The Robelos No. 6_Winer_2021/2022

Page 1

CONACE DIN MUNTENIA

6, Iarn\/Winter 2021/2022

Honor et Patria – Conacul de Piatr\ de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel) ROBELO BUSINESS INTERVIEW

George Leca >“One horse makes 14 horsepower!”<

ROBELO INTERVIEW

„Un cal are 14 cai putere”!

Elena Lasconi >I found my heart in Câmpulung Muscel!<

! 1stLove –

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!

M\n\stirea Hurezi Umbra sfânt\ a lui Altân-bei Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] CONACE P|R|SITE

Bujoiu din Balote[ti Hagi Tudorache Matac din Valea C\lug\reasc\

SnagovClub R|SF|} DE 5 STELE

Aleea Nuf\rului nr. 1B, Snagov Sat, Ilfov, 077165, România +40 0372 746 862 snagovclub.ro reservation@snagovclub.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 6, Iarn\/Winter 2021/2022

MONUMENTE UNESCO


CONACE DIN MUNTENIA

6, Iarn\/Winter 2021/2022

Honor et Patria – Conacul de Piatr\ de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel) ROBELO BUSINESS INTERVIEW

George Leca >“One horse makes 14 horsepower!”<

ROBELO INTERVIEW

„Un cal are 14 cai putere”!

Elena Lasconi >I found my heart in Câmpulung Muscel!<

! 1stLove –

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!

M\n\stirea Hurezi Umbra sfânt\ a lui Altân-bei Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] CONACE P|R|SITE

Bujoiu din Balote[ti Hagi Tudorache Matac din Valea C\lug\reasc\

SnagovClub R|SF|} DE 5 STELE

Aleea Nuf\rului nr. 1B, Snagov Sat, Ilfov, 077165, România +40 0372 746 862 snagovclub.ro reservation@snagovclub.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 6, Iarn\/Winter 2021/2022

MONUMENTE UNESCO


CONACE DIN MUNTENIA

6, Iarn\/Winter 2021/2022

Honor et Patria – Conacul de Piatr\ de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel) ROBELO BUSINESS INTERVIEW

George Leca >“One horse makes 14 horsepower!”<

ROBELO INTERVIEW

„Un cal are 14 cai putere”!

Elena Lasconi >I found my heart in Câmpulung Muscel!<

! 1stLove –

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!

M\n\stirea Hurezi Umbra sfânt\ a lui Altân-bei Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] CONACE P|R|SITE

Bujoiu din Balote[ti Hagi Tudorache Matac din Valea C\lug\reasc\

SnagovClub R|SF|} DE 5 STELE

Aleea Nuf\rului nr. 1B, Snagov Sat, Ilfov, 077165, România +40 0372 746 862 snagovclub.ro reservation@snagovclub.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 6, Iarn\/Winter 2021/2022

MONUMENTE UNESCO





PREVIEW CONTENT

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

5 20

„La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!” “I found my heart in Câmpulung Muscel!” 112

14

44

69

96

32


6

PREVIEW CONTENT 69

69

Codrii seculari, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

11st Love – Come and See! , Robelo’sInterviews , RobeLo s News We Recommend De la Luxor la lux

14.

R\sf\] de 5 stele la Snagov Club – Advertorial. 28. Conacul Gole[ti – Ansamblul Feudal al Gole[tilor. 44. Honor et Patria – Conacul de Piatr\ 50. de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel).

Elena Lasconi – „La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!”/ “I found my heart in Câmpulung Muscel!” George Leca –„Un cal are 14 cai putere!”/

32.

Conacul Matac, de pe fosta mo[ie Cantacuzino. 96. Conacul Bujoiu din Balote[ti, cu 16 camere. 101. Monumente pierdute – Conacul Hagi Tudorache. 105.

Romanian Best Locations No- 6/Iarn\ 2021/2022 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Snagov Club

Publisher: Just Communication & PR Photo: www.justcpr.ro office@justcpr.ro DTP: M: +40.722.734 .287 Publicitate: M: +40.728.006.654

56. 60. 64. 69.

„60 de biserici de lemn"– Biserica de lemn din Ur[i. Castelul Haller de la Ogra Mure[. Preluca Veche, Siberia de Maramure[. UNESCO – Codrii seculari de la Strâmbu B\iu].

78.

“One horse makes 14 horsepower!” Memoria unui ora[/The visual memory of a city – Nicu Cherciu, fotograful/the photographer.

20.

Târgurile de Cr\ciun – Mo[ Cr\ciun 84. în form\ de turt\ dulce.

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Egiptologie pentru turi[ti.

90. Cr\ciunul românesc, datini [i obiceiuri populare.

107. Monumente UNESCO – Umbra sfânt\

a lui Altân-bei - M\n\stirea Hurezi.

112. Weekend în Transilvania – Dominic Boutique.

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Raluca Mar]i[, Bradea Alexandru, Alexandru Grigoriev, Alina Licuriceanu, Ovidiu Ivancu Ilie Tudorel, Nicu Cherciu, Diana Buzoianu, Dan Dinu, Anca Alina Du[e, Mihaela Marin Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) office@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.


C\l\tore[te cu stil!

Urmare[te-ne în social media S.C. NEW LUXURY STYLE S.R.L. clienti@valigeria.ro

valigeria.ro


8

PREVIEW EGIPT

11st Love ! – Cite[te articolul de la pagina 15!


EGIPT

Egipt, foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

9


10

PREVIEW SNAGOV CLUB


Foto: Andrei Zdetovetchi, www.zdeto.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Snagov Club R\sf\] de 5 stele la

Aleea Nuf\rului nr. 1B, Snagov Sat, Ilfov, 077165, România +40 0372 746 862 snagovclub.ro reservation@snagovclub.ro

11


12

MANIFEST MANIFEST Fructul oprit! The Forbidden Fruit! Cred c\, în ace[ti ultimi 2 ani în care am stat acas\ [i am respectat distan]area social\ [i toate restric]iile de neimaginat pân\ în 2020, omenirea a c\l\torit mai mult ca oricånd [i mai departe ca niciodat\. Unii au c\l\torit în Cosmos – Elon Musk [i Sir Richard Brenson [i-au deschis primele agen]ii de turism spa]ial – al]ii doar mental, visând la vacan]a perfect\. Din mitologie, biblie [i scrieri savante am înv\]at c\, ce e interzis, e bun! Dumnezeu i-a spus Evei s\ nu m\nånce din pomul interzis, dar ea a mu[cat din m\rul cunoa[terii. Extrapolånd înv\]\tura biblic\, f\r\ a aduce vreo atingere aluziv\ bisericii, Dumnezeu a pus în practic\ cea mai eficient\ strategie de marketing divin inventat\ vreodat\ – reclama negativ\, care l-a f\cut [i pe Adam s\ încerce [i el gustul m\rului. Conduc\torii de azi ai lumii p\måntene au

f\cut acela[i lucru, au luat oamenilor libertatea de a c\l\tori, brusc [i pe un termen nedefinit. Oamenii s-au sim]it îngr\di]i [i au gustat din pomul c\l\toriilor. A[a a ap\rut Revenge Travel! Cum va fi anul turistic 2022? Va fi mai liber [i mai bun. Vom continua s\ explor\m lumea de lång\ noi sau de foarte departe, vom continua s\ c\l\torim [i s\ ne bucur\m de vacan]e. Am avut la dispozi]ie 2 ani s\ ne gândim, pe îndelete, la ce conteaz\ cu adev\rat pentru fiecare dintre noi, am avut timp s\ ne fie dor s\ explor\m, am avut timp s\ ne fie drag s\ plec\m în lumea larg\... Speciali[tii avanseaz\ diverse ipoteze legate de c\l\torii. Ei spun c\ vor cre[te distan]ele pân\ la destina]ia de vacan]\ [i c\ va sc\dea timpul de a[teptare dintre momentul deciziei [i achizi]ionarea vacantei, spun c\ turi[tii vor lua decizii rapide.

65 de ani! Ideea de a crea un cadru interna]ional pentru protec]ia patrimoniului a ap\rut înc\ din perioda interbelic\, îns\ primele ac]iuni concrete au avut loc abia la începutul anilor 60, dat\ la care au debutat, sub egida UNESCO, o serie de lucr\ri de salvare [i conservare a unor cunoscute situri de patrimoniu: templele civiliza]iei nubiene de la Abu Simbel (Egipt), ruinele ora[ului Mohenjo-Daro (Pakistan), ansamblul budist de la Brobudur (Indonezia), ora[ul Vene]ia. În cadrul unei conferin]e la nivel înalt, care a avut loc la Casa Alb\, în 1965, s-a cerut constituirea unei „Funda]ii pentru Patrimoniul Mondial”, care s\ stimuleze cooperarea interna]ional\ pentru a proteja „locurile, peisajele [i siturile istorice cu o valoare excep]ional\” [i cu o semnifica]ie deosebit\ pentru „prezentul [i viitorul întregii umanit\]i”. Propuneri similare au fost f\cute [i pentru protejarea siturilor naturale, o parte dintre acestea ajungând pe agenda de lucru a Conferin]ei

Na]iunilor Unite pentru Mediul Uman de la Stockholm, în 1972. Tot acest complex de evenimente a condus la apari]ia Conven]iei privind protectia patrimoniului mondial, cultural [i natural, document adoptat de c\tre Conferin]a General\ a UNESCO pe data de 16 noiembrie 1972. În cei aproape 50 de ani scur[i de la apari]ia sa, Conven]ia împreun\ cu Lista Patrimoniului Mondial al Umanit\]ii au devenit unele dintre cele mai cunoscute [i eficiente instrumente ale UNESCO, fiind însu[ite, pân\ în prezent, de 194 de state din întreaga lume. Principala inova]ie a Conven]iei este perspectiva integratoare asupra no]iunii de patrimoniu, tratând în mod unitar atât expresiile culturale, precum [i pe cele naturale. De asemenea, textul Conven]iei, al\turi de celelalte documente suport, imprim\ un caracter dinamic conceptului în discu]ie. Astfel, departe de a fi un simplu obiect de contempla]ie estetic\, patri-

Turi[tii vor continua s\ descopere destina]ii mai aproape sau mai departe de cas\, [i nu vor mai amåna „vacan]a perfect\”, de teama unui viitor incert legat de libertatea de a c\l\tori. Televiziunile, media mondial\, produc]iile cinematografice ale regizorilor de pe tot mapamondul, filmate în destina]ii turistice (aglomerate, naturale, rare, exclusiviste, cu mult\ istorie, populare sau, dimpotriv\, mai pu]in cunoscute) sunt declan[atoare imediate de dorin]e. În aceast\ nou\ edi]ie, de iarn\, a revistei noastre, The Robelos, ca, de altfel, în toate edi]iile de pân\ acum, ar\t\m cititorilor no[tri astfel de locuri. Turistul de tip Robelo este un turist care combin\ destina]iile de vacan]\ interne cu cele externe, [i le compar\. Suntem aten]i la dorin]ele lui, pentru el salv\m, restaur\m [i, uneori, repopul\m cele mai frumoase locuri din România.


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

I think in these two years of staying at home, following social distancing norms and all those – unimaginable until 2020 – restrictions, humanity has traveled more – and farther – than ever. Some went to Cosmos – Elon Musk and Sir Richard Branson opened the first space tourism agencies – while others travelled only with the mind, dreaming of the perfect holiday. From mythology, the Bible and various writings, we’ve learned that what is forbidden is good! The Lord told Eve not to eat from the tree of knowledge, but she took a bite out of the forbidden fruit. Extrapolating from the teachings of the Bible – without doing prejudice to the Church – we can say that God put into practice the most efficient strategy of divine marketing ever invented: negative publicity – which made Adam himself taste the forbidden fruit. The earthly leaders of today have done the same thing: they suddenly took away people’s liberty to travel, indefinitely. But the people felt entrapped, so they ate from the Tree of Travels. This is how Revenge Travel came to be. How will the year 2022 be for tourism? It will be freer and better than ever. We will con-

tinue to explore the world around us – or that very far from us – we will continue to travel and enjoy holidays. We had two years to think thoroughly about what really matters for each of us – we had the time to long to explore, we had the time to fantasize about seeing this whole wide world… Specialists have put forth various hypotheses related to travelling. They believe that the distances to the holiday destinations will become longer and that the time between the decision to go on holiday and finally booking it will get shorter – tourists will be quick to make decisions. Tourists will continue to discover destinations closer to home or farther away – they will

not postpone the perfect holiday from fear of an uncertain future in terms of the liberty to travel. Television networks, the international media and the cinematographic productions of famous directors from all over the world, shot in touristic destinations – crowded, natural, rare, exclusive, with a rich history, popular or, on the contrary, not so well known – are immediate generators of desires. In this new winter edition of our The Robelos, we bring you such places. The “Robelo” tourists mix local holiday destinations with destinations from abroad – and compare them. We are attentive to their desires: for them we are saving, refurbishing and, sometimes, repopulating the most beautiful places in Romania.

Al dumneavoastr\,

Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu membru fondator RoBeLo

moniul este privit din perspectiva evolu]iei sale continu\, a interac]iunilor cu comunit\]ile [i a obliga]iei de a-l conserva [i transmite c\tre genera]iile viitoare. Aceast\ abordare integrat\, care nu separ\ patrimoniul natural de cel cultural, poate fi observat\ [i în cazul celor nou\ elemente pe care România le-a înscris pân\ în prezent în Lista Patrimoniului Mondial al Umanit\]ii. Pe aceast\ list\ reg\sim atât ansambluri arhitecturale cu valoare cultural\ [i spiritual\ deosebit\, cum este m\n\stirea Horezu, dar [i segmente de p\duri virgine de fag, unice în Europa. M\n\stirea Hurezi sau Horezu este considerat\ cea mai de seam\ ctitorie a domnitorului din }ara Româneasc\, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), iar, împreun\ cu schiturile care alc\tuiesc ansamblul monahal, este cel mai reprezentativ complex de arhitectur\, apar]inând sti-

RoBeLo founding member

lului brâncovenesc. Aceasta a fost inclus\ în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în anul 1993. Elementul P\duri primare [i seculare de fag din Carpa]i [i alte regiuni ale Europei a devenit obiectiv UNESCO în anul 2007, odat\ cu înscrierea în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO a unor suprafe]e de p\duri primare [i seculare de fag situate pe teritoriul Slovaciei [i Ucrainei. În 2011, dosarul a fost extins cu înscrierea p\durilor din Germania, iar în 2017 România a înscris în Lista Patrimoniului Mondial 8 componente, ]ara noastr\ dispunând de cea mai mare suprafa]\ de p\dure primar\ de fag, respectiv 23.983 hectare [i o zon\ tampon de 64.450 hectare.

Comisia Na]ional\ a României pentru UNESCO Cite[te articolele de la paginile 69 – Codrii seculari [i 107 – M\n\stirea Hurezi

13


14

1st LOVE EGIPT Faraoni, snorkeling, kitesurfing [i off-road safari

Patrimoniul construit al civiliza]iilor antice este stråns legat de monumentele de art\ funerar\ [i de cult închinate marilor regi ai popoarelor antice. La mii de ani distan]\ de la punerea lor în oper\, construc]iile megalitice

continu\ s\ incite [i s\ stârneasc\ controverse. Armata de teracot\ Xi'an (Qin Shi Huang) a primului împ\rat al Chinei, templele de la Chichén Itzá, din uria[ul sit precolumbian construit de civiliza]ia Maya, Partenonul,

templul dedicat zei]ei Athena Parthenos, ridicat pe acropola Atenei, al\turi de piramidele de la Karnak, din vechea Theb\ [i de marele Sfinx de la Gisech vor fi întotdeauna ]inte predilecte pentru turismul mare.


Egipt, foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

11st Love ! –

EGIPT

ÎNAINTE DE ROBELO A FOST EGIPTUL

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

Pe lista mea 1st Love figureaz\, desigur, [i Egiptul Situat în nordul Africii, cu ie[ire la Marea Mediteran\ [i Marea Ro[ie, Egiptul este o ]ar\ divers\, care se întinde peste dou\ lumi, peste

cea african\ [i peste cea a Orientului Mijlociu. Cultura egiptean\ este un amestec de religii evreie[ti, cre[tine [i islamice, popula]ia Egiptului amestec\ comunit\]i cu origini turce[ti, arabe, africane, nubiene, faraonice (egiptenii

antici) [i europene. Egiptul este un mix fascinant de culturi [i tradi]ii, cu o istorie mare. În termeni de marketing, Egiptul antic vinde turism. {i vinde foarte bine. Noua tulpin\ a SARS-CoV-2, care se mi[c\ cu o vitez\ mai mare decât putem noi anticipa, s-ar putea s\ mai taie din elanul împ\timi]ilor de c\l\torii, dar magnetismul pe care îl exercit\ umbra faraonilor egipteni – complexul de gigan]i de pe valea Nilului, Sfinxul, piramidele faraonilor Kufu (Keops), Kafra (Kefren) [i Menkaura (Mikerinos) de pe platoul de la Gisech – continu\ s\ atrag\ turi[ti din întreaga lume.

15


16

1st LOVE EGIPT

Vacan]\ ieftin\ Prima mare bil\ alb\ pe care o prime[te aceast\ ]ar\ este pentru faptul c\ este ieftin\. Este de în]eles de ce românii se înghesuie s\ ajung\ în Egipt, mai ales iarna – soarele [i temperaturile de var\ sunt la preturi de extrasezon. Bila alb\ nu este doar pentru pre]uri, este [i pentru vestigii, pentru care am tot respectul, [i pentru oamenii, locurile [i obiceiurile localnicilor. Egiptenii, în simplitatea [i s\r\cia lor, sunt calzi, mode[ti [i mult mai ancora]i în prezent decât occidentalii.

Cei mai viu colora]i pe[ti din lume O alt\ bil\ alb\ o dau pentru distrac]ia din adâncuri. În egal\ m\sur\, Egiptul este [i o destina]ie de plaj\. Unele dintre cele mai bune locuri de snorkeling, scuba diving [i observare a vie]ii marine, cu frumuse]ea incredibil\ a recifelor de corali, se g\sesc aici. Egiptul este vestit pentru plajele sale frumoase [i ieftine de la Marea Ro[ie, dar, mai ales, pentru sporturile de ap\, care vin cu certificarea în scufund\ri, ce poate fi ob]inut\ cu u[urin]\. Investi]ia întrun echipament de snorkeling este justificat\. Marea Ro[ie î[i r\spl\te[te temerarii cu o faun\ extraordinar\ în adâncuri [i cu cei mai viu colora]i pe[ti din lume. În sta]iunile litorale se fac excursii cu barca, la scuba diving – serviciile sunt irepro[abile, iar apa este de un albastru unic. Cost\ doar 20 de dolari/persoan\ (pentru dou\ sesiuni de scufund\ri, plus mas\ pe barc\). Un instructor personal care s\ stea numai cu tine cost\ 10 dolari.


Egipt, foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

Kitesurfing la Marea Ro[ie, a treia bil\ alb\ Marea Ro[ie e raiul zbur\torilor cu zmeul. Kitesurfing-ul a devenit, în råndul sporturilor nautice, cel mai iubit dintre toate. Exist\ multe centre de kitesurf în sta]iunile din Egipt, care

ofer\ cursuri [i lec]ii de kitesurfing pe diferite categorii de vårst\ [i performan]\, de la încep\tori pân\ la experimenta]i. Dar nu doar Marea Ro[ie ofer\ facilit\]i de plaj\. În de[ertul egiptean exist\ oaze spectaculoase cu izvoare termale, unde turi[tii pot

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

petrece zile memorabile. Acest tip de turism prinde amploare – mirajul de[ertului, în care g\se[ti acum facilit\]i de cazare de 5 stele, câ[tig\ teren în fa]a turismului „la mumie". Drumurile prin de[ert sunt bune, egiptenii au construit [osele impecabile prin de[ert, ]inånd cont de faptul c\ 90% din suprafa]a ]\rii este de[ert.

17


18

1st LOVE EGIPT

Jungla urban\

Negociaz\ pre]urile!

O vizit\ la Luxor poate continua cu o vizit\ a capitalei, Cairo. F\cånd abstrac]ie de gunoaiele din ora[ul vechi, Cairo se prefigureaz\ a fi un ora[ nou, cu blocuri moderne [i cu o arhitectur\ original\. Este o capital\ a contrastelor, neîngrijit\ [i poluat\. Pe str\zi exist\ mun]i de pet-uri, iar pe Nil plutesc tot felul de gunoaie. Chiar dac\ nu este cea mai s\rac\ ]ar\ din Africa, gestul de a arunca gunoiul pe jos, în Egipt, este la fel de firesc ca acela de a conduce f\r\ a respecta nicio regul\ de circula]ie. În Cairo nu exist\ reguli de circula]ie sau semafoare pe care s\ le bage cineva în seam\ [i fiecare se descurc\ cum poate. Ora[ul trebuie privit dintr-o alt\ perspectiv\, [i anume, aceea a exotismului s\u, cu bazaruri [i magazine înghesuite, unde negustorii trag de tine ca s\ î]i vând\ nimicuri de care nu ai nevoie. Dup\ vizita la Muzeul de Egiptologie, vei da piept cu smogul de pe str\zi, un smog a[a cum am v\zut doar în poze apocaliptice cu Beijingul sau alte ora[e din China. Poluarea se simte peste tot, norul de smog se poate vedea mai clar privit dinspre Moscheea lui Muhammad Ali.

Tocmeala [i h\r]uirea turistului fac parte din cultura Egiptului. Cel mai autentic lucru pe care-l po]i face la Cairo este s\ te tocme[ti la pre]uri. La fel ca în bazarurile turce[ti, egiptenilor le place s\ se tocmeasc\, ba chiar s\ te h\r]uiasc\ cu ofertele lor. Dac\ nu e[ti familiarizat cu acest tip de nego], e[ti o victim\ sigur\ a speculan]ilor.

Ce mai po]i face în Egipt? Po]i intra într-o cafenea. Le g\se[ti peste tot, atât în Cairo, cât [i în sta]iuni. Intr\ într-o cafenea, savureaz\ o cafea egiptean\ [i încearc\ shisha, narghileaua egiptean\. Fumatul la narghilea este un obicei popular egiptean. Cele mai multe dintre cafenele au propriile lor re]ete shisha [i nenum\rate arome de tutun din care po]i alege. Egiptenii î[i beau cafeaua din pahare mici, iar gustul este diferit de cel al cafelelor din barurile europene.

ATV, buggy, Off-Road Safari O a patra bila alb\ o dau safariurilor în de[ert. To]i turi[tii veni]i la piramide se plimb\ cu c\mila sau fac [i o vizit\ în de[ert, un Off

Road Safari (safari 4 x 4), cu un fel de motociclete quad, 4 x 4. ATV-urile sau buggy-urile lor, cum li se mai spune, se conduc în caravan\, prin norii de praf ro[u, care acoper\, de multe ori, pân\ [i soarele. O astfel de aventur\ prin de[ert poate dura 7 ore, dar dac\ alegi o c\l\torie mai lung\, cu o vizit\ în satele populate de beduini [i un picnic pe nisip cu gr\tar [i dansatoare, excursia ta poate dura pân\ dup\ l\sarea serii. Copiii care nu au împlinit vârsta de 16 ani nu au dreptul de a conduce aceste tipuri de vehicule.


Egipt, foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

unde po]i comanda falafele [i burgeri. Egiptul este o destina]ie de vacan]\ popular\ pentru numeroasele sale obiective turistice. Misterele Luxorului [i ale Aswanului din Egiptul de Sus, piramidele de la Gisech, bazarurile din Cairo si apele turcoaz ale M\rii Mediterane [i ale M\rii Ro[ii pun Egiptul pe lista celor mai vânate destina]ii de vacan]\. Turismul reprezint\ pentru egipteni una dintre cele mai importante surse de venit, fiind un sector economic care produce 14% din economia ]\rii. Nu e de mirare c\ 5 milioane de egipteni lucreaz\ în turism în mod direct, [i alte 10 milioane în mod indirect. Overall, Egiptul are ce c\uta pe lista 1st Love a oricui!

Restaurante cu servire la geam, mâncare egiptean\ A cincea bila alb\ o dau buc\t\riei egiptene. În vacan]\ se m\nånc\ aproape orice, f\r\ a avea sentimentul de vinov\]ie al celui care se îngrije[te de silueta lui. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le po]i face în Egipt este s\ te r\sfe]i, s\ m\nånci pe s\turate tot ce-]i place.

M\nânc\ delicatese din buc\t\ria tradi]ional\ [i încearc\ mâncarea egiptean\ preparat\ pe strad\, în restaurantele cu servire la geam. Dac\ nu ai curajul s\ gu[ti din preparatele lor tradi]ionale, po]i încerca fast-food-ul egiptean,

Oana Iana Zenaida F\rca[ Co-Writing

19


20

ROBELO INTERVIEW ELENA LASCONI

ElenaLasconi Interviu

Interview

Cum e s\ lucrezi la stat? M\ a[teptam s\ fie diferit, dar pentru cineva care este de bun\ credin]\ [i vrea s\ fac\ lucrurile s\ func]ioneze, pentru cineva care vine din privat, e ca un bilet doar dus, în alt\ ]ar\! Nu î]i vine s\ lup]i, î]i vine doar s\ pleci [i s\ emigrezi. A[a func]ioneaz\ tot sistemul. Care a fost cel mai bun lucru pe care l-a]i g\sit în prim\rie? Cel mai bun lucru? Am g\sit o mân\ de oameni, pu]ini, care sunt dedica]i, c\rora le place administra]ia [i care muncesc de „c\piaz\”, f\r\ s\ se uite la ceas. Doar pe partea uman\ am g\sit lucruri pozitive. În rest, lucrurile sunt total nefunc]ionale [i merg foarte, foarte greu. De ce a]i ales Cåmpulung Muscel? Pentru c\ Câmpulung Muscel este ora[ul pe care-l iubesc [i în care vreau s\ tr\iesc pân\ la sfâr[itul zilelor mele. L-am ales, pur [i simplu, dar cred c\ nimic nu e întâmpl\tor. Nu am rude aici, nici prieteni, sau, mai exact, nu am avut prieteni. M-a contactat o agen]ie imobiliar\ pentru c\ auzisem de la o fost\ coleg\ din televiziune c\ a cump\rat, împreun\ cu al]i prieteni, o cas\ la Câmpulung [i c\ din curtea lor se vede „P\pu[a” (Vârful P\pu[a din masivul Iezer-P\pu[a, Mun]ii F\g\ra[) [i am zis – hai s\ v\d [i eu locul... Eu sunt o fat\ de munte, crescut\ la munte, dar în jurul Bucure[tiului, unde am locuit atâ]ia ani, este doar câmpie. Pân\ la acea dat\ nici nu fusesem la Câmpulung [i m-am hot\rât s\ merg s\ v\d [i eu cum e. {i, din momentul în care am pus piciorul în Câmpulung, am sim]it o energie aparte. P\mântul acesta de aici are o energie aparte, este ceva special la Câmpulung… Aici am sim]it c\ am inima! De aceea am ales s\ vin aici! Ce a]i putut schimba de cånd sunte]i primar? Foarte multe. În primul rând, am schimbat

„La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!”

viziunea. Acum lucrurile se fac cu [taif, cu clas\… Nu mai trebuie s\ fie provinciale, nu mai trebuie s\ fie de mântuial\, iar oamenii au început s\ în]eleag\. V\ dau cåteva exemple concrete: anul trecut am v\zut c\ au adus un brad de Cr\ciun pe care urma s\-l împodobim [i pe care-l rupseser\… Am zis, gata, îl t\ia]i [i îl face]i lemn de foc, nu m\ intereseaz\ ce face]i cu el, moment în care toat\ lumea a „paralizat”. Dup\ ce lucraser\ o gr\mad\ de timp ca s\-l ridice [i s\-l pun\ în pozi]ie, a trebuit s\-l arunce. Le-am spus s\ nu-l împodobeasc\ pân\ nu arat\ perfect! Alt\ dat\, trebuiau date jos ni[te candelabre vechi de 100 de ani, din cl\direa prim\riei, care este o cl\dire istoric\ superb\, construit\ de ilustrul arhitect interbelic Dimitrie Ionescu-Berechet. Candelabrele au fost, probabil, negre, la via]a lor, [i acum erau pline de praf, trebuiau recondi]ionate. Am zis – hai s\ facem curat, s\ igieniz\m înc\perea, pentru c\ urma s\ fac acolo „o insul\” de rela]ii cu publicul. Am zis, da]i-le jos, sp\la]i-le cu jet de ap\, usca]i-le bine, iar apoi vopsi]i-le electrostatic. Dup\ terminarea opera]iunii de zugr\vit, erau montate vreo patru candelabre din cele nou\ sau zece, câte erau pe tot nivelul parterului [i le-am spus – v\ rog frumos aprinde]i-mi [i mie becurile. {i, cånd s-au aprins, am observat, a[a, la ochi, c\ negrul nu e negru, [i i-am întrebat: a]i vopsit candelabrele? {i mi-au r\spuns – p\i nu, c\ leam sp\lat. Am r\spuns [i eu: A, da? Le da]i pe toate jos [i le vopsi]i electrostatic, a[a cum am spus! Cu atitudini de acest gen m-am luptat la început. Sau, alt\ dat\, o persoan\ foarte popular\, o persoan\ supercunoscut\ în Câmpulung pentru c\ are una dintre cele mai tari firme de construc]ii, milionar… în fine, l-am scos afar\ din prim\rie pentru c\ nu a fixat cum trebuie un perete. Am explicat c\ nu fac compromisuri la calitate. Suntem prea s\raci pentru a ne permite încropeli [i cârpeli! Cam asta s-a schimbat!

Care a fost cea mai dur\ decizie pe care a]i luat-o? Vai! Am luat atât de multe decizii… Una, total nepopular\, pentru care nu am nicio nelini[te c\ nu se va întåmpla, este un lucru pe care nu l-a putut face niciun primar pân\ acum: am dispus demolarea tuturor garajelor, [i nu sunt pu]ine. Peste 1000. A fost o m\sur\ total nepopular\. O alt\ decizie dureroas\ am luat-o la Zilele Ora[ului Câmpulung. Preconizam s\ facem un concert foarte fain, care s\ dureze trei zile, cu arti[ti de renume, dar, înainte cu trei zile de eveniment, am anulat licita]ia. A fost o decizie greu de luat, pentru care am luat tone de „hate”! Dar licita]ia nu era corect\, iar eu nu eram dispus\ s\ fac compromisuri. Crede]i c\ sunt lucruri pe care nu le ve]i putea schimba în mentalitatea oamenilor? Eu nu doresc s\ schimb lucruri! Nu doresc s\ schimb oameni! Aceasta este o utopie! Este o ]\c\neal\ s\ crezi c\ îi po]i schimba pe oameni! Oamenii nu se schimb\ niciodat\! Oricum, lucrurile se schimb\ foarte greu, în general. Dar dac\ cei din jurul t\u v\d un model, pentru c\ ei nu au avut un model pân\ acum, dac\ v\d ce înseamn\ s\ lucrezi în echip\, oamenii vor urma modelul. Nu se poate s\ nu-]i dore[ti s\ se întåmple lucruri bune pentru c\, pân\ la urm\, eu propun oamenilor s\ facem împreun\ lucruri faine, s\ salv\m un ora[! Facem frumos un ora[, împreun\. Eu nu mi-am propus s\-i schimb pe oameni, pentru c\ mi-a[ consuma energia inutil, iar a doua zi ar trebui s\ m\ internez în spital. Nu! Oamenii trebuie lua]i a[a cum sunt ei, trebuie g\sit\ cea mai bun\ variant\ a lor. Fiecare om are ceva bun în el, [i cu acea parte care îl individualizeaz\ trebuie lucrat. Din p\cate, nu am avut suficient timp pentru a-i descoperi pe fiecare în parte. Problemele sunt diverse [i foarte multe. Am reu[it s\ îi cunosc doar a[a,


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

din interac]iunile directe pe care le-am avut cu ei. Dar sunt oameni buni! Unii poate c\ [i-au gre[it cariera, dar pot s\ înfloreasc\ dac\ scot la lumin\ ce au mai bun în ei, s\ se simt\ bine, s\ se bucure când se apropie de cl\direa prim\riei. Cånd eram la PRO TV [i m\ apropiam de cl\direa aceea [i vedeam c\ arat\ ca un mall, pân\ la urm\, pentru c\ era f\cut\ din panouri sandwich, sim]eam „flutura[i” în stomac. M\ sim]eam mândr\ c\ merg la serviciu. A[a vreau s\ se simt\ orice om care vine la prim\rie… {i se poate! Pentru c\, altfel, dac\ nu vii cu pl\cere la serviciu, pân\ la sfâr[itul zilelor te m\nânc\ depresia. Romanian Best Locations promoveaz\ cele mai bune locuri din ]ar\. The Robelos este revista care „vâneaz\” aceste locuri. Din acest punct de vedere, ce poten]ial turistic are ora[ul? Poten]ialul turistic este uria[! Din p\cate, mul]i nu îl v\d. Eu [tiu c\, pân\ la sfâr[itul mandatului meu, vom ajunge cu ora[ul la statutul de sta]iune turistic\ de interes na]ional. Este cel mai bine conservat ora[ din }ara Romåneasc\ [i cred c\ [i din România, în ceea ce prive[te starea cl\dirilor de patrimoniu. Dar acest lucru se întâmpl\ pentru c\ ne-a ajutat bunul Dumnezeu. Din p\cate, industria câmpulungean\, în frunte cu perla ei, ARO, a întrat în faliment, iar oa-

“I found my heart in Câmpulung Muscel!” How is it to work for the state? I was expecting it to be different, but for someone who is of good faith and who wants to make things work, for someone who comes from the private sector, this is like a one-way ticket to another country! You don’t feel like fighting, you just want to leave! This is how the whole system is structured. What is the best thing you found at the town hall? I found a handful of people, a few people who are dedicated and who love working in public administration – people who work till they drop, without watching the clock. As far as good things go, this is the only good thing I found: the human resource. Otherwise, things are completely non-functional and progress is very, very hard. Why did you choose Câmpulung Muscel? Because Câmpulung Muscel is the town I love and in which I want to live for the rest of my life. This is my choice. It just happened, but I think everything happens for a reason. I have no relatives or friends here – more precisely, I had no friends here. I was contacted by a real estate agency, because I’d heard from a former colleague of mine from television that

she’d bought, together with some other friends, a house in Câmpulung and that they could see P\pu[a Peak (part of the IezerP\pu[a massif, in the F\g\ra[ Mountains) and I said – let me check this place out! I am a mountain girl, raised in the mountainside – but near Bucharest, where I lived for so many years, there are only lowlands. Until that moment, I had never been to Câmpulung, so I decided to go there and see for myself. The moment I stepped in Câmpulung, I felt a special energy. The soil here’s got a certain energy… There is something special here in Câmpulung. I found my heart here! This is why I chose to come here! What have you been able to change since you became mayor? A lot. First of all, I transformed the mindset. Things are done with class now. We’re getting rid of the provincial way of doing things… A sloppy job won’t cut it anymore! And people have begun to understand this. I’ll give you a few examples: last year, I noticed that they’d broken the Christmas tree that we were supposed to decorate. And I told them: That’s it! Make firewood out of it! I don’t care what you do with it! At that moment, everyone froze. After they’d spent so much time

21


22

ROBELO INTERVIEW ELENA LASCONI

menii nu au mai avut bani. Cei care aveau în custodie cl\dirile [i-au b\tut joc de ele. Sunt ni[te cl\diri senza]ionale. Avem de spus o gr\mad\ de pove[ti adev\rate – nu a[a cum sunt våndute cele din str\in\tate, unde turismul este în floare. Exist\ crucile votive din piatr\, vechi de sute de ani, monumente istorice administrate de Arhiepiscopia Arge[ului [i Muscelului, care sunt specifice zonei, exist\ ni[te m\n\stiri senza]ionale – M\n\stirea ortodox\ de c\lug\ri Negru Vod\, ctitorit\, în anul 1215, de c\tre Radu Negru Voievod, iar pe o raz\ de 20 de kilometri se afl\ m\n\stirile care alc\tuiesc „Triunghiul M\n\stirilor Rupestre” (Cet\]eni, N\m\ie[ti [i Corbii de Piatr\), exist\ Colegiul Na]ional Pedagogic „Carol I”, o institu]ie de înv\]\mânt secundar, continuatoare a {colii Normale „Carol I” din Bucure[ti, construit\ de Rege [i care este senza]ional\… De asemenea, la Câmpulung Muscel s-au f\cut filme celebre – filmul Titanic vals, în anul 1964, dup\ piesa de teatru omonim\, scris\ de Tudor Mu[atescu, cu Grigore Vasiliu Birlic în rolul lui Spirache Nec[ulescu, filmul Ultima noapte de dragoste, un film românovest-german, inspirat din romanul scriitorului Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de r\zboi… Apoi, pove[tile… povestea bulevardului Pardon… {ti]i povestea cu bucure[tenii care veneau în vilegiatur\ la Câmpulung [i era atât de mult\ lume pe bulevard încât se atingeau cu coatele [i î[i spuneau pardon, pardon, pardon? A[a [i-a primit numele bulevardul – Pardon. Apoi, istoria Gr\dinii Merci, o poveste extraordinar\… Cåmpulung Muscel este unul din pu]inele ora[e din România în care, dac\ ai aterizat în centru, po]i intra direct în Gr\dina Public\ [i, de acolo, traversând o strad\, po]i intra în alt parc [i în urm\torul… [i tot a[a. Este un ora[ al parcurilor [i gr\dinilor! Trebuie s\ punem în valoare toate aceste lucruri pe care ni le-a dat Dumnezeu [i îmi doresc s\ avem [i servicii de calitate, [i m\ refer la HoReCa, la industria hotelier\. S\ ajungem s\ avem la Câmpulung înv\]\mânt dual, pe modelul [colii hoteliere din Lausanne. De asemenea, noi, câmpulungenii, avem ceva unic, dar din p\cate nu se afl\ în proprietatea prim\riei noastre, decât o mic\ parte – Hotelul Regal, care este „un Negresco”, ca cel din Nisa, dar în variant\ mai mic\. Câmpulung a fost ora[ul

preferat al regelui Carol I. Regele a vrut s\ construiasc\ Pele[ul la Câmpulung, dar s-a lovit de înc\p\]ånarea oamenilor, care nu au vrut s\ devin\ „slugi”, s\ fie slugi la rege. Regina Maria a purtat cu foarte mult\ mândrie costumul popular muscelean, care este unic între costumele populare române[ti. Costumul de mireas\ muscelean poate fi oricând vedet\ pe catwalk-urile din New York sau Milano. Ca s\ nu mai vorbesc de ce mânc\ruri minunate avem aici. Exist\ iar\[i ceva ce nu se face în alt\ parte, covrigul cu ou… Dar nu putem s\ market\m acum ora[ul, foarte tare, pentru c\ acum este în [antier. De 30 de ani nu s-a f\cut nimic, iar acum, dac\ am aduce turi[ti, ne-am face mai mult r\u decât bine. În momentul de fa]\, Câmpulung Muscel este un ora[ care se tranziteaz\. Focusul meu este ca în câ]iva ani ora[ul s\ devin\ o destina]ie de weekend [i, în perspectiv\, peste cinci-[ase ani, s\ devin\ o destina]ie unde turi[tii s\ vin\ s\ stea o s\pt\mân\. Sunt multe lucruri care se pot face. Putem s\ ni[\m anumite sectoare de turism, s\ încuraj\m pe cei care vor s\ deschid\ SPA-uri sau clinici pentru opera]ii estetice, unde s\ vii la munte pentru recuperare… Mountain biking-ul e, iar\[i, o activitate care sar putea pune în practic\… Sunt multe lucruri legate de turism pe care le-am putea face… Ca s\ nu mai spun c\ avem ni[te fete foarte frumoase!

putting it up, they had to throw it away. I told them not to decorate it until it looked perfect. Another time, some hundred years old chandeliers in the town hall building – a superb historic building, built by the illustrious architect Dimitrie Ionescu-Berchet – had to be taken down. They had probably been black, originally, and now they were covered in dust, so they needed to be refurbished. I said – let’s clean up the place, let’s sanitize the room – because I was going to make it an “island” for public relations. I told them to take down the chandeliers, pressure wash them, dry them up well and then paint them electrostatically. After getting the room repainted, they installed about four of the nine or ten chandeliers, and I told them – Please turn on the lights. When the lights turned on, I noticed that the black wasn’t quite black, so I asked them – have you painted the chandeliers? Turns out they’d merely washed them. So I told them to take them all down and paint them, as I had asked from the beginning. I had to resist such attitudes in the beginning. Another time, I was forced to put an end to the municipality’s collaboration with a very popular person, very well known in Câmpulung – they have one of the biggest construction companies, they’re millionaires… But they hadn’t set up a wall properly. So I explained to them that I can’t compromise on quality. We are too poor to afford such “inventions”. So that’s what’s changed!

Din culisele prim\riei, a]i spus vreodat\ – nu mai pot? Daaaaa! De multe ori am sim]it c\ îmi „pocne[te” capul! Totul este greoi, totul este împietrit… Diminea]a, când m\ trezesc – stau pe un deal, mai la periferie, [i v\d ora[ul – v\d „P\pu[a” [i m\ încarc foarte tare cu energie. Ora[ul merit\ ajutat, ]ara merit\ ajutat\… Nu ne mai permitem s\ plece romånii din ]ar\! Trebuie s\ facem ceva! Dac\ fiecare st\ în bula lui, lucrurile nu se vor schimba niciodat\! Eu asta fac. Cu asta m\ ocup zilnic. Caut porti]e prin care s\ m\ strecor prin acest sistem putred [i încerc s\ fac ca lucrurile s\ se mi[te. Lupta cu sistemul îmi m\nânc\ foarte mult\ energie.

What has been your most brutal decision so far? Oh, my! I took many decisions… One decision, which no mayor before has ever made – it is absolutely unpopular, but I have no doubts that it will be done – is to demolish all of the garages, and we have lots of those – more than 1000. That was a very unpopular measure. Another painful decision was made in the context of the Câmpulung Days. We were supposed to have a nice concert, lasting for three days, with renowned artists. However, I cancelled the public auction three days before the event. It was a hard decision for which I have received a lot of hate. But the auction wasn’t fair, and I wasn’t going to compromise.

Ca s\ completez întrebarea anterioar\, ce crede]i c\ ne lipse[te nou\, românilor, pentru a face ca lucrurile s\ mearg\? S\ fim uni]i, în primul rånd. Am fost edu-

Do you think there are some elements of people’s mindset which you will never be able to change? I don’t want to change those things! I


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

don’t want to change people. This is utopic. It is stupid to think you can change people. People never change! Anyway, it is very hard to change things, in general. But if the people around you, who have never had models before, see a model in yourself, if they see what it means to work as part of a team, they will follow your lead. It is impossible not to desire for good things because, after all, my proposal to the people is to do great things together, to save a town! We’re building a beautiful town, together. I didn’t set out to change people, because this would be a waste of energy, and I would be taken to the hospital the next day – due to fatigue. No! You need to take people as they are, you need to search for their best version. Everyone has something good, and that’s the part you need to find and work with. Unfortunately, I haven’t had enough time to discover everyone. There are lots of varied and diverse problems. I only got to know the team by chance, from the interactions I had with them. But they’re good people! Maybe some of them chose the wrong career, but they can blossom if the best in them comes to light, if they feel good when they’re going to the town hall! When I was working at PRO TV, I would feel butterflies in my stomach when approaching the building – it looked like a shopping mall, with sandwich panels. I felt proud to work there. This is how I want everyone who works at the town hall to feel! And

this is doable! Otherwise, if you don’t like what you’re doing, then you will be depressed at the end of the day. Romanian Best Locations promotes the best places in the country. The Robelos magazine hunts for these places. In this context, what is the touristic potential of the town? The potential is huge! Unfortunately, many don’t see this. I am sure that, at the end of my mandate, Câmpulung will be a touristic resort of national significance. It is the most well preserved town from the historical }ara Româneasc\ region – and, I think, also from Romania, in terms of the state of the buildings that are part of the national heritage. This has only been possible thanks to God. Unfortunately, the industry in Câmpulung, together with its crown jewel, ARO, went bankrupt, and the people didn’t have any more money. Those who had the buildings in custody made a mockery of them. These are exceptional buildings. We have so many true stories to tell about them – unlike those stories they use to promote such buildings abroad, where tourism is going great. We have the votive crosses made out of stone, hundreds of years old, we have historical monuments managed by the Archiepiscopate of Arge[ and Muscel, specific to the region, and there are some sensational monasteries – The Negru Vod\ Orthodox Monastery for Monks, founded in 1215 by Radu Negru Voievod and, within a 20 kilome-

ter radius you have the monasteries which make up The Triangle of Cave Monasteries (Cet\]eni, N\m\ie[ti and Corbii de Piatr\). There is also “Carol I” National College, a magnificent institution for secondary education, built by the King, which is the continuation of the “Carol I” School in Bucharest. Also, some famous movies were shot here – “Titanic Vals”, 1964, after Tudor Mu[atescu’s homonymous theatre play, starring George Vasiliu Birlic in the role of Spirache Nec[ulescu, “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de r\zboi”… Then there are the stories… for instance, the story of the Pardon Boulevard… Did you know that people from Bucharest used to come here for leisure, and there were so many people that their elbows were touching, so they apologized – Pardon, pardon…? This is how the boulevard got its name – the Pardon Boulevard. Then, there is the story of the Merci Garden, a fantastic story… Câmpulung is one of the few towns in Romania where you can land in the town center and go straight to the Public Gardens and, from there, just crossing the street, you can go to another park, and to yet another park, and so on… It is a city of parks and gardens! We need to promote all of these things that God has given us and I wish for us to provide quality services – I am referring especially to the HoReCa industry. I want us to have dual education, based on model of the Lausanne School of Hospitality. We also have something unique here in Câmpulung, but unfortunately only a small part is in the possession of the municipality – The Royal Hotel is like the Negresco in Nissa, only smaller. Câmpulung was the King’s – Carol the 1st – favorite town. He wanted to build the Pele[ castle in Câmpulung, but the people had none of it – they didn’t want to be “slaves” to the King… Queen Mary wore the traditional garment from Câmpulung – which is unique among the Romanian national garments – with great pride. The traditional wedding garment from Câmpulung could be always be the star of the show at catwalks in New York or Milano… Not to mention the wonderful regional cuisine… We also have a snack you won’t find elsewhere – the pretzel with egg. But we cannot promote the town too heavily at the moment because now it is one big construction site. No one has done anything for thirty years, so bringing in

23


24

ROBELO INTERVIEW ELENA LASCONI

ca]i, între ghilimele educa]i, în ace[ti 30 de ani, s\ ne dezbin\m ca popor. Toat\ gândirea din ace[ti ani a fost gre[it\. Un popor dezbinat e mai u[or de controlat. Cea mai mare „bub\” pe care o avem la aceast\ or\ e aceast\ b\taie de joc la adresa educa]iei. Este o lips\ de educa]ie. În toate ac]iunile mele, în tot ce intreprind, m\ gândesc cum s\ fac s\ cresc calitatea vie]ii oamenilor [i s\ unesc comunitatea. {i cum pot face asta? Prin evenimente, prin ac]iuni împreun\… Asta este ceea ce ne lipse[te. Eu asta îmi doresc. Eu cred c\, dac\ suntem uni]i [i începem s\ percepem p\mântul pe care c\lc\m ca fiind casa noastr\, parte din curtea noastr\, lucrurile se vor schimba. Eu nu cred c\ cineva î[i arunc\ hårtia de la shaorma pe persanul din living, a[a cum face pe strad\. Pân\ când nu vom con[tientiza c\ toate aceste lucruri, ora[ul, strada, sunt ale noastre [i trebuie tratate cu respect, pân\ atunci nu se va schimba nimic. Aceste lucruri se fac greeeeeu! Reformele se fac greeeeeu! Dac\ lu\m ca exemplu educa]ia din Norvegia, care a fost copiat\ de Letonia, vom vedea c\ au fost necesari 20 de ani pentru a fi implementat\. {i asta doar ca s\ o copieze. Sunt procese care dureaz\, care m\nånc\ timp… dar trebuie f\cute! Nu exist\ alt\ cale. Trebuie s\ inspiri oamenii din jurul t\u, pe oamenii de bun\ credin]\, s\ fii un exemplu pentru ei, s\ spun\ – Uite, m\! Femeia asta chiar a putut s\ fac\… Hai! Vino! Bag\-te! Pentru c\, altfel, scena politic\ nu se va schimba! Iar f\r\ politic\ nu po]i face lucruri. Eu folosesc politicul ca pe un instrument cu care s\ ajut oamenii. A[a ar trebui s\ fac\ oricare politician. Dar oamenii de calitate nu intr\ în politic\ pentru c\ au impresia c\ intr\ în l\turi, cum se zice pe romåne[te. Dar ideea este c\, dac\ e[ti de bun\ credin]\, po]i s\ faci lucruri. Trebuie s\ stai acolo, s\ nu î]i perzi min]ile c\ e[ti primar. Eu [tiam c\ func]ia nu m\ va corupe, veneam cu o experien]\ de 25 de ani în televiziune, în fa]a reflectoarelor, [i nu mi-a luat Dumnezeu min]ile. Am r\mas tot re]inut\ [i normal\, a[a cum eram când am plecat de la Ha]eg. Doar a[a se pot schimba lucrurile, încercând s\ inspiri pe cei din jur. Cum decurge o zi din via]a unui primar, din via]a dumneavoastr\?

Aoleu, Doamne! Din ce zi a s\pt\månii? Am insomnii, cel mai tårziu m\ trezesc pe la 5 diminea]a. Trag aer adânc în piept, aprind televizorul, verific telefonul, m\ joc cu c\]elu[a mea, dup\ care încep preg\tirile de drum – trebuie s\ ies „]ipl\” din cas\. Sunt femeie, iar lumea se uit\ la toate detaliile. Apoi, plec la serviciu. Plec cu drag, în fiecare zi! Luni am maxim 15 minute pentru a-mi bea cafeaua, timp în care colegii mei vin la mine s\ m\ întrebe diverse lucruri. Dup\ care, începe nebunia! Lunea începe [edin]a operativ\, care dureaz\ dou\-trei ore, mar]ea am audien]e, dup\ care începe munca de teren. Sunt multe variabile pe care trebuie s\ le iau în calcul. Îmi rezerv întotdeauna o or\ pentru pauza de mas\ pentru c\ am constatat c\, dac\ nu îmi impun aceast\ pauz\, r\mân nemâncat\ pån\ seara. {i, apoi, uit\ Dumnezeu de mine! Pân\ pe la cinci, la [ase, la nou\, la zece… sunt în prim\rie. Nu pot s\-mi fac un program exact, am foarte, foarte mult\ treab\, sunt multe lucruri care trebuie rezolvate. Cred c\ a[ putea s\ scriu o carte despre ce am f\cut în acest an [i ar ajunge bestseller. Sunt multe lucruri m\runte pe care nu ar trebui s\ le fac\ un primar… v\d o priz\ strâmb\… priza aceea ar trebui s\ stea dreapt\! Sunt lucruri elementare care trebuie f\cute. Am mo[tenit un teanc imens de studii de fezabilitate f\cute „din birou” [i iau proiectan]ii [i merg cu ei pe teren [i le spun: cum po]i s\ scrii c\ strada asta are 10 metri cånd ea nu are mai mult de cinci, se vede cu ochiul liber. {i atunci trebuie f\cute update-uri la aceste studii. Sunt atât de multe lucruri de f\cut cum nu v\ pute]i imagina... Verific, în fiecare zi, plângerile f\cute pe aplica]ia E-Muscel, care este, iar\[i, o aplica]ie controversat\, pentru c\, nu-i a[a, persoana cu care am realizat aceast\ aplica]ie a contactat peste 200 de primari [i to]i au spus „Nu!”. Aplica]ia e un fel de ac]iune sinuciga[\ – cet\]eanul poate semnala în timp real unde este o groap\ [i se poate vedea cine a preluat problema, în cât timp a fost ea rezolvat\, se posteaz\ poze cu groapa respectiv\… {i toat\ lumea mi-a spus: nu e bine ce faci! {i le-am r\spuns c\ e foarte bine ce fac. M\ intereseaz\ s\ v\d p\rerea oamenilor. Eu nu fac în fiecare zi ce visez noaptea. De la oameni aflu despre nevoile lor. M\ asigur c\ banii lor sunt cheltui]i corect, cu cap, c\ toate lucrurile sunt transpa-

tourists right now would do more harm than good. At the moment, Câmpulung is a transit point. My goal is to make it a weekend destination in a few years and, in the end, in five-six years, I want it to become a destination where tourists can stay for a week. There are lots of things that can be done. We can encourage certain niches such as SPAs or esthetic clinics, we can promote it as a place to go for a retreat in the mountains… Mountain biking is also an activity that could be attractive here… There are many tourism-related things we could do… Not to mention our very beautiful girls! Behind the scenes, have you ever thought – “I can’t do this anymore!” ? Yeees! I oftentimes felt that my head was about to explode. Everything is hard, everything is seized up… In the morning, when I wake up – I live on a hill, closer to the periphery, and I see the town – I see P\pu[a Peak and it gives me great energy. This town deserves to be helped, this country deserves to be helped… We cannot afford for Romanians to leave this country anymore! We must do something! If everyone stays in their own little bubble, things will never change! This is what I’m doing everyday – I look for opportunities to dribble past this putrid system and get things moving. This fight consumes lots of energy. To develop the previous question – What do you think it is that we,


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Get involved, otherwise politics won’t change! And without politics, you can’t do anything. I use politics as an instrument for helping people. This is what every politician should do. But men of character don’t enter politics because they are under the impression they are getting themselves into a pile of pig slop. But the thing is – if you’re a person of good faith, you can change things! You must put in the work and not let your position get to your head. I knew that power would not corrupt me because I had the 25 year experience from television, in the spotlight, and it didn’t get to my head. I remained normal and restrained, like I was when I left Ha]eg. This is the only way to change things, by inspiring those around you. Romanians, lack to make things work? First thing, we need to be united. For thirty years we have been educated – educated in quotation marks – to have a divisive attitude. This thinking is wrong. A divided nation is easier to control. Our biggest weakness at this moment is the mockery that we call education. There is a lack of education. In everything I do, I always think – how can I improve people’s quality of life, how can I bring more cohesion into the community. And how should this be done? Through initiatives, through inclusive actions… This is what we lack, and this is what I wish for. I think that, if we become united and start to perceive the soil we are walking over as our home, as a part of our garden, things will change. I don’t think anyone throws the shawarma packaging on their carpet, like they do on the street. Until we become aware of these things – that the town, the street, belong to all of us and they need to be treated with respect – nothing will change. But it’s haaard doing things! Reforms are hard to do! If we take the example of Norway, their educational model was borrowed by the Latvian system, and twenty years were necessary for it to be implemented properly. All this time was necessary just to copy the system! These are time-consuming processes… But they must be done! There is no alternative. You need to inspire the people around you, the people of good faith, you must be a model for them, they must say – Now look at this woman! She really did it! Come on, everyone!

How does a day in your life go? Oh my God! Which day? I have insomnia, I wake up, at the latest, at 5 o’ clock. I take a deep breath, I turn on the TV, I check my phone, I play with my dog, after which I prepare for the day. I need to look my best when I get out of the house – I’m a woman, and people observe all of these details. Then, I leave for work. I leave my house everyday happy to go to work. On Mondays, I have a maximum of 15 minutes to drink my coffee, during which time my colleagues ask me various things. After that, the madness begins! On Mondays there is the operative meeting, which lasts for twothree hours, on Tuesdays I have public audiences, and then I have field work. There are many variables I have to take into account. I’m always careful to leave an hour for the lunch break, because I’ve noticed that if I’m not consciously imposing this “measure” on myself, I’ll end up starving by the evening. And then God forgets about me… Until six-nine-ten o’clock, I’m at the town hall. I can’t have an exact schedule because there’s lots of work, lots of things that need to be done. I think if I were to write a book about the things I’ve done this year, it would be a bestseller. There are lots of small things that a mayor shouldn’t have to do – I see a crooked electrical outlet… that thing should be straight! Basic stuff that needs to be done… I’ve inherited a huge pile of feasibility studies done “from the confines of the office”, so I take the designer with me and I say to him – How can you write in the project that this street is ten meters when you can see with the

naked eye that it is no wider than five? We need to update the studies, then… There are so many things to be done that you can’t even imagine. I regularly check the complaints on the EMuscel app. This is, again, a controversial project – the person we worked with for this app contacted 200 mayors before and they all said “No!”. The app is kind of suicidal because citizens can report a pothole in real time, and they can see who was assigned to deal with their complaint, how long it took to fix things, they receive photos… Everyone told me – It’s not good what you’re doing! And I told them – It’s very good what I’m doing! I care about the people’s say. I don’t just do what I dream at night should be done – I learn about the needs of the people straight from the source. I make sure that the money is correctly spent and that everything is transparent, that the work will be up to standards… So the “system” is putting up a fight! Of course. Full power! You are a public figure, a star, as they say on TV. To what extent did your notoriety help in your work at the town hall? It helped, of course. It helped me in my development, as a person. I was shy and nerdy as a child. But the teachers got me to sing in the choir, recite poetry… It was a nightmare for me to do all these things, but this experience – the teachers pushing me – helped me get on TV, and the experience I got from working there helped me a great deal, and it will continue to do so, for the rest of my life. When I was working in television, I was always in touch with reality, with the latest trends. I knew, in a way, how public administration worked, but my knowledge was not “from the inside”. My experience from working in television helped me empathize with people, to care about them… This is what politics and public administration should be all about! You passed the test of celebrity. How do the people of Câmpulung and the employees at the town hall look at you? They are afraid of me. I think some admire me, because they see

25


26

ROBELO INTERVIEW ELENA LASCONI

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

I do things well, I have a volcanic temper – that’s me! Others are afraid of me. I don’t know why.

rente [i c\ lucrarea va fi de calitate. Din ultimul r\spuns în]eleg c\ „sistemul” se opune! Logic. Cu toat\ for]a. Sunte]i o persoan\ public\, o vedet\, în termeni de televiziune. În ce m\sur\ v-a ajutat notorietatea în munca de la prim\rie? M-a ajutat experien]a din televiziune, normal. M-a ajutat [i în formarea mea, ca om. Eu, în copil\rie, eram o persoan\ timid\ [i tocilar\. Profesorii m\ b\gau în cor, la recitat… Era un vis urât pentru mine s\ fac toate aceste lucruri, dar experien]a din [coal\, „împinsul de la spate”, m-a ajutat s\ ajung în televiziune, iar experien]a din televiziune m-a ajutat foarte mult, m\ ajut\ în continuare [i m\ va ajuta toat\ via]a, normal. În televiziune am fost tot timpul conectat\ cu realitatea, cu ultimele trenduri. {tiam, oarecum, ce înseamn\ administra]ia public\, dar nu o [tiam din interior. Experien]a din televiziune m-a ajutat s\ pot empatiza cu oamenii, s\-mi pese de ei… despre asta trebuie s\ fie vorba „în propozi]ie!” {i în politic\, [i în administra]ie! A]i trecut proba celebrit\]ii. Cum se raporteaz\ cet\]enii ora[ului, dar [i func]ionarii din prim\rie, la dumneavoastr\? Le este fric\ de mine! Unii, cred, sunt în adora]ie, pentru c\ v\d c\ fac lucrurile bine, c\ sunt vulcanic\, a[a cum sunt eu. Altora le este fric\ de mine. Nu [tiu de ce. Romånia e „Man’s, Man’s, Man’s world” (James Brown). Ave]i probleme de natur\ misogin\? 100% misoginismul este în floare! Îl simt peste tot. Dac\ a[ fi fost un b\rbat urât [i gras

[i a[ fi fost un primar doar de decor, care s\ î[i vad\ de propriul interes, nivelul de „hate” împotriva mea nu ar fi ajuns nici la 10% din ce este acum. Garantat. Sunt foarte pu]ini b\rba]i care se uit\ la o femeie ca la un egal. Chiar dac\ femeia este, în toat\ celula ei, mam\, [i nu î[i risc\ libertatea a[a cum o fac cu u[urin]\ b\rba]ii, sunt multe plusuri pe care le are o femeie în compara]ie cu un b\rbat [i, cu toate acestea, nu îmi aduc aminte s\ fi avut în România prea multe modele femei. Poate doar ridicate de puterea partidului. Unde v\ dori]i s\ fi]i, s\ ajunge]i, la terminarea mandatului? Eu îmi doresc – [i nu [tiu dac\ se va întåmpla în acest mandat, pentru c\ v\d ce iner]ie are sistemul [i ce încet se mi[c\ toate proiectele de achizi]ii [i toate procedurile – s\ ajung cel mai bun primar din România [i îmi doresc ca ora[ul Cåmpulung Muscel s\ fie pe buzele tuturor, s\ fie o destina]ie european\. {tiu c\ sun\ pompos, dar eu acolo vreau s\ ajung. Eu a[a v\d lucrurile. Asta simt, [i dac\ m\ ajut\ Dumnezeu [i m\ ]ine în via]\ s\n\toas\, se va [i întâmpla! {tiu c\ v\ plac poeziile, [tiu c\, în liceu, scria]i poezii. Care este poetul [i poezia dumneavoastr\ preferat\? „- Ce-ai lua cu tine, / Dac\ s-ar pune problema / S\ faci zilnic naveta între rai [i iad, / Ca s\ ]ii ni[te cursuri? / - O carte, o sticl\ cu vin [io femeie, Doamne, / Dac\ nu-]i cer prea mult (…). Dac\ nu cer prea mult, de Marin Sorescu. Îmi place [i Ana Blandiana, poezia Descântec de ploaie: „Iubesc ploile, iubesc cu patim\ ploile, / Înnebunitele ploi [i ploile calme, / Ploile feciorelnice [i ploile-dezl\n]uite femei (…).

Romania is a “Man’s, Man’s, Man’s world” (James Brown). Do you have problems with misogyny? Absolutely, misogyny is alive and kicking. I can feel it everywhere. If I were an ugly fat man, a cardboard figure only looking after his own interest, I think I wouldn’t receive even ten percent of the hate I receive today. Guaranteed. Very few men look at a woman as their equal. Even if women are moms in their essence and they don’t take risks with the ease of a man, there are lots of positive traits a woman has in comparison with a man. However, I don’t remember too many female models from Romania. Maybe just those who were promoted by the ruling party. What is your goal for the end of your mandate? I wish – and I don’t know if this is possible in this mandate, because I can see the resistance from the system and how slow all the procedures and public auctions go – to be the best mayor in Romania and I wish for Câmpulung to be on everyone’s lips, to be an European destination. I know this sounds pompous, but this where I want us to be! That’s how I see things. That’s how I feel and, if God keeps me healthy and allows for it, it will happen! We know you like poetry, that you used to write poetry in high school. Who is your favorite poet and what is your favorite poem? What’d you take with you, If the situation arose, On your daily commute between heaven and hell, To teach some courses? A book, a bottle of wine and a woman, My Lord, if it’s not too much trouble (…) If it’s not too much trouble– Marin Sorescu I also like Ana Blandiana, especially the poem – Rain Spell I love rains, I so passionately do, The rains gone insane and the tender rains, The virginal rains and the unbridledwomen-rains (…)

Marcel {tef

Publisher The Robelos



28

ADVERTORIAL SNAGOV CLUB

Snagov Club R\sf\] de 5 stele la

Un sejur de 5 stele în apropierea Capitalei sau doar o escapad\ de duminic\ dup\-amiaz\ în mijlocul naturii? Oricare ar fi varianta aleas\, r\spunsul la întrebarea „Unde?” este unul singur: Snagov Club, un loc despre care unii oaspe]i care îi calc\ pragul afirm\ c\ „nici nu-]i vine s\ crezi c\ e[ti în România”. Cu toate c\ se întinde la doar câteva zeci de kilometri de Bucure[ti, un ora[ în care nu e nevoie s\ î]i pui alarma pentru luni diminea]\ pentru c\ te trezesc claxoanele ma[inilor, Snagov Club este o oaz\ de lini[te [i relaxare. Dar, spre deosebire de oazele din de[ert, unde c\l\torii obosi]i s\ înfrunte dunele de nisip se odihnesc la umbra palmierilor, la Snagov Club musafirii ajung în mijlocul Rezerva]iei Naturale Snagov. Apropierea fa]\ de Bucure[ti reprezint\, totu[i, un mare avantaj în ceea ce prive[te accesul în zon\. La fel [i proximitatea fa]\ de Aeroportul Interna]ional „Henri Coand\”, unul dintre motivele pentru care complexul de la Snagov este vizitat [i de turi[ti str\ini.

agrement din jurul Bucure[tiului. Îns\, Snagovul avea c\utare cu mult înaintea protipendadei comuniste. De pild\, în perioada interbelic\, la Snagov s-au relaxat scriitori renumi]i precum Mihail Sadoveanu ori Panait Istrati, care c\utau g\zduire la localnici [i î[i împ\r]eau timpul între scris [i pescuit.

Înapoi în viitor Ast\zi, Snagov Club, care include [i un butic-hotel de 5 stele cu 22 de camere spa]ioa-

Back to the 50’s În urm\ cu câteva decade, în anii ’50, Rezerva]ia Natural\ Complex\ Snagov devenea o arie natural\ protejat\ de interes na]ional. Aflat\ la 40 de km de Capital\, Rezerva]ia cuprinde Lacul Snagov [i p\durea cu acela[i nume, fiind „acas\” pentru peste 2700 de specii de plante [i animale, dintre care aproape 200 sunt rare. P\durea reprezint\ o mic\ parte din vasta p\dure denumit\ în trecut Codrii Vl\siei care înconjura Capitala, iar în desi[urile ei se ascund mistre]i, c\prioare, cerbi, pisici s\lbatice sau potârnichi. Pe vremuri, la Snagov predominau stejarii seculari, dar dup\ al Doilea R\zboi Mondial arborii au fost pu[i la p\mânt, iar lemnul trimis în Rusia ca parte a desp\gubirilor de r\zboi. Pentru transportul lemnului, a fost creat\ o cale ferat\ special\ care trecea chiar prin p\dure. Tot în anii ’50, în zon\ a fost ridicat un club exclusivist. Se numea Vila Muntenia, accesul aici era permis unei liste scurte de personaje privilegiate [i era unul dintre pu]inele locuri de

se [i amenajate cu mult bun gust, este deschis oricui vrea s\ se bucure de un sejur relaxant sau doar de o ie[ire cu prietenii ori familia. Complexul este c\utat atât de turi[ti români, cât [i de cei str\ini. Nu de pu]ine ori, printre oaspe]ii complexului se num\r\ [i cona]ionali care au emigrat înainte de ’89 în ]\ri din apusul

Europei sau pe alte continente. Reveni]i în ]ar\ în concediu, mul]i î[i stabilesc un traseu pe urmele trecutului, din curiozitatea de a vedea cu ochii lor ce s-a întâmplat [i cum s-au transformat locurile iconice de pe vremuri. Fie c\ se cazeaz\ în una din camere pentru un sejur mai lung, fie c\ aleg doar s\ petreac\ o dup\ amia-


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

z\ lini[tit\ pe terasa restaurantului [i s\ se bucure de meniul sofisticat creat de buc\tarii pricepu]i de la Snagov, oaspe]ii sunt surprin[i [i încânta]i deopotriv\ de experien]a de care au parte. În ceea ce prive[te spa]iile de relaxare, cei care calc\ pragul complexului au de ales între atmosfera intim\ a Salonului Britanic sau a celui Francez, între elegan]a clasic\ a Salonulului Vene]ian, panorama asupra gr\dinii din Pavilionul de pe Lac sau atmosfera select\ din Gr\dina Versailles. Cei care î[i aloc\ timp pentru a descoperi împrejurimile [i pentru activit\]ile organizate în cadrul complexului vor ad\uga [i mai multe amintiri frumoase în albumul intitulat Vacan]\

29


30

ADVERTORIAL SNAGOV CLUB

la Snagov Club. De pild\, pentru r\sf\] la superlativ exist\ centrul spa al complexului, unde oaspe]ii sunt întâmpina]i cu o gam\ variat\ de servicii. Cei mai activi, care vor s\ exploreze zona, pot face plimb\ri cu [alupa pe Lacul Snagov. Sau pot închiria biciclete pentru a da o tur\ pe c\r\rile [erpuite din P\durea Snagov. Pasiona]ii de istorie au în apropiere M\n\stirea Snagov, ridicat\ pe o insuli]\, c\tre care accesul se face pe un pod pietonal de pe malul stâng al lacului. L\ca[ul de cult d\inuie de peste [ase veacuri [i a fost de-a lungul timpului loc de refugiu pentru unii domnitori, dar [i temni]\. Se spune c\ aici ar fi înmormântat Vlad }epe[, dar legenda nu a fost confirmat\ de istorici. Cert e c\ în micu]a m\n\s-

tire medieval\ au fost descoperite r\m\[i]ele unui personaj despre care se crede c\ era dreg\tor de rang înalt. Tot aici a func]ionat o tipografie înfiin]at\ de Constantin Brâncoveanu, unde s-au tip\rit primele c\r]i în limba român\ cu caractere latine.

Frumuse]ea e la un pas distan]\ Înainte de pandemie, la Snagov Club ajungeau foarte mul]i turi[ti str\ini, mai ales din Europa [i Orientul Mijlociu, astfel c\, pentru a lua prânzul la restaurantul complexului într-un weekend oarecare, trebuia s\ î]i faci rezervare cu mult timp înainte. Snagov Club era una dintre destina]iile preferate pentru evenimente


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

private: teambuildinguri, petreceri aniversare, petreceri tematice, nun]i. Ba mai mult, devenise “wedding destination” pentru cupluri din str\in\tate, care aterizau cu alaiul de prieteni pe Aeroportul Otopeni, de unde ajungeau

foarte rapid în spa]iul primitor de la Snagov. Pandemia de coronavirus a schimbat datele problemei. În 2020, anul în care deplas\rile peste grani]e au fost limitate din cauza restric]iilor, dar [i a temerilor legate de r\spândirea virusului pentru care nu fusese creat înc\ un vaccin, românii au început s\ descopere locurile frumoase de lâng\ cas\, pe nedrept neglijate sau doar puse pe o list\ de a[teptare. Este motivul pentru care românii care ha[uraser\ pe hart\ zeci de destina]ii din lumea larg\ nu ajunseser\ vreodat\ în Delta Dun\rii sau la Pe[tera Sc\ri[oara în Apuseni – urcaser\ Marele Zid Chinezesc, dar nu [i Cheile Dobrogei, se minunaser\ de Marele Canion American, îns\ nu [i de Defileul Jiului ori de peisajele de pe Transalpina. Dac\ exist\ un aspect pozitiv, un “silver lining” în lec]ia - de cele mai multe ori dramatic\ - pe care ne-a dat-o pandemia, atunci exact acesta este: românii [i-au descoperit propria ]ar\ [i au în]eles mai mult decât oricând ce comori ale naturii sunt atât de aproape de noi. Iar atunci când omul [tie s\ pre]uiasc\ aceste comori oferite de natur\ [i, cu respect [i admira]ie fa]\ de mediu, creeaz\ un spa]iu de relaxare, rezult\ locuri precum Snagov Club. A[a se face c\ anul 2020 a adus mai mul]i turi[ti români în compara]ie cu perioada anterioar\. În acest context, nu doar oaspe]ii s-au adaptat, ci [i reprezentan]ii complexului au c\utat solu]ii pentru a r\spunde tuturor dolean]elor turi[tilor. Astfel, evenimentele private, unul dintre principalele motive pentru care Snagov Club

este foarte solicitat, s-au organizat în continuare, dar cu respectarea m\surilor impuse de autorit\]i în contextul pandemiei, inclusiv limitarea num\rului de participan]i. În schimb, activit\]ile organizate de firme au fost mult restrânse. Tocmai de aceea, reprezentan]ii complexului sper\ ca în 2022 segmentul corporate s\ revin\ la nivelul de dinainte de pandemie. Îns\, pân\ atunci, î[i a[teapt\ oaspe]ii de Cr\ciun [i Revelion cu mese îmbel[ugate [i servicii irepro[abile.

Rezolu]ie pentru 2022 Pandemia ne-a mai înv\]at un lucru, pe lâng\ lec]ia solidarit\]ii de care a trebuit s\ d\m dovad\ to]i pentru binele comun, [i anume s\ pre]uim fiecare moment [i mai ales „acum”-ul. Tocmai pentru c\ nu [tim ce surprize ne rezerv\ anul 2022, cu toate c\ to]i sper\m c\ va fi un an mai bun decât 2021, c\ ne vom relua pe deplin libert\]ile pierdute în pandemie, c\ ne vom bucura din toat\ inima de ie[irile la teras\ cu prietenii sau de vacan]ele [i de vizitele la bunici [i p\rin]i f\r\ s\ purt\m masc\ de team\ c\ le transmitem virusul. {i s\ nu uit\m nicio secund\ c\ avem o ]ar\ atât de frumoas\, pe care trebuie – imperativul este necesar în acest context – s\ o descoperim iar, [i iar, [i iar… [i pe wish-list-ul pentru 2022 pune]i [i minunatul complex de la Snagov, un loc în care ve]i pierde no]iunea timpului [i ve]i savura, pur [i simplu, „acum”-ul.

Raluca Hatmanu

31


32

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

„Un cal are “One horse makes 14 cai putere!” 14 horsepower!”

În edi]ia trecut\, în prima parte a interviului acordat revistei noastre, domnul George Leca ne-a vorbit despre Chief of Transformation, func]ie de]inut\ în cadrul ReThink Romånia, despre fundraising [i despre cum se finan]eaz\ proiectele în care activeaz\, despre AVE, Academia de

Management {colar, despre programele BRIO [i EDU Networks, despre SuperTeach [i România Educat\, despre curaj [i vitez\ [i despre Horse Eye. În aceasta nou\ edi]ie, ne va vorbi despre programele transforma]ionale, despre leadership [i antreprenoriat [i, evident, din nou, despre cai.

In the first part of the interview, published in the previous issue, Mr. George Leca told us about the Chief of Transformation position he holds at ReThink Romania, about fundraising and how the projects he coordinates obtain funding, about AVE – The Leadership and Educational Management Academy – about the BRIO and EDU Networks programs, about SuperTeach and România Educat\, about speed and bravery and about Horse Eye. In this new issue, he speaks about transformation programs, leadership and entrepreneurship and, of course, about horses once again.

Calul este un animal aparte sau putem extrapola acest comportament [i la alte animale? De[i am avut tangen]e [i cu alte animale, eu nu m\ pricep la câini, la tigri sau la alte animale. Dar exist\ ni[te tr\s\turi certe care deosebesc calul de alte animale, chiar [i din aceea[i specie. Calul are o organizare social\ diferit\ de cea a zebrei sau a m\garului, cele mai apropiate rude ale sale. În lume exist\ dou\ categorii de fiin]e: pr\d\tori [i prad\. Caracteristica fundamental\ a unui pr\d\tor este oportunismul. Un leu, chiar dac\ este s\tul, va omorî alt animal dac\ va avea ocazia. Calul nu va profita niciodat\ de sl\biciunea ta. Organizarea social\ a unui pr\d\tor este legat\ de teritoriu, pe cånd cea a calului este bazat\ pe familie, pe grup. Ei, spune]i-i asta unui instructor de echita]ie din România, care ]ine caii în cu[ti separate, [i începe calul s\ mu[te [i nu [tie de ce. În general, în lumea animal\, grupurile sunt conduse de exemplarul dominant. La cai exist\ arm\sarul care se reproduce – calul cu cea mai scurt\ via]\, pentru c\ el asigur\ [i securitatea grupului, r\måne la coada grupului, st\ pav\z\, iar conducerea grupului va fi asigurat\ de al]i cai. Nici m\car nu conteaz\ sexul calului. Conduce-

rea va fi asigurat\ de acel cal care men]ine pacea în grup, de cel care conduce grupul la ap\. Dac\ ar fi s\ traduc acest comportament în termeni de management, a[ zice c\ au un leadership fluid. În companii, leadership-ul informal se poate duce c\tre oamenii care î[i asum\ leadership-ul, iar cultura organiza]ional\ împinge în fa]\ un anumit tip de leadership. Din punctul meu de vedere, cel mai bun leader e acela care este suficient de flexibil pentu a trece organiza]ia pe care o conduce prin diverse situa]ii, potrivit dinamicii grupului. De exemplu, dac\ inten]ionez s\ m\ angajez undeva, impactul meu asupra companiei respective va avea dou\ componente: motiva]ie [i know-how. La angajare motiva]ia mea e mare, iar know-how-ul e mic, pentru c\ nu cunosc din interior organiza]ia. Dac\ liderul grupului m\ încurajeaz\, înseamn\ c\ vrea s\ m\ motiveze, dar eu am deja motiva]ie. Eu am nevoie de la el de focus, pentru a-mi cre[te motiva]ia. În acel moment eu m\ risipesc. Liderul nu trebuie s\ dea o motiva]ie când nu e nevoie de ea. Cu alte cuvinte, un leader trebuie s\ fie fluid, s\ se adapteze situa]iei. Când ia foc o cas\, nu e momentul s\ spui „face]i ce vre]i!”. Într-o situa]ie de criz\, trebuie s\ fii directiv, s\ fii un troliu, s\-]i

Are horses one of a kind or can we observe similar behavior in other animals as well? Although I’ve dealt with other animals as well, I’m no expert in dogs, tigers or other species. However, there are some traits that distinguish horses from other animals, even within the same species. They have a form of social organization that is different from that of zebras or donkeys, their closest relatives. There are two types of beings in this world: prey and predator. The distinguishing mark of a predator is expediency. Even if he’s already eaten, a lion will still kill another animal if he gets the chance. A horse will never prey on your vulnerability. The form of social organization seen in predators relies on territory, while horses base theirs on the family, on the group. Now tell this to a horse riding instructor in Romania, who keeps horses in individual cages – they begin to bite, and he has no idea why! In the animal world, groups are, in general, led by the dominant individual. In the horse world you have the stallion, responsible for the breeding – he has the shortest life because he guards the group from the rear – while the group will be led by the horse who maintains peace within the group, the one who guides them towards the water. The sex of the individual doesn’t even matter. If I were to translate this behavior in management terms, I would

GeorgeLeca A II-a parte

2nd part


George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Un instructor de echita]ie î]i va spune s\ domini calul! Ce s\ domini? Po]i doar s\ comunici cu el! A riding instructor will tell you to dominate the horse... What’s there to dominate?! You can only communicate with him!

say horses employ a fluid leadership strategy. In companies, informal leaders can be those who want to take on these roles, where the organizational culture encourages a certain leadership strategy. In my opinion, the best leaders are those who are sufficiently flexible to sail through various situations, paying attention to group dynamics. For instance, if I want to get a job somewhere, my impact on said company is comprised of two elements: motivation and knowhow. In the beginning, my motivation is high and my know-how is lacking, because I don’t know the organization from the inside. If I receive encouragement, this means the leader wants to motivate me. But I’m already motivated! What I need from him is focus! The leader should not motivate others when this is not required. In other words, a leader should be flexible, he should adapt to the situation. When the house is on fire, that is not the

moment to let everyone do their own thing. In a crisis, you need to be assertive, you need to take responsibility for the necessary actions. If you’re fighting fires, don’t bother with democracy! The horses are good with this. If the situation changes, they pass leadership to the horse best suited to lead the group in that specific context. How do these things work? There are studies regarding equine therapy, and several universities offer this specialization – the Sorbonne, for instance. There are doctors who specialize in equine therapy and psychology – in our country as well. In Timi[oara, Erika Weisz has been doing equine therapy for 25 years, with exceptional results. She works with kids and convicts. There also exists an international organization for equine-assisted education, relying on sociology and psychology. As I said before,

horses are empathetic animals, they tune in to the energy of their “interlocutors” – they can understand a goose or a cat just as well. And there’s also this drive to have a dialogue. How do they do it? By assessing the interlocutor’s response. If you are present and attentive to a horse’s reactions, you can learn a great deal, because horses are constantly trying to communicate. Since they belong in the “prey” category, they are fast to make decisions. Their senses are very developed – they can hear you breathing, they can hear your heartbeat, they notice how dilated your pupils are, how wide your eyes are opened, your facial expressions, your posture, the movements of your hands, your gait… Horses notice all of these things, not to mention their sense of smell… A horse’s hearing is twenty times better than a human’s. In a fraction of a second, a horse gathers all of this information. Because of this spectacular sensory devel-

33


34

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

asumi ac]iunile. Dac\ e[ti pompier, las\ democra]ia deoparte. Caii [tiu s\ fac\ asta. Dac\ mediul se schimb\, ei paseaz\ leadership-ul c\tre calul cel mai potrivit s\ conduc\ grupul în momentul respectiv. {i cum func]ioneaz\ aceste lucruri? Exist\ studii care privesc terapia cu cai. Exist\ multe facult\]i de medicin\ care au ca specializare terapia cu cai (Sorbona, de exemplu). Exist\ medici specializa]i în psihologia [i terapia cu cai. Exist\ [i la noi terapie cu cai. Exist\ la Timi[oara o doctori]\, Erika Weisz, care face de 25 de ani terapie cu cai, cu rezultate excep]ionale. Face terapie cu copii [i de]inu]i. Exist\ [i o organiza]ie interna]ional\ de educa]ie asistat\ cu cai, bazat\ pe sociologie/psihologie. Cum am mai spus, calul este un animal empatic, preia starea individului din grupul lui, în]elege [i o gâsc\, [i o pisic\. Apoi, are acest „drive" de a lega un dialog. {i cum face asta? Încearc\ [i vede rezultatul. Dac\ e[ti prezent [i atent la reac]iile lui, po]i înv\]a foarte multe de la cai, pentru c\ ei încearc\ tot timpul s\ comunice. Fiind în categoria „prad\”, iau decizii rapide. Are sim]uri foarte dezvoltate, aude cum respiri, cum î]i bate inima, vede cåt de mare e pupila ta, cåt de deschis e ochiul, expresia fe]ei, postura, mi[c\rile degetelor, vede cum mergi... Vede toate astea, le aude, le simte – ca s\ nu mai vorbesc de mirosuri… Un cal aude de 20 de ori mai bine decåt un om. Într-o frac]iune de secund\, calul are toate aceste informa]ii despre tine. {i, pentru c\ are sim]uri dezvoltate, poate lua [i decizii rapide. Natura l-a înv\]at s\ ia acele decizii care tr\deaz\ inten]ia [i nu dorin]a, pentru c\ pr\d\torii disimuleaz\, se prefac. Calul e capabil s\ disting\ între pref\c\torie [i inten]ie. E una din lec]iile pe care le pred\m la seminar. Cum func]ioneaz\ un seminar? Avem sute de scenarii. De exemplu: e[ti manager numit, ai o echip\ nou\, trebuie s\ lucrezi împreun\ cu grupul t\u, nu ai timp s\-]i cuno[ti echipa, dar trebuie s\ livrezi rezultate imediate. Într-un astfel de scenariu, caii pot fi echipa (un om poate s\ lucreze cu [apte cai deodat\). Ce [tie calul? Într-o companie, fluxul proceselor de munc\ nu are nicio importan]\ intrinsec\. Exist\ doar im-

portan]a pe care o dau utilizatorii. Procesul în sine nu are importan]\, oamenii îi confer\ importan]\. În aceste scenarii e important comportamentul oamenilor fa]\ de obiecte. Calul vede acest lucru [i, fiind empatic, preia comportamentul oamenilor. În]elege importan]\ pe care ei o acord\ acelui lucru sau proces. E uimitor pentru oameni s\ vad\ cum calul î[i intr\ în rol. Calul e empatic [i î]i d\ feedback direct. Am mai multe modele de seminarii. Cel mai frecvent model de educa]ie asistat\ de cai este cel de leadership, unde vin oameni din board-uri de companii, manageri de proiecte sau echipe de management. În aceste seminarii sunt exersate no]iuni legate de mindset [i de comportamentul individual, de cultur\ de organiza]ie [i de cultur\ na]ional\. Caii au experien]a diferitelor grupuri cu care am lucrat. Fac 20 de seminarii pe an, de opt ani de zile. Caii deosebesc diversele culturi. V\d grupuri de francezi, de englezi, de nem]i, de romåni [i se comport\ diferit în func]ie de cultura lor na]ional\. Caii au ni[te a[tept\ri. {tiu cât de directivi, cât de fermi [i cât de clari sunt membrii unui grup etnic. Sunt atåt de de[tep]i încât au a[tept\ri culturale. În aceste seminarii vedem stiluri de leadership – vedem încrederea dintre membrii echipei, vedem aten]ia la nevoile clien]ilor, vedem cum comunic\ între ei, cât de simplu, cât de clar comunic\ între ei, vedem gestionarea puterii, vedem gestionarea presiunii... Vedem enorm de multe lucruri. Toate aceste lucruri se filmeaz\. Un astfel de seminar este asistat de o echip\ de 6/7 oameni – doi traineri, câ]iva oameni care aduc caii [i cå]iva cameramani care filmeaz\ tot ce se întâmpl\. Într-o echip\ de [apte avem [i handover de imagine, robo]i care filmeaz\... Regimurile de lucru, modul în care sincroniz\m grupurile, toate procesele sunt asistate de calculator. Pentru antrenamentele sofisticate, punem câte o centur\ de puls, atåt pentru cal, cât [i pentru c\l\re]. Interesant este c\ pulsurile lor se sincronizeaz\. Noi nu facem advertising, totul este "word of mouth". La un moment dat, a venit spre noi o firm\ celebr\ de avoca]i, care ne-a spus c\ vor s\ dobåndeasc\ aptitudini pentru a fi mai aten]i la nevoile clientului.

opment, a horse can make decisions fast. Nature has taught horses to react in a way that betrays the intention – not the desire – because predators conceal, they pretend… But the horse can distinguish between pretense and intention. This is one of the lessons we teach at the seminar. What happens at a seminar? We explore hundreds of scenarios. For instance – you are a manager working with a new team, but you don’t have time to get to know the team members, because you have to bring results immediately. In such a scenario, horses can act as your team members. One can work with up to seven horses at once. What will you learn from the horses? In a company, the flow of work-related processes has no intrinsic importance. There is only the importance that people attach to it. In such scenarios, people’s behavior in relation to objects is of great significance. Horses see these things and, because they are empathetic, they mimic this behavior. They understand the importance that people attach to that thing or process. It is amazing to see how horses tune in to these nuances. They are empathetic and give direct feedback. I employ several models for the seminars. The most common model for equineassisted education is the leadership model, where members of a company’s board of directors, project managers and management teams take part. We exercise notions related to mindset and individual behavior, organizational culture and national culture. In the twenty seminars per year the horses (who have been assisting us for eight years) have learned the behavior of the varied groups we’ve worked with. They can distinguish between different cultures – they see groups of Frenchmen, Englishmen, Germans or Romanians, and they behave differently, as it is appropriate in each case. Horses have expectations. They know how commanding, firm or direct the members of an ethnic group are – they are so smart that they have cultural expectations. In these seminars, we explore leadership styles – the trust between team members, the attention to the customer’s needs, the simplicity and efficiency of the communication, the power dynamics, working under


DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, foto: © justvision

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

Diferen]a dintre training-ul f\cut de noi [i training-ul la clas\ este dat\ de emo]ie. Al nostru este emo]ional. Nu conteaz\ ce î]i spune trainerul, conteaz\ „ce î]i spune calul”! {i, cånd ]i-a spus calul [i tu ai în]eles... e o revela]ie. Se creeaz\ mult\ emo]ie – unii plâng, au experien]e pe care nu le uit\ niciodat\... Diferen]a dintre un training la clas\ (unde înv\]\turile sunt ra]ionale) [i trainingurile noastre (unde comunicarea se bazeaz\ pe emo]ie) este uria[\! E vorba de în]elegerea limbajului! Avem trei formate majore de seminar. Un seminar dureaz\ 9 ore, f\r\ pauz\. Începe la 9 diminea]a [i se termin\ la 6 seara, dar oamenii nu mai vor s\ plece [i r\mån pån\ la 9, pân\ la 10 seara. Fum\torii uit\ de ]ig\ri, nu vrea nimeni s\ ia o pauz\, la mas\ vor s\ vorbeasc\ tot despre cai… Seminariile sunt greu de scalat. E greu de g\sit traineri care s\ fie 9 ore „cu capul la cai”. Nu po]i s\ ratezi nicio frac]iune de secund\, din dou\ perspective: în primul rånd, trebuie s\-i dai clientului beneficiul maxim [i, în al doilea rånd, s\-i asiguri securitatea. Un cal, dac\ nu are via]a în pericol, nu te va lovi niciodat\. Te va avertiza de zece ori dac\ e indispus, dar trebuie s\ ai ochi! Fac aceste seminarii în mai multe ]\ri – în Fran]a, în Germania, în Polonia, în America, la Las Vegas, în Portugalia, la Lisabona, [i în România (la Salina Turda e o baz\ de echita]ie excep]ional\). Eu pot s\ fac seminarii cu orice cal, condi]ia este s\ fie zdrav\n la

cap. Le fac ni[te teste, v\d ce angoase au [i v\d dac\ pot s\ lucrez cu ei sau nu. Construiesc încrederea, de fapt. Calul trebuie s\ [tie c\, indiferent ce s-ar întâmpla, în prezen]a mea e în siguran]\. Unii dintre cursan]i sunt tensiona]i, iar caii percep acest lucru. Preiau starea acestora [i se epuizeaz\ mental – am avut un cal epuizat mental care a c\zut jos din picioare. Eu trebuie s\ dezvolt niste mecanisme complexe de sprijin mental pentru a determina acel cal s\ îmi cear\ ajutor, dac\ e nevoie. Dac\ vezi un cal care ridic\ capul [i prive[te spre orizont, trebuie s\ stii c\ el comunic\, spune – “I’m watching it”. Sunt limbaje pe care le înva]\ de la mamele [i ta]ii lor. În lipsa acestora, ei pot dezvolta comportamente deviante. La fel se întâmpl\ [i la elefan]i sau la ur[i. Sunt foarte multe lucruri care ]in de interven]ia omului în natur\. Cånd s-au vânat ur[i, s-au vånat exemplarele mari, care f\ceau legea. S-a produs, astfel, o s\r\cire genetic\ a speciei. A[adar, genera]ii întregi de ur[i au fost lipsite de „înv\]\tor”. În Africa avem o problem\ cu violen]a elefan]ilor. Oamenii au vånat exemplarele mari, care ]ineau rostul turmelor [i îi înv\]au maniere pe cei mai tineri, iar acum avem o genera]ie de elefan]i agresivi. Cum a]i ajuns s\ fi]i trainer de leadership într-o lume a cailor? Nu m-am n\scut înv\]at. Am c\l\torit cu so]ia mea în toat\ lumea, peste tot unde exist\ culturi legate de cai. Aceste culturi sunt

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

pressure etc. We cover so many topics… And everything is filmed. For our seminars, we are working with a team comprised of six to seven people: two trainers, a few people who bring the horses and a few cameramen who record everything. We even use image handover, robots for filming… Our procedures, the synchronization of the groups, all of these processes are assisted by computers. For special trainings, we use pulse belts, one for the horse and one for the rider. It is interesting to observe that their pulses synchronize. We don’t advertise – it’s all word of mouth. At one point, a famous law firm came to us. They wanted to develop their skills to be more attentive to the needs of their customers. The difference between the kind of training we do and the kind of training you can get in a classroom has to do with emotion. Our training is emotional. It doesn’t matter what the trainer tells you. What matters is what the horse tells you! And when the horse communicates and you understand… That’s a revelation! A lot of emotion is generated – some people cry because they experience things they’ll never forget… The difference between the training you get in a classroom (where the teachings are strictly rational) and the training you get from us (where communication is based on emotion) is immense! It’s about communication and comprehension! We are working with three major formats for our seminars. A seminar lasts nine hours, without breaks. It starts at nine in the morning and ends at six in the evening, but people don’t want to leave, so everything extends until nine or ten in the evening. Smokers forget about their cigarette breaks, no one wants to take a break, at dinner they all want to talk about horses. Seminars are hard to scale. It’s hard to find trainers who eat, sleep and breathe horses. You can’t miss even a fraction of a second, for two reasons. First, you have to provide maximum satisfaction to your clients. Secondly, you need to ensure a safe environment. A horse will never hit you if he doesn’t fear for his life. He will warn you ten times if he’s indisposed, but you need to

35


36

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

foarte bogate – e vorba [i de muzic\, [i de måncare [i de mistic\... Toate aceste culturi sunt în direct\ rela]ie cu natura. V\carii din Spania (vaqueros) au înv\]at cum s\ se comporte cu caii experimentånd. Dar nu ei au fost primii. În realitate, primii cowboy din lume, care au dezvoltat diverse tehnici de dresaj, au tr\it în Camar, în sudul Fran]ei. Toate disciplinele de dresaj au evoluat din lucrul cu vitele sau din r\zboi. Tot ce admir\m noi ast\zi – Doma Vaquera, dresaj spaniol sau olimpic – sunt mi[c\rile naturale ale calului pe care omul doar le-a amplificat. De la Vaqueros am înv\]at aceste lucruri, pentru c\ în România nu am avut de unde. În America am c\utat profesorii cei mai autentici. Monty Roberts, de exemplu, faimos în lumea cailor, a inventat ni[te mecanisme care se aplic\ acum în lumea oamenilor. A fost adviser-ul lui Obama pe educa]ie, a inspirat regizori [i scenari[ti – Robert Redford a jucat într-un film inspirat din viata lui Monty Roberts, The Horse Whisperer. De la el am înv\]at, [i de la spaniolii care au în spate 4-5 genera]ii de vaqueros. Un alt „om de cai” de la care am înv\]at este Guerrero Garcia. Când vorbeam cu el, Garcia îmi întorcea universul pe dos. El îmi spunea despre cai, eu auzeam despre lume! De exemplu, îmi spunea: mâine facem dresaj. Eu m\ prezint cu calul meu în aren\, iar el m\ a[tepta în câmp. Îmi spunea: dresajul se face în cåmp, acolo unde calul nu are repere. Calul e de[tept [i memoreaz\ reperele din teren. Ce înseamn\ asta? Înseamn\ c\ el nu mai e atent la comunicarea cu tine [i execut\ comenzile pe care intuie[te c\ i le vei da. În cåmp deschis calul nu are repere [i e atent tot timpul la dresor, comunic\ cu el. Nivelul de în]elegere al unui cal merge pân\ acolo încât el execut\ comenzi doar observând [i intuind inten]ia dresorului. Lucr\m cu cai de sport, care sunt cai energici, dinamici. Nu se ajunge imediat la performan]\. Toate acese progrese se realizeaz\ în „timpul calului”, nu în timpul omului. Ce este extraordinar: calul aduce la acela[i nivel pe toat\ lumea din grupul în care se afl\. Oricât de extraordinar [i de mare ai fi tu în companie, în fa]a unui cal de 600 de kilograme vei coborî la un nivel de modestie. M\ gândeam, la un moment dat, cum a[ putea s\ fac [i eu acest lucru cånd nu am caii

lâng\ mine. {i mi-am f\cut un obicei – atunci când vorbesc cu un politician, vorbesc întotdeauna la persoana I. În func]ie de nivelul de cultur\ [i în]elegere al acestuia, gestul meu este interpretat ca lips\ de respect. Politicienii sufer\ de arogan]\. E neobi[nuit pentru ei, îi [ocheaz\. Caii sunt extrem de puternici. Oamenii sunt [oca]i de for]a lor, iar când trebuie s\ interac]ioneze cu ace[tia, ezit\. Calul în]elege s\-[i reduc\ dialogul fizic în func]ie de situa]ie. În momentul în care în grupul lor intr\ o persoan\ mai fragil\, î[i reduce din energie, pentru a proteja persoana respectiv\ [i pentru a putea s\ lege un dialog cu aceasta. Revenind la tema primei p\r]i a interviului, la educa]ie, haide]i s\ facem un top al punctelor tari [i al celor slabe ale sistemului de educa]ie din România. Punctele tari sunt copiii [i câ]iva oameni dedica]i, foarte pu]ini la num\r, care ]in cu sufletul de ace[ti copii. Dac\ ar fi existat mai multe puncte tari, nu ar fi ap\rut aceste ONGuri. Nevoia a creat aceste organiza]ii! Sunt pe baricade [i cârpesc orice gaur\ pe care o g\sesc [i salveaz\ ni[te copii, pentru c\, altfel, lucrurile ar sta mult mai r\u. Ineficien]a sistemului de educa]ie a creat acest know-how valoros al ONG-urilor. Pe ni[ele lor, ace[ti oameni au dobândit o experien]\ [i un bagaj de cuno[tin]e care ar putea fi folosite cu brio de sistemul educa]ional. Aceste organiza]ii au devenit atât de performante încât sunt solicitate de alte ]\ri care doresc s\ implementeze [i la ele sistemul aplicat în România. Am primit solicit\ri s\ extindem Academia de Leadership [i Management în Grecia, avem solicit\ri de la UE pentru testele de licen]iere pe care vor s\ le implementeze la nivelul Uniunii... Sunt multe ONG-uri [i oameni super dedica]i, cum sunt Maria Gheorghiu de la OvidiuRo, care [tie la firul ierbii tot ce se întâmpl\ în [colile romåne[ti. Acest ONG a avut for]a s\ schimbe legi în România! Puncte slabe? Inspectoratele [colare. Nu ar trebui s\ existe. Deloc. Ar trebui încurajat înv\]\mântul pre[colar, anii preg\titori, local knowledge. Multe cuvinte pe care le auzim, nu le în]elegem, de fapt. Sunt exprim\ri eliptice, [i dac\ ai pu]in local knowledge po]i s\ supline[ti ceea ce se exprim\ prin cuvinte.

Dar topurile pe care le fac copiii între ei nu influen]eaz\ dezvoltarea [colar\? Etichetele puse, acela e bun, cel\lalt e r\u... Culmea este c\ ele sunt încurajate chiar de p\rin]i, de adul]i. R\d\cinile sunt mult mai adånci [i au pornit de la mistificarea acestui popor care [i-a format un fel de arogan]\ na]ionalist\... Nu g\sesc un cuvânt potrivit pentru aceast\ psihoz\. E vorba de complexul de inferioritate [i superioritate care se reflect\ în comportamentul copiilor no[tri ast\zi. Sunt încuraja]i s\ participe la olimpiade, s\ ating\ vårfuri... Nu c\ ar fi ceva r\u în asta, doar c\ olimpiadele inventate de „blocul de est" nu sunt recunoscute interna]ional, nu se face o ierarhie fireasc\, locul I îl iau to]i cei care trec peste un anumit barem. Nu vreau s\ minimizez meritul acestor copii, dar vreau s\ stopez pu]in aceast\ politic\ distructiv\ a adul]ilor, care aduc ni[te argumente de superioritate. Din p\cate, aceste vârfuri nu aduc nimic ]\rii noastre. Noi trebuie s\ ne ridic\m, ca mas\! Încurajarea acestor olimpiade, acest sport na]ional, este distructiv\. Noi trebuie s\ încuraj\m co-crearea, s\ ridic\m înv\]\mântul de mas\. E mai important s\ ai o sut\ de [coli de nota [ase, decât dou\ [coli de nota zece! Noi trebuie s\ ne ridic\m ca na]ie. Trebuie s\ ne dezvolt\m, macro, nu ca individualit\]i. În coaching, acest proces se nume[te framing, s\ [tii unde te afli. Ca s\ [tii unde te afli, po]i s\ folose[ti repere prin compara]ie sau raportate la tine. Vedem sondaje publicate de genul – romånii î[i doresc nu [tiu ce – dar pentru a fi relevante, ar trebui s\ cunoa[tem [i metodologia de lucru. Mul]i formatori de opinie spun c\ înv\]\mântul trebuie s\ fie aplicat, s\ produc\ meserii. Lumea îi spune înv\]\månt voca]ional. E de dorit ca majoritatea nevoilor unei societ\]i s\ fie acoperite. Avem nevoie de meserii. Dar, înainte de înv\]\mântul voca]ional, înainte de înv\]\måntul [tiin]elor aplicate, trebuie s\ existe un fundament solid de educa]ie bazat pe ni[te principii s\n\toase. Exist\ o regul\, toate ac]iunile tale trebuie s\ produc\ valoare pentru tine [i pentru al]ii. Nu po]i fi scriitor f\r\ cititori, nu po]i fi actor f\r\ spectatori! Saltul în business e mai u[or de f\cut pentru un om educat decât pentru unul


George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

keep your eyes wide open! I teach these seminars in several countries – in France, Germany, Poland, the USA (in Las Vegas), Portugal, Lisbon and Romania (there’s a great equestrian facility at Salina Turda). I can work with any horse, as long as he’s sane. I evaluate them, I diagnose their anguishes and I then make a decision. Horses must learn that, no matter what happens, they are safe in my presence. Some of the students are tensed up, and the horses no-

Seminar cu cai, George Leca, foto: © justvision

needucat. La seminarele mele dedicate profesorilor, subliniez care este menirea profesorului vizavi de elev. {i m-am gåndit – cum pot eu s\-i fac pe ace[ti oameni s\ în]eleag\ acest lucru. {i am g\sit un tip, un c\nt\re] la bass, care prezint\ educa]ia cântând la bass. {i, cum explic\ el educa]ia? Spune c\ la [coala a înv\]at s\ stea în gam\, s\ cånte dup\ note, s\ aib\ o execu]ie cât mai bun\ – „s\ stea în spate"! „Stând în spate", spune el, pune în eviden]\ celelalte instrumente. Dar,

ce se întâmpl\ dac\ bassul preia conducerea [i face improviza]ii? Atunci, rolurile se inverseaz\! Asta trebuie s\ fac\ un profesor, s\-i fac\ pe copii s\ str\luceasc\, punându-se pe el în spate. În seminarul meu despre curaj [i respect dau tot felul de exemple despre cum ar trebui sanc]ionat\ lipsa de respect. Cursul de curaj trateaz\ ni[te subiecte fundamentale [i reprezint\ mediul în care copiii înva]\ s\ aib\ curaj. La cai, curajul se traduce altfel. Pe 10 august (mitingul care a fost reprimat brutal de Jandarmeria Romån\, cunoscut [i ca mitin-

tice this. They absorb these emotions and become exhausted – we had one horse who fainted! My job is to develop these complex mechanisms of mental support, so that the horse learns to ask for help when help is needed. If you see a horse raise his head and look into the horizon, you need to understand that he is communicating something, he’s saying: “I’m watching it.” They learn these modes of communication from their parents. If these mechanisms don’t work properly, they can develop deviant behaviors. The same thing happens with elephants or bears. Lots of these things have to do with

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

human intervention. When they hunted bears, they hunted the big ones, the leaders. In this way, humans caused a depletion of the gene pool. In consequence, generations of bears grew up without a teacher. In Africa, they have problems with aggressive elephants. People hunted the big ones, those who kept the herds in check and who taught manners to the young ones, so now we have a generation of aggressive elephants. How did you become a leadership trainer in the equestrian universe? No man is born wise. I traveled around the world with my wife – wherever we found an equestrian culture. These cultures are very rich, also from the perspective of music, cuisine, mysticism… All of these cultures have a direct relationship with nature. Spanish cowboys (vaqueros) learned how to handle horses through experimentation. But they weren’t the first. In fact, the first cowboys in the world – who developed various training techniques – were from Camar, in the south of France. All of the training methods were born out of working with cattle or from wartime practices. Everything that we admire today – Dona Vaquera, the Spanish horse riding technique – is comprised of the natural movements of horses. Humans merely amplified those movements. I learned these things from the Vaqueros, because there was no one to learn this from in Romania. In the USA I searched for the teachers who were the most authentic. For instance, Monty Roberts (who is famous in the equestrian world) invented training methods that also apply in the human world. He was Obama’s advisor in matters of education and he inspired writers and filmmakers – Robert Redford starred in a movie inspired by the life of Monty Roberts, The Horse Whisperer. I learned my craft from him and from the Spaniards who have four to five generations of vaqueros in their family. Another man famous in the equestrian world that I learned from is Guerrero Garcia. In our discussions, he was turning my world upside down. He was telling me about horses, but what I was hearing was about the universe! For instance, he would tell me – tomorrow we’re doing horse training. And I would

37


38

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

gul diasporei) m-am adresat comandantului jandarmeriei de atunci [i i-am spus c\, dac\ nu retrage caii, va muri unul din oamenii lui. {i i-am expicat de ce, i-am spus – uit\-te la piciorul drept al calului, uit\-te la urechea lui, e[ti pe asfalt, nu ai potcoave de cauciuc… Iam ]inut un discurs [i a în]eles. Comandantul acela a avut urechi s\ aud\ [i [i-a retras caii. Principala menire a poli]istului c\lare este aceea de a asigura dialogul comunitar. Poli]istul pe cal are o pozi]ie elevat\, privilegiat\, [i poate comunica cu u[urin]\ cu oamenii. Aceasta este menirea poli]iei c\lare, nu aceea de a timora manifestan]ii. Acesta este scopul pentru care se antreneaz\ poli]ia c\lare în alte ]\ri. Am v\zut cum se antreneaz\ poli]ia din New Orleans [i am v\zut cum se face selec]ia cailor – dup\ ochi, dup\ focus, dup\ reac]ia la fric\, la stres... {i se aleg caii care comunic\ cel mai bine cu c\l\re]ul, se aleg caii care î[i înving frica, care stau în tandem cu c\l\re]ul… Am s\ fac un anun]: pu]in\ lume [tie, un cal are 14 cai putere! Cånd inventatorul sco]ian James Watt a f\cut unitatea de m\sur\ pentru motorul s\u cu aburi, [i-a bazat defini]ia unit\]ii unui cal putere pe ponei de min\, cai care sunt mai mici [i mai pu]in puternici decåt caii de povar\. {i-a chemat poten]ialii clien]i, care erau în marea lor majoritate mineri sau agricultori, [i a f\cut mai multe demonstra]ii. Pentru a-i convinge s\ îi cumpere motorul, a trebuit s\ inventeze o unitate de m\sur\ pe în]elesul acelor oameni [i le-a spus c\ motorul lui face treaba a nu [tiu câ]i cai. Pe baza valorii stabilite de Watt (în sistemului metric, este puterea dezvoltat\ pentru a ridica un corp de 75 kg la în\l]imea de un metru, în timp de o secund\), definirea calului-putere anglo-saxon stabilea c\ un cal are, de fapt, 14 cai putere! Exist\ cai de povar\ care cånt\resc o ton\ [i care pot trage 10 tone sau chiar mai mult. Atletul Usain Bolt a fost m\surat [i a reie[it c\ are 4.5 cai putere. Spune]i lucruri atât de interesante… [i nu mai apuc\m s\ v\ adres\m întreb\rile preg\tite. Ce sfaturi a]i da unui întreprinz\tor tân\r? Sunt câteva lucruri de spus. Unul dintre ele ]ine de vitez\, s\ [tie c\ niciodat\ nu e

gata! Dac\ vrea s\ fie gata, nu va face niciodat\ nimic. Al doilea lucru pe care trebuie s\-l [tie e s\ pun\ clientul în centrul preocup\rilor. Iar, al treilea, s\ nu tr\iasc\ în paradigma: „ce nu cunosc, nu exist\!” Exist\ tot! Trebuie s\ caute, s\ întrebe, s\ afle! S\ înve]e s\ cear\ ajutor! Noi avem seminare cu cai exact pe aceast\ ni[\. Cum po]i construi încredere cerând ajutor? Noi avem o problem\ cu „problem solving", cu rezolvarea problemelor. Rezolvarea problemelor func]ioneaz\ a[a: identifici problema, faci o analiz\, dezvol]i o solu]ie, implementezi solu]ia [i, apoi, o m\sori din nou. În fizic\ exist\ principiul incertitudinii, care formulat superficial ar suna cam a[a: orice sistem se modific\ ca rezultat al m\sur\rii sau observ\rii acestuia. Principiul incertitudinii poate fi formulat în mai multe capitole de fizic\, în cuantic\, în termofizic\ [amd. Orice sistem din aceast\ lume se supune acestei legi a incertitudinii! În momentul în care m\sori un sistem, îl schimbi, ca rezultat al m\sur\rii acestuia! Un exemplu foarte simplu – dac\ vrei s\ m\sori presiunea din anvelopele unei ma[ini, ca rezultat al ac]iunii tale, îi vei modifica presiunea. {i atunci, dac\ aplic\m aceast\ teorie la leadership, modul în care pun eu întrebarea trebuie s\ conduc\ în direc]ia pe care o doresc. Într-un interviu acordat revistei noastre, domnul Wargha Enayati enun]a o dogm\ Baha’i [i spunea c\ e mai bine s\ iei o decizie gre[it\ în unitate decåt una corect\ în dezbinare. Diavolul st\ în detalii! Exist\ o parte de adev\r în aceast\ dogm\ [i ea se refer\ la co-creare. Oamenii trebuie implica]i de la nivelul de design! Nu dup\ ce a fost luat\ decizia. E vorba de „engagementul” oamenilor. O persoan\ nu ader\ la o decizie decåt dac\ a participat la construc]ia ei. Eu nu sunt un fan al democra]iei în]eleas\ în sensul consacrat, dar sunt un fan al incluziunii! E o mare diferen]\ între incluziune [i dictatura majorit\]ii! Nu e vorba de 51 la 49... E vorba despre procesul care trebuie s\ includ\ pe toat\ lumea. Oamenii trebuie s\-[i spun\ p\rerea, s\ empatizeze, s\ se pun\ în papucii celuilalt… Cred c\ acesta era sensul pe care dom-

show up with my horse in the arena, but he was waiting for me in the field. He told me – training is done in the field, where the horse has no reference points. Horses are smart and they learn the course by heart. What does this mean? It means that the horse no longer focuses on the communication with the trainer and, instead, merely executes the commands he intuits the trainer will give him. But in an open field there are no reference points, so the horse is paying attention to the trainer, he communicates. The level of understanding that horses have goes as far as executing commands relying only on observing and intuiting the intentions of the trainer. We work with sport horses – they are more energetic, more dynamic. Performance doesn’t come out of the blue. Progress is dependent on equine time, not on human time. What is extraordinary is that a horse is an equalizer, bringing everyone to the same level. No matter how great you are in your company, you will show modesty when you find yourself faced with a six hundred kilos stallion. I was thinking, at one point, how I could create the same effect when I don’t have my horses with me. And I developed a habit – when talking to politicians, I always address them in the first person. Depending on their education and level of culture, my approach might be interpreted as disrespectful. Politicians suffer from arrogance. It is unusual for them, it comes as a shock. Horses are extremely powerful. People are shocked by their strength, so they hesitate if they have to interact with them. Because they understand this, horses tone down their physicality depending on the situation. When a more fragile individual enters their group, they tone down their energy, in order to protect that person and in order to allow communication to happen. Coming back to the first part of the interview – education – let’s make a Top 10 list of the strongest points and the weakest points of the Romanian educational system. The strong points are the students and a few – very few – educated people who care deeply about these kids. If we had more


DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

strong points, we wouldn’t have all these NGOs now. It was need that created these organizations. They are on the frontlines and they are patching up any hole they can find, saving some kids in the process. Without them, things would be a lot worse. The valuable know-how of these NGOs is a result of the inefficiency of our educational system. In their respective niches, these people have acquired experience and a knowledge base that could be successfully implemented to support the educational system. These organizations have become so performant that their help is solicited by other countries who want to implement their system as well. We were asked to extend the AVE in Greece, we have solicitations from the EU for the tests they want to implement unionwide… There are lots of NGOs and extraordinarily dedicated people, such as Maria Gheorghiu from OvidiuRo, who knows in detail everything that happens in the Romanian schools. This NGO had the power to change laws in Romania! Our weak points? That would be the school inspectorates. They should not exist. At all. We should be encouraging preschool education, foundation years, local knowledge… Many of the words we hear, we don’t actually understand – there are confused expressions; but if you have local knowledge, you can substitute what is said through words. But isn’t development also influenced by the rankings that the kids themselves create, the labels they attach on each other – that guy is “cool”, that guy’s not…? What is counterintuitive is that these things are encouraged by the parents themselves, by the adults… The roots of this behavior go deeper – they start from the mystification of this nation, which has developed a certain nationalist arrogance. I can’t find a proper word for this psychosis. It has to do with our inferiority and superiority complexes which get reflected in the behavior of our kids, today. They are encouraged to participate in olympiads, to reach new peaks… Not that there is anything wrong with that, but the olympiads invented by the Eastern Block are not internationally recognized, there’s no natural hierarchy – everyone who is above a certain threshold is awarded first

place. I don’t want to dismiss the merit of these kids, but I would like to put an end to this destructive behavior that the adults – who try to argue that their way is superior – promote. Unfortunately, these peaks do nothing for our country. We need to evolve as a whole! The promotion of these olympiads as a national sport is destructive. We need to have a holistic approach, to develop education for the masses. It is better to have a hundred C grade schools than two A grade schools. We need to rise as a nation! We need to develop as a whole, not as individuals. In coaching, this process is called framing – knowing where you stand. To know where you stand, you can use reference points. We see statistics like – Romanians want this and that… But we need to know the research methodology in order for these statistics to be relevant! Many influencers think that education should practical, that it should prepare students for the job market… People call it vocational education. It is desirable that the majority of a society’s needs are satisfied. We need crafts. However, before vocational education and practical education, we should first build a solid foundation based on healthy principles. There is a rule – all of your actions should

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

generate value, for you and for others. You can’t be a writer without readers, an actor without an audience! Getting into business is easier to do for the educated man than for the uneducated man. In my seminars for teachers, I highlight the teacher’s purpose in relation to the student. And I thought – how can I get these people to understand this thing? And so I found a guy, a bass player, who gives lectures on the educational process by playing the bass. What is his explanation? He says that school taught him to stay in key, to play the correct notes, to perform as well as possible – to sit in the back! By sitting in the back, he says, you allow the other instruments to shine. But what happens when the bass takes the lead and improvises? Then, the tables turn! This is what a teacher should do – he should help the kids shine, by sitting in the back. In my seminar on respect and bravery I give various examples about how disrespect should be penalized. The bravery class touches on some fundamental subjects and it represents the ideal environment for kids to learn bravery. It’s a different thing with horses. On the 10th of August (the protest of the Romanian diaspora that was brutally reprimanded by the gendarmerie), I told the (then) commander – if you don’t retreat the horses, one of your men will die. I explained to him the reason – I told him, look at the right foot of the horse, look at his ear, you’re on tarmac, you don’t have rubber horseshoes… I gave a lecture and he listened. He heard my arguments and he retreated the horses. The main purpose of mounted policemen is to facilitate dialogue. Mounted policemen have an elevated, privileged position from which they can communicate with ease. This is the purpose of mounted police – not intimidating protesters. I saw how the New Orleans police trains and I saw how they pick the horses – based on their sight, their focus, their reaction to fear, to stress… They choose the horses that best communicate with the rider, those who overcome their fears, those who tune in to the rider… I’m going to make an announcement: few people know, but one horse makes 14 horsepower! When the Scottish inventor James Watt devised the unit of measurement for his

39


40

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

nul Wargha Enayati a vrut s\-l transmit\. Cu decizia unanim\ nu sunt de acord. A existat doar la comuni[ti [i se f\cea de fric\. E deja folclor, clientul nu [tie ce vrea. Ce trebuie s\ fac\ un tân\r întreprinz\tor ca s\ conving\ un client? Nu to]i clien]ii sunt la fel. Trebuie s\ fie suficient de inteligent pentru a parcurge c\l\toria clientului (the customer’s journey). Pentru a fi operativ, întreprinz\torul nostru va trebui s\ împart\ clien]ii pe tipologii. Esen]a pentru a mul]umi un client, generatorul universal al satisfac]iei, se afl\ într-un singur lucru: în simplitate! C\l\toria trebuie s\ fie simpl\ [i u[or de în]eles. Clientul caut\ simplitatea la fiecare pas. C\l\toria clientului trebuie f\cut\ end-toend. Oamenii î[i închipuie c\ o c\l\torie începe odat\ cu intrarea clientului în magazin. Nu! C\l\toria a început deja cånd clientul a auzit despre produs [i se termin\ cånd renun]\ la serviciile tale, pentru a nu fi, mai târziu, un detractor al serviciilor tale. Inclusiv renun]area la serviciile tale trebuie s\ fie simpl\. Dac\ ar fi s\ traduc aceste lucruri în limbajul cailor, a[ spune ca acel om din Spania: Prepara! Ce în]elege el din asta? În]elege c\, dac\ dai o comand\ unui cal, trebuie s\ te preg\te[ti s\-i dai acea comand\. Îi spui calului c\ îi vei da o comand\ [i abia apoi îi vei da comanda. Cum aplici aceast\ teorie în business? P\i, nu spui – am venit s\ discut\m. Spui – voi veni måine s\ discut\m. De ce? Pentru c\, în acest fel, partenerul t\u va avea timp s\ se preg\teasc\, s\ î[i elibereze mintea de alte lucruri, s\-[i fac\ mindset-ul. Altfel, înseamn\ c\ eu nu mi-am f\cut temele, iar mesajul meu va fi prea complicat pentru el. Nu exist\ worldwide balance. Aceast\ practic\ este dep\[it\.

Am putea avea o [ans\ dac\ ar veni un guvern curajos care s\ fac\ o reform\ a administra]iei publice, s\ rul\m reforma vreo patru-cinci ani pån\ se cur\]\ sistemul, s\ r\mân\ doar 20% din actuala administra]ie public\. De-abia apoi ne vom putea ocupa [i

Ca specialist în management de proiect, care crede]i c\ ar trebui s\ fie proiectul de ]ar\ al României? Ca s\ fiu foarte pragmatic, reforma administra]iei. Nu po]i face nici digitalizare, nici educa]ie, nici drumuri, nici nimic cu aceast\ administra]ie. Avem un mecanism în ciment. Pentru ca mecanismul s\ func]ioneze, el trebuie scos din ciment. A[ spune c\ trebuie s\ facem o schimbare de mentalitate!

de educa]ie, [i de transporturi. Deocamdat\, nu avem cu cine. Din p\cate, ultimele ac]iuni din înv\]\månt descurajeaz\ pe oricine s\ mai intre în sistem. Exist\ un organism care se nume[te ARACIP, un organism care stabile[te standardele în înv\]\mânt [i care gestioneaz\ o baz\ de date important\. ARACIP a avut mari dificult\]i în g\sirea unui manager. Uita]i-v\ cine conduce acum ARACIP... E un fost manechin de lenjerie intim\! S\ mai adaug ceva? Cinstit vorbind, se dau prea mul]i bani pentru cei care sunt acum în sistem [i prea pu]ini pentru cei care ar dori s\ intre în sistem.

La noi de ce nu merg lucrurile? Putem ar\ta cu degetul?

Povestea p\l\riilor Am împreun\ cu Drago[ (n.r., Drago[

Anastasiu, CEO Eurolines) o firm\ de consultan]\. V-a spus legenda cu p\l\riile? Nu? V-o spun eu. La lansarea proiectului ReThink, agen]ia de PR a zis: voi, partenerii, trebuie s\ face]i ni[te poze profesionale! So]ia mea are un brand de fashion de p\l\rii, foarte cunoscut, DeCorina Hats, [i aveam în ma[in\ [apte p\l\rii. Am f\cut mai multe poze [i, la sfår[it, ne-am jucat pu]in cu p\l\riile. Pozele au ie[it atât de bine încât agen]ia le-a preferat pe cele cu p\l\rii. Atunci am lansat [i sloganul campaniei, „Port p\l\ria fiec\rui antreprenor”. La conferin]a de pres\ ne-am prezentat cu p\l\riile pe cap. Eu port p\l\rii de orice fel. So]ia mea spune c\ portul unei p\l\rii este “head enhancer”. Are un atelier de crea]ie foarte frumos unde se afl\ [i un aparat de m\surat circumferin]a capului, aparat extrem de rar, de prin 1860, dar care nu copiaz\ circumferin]a capului, ci forma lui. O p\l\rie “custom” se va a[eza altfel pe cap, va fi comod\. Acest aparat a fost inventat în 1850 pentru a fi utilizat în medicin\. Exista o [tiin]\ care se numea frenologie [i f\cea leg\tura între psihicul unei persoane [i forma capului. {tiin]a în sine, care este de fapt o pseudo[tiin]\, nu a prins, dar dispozitivul a fost preluat de p\l\rieri. Atelierul Corinei este, poate, cel mai bine dotat atelier din Europa. Are vreo sut\ de ma[ini din 1900, aduse din toat\ lumea. Cum în România nu exist\ o [coal\ care s\ te preg\teasc\ pentru aceste ma[ini, m-am apucat s\ înv\], de la zero, toate secretele lor. Am înv\]at despre fire, despre a]e, despre ]es\turi… Ma[ina de cusut e o minune a tehnicii care ]ine cont de extrem de multe variabile - grosimea [i aderen]a a]ei, grosimea [i forma vårfului unui ac, densitatea materialului, viteza cu care se mi[c\ mecanismele… E o întreag\ [tiin]\. Materialele sunt de tot felul, de la fetrul de lân\, de iepure sau castor, pân\ la tot felul de ]es\turi pre]ioase din paie, panama de prin Filipine, de prin Japonia, tot felul de fibre de banan… Toate materialele sunt naturale. Lucreaz\ dup\ un cod, nu are voie s\ foloseasc\ lipici, lucrurile sunt f\cute s\ dureze, s\ fie confortabile. Cus\turile sunt de un anumit fel, nu folose[ti o cus\tur\ de la o ma[in\ de cusut obi[nuit\, care se nume[te "lockstitch", trebuie folosit\ o ma[in\ de cus\turi "chainstitch" – sunt ni[te cus\turi elastice, care s\ nu strâng\. {i, pentru c\ nu


DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

steam engine, he based it on the power of a small pit pony – they are shorter and weaker than workhorses. He then made a series of demonstration for his potential customers, the majority of them miners and farmers. In order to persuade them to buy his motor, he had to invent a unit of measurement that those people could understand, and so he told them – this motor does the work of this many horses… Based on this unit devised by Watt (in the metric system, this is the power required to lift a 75 kg object to the height of one meter, for a second), it follows that in the Anglo-Saxon system, one horse actually makes 14 horsepower. There are workhorses that weigh a ton and they can pull 10 tons or more. The athlete Usain Bolt was tested and they found out he produces 4.5 horsepower. Your stories are so interesting that we just can’t get to the questions we prepared… What is your advice for a young entrepreneur? There are a couple of things to be said here. One of them has to do with speed – he must know that he’ll never be ready! If he wants to be ready, he’ll never do anything. The second thing he must know is that he must prioritize the needs of the customer. The third thing is that he should not be the embodiment of the paradigm – “what I don’t know, doesn’t exist”. Everything exists! He should explore, ask and learn! And he should learn to ask for help! We do seminars on this topic. How can you build trust by asking for help? We have a problem with problem solving… Problem solving works as follows: you identify the problem, you do an analysis, you come up with a solution, and then you assess the state of things again. In physics, there is the uncertainty principle. Crudely simplified, it sounds like this: the state of a system is modified as a consequence of measuring or observing it. The uncertainty principle applies to many topics in physics – quantum physics, thermophysics etc. Every system in this world is subject to this uncertainty principle. Every time you measure the parameters, you modify the state of the system in consequence. A very simple example is the following: if you want to measure the pressure in your tires, you will, as

a result of your actions, change their pressure. And so, applying this theory to leadership, the way in which you pose the questions should lead in the direction you want to be going. In an interview for our magazine, Mr. Wargha Enayati made reference to a Baha’i principle which states that it is better to make a wrong decision in unity than to make a good decision in isolation. The devil is in the details! There is some truth to this, and it has to do with inclusion. Everyone should be involved at the design level – not after the decision is already taken! It’s about engagement. People will only adhere to a decision as long as they participated in the decision-making process. I’m not a fan of democracy understood in the traditional sense, but I’m a fan of inclusion! There’s a big difference between inclusion and the tyranny of the majority. It’s not about 51% vs 49%. It’s about the process, which should leave no one behind. People should have their say, they should empathize, they should put themselves in the other person’s shoes… I think this is the interpretation that Mr. Wargha Enayati had in mind. I don’t agree with unanimous decisions – this was a thing only for the Communists, and only done out of fear. This is already popular knowledge – the customer doesn’t know what he wants. What should a young entrepreneur do to persuade a client? Not all customers are the same. An entrepreneur should be intelligent enough to design the customer’s journey. In order to be operative, our entrepreneur needs to organize his customers into typologies. The secret to satisfying a customer, the universal generator of satisfaction lies in one thing: simplicity. The journey should be simple and easy to understand. The customer is looking for simplicity at every stage. This journey should be thought out from beginning to end. People think the journey begins once the customer sets foot in the store. No! The journey has already begun from the moment the customer heard about your store – and it ends when the customer gives up on your products, being careful that he doesn’t become a detractor later on. So even the final stage – walking away – should

George Leca, {tef\ne[ti, Ilfov, Foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

be simple. If I were to translate this into the language of the equines, I would say, together with that man from Spain: Prepara! What does this mean? It means that, if you want to give a command to a horse, you have to be prepared for this! You let the horse know he’ll be given a command, and then you give the command! How to apply this theory in business? Well, you don’t say – I’m here to discuss. You say – I’ll come tomorrow to discuss. Why? Because, in this way, your partner will have time to prepare, to empty his mind of other things, to enter a mindset… Otherwise, it will look like you haven’t done your homework, because your message will seem too complicated. There is no worldwide balance. This is an outdated practice. Why aren’t things working in Romania? Can we point fingers? We could have a chance if a brave government came and reformed the public administration – so for the first four to five years we would just be cleaning the system, so that only 20% remains of the present administration. Only then can we deal with education and infrastructure. At the moment, there’s no one to work with. Unfortunately, the latest changes in the educational system are discouraging people from entering. There is an organism called ARACIP, which lays down the standards in education and manages an important database. ARACIP had great difficulties in finding a manager. Look who runs ARACIP now… A former lingerie model! Should I say more? Realistically, too much money is given to those already in the system and too little money is given to those who want to enter the system. Tell us the story with the hats! I have a consulting firm together with Drago[ (e.n., Drago[ Anastasiu, Eurolines CEO). Has he told you the story with the hats? No? I’ll tell it to you now. At the launch of ReThink, the PR agency said – you, the partners, should do a professional photoshoot. My wife has a well-known fashion brand, DeCorina Hats, and we had seven hats in our car. We did several photos

41


42

ROBELO INTERVIEW GEORGE LECA

am g\sit oameni specializa]i în România pentru aceste ma[ini, nu am avut încotro [i a trebuit s\ înv\] toate aceste lucruri. Ultima dat\ am fost invitat ca speaker la Eindhoven, la Congresul Interna]ional al Produc\torilor de Ma[ini de Cusut, unde am reparat o ma[in\ de cusut, pe scen\. A]i regretat c\ v-a]i întors în România? Nu e prima ]ar\ pe care am schimbat-o. Bineîn]eles c\ sunt lucruri care func]ioneaz\ mai bine în alt\ parte, dar e important s\-]i

and, at the end, we had some fun with the hats. That’s when we came up with the campaign slogan – wear the hat of each entrepreneur! We showed up with the hats on at the press conference. I wear all kinds of hats. My wife says that hats function as head-enhancers. She has a very beautiful workshop and she has there a very rare machine, from the 1860s, for measuring the circumference of the head – it doesn’t copy strictly the circumference but also the shape. A custom hat will sit on your

George Leca,

plac\ ce faci acolo unde e[ti. Conteaz\ toat\ conjunctura – cu cine e[ti, ce faci, ce satisfac]ii ai, ce ai devenit la un moment dat, ce versiune a ta se potrive[te cu locul în care e[ti… Eu am venit în România din trei motive: în primul rånd, so]ia mea avea un business aici [i f\cea naveta de la Londra, unde st\team în acel moment. Doi la mån\, am o bunic\ de 97 de ani [i nu voiam s\ pierd leg\tura cu ea. În final, primisem o ofert\ de business foarte bun\ în România. Era o oportunitate de dezvoltare [i am preferat s\ m\ întorc în România. Care e cel mai important lucru din via]a dvs.? Acum mai mul]i ani, so]ia mea m-a întrebat: vrei un copil sau un cal? R\spunsul a fost: cal!

{tef\ne[ti, Ilfov, foto: © justvision

head differently, it will feel very comfortable. This machine was invented in 1850 for medical use. There was a science called phrenology, exploring the relation between the shape of one’s head and the psyche. This science – in fact, a pseudoscience – never caught on, but hatters have made use of the machine. Corina’s workshop is, perhaps, the best-equipped in Europe. She has about a hundred machines from 1900, brought from all over the world. Since there is no school for operating these machines in Romania, I had to learn all of their secrets, from the ground up. I learned about threads, about fabrics… The sewing machine is a technical marvel and there are lots of variables at play – the thickness and grip

Marcel {tef Publisher The Robelos

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

of the thread, the thickness and shape of the needle, the density of the material, the speed at which the mechanisms work… It’s a science. There are all kinds of materials, from fur-based felt (from rabbit or beaver) to all kinds of precious fabrics made from straw, panama from the Philippines, from Japan, all kinds of fibers from banana trees… All materials used are natural. They follow a procedure, they are not allowed to use glue, things are made to last, to be comfortable… There is a special kind of stitch you have to use – you cannot use regular sewing machine stitch (lockstitch), instead you have to use chainstitch; this is an elastic stitch that doesn’t squeeze your head. Because I couldn’t find people in Romania who specialize in these machines, I had to learn all of these things. Most recently, I was invited as a speaker at Eindhoven, for the International Congress of Sewing Machine Manufacturers. I repaired a sewing machine, on stage. Do you regret coming back to Romania? This is not the first time I’ve moved to a different country. There are, of course, things that work better in other countries, but what is important is that you like it where you are. The conjuncture matters – who you are with, what you’re doing, how satisfied you are, who you’ve become, which version of you best suits the place you are now in… I came to Romania for three reasons. First of all, my wife has a business here and she had to commute from London (where we were living at the time). Secondly, I have a 97 year old grandmother and I didn’t want to lose touch with her. Finally, I received a good business offer back in Romania. There was an opportunity for development, so I decided to come back to Romania. What is the most important thing in your life? Many years ago, my wife asked me – do you want a kid or a horse? My answer was: a horse!



44

COME AND SEE CONACUL GOLE{TI

ConacuLGole[ti La Conacul Gole[ti Regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul României!

Într-o zi de noiembrie, într-o såmb\t\ f\r\ nori, am pornit s\ descop\r Conacul Gole[tilor, Ansamblul Feudal al Gole[tilor, cel mai important ansamblu medieval fortificat laic din }ara Româneasc\. Conacul a fost construit în anul 1640, este monument istoric [i a fost restaurat cu fonduri europene în 2016. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorial\ precum Tronul pe care au stat to]i regii României, biroul lui Carol I, mobilier de epoc\, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, art\ decorativ\ [i carte. {tiam c\ pe domeniul de la Gole[ti au func]ionat prima bolni]\ (infirmerie) [i prima {coala Slobod\ Ob[teasc\ din Muntenia. Ne-am anun]at venirea, la muzeu ne-a a[teptat doamna Maria Videanu, Muzeograf Muzeul Gole[ti. Am rugat-o s\ ne spun\ lucruri pe care nu le g\sim în mod obi[nuit [i iat\ ce ne-a povestit: S\ v\ fac o mic\ istorioar\ de când s-a ridicat, în 1640? Stroe Leurdeanu, împreun\ cu so]ia lui, Vi[a din Gole[ti (ea f\cea parte din familia Golescu), au ridicat un conac fortificat, cu ziduri groase de 90 de centimetri. Cl\direa nu avea etaj, avea doar parter [i subsol. A fost construit\ peste o pivni]\ care a existat acolo de la bun început. Stroe Leurdeanu nu a ales întâmpl\tor acest loc. A fost ales strategic. În secolul al XVII-lea, pe aici trecea drumul care lega }ara Româneasc\ de Ardeal. Din punct de vedere stilistic, conacul prefa]a apari]ia stilului bråncovenesc. Acoperi[ul este realizat în patru ape, din paiant\, iar etajul a fost ad\ugat la sfâr[itul secolului al XVIIIlea. În anul 1716 a avut loc un mare incendiu, unde o mare parte din conac [i dependin]e au fost grav afectate.

Marele Pan Radu Golescu este cel care a ref\cut [i a extins conacul [i i-a ad\ugat un etaj. Pe timpul lui Dinicu [i al Zinc\i, la etaj func]iona o sal\ de bal (sau recep]ii) [i tot la etaj se aflau [i dormitoarele copiilor. La [ase ani dup\ construirea conacului, la

1646, a fost ridicat\ [i biserica din vecin\tate. În pronaosul bisericii sunt înmormânta]i o parte din boierii Gole[ti. Conacul a fost împrejmuit înc\ de la început, de pe vremea Marelui Ban Radu Golescu, cu ziduri de ap\rare [i înc\peri anexe, pe-


Conacul Gole[ti, foto: © justvision

rioad\ când au fost construite [i cele dou\ fântåni din afara zidurilor, pentru ca drume]ii s\ î[i poat\ potoli setea. La conac, ca de altfel în mai toate conacele boiere[ti, nu se g\tea. Alimentele se depozitau la subsol, în pivni]\, iar mâncarea se g\tea în afara conacului. În zona în care exist\ acum sec]ia de istorie erau camerele oaspe]ilor, iar în spatele conacului erau camerele slujitorilor, dar nu am identificat o înc\pere în care s\ se fi g\tit vreodat\. A existat un salon de iarn\ în care membrii familiei Golescu serveau masa, dar mâncarea se prepara în afara conacului. Muzeul prezint\ o simez\ de tablouri originale de Nicolae Grant (fiul lui Effingham

Grant, unul din cei 16 copii ai familiei, diplomat, om de afaceri [i filantrop, n\scut în Marea Britanie) [i o serie de replici, cum ar fi tabloul România Revolu]ionar\, aflat în camera de lucru, care o înf\]i[eaz\ pe doamna Maria Rosetti, so]ia lui C.A. Rosetti, îmbr\cat\ într-o ie popular\ romåneasc\. Tot mobilierul din conac este din secolul al XIX-lea. Pe acesta sunt expuse obiecte din anul 1800, cutii muzicale, ceasuri muzicale, argint\rie, obiecte de podoab\. În sala de oaspe]i exist\ un mobilier neo-baroc, scaune [i fotolii tapi]ate cu piele de cordoba [i sobe din ceramic\ turceasc\. În aceea[i înc\pere exist\ [i un pian cu coad\ înalt\, un exemplar extrem de rar, la care a cântat, în anul 1847,

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

celebrul compozitor maghiar Franz Liszt. {tim, din documentele vremii, c\ Franz Liszt era un apropiat al familiei Golescu.

Întâlniri care au schimbat istoria De-a lungul timpului, conacul a g\zduit întâlniri importante. Pentru c\ era prieten cu Nicolae Golescu (unul din copiii Marelui Ban Radu Golescu), aici s-a stabilit, împreun\ cu armata lui de panduri, Tudor Vladimirescu. Ultimele trei zile de libertate [i le-a petrecut la Gole[ti, în foi[orul de paz\ ridicat de Marele Ban Radu Golescu. Aici a fost capturat [i dus apoi la Târgovi[te, unde a fost asasinat. Singurul boier care a r\mas la conac pe perioada Revolu]iei de la 1821 a fost Nicolae

45


46

COME AND SEE CONACUL GOLE{TI

Golescu; Dinicu [i fratele s\u Iordache mutându-se la Bra[ov. Copiii lui Dinicu Golescu, celebrii pa[opti[ti de la 1848, au folosit conacul ca birou, pentru a lucra la programul lor revolu]ionar, dar nu au stat prea mult la conac, deoarece au fost nevoi]i s\ plece nou\ ani în exil la Paris. Nicolae C. Golescu, unul din copiii lui Dinicu [i ai Zoei, a ajuns mare om de stat, fiind o figur\ marcant\ în politica româneasc\. În momentul în care Alexandru Ioan Cuza a fost for]at s\ abdice, Nicolae C. Golescu f\cea parte din locotenen]a domneasc\, a fost înlocuitor al domnitorului pân\ la ajungerea în ]ar\ a prin]ului Carol I, la 1866. Nicolae C. Golescu împreun\ cu Ion C. Br\tianu au plecat pe la cur]ile europene [i au adus prin] str\in în ]ar\. Cariera politic\ a lui Nicolae C. Golescu a fost una bogat\ – a f\cut parte din Guvernul provizoriu al Revolu]iei de la 1848, a avut un rol important [i în timpul guvern\rii lui Cuza, dar [i în perioada în care prin]ul Carol I a preluat fråiele viitorului Regat Român. La venirea lui în ]ar\, prin]ul Carol I a venit pe la Drobeta Turnu Severin [i a trecut prin Pite[ti. A fost întâmpinat de Nicolae C. Golescu, Ion Ghica [i Ion C. Br\tianu [i a fost invitat s\ înnopteze la

Gole[ti. În seara de 9 mai 1866 a fost primit de Zinca Golescu, c\reia Regele i-a f\cut onoarea s\ înnopteze în dormitorul s\u. A doua zi, pe 10 mai 1866, Regele a plecat spre Bucure[ti, unde a avut cea mai lung\ domnie

dintre to]i regii României, de 48 de ani. În semn de recunoa[tere a colabor\rii [i prieteniei dintre familia Golescu [i familia regal\, statul român a decis s\ acorde custodia biroului de lucru [i tronul regal Conacului


Conacul Gole[ti, foto: © justvision

Golescu. Cam asta ar fi povestioara! Dac\ ar fi s\ continui, a[ spune c\ una din fiicele lui Carol Davila, Elena Perticari Davila a fost foarte bun\ prieten\ cu prin]esa

Elisabeta, a fost domni[oar\ de onoare a Reginei Elisabeta [i doamn\ de onoare a Reginei Maria. Elena Perticari Davila [i so]ul acesteia, Ioan Perticari au fost persoanele cele mai apropiate de familia regal\. Familia

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Golescu a fost prieten\ cu familia regal\. În numele acestei prietenii s-a decis ca tronul [i biroul regal s\ ajung\ la Gole[ti.

Roman]\ Ca orice conac, [i al nostru are pove[tile lui roman]ate, dar nu la fel de picante ca ale altor conace. În documentele vremii apar informa]ii despre povestea de dragoste dintre Carol Davila [i nepoata lui Dinicu Golescu, Anica. Cei doi s-au cunoscut la un frumos bal petrecut la conac [i s-au îndr\gostit. În alte scrieri se face referire la povestea de dragoste dintre Effingham Grant [i una din nepoatele lui Dinicu Golescu, Zoe. Grant era de origine elve]ian\. S-au îndr\gostit [i s-au c\s\torit chiar aici la Gole[ti. Dup\ nunt\ s-au mutat în palatul Belvedere din Bucure[ti [i au avut împreun\ 16 copii.

Prima {coal\ Slobod\ Ob[teasc\ din Muntenia Domeniul Gole[ti a g\zduit prima [coal\ cu predare în limba român\ din mediul rural, din }ara Româneasc\, deschis\ de Marele Ban Radu Golescu. {coala a func]ionat în cl\dirile aflate în vecin\tatea foi[orului. E un muzeu al [colii s\te[ti, foarte util de vizitat de

47


48

COME AND SEE CONACUL GOLE{TI

Conacul Gole[ti, foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

director al [colii. Dinicu Golescu i-a adus pe ace[ti profesori, care erau discipoli ai {colii Ardelene (organiza]ie de emancipare politic\ [i social\ a romånilor din Transilvania), tocmai din Transilvania. {coala de la Gole[ti a avut profesori cu preg\tire înalt\, un lucru total neobi[nuit pentru acele vremuri. Ion Heliade R\dulescu a implementat la Gole[ti o metod\ de predare inovativ\ pentru acele vremuri [i a venit cu T\bli]ele Lancasteriene, iar copiii care aveau rezultate foarte bune la înv\]\tur\ puteau preda la clasele mai mici.

Golescu filantropul

[colarii de ast\zi, pentru a în]elege cum a func]ionat înv\]\mântul romånesc acum 200 de ani. {coala a fost înfiin]at\ de Marele Ban, special pentru copiii ]\ranilor din Gole[ti [i pentru copiii robilor ]igani care erau lipsi]i de posibilit\]i materiale [i acces la educa]ie. }iganii, pe vremea Marelui Ban Dinicu Golescu, erau robi. Nu aveau voie s\ se c\s\toreasc\, nu aveau drept de proprietate [i nu aveau acces la educa]ie. Radu Golescu a dorit ridicarea poporului

prin cultur\. În mica [coal\ aflat\ lâng\ foi[or înv\]au copiii din clasele întâi pân\ în clasa a [asea. Cuprindea dou\ module de înv\]\mânt, Modulul Gimnasticesc, clasele I-V, [i modulul Filozoficesc, clasa a VI-a. În acest modul se studia filozofie, metafizic\, logic\ [i geometrie. La aceast\ [coal\ au predat înv\]\tori [i profesori foarte cunoscu]i, vorbim de Ion Heliade R\dulescu, membru fondator al Academiei Române, Aron Florian, care a fost primul

Marelui Ban Radu Golescu era un mare filantrop. A construit din bani proprii o bolni]\ (infirmerie), unde cei din satul Gole[ti veneau s\ se trateze pe cheltuiala marelui boier. În 1813, Radu Golescu a ajutat financiar spitalul Filantropia din Bucure[ti [i a f\cut func]ional\ prima maternitate din România. La spitalul Filantropia a func]ionat [i prima [coal\ de moa[e din Romania. Marele Ban avea domenii care se întindeau peste tot în ]ara, avea case în Gorj, în Dåmbovi]a, a avut o sticl\rie în care lucrau oameni în schimbul unui salariu, a fost un pionier al capitalismului. Palatul Regal din Bucure[ti, cel de pe Podul Mogo[oaiei, a[a cum se numea Calea Victoriei la 1800, a fost proprietatea Marelui Ban. Era, de fapt, o cas\ cu 25 de înc\peri, cu dou\ nivele, care a fost donat\ familiei regale. Aici a stat Carol I la venirea lui în Bucure[ti, la 1866. În anul 1937, în perioada domniei regelui Carol al II-lea, vechiul palat a fost demolat pentru a face loc actualului Palat Regal. Muzeul Dinicu Golescu a fost înfiin]at în comuna {tef\ne[ti, sat Gole[ti, în anul 1939, prin decret regal dat de regele Carol al II-lea. Al\turat ansamblului medieval se g\se[te un muzeu etnografic, cu monumente de arhitectur\ popular\ din toate zonele României. De asemenea, în Parcul Gole[tilor se afl\ un loc tematic, unde copiii pot c\l\ri cai [i ponei, se pot da cu tiroliana sau pot încerca juc\rii tradi]ionale.

Maria Videanu Muzeograf Muzeul Gole[ti



50

COME AND SEE CONACUL UDRI{TE N|STUREL

Conacul de Piatr\ de la Here[ti Conacul Udri[te N\sturel

Honoret Patria Inscrip]ie de pe blazonul în marmur\ al familiei – acvila bicefal\ încoronat\, cu aripi deschise, avånd pe piept scutul cu leul [i [arpele, fa]\ în fa]\. Flancånd pas\rea sunt aseza]i doi cavaleri cu arme diferite, iar la picioarele lor se deschide deviza familiei: Honor et Patria.

The Robelos este despre România frumoas\, despre Romanian Best Locations, despre partea plin\ a paharului [i despre cum putem transforma România de ast\zi într-o Românie mai bun\. Îns\ România poate fi mai

bun\ doar dac\ ne raport\m obiectiv la România de ast\zi [i îi identific\m problemele. Am colindat multe locuri din ]ar\ [i leam privit cu ochii sufletului. Am g\sit sate, case [i biserici, am g\sit oameni b\trâni [i

gospod\rii uitate de copii [i stat. Acolo unde nep\sarea se întâlne[te cu netrebnicia, are loc des\vâr[irea r\ului. Este un r\u f\cut încet, dar sigur, unei comunit\]i – este lovitura dat\ la temelie de cei pentru


Conacul Udri[te N\sturel, Casa de piatr\ de la Here[ti, foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

„Când s-a început cl\direa se spunea c\ nu se afla în lume palat asem\n\tor, afar\ numai poate în }ara Francilor, c\ci ace[tia au adus me[teri arhitec]i din }ara Ungureasc\ [i piatr\ din }ara Turceasc\ [i au început s\ o cl\deasc\ pe dinl\untru [i pe dinafar\ cu piatr\ f\l]uit\.” (C\l\tori str\ini despre }\rile române – volumul VI – Paul de Alep – Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\ – Bucure[ti 1978)

care contul din banc\ înseamn\ mai mult decât memoria unui neam! Dac\ privim la mi[c\rile de pe scena politic\, vom în]elege de ce lucrurile stau ast\zi a[a cum stau! Odat\ cu politicile cool ale globaliz\rii, a

luat amploare un curent de opinie neomarxist, care te pune la col] dac\ îndr\zne[ti, în general, s\ fii critic! Po]i fi doar pozitiv, constructiv, zen. . . Ce conteaz\ dac\ neimplicarea critic\ a comunit\]ii, a noastr\, a tutu-

ror, s\r\ce[te zestrea neamului sau chiar o îngroap\. F\r\ pu]inii contestatari care au avut curajul s\-[i asume implicarea [i critica (constructiv\), azi România ar fi ar\tat diferit, poate mult mai r\u. {i mai avem o problem\

51


52

COME AND SEE CONACUL UDRI{TE N|STUREL

noi, românii: suntem toleran]i cu jefuitorii! Pentru a vizita un loc istoric, a[a cum este Casa de Piatr\, trebuie s\ ai o anumit\ predispozi]ie [i poate chiar voca]ie. Nu mergi s\ vizitezi un conac cum ai merge la plaj\. Din pere]i, din parcurile s\lb\ticite, te privesc fo[tii proprietari, oameni care [i-au dat agoniseala [i, uneori, chiar via]a pentru a le ridica. Ei sunt acolo, nu au plecat din aceast\ lume, [i se bucur\ dac\ cei care le trec pragul le respect\ munca. Ca orice bun din ]ara noastr\, fie c\ vorbim de industria grea, b\nci sau terenuri agricole, [i conacele cu mo[iile lor au fost date de poman\ sau vândute la pre]uri derizorii. Ne risipim istoria, a devenit aproape o voca]ie...

Conacul de Piatr\ de la Here[ti Cei care cunosc istoria Cet\]ii Enisala [tiu c\ aceasta a fost o fort\rea]\ ridicat\ pe malul M\rii Negre, cu rol de ap\rare, strategic [i Vedere din parc, foto: © justvision

militar. E aproape de neîn]eles cum Dun\rea, în drumul ei spre mare, a c\rat 6 kilometri de aluviuni [i a îndep\rtat cetatea de mare, atât de mult... În oarecare m\sur\ [i Casa de Piatr\ de la Here[ti are o istorie asem\natoare. La 1644, conacul ridicat de fra]ii N\sture[ti se

oglindea în luciul de ap\ al unui mic port amenajat pe cursul râului Arge[. Platoul jos care se deschide ast\zi pe locul fostului port las\ imagina]ia privitorului s\ vad\ vechile ambarca]iuni ale negustorilor de piatr\, animale sau gråne ce andocau la malul


Conacul Udri[te N\sturel, Casa de piatr\ de la Here[ti, foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

53

Cram\, foto: © justvision

Intrarea în cram\, foto: © justvision

lacului. În curtea Muzeului }\ranului Român de la Bucure[ti se afl\ dou\ ancore lucrate manual care au apar]inut vaselor ce au ancorat în acei ani în micul port. Situat\ în comuna Here[ti, la doar 40 km de Bucure[ti, pe [oseaua Bucure[ti-Olteni]a, Casa de Piatr\ dateaz\ înc\ din primele decenii ale secolului al XVII-lea, din timpul domniei lui Matei Basarab. Neobi[nuit pentru acele vremuri, conacul a fost construit din blocuri masive de piatr\

[lefuit\. Piatra a fost transportat\ pe Dun\re, în b\rci, direct de la Ruse, din Bulgaria, pân\ în portul de destina]ie din comuna Here[ti. Construc]ia este legat\ de numele unor celebre familii istorice. Familia dreg\torilor N\sturel era foarte apropiat\ de domnitorul Matei Basarab, sora celor doi frati, Elena, fiind so]ia domnitorului. Singurul monument de arhitectur\ civil\


54

COME AND SEE CONACUL UDRI{TE N|STUREL

româneasc\ datat în secolul al XVII-lea, ridicat în întregime din piatr\, conacul a fost construit de fra]ii N\sturel, de marele c\rturar Udri[te N\sturel [i de fratele acestuia, Cazan Postelnicul N\sturel. Casa de Piatr\ de la Here[ti, cunoscut\ [i sub denumirea de Conacul Udri[te-N\sturel,

a fost o locuin]\ construit\ în forma literei L [i care compunea dou\ locuin]e aproape identice, cu intr\ri separate, plasate apropiat în unghiul interior al L-ului descris de planul arhitectural. Avea o suprafa]\ de 680 mp, num\ra [apte camere mari la etaj, [apte la parter [i dou\ crame la subsol, câte una pentru

fiecare familie N\sturel. Pe m\sur\ ce importan]a politic\ [i puterea economic\ a familiei N\sturel a sc\zut, conacul [i-a schimbat proprietarii. În anul 1831, mo[ia a fost vândut\ de ultimul reprezentant al familiei, Constantin N\sturel, principelui sârb Milos Obrenovici. În calitate de


Intrarea în cram\, foto: © justvision

Conacul Udri[te N\sturel, Casa de piatr\ de la Here[ti, foto: © justvision

nou proprietar, principele sârb a f\cut o serie de modific\ri, repara]ii [i extinderi la construc]iile existente, iar urma[ii acestuia au ad\ugat ansamblului o serie de anexe administrative [i gospod\re[ti, precum [i grajduri. {i cum orice poveste cu prin]i [i principi e înso]it\ de picanterii amoroase, [i istoria

Casei de Piatr\ are povestea ei – principesa Maria Obrenovici, so]ia principelui sârb Milos Obrenovici, a fost marea iubire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar cei doi copii rezulta]i din rela]ia amoroas\ au fost adopta]i de so]ia domnitorului. În 1881, conacul î[i schimb\ din nou pro-

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

prietarul, în persoana politicianului liberal Anastase Stolojan, perioad\ în care proprietatea de la Here[ti va suferi o serie de degrad\ri succesive, agravate de Primul R\zboi Mondial. Distrugerile au culminat cu marele incendiu din 1931, din perioada interbelic\. Traiectoria nefast\ nu s-a oprit aici, a continuat [i în perioada ocupatiei germane din cel de-al Doilea R\zboi Mondial, când Sabina Br\tianu [i Lia Stolojan (fiica lui Anastase Stolojan [i so]ia lui Vintil\ Br\tianu) s-au refugiat aici. Apoi, odat\ cu instaurarea regimului comunist la sfår[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, casa a fost na]ionalizat\. La acea data, casa se afla în posesia lui Dinu Stolojan, fiul lui Atanasie Stolojan [i tat\l lui Vlad Stolojan [i al Marinei Stolojan. Readucerea cl\dirii la forma sa ini]ial\, anterioar\ interven]iilor principelui Obrenovici, a fost posibil\ abia în anul 1954, dup\ un proiect întocmit de Eugenia Greceanu, dup\ care, în anul 1972, conacul intr\ în patrimoniul Muzeului Na]ional al }\ranului Român. În urm\ cu doar doi ani, conacul s-a întors în proprietatea urma[ilor familiei Stolojan, care l-au våndut unei persoane discrete, care nu a dorit s\ fac\ public\ destina]ia viitoare pe care o va da imobilului, dar casa este deschis\ tuturor celor care vor s\ o viziteze, cu titlu gratuit. Conacul Udri[te N\sturel este o cl\dire frumoas\, unic\, unde rigoarea arhitectural\ nu a fost alterat\. Facilit\]ile de care dispune – având sistem propriu de alimentare cu ap\ (cu fântån\ [i rezervor de ap\), suprafa]\ mare, de 680 mp, un al doilea imobil construit de familia Stolojan, cu suprafata de 494 mp, [i o a treia cl\dire din curte, a administratiei, cu suprafa]\ de 166 mp, la care se adaug\ gr\dina cu spirit englezesc ce se întinde pe 5000 mp – calific\ domeniul ca destina]ie turistic\ nobiliar\ (monument istoric de gradul A, aflat în patrimoniul na]ional). Nu ne r\måne altceva de f\cut decåt s\ a[tept\m s\ vedem ce destina]ie îi va acorda noul proprietar!

Zenaida F\rca[ rewriter JustCPR

55


56

COME AND SEE BISERICA DE LEMN DIN UR{I

Biserica de lemn din Ur[i Proiectul de salvare, conservare [i restaurare a Bisericii de lemn de la Ur[i, jude]ul Vâlcea, derulat pe parcursul a 11 ani de c\tre Funda]ia Pro Patrimonio, a câ[tigat în anul 2021 trei premii europene - Premiul la categoria Conservare, Grand Prix [i Premiul publicului în cadrul Premiilor europene pentru patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2021. Biserica de lemn din Ur[i face parte din programul „60 de biserici de lemn”, nominalizat în 2014 ca parte a programului „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa” (#7mostendangered ). Programul se deruleaz\ în parteneriat cu organiza]ia Europa Nostra. Aceste biserici sunt r\spândite geografic pe o suprafa]\ relativ mic\, definind un peisaj regional, na]ional [i interna]ional valoros, pentru care biserica din Ur[i reprezint\ un exemplu remarcabil. Ur[i este amplasat lâng\ culele fortificate din M\ld\re[ti [i m\n\stirea Hurezi, inclus\ în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o posibil\ surs\ aulic\ de inspira]ie pentru me[terii din Ur[i. Modul de lucru aplicat la Biserica de lemn din Ur[i a fost un exemplu de Slow Design Thinking, o metod\/gândire de proiectare lent\: interven]iile sunt minime [i se fac doar cele absolut necesare, conform principiului autenticit\]ii, cu folosirea de materiale [i me[te[uguri locale [i tradi]ionale. Durata lung\ de restaurare, peste 10 ani, sa datorat [i faptului c\ sus]inerea financiar\ a provenit exclusiv din fonduri private, de la donatori, [i s-a bazat pe multiple campanii. Proiectarea arhitectural\ s-a desf\[urat, în mare parte, în paralel cu lucr\rile de execu]ie: înlocuirile, complet\rile [i repara]iile fiec\rui element din lemn au fost decise dup\ inspectarea elementelor [i discu]ia cu me[terii, cu pri-


Biserica de lemn din Ur[i, foto: © Funda]ia Pro Patrimonio

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

vire la cea mai fezabil\ solu]ie tehnic\ [i modul de p\strare a cât mai mult din substan]a istoric\. „Conservarea bisericii de lemn din Ur[i a avut loc într-o zon\ izolat\, cu resurse limitate [i cu un grad mare de implicare din partea societ\]ii locale. Pe durata desf\[ur\rii proiectului au fost create oportunit\]i de înv\]are [i schimb de cuno[tin]e. Proiectul a stârnit grija comunit\]ii locale [i a condus la o mai bun\ în]elegere a valorii patrimoniului cultural. Este o abordare exemplar\ a modului de conservare în care o cl\dire vulnerabil\, precum aceasta, se poate face”, a declarat juriul Premiilor Europa Nostra. {antierul de restaurare a Bisericii de lemn din Ur[i, jude]ul Vâlcea, a fost unul deschis, toate lucr\rile s-au desf\[urat sub ochii comunit\]ii rurale. {antierul a avut rolul de instrument educa]ional, de înv\]are [i cunoa[tere a patrimoniului cultural – tehnica de construc]ie de lemn a bisericii, tehnica frescei, con]inutul iconografiei murale, al icoanelor [i al iconostasului. Întregul proces de restaurare a constituit atât o practic\ de înv\]are pentru to]i cei 102 voluntari din ]ar\ [i din str\in\tate [i pentru speciali[tii implica]i, cât [i un exerci]iu de acceptare [i reintegrare a unui obiect de patrimoniu uitat de comunitate. În total, pe parcursul anilor de interven]ie, au fost implicate peste 250 de persoane.

57


58

COME AND SEE BISERICA DE LEMN DIN UR{I

Istoria [i povestea Funda]iei Pro Patrimonio Funda]ia Pro Patrimonio intervine, de 21 de ani, în aproape toate regiunile istorice ale României, cu scopul de a revitaliza [i înt\ri comunit\]ile defavorizate, aflate departe de zonele de progres. Scopul este acela de a reface leg\turile identitare în comunitate, raportate la un patrimoniu construit (care, în prezent, este abandonat) [i de a-l reintroduce în circuitul economic [i cultural. Ac]iunile noastre se concentreaz\ pe proiecte practice, de educa]ie, orientate spre reabilitarea [i refunc]ionalizarea patrimoniului istoric, precum [i pe con[tientizarea comunit\]ilor în care se afl\ aceste obiective [i de recuperare a propriei identit\]i. Pro Patrimonio este o organiza]ie nonguvernamental\ [i non-profit cu filiale în România, Marea Britanie [i Fran]a. Funda]ia deruleaz\ în cele trei ]\ri proiecte concepute pentru salvarea patrimoniului cultural [i de sensibilizare a cet\]enilor fa]\ de importan]a patrimoniului cultural din România. Observ\m c\ experimentele [i bunele practici ini]iate de funda]ie de-a lungul anilor au dat roade, iar acum sunt preluate [i dezvoltate [i de alte asocia]ii, cu focus pe salvarea unor obiective de patrimoniu.

Cum au prins o nou\ via]\ cl\dirile [i ce se întâmpl\ acum cu ele? De la fondarea sa, Pro Patrimonio a achizi]ionat [i a primit cu titlu de dona]ie, progresiv, propriet\]i de importan]\ na]ional\, legate de personalit\]i reprezentative pentru istoria [i cultura României. Funda]ia de]ine, administreaz\ [i colaboreaz\, restaureaz\ [i pune în valoare, prin diverse activit\]i: Casa copil\riei lui George Enescu de la Mih\ileni, lâng\ Boto[ani; Vila Golescu de la Câmpulung Muscel; Conacul Neam]u din satul Olari de lâng\ Craiova; o cas\ tradi]ional\ s\seasc\ la Viscri; Conacul Perticari Davila de lâng\ Pite[ti, Conacul P.P. Carp de la }ib\ne[ti, lâng\ Ia[i; proiectul 60 de biserici de lemn, cu programe de înv\]are a meseriilor de patrimoniu adresate tinerilor [i programul Educa]ie pentru Patrimoniu, destinat copiilor. Vila [i parcul dendrologic Golescu, monu-

ment istoric din Câmpulung Muscel, jude]ul Arge[, reprezint\ un ansamblu arhitectural [i peisajer excep]ional, ce ofer\ un model viu de salvare, cunoa[tere [i între]inere a mo[tenirii culturale prin diverse moduri de folosire (ateliere, educa]ie de patrimoniu), locuire, explorare [i integrare în via]a cotidian\. Modelul economic prin care Ansamblul Golescu poate fi între]inut a fost introducerea lui într-un circuit turistic de tip „locuire istoric\”. În paralel, parcul [i vila sunt un exemplu de educa]ie [i promovare a bunelor practici în conservarea [i restaurarea patrimoniului. Prima proprietate restaurat\ de Funda]ia Pro Patrimonio este Casa S\seasc\ de la num\rul 18-18B din minunatul sat bra[ovean Viscri. Casa a fost restaurat\ exemplar, în acord cu specificul rural din Transilvania, fiind acum una dintre cele mai reprezentative case tradi]ionale din sat. La fel, ea se între]ine din turismul sustenabil practicat pe parcursul anilor.

Membrii funda]iei pot locui [i folosi cele dou\ case în baza unui discount [i beneficiaz\ de drepturi egale în întreaga re]ea International National Trusts Organisation Places, cu care Pro Patrimonio este partener. Casa George Enescu din Mih\ileni, jude]ul Boto[ani, a fost salvat\ de la colaps [i a trecut printr-un proces de restaurare timp de 7 ani, începând cu anul 2013. Acum ea este redat\ comunit\]ii locale sub form\ de centru cultural [i educa]ional. Conacul Neam]u din Olari se afl\ la începutul procesului de restaurare. Din 2018 s-a început cu interven]ia de urgen]\ [i punerea în siguran]\, [i am demarat restaurarea constant\, pas cu pas. Chiar [i pe parcursul [antierului, conacul este un punct important pentru comunitatea local\, fiind creat „Centrul Experimental de Studii [i Educa]ie de la Conacul Neam]u din Olari” dedicat acestui loc. Prin interven]iile pe care le facem la Cona-


Biserica de lemn din Ur[i, foto: © Funda]ia Pro Patrimonio

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

cul Neam]u urm\rim pe de-o parte s\ restaur\m monumentul istoric [i întregul areal din jurul s\u, dar [i transformarea lui într-un HUB educa]ional, cultural [i agricol important pentru o arie de [apte comune [i, în termeni mai largi, pentru jude]ele Olt, Dolj [i limitrof. În cadrul programului Educa]ie pentru Patrimoniu, program strategic al funda]iei, pe parcursul anilor s-au organizat la Olari peste 15 ateliere de educa]ie pentru copii, 3 ateliere cu speciali[ti pe probleme de conservare [i restaurare - tip working holiday, iar [colile din comun\ au acces liber la conac [i-l folosesc când au nevoie - Cr\ciun, Pa[te, {coala Altfel. Ne dorim ca, progresiv, în anii de restaurare [i dup\, în conac s\ func]ioneze reziden]e de cercetare pe teme de mediu - de[ertificare, agricultur\, peisaj; reziden]e artistice – dans, muzic\, teatru, literatur\; atelier me[te[ug\resc pentru tinerii din regiune; afterschool pentru copiii din comun\.

Raluca Mar]i[ PR & Communication Officer Funda]ia Pro Patrimonio

59


60

COME AND SEE CASTELUL HALLER

CasteLuL HaLLer

Pove[tile care ne vin din Perioada Romantic\ a artelor vizuale, a literaturii [i a muzicii au fost întotdeauna gustate de toat\ lumea, iar dac\ acestea au r\d\cini chiar în Romantismul german, la Nürnberg, pove[tile se transform\ în basme adev\rate!

Cu to]ii am visat s\ fim nobili, cavaleri, grofi, baroni, vicon]i, con]i, marchizi, duci [i ducese, prin]i [i prin]ese, dar cei mai mul]i dintre noi nu am avut ocazia s\ tr\im nici m\car o zi în aceast\ postur\. Poate nu ai avut înc\ ocazia s\ fii tratat boiere[te, s\ te pui în pielea nobililor de alt\dat\, în pielea unui conte sau a unui grof, dar cu siguran]\ ai visat la o astfel de [ans\. De[i promovat abia în ultima vreme, turismul nobiliar î[i face loc, înc\ timid, dar sigur, [i pe pia]a româneasc\. România se mândre[te cu o mul]ime de conace, castele [i palate în care au locuit familii faimoase de boieri, guvernatori [i domnitori.

Exemple de castele [i conace boiere[ti care au fost salvate de la ruin\ [i amenajate pentru a fi utilizate în scop turistic se g\sesc în toate regiunile istorice române[ti – conacele moldovene[ti, culele oltene[ti sau castelele restaurate din Ardeal reprezint\ tot atâtea oportunit\]i de relaxare [i petrecere a vacan]elor. Retrocedate, câ[tigate în instan]\ sau achizi]ionate, astfel de locuri inedite au fost transformate de noii proprietari în superbe destina]ii turistice. Într-un astfel de loc vei avea parte de experien]e unice, asemenea nobililor ardeleni sau boierilor cu anteriu [i i[lic din }ara Romåneasc\.

Castelul Haller de la Ogra Mure[ului Istoria familiei Haller a început în secolul al XII-lea, la Nürnberg. Primii descenden]i ai familiei Ulrich Haller, men]iona]i în 1198 în documente oficiale, au fost Frigyes, Hildebrand, Gheorghe [i Vilmos. Familia baronului Ulrich Haller a construit pe Valea Mure[ului dou\ castele gemene. Primul dintre ele, Castelul Haller de la Ogra, este unul dintre cele mai fermec\toare castele din Transilvania. Asigur pe orice romantic c\ timpul petrecut în acest loc este o adev\rat\ desf\tare! Gazdele au deschis por]ile castelului înc\ din 2011 [i te invit\ s\ le


Castelul Haller, Ogra, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

treci pragul. E[ti invitat s\ degu[ti excelentele vinuri locale [i s\ te r\sfe]i cu mânc\ruri vån\tore[ti sau ardelene[ti tradi]ionale. Vechiul Castel Haller de la Ogra a fost transformat de familia Foris (noii proprietari)

în pensiune [i restaurant. În total contrast cu ruinele Castelului Haller din Sânpaul, Castelul Haller din Ogra, renovat [i amenajat în stilul aristocratic, p\streaz\ înc\ aerul cosmopolit [i grandoarea de alt\dat\. Cu pu]in efort, î]i po]i imagina cum ar\ta o zi din via]a baronului Ulrich Haller. Situat la doar 22 de km de Târgu Mure[, aflat în apropierea Aeroportului Interna]ional Târgu Mure[, Castelul Haller î]i ofer\ cele mai bune condi]ii de petrecere a unui sejur turistic sau de afaceri, fiind loca]ia ideal\ atât pentru teambuilding-uri, petreceri de sfâr[it de an, petreceri tematice, conferin]e, degust\ri de vinuri, cât [i pentru organizare de seminarii,

61


COME AND SEE CASTELUL HALLER

recep]ii, cine festive, baluri sau concerte. La etajul întâi, vei g\si restaurantul [i sala de conferin]\. Cele dou\ s\li au o capacitate total\ de 120 de locuri (sala de conferin]\ are 40 de locuri). În regim à la carte, restaurantul ofer\ spa]iu suficient pentru 60 de persoane. Cl\direa, deosebit de luxoas\, are tavane în bolt\, înc\peri decorate baroc, împodobite cu picturi murale, candelabre aduse de la Viena [i mobilier importat de la Paris. Cele dou\ re[edin]e medievale, Castelul Haller de la Ogra de Mure[ [i Castelul Haller de la Sânpaul, aveau construite în curte, fiecare, câte o capel\ romano-catolic\, unde slujeau c\lug\ri franciscani. Pe vremuri, nobilii ardeleni se întâlneau aici nu doar pentru a degusta vinul casei, ci [i pentru a discuta chestiunile importante ale vremurilor. Castelul are 13 camere duble [i un apartament, toate amenajate cu mobilier baroc. La subsolul castelului se afl\ o cram\ str\veche, cu o capacitate de 100 de locuri, ideal\ pentru degust\ri de vinuri, serate [i evenimente corporate. În centrul de recreere al castelului po]i petrece sejururi relaxante în bazine cu ap\ s\rat\ natural\ – hotelul dispune de jacuzzi, saun\ finlandez\, camer\

de salin\, bazin pentru copii cu tobogan [i ciub\r exterior cu ap\ termal\ s\rat\, ob]inut\, prin forare, direct din curtea Castelului. Pe timpul verii, te po]i relaxa la terasa amenajat\ în gr\dina Castelului. De-a lungul timpului, în castel au func]ionat o [coal\, un internat, sediul Poli]iei Locale [i al Consiliului Popular. În anul 1900, cl\direa a fost abandonat\ [i golit\ de obiectele de valoare. R\mas\ în paragin\, proprietatea a fost retrocedat\ urma[ilor baronului, iar ulterior a fost vândut\ familiei Foris din Târgu Mure[. Din anul 2011, dup\ 7 ani de munc\ [i investi]ii de peste un milion de euro, aici func]ioneaz\ o pensiune cu restaurant [i cram\. Castelul, ref\cut dup\ descrieri [i poze vechi, ad\poste[te o mic\ expozi]ie de obiecte ce au apar]inut familiei Haller – un

Cele mai vechi titluri nobiliare, cu origine romano-barbaric\, dateaz\ din secolul al X-lea, epoc\ în care ele erau legate de exercitarea unor drepturi sau puteri feudale.

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

pian, picturi, manuscrise, poze. Acest loc de poveste este c\utat pentru serile romantice petrecute în restaurantul baroc, pentru centrul de relaxare SPA, dar [i pentru diferite evenimente. Crama, loc de inspira]ie pentru cele dou\ surori Foris, a fost recondi]ionat\ [i ea. Se crede c\, în trecut, aici a existat un tunel care f\cea leg\tura între cele dou\ castele gemene. Împline[te-]i visul la Castel Haller, unde fanteziile tale pot deveni realitate! Po]i avea sejurul romantic la care ai visat, te po]i plimba cu tr\sura, iar, a doua zi, de diminea]\, te po]i trezi într-un pat cu baldachin, în timp ce personalul de la curte î]i va servi micul dejun la pat. Gazdele î]i vor împ\rt\[i din secretele descoperite de ei în zon\, pornind de la obiectivele de patrimoniu [i mergând pân\ la tradi]iile localnicilor. Castelul este un loc în care timpul st\ pe loc. A r\zbit de-a lungul a mai bine de opt secole, iar acum a sosit momentul s\ fie pre]uit [i pus în valoare. Castelul Haller este ast\zi un punct de reper pe harta turismului din Ardeal [i nu numai.

Zenaida F\rca[ rewriter JustCPR

Castelul Haller, detalii, foto: © Ilie Tudorel

62

Castelul Haller, Ogra, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com



64

COME AND SEE

SIBERIA DE MARAMURE{

O alt\ lume, o alt\ via]\:

PrelucaVeche Siberia deMaramure[ Niciodat\ nu a fost colectivizat\!

În Siberia de Maramure[ se face o horinc\, a[a, ca în filme! De prune... Se face [i de mere, [i de pere, dar cea mai bun\ se face din prune. Este un loc în care p\linca se bea ca apa! În Preluca (Veche sau Nou\) nu exist\ persoan\ adult\ care s\ nu bea m\car un „p\har" înaintea oric\rei mese! Cea mai bun\ horinc\ se face la Floreani. Pe majoritatea oamenilor din Preluca Veche [i Nou\ îi cheam\ Nechita sau Florean, cu „e", ortografiat Florean. {i Nechitenii fac horinc\ bun\, concuren]a e mare ... Satele Preluca Veche [i Preluca Nou\ au fost, cândva, un singur sat Preluca, localitate atestat\ documentar înc\ din 1603. Istoria celor dou\ nume, care nu sunt române[ti – Nechita este de origine slav\, iar Flore, Florian, este de origine francez\ – începe pe la 1700.

La limita dintre mit [i istorie, legenda Floreanilor [i a Nechitenilor vorbe[te despre doi fra]i care au primit ca posesie de la st\pånire, pentru faptele de arme legate de invazia t\tar\, atât p\mânt cât puteau înconjura ei c\lare, într-o singur\ zi. Ei au împ\r]it satul în dou\, iar ast\zi în Preluca Nou\ sunt mai mul]i Florean, iar în Preluca Veche mai mul]i Nechita. În Siberia maramure[ean\ are loc un fenomen meteorologic rar, care se amplific\ iarna [i care, în termeni de specialitate, se nume[te inversiune termic\. Aerul umed care coboar\ de pe defileul L\pu[ului întâlne[te våntul rece care bate dinspre Ungaria [i formeaz\, pe Vårful Florii, flori de ghea]\, forma]iuni spectaculoase de z\pad\ [i ghea]\.


Preluca Veche, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Preluc\ înseamn\ poian\. Ini]ial, satul s-a numit Horgo[, adic\ sup\r\cio[i, nervo[i. Acesta era temperamentul locuitorilor de mai demult.

Se depune promoroac\, orice crengu]\ înghea]\, [i pe imensitatea platoului apar siluete albe, bizare, prinse în dansul încremenit (stop cadru cinematografic) al iernii. Iarna vine mai repede pe Vårfu' Florii – vârful de deal care face demarca]ia între Preluca Veche [i satul Ru[or – vine cu ce]uri, cu r\s\rituri [i apusuri de lumini care se a[eaz\ în straturi. Aerul care coboar\ pe defileul L\pu[ului, lung de aproximativ 25 de kilometri, se stratific\, iar, la apus, stratul de abur [i aer care se a[az\ pe vale formeaz\ dungi l\ptoase sau transparente, orizontale, cu iriza]ii magenta, cyan [i portocaliu. Pe parcursul întregului an, dar mai evident în aceast\ perioad\, satul Groape r\måne cufundat în cea]\ pân\ la amiaz\. Pe piscurile mun]ilor exist\ locuri de belvedere unde fotografi din toat\ lumea vin s\ surprind\ în imagini marea de cea]\ care se las\ peste sat, str\puns\ doar de vârful bisericii de lemn.

65


66

COME AND SEE

SIBERIA DE MARAMURE{

Pentru cei care au vizitat platoul montan în timpul verii, iarna la Preluca este [i mai surprinz\toare. Verdele acoper\ vara orice loc, pân\ la orizont, iar spectacolul bucolic al Cornului abunden]ei nu mai este doar o mistificare regizat\ de vreo televiziune avid\ de rating. Iarna n\praznic\, în contrast total cu

vara blånd\, încremene[te orice form\ de via]\, ca într-un documentar rusesc despre Siberia. Drumurile prin p\duri se transform\ în tuneluri, arborii, sub greutatea ghe]ii, î[i unesc coroanele într-un gest fr\]esc, iar întinderile, dizolvate în cea]a care se las\ pe v\i, au sclipiri reci, de diamant.

Gospod\riile Floreanilor [i ale Nechitenilor nu au garduri. De ce s\ aib\ garduri? Cine s\ dea n\val\ acolo? Dac\ s\tenii ar trebui s\-[i fac\ garduri, ar trebui s\ împrejmuiasc\ suprafe]e uria[e de teren. Pe alocuri, mai sunt [i g\rdule]e care s\ opreasc\ vacile s\ intre de pe o parcel\ pe alta, sau ]arcuri pentru animale,


Preluca Veche, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

dar nu au cur]i îngr\dite cu garduri la strad\ ca pe Valea Mure[ului sau a Bistri]ei. Î[i cresc animalele liber, pe câmp, în jurul casei. Cresc ni[te porci, Mangali]a, care arat\ ca niste mistre]i ro[ca]i [i cârlion]a]i. Oamenii î[i produc singuri, în gospod\riile lor, toate produsele alimentare [i nealimentare de care au nevoie. Se ocup\ de gospod\ria de lâng\ cas\, fiecare familie are „gr\dinu]a” ei, are animalele ei, livezile ei... Nimeni nu lucreaz\ în intreprinderi. Tr\iesc exact a[a cum tr\iau [i str\mo[ii lor, pe la 1600! Acolo, sus, nu exist\ nimic! Nu exist\ firme care s\ fac\ ceva, nu exist\ locuri de munc\ organizate. Exist\ doar o economie rural\, de subzisten]\. Dac\ s\tenii vor un loc de munc\ pl\tit, trebuie s\ coboare la vale, s\ se angajeze în Târgul L\pu[ sau la Baia Mare. Pe platou sunt mai multe c\tune [i sate ale c\ror nume rezoneaz\ cu dramatismul [i pitorescul p\durilor care le înconjoar\ – Preluca Nou\, Preluca Veche, Dealul Corbului, Piciorul M\[tii, Groape, R\nt\[el, Valea Arinului, Astra, S\hel... Pentru a-[i rezolva problemele de scripte la prim\ria din vale, la Copalnic M\n\[tur, Floreanii [i Nechitenii trebuie s\ coboare pe povârni[urile muntelui [i s\ traverseze „zug\ul" (punte de leg\tur\ care leag\ mici pâraie sau v\i). Comuna este una dintre cele mai mari [i mai frumoase din România, frumuse]e care ia fost recunoscut\ de Asocia]ia celor mai frumoase sate din România, prin acordarea titlului de Cel mai frumos sat. Oamenii tr\iesc în comunit\]i foarte mici, de 20-30 de familii, împr\[tiate pe suprafa]a echivalent\ a dou\/trei cartiere bucure[tene. Nu exist\ cimitirul satului sau al c\tunului. Casele sunt r\sfirate pe distan]e mari, „pân\ la vecinu' te m\nånc\ lupul". S\tenii î[i îngroap\ mor]ii în cimitire private, de]inute de dou\/trei familii care se învecineaz\ între ele. Pân\ nu demult, drumurile care legau c\tunele erau de piatr\, dar de câ]iva ani locuitorii de pe platou au asfalt. E un drum de coast\, un fel de Trans-Rar\u, un drum care [erpuie[te cu m\iestrie printre v\i [i p\duri. Este un loc secret, necunoscut pentru cei mai mul]i

67


68

COME AND SEE

SIBERIA DE MARAMURE{

dintre noi [i, poate, a[a ar trebui s\ r\mân\. Prin acest defileu trecea, între anii 1703 [i 1711, [i Pintea Viteazul în drumul s\u spre Cetatea Chioarului, pe care haiducii s\i au cucerit-o în timpul r\zboiului curu]ilor, dus de Francisc Rákóczi al II-lea, împotriva regimului Habsburgic. Ve[nicia cap\t\ form\! Dac\ exist\ un loc care trebuie v\zut, acesta este locul! O spun cu team\ [i îngrijorare, pentru c\ turismul ar putea s\ compromit\ echilibrul ce d\inuie aici de secole. Poate ar trebui s\ r\mân\ ascuns, s\ fie acea caset\ a timpului pe care s\ o poat\ deschide genera]iile viitoare. La Preluca timpul curge în alt ritm... Trebuie s\-]i la[i telefonul la poalele muntelui [i s\ încerci s\ tr\ie[ti în ritmul Floreanilor [i al Nechitenilor!

Ilie Tudorel Ambasador al turismului maramure[ean, Colaborator permanent al CNR UNESCO [i al Institutul Cultural Român din Bucure[ti, Membru al Uniunii Creatorilor Profesioni[ti (U.C.P.) sucursala Baia Mare, al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art” [i Pre[edinte al Clubului Foto-Video al O.N.G. Asocia]ia „Millennium” din Baia Mare. Particip\ri – 150 de expozi]ii na]ionale [i interna]ionale de fotografie, din care 71 personale.

Preluca Veche, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com


Codrii seculari de la Strâmbu B\iu], foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Codrii Seculari de la Strâmbu B\iu]

Al doilea „aur” råvnit de consor]iile interna]ionale care au ca obiect de activitate exploatarea resurselor minerale pe tot mapamondul, dup\ aurul din situl de la Ro[ia Montana, este „aurul p\durilor”, din codrii seculari [i p\durile virgine. Oricum am motiva defri[\rile legale sau ilegale, „la ras” sau ca „extragere de exemplare

bolnave”, ceea ce se petrece în codrii României se nume[te JAF! Jaf imposibil de oprit, dac\ ar fi s\ ne lu\m dup\ ac]iunile simulate de salvare a p\durilor noastre, orchestrate de, cine altcineva, dac\ nu chiar de stat! Sunt ]\ri care au militarizat paza p\durilor – [i atunci, orice argument de legalitate care mascheaz\ eviden]a devine o palm\ dat\ poporului român.

Haiducia câtorva activi[ti de mediu nu poate stopa boala care se r\spânde[te în tot corpul. Ramifica]iile urc\ pân\ sus, în capul trebii, la centrul de comand\. Am f\cut aceast\ introducere manifest pentru c\ iubesc p\durile, pentru c\ pericolul unui colaps ecologic este real [i pentru c\ vreau s\ mai pot scrie [i peste ani despre Romanian Best Locations.

69


70

COME AND SEE

MONUMENTE UNESCO

De curånd, arie protejat\ Codrii seculari de la Stråmbu B\iu] sunt un sit Natura 2000 [i se întind pe o suprafa]\ de 2962 de hectare de p\dure, conform ultimei cartografieri, din 2016. Dintre acestea, 400 de hectare apar]in comunei B\iu], iar diferen]a se afl\ în gestiunea fondului Revisal. A[adar, situl are doi proprietari: statul, prin Prim\ria B\iu], [i iar\[i statul, prin Revisal (în administra]ia Ocolului Silvic Stråmbu B\iu]). În anul 2017, o parte din situl Natura 2000 (mai exact, 598 de hectare) a fost declarat\ sit UNESCO, al\turi de alte 7 situri din România. În Romånia exist\ opt situri UNESCO de p\duri de fag. Este important de precizat c\ exist\, de fapt, [i un sit mai mare, care cuprinde atât siturile din România, cåt [i pe cele din alte 11 ]\ri din Europa. În total sunt 52 de situri mai mititele. Aria de 598 de hectare este una strict protejat\, fiind înconjurat\ de o zon\ tampon, care însumeaz\ 713 hectare de p\dure. Practic, pe suprafa]a sitului este interzis\ orice activitate de exploatare [i amenajare forestier\, cu excep]ia celei turistice, limitat\ la un anumit num\r de grupuri organizate pe trasee tematice. Grupurile sunt conduse de ghizii de la Direc]ia Silvic\ Maramure[ sau de parteneri, activi[ti de mediu care î[i desf\[oar\ activitatea în cadrul unor ONG-uri. Pe lâng\ turism, mai sunt permise activit\]i de cercetare [tiin]ific\, f\r\ prelev\ri de mostre vegetale sau animale. Sunt permise cercetarea vizual\, fotografierea [i observarea ecosistemului. Acest sit ad\poste[te prima p\dure virgin\ identificat\ [i protejat\ de organiza]ia WWF România, în parteneriat cu Direc]ia Silvic\ Maramure[ [i Prim\ria Comunei B\iu], devenit\ în 2017 parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Scopul principal al custozilor este acela de a proteja [i conserva biodiversitatea în sit. Demersurile privind asigurarea unui statut de protec]ie au început în anul 2005. În anul 2011 aria natural\ protejat\ Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] a fost desemnat\ ca sit de importan]\ comunitar\, iar în anul 2016 a fost extins\ la o suprafa]\ de 2962 ha. În acest sit sunt prezente cele mai bine conservate p\duri virgine din Carpa]ii Orientali. În Codrii seculari [i-au g\sit ad\post o serie de carnivore mari –

lupul, ursul, râsul, pisica s\lbatic\ – dar [i p\s\ri r\pitoare de zi [i de noapte, cât [i barza neagr\ sau cioc\nitoarea neagr\. În iulie 2017, circa 20% din suprafa]a sitului a fost ad\ugat\ în Patrimoniul Mondial UNESCO, al\turi de alte [apte p\duri seculare de fag din România. În aceste p\duri predomin\ fagul. Este o specie comun\ în Europa, iar în România este

specia cu cea mai mare r\spåndire. Al\turi de fag cresc [i alte specii. La Strâmbu B\iu] apar bradul, paltinul, frasinul [i ulmul de munte. P\durea este un mix de foioase [i conifere, care variaz\ în func]ie de altitudine, dispunerea versan]ilor, panta v\ilor [i stratul geologic pe care se afl\ p\durea. To]i ace[ti factori aduc modific\ri în compozi]ia unei p\duri.


Codrii seculari de la Strâmbu B\iu], foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

gestiune multe p\duri valoroase, remarcate [i de UNESCO. Stråmbu B\iu] are 1630 de hectare care figureaz\ în Catalogul na]ional al p\durilor virgine [i cvasi-virgine. Familia v\ urmeaz\? Îi iau cu mine ori de câte ori am ocazia, dar nu [i-au manifestat dorin]a de a urma meseria de „p\durar”.

Inginerul silvic Florin Mårzac Ocolul Silvic Stråmbu B\iu] foto: © Ilie Tudorel

Cum pot fi vizita]i codrii? Pentru a vizita Codrii seculari, ave]i nevoie de o viz\ de acces în care s\ se specifice motivul vizitei (turistic sau [tiin]ific) [i de un ghid repartizat. Viza o pute]i ob]ine adresånd o cerere la Direc]ia Silvic\ Maramure[ sau la Ocolul Silvic Stråmbu B\iu]. Rezerva]ia nu are rangeri. Are doar p\durari, ingineri [i tehnicieni silvici, care au în fi[a postului ac]iuni de paz\ [i de monitorizare a biodiversit\]ii… Rangerii apar doar în parcurile naturale sau na]ionale, unde p\durarii se numesc, de fapt, rangeri. Ei se afl\ în prima linie, fiind permanent în teren. Cel de a c\rui activitate depinde în oarecare m\sur\ soarta Codrilor seculari de la Strâmbu B\iu] este inginerul silvic Mårzac Florin. El este [i cel care ne-a fost ghid în periplul nostru fotografic. I-am pus câteva întreb\ri [i iat\ ce ne-a r\spuns:

Cum v\ descurca]i cu ho]ii de lemne? La Stråmbu B\iu] comunit\]ile de oameni sunt mici, iar suprafa]a de p\dure este foarte mare. Zona este lini[tit\, iar furtul de lemne se întåmpl\ rar. Nu suntem stresa]i din acest punct de vedere, nu avem evenimente nepl\cute… Cåt de periculos este s\ fii inginer silvic? Poate fi [i periculos. Depinde de zon\. În comunit\]ile mai s\race exist\ conflicte [i presiuni, dar, în general, via]a la Stråmbu B\iu] se desf\[oar\ în ritmul p\durii. Cum a]i ajuns s\ fi]i inginer silvic? Din pasiune. Am vrut s\ fac medicin\ veterinar\, dar ultimii ani de liceu i-am petrecut colindând prin p\duri. Sunt singurul „personaj” silvic din familie. Este cea mai frumoas\ meserie din lume! Am avut [ansa s\ pot lucra la Ocolul Silvic Stråmbu B\iu], care are în

P\durea pare a fi un platou de filmare pentru Jurassic Park, de dup\ trunchiurile imense de copaci par a te spiona dinozauri. Spune]i-ne o „poveste pesc\reasc\” din p\dure. Da, m-am întâlnit cu ursul… {i nu o singur\ dat\. Întâlnirea cu o ursoaic\ cu trei pui putea fi fatal\. S-a apropiat de mine pân\ la distan]a de 10 metri. Norocul meu a fost c\ ursoaica a dorit doar s\ m\ intimideze. Puii au fugit în cealalt\ direc]ie, într-o zon\ sigur\, iar ursoaica a renun]at la atac. În Codrii seculari tr\ie[te cea mai numeroas\ popula]ie de ur[i din România [i Europa. Cercetarea de la Stråmbu B\iu] a relevat o situa]ie surprinz\toare. Între anii 2013 [i 2015 s-a capturat o popula]ie mare de ur[i din diferite loca]ii din Maramure[. Li s-au montat zg\rzi de monitorizare, au fost cipa]i cu emi]\toare parazit, iar timp de doi ani de zile s-a urm\rit orice deplasare a exemplarelor care au fost marcate. A fost f\cut\ o inventariere foarte exact\ a animalelor din p\dure, iar cele mai spectaculoase rezultate le-am avut la Strâmbu B\iu]. Este o zon\ cu o suprafa]\ mare de p\dure, unde animalele g\sesc hran\ natural\ în cantit\]i suficiente. Satele se afl\ la distan]e mari fa]\ de centrul p\durii, astfel încât nu doar ur[ii au via]\ bun\ în habitat, ci [i cerbii, mistre]ii sau lupii. Tot la capitolul întâmpl\ri periculoase pot s\ trec [i întâlnirile cu [erpi, de care aproape c\ nu te po]i feri. Se ascund în frunzi[, iar impactul vizual al atacului poate fi deosebit de puternic, [i consecin]ele pot fi grave. La capitolul pove[ti adev\rate pot s\ trec [i povestea partizanilor care s-au ascuns în Codrii seculari de comuni[ti. Povestea e trist\. Între anii 1848 [i 1952, un grup de partizani s-a retras în p\durile din jurul }ible[ului. Patru ani de zile grupul a fost condus de p\durarul Pop Nicolae, care în acei ani

71


72

COME AND SEE

MONUMENTE UNESCO

avea în gestiune fondul forestier cuprins între L\pu[ul Românesc, Poiana Botizei [i Strâmbu B\iu]. A condus grupul prin zona de p\duri seculare care era, atunci, mult mai întins\ [i nu avea drumuri, ci doar câteva poteci. Cunoscând p\durea foarte bine, p\durarul Pop Nicolae a g\sit pentru grupul de partizani, pentru el [i pentru camarazii lui – c\ci se al\turase [i el grupului – ad\postul perfect. Dup\ patru ani de zile, p\durarul s-a îmboln\vit grav [i a fost depus de camarazii lui undeva lâng\ un drum, pentru a fi g\sit [i tratat într-un spital. Din p\cate, p\durarul a fost recuperat de Securitate [i ucis. Dup\ câteva luni, f\r\ suportul logistic al p\durarului, to]i ceilal]i partizani au fost captura]i. Cuno[tin]ele sale de orientare în codrii seculari, unde totul este o culme [i o vale, au ajutat la supravie]uirea grupului timp de 4 ani. Codru–i frate cu românu’! Exist\ ni[te c\r]i scrise despre exilul în p\dure al grupului de partizani, fiica p\durarului fiind [i autoarea c\r]ii P\durea r\zvr\tit\. Cartea cuprinde am\nunte despre cum


Codrii seculari de la Strâmbu B\iu], foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

ace[tia au fost ajuta]i de popula]ia din zon\, cu haine [i cu mâncare. Povestea nu s-a terminat cu happy end, a avut un final tragic… Cum decurge o zi din via]a unui inginer silvic? În Codrii seculari nicio zi nu seam\n\ cu alta. Activitatea difer\ în func]ie de anotimp [i se rezum\, în principal, la patrulare. Am un cåine de vân\toare pe care-l iau cu mine doar la vân\toare. Men]ionez c\ nu am împu[cat niciodat\ o c\prioar\! Mul]i nu [tiu, dar activitatea de vân\tor nu înseamn\ s\ mergi cu pu[ca în spate prin p\dure [i s\ tragi în stânga [i în dreapta. Un vån\tor adev\rat î[i rezerv\ 99% din timp pentru protejarea animalelor [i doar 1% pentru vân\toare. Faptul c\ în Romånia exist\ o popula]ie de animale bogat\ genetic se datoreaz\ [i vân\torilor. Via]a în Codrii seculari, în zona strict protejat\, se desf\[oar\ în ritmul p\durii… Natura se gospod\re[te singur\ [i reu[e[te s\ g\seasc\ cele mai bune solu]ii! Biodiversitatea

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

medie, 550 de ani) sau de arborii care au fost doborâ]i de fenomene naturale, de furtuni sau de z\pezi mari. Acest lemn mort care rezult\ [i care se g\se[te în cantit\]i foarte mari în codrii de la Strâmbu B\iu] este esen]ial pentru via]a multor microorganisme.

în p\dure nu înseamn\ doar ce vedem cu ochiul liber – câteva animale, p\s\ri, copaci – ci mai ales ce nu se poate vedea. Biodiversitatea înseamn\ [i microorganisme [i via]\ microscopic\, ce depinde de arborii care mor, care au ajuns la limita fiziologic\ de b\trâne]e (în

Schimb\rile climatice sunt vizibile? E prea devreme s\ afirm\m c\ în p\dure sunt vizibile aceste schimb\ri, dar, cu timpul, ele se vor vedea. P\durea este un laborator viu unde putem vedea modul în care codrii reac]ioneaz\ la aceste modific\ri. Într-o p\dure cultivat\, unde omul intervine, este mai greu s\ g\se[ti r\spunsuri la aceste întreb\ri legate de clim\, pe când p\durile protejate, Codrii seculari, dau feedback direct. E suficient s\ fim aten]i la ce mesaje ne d\ p\durea. Codrii seculari g\zduiesc cele mai mari [i variate culturi de ciuperci din România. Într-o monografie a comunei Strâmbu B\iu] se spune c\ este comuna cu cea mai

73


74

COME AND SEE

MONUMENTE UNESCO

mare diversitate de ciuperci din Romånia. Pot s\ confirm – cultura de ciuperci este impresionant\. Nu sunt neap\rat comestibile, totu[i. Cresc tot felul de ciuperci, iar, în aceast\ perioad\, prosper\. Una din explica]ii e dat\ de substratul de roci pe care se dezvolt\. Este o zon\ minier\ a

Inginerul silvic Florin Mårzac, Ocolul Silvic Stråmbu B\iu], foto: © Ilie Tudorel

România. În zona Beiu[-Cavnic-}ible[ cad cele mai multe precipita]ii din Transilvania. De aceea, iarna, pårtia de schi de la Cavnic beneficiaz\ de un strat consistent de z\pad\. Când e p\durea cea mai frumoas\? Grea întrebare. E frumoas\ în orice anotimp, dar toamna, la schimbarea culorilor, se d\ în spectacol! Apoi, la sfâr[itul lunii mai – începutul lunii iunie este, din nou, spectaculoas\ – se umple de p\s\ri cånt\toare care la r\s\ritul soarelui dau concerte! {i iarna e frumoas\, când p\durea se încarc\ de promoroac\. Î]i creeaz\ ni[te emo]ii extraordinare… E greu de ales un anotimp.

Florin Mårzac Inginer silvic Ocolul Silvic Stråmbu B\iu] Singurul bucure[tean student la Silvicultur\ din promo]ia de absolven]i din care a f\cut parte

Ligia {endrea co-writing justvision

lan]ului vulcanic Oa[-Gutåi-}ible[, spectaculoas\ din punct de vedere geologic. Peste rocile vulcanice s-au ad\ugat alte roci metamorfice [i sedimentare, iar mixul rezultat a format un substrat cu o compozi]ie

chimic\ cu rol nutrient. Coroborat cu dispozi]ia versan]ilor, se creeaz\ cele mai bune condi]ii de cre[tere a ciupercilor. În plus, este o zon\ cu un grad mare de umezeal\, precipita]iile sunt aici printre cele mai abundente din



76

ROBELO’S NEWS „Este foarte greu s\ discerni ast\zi, mai ales în mediile urbane, adev\rata semnifica]ie a s\rb\torilor de iarn\, a tradi]iilor specific române[ti, când majoritatea oamenilor sunt afecta]i de >goana dup\ cump\r\turi<, tr\ind un acut sentiment al comprim\rii timpului.


Târgul de Cr\ciun de la Sibiu, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

{i totu[i... decembrie nu este doar timpul când trebuie s\ adun\m în c\mar\ [i pe mese tot ceea ce nu am reu[it s\ ob]inem de-a lungul întregului an. Decembrie este timpul când facem bilan]ul realiz\rilor personale.” Dr. Doina I[f\noni – Cercet\tor etnolog, istoric [i teoretician de art\

, Robelo’s News 78. Interviu cu fotograful clujean/Interview with the photographer Nicu Cherciu – Memoria unui ora[/The visual memory of a city. 84. Târgurile de Cr\ciun – Mo[ Cr\ciun în form\ de turt\ dulce. 88. Cr\ciunul românesc, datini [i obiceiuri populare.

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

77


78

ROBELO INTERVIEW NICU CHERCIU Nicu Cherciu este un fotograf acreditat la cele mai importante evenimente care au loc la Cluj-Napoca, dar, înainte de toate, este un talentat artist, care nu se joac\ cu imaginea. O surprinde! A[a cum este ea, f\r\ retu[uri [i interven]ii care s\ o falsifice.

Memoria unui ora[ Interviu cu fotograful clujean Interview with the photographer

Nicu Cherciu Cine este Nicu Cherciu? Într-un CV rezumativ, dac\ ar fi s\ vorbesc despre mine la persoana a III-a, a[ zice c\ Nicu Cherciu este fotograful oficial al Teatrului Na]ional din Cluj-Napoca, al Operei Na]ionale din Cluj-Napoca, este fotograful oficial, de 10 de ani, al TIFF (Transylvanian International Film Festival), fotograf al UNTOLD [i Neversea, al clubului de fotbal CFR Cluj [amd. În copil\rie erai bun la desen? Î]i pl\cea s\ observi natura? Îmi pl\cea s\ m\ joc în natur\, nu în cas\. Desenam, dar eram interesat mai mult de lucrurile practice, de atelier, în sensul de loc în care se produc lucruri. Primul contact pe care l-am avut cu fotografia a fost la ]ar\, la bunici. Un prieten de joac\ din satul bunicilor mei mi-a ar\tat cum se developeaz\ o fotografie. Atunci s-a s\dit în mine „s\mân]a” de fotograf, la vârsta de 14-15 ani. Apoi, am împrumutat un aparat foto FED de la na[ul meu, iar prin 1988 mi-am cump\rat primul Smena, un aparat de fotografiat rusesc, pe film. Cu el am realizat fotografiile de la Revolu]ie, [i tot atunci l-am [i stricat. Cåteva din acele fotografii f\cute cu primul meu Smena au ap\rut în edi]ia de colec]ie a National Geographic, la comemorarea a 25 de ani de la Revolu]ia din 1989 (1989 – Revolu]ia Român\ în imagini). Când ai [tiut c\ vei deveni fotograf? Nu [tiu… Prin ’95, ’96, cånd m-am angajat la o agen]ie de publicitate. Atunci am început s\ tr\iesc din fotografie. Pân\ atunci a fost doar un hobby. Cåt a fost destin [i cåt a fost munc\? Pu]in destin [i foarte mult\ munc\.

Parada v\zut\ de pe cl\direa Teatrului Na]ional Lucian Blaga [i a Operei Na]ionale Romåne din Cluj-Napoca

Am început de jos. În perioada de început, nu exista internet. Singurele lec]ii pe care le puteam avea erau din c\r]i [i din reviste de specialitate, care erau foarte pu]ine, de altfel, [i din revistele pe care le primeam din Fran]a – Photo, Chasseur d'Images [i Réponses Photo – sau din revistele pe care le cump\ram din Gara de Nord, de fiecare dat\ cånd mergeam la Bucure[ti. Diapozitivele le developam la Bucure[ti, la Kodak, în Unirii, iar la întoarcere cump\ram aceste reviste din gar\. Care sunt reperele de care ar trebui s\ ]in\ cont un fotograf? Sfaturi? În primul rând, dac\ îi place fotografia, s\ fie dispus s\ fac\ sacrificii. Meseria de fotograf presupune multe sacrificii. Apoi, s\ fie un bun tehnician, s\-[i cunoasc\ foarte bine aparatul, s\ [tie ce s\-i cear\, cum trebuie s\-l seteze în func]ie de condi]iile de lucru [i, nu în ultimul

rând, s\ aib\ sim] artistic. Eu am fost un autodidact, am muncit foarte mult ca s\ descop\r set\rile optime pentru diverse situa]ii. E[ti istoria în imagini a Teatrului [i a Operei din Cluj-Napoca. Ai putea renun]a la job? Am început cu teatrul, în ’96, [i am continuat cu Opera, în '97. Primul meu contact cu Opera Na]ional\ a fost inedit, a trebuit s\ fotografiez toate instrumentele din orchestr\, fa]\ [i spate. Pentru a putea scoate instrumentele din ]ar\, orchestra trebuia s\ de]in\ de la Patrimoniu un fel de pa[aport al fiec\rui instrument din orchestr\. Acesta a fost primul meu job de fotograf al Operei Na]ionale din Cluj-Napoca. Apoi am început s\ fotografiez spectacolele. Pu]ine institu]ii de art\ au un fotograf dedicat la nivelul t\u. Pån\ la urm\, tu ai creat nevoia de fotografie a


Foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Nicu Cherciu is the official photographer for the most important events in Cluj-Napoca. But, above all, he is a talented photographer. He does not doctor reality – he captures it! As it is, without touch-ups or mystifying interventions.

The visual memory of a city Who is Nicu Cherciu? In short, if I were to talk about myself in the third person, I would say that Nicu Cherciu is the official photographer for the ClujNapoca National Theater, the National Opera of Cluj-Napoca, the official photographer for the Transylvanian International Film Festival (for ten years already), the official photographer for UNTOLD, Neversea and the CFR Cluj football club, among others.

As a kid, were you good at drawing? Did you like to observe nature? I liked to play outside, not inside. I drew, but I was more interested in the practical side of things: the workshop, the place where things physically come together. My first contact with photography happened at the countryside, where my grandparents lived. There, a playmate showed me how to print photographs. That’s when the “photographic seed”

was planted, at the age of fourteen-fifteen. Then, I bought a FED camera from my godfather, and in 1988 I bought my first Smena, a Russian film camera. I captured the 1989 Romanian Revolution with it – and that’s when I broke it as well. Some of these shots I did with my first Smena appeared in the National Geographic Collector’s Edition, commemorating 25 years from the Revolution in 1989.

Spectatori în Pia]a Unirii din Cluj-Napoca, Festivalul Opera Aperta, spectacolul de balet Zorba

79


80

ROBELO INTERVIEW NICU CHERCIU Panoram\ cu Pia]a Unirii din Cluj-Napoca – în centrul imaginii Biserica Sf. Mihail

teatrului/operei sau ele te-au creat pe tine? Cred c\ ambele direc]ii sunt corecte. Eu mi-am dorit foarte mult s\ fotografiez oper\/teatru, dar [i institu]iile au dorit s\ colaboreze cu mine. Este o onoare, o mare responsabilitate [i o bucurie s\ fii fotograful oficial al Teatrului [i al Operei. Fotografiile f\cute sunt cele care r\mân în urma spectacolului, r\mån în arhiv\. De aceea ele trebuie s\ transmit\ emo]ia spectacolului. Ce î]i place s\ fotografiezi mai mult? Spectacol [i travel. Te-ai n\scut [i ai crescut în Sibiu. De ce ai plecat din Sibiu? Clujul î]i ofer\ mai mult? A[a a fost s\ fie. În ’90 am venit la facultate în Cluj, iar apoi m-am îndr\gostit de Cluj [i nu am mai plecat.

Care sunt persoanele care ]i-au marcat cariera? Wow! M\ emo]ioneaz\ întrebarea. Sunt multe persoane importante în via]a mea, de aceea nu m\ voi referi la ele. Vreau s\-l amintesc doar pe Alain, un bun prieten, care nu mai este printre noi [i care m-a luat sub aripa lui, la agen]ia de publicitate la care am lucrat. De la Alain am înv\]at s\ nu ap\s pe declan[ator decât atunci cånd sunt preg\tit, s\ m\ concentrez pe compozi]ie, pe lumin\, s\ stabilesc corect set\rile aparatului… S\ nu ratez cadrul. În acea perioad\ de început lucram pe diapozitiv [i negativ. Livrarea unei fotografii pe film însemna livrarea unui produs finit. Nu puteai photoshopa, nu puteai tri[a... trebuia s\ expui corect, ce fotografiai a[a r\mânea. Trebuia s\ fii sigur c\ ai încadrat bine imaginea [i c\ ai f\cut corect toate set\rile.

When did you realize you were going to be a photographer? I don’t know… In ’95-’96 I took a job at an advertising agency. That’s when I started to make a living from photography. Until then, it had been a hobby. Was it destiny or sheer hard work? It was a small bit of destiny and a lot of hard work. I started from the bottom. There was no internet back then. You could only learn from books and specialty magazines – and there were very few. I also had the magazines I used to receive from France – Chasseur d’Images and Reponses Photo – and the magazines I used to buy from Gara de Nord anytime I had a trip to Bucharest. I was printing the slides in Bucharest, at the Kodak shop in Unirii Square. And I would buy these magazines from the train station on the return trip.


Ceasul din turnul bisericii Sf. Mihail, Pia]a Unirii din Cluj-Napoca

Foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

you develop by learning from friends transforms you as an individual and takes you in a certain direction. If you get advice from someone in the know, this can help you become a good photographer - otherwise, you can become a dreadful photographer. Photographers are a close-knit bunch. How do you feel in this family? I am between friends here. I always felt at home within this group.

What should a photographer pay attention to? Please give your advice. First of all, a photographer should be prepared to make sacrifices if he loves photography. This job requires a lot of sacrifice. Then, he should be a good technician, he should know his gear very well, he should know what to ask of it, how to dial in the right settings depending on each context. I am self-taught, I worked a lot to discover the right settings for the various situations one encounters. You are the “photographic history” of the Cluj-Napoca National Theater. Could you ever leave this job? I began working with them in ’96 and then came my collaboration with the Opera, in ’97. My first contact with the National Opera was novel. I had to photograph all the instruments – front, back and side. In order to take the instruments out of the country, the orchestra had to obtain a kind of passport from the National Institute of Heritage, for each instrument. This was my first job as a photographer for the National Opera of Cluj-Napoca. After this, I started to photograph the plays. Few art institutions have an official photographer of your caliber. Was it you who created the need for a photographer or was it the institutions? I think both evaluations are correct. I had a great desire to photograph opera/theater plays, but the institutions also wanted to work with me. It is an honor, a huge responsibility and a joy to be the official photographer of the Na-

tional Theater and of the National Opera. After the play has ended, the photographs remain – they remain in the archives. This is why they must capture the emotion of the play. What do you most like shooting? Plays and travel. You were born and raised in Sibiu. Why did you leave your hometown? Does Cluj have more to offer? That’s how it was meant to be. I came to Cluj for university and then I fell in love with it and never left. Who are the people who influenced you? This is a very emotional question. There are lots of important persons in my life, hence I will not refer to them. I will only mention Alain, a good friend who is not with us anymore and who took me under his wing, at the advertising agency I worked at. From Alain I learned to press the shutter only when I’m ready, to concentrate on the composition, on the lighting, to use the proper camera settings… To not miss the shot! At that early stage I was working with photographic slides and negative formats. Delivering a photograph on film means that you have to bring a finished product. You cannot cheat or use Photoshop, so you have to use the correct exposure. What you shoot on film is what remains! You have to be sure that you framed the shot correctly and used the right settings. It was much harder to be a photographer back then. You couldn’t afford to waste the film! I learned something from all of my friends - not only about photography. The personality

There are famous photographers who still use the Smena. What is the relation between talent and having access to professional equipment? How would you list those in the order of importance? It depends on what you’re shooting. Until ‘96-‘98, before the advent of digital photography, there was a very limited range of exposures to work with - ISO100, ISO200, very rarely ISO400… There were scenes we just couldn’t capture on film, because the lighting was insufficient for the sensitivity of those negatives. The technology of today already does half the work. But you can also get exceptional results on film. I am nostalgic - I sometimes take my old cameras out of the box and take some photos. The satisfaction you have when shooting on film is akin to a sculptor’s satisfaction when he models clay with his own hands. Facebook and Instagram have developed their platforms to fit as many photos as possible. Now people shoot with their phones and they post “doctored” images. What’s your take on this? I try to manipulate my photographs as little as possible. I try to show the world as it is. I rarely leave my house without a camera. I seldom shoot with my phone. While we’re at it, what weapons do you take with you on war? At least two cameras, all of my lenses, flashes, my tripods… 20 kilos worth of gear! I leave a lot of stuff at home when going on holiday, but I still end up looking like a sherpa. Which of your photos is your favorite? Don’t make me choose! They are all my

81


82

ROBELO INTERVIEW NICU CHERCIU Nicu Cherciu pe acoperi[ul cl\dirii Teatrului Na]ional Lucian Blaga [i a Operei Na]ionale Romåne din Cluj-Napoca

Era mult mai greu atunci s\ fii fotograf. Nu î]i prea permiteai s\ irose[ti filmul. De la to]i prietenii mei am înv\]at câte ceva. {i nu m\ refer doar la fotografie. Personalitatea pe care o dobånde[ti înv\]ånd de la prieteni te transform\ ca individ [i te duce într-o direc]ie sau alta, iar dac\ sfaturile sunt de specialitate, ele te pot ajuta s\ fii un bun fotograf, sau dimpotriv\, unul de duzin\. Voi, fotografii, sunte]i o cast\ unit\. Cum te sim]i în aceast\ familie? Ca între prieteni. Întotdeauna m-am sim]it bine în acest grup. Sunt fotografi celebri care continu\ s\ fac\ fotografii cu Smena. În ce ordine a[ezi componenta talent în raport cu componenta tehnic\? Depinde ce fotografiezi. Pân\ la apari]ia digitalului, toat\ lumea lucra pe film cu sensibilit\]i limitate, de 100 ISO, de 200 ISO [i, foarte rar, de 400 ISO. Erau scene de spectacol pe care nu le puteam fotografia pe film, nu aveam lumin\ suficient\ pentru sensibilitatea acelor negative. Tehnica de ast\zi face jum\tate din treab\. Dar po]i avea performan]e [i pe aparate pe film. Sunt un nostalgic, le mai scot din cutii din când în cånd [i mai pozez cu ele. Satisfac]ia pe care o ai fotografiind cu un aparat pe film e, cumva, echivalent\ cu satisfac]ia pe care o are un sculptor care modeleaz\ cu måna lui lutul. Facebook [i Instagram [i-au dezvoltat platformele pentru a înc\pea cât mai mult\ fotografie. Acum se fotografiaz\ cu telefonul [i se posteaz\ imagini m\sluite… Cum comentezi acest fapt? Eu încerc s\ manipulez fotografia cât mai pu]in. Încerc s\ ar\t realitatea a[a cum este ea. Nu plec aproape niciodat\ de acas\ f\r\ un aparat foto. Nu fac fotografii cu telefonul, decât foarte rar. C\ tot veni vorba, cu ce arsenal pleci la „r\zboi”? Cu cel pu]in dou\ aparate, cu toat\ gama de obiective, flash-uri, l\mpi, trepiede… cu un echipament de 15-20 de kilograme. În vacan]e reduc mult din echipament, dar uneori tot ar\t ca un [erpa[.

Care e fotografia ta preferat\? Nu m\ pune s\ aleg! Toate sunt copiii mei! Dup\ fiecare [edin]\ foto am cåte o fotografie preferat\, dar nu pot s\ spun niciodat\ c\ aceea e cea mai bun\ fotografie. Nu fac diferen]\ între „copii”. Am mari probleme atunci când trebuie s\ fac selec]ia de fotografii pentru expozi]iile mele. Am foarte multe favorite [i îmi vine greu s\ fac o diferen]iere între ele. Cum inten]ionezi s\ te dezvol]i? Vei r\mâne un fotograf de reportaj sau te vei repozi]iona? În prim\vara viitoare doresc s\ fac o nou\ expozi]ie dedicat\ pandemiei [i lockdownului, s\ marchez doi ani de la instalarea st\rii de urgen]\, [i lucrez la un nou proiect, fotografia de balet – baletul v\zut din alt\ perspectiv\. Lucrez de cå]iva ani la acest proiect, sunt fotografii f\cute de deasupra scenei, de pe pasarela de lumini. Care sunt situa]iile care te-au marcat în activitatea ta de fotograf, situa]ii periculoase sau inedite? Am trecut prin multe momente simpatice, dar [i prin situa]ii periculoase. Trebuia s\ fotografiez la ni[te ferme recoltarea cerealelor, s\ fac fotografii aeriene [i trebuia s\ zbor cu elicopterul. M\ gândeam c\ nu va fi nicio problem\, c\ voi zbura cu un elicopter modern, dar m-am trezit cu un elicopter botezat Ivan, un elicopter b\trân de vreo 50-60 de ani, care era folosit la stropirea câmpurilor. Era un elicopter cu dou\ elice, care avea [i chestii legate cu sårm\. A fost o experien]\ „sport extrem”. Alt\ dat\, pentru a realiza un set de fotografii aeriene, am zburat pe deasupra Clujului cu elicopterul jandarmeriei. A fost o experien-

]\ unic\. De cå]iva ani urc în turnul bisericii Sfântul Mihail [i de doi ani pe schela de lâng\ biseric\ de unde fac fotografiile pentru Gala de deschidere a TIFF. Urcatul pe teatru de 1 decembrie e tot din categoria sport extrem. Am avut parte [i de situa]ii haioase, la un raliu am fost îmbr\cat din cap pân\ în picioare în noroi, ma[ina era în derapaj [i a aruncat o ploaie de noroi lichid peste mine [i aparat. Atunci am jurat c\ nu voi mai fotografia niciodat\ f\r\ filtru pe obiectiv. Revin cu întrebarea – care au fost întâlnirile care te-au marcat, nu doar profesional [i emo]ional, ci [i din punct de vedere al dimensiunii întâlnirii? Prima acreditare am avut-o la Cluj cu ocazia vizitei pe care au f\cut-o, în ’96, Regina Ana [i Principesa Margareta. Atunci am înso]it familia regal\ în vizita pe care a f\cut-o la Cluj-Napoca. A fost prima întâlnire cu o oficialitate de rang înalt. Dup\ aceea au urmat multe, cu foarte multe oficialit\]i din lumea cultural\ [i politic\. Familia în]elege ce sacrificii faci pentru munca [i pasiunea ta? Da, so]ia m\ înso]e[te de multe ori, la teatru [i oper\, la evenimente, la festivaluri… Cum decurge o zi din via]a ta? Chiar m\ gândeam c\ aveam zile în care imediat dup\ ce ie[eam de la balet, de la spectacolul Lacul Lebedelor, ajungeam direct la Super Speciala de noapte de la Raliul Clujului, de la Shakespeare direct la meciurile de fotbal ale CFR-ului, de la teatru, la fotbal… Aveam situa]ii în care trebuia s\ m\ resetez de câteva ori pe zi, s\ fiu odat\ sensibil, iar în momentul urm\tor s\ fiu agil, dinamic!


Pia]a Unirii din Cluj-Napoca, foto: © Nicu Cherciu nicucherciu.zenfolio.com facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Parada Zilele Clujului

children. I have a favorite picture from each photoshoot, but I never think that some picture is my best picture. I don’t choose between my children! It’s very hard for me when I have to make a selection of photos for exhibitions. I have many favorites and it is hard for me to choose. What are your plans for the future? Will you stay with reportage photography or will you do something else? In the upcoming Spring I want to have a new exhibition, dedicated to the pandemic and the lockdown - marking two years since the onset of the state of emergency. And I’m working on a new project, ballet photography - ballet seen from another perspective. I have been working on this project for several years, I’m shooting from above the stage, from where the stage lamps are. What are some situations that left a mark on your photography career – dangerous or novel situations? I’ve been through lots of funny situations, but also through dangerous ones. I was supposed to photograph some

farms and do some aero shoots, so I had to fly in a helicopter. I imagined that everything would go smooth, that there will be no problems, that I would be flying on a modern helicopter – but I found myself in an old helicopter baptized “Ivan”, which they used to spray weed killer. It had dual propellers, and some of the elements were kept together with wire. It was an extreme experience. Another time, I flew above Cluj in the gendarmerie’s helicopter, and it was an adrenaline-fueled experience. For some years, I have been climbing the stairs towards the tower of the Saint Michael’s Church and, for two years, I have been climbing the scaffold next to the Church to shoot for the TIFF Opening Gala. I’ve also experienced amusing situations – at a rally I got covered in mud from head to toe; the car was drifting and it splashed a rain of mud all over me and my camera. At that moment I swore I would never go shooting again without a lens protector. To return to this question – what are the meetings that left a mark on you, not just in professional and emotional terms, but also in terms of the caliber of the meeting?

My first appointment was in Cluj, in ’96, on the occasion of Queen Ann’s and Princess Margaret’s visit. I accompanied the Royal family for their visit to Cluj. That was my first meeting with high-ranking officials. After that, many more appointments for many cultural and political figures followed. Does your family understand the sacrifices you make for your job, your passion? Yes, my wife often accompanies me to the theater, the opera, to events, festivals… What is a day in your life like? I was just thinking about this – I had days when I would go straight from the ballet, the Swan Lake ballet, to the Cluj Rally Night Special… from Shakespeare straight to the football matches of CFR Cluj… from the theater to the football match… Sometimes I had to reset my mind a couple times a day – at one moment I had to be in an emotional state of mind, and at the next moment I had to be agile, dynamic!

Marcel {tef Publisher The Robelos

83


84

ROBELO’S NEWS TÂRGURILE DE CR|CIUN

Mo[ Cr\ciun în form\ de turt\ dulce Cele mai frumoase Târguri române[ti de Cr\ciun

Imagineaz\-]i cum ar ar\ta iarna ta f\r\ Târgurile de Cr\ciun, f\r\ vinul fiert, aburind, f\r\ luminile colorate ale ghirlandelor care compun forme geometrice pe pomii de iarn\, pe tarabele în[irate de-a lungul labirinturilor în care te pierzi, f\r\ scor]i[oar\ [i castane coapte, cum ar ar\ta iarna ta f\r\ turt\ dulce sau gust\ri calde, care mai de care mai picante, servite în aerul rece, care-]i taie respira]ia, cu miros de cetin\, lâng\ bradul uria[ care domin\ orice Pia]\ de Cr\ciun... Este o întrebarea retoric\, desigur. Pie]ele de Cr\ciun sunt ale Mo[ului Cr\ciun, [i ele. Prima vizit\ pe care o face mo[ul, înainte de a[i lua sacul în spinare, e aici. M\nånc\ o turt\ dulce, bea o can\ de vin fiert [i... ho, ho, ho.

Destina]ia Cr\ciun Se apropie vremea Cr\ciunului [i a vacan]elor de iarn\! Cu mic, cu mare ne preg\tim s\ vizit\m Târgurile de Cr\ciun din ]ar\ sau din str\in\tate, s\ descoperim cele mai frumoase destina]ii de Cr\ciun [i Anul Nou! Am a[teptat un an întreg s\ ne bucur\m de brazii împodobi]i cu globuri [i decora]iuni str\lucitoare, de cadourile pentru întreaga familie [i de vacan]a de iarn\. Toat\ lumea este de acord, cele mai frumoase momente ale sezonului de iarn\ sunt cele legate de cadourile Mo[ului [i de Pie]ele de Cr\ciun. Cu tarabele împodobite cu lumini]e de toate culorile, care expun tot felul de dulciuri în form\ de Mo[, de sanie sau fulgi de z\pad\, Târgurile de Cr\ciun din marile ora[e reprezint\ punctul culminant al sezonului festiv, atât pentru localnici, cât [i pentru turi[tii veni]i s\ guste din preparatele artizanale ale comercian]ilor.

Datorit\ popularit\]ii Târgurilor de Cr\ciun, în aceast\ perioad\ internetul „ia foc”, cele mai c\utate obiective turistice sunt centrele comerciale [i Pie]ele de Cr\ciun. Motoarele de c\utare claseaz\ ora[ele în func]ie de o serie de factori, dup\ volumul c\ut\rilor, dup\ hashtag-urile de Instagram [i dup\ num\rul de pie]e de Cr\ciun pe care le g\zduie[te fiecare ora[ în parte. Cei care doresc s\ viziteze unul dintre ora[ele g\tite festiv e bine s\ se informeze înainte de a porni la drum despre orarul de func]ionare, despre num\rul de tarabe, dac\ pia]a are patinoar sau nu, dac\ sunt carusele sau dac\ au loc concerte ale vedetelor. Pandemia a mai t\iat din elanul prim\riilor, iar edilii au t\iat [i ei, la rândul lor, din bugetele marilor ora[e, au limitat num\rul lor sau chiar le-au anulat. În Europa Occidental\, num\rul Pie]elor de Cr\ciun s-a redus sim]itor. Cele mai frumoase 5 Pie]e de Cr\ciun de la noi, într-o ordine aleatorie [i subiectiv\, se organizeaz\ în cele mai frumoase cinci ora[e ale noastre, la Sibiu, Cluj, Timi[oara, Bra[ov [i Bucure[ti.

1. Târgul de Cr\ciun din Pia]a Mare, Mo[ul de la Sibiu Cele mai frumoase Târguri de Cr\ciun din lume sunt în Germania, la Nürnberg, Berlin, München [i Köln. Sibiul a copiat spectacolul nem]esc [i imit\ întocmai ritualul cre[tin. Târgurile din Germania sunt pline de obiecte miniaturale, nem]ii sunt mae[tri ai manufacturii, în nicio alt\ ]ar\ din lume nu se produc figurine mai „dulci" de artizanat. Sibiul a beneficiat de lobby-ul f\cut de turi[tii care l-au vizitat în perioada de]inerii titlului de Capital\ European\ a Culturii, în 2007, când aici au avut loc geniale concerte de Jazz, monumentale spectacole de teatru [i ample evenimente stradale. Târgul de Cr\ciun de la Sibiu, botezat [treng\re[te ca fiind „cel mai interna]ional” târg din România, s-a organizat, ini]ial, în Pia]a Mic\ [i a început cu 38 de c\su]e. Pandemia a pus edi]ia din acest an sub semnul incertitudinii, dar a primit und\ verde [i se organizeaz\ acum în Pia]a Mare (de mai mul]i ani). Azi, Târgul de Cr\ciun de la Sibiu se bucur\ de recunoa[tere interna]ional\. Mo[ Cr\ciun

s-a preg\tit s\ aduc\ sibienilor [i oaspe]ilor care îl viziteaz\ în aceast\ perioad\ cadouri diverse, în acorduri de muzic\ gospel [i colinde. Târgurile de Cr\ciun nu sunt ieftine, prim\riile investesc anual sume importante. În


Târguri de Cr\ciun, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

tridimensional\ în vârf. Potrivit Agerpress, la acea dat\, bradul artificial a costat prim\ria 631.000 lei. Târgul de Cr\ciun din Pia]a Mare de la Sibiu se va desf\[ura în perioada 26 noiembrie-2 ianuarie. Târgul, anulat anul trecut din cauza pandemiei, se redeschide anul acesta pentru persoanele cu certificat verde.

2. Târgul de Cr\ciun al capitalei, Mo[ul de la Bucure[ti

2019, Prim\ria Sibiu a achizi]ionat un brad artificial de Cr\ciun care m\sura 24 de metri în\l]ime. Bradul a fost împodobit cu peste 5.000 de globuri argintii, aurii [i ro[ii, ghirlande luminoase cu lumin\ alb\ [i rece [i o stea

Nici târgurile organizate în capital\ nu sunt mai ieftine. Edilul capitalei a anun]at, totu[i, c\ sumele investite în acest an vor fi mult mai mici comparativ cu cele investite în anii preceden]i. {i bucure[tenii au, [i ei, povestea bradului. Ne aducem aminte de bradul artificial, din metal, care a fost montat în anul 2007 în Pia]a Unirii? Ei bine, acela a costat o avere [i a func]ionat o singur\ iarn\. Giganticul brad de Cr\ciun montat în Pia]a Unirii din Capital\ avea 76 de metri în\l]ime [i a fost împodobit cu dou\ milioane [i jum\tate de becuri. Asamblarea bradului de 300 de tone a durat dou\ luni [i a fost cel mai înalt brad din Europa. Contestat [i iubit în egal\ m\sur\, Bucure[tiul a intrat în rândul capitalelor cu cele mai frumoase Târguri de Cr\ciun din lume. Dac\ pân\ nu demult Bucure[tiul era c\utat pentru barurile din Centrul Vechi [i pentru cluburile underground, în ultima perioad\ capitala a devenit o destina]ie de Cr\ciun. Tårgul de Cr\ciun a fost organizat de-a lungul timpului în mai multe loca]ii – în Pia]a Unirii,

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

în Pia]a Universit\]ii, în Pia]a Constitu]iei [i acum, din nou, în Pia]a Universit\]ii. Noutatea acestui an sunt târgurile private, care se vor deschide doar dac\ regulile sanitare vor permite acest lucru. În pia]\ se monteaz\, în fiecare an, o scen\ sau dou\ unde performeaz\ arti[ti romåni [i interna]ionali [i unde se organizeaz\ ample festivaluri de muzic\. Târgul din acest an va func]iona pe durata aproximativ\ a unei luni – pe 26 noiembrie sa dat startul. În fiecare sear\ milioane de becule]e lumineaz\ pia]a, comercian]ii tenteaz\ vizitatorii cu cozonaci, s\rm\lu]e, pl\cin]ele, kurtos [i alte bun\t\]i cu miresme de ghimbir [i scor]i[oar\. Conform HotNews.ro, Prim\ria Capitalei a dat anul acesta circa 12 milioane de lei pe decora]iunile stradale [i pe Târgul de Cr\ciun, îns\ nu este singura administra]ie din Capital\ care a alocat bani pentru lumini]ele de s\rb\tori. Fiecare prim\rie de sector din Bucure[ti a cheltuit la rândul s\u alte câteva sute de mii de lei pentru a împodobi unele locuri, parcuri sau zone din ora[. Bucharest Christmas Market (Târgul de Cr\ciun Bucure[ti) este un eveniment organizat de Prim\ria Municipiului Bucure[ti, prin CREART, [i se desf\[oar\ în perioada 26 noiembrie – 26 ianuarie 2022, pe esplanada cu statui din Pia]a Universit\]ii.

3. Târgul de Cr\ciun din vestul ]\rii, Mo[ul de la Timi[oara Castanele coapte sunt un fel de brand al Cr\ciunului timi[orean, în capitala Banatului domne[te atmosfera magic\ a s\rb\torilor de iarn\. În aer se simte miros de mere coapte, scor]i[oar\ [i vanilie. Amprenta olfactiv\ cu semnifica]ii speciale te duce cu gândul la amintirile copil\riei, la pr\jiturile mamei [i la cadourile de sub brad. Târgul de Cr\ciun de la Timi[oara seam\n\ [i el cu cele din Vest, stilul Art Nouveau/ Secession al spa]iului fost imperial se simte peste tot. Primul ora[ liber din România, proclamat de timi[oreni la 20 decembrie 1989 – viitoare Capital\ European\ a Culturii, în 2023 – a dat startul cump\r\turilor de Cr\ciun înc\ din Vinerea Neagr\. Ora[ul s-a transformat

85


86

ROBELO’S NEWS TÂRGURILE DE CR|CIUN

într-un uria[ centru comercial cu sediul în Pia]a Victoriei, fost\ Pia]\ a Operei. Cl\dirile care flancheaz\ pia]a, construite în stil arhitectural 1900, identic stilistic cu cel pe care îl întâlnim la Budapesta sau Szeget, sporesc atmosfera de magie. A fost montat bradul, au ajuns [i colind\torii, sunt acolo ansambluri artistice, fanfare [i trupe rock care concerteaz\ pân\ dup\ Anul Nou. Ca în fiecare an, comercian]ii vånd în micile lor c\su]e de lemn acoperite cu cetin\ de brad turt\ dulce, pl\cinte cu mere [i scor]i[oar\, pl\cinte cu brânz\, i[lere, kurtos, alune pr\jite [i vin fiert. Tårgul are un patinoar de 600 de metri p\trati. În weekend circul\ [i un trenulet, iar pe tot parcursul târgului ai la dispozi]ie un carusel [i ma[inu]e. Târgul g\zduie[te o serie de evenimente culturale [i de divertisment, spectacole de teatru, ateliere de me[tesuguri, pomana porcului, delicii culinare [i concerte. Edi]ia din acest an a Târgului de Cr\ciun se va desf\[ura nu doar în Pia]a Victoriei, ci [i în Pia]a Libert\]ii, pe M\r\[e[ti [i pe strada Victor Vlad Delamarina [i în zona Modex. Administra]ia Fritz a anun]at c\ târgurile se vor desf\[ura pe perioada cuprins\ între 1 decembrie 2021 [i 17 ianuarie 2022.

4. Târgul de Cr\ciun din capitala Ardealului, Mo[ul de la Cluj „Inima Transilvaniei”, Clujul, Kolozsvár, Klausenburg, ora[ul care a g\zduit Dieta Transilvaniei în perioada în care popula]ia era preponderent maghiar\, [i-a scos Kurtos Kalacs-ii la vânzare. Cel mai important centru academic din Transilvania a îmbr\cat haine de s\rb\toare. Îndr\znesc s\ spun c\, pentru clujeni, adev\ratul Cr\ciun a trecut. Capitala distrac]iei este obi[nuit\ cu focurile de artificii, cu mega concertele, iar un simplu brad de Cr\ciun nu poate eclipsa evenimentele care au avut loc la sfâr[itul verii. A[ spune c\ la Cluj s\rb\toarea de Cr\ciun s-a demitizat, a fost întrecut\ de concertele motivate financiar de edilul urbei. Clujul a devenit un loc al celor foarte tineri, unde se desf\[oar\ festivaluri maraton – Untold, Jazz în the Park, Electric Castle, TIFF. Un loc în care... nimeni nu mai crede în Mo[ Cr\ciun! Poate c\ nu e chiar a[a, dar poate fi un motiv de reflec]ie. Cu toate

acestea, în topul celor mai frumoase Târguri de Cr\ciun figureaz\ [i Clujul. A[ spune c\ Târgul de Cr\ciun de la Cluj se adreseaz\, în primul rând, clujenilor, este locul în care se reune[te întreaga familie. Clujenii se pricep s\ organizeze evenimente, în anii trecu]i tårgul a fost nominalizat la concursul European Best Christmas Market. Târgul de Cr\ciun de la Cluj-Napoca e un tårg cu de toate. Cu patinoar, cu vedete, cu tarabe, cu carusel, cu C\su]a lui Mo[ Cr\ciun, cu pove[ti la gura sobei... Dar târgul nu se limiteaz\ doar la spa]iul destinat de organizatori, întregul ora[ este angrenat în eveniment.

Po]i asista la reprezenta]ii live, la piese de teatru, la concerte cu duiumul, la workshopuri culinare... Târgul de la Cluj e versiunea Christmas a UNTOLD! Dar, pentru cei trecu]i de o anumit\ vârst\, tot pr\jiturile ungure[ti servite în picioare, lâng\ taraba cu cremwursti, [i cu o can\ de Gluhwein, reprezint\ esen]a Cr\ciunului. Târgul de Cr\ciun la Cluj-Napoca, care se desf\[oar\ în perioada 26 noiembrie - 31 decembrie 2021, a venit cu o serie de restric]ii, se intr\ în num\r limitat [i doar cu Certificatul Verde.


Târguri de Cr\ciun, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

un mare avantaj – au în apropiere pårtii de schi. Astfel, turi[tii pot alterna oricând programul de schi cu pauzele de vin fiert din Târgurile de Cr\ciun. Vedeta Târgului organizat în Pia]a Sfatului este bradul în vârsta de 53 de ani, cu o în\l]ime de 26 de metri. Târgul de Cr\ciun de la Bra[ov s-a deschis pe 29 noiembrie 2021 [i se va închide pe 9

ianuarie 2022. Din cauza pandemiei de coronavirus, Prim\ria Bra[ov a limitat num\rul evenimentelor, cu excep]ia celui dedicat bradului de Cr\ciun.

Epilog

5. Târgul de Cr\ciun de sub Tåmpa, Mo[ul de la Bra[ov Cr\ciunul petrecut la poalele Tåmpei nu seam\n\ cu niciunul organizat în România, poate, mai degrab\, cu cele austriece sau nem]e[ti. Aerul rece, mun]ii care înconjoar\ ora[ul exact ca la Zell am See, în Alpi, vecin\tatea brazilor înc\rca]i de z\pad\ [i scena în care oile adunate în jurul ieslei asist\ la na[terea Domnului creeaz\ tabloul perfect de s\rb\toare. Sc\ri]a afumat\ [i cârn\ciorii cu fasole sunt de baz\, iar vinul fiert este la concuren]\ cu berea. Bra[ovenii iubesc berea la halb\. Târgul de Cr\ciun se ]ine, ca în fiecare

an, în Pia]a Sfatului, în aceea[i pia]\ în care au cântat pe vremuri Gigliola Cinquetti sau Nana Mouskouri la Festivalul Cerbul de Aur. Întoars\ cu spatele la noi, Biserica Neagr\, din vecin\tate, spore[te atmosfera cu iz s\sesc, iar butoaiele de bere a[ezate în picioare, pe post de mese, dau un aer, cumva, bavarez. În cele aproximativ 40 de c\su]e pe care Prim\ria le în[ir\ în fiecare an în Pia]a Sfatului se servesc produse din buc\t\ria na]ional\, dar [i din cea german\ sau ungureasc\. Bra[ovul, al\turi de Sibiu, în competi]ia lor cu restul ora[elor din topul meu de cinci, în care se organizeaz\ Târguri de Cr\ciun, au

Covid-19 a schimbat condi]iile de acces [i regulile de participare la Târgurile de Cr\ciun organizate în pandemie, dar bucuria Cr\ciunului a r\mas la fel de vie. Noi, românii, nu suntem cea mai sigur\ ]ar\ din lume din punct de vedere pandemic, ]inând cont de rata de vaccinare redus\, îns\ bucuria Cr\ciunului nu nea luat-o înc\ nimeni! Cr\ciunul are un farmec aparte, este o s\rb\toare cu o mare însemn\tate religioas\ [i emo]ional\. Cu ochii îndrepta]i spre cer m\ uit s\ v\d cum se br\zdeaz\ de stele luminoase. Poate fi Mo[ Cr\ciun [i sania lui tras\ de reni, care las\ în urm\ praf de stele. Eu îl a[tept cu vin cald [i o bucat\ de turt\ dulce în form\ de Mo[.

Elvira Crisb\[an

87


88

ROBELO’S NEWS CR|CIUNUL ROMÂNESC

Cr\ciunul românesc, Este foarte greu s\ discerni ast\zi, mai ales în mediile urbane, adev\rata semnifica]ie a s\rb\torilor de iarn\, a tradi]iilor specific române[ti, când majoritatea oamenilor sunt afecta]i de „goana dup\ cump\r\turi”, tr\ind un acut sentiment al comprim\rii timpului. Indiferent de vârst\, constat\m o frenetic\ dorin]\ de a acumula cât mai multe produse. Or\[enii, dar [i s\tenii, cump\r\ neobosi]i, aducându-[i acas\ impresionante cantit\]i de produse. De la carnea [i cârna]ii de porc, la dulciuri, aparatur\ electro-casnic\, PC-uri, cosmetice, obiecte de îmbr\c\minte [i nelipsitul brad, cu nenum\ratele sale podoabe, colorate diferit dup\ „moda fiec\rui an” în argintiu, albastru, ro[u sau auriu, totul devine tentant. Dincolo de aceast\ alerg\tur\, s\ nu uit\m apoi truda gospodinelor preocupate de cur\]enie, de preg\tirea cât mai multor sortimente de mâncare [i de aspectul hainelor pe care le vor îmbr\ca membrii familiei la ceas de s\rb\toare. Nimic deosebit în tot acest efort impus de orgolioasa „dictatur\” a consumerismului prin care omul modern dore[te s\ se eviden]ieze, în primul rând prin cantitate, prin valoarea material\ a bunurilor [i, mai apoi, prin calitate, prin valoare spiritual\. {i totu[i... decembrie nu este doar timpul când trebuie s\ adun\m în c\mar\ [i pe mese tot ceea ce nu am reu[it s\ ob]inem de-a lungul întregului an. Decembrie este timpul când facem bilan]ul realiz\rilor personale. Este apoi, timpul bucuriilor, deopotriv\ ale sufletului [i ale spiritului. Pentru majoritatea românilor, decembrie este un timp sacru, un timp al în]elepciunii, al comunic\rii [i comuniunii dintre oameni, al armoniei [i abunden]ei augurale, al petrecerilor, al energiilor desc\tu[ate, al prognozelor [i al speran]elor într-un viitor benefic. Datinile [i obiceiurile care marcheaz\ perioada s\rb\torilor, de la Cr\ciun la Boboteaz\, sunt forme ceremonial-simbolice de exprimare a unor str\vechi credin]e precre[tine [i cre[tine care ne leag\ de vechile civiliza]ii ale umanit\]ii care practicau, la solsti]iul de iarn\, importante ritualuri închinate Zeului Soare (Solis Invictus), de renovare a timpului, de menire a bel[ugului [i rodniciei pe p\mânt. Pentru a în]elege adev\ratul mesaj [i rostul „s\rb\torilor de iarn\” trebuie s\ privim acest

segment temporal nu numai cu ochiul fiziologic, cel ce înregistreaz\ doar înveli[ul evenimentelor, fastul [i frenezia lor, ci [i cu „ochiul min]ii”, cel ce caut\ semnifica]ia [i esen]a tuturor manifest\rilor umane. Din aceast\ perspectiv\, trebuie s\ [tim c\, dac\ pe parcursul întregului an ne-am preocupat de rezolvarea problemelor cotidiene – de munc\, familie, copii, bunici, de cas\ [i hran\ – în timpul s\rb\torilor este în]elept s\ acod\m aten]ie [i spiritualit\]ii. În tradi]ia popular\ româneasc\, luna decembrie, de la Mo[ Nicolae [i pân\ la Sfântul Vasile, este considerat\ un timp sacru, marcat de un r\gaz special pe care înainta[ii no[tri îl

acordau „rememor\rii tradi]iei”, adic\ dialogului intergenera]ional [i schimbului de experien]\ între bunici, p\rin]i, copii [i nepo]i.

Cine este Mo[ Cr\ciun? Ast\zi, imaginea unor personaje mitologice, precum Mo[ Nicolae, Mo[ Ajun, Mo[ Cr\ciun, a[a cum s-au impus ele prin intermediul tradi]iei, s-a conservat foarte pu]in. Agresivitatea mediatic\ a unor [abloane publicitare despre Mo[ Nicolae [i Mo[ Cr\ciun a determinat, în bun\ parte, globalizarea imaginii lor mitologice; pe toate meridianele sunt reprezenta]i în acelea[i variante europene sau americane, „Ciorapul lui San Nicolas” sau un


Obiceiuri de Cr\ciun, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

datini [i obiceiuri populare om – asemenea lui Iisus – [i s\ ofere mai mult decât merit\m. Este un gest de încredere [i, prin oferirea darului, adesea d\ruie[te un cec în alb pentru a ne schimba firea, pentru a ne redefini comportamentul [i gândirea. Darul lui Mo[ Cr\ciun este simbolul binelui [i [ansa ilumin\rii proprii. Adesea, ne gândim c\ am primit mai mult decât merit\m. Statutul lui Mo[ Cr\ciun trebuie în]eles în consona]\ cu ceea ce numim, în general, geneza mitului. Din aceast\ perspectiv\, mitul nu se raporteaz\ la realitate decât ca metafor\ literar\, ca sublimare spiritual\ a unor credin]e [i convingeri arhaice despre universul de prezen]e invizibile care ne înconjoar\ [i care,

Ceat\ de colind\tori din Maramure[ – fotografie ap\rut\ pe afi[ul expozi]iei „Oameni [i peisaje din România [i Japonia”, vernisat\ cu participarea extraordinar\ a Ambasadorului Japoniei în România. Tudorel Ilie Photography, foto: © Tudorel Ilie, Ambasador al Turismului [i Culturii Tradi]ionale din Maramure[

b\trân cu barb\ alb\, pântecos, îmbr\cat cu haine ro[ii [i cu cizme în picioare. Despre simbolismul acestor patroni ai unor importante s\rb\tori cre[tine tinerii [tiu tot mai pu]in. Este greu de dep\[it cli[eul publicitar prin care se inoculeaz\ convingerea c\ Mo[ Cr\ciun este un simplu „distribuitor de cadouri” care alearg\ necontenit de la o cas\ la alta. S-a pierdut componenta b\trânului în]elept, cu mult\ experien]\ de via]\, capabil s\ analizeze cu mult discern\mânt realitatea [i chiar propriile fapte, pentru a emite o judecat\ impar]ial\. În tradi]ia popular\, Mo[ Cr\ciun este cel ce [tie s\ cump\neasc\ lucrurile, s\ fie blând, încrez\tor în binele ce s\l\[luie[te în fiecare

conform gândirii magice, sunt capabile s\ ne influen]eze existen]a, în bine sau în r\u. Pentru a capacita pozitiv aceste for]e, comunit\]ile umane din perioadele de început ale civiliza]iilor au creat ritualuri diverse dedicate unor spirite care patroneaz\ fenomenele naturale, formele de relief, astrele, dar [i bunul mers al vie]ii pe p\mânt. În tradi]ia popular\, Mo[ Cr\ciun este un asemenea „patron” al solsti]iului de iarn\. De fapt, în mitul lui Mo[ Cr\ciun se reg\sesc elemente ale unui vechi cult dedicat Zeului Soare care în aceast\ perioad\ se afl\ într-o criz\ cosmic\; lumina sa este tot mai palid\, iar c\ldura aproape c\ a disp\rut. Pentru a-l ajuta s\ dep\[easc\ acest moment, oamenii au creat ritualurile de adorare a Soarelui, celebrate în lumea oriental\ [i transferate apoi în Europa, prin intermediul legiunilor romane. Împ\ratul roman Aurelian recunoa[te în secolul al III-lea popularitatea cultului solar al zeului Mithra, fixându-i ziua de celebrare la 25 decembrie: Zilele Soarelui ve[nic înving\tor (Dies Natalis Solis Invicti). Ajunse [i în spa]iul românesc, unele comportamente umane specifice acestor ritualuri sunt practicate în preajma datei de 25 decembrie. S\rb\toarea Cr\ciunului, suprapus\ în anul 354 de Papa Liberius peste acest str\vechi ritual precre[tin preia simbolismul luminii, al Soarelui, conferindu-i o nou\ semnifica]ie. Referitor la aceast\ component\ Sf. Augustin spunea c\ noi s\rb\torim ziua de 25 decembrie nu pentru a cinsti na[terea Soarelui, ci na[terea celui care a creat Soarele. La apari]ia lui Iisus în lume, pe cer r\sare o stea foarte luminoas\, neobi[nuit\, care-i conduce pe magi spre locul unde se na[te Mesia, iar ieslea unde Sfânta Fecioar\ Maria na[te pruncul sfânt este invadat\ de o lumin\ necreat\. Lumina în sens cre[tin devine iluminarea spiritual\ a fiin]ei. De aici s-a n\scut acel sincretism al Cr\ciunului românesc care aduce, pân\ în zilele noastre, colinde [i cântece de stea, dar [i practici augurale [i de alungare a spiritelor malefice. În tradi]ia popular\ româneasc\, Mo[ Cr\ciun este o figur\ legendar\, cu aureol\ mitic\ pentru faptele sale. Altfel spus, el este, asemenea multor s\teni, un gospodar de vaz\, un om cu mult\ autoritate care nu îng\duie nim\nui, nici chiar so]iei sale, Cr\ciunoaia,

89


90

ROBELO’S NEWS CR|CIUNUL ROMÂNESC

s\ îi nesocoteasc\ deciziile. A[adar, când Fecioara Maria îi cere g\zduire – dup\ cum se poveste[te în multe legende populare, expresii folclorice ale mitologiei române[ti – el îi r\spunde c\ nu are unde s\ o primeasc\. Înduplecat\ totu[i, de rug\min]ile Fecioarei, Cr\ciunoaia, so]ia lui Cr\ciun, o ad\poste[te în grajdul vitelor, ajutând-o s\-l nasc\ pe Fiul Sfânt. Sup\rat pe so]ie c\ i-a nesocotit cuvântul/decizia Cr\ciun o pedepse[te, t\indu-i mâinile. Speriat\, Cr\ciunoaia alearg\ la Fecioara Maria, îi poveste[te cele întâmplate, iar aceasta o lini[te[te punându-i mâinile la loc [i poleindu-i-le cu aur. Uimit\ de minunea s\vâr[it\, Cr\ciunoaia merge la so]ul ei, îi poveste[te ce s-a întâmplat, îi arat\ mâinile, iar Mo[ Cr\ciun î[i d\ seama c\ a gre[it. Astfel, el devine primul cre[tin, povestind tuturor miracolul petrecut în gospod\ria sa. Ca expresie a smereniei sale, duce în dar pruncului Iisus mere ro[ii.

Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun Cei de deschid poarta s\rb\torilor de iarn\ sunt copiii, cei mai puri dintre exponen]ii comunit\]ii. În dup\-amiaza zilei de 24 decembrie, în multe sate [i ora[e din ]ar\ î[i fac apari]ia micii colind\tori cu Mo[ Ajunul, Bun\ diminea]a, Colindu[ul sau Pi]\r\ii. Începe una dintre cele mai vechi forme de vestire a Na[terii Mântuitorului Iisus. Dup\ îndelungi preg\tiri secrete [i nenum\rate repeti]ii, micii ur\tori, în grupuri de câte 3-6 sau 10-12 persoane, pornesc pe la neamuri [i vecini s\ anun]e începutul marii s\rb\tori. Îmbr\ca]i în haine groase, cu c\ciuli ]uguiate pe cap [i cu nelipsitele tr\istu]e pentru daruri, petrecute pe dup\ gât, copiii intr\ prin cur]ile oamenilor, se apropie de ferestre [i încep a striga din r\sputeri o urare simpl\ [i direct\: Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun, / Ne da]i / Ori nu ne da]i?“ sau Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun, / Da]i-ne un colac bun. În nordul Olteniei, în Banat [i sud vestul Transilvaniei micii ur\tori se numesc Pi]eri sau Pi]\r\i. Însemnul distinctiv al acestor copii este B\]ul de Pi]\r\u sau Colindea]a, o nuia de alun pe care mamele o preg\tesc special cu mult timp înainte. Colindea]a [i B\]ul de Pi]\r\u sunt frumos decorate cu spirale, zig-zaguri sau romburi realizate fie prin crestarea cojii de pe nuia, fie prin îndep\rtarea acesteia [i afumarea nuielei, dup\ ce a fost mai întâi înf\[urat\ cu o

sfoar\ r\sucit\. În Mehedin]i [i Apuseni, Colindea]a pare înflorit\, deoarece nuiaua este ingenios a[chiat\ în fâ[ii sub]iri care se r\sucesc la un cap\t, ca o inflorescen]\. Tot ca însemn ceremonial, în satele din Valea Jiului, Pi]\r\ii au Steag, o lancie de 3-4 metri lungime, în vârful c\reia sunt reunite într-o compozi]ie monumental\, deosebit de expresiv\, unadou\ basmale, fire de busuioc, ciucuri de lân\ policrom\, t\mâie, un ban de argint, ieder\ verde [i un clopo]el. Steagul este purtat de la o gospod\rie la alta, iar datorit\ în\l]imii sale este u[or reperat de gazde. Pi]\r\ii merg din cas\ în cas\, î[i scutur\ steagul, pentru a alunga r\ul/spiritele rele din gospod\riile oamenilor [i pentru a atrage norocul [i s\n\tatea întregii familii. Indiferent de zona etnografic\, obiceiul Pi]\r\ilor impune ca micii ur\tori s\ fie primi]i în cas\ [i l\sa]i s\ scormoneasc\ cu Bâtele/ Colinde]ele în jeratecul din sob\. În timp ce scormonesc, ei menesc în formule versificate, cu caracter augural, bel[ugul [i prosperitatea familiei. Exprimat\ în form\ imperativ\, urarea este uneori înso]it\ [i de unele gesturi simbolice. În Oltenia, copiii arunc\ în foc paie sau gunoaie de grajd ori risipesc, aruncând în sus, prin cas\, boabe de grâu, fasole [i porumb, în credin]a c\ bel[ugul [i rodnicia se vor manifesta la fel de bogat precum multitudinea c\rbunilor, a puzderiilor sau a gr\un]elor (analogie magic\). Darurile tradi]ionale pentru micii ur\tori sunt merele, nucile, alunele [i col\ceii/covrigii împleti]i dintr-o vi]\ sau dou\, din aluat dospit de pâine; banii apar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, ca [i dulciurile. Darurile primite de copii sunt menite s\ anticipeze recoltele pe care oamenii [i le doresc: cât mai îmbel[ugate în noul an. Covrigii sunt simbolul grâului, expresia rodniciei – dintr-un bob se na[te un spic – dar este [i trupul Domnului din Sfânta Împ\rt\[anie. Prin forma lor rotund\, al\turi de colacul de Cr\ciun, covrigii [i col\ceii amintesc de discul solar [i credin]ele precre[tine legate de adorarea Soarelui. Nucile întruchipeaz\, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele ne amintesc, concomitent, de p\catul originar [i de frumuse]ea care poate învinge timpul – „m\rul r\mâne frumos pân\ la noua recolt\”. Într-un text b\n\]ean, dup\ ce sunt adresate gazdelor ur\rile cuvenite, Pi]erii enumer\

[i darurile ce li se cuvin. Celor care nu primesc ur\torii, ace[tia le adreseaz\ versuri în formul\ri pline de haz. Un alt colind frecvent întâlnit în satele [i ora[ele române[ti, prin care copiii anun]\ na[terea lui Iisus Hristos [i îndeamn\ gazdele s\ se preg\teasc\ de ziua Cr\ciunului este Sus boieri, nu mai dormi]i. Odat\ cu apari]ia întunericului, copiii se retrag pe la casele lor, rebegi]i de frig, dar ferici]i c\ str\dania le-a fost r\spl\tit\ cu daruri multe [i vorbe de alint.

Colindatul cetelor de feciori Aproape în toate satele locuite de români, din Maramure[ în Banat, din Muntenia în Dobrogea [i în toat\ Transilvania (mai pu]in în Moldova [i Oltenia), în seara de Ajun a Cr\ciunului începe Colindatul cetelor de feciori. Form\ plenar\ de exprimare a sensibilit\]ii [i creativit\]ii tradi]ionale române[ti, colindatul este cel mai a[teptat moment din via]a oric\rui român care tr\ie[te la sat, în târguri sau la ora[. Tradi]ia colindului este foarte puternic\ [i bine reprezentat\. Spre deosebire de alte etnii, colindatul la români este una dintre tradi]iile arhaice ce a r\mas activ\ [i este bine conservat\ pân\ în zilele noastre. Din anul 2013 Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\ figureaz\ pe Lista reprezentativ\ a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, ca bun de patrimoniu al umanit\]ii. Repertoriul de colinde este foarte mare, iar, din perspectiv\ literar\, folclori[tii le-au clasificat în mai multe categorii. Exist\ colinde difereren]iate pe ocupa]ii: de agricultor, de pescar, de vân\tor etc. Apoi sunt colinde cosmogonice, dedicate genezei, care vorbesc despre Soare [i Na[terea Lumii. Apoi sunt colinde pentru fetele de m\ritat [i feciorii de în-


Obiceiuri de Cr\ciun, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

surat. Tinerelor familii [i pruncilor mici le sunt destinate alte colinde. Aceast\ excep]ional\ bog\]ie de colinde se explic\ [i prin faptul c\ fiecare categorie de vârst\ [i socio-profesional\ trebuia invocat\ de colind\tori la Cr\ciun pentru a le transmite, prin urare, mult dorita s\n\tate [i vitalitate. Pe de alt\ parte, se [tie c\ familia româneasc\ tradi]ional\ reunea sub acela[i acoperi[ 2-3 genera]ii: p\rin]i, bunici/socri [i nepo]i. Aceast\ dubl\ realitate obliga ceata de colind\tori s\ înve]e cât mai multe colinde, câte un colind pentru fiecare membru al familiei. Preg\tirile pentru îndeplinirea/oficierea acestui act sacru, cu multiple func]ii simbolice, se fac cu multe zile înaintea Cr\ciunului. Dup\ prinderea postului sau dup\ Sf. Nicolae încep s\ fie organizate [colile colindatului. Cei ce doresc s\ fac\ parte din ceata colind\torilor se adun\ [i se sf\tuiesc pe cine s\ aleag\ gazd\ de colindat. Nu este u[or de g\sit o asemenea persoan\ deoarece respectivul gospodar trebuie s\ îndeplineasc\ mai multe condi]ii: s\ cunoasc\ foarte bine repertoriul de colinde specifice satului (cât mai multe dintre ele), s\ fie un om de vaz\ în sat [i dintr-un neam respectat pentru corectitudinea [i moralitatea sa, s\ de]in\ o gospod\rie mare, cu o cas\ înc\p\toare, în care s\ poat\ fi primi]i cei 1015 tineri care vor alc\tui viitoarea ceat\. Odat\ stabilit\ gazda colind\torilor, aceasta are misiunea de a-i înv\]a pe tineri, cu r\bdare, sear\ de sear\, colindele specifice satului, dar [i comportamentul ceremonial impus de rangurile pe care le vor îndeplini în timpul colindatului: V\taf, C\m\ra[, Des\gar/Cal (Iap\) etc., precum [i jocurile tradi]ionale. În unele localit\]i transilv\nene (Bihor, Valea

Mure[ului), unde colindatul feciorilor este înso]it de Turc\ (Capr\), nevasta gazdei ajut\ la confec]ionarea m\[tii, invitând fetele s\ aduc\ cele necesare [i s\ participe la coaserea podoabelor pentru Turc\. O alt\ sarcin\ a femeilor din casa gazdei este de a preg\ti mâncare pentru ceata feciorilor, pe tot timpul colindatului, inclusiv pentru petrecerea final\. În paralel cu cetele de colind\tori se preg\tesc [i familiile care îi vor primi. În ciuda frigului, cu mai multe s\pt\mâni înainte, femeile cur\]\ [i spal\ prin cas\ toate ]\s\turile, iar în s\pt\mâna dinaintea Cr\ciunului încep a împodobi înc\perile cu cele mai frumoase ]es\turi lucrate de ele. În casele unde sunt „fete de m\ritat“, aceast\ activitate devine o preocupare major\, întrucât zestrea trebuie etalat\ cât mai vizibil pe „rude“/nuiele a[ezate deasupra paturilor sau se stivuie[te peste lada de zestre; teancul covoarelor, p\retarelor, metrajelor pentru traiste, desagi [i saci ajunge uneori pân\ la grinda tavanului, ar\tând cât este fata de vrednic\ [i familia ei de înst\rit\. În podi[ul Seca[elor [i pe Târnave (Alba) masa pe care se pun darurile pentru colind\tori este acoperit\ cu mai multe „m\s\ri]e“ (fe]e de mas\) [i covoare – pot fi suprapuse 3,5,7 [i chiar mai multe piese – în strâns\ leg\tur\ cu num\rul femeilor din respectivele gospod\rii. Succesiunea pieselor se face de la covorul femeii celei mai vârstnice, a[ezat direct pe mas\, spre fetele de m\ritat, unele dup\ altele, în ordinea vârstelor. Fata care urmeaz\ s\ se m\rite în acel an î[i pune covorul/„m\s\ri]a“ deasupra celorlalte piese ca s\ [tie feciorul din ceata colind\torilor c\ „visul” lor se poate îndeplini. Preparatele culinare – mânc\rurile din carne de porc, colacii, cozonacii [i pr\jiturile,

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

mai nou – sunt atent [i meticulos g\tite, dup\ acelea[i str\vechi re]ete, respectând rigorile ceremoniale, menite a garanta succesul produselor. Fiecare dintre sortimentele prezente pe masa festiv\ de Cr\ciun [i pe masa unde sunt puse darurile colind\torilor devin nu numai mesagerii unei excelen]e gastronomice, ci [i ai competen]ei gazdei, care [tie toate detaliile pe care le îndepline[te aceast\ hran\ofrand\, de la ingrediente la formele simbolice modelate din aluat. În gastronomia ritual\ a Cr\ciunului mânc\rurile pentru pe masa festiv\ au fiecare o istorie veche, o „poveste” transmis\ din genera]ie în genera]ie, care reprezint\ în plan cultural un tip de informa]ie foarte util\ oamenilor de azi pentru a redescoperi sensul efortului de a înc\rca masa cu „tot ceea ce î[i poate dori omul”. Din acest punct de vedere, colacii Cr\ciunului nu sunt doar pâine, ci exprim\ prin form\ [i maniera de modelare – totdeauna rotunzi – Soarele, înfr\]irea, punerea laolalt\ a membrilor familiei, precum boabele de grâu în spic. Pâinea Cr\ciunului este armonie [i mesager al sacrificiului lui Iisus. Este „trupul Domnului”, ce se va frânge simbolic pentru rena[terea noastr\ spiritual\. Când vom în]elege adev\rata semnifica]ie a bucatelor ce trebuie s\ stea pe masa de Cr\ciun, vom aprecia diferen]a, con[tientizând bogatul tezaur de spiritualitate pe care ni-l comunic\ fiecare. Forfota preg\tirilor nu contene[te decât în seara de Ajun (24 decembrie). Totul este a[ezat dup\ datina str\bun\. De acum [i pân\ la terminarea celor trei zile ale Cr\ciunului, lampa nu se mai stinge din fereastra caselor, iar mesele vor fi mereu înc\rcate. Acesta este semnul prin care gospodarii cinstesc marea s\rb\toare a Na[terii Domnului [i comunic\ colind\torilor c\ sunt bineveni]i, la orice or\ din zi [i din noapte.

Pornirea cetei de colind\tori Pornirea cetei de colind\tori se f\cea odinioar\ de la notabilit\]ile satului: mai întâi la preot, care trebuia s\ dea [i binecuvântarea respectivei cete. Apoi se colinda la primar, la notar [i la înv\]\tor. Urmau la rând s\tenii: cas\ dup\ cas\, uli]\ dup\ uli]\, c\tun dup\ c\tun, pân\ se termina întreaga a[ezare. În ceea ce prive[te modul de desf\[urare al colindatului preciz\m c\, în func]ie de zon\,

91


92

ROBELO’S NEWS CR|CIUNUL ROMÂNESC

ceata intr\ în cur]ile gospod\riilor, iar dup\ o scurt\ colind\ interpretat\ afar\, la u[\ sau la fereastr\ (de aici [i numele acestor colinde), V\taful întreab\ dac\ sunt primi]i. Gazda le iese în întâmpinare, îi pofte[te în cas\, invitându-i s\ se a[eze pe dup\ masa cu daruri. Acesta este locul de onoare din casa tradi]ional\, unde ]\ranii î[i invit\ oaspe]ii de vaz\. În func]ie de statutul profesional al gazdei V\taful comand\ cetei s\ cânte o colind\ adecvat\: de p\stor, de vân\tor, de pescar, de agricultor, adresat\ ”capului de familie” sau celui mai b\trân din familie. În Muntenia – Ialomi]a, C\l\ra[i, Giurgiu – aceast\ colind\ se nume[te Colindul Mare sau Doamne icea-n ceste cur]i. Dup\ interpretarea acestei colinde, la cererea gazdei, se mai pot cânta colinde speciale pentru fat\ [i fecior, prunci sau tineri c\s\tori]i. În casele unde tr\iesc fo[ti colind\tori, azi b\trâni cu plete albe, ceata interpreteaz\: Colinda [arpelui, Colinda leului, Colinda cerbului sau Colinda lui Cr\ciun [i a Sfântului Petru. În momentul când se termin\ de cântat cele 2-3 colinde solicitate de gazde, V\taful are datoria de a-i întreba, înc\ o dat\, dac\ mai doresc s\ interpreteze [i alt\ colind\. Având în vedere asemenea solicit\ri, repertoriul unei cete de colind\tori poate reuni peste 30-40 de colinde în cadrul aceluia[i sat. Darurile oferite colind\torilor, frumos etalate pe mas\, sunt alc\tuite din produse care îndeplinesc [i anumite func]ii simbolice: ele au statut de ofrand\ ritual\. Colacul, fuiorul de cânep\, merele, brânza, cârna]ii, carnea, sl\nina, ]uica, vinul sunt „închinate“ de V\taf pe rând, printr-o „mul]\mit\“/ora]ie, text versificat care glorific\ munca gospodarilor [i fertilitatea p\mântului. Fiecare „mul]\mit\“ este o crea]ie literar\ de mare frumuse]e poetic\ ce transfigureaz\ metaforic procesul muncii de ob]inere a fiec\rui aliment. Mul]\mita colacului este un poem cu imagini extrem de sugestive. Poezia echivaleaz\ cu un rit de ini]iere care, ca [i Plugu[orul, poate fi considerat un adev\rat poem închinat muncii câmpului (agricultorului). Ac]iunea evocat\ se petrece într-o „epoc\ de aur“ a omenirii, când un erou civilizator îi înva]a pe oameni cum s\ cultive p\mântul [i s\ ob]in\ recolte fabuloase. Dup\ rostirea „mul]\mitei”, V\taful pune darurile în traistele sau desagii purta]i de feciorii din ceat\, numi]i des\gari, cai sau iepe. În unele sate din Muntenia, darurile colind\to-

rilor sunt puse pe cozi de furc\: un colac [i o bucat\ de carne [i tot a[a pân\ se umple coada furcii. Darurile se poart\ la vedere, în drumul de la o cas\ la alta ca semn de mândrie a cetei, r\spl\tita de gazde cu daruri bogate pentru calitatea colindelor interpretate. În multe zone din Transilvania [i Banat cetele de colind\tori î[i anun]\ sosirea printr-o colind\ de drum. Aceasta este cântat\ într-un ritm mai alert având ca acompaniament muzical fluierul, cimpoiul sau taragotul. În unele localit\]i colinda este acompaniat\ doar de tamtamul tobelor b\tute de fiecare fecior din ceat\. Aceast\ form\ de colindat poart\ numele de colindatul cu doba. Având în vedere func]iile propi]iatoare îndeplinite de ceata colind\torilor, exist\ înc\ în multe sate credin]a c\, dac\ nu e[ti colindat, nu-]i va merge bine în anul care vine. Pentru acest motiv, colind\torii au datoria de a nu ocoli nicio gospod\rie din sat, indiferent de pozi]ia social\ [i statutul civil al familiilor. S\rac sau bogat, c\s\torit sau v\duv, singur sau înconjurat de nurori [i nepo]i, la Cr\ciun fiecare se preg\te[te cu cele înd\tinate [i a[teapt\ cu emo]ie sosirea colind\torilor. F\r\ colind\tori, Cr\ciunul nu-i Cr\ciun, spun b\trânii satelor, dornici s\-i asculte mereu, cât timp mai sunt printre noi. Prin cântecele lor, colind\torii realizeaz\ un fel de sacralizare a spa]iului, cur\]ind simbolic casele de r\ul [tiut sau ne[tiut, v\zut sau nev\zut, pentru a l\sa cale liber\ binelui, armoniei [i în]elegerii dintre oameni. În casele cu fete de m\ritat, ceata colind\torilor mai are o misiune de îndeplinit: s\ joace fetele [i chiar nevestele tinere deoarece numai astfel va cre[te cânepa mare [i frumoas\ – dup\ cât au tropotit [i au s\rit perechile la joc a[a deas\ [i înalt\.

Colindatul cu Turca În unele sate din Bihor, Mure[, Bistri]aN\s\ud [i Ialomi]a, ceata colind\torilor este înso]it\ de Turc\ sau Brezaie (Capr\). Aceast\ formul\ aduce în aten]ie un sincretism între dou\ simboluri consacrate - colindatul [i jocurile cu m\[ti - fiecare evocând o direc]ie distinct\ de spiritualitate. Feciorii interpreteaz\ o colind\, uneori cu text religios, iar Turca este expresia fertilit\]ii [i prolificit\]ii, un str\vechi simbol precre[tin al rodniciei [i bel[ugului. Prezen]a Turcii/Brez\ii în obiceiurile practicate la solsti]iul de iarn\ întruchipeaz\ arhaice

zeit\]i ale vegeta]iei adorate în cadrul s\rb\torilor dionisiace. Din perspectiva religiei cre[tine, Turca sau Brezaia este întruchiparea diavolului, fiind mereu neastâmp\rat\ [i pus\ pe rele. Pentru civiliza]iile antice animalul era simbolul fecundit\]ii [i al perpetuei regener\ri, întrucât ea na[te de mai multe ori pe an, se între]ine u[or, este pu]in preten]ioas\ [i foarte rezistent\ la boli. Pentru aceste calit\]i prezen]a Turcii sau Brez\ii în obiceiurile tradi]ionale se justific\ ca simbol al prolificit\]ii. În ceata colind\torilor, pentru a avea grij\ de Tur\i/ Brezaie, este [i un vân\tor sau mo[ mascat. În cadrul acestei forme de colindat, mai întâi feciorii cânt\ colindele obi[nuite în zona lor [i adecvate fiec\rei gazde. În acest timp Turca st\ cuminte. Când ceata a terminat de cântat, Turca î[i începe [i ea jocul. Execut\ un dans exuberant, face tot felul de ghidu[ii, nec\je[te fetele [i femeile din asisten]\. La un moment dat, Turca este împu[cat\ [i cade r\pus\ la podea; gestul semnific\ sacrificarea zeului vegeta]iei, care trebuie s\ moar\, asemenea timpului care a ajuns la final, pentru a putea s\ renasc\ mult mai viguros [i puternic. Prin eforturile Vân\torului/Mo[ului, ajutat [i de V\taf, Turca reînvie mult mai vioaie [i mai neastâmp\rat\. Bucuria este general\. Colind\torii î[i primesc darurile, le cinstesc prin ur\rile specifice [i pornesc la o alt\ cas\.


The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Obiceiuri de Cr\ciun, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Colindatul C\lu[erilor În jude]ele Alba, Hunedoara, Timi[ [i Cara[-Severin colindatul cunoa[te o form\ de practicare aparte. În aceste zone cei ce colind\ se numesc C\lu[eri. Dac\ în ceea ce prive[te repertoriul de colinde nu exist\ diferen]\ fa]\ de celelalte zone transilv\nene, ceea ce individualizeaz\ aceast\ form\ de practicare a obiceiului este dansul plin de virtuozitate [i frumuse]e coregrafic\ pe care îl execut\ feciorii, dup\ ce au cântat colindele. Un element de capacitare vizual\ este [i ]inuta colind\torilor c\lu[eri. Ei poart\ frumoase costume populare tradi]ionale, iar peste piept sunt încin[i cu brâie tricolore. Tot tricolorul este purtat [i la c\ciuli al\turi de ieder\ [i pene de fazan. În unele sate (valea Mure[ului hunedorean) feciorii poart\ basmale negre, împrumutate de la fete, pe care le petrec peste um\r. De la genunchi în jos, feciorii au lega]i zurg\l\i [i ciucuri tricolori, care acompaniaz\ prin sunetul lor jocul C\lu[erilor.

Ur\torii cu Steaua Începând din prima zi a Cr\ciunului, copii de 10-12 ani, în grupuri mai mari sau mai mici, pornesc la colindat cu „Steaua“. Ei se numesc „Stelari“, „Crai“ sau „Colind\tori“. Ca principale însemne ale misiunii lor ceremoniale, copiii

au pe cap coifuri din hârtie policrom\, t\iat\ în fâ[ii sub]iri, franjurat\, iar în mâini duc „Steaua“. Pentru realizarea „Stelei” copiii se îngrijesc din vreme de procurarea materialelor necesare: o ve[c\ de la o sit\ veche, carton [i hârtie colorat\ (staniol), un clopo]el, ciucuri din lân\ policromi [i o iconi]\ înf\]i[ând scena Na[terii Domnului. Confec]ionarea Stelei se face sub supravegherea unuia dintre p\rin]ii sau fra]ii mai mari. Cel mai dificil lucru este îns\ s\ faci „coarnele stelei [i s\ le înfigi în ve[c\“. Apoi s\ le acoperi cu hârtie colorat\ [i s\ le pictezi cu „stele [i luceferi“, „soare [i lun\“, iar uneori [i cu îngeri. Între coarnele Stelei se leag\ sfori acoperite cu ciucuri de lân\ sau franjuri din hârtie [i beteal\. La mijlocul Stelei se fixeaz\ o iconi]\ [i un clopo]el. Pentru a fi purtat\, Steaua se prinde într-un b\] sau se ata[eaz\ unui arc/scripete din lemn, care îi permite o ingenioas\ mi[care înainte [i înapoi pe timpul ur\turii (jude]ele Arge[, S\laj). Textele ur\turilor sunt de factur\ religioas\, provenind din „c\rticelele biserice[ti“, difuzate de preo]i [i înv\]\tori prin sate înc\ din secolul al XVIII-lea, pentru „luminarea norodului“. Cele mai cunoscute sunt: Steaua sus r\sare, Trei p\stori se întâlnir\, O, ce veste minunat\, ele alc\tuind un repertoriu cre[tin tipic acestei zile de s\rb\toare.

Viflaimul/Vicleimul [i Irozii Viflaimul/Vicleimul [i Irozii sunt alte dou\ forme de practicare a unei datini cu statut cre[tin. Scenariul ceremonial este dramatizat sub forma unui dialog versificat, care se poart\ între copiii care interpreteaz\ aceast\ „pies\“. Tema scenetei se refer\ la Na[terea lui Iisus [i venirea celor trei Magi pentru a i se închina [i a-I prezenta darurile lor. Irod împ\rat [i P\storul/Ciobanul sunt prezen]i [i ei la acest eveniment. Al\turi de personajele biblice, redate prin costuma]ii cu preten]ii de fast oriental – uneori de o naivitate dezarmant\ – se remarc\ [i unele zone etnografice (Alba, Hunedoara, Bihor) în care apare [i chivotul unei bisericu]e pe care copiii o car\ în mâini, de la o cas\ la alta, „pentru a juca p\pu[ile“ (personajele biblice). În alte zone se al\tur\ grupului de „Viflaim“ sau de „Irozi“ [i alte categorii de personaje f\r\ nici o leg\tur\ cu textele liturgice: Paia]a, Mo[ul, Dracii sau Harapul. Acestea nu au func]ii ceremoniale

legate de mesajul Viflaimului, ci îndeplinesc doar rolul de a capacita [i crea bun\ dispozi]ie asisten]ei (Maramure[).

Semnifica]ia darurilor Darurile de la Cr\ciun nu sunt simple „cadouri” pe care le putem face cum dorim. Ele reprezint\ o form\ canonizat\, de tip ritualic, de mediere prin dar a prosperit\]ii, a binelui [i s\n\t\]ii. Darul are la Cr\ciun o func]ie augural\, diferit\ de celelalte ocazii. Datorit\ acestei semnifica]ii, copiii-ur\tori [i colind\torii nu vin la cer[it (aceasta este o confuzie urban\), ei oficiaz\ un act solemn care anun]\ o mare s\rb\toare, un eveniment de maxim\ importan]\ pentru comunitatea cre[tin\. Din acest punct de vedere, ur\torilor [i colind\torilor la Cr\ciun nu le po]i da orice, cum se întâmpl\ deseori la ora[, substituind darului impus prin tradi]ie, cu valoare augural\, banii. Gestul duce la anularea semnifica]iei obiceiului [i la banalizarea s\rb\torii. Prin intermediul colind\torilor suntem invita]i a p\[i într-o alt\ dimensiune a timpului, a sacrului, t\ind curgerea monoton\ a cotidianului [i l\sând în urm\ trecutul. Din perspectiva tradi]iei populare [i a celei cre[tine, Cr\ciunul nu reprezint\ doar etalarea statutului economic al familiei, ci, în primul rând, vizeaz\ capacitatea de a-]i etala în fa]a semenilor frumuse]ea unui suflet sensibil [i bog\]ia spiritual\. Intre „hrana trupului” [i „hrana sufletului” bunicii [tiau s\ fac\ la Cr\ciun un în]elept echilibru, acordând fiec\rui element valoarea mo[tenit\ de la înainta[i. Prin asumarea con[tient\ a semnifica]iei s\rb\torii [i a principalelor sale simboluri, Cr\ciunul devenea spa]iul afirm\rii tuturor [i al fiec\rui individ. Cur\]atul [i împodobitul casei cu cele mai frumoase ]es\turi, preg\tirea [i prezentarea bucatelor pe mas\, primenitul în haine de s\rb\toare, ascultatul colindelor [i al pove[tilor despre tâlcul fiec\rui gest, fiec\rui cuvânt, despre semnifica]ia ur\turilor, a colindatului, a colacului lui Cr\ciun f\ceau din cele trei zile ale Cr\ciunului un prilej de comuniune [i regenerare spiritual\. Împ\rt\[irea aceluia[i sistem de valori unea familia [i neamul, conferindu-le un statornic sentiment identitar.

Dr. Doina I[f\noni Cercet\tor etnolog, istoric [i teoretician de art\

93


94

WE RECOMMEND

We Recommend Fosta mo[ie Cantacuzino, Conacul Matac din Valea C\lug\reasc\. 96. Conacul Bujoiu din Balote[ti, conacul cu 16 camere. 101. Aproape monument istoric, Conacul Hagi Tudorache. 105.

Conacul din Valea C\lug\reasc\ construit pe fosta mo[ie Cantacuzino, conac care a apar]inut boierului Barbu Matac (fost înalt func]ionar interbelic al C\ilor Ferate Române), a fost platou de

fimare pentru mai multe filme romåne[ti – aici s-au filmat scene din filmul „Secretul lui Bachus” – un film de comedie, din 1984, regizat de Geo Saizescu, cu actorii Emil Hossu, {tefan Mih\ilescu-Br\ila, Dem

R\dulescu [i Gheorghe Dinic\ – [i din filmul „Colierul de turcoaze” – film turnat în 1986, în regia lui Gheorghe Vitanidis, cu M\rgelatu (Florin Piersic), Marga Barbu, Szabolcs Cseh [i Alexandru Repan.


Scara de piatr\ a Conacului Matache din Valea C\lug\reasc\ (de pe fosta mo[ie Cantacuzino), foto: © justvision

107. Monumente Unesco – Umbra sfânt\ a lui Altân-bei - M\n\stirea Hurezi. 112. Weekend în inima Transilvaniei – Dominic Boutique.

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

95


96

WE RECOMMEND CONACUL MATAC

ConacuLMatac

Opera început\ de sinistrul cârmaci, în anii de glorie ai socialismului, este des\vâr[it\ ast\zi de urma[ii demni ai acestuia, dup\ deviza, „la vremuri noi, tot noi”! Permanenta cre[tere economic\ a României (a se citi recesiune)

a tras dup\ ea proastele obiceiuri ale cârmaciului, cl\diri monument istoric sunt rase de pe fa]a p\mântului, pe band\ rulant\! Despre unele s-a [tiut, despre altele nu, iar cele mai multe dintre ele au disp\rut în lini[te,

cu complicitatea gulerelor albe. Cele care au mai r\mas înc\ în picioare sunt jefuite, incendiate, golite de obiectele valoroase – sau, pur [i simplu, p\r\site. Cl\dirile sunt l\sate în ruin\, încep s\ cad\,


foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

[i cad... în mâna rechinilor imobiliari. Ar fi u[or de g\sit vinova]ii, dac\ am lua urma banilor, dar câinii no[tri de urm\ [i-au pierdut mirosul. Oricum tr\im în ]ara în care nimeni nu r\spunde de nimic. Se demoleaz\ tot, de la case la autostr\zi (tronsonul Or\[tie - Sibiu, tronsonul Lugoj - Deva), de la sate întregi la codri seculari (furtul de lemne se vede din Cosmos). {i nu r\spunde nimeni. We are “The Demolition Man” – full movie! Probabil c\ ne-am pierdut sensibilitatea, am f\cut loc la altceva... Îi las pe cânt\torii Româiniei s\ fac\ ei inventarul paharului plin, eu îmi rezerv dreptul s\ trag semnale de alarm\ ori de câte ori v\d sau aud de un asemenea fapt. Nu am s\ fac un pomelnic al demol\rilor,

97


98

WE RECOMMEND CONACUL MATAC

lista ar putea fi prea lung\ (informa]iile sensibile sunt ]inute la sertar), dar am s\ prezint în aceast\ edi]ie o prim\ serie de trei foste/actuale conace care au c\zut (sau vor c\dea) prad\ uit\rii. Nu am vreun feti[ legat de locurile de unde oamenii au plecat [i au l\sat în paragin\ case [i sate, am doar sentimentul p\rerii de r\u c\ locurile respective nu mai sunt iubite.

Conacul Matac din Valea C\lug\reasc\ Conacul mi se pare c\ este într-o stare excelent\ [i nu cred c\ lucr\rile de reabilitare ar fi prea dificile sau imposibil de f\cut din punct de vedere financiar. Ajuns în fa]a lui, am crezut, realmente, c\ am ajuns la o pensiune cu por]ile închise. Cl\direa arat\ de parc\ ar fi în extrasezon, de parc\ mai e nevoie, pân\ la deschidere, de câteva repara]ii. Ce-i drept, nu am putut vedea mare lucru în interior, pentru c\ u[ile erau închise cu lac\te [i lan]uri ([i mai bine c\ era a[a), dar am putut vedea parterul printr-un col] de geam spart [i am putut face câteva poze. Situa]ia nu p\rea atât de grav\. Conacul a fost platou de fimare pentru mai multe filme romåne[ti, aici s-au filmat scene din filmul „Secretul lui Bachus” – un film de comedie, din 1984, regizat de Geo Saizescu, cu actorii Emil Hossu, {tefan Mih\ilescu-Br\ila, Dem R\dulescu [i Gheorghe Dinic\ – [i din filmul „Colierul de turcoaze” – film turnat în 1986, în regia lui Gheorghe Vitanidis, cu M\rgelatu (Florin Piersic), Marga Barbu, Szabolcs Cseh [i Alexandru Repan. Rangul conacului a fost chiar mai mare, protipendada comunist\, „pretinii" cârmaciului, i-au c\lcat pragul. La acest conac au fost invita]i la o degustare de vinuri chiar Fidel Castro [i Richard Nixon. Chiar [i a[a, p\r\sit, conacul arat\ bini[or [i, de[i nu se compar\ nivelul de distrugere al

acestuia cu al altor conace vizitate de mine, tot o ruin\ este. Abandonat! Ca s\ fie cuprins de negura timpului! Obiectiv vorbind, conacul este o bijuterie care are un poten]ial turistic enorm, aflându-se în centrul unei zone cu tradi]ie viticol\. Scos la lumin\, piept\nat [i reabilitat, Conacul Matac din Valea C\lug\reasc\ ar putea fi acea nestemat\ aflat\ pe „Drumul Vinului” care ar atrage turi[ti din toat\ lumea.

Origini [i prezent Conacul Matac a fost construit între anii 1901-1903, pe mo[ia Cantacuzino din Valea C\lug\reasc\, jude]ul Prahova. Proprietarul conacului a fost Barbu Matac, un înalt func]ionar al C\ilor Ferate Române. Am g\sit mai multe informa]ii despre


foto: © justvision

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

În anul 2011 s-a încercat un parteneriat între Consiliul Jude]ean Prahova, Prim\ria Valea C\lug\reasc\ [i Institutul de CercetareDezvoltare pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie din Valea C\lug\reasc\, în vederea restaur\rii conacului [i a introducerii lui în circuitul turistic, pe >Drumul Vinului<. Ini]iativa era bun\, dat fiind faptul c\ vechiul conac boieresc face parte din patrimoniul na]ional, este localizat într-o zon\ viticol\ reprezentativ\ pentru viticultura jude]ului Prahova [i, în plus, ar fi devenit o atrac]ie pentru turi[tii amatori de degust\ri de vinuri."

Surs\ informa]ii Ion Marin, directorul ICDVV Valea C\lug\reasc\: >Din 2002, Institutul nu a mai primit niciun leu de la bugetul de stat. Statul este proprietar, noi suntem doar administratorii, nu putem face credite, nu putem folosi instrumente de plat\, a[a cum folosesc alte societ\]i comerciale. Nu putem concesiona cl\direa, nu putem închiria spa]iile... nu putem nimic, decât s\ func]ion\m la limit\<. Problema este una birocratic\, ca întotdeauna. Mare p\cat.

M\rturia unui copil de cas\, care a dorit s\ r\mån\ anonim

încerc\rile de salvare a acestui conac: „În prezent cl\direa se afl\ în inventarul Ministerului Finan]elor [i în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie din Valea C\lug\reasc\.

>Pe dealurile care înconjoar\ conacul, pe fosta Mo[ie Cantacuzino, se afl\ ruinele multor conace. Unele au fost restaurate – fostul conac al domni]ei Ralu, care mai avea doar funda]ia, este acum Casa Timi[. L-au reconstruit din poze, a[a cum a fost odinioar\! Dac\ merge]i spre Albe[ti, spre Buz\u, pe fiecare strad\ a existat câte un conac boieresc. Eu am copil\rit în jurul acestui conac, aici am crescut. Tat\l meu a fost [ef buc\tar, iar mama, buc\t\reas\. Conacul este, acum, reven-

99


WE RECOMMEND CONACUL MATAC

Interior din conacul Matac, foto: © Simona Mocanu & Catalin T\nas\

dicat de mo[tenitori, dar se judec\ de vreo 15 ani. Istoria conacului nu e foarte cunoscut\. Au fost doi fra]i Matac. Unul din fra]i, Barbu Matac, cel care a fost Ministrul C\ilor Ferate, a avut conacul, iar fratele lui, crama. Dac\ ve]i avea curiozitatea s\ vede]i cum a fost construit conacul, ve]i vedea c\ toat\ structura lui este din [in\ de cale ferat\, inclusiv dependin]ele. La subsol, to]ii pere]ii sunt din c\r\mid\ aparent\, cu arcade largi. Într-o parte a beciului, ICDVV-ul (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie) a f\cut sal\ de degustare [i a zidit o intrare. Doar u[a din stânga este func]ional\, cea din dreapta e doar decorativ\. În dreapta conacului se afl\ crama familiei Matac – cl\direa care nu se vede, care acum es-

Interior din conacul Matac, foto: © Simona Mocanu & Catalin T\nas\

100

te acoperit\ de vegeta]ie, iar în stânga conacului erau grajdurile [i locuin]ele slugilor. Familia boierului Matac era o familie de vechi boieri. Barbu Matac nu a avut copii [i era generos cu slugile lui. Uneia dintre acestea, pe vremea când era fat\ în cas\, i-a construit, nu departe de conacul Matac, un conac exact ca al lui, doar c\ mai mic, ca dar de nunt\. Nu l-a mai f\cut din [in\ de cale ferat\, l-a f\cut din bârne

p\trate de 25 pe 25. Mai târziu, conacul a fost preg\tit ca vil\ de protocol, de vån\toare la fazan, pentru Ceau[escu. În spatele conacului a func]ionat o cresc\torie de fazani. Trebuia s\ vin\ Ceau[escu. Sa schimbat mobilierul, s-a adus mobilier de la o vil\ de protocol din Snagov... Ceau[escu n-a mai venit, iar piesele importante de mobilier au fost mutate în alt\ parte. Mai târziu, angaja]ii

ICDVV-ului f\ceau aici revelioane, doar directorii. S-a mai dat la angaja]i pentru câte o cununie, pentru câte un botez... în rest, în vil\ nu intra absolut nimeni<.

Simona Mocanu simonamocanu.ro

Zenaida F\rca[ co-writing justvision >M\rturia unui copil de cas\<


Conacul Bujoiu din Balote[ti, foto: © Simona Mocanu & Catalin T\nas\

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Conacul Bujoiu din Balote[ti Conacul Bujoiu intr\ pe lista mea de „cel mai frumos conac abandonat” ce mi-a fost dat s\ v\d!

101


102

WE RECOMMEND CONACUL BUJOIU

În via]a unui vån\tor de locuri abandonate exist\ pu]ine reu[ite [i multe dezam\giri. De un an [i câteva luni, de când practic „sportul” \sta, pot spune c\ în multe cazuri nu mergi deloc la sigur. G\se[ti informa]ii pe internet sau afli întâmpl\tor despre un loc uitat de lume, dar fie este în cel\lalt cap\t al ]\rii, fie nu po]i s\-l explorezi nici de-ai locui vizavi de el. Cu prima problem\ se mai rezolv\, chiar pl\nuiesc o vacan]\ anul viitor, în care s\ fac un traseu al locurilor abandonate din ]ar\, dar cu a doua e mai greu. Multe conace abandonate nu sunt accesibile publicului. Motivele sunt diverse. Dar cel mai important dintre toate este pericolul... s\ cad\ cl\dirile abandonate peste tine. Sunt [anse mari s\ se întâmple acest lucru!

Cum am ajuns prima oar\ Conacul Bujoiu s-a „l\sat" mai greu. Prima oar\ l-am descoperit anul trecut, pe la sfâr[it de var\, când am petrecut 20 minute gândindu-m\ la cum s\ fac s\ ajung la el. Conacul era, în mare parte, ascuns de vegeta]ie, a[a

c\ m-am bazat pe Google Maps. Google m\ anun]a c\ am ajuns unde trebuie, dar eu nu vedeam nimic. Domeniul avea gard [i o poart\ închis\. Am plecat dezam\git\, nu era prima oar\.

Cum am ajuns a doua oar\ În weekend-ul în care mi-am pl\nuit explorarea vremea p\rea s\ fie frumoas\. Perfect, numai bine s\ ies s\ testez iPhone-ul meu 11 la poze. Dar unde s\ merg? Dau iar


Conacul Bujoiu din Balote[ti, foto: © Simona Mocanu & Catalin T\nas\

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

s\ se uneasc\ cu un zid, avea o mic\ desp\r]itur\. „Intrarea” era într-un unghi ciudat, categoric nu aveai cum s\ vezi bre[a respectiv\ decât dac\ erai un om obsedat de escapade, a[a ca mine. Astfel, am intrat pe domeniul respectiv, ce se întindea pe 2 hectare. S\ nu uit s\ men]ionez c\, anul acesta, cineva s-a ocupat s\ mai taie din vegeta]ia uscat\ [i astfel am putut vedea conacul mai bine [i, de asemenea, am putut ajunge la el mai u[or, într-o plimbare normal\.

Conacul Bujoiu

peste Conacul Bujoiu [i v\d c\ pe Google reviews sunt ni[te poze de la o tip\ care fusese recent. Dar cum a intrat?… În fine, îmi zic c\ Bujoiu va fi planul meu de back-up [i decid s\ merg la un alt conac...

Cel\lalt conac s-a dovedit a fi [i el inaccesibil... A[a c\, hai în Balote[ti. Prietenul meu a g\sit poarta închis\ [i s-a gr\bit s\ plece. Dar nu [i eu! Am studiat tot gardul, pân\ când am v\zut c\, unde trebuia

Conacul a apar]inut industria[ului Ion Bujoiu, de[i cl\direa a fost construit\ cu ceva ani înainte s\ ajung\ în posesia lui. Bujoiu a fost, între 1937 [i 1939, func]ionar în cadrul Ministerului Industriei, Comer]ului [i Economiei. Din p\cate, Bujoiu a fost condamnat de comuni[ti [i a murit în închisoare, în 1956. Statul a avut drept de preemp]iune în tranzac]ionarea imobilului, în defavoarea urma[ilor industria[ului Bujoiu. Valoarea imobilului este estimat\ la 1,2 milioane de euro [i, din 2015, conacul a fost scos la vânzare. Exist\ pe undeva [i un proiect de dezvoltare care vizeaz\ reabilitarea sa [i construirea unui complex reziden]ial în jurul s\u. Conacul are 16 camere, cu mansard\ [i demisol. A[ putea spune c\ este într-o stare decent\. Nu c\ a[ fi evaluator de cl\diri, dar acoperi[ul e întreg, podelele sunt [i ele, cât de cât, întregi, iar unele camere au gresie pe jos sau ciment, nu îmi dau seama. Sunt por]iuni unde nu mergi pe lemn [i, implicit, este safe. În astfel de cl\diri abandonate, înainte s\ intri, trebuie neap\rat s\ te ui]i în sus [i în jos! Nu cred ca vrei s\-]i cad\ ceva în cap sau s\ pici între etaje…

Interiorul conacului Am explorat toate camerele de la parter, conacul este complet gol, nicio pies\ de mobilier sau de iluminat… Dincolo de arhitectura sa ce î]i mai aminte[te de vremurile sale de glorie este faian]a din baie [i din

103


104

WE RECOMMEND CONACUL BUJOIU

buc\t\rie, singurele elemente de „decor” r\mase împreun\ cu [emineul ce te întâmpin\ de la intrare. Majoritatea ferestrelor sunt sparte, vopseaua de pe pere]i [i u[i este scorojit\. La etaj este mai pu]in sigur s\ p\[e[ti, pentru c\ sunt acele podele de lemn care nu mai rezist\ a[a bine [i, din loc în loc, mai este

câte o gaur\. La subsol este un miros pu]in ciudat [i am g\sit [i un craniu de animal, posibil s\ fi fost incendiat…Tot la subsol este o camer\ care are gratii [i m\ întreb de ce?! Conacul are dou\ intr\ri, una principal\ [i cealalt\ în lateral, ambele flancate de sc\ri. Îns\ ce mi se pare ciudat este c\ intrarea lateral\ are o u[\ f\r\ clan]\ [i, dac\ te ui]i în interior, vezi c\ nu duce nic\ieri… Am fost cea mai fericit\ în acest loc, nici nu v\ pot descrie. Conacul Bujoiu este absolut superb [i, dac\ a[ avea 1.2 milioane de euro [i înc\ pe atât, l-a[ cump\ra [i reabilita. S\-mi fac casa de b\trâne]e. Este p\cat de el. Sper s\ fie cump\rat de cineva care s\-i redea frumuse]ea de odinioar\, nu de cineva cu idei fixe, care s\ construiasc\ vreun complex reziden]ial, mall, supermarket sau ce alte oribilit\]i de idei i-ar mai putea trece prin cap cuiva!

Simona Mocanu simonamocanu.ro


Conacul Hagi Tudorache, foto: © Simona Mocanu & Catalin T\nas\

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Conacul Hagi Tudorache Aproape monument istoric – conacul care a pierdut [ansa de a fi încadrat pe lista monumentelor istorice, cu valoare na]ional\ [i interna]ional\, grupa A

În escapadele pe care mi-am propus s\ le fac în jurul Bucure[tiului, conacul Hagi Tudorache e doar una din destina]iile vizate de mine. Dar escapadele încep s\ fie din ce în ce mai dificile... Nu mai reu[esc s\ g\sesc acele hidden gems. Posibil s\ le fi epuizat deja pe toate sau mai trebuie s\ fac research. Norocul meu c\ am înv\]at s\ fac research în aceast\ via]\. Side-note, primul meu internship în publicitate nu a presupus s\ fac cafele, ci s\ caut informa]ii relevante pe internet despre diverse subiecte (banking, bere [i altele). Deci, s\ zic c\ m\ pricep s\ aflu lucruri. {i bine c\ nu

m-a pus nimeni s\ fac cafea, c\ci nu a[ fi rezistat nici m\car o s\pt\mân\. C\utam, la un moment dat, locuri în care po]i ajunge în maxim 30 de minute, pornind din Bucure[ti. Am dat peste 2 conace [i am zis c\ e musai s\ ajung s\ le v\d. Uneori, researchul meu e minimal. Dac\ am g\sit un loc fain, încerc s\ nu îl analizez foarte mult. M\ p\strez emo]ional pentru momentul când voi ajunge în fa]a lui. Dar asta presupune riscuri, înseamn\ c\ voi afla la fa]a locului c\… nu mai exist\. {i atunci, îmi spun: Simona, cum de nu [tiai c\ acea cl\dire era demolat\, dac\ tot pretinzi c\ faci research?

S\ nu v\ închipui]i c\ exist\ un miliard de articole pe internet despre toate aceste locuri, toate actualizate. Nu e ca [i cum a[ c\uta orarul de vizitare al Casei Poporului. Po]i g\si doar [tiri sau articole vechi, de prin 2012, ca fiind cele mai recente. Altceva nu exist\. Deci, nu putem decât s\ sper\m c\ vom g\si ceea ce c\ut\m. Plus, ne place [i factorul surpriz\, dar, recunosc, uneori trebuie s\ ne repliem la fa]a locului, pentru alte destina]ii.

Un conac demolat Nu a fost s\ fie! Conacul Hagi Tudorache sau Hagi Theo-

105


106

WE RECOMMEND CONACUL HAGI TUDORACHE au strâns mun]i de gunoaie ce p\reau c\ se afl\ acolo deja de ceva vreme. Dar mi-a pl\cut de preot! Era preocupat de imaginea personal\!

Aproape monument istoric Revenind la conac. Conacul avea [anse s\ fie încadrat în lista monumentelor istorice, în categoria arhitectur\, grupa A, adic\ de valoa-

doraky, dup\ o alt\ denumire, nu mai exist\. Conacul se afla în jude]ul Ilfov, comuna Gr\di[tea, situat undeva la sud de lacul C\ld\ru[ani, lâng\ Biserica Adormirea Maicii Domnului. A fost, ini]ial, o re[edin]\ de var\, fiind construit în anul 1896. Familia Theodoraky era o familie de negustori. Între 1800 [i 1900 au f\cut multe investi]ii imobiliare. Înc\ de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea de]ineau pr\v\lii pe Lipscani, o alt\ pr\v\lie în Hanul cu Tei, apoi case în mahalaua O]etari (nu mai exist\). Au de]inut [i singura banc\ româneasc\ din ora[ul vechi, „Banca Costache Tudorache”, plus multe alte pr\v\lii. Conacul avea la parter cinci camere, etajul [i mansarda fiind destinate par]ial dormitoarelor. Intrarea principal\ a avut pân\ la un moment dat o u[\ somptuoas\ din lemn sculptat. Din vestibulul cu luminator se intra în birou, apoi urmau salonul, sufrageria cu ferestre spre hele[teu [i dormitoarele. Hagi Theodoraky a de]inut conacul-re[edin]\ pân\ în 1949, când a fost na]ionalizat. A devenit, apoi, pe rând, [coal\ s\teasc\, dar dup\ ce [coala a primit un nou imobil, a intrat în posesia administra]iei Consiliului Jude]ean Ilfov, care a cedat-o companiei Transcom. Aceste lucruri se întâmplau în februarie 1976. Conacul Hagi Tudorache nu a fost niciodat\ înscris în Lista Monumentelor Istorice, iar dup\ mul]i ani de degradare [i vandalizare, a fost demolat. Cl\direa a fost complet demolat\ la începutul anului 2013. Am g\sit informa]ia pe un forum.

Ultimul video din anii de existen]\ Ultimul video cu aceast\ cl\dire în picioare dateaz\ din 2012. Conacul a fost filmat de un grup de rideri care f\ceau un traseu cu bicicleta. Video-ul m-a ajutat s\ identific exact locul

unde se afla cl\direa, c\ci e cam greu s\ g\se[ti ceva ce nu mai exist\, dac\ m\ în]elege]i... Acum, în locul respectiv, mai exist\ doar ni[te ruine ale unei anexe, probabil. Atât am avut de pozat. În jur sunt bosche]i, mun]i de gunoaie [i Biserica Adormirea Maicii Domnului. Am s\ v\ povestesc ceva amuzant legat de aceast\ biseric\. M-am hot\råt s\ o vizitez, chiar dac\ nu aveam mari a[tept\ri de la ea. Am vrut s\ fac câteva poze, dar preotul, care se afla în curte, ne-a zis c\ nu ar vrea s\ poz\m deloc. Ne v\zuse [i c\ pozam în locul unde se afla înainte conacul [i, citez, „nu vreau ca imaginea mea de preot [i a bisericii s\ fie asociat\ cu ce s-a întâmplat în locul \la”. Foarte aiurea din partea mea c\ nu am insistat s\ aflu mai multe. Ce mi-a pl\cut la preotul acesta a fost cum l-a preocupat imaginea sa personal\ într-un sat unde te urm\resc be]ivii pe strad\ s\ le dai 1 leu c\ le e foame. În timp ce car\ în bra]e o pâine întreag\. Sau cum la biseric\ sunt montate camere de filmat pentru ca „nimeni s\ nu ne mai fure tomberonul”. În gr\dina bisericii exist\ [i un cimitir în care s-

re na]ional\ [i universal\. Astfel ar fi putut s\ fie protejat de orice modificare, fie ea exterioar\ sau interioar\. Clasarea lui a fost refuzat\ de proprietari, de firma Transcom, dar în schimb au fost clasate ca [i monumente biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Sitaru, cu picturi din 1752, [i biserica cu hramul Adormirea Maicii Domului din anul 1846, din satul Gr\di[tea. Demolarea conacului Hagi Tudorache este un alt exemplu de „a[a nu!". Nu reu[im noi, ca popor, s\ ie[im din aceast\ paradigm\ a demol\rilor, nu reu[im s\ p\str\m istoria. Este mare p\cat c\ nu a mai fost salvat. A fost un conac frumos, cu o structur\ bun\ de rezistent\, nici repara]iile nu ar fi costat prea mult. Cititorule, dac\ [tii de vreun caz similar de o cl\dire istoric\ cu poten]ial cultural ce a fost demolat\ sau e în pericol de a fi demolat\, anun]\-m\!

Simona Mocanu simonamocanu.ro


Biserica Sf. Constantin [i Elena, Hurezi, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Umbra sfânt\ a lui Altân-bei

M\n\stireaHurezi Hurezi. Capodoper\ a Stilului Brâncovenesc! Contribu]ia culturii la dezvoltarea durabil\ a unei ]\ri, în]eleas\ ca amprenta definitorie a unui neam, a fost dat\, întotdeauna, de tradi]ii. Ele s-au dezvoltat, de cele mai multe ori, în comunit\]i locale, în regiuni istorice sau sate. Aceste comunit\]i au fost conectate intercultural cu toate celelalte zone de exprimare identitar\ [i au dezvoltat modele culturale cu influen]e diverse. Globalizarea f\r\ nuan]e a nivelat diferen]ele culturale dintre popoare [i le-a aplatizat exact pe cele care dau identitate unui neam. Din acest motiv, p\strarea [i punerea în valoare a tradi]iilor este mai important\ ca oricând. Educa]ia livrat\ în [coli nu mai are aceast\ component\, au fost scoase din

manualele de istorie [i literatur\ importante titluri, în]elese ca propagand\ na]ionalist\. Temele istorice sunt citite în cheia universalit\]ii [i sunt interpretate dup\ bunul plac al celor afla]i la cârm\, f\r\ a se ]ine cont de particularit\]ile sau de ansamblul diferitelor comunit\]i culturale. În aceast\ perioad\ de liberalism cultural, când grani]ele cad, la propriu [i la figurat, rolul UNESCO devine [i mai important. Programul aniversar „România [i UNESCO, arc peste timp – 65 de ani de la aderare” a marcat, într-o suit\ magistral\ de evenimente culturale, bog\]ia material\ [i imaterial\ a poporului român [i contribu]ia de zestre cultural\ la patrimoniul mondial al umanit\]ii.

Unul din modelele universale care vin s\ marcheze un eveniment monumental din via]a unei comunit\]i este zidirea unui edificiu m\re], ridicarea unei cl\diri de cult sau a unui monument. A[a au f\cut regii imperiului roman – au ridicat columne, a[a au f\cut regii no[tri – au ridicat arce de triumf, a[a au f\cut [i domnitorii Moldovei – au zidit m\n\stiri.

Umbra sfânt\ a lui Altân-bei Se spune c\, de frica turcilor, me[terii care au trudit la construirea M\n\stirii Hurezi – mai bine cunoscut\ sub numele Horezu – lucrau doar noaptea, când cântau huhurezii. De aici vine [i numele sfântului l\ca[. Mai mult ca sigur, e vorba doar de o le-

107


108 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

gend\, fiindc\ turcii au avut rela]ii bune [i foarte bune cu Muntenia lui Constantin Brâncoveanu, pân\ aproape de sfâr[itul n\prasnic al acestuia. Bog\]ia domnitorului era atât de mare încât vizirii de la }arigrad l-au numit Altân-bei (Prin]ul de Aur). Turcii [tiau cum s\ se îmbog\]easc\ la rândul lor de pe urma pe[che[urilor, a mucarerelor, a altor bac[i[uri [i plocoane pe care valahul le trimitea la Poart\.

Propor]iile [i echilibrul formelor ansamblului de la Horezu i-au f\cut s\ ofteze pe arhitec]i [i pe istoricii de art\. Despre aceast\

m\n\stire, bizantinologul francez Charles Diehl spunea c\ este cea mai frumoas\ din toat\ România.

Pajura de piatr\ La prima vedere, m\n\stirea seam\n\ cu o pajur\ alb\, cu aripile întinse, gata s\ î[i ia zborul. Turnul-clopotni]\ îi este capul, iar lateralele par aripi, cu penajul striat de tâmpl\ria geamurilor. Codrii din jur îi sunt cuib, iar mun]ii de deasupra, teren de vân\toare. Poarta m\n\stirii a r\mas neschimbat\, înc\ de pe vremea domnitorului brâncovean, din lemn masiv, ferecat în fier masiv. Dincolo de ea, ]i se dezv\luie biserica m\n\stirii, ca o nestemat\, ap\rat\ de fantastica pas\re domneasc\.

Biserica Sf. Constantin [i Elena, M\n\stirea Hurezi, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel


Pictur\ pridvor, Judecata de apoi, Biserica Sf. Constantin [i Elena, M\n\stirea Hurezi, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel

Mul]i ani mai târziu, Sfântul Google Atoate[tiutorul a consacrat-o ca fiind „cel mai frumos [i mai rafinat exemplar de arhitectur\ româneasc\”. C\uta]i aceast\ fraz\ pe internet [i o ve]i g\si multiplicat\ în 225 de exemplare. Sursa este necunoscut\, dar dac\ Google spune, atunci probabil c\ a[a este.

Capodopera stilului brâncovenesc

Pronaos, tablou votiv, domnitorul Constantin Brâncoveanu, biserica Sf. Constantin [i Elena, M\n\stirea Hurezi, Vâlcea www.tudorphotoblog.blogspot.com

tin Brâncoveanu în anul 1690, iar în anul 1693 biserica principal\ a fost târnosit\ (i s-a f\cut sfe[tania, consacrarea). Mai apoi, a fost ctitorit\ biserica bolni]ei (a spitalului-infirmerie de pe lâng\ a[ez\mântul bisericesc), de doamna Maria, so]ia lui Brâncoveanu, la 1696. Schitul Sfin]ilor Apostoli a fost ctitorit de stare]ul Ioan Arhimandritul la 1698, iar Schitul Sfântului {tefan, numit astfel dup\ fiul cel mare al dom-

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

nitorului, a fost ctitorit de acesta la 1703. Incinta principal\, dreptunghiular\, are la nord corpul chiliilor. La sud, pe unde se face intrarea, se afl\ re[edin]a domneasc\, cu turnul clopotni]ei [i o impun\toare sal\ de sfat. Pe latura de vest, vizavi de intrarea în biseric\, se afl\ trapeza (sala de mese) [i, deasupra ei, paraclisul. Tot pe latura de vest se afl\ a[a-numitul foi[or al lui Dionisie, un alt vârf al stilului

Revenind la informa]ii verificate, ansamblul de la Horezu a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1993. Piatra de temelie a m\n\stirii a fost pus\ de domnitorul Constan-

Inscrip]ia de pe scara bibliotecii, M\n\stirea Hurezi, Aripa de vest, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel

Aripa de vest a Paraclisului [i Biblioteca M\n\stirii Hurezi, Vâlcea, foto: © Ilie Tudorel

109


110 WE RECOMMEND MONUMENTE UNESCO

Intrarea în biseric\

brâncovenesc, numit dup\ stare]ul Dionisie B\l\ceanu, în timpul c\ruia a fost realizat (1725-1753). Împreun\, toate aceste construc]ii formeaz\ ansamblul arhitectural al M\n\stirii Hurezi. „Capodoper\ a stilului Brâncovenesc, m\n\stirea este recunoscut\ pentru puritatea [i echilibrul arhitectonic, pentru bog\]ia detaliilor sculpturale, pentru felul de tratare a compozi]iilor religioase, a portretelor sale votive [i a lucr\rilor de art\ decorativ\”, se arat\ în descrierea UNESCO a monumentului.

Me[terii pietrari, zugravi [i lemnari În interiorul bisericii, un covor de culoarea porfirului une[te intrarea cu altarul. Este decorat cu imagini ale unui vultur bicefal, alb ca zidurile m\n\stirii. Pe pere]i sunt zugr\vi]i în fresce de o mare valoare ctitorii Brâncoveni [i familia înrudit\ a Cantacuzinilor. Candelabrele, cu forme elaborate, sunt ornamentate cu ou\ de stru]. Catapeteasma este f\urit\ din lemn de tei aurit. Dintr-o fresc\ a pridvorului bisericii, trei b\rbo[i cu capetele descoperite, înve[mânta]i în caftane de stof\ grea, privesc cucernic spre turi[tii [i pelerinii care trec pragul bisericii; sunt Manea, v\taful zidarilor, Istrate, lemnarul, [i Vuca[in Caragea, pietrarul. Împreun\ cu zugravii greci, Constantinos [i Ioan, [i cu cei valahi, Andrei, Stan, Neagoe [i Ichim, ei sunt me[terii care au dus la bun sfâr[it porunca lui Brâncoveanu de a cl\di o m\n\stire mai frumoas\ ca oricare.

Stilul brâncovenesc Stabilitatea [i pacea din timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) au determinat o înflorire a artelor, care a generat ceea ce istoricii de art\ numesc „stilul brâncovenesc”. Horezu este chiar locul unde s-a n\scut acest stil nou, sintez\ a tradi]iilor locale cu cele bizantine, cu influen]e orientale [i occidentale. Pridvoarele deschise sunt o marc\ a stilului brâncovenesc. Considerat primul stil românesc, el se generalizeaz\ în secolul al XVIII-lea în toat\ }ara Româneasc\ [i p\trunde [i în Transilvania. Pe lâng\ Horezu, alte cl\diri emblematice ridicate în stilul brâncovenesc sunt Palatul Mogo[oaia sau Biserica Stavropoleos din Bucure[ti.

Fântâna [i intrarea în M\n\stirea Hurezi

Reper turistic M\n\stirea Hurezi se afl\ în imediata apropiere a ora[ului Horezu, celebru pentru ceramica produs\ în atelierelele me[terilor olari. Ceramica de aici este parte a Patrimoniului Mondial Imaterial, f\când astfel din Horezu singura localitate din România cu

dou\ obiective în patrimoniul UNESCO – ceramica [i m\n\stirea. Desigur, pentru a vizita m\n\stirea [i pentru a-i în]elege valoarea de patrimoniu, e nevoie nu doar de evlavie, ci [i de câteva cuno[tin]e de art\ plastic\, m\n\stireasc\ [i de arhitectur\. Ele sunt necesare pentru a putea


Paraclisul [i Biblioteca M\n\stirii Hurezi, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

deosebi falsul de original. Dup\ '89 s-au construit foarte multe edificii biserice[ti care plagiaz\, reproduc într-un mod nefericit canoanele arhitecturale biserice[ti. Ca not\ de final, M\n\stirea Hurezi, capodoper\ a Stilului Brâncovenesc, este unul din obiectivele turistice (ca s\ privim [i din

aceast\ perspectiv\) care nu trebuie ratate de niciun român. Vizitarea l\ca[ului de cult de c\tre cona]ionali (str\inii îl viziteaz\, oricum) este important\ din mai multe motive, care sunt atât culturale, cât [i emo]ionale.

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Bogdan Stanciu patrimoniu.revistasinteza.ro

111


112

WE RECOMMEND DOMINIC BOUTIQUE

DominicBoutique Weekend în inima Transilvaniei

Acas\ la sa[i – locuri [i månc\ruri faine Dac\ m\ urm\ri]i pe Instagram – ceea ce ar fi super ok s\ face]i – a]i observat, probabil, c\ mergem în multe locuri faine [i mânc\m multe chestii bune. De[i via]a mea e mult mai complicat\ [i mai stresant\ decât rezumat\ la „mergem în locuri faine [i mânc\m chestii bune”, recunosc c\ nu duc lips\ deloc de subiecte de povestit pe blog. {i tocmai din aceast\ cauz\, încerc s\ filtrez cât de cât [i s\ nu v\ povestesc chiar despre tot ce se întâmpl\ culinar [i aventurier în via]a mea. Aici intervine Dominic Boutique. Ne place foarte mult s\ c\l\torim prin Transilvania [i de


Cloa[terf, Saschiz, jude]ul Mure[, Dominic Boutique, foto: © Bogdan Pop Anca Cheregi Studio 2

fiecare dat\ c\ut\m locuri noi de cazare. {i sunt suficiente caz\ri frumoase în zona SibiuBra[ov. Dar la Dominic Boutique am stat deja de dou\ ori, [i am r\mas cu sentimentul c\ tre-

buie s\ mergem odat\ s\ st\m m\car o s\pt\mân\, a[a c\ am decis c\ e cazul s\ împ\rt\[esc [i cu voi locul acesta minunat - poate v\ vin idei de petrecut un weekend de vis.

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

Brunch in Transylvania Dar s\ începem cu începutul, pentru c\ aici e vorba de un weekend întreg. Ce ne-a f\cut s\ ie[im din cas\ de la bun început a fost evenimentul Brunch in Transylvania organizat de MyTransylvania. Ne-am înscris pe site cu câteva s\pt\mâni înainte, am pl\tit taxa de participare [i sâmb\t\ diminea]a am pornit nemânca]i spre Cinc[or. În curtea fostei case parohiale, convertit\ între timp în cazare, ne a[tepta un festin absolut: quiche-uri, tarte, salat\ de vinete, zacusc\, mini-burgeri, fructe [i legume proaspete, toate a[ezate insta-perfect pe o mas\ lung\, într-un hambar renovat. O a doua mas\ era rezervat\ exclusiv deserturilor: tart\ cu c\p[uni [i crem\ de vanilie, brownies cu c\p[uni, minciunele [i ceva pr\jituri-chec tradi]ionale m\ a[teptau s\ le încerc. Toat\ mâncarea a fost preg\tit\ de localnici, cu ingrediente din zon\. Dup\ ce ne-am umplut farfuriile, ne-am bucurat de brunch, al\turi de prieteni dragi. Au participat în jur de 100 de oameni (de[i sunt groaznic\ la aproximat numere, dar s\ zicem), iar atmosfera a fost una lejer\ [i pl\cut\. Am mai participat la astfel de brunch-uri, inclusiv la Dominic Boutique, despre care urmeaz\ s\ v\ povestesc.

Cazarea noastr\ perfect\ din inima Transilvaniei Dup\ mult, mult desfrâu culinar ne-am luat la revedere de la prieteni [i am pornit spre Cloa[terf. Dup\ cum v\ spuneam, am mai fost caza]i odat\ aici. Cu ocazia respectiv\ am pus dou\ poze pe instagram cu podul în care am

113


114

WE RECOMMEND DOMINIC BOUTIQUE


Cloa[terf, Saschiz, jude]ul Mure[, Dominic Boutique, foto: © Bogdan Pop Anca Cheregi Studio 2

stat [i toaaat\ lumea m-a înnebunit cu întreb\ri despre loca]ie. Trebuie s\ v\ spun c\ atmosfera de acolo face ca totul s\ fie [i mai minunat ca în fotografii - imaginati-v\ lini[te total\, senza]ia de aer curat tras adânc în piept [i soare c\ldu] pe piele. Yup. Fix a[a e. Dominic Boutique e genul acela de perl\ pe care nu o g\se[ti în fiecare zi. În primul rând, e situat\ foarte convenabil - aproape de Sibiu, Sighi[oara, Viscri, în zona satelor cu biserici fortificate, dar nu chiar în mijlocul ac]iunii. Loca]ia e minunat\ ca punct de unde s\ începi s\ explorezi Transilvania, [i sunt foarte multe activit\]i [i locuri de vizitat în zon\. În al doilea rând, cazarea în sine e ceva

absolut minunat. E genul de loc în care mergi s\ te deconectezi cu totul - semnalul la mobil e destul de greu de g\sit, fiecare col]isor din curte te cheam\ s\ te a[ezi comod cu o carte, [i camerele sunt amenajate impecabil - ai spa]ii perfecte în care s\ scrii pe blog, s\ pictezi, sau s\ desenezi. Fiind un loc mai pu]in cunoscut, nu ri[ti s\ dai peste amatori de ma-

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

nele [i gr\tar în spatele blocului. Noi, de câte ori am mers, am dat peste oameni tare faini cu care ne-a f\cut pl\cere s\ st\m la pove[ti. Nici m\car atunci când a plouat nu am suferit deloc - dimpotriv\, e tare frumos s\ ascul]i ploaia din hambar, la o cin\ romantic\ cu lumân\ri. Cred c\ [i dac\ am sta acolo o s\pt\mân\, numai la cazare, tot nu ne-am plictisi. Cazarea asta mi se pare genial\ [i pentru c\l\torit în grup: în aceea[i curte sunt mai multe c\su]e mici, fiecare cu dormitor [i buc\t\rie proprie. Buc\tariile au loc de luat masa si sunt dotate cu tot ce trebuie – vase [i ustensile de g\tit [i servit, robot de bucatarie, gr\tar electric, frigider, pr\jitor de påine, cuptor cu microunde, plit\ si cafetier\... Daaar, dac\ nu ai chef s\ g\te[ti, doamna Cosmina din sat face cea mai bun\ mâncare, pe care o po]i servi în hambarul restaurat. În sat este [i un ABC, destul de vechiu] [i de slab aprovizio-

115


116

WE RECOMMEND DOMINIC BOUTIQUE

Cloa[terf, Saschiz, judetul Mure[, Dominic Boutique, foto: © Bogdan Pop Anca Cheregi Studio 2

The ROBELOs No- 6 2021/2022 Iarn\/Winter

nat, a[a c\ sfatul meu e s\ opta]i pentru mese g\tite de doamna Cosmina - [i dac\ tot suntem aici, neap\rat s\ îi gusta]i gemul de rubarb\. E nectarul zeilor, bun\tatea bun\t\]ilor, desertul absolut, ruin\torul de diete.

Overall, îi d\m caz\rii \steia un binemeritat 12/10, pentru podul absolut de vis, loca]ia minunat\ (aproape de Viscri, Sibiu, Sighi[oara), curtea lini[tit\, mâncarea doamnei Cosmina (yum) [i hambarul acela care sincer mi se pare genial [i unde abia a[tept s\ fiu invitat\ la o nunt\ sau un brunch sau orice. De fapt, abia a[tept orice scuz\ ca s\ ne întoarcem [i s\ mai petrecem timp acolo. Este locul perfect de „pierdut timpul”.

Ce s\ vezi/faci/m\nânci în zon\ Chestii de f\cut prin zon\ exist\ o gr\mad\. Data trecut\ am mers la c\l\rie undeva în apropiere, la Prod, unde am c\l\rit timp de o or\ [i ceva peste råu [i prin p\dure (dac\ prinde]i reference-ul), fiecare pe câte un cal, înso]i]i de o super simpatic\ instructoare. A fost tare relaxant [i frumos [i recomand experien]a cu tot dragul. Pute]i merge la Sibiu sau la Sighi[oara, dou\ din ora[ele mele preferate, pute]i închiria biciclete [i face un tur al satelor cu biserici fortificate din zon\ [iiii, dac\ cumva v\ e foame (dac\ din cine [tie ce motiv nu a]i optat pentru mâncarea divin\ a doamnei Cosmina), neap\rat merge]i în Viscri la num\rul 32, unde Mara [i Alexu [i-au deschis

cel mai simpatic restaurant. Dac\ merge]i, v\ rog din suflet comanda]i o salat\ de vinete [i lua]i-mi [i mie la pachet. Din ce am în]eles, la Dominic Boutique se vor organiza brunch-uri, a[a încât o s\ avem parte de experien]a complet\ f\r\ s\ ie[im din curtea caz\rii. Sun\ ca o vacan]\ ideal\ pentru mine, [i voi fi prima pe list\. Dac\ aflu date [i detalii, o s\ anun] pe insta stories. Între timp, pe cei de la Dominic Boutique îi pute]i g\si]i la Cloa[terf, Saschiz, judetul Mure[, la vreo 17 km de Sighi[oara [i

vreo 45 de Salina Praid. Cetatea Rupea se afl\ la doar 30 de km, iar în drum trecem prin Cri], cu un ocol prin satul drag Prin]ului Charles, Viscri. Suna]i-l pe domnul Noru pentru rezerv\ri [i eventual spune]i-i c\ îi transmit salut\ri c\lduroase. S\ ave]i o super vacan]\ plin\ de aventuri,

Anca Cheregi ancacheregi.ro



CONACE DIN MUNTENIA

6, Iarn\/Winter 2021/2022

Honor et Patria – Conacul de Piatr\ de la Here[ti (Conacul Udri[te N\sturel) ROBELO BUSINESS INTERVIEW

George Leca >“One horse makes 14 horsepower!”<

ROBELO INTERVIEW

„Un cal are 14 cai putere”!

Elena Lasconi >I found my heart in Câmpulung Muscel!<

! 1stLove –

De la Luxor la lux Egiptologie pentru turi[ti

La Câmpulung Muscel am sim]it c\ am inima!

M\n\stirea Hurezi Umbra sfânt\ a lui Altân-bei Codrii seculari de la Strâmbu B\iu] CONACE P|R|SITE

Bujoiu din Balote[ti Hagi Tudorache Matac din Valea C\lug\reasc\

SnagovClub R|SF|} DE 5 STELE

Aleea Nuf\rului nr. 1B, Snagov Sat, Ilfov, 077165, România +40 0372 746 862 snagovclub.ro reservation@snagovclub.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

The Robelos No- 6, Iarn\/Winter 2021/2022

MONUMENTE UNESCO