dertourlife-1-2019-oct-nov

dertourlife Nr. 1/2019, oct./noi.

PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc: DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, a preluat Travel Brands S.A.

dertourlife, Nr. 1/2019, octombrie/noiembrie

TRAVEL BRANDS S.A. A DEVENIT PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE

INTERVIU/INTERVIEW

Principele Nicolae al Romåniei „Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!

I want to follow the footsteps of my grandfather”!

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Getting a handle on dreams

dertourlife Nr. 1/2019, oct./noi.

PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc: DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, a preluat Travel Brands S.A.

dertourlife, Nr. 1/2019, octombrie/noiembrie

TRAVEL BRANDS S.A. A DEVENIT PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE

INTERVIU/INTERVIEW

Principele Nicolae al Romåniei „Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!

I want to follow the footsteps of my grandfather”!

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Getting a handle on dreams

dertourlife Nr. 1/2019, oct./noi.

PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc: DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, a preluat Travel Brands S.A.

dertourlife, Nr. 1/2019, octombrie/noiembrie

TRAVEL BRANDS S.A. A DEVENIT PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE

INTERVIU/INTERVIEW

Principele Nicolae al Romåniei „Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!

I want to follow the footsteps of my grandfather”!

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Getting a handle on dreams

„Vreau s\ merg I want to follow pe urmele the footsteps bunicului meu! of my grandfather”!

06.

08.

12.

12.

14.

24.

30.

38.

42.

44.

50.

Destina]ii – Bali a fost... oau!” Our Bali Story.

VIP Interview – Principele Nicolae al Romåniei „Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!/ I want to follow the footsteps of my grandfather”!

Destina]ii exotice – Savoarea Vietnamului.

Vacan]a de iarn\ în Egipt.

Mauritius, un paradis accesibil.

Branduri romåne[ti – Pastorala, Transhuman]a.

Interviu Jeno Major.

Corporate News – DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, se extinde în România [i preia Travel Brands S.A.

55.

life

57.

58.

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc!

Istoria DER TOURISTIK – 102 ani de dragoste pentru c\l\torii.

Top oferte recomandate `n 2019 - 2020.

Krabi, Thailanda.

63.

68.

70.

72.

76.

Mozaic – Ziua calului.

Drumul care une[te – „Via Transilvanica”.

Invita]ie la cicloturism pe „Drumul Vinului”.

7 zile de r\sf\] – „Maramure[ Balloon Fiesta”.

Advertorial – „Pia]a altfel”.

56.

Plaj\ Bali, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

Ardud, Ziua Calului, foto: © Vali Mada

54.

Point of View – Bali a fost... oau!”

Our Bali Story.

Transhuman]a.

Preview – Colaboratorii edi]iei – dertourlife.

Editorial Cosmin Marinof – DER Touristik Group se extinde în România [i preia Travel Brands S.A.

5

..................

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Principele Nicolae al Romåniei, foto: © justvision

I CONTENTS

...........

PREVIEW

6 POINT OF VIEW

Our Bali Story „Vara aceasta am avut mare noroc, am f\cut cele mai frumoase excursii.

Bali a fost... oau!”

Cite[te articolul de la pagina 14.

OUR BALI STORY

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

7 Bali, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

„M\ entuziasmez u[or la gåndul unei c\l\torii, fie c\ e vorba de o excursie de 3 s\pt\mani pe alt continent, fie c\ e vorba de un weekend petrecut `ntr-o cas\ veche din inima Transilvaniei.”

Anca Cheregi

7

8

POINT OF VIEW

I ANUL SATULUI ROMÅNESC I TRANSHUMAN}A

Transhuman]a Transhuman]a pe distan]e lungi este practicat\ înc\ `n Transilvania. Migra]ia între p\[unile de var\ [i de iarn\ poate acoperi distan]e de pân\ la 300 km [i poate dura [ase s\pt\mâni. Dar, pe m\sur\ ce via]a devine mai dificil\ pentru p\storii transhuman]i ai României, transhuman]a pe distan]e scurte, „pendularea” între casele fermierilor [i p\[unile de munte, devine mult mai frecvent\.

I

Cite[te articolul de la pagina 44.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

9

Dume[ti, Hunedoara, Foto: © Jeno Major „Nu m\ simt `n m\sur\ s\ dau sfaturi, dar dac\ ar fi s\ le dau, le-a[ spune oamenilor s\ ias\ `n natur\!”

Jeno Major, foto: © C\t\lina Dr\ghici

12 PREVIEW

I COLABORATORII EDI}IEI

Bucure[ti, 4 octombrie 2019 – Grupul DER Touristik, una dintre cele mai mari companii de turism din lume anun]\ finalizarea achizi]iei celei mai mari re]ele de agen]ii de turism din ]ar\, Travel Brands S.A. Getting a handle on dreams

dertourlife

dertourlife Revista oficial\ a DERTOUR, parte a Grupului REWE Nr. 1 (41), octombrie/noiembrie 2019 ISSN 2668-6503 /JustCPR, Foto copert\: Anca Cheregi

Dertourlife, publica]ia oficial\ a DER Touristik `n Romånia este o publica]ie travel/inflight editat\ print [i online `n limba romån\, cu sec]iune `n limba englez\. Structura editorial\ a publica]iei este de tip magazin business-travel. ~n paginile revistei, cititorii pot descoperi o varietate de reportaje de vacan]\, editoriale de turism, experien]e de c\l\torie, topuri ale destina]iilor operate de companie, o sec]iune special\ dedicat\ României, portrete de personalit\]i, interviuri VIP [i business, cronici de restaurante [i hoteluri, shopping, fashion [i advertoriale corporate.

Targetul revistei acoper\ segmentul middle, high-end [i business-travel, beneficiarii serviciilor DER Touristik sunt chiar agen]ii economici [i persoanele active social. Tot mai multe companii ofer\ clien]ilor vacan]e bonus. Toat\ lumea merge `n vacan]\, nu?!

Dertourlife este principalul mijloc de comunicare al companiei oferit gratuit clien]ilor [i partenerilor s\i. Este revista ideal\ pentru promovarea serviciilor direct adiacente industriei travel – hoteluri, restaurante, pensiuni, linii aeriene [i de transport –, cât [i pentru furnizorii de servicii indirecte – telefonie mobil\, asigur\ri medicale [i de c\l\torie, transferuri bancare, etc.

Revista are [ase edi]ii anuale [i se distribuie `n agen]iile DER Touristik, cea mai mare re]ea de agen]ii proprii la nivel na]ional [i `n charterele DER Touristik.

.......................................

DER Touristik Group, parte a Grupului REWE, a preluat Travel Brands S.A.

Anca Cheregi

Jeno Major

„Dac\ nu m\ g\si]i acas\, prelucrånd poze [i scriind al\turi de cele dou\ pisici ale mele, mai mult ca sigur sunt pe drumuri, prin Romånia sau prin ]\ri str\ine. M\ ntuziasmez u[or la gåndul unei c\l\torii, fie c\ e vorba de o excursie de 3 s\pt\mani pe alt continent, fie c\ e vorba de un weekend petrecut `ntr-o cas\ veche din inima Transilvaniei. Lucrez la un proiect, vreau s\ transform excursiile `ntr-un stil de via]\. A[a c\, `mpreun\ cu so]ul meu, am purces la construirea unui camper van cu care, sper\m noi, vom descoperi lumea.” www.ancacheregi.ro

„Fotografia a ap\rut `n via]a mea abia acum 5 ani. Nu [tiu cum [i de ce a ap\rut a[a de tårziu, dar a ap\rut cu o intensitate fantastic\. Acum, m\ ocup zilnic de fotografie `ntr-un fel sau altul.

Dac\ nu ies pe coclauri, editez sau citesc despre fotografie. ~mi place la nebunie. Am [tiut de la `nceput c\ voi fi fotograf de natur\. Dragostea pentru natur\ o am de la tat\l meu. Cånd eram mic colindam dealurile Sibiului, iar tat\l meu `mi f\cea arcuri cu s\ge]i, tot felul de pu[ti [i arbalete din lemn.

95% din fotografiile mele sunt fotografii de peisaj, dar nu m\ feresc s\ fotografiez oameni.

Alina Tartiu

Ilie Tudorel

„Sunt jurnalist\, public `n s\tm\reanul.ro, fac reportaje, particip la evenimente [i apoi scriu despre ele. Acest lucru nu m\ `mpiedic\ s\ vizez la locurile frumoase unde vreau s\ ajung, dimotriv\, `mi faciliteaz\ ocazii nesperate s\ descop\r locuri speciale [i oameni deosebi]i. Vreau s\ descopar locuri noi, pe unde lumea nu a mai fost, s\ scriu despre ele, s\ povestesc [i altora despre experien]ele mele de c\l\torie. ~mbin scrisul [i c\l\toriile, `ncerc s\ `i inspir [i pe al]ii, pe cei care caut\ idei de vacan]e [i c\l\torii.”

Ilie Tudorel, artist fotograf din Baia Mare, este un ambasador prin imagini al Romåniei în lume.

Prima fotografie a f\cut-o `n clasa I. Este membru al Uniunii Arti[tilor Plastici (UAP) filiala Baia Mare [i al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art”. A expus lucr\ri în 15 expozi]ii personale de art\ fotografic\ [i în 18 expozi]ii de grup din Romånia, Belgia, Ungaria [i Ucraina. S-a specializat `n fotografia de arhitectur\ [i în fotografia de natur\ [i peisaj la Academia Photo România. www.tudorphotoblog.blogspot.ro

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP: Luca Hagiu Colaboratori: Anca Cheregi, Diana Chereche[, Carmen Neac[u, Ana Szekely, Prim\ria Ardud Foto: Drago[ Dumitru, C\t\lina Dr\ghici, Mihai }u]u, Anca Cheregi, Ilie Tudorel, Nicu Cherciu, Dan Dinu, Diana Chereche[, Iliu]\ Goean Traducere: John Rock Publicitate: GSM: +40 728 006 654, cstef@justcpr.ro Publisher:

T

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro, Tel.: +40 728.006.654

Copyright: DERTOUR

Nicu Cherciu

Diana Chereche[

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988.

CV: fotograf la Teatrul Na]ional ClujNapoca din 1996-prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania).

„De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”.

www.fotonicuwordpress.com

dianacherechesphotography.wordpress.com

Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

I EDITORIAL I COSMIN MARINOF

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

13

.........

PREVIEW

DER Touristik Group se extinde în România [i preia Travel Brands S.A.

........................

Bucure[ti, 4 octombrie 2019 – Grupul DER Touristik, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, cu sediul în Germania, se extinde în România [i anun]\ finalizarea achizi]iei celei mai mari re]ele de agen]ii de turism din ]ar\, Travel Brands S.A. Procesul de achizi]ie a început în luna iulie, când activit\]ile de turism ale Grupului Eurolines – turoperare, retail, business travel [i incoming, care se derulau pe trei companii distincte – Touring Europabus (de]in\toarea francizelor TUI TravelCenter [i Eurolines), Nova Travel [i Danubius Travel, de]inute de Drago[ Anastasiu, au fost transferate pe noua companie Travel Brands SA, care a fost vândut\ c\tre Grupul DER Touristik. În urma achizi]iei, finalizat\ pe 4 octombrie, grupul DER Touristik preia 400 de angaja]i, 80 de agen]ii de retail, activit\]ile de turoperare [i de incoming [i se plaseaz\ pe pozi]ia de lider al pie]ei din România.

Din luna octombrie, re]eaua de agen]ii de turism ale Travel Brands poart\ brandul Dertour.

Travel Brands S.A. este de]inut\ de c\tre Divizia specializat\ pe Europa de Est a grupului DER Touristik, care activeaz\ deja pe pie]ele din Cehia, Polonia, Slovacia [i Ungaria [i are sediul în Praga. Noul proprietar [i-a planificat pentru România o dezvoltare a produselor de tip charter (pachete turistice) [i continuarea investi]iilor în canalul online.

DER Touristik, divizia de turism a grupului REWE, de]ine companii proprii în 16 ]\ri [i inten]ioneaz\ s\-[i continue planurile de dezvoltare [i expansiune interna]ional\.

Pentru clien]ii români, acest pas înseamn\ acces direct, extins [i facil la produsele pe care le ofer\ Dertour, folosind puterea [i resursele Diviziei specializate pe Europa de Est a grupului DER Touristik.

Ca recunoa[tere a valorii [i performan]ei echipei din România, investitorul german a dorit s\ p\streze managementul de la nivel local pentru agen]iile Dertour, sub conducerea lui Cosmin Marinof, Managing Director, care anterior a ocupat pozi]ia de Director de Vânz\ri pentru opera]iunile de turism ale Grupului Eurolines.

"Ne bucur\m c\ de la num\rul unu în România cre[tem [i devenim parte a uneia dintre cele mai importante companii de turism din lume. Suntem mândri c\ din acest moment, clien]ii no[tri vor putea accesa mult mai multe produse, iar noi vom fi [i mai puternici în misiunea noastr\ de a oferi vacan]a perfect\, oricui, oriunde [i în deplin\ siguran]\".

Cosmin Marinof

Managing Director Travel Brands S.A.

14 DESTINA}II

I OUR BALI STORY Bali a fost... A fost, de departe, cea mai interesant\ [i pl\cut\ experien]\ culinar\ [i nu numai.

A fost cea mai exotic\ excursie a mea de pân\ acum.

OUR BALI STORY Bali a fost... oau!

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

15

Foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

Singura ie[ire din Europa pe care am mai avut-o a fost în Dubai, care... e frumos, dar nu prea. S\ începem cu începutul!

Cascadele Git-Gitoto: © Anca Cheregi

16 DESTINA}II

I OUR BALI STORY

Cum am hot\råt s\ mergem? Într-o frumoas\ zi de mai, la câteva zile dup\ ce mi-a dezv\luit c\ urma s\ plec\m în Fran]a în iulie (cadoul de ziua mea), Bogdan observ\ pe site-ul aeronews.ro un articol despre o promo]ie la Qatar Airways: dou\ bilete la pre] de unul. Îmi trimite articolul [i, plini de entuziasm, c\ut\m fiecare loca]ie din list\ pân\

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

................

Îmi d\ încredere în viitorul meu al\turi de Bogdan faptul c\ ne-am tolerat reciproc timp de 30 de ore încolo [i cam 36 înapoi. L\sând gluma la o parte, drumul e foarte lung [i destul de obositor, dac\ nu e[ti genul de persoan\ care poate dormi cu u[urin]\ oriunde. Cu Wizzair am ajuns din Cluj în Bucure[ti cam în 35 de minute, iar dup\ o noapte de cazare am pornit spre Doha. Drumul pân\ la Doha dureaz\ 4 ore, timp în care prime[ti o mas\, te po]i uita la filme, timpul trece destul de repede. În Doha am avut o leg\tur\ destul de rapid\, a[a încât la o or\ de la

Foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

Drumul

Måncarea Mâncarea face 50% din excursie. Smoothie bowl cu de toate, granola, curry, arome de lapte de cocos, lime, lemongrass, ardei iute, fructe de mare, pe[te proasp\t [i, peste tot, flori.

................................................................

decidem: Bali. De la descoperirea articolului pân\ când aveam biletele cump\rate cred c\ au trecut nici 15 minute. Deci da, cu 1212 euro am c\l\torit amândoi, dus-întors.

17

aterizare deja ne îmbarcam în urm\torul avion.

Zborul Doha-Bali în schimb dureaz\ 10 ore, dar din care am reu[it s\ dormim destul de mult, a[a c\ am ajuns în Bali seara destul de odihni]i [i ok.

De la aeroport ne-a luat un [ofer contactat de gazda noastr\, a[a c\ am ajuns în siguran]\ la cazare. Drumul înapoi a fost la fel, cu excep]ia faptului c\ în Doha a trebuit s\ petrecem 7 ore în aeroport, iar în Bucure[ti alte 9, deci all in all mult mai obositor [i mai lung.

Cazarea Am descoperit c\ cel mai scump element dintr-o astfel de c\l\torie este drumul, pentru c\ în Bali atât cazarea cât [i mâncarea cost\ destul

18 DESTINA}II

I OUR BALI STORY

Templul Lempuyang, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

de pu]in. Ne-am g\sit o cazare superb\ - am avut mare noroc cu gazda noastr\, care ne-a recomandat o gr\mad\ de restaurante [i obiective turistice, ne-a rezolvat s\ închiriem un scuter sau [ofer, în func]ie de ce am avut nevoie [i a fost o companie tare pl\cut\. De asemenea, zona în care am stat a fost una grozav\ - nici prea mult trafic (more about that later), nici prea pustietate, o gr\mad\ de restaurante superbe, plaja la 5 minute - ce s\ î]i dore[ti mai mult?

Getting around Ziceam mai devreme despre traficul din Bali, [i e momentul s\ detaliez un pic. În primul rând-se circul\ pe stânga. În al doilea rând intersec]iile nu sunt semnalizate. În niciun fel. Regula e - cel mai mare sau cel care claxoneaz\ primul are prioritate în intersec]ie. Pe drum sunt o mul]ime de scutere, destul de multe ma[ini [i transport în comun aproape deloc. Singurele semne de circula]ie pe care le-am v\zut erau

pe autostrad\ - în rest, scap\ cine poate. Noi ca s\ ne deplas\m prin cartierul nostru (de la cazare pân\ la plaj\, sau la mas\ sau la templele din apropiere) am închiriat un scuter [i, dup\ cum spune Bogdan, "we only almost died twice". Ok - nu am fost în chiar a[a pericol, dar am v\zut destui turi[ti cu picioare [i mâini în ghips ca s\ [tim la ce risc ne-am expus. Noroc c\ Bogdan e cel mai skilled [ofer din câ]i cunosc, [i s-a adaptat rapid la traficul balinez. Pentru restul insulei, am angajat un [ofer

Peisaje Insula este binecuvântat\ cu peisaje spectaculoase, de la plaje pustii la mun]i, vulcani, lacuri, cascade [i planta]ii de orez.

.....................

Foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

................

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

19

care ne-a plimbat cu ma[ina lui - de[i în mod normal nu îmi place s\ fie [i altcineva cu noi, în Bali din câte am în]eles e mult mai ok s\ angajezi un [ofer decât s\ închiriezi doar ma[ina, pentru c\ dac\ cumva love[ti ma[ina (cel mai probabil o vei lovi), te taxeaz\ cei de la închirieri ca pe... un turist. {oferii nu sunt extrem de scumpi (aproximativ 40$/zi), cunosc drumul mult mai bine [i se descurc\ prin trafic mult mai ok. {oferul nostru, Nyoman, vorbea englez\ extrem de bine [i ne-a povestit o gr\mad\ despre cultura [i obiceiurile locale.

Ce am v\zut Nu am s\ detaliez extrem de mult toate obiectivele pe care le-am parcurs noi - în primul rând pentru c\ e o selec]ie oarecum arbitrar\, în func]ie de traseul

Planta]ia de orez Tegallalang, de lång\ Ubud, foto: © Anca Cheregi

DESTINA}IE DE TOP

20 DESTINA}II

I OUR BALI STORY

zilei respective [i de cheful nostru, în al doilea rând pentru c\ am acoperit destul de pu]in din cât ar fi de fapt de v\zut [i de f\cut.

Cu siguran]\ ne vom întoarce în Bali cu prima ocazie, [i ne-am promis s\ st\m m\car dou\ luni, ca s\ descoperim cât mai mult din magia acestei insule.

Cascadele Git-Gitoto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

Templul Lempuyang De departe cea mai frumoas\ experien]\ am avut-o la templul Lempuyang. Mai pu]in cunoscut [i mai greu accesibil decât celelalte, acest templu ne-a oferit dou\ ore de calm absolut [i de discu]ii încânt\toare. Am avut mult noroc cu ghidul nostru, un tân\r de 23 de ani extrem de deschis [i de cult, care ne-a povestit atât despre religia Hindu, cât [i despre obiceiurile [i istoria locului cu foarte mult\ r\bdare. Partea cea mai spectaculoas\ din acest ansamblu de temple este într-adev\r foarte u[or accesibil\ (pozele de mai jos), dar cel mai bine ne-am sim]it parcurgând întregul traseu pe munte - 1700 de trepte - povestind cu ghidul nostru despre tot [i toate. Dac\ ave]i noroc de o zi f\r\ nori, priveli[tea de sus e superb\. Noi am prins o zi mai noroas\ [i am avut parte de r\coare [i aer curat, de care ne-am bucurat din plin.

Natura Insula este binecuvântat\ cu peisaje spectaculoase, de la plaje pustii la mun]i, vulcani, lacuri, cascade [i planta]ii de orez. Chiar lâng\ noi, la 5 minute pe scuter am descoperit cea mai pl\cut\ plaj\, unde am petrecut multe seri privind apusul [i bând fresh coconut water.

Aventurându-ne ceva mai departe, ajungem la s\lbaticele cascade.

Prima pe care am v\zut-o, Tegenungan, aflat\ destul de aproape de Ubud, este [i cea mai plin\ de turi[ti. Totu[i, aglomera]ia nu ne-a împiedicat s\ înot\m sub cascad\, s\ facem (bineîn]eles) poze [i s\ descoperim frumoasele împrejurimi.

A doua loca]ie pe care am vizitat-o au fost cascadele Git-Git, aflate mai adânc în inima insulei [i mai sus în mun]i. Apa aici este mai rece [i mai curat\, iar cascadele mai înalte [i spectaculoase.

Un loc care ne-a fermecat cu totul este planta]ia de orez Tegallalang, de lâng\ Ubud. Plimbarea de-a lungul teraselor irigate ingenios este una extrem de pl\cut\ [i scenic\, cu [ansa de a vedea fermieri adev\ra]i lucrând p\mântul.

“The Hidden Canyon” l-am descoperit într-un articol despre frumuse]ile ascunse ale Bali-ului [i într-adev\r a[a a fost - numai câ]iva localnici [tiau despre acest loc, iar când am ajuns, nu era nici urm\ de

Templul Goa Gajah, foto: © Anca Cheregi

......................

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Temple First of all: Bali are o via]\ religioas\ extrem de activ\. Se spune c\ exist\ peste 10000 de temple [i de altare religioase pe insul\, dintre care am avut norocul s\ vizit\m câteva de-a dreptul fermec\toare. În func]ie de ora la care am ajuns pe acolo [i popularitatea templului respectiv, am avut parte fie de o experien]\ lini[tit\, cultural\, fie de o aglomerare absolut\ de turi[ti.

21

turist prin zon\. Am parcurs cele 3 canioane consecutive cu ajutorul ghidului nostru extrem de preg\tit, care ne spunea în fiecare moment unde este safe s\ c\lc\m sau pe care stânc\ ne putem c\]\ra. Traseul nu este deloc dificil, dar ai nevoie neap\rat de ni[te înc\l]\ri cu care s\ po]i intra în ap\.

La ie[irea din canion am avut parte de o plimbare superb\ prin planta]ii de orez nesfâr[ite.

Måncarea Mâncarea din Bali ar merita nu doar o postare întreag\, ci poate vreo 5 post\ri, cu re]ete [i video-uri [i impresii. Dar, nefiind din p\cate o prea mare buc\t\reas\, am s\ m\ rezum la a spune c\ aici am savurat cea mai bun\ mâncare din via]a mea. De fapt, pe lâng\ frumuse]ile din poze, mâncarea a f\cut

Maldive, foto: © Diana Chereche[

I OUR BALI STORY

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

The Hidden Canyon, foto: © Anca Cheregi

pe[te proasp\t.

Vara aceasta am avut mare noroc [i am reu[it s\ facem cele mai frumoase excursii. Dup\ atâta r\sf\] culinar [i aventuri urmeaz\ o perioad\ ceva mai restrictiv\ - momentan e timpul schimb\rilor (`n bine!) pe multe planuri. Sper s\ avem o toamn\ la fel de interesant\ ca ultimele luni.

Love,

Cascadele Git-Gitoto: © Anca Cheregi

....................

cam 50% din excursia noastr\. Diminea]a - neap\rat un smoothie bowl.

Cu de toate, v\ rog! Fructe, granola, flori - nimic nu lipsea din aromatele boluri. O cafea cu lapte pentru mine, un ceai pentru Bogdan [i eram gata pentru expedi]ii.

La prânz ne-am delectat de fiecare dat\ cu orez, pui cu curry, arome de lapte de cocos, lime, lemongrass, ardei iute. La cin\ fie alegeam o teras\ cu gr\din\ [i lumân\ri, fie mâncam la malul m\rii fructe de mare [i

.........................

22 DESTINA}II

Anca Cheregi ancacheregi.ro

24 VIP INTERVIEW

I PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÅNIEI

„Vreau s\ merg I want to follow pe urmele the footsteps bunicului meu! of my grandfather”!

Principele Nicolae al Romåniei INTERVIU

INTERVIEW

Prima Dvs. amintire despre Romånia?

Nu pot s\ spun cu exactitate care este prima amintire despre Romånia, dar pot s\ spun care a fost prima `ntålnire cu Romånia. 1992, de S\rb\torile Pascale, odat\ cu vizita `n Romånia a bunicului meu (n.r.

Regele Mihai). ~nainte de aceast\ c\l\torie auzusem de la bunicii mei multe pove[ti despre Romånia, dar una e s\ auzi pove[ti [i alta e s\ faci parte din ele. Atunci aveam doar [apte ani, nu `n]elegeam prea bine cine era bunicul meu. Pentru mine el era, pur [i simplu, bunicul meu! {tiam c\ a fost pe tronul Romåniei, [tiam c\ ]ara a avut o monarhie, dar pentru mine lucrurile acestea erau simple pove[ti.

Ziua `n care am `n]eles c\ bunicul meu nu este „doar” bunicul meu, a fost ziua `n care am ie[it `n balconul Hotelului Continental, `n fa]a c\ruia erau aduna]i un milion de oameni care scandau „Rege, nu pleca, Romånia este ]ara ta!” Pentru mine vizita la Bucure[ti a fost aventura unui b\ie]el de 7 ani, dar am `n]eles c\ bunicul meu era iubit.

Your first memory of Romania?

I cannot tell you exactly my first memory about Romania, but I do remember my first contact with Romania - the Easter of 1992, when my grandfather (King Michael of Romania) came back to visit. Before this trip I had heard many stories about Romania from my grandparents, but it’s one thing to hear and another thing to be in the middle of it all. I was only 7 then, so I didn’t have a proper understanding of who my grandfather was. For me, he was just my grandfather! I knew he had been king, that Romania had been a monarchy, but for me those were simply stories.

The day I understood he was not just my grandfather was the day when, from the balcony of the Continental Hotel, we saw a million people telling him ‘King Michael, do not leave, Romania is your country!’. For me the visit to Bucharest was an adventure for a 7 year old, but I learned then that he was a much loved man.

Cum a]i ajuns s\ iubi]i Romånia?

Nu [tiu cum s\ explic, dar dup\ acea vizit\ sufletul meu a r\mas `n Romånia! Dup\ anul 2000 am `nceput s\ fac vizite constante `n Romånia. C\l\toream peste tot `n ]ar\, descopeream „coperta” Romåniei – pentru c\ societatea romåneasc\ are mai multe straturi –, o ]ar\ minunat\ cu oameni primitori, frumo[i, iar din 2012 am `nceput colabor\rile pe proiecte cu impact social asupra comunit\]ilor. De fapt, prin oameni am `nceput s\ iubesc Romånia, s\ m\ simt legat de ea.

Ascultånd pove[tile ]\ranilor, ale oamenilor de tot felul, am `n]eles mai bine istoria familiei regale, am `n]eles mai bine rolul pe care l-a avut familia mea `n Romånia.

F\ceam voluntariat la T\[uleasa Social [i, acum cåteva s\pt\måni, am descoperit un traseu pe care l-a f\cut Regele Mihai de pe vremea cånd el era doar elev [i vreau s\-l parcurg [i eu. Traseul `ncepea de lång\ B\ile Herculane, de la Baia de Aram\ [i se termina lång\ o fåntån\ ce f\cea parte dintr-un zid al unei case din satul Popeni. Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!

How did you come to love Romania?

I can’t explain, but my heart stayed in Romania after that visit. After the year 2000, I started to visit Romania often. I was traveling nationwide, discovering the ‘front cover’ of Romania - because Romanian society has more than one layer -, a marvelous country with beautiful, welcoming people. And in 2012 I started to join social projects meant to help the community.

It is through its people that I learned to love Romania, to feel a bond.

By listening to the stories of the farmers, of the people of all kinds, I was in a position to better understand the history of the Royal Family, the role my family played in Romania.

I was volunteering for Tasuleasa Social and a few weeks ago I discovered a route that King Michael walked when he was just a student with his classmates, and I decided that I wanted to travel the route as well.

It begins near Baile Herculane, from Baia de Arama, and it finished near a fountain that is part of the wall of a house in Popeni village. I want to follow the footsteps of my grandfather!

{tim c\ v-a]i implicat `n foarte multe proiecte legate de istoria [i cultura Romåniei. Vorbi]i-ne despre cel mai recent – Via Transilvanica.

Via Transilvanica este un proiect `nfiin]at de „T\[uleasa Social, asocia]ia fondat\ de Alin U[eriu din Bistri]a, un drum de 1000 de kilometri care s\ uneasc\ ]ara de la un col] la altul.

I know you have been involved in many projects related to Romanian culture and history.

Tell us about your most recent one - Via Transilvanica.

Via Transilvanica is a project started by Tasuleasa Social, an association founded by Alin Useriu near Bistrita, a 1000 km trail that

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019 dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

„Caut un proiect prin care s\ pot ar\ta Romånia str\inilor”!

25

“I’m looking for a way to promote Romania abroad”!

Foto: © justvision

Cu Alin am `nceput primul voluntariat `n Romånia, `n 2008. Acum un an [i jum\tate m-am `ntålnit cu el [i am stat de vorb\. Mi-a spus c\ are un proiect mare [i am zis OK, cum pot s\ ajut? {i am fost numit Ambasadorul proiectului. ~n acest an, `n luna august, am plecat `mpreun\ cu so]ia mea, Alina-Maria de Romånia, `n Bucovina, la un festival de film. Cu aceast\ ocazie m-am hot\råt s\ parcurg o parte din Via Transilvanica pe biciclet\. Ne-am sincronizat agendele cu ceilal]i membri din echip\ [i, la `nceputul lunii septembrie, am luat startul din jude]ul Mehedin]i. Am f\cut marcajele de traseu [i le-am vopsit, dar mi-am dat seama foarte repede c\ nu era un traseu de biciclet\ potrivit pentru mine, potrivit pentru prima mea evadare pe biciclet\. Mi-am dat seam\ c\ traseul trebuie parcurs la pas, ca s\ te po]i `ntålni cu oamenii. Am stat de vorb\ cu oamenii de prin sate. Sunt oameni deosebi]i.

Inaugurarea proiectului a avut loc sfår[itul lunii septembrie 2019, la Drobeta Turnu Severin, un loc cu semnifica]ii istorice, este

connects the country from one end to another. I first volunteered with Alin in 2008. A year and a half ago, we had a talk and he told me that he has a big project in the works. I asked - ‘How can I help?’ And that’s how I became Ambassador of this project.

This year, in August, I went to a film festival in Bucovina with my wife, Alina-Maria of Romania. This is how I decided to start the bike tour.

We also arranged our agenda's so the team and I were able to start marking the trail in the middle of September, in Mehedinti County.

I made the road signs for the route, but I quickly realized that I wasn’t suitable for my first bicycle escapade. I realized that the path should be walked in order to be able to talk to those wonderful people.

I conversed with the people from the villges. They are incredibly warm and welcoming.

The project was launched at the end of September in Drobeta Turnu Severin, a place of historical significance and where my great great great uncle (King Carol) entered the country.

26 VIP INTERVIEW

I PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÅNIEI “We need to promote our country, we need Brand Romania”!

Pentru c\ suntem o revist\ de turism [i pentru c\ a]i vizitat multe locuri din toat\ lumea, am dori s\ [tim care dintre ele v-au r\mas `n suflet?

Aceast\ `ntrebare mi-a fost pus\ de o sut\ de ori (n.r. råde). Eu a[ `ntreba pentru ce, mai exact, trebuie vizitate anumite locuri? Sunt locuri unde nu mi-a pl\cut ca turist, dar mi-ar pl\cea s\ locuiesc.

Eu am avut „un traseu” lung, am colindat toat\ lumea. Un ora[ special e Sidney-ul, `n Australia. Pentru un turist Sidney-ul are multe de oferit, dar e fantastic s\ locuie[ti `n Sidney. Ai tot ce-]i dore[ti, aproape, `n fa]a casei. Standardul de via]\ este extraordinar.

Mi-au pl\cut multe locuri `n Africa, am locuit `n Kenya. Pentru experien]a de via]\ nu cred c\ exist\ un alt loc `n lume unde cultura, natura, aventura... pot fi mai intense. Acolo po]i desoperi esen]a vie]ii. Africa e diferit\ de la stat la stat, ]\rile s-au dezvoltat diferit `n func]ie de ]ara care le-a colonizat. Sudul a fost colonizat de olandezi, Namibia de nem]i, Marocul de francezi...

The Via Transilvanica Trail (‘The path that unites’) intersects with the path King Michael traveled. A lot of people questioned why we call Via Transilvanica ‘the path that unites’, since it does not travel throughout the whole country.

My answer is that 400 people have already traveled the first 300 kilometers, starting from Putna. People from all over the world, from Europe, Africa, Australia, America... Then how can Via Transilvanica not be ‘the path that unites’?

Since we are a tourism magazine and you have visited countries all over the world, what places do you have a soft spot for?

I’ve been asked this question hundreds of times. I usually respond with - for what reason should certain places be visited? There are places I didn’t enjoy as a tourist, but I would love to live there. I’ve seen many places from all over the world. A special city for me is Sydney, in Australia. Sydney has lots to offer for tourists, however I did not enjoy it so much as a tourist, but I believe it would be a great city to live in.

You have everything you need at your doorstep, next to your house.

The standard of living is sky-high.

I like lots of places in Africa. I lived in Kenya. From the standpoint of life experience, it’s hard to beat the intensity of nature, culture and adventure that is found there. There you can understand the spirit of life. Africa is different from state to state, depending on the colonizers.

The south was colonized by the Dutch, Namibia by the Germans, Morocco by the French...

My favorite place (maybe not from all the world has to offer, but

Regele Mihai al României [i Principele Nicolae al României la a 90-a aniversare a Reginei Ana a României.

Aubonne, 18 septembrie 2013.

Foto: © Morvan Alain

......................

locul pe unde a intrat `n ]ar\ str\-str\ bunicul meu, Regele Carol.

Traseul Via Transilvanica, „drumul care une[te”, se intersecteaz\ la un moment dat cu drumul parcurs de Regele Mihai. Au fost mul]i care au spus, OK, Via Transilvanica, dar traseul nu traverseaz\ toat\ ]ara, de ce se nume[te „drumul care une[te”?

R\spunsul meu a fost simplu. Peste 400 de oameni au parcurs deja primii 300 de kilometri, plecånd de la Putna. Au venit oameni din toat\ lumea, din Europa, din Africa, din Australia, din America. {iatunci, oare, nu e Via Transilvanica „drumul care une[te”?

Do you think Romanian society is heading in the right direction?

For sure. But we need to be patient and take small steps. We need to invest time, money and passion.

However, the reward will not come instantly, but it will.

In 5, 10, maybe 20 years...

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

27

{tim c\ sunte]i pasionat de ma[inile de curse, dar face]i [i tururi pe biciclet\. Pute]i alege? Ma[ina sau bicicleta? (n.r. råde) Ma[ini? Punct!

Depinde de ce experien]\ vrem s\ avem. ~mi place s\ m\ plimb cu bicicleta, e o relaxare 100%.

Cu ma[ina am aceea[i satisfac]ie, dar `ncerc s\ nu mai ap\s atåt de mult pedala accelera]iei.

Nu am ajuns la performan]ele bunicului meu, care era pasionat de ma[ini [i a recondi]ionat mai multe jeep-uri, vreo 6-7, dar pl\cerea condusului e la fel de mare.

I know you are a fan of race cars, but you also like cycling.

Can you choose between them?

Cars! It depends on what you’re looking for. I enjoy cycling as it’s absolute relaxation.

The car offers me the same satisfaction, but I try to restrain myself from stepping on the gas so much.

My passion for cars didn’t reach the magnitude of my grandfather’s, who had about seven Jeeps he was working on them, but the passion for driving is the same.

....................

„Trebuie s\ ne promov\m brandurile de ]ar\”!

Principele Nicolae de Romånia [i Principesa Alina-Maria de Romånia prezen]i la nunta lui Mariei Magdalena de Tornos – sora ducesei de Vendome, prin]esa Philomena din Orleans – cu Jean Claus, Contele de Cleron, Haussonville, Viena, Austria, 26 august 2017, foto: © David Nivi, DNphotography

Locul meu preferat, nu [tiu dac\ din lume, dar e sigur `n top 3, este Cornwall din Anglia, cu plaje lungi, nisip fin [i ape albastre. Dar, `n Anglia, m-am sim]it `ntotdeauna str\in. ~n Romånia m\ simt acas\.

Maramure[ul, Bucovina [i Sinaia sunt de vis. {i, din list\, nu poate lipsi Delta Dun\rii. Mi-am f\cut Luna de Miere `n Thailanda [i la Green Village, unde se vars\ Dun\rea `n Marea Neagr\.

definitely in top 3 for me) is Cornwall in England, with long beaches, fine sand and blue seas. But I’ve always felt a stranger in the UK. I feel at home in Romania. Maramures, Bucovina and Sinaia are jewels. Also, no top would be complete without the Danube Delta. I had my honeymoon in Thailand and at Green Village in the delta, where the Danube flows into the Black Sea.

Ce au romånii [i nu au alte na]ii?

Fiecare loc din Romånia are o aur\ special\.

Nu sunt prea multe ]\ri `n lume care s\ aib\ absolut tot: mun]i, mare, istorie, cultur\. {i avem foarte multe produse romåne[ti de calitate. Am o prieten\ care lucreaz\ marochin\rie – Simina Filat Design – , la Cluj facem ni[te ceasuri superbe din lemn – Noah –, avem printre cele mai bune vinuri din lume, facem [i pantofi pentru barba]ii, manufactur\, dup\ metode tradi]ionale – Petru&Claymoor.

What does Romania have that other countries don’t?

Every place in Romania has a special aura. There aren’t many places in the world that have so much - mountains, sea, history, culture... And we have many quality products made here. I have a friend who makes leather goods - Simina Filat Design -, there are beautiful wooden watches being made in Cluj by Noah, we have some of the best wines in the world, we also make shoes for men according to traditional methods - Petru & Claymoor.

Dar, ce nu au romånii?

Noi avem de toate, dar nu [tiu dac\ [tim ce avem de f\cut! E [i bine, e [i r\u. Turismul, de exemplu, nu e pus `n valoare [i avem locuri care arat\ ca acum 150 de ani. ~n tot r\ul este [i un bine, aceste locuri sunt unice, fermec\toare. Viscri, de exemplu, cu ajutorul Prin]ului Charles, este un exemplu de cum putem face lucrurile bine.

Avem ora[e bijuterii, Timi[oara, Sighi[oara, Oradea, Sibiul, Ia[ul `ncepe `ncet-`ncet s\ arate bine. Suntem un popor primitor, avem un suflet mare, iar str\inii sunt uimi]i s\ descopere oameni a[a cum nu mai sunt `n alte p\r]i.

Dar trebuie s\ ne promov\m brandurile de ]ar\!

What does Romania lack?

We have everything, but we are at a loss for what to do! There are good things and bad things. We do not invest in tourism and we have places that look like they did 150 years ago. There’s also a good part in this because these places are unique and enchanting. Viscri, as Prince Charles shows us, is an example of how things should be done.

We have marvelous towns, Timisoara, Sighisoara, Oradea, Sibiu, Iasi - they are all slowly getting better. We are a welcoming people with a big heart, and foreign visitors are amazed to see people like there aren’t in other parts of the world.

But we need to promote our country, we need 'Brand Romania'!

28 VIP INTERVIEW

I PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÅNIEI

.......................

Crede]i c\ societatea romåneasc\ se `ndreapt\ `ntr-o direc]ie bun\?

Cu siguran]\, da! Dar trebuie

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

s\ avem r\bdare, s\ facem pa[i mici.Trebuie s\ investim timp, bani [i suflet. Recompensa nu va veni imediat, dar va veni.

Peste 5, peste 10 sau peste 20 de ani.

Foto: © justvision

~n ce proiecte v-a]i dori s\ v\ implica]i `n viitor?

Caut un proiect prin care s\ pot ar\ta Romånia str\inilor! Poate fi prin produse, prin turism, prin business... nu conteaz\. Trebuie s\ ar\t\m str\inilor ce avem, „s\ punem pe mas\”. Am un proiect prin care promovez `n str\in\tate, `mpreun\ cu so]ia mea, vinurile romåne[ti [i promov\m produse romåne[ti prin diverse colabor\ri [i proiecte.

Dar cred c\ vinurile sunt cea mai bun\ carte de vizit\ a Romåniei.

Prin vin po]i descoperi cultura, p\måntul, business-ul romånesc, oamenii deosebi]i... cånd bei un vin bun vrei s\-i cuno[ti [i istoria!

Lucrez [i la alte proiecte, `n noiembrie voi lansa Asociatia Principele Nicolae. Asocia]ia î[i propune s\ continue misiunea început\ de str\mo[ii s\i, Regele Mihai [i Regina Ana a României.

Obiectul de activitate al asocia]iei vizeaz\ educa]ia [i mediul.

Vreau s\ am discu]ii deschise cu oamenii de vårsta mea, cu studen]ii, cu actorii, cu oamenii din business... vreau s\ `nfiin]ez o [coal\ de meserii... E o mare provocare pentru mine, trebuie s\ recrutez profesori, s\ g\sesc spa]ii de `nv\]\månt... m\ implic `n antreprenoriatul social.

Romånia poart\ o amintire ne[tears\ Regelui Mihai [i Reginei Ana. ~n `ncheiere v\ rug\m s\ `mp\rt\[i]i cu noi o amintire drag\ despre bunicii Dvs. (n.r. a urmat o pauz\ lung\) ~ntr-o var\, i-am f\cut o vizit\ bunicului meu [i ne-am dus s\-i vedem Jeep-urile. Ne-am urcat `ntr-unul [i am f\cut o plimbare. Dup\ cå]iva kilometri a oprit, a coboråt [i mi-a spus: e råndul t\u! Nu mi-a venit s\ cred c\ bunicul meu vorbea serios. Am a[teptat acel moment de cånd eram mic. {i am urcat la volan cu bunicul meu lång\ mine. Mi-a explicat cåteva lucruri [i am pornit. Nimeni nu avea voie s\-i conduc\ jeep-ul. Dup\ acel eveniment, am r\mas mult timp cu un zåmbet pe fa]\. Nu [tiu dac\ eram mai fericit pentru c\ bunicul meu a avut `ncredere `n mine sau eram pur [i simplu bucuros de primul meu drum la volanul unui jeep. A fost un moment foarte drag mie.

Cu bunica mea am petrecut mai mult timp `mpreun\. Mergeam `mpreun\ la pescuit, m-a `nv\]at s\ joc golf. Am petrecut momente speciale cu bunica mea!

What kind of projects would you like to be involved in the future?

I’m looking for a way to promote Romania abroad! It can be through products, tourism, business... It doesn’t matter. We need to show foreigners that we have so much to offer and quality. I always use the opportunity to promote Romania when abroad. I am involved in a project where I promote Romanian wines and certain products abroad, with my wife. I think wines are the best business card for Romania. Through wine you can discover Romanian culture, land, interesting people... When you drink a good wine, you naturally want to learn its history! I’m also working on other projects. In November I will launch the Prince Nicholas Association.

The goal of the association is to continue the mission started by my grandparents, King Michael and Queen Ana and my ancestors. It will start with projects that focus on education and the environment. I want to talk with people of my age, with students, with actors, with businessmen... I want to start a vocational school... It’s a challenge for me because I have to find teachers, find spaces to teach... I would like to start this project that would create social entrepreneurship.

Romania proudly wears the imprint of King Michael and Queen Ana. As a conclusion, please share with us a memory of your grandparents that is dear to you.

One summer, I went to visit my grandfather and together we went to see his Jeep collection. We hopped into the Willy’s jeep that General Patton owned and we started driving. After a few kilometers, he stopped and told me - ‘It’s your turn now!’. I couldn’t believe that he was serious. I had been waiting for that moment since I was a little kid. And so I jumped in the driver’s seat. He showed me a few things and off we went. No one was allowed to drive his Jeeps. This surprise left a longlasting smile on my face. I don’t know what was more surprising for me - that my grandfather let me drive his Jeep or that he had trust and confidence in me to drive one of his jeeps with him next to me. It was a very dear moment for me.

I spent a lot of time with my grandmother. We went fishing together and she taught me how to play golf.

I lived special moments with my grandmother!

Marcel {tef Publisher dertourlife

30 DESTINA}II EXOTICE

I VIETNAM

Savoarea Vietnamului

Un pic din savoarea Vietnamului

Cum ajungi în Vietnam

Peisajele uimitoare [i cultura local\ fermec\toare fac din Vietnam o destina]ie ideal\ de c\l\torie pentru grupuri de orice dimensiune.

De la zonele superioare nordice, la coasta central\ [i pân\ la câmpiile exotice din provinciile de sud, varietatea Vietnamului este covâr[itoare.

Geografia Vietnamului asigur\ c\ este întotdeauna un moment bun pentru a c\l\tori.

S\ c\l\tore[ti c\tre Vietnam cu avionul este destul de u[or, deoarece multe companii aeriene ofer\ zboruri directe sau indirecte interna]ionale. Zborul este cel mai rapid [i mai convenabil mod de a c\l\tori pe distan]e lungi în Vietnam. Mai mult, biletele de avion cump\rate sunt destul de ieftine, indiferent dac\ dori]i s\ lua]i un zbor intern în ]ar\ sau un zbor interna]ional c\tre o ]ar\ vecin\.

31

China la nord, Cambodgia la sud-vest [i Laos la vest.

Marea Chinei de Sud m\rgine[te ]ara spre est.

• Suprafa]\: 331 041 km2 • Popula]ie: 96,49 milioane (dec. 2018).

• Capital\: Hanoi.

• Fus orar: GMT + 7 ore.

Nu exist\ nici un timp de var\(DST) utilizat în Vietnam.

• Religie: budi[ti (75%), catolici (7%), Caodaïstes (2%), Hoâ Hao (2%), protestan]i (0,75%), musulmani (0,1%).

• Limba: vietnamez\.

• Moneda: VND Dong vietnamez (1 USD = 23 250 VND - ianuarie 2019).

Foto: © Corina Chiriac, Travel Support Specialist

Destina]ia în linii mari • }\ri învecinate:

................................

DESTINA}IE DE TOP

.............

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Familie de pescari din jurul satului Kenh Ga. Foto: © Dan Dinu www.photolife.ro

Transportul local Motocicletele sunt principalele mijloace de transport în Vietnam, dar chiar dac\ majoritatea localnicilor le conduc, legea interzice în mod clar ca orice str\in f\r\ licen]\ vietnamez\ valabil\ s\ conduc\ o motociclet\ (licen]ele interna]ionale nu se aplic\ în Vietnam). Într-adev\r, traficul este dens [i riscul de accidente este real. În plus, majoritatea poli]elor de asigurare de c\l\torie nu acoper\ c\l\torii pentru accidente de

motociclet\. Cu toate acestea, dac\ dori]i cu adev\rat s\ v\ deplasa]i [i s\ conduce]i a[a cum o fac vietnamezii, nu ve]i avea nicio problem\ în a g\si o agen]ie sau un hotel care închiriaz\ motociclete (automate sau semi-automate) cu c\[ti pentru str\ini.

Escapada mea în Vietnam a fost în luna iulie a.c. al\turi de un grup de 8 persoane, pentru un sejur de 6 nop]i [i am vizat în aceast\ c\l\torie

I VIETNAM

Complexul carstic din Tam Coc,

autentic, pe o strad\ mic\, am gustat câteva preparate pe baz\ de orez, precum Banh Beo, Banh Nam sau Banh Ram It. Am continuat traseul în jurul cet\]ii imperiale, pentru o a doua oprire pentru un fel de cl\tit\ cu totul special\: Banh Khoai pe care am servit-o cu un delicios sos local. Traseul a continuat `n aceea[i manier\, gusturile au fost din abunden]\, un mix de dulce [i picant. Seara a fost plin\ de zâmbete [i multe fotografii. Atmosfera local\ era cu totul diferit\ de orice mai v\zusem sau tr\isem. Concluzia primei zile, un or\[el foarte dinamic, cu un apus de soare superb. În diminea]a urm\toarei zile, ne-am început traseul cu o vizit\ în

foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

Foto: © Corina Chiriac, Travel Support Specialist

explorarea a dou\ dintre cele mai importante zone Hue [i Hoi An. Hue, ora[ imperial vietnamez, denumit si Complexul Monumental Hue este pe Lista Patrimoniului UNESCO din 1993. Are o bog\]ie cultural\ [i istoric\ impresionant\. Atrac]iile importante includ Citadela, o fort\rea]\ cu o circumferin]\ de aproape 10 km înconjurat\ de ziduri înalte [i foarte groase, Râul Parfumat cu Pagoda Tien Mu [i Mausoleul Împ\ratului Minh Mang, dar [i mausoleele Tu Duc Khai Dinh [i pia]a Dong Ba. A fost capitala Vietnamului sub domnia dinastiei Nguyen, de la începutul secolului al XIX-lea pân\ în 1945. Celebrul râu Perfume împarte ora[ul, desp\r]ind ora[ul vechi de nord de ora[ul modern de sud.

Pentru Hue am avut dedicate 2 zile. Am s\ v\ povestesc câteva lucruri interesante despre ce am descoperit aici.

Street food tour by cyclo un tur de ora[ parcurs pe un taxi cu biciclete cu trei ro]i. Este o varietate local\ de rickshaw, deosebit de popular în rândul turi[tilor vietnamezi. Ne-am îndr\gostit de el pentru aspectul s\u neobi[nuit [i pentru oportunitatea de a ne cufunda în atmosfera Vietnamului în timpul c\l\toriei. Cyclo nu este foarte rapid `ns\ am parcurs distan]e lungi, am trecut podul Phu Xuan pân\ pe cel\lalt mal al râului, ceea ce ne-a facilitat s\ fotografiem peisajele locale [i obiectivele turistice .

Prima oprire din turul nostru gastronomic a fost un restaurant local

................

32 DESTINA}II EXOTICE

Cetatea Imperial\. A fost construit\ între anii 1804 [i 1833, la ini]iativa fondatorului dinastiei Nguyen, Gia Long (n\scut în 1762 la Hué). În 1993, Cetatea Imperial\ din Hué a fost înscris\ în Patrimoniul Mondial al Umanit\]ii. Poarta de Sud (Ngo Mon) este intrarea principal\ în cetate.

De aici, împ\ratul putea asista la diverse ceremonii oficiale [i parade militare. Ea este alc\tuit\ din cinci por]i, trei pe latura de sud [i dou\ por]i laterale. Poarta central\ era rezervat\ împ\ratului [i familiei sale, cele dou\ por]i care o str\juiesc erau destinate mandarinilor, iar por]ile laterale erau destinate solda]ilor, cailor [i elefan]ilor.

(Visiting Mandarin's family garden house in Hue ) a fost urm\toarea

Restaurante recomandate • Le Jardins de la Carambole Hue. • Y Thao Garden house Hue

Hoteluri recomandate • Pilgrimage Village.

• Thanh Lich.

experien]\ la o cas\ tradi]ional\ construit\ dup\ reguli precise de FengShui. Lini[tea acestei case ne-a oferit [ansa de a experimenta adev\rata senin\tate a unui astfel de loc. C\l\toria a continuat cu vizita la mormântul lui Tu Duc, unul dintre cele mai frumoase situri din Hue. Construit în timpul vie]ii împ\ratului, pe o vale îngust\ aflat\ la aproximativ 8 kilometri de centrul ora[ului Hue, mormântul este un model de art\ [i arhitectur\ tradi]ional\ vietnamez\. Într-o atmosfer\ calm\ [i lini[tit\, aproximativ 50 de cl\diri sunt r\spândite pe întreaga zon\. Altare, pavilioane, teatre [i temple sunt unite în ceea ce se nume[te zon\ de cult. Am fost surprin[i de m\rimea mormintelor imperiale care reflect\ visul de m\re]ie, putere [i frumuse]e al fondatorilor lor. Înainte s\ p\r\sim Hue pentru a descoperi zona Hoi An, c\l\toria noastr\ a continuat cu vizita celui mai important sit arheologic, Sanctuarul My Son. Aici au stat cantona]i solda]ii Viet Cong în timpul r\zboiului [i am p\[it printre ruinele unei civiliza]ii legendare, Civiliza]ia Cham a Regatului Champa. Am descoperit urmele de obuze dintre templele misterioase, o capodoper\ a umanit\]ii, în care c\r\mizile sunt îmbinate într-o arhitectur\ sofisticat\, f\r\ ciment [i f\r\ al]i lian]i

Câteva info utile • Timpul favorabil de c\l\torie: martie - mai [i din iulie pân\ la mijlocul lunii septembrie.

• Temperatura a fost extrem de ridicat\, se sim]eau din plin cele peste 43 grade C, la fel [i umiditatea care constant avea o medie de 80%. Hidratarea trebuia f\cut\ în mod regulat, ochelarii [i ceva s\ ne acopere capul au fost accesorii obligatorii.

• Orice contact fizic afectiv între b\rba]i [i femei nu este adecvat în public. Este mai bine s\ evita]i s\ v\ ar\ta]i afec]iunea în public.

• Când vizita]i un templu sau o pagod\, fi]i preg\ti]i s\ v\ scoate]i pantofii [i [osetele înainte de a intra în orice loc religios. L\s\]i-i la intrare [i merge]i descul]i.

• Nu purta]i p\l\rii sau [epci în temple [i pagode.

• Dac\ sunte]i invita]i la domiciliul cuiva, în mod tradi]ional, atunci când dori]i s\ oferi]i ceva cuiva sau când primi]i un cadou / obiect de la cineva, trebuie s\ folosi]i ambele mâini.

pentru leg\tur\.

De[i multe dintre temple au fost devastate de ho]i, monumentele r\mase sunt impresionante.

Zilele au urmat cu descifrarea zonei Hoi An

................................

................

Foto: © Corina Chiriac, Travel Support Specialist

Local restaurants by cyclo Hue – poate s\ nu fie pe gustul tuturor `ns\ este o experien]\ pe care nu trebuie s\ o rata]i.

33

Foto: © Corina Chiriac, Travel Support Specialist

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Pa[nic [i str\vechi, Hoi An este una dintre cele mai faimoase destina]ii turistice din tot Vietnamul central, care atrage nu numai turi[ti autohtoni, ci [i turi[ti din întreaga lume. Timp de multe secole, Hoi An a fost o oprire obligatorie pentru toate navele comerciale din Europa [i Asia care treceau prin regiune, la fel ca Macao [i Malacca.

Astfel a preluat [i s-a `mbog\]it cu multiple influen]e arhitectonice chineze, japoneze [i franceze. Ast\zi, ora[ul are peste 800 de cl\diri istorice listate, iar centrul ora[ului este închis circula]iei, fiind catalogat ca Patrimoniu Mondial UNESCO. Pe lâng\ interesul s\u istoric [i farmecul str\zilor sale mici, ora[ul este renumit pentru specialit\]ile culinare,

34 DESTINA}II EXOTICE

I VIETNAM

plaja sa lat\ cu nisip alb [i oportunitatea de a explora numeroasele sale buticuri de croitorie, lamipoane, ceramic\.

Ajun[i `n Hoi An, seara a fost la dispozitie pentru a ne bucura de relaxare la hotel sau de a porni `n explorarea `mprejurimilor pe cont propriu. {i cum `n agita]ia local\ totul este ame]itor, de la trafic la zecile de variante de servire a mesei, seara s-a `ncheiat iar cu degustare de fructe locale, salate si supa PHO, mândria culinar\ a vietnamezilor, renumita sup\ de vit\ cu t\i]ei care se gase[te peste tot. Pho este o supa cu carne de vit\ [i os cu m\duv\ cu tot, la care se adaug\ tot felul de ingrediente precum sos de pe[te amestecat cu sos de soia, ghimbir, anason, scor]i[oar\, ardei iute, zeam\ de lamaie.

Alte bun\t\]uri care î]i vor atrage recuno[tin]a papilelor gustative sunt ChaCa, pe[te în vas de lut sau pache]elele de primavar\ învelite în foi]e de orez [i umplute cu t\i]ei, carne, fasole [i alte legume.

La capitolul b\utur\, dac\ vrei s\ gu[ti ceva tradi]ional, po]i încearca vinul de orez (Happy wine), un fel de ]uic\ foarte tare. Vietnamezii sunt mari b\utori de bere, care se g\se[te cam peste tot. Un deliciu pe care nu puteam s\ nu `l men]ionez este cafeaua vietnamez\, una dintre cele mai aromate din lume. Vietnamul este al doilea exportator de cafea din lume, iar oferta de aici este cople[itoare.

Zilele treceau cu rapiditate si au urmat plimb\ri pe Råul Thu Bon [i lec]ii de g\tit în stil vietnamez, la localnici, Tra Que local house lunch Hoi An. A fost o experien]\ inedit\, iar mâncarea pe care am preg\tit-o a fost delicioas\ [i comestibil\, pentru c\ la final ne-am delectat cu to]ii Noaptea în Hanoi, foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

cu ceea ce am g\tit.

Am fost [i la plaj\ pe malul m\rii, am f\cut o baie relaxant\ în piscina resortului [i am avut parte de câteva apusuri magnifice.

Pentru iubitorii de ceai [i cafea Reaching Out Teahouse este un local plin de armonie. Totodat\ este [i magazin care vinde decora]iuni din ceramic\ pentru cas\, îmbr\c\minte, gen]i, bijuterii, produse perso-

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Recomand\ri de hoteluri Hoi An: • Hoi An Rosemary Boutique Hotel, Palm Garden Beach

•

restaurant Hoi An Ngon Villa Hoi An The Deck House An Bang beach Hoi An, atåt felurile de måncare servite cåt [i atmosfera au fost deosebite.

• •

Foto: © Anca-Alina Du[e

nalizate [i unice, inspirate din cultura [i folclorul tradi]ional vietnamez.

Fiecare articol este lucrat cu grij\ de artizanii cu handicap angaja]i acolo.

Au [i o minifabrica în spatele ceain\riei; Reaching Out Teahouse angajeaz\, de asemenea, personal cu deficien]e de auz, iar veniturile sunt readuse în afacere pentru a instrui [i a angaja persoane cu dizabilit\]i în tot Vietnamul.

...........

Recomand\ri de restaurante locale: • Dao Tien Riverside

35

O alt\ experien]\ care trebuie bifat\ dac\ ajungi aici este Market Tour, Basket Boat Ride and Cooking Class. Highligt-uri Po]i experimenta [i savura dup\ caz agita]ia pie]ei de diminea]\ din Hoi An, te po]i bucura de croaziera pe râul Thu Bon, explorezi p\durea dens\ de palmieri [i nuc\ de cocos cu o barc\ de co[ de bambus. Pe `nserat ai ocazia s\ participi la o clas\ de g\tit într-un cadru rural.

Vei avea o zi full, iar costul unei astfel de experien]e nu dep\[e[te cu mult 30 euro/persoan\. ~ns\ cea mai frumoas\ experien]\ din acest trip a fost explorarea zonelor rurale. A[adar ultima zi a acestei aventuri a debutat `nc\ din zori cu o excursie pe scutere Vespa. Rural life discovery by Vespa in Hoi An. Turul a `nceput `n for]\ [i `n vitez\, senza]iile au fost variate, de la bucuria resim]irii unor temperaturi mai joase, la teama c\ te po]i ciocni `n orice moment, `n orice intersec]ie. {oferii extrem de experimenta]i au f\cut din traseu o adevarat\ aventur\.

Magazin de suveniruri, foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

I VIETNAM

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

.........................

36 DESTINA}II EXOTICE

...

Familie de pescari din satul Kenh Ga Foto: © Dan Dinu www.photolife.ro

tainele culturilor de cafea. Am traversat râul Thu Bon pe un pod nou construit [i ne-am bucurat de priveli[tile uimitoare în toat\ zona rural\ a ora[ului Hoi An. Cu siguran]\ timpul de calitate petrecut în Vietnam [i experien]ele `mp\rt\[ite vor avea un impact pozitiv asupra viitorilor turi[ti, colegi sau prieteni care vor inten]iona s\ bifeze câteva locuri frumoase prin Asia.

See you next time, Vietnam!

Foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

...............

DESTINA}IE DE TOP

Prima oprire a fost într-o cas\ ancestral\, urmat\ de vizita la fabrica constructorilor de b\rci tradi]ionale. Am traversat cåmpii luxuriante de orez [i terenuri agricole interminabile.

Am luat prånzul cu o familie local\ care practica ]esutul tradi]ional [i am descoperit tainele procesului de fabricare Banh Dap, un celebru cracker de orez local. Vespa ne-a condus [i la o cafenea local\ pentru a degusta b\uturi pe baz\ de cafea sau cacao, aici am deslu[it pe `ndelete

Corina Chiriac ...............

Travel Support Specialist

38 MOZAIC

I VACAN}A DE IARN| ~N EGIPT Viziteaz\: Piramida Giza, Piramida în trepte a lui Djoser din Sakkara [i Piramida Ro[ie de la Dahshur

DESTINA}IE DE TOP

Templul lui Amon-Ra din Karnak din celebra Valea a Regilor, foto: © Laura RR

VACAN}A DE IARN| S\ stai o s\pt\mân\ la soare, la 30 de grade, s\ faci plaj\ [i baie în Marea Ro[ie, s\ te plimbi seara c\lare pe c\mil\ printre piramide iluminate feeric, s\ faci scuba diving în adâncuri printre pe[ti colora]i [i recife de corali în timp ce `n ]ar\ e cod galben de ger..., asta da vacan]\! }ara faraonilor nu mai e acum atåt de departe [i nici atåt de scump\ precum p\rea `n vremurile de trist\ amintire, agen]iile se `ntrec `n oferte de revelion [i pentru `nceputul noului an. ~n]eleg acum de ce romånii se înghesuie la soare, mai ales iarna, s\ plece `n Egipt, la temperaturi de var\.

Piramidele Giza, Sfinxul, Sakkara [i Memphis ~]i po]i `ncepe experien]a egiptean\… bucur\-te de misterele lumii antice [i f\ o vizit\ piramidelor din Giza, cele mai faimoase monumente din lume . Construite în anul 2550 î.Hr., piramidele au trecut testul timpului, fiind singura minune a lumii antice care a d\inuit. Un tur complet al piramidelor `ncepe cu celebrele Piramide Giza, Piramida în trepte a lui Djoser din Sakkara [i Piramida Ro[ie de la Dahshur. Pe traseu te po]i opri la Memphis pentru a vedea statuia lui Ramses al II-lea.

Viziteaz\ [i primele piramide construite în Egipt, aproape de capitala antic\ Memphis. De[i aceste piramide sunt mai pu]in faimoase decât surorile lor mai mari din Haram, au [i ele o istorie frumoas\.

C\lare pe c\mil\, la apus, printre Piramide Piramidele sunt impresionante v\zute din orice unghi sau la orice or\ din zi sau din noapte, dar experien]a pe care o po]i avea c\lare pe o c\mil\ `ntr-un tur al piramidelor Giza la apus este, `ntr-adev\r, o experien]\ unic\ pe care nu vrei s\ o ratezi. Frumosul apus al de[ertului face ca piramidele s\ par\ c\ plutesc `n de[ertul ro[iatic cu iriza]ii glorioase de carmin auriu, iar adierea cald\ a våntului ce ridic\ pe-alocuri nisipul te va transpune direct `n timpuri faraonice.

Turul ora[ului ~n Egipt nu sunt doar piramide. Prive[te dincolo de aparen]e [i descoper\ capitala Egiptului, trepidant\, [ocant\, unde contrastele dintre boga]i [i s\raci te izbesc, unde sunt cartiere întregi cu oameni care

39 Sfinxul [i Marea Piramid\ din Giza, foto: © Annemarie Angelo

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Viziteaz\ capitala Egiptului, celebra cetate Cairo, Cartierul islamic, de pe malurile Nilului [i Muzeul egiptean.

locuiesc în case pe jum\tate d\râmate sau chiar colibe din lut [i paie, mai ales la periferia pe care trebuie s\ o traversezi pentru a ajunge la Piramidele din Giza [i la Sfinx. Norul de smog se poate vedea cu ochiul liber dac\ ajungi la un punct de observa]ie precum cel de la Moscheea lui Muhammad Ali, iar praful gros de dou\ degete se a[eaz\ pe ma[ini,

...........................

Pe[ti multicolori la recife de corali din Marea Ro[ie, foto: shutterstock

Croazier\ pe Nil

pe cl\diri, pe b\nci [i pe oameni. Este trist s\ vezi cum a dec\zut o civiliza]ie veche de 4.000 de ani, dar s\ vedem partea plin\ a paharului, partea turistic\. Capitala Egiptului, Cairo, are multe de ar\tat, are comori ascunse [i monumente celebre pe care mul]i vizitatori nu ajung s\ le vad\ niciodat\. Viziteaz\ celebra cetate Cairo care domin\ orizontul ora[ului din orice unghi ai privi, cartierul vechi, islamic, de pe malurile Nilului, una dintre cele mai vechi zone ale ora[ului, plin\ de moschei [i pie]e medievale [i magazinele de condimente [i mirodenii.

Nu rata „perla coroanei”, Muzeul egiptean. Situat în inima ora[ului, muzeul prezint\ artefacte [i moa[te incredibile. Cu cea mai mare colec]ie de art\ egiptean\ din lume [i cu o expozi]ie spectaculoas\ de mumii, muzeul nu trebuie s\ lipseasc\ de pe lista ta.

Traficul [i transportul în comun sunt lucrurile care-]i aduc aminte c\ te afli în Africa. Trocariciul vechi, mizerabil [i aglomerat care serve[te drept mijloc de transport pentru cei f\r\ ma[in\ m-a întristat. A trebuit s\ încerc pe pielea mea o astfel de dubi]\ când am f\cut transferul de la resortul în care eram cazat\ spre portul din Hurghada, pentru scubadiving.

Distrac]ia din adåncuri Dac\ alegi o excursie cu barca la scuba diving vei avea parte de serviciile irepro[abile, [i de pre]urile incredibile: 20 de dolari/ persoan\ pentru dou\ sesiuni de scufund\ri, plus mas\ pe barc\. Iar dac\ vrei instructor personal, mai trebuie s\ dai al]i 10 dolari.

...........................

ÎN EGIPT

Croazierele nu mai sunt acele experien]e fabuloase pe care le visam `n copil\rie [i pe care nu le-am putut avea, dar o croazier\ pe Nil e cu totul altceva.

Cairo e un ora[ care te sleie[te de puteri, a[a c\, o evadare din agita]ia ora[ului într-o croazier\ de noapte pe Nil, cu spectacole de dans Sufi [i dansatoarele „din buric”, sau o croazier\ pe Nil într-o felucca – o barc\ cu vele tradi]ional egiptean\ – e, `ntr-adev\r, o experien]\ veritabil\. Navigarea în sus [i în jos pe Nil `]i permite s\ vezi ora[ul dintr-o alt\ perspectiv\.

Turul Alexandriei Una dintre cele mai populare destina]ii de vacan]\ din Egipt, Alexandria, situat\ pe malul M\rii Mediterane, este cel mai mare ora[ egiptean.

Fondat de Alexandru cel Mare, ora[ul poart\ `nc\ urmele trecutului s\u glorios, grec, roman [i napoleonic. F\ un tur al ora[ului [i viziteaz\ toate monumentele istorice pe care le are de oferit: Amfiteatrul roman, Pilonul Pompei, catacombele medievale Kom El Shoqafa [i Cetatea Qaitbay construite pe acela[i sit cu faimosul Far din Alexandria.

De[ertul, `ntre alb-negru O excursie `n de[ert te trimite, dintr-o dat\, `n alt\ lume. Ståncile proeminente, str\lucitoare, de culoare alb\, care se `nal]\ din nisipul de[ertului la fel de alb [i razele de soare proiectate pe fundalul negru al de[ertului creeaz\ o imagine selenar\.

Peisajul seam\n\ mai de grab\ cu unul de pe lun\ decât cu unul de pe P\mânt. Excursiile `n de[ert se fac `n

40 MOZAIC

I VACAN}A DE IARN| ~N EGIPT

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

M\n\stirile din Wadi Natrun: Deir Anba Bishoim, Deir Abu Maqar, Deir El-Baramus [i Deir El-Suryani

coloan\ de ATV-uri sau `n caravan\ de c\mile. Dac\ ai achizi]ionat un tur cu „de toate”, po]i avea parte de o cin\ organizat\ `ntr-o oaz\ artificial\.

Wadi Natron ~ntr-o vacan]\ `n Egipt, de regul\, turi[tii romåni se limiteaz\ la vizitarea piramidelor, la un tur de ora[ [i, cel mai probabil, la relaxarea pe care o pot avea `ntr-un resort all-inclusive.

Wadi Natrun este un ora[ special vizitat rar de turi[ti, aflat pe drumul spre Alexandria, `n afara traseelor turistice clasice. Ora[ul g\zduie[te cele mai vechi m\n\stiri din Egipt: Deir Anba Bishoim, Deir Abu Maqar, Deir El-Baramus [i Deir El-Suryani. Aici, la m\n\stirile din Wadi Natrun, po]i descoperi spiritul Egiptului, inima care mai bate `nc\.

mearg\ acolo unde se adun\ localnicii, `n zone non-turistice, s\ intre `n magazinele frecventate de localnici, s\ månånce `n localurile `n care månånc\ [i ei. Egiptenii, în simplitatea [i s\r\cia lor, sunt calzi [i mode[ti.

Pia]a de c\mile – Souq al-Gemaal, în arab\ – este unul din acele locuri neobi[nuite din destina]iile noastre turistice care trec neobservate de ochiul turistului dornic s\ bifeze o list\ de obiective turistice.

Vizitatorii care doresc s\ vad\ o pia]\ de c\mile, s\ `n]eleag\ cum func]ioneaz\ ea, s\ asiste la cump\rarea [i vânzarea de c\mile pot merge `n pia]a Birkashvor.

Tranzac]iile de c\mile se fac doar vinerea `ntre orele 7:00 [i 12:00, dar cei care vor doar s\ le admire, s\ vad\ sutele de c\mile [i s\ le fac\ poze, pot vizita pia]a oricånd.

Oasis Al-Fayoum [i Wadi Rayan Nu [tiu dac\ Oasis Al-Fayoum [i Wadi Rayan, suburbii aflate `n cea mai cunoscut\ oaz\ din de[ertul egiptean, al-Fayoum – un ora[ din mijlocul de[ertului, aflat la cå]iva kilometri distan]\ de zona arid\ [i pustie a de[ertului – poate oferi turi[tilor acelea[i satisfac]ii ca cele date de vizitarea marilor monumente egiptene – faimoasele piramide din Giza [i templele din Luxor – , dar [tiu c\ aceast\ zon\ a fost considerat\ de egipteni, mult\ vreme, un fel de minune zeiasc\, o nestemat\ ascuns\ a de[ertului. Oaza contrasteaz\ frapant cu peisajul egiptean, `n ansamblul lui [i ofer\ un alt tip de experien]\ plin\ de pace [i lini[te, unde flora [i fauna abund\.

Pia]a de c\mile

Cum spuneam cu un paragraf mai sus, turi[tii sunt interesa]i s\ vad\ destina]iile pe care le-au mai v\zut `n fotografii, mai populare, care dispun de facilit\]i turistice [i de confort.

Din acest motiv, pu]ini turi[ti ajung s\ vad\ Biserica Sfântului Simon din Pe[ter\. Situat\ pe Dealurile Mokattam, cu vedere spre Cairo, aceast\ biserica-pe[ter\ gigant, una dintre cele mai mari biserici de acest fel din lume, avånd capacitatea de a g\zdui `n interiorul ei peste 20.000 de oameni.

Vacan]a `n Egipt vine [i cu bune, dar [i cu rele. Cu toate acestea Egipul este o destina]ie care nu trebuie s\ lipseasc\ din lista nici unui turist, ba chiar o recomand. Dincolo de mizeria din ora[ul vechi, în Cairo se construiesc blocuri moderne cu o arhitectur\ original\, iar lec]ia de istorie antic\ predat\ de egipteni trebuie `nv\]at\ de toat\ lumea.

Caravan\ de ATV-uri `n De[ertul Libian (de pe teritoriu Egiptului)

.......

Turi[tii experimenta]i [tiu c\ atunci cånd vor s\ cunoasc\ cu adev\rat o destina]ie, s\ cunoasc\ oameni, locuri [i de obiceiuri, trebuie s\

Biserica Sfântului Simon

.................

Oana Iana

Claxonul [i tupeul ~n Cairo nu exist\ reguli de circula]ie sau semafoare pe care s\ le bage cineva în seam\, fiecare se descurc\ cum poate.

La schimbarea de band\ nu se semnalizeaz\, cel mult se d\ un claxon.

De fapt, ei claxoneaz\ tot timpul. E inutil s\ `ncerci s\ `nchiriezi o ma[in\ pentru c\, în Cairo, nu ai cum s\ conduci, iar la drum lung nu e indicat s\ te bagi – pericolul r\pirilor exist\ la tot pasul.

42 DESTINA}II EXOTICE

I MAURITIUS O lume fascinant\, plin\ de culoare, o insul\ mic\ cu ape albastre [i nisip alb, un paradis accesibil

Plaj\ `n Mauritius, foto: © Anca-Alina Du[e

Mauritius, un paradis accesibil Aici, în Mauritius, se adevere[te vorba: „frumuse]ea care cucere[te st\ întotdeauna în lucruri [i locuri m\runte”. Trebuie s\ [tii s\ le prive[ti [i mai ales s\ vrei s\ le vezi, ca s\ po]i s\ te bucuri de ceea ce ascund primei priviri superficiale. Iar dac\ nu reu[e[ti s\ faci asta, se poate spune c\ acea frumuse]e nu a fost f\cut\ [i pentru ochii t\i.

Insula Mauritius este cunoscut\ în special ca o destina]ie excelent\ pentru petrecerea celei mai dulci luni din via]a unui cuplu proasp\t c\s\torit, îns\ un revelion pe aceast\ insul\ poate fi la fel de… sexy, indiferent de vârst\. Mai este [i o insul\ preferat\ de celebrit\]i, îns\ dincolo de toate acestea, trebuie s\ [tii c\ vei dori s\ faci [i s\ vezi mult mai mult decât s\ stai la soare, s\ te plimbi pe plaje [i s\ prive[ti apusuri [i r\s\rituri. Au farmecul lor incontestabil, sunt experien]e unice, îns\ sunt atâtea de experimentat.

Mergi la Château La Château de Labourdonnais po]i s\ admiri stilul arhitectural mauritian din secolul al XIX-lea. Construit în 1859, castelul are [i o superb\ gr\din\ unde te po]i plimba dup\ ce ai vizitat interiorul.

Po]i încheia vizita într-un ton vesel dac\ vizitezi distileria [i gu[ti din romul ce se produce din suc de trestie, la Rhumerie des Mascareignes.

La roche qui pleure/Le Souffleur Este doar un simplu, încânt\tor, superb loc unde mergi ca s\ te relaxezi. Se nume[te stânca ce plânge deoarece valurile se izbesc de ea [i, în lini[tea de acolo, stânca pare c\ scoate de fiecare dat\ un oftat.

Porne[te în drume]ii prin Parcul Na]ional Black River Gorges Parcul se afl\ pe o suprafa]\ de peste 6500 de hectare, ceea ce înseamn\ 3,5 la sut\ din insul\.

Este o întindere uimitoare de p\duri, într-o s\lb\ticie de început de lume, fiind locul unde se g\sesc peste 300 de specii de plante. Aici po]i vedea una din cele mai rare p\s\ri din lume, porumbelul roz.

Parcul are numeroase trasee marcate, de pe care, din loc în loc, se deschid panorame spectaculoase spre vârfuri de munte, cascade, chei.

Este o insuli]\ pe coasta de est a insulei Mauritius, unde g\se[ti senza]ionale plaje cu nisip alb, palmieri, ape în cele mai nebune[ti nuan]e azurii. Este una din atrac]iile de top. Pentru o experien]\ la în\l]ime, po]i face parasailing [i vei avea priveli[ti aeriene maiestuoase.

...........

Iles Aux Cerfs

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

43

Apreciaz\ varietatea culturilor

DESTINA}IE DE TOP

Este o ]ar\ unde se vorbe[te engleza, franceza, dar [i hindi ori creola. Fiecare comunitate are propriile tradi]ii [i asta se vede de la temple, biserici, moschei r\spândite pe insul\, la colorate [i minunate festivaluri ce se organizeaz\.

Aceast\ varietate de culturi se poate „gusta” direct din farfurie [i v\ sf\tuiesc s\ testa]i produsele buc\t\riei locale, care îmbin\ toate aromele.

Plaj\ `n Mauritius, foto: © Lubeigt Ludovic

Opre[te-te la planta]ii

E una din cele mai frumoase experien]e, pe care e bine s\ o tr\ie[ti de unul singur (sau doar cu sufletul t\u pereche).

Imense suprafe]e verzi se pierd în z\ri [i încadreaz\ [oseaua. Sunt planta]ii de ceai, cea mai veche fiind Bois Cheri. Po]i s\ vizitezi planta]ia, fabrica [i un mic muzeu al ceaiului. {i, fire[te, s\ gu[ti diverse ceaiuri.

Împrietene[te-te cu localnicii Se spune c\ cea mai grozav\ parte a unei c\l\torii în Mauritius (eu a[ nota c\ e valabil pentru orice c\l\torie, oriunde) este legat\ de oamenii pe care îi întâlne[ti, stai de vorb\ cu ei, începi s\-i cuno[ti [i legi prietenii.

Sunt cele mai frumoase amintiri din orice c\l\torie, mai ales când e vorba de locuri unde soarele str\luce[te mai mult [i mai des [i atunci [i oamenii zâmbesc mai mult, mai des.

Închiriaz\ o ma[in\ Ok, nu e ceva extrem de r\spândit pe aceast\ insul\ (din nord în sud sunt cam 80 de kilometri, de la vest la est vreo 50), cei mai mul]i prefer\ s\ apeleze la serviciile localnicilor pentru transport. Îns\ când e[ti tu la volan, po]i s\ opre[ti când vrei, unde vrei [i s\ te bucuri de frumuse]ile r\s\rite la tot pasul.

Cutreier\ planta]ii de trestie de zah\r Cinste[te-te cu un rom

O alt\ experien]\ ce merit\ tr\it\ în Mauritius. Trestia de zah\r a fost adus\ pe insul\ de coloni[tii olandezi, cultura a fost r\spândit\ apoi de francezi [i în cele din urm\ au venit britanicii [i au dezvoltat o industrie profitabil\.

Parcul Na]ional Black River Gorges, foto: © Lubeigt Ludovic

Lotus Gigant, Gr\dina Botanic\ Mauritius, foto: © Lubeigt Ludovic

Sigur, Jamaica î[i atribuie titlul de cel mai bun produc\tor de rom din lume, dar dac\ e[ti un cunosc\tor, probabil c\ vei aprecia [i romul din Mauritius.

Carmen Neac[u consilierturism.ro

I

I

44 BRANDURI ROMÅNE{TI ANUL SATULUI ROMÅNESC TRANSHUMAN}A

PASTORALA În timpul comunismului, satele din zonele înalte din Jina [i Poiana Sibiului din M\rginimea Sibiului erau faimoase pentru ciobanii `nst\ri]i.

Satele nu duceau lips\ de vizitatori nici atunci, nici acum. Vestea c\ aici

Pastorala. „La coada oilor” Majoritatea fermelor de oi din Romånia sunt ferme de semi-subzisten]\, având o leg\tur\ redus\ cu pia]a. Dezvoltarea fermelor este îngreunat\ de una dintre cele mai grave lipse a infrastructurii rurale din Europa [i de un sistem de proprietate extrem de fragmentat. ~n perioada comnunist\, terenurile din zonele accesibile au fost colectivizate, dar acest lucru a l\sat o propor]ie important\ de terenuri

în afara propriet\]ii colective de stat, pe mâini private. Acest lucru a asigurat o continuitate a pastoralismului.

România de]ine, de asemenea, unul dintre cele mai rare medii naturale din Europa, care este acum un model pentru multe ]\ri mai industrializate. România are un peisaj pe care Europa l-a pierdut, unde o mul]ime de plante [i animale prosper\. În ultimii ani, multe dintre extinderile deschise care au fost de]inute

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

45

TRANSHUMAN}A tradi]ia n-a murit a trecut grani]ele ]\rii [i vechile `ndeletniciri ale vlachilor au devenit motiv de vizit\ pentru turi[tii din lumea `ntreag\.

Foto: © Jeno Major

anterior de stat, au fost închise cu garduri de noii proprietari [i fac mai dificil\ deplasarea oilor pe jos, transhuman]a. Barierele ridicate transhuman]ei pe distan]e lungi includ construirea de drumuri, ostilitatea proprietarilor, vân\torilor [i poli]iei [i multe reglement\ri care `i `mpiedic\ pe micii fermieri s\-[i continue modul lor tradi]ional de via]\. Pe m\sur\ ce oamenii în vârst\ mor, fermele de subzisten]\, multe dintre ele situate în mun]i, dispar.

Transhuman]\. Istorie.

România nu are drumuri ale oierilor, a[a cum au britanicii sau spaniolii, dar, `n schimb, ciobanii romåni au c\r\ri [i drumuri, trasee memorate, `nv\]ate, transmise din tat\ `n fiu.

Spre deosebire de transhuman]a german\, care s-a bazat pe reguli [i privilegii pentru p\storii r\t\citori, c\ile pe care le-a luat transhuman]a din Romånia în c\l\toria de la p\[unile de var\ pân\ la diversele zone de

I

I

p\[unat de iarn\ pot fi descrise mai degrab\ ca un sistem de coridoare.

Ciobanii foloseau acelea[i coridoare de transhuman]\ [i aveau contracte cu acelea[i municipalit\]i, în fiecare an. În trecut, ciobanii puteau chiar ob]ine un mic venit dac\ `nnoptau cu oile pe câmpuri arabile, iar proprietarii de terenuri de odinioar\ se bucurau dac\ oile p\[teau ciotul de iarb\, pentru c\ b\legarul de oaie fertiliza solul!

Miori]a Întins\ între vestul catolic, estul ortodox [i Bulgaria slavofon\, România, ]ar\ cre[tin\, are r\d\cinile religioase în Imperiul Bizantin.

Leg\turile culturale dintre pastoralism [i cre[tinism sunt prea cunoscute pentru a fi subliniate, bisericile [i l\ca[urile de cult con]in adesea picturi murale care `nf\]i[eaz\ povestea p\storului [i a oilor.

Zicalele [i cântecele populare prezint\ oaia ca pe un animal sfånt – „cei ce vor p\stra oile [i albinele vor avea noroc în tot ceea ce fac. Când nu vor mai exista oi sau albine, va fi sfâr[itul lumii!” „Oaia este o binecuvântare, cât\ vreme tr\ie[te, te îndulce[te [i te hr\ne[te!”...

Cultura popular\ a României este plin\ de pove[ti despre p\stori.

Cel mai cunoscut mit este cel al Miori]ei, povestea bunului p\stor care se las\ omorât de rivalii gelo[i dup\ ce a fost avertizat de planul lor de un miel vorbitor. Miori]a este uneori v\zut\ ca un simbol al m\re]iei cre[tine, a martiriului lui Hristos [i a întoarcerii celuilalt obraz.

Transhuman]a sibian\ Pastoralismul `n M\rginimea Sibiului ~ntre p\[unatul de var\ [i p\[unatul de iarn\.

Carpa]ii acoper\ dou\ treimi din suprafa]a României. Mun]ii

Transhuman]a [i animalele s\lbatice Carpa]ii din România au cele mai mari popula]ii din speciile rare [i pe cale de dispari]ie ale Europei, cum ar fi ursul, lupul [i linxul. Mistre]ii locuiesc [i în Transilvania [i pot ucide miei.

De[i ur[ii, lupii [i linxii p\trund rar în p\r]ile mai populate ale platoului Transilvaniei, ei sunt prezen]i în zonele inferioare, rurale ale podi[ului [i la poale, unde ciobanii î[i duc turmele pentru iernat.

De aceea, p\storii au nevoie de câini de paz\ pentru a le proteja. ~n p\durile noastre vie]uiesc jum\tate din popula]iile europene de lupi, ur[i bruni [i rå[i. Dintre aceste trei mari carnivore, cu predilec]ie lupul are `n meniu oaia domestic\.

Este greu de p\strat un echilibru între interesele p\storilor [i protejarea animalelor aflate pe cale de dispari]ie, ciobanii neavånd dreptul s\ împu[te lupii sau ur[ii dac\ le atac\ turmele.

...........

În fiecare an, `n august, `n M\rginimea Sibiului au loc S\rb\torile Nedeiei, o s\rb\toare tradi]ional\ (fost\ [i târg de c\s\torie) care marcheaz\ perioada în care oile coboar\ de pe p\[unile cele mai înalte [i coincide cu s\rb\toarea Adormirii Maicii Domnului. La festival `[i dau `ntålnire cresc\torii de oi, are loc o slujb\ `n biseric\ [i un concert de muzic\ popular\ în aer liber. `n M\rginimea Sibiului religia este luat\ în serios la nun]i, botezuri [i înmormânt\ri, bisericile ortodoxe ale satelor sunt pline. Între Cr\ciun [i Anul Nou, ciobanii tineri îmbr\ca]i într-o hain\ special\, brodat\, cu mâneci lungi, din piele de oaie, interpreteaz\ cântece [i dansuri regionale.

...........

S\rb\torile Nedei

Cioban din S\rata-Sibiu, foto: © Jeno Major

46 BRANDURI ROMÅNE{TI ANUL SATULUI ROMÅNESC TRANSHUMAN}A

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Pastoralismul Pastoralismul este adånc înr\d\cinat în cultura român\.

Transhuman]a pe distan]e lungi exist\ înc\ în România, dar devine din ce în ce mai rar\.

Nea Nicu Hunuzau, fierar din Chirpar Foto: © Jeno Major

47

formeaz\ o fort\rea]\ natural\ care înconjoar\ platoul Transilvaniei. ~n zona median\ a „fort\re]ei”, numit\ M\rginimea Sibiului, s-a dezvoltat o puternic\ comunitate de oieri.

M\rginimea Sibiului este asociat\ în mod tradi]ional cu grupuri de mici proprietari etnici români care au fost for]a]i s\ ias\ din satele lor pe platou [i s-au retras în mun]i când sa[ii au colonizat Transilvania . S-a diferen]iat istoric de comunit\]ile din jur de unguri, de comunit\]ile etnice maghiare [i de sa[i. M\rginimea Sibiului este format\ din 17 sate [i un ora[ împr\[tiat pe versan]ii nordici ai Masivului Cindrel. Dintre aceste

I

I

48 BRANDURI ROMÅNE{TI ANUL SATULUI ROMÅNESC TRANSHUMAN}A

Oile [i mediul Cre[terea oilor este pentru fermieri o surs\ important\ de venit.

România are a treia cea mai mare turm\ de oi din Uniunea European\.

De[i, practic, lâna este f\r\ valoare, brânza de oaie, `n schimb, reprezent\ jum\tate din câ[tigurile ob]inute de fermieri.

Fermele de ovine din România sunt esen]iale în men]inerea biodiversit\]ii [i au un rol vital în p\strarea s\n\t\]ii unor mari suprafe]e de habitat semi-s\lbatic.

Mit Pastoralismul în cultura româneasc\ a dat na[tere unor teorii fanteziste conform c\rora zeul foc a aterizat în Carpa]i, nu în mun]ii Caucaz, în acel vechi colhoz.

...............

comunit\]i, localit\]ile din zonele mai înalte, inclusiv Rod, Tili[ca, Jina [i Poiana Sibiului sunt cunoscute pentru satele de ciobani.

Pe m\sur\ ce comer]ul textil al Transilvaniei s-a dezvoltat, unii dintre ciobani [i-au pierdut p\mânturile în favoarea ]es\torilor care prelucrau lâna, iar turmele de oi au crescut. În satul S\li[te, de exemplu, num\rul oierilor a crescut semnificativ pe toat\ perioada `n care ]es\toriile au prelucrat låna. În mun]ii cei mai înal]i, era prea frig iarna [i nu erau suficiente p\[uni sau nutre]uri uscate pentru a le sus]ine, iar migrarea sezonier\ a turmelor a devenit o necesitate. Sunt dovezi care atest\ c\ aceste deplas\ri sezoniere de animale, cunoscute sub denumirea de transhuman]\, exist\ pe teritoriul Romåniei de ast\zi `nc\ din perioada mezolitic\. La Cindrel, `n Carpa]ii Meridionali, a fost descoperit\ o pereche de foarfece de tuns oile din perioada dacic\, iar alte dovezi vorbesc de romanii care închiriau p\mânt ciobanilor din aceea[i zon\.

Alte documente se refer\ la transhuman]a „vlachilor” de la sud de Carpa]i pân\ la Mun]ii Beskid din Moravia [i Polonia.

Transhuman]a pe distan]e lungi este practicat\ înc\ `n Transilvania.

Migra]ia între p\[unile de var\ [i de iarn\ poate acoperi distan]e de pân\ la 300 km [i poate dura [ase s\pt\mâni. Dar, pe m\sur\ ce via]a devine mai dificil\ pentru p\storii transhuman]i ai României, transhuman]a pe distan]e scurte, „pendularea” între casele fermierilor [i p\[unile de munte, devine mult mai frecvent\.

Exist\ documente care arat\ c\ ciobanii din M\rginimea Sibiului [iau irosit oile în unele zone situate `n sud, peste grani]ele na]ionale, departe, c\tre Moravia, `n Dobrogea, pe coasta M\rii Neagre aflat\ `n acele

timpuri sub st\pânire turc\, [i spre Istanbul. Turcii au apreciat oile române[ti pentru carnea lor. Alte dovezi vorbesc despre ciobanii din Carpa]i care au r\t\cit [i prin sudul Rusiei, transhumånd în Peninsula Crimeea [i spre mun]ii Caucaz, unde, se presupune, c\ unii s-au a[ezat.

Nu exist\ semne c\ oile ardelene au mers acas\ din sudul Rusiei spre M\rginimea Sibiului pentru var\. Este mult mai probabil ca M\rginenii care au stabilit case de iarn\ în Dobrogea, au migrat mai spre est `n zone cu clilimat mai domol. Ciobanii români ar fi fost atra[i de întinderile vaste ale paji[tilor, mai ales c\ ]\ranii ru[i nu le-au exploatat. În loc s\ se întoarc\ acas\ în fiecare an, unii dintre ei s-au mutat spre est, bucurându-se de un climat mai blând care a f\cut inutil\ transhuman]a pe timp de iarn\. În multe cazuri, oierii romåni au abandonat ]urcana `n favoarea raselelor mai productive din punct de vedere comercial, precum Karakul [i

Nea Bucur, cioban din Gura Råului, foto: © Jeno Major

Cioban preg\tind prånzul de pe lång\ Biertan, foto: © Jeno Major

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

49

50 BRANDURI ROMÅNE{TI

I INTERVIU JENO MAJOR INTERVIEW „Nu mi-e fric\ de e[ec.

E un cli[eu, `mi place s\ v\d partea plin\ a paharului”.

Merinos sau au încruci[at }urcana cu Merinosul creånd, astfel, actuala ras\ }igaie care are o lân\ mai fin\.

Epilog Transhuman]a e stråns legat\ de rudenie [i comunitate. Leg\turile de rudenie s-au legat [i au evoluat atunci când turmele erau ]inute în comun de grupuri de prieteni sau s\teni.

Cert este c\ românii în[i[i sunt „transhuma]i”, î[i las\ oile în mâinile altor membri ai familiei [i pleac\ la munc\ `n lumea larg\. E o poveste trist\ a Romåniei, f\r\ zåne [i fe]i frumo[i, doar cu drame [i vise pierdute.

De[i tinerii `[i p\r\sesc p\mânturile pentru c\ pot câ[tiga mai mult în ora[e sau în str\in\tate, `n M\rginimea Sibiului cre[terea oilor este înc\ o activitate popular\, iar tradi]iile pastorale joac\ un rol important în p\strarea comunit\]ii.

Nu pare totul pierdut, oierii ar putea re`nvia comunit\]ile oferind oieritul ca produs turistic. E de notorietate apeten]a str\inilor pentru trurismul rural, `n mod special din localit\]ile s\se[ti. Locurile sunt atåt de frumoase, bacii [i b\ci]ele atåt de autentici `ncåt zona s-ar putea `ntre]ine doar din turism. Dar cine s\ le spun\ povestea? ~ncerc\m noi, acum, `n „dertourlife”!

„Am [tiut de la `nceput c\ I knew from the beginning that voi fi fotograf de natur\. I would be a photographer of nature”.

INTERVIU

INTERVIEW

Jeno Major Prima ta iubire: teatrul, p\pu[ile sau fotografia?

Teatrul. Teatrul e foarte fain. Cu el m-am `ntålnit prima dat\. Acum 25 de ani. ~n ‘94 s-a re`nfiin]at sec]ia german\ a teatrului „Gong” din Sibiu.

Am fost `mpins de la spate de so]ia mea, care `mi tot spunea: du-te la teatru, du-te, d\ proba... Eu, `n acea vreme, lucram `n construc]ii [i nu aveam nicio treab\ cu teatrul, la gr\dini]\ nu recitam poezii, nu [tiam nici m\car limba german\ prea bine... Mama e s\soaic\, tata maghiar, dar pentru c\ mama nu [tia maghiar\, iar tata nu [tia german\, `n casa noastr\ s-a vorbit limba romån\. {i, `mpins de la spate de so]ia mea, m-am dus, am dat examene [i, iat\-m\, dup\ 25 de ani frumo[i, actor la teatrul Gong. Eu am trecut, realmente, de la s\pat [an]uri, la teatru.

Fotografia a ap\rut mult mai tårziu, abia acum 5 ani. Nu [tiu cum [i de ce a ap\rut a[a de tårziu, dar a ap\rut cu o intensitate fantastic\.

Acum, m\ ocup zilnic de fotografie `ntr-un fel sau altul. Dac\ nu ies pe coclauri, editez sau citesc despre fotografie. ~mi place la nebunie.

Am aflat cum ai devenit artist p\pu[ar. Dar fotograf de natur\?

Am [tiut de la `nceput c\ voi fi fotograf de natur\. Dragostea pentru natur\ o am de la tat\l meu. Cånd eram mic colindam dealurile Sibiului, iar tat\l meu `mi f\cea arcuri cu s\ge]i, tot felul de pu[ti [i arbalete din lemn.

A[a am ajuns s\ fiu fotograf de landscape. 95% din fotografiile mele sunt fotografii de peisaj, dar nu m\ feresc s\ fotografiez oameni.

De ce ]i-e fric\ mai tare, de critica copiilor sau de critica fotografilor? (n.r. råde) Nu sunt un fricos, dar cred c\ de copii m-a[ teme mai tare, dac\ ar fi s\ m\ tem de ceva. Copiii sunt fantastici, sunt sinceri [i spun ceea ce simt. Nu sunt ca adul]ii, nu se bucur\ din complezen]\. Copiii reac]ioneaz\, url\, ]ip\ [i te sanc]ioneaz\ dac\ nu le place spectacolul.

I know how you became a puppeteer, but how did you become a photographer of nature?

I knew from the beginning that I would be a photographer of nature. I have inherited the love of nature from my father. When I was little, I used to roam the hills of Sibiu and my father used to make bows and arrows, guns, crossbows... This is how I became a landscape photographer. 95% of my photos are of natural landscapes. But I’m not afraid to also photograph people.

Jeno Major, Vr\jitorul din OZ, Teatrul Gong, Sibiu, foto: © C\t\lina Dr\ghici

Your first love - acting, puppeteering or photography?

Acting. Acting is truly beautiful. And it was my first love, having discovered it 25 years ago when they re-established the German Department at the Gong Theater in Sibiu. I was motivated by my wife who was telling me to go audition at the theater. At the time I was

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

51

“I’m not afraid of failure.

It’s a cliché, but I like to see the glass half full”.

Ai atåt de multe premii c\ ai putea face invidios orice performer notoriu. Te sim]i vedet\?

Am sim]ul m\surii, nu m\ simt vedet\, dar e un sentiment pl\cut s\ [tii c\ munca ta e apreciat\ de ceilal]i. Pe FB am `nceput s\ am tot mai mul]i prieteni, followeri... E un sentiment pl\cut, de ce s\ mint...

Ce proiecte fotografice de viitor ai?

Nu am nimic planificat. Am f\cut anul trecut la noi la teatru o expozi]ie cu Sorin Oni[or, cu mentorul meu. Sunt un autodidact, dar am `nv\]at multe de la Sorin. Dac\ reu[esc s\ adun, din ce am mai bun, o selec]ie de poze, voi face `n noiembrie o expozi]ie de fotografie pe care, cred, o va vernisa Fotoclubul Orizont din Sibiu.

Pentru c\ suntem o revist\ de turism, pe unde ai umblat, ce locuri ai vizitat?

Am vizitat cåteva. Am v\zut Europa, am v\zut destul de mult din ea, am v\zut ceva din Asia, India, China, Nepal... Am fost [i cu teatrul `n China, am fost [i la fotografiat. Sunt locuri de v\zut peste tot `n lume, dar pentru asta trebuie s\ ai „ochi s\ vezi”. Am fost de multe ori `n Slovenia. }ara e o bijuterie, la fiecare 10, 20, 30 de kilometri g\se[ti ceva de fotografiat, cascade, lacuri, mun]i. }ara e `ngrijit\, oamenii sunt primitori.

Jeno Major, Privighetoarea, repeti]ii, Teatrul Gong, Sibiu, foto: © Drago[ Dumitru

working in constructions and I had no relation to acting. I didn’t recite poems in kindergarten, I didn’t even know German all that well... My mother is a Transylvanian Saxon and my father is Hungarian, but because she didn’t speak Hungarian and he didn’t speak German, we all spoke Romanian. So at my wife’s insistence, I went and auditioned, took exams, and here I am now after 25 years, an actor at Gong theater. I literally went from digging trenches to acting. Photography came much later, only 5 years ago. I don’t know why it came so late, but it came with great intensity. Now photography is part of my daily life in one way or another. If I don’t go on trips, I edit or read about photography. I love it.

Whose criticism are you most afraid of?

That of children or that of photographers?

I am not too afraid, but I had to be afraid of something, it would be the children’s criticism. Children are fantastic and sincere, they tell you what they feel. They are not like the adults who cajole. Children react, scream, and they punish you when they don’t like the show.

You have so many awards that you could make any notorious performer envious. Do you feel like a star?

I am down to earth and don’t let it get to my head, but it is good to know that your work is appreciated. I have started to have more and more friends and followers on facebook. It feels good, why should I lie?

What are your future photography projects?

I have nothing planned. I had an exhibition last year with my mentor, Sorin Onisor. I am self-taught, but I learned a lot from him. If I can gather my best works together, I may exhibit at the ‘Orizont’ photography club in Sibiu.

Since we are a tourism magazine, what places have you visited?

I can say I’ve visited some places. I saw quite a bit of Europe, I saw some of Asia, India, China, Nepal... I even went acting in China for a show, I also went there to photograph. There are places to see everywhere in the world, but for this you need to keep an open mind. I’ve to Slovenia quite a few times. It is marvelous. You can find something to photograph every 10, 20, 30 kilometers - waterfalls, lakes, mountains. The country is well kept and the people are welcoming.

Alte pasiuni?

Nu am. Am una [i bun\: fotografia. Am dat pescuitul pe fotografie.

Am fost un pescar pasionat, dar acum 7 ani am renun]at la fumat, b\ut, måncat carne... Am devenit vegetarian. Tr\iesc la intensitate maxim\, combin fotografia cu umblatul pe mun]i.

Any other passions?

I don’t have any. I have only one passion that makes up for everything: photography. I used to go fishing, but I gave up smoking, drinking and eating meat 7 years ago. I became a vegetarian. I live with maximum intensity, combining photography with taking trips to the mountains.

52 INTERVIU JENO MAJOR INTERVIEW

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

„Nu m\ simt `n m\sur\ s\ dau sfaturi, dar dac\ ar fi s\ le dau, le-a[ spune s\ ias\ `n natur\”!

“I don’t see myself in a position to give advice, but I’d suggest to them to go out in nature”!

Cel mai frumos loc din Romånia? Dar din str\inatate?

Locuri faine din Romånia?

Avem o ]ar\ minunat\. Fund\tura Ponorului e un loc aparte. Prima dat\ cånd am v\zut acel loc nu am fotografiat deloc. M-a „lovit” acel loc, am sim]it c\ acolo sunt str\mo[ii no[tri, m\ a[teptam s\ ias\ cåte un dac de dup\ cåte o stånc\. E ceva special acolo, e o energie special\, e o combina]ie interesant\ de arhaic, ca acum 300 de ani, f\r\ ap\, f\r\ curent.

Acolo ui]i de tot [i de toate, acolo timpul curge altfel. Apoi, Dume[tiul e un loc foarte frumos, `n Apuseni, p\durile de mesteceni ascunse `n nori, Padi[, Bucovina, Maramure[ul, colinele Transilvaniei... Toat\ ]ara e fain\, dar pun Fund\tura Ponorului pe primul loc.

Locuri faine din str\in\tate?

M-am `ndr\gostit de Slovenia. E un s\tuc mic `n care este o biseric\ care are `n spate Alpii Iulieni.

Where is the most beautiful place in Romania? And from abroad?

We have plenty of wonderful places in Romania. Fundatura Ponorului is a beautiful place. The first time I visited, I didn’t take any photos. It really struck me. It felt like this is where our ancestors’ spirits were. I was expecting a Dacian to come out from behind the stones. It’s a special energy there, an archaic vibe from 300 years ago, without water or electricity. You forget about everything and time flows differently. Also Dumesti is very beautiful, the birch forests hiding in the clouds in the Apuseni mountains, Padis, Bucovina, Maramures, the hills of Transylvania... There’s beauty in every corner of the country, but I put Fundatura Ponorului on the first place.

From abroad, I like Slovenia.

There’s a church in a small village and behind that church there are the Julian Alps.

Unde evadezi `n timpul liber?

Pe coclauri. M\ sui `n Jimny (Suzuki) [i am plecat. Scot måna pe geam, v\d `ncotro bate våntul [i am plecat. ~mi place s\ trag de volan `n ultimul moment, intru pe drumuri adiacente, explorez, `mi place s\ caut locuri noi... peste tot. Pe coclauri, pe mun]i, peste tot (n.r. råde).

Sunt un explorator singuratic. Singur te po]i concentra mai bine pe ceea ce vrei s\ faci.

Where do you escape?

In the wilds. I get in the Jimny and off I go! I stick my hand out the window, see where the wind blows and I’m gone. I like to steer at the last moment, I enter B roads, I explore... I like to look for new places everywhere. I’m a lone explorer. It’s easier to concentrate when you’re by yourself.

Ai frici? Ti-e fric\ de e[ec? E[ti o persoan\ optimist\ sau te interiorizezi?

Nu mi-e fric\ de e[ec. E un cli[eu, `mi place s\ v\d partea plin\ a paharului. Sunt un optimist. Nu mi-e fric\ de e[ecuri, am avut destule, dar acum tr\iesc o perioad\ fain\ a vie]ii mele [i cred c\ fotografia e de „vin\”. M\ simt privilegiat [i `i mul]umesc lui Dumnezeu `n fiecare zi! Am o meserie fain\ care `mi d\ libertate.

Fotografiez, iar so]ia mea m\ „`mpinge” de la spate!

Are you afraid? Does failure frighten you?

Are you an optimist or do you keep yourself to yourself?

I’m not afraid of failure. It’s a cliché, but I like to see the glass half full.

I’m an optimist who’s not afraid of failure, though I’ve had many disappointments. But now the sun is shining in my life and it’s photography’s ‘fault’. I feel privileged and I thank God everyday! I have a wonderful job which allows me to be free.

I take photos and my wife supports me.

~n vacan]e cititorii no[tri sunt fotografi de ocazie. Ce ar trebui s\ fac\ pentru a avea „fotografia perfect\"? D\-le cåteva sfaturi!

Nu m\ simt `n m\sur\ s\ dau sfaturi, dar dac\ ar fi s\ le dau, le-a[ spune s\ ias\ `n natur\! Pot `nv\]a din tutoriale, la workshopuri, dar cel mai bine pot `nv\]a experimentånd, tatonånd, testånd, analiz`nd diferitele situa]ii... cum cade lumina, `ncercånd diferite diafragme, ie[ind `n natur\ [i clickuind.

De multe ori eu m\ trezesc cu noaptea `n cap, uneori chiar cu 5-6 ore `nainte de r\s\ritul soarelui. Jimny-ul meu m\ duce peste tot pe coclauri. Le recomand oamenilor s\ se trezeasc\ diminea]a devreme [i s\ porneasc\ pe ploaie, pe vånt...

Situa]iile fotografice trebuie påndite! Soarele poate ap\rea de dup\ nori dintr-o dat\ [i trebuie s\ fie preg\ti]i. Dac\ rateaz\ momentul, nu se vor mai `ntålni niciodat\ cu el.

Fiecare moment e unic!

Our readers also become photographers on holiday. What advice can you give them in order to take the perfect photograph?

I don’t see myself in a position to give advice, but I’d suggest to them to go out in nature. You can learn from tutorials and workshops, but it’s best to go out and experiment various photographic situations observing how the light falls, trying different apertures... This is done best by experimenting in nature.

Oftentimes I wake up in the middle of the night, sometimes 5-6 hours before sunrise. My Jimny takes me everywhere in the wilds. I advice people to get up early in the morning and start wandering, even if it’s raining or it’s windy. You need to be on the lookout for special photographic situations. The sun can come out of the clouds spontaneously and you need to be prepared. If you miss that photographic opportunity, it will never come again.

Every moment is unique!

Marcel {tef Publisher dertourlife

FOCUS CORPORATE

I

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

53

Getting a handle on dreams

dertourlife Publica]ia oficial\ a DERTOUR, parte a Grupului german REWE

58. Top Destina]ii

Krabi, Thailanda Cånd gradele din termometru sunt cu minus, iar lapovi]a `]i d\ frisoane, f\-]i bagajul [i evadeaz\ `n lumea vacan]elor nesfår[ite.

Ai de unde alege, `n Thailanda `]i po]i petrece vacan]a de var\ `n toiul iernii!

102 ani

56.

Istoria DER Touristik , 1917-2019 56. Viziune, Misiune, Valori 55. Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc!

54 FOCUS CORPORATE

I NEWS

Compania preia toate opera]iunile [i angaja]ii Travel Brands; Din luna octombrie, agen]iile din re]eaua Travel Brands vor purta brandul Dertour; Românii vor avea acces la o gam\ mai variat\ de produse turistice;

DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, se extinde în România [i preia Travel Brands S.A. Bucure[ti, 4 octombrie 2019 – Grupul DER Touristik, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, cu sediul în Germania, se extinde în România [i anun]\ finalizarea achizi]iei celei mai mari re]ele de agen]ii de turism din ]ar\, Travel Brands S.A. Procesul de achizi]ie a început în luna iulie, când activit\]ile de turism ale Grupului Eurolines – turoperare, retail, business travel [i incoming, care se derulau pe trei companii distincte – Touring Europabus (de]in\toarea francizelor TUI TravelCenter [i Eurolines), Nova Travel [i Danubius Travel, de]inute de Drago[ Anastasiu, au fost transferate pe noua companie Travel Brands SA, care a fost vândut\ c\tre Grupul DER Touristik. În urma achizi]iei, finalizat\ pe 4 octombrie, grupul DER Touristik preia 400 de angaja]i, 80 de agen]ii de retail, activit\]ile de turoperare [i de incoming [i se plaseaz\ pe pozi]ia de lider al pie]ei din România. „Întotdeauna o fuziune este un parteneriat. Oricine intr\ în Grupul DER Touristik aduce experien]\ solid\ pe pia]a local\ [i prime[te acces la diversitatea produselor turistice [i la expertiza european\ a Grupului", spune Sören Hartmann, CEO al DER Touristik Group, în ceea ce prive[te extinderea în România.

Din luna octombrie, re]eaua de agen]ii de turism ale Travel Brands poart\ brandul Dertour.

Travel Brands S.A. este de]inut\ de c\tre Divizia specializat\ pe Europa de Est a grupului DER Touristik, care activeaz\ deja pe pie]ele din Cehia, Polonia, Slovacia [i Ungaria [i are sediul în Praga. Pre]ul tranzac]iei este confiden]ial.

"Pentru noi, aceast\ achizi]ie ofer\ noi oportunit\]i de cre[tere.

Acum putem oferi [i clien]ilor din România produsele noastre de succes [i a[tept\m cu ner\bdare s\ cunoa[tem mai bine aceast\ pia]\", spune Ferid Nasr, CEO al Diviziei specializate pe Europa de Est a DER Touristik.

Noul proprietar [i-a planificat pentru România o dezvoltare a produselor de tip charter (pachete turistice) [i continuarea investi]iilor în canalul online.

DER Touristik, divizia de turism a grupului REWE, de]ine companii proprii în 16 ]\ri [i inten]ioneaz\ s\-[i continue planurile de dezvoltare [i expansiune interna]ional\.

"Dertour înseamn\ calitate, siguran]\ [i c\l\torii în întreaga lume. Ne baz\m pe încrederea pe care acest brand o aduce în România. Clientul poate continua s\ aib\ încredere în aceast\ echip\ [i în agen]iile de turism devenite Dertour, pentru c\ serviciile [i calitatea consultan]ei vor r\mâne în continuare cele mai bune. Avem acum, împreun\, peste 100 de ani de experien]\ în vânz\ri [i 35 de ani de experien]\ în turoperare, iar românii pot alege cu [i mai mare u[urin]\ oferte oriunde în lume", spune Drago[ Anastasiu, fondatorul [i pre[edintele Grupului Eurolines.

Pentru clien]ii români, acest pas înseamn\ acces direct, extins [i facil la produsele pe care le ofer\ Dertour, folosind puterea [i resursele Diviziei specializate pe Europa de Est a grupului DER Touristik.

Ca recunoa[tere a valorii [i performan]ei echipei din România, investitorul german a dorit s\ p\streze managementul de la nivel local pentru agen]iile Dertour, sub conducerea lui Cosmin Marinof, Managing Director, care anterior a ocupat pozi]ia de Director de Vânz\ri pentru opera]iunile de turism ale Grupului Eurolines.

"Ne bucur\m c\ de la num\rul unu în România cre[tem [i devenim parte a uneia dintre cele mai importante companii de turism din lume.

Suntem mândri c\ din acest moment clien]ii no[tri vor putea accesa mult mai multe produse, iar noi vom fi [i mai puternici în misiunea noastr\ de a oferi vacan]a perfect\, oricui, oriunde [i în deplin\ siguran]\", spune Cosmin Marinof, Managing Director Travel Brands S.A.

Grupul DER Touristik a fost consiliat de Clifford Chance Badea în achizi]ia re]elei Travel Brands S.A. Pentru Travel Brands, tranzac]ia a fost intermediat\ de BT Capital Partners, divizia de Investment Banking a Grupului Financiar Banca Transilvania [i membru exclusiv al Oaklins în România, sub coordonarea lui Paul Prodan (Pre[edintele Consiliului de Administra]ie) [i a fost asistat\ juridic de Casa de Avocatur\ Istocescu & Vintil\, sub coordonarea Mihaelei Vintil\, a Danielei Nemoianu [i Leti]iei Silaghi. Asisten]a fiscal\ a fost asigurat\ de Soter & Partners, sub coordonarea lui Dan Manolescu.

În fiecare an, 9,9 milioane de turi[ti aleg vacan]ele organizate de unul dintre turoperatorii [i speciali[tii Grupului: Dertour [i ITS în Germania; Kuoni & Helvetic Tours; Exim Tours [i Kartago Tours în Europa de Est; Apollo în Scandinavia; precum [i Kuoni în Marea Britanie [i Fran]a. Re]eaua num\r\ aproximativ 2800 de agen]ii de turism - incluzând liderul de pia]\ din Germania DER Reisebüro - [i vânz\ri online. DER Touristik Group încorporeaz\ cinci branduri hoteliere, un furnizor de servicii de c\l\torie, o companie aerian\ [i DMC cu 61 de birouri în 26 de loca]ii.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.dertouristik.com.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

55

Travel Brands S.A. a devenit parte a Grupului german REWE

Travel Brands SA este o companie nou\, fondat\ `n 2018, care cuprinde toate activit\]ile de turism ale Touring Europabus Romånia SRL, Nova Travel SRL [i Danubius Travel SRL. Toate aceste companii au istorie, exist\ pe pia]\ de peste 25 de ani [i am putea spune c\, prin ele, [i Travel Brands SA este o companie cu vechime.

Travel Brands SA este condus\ de Cosmin Marinof, are 350 de angaja]i [i 80 de puncte de lucru. ~[i va p\stra aceea[i structur\ de activit\]i, dar le va dezvolta [i va ad\uga altele `n viitor.

Grupul DER Touristik

Grupul REWE func]ioneaz\ din 1927 [i este ast\zi al patrulea angajator din Germania.

Are o cifra de afaceri de 61 miliarde de euro, 360.000 angaja]i [i 10.000 puncte de vånzare.

Grupul DER Touristik a fost fondat `n 1917 [i reprezint\ divizia de turism a Grupului REWE. Are o cifr\ de afaceri de 6 miliarde de euro, 10.500 angaja]i [i 2.800 agen]ii. Este prezent `n 15 ]\ri din Europa, are peste 10 milioane de clien]i anual [i este `mp\r]it `n 4 divizii: Europa

.....................................

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc!

Central\, Europa de Nord, Europa de Est [i DMC/Hoteluri.

Travel Brands S.A. face parte acum din zona Europa de Est care cuprinde 17 tour operatori, 30 de speciali[ti de destina]ii [i o companie aerian\.

Cele 5 linii de business care alc\tuiesc Grupul REWE sunt:

Trade Germany Trade International Specialist StoresNational Travel and Tourism Miscellaneous.

Viziunea, Misiunea [i Valorile care guverneaz\ Grupul DER Touristik VIZIUNE

PRINCIPII

DER Touristik este lider pe pia]a interna]ional\ de turism, avånd cele mai performante branduri `n fiecare zon\ geografic\.

Intreaga re]ea reune[te linii de business puternice, care colaboreaz\ stråns `n interiorul grupului.

Orientare spre rezultate - Facem lucrurile s\ se `ntåmple c\utånd cele mai bune solu]ii, luånd decizii `n cuno[tin]\ de cauz\ [i la cel mai `nalt standard posibil. Recunoa[tem c\ profitabilitatea este esen]ial\ pentru succesul nostru continuu.

Orientare c\tre client - Punem clientul `n centrul aten]iei. Avem o gam\ larg\ de produse [i destina]ii [i acord\m maxim\ aten]ie detaliilor pentru a atinge un nivel deosebit de satisfac]ie a clien]ilor.

Curaj [i inova]ie - Suntem dispu[i s\ ne asum\m riscuri pentru a `mbun\t\]i experien]ele clien]ilor. C\ut\m modalit\]i de transformare a modului `n care func]ion\m. Folosim gre[elile ca [ans\ de a `mbun\t\]i lucrurile.

Stil colaborativ - Ne baz\m pe o colaborare inovatoare, entuziast\ [i deschis\ `n cadrul grupului [i fa]\ de to]i partenerii no[tri. Nu facem decåt promisiuni pe care inten]ion\m s\ le respect\m. Sus]inem cele mai `nalte standarde de comportament corporativ. Ac]ion\m `ntr-un mod etic [i durabil pentru a ne asigura c\ noi [i partenerii no[tri protej\m interesele societ\]ii [i ale mediului.

MISIUNE Lucr\m `mpreun\ pentru a transforma visele de vacan]\ ale clien]ilor `n realitate.

Modul `n care ne aplec\m asupra nevoilor clien]ilor [i partenerilor no[tri este unul unic.

VALORI Drive - energie, pasiune, hot\råre. Facem totul cu entuziasm.

Angajament - am creat un mediu de lucru `n care fiecare dintre noi simte c\ are o contribu]ie pozitiv\.

Respect - Ne bucur\m de p\rerile diferite [i respect\m diferen]ele de opinie dintre membrii echipei, clien]i [i parteneri.

56 FOCUS CORPORATE

I NEWS

Istoria DER TOURISTIK

1917

Este `nfiin]at "DER Deutsches Reisebüro” `n Berlin.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1926

Este deschis\ prima filial\ `n str\in\tate.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1970

Este `nfiin]at ITS `n Köln.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1981

Apare Meier’s Weltreisen.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1983

Se na[te brandul DERTOUR.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1989

Este deschis primul Club Calimera.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------REWE-Zentralfinanz AG, Köln preia toate ac]iunile Deutsche Bahn AG. Al\turi de ITS Reisen [i Atlasreisen `[i consolideaz\ pozi]ia pe pia]\ ca divizie de turism a Grupului REWE. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2000 2002

DERTOUR aniverseaz\ 85 de ani.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2004

Este `nfiin]at DERTOUR Romånia. ~ncepe dezvoltarea `n Europa de Est: Bulgaria, Serbia [i Ungaria.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Grupul REWE se aliniaz\ aceleia[i misiuni: „Lucr\m `mpreun\ pentru a transforma visele de vacan]\ ale clien]ilor `n realitate. Modul `n care ne aplec\m asupra nevoilor clien]ilor [i partenerilor no[tri este unul unic.”

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2011

2012

Achizi]ioneaz\ liderul pietei cehe, Exim Tours.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2015

Operatorul turistic european Kuoni intr\ `n familia DER Touristik.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2016

DERTOUR City Breaks `mpline[te 45 de ani.

FCM Travel Solutions prime[te o nou\ identitate vizual\.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Familia DER Touristik se m\re[te prin achizi]ia celei mai mari [i de succes re]ele de distribu]ie de turism care a apar]inut Grupului Eurolines.

2019

.......................................................................................................................

102 ani de dragoste pentru c\l\torii Despre REWE Group Grupul REWE este unul dintre liderii de pia]\ ai industriei de retail [i de turism din Germania [i Europa. În 2018, compania a generat venituri externe totale de aproximativ 61 de miliarde de euro. Înfiin]at în 1927, REWE Group are ast\zi peste 360.000 de angaja]i [i 10.000 de magazine în 22 de ]\ri europene.

Despre DER Touristik Group DER Touristik Group este unul dintre liderii industriei de turism din Germania. Are sediul în Köln, peste 130 de companii [i a generat un venit total de 6,7 miliarde de euro în 2018.

Are o echip\ de 10.500 de persoane în 16 ]\ri europene.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

57

TOP OFERTE Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

TOP OFERTE RECOMANDATE

2019 - 2020 1.

5.

Top ofert\ 2019-2020 `n Krabi >Ao Nang Beach, Krabi > Peace Laguna Resort & Spa < 4* Tarif:1069 E. Perioada: 23.11. - 03.12.2019

Top ofert\ 2020, vacan]\ exotic\ `n Bali, Indonezia, Nusa Dua, Insula Bali > Melia Bali < 5* Tarif: 1507 E/persoan\/sejur. Perioada: 16/04 - 24/04/2020

Pachetele au zbor, cazare si transferuri incluse!

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

2.

6.

Top ofert\ 2019-2020 `n Mauritius >Grand Baie, > Veranda Grand Baie Hotel < 3* Tarif: 2758 E/persoan\/sejur. Perioada: 28/12 - 07/01/2020

Top vacan]\ exotic\ 2020 `n Maldive, Insula Kuramathi > Kuramathi Maldives < 4* Tarif: 2462 E/persoan\/sejur. Perioada: 06/01 - 13/01/2020

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

3.

7.

Top Vacan]\ exotic\ `n Cuba > Havana, > Melia Habana < 5* Tarif: 1709 E/persoan\/sejur. Perioada: 19/02 - 25/02/2020.

Top Hotel Punta Cana, > Vista Sol Punta Cana Beach < 4* Tarif: 2325 E/persoan\/sejur. 26/12/2019 - 04/02/2020.

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

4.

8.

Top ofert\ Vacan]\ de Revelion 2020 > Amari Phuket < 4* Tarif: 2310 E/persoan\/sejur. Perioada: 28.12. - 04.01.2020

Top ofert\ de toamn\ >Delta Dun\rii, Sf. Gheorghe > Green Village Resort < 4* Tarif: 144 E/persoan\/3 nop]i, 4 zile.

Pachetul include zbor, cazare [i transferuri.

Cazarea masa [i transferurile sunt incluse.

58 FOCUS CORPORATE

I KRABI I THAILANDA

KRABI, THAILANDA Cånd gradele din termometru sunt cu minus, iar lapovi]a `]i d\ frisoane, f\-]i bagajul [i evadeaz\ `n lumea vacan]elor nesfår[ite. Ai de unde alege, `n Thailanda `]i po]i petrece vacan]a de var\ `n toiul iernii!

Krabi, una dintre cele mai celebre destina]ii de vacan]\ din „}ara Zâmbetelor”, dezv\luie locuri ne[tiute, locuri senza]ionale de care `]i vei aduce cu drag aminte. Vei descoperi o lume diferit\ de tot ce ]i-ai imagi-

nat pån\ acum, vei avea parte de ospitalitate, distrac]ie, relaxare [i o buc\t\rie fabuloas\. Po]i naviga cu barca printre stânci cu forme bizare, te poti plimba pe drumuri de munte, prin p\duri cu vegeta]ie luxuriant\ sau po]i s\ te `ntinzi pe nisipul celor mai frumoase plaje exotice din lume.

Schimb\, deci, hainele groase de iarn\ cu un minuscul costum de baie [i hai s\ descoperi raiul thailandez.

Destina]ie de vedet\

Pere]ii de calcar, marca Krabi, sunt cea mai bun\ ofert\ pentru amatorii de escalad\ sau s\rituri de la mare `n\l]ime, apa cald\ e perfect\ pentru `not\tori [i iubitorii de snorkeling, iar gastronomia thailandez\ curm\ dieta oric\rei siluete gra]ioase. Cele mai celebre insule thailandeze din arhipelagul Krabi sunt Koh Phi Phi, Koh Lanta, Koh Rok, James Bond, Ao Nang, Railay, Hong, Pak Bia [i Tup.

Krabi este destina]ia pe care nu trebuie s\ o ratezi.

Arhipelagul format din peste 200 de insule ascunde plaje cu nisip fin [i ape calde, rezerva]ii naturale, atoli de coral, p\duri tropicale, planta]ii de banane, palmieri [i mango, temple budiste, cascade [i izvoare cu ap\ cald\.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

59

DESTINA}IE DE TOP

C P A

Thailanda, Krabi, foto: © Anca-Alina Du[e

Nu trebuie s\ ratezi: Insulele Phi Phi Cånd s\ mergi `n Thailanda Cele mai bune perioade pentru o vacan]\ în Krabi sunt aprilie-mai [i septembrie-octombrie.

.........

Parte din Nopparattara - Koh Phi Phi National Park, o zon\ cu corali [i via]\ marin\ uimitoare, cele [ase insule Phi Phi au faima de a fi unele dintre cele mai frumoase din lume.

Cu mun]i [i stânci de calcar, pe[teri [i lungi plaje de nisip alb, aceste insule au devenit imaginea paradisului tropical.

Au nisip fin [i alb, ape limpezi de culori [i nuan]e verde-albastru,

palmieri zvel]i gata s\ ofere umbr\ [i vegeta]ie luxuriant\. Înconjurat\ de mun]i de calcar [i de stânci îndr\zne]e, insula Ko Phi Phi Leh are numai 6,6 km p\tra]i.

60 FOCUS CORPORATE

I KRABI I THAILANDA „}ara Zâmbetelor”ascunde plaje cu nisip fin, atoli de coral, p\duri tropicale, planta]ii de palmieri [i mango, temple budiste [i cascade incredibile.

Ao Nang este o plaj\ cu ape limpezi [i calme, minunat\ pentru înot [i relaxare.

Plaja are „ie[ire” la stâncile calcaroase [i apusurile î]i ofer\ experien]e memorabile, dar este adesea destul de aglomerat\.

Pak Bia Island Micu]a insul\ aflat\ foarte aproape de Ao Nang atrage cu apele cristaline, plajele cu nisip alb [i o abunden]\ de pe[ti tropicali, fiind astfel minunat\ pentru snorkeling.

James Bond Island Plaja de pe aceast\ insul\ unde s-au turnat scene din celebra serie cu agentul MI 5 este superb\ [i merit\ o excursie pentru apele frumoase [i nisipul alb, pentru peisajul cu stânci calcaroase care par c\ abia se sus]in deasupra apei.

Hong Island

DESTINA}IE DE TOP

„Hong” înseamn\ „camer\" în Thai [i ve]i în]elege rapid de ce aceste insule sunt numite a[a: în mijloc, în form\ de semicerc se afl\ o lagun\ secret\, unde pute]i înota, face snorkeling sau pur [i simplu s\ sta]i [i s\ v\ bucura]i de peisaj.

Plajele de aici sunt de fapt golfuri cu ap\ limpede, aproape complet închise de stânci de calcar.

Masajul thailandez Sauna cu plante, masajul pentru rejuvenare sau cel de frumuse]e fac parte, de secole, din tradi]ia thailandez\. Înainte de apari]ia medicinii moderne, c\lug\rii au avut rolul de medic [i farmacist. Ini]ial, medicii satului erau c\lug\ri sau fo[ti c\lug\ri, templele budiste fiind centrele de înv\]are [i pentru medicin\, printre altele.

Medicina tradi]ional\ thailandez\ sus]ine c\ organismul are patru linii energetice – aer, ap\, p\mânt [i foc – , iar starea de s\n\tate e dat\ de echilibrul între ele.

Atunci când liniile energetice sunt blocate, individul se îmboln\ve[te. Pentru aceasta e nevoie de un masaj tradi]ional thailandez sau de o saun\.

Railay Beach

.............................

Are statut de parc na]ional [i g\zduie[te una dintre cele mai frumoase plaje, Maya, care a fost loca]ia filmului „Plaja” din 1999.

Ultima, dar nu cea din urm\, e Railay Beach, des nominalizat\ ca fiind una dintre cele mai bune plaje din lume.

Este un pic mai dificil s\ ajunge]i aici pentru c\, de[i e situat\ pe continent, e accesibil\ doar cu barca, din cauza stâncilor masive de calcar care o înconjoar\. Dac\ o vizita]i, ve]i admite c\ a meritat efortul!

Peninsula Railay Este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Thailanda. Aici, pe câteva hectare, sunt de vizitat o pe[ter\, o lagun\ [i templul mai neconven]ional de care am amintit mai sus. De relaxat, v\ pute]i relaxa pe cele patru plaje. Pere]ii verticali sunt „motiv” de escalad\, fiInd considera]i unii

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

61

Thailanda, foto: © Anca-Alina Du[e

Krabi Town Exist\ trei pie]e care au oferte delicioase de mâncare în perimetrele ora[ului, iar Chao Fah Road este locul unde se afl\ multe restaurante [i pensiuni.

Ora[ul Krabi este u[or accesibil de la aeroport sau de la un terminal de autobuz. Ambele ofer\ transferuri în centrul ora[ului.

Ora[ul în sine nu are plaje, dar exist\ un num\r mare de plaje frumoase, foarte u[or accesibile pe uscat sau cu barca.

dintre cei mai buni din lume, iar pantele abrupte suport\ cu stoicism turi[tii veni]i s\ se „testeze” pe traseele pentru drume]ii prin jungl\.

Railay este un loc care î]i ofer\ experien]e deosebite [i o zi aici se încheie cu amintiri greu de uitat!

Pra Nang Cave Beach Este o bijuterie ascuns\ a zonei Railay Beach. La intrarea pe plaj\, privi]i spre infama pe[ter\ Phra Nang unde troneaz\ ni[te obiecte de cult care i-ar putea ofensa pe cei mai puritani.

În top atrac]ii este [i Templul Pe[tera Tigrului (Wat Tham Suea) construit în vârful unui deal. Pentru a ajunge în vârf, trebuie s\ urca]i cele peste 1.200 de trepte, dar nu ve]i regreta nicio secund\: priveli[tea este uimitoare! Ave]i de aici de sus Marea Andaman, forma]iunile spectaculoase de calcar, insulele [i… orizontul la picioare! O vizit\ la izvoarele termale, dup\ cea de la Templul Pe[tera Tigrului, va fi o adev\rat\ desf\tare pentru trup [i suflet. Mai ales c\ apa s\rat\ este foarte bun\ pentru relaxare [i întinerirea pielii.

Tup Island Plajele de pe aceast\ insuli]\ situat\ în apropiere de Ao Nang sunt foarte potrivite pentru cei care ador\ nisipul fin [i pentru amatorii de snorkeling, datorit\ apelor cristaline [i abunden]ei de pe[ti tropicali.

Pak Bia Island Este o mic\ insul\ chiar în apropierea insulelor Hong. Apele sunt foarte clare, iar plaja este umbrit\, insula fiind inclus\ de obicei într-o croazier\, la pachet cu alte patru insule.

Restaurante, transport Toate restaurantele includ bac[i[ul în nota de plat\, unde apare notat cu “TVA”.

Totu[i, în zonele mai turistice, se obi[nuie[te s\ se ofere în plus câ]iva bahti la nota de plat\. Se accept\ plata cu cardul, îns\ e mult mai bine s\ pl\ti]i în numerar.

Autobuzele denumite “songthaews” nu au sta]ii amenajate, opresc doar dac\ le faci cu mâna.

.................

Templul Pe[tera Tigrului

Parcul Na]ional Ko Lanta are mai multe insule de corali.

Ao Nang La Ao Nang ave]i ocazia s\ v\ relaxa]i la o sedin]\ de masaj f\cut într-una din cabinele de pe plaj\ [i s\ face]i o sesiune de shopping prin magazinele de suveniruri. Ao Nang g\zduie[te numeroase baruri, a[a c\ zilele lungi de relaxare pot fi extinse cu o petrecere târzie în barurile [i cluburile zgomotoase.

Koh Rok Pute]i opta pentru o zi pe insula Koh Rok, pentru snorkeling [i relaxare pe plajele superbe, [i/sau pe insulele Hong sau Phi Phi – cele mai frumoase din toat\ Thailanda, cu priveli[tile sale uimitoare.

Carmen Neac[u consilierturism.ro

61

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

63

mozaic 68. Via Transilvanica 70. Drumul Vinului 72. Maramure[ Balloon Fiesta 76. Pia]a Altfel

Ardud, Ziua Calului,

foto: © Vali Mada

63.

ZIUA CALULUI

~n localitatea Ardud din Satu Mare, o tradi]ie veche de secole a revenit. ~ncepånd de anul trecut, cel mai mic ora[ medieval din Transilvania s\rb\tore[te „Ziua Calului”. Aflat la a doua edi]ie, festivalul dedicat sublimelor cabaline, adun\ cresc\torii de cai de ras\ din Transilvania [i Ungaria. În nordul Transilvaniei, în ora[ul Ardud din jude]ul Satu Mare, ora[ turistic [i medieval, oamenii au dedicat o zi celui mai nobil dintre animale [i s\rb\toresc `n fiecare toamn\, la mijlocul lunii septembrie, „Ziua Calului”.

Asocia]ia Ecvestr\ „Perla Neagr\”, al\turi de Prim\ria Ardud, a reu[it s\ pun\ la cale un spectaculos concurs ecvestru la care sunt invita]i to]ii

iubitorii de cai. Prima edi]ie, 2018, s-a bucurat de mult\ apreciere, atât din partea spectatorilor cât [i din partea concuren]ilor, a[a `ncåt organizatorii s-au gândit s\ fac\ din acest eveniment o tradi]ie.

Pe ritmurile Fanfarei Beltiug, evenimentul a fost deschis cu defilarea c\lare pe cai, la ora 11:30. A[a [i-au propus organizatorii. Ace[tia îmbin\, în

64 MOZAIC

I ZIUA CALULUI Proprietarii cailor cå[tig\tori au fost r\spl\ti]i simbolic cu premii constånd `n diplome [i trofee

cadrul evenimentului concursuri de frumuse]e cabalin\ cu cele de îndemânare a atelajelor hipo, numere de dresur\, dar [i cu un concert de muzic\ clasic\.

Doar anul acesta, au participat în calitate de concuren]i, cresc\tori din cinci jude]e: Bihor, Maramure[, S\laj, Cluj [i Suceava. În acest an a fost prezent [i un invitat din Ungaria.

~ntrecerea. S\ `nceap\ defilarea!

Proba de Frumuse]e Cabalin\, Ardud, Ziua Calului, foto: © Vali Mada

Proba de Frumuse]e Cabalin\, Ardud, Ziua Calului, foto: © Vali Mada

A[ezare Situat la aproximativ 19 km de Satu Mare, în ciuda faptul c\ este cel mai mic ora[ al jude]ului, Ardud are cea mai atractiv\ zon\ turistic\ din jude]ul Satu Mare.

..............

Superbele exemplare de cai au defilat pe arena stadionului Cet\]ii Ardud, locul de întâlnire pus la dispozi]ie cu generozitate de Prim\ria Ardud. Defilarea a avut loc, la fel ca anul trecut, prin fa]a cåtorva mii de oameni prezen]i la acest adev\rat festival al elegan]ei cabaline. {i s-au întrecut cele mai spectaculoase rase de cai. Concuren]ii au avut de trecut trei probe, [i anume: „Proba Atelaje”, „Îndemânare C\lare” [i concursul de ,,Frumuse]e Cabalin\”.

La edi]ia de anul acesta o familie cu doi copii a avut parte de o surpriz\ de propor]ii [i a plecat acas\ cu un ponei câ[tigat la tombola organizat\ cu acest\ ocazie. Cu siguran]\ copiii s-au bucurat s\ mångåie c\lu]ul, dar sper\m ca norocoasa familie s\ nu locuiasc\ la bloc :)!

Prezent la „Ziua Calului”, Petre Fitero, cel care de]ine cea mai mare herghelie de cai din România, unii spun chiar din Europa, a declarat c\ festivalul este cel mai reu[it concurs ecvestru din Transilvania.

Desigur, nu au lipsit nici deliciile culinare specifice zonei. Participan]ii

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

65

s-au delectat cu preparate specific ardelene, cum ar fi celebrul babgulyás, dar [i diverse alte feluri de mâncare la fel de populare.

Atrac]ii turistice în zona Ardud Ora[ul Ardud este cunoscut în ]ar\ [i, nu numai, pentru festivalul medieval care are loc, în fiecare an, la Cetate. Atmosfera medieval\, cavaleri [i domni]e, `i `ncånt\ pe turi[ti de fiecare dat\.

Prim\ria Ardud încurajeaz\ turismul în zon\, a[a c\ pune la dispozi]ie 16 locuri de cazare gratis la hotelul propriu.

Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Proba de atelaje, Ardud, Ziua Calului, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Ziua Calului, foto: © Vali Mada

Caii preg\ti]i pentru concursuri sunt minu]ios ]es\la]i [i sp\la]i cu [ampoane speciale [i, `n final, uleia]i

66 MOZAIC

I ZIUA CALULUI Caii de ras\ prezenta]i la concursurile organizate de „Ziua Calului” pot ajunge [i la 50 de mii de euro exemplarul

Proba de Frumuse]e Cabalin\, Ardud, Ziua Calului, foto: © Vali Mada

Pe lâng\ Cetate, turi[tii pot admira în zon\ [i Biserica RomanoCatolic\ Ardud, închinat\ Sfintei Fecioare Maria, iar în localitatea M\d\ras, la 7 minute de ora[ul Ardud, o alt\ biseric\ monument istoric poate fi admirat\, în timp ce zona de agrement de la Ardud-Vii poate fi o alegere perfect\ pentru relaxare dup\ zile obositoare [i înc\rcate.

Aflate la doar 7 km de Ardud, Biserica reformat\ din Acâ[ [i Mân\stirea }eghea nu trebuie s\ lipseasc\ de pe lista de monumente [i locuri de vizitat.

Pentru iubitorii de adrenalin\ în zon\ se organizeaz\ partide de vân\toare, iar pentru pasiona]ii de arme, în localitatea Viile Satu Mare, tot la 7 km de Ardud, întins pe o suprafa]\ de 58 de hectare, se afl\ poligonul de tir „Compak Shooting Club“.

Atât la Ardud-Vii, cât [i în Acâ[ sau Viile Satu Mare, la cresc\toriile de cabaline pot fi admirate exemplarele superbe de cai din diferite rase, unde se predau ore de echita]ie, se fac partide de c\l\rie [i unde proprietarii de cai organizeaz\ trasee de plimbat cu caii sau tr\surile.

Pentru cei dispu[i c\ conduc\ ceva mai mult, în 30 de minute pot ajunge la Mujdeni, unde pot admira o splendoare de poian\ cu narcise.

Proba de Frumuse]e Cabalin\, Ardud, Ziua Calului, foto: © Vali Mada

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

67

Organizatorii festivalului ecvestru „Ziua Calului” – Adrian Cozma, Asocia]ia Ecvestr\ Perla Neagr\, al\turi de primarul Ardudului, Ovidiu Duma, foto: © Vali Mada Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

La doar la 15 km dep\rtare de Ardud, la Acâ[, se afl\ pensiunea Tibil care dispune de 20 de locuri de cazare. Zonele de agrement Acâ[ [i Mih\ieni, cu ape termale, sunt renumite în jude] pentru s\rurile minerale benefice pentru afec]iuni reumatismale inflamatorii [i degenerative, de nutri]ie [i ginecologice.

Preten]io[ii pot merge la Viile Satu Mare unde se g\se[te Pensiunea Prim\verii, cu o piscin\ sezonier\ în aer liber. E u[or de ajuns cu avionul, la doar 9 km de proprietate se afl\ Aeroportul Interna]ional Satu Mare. {i, daca nu v-am convins s\ v\ petrece]i concediul `n zon\, da]i o fug\ [i în Mun]ii Oa[, la Muzeul }\rii Oa[ului, Castelul Karoly din Carei sau la Lacul C\line[ti-Oa[.

Desigur, exist\ o varietate de pensiuni [i restaurante, atât în localitate, cât [i în împrejurimi. Pentru a afla cum pute]i ajunge la ele, trebuie s\ apela]i la consultan]ii DER Tour.

Cazare & Restaurante Desigur, nimic din toate acestea nu ar putea fi vizitat pe stomacul gol sau nedormit, a[a c\ e bine de [tiut c\ în zon\ exist\ destule pensiuni [i restaurante unde turi[tii pot poposi.

Restaurantele Bastion, Timpuri, Sub Cetate, sunt doar trei dintre restaurantele pe care le pute]i g\si în ora[ul Ardud. Pensiunea [trand Mih\ieni, în localitatea cu acela[i nume, pune la dispozi]ia turi[tilor 16 locuri de cazare cu balcon privat.

..................

Foto: © Vali Mada

. . . [i muzic\ buna!

Orchestra Bigg Dimma Band din Cluj Napoca [i Paska Lehel au încheiat evenimentul, urmat de tombola unde premiul cel mare a fost un ponei superb de care s-a bucurat o familie cu doi copii.

Foto: © Vali Mada

Alina Tartiu satmareanul.ro

68 MOZAIC

I VIA TRANSILVANICA I DRUMUL CARE UNE{TE Bucovina, }inutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonia, Valea Mure[ului, Terra Daco-Romana, Valea Cernei

Principele Nicolae al României, Peter Maffay,Toma Coconea, Mihaela Miroiu,

Creast\, foto: © Mihai }u]u, Uzina de pixeli, T\[uleasa Social

Drumul care une[te:

T\[uleasa Social [i-a propus s\ amenajeze un drum care va porni de la Putna, unde se odihne[te {tefan cel Mare - str\bate Transilvania [i toate bog\]iile culturale ale acesteia [i ajunge pân\ la Drobeta-Turnu Severin - unde a intrat pentru prima dat\ în ]ar\ Regele Carol I, traseu care m\soar\ 1000 kilometri.

Din experien]a noastr\ de drume]i, acesta se poate parcurge pe jos, cu bicicleta sau c\lare, în mai multe s\pt\mâni, în totalitate sau par]ial, în câteva zile, dup\ puterea [i dorin]a c\l\torului. Infrastructura Via Transilvanica va furniza date despre posibilit\]i de cazare [i mas\, dar [i informa]ii istorice [i culturale ale diferitelor zone geografice.

Via Transilvanica parcurge mai multe zone istorice pe care drume]ul le va descoperi pe parcurs: începând cu Bucovina, ]inutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonia, Valea Mure[ului, Terra Daco-Romana [i terminând cu Valea Cernei.

Info •

Pe site-ul dedicat proiectului, se g\sesc mai multe informa]ii cu privire la modalitatea de contribu]ie la acest proiect, fiind necesar\ înc\ realizarea a 600 kilometri, adic\ 600.000 de euro pân\ ce atingem num\rul de kilometri propus. www.viatransilvanica.com

...........................

Via Transilvanica Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania [i cele de anduran]\ din Statele Unite sau India, am v\zut c\ astfel de drumuri au influen]at culturi, au format comunit\]i [i au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le str\b\teau.

Via Transilvanica este un drum curajos fiindc\ ne face s\ redescoperim repere [i s\ vorbim despre cine suntem noi cu adev\rat, este identitate, pentru c\ ne ofer\ [ansa s\ ne cunoa[tem mai bine istoria [i astfel s\ ne in]elegem mai bine pe noi - ca na]ie.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

69

.............

Andreea Esca, Tibi U[eriu, Marcel Iure[

Info: Mai multe detalii despre asocia]ia T\[uleasa Social se g\sesc aici: www.tasuleasasocial.ro

Cri], foto: © Mihai }u]u

M\n\stirea Putna

I

Posmu[, foto: © Mihai }u]u, T\[uleasa Social

~n apropiere de Sadova, foto: © Mihai }u]u, Uzina de pixeli

În data de 12 iunie, 2018 se lanseaz\ ideea proiectului Via Transilvanica la Alba Iulia, de c\tre asocia]ia T\[uleasa Social împreun\ cu câ]iva din ambasadorii proiectului, autorit\]ile locale [i reprezentan]i ai celor 10 jude]e prin care va trece traseul. Primii kilometri au fost finaliza]i înc\ în toamna anului trecut, la Bistri]a-N\s\ud, unde s-a n\scut ideea acestui proiect, dar traseele finalizate se afl\ [i în jude]ul Suceava, Bra[ov [i Mehedin]i, în total aproape 400 kilometri da]i spre folosin]\ într-un singur an.

Ca [i trasee finalizate, în]elegem c\ s-a realizat documentarea acestora, marcarea, plantarea bornelor kilometrice din andezit [i lansarea prin evenimente speciale cu invita]i însemna]i, gata spre a fi parcurse în deplin\ siguran]\.

Pentru o drume]ie pl\cut\ [i sigur\, se ofer\ posibilitatea de desc\rcare a ghidului drume]ului de pe site-ul proiectului, ghid în care traseele sunt împ\r]ite pe zile, ofer\ informa]ii utile în ceea ce prive[te echipamentul adecvat, posibilit\]ile de hidratare, puncte de interes turistic, curiozit\]i istorice [i chiar recomand\ri de locuri de cazare la finalul fiec\rei zile de traseu.

Pentru marcarea traseului se folosesc borne kilometrice din andezit, care în urma unor tabere de sculptur\ sunt sculptate individual de c\tre tineri arti[ti din toat\ ]ara. La finalizarea traseului, aceste pietre de hotar vor str\jui traseul ca parte din cea mai lung\ expozi]ie de sculpturi din lume.

Printre ambasadorii proiectului îi amintim pe: Marcel Iure[, Andreea Esca, Principele Nicolae al României, Tibi U[eriu, Toma Coconea, Mihaela Miroiu, Peter Maffay [i mul]i al]ii, oameni care promoveaz\ Via Transilvanica [i mai ales duc vorba departe în lume spre a atrage drume]i care s\ mearg\ pe jos [i s\ cunoasc\ frumuse]ile Transilvaniei [i a zonelor parcurse.

Fiind vorba de amenajarea unui drum extins, aceasta se face în mai multe etape, o prim\ por]iune fiind finalizat\ - 400 km, în 4 jude]e desigur cu sprijinul autorit\]ilor centrale [i locale, al comunit\]ilor prin care trece Via Transilvanica, dar [i cu sprijinul sponsorilor [i donatorilor cu care am reu[it s\ ajungem la stadiul actual, nefolosind bani publici, doar contribu]ii din partea sus]in\torilor [i sponsorilor.

Ana Szekely T\[uleasa Social

70 MOZAIC

I CICLOTURISM I DRUMUL VINULUI

Drumul Vinului trece prin localit\]ile Filipe[tii de Târg, B\icoi, Bolde[ti, Bucov, Plea[a, Valea C\lug\reasc\, Urla]i, Iord\cheanu, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului [i C\lug\reni

Drumul vinului, foto: © Zeon

Invita]ie la cicloturism pe

Drumul Vinului O escapad\ în aceast\ regiune din Prahova, în perioada în care culorile toamnei sunt mai intense, iar mustul începe s\ curg\ în butoaiele din cele mai cunoscute crame ale locului, este o c\l\torie pentru trup [i sulfet.

Spun pentru suflet pentru c\ ]i-l bucuri cu o priveli[te unic\ a dealurilor m\rginite de vii aurii. Trupul poate câ[tiga [i el dac\ accep]i recomandarea de a lua la pas cele mai renumite podgorii din zon\ c\l\torind pe dou\ ro]i. Da, pe biciclet\!

Asta pentru a te bucura de libertatea de a opri pentru fotografii cu panorama extraordinar\ de pe dealurile din Prahova, dar [i pentru o vizit\ cu degustare la una dintre podgoriile celebre din zon\, precum Domeniile Tohani, Crama Budureasca, Domeniile Dealu Mare Urla]i sau Casa Seciu. {tiai, de exemplu, c\ Podgoria Dealu Mare din zon\ este numit\ [i „patria vinurilor ro[ii”, datorit\ climatului foarte bun pentru vinurile ro[ii? Unul dintre cele mai cunoscute vinuri de aici este Feteasca Neagr\, recunoscut ca ambasador al vinurilor române[ti.

Drumul Vinului trece prin localit\]ile Filipe[tii de Târg, B\icoi, Bolde[ti, Bucov, Plea[a, Valea C\lug\reasc\, Iord\cheanu, Urla]i, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului [i C\lug\reni. {i pentru c\ vorbesc despre combinarea degust\rii de must [i vin (cu m\sur\, îns\) cu mersul pe biciclet\, î]i propun s\ descoperi acest faimos drum în compania unor cicli[ti de tur\ lung\, care [tiu ce locuri sunt de v\zut [i ce por]iuni de [osea sau de drum de ]ar\ se preteaz\ pentru bicicleta ta.

Un astfel de grup de pasiona]i ai sportului cu pedale este cel denumit Fr\]ia Bicicletei, înfiin]at de Cristian Nicolae [i Petre Traian în data de 14 mai 2015. Povestea acestei familii de cicli[ti români ne-o spune chiar unul dintre ace[ti membri fondatori, Cristian Nicolae. „Ini]ial, am dorit s\ strângem lâng\ noi câ]iva bicicli[ti cu care s\ realiz\m în vara anului respectiv o tur\ de o s\pt\mân\ în care s\ vizit\m bisericile s\se[ti fortificate din Transilvania. Pentru asta trebuia s\ ne cunoa[tem [i antren\m [i am început s\ ne întâlnim în fiecare weekend

[i s\ pedalam pe diverse trasee în jurul Bucure[tiului.

Am realizat tura s\seasc\, am r\mas prieteni [i a[a s-a creat un nucleu care a început s\ organizeze ture cu bicicleta la fiecare sfâr[it de s\pt\mâna [i, în fiecare an, o tur\ de o s\pt\mâna vara.

Fr\]ia Bicicletei are în acest moment peste 1.200 de membri, majoritatea din Bucure[ti, dar [i din Ploie[ti, Bra[ov sau Constan]a, precum [i din alte ]\ri ca Marea Britanie, Australia, Germania [i Belgia.“

De ce s\ pedalezi pe Drumul Vinului? „Drumul Vinului l-am descoperit din primul an de activitate. Mai bine spus, am organizat ture în zona Câmpina [i Mizil, unde am luat contact cu locuri propice mersului cu bicicleta, datorit\ peisajului dominat de dealuri [i podgorii, dar [i datorit\ drumurilor bune [i traficului redus.

Pân\ la crearea unui traseu tematic care s\ cuprind\ cramele reprezentative nu a fost decât un pas.“

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019 dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

71

Domeniile Dealu Mare Urla]i Crama Budureasca, Domeniile Tohani, Casa Seciu

Vaticanul si vinul Un studiu al Institutului de Vin din California arat\ c\ în ora[ul Vatican se bea cea mai mare cantitate de vin dintre toate capitalele lumii.

Este vorba despre 74 litri pe cap de locuitor, în fiecare an, de dou\ ori mai mult decât se bea în întreaga Italie.

Vinurile ro[ii Vinurile ro[ii tinere sunt mai bune pentru s\n\tate decât cele vechi, cu toate c\ mul]i sunt tenta]i s\ cread\ contrariul. Vechimea unui vin este un avantaj în ceea ce prive[te gustul acestuia.

Beneficiile le reg\se[ti, îns\, la un vin produs cât mai de curând, deoarece are un nivel mai ridicat de tanin.

Drumul vinului, foto: © Zeon

Ce po]i admira pe acest traseu? „Traseul clasic, pentru c\ tura care se desf\[oar\ în toamna fiec\rui an se nume[te Clasica Drumul Vinului, trece prin urm\toarele centre viticole: Valea C\lug\reasc\, Urla]i, Ceptura [i, nu în ultimul rând, binecunoscuta Cram\ Seciu. Pe lâng\ interesul generat de viile din zon\, traseul foarte pitoresc, cu urc\ri abrupte [i coborâri ample, este foarte apreciat de cicli[ti.“

Cui se adreseaz\ aceast\ escapad\ pe dou\ ro]i? „Clasica Drumul Vinului, pe care o propunem noi, are 100 km [i 1100 m diferen]\ de nivel. Este adresat\ bicicli[tilor care au cel pu]in un nivel mediu de preg\tire, con]ine renumita c\]\rare de la Crama Seciu [i o a doua c\]\rare important\, Valea Seac\-Sili[tea-Podgoria, c\]\r\rile constituind, pân\ la urm\, esen]a sportului cu pedale.“

Lec]ii utile despre licoarea bahic\ S\ nu crezi c\ un pahar de vin se ]ine în mân\ oricum, ci musai de picior! Exist\ [i un motiv [tiin]ific pentru aceast\ regul\: c\dura mâinii tale poate ridica temperatura vinului, dac\ îl ]ii direct de cup\.

Taninurile, acei compu[i pe care-i g\se[ti din abunden]\ în vin, au un puternic efect antioxidant. De fapt, pentru a putea beneficia de aceea[i cantitate de antioxidan]i pe care o g\se[ti într-o sticl\ de vin, ar trebui s\ bei 20 de pahare de suc de mere sau [apte pahare de suc de portocale.

Mânc\rurile cele mai grele se combin\ cu vinurile cele mai seci. De obicei, vinul ro[u se serve[te la carnea ro[ie, precum cea de vit\, iar preparatele mai u[oare se stropesc cu vinuri din aceea[i categorie.

Vinul alb este prieten cu carnea de pui [i cu pe[tele. Pentru desert, alege

o varietate de vin cu gust dulce.

Cei mai mari produc\tori de vin din lume sunt Fran]a, Spania [i Italia.

Al patrulea, îns\, nu este o ]ar\, ci statul California din America. Pentru asta, americanii trebuie s\-i mul]umeasc\ lui Thomas Jefferson, care, în calitatea lui de Ministru de Externe în Fran]a (1785), a petrecut trei luni testând vinuri. S-a întors în State aducând cu el buta[i de vi]\ de vie.

Dac\ vinul ro[u se produce doar în urma stoarcerii strugurilor de culoare închis\, vinul alb nu are preferin]e. Se poate ob]ine [i din struguri negri, cu o condi]ie: s\ se stoarc\ doar pulpa, nu [i pieli]a. Cel mai dificil este s\ produci soiul rosé: printr-un contact controlat al cojilor strugurilor închi[i la culoare cu mustul.

Oana Iana

72 MOZAIC

I MARAMURE{ BALLOON FIESTA

7 ZILE DE R|SF|}

„Botezul aerului” Un obicei vechi spune c\ primul zbor `n nacela unui balon cu aer cald al fiecarui cutez\tor va fi celebrat cum se cuvine printr-o ceremonie `n care va primi „botezul aerului”. – „Te botez cu foc, pentru c\ focul ne înal]\ [i ne ajut\ s\ c\l\torim prin oceanele de aer.

Te botez cu p\mânt, pentru c\ p\mântul ne prime[te întotdeauna înapoi dup\ minunatele c\l\torii prin cer. Cinstesc acest moment solemn”, – este incanta]ia pe care o aude la ceremonia secret\ de primire a titlului nobiliar cel care zboar\ pentru prima dat\ cu un balon cu aer cald.

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

73

TURISM DE EVENIMENT

Edi]ia a VI-a, 5 - 12 octombrie 2019

MARAMURE{ BALLOON FIESTA Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Diana Chereche[

Turism la `n\l]ime Balonul cu aer cald este un produs turistic pu]in cunoscut în România. Departe de a fi un sport extrem, zborul cu balonul cu aer cald este o plutire lin\, pe oceane de aer, `ntr-o lini[te tulburat\ doar de vuietul ca de dragon al arz\toarelor balonului ce arunc\ `n cupola balonului fl\c\ri `nalte de pån\ la 6 m.

Mul]i dintre noi am visat s\ fim purta]i pe aripile våntului, s\ plutim lin peste vårfuri de brazi `n nacela unui balon cu aer cald. De cå]iva ani, visul fantezist al omenirii a devenit u[or de `ndeplinit, iar dorin]a de a le oferi oamenilor bucuria zborului s-a `ntrupat `ntr-un festival inedit. Timp de 7 zile, organizatorii festivalului Maramure[ Balloon Fiesta au oferit pilo]ilor [i participan]ilor o incursiune în fascinanta lume a

74 MOZAIC

I TURISM DE EVENIMENT I MARAMURE{ BALLOON FIESTA

tradi]iilor maramure[ene. Mii de oameni au venit s\ vad\ uria[ii cu limbi de foc. Participan]ii s-au bucurat de spectacolul plin de culoare al baloanelor cu aer cald, au gustat din mâncarea specific\ zonei [i au explorat din zbor Maramure[ul rural.

Organizarea festivalului

Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Diana Chereche[

Maramure[ Balloon Fiesta este un eveniment de amploare interna]ional\ care promoveaz\ frumuse]ea [i valorile culturale ale Maramure[ului. Unul dintre obiectivele importante ale festivalului este acela de a creea modalit\]i de promovare a comunit\]ilor locale. În cadrul festivalului nu se vånd produse fast-food sau b\uturi carbogazoase, dånd posibilitatea [colilor din sate s\-[i organizeze standuri cu vånzare, unde s\ ofere participan]ilor la festival produse tradi]ionale [i limonad\ artizanal\, cu scopul de a aduna fonduri pentru diferite proiecte [colare.

Organizarea unui festival de asemenea amploare necesit\ o munc\ uria[\ pe mai multe fronturi [i se `ntinde pe mai multe luni – se preg\tesc invita]ii, prezent\ri, materiale foto [i video, scrisori

Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Diana Chereche[

~n cele 6 edi]ii ale Festivalului Maramure[ Balloon Fiesta au participat pån\ acum peste 200 baloane cu aer cald, reprezentånd 28 de ]\ri europene

..............

Primul zbor Primul zbor cu un balon cu aer cald a fost realizat de Pilatre de Rozier, care a pilotat un balon confec]ionat de fra]ii Montgolfiere. M\rea]a fapt\ a avut loc la 21 noiembrie 1783, deasupra Parisului, a durat 28 minute, iar altitudinea atins\ a fost de 1000 m. Pentru omenire a fost `nceputul unei noi ere, care a deschis drumul c\tre „mai sus”, „mai departe”, „mai repede”. De atunci, visul de a c\l\tori precum eroii lui Jules Verne a devenit realitate.

Sesiunile de zbor liber au avut loc diminea]a [i seara. ~n afara zborurilor, s-au organizat petreceri câmpene[ti cu hore, muzic\ tradi]ional\ [i mâncare specific\ zonei, târguri de produse realizate manual de arti[ti populari din ]ara L\pu[ului, dar [i zone de relaxare pentru copii. Zborurile la ancor\, dedicate `n mod special copiilor, organizate `n dup\-amiaze, au fost `nso]ite de sesiuni de fotografii.

Epilog România s-a al\turat ]\rilor care organizeaz\ festivaluri mari.

Pilo]i [i spectatori, deopotriv\, oameni care vin în Maramure[, din toat\ Europa, to]i devin, `n final, ambasadori ai Maramure[ului [i ai Romåniei. Modul în care sunt primi]i [i trata]i invita]ii [i participan]ii, modul în care se desf\[oar\ festivalul, fac ca România s\ ocupe un loc

Zbor `n }ara L\pu[ului La fel ca `n anul trecut, edi]ia din acest an s-a desf\[urat pe durata unei s\ptamani, de pe 5 pe 12 octombrie 2019, într-o zon\ rural\, între dou\ sate, Rogoz [i L\pu[ul Românesc.

Pilo]ii care au participat la festival `n acest an, cu aproximativ 25 de baloane, sunt pasiona]i de ceea ce fac, vin motiva]i strict de dragostea pentru zbor, de descoperirea de oameni [i locuri noi, de întâlnirile cu prieteni [i de måncarea tradi]ional\ din Transilvania.

Costul unui zbor liber este 450 lei pentru adul]i [i 350 lei pentru copiii cu vârste între 8 [i 12 ani. Un zbor liber cu balonul în cadrul festivalului dureaz\ între 45 minute – 1 or\, timp în care balonul plute[te purtat de vânt [i dirijat de pilot, ridicânduse la o în\l]ime maxim\ de 1500 metri. Copiii cu vârste mai mici de 8 ani nu pot s\ participe la sesiunile de zbor liber, ci doar la zborurile ancorate.

Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Diana Chereche[

...........................................................................

Bilete [i rezerv\ri: deschise, cereri de parteneriate [i sute de emailuri c\tre pilo]i de baloane cu aer cald din toat\ Europa. Pe lâng\ provocarea de a aduce la festival pilo]i [i echipe, la fel de mare este [i efortul de a asigura financiar evenimentul.

Apoi, oamenii veni]i la festival trebuie hr\ni]i [i caza]i, trebuie asigurat\ logistica pilo]ilor, alimentarea buteliilor cu gaz pentru zboruri în timp util ...

75

Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Iie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

76 TURISM DE EVENIMENT

I MARAMURE{ BALLOON FIESTA

dertourlife Nr. 1, octombrie/noiembrie 2019

Num\rul participan]ilor prezen]i la festivalul Maramure[ Balloon Fiesta dep\[e[te cifra de 60 000

re[ului [i României, cred c\ vorbesc de la sine m\rturiile participan]ilor, ale pilo]ilor [i echipelor.

Cerul Maramure[ului colorat de baloane cu aer cald, comunit\]ile locale care au putut s\ arate ce au frumos [i valoros, modul în care participan]ii au fost impresiona]i [i deschiderea lor acum spre alte festivaluri din România, dar [i entuziasmul publicului participant, toate acestea, fac din festival o destina]ie turistic\ redutabil\.

Maramure[ Balloon Fiesta, foto: © Diana Chereche[

..................

de cinste pe harta festivalurilor de baloane cu aer cald.

Pilo]ii [i echipele care au participat la festival `n ultimii ani au venit din 24 de ]\ri europene: Finlanda, Suedia, UK, Spania, Fran]a, Elve]ia, Croa]ia, Olanda, Cehia, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Austria, Ungaria, Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus, Macedonia, Bulgaria [i România.

Despre plusvaloarea pe care acest festival a adus-o Maramu-

Loredana Hurley Director Maramure[ Balloon Fiesta

www.corinnechocolat.ro facebook.com/corinnechocolat +40 744 303 903

Smart Bistro, Bucure[ti PRODUC|TORI

ALIMENTE NATURALE REALIZATE ARTIZANAL

La standul Corinne Chocolat am z\bovit un sfert de ceas. Am z\rit fel de fel de minun\]ii colorate [i dr\g\la[e, prezentate cu r\bdare de c\tre ni[te oameni prieteno[i, care acordau aten]ie fiec\rui client în parte.Cam \sta e secretul. F\-l pe client s\ se simt\ special [i o s\ i se rup\ sufletul dac\ pleac\ f\r\ s\ cumpere ceva. Erau acolo bomboane cu ghimbir, lime, migdale, nuc\ pecan, physalis, dar [i combina]ii desebite precum meri[or [i portocal\, spirulina [i ment\ sau turmenic [i grapefruit. Am degustat din tabletele cu lavand\ [i din cele cu chilli. Cu cele din

urm\ am avut pe loc o conexiune. Mi-am dat seama c\ nu e degustare, ci e o adev\rat\ experien]\, un fel de dans. Da, un dans, în care ciocolata neagr\ [i uleiul esen]ial de chilli danseaz\ împreun\, dup\ o coregrafie prestabilit\. La un moment dat, îns\, intervine o separare, un freestyle, în care fiecare vrea s\ ias\ în eviden]\, apoi amândoi î[i dau seama c\ tot mai bine le e împreun\. Astfel, papilele gustative sunt cel mai bun ring Duduia Magda Bloggeri]\ de dans pentru un haos plin de armonie.

dertourlife Nr. 1/2019, oct./noi.

PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Cea mai de succes poveste din istoria turismului romånesc: DER Touristik Group, una dintre cele mai mari companii de turism din lume, a preluat Travel Brands S.A.

dertourlife, Nr. 1/2019, octombrie/noiembrie

TRAVEL BRANDS S.A. A DEVENIT PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE

INTERVIU/INTERVIEW

Principele Nicolae al Romåniei „Vreau s\ merg pe urmele bunicului meu!

I want to follow the footsteps of my grandfather”!

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Getting a handle on dreams