, le spun beneficiarilor că greul abia atunci începe. Partea de implementare este cea mai grea, sunt foarte mulţi factori care pot influenţa acest demers.

Sper că toţi beneficiarii vor avea capacitatea să finalizeze proiecte într-un mod exemplar. Îi aşteptăm pe toţi cu cereri de rambursare şi pot spune că nimic nu ne bucură mai mult decât atunci când primim de la ei documentaţii corecte, pe baza cărora putem să facem plăţi.

A

Credem cu tărie că impactul Regio la nivelul ţării este unul semnificativ, chiar dacă obiectivul privind reducerea disparităţilor regionale nu pare să fie atât de aproape pe cât ne dorim. Totuşi, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii, fie ea de drum, de afaceri, de turism sau socială, conduce la creşterea calităţii vieţii şi atractivităţii României, într-un context în care relansarea economică este necesară printr-un efort susţinut atât prin investiţii directe, cât şi prin creşterea imaginii de ţară prin Strategia de Brand, finanţată, de asemenea, tot din Regio.

C

are sunt prognozele pentru

Regio

în

2011?

Anul 2011 are o perspectivă bună în ceea ce priveşte gradul de absorbţie, pentru că sunt foarte multe proiecte în derulare care, în 2012, se vor finaliza. Deci, evident, vom avea şi solicitări de rambursare mai multe.

Ne aşteptăm ca, în 2013, să avem un vârf al cererilor de rambursare, prin cuplarea regulilor n+2 şi n+3.

şadar, provocarea rămâne deschisă…

Cu siguranţă! Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013 deschide o „poartă” spre înţelegerea mecanismelor de finanţare ale Uniunii Europene, un program din care am învăţat foarte multe în ceea ce priveşte gestionarea unor fonduri deloc mici sub anumite reguli, deloc relaxate, în conlucrare cu autorităţile publice locale, dar şi cu pragmatismul şi eficienţa mediului de afaceri. Promitem ca, în 2011, să vă prezentăm noi proiecte finalizate cu succes.

Interviu realizat de Cătălina Jingoiu

În acelaşi timp, anul 2011 va fi un an greu, din cauză că vom avea foarte mult de muncă: trebuie să ne apropiem de finalizarea procesului IANUARIE 2011

13

Regio în România Elena OCEANU

|

Din laboratoarele în care s-a creat brandul turistic

„exploraţi grădina Carpaţilor!“

C

rearea şi promovarea unui nou

României Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul unui proiect Regio,cu un buget de 75 de milioane euro, brand

turistic

al

sunt acţiuni iniţiate de

implementat până la finalul anului

2013.

Lansarea oficială a brandului turistic al României a avut loc în iulie 2010, la Expoziţia Mondială de la Shanghai, fiind un moment pentru care s-a creat o plajă de aşteptare, în condiţiile în care s-a prefigurat drept cel mai ambiţios proiect de promovare turistică pe care România l-a avut în ultimii 20 de ani. Lansarea oficială a fost doar primul pas al unui proiect amplu care vizează, în următorii doi ani, promovarea României ca destinaţie turistică şi atragerea turiştilor străini, dar şi convingerea românilor să-şi petreacă vacanţele în ţară. „exploraţi grădina Carpaţilor!“ este o invitaţie care s-a născut din cercetări de piaţă calitative şi cantitative, realizate pe opt pieţe sursă externe - Austria, Germania, Ungaria, Franţa, Italia, Marea Britanie/Irlanda, Rusia şi SUA - dar şi în România, de către instituţii recunoscute în domeniu. Astfel, cercetarea calitativă s-a realizat prin intermediul a 91 de interviuri în detaliu, cu o durată medie de 37 de minute, şi a două focus-grupuri organizate cu principalii actori 14

www.inforegio.ro

români din domeniul turismului. În cadrul cercetării cantitative au fost analizate opiniile celor implicaţi de la tour operatori, la agenţii de turism şi lideri de opinie. Cea de-a doua componentă a cercetării a fost cea cantitativă, care a constat în 10.881 de interviuri telefonice, asistate de computer. Pentru acestea au fost aleşi turişti din România care au mers în vacanţe în ultimii trei ani, dar şi turişti din pieţele sursă externe, care şi-au petrecut concediile, în ultimii trei ani, în străinătate.

Cele mai importante concluzii ale cercetărilor calitative şi cantitative au arătat că percepţia României, în general, dar şi ca destinaţie turistică, în special, este mai puţin favorabilă. De pildă, într-un clasament cu 13 destinaţii turistice, România ocupă locul 11, surclasând doar Ucraina şi Serbia, în timp ce scorul obţinut plasează ţara noastră

departe de ţările lider precum Franţa, Italia sau Austria. Totuşi, au existat şi concluzii încurajatoare care au arătat că România are o personalitate care se potriveşte cu cea a unei bune destinaţii de vacanţă şi că natura este elementul-cheie care trebuie ofertat prin pachetele turistice.

România şi avantajele ei turistice Natura nu a fost identificată întâmplător ca un punct forte al turismului românesc. De altfel, există trei elemente principale care diferenţiază România de alte destinaţii turistice. Primul dintre ele îl constituie natura neatinsă şi peisajele unice pe care călătorul le descoperă, începând de la Munţii Carpaţi, unde va putea poposi într-unul dintre cele peste 20 de parcuri naţionale sau rezervaţii naturale, continuând cu zonele

Brand turistic România

ATRIBUTE Valori cheie Natură neatinsă Explorare Autenticitate Spiritualitate Cultură unică Viaţă simplă Siguranţă şi bună

deluroase din interior şi ajungând în Delta Dunării, cea mai mare deltă a unui fluviu din Europa, unde turistul va putea admira peisaje mirifice şi specii rare. Un alt element de diferenţiere a României este autenticitatea. În orice zonă a ţării ar ajunge, turistul va descoperi tradiţii străvechi, nealterate, simplitatea vieţii de la ţară, dar şi arhitectura locală care spune o poveste a fiecărei regiuni din România.

Nu în ultimul rând, România este o ţară cu o moştenire culturală unică, în care turistul va afla ineditul mixului dintre cultura bizantină şi cea latină, numeroase situri protejate cultural, parte a patrimoniului UNESCO, castele, mănăstiri şi biserici cu istorie de secole. Fie că va alege un oraş cultural precum Sibiul, fie că va merge să viziteze mănăstirile bucovinene ori va descoperi frumuseţea bisericilor din lemn maramureşene, călătorul va trăi experienţe care îi vor completa bagajul de cunoştinţe şi experienţe culturale.

Ţinta: „călătorul cu discernământ“ Cercetările care s-au făcut au urmărit să evidenţieze şi profilul grupului ţintă. S-a concluzionat, astfel, că România este o destinaţie potrivită pentru „călătorul cu discernământ“, un concept care se defineşte prin ideea de căutare a unor experienţe unice, a unor locuri neexplorate ori prea puţin descoperite de către mase. „Călătorul cu discernământ“

Personalitate Amabilitate Puritate Verde Inocenţă

este, în acelaşi timp, un lider de opinie şi un formator de tendinţe, ceea ce anticipează un efect de tipul «bulgărelui de zăpadă» în promovarea unor destinaţii turistice din România, odată descoperite de cei care constituie grupul ţintă. Potrivit celor care au lucrat la realizarea brandului turistic, România este recomandată „pentru cei care au o dorinţă puternică de a explora destinaţii aflate în afara căii bătătorite, cu natură sălbatică şi cultură autentică, şi de a trăi experienţe pline de satisfacţii“.

Călătorii cu discernământ sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani şi 50 şi 64 de ani, cu educaţie superioară, venituri medii şi mari şi o disponibilitate ridicată de a cheltui. Sunt, în general, locuitori ai unor oraşe medii sau mari care şi-au creat obiceiul de a călători frecvent. Aceşti turişti călătoresc, de obicei, pentru a avea experienţe şi a trăi emoţii, pentru a învăţa, pentru a satisface un interes special, pentru a se implica şi interacţiona.

Produsele turistice ale României În cadrul aceloraşi cercetări de piaţă s-au conturat şi cele mai potrivite şase produse turistice pentru România, produse care pot fi competitive pe pieţele externe şi pe cea internă.

Astfel, au fost identificate ca pachete turistice vacanţele în pensiuni rurale, circuitele, pachetele de tip city break, sejururile balneare şi de relaxare, excursiile active şi de aventură, precum şi expediţiile în natură, în locuri neexplorate, sălbatice.

IANUARIE 2011

15

Proiect Regio de cinci stele

„Să gândim ca europenii“ O investiţie de peste 12,6 milioane de lei în centrul Buzăului Interviu cu Eugeniu COnstantin Manager de proiect

C

el

mai

Regio

important

din

proiect

municipiul

Buzău

se desfăşoară în centrul civic al oraşului şi reprezintă construirea unui hotel de de

unul

de

exploatare.

3

5

stele alături

stele,

aflat

în

Beneficiarul şi iniţiatorul proiectului este S.C. Pietroasa S.A., deţinătoare a mai multor societăţi profilate pe turism sau alimentaţie publică.

Valoarea finanţării obţinute pe axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului este de 12.645.117 lei, din care contribuţia beneficiarului este de 7.149.207 lei. Managerul de proiect, Eugeniu Constantin, consideră că, fără fonduri europene, un astfel de proiect nu s-ar fi implementat la Buzău. Managerul adaugă că, deşi pare nefiresc să se construiască un hotel de 5 stele într-un oraş precum Buzăul, în realitate, studiile de piaţă au arătat că o astfel de investiţie se justifică: „Municipiul Buzău este, totuşi, o zonă industrializată, aici existând câţiva investitori cu renume.

Investitorii de acest calibru organizează frecvent traininguri şi alte astfel de întâlniri care nu 16

www.inforegio.ro

aveau unde să se desfăşoare. În plus, delegaţiile străine, din ce în ce mai prezente în zonă, aveau nevoie de un hotel de 5 stele şi de serviciile aferente. Investiţia aflată acum în derulare oferă un pachet integrat de servicii la calitatea cerută. Dar, un astfel de obiectiv nu putea fi realizat doar prin forţe proprii. Cu alte cuvinte, fără fonduri europene, la Buzău nici un investitor autohton n-ar fi construit un hotel de 5 stele“.

Eugeniu Constantin mai declară că România este, probabil, o ţară birocratică, dar atunci când este

vorba despre fonduri europene, birocraţia se transformă în scrupulozitate. „Personal, nici eu, nici colaboratorii mei nu am avut probleme referitor la ceea ce ar putea însemna birocraţie în

proiectul Regio pe care îl derulez. Într-o altă ordine de idei, pot spune că punerea în practică a proiectului de extindere a actualului hotel a fost un pariu câştigat în primul rând cu mine, dorind să demonstrez

„Cine nu gândeşte astfel, nu poate implementa un proiect Regio“

că se poate, şi cu unii sceptici, care îmi spuneau că birocraţia va nărui orice astfel de proiect. Am vrut să fac calitate şi asta este ceea ce va ieşi. Aici intervine marea problemă a implementării unor astfel de proiecte în România. Dacă în documentaţie scrie că la uşă trebuie să ai clanţe suflate cu argint, nu poţi să montezi clanţe suflate cu aur, pentru simplul motiv că aşa este trecut în proiectul aprobat. Aici nu este loc de negocieri sau alte astfel de manifestări tipic româneşti.

Din acest punct de vedere, cine nu gândeşte astfel, nu poate implementa un proiect Regio.“

Profesionişti la datorie Eugeniu Constantin susţine că şi resursa umană este importantă în realizarea unui proiect Regio. „Selecţia constructorului, dar şi a celorlalte firme care concură

la implementarea unui astfel de proiect este o operaţiune dificilă în actualele condiţii din România, unde specialiştii din toate domeniile sunt din ce în ce mai rari. Toţi trebuie să-şi facă meseria cu mare

profesionalism. Altfel, proiectul se poate compromite pe parcurs“.

Interviu realizat de Doru GHEORGHIADE

www.hotelpietroasa.ro

Fişa tehnică a proiectului Proiect: „Modernizarea şi extinderea complexului hotelier Pietroasa Buzău” Beneficiar: Societatea Comercială Pietroasa S.A. Buzău Valoarea proiectului: 12.645.117 lei Contribuţia Uniunii Europene: 5.495.910 lei Contribuţia beneficiarului: 7.149.207 lei Data începerii: 04.03.2010 Data finalizării: 03.03.2012 Constructor: SC Transilvania Construcţii S.A. Cluj Napoca Organism intermediar: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est Autoritate de management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

IANUARIE 2011

17

O investiţie de 1,5 milioane de euro

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE |

FINLANDA REZOLVă PROBLEMA INUNDĂRII ORAŞELOR cu bani europeni

U

n amplu proiect de gestionare a apelor pluviale este în plină

desfăşurare în Finlanda. Proiectul are o valoare de de euro, din care

1,9 milioane 770 de mii de

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, cu o durată de implementare de trei ani. euro din

Iniţiativa vine în urma constatărilor specialiştilor potrivit cărora precipitaţiile din emisfera nordică ar putea creşte în următorii ani cu 15-20 la sută, iar efectele vor trebui ţinute sub control. În plus, se estimează că soluţiile privind apa pluvială au un potenţial de profit remarcabil, de aproximativ 100 de milioane de euro doar în Finlanda.

Obiectivul proiectului „Ape pluviale“ este acela de a diminua scurgerile excesive din mediul urban

cauzate de furtuni şi de topirea zăpezilor. Au fost deja identificate câteva situri experimentale pentru

implementarea proiectului, în timp ce testele de laborator executate iniţial arată că apele pluviale pot fi folosite pentru neutralizarea poluanţilor.

Proiectul analizează cantitatea şi calitatea apelor sezoniere din oraşe şi capacitatea solului de a reduce cantitatea de poluanţi. În acest scop, au fost achiziţionate echipamente noi, inclusiv un soft care, prin intermediul computerului, gestionează scurgerea apelor pluviale evitând inundaţiile. Procedeul este, de asemenea, orientat spre soluţii noi şi de durată pentru managementul apelor pluviale, soluţii care să poată fi implementate în zonele urbane din Finlanda.

18

www.inforegio.ro

O investiţie de 1,5 milioane de euro

Bani europeni în Uniunea Europeană Soluţiile sunt în faza experimentală

Parteneriat între cercetători şi practicieni

Proiectul lansat recent sub denumirea „Ape pluviale“ implică Departamentul pentru Ştiinţe Ecologice şi de Mediu, Universitatea Tehnologică din Helsinki şi compania Parcul de Business şi Ştiinţe. Prin monitorizarea rezultatelor din siturile experimentale, participanţii pot afla calitatea şi cantitatea apelor pluviale.

De asemenea, analizele de laborator ale mostrelor de sedimente din lac şi mostrelor de sol vor conferi informaţii referitoare la riscul de contaminare, mai ales în zonele industriale şi centrele oraşelor, dar vor contribui şi la inovarea şi îmbunătăţirea tehnicilor de management. Zonele experimentale sunt asigurate de Lahti Aqua LTD, oraşul Kouvola şi Primăria Hollola. Cea mai mare parte a fondurilor vine de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) la care se adaugă şi o contribuţie locală de 770 mii de euro din costul total de 1,9 milioane de euro.

Colaborând cu industria locală (inclusiv producători de mase plastice şi chimice), pieţele locale vor putea beneficia de servicii şi soluţii reale de management al apei pluviale. Cooperarea şi fluxul de informaţii dintre universitate şi partenerii care derulează proiectul este esenţială: practicienii prezintă cercetătorilor probleme reale, în timp ce aceştia din urmă au knowhow-ul, în special pentru clima rece. În cele din urmă, cetăţenii beneficiază de optimizarea spaţiului verde din oraş, de calitatea îmbunătăţită a apei şi de diminuarea riscului de inundaţii.

Staţii de măsurare şi locaţii de testare a bioreţinerii sunt folosite ca situri de demonstraţii pentru grupuri de studenţi, în timp ce cursurile scurte şi expoziţiile ajută la răspândirea know-how-ului.

Proiectul va fi terminat în martie 2011.

Apa pluvială tratează poluanţii Siturile experimentale sunt localizate pe terenuri din zone industriale, comerciale şi rezidenţiale. Anul acesta vor fi construite centre de purificare în parcul central din Kouvola şi la grădina zoologică Korkeasaari din Helsinki. Rapoartele preliminare arată că apa pluvială nu este o sursă de poluare a mediului. Testele arată că infiltrarea apei pluviale în floră şi în suprafaţa organică a solului este importantă, deoarece aceasta are un rol determinant în diminuarea factorilor poluanţi.

Mai multe detalii despre acest proiect pot fi consultate pe pagina de web a proiectului:

http://www.helsinki.fi/ecology/ lseg/stormwater.shtml

IANUARIE 2011

19

Economii de 10% pentru instituţii la costul întreţinerii

Bani europeni în Uniunea Europeană Iulia PÎRVU |

PRIN FINANŢARE EUROPEANĂ, PROIECTUL DE ENERGIE GEOTERMALĂ din KISTELEK A PRIMIT 1,16 MILIOANE DE EURO

Oraşul KISTELEK - model pentru exploatarea ENERGIEI GEOTERMALE

U

n oraş mic din sudul

Ungariei,

cu o populaţie ce nu depăşeşte

7600 de locuitori, este model când vine

vorba

energiei

despre

geotermale.

exploatarea

Printr-un

proiect susţinut de FEDR, Kistelek a forat un puţ pentru apă termală adânc de 1700 de metri care poate alimenta opt instituţii.

Proiectul

este o noutate pentru unguri şi este dat ca exemplu altor consilii locale.

Ungaria este faimoasă pentru resursele generoase de energie geotermală, cu temperaturi duble faţă de media din restul Europei.

Izvoarele din adâncuri sunt de mult timp o sursă de venituri constantă pentru proprietarii de spa-uri. Acum, această energie este folosită şi ca o sursă de încălzire mai ieftină şi în armonie cu mediul.

Tehnologie mai ieftină şi ecologică Folosind cei 1,16 milioane de euro primiţi prin Programul Operaţional

Proiectul Kistelek este un semn cât se poate de clar pentru alte consilii locale că acest sistem nou, care se bazează pe vastele resurse de apă termală ale Ungariei, într-adevăr funcţionează şi chiar este mai

20

www.inforegio.ro

pentru Mediu şi Infrastructură, Kistelek a forat un puţ pentru a extrage căldură din apa termală din subteran. Au fost construite apoi conducte ce se întindeau pe cinci kilometri pentru a transporta apa termală la opt instituţii ale căror sisteme de încălzire au fost modernizate cu o tehnologie mai ieftină şi mai ecologică. Sistemele depăşite, care s-au dovedit a fi

ieftin decât clasica alimentare cu gaz metan. Pe măsură ce nevoia de curent creşte – în ultima decadă a crescut cu un milion de megawaţi pe an – în mod clar este vorba doar de o chestiune de timp până când ne vom da seama de potenţialul energiei geotermale.

costisitoare, au fost înlocuite cu un sistem care nu avea nevoie de supraveghere aproape deloc, de unde rezultă economii de 10% pentru instituţii la costul întreţinerii, dar şi reducerea nivelului de poluare al oraşului.

O resursă utilizată insuficient În prima jumătate a secolului XX, membrii Parlamentului ungar îşi încălzeau picioarele de la apa termală care circula pe sub podea. În zilele noastre, căldura este privită ca o sursă preţioasă de energie, însă utilizată prea puţin.

http://ec.europa.eu/ regional_policy/index_en.htm

Lucrările s-au derulat incredibil de repede

Regio în România |

Cristina Daniela STERIAN

TURISMUL DIN ARGEŞ, revigorat PRIN REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN 730

O

şosea ce leagă obiective turistice din zona comunei

Dâmbo-

vicioara a fost dată în folosinţă la sfârşitul anului trecut.

Proiectul Regio, în valoare totală de 15.740.581 lei, a fost finalizat înainte de termen. Deşi trebuia terminat, conform planurilor, în iunie 2011, drumul a fost dat în folosinţă pe 12 decembrie 2010. Primarul localităţii Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, declară că totul s-a petrecut cu mare rapiditate, iar noul drum reprezintă un balon de oxigen pentru turismul local.

Lungime totală = 10,5 km Drumul judeţean 730 leagă cele mai căutate obiective turistice din judeţul Argeş. În lungime totală de 10,5 kilometri, DJ 730 facilitează accesul în masivul Piatra Craiului, traversează Cheile Dâmbovicioarei, ajunge în apropierea Peşterii Dâmbovicioara, dar şi pe lângă cetatea Oratia. Contractul a fost semnat pe 21 mai 2010, pe axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 Realizarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură. Lucrările, în valoare totală de 15.740.581 lei, au cuprins reabilitarea DJ 730 de la Podul Dâmboviţei - Dâmbovicioara – Ciocanu – limita cu judeţul Braşov.

Proiectul a prevăzut şi lărgirea carosabilului, dar şi executarea de podeţe tubulare pentru defluirea apelor pluviale. Valoarea eligibilă

nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 11.027.122 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 1.466.033 lei, restul reprezentând cofinanţarea beneficiarului, în valoare de 254.962 lei.

Un balon de oxigen Principalul beneficiu al reabilitării DJ 730 îl reprezintă faptul că, astfel, turismul din zonă este revigorat.

Primarul comunei Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, declară că: „Lucrările s-au derulat cu o rapiditate incredibilă. Noul drum este ca un balon de oxigen pentru turismul din zonă. De asemenea, este foarte util pentru comunitate”.

Dâmbovicioara are un potenţial turistic excepţional, motiv pentru care investiţiile trebuie derulate cât mai repede. Primarul Secăreanu a mai spus că va mai întocmi şi alte proiecte Regio, pentru că sistemul şi-a dovedit rentabilitatea.

Fişa tehnică a proiectului Proiect: „Realizarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură“ Beneficiar: Primăria Dâmbovicioara Valoarea proiectului: 15.740.581 lei Contribuţia Uniunii Europene: 11.027.122 lei Contribuţii din bugetul naţional: 1.466.033 lei Contribuţia beneficiarului: 254.962 lei Data începerii: 21.05.2010 Data finalizării: 12.12.2010 Organism intermediar: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Autoritate de management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului IANUARIE 2011

21

Un nou centru de afaceri creează 300 de locuri de muncă

Regio în România Doru GHEORGHIADE |

INVESTIŢIE REGIO PENTRU MEDIUl PRIVAT la timişoara

300

de noi locuri de muncă se vor crea la începutul

anului viitor la Timişoara, iar oraşul de pe

Bega va avea un nou centru de

afaceri în zona centrală.

Iată efectele în plan social, economic şi urbanistic ale parteneriatului recent încheiat între mediul privat şi Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operaţional Regional. „City Business Development Center (CBDC), structura de sprijin pentru afacerile inovative din Timişoara“, este o iniţiativă a societăţii Modatim Facility şi reprezintă proiectul privat care, până în acest moment, a atras cei mai mulţi bani europeni pe acest tip de susţinere. Contribuţia Uniunii Europene în proiectul de la Timişoara este de 29,3 milioane de lei, iar valoarea totală a proiectului este de peste 70 milioane de lei.

Investiţia se va materializa în construirea unei clădiri de birouri clasa A în plin centrul municipiului, alături de celelalte module deja existente ale City Business Center. Însă, faţă de celelalte investiţii ale complexului, acesta din urmă este singurul care va beneficia şi de fonduri europene.

Efectele multiple ale investiţiei Noua investiţie din centrul Timişoarei are mai multe efecte în 22

www.inforegio.ro

plan local. Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, instituţia care se ocupă de implementarea proiectelor Regio în zona vestică a României, spune că, printre altele, „finanţarea va avea ca efect reabilitarea urbană a zonei unde este ridicată clădirea; astfel, apar furnizori de servicii mai sofisticate şi mai diverse, adică birouri de calitate superioară“. La rândul său, directorul societăţii care deţine complexul de birouri, Ovidiu Şandor, declară că „în cea de-a patra clădire va funcţiona un centru de afaceri modern, destinat, mai ales firmelor inovative. Apreciem că aici va funcţiona un număr de 25 de societăţi cu activitate în domeniul IT, cercetare sau inginerie.

Noua locaţie va avea 12.140 metri pătraţi, iar suprafaţa închiriabilă va fi de 9.500 metri pătraţi. În total, 7.000 de metri pătraţi vor fi alocaţi strict pentru birouri, la parter vor

fi oferite diverse servicii, iar la mezanin va fi amenajat un centru de conferinţe modern“.

Birouri all-inclusive O altă noutate a locaţiei va fi crearea de birouri all-inclusive.

Este vorba despre un nou concept pentru România, în sensul că incintele vor fi dotate cu toate facilităţile necesare: fax, telefon, imprimantă, servicii de secretariat. În total, se preconizează că firmele care vor închiria birouri în imobilul ridicat cu bani europeni vor crea peste 300 de noi locuri de muncă. Licitaţia pentru stabilirea constructorului va avea loc în primul trimestru al anului 2011, iar finalizarea proiectului este prevăzută pentru luna septembrie 2012.

O investiţie de aproape 72 de milioane de lei alungă coşmarul şoferilor olteni

Regio în România |

Doru GHEORGHIADE

49,5 km de drum judeţean REabilitaţi, prin Regio, în Dolj

C

el mai important drum judeţean din

Dolj

a

fost

complet

reabilitat printr-un proiect

Regio.

DJ 606

dintre

municipiul

Mehedinţi

face

legătura

Craiova

şi

Re p r e z e n t a n t u l beneficiarului Consiliul Judeţean Dolj, Ileana Măjină, director al Direcţiei pentru Afaceri Europene, Dezvoltare Europeană şi Relaţii Publice, declară că: „Proiectul a fost binevenit, în condiţiile în care DJ 606 face legătura dintre municipiul Craiova şi judeţul Mehedinţi. Este o arteră extrem de importantă pentru transport. În plus, asigură accesul la mai multe drumuri naţionale şi europene”.

judeţul

şi străbate 6 localităţi,

având o lungime de 49,5 kilometri.

Şoseaua, ajunsă într-o avansată stare de degradare, punea mari probleme şoferilor, atât din punct de vedere al siguranţei, cât şi ca efecte de natură tehnică asupra autovehiculelor.

Practic, DJ 606 este drumul de care au cea mai mare nevoie şoferii din Dolj. Proiectul a fost înaintat spre finanţare pe 29 ianuarie 2008 pe axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, domeniul de intervenţie 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane.

De asemenea, Ileana Măjină a mai spus că banii pentru întreţinere, care până acum au fost foarte mulţi, se vor reduce semnificativ.

Valoarea totală eligibilă 17.142.213 euro

Şosea de importanţă majoră pentru dolj DJ 606 este un drum de mare importanţă pentru infrastructura de tranzit judeţeană şi regională pentru că asigură accesul prin municipiul Craiova la drumurile europene E70, E79 şi E574, dar şi la drumurile naţionale, care traversează sau pornesc din municipiul Craiova. Reabilitarea celor aproape 10 kilometri de şosea contribuie la fluidizarea circulaţiei şi mărirea gradului de siguranţă în traficul rutier, reducerea poluării

şi a cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea drumului, dar şi micşorarea costurilor de transport pentru populaţie şi operatorii din domeniul transporturilor.

Lucrările au fost adjudecate pe porţiuni de drum de către patru concerne: ERPIA, SCT, COLAS şi DOMARCONS. Valoarea estimată prin proiect a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a fost de 44.077.158 lei. Ulterior, în noiembrie 2010, valoarea contractului de lucrări a fost suplimentată cu suma de 5.191.368 lei, suma totală a contractului de lucrări fiind, în prezent, de 58.480.881 lei, bani necesari pentru acoperirea lucrărilor suplimentare operate de optimizarea soluţiei tehnice.

IANUARIE 2011

23

DJ 606, cea mai importantă şosea din judeţul Dolj

Regio în România Înainte de turnarea asfaltului s-a investigat grosimea stratului de bază al şoselei

- Valoarea estimată prin proiect a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a fost de 69.077.158 lei.

- Valoarea contractată a lucrărilor a fost de 53.289.513 lei.

Ulterior, valoarea contractului de lucrări a fost suplimentată cu suma de 5.191.368 lei, suma totală a contractului de lucrări fiind în prezent de 58.480.881 lei pentru acoperirea lucrărilor suplimentare generate de optimizarea soluţiei tehnice iniţiale.

Canalul lateral de scurgere a apelor meteorice a fost şi el refăcut.

DJ 606 străbate un număr de şase localităţi, în care au fost realizate următoarele lucrări:

24

În comuna Breasta au fost reabilitaţi 9,43 km de drum atât în intravilanul, cât şi extravilanul localităţii, au fost executate accesele la toate cele 168 de proprietăţi aflate în comună. De asemenea, pe teritoriul acestei comune s-au executat un număr de 4 podeţe transversale şi 3 parcări.

În localitatea Sopot au fost reabilitaţi 9,68 km de drum.

De asemenea, s-au construit un număr de 173 de accese la proprietăţi, 2 parcări şi 6 podeţe transversale.

În Seaca de Pădure s-au reabilitat 6,28 km ai drumului judeţean DJ 606, s-au construit 202 de accese la proprietăţile locuitorilor comunei, trotuare noi pe o lungime de 171 m, podeţe transversale în număr de 8, precum şi 2 parcări.

La Predeşti, a fost reabilitat drumul judeţean pe cei 5,47 km ce traversează comuna, s-au executat 153 de accese la proprietăţi, trotuare noi pe o lungime totală de 4.000 de m, 1 parcare, precum şi un număr de 3 podeţe transversale şi o parcare.

Comuna Brabova este traversată de DJ 606 pe o lungime de 10,82 km ce au fost reabilitaţi, s-au executat accesele la cele 174 de proprietăţi aflate în această comună şi s-au realizat trotuare noi pe o lungime de 829 m şi 2 parcări. În această comună s-au construit un număr de 19 podeţe transversale.

La Carpen s-au reabilitat 7,86 km de drum, 330 de proprietăţi aflate pe traseul drumului au accese noi, s-au construit 2 parcări şi un număr de 12 podeţe transversale.

www.inforegio.ro

Agendă Bled, Slovenia, 16-18 martie 2011

Conferinţa „Care este viitorul politicii de coeziune?”

Această conferinţă va oferi cadrul primei dezbateri academice asupra celui de-al cincilea Raport de Coeziune economică, socială şi teritorială, o ocazie de a analiza cele mai recente cercetări în legătură cu fondurile structurale de coeziune. Conferinţa se va desfăşura pe ateliere de lucru şi grupuri de discuţii. Evenimentul este organizat de Asociaţia pentru Studii Regionale, Comisia Europeană şi parteneri locali.

Lille, Franţa, 21 martie 2011

Conferinţa privind impactul inovării şi cercetării asupra dezvoltării economice regionale Evenimentul va găzdui dezbateri în legătură cu schimbările macroeconomice, noile modele de stimulare a inovaţiei la scară largă şi bune practici europene. În cadrul conferinţei vor fi prezentate unele dintre aceste modele şi modul lor de implementare la nivel de regiune ori la nivelul unor afaceri. Publicul ţintă al evenimentului este reprezentat de responsabili din domeniul inovării care lucrează în sectorul public şi au un aport la strategiile în domeniu. Conferinţa este inclusă în programul manifestării „Săptămîna inovării”, organizată de reţeaua J’innove en Nord-Pas de Calais.

Budapesta, Ungaria, 31 martie-1 aprilie 2011

Conferinţa privind Strategia UE 2020 şi viitorul politicii de coeziune Evenimentul este organizat de preşedinţia ungară a Uniunii Europene şi îşi propune să aprofundeze dezbaterile legate de viitorul politicii de coeziune şi perspectivele perioadei de programare financiară 2014-2020

Predeal, România, 26 februarie 2011

Conferinţa regională “Promovarea accesului angajaţilor din industria de morărit, panificaţie, patiserie, cofetărie la programe de FPC inovatoare, moderne, de calitate europeană” Evenimentul este organizat de Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România. Conferinţa regională va fi urmată în ziua de 27 februarie 2011 de o dezbatere cu tema „Nevoi de instruire în industriile de morărit, panificaţie, patiserie, cofetărie”.

Bucureşti, România, 28 februarie-30 martie 2011

Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum organizează o nouă ediţie a programului de training „Învaţă cum să interacţionezi activ cu actorii decizionali europeni!”

Programul este structurat în două module care se vor desfăşura la Bucureşti şi Bruxelles în luna martie. Cursurile se adresează angajaţilor din mediul de business, din instituţii publice, ziariştilor, ONG-urilor, studenţilor şi absolvenţilor care interacţionează / vor interacţiona în activitatea profesională cu procesul decizional european.

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

Comitetul de Monitorizare pentru POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

IANUARIE 2011

25

Să mai şi zâmbim! concurs rebus Descoperă cuvântul cheie din patrulaterul alăturat şi trimite-l la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro,

cu menţiunea RegioRebus împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio.

Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

1

1

2

3

4

5

2

Plan

3

Dacă vrei să te dezvolţi Şi nu ştii pe cin’ s-asculţi Fă-ţi un plan, dar nu formal Şi-nscrie-te-n REGIOnal!

4

ORIZONTAL: 5 1. Program Operaţional Regional; 2. se spune la bucurie; 3. pânză făcută din aceste fire / Paul Grigorescu; 4. de suflat (instr.); 5. difuzează muzică.

VERTICAL: 1. gata de tors!; 2. Radu Nicolae 3. la revedere! / Nicolae Dumitrescu; 4. îl pui pe foc uneori; 5. Programul Operaţional Regional.

ZOOM Regio

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

26

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim!

Roll-up-ul buclucaş Verifică-ţi rapid cunoştinţele despre Regio asimilate în acest număr al revistei efectuând chestionarul de mai jos:

1 2 3

La ce interval de timp prezintă Comisia Europeană raportul de coeziune economică, socială şi teritorială? a. o dată la trei ani; b. anual; c. trimestrial.

Câte proiecte au fost depuse din momentul în care a fost demarat programul Regio? a. 10.000; b. peste 7.500; c. 550.

Care este profilul grupului ţintă al brandului turistic al României? a. Turistul amator de all inclusive; b. Călătorul cu discernământ; c. Turistul experimentat.

4

În ce judeţ se află DJ 606, reabilitat în cadrul unui proiect Regio, pe o lungime de 49,5 kilometri? a. Argeş; b. Timiş; c. Dolj.

5

Unde va avea loc prima dezbatere academică asupra ultimului raport de coeziune dat publicităţii de Comisia Europeană? a. Bruxelles, Belgia; b. Bled, Solvenia; c. Lille, Franţa.

Primăvara trecută, la o reuniune regională a Comunicatorilor Regio au participat peste 50 de persoane, dornice să afle amănunte despre implementarea programului în regiunea respectivă. Bineînţeles că ne-am pregătit din vreme, am avut prezentări interesante şi au fost dezbătute multe teme.

Totuşi, la un moment dat, când o prezentare a devenit prea lungă, iar participanţii dădeau semne de plictiseală, am intervenit cu replica: - Începând de acum, dorim să desfăşurăm un alt gen de comunicare cu dumneavoastră, până în acest moment, am vorbit doar la general. Dacă ar fi să folosim ca butadă un termen militar, am lansat către dumneavoastră foarte multe informaţii, cam cum ziceau aliaţii în cel de-al doilea război mondial, un „covor de bombe“…

Nici nu am apucat să spun „bombe“ când, un roll-up de promovare Regio, insuficient fixat, s-a desprins şi, cu un pocnet răsunător, s-a prăbuşit în spatele prezidiului.

Replica managerului a fost promptă: - Deci, de acum încolo, vom comunica prin transmitere bidirecţională de informaţii, „covorul de bombe“ duce la distrugerea recuzitei…!

Este inutil de spus cât de repede s-a destins şi înviorat întreaga asistenţă…

Răspunsuri chestionar Regio: 1)a. o dată la trei ani; 2) b. peste 7.500; 3) b. Călătorul cu discernământ; 4) c. Dolj; 5) b. Bled, Slovenia.

IANUARIE 2011

27

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: ianuarie 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României