Businesstexin editia 21, decembrie 2016

Business S e d i S t r i b u i e g r at u i t

numărul 21/2016

C ata lo g u l i n d u S t r i i lo r mo d e i

Confecționerii admit că au un

Deficit de imagine Dacă pentru producătorii pieței interne, BRAND-ul este cartea de vizită, pentru exportatori, fabricile sunt BRAND-ul.

Cum le promovăm?

IndustrIa textIle-pIelărIe dIn românIa,

fără materii prime proprii FavIor-vIdra, de la legendă la dispariție

proFIl de manager, valerIca leonte:

„RIFIL mi-a dat ocazia să văd că se poate și altfel“

3

editorial

BusinesS anuL XII, Ediţia 21 (decembrie 2016 - Mai 2017)

Planuri, proiecte pentru promovarea industriei!

I

director editorial:

Lucian Diaconu 0755.07.67.40 lucian.diaconu@businesstexin.ro

redactor ȘeF:

Mihaela Maier mihaela.maier@businesstexin.ro

Fashion editor: Dr. Liana Martin

liana.martin@businesstexin.ro redactori:

Cristian Mateescu cristian.mateescu@businesstexin.ro

Lucian Diaconu, Director Editorial

Irina Pană contact@businesstexin.ro

Art-director:

Razvan Anisoiu dtp@businesstexin.ro

director financiar: Maria Diaconu 0755.07.67.41 contact@businesstexin.ro

trafic & IT Manager:

Robert Bălan robert.balan@businesstexin.ro

distribuŢie:

Răzvan Toderaşcu

Sediu: Strada Ionel Perlea nr. 9A, sector 1, Bucureşti Tel.: +40 760.665.246 E-mail: office@businesstexin.ro Web: www.businesstexin.ro © Copyright Business Texin Media SRL

catalog editat de

Business Texin Media SRL ISSN 2286 - 2374 Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în acest catalog. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate redacţiei Businesstexin. Responsabilitatea asupra advertorialelor si a reclamelor aparţine în totalitate companiilor respective.

2

ndustria textile-pielărie are de rezolvat problema imaginii, confecționerii au admis că au nevoie de cineva care să îi ajute în comunicare, au nevoie de cineva care să stabilească o strategie de creștere a imaginii. Cu o strategie bine stabilită, cu un buget consistent, cu siguranță se poate schimba imaginea și poate percepția oamenilor. Imaginea industriei trebuie construită și consolidată permanent, prin acțiuni și proiecte susținute atât individual cât și la nivel de grup de firme.

Noi, Businesstexin, lucrăm de peste zece ani la promovarea companiilor din industrie și implicit la promovarea industriei în ansamblu. Permanent am îmbunătățit publicația, am venit cu idei și acțiuni noi, unele au funcționat foarte bine, altele mai puțin, important este că vom dezvolta proiecte care să contribuie la creșterea imaginii industriei noastre.

Vom organiza în continuare RFTB, însă sub altă formă, diferit față de cum am organziat până acum... vom avea și conferințele de care facem vorbire în aceasta ediție!

Ne preocupă ceea ce înseamnă NEW MEDIA și încercăm să dezvoltăm proiecte în acest sens, în curând vom avea o nouă înfățișare a site-ului Businesstexin, apoi urmează o aplicație pentru Android și IOS, prin intermediul cărora putem să creștem audiența permanent și să reușim să depășim granițele de publicație specializată a industriei. Prin aceasta, Businesstexin va ieşi din sfera cunoscută a firmelor şi personalităţilor din industria uşoară şi se va adresa și publicului larg consumator din România şi din străinătate. Este convingerea noastră că trebuie făcut un pas decisiv pentru prezentarea imaginii corecte a „industriei uşoare româneşti”, aşa cum e firesc într-o economie în plină dezvoltare şi în consonanţă cu nevoile şi convingerile decidenţilor din această ramură economică.

eorman 044 044 1.872 ro@yahoo.com raf.ro

Romanian Textile Concept

Arapey | Tall Films Expanded

Fonts Color

pAsH

c = 23, m = 100, y = 100, k = 19

TM

PRODUCĂTOR CĂPTUŞ

- matlasată prin lipire ultra - matlasată cu aţă STILOSPORT CAUCCI Italia fashion - simplă labrands rolă Importator si distribuitor

Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; Moldova, Dobrogea: Catalin.Chitu@minetconf.ro Fax: 0250733677; Tel: 03504

Suntem un producător român important de furnituri pentru industria textilă, prima alegere a multor companii pentru calitatea produselor noastre, varietatea ofertei, promptitudinea şi seriozitatea cu care livrăm, în costuri şi parametri competitivi. Șoseaua Chitilei nr. 267, Sector 1, București Tel. 021.667.77.61 / 021.667.77.62 / 021.667.77.63 Fax. 021.667.77.64 E-mail: office@mabotex.ro, Web: www.mabotex.ro

ONLINE Cum să prevenim atacurile cibernetice ��������������������������������������������������6 Noi provocări ale comerțului online ��������������������������������������������������������8 Oferta de nişă, soluţia optimă pentru magazinul online ������������������58 Piața online de fashion din România �����������������������������������������������������62 Ce branduri de pe online preferă românii? �����������������������������������������64 ALIBABA şi piaţa chineză �������������������������������������������������������������������������90

ÎNVĂȚĂMÂNT Cursuri de perfecţionare profesională în industria modei ���������������35 95% din cursanții Salomeiei Truță sunt licențiați ����������������������������� 124 Atelierele ILBAH o variantă la învăţământul profesional de stat? 128

ANALIZĂ Rectificarea bugetului pe 2016 reduce dramatic finanţarea IMM-urilor �������������������������������������������������������������������������������10 Despre grijile unui antreprenor de confecţii textile în lohn �������������11 Favior Vidra de la legendă la dispariție ������������������������������������������������24 Ajutorul guvernului ne face competitivi? ���������������������������������������������26 Topul firmelor din industria textilă cu cele mai mari datorii la stat �28 Fabricile de confecţii „lohniste” aduc muncitori din Sri Lanka ��������29 Sărăcirea României în lohn ����������������������������������������������������������������������30 Branding – rebranding în industria de modă românească ���������������32 Industria modei vs industria confecţiilor sau problemele interminabile ale unui domeniu muribund �����������������������������������������������������������38 Industria uşoară din România, fără materii prime proprii �����������������40 Ai o idee bună dar nu ai bani pentru start-up? Ia-ţi partener un BUSINESS ANGEL! �����������������������������������������������������������������������������������50 Susținătorii delegaţiei româniei la Jocurile Olimpice �����������������������52 Ivy Park, noua Colecție Beyonce lansată cu scandal! ������������������������78 Mai puţine confecţii din China, dar tot „chinezeşti” ��������������������������88 România al doilea angajator din UE28 �������������������������������������������������89 China exportă mai puţini pantofi �����������������������������������������������������������92 Industria braziliană de încălţăminte ������������������������������������������������������92

EVENIMENT Nici artiştii nu se îmbracă neapărat de la branduri scumpe ���������������9 Focus Grup de Descoperire Antreprenorială în domeniul confecțiitextile �����������������������������������������������������������������������������������������������������������10 Confecționerii admit că au un deficit de imagine ������������������������������12 EURATEX, 20 de ani ���������������������������������������������������������������������������������84 În paşi rotunzi ������������������������������������������������������������������������������������������ 120 Artă contemporană la războiul de țesut �������������������������������������������� 121 CREATIVO- pasiune, tehnologie, experiență ����������������������������������� 130 ZAIN 2016 Cluj ��������������������������������������������������������������������������������������� 132

INDUSTRIE La Iaşi a luat fiinţă prima întreprindere socială în domeniul designului vestimentar din România ���������������������������������������������������������������������9 Mauro Angelini a părăsit firma Martelli Buzău �����������������������������������11 Tehnologia în slujba modei ���������������������������������������������������������������������22 Compania EUROTEX a fost desemnată una dintre cele mai competitive IMM-uri europene ����������������������������������������������������������������������36 O bistriţeancă a deschis o fabrică de ii �������������������������������������������������43 Uniformele şcolare revin şi tind să devină o modă ����������������������������44 Faurecia se dezvoltă în România �����������������������������������������������������������46

Instrumente utile dezvoltate de Euratex ��������������������������������������� 84 Reciclarea deşeurilor textile ������������������������������������������������������������� 87 Materiale care conferă confort termic ������������������������������������������� 94

COMERȚ Stihl se lansează în designul vestimentar �������������������������������������� 27 H&M a „atacat” puternic piaţa românească. Oare câştigă războiul? ���������������������������������������������������������������������������������������������� 53 București Mall găzduiește cel mai mare magazin MANGO din România ����������������������������������������������������������������������������������������������� 56 Pineberry sau magazinul care vine la client ���������������������������������� 66 H&M a deschis un magazin de 2.000 mp în centrul Ploieștiului ������������������������������������������������������������������������� 67 Forever 21 în România ���������������������������������������������������������������������� 68 LANIDOR, brand premium ��������������������������������������������������������������� 69 Plin de mall-uri, şi încă mai e loc ����������������������������������������������������� 70 Investiţiile în spaţii comerciale se mută în oraşele mici �������������� 72 România, atracția retailerilor ������������������������������������������������������������ 74 Nike e pe val ���������������������������������������������������������������������������������������� 82 Piața articolelor de sport în creștere ����������������������������������������������� 83

INTERVIU Profil de companie: Gama- 25 ani de pasiune în slujba modei 18 Profil de manager: Valerica Leonte, directorul general al RIFIL 20 VITRINA by Laura Miu…………54 ON LINE ŞI OFF LINE cu Mirela Bucovicean �������������������������������� 60 Haina transmite starea de spirit ����������������������������������������������������122

MODĂ Flori de ie ��������������������������������������������������������������������������������������������� 42 Secretul antreprenoarei care a pornit de la zero ������������������������� 48 Design extravagant şi rafinament la CONDUR by alexandru �� 49 Desenele unei adolescente au ajuns modele pe eşarfele unei colecţii de succes �������������������������������������������������������������������������������� 51 Când arta se transformă în veșminte ��������������������������������������������� 96 Auchan introduce în ofertă prima colecție vestimentară semnată de un designer roman ������������������������������������������������������ 98 Irina Schrotter- MQ VIENNA FASHION WEEK ���������������������������100 Top 10- cele mai bine plătite modele în 2016 ���������������������������104 „Zestrea” LILIANEI ŢUROIU îşi continuă povestea de succes �106 ASYLUM by Zsolt Popa -un designer pe cât de controversat pe atât de apreciat! �������������������������������������������������������������������������������108 Sonia Rykiel, “Regina tricotajelor”, s-a stins din viaţă ���������������114

Index capitole ediţia 21 1) BRANDURI/COLECȚII �������������������������������������������������� 135 2) MATERII PRIME ȘI ACCESORII ������������������������������������ 169 3) CONFECȚII TEXTILE-PRODUCȚIE& LOHN ��������������� 191 4) VOPSIRE, IMPRIMARE ȘI FINISARE TEXTILĂ ����������� 201 4) Î NCĂLȚĂMINTE, MAROCHINĂRIE, CONFECȚII PIELE ȘI BLANĂ ���������������������������������������� 207 5) UTILAJE PENTRU INDUSTRIA TEXTILE-PIELĂRIE ���� 219 6) COMERȚ, SERVICII, EVENIMENTE ����������������������������� 233

www.industriamodei.ro

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro

www.rizzoli.ro 81

Cum să prevenim

atacurile cibernetice?

Fondat în 2013 în România, Cyber Smart Defence (CSD) este un provider important în domeniul securităţii cibernetice. Se diferenţiază faţă de alţii prin abordarea unică pe care o are în ceea ce priveşte securitatea, abordare bazată pe inteligenţa umană şi nu doar pe utilizarea de tool-uri automate care nu reuşesc să imite comportamentul unor atacatori reali.

Mădălin Dumitru, CEO Cyber Smart Defence

A

bordarea CSD presupune simularea de atacuri reale în acelaşi mod în care ar face-o un atacator real, lucrând cu hackeri etici care se folosesc de cunoştinţele şi experienţa pe care o au în vederea identificării şi remedierii vulnerabilităţilor.

Membrii echipei CSD deţin numeroase certificări emise de autorităţi de renume în domeniu: Un atac de succes presupune parcurgerea mai multor etape: recunoaşterea, obţinerea accesului, menţinerea lui şi distrugerea dovezilor. Tool-urile convenţionale existente în industrie au o abordare reactiva, în sensul că răspund după ce atacul deja a avut loc cu succes. Abordarea CSD presupune o reacţie timpurie, înainte ca ameninţarea să se concretizeze. Echipa CSD se va folosi de cele mai eficiente metode pentru a simula un atac real în vederea identificării vulnerabilităţilor dintr-un sistem.

Capabilităţile CSD ies în evidenţă mai ales atunci când tool-urile automate sunt depăşite de noile tipuri de vulnerabilităţi şi metode de atac. Toate atacurile de succes sunt realizate de către atacatori reali.

De ce să lăsăm doar o maşinărie să lup-

te împotriva minţii umane?

Haideţi să găsim „găurile” de securitate înainte ca alţii să le exploateze.

Fondatorul companiei Cyber Smart Defence, Mădălin Dumitru, mai deţine și companiile Internetix şi Biznet, mai cunoscute în industria modei prin faptul că se ocupă cu găzduirea de domenii şi dezvoltarea site-urilor web.

De altfel, Internetix ne găzduieşte nouă, celor de la Businesstexin toate aplicațiile şi site-urile proprii. Mai mult, noul site Businesstexin care urmează să se lanseze în curând (cel mai probabil în luna ianuarie) este dezvoltat de Biznet. O să fie un site frumos cât mai ales util tuturor antreprenorilor din industria modei.

Însă, de câţiva ani, Mădălin Dumitru a acordat o atenţie deosebită unui nou proiect despre care credem că ne-ar interesa pe toți cei din domeniu şi care deţinem sau dezvoltăm soluţii informatice.

Atuuri CSD versus alţi competitori „Ne departajăm prin expertiza echipei noastre şi prin specificul companiei de a acţiona proactiv, prin atacuri controlate conform conceptului de „human hacking”. Vom continua să livrăm servicii de calitate, dar şi produse în acest sens şi, bineînţeles, ne concentrăm pe ameninţările cibernetice şi mai ales pe identificarea şi rezolvarea vulnera-

Cum a apărut Cyber Smart Defence?

Mădălin Dumitru lucrează în domeniul IT de 15 ani şi este preocupat de securitatea cibernetică, un domeniu care este un reper important ce va face diferenţa între prestatorii de servicii în viitor.

Totul a început când BizNet, o altă firmă a lui Mădălin Dumitru, a fost atacată de hackeri. „Am încercat să rezolv problemele retroactiv, dar mi-am dat seama că se pot rezolva doar identificând şi rezolvând vulnerabilităţile sistemelor informatice, înainte ca răul să se producă. Am tot căutat soluţii, iar rezolvarea reală a venit din partea unui hacker, care mi-a raportat toate vulnerabilităţile şi ce am de făcut să le remediez. Aşa a luat naştere Cyber Smart Defence, din dorinţa de a pune laolaltă oameni pasionaţi de cyber security şi de a transforma ceva distructiv în ceva constructiv.” ne-a declarat Mădălin Dumitru, CEO Cyber Smart Defence.

6

bilităţilor, înainte de a fi exploatate de hackerii răi.

Compania activează în toate ramurile de activitate în care există infrastructura IT. Are clienţi din zona magazinelor online, aplicaţiilor online (CRM, ERP, SAAS), dar şi instituţii financiare, utilităţi publice etc.

Soluţii Cyber Smart Defence oferă teste de penetrare, audit de securitate şi consultanță în securitate cibernetică, oricărui tip de companie şi serviciu expus la internet. Mai mult, compania realizează rapoarte de securitate în care identifică vulnerabilităţi şi la care dă soluţii de remediere. „Avem şi un serviciu de „incident response”, în sensul în care intervenim în cazul în care compania dumneavoastră a fost atacată de hackeri, oferind soluţii rapide de rezolvare a vulnerabilităţilor. Deoarece lucrăm cu date sensibile şi contracte de confidenţialitate, nu pot nominaliza companii sau proiecte. Ce pot să vă spun, în schimb, este că furnizăm servicii pentru companii din mai multe colţuri ale lumii, dar şi pentru companii medii şi foarte mari din România.” ne-a precizat fondatorul Cyber Smart Defence. „Cea mai bună apărare este atacul controlat!”

Important este de precizat că:” Atacurile cibernetice nu pot fi prevenite. Ceea ce poate fi prevenit, în schimb, este succesul acestora. Noi realizăm atacuri cibernetice controlate şi rezolvăm vulnerabilităţile care pot conduce, în urma unui atac cibernetic, la efecte nedorite. În majoritatea atacurilor informatice hackerii exploatează vulnerabilităţi ale sistemelor informatice care fie nu sunt cunoscute de către administratorul de sistem, fie nu sunt identificate. Aşa cum o maşină, înainte de a fi lansată în producţie, este testată la diverse tipuri de accidente pentru a şti cum reacţionează, acelaşi

principiu trebuie aplicat şi în domeniul IT, cu aplicaţiile şi serverele companiilor. Peste 80% din infrastructurile IT din lume sunt vulnerabile la atacuri cibernetice. Este doar o chestiune de timp până un atac cibernetic se va produce.

Totul ţine de riscul pe care companiile sau instituţiile şi-l asumă.” ne-a precizat Mădălin Dumitru. În ce priveşte atacurile cibernetice în România, fondatorul CSD ne avertizează că nu stăm bine deloc: „Românul nu prea are în vedere conceptul de prevenţie, el aşteaptă să i se spargă locuinţa pentru a-şi lua măsuri de securitate (camere de supraveghere, sisteme de alarmă), spre deosebire de concepţia germană sau elveţiană, care înainte de a lansa un serviciu online, îl testează şi îl securizează corespunzător. Evident că securitatea cibernetică este un pro-

„Securitatea cibernetică este un proces care trebuie să se efectueze permanent, pentru că vulnerabilităţi apar zilnic”.

ces care trebuie să se efectueze permanent, pentru că vulnerabilităţi apar zilnic. Prejudiciile aduse de astfel de atacuri cibernetice nu sunt doar de ordin material, ele sunt şi de imagine. Cele 3 mari direcţii în care acţionează atacatorii sunt: Disponibilitate; Integritate; Confidenţialitate.” puncteaza fondatorul CSD. În atacurile cibernetice se folosesc resursele şi inteligenta hackerilor.

Aceștia se împart în trei categorii: - Hackeri negri, care îşi folosesc abilităţile pentru a comite infracţiuni cu diverse scopuri: personale, faima, materiale etc.

- Hackeri gri, care sunt la fel, foarte bine pregătiţi, dar care întreprind acţiuni la limita legii şi care nu fac hacking

pentru interese personale sau maliţioase. Totuşi pot comite ocazional infracţiuni prin accesarea neautorizată a sistemelor informatice; - Hackeri albi (hackeri etici), care îşi folosesc expertiza şi abilităţile cu scopul de a identifica, raporta şi rezolva vulnerabilităţile sistemelor informatice.

Astfel de hackeri etici, hackeri albi, are în componenţa echipa Cyber Smart Defence şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de securizarea a sistemelor informatice. „Este nevoie de a simula un atac real, folosind oameni cu acelaşi tip de gândire, pentru a simula comportamentul şi acţiunile unui hacker negru.

Ca o paralelă... într-un război este nevoie să acţionezi cu soldaţi pentru a ataca sau a te apăra de soldaţi. Altfel, raportul de forţe este inegal şi poţi pierde lupta cu succes. Exact acesta este principiul major care ne diferenţiază de alte companii de profil” ne informează Madalin Dumitru.

Persoanele fizice nu sunt o miză pentru hackeri, deoarece aceștia preferă să meargă în locuri unde găsesc baze de date cu toate informaţiile confidenţiale la un loc. Putem menţiona aici magazine online, servicii online, bănci, reţele sociale etc. „Consider că este de datoria providerilor de servicii online şi a deţinătorilor de infrastructuri IT să-şi securizeze mediile, astfel încât clienţii finali (persoanele fizice) să nu fie afectaţi.” ne-a mărturisit Mădălin Dumitru.

Aşadar, chiar dacă avem un site de prezentare al companiei sau un magazin online, lucrăm cu baze de date sau chiar cu soluţii de plată online şi trebuie să luăm în calcul şi atacurile cibernetice. Aşa cum spunea managerul companiei Cyber Smart Defence, ar fi mai uşor şi mai bine să prevenim decât să acționăm după ce răul a fost înfăptuit, iar în anii care vor urma aceste atacuri se vor intensifica, căci piaţa modei în online tinde să devină din ce în ce mai valoroasă.

Cyber Smart Defence Srl

București, Str. Foișorului 107, Sector 3; Tel.: +40.312.28.70.77; E-mail: info@cybersmartdefence.com, Web: www.cybersmartdefence.com 7

Noi provocări ale comerţului online La Cluj-Napoca a avut loc cea de-a 9-a ediţie a TeCOMM, cea mai importantă întâlnire a industriei de eCommerce din România. Timp de două zile, între 26 şi 27 octombrie, peste 30 de speakeri naționali și internaționali, specialiști în domeniul comerțului electronic au expus celor peste 300 de proprietari de magazine online și specialiști din domeniul eCommerce prezentări complexe şi au condus workshop-urile interactive și dezbaterile pe tematici de actualitate ale comerţului electronic.

Ziua de 26 octombrie a fost dedicată workshop-urilor pe teme de interes din domeniul marketing-ului, antreprenoriatului sau conversii/SEO/PPC. În cadrul sesiunii Markday, workshop-urile au fost susținute de către Cătălina Ionescu (Client Partner eCommerce CEE), Marius Deak (Founder&CEO Avandor), Alexandra Crăciun (Communication Consultant) și Lucia Ciucă (Managing Director Quantum Data Science).

Workshop-urile dedicate antreprenoriatului au fost susținute de speakeri naționali și internaționali precum Alexander Goesswein (Central Europe Managing Director Criteo), Sergiu Neguț (Dean MSRM), Ionuț Grossu (Managing Director&Co-Founder Service Return) și Cătălin Popa (Azure Business Development Manager Microsoft).

Roxana Petre (Business Development Manager Romania MasterCard) a susținut prezentarea „The future of payment is now!”.

Tematica conversiilor/SEO/PPC a fost abordată de Urs Erös (Manager InterNetX), Grews Gore (Sales Account Manager), Cristian Ignat (Chief Canopyst Canopy), Florinel Ioan Chiș (Executive Director ARMO) și Ovidiu Joița (Owner

Știri

IAgency), care au prezentat studii de caz relevante în domeniu. În cea de-a doua zi a evenimentului a avut loc sesiunea de dezbateri pe tema Black Friday 2016, în cadrul căreia Victor Tighinean (General Manager ECCO Shoes), Mihai Pătrașcu (Founder&CEO evoMAG), Ionuț Grossu (Managing Director&Co-Founder Service Return) și Roxana Petre (Business Development Manager Romania MasterCard) au vorbit despre strategiile utilizate de către companii în ziua cunoscută drept “vinerea neagră” a reducerilor. Începător în eCommerce? Start-up Area a fost sesiunea dedicată celor la început de drum în comerțul electronic.

8

În premieră, TeCOMM a inclus în acest an sesiunea Start-up Area, dedicată companiilor care nu dețin încă un magazin online. Speakerul internațional Maarten Deboo (CEO Baldwin) a discutat despre cum poți crește rata de conversie, iar Attila Birtha (Managing Partner Proclick) a prezentat pașii necesari pentru a începe o afacere în online. Călin Biriș (Digital Director Loopaa Marcom) a susținut workshop-ul pe tema Branding and Marketing my eCommerce business, iar Cosmin Dărăban (CEO&CoFounder Silkweb) a prezentat modul în care o companie poate să-și formeze și să-și mențină relația cu clienții.

TeCOMM eCommerce Conference& Expo a reunit în ultimii 5 ani în ClujNapoca peste 1400 de participanţi și a inclus peste 250 de prezentări, workshop-uri şi dezbateri susținute de peste 180 de speakeri naţionali şi internaţionali. Evenimentul este organizat de Libero Events, agenţia de evenimente şi PR, B2B şi B2C, sub semnătura căreia au loc conferinţe şi workshop-uri: The Woman, HR Summit, TeCOMM, MarkDay, Architecture, Software Architecture Day, Digital Travel Forum, Fiscalitate 24.7, Cluj Sales Conference, Signal Connect, dar şi târguri: Touristica.

La Iaşi a luat fiinţă prima întreprindere socială în domeniul designului vestimentar din România Întreprindere socială este o afacere al cărei venit este folosit numai pentru investiţii ulterioare în domeniul de dezvoltare care a stat la baza înfiinţării.

Patronatul nu foloseşte, deci, profiturile pentru sine, ci numai pentru a investi în activitatea pentru care compania a fost creată. Firma REDU reciclează textile şi accesorii donate, precum şi resturi de materiale provenite de la fabrici locale, pentru a crea obiecte vestimentare noi,

cu scopul reducerii deşeurilor textile care afecteză mediul. Înfiinţată anul trecut şi finanţată prin granturile norvegiene, REDU a colectat 3 tone de materiale şi a produs 1000 de articole noi. În luna aprilie din acest an, la sfârşitul perioadei de activitate finanţate de Guvernul Norvegiei compania a lansat cea de-a treia colecţie de haine şi accesorii.

Cu această ocazie, ambasadorul Norvegiei, doamna Tove Bruvik Westberg a declarat: „Aş vrea să felicit organizaţia pentru realizările privind procesele de colectare, reciclare, reutilizare, educare şi că se asigură de existenţa unei dezvoltări durabile în România. Miau placut produsele REDU şi îmi doresc foarte mult pe viitor să mă intorc pentru a vedea impactul pozitiv pe care întreprinderea îl va avea în Iaşi”.

Industria modei are costuri ascunse, dintre care unul din cele mai mari este impactul negativ asupra mediului. Tot mai multe organizaţii atrag atenţia asupra necesităţii unei reconceptualizări a mo-

dei. Termeni precum „haine redesigned” şi „slow fashion designer” nu sunt doar denumiri la modă, ci corespund unei tendinţe în creştere.

O tonă de material textil reciclat scade emisia de dioxid de carbon cu 20 de tone În primul său an de activitate, întreprinderea sociala REDU a prevenit emisia a 60 de tone de dioxid de carbon, cantitate echivalentă cu cea care ar fi fost absorbită de o pădure cu peste 70.000 de copaci.

Nici artiştii nu se îmbracă neapărat de la branduri scumpe

Cum a reuşit o trupă muzicală renumită să se îmbrace pentru concert de la un brand românesc? Simplu, au trimis un mesaj pe Facebook.

Horia Brenciu şi Orchestra au, la sfârşitul acestui an, un turneu în mai multe oraşe din ţară şi, pentru acest proiect, muzicienii au fost îmbrăcați de unul din brandurile de la Satu Mare. Designerii firmei Inedit sunt cei care au creat ţinutele de scenă ale tuturor membrilor orchestrei, exact așa cum ei și-au dorit, în ton cu mesajul pe care vor să îl transmită. Întregul proiect al stabilirii vestimentaţiei s-a realizat prin corespondență şi totul a pornit de la un contact al celor de la HB Orchestra pe pagina de Facebook al firmei Inedit.

Aceştia au dorit ținute personalizate pentru fiecare membru al trupei, care să le scoată în evidență originalitatea, dar care să se încadreze în tema carourilor, iar culoarea dominantă să fie bluemarin. Pentru instrumentiști, diferențierea s-a făcut prin croi, iar pentru Horia Brenciu prin mai multe țesături. Iată o nouă manieră de colaborare dintre client şi executant oferită de tehnologia informaţiei şi reţelele de socializare, pe care fiecare firmă, oricât de mare sau de

mică ar fi, le are la dispoziţie şi le foloseşte nu numai pentru imagine şi comentarii. Este o metodă inedită care, oricât ar părea de banală, nu este încă folosită la scară mare. Iar HB Orchestra, prin naturaleţea şi nonconformismul lor recunoscute, e un exemplu că marii artişti nu au nevoie neapărat de mari designeri pentru a se îmbrăca pentru concertele lor.

Uneori e de ajuns să găsească firmele şi oamenii potriviţi, compatibili, care să le înţeleagă foarte bine cerinţele. Şi la preţuri deloc mari, de ce nu?

9

Știri

Focus Grup de Descoperire Antreprenorială în domeniul Confecții-Textile

La Iași, în ziua de 28 octombrie 2016, a avut loc cel de-al patrulea Focus Grup de Descoperire Antreprenorială în domeniul Confecții-Textile, eveniment ce face parte din procesul de de actualizare și revizuire a strategiei de specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est, document esențial pentru absorbția fondurilor europene alocate prin FEDR României în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

E

venimentul a fost organizat sub forma unui atelier practic de lucru, care a cuprins două sesiuni în cadrul cărora cei peste 40 participanţi, împărţiţi în 4 grupuri de lucru interactive, au analizat priorităţile tematice de specializare ale sectorului de confecţii textile în relaţie cu provocări societale, identificate de ADR Nord-Est la nivelul regiunii: • Materiale inovative, biomateriale şi textile funcţionale cu aplicabilitate în medicină; • Economie circulară, cultivarea şi ex-

ploatarea firelor naturale şi materiale ecologice; • Procese şi aplicații high-tech / Smart factoring; • Noi modele de afaceri / Digital fashion / Digital textile printing.

La lucrările Focusului au participat cercetători ai universităţilor din regiune, oameni de afaceri, reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai societăţii civile care au legături cu industria confecţiilor textile. Aceştia au fost încurajaţi să se coalizeze sub spectrul unei viziuni comune, printr-o abordare integrată şi bazată pe situaţia din teren, pentru identificarea unor oportunităţi de dezvoltare

adaptate la contextul local, ce pot face subiectul unor iniţiative de proiecte concrete în acest domeniu. “Acest exercițiu contribuie la creionarea potenţialului regiunii şi la conturarea portofoliului regional de proiecte aferent Axei 1 (Transfer Tehnologic) a Programului Operaţional Regional 2014-2020, care se va constitui ca sursa de finantare pentru acestea până în 2020”, se arată în comunicatul ADR Nord-Est. Ideile de dezvoltare regională şi propunerile de proiecte rezultate în urma acestui atelier de lucru au fost cuprinse într-un raport consolidat care a fost publicat pe site-ul ADR Nord-Est.

Rectificarea bugetului pe 2016 reduce dramatic finanţarea imm-urilor Potrivit Proiectului OUG privind rectificarea bugetară pe anul 2016 publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe, Guvernul a hotărât diminuarea cu 35.4 milioane de lei a bugetului Ministerului Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri, sumă ce reprezintă economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) “își exprimă dezamăgirea pentru diminuarea bugetului alocat programelor destinate IMM-urilor, avand în vedere valoarea scazută a acestor finanțări și număr mic de potențiali beneficiari, raportat la numărul de IMM-uri care au nevoie de susținere prin aceste programe” se arată într-un comunicat remis presei.

Florin Jianu (foto), preşedintele CNIPMMR, a declarat: „Problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri puteau fi depăşite prin lansarea în primele 3 luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanţii având timp să implementeze planurile de afaceri asumate. De asemenea, tre-

Știri

10

buie efectuate modificari pe unele proceduri, privind condiţiile de implementare. De exemplu, în cazul programului pentru întreprinzatorii debutanţi - SRL-D, ca şi în cadrul programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - START, s-a introdus condiţia ca beneficiarul să facă dovada achitării integrale a cheltuielilor efectuate, acest lucru fiind deosebit de greu de realizat pentru un întreprinzător debutant care nu dispunea de sumele necesare pentru asigurarea finanţării planului de afaceri. CNIPMMR propune ca în anul 2017 programele să fie lansate în prima parte a anului, fiind necesară şi o evaluare a ratei de succes pentru anumite programe din anul 2016. Programul pentru dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, care a avut succes în anul 2016, trebuie sa aibă un buget mărit. Dorinţa noastră ar fi fost ca şi în acest an bugetul programului de comerţ să fie mărit prin redistribuirea sumelor de la proiectele care nu au reuşit să consume întregul buget sau nu au mai fost lansate, evitandu-se ca sumele destinate antreprenorilor să fie pierdute”.

Despre grijile unui antreprenor de

confecţii textile în lohn De ce nu e bine să „stai liniştit” cu un singur partener de afaceri. Informaţia şi contactul permanent cu piaţa este vitală pentru continuarea afacerii în cazul unor surprize neplăcute.

A

m avut ocazia să o întâlnesc, la Alba Iulia, pe Monica Costinescu, directorul general al Pemont, un adevărat manager cum multe din fabricile noastre ar trebui să aibă. Am discutat despre companie şi am aflat cum poţi evita căderea atunci când partenerul de afaceri te trădează şi te părăseşte dintr-o dată, fără să ştii nimic.

Compania Pemont din Alba Iulia este una mixtă româno-germană şi produce lenjerie de corp pentru femei şi bărbaţi,

sutiene, pijamale şi articole de sport.

Deloc de neaşteptat, compania Pemont nu dezminte rigoarea şi precizia tipic germane, pe care managerul român Monica Costinescu le cunoaşte şi le-a adoptat firesc în activitatea firmei. Totul este atât de bine pus la punct în aceasta companie, încât nu există timpi pierduţi.

Productivitatea este foarte înaltă, dar cu toate aceasta, Monica Costinescu întâmpină în acest moment o problemă delicată şi actuală. ”Aş mai avea nevoie să angajez, însă nu se mai găsesc cusătorese. La începutul anului, noi ne-am mutat în noul spaţiu de pe strada Alexandru Ioan Cuza, acum suntem în oraş şi ar fi trebuit să găsim mai uşor angajaţi, însă e foarte greu, pentru că la noi șomajul e cel mai mic din ţară”. Astfel, lipsa personalului a trebuit să fie compensată cu o foarte bună organizare pe faze. Aşa s-a ajuns că în Pemont să nu fie timpi pierduţi.

Tot atunci, la începutul anului, Monica Costinescu a trecut prin clipe dificile, clientul pentru care lucra, firma Triumph, şi-a mutat toată producţia din Europa în Asia, mişcare făcută brusc, fără ca managerul fabricii din Alba să aibă timp pentru a-şi pregăti noi parteneriate, astfel încât să nu aibă timpi morți în producţie. Dar Monica Costinescu s-a

mişcat destul de repede, aşa că a reuşit să aducă de lucru celor două sute de angajaţi, prin realizarea unui parteneriat cu două branduri importante. Acum ar mai putea angaja alţi două sute de oameni, dar aceştia se găsesc greu. A fost nevoită să apeleze la alte două firme din judeţul Hunedoara, care au lucrat pentru Triumph si care au o calitate corespunzătoare cerinţelor companiei Pemont.

Plecarea Trimph-ului a lăsat un gol în inima Monicăi, mai ales că investise destui bani în utilaje performante, care executau anumite operaţiuni speciale pentru Triumph. Însă, sfârşitul anului se prefigurează în culori optimiste pentru Pemont. Acum comenzile sunt stabile şi perspectiva anului viitor este încurajatoare. Totuşi, managerul Monica Costinescu nu va uita lecţia pe care i-a dat-o Triumph-ul, care, după o colaborare de 10 ani stabilă cu Pemont, în care aceasta din urmă nu a fost interesată să aibă şi alţi clienţi, a rupt unilateral şi neaşteptat relaţia comercială. Învăţătura cea mai importantă a fost că dacă ai mai mult de lucru decât capacitatea de producţie, nu e suficient ca să stai liniştit; iată că e bine să fii cu ochii în patru pe piaţă, să cunoşti branduri, să fii în contact permanent cu ea şi să poţi acţiona rapid în cazul în care un client te lasă baltă cu contractele!

Mauro Angelini a părăsit firma Martelli Buzău Mauro Angelini a lucrat la Martelli începând din anul 2001 fiind special angajat pentru realizarea investiţiei de la Buzău. A fost numit atunci în funcția de Director general. În toţi aceşti ani Martelli Buzău s-a dezvoltat de la 3 tehnicieni cât au fost la început la peste 700 de angajaţi majoritatea lucrând în fabrica de confecţii dezvoltată ulterior.

Pe 28 iulie 2016 s-a finalizat procesul de vânzare a celor trei unităţi Martelli din Italia în care lucrau 70 de angajaţi, deoarece Grupul Martelli intrase în stare de faliment. Licitația a fost câștigată de Grupul Eletti (deţinut de Luigi Lovato, antreprenor veneţian) pentru suma de 6,7 milioane de euro. În cadrul

tranzacţiei, grupul Elleti a achiziţionat şi 100% din acţiunile firmei Martelli Buzău. De curând, Mauro Angelini, a plecat la Dr. Bock Industries AG, grup de firme specializat în producția pantalonilor. Dr. Bock urmăreşte să deschidă în Bulgaria o vopsitorie, probabil atraşi de faptul că multe branduri nemţeşti se produc în Bulgaria căci forța de muncă este mai ieftină. Cel mai probabil Mauro Angelini va prelua conducerea unităţii din Bulgaria. La DR BOCK, Angelini se ocupă de vânzarea serviciilor de tratamente, fiind noul şef al Key Account Management Treatments. De asemenea, datorită poziției pe care o ocupa a devenit și membru al consiliului extins a grupului BOCK. 11

Știri

Confecționerii admit că au

Dacă pentru producătorii pentru piaţa internă, brandul este cartea de vizită, pentru exportatori fabricile sunt brandul. Cum le promovăm? ederaţia Patronatelor din Industria Uşoară (FEPAIUS) a organizat la Piatra Neamţ, la 23 iunie a.c., împreună cu RIFIL Săvineşti şi ASTRICO Nord EST, o nouă întalnire a Asociaţiei confecţionerilor din România, organizaţie membră a FEPAIUS. Întâlnirea de la Piatra Neamţ este o cotinuare a evenimentelor desfăşurate anul acesta la Brăila şi la Focşani, la care au participat reprezentanţi ai peste 40 de producători din ţară, companii care produc atât pentru piaţa internă cât şi pentru export, iar noi, Businesstexin am fost invitați din partea presei de specialitate.

Ioan Strătilă, Preşedintele Consiliului de Administratie al RIFIL, gazda evenimentului, a deschis conferinţa şi i-a invitat pe confecţioneri să reflecteze serios la îmbunătăţirea imaginii sectorului textile-pielărie. Astfel, principala temă de

F

Știri

discuţie a fost deficitul de imagine a întregului sector al industriei textile-pielărie, în pofida faptului că industria textilă a fost în 2015 cel mai mare exportator al României, dar și cel mai mare angajator din ţară. Confecţionerii au admis că industria are nevoie de o altă percepţie din partea publicului consumator, a angajaţilor dar şi din partea autorităţilor.

Preşedintele Fepaius, Mihai Păsculescu, a reiterat nevoia înfiinţării contractului colectiv pe ramură, precum şi eforturile făcute pentru promovarea companiilor româneşti la târgurile internaţionale şi a tras un semnal de alarmă asupra faptului că firmele româneşti nu mai sunt dornice sa participe la aceste târguri.

Fepaius a reușit, într-un timp scurt faţă de întâlnirea precedentă de la Focşani, să găsească şi unele posibile soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii sectorului de textile-pielărie. Astfel, la eveniment a fost prezent şi un specialist în comunicare, Dan Cărbunaru de la Calea Europeană care a prezentat 12

confecţionerilor de ce este nevoie de îmbunătăţirea imaginii sectorului, precum şi faptul că poate veni în perioada următoare cu un plan concret în acest sens. Dacă pentru producătorii pentru piaţa internă, brandul este cartea de vizită, pentru exportatori fabricile sunt brandul, astfel încât nevoia de promovare este la fel de importantă, a spus Cărbunaru.

Elena Stoica, Preşedintele Asociaţiei Confecţionerilor din România, a reiterat ideea învăţământului dual, reînfiinţarea claselor de industrie uşoară în licee şi şcoli profesionale. “La Panciu am reuşit să determinăm reînfiinţarea a două clase de industrie uşoară, pe care le susţinem cu toate forţele, a fost un proces destul de anevoios , dar am reuşit”, a spus Elena Stoica. Ş e r b a n S t r ă t i l ă , Pr e ş e d i n t e l e ASTRICO, susţine necesitatea asocierii confecționerilor pentru trecerea la un alt nivel de reprezentare şi chiar de clienţi mult mai importanţi.

un deficit de imagine! ioan strătilă Exportăm în peste 20 de ţări, în condiţii legale peste tot, nu avem nicio problemă, însă suferim, ca şi marea majoritate a producătorilor din domeniul textil, de faptul că nu suntem luaţi în considerare de Guvern, de diversele faze de guvernare, în sensul că nu avem audienţă la diversele compartimente ale Guvernelor şi din această cauză pierdem foarte mult,

nu atât pentru prezent, cât mai ales pentru viitor.

Noi, în cadrul RIFIL, încercăm să ne rezolvăm problemele cerute de client şi de cele mai multe ori găsim soluţii. Altfel ar fi stat lucrurile dacă am fi avut o industrie textilă mai puternică. Încet-încet, pierdem, nefăcând la timp o investiţie, eşti clar împotriva curentului şi în aceste condiţii nu mai poţi face nimic

Încet-încet, pierdem, nefăcând la timp o investiţie, eşti clar împotriva curentului şi în aceste condiţii nu mai poţi face nimic pentru că vin alte ţări care investesc în industria lor şi îţi iau locul.

Ioan Strătilă, Președinte al Consiliului de Administrație RIFIL pentru că vin alte ţări care investesc în industria lor şi îţi iau locul. Simțim și noi că industria ușoară din România este într-o scădere accentuată de imagine.

Creşterea imaginii industriei prin promovarea unui brand de ţară are costuri însemnate, probabil de milioane de euro, care nu pot fi suportate doar de o parte a firmelor din domeniu.

Luigi Bodo, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație RIFIL

Luigi bodo Susţin ideea de asociere a companiilor din industrie în încercarea de a crea o imagine mai bună a acestei ramuri.

Susţin, de asemenea, ideea de asociere sub formă de patronat de ramură, de clustere sau alte forme, căci numai uniţi vom reuși să promovăm ramura noastră industrială. Iar, dacă se pot identifica proiecte europene care să poată fi accesate în ideea creşterii imaginii industriei, ar fi excelent.

Din păcate, instituţiile statului nu conştientizează că noi, cei care reprezentăm această industrie, suntem motorul exporturilor româneşti şi, implicit, al economiei şi ne consideră o ramură care se raportează la salariul minim pe economie deşi, în realitate, lucrurile nu stau asa deoarece doar o foarte mică parte dintre firmele care activează mai sunt la acest nivel minim.

Creşterea imaginii industriei prin promovarea unui brand de ţară are costuri 13

însemnate, probabil de milioane de euro, care nu pot fi suportate doar de o parte a firmelor din domeniu.

Știri

MIhai păsculescu Îndemn confecţionerii români să îşi producă propriile colecții şi pentru piaţa internă, pentru că avem o mare problemă: nu ne cunoaşte lumea şi ne trebuie vizibilitate!Membrii FEPAIUS au solicitat un punct de vedere în legătură cu impactul salariului minim. Părerea mea este că aceasta e treaba Guvernului care a făcut salariul minim fără să aibă cunoştinţe despre impactul asupra economiei. În ce priveşte strategia de dezvoltare a industriei, eu cred că un prim pas în rezolvarea acestui lucru este problema imaginii.

Dacă rezolvăm problema imaginii am putea avea un alt impact în negocierile cu Guvernul. Cea de-a treia chestiune ridicată de membrii FEPAIUS este cea referitoare la capitalul autohton românesc, care este din ce în ce mai mic: 88% este capital străin iar noi, cu industria textilă ne încadrăm cu greu în cei 12%. Aceasta ne impune ca noi, confecționerii, ca să putem avea un impact asupra legislaţiei din România, Codului Muncii, şi a Regimului Fiscal, să ne unim, pentru că doar cei care deţin ponderea principală pot formula puncte de vedere care vor fi luate în seamă de factorii politici de decizie. Dar nu este vorba numai de influenţa în faţa schimbărilor legislative, ci şi în felul cum este tratată o firmă mică românească. E o diferenţă atunci când o companie pu-

Să creştem imaginea industriei, pentru asta trebuie, în primul rând, să avem capacităţi manageriale, să schimbăm întreg ansamblul tehnologic, încă de la intrarea în fabrică şi până la ieşire, dacă vrem să avem clienţi care să ne plătească mai bine şi să arătăm că avem un comportament occidental.

Maria Pârcălăbescu- Director General Maremod

Știri

ternică cu capital străin ia 20 milioane de Euro ca ajutor din partea statului, iar un IMM doar 200.000 Euro, cumulat pe 3 ani de zile.

Faţă de impactul salariului minim, orice alt confecţioner dacă şi-ar fi manifestat nemulţumirea, nu ar fi primit niciun răspuns de la Guvern dar, pentru că am ridicat această problemă prin intermediul FEPAIUS, Guvernul a fost obligat să ne răspundă în termenul legal. Că nu am fost mulţumiţi de răspunsul primit de la Guvern este una, dar dacă folosim aceste organisme asociative, cum este FEPAIUS, ca mijloace de comunicare în relaţia cu Statul, atunci vom putea fi luaţi în seama şi de Guvernele ce vor urma. Vreau să avem alături de FEPAIUS fabrici care au foarte mulţi angajaţi, producţie, capacitate şi potențial, aşa cum este RIFIL (export în valoare de 140 milioane de Euro/ an) , ca să avem cu adevărat un cuvânt de spus în relaţiile cu autorităţile. În acest moment, nu avem o problemă în relaţia FEPAIUS cu autorităţile, dar există o problemă de natură internă a relaţiei FEPAIUS cu mediul de afaceri, în care multe dintre firme ori nu cunosc rolul FEPAIUS ori nu îşi doresc condiţii de afaceri mai bune, pentru că nu ne susţin şi nu înţeleg că o organizaţie patronală puternică poate aduce beneficii întregii industrii. Credeţi că vreo organizaţie pa-

tronală din Germania sau Franţa, în discuţiile cu Guvernele lor, nu au un cuvânt de spus? Acolo nu există probleme ridicate de organizaţiile patronale la care să nu se găsească soluţii din partea autorităţilor, pe când la noi, Guvernul se consultă numai cu investitorii străini. De ce? Pentru că aceștia deţin 88% din capital şi atunci le sunt acordate toate facilităţile. Dacă nu ne unim, atunci nu avem nicio şansă!

Maria Pârcălăbescu Mă preocupă şi ar trebui să ne preocupe în mod concret cum reuşim să corelăm salariile oferite angajaţilor cu productivitatea muncii. N-ar fi o problemă să oferim 1500 lei dacă muncitorul ar avea productivitatea pe masură, dar ce te faci când oferi un salariu de 1200 lei iar muncitorul produce de 500 lei?

Anul acesta, în luna mai, am crescut salariile de la 900 lei la 1200 lei şi în societatea mea, ca şi în multe altele din ţară, sunt şi oameni a căror productivitate este scăzută. I-am chemat la o discuţie pe acei oameni care erau vizaţi de problema productivităţii (apoximativ 5060% din norma stabilită în fiecare lună) şi le-am explicat: “Ştii că până acum, de 5 luni de zile, ţi-am oferit 900 lei iar tu ai produs de 400-500 lei lunar. Acum eu trebuie să îţi ofer 1200 lei dar productivitatea ta rămâne aceeaşi”. Reacţia angajatului a fost genială: “Să știți că mă aşteptam să mă chemaţi.” Iar acest răs-

puns a devenit şablon şi pentru ceilalţi angajați. Consider că legislaţia trebuie reglementată şi noi, cei din industrie, trebuie să fim mai vocali, astfel încât să putem plăti salariile în raport cu munca prestată. Cu toate că 2016 a fost an electoral şi că Ministrul Muncii este un om care cunoaşte bine industria, ne-am fi aşteptat să existe mici reduceri de taxe astfel încât să putem oferi angajaţilor salarii mai bune, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Toţi suferim de pe urma lipsei personalului calificat. O soluţie bună ar fi accesarea de fonduri europene pentru IMM, cele de până la 249 de angajați, prin intermediul cărora să ne retehnologizăm capacităţile de producţie şi, totodată, să creştem imaginea industriei. Pentru asta trebuie, în primul rând, să avem capacităţi manageriale, să schimbăm întreg ansamblul tehnologic, încă de la intrarea în fabrică şi până la ieşire, dacă vrem să avem clienţi care să ne plătească mai bine şi să arătăm că avem un comportament occidental.

14

Multe dintre firme ori nu cunosc rolul FEPAIUS ori nu îşi doresc condiţii de afaceri mai bune, pentru că nu ne susţin şi nu înţeleg că o organizaţie patronală puternică poate aduce beneficii întregii Mihai Păsculescu, industrii.

Vicepreședinte Fepaius

elena stoica Cel mai mare câştig al zilei de astăzi ar fi dacă am recunoaşte cu toţii că industria are un deficit de imagine şi că ar trebui să ne unim, să acceptăm că avem nevoie de un sprijin real din partea cuiva care ştie să facă lucrul acesta şi împreună să susţinem această muncă, de schimbare a imaginii pentru că, iată, nu va fi uşor.

Toţi cei care producem confecţii facem eforturi foarte mari să ne menţinem capacităţile de producţie, pentru că unul din brandurile importante ale României sunt chiar capacităţile de producţie pe care noi le avem, în care noi am investit, le-am adus la standarde internaţionale. În afară de acestea, noi facem o adevărată politică socială faţă de condiţiile de muncă, oferind cu adevărat condiţii moderne.

Avem nevoie de specialişti care ştiu să arate imaginea adevărată a industriei noastre, pentru că noi suntem mult prea ocupaţi cu comenzile, cu managementul afacerii şi am lăsat pe ultimul plan ceea ce înseamnă de fapt rezultatul muncii noastre, tradus în respect şi demnitate.

De fiecare dată când, la televizor, se dau ştiri despre salariul minim pe economie pe ecran se derulează imagini dintr-o fabrică de confecţii, ca şi cum numai industria uşoară oferă aceste salarii mi-

nime. Dar sunt convinsă de faptul că industria noastră oferă, în acest moment, un salariu mai mare decât cel minim pe economie.

Astfel s-a ajuns ca nimeni să nu mai aibă încredere să se angajeze într-o fabrică de confecţii şi fac mari eforturi ca să explic că industria uşoară nu mai este dominată de acei lohn-işti care fac totul după şablon şi că noi, în afară de o materie primă pe care o primim de la compania contractantă, facem totul – tipare şi documentaţie tehnică, adoptam tehnologii de producţie şi metodologii tehnice, că nu mai facem demult lohn-ul în care primeam totul de-a gata.

Imaginea proastă a industriei, practic, nu ne aduce potenţiala forţă de muncă nouă... Simplificând, oamenii gândesc astfel: “nu te duce în industria uşoară, că ăia ne vând ca forţă de muncă ieftină.

Faţă de necesitatea învăţămantului profesional, constatăm că tinerii nu mai aleg clasele de industrie uşoară, deşi şcolile au în continuare această denumire. Peste tot sunt licee de industrie uşoară, dar care nu au clase de industrie uşoară! După părerea mea, viitorul şi moneda se bat pe acel învăţămant dual. Însă, cred că Ministerul Învăţământului şi Ministerul Muncii se dau deoparte, ar vrea ca noi, antreprenorii, să ne impli-

15

Avem nevoie de specialişti care ştiu să arate imaginea adevărată a industriei noastre, pentru că noi suntem mult prea ocupaţi cu comenzile, cu managementul afacerii şi am lăsat pe ultimul plan ceea ce înseamnă de fapt rezultatul muncii noastre, tradus în respect şi demnitate.

Elena Stoica – Președinte Asociația Confecționerilor din România căm şi să punem învăţământul la punct.

Dacă aşa stă treaba, o să o facem şi pe asta!

Eu am reuşit, împreună cu Inspectoratul Şcolar Vrancea şi cu un Liceu industrial din Panciu, să conving ministerele să reînfiinţeze două clase de industrie uşoară, oferindu-mă să le asigur partea de practică şi, pe cheltuiala noastră, elevii să înveţe meserii în fabrică unde le-am şi organizat un atelier special de practică.

Aceste doua clase de la Panciu au fost introduse după foarte multe drumuri şi foarte multă documentaţie adunată.

Astfel am dovedit că noi, cei din industria uşoară, eram singurii care avem nevoie de forţă de muncă în domeniu.

Cu toate acestea, copiii nu se prezentau la înscrierea în clasa a IX-a, deoarece la concurenţă cu acest liceu sunt şi alte școli în Focşani care pregătesc hairstylisti şi alte meserii, mai atrăgătoare pentru elevi. Norocul nostru a fost ca directoarea Liceului din Panciu, absolventă de industrie uşoară, a stat de vorbă cu mulţi dintre copiii care se pregăteau pentru clasa a IX-a şi a reuşit să îi convingă de viitorul acesteia.

Știri

Aș propune ca Fepaius, ca entitate, să acceseze fonduri europene, pentru finanțarea unui proiect de îmbunătățire a imaginii.

Constantin Ispir, Director General Ciserom

Constantin Ispir La Ciserom exportăm 40% din producție, 60% este dedicată pieței interne, am angajat o firmă de PR, care se ocupă de imaginea firmei, având în vedere că numele Ciserom este cunoscut de foarte multă lume, înseamnă că nu am investit degeaba, așadar îndemn fiecare firmă să investească în propria imagine, și în același timp să încercăm să facem imagine la nivel de ramură. Aș propune ca Fepaius, ca entitate, să acceseze fonduri europene, pentru finanțarea unui proiect de îmbunătățire a imaginii, căci niciodată nu o să reușim din fonduri proprii să finanțăm un proiect de imagine pentru întreaga ramură a industriei.

Consider necesar să ne asociem, să putem avea acces la clienți foarte importanți care să aducă un plus și imaginii industriei” Șerban Stratilă, Președinte Astrico Nord Est

La Businesstexin am încercat și vom continua să dezvoltăm proiecte care să contribuie la creșterea imaginii industriei Lucian Diaconu, noastre.

Businesstexin Lucian Diaconu Industria textile-pielărie are de rezolvat problema imaginii, confecționerii au admis că au nevoie de cineva care să ii ajute în comunicare, au nevoie de cineva care să stabilească o strategie de creștere a imaginii. Cu o strategie bine stabilită, cu un buget consistent, cu siguranță se poate schimba imaginea și poate percepția oamenilor. Imaginea industriei trebuie

Știri

construită și consolidată permanent, prin acțiuni și proiecte susținute atât individual cât și la nivel de grup de firme.

Noi, Businesstexin, lucrăm de peste zece ani la promovarea companiilor din industrie și implicit la promovarea industriei în ansamblu. Permanent am îmbunătățit publicația, am venit cu idei și acțiuni noi, unele au funcționat foarte bine, altele mai puțin, important este că vom dezvolta proiecte care să contribuie la creșterea imaginii industriei noastre. Ne preocupă ceea ce înseamnă NEW MEDIA și încercăm să dezvoltăm proiecte în acest sens, prin intermediul cărora putem să creștem audiența permanent și să reușim să depășim granițele de publicație specializată a industriei. „Prin aceasta, Businesstexin va ieşi din sfera cunoscută a firmelor şi personalităţilor din industria uşoară şi se va adresa și publicului larg consumator din România şi din străinătate. Este convingerea noastră că trebuie făcut un pas decisiv pentru prezentarea imaginii corecte a „industriei uşoare româneşti”, aşa cum e firesc într-o economie în plină dezvoltare şi în consonanţă cu nevoile şi convingerile decidenţilor din această ramură economică.”

16

Șerban strătilă Recomand companiilor din industrie să se asocieze, deoarece pot accesa resurse financiare care pot fi folosite în folosul membrilor. De exemplu, la Astrico, am reușit să înființăm un centru de mostrare unic pentru toți membrii clusterului. În acest fel se economisesc timp și bani. În cadrul clusterului am reușit o creștere a numărului de clienți prin sistemul comun de promovare și vânzare a produselor.

Întâlnirea de la Piatra Neamț s-a încheiat cu o vizită la Centrul de perfecţionare a personalului şi la departamentul de mostrare al Astrico Nord EST, precum şi la fabrica de producţie de fire – RIFIL. Până la o nouă întâlnire a membrilor FEPAIUS, confecţionerii au ca temă de gândire modalităţi de creştere a imaginii sectorului, dar şi a accesării de fonduri europene pentru realizarea de investiţii în capacităţile de producţie, astfel încât să poată trece la o nouă categorie de clienţi, cei care sunt dispuşi să plătească mai bine produsele lor.

17

Știri

Profil de companie

Povestea brandului „Gama” începe în anul 1991 într-un mic atelier manufacturier, în care trei oameni produceau 20 de cămăşi pe săptămână. După douăzeci şi cinci de ani, firma îşi desfăşoară activitatea într-o clădire de 2.500 de metri pătraţi, aflată în centrul Sibiului şi produce peste 130.000 de cămăşi pe an.

O

statistică dată publicităţii recent a arătat că din toate firmele înfiinţate în anii 90, doar 20% mai supravieţuiesc astăzi, iată deci, un „grup select” din care face parte şi compania sibiană. Firma „Gama” nu a urmat însă, calea clasică a companiilor de profil din România care s-au orientat aproape exclusiv spre lohn şi export. În loc să lucreze pentru străini, „Gama” a ales să producă pentru români,

sub propriul brand, chiar dacă acest lucru a însemnat alegerea drumului mai anevoios şi mai puţin sigur. După peste două decenii de luptă, pe o piaţă mereu în schimbare, numele „Gama” este astăzi un brand naţional. Şi-a câştigat poziţia de lider pe piaţa din România în producţia și distribuția de cămăşi şi cravate, pe segmentul mainstream.

Produsele firmei „Gama” sunt comercializate astăzi în aproximativ trei sute de magazine partenere din toată ţara şi, începând cu anul 2001, şi printr-un lanţ de nouă magazine proprii.

Frâiele afacerii au fost preluate de la

eveniment

25 ani de pasiune în slujba modei

Dorin Schiau de către fiicele acestuia Anca și Ina, împreună cu Alexandru Bârsan, care este și administratorul grupului de firme Gama.

18

„Istoria este scrisă de către învingători, împreună cu colegii mei din grupul „Gama” am depăşit dificultăţile şi ne-am dezvoltat permanent. Putem să revendi-

căm şi noi nişte rânduri în istoria pieţii de confecţii din România. Eu ştiu că aceste rânduri vor fi despre respectul faţă de lucrul bine făcut, despre parteneriat şi pasiune. De prea multe ori afacerile în România au fost asociate cu câştigul facil şi cu idealuri false. De prea puţine ori s-a vorbit despre munca intensă, despre loialitate şi respect. Eu asta am învăţat în cei 25 de ani, de la tata, de la partenerii noştri şi de la colegii mei. Şi pentru asta le mulţumesc” ne-a mărturisit Anca Schiau. Filozofia brandului „Gama” se conturează în jurul a trei repere. Este vorba despre calitate, diversitate şi inovaţie, repere înglobate în produse care ajung pe rafturile magazinelor la preţuri accesibile tuturor. Calitatea este urmărită în toate fazele producţiei, începând cu alegerea ţesăturilor şi încheiind cu ambalarea produsului. „Experienţa mi-a arătat că fiecare an vine cu noi provocări, oportunităţi, dar şi greutăţi. întreaga mea adolescenţă şi tinereţe s-a împletit cu istoria firmei Gama, iar drumul a fost unul intens, în care am investit încredere, efort şi pasiune. Atât realizările, cât şi greutăţile au oferit posibilităţi de a evolua şi construi noi strategii”, spune Ina Bârsan.

Pe lângă producţia de cămăşi, activitate coodonată de Anca Schiau, în cadrul grupului Gama se dezvoltă şi o activitate intensă comercială, prin magazinele multibrand prezente în Deva, Arad, Sibiu, Cluj Napoca, Timişoara şi Bucureşti, afacere de care se ocupă Ina Bârsan şi prin care comercializează în cea mai mare parte branduri româneşti.

Din primăvara trecută, compania a deschis un magazin în parteneriat cu brandul „Seroussi” pe zona pietonală din centrul istoric al Sibiului. „Rezultatele magazinului în primul an de activitate au fost peste așteptări, deși emoțiile deschiderii unui magazin într-o zonă pietonală au fost mari la început datorită faptului că în ultima vreme retailul se concentrează în special în marile centre comerciale” ne-a declarat Ina Bârsan.

Astfel că, ultimii doi ani au însemnat şi o creştere atât a cifrei de afaceri cât şi a profitului.

Gama se implică şi în diverse proiecte culturale și sportive astfel că, în 2016 a fost sponsor al Cupei României la Taekwon-do ITF, care a avut loc anul acesta la Sibiu, arbitrii şi sportivii primind

Văd la diferite evenimente sau pe stradă tot mai mulţi tineri eleganţi, bine îmbrăcaţi, purtând produse GAMA”

Anca Schiau

Anca Schiau, Ina și Alexandru Bârsan din partea partenerului „Gama” cămăşile şi cravatele ţinutelor oficiale.

Grupul de firme Gama a avut, în 2014, o cifră de afaceri de aproximativ 19 milioane lei iar în 2015 cifra de afaceri a grupului a însumat 20,5 milioane lei. Pentru 2016 cifrele sunt şi mai bune, cifra de afaceri depăşind 22 milioane lei. „Pentru anii următori suntem optimiști, dar prudenți. Creșterea economică a României din ultima perioadă ne dă încredere, însă perspectiva unei noi crize economice ne determină să fim atenți la fiecare detaliu și să ne îmbunătățim procedurile interne și modul de organizare, astfel încât nimic să nu rămână la voia întâmplării.” a declarat pentru

Businesstexin, Alexandru Bârsan, administatorul grupului de firme Gama.

Așadar, douăzeci și cinci de ani de pasiune în slujba modei s-au scurs la Gama, unul dintre cei mai importanți producători de cămăși și cravate din România.

Compania sibiană Gama are un trecut construit frumos dar și mai important este că privește cu încredere în viitor!

SC Gama SRL Sibiu, Str. Zidului Nr. 7 Tel: 0269 212 536 Email: gama@gamasibiu.ro Web: www.gamasibiu.ro 19

eveniment

Profil de ma na ge r Valerica Leonte, directorul general al RIFIL

Începând cu această ediție a catalogului Businesstexin, ne-am propus să vă prezentăm profile de companii și de manageri care prin acțiunile lor reușesc să crească imaginea industriei de textile-pielărie atât pe plan național cât și internațional.

Primul nume la care ne-am oprit justificat, credem noi, este RIFIL și managerul general al acesteia Valerica Leonte.

Doamna Valerica Leonte este, din septembrie 2000, directorul general de astăzi al companiei. După nouă ani de activitate în cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice din care 6 in functie de conducere ca sef serviciu, a acceptat invitaţia con-

RIFIL mi-a dat ocazia să văd că se poate și altfel

ducerii RIFIL de a schimba domeniul şi, din acel an, a ocupat poziţia de responsabil economic al companiei. A fost, de fapt, o întreagă epopee a staff-ului RIFIL de a o aduce pe tânăra economistă, care venea în control, să-şi pună în aplicare calităţile şi profesionalismul într-o poziţie de conducere la una dintre cele mai importante companii din industria uşoară românească. Ion Strătilă, preşedintele consiliului de administraţie şi Luigi Bodo, vicepreşedinte, cei doi “grei” ai companiei, i-au fost, şi încă mai sunt, adevăraţi mentori şi exemplu de muncă şi colaborare neîntreruptă de zeci de ani, care au purtat firma prin istoria zbuciumată a anilor postdecembrişti până astăzi. “O moştenire grea, dar frumoasă”, după cum declara doamna director-general redactorului nostru. “Eu, de RIFIL, de exemplu, am auzit prima dată la școală, la Geografie, când învățam despre cele

scurt istoric În termeni oficiali, povestea RIFIL a început în 1973, cu Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 252 din 24 aprilie, prin care se aproba constituirea Societăţii mixte româno-italiene RIFIL cu sediul în Săvineşti, prima societate mixtă cu partener occidental din blocul comunist. Actul a fost semnat de Emilio Falco, din partea firmei ROMALFA din Italia și de Valeriu Momanu din partea României. Acum, cei 550 de salariați de pe platforma Săvinești sunt doar o parte a familiei RIFIL. Filaturile de la Câmpulung Moldovenesc și Dorohoi, care sunt puncte de lucru, au 165 salariati împreună, la NOVAFIL Gura Humorului sunt 149, iar la Botoșani, la ROLANA TEX încă 312. Portofoliul de produse cuprinde de la cunoscutele fire acrilice tip lână, la cele tip bumbac și la firele naturale 100% lână sau în amestec cu acril, până la mai puțin cunoscutele fire chenil pentru tapițerii pentru industria auto și a mobilei. Firma vinde în 26 țări în principal în Europa dar și in Asia, America de Nord, Australia.

industrie

20

5 firme cu capital mixt din România. Nu știam la momentul respectiv că RIFIL are numărul 1 la Ministerul de Finanțe. Pe vremea lui Ceaușescu am lucrat puțin în fabrici și era cu totul diferit. După aceea, în calitate de inspector fiscal la Finanțe, am fost în fabrici și la agenți economici, dar am vazut totul din punctul de vedere al controlorului, nu al lucrătorului. În sinea mea mă temeam de a fi contabilșef la o fabrică. Erau probleme, era șomaj și mă gândeam ce fac când vin oamenii și cer bani de salarii, iar eu nu am. RIFIL mi-a dat ocazia să văd că se poate și altfel.

Lucra dintotdeauna într-un sistem capitalist și era cu totul altceva. N-am dus niciodată lipsă de nimic, nu mi-am pus problema că n-am cu ce plăti salariile la oameni, furnizorii, obligațiile bugetare etc. Practic, noi nu avem datorii neplatite la scadență. În schimb, alții au o mulțime de datorii la noi”, a continuat Valerica Leonte.

Dacă nu ești vizibil în comunitate, nu este în regulă.

Acum, la maturitate profesională, doamna Leonte este convinsă că viitorul ei înseamnă RIFIL, compania care a consacrat-o ca o persoană puternică şi influentă în lumea afacerilor şi în comunitate. Și asta pentru că “valorile RIFIL sunt Etica și Respectul. Etica în tot ceea ce întreprindem, pe toate planurile, inclusiv social și comunitar și respectul pentru oamenii cu care lucrăm fie că sunt proprii salariați, colaboratori, furnizori, clienți, autorități.

Cea mai mare realizare este de a fi fost și de a fi încă, un punct de referință pentru multe familii din Piatra Neamț si din împrejurimi. Când Rifil a început să producă, au fost angajați tineri care abia terminaseră școala, care apoi și-au construit o fami-

Misiunea societății nu o considerăm aceea de a face bani ci cea de a crea posibilitatea de succes. lie și mai târziu și copiii lor au început să lucreze în fabrica noastră. Cei mai mulți dintre primii salariați sunt deja la pensie.

Prin urmare au petrecut toată viața lor de muncă la Rifil. Conducerea Rifil și toți angajații, lucrăm într-un climat de mare responsabilitate, care are ca obiectiv o activitate constantă de cercetare și dezvoltare a proceselor de producție, până ce am ajuns la un grad de excelență și de performanță care ne permite să fim luați drept exemplu chiar și de competitorii noștri internaționali.

Misiunea societății nu o considerăm aceea de a face bani ci cea de a crea posibilitatea de succes. Aceasta cuprinde totul.

Succesul este dovedit de faptul că de

la 3000 tone/an producție am ajuns la 21.000 tone/an, de la o fabrică am ajuns la 5, de la 450 salariați am ajuns la peste 1000, de la un facturat de 13 milione dolari la un facturat de 130 milioane de euro, vorbind de grupul Rifil. Acționarii noștri prin CA și conducerea societății s-au concentrat pe investiții industriale și consolidarea patrimoniului lucru care a făcut ca succesul nostru să fie posibil.”nea declarat Valerica Leonte.

Este vorba, am adăuga noi, şi de un sentiment de mândrie al apartenenţei la o

companie puternică ce a cunoscut managementul de tip capitalist încă din anii comunismului şi care s-a menţinut în topul firmelor româneşti prin competenţa, seriozitatea şi spiritul unor oameni deosebiţi care dau încrederea angajaţilor că “n-or să fie dați afară, n-or să rămână fără salarii și că se pot baza pe ziua de mâine. Atunci, normal, se simt în siguranță și lucrează mai bine. Noi am încercat să le creăm condițiile necesare de muncă și de viață”, spune cu siguranţă directorul general al RIFIL, Valerica Leonte.

Din această perspectivă, doamna diRifil a achiziționat 40 de paturi – chiar dacă noi nu oferim produrector-general a continuat tradiţia inMaternității din Piatra Neamț sele noastre direct consumatorilor, stituită cu ani în urmă a companiei de n-avem magazin – nu e în regulă. Si a se implica activ în viaţa comunităţii asta nu doar prin campanii publiciîn general şi a cetăţenilor în particutare. Nu cred că au fost persoane lar. Simţul de răspundere socială este care să vină la noi cu o problemă puternic la o companie de anverguimportantă, gravă și care să plece ra RIFIL şi asta se vede în acţiunile fără să primească un cât de mic umanitare, în sponsorizarile facute ajutor. Oamenii pot fi de calitate, şi în alte acţiuni concrete prin care dar degeaba sunt de calitate dacă aceasta întoarce oamenilor o parte nu au cu ce să facă. Atunci, cinedin bogăţia creată. Este o relaţie ce va trebuie să-i ajute, cât de puțin. durează în pofida greutăţilor ecoDacă alții văd că a dat RIFIL, poate nomice prin care a trecut ţara şi, implicit, compania. “Pentru se gândesc să dea și ei. Să fim și o putere a exemplului penmajoritatea, pentru economie, au fost ani grei. Puțini sunt cei tru alții. Așa am sponsorizat și spitalul, licee, școli și grădinițe, care s-au gândit să rupă din ce aveau ca să mai dea și la alții. echipa de volei masculin, echipa de fotbal, teatrul, alpinisNoi mergem pe principiul că dacă nu ești vizibil în comunitate mul”, a mărturisit Valerica Leonte.

21

industrie

Tehnologia

în slujba modei Materialele textile imprimate digital au devenit materie primă curentă pentru industria modei. Acest lucru se datorează unui nou concept de business, îmbrăţişat de tot mai multe companii, întâlnit sub titlul de „Mass customization”. Acesta îşi doreşte să rezolve nevoia de a ne face remarcaţi ca indivizi dar având aceeaşi eficienţă în producţie ca şi în cazul producţiei în masă.

A

vantajele aduse de tehnologia de imprimare digitală, mai ales în ceea ce priveşte libertatea de a realiza cele mai spectaculoase designuri, corelate cu scăderea costurilor de producţie, au dus la creşterea ponderii materialelor textile imprimate digital în totalul imprimeurilor folosite în industria modei şi a articolelor sportive.

Pentru a utiliza pe o scară largă potenţialul imprimării digitale a textilelor, această tehnologie trebuie integrată într-un flux de producţie asistat sau realizat de unelte digitale şi în celelalte etape de transformare a ţesăturii într-un obiect de vestimentaţie.

Aceste unelte sunt cu atât mai necesare în cazul aplicaţiei de print în tipar (“print in pattern”), cea mai interesantă utilizare a printului digital, dar şi cea care ridică cele mai multe provocări.

industrie

Vă vom prezenta în cele ce urmează soluţiile hardware din portofoliul Mons Medius şi pe cele software dezvoltate de firma Gemini CAD Systems care împreună constituie răspunsuri la aceste provocări. În faza de design partea dificilă constă în

22

corelarea rapidă şi eficientă a elementelor de design pe toate piesele tiparului şi apoi în gradarea tiparului cu designul inclus.

Imprimarea materialului va fi făcută nu pe întreaga suprafaţă a materialului în rolă, ci numai în zonele ce urmează să

facă parte din obiectul de îmbrăcăminte, fapt ce conduce evident la o economie de cerneală şi la pregătirea următoarelor etape de prelucrare.

Pentru optimizarea consumului de material este necesară o etapă de aranjare a tuturor pieselor de imprimat pe suprafaţa rolei de material, etapa realizată în mod automat de către modulul software de nesting oferit de Gemini.

Urmează apoi exportul fişierului de print cuprinzând aşezarea optimizată a pieselor şi grafică aferenta acestora, operaţiune realizată în mod automat (fapt ce constituie o premieră mondială!) de către pachetul de software Gemini.

După partea de imprimare urmează o nouă provocare, ridicată de necesitatea tăierii după tipar a materialului printat.

Tăierea manuală este o soluţie doar în cazul unicatelor sau a seriilor foarte mici,

iar la capătul opus debitarea automată în straturi multiple impune încă 2 etape laborioase: una de aranjare a straturilor de material crud în etapa de croire şi mai apoi etapa de imprimare a reperelor tăiate şi sortarea lor, etapă care necesită o componentă logistică impresionantă şi implică un consum foarte mare de resurse umane.

Considerăm că soluţia optimă, care se impune în acest caz este cea automată, ce consta într-un cutter pentru un singur strat, dotat cu sistem optic de recunoaştere a tiparului, iar aici soluţia integrată: cutter Zünd dotat cu sistemul Gemini VisionCUT are performanțe inegalabile.

Fabricate în Elveţia, cutterele Zünd sunt renumite pentru precizie, viteza de lucru şi fiabilitate. Tăierea într-un singur strat înseamnă o schimbare de paradigmă pentru ceea ce înseamnă acum “camera 23

de tăiere” a unei fabrici de confecţii.

Dezavantajul unei astfel de soluţii este că la un moment dat se taie un singur strat de material textile în loc de 20 – 50 de straturi în cazul multi-ply.

Avantajele însă, sunt multiple şi sunt decisive pentru succesul aplicaţiilor de print în tipar: - În primul rând, viteza sculei de tăiere este de peste 5 ori mai mare decât viteza de înaintare a cuţitului de la sistemele multistrat; - În al doilea rând, materialul de tăiat este preluat în mod automat direct din rolă, fără etapă de spănuire necesară la sistemele multistrat; - Spaţiul ocupat de un cutter Zünd este mult mai mic decât al unui sistem multistrat; - Recunoaşterea formelor imprimate (a tiparului) este efectuată în mod automat, fără intervenţia operatorului uman, iar precizia de tăiere este foarte bună; - Reperele ce urmează a fi tăiate vor fi încadrate cu o aplicaţie specializată – Gemini Auto Marker fapt ce conduce la importante economii de material.

Sistemul de recunoaştere VisionCUT lucrează cu acelaşi marker, creat anterior în etapa de preproductie cu ajutorul aplicaţiei Gemini Auto Marker din care a rezultat şi fişierul grafic pentru imprimarea rolei de material. Folosind aceeaşi sursă de fişier pentru tăiere şi pentru imprimare, putem opta pentru tăierea materialului la dimensiunile exacte ale tiparului sau pentru tăierea după conturul graficii imprimate. În acest din urmă caz, designul imprimat este urmărit în mod exact, dar pentru a obţine dimensiunile corecte ale piesei trebuie să ţinem cont în faza de proiectare a tiparului de distorsiunile posibile ale materialului în cursul procesului de imprimare.

Soluţiile de imprimare digitală, de design şi proiectare asistate de calculator şi de debitare automată cu recunoaşterea formelor sunt unelte puternice şi pot constitui un atu al firmelor de confecţii care doresc să realizeze produse cu valoare adăugată mare.

Sc Mons Medius Investments Srl Str. Siriului nr. 60A, Sector 1, București Telefon: +40 21 2322481 Fax: +40 21 232 06 29 E-mail: info@printere-textile.ro www.printere-textile.ro

industrie

Favior Vidra de la legendă la dispariţie A

fost odată”... Aşa ar putea începe istoria oricăreia dintre fabricile din România care şi-au găsit sfârşitul în epoca revenirii la capitalism, la o economie de piaţă care şi-a devorat capitalul moştenit dintr-o altă vreme. Şi, pentru că unii au simţit nevoia să explice de ce „a fost odată” şi nu mai e, s-a explicat că industria românească din comunism era supra-dimensionată, energofagă, neprofitabilă şi aşa mai departe. Astfel se face că astăzi nu mai există un sector al industriei care să nu fi fost văduvit de capacităţi de producţie altădată funcţionale, pentru că, nu-i aşa, de undeva trebuia început un capitalul nou, privat. Prin distrugerea celui deja existent, pentru ca pe ruinele sale să construim buticuri din care să cumpărăm produsele străinilor, nu pe ale noastre ori vile somptuoase şi ansambluri de locuinţe...

Un caz aparte îl constituie fabrica „Vidra” de la Orăştie, primul producător industrial de blănărie şi pielărie din România. Povestea fabricii începe de la un om simplu, pe numele lui Ioan Secheli, fiul unui muncitor tăbăcar din oraşul Hunedoara, născut la 1887, care prin propriile puteri a deschis un mic atelier de blănărie şi cojocărie în anul 1918 la Orăştie. Despre iscusitul blănar

„

Istorie

Ioan Secheli şi despre istoria fabricii sale până în anii comunismului aflăm din Monografia „VIDRA – Orăştie” scrisă de Petru Baciu, un document al vremii „puterii populare” care nu putea trece cu indiferenţă peste începuturile primei fabrici de prelucrare a blănurilor şi a pieilor de la noi. Figura lui Ioan Secheli este evocată în Monografie într-un mod neaşteptat de favorabil pentru o carte din timpul comunismului. „Născut în 1887 în Hunedoara, dornic de aventură şi de viaţă de boem, dar şi să înveţe mai bine me-

Dezvoltarea cea mai pronunţată a avut loc după 1967 şi mai ales cu progresul tehnologic de după 1970.

serie, pleacă în acel “Wanderkraft” (călătorie de boem), asemenea multor tineri din vremea sa. A lucrat rând pe rând la Lugoj, Timişoara, Budapesta şi Viena. A plecat apoi în Germania şi a lucrat în oraşele Leipsig, Berlin, Koln, ziua în atelier, seara în şcoli special de meserie. Şi-a continuat apoi drumul la Bruxelles, Paris şi Londra, totalizând 15 ani petrecuţi în aşa-zisul Wanderkraft.

A fost angajat ca blănar la mai multe firme din Paris, Londra şi din alte oraşe ale Europei, printre care cea a lui Carl Debus din Markranstadt” – „VIDRA – Orăştie”, pag.14. Iată ce interesant este felul în care se pregăteau în meserie 24

tinerii de acum o sută de ani, încât exista obiceiul de a pleca în lume cu anii, pentru a deprinde tainele ei muncind şi învăţându-i tainele prin ţări străine.

Era un obicei al începuturilor revoluţiei industriale din Europa Occidentală, care spune multe despre seriozitatea cu care tinerii învăţau o meserie.

Dar să revenim la întreprinzătorul nostru, Ioan Secheli. În 1922, dornic de a-şi extinde activitatea atelierului, Secheli a cumpărat o casă cu grădină de la Reuniunea Meseriaşilor din Orăştie (un fel de organizaţie patronală), unde mai târziu şi-a construit viitoarea sa fabrică.

Noua clădire pe care a construit-o avea tăbăcărie, sală de înnobilare a blănurilor (pieptănat, tuns şi călcat), uscătorie şi atelier de confecţii. Afacerea s-a dezvoltat treptat, Secheli angajând tot mai mulţi tineri din împrejurimi pentru a le pune în mână meseria de blănar. Şcoală de meserie, calificare la locul de muncă pentru un număr de 30 de tineri în 1942, ceea ce spune multe despre puterea economică şi viziunea fiului de tăbăcar hunedorean ajuns antreprenor iscusit. În 1938 atelierul devine fabrică, proprietarul certificând acest fapt şi prin denumirea nouă ce i-a dat-o: “Ioan Secheli - Prima fabrică sistematică de blănuri”. Dezvoltarea noii fabrici a mers, în pofida anilor negri de război ce au cuprins Europa, până la naţionalizarea din 1948, când numele lui Ioan Secheli dispare, cum e şi firesc, din Monografie. În anii „puterii populare” ce au urmat, fabrica, devenită „VIDRA – Orăştie”, s-a dezvoltat permanent şi a trecut la

creşterea şi diversificarea producţiei, conform planurilor cincinale ale vremii. Acum, „VIDRA” avea contracte de livrare a produselor sale în Austria, Elveţia, RFG, Luxemburg, Olanda, Belgia, Franţa, Anglia, Suedia, SUA, Danemarca, Canada. Materia primă nu mai era doar de provenienţă românească, ci, începând din 1970 se importau piei din Liban, Grecia, Cipru, Mongolia, Tunisia, Australia şi Noua Zeelandă.

Treptat, „VIDRA” a devenit cea mai mare întreprindere de blănuri din ţară. Firma a cumpărat şi a prelucrat piei crude de ovine, karakul, nurcă, vulpe, nutrie, dihor şi veveriţe. La aceste

reorganizare judiciară, pentru ca mai apoi să intre în insolvenţă. Cauzele au fost căutate şi explicate de unii şi de alţii ba în concurenţa tot mai puternică a micilor producători şi a importurilor mai ieftine din Turcia, China şi Grecia, ba în dispariţia tăbăcăriilor de la noi şi necesitatea cumpărării de piei de calitate din Italia la preţuri foarte mari, ba în creşterea cererii pentru blănurile sintetice la nivel european. Una o vom adăuga noi, din experienţa celorlalte cazuri de firme-foste intreprinderi socialiste privatizate: interesele crescânde ale mafiilor imobiliare, pentru care valoarea terenului de sub fabrici şi uzine este întotdeauna mai mare faţă de in-

activităţi s-a adăugat cea de confecţionare de haine, jachete, căciuli, huse auto, mănuşi şi alte articole din blană precum şi o serie de echipamente de protecție. Până în 1967, producţia şi profitul au crescut deja de peste zece ori față de perioada de început, Vidra ajungând înainte de anii ‘80 cea mai mare intreprindere de blănuri din ţară.

Dezvoltarea cea mai pronunţată a avut loc după 1967 şi mai ales cu progresul tehnologic de după 1970.

După Revoluție, din Întreprinderea de Blănuri „VIDRA” – Orăştie s-a constituit SC Favior & Vidra SA Orăştie prin preluarea integrală a patrimoniului şi, odată cu asta începe şi declinul fostei glorii a industriei confecţiilor din blană.

La începutul anului 2007 Favior Vidra avea deja datorii de aproximativ 5,5 milioane de euro şi intra în proces de

teresele naţionale! Aici se poate vedea şi contribuţia patronatului, acţionariatului care are interese economice directe şi imediate, nicidecum o privire de ansamblu şi în perspectivă a economiei locale şi naţionale.

Evident a existat cineva care a încercat să redreseze fabrica, dar nu e suficient ca cineva să fie bineintenționat, e greu să te lupți “cu sistemul” si cu diversele „grupuri de interese”. Situația la Vidra Oraștie în continuare este înclâcită, acum există pe rol proces intentat 25

de nepotul fondatorului fabricii Ioan Secheli, care revendică o parte din patrimoniul fabricii, pe care statul l-a vândut între timp altor persoane.

O parte din patrimoniul fostei fabrici a fost cumpărat de către un fost angajat - în persoana lui Ioan Giurgiu -, care s-a înscris la licitație tocmai pentru a duce mai departe tradiția a ceea ce a însemnat odată Vidra Orăștie. Acesta deține firma Prod Com Vidra Oraștie, ce își desfășoară activitatea într-o clădire din incinta vechii întreprinderi.

Oricum ar fi, adunând toate aceste cauze, nu putem să nu remarcăm ceva care poate scăpa din vedere la o privire fugară a situaţiei: economia naţională a scăpat de sub tutela statului, dar şi din preocupările sale de protejare a intereselor naţionale. Trăim într-o societate capitalistă fundamental deosebită de celelalte din Uniunea Europeană prin dezinteresul vădit, constant şi triumfalist al tuturor guvernărilor postdecembriste care blamează independenţa agenţilor economici privaţi, chiar şi faţă de nevoia de ajutor din partea guvernului şi a instituţiilor de stat care ar trebui să ocrotească interesele capitalului românesc.

Aşa ia sfârşit una din poveştile frumoase ale antreprenoriatului român, de la un fiu de tăbăcar care a învăţat meserie şi a înfiinţat o fabrică, la întreprinderea furată de regimul comunist şi dezvoltată de un stat interesat economic faţă de capitalul românesc, până la o firmă privatizată care caută cu disperare să subziste într-o reţea obscură de interese la fel de private, ce nu au nici o legătură cu cele naţionale. Iar noi asistăm neputincioşi la distrugerea economiei noastre în numele intereselor capitalului privat.

Care numai românesc nu este.

Istorie

Ajutorul guvernului ne face competitivi?

Industria textilă, care anul trecut a exportat mărfuri în valoare de 5,7 miliarde de euro, plasându-se astfel pe locul al doilea la nivel național după construcţiile de maşini şi de piese auto, are nevoie de reduceri consistente ale unor impozite atât de la angajator, cât şi de la angajaţi.

I

ndustria de confecţii textile românească trebuie să primească imediat sprijin din partea guvernului, aşa cum acesta a făcut cu industria IT, crede Cătălin Iordache, managerul Rivertex Project. În opinia omului de afaceri, guvernul poate ca, prin măsuri legislative, să contribuie la creşterea veniturilor angajaţilor întro ramură industrială în care salariile sunt printre cele mai mici din ţară.

Ori, tocmai aici e un paradox al economiei româneşti: în această industrie a confecţiilor textilelor competitivitatea, ca de altfel în aproape toată economia României, este dată de costul redus al forţei de muncă. “Cei care vor să colecteze bani la bugetul consolidat trebuie să conștientizeze faptul că, dacă firmele românești de confecții își vor pierde atractivitatea în fața partenerilor externi, se vor alege cu 200.000 de șomeri preponderent femei care reprezintă în cele mai multe cazuri stâlpul și factorul de coeziune al familiilor lor. În Moldova, care este prin excelență o societate matriarhală și în care industria textilă este principalul angajator, dispariția contractelor externe ar fi un dezastru social înainte de unul financiar”, opinează Cătălin Iordache.

Guvernul trebuie, deasemenea, să ajute întreprinzătorii mici şi mijlocii cu subvenţii pentru deplasarea şi participarea cu brandurile lor la târgurile şi expoziţiile internaționale, mai crede Iordache. “Mărcile românești sunt puține și firmele care au găsit în mod surprinzator resurse să le promoveze au de exemplu nevoie de ajutorul statului pentru a participa la expozițiile importante de profil din străinătate.

Industrie

Asta deoarece plata câtorva mii de euro pentru un stand sau cheltuielile de deplasare sunt costuri insurmontabile pentru companiile mici sau mijlocii”, spune antreprenorul.

Ideea că: “industria textile-pielărie are nevoie de ajutorul statului”, este la fel ca şi cum toate industriile din România au într-un fel sau altul nevoie de ajutorul statului, este adevărat că dacă unele societăţi comerciale din domeniu s-ar închide, atunci statul ar avea o problemă, din contributori nişte sute, mii sau zeci de mii de angajaţi devin asistaţi sociali şi statul

Mărcile românești sunt puține și firmele care au găsit în mod surprinzator resurse să le promoveze au de exemplu nevoie de ajutorul statului pentru a participa la expozițiile importante de profil din străinătate.

trebuie să plătească ajutor de şomaj, numai că eu ca jurnalist specializat pe industria textile-pielarie nu văd lucrurile aşa. Dacă totuşi guvernanţii chiar ar dori să facă ceva concret, atunci poate ar trebui scăzute câteva procente din contribuţiile lunare la salarii şi în cele mai multe din cazuri, aceste procente aşa zise câştigate se vor duce către plata salariatului astfel crescându-i acestuia venitul lunar.

Dacă totuşi, o societate comercială şiar închide porţile azi, de mâine o alta din regiune poate absorbi toată forţa 26

de muncă, deoarece în acest moment industria are nevoie de angajaţi mai mult ca niciodată.

Apoi, prezența la târguri de profil din străinătate pe cheltuiala statului, s-a tot făcut până acum, este drept deficitar ca și mod de organizare și știm bine de ce, am tot vorbit de acest subiect. În paginile catalogului Businesstexin am tot semnalat faptul că prezenţa multora dintre expozanţii români la aceste evenimente internaţionale nu a adus mai nimic benefic, în sensul comenzilor noi aduse, iar firmele mici şi foarte mici, aproape că se deplasează degeaba, mulți dintre expozanți s-au intors nemultumiți, insă și această nemulțumire spune multe… practic ne arată unde ne aflăm și unde mai avem de lucrat. Eu aş îndemna pe producătorii români fie mari sau mai mici sau pe designeri și tinerii absolvenți să se uite atent asupra pieţei româneşti, să îşi găsească o nişă şi să se adreseze acesteia. În timp ce firmele româneşti îşi propun să cucerească vestul pierd o piaţă foarte bună, piaţa românească, care practic este cucerită extrem de uşor de marii retaileri ce acţionează în Europa. În ultima vreme, am tot văzut încercări de intrare pe piaţă ale multor tineri, unii aproape de la zero, care vor să producă pentru piaţa internă,

numai că, ceea ce înseamnă construirea unui brand şi creşterea numărului de clienţi se face cu răbdare şi într-un timp mai îndelungat în ziua de astăzi, decât cu zece ani în urmă, dar se poate, eu chiar cred că se poate! În ceea ce priveşte LOHNUL, acesta trece la o nouă etapă, în care acesta înglobează şi plus valoare nu numai forţa de muncă ieftină!

Eu cred că industria textilă nu moare ci doar se află într-un process de schimbare, dar dacă tot s-a vorbit de o intervenţie a statului, aş vedea-o în ajutorarea celor ce vor să investească în industria primară, căci dacă industria românească de textile-pielărie suferă, atunci acesta este segmentul care îşi reflectă din plin lipsa de performanţă. Astfel producătorii români sunt obligaţi să se aprovizioneze din afară cu materii prime la preţuri mai mari, deoarece pe lanţ intervin şi intermediarii astfel încât, preţul final al unui produs după procesul de producţie este mai mare şi de multe ori nefiind competitiv

pe piaţă. Iată de ce în perioada creșterii de taxe, cum a fost cazul creşterii Tvaului la 24%, în 2010, (îmi aduc aminte că această decizie a fost luată pe 24 iunie, fix în perioada în care noi Businesstexin realizam prima ediție a targului RFTB, și toți expozanții dar și vizitatorii nu știau ce e de făcut și nu realizau ce se va întâm-

pla pe mai departe), a crescut evaziunea fiscală, nu că aşa şi-ar fi dorit companiile, ci practic preţurile au crescut şi forţa de cumpărare a scăzut, astfel că multe firme au fost obligate să găsească soluţii de supraviețuire, de multe ori la limita legii şi chiar în afara aceasta!

Lucian Diaconu

STIHL se lansează în designul vestimentar

S

TIHL, cel mai mare producător de motoferăstraie la nivel mondial, a lansat propria linie de îmbrăcăminte, formată din tricouri, şepci, hanorace, jachete şi accesorii, dar şi din jachete, veste, şepci, căciuli, genţi şi rucsace, adresată tinerilor cu un spirit urban puternic. Totul a pornit de la imensa popularitate a brandului STIHL, care, după unele aprecieri, spune că, în România, utilizatorii produselor sale sunt peste 500 de mii, ceea ce constituie o bază foarte consistentă de construire a unui public şi pentru acest tip de produse. Astfel, compania a dezvoltat o linie de îmbrăcăminte, accesorii şi gadget-uri pentru fani. Apoi, odată cu dezvoltarea disciplinei STIHL Timbersports, au fost concepute colecţii de îmbrăcăminte înnoite anual pentru fanii sportului. Având la bază această experiență, noua linie

Urban Lumberjack se conturează firesc în activitatea companiei, fiind practic o modalitate autentică de exprimare a valorilor şi principiilor STIHL. Dacă în cazul lumbersexualilor vorbim de o serie de principii vestimentare care vin din aceeaşi zonă, mai mult sau mai puțin natural, în cazul Urban Lumberjack evoluţia stilistică şi funcțională este una

27

mult mai autentică, fiindcă este generată tocmai de un producător de motoferăstraie. Funcţionalitatea, inovaţia, masculinitatea sunt principii pe care producătorul STIHL le are asumate direct din viaţa tăietorilor de lemne, cum este firesc. Deci, tinerii care vor să fie cu adevărat originali şi unici pot apela la o vestimentaţie de tip Urban Lumberjack, mai ales că aceasta se adresează, în premieră, şi femeilor.

Publicul - ţintă al colecţiei Urban Lumberjack sunt tinerii nonconformişti care vor altceva decât ce există acum pe piaţă şi care vor să se evidenţieze printr-un stil pe care nu-l poţi contura din îmbrăcămintea pe care o găseşti foarte uşor, în mall-ul cel mai apropiat.

Hainele pot fi achiziționate din magazinele STIHL, din toată ţara, dar pentru asta tinerii au de parcurs o adevărată probă de căutare a acestora. O altă provocare marca STIHL.

Industrie

Topul firmelor din industria textilă

cu cele mai mari datorii la stat

F

irma Padroconf din Constanța, se ocupă cu comerțul cu confecții textile și a funcționat în Portul Constanța. Compania a aparținut italiencelor Agostina Padronaggio, din localitatea Gibellina şi Paola Mauceri, din Castelvetrano. În 2012 a fost cedată unui cetățean din Galați și a unuia din Republica Moldova. Societatea are datorii la bugetul de stat de aproximativ de 3,4 milioane de euro.

Următorul datornic de pe listă este Jolidon, producătorul brandului de lenjerie intimă cu acelaşi nume, cu datorii la bugetul de stat de 2,8 milioane euro (12,67 milioane lei plus penalizări de 9,9 milioane lei). După 23 de ani de la înfiinţare, anul trecut Jolidon a intrat în insolvenţă după ce acumulase datorii de aproape 60 de milioane de euro. Tot anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 10 milioane euro, în scădere cu peste 45% faţă de anul anterior.

Următoarele poziţii în topul celor mai mari zece datornici sunt ocupate de Areca Bucureşti, firma care exporta 95% din producția de haine în Marea Britanie, Italia, Olanda, Franţa, Norvegia şi Belgia, cu datorii de 1,5 milioane euro (6,7 milioane lei plus penalizări de 5,9 milioane lei) şi de Kira Group, fabrica de confecţii a omului de afaceri Samir Sprînceană. Aceasta este în faliment şi are datorii de 1,2 milioane euro (5,3 milioane lei plus penalizări de 3,7 milioane lei).

Firma Algenia Confex din Sibiu, a intrat

Jolidon, Cluj-Napoca

analizĂ

Mondex SA din Sibiu, companie care anul acesta a intrat in faliment, după aproape şapte ani de la pronunţarea insolvenţei, are cele mai mari datorii la bugetul de stat de 3,7 milioane euro ( 16,39 milioane lei plus penalizări de 601.000 lei).

Firma, care aparţine fraţilor Călin şi Virgil Vîrcolacu, produce ciorapi prin Mondex Producţie, are o retea de peste 60 de magazine prin compania Mondex Retail, dar şi distribuitorul Mondex Distribuţie şi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 10.000 euro ( 45.422 lei).

în faliment cu o datorie la bugetul de stat de peste 1,3 milioane de euro.

Trade Tex Impex Iași, cu datorii de 800.000 euro (3,7 milioane lei), Tricotaje Ineu SA, fabrica pe care Jolidon a achiziţionat-o în 2007, cu datorii de 700.000 euro (3 milioane lei), Etiss Confexim din Ploieşti, care produce haine în sistem lohn pentru Marks & Spencer’s şi Tesco, dar şi River Island, Top Shop, ASOS, Debenhams, Dorothy Perkins, cu datorii de 700.000 euro (3,14 milioane lei) şi Romanoexport Industry din Oradea cu datorii de 700.000 de euro (3 milioane lei) completează lista datornicilor din industria textilă. Firma Geo Moda Fashion din Urziceni, are datorii la buget în valoare de 600.000 de euro ( 2,7milioane lei) completează lista datornicilor din 28

industria textilă. Evident, sunt multe companii din industria textile-pielărie care au datorii către bugetul statului, însă ne-am oprit în acest material doar asupra acelora care au datorii consistente.

Mondex, Sibiu

Fabricile de confecţii „lohniste”

aduc muncitori din Sri Lanka Lohnul a ajuns să nu mai fie profitabil pentru multe firme producătoare de confecţii textile, nici chiar cu contracte luate „la prima mână”, crede Ciprian Rusu (foto), asociat la Rusdan Conf, fabrică din Câmpia Turzii, ce are 83 de angajați, și face parte din grupul de firme RCE Grup, care are în total peste 120 de angajați.

D

upă cinci ani profitabili, întreprinzătorul turdean se teme că ar putea intra într-o perioadă neagră de pierderi, lipsa personalului calificat fiind cea mai importantă cauză. Soluţia?

Conducerea firmei a hotărât aducerea unor muncitori din Sri Lanka.

Mişcarea nu este singulară, în prezent în România mai multe fabrici de confecţii au muncitori străini din acele ţări asiatice în care salariul este de sub 100 de dolari, printre care şi Sri Lanka, una din cele mai sărace ţări din regiune.

Interesant este că majoritatea acestor companii produc în sistem lohn, nu au o producţie proprie care să le asigure venituri consistente şi nici în viitor nu întrevăd schimbarea acestei situaţii. Este adevărat, situaţia lipsei personalului calificat este o mare problemă, iar muncitorii din ţara asiatică sunt recunoscuţi ca profesionişti în acest domeniu. “Sunt oameni calificați, care vor să câștige o pâine. Este greu, în condițiile în care marea majoritate a tinerilor de prin oraș sprijină gardurile. Și, cu toate plățile, tot ieșim mai bine decât cu dările pe care le plătim statului pentru angajații locali”, spune Ciprian Rusu.

Soluţia găsită de managerul fabricii din

Câmpia Turzii, de a completa necesarul de 100 de muncitori cu cei veniţi din Asia, pare la prima vedere una corectă şi inteligentă. Numai că, pe termen lung, nu muncitorii srilankezi vor aduce stabilitatea şi prosperitatea firmei.

La importul de angajați din Sri Lanka a apelat si firma Sorste din Focșani și câteva firme de confecții din Târgu Mureș.

Dar, dacă muncitorului român îi oferi transport, bonuri de masă și salariu, pentru muncitorii sri-lankezi le oferi și casă, masă și trebuie să mai ai și grijă de ei pe perioada contractului, să nu plece în Europa.

De curând, producătorul de textile Sorste a decis să aducă forţă de muncă din străinătate, deşi în industria confecţiilor din Focşani lucrează în jur de 10.000 de persoane. Astfel, de curând, în fabrica fostului demnitar, Sorina (Plăcintă) Bucuraș - lucrează 50 de persoane aduse tocmai din Sri Lanka.

Asiaticii sunt cazaţi în prezent pe teritoriul comunei Garoafa, în pensiunea care a aparţinut benzinăriei Edy Oil, imobil scos de proprietari la vânzare. “Sunt nişte persoane foarte liniştite. Nu am avut nicio problemă cu ei. Vin la biserică, pentru că noi avem şi un lăcaş de

29

cult catolic pe teritoriul comunei, îşi fac aprovizionarea de la magazinele din sat, deci este bine”, ne-a precizat primarul Gheoghe Maghiaru. Analizând “la rece”, situaţia grea a fabricilor acestea, la fel ca cea a tuturor celorlalte care sunt tributare sistemului de producţie în lohn, porneşte tocmai de la neînţelegerea realităţii că România a depăşit, economic, social şi mental, fazele de început ale economiei de piaţă. Adevărul pe care managerii lohnişti nu vor să-l vadă este acela că cei care muncesc s-au maturizat şi nu mai acceptă salariile pe care ei pot să le ofere dintr-o producţie cu o valoare adăugată atât de scăzută. Ori, tocmai aici trebuie începută schimbarea, de la cauzele principale ale inapetenţei muncitorilor români, mai ales tineri, de a se pregăti într-o profesie deloc atrăgătoare în raport cu rutina şi salariul extrem de mic oferit de sistemul lohn. Pentru că guvernul şi celelalte instituţii ale statului nu apără şi nu ajută în niciun fel nici intreprinzătorii nici salariaţii, orice soluţie trebuie pornită de la managerii firmelor, care sunt adevăraţii conducători ai economiei naţionale. Dar nu cu motivări lipsite de substanţă şi cu soluţii “pompieristice”, de moment.

analizĂ

Sărăcirea României în lohn

Un articol, aparent banal, apărut în luna mai a.c. pe wall-street.ro ne atrage atenţia, nu prin datele statistice corecte pe care le conţine, cât prin o anumită lejeritate pe care autoarea Andra Imbrea şi intervievaţii ei o manifestă faţă de unele anomalii din economia românească. Departe de gândul de a subestima conţinutul textului, nu putem să nu ne punem întrebarea „Ce mai e bun şi normal în ţara noastră şi ce nu?”...

A

rticolul „Cine mai lucrează şi cât se mai câştigă în industria textilă din România” apărut în ediţia wallstreet.ro din 8 mai 2016, ne dezvăluie o anumită atitudine în societatea românească, sau mai exact lipsa ei faţă de unele situaţii îngrijorătoare devenite, în timp, obişnuite pentru economie în ansamblu şi mai ales pentru industria uşoară.

Cercetând evoluţia salariilor din ramura confecţiilor textile, articolul arată, corect, că acestea “s-au situat pe un trend uşor ascendent, crescând treptat în ultimii ani, dar acest lucru s-a datorat majorării salariului minim pe economie şi mai putin evoluţiei pieţei muncii, DEŞI producţia de confecţii de tip lohn capătă o amploare din ce în ce mai mare”. Dar cum ar fi putut avea loc o creştere a salariului fără această măsură guvernamentală în situaţia în care doar producţia în lohn a crescut? “DEŞi-ul acela din frază nu ar trebui să fie deloc în contradicţie cu creşterea salariului minim dictat de guvern, ba dimpotrivă, să arate o cauză principală a acestei măsuri. Pentru că mai jos, autoarea recunoaşte clar că “Altfel spus, industria textilă şi a

analizĂ

confecţiilor din România a suferit un declin în ultimii ani, iar singurul sector care s-a dezvoltat a fost cel al producţiei de tip lohn, caracterizată în principal prin forţa de lucru ieftină şi personal necalificat sau cu pregătire slabă”.

“Forţa de lucru ieftină şi personal necalificat sau cu pregătire slabă” în ţara în care industria confecţiilor textile lucrează pentru Armani, Dolce&Gabbana, Versace şi alte nume mari din moda mondială?

Trecând peste asta, în realitate este vorba de o dezvoltare doar a capacităţilor de producţie şi a numărului de angajaţi, nu şi a puterii economice care asigură stabilitate şi resurse financiare! Lohn-ul este o soluţie de avarie pentru cei care nu au nici puterea, nici resursele, probabil nici voinţa de a face producţie proprie. O activitate plătită îndeajuns de prost încât să nu asigure o dezvoltare sănă30

toasă a companiei şi a economiei naţionale în general, care să fie în stare să ofere salarii decente. Atunci când se va conştientiza că o dezvoltare sănătoasă este posibilă numai prin producerea de valoare adăugată mare, România va avea o şansă de relansare economică. Până atunci, analiştii care privesc creşterea salariului minim în ciuda creşterii producţiei în lohn continuă să considere normală situaţia actuală.

Dar surprizele din articol nu se opresc aici. În paragraful următor este prezentată situaţia evoluţiei salariilor lucrătorilor din ramură. Camelia Vasile, consultant Manpower, pune punctul pe “i” în ce priveşte salarizarea celor care au neşansa de a lucra produse în lohn: “Momentan, toate companiile din domeniul textil se concentrează pe aplicarea prevederilor privind salariul minim pe economie, încercând să urce puţin peste valoarea de 1.250 lei brut pentru un debutant, dar există presiuni pe costul manoperei pentru cei care lucrează în sistem lohn, care restrâng posibilităţile de a face creşteri salariale, menţinând în acelaşi timp un preţ competitiv”. Iată cât de “benefic” este pentru toată lumea lohn-ul, sistemul de lucru care ține salariile cât mai mici posibil. Şi astfel se creează un cerc vicios, în care singura supapă de eliberare a tensiunilor este cea atât de blamată – politica salariului minim pe economie. O atitudine pasivă faţă de o situaţie anormală devenită obişnuinţă în societatea românească. O poziţie nefirească ce trădează superficialitatea, neprofesionalismul şi lenea celor care consideră lohnul o soluţie pentru firmele româneşti.

Businesstexin a abordat subiectul salariului minim pe economie în numărul anterior şi ne-am exprimat total împotriva oricărei măsuri de imixtiune a politicului în activitatea economică a companiilor, deci şi a salariilor angajaţilor. Da, dar aceasta atrage după sine responsabilizarea agenţilor economici privaţi de a munci mai mult pentru rentabilizarea propriilor afaceri şi de a renunţa la munca în folosul altora, aşa cum este producţia în lohn! Mai ales într-un sector în care, oricum, munca este plătită destul de slab.

Cristian Mateescu

Prym Fashion Romania SRL Bd. Theodor Pallady nr. 57, Sector 3, Bucuresti Tel. 031.405.97.46 (7) E-mail: office@prym-fashion.ro www.prym-fashion.ro

în

Branding – rebranding

Din ce în ce mai multă lume din industria modei româneşti începe să îşi pună întrebări asupra modului în care funcţionează brandurile de succes din occident. Cum reuşesc, de ce reuşesc, cu ce suntem noi mai prejos decât ei?

Ce ne lipseşte ? Există un şir întreg de întrebări pe care ar fi trebuit să ni-l punem din start, dar a trebuit să treacă o bună perioadă de vreme pentru a ajunge cel puţin la necesitatea ridicării acestor semne de întrebare. Abia apoi încep să vină răspunsurile. De multe ori, de cele mai multe ori, nu le-am nimerit din prima pe cele corecte, să fim la timp cu aceste întrebările nici acum nu poate fi vorba. Şi au trecut totuşi 26 de ani... De ce?

E

xistă prea puţine firme româneşti care au răzbit acestor ani de tranziţie. Există şi mai puţine branduri care au reuşit cu un design propriu.

Anul acesta, câţiva dintre producătorii români din industria textilă românească au împlinit 25 de ani de activitate.

Am vrut, cu aceasta ocazie, să subliniem câteva aspecte din experienţa lor, să dezvăluim câteva dintre metodele care au ajutat la conturarea unui drum propriu de succes pentru acei care au avut curajul să meargă pe propria cale şi nu doar să furnizeze altora mâna de lucru ieftină.

Mulţi aţi auzit vorbindu-se despre brand, branding, rebranding, termeni care ne-au intrat în vocabular, dar care încă ne dau de furcă. Un prim detaliu al poveştii cu firme de succes din industria modei este despre înţelegerea

analizĂ

acestor noţiuni şi despre aplicarea lor în politica acestora. După ani de zile de bătut calea producţiei, lohn sau nu, cei care s-au încumetat să intre pe tărâmul creaţiei proprii au ajuns la ceea ce se cheamă conturarea unei identităţi, la modul de a spune povestea proprie despre propriul produs, la definirea şi construirea unui brand. Unul dintre cei care a înţeles necesitatea deschiderii unui asemenea drum a fost producătorul de costume de gală bărbăteşti de la Satu Mare – EXPRESIV. Aşadar, după 25 de ani de activitate, Iulian Crăciun, cel care stă în spatele acestui nume deja cunoscut pe piaţă, a ajuns la concluzia că îşi doreşte să meargă mai departe.

De menţionat că Expresiv SRL nu a produs niciodată în sistem lohn, ci s-a încăpăţânat de la bun început să meargă pe calea spinoasă a propriei creaţii. A 32

fost o cale grea, cu satisfacţii, dar care începea să devină din ce în ce mai pretenţioasă. Ce au ceilalţi şi nu am eu?, şi-a pus întrebarea domnul Crăciun. Iar răspunsul a venit: e necesară o reformulare a imaginii produsului pe piaţă, o reformulare din rădăcini, adică un rebranding.

S-a lucrat timp de mai bine de o jumătate de an la noua abordare a brandului EXPRESIV, astfel încât, la împlinirea celor 25 de ani de activitate, firma să intre pe piaţă cu o nouă imagine.

Rebrandingul a cuprins tot ceea ce înseamnă purtător de mesaj din partea producătorului, iar reconturarea identităţii a transformat universul produselor aducându-l într-o lumină nouă, actuală, modernă. De la imaginea de bază care spunea o poveste aniversară – “party la castel”, până la cele mai mici detaliile tehnice, EXPRESIV a intrat în noua etapă a existenţei sale îmbrăcând o “haină” care de acum e croită după tipare occidentale, după practica unei industrii cu experienţă.

Ceea ce puţini din domeniu au înţeles, la Expresiv Satu Mare a ajuns o politică de firmă: SCHIMBAREA, pentru că

industria de modă românească aceasta este prima noţiune despre care vorbeşte moda. Marile branduri din Occident apelează la schimbarea de imagine în fiecare sezon. Aparent este o cheltuială mult prea mare, însă exact aceasta este cea care aduce creşterea de profit. Pentru cei care încă se mai îndoiesc de acest lucru, le spunem doar că şi pe Lună e cunoscut brandul Coca-Cola şi cu toate acestea beneficiază în continuare de cele mai mari şi constante investiţii în imagine. În modă cu atât mai mult este vorba despre asemenea decizii, pentru că vorbim despre prezenţa constantă pe piaţă cu ceva nou, cu un produs nou, cu o imagine nouă, cu un styling nou.

Odată poziţionat pe piaţă, produsul nu se poate opri, el trebuie adus me-

reu şi mereu în pas cu ceea ce este în preferinţele publicului. Rebrandingul este periodic necesar, nu sezonier precum campaniile de imagine, dar la un interval de timp astfel încât să îi păstrezi prospeţimea, să faci faţă concurenţei, să te adaptezi noilor cerinţe. La Expresiv s-a conturat un nou univers, trasat după noi pretenţii, s-a început o nouă filă dintr-o poveste cu şi despre modă. E o poveste pe care mulţi ar trebui să o vadă, să o înţeleagă, să o aplice, astfel încât să înceapă şi moda românească să intre pe piaţa concurenţială cu drepturi egale cu ale celor care au în spate ani mulţi de experienţă. În fond şi noi am acumulat 25 de ani deja, ne putem formula existenţa în alţi termeni.

33

Un produs care are design, calitate, preţ şi imagine este un produs viabil în ochii cumpărătorului indiferent dacă este străin sau românesc. Dacă pentru prea multă vreme clientul a preferat produsul străin, a venit vremea să impunem pieţei şi în modă produsul românesc. Reţeta nu e grea, ea doar trebuie respectată, aşa ca în bucătărie. O conturare de identitate, un rebranding, o campanie de imagine, o dezvoltare apoi, etapele sunt cunoscute, trebuie doar puse in aplicare în stil occidental ca rezultatele să fie pe măsură.

Rebrandingul EXPRESIV a fost semnat de Liana Martin şi Alina Bondrea.

analizĂ

Strada Pestalozzi nr. 20/A Timișoara - 300115 Tel.: +40 728.444.781 vanzari@leonard-collection.ro www.leonard-collection.ro

CURSURI de perfecţionare

profesională în industria modei Pentru că se simte din ce în ce mai pregnant necesitatea unei schimbări în industria modei româneşti, pentru că din ce în ce mai mulţi producători înţeleg necesitatea unei transformări a afacerii lor în ceva viabil pe piaţă, ceva adaptat noilor cerinţe, ceva care să facă faţă concurenţei brandurilor occidentale, editorii Business Texin şi organizatorii RFTB s-au gândit să ofere doritorilor un sistem de cursuri în regim accelerat care să vină în întâmpinarea dorinţelor şi necesităţilor pieţei.

A

m vorbit în această ediţie a Business Texin de branding şi rebranding, de producători care îşi serbează 25 de ani de activitate, de reuşite ale unor designeri în manifestări de profil peste hotare.

Acum e necesar să vorbim despre ceea ce lipseşte industriei. Nu experienţa în producţie, nu calitatea în execuţie, ci ştiinţa de a construi un brand propriu cu design propriu care să fie competitiv pe o piaţă dezvoltată. Unii, puţini, au reuşit. Au afaceri care contează în acest domeniu, au un nume pe piaţă, au ştiinţa de a face aceste lucruri, dar sunt, cum spuneam, puţini. Pentru a reuşi pe această piaţă concurenţiala e necesar să cunoşti şi aplici câteva cunoştinţe de bază: e vorba de un design competitiv, de un marketing corespunzător, de o imagine pe măsura cerinţelor internaţionale şi de o ştiinţă de a produce un produs cerut la extern, dar şi în intern. În întâmpinarea acestor cerinţe acute ale pieţei, noi, editorii Business Texin şi organizatorii RFTB am decis că e momentul transmiterii unor cunoştinţe absolut necesare acestui pas pe care în sfârşit, industria modei româneşti e pregătită să îl facă. De aceea vă invităm să vă înscrieţi la seria de cursuri de perfecţionare profesională, cursuri care se vor organiza începând cu anul 2017 într-un circuit alcătuit din oraşele cheie din Romania: Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Satu Mare, Iaşi, Constanţa, Craiova. Cursurile vor cuprinde o serie de cunoştiţe necesare în schimbarea resimţită de către producători pentru acel pas înainte. E vorba despre construirea unui brand, a unei identităţi proprii, despre brand, branding, rebranding, despre export şi cerinţele

necesare pentru a realiza exportul, despre design competitiv şi marketing, despre imaginea nouă necesară unei firme care îşi doreşte o prezenţă remarcabilă pe piaţă, Cursurile vor fi organizate pe perioada de weekend, pentru a putea fi accesibile celor interesaţi.

Profesorii care vor antrena producătorii în aceste cursuri vor fi doi dintre cei mai renumiţi şi recunoscuţi profesionişti ai domeniului: dr. LIANA MARTIN (foto stânga) – jurnalist de modă, expert în comunicare şi PR, consultant de imagine şi design şi drd. OLGA STANCIU (foto dreapta) – cercetător şi director în industria textilă cu peste 25 de ani de experienţă în domeniu.Pentru înscrieri şi informaţii suplimentare vă puteţi adresa redacţiei Business Texin sau domnului Lucian Diaconu.

OLGA STANCIU manager, cercetător Peste 25 de ani de activitate în domeniul textil, în industria modei și a confecției, deținătoarea unui brevet OSIM și a titlului de cercetator în industria textilă…și, mai nou, un doctorat pe rol cu tema de cercetare tot în industria modei.

A coordonat direct numeroase proiecte aferente start-upurilor, deschiderilor de filiale și de reprezentanțe comerciale în 35

țară și străinătate. Lor se adaugă numeroase proiecte de marketing si comunicare, branding si rebranding, activități de proprietate intelectuală și gestiunea internațională a portofoliului de mărci, organizarea evenimentelor pentru lansări de colecții la saloane internaționale de modă, activități de management comercial, operațional, sau în domeniul RU, precum și activități pentru achiziții, preluări sau reorganizări firme.

O experiență completă de business în domeniul corsetariei, lenjeriei intime, a costumului de baie și a pret a porter-ului.

LIANA MARTIN jurnalist, comunicator, critic de modă A început activitatea de jurnalist de modă în 1999 la revista de specialitate Dialog Textil alături de Ovidiu Buta. A scris timp de patru ani emisiunea “Levintza prezintă” pe Prima TV, a realizat emisiunea Ten Style la TeleEuropaNova din Cluj, a scris pentru GQ şi fashionandbeauty.ro. A susţinut timp de doi ani rubrica bine/prost îmbrăcate în revistele Ciao şi Spy alături de Ovidiu Buta. Este fashion editor al revistei catalog Business Texin.

A lucrat în echipa organizatorică a Romanian Fashion Week la Iasi, a pus bazele primului salon profesionist al modei – RFTB şi a realizat PR-ul Galei UAD timp de 13 ani.

A realizat consultanţă şi styling pentru nume importante din moda românească: Lucian Broscăţean, Irina Schrotter by Lucian Broscăţean, Alina Botea,Călina Langa, Ovidiu Pop, Piera, Uniconf, Unikid, Flacăra, Falla collection, Vestige – Atelier des Beaux Arts, EXPRESIV. Timp de patru ani, a coordonat echipa de styling a Festivalului de Muzica de la Mamaia.

Recent, a lansat cartea “Comunicarea în modă”, pe care a semnat-o împreună cu Ana Raluca Chiosa. Are un master în Comunicare şi PR la SNSPA Bucureşti şi un doctorat pe tema comunicării în modă la UAD Cluj.

eveniment

Compania EUROTEX a fost desemnată una dintre cele mai competitive IMM-uri europene

London Stock Exchange (LSE), operatorul burselor din Londra şi Milano a selectat unsprezece companii româneşti printre cele mai competitive IMM-uri din Europa. Printre acestea se află compania ieşeană Eurotex, unul dintre producătorii cei mai importanţi din România care are în portofoliu produse realizate pentru branduri renumite ca Inditex, Mango sau Zalando.

D

upă ce în urmă cu câţiva ani a renunţat la producţia de tip lohn şi s-a axat doar pe cea proprie, cunoscuta companie ieşeană deţinută de Marius Şandru a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro. Pe lângă producţia proprie lunară de 400.000 de articole, Eurotex oferă și servicii de sourcing şi development pentru materii prime, de design integrat şi servicii de logistică. Pe lângă acestea, Eurotex are un atelier de creaţie în care realizează produse vestimen-

tare după design-ul şi ţesăturile proprii.

Compania ieșeană, avea în plan deschiderea unei fabrici de producție în Republica Moldova, însă “ nu vom face niciun pas deocamdată în deschiderea acestei fabrici, deoarece nu știm cum vor evolua lucrurile în perioada următoare. Iată că și în SUA, alegerea președintelui a fost surprinzătoare, chiar și în Republica Moldova, urmează alegeri și la noi, până nu știm încotro se îndreaptă lucrurile, vom aștepta, acum consider că sunt încâlcite, și se prefigu-

Vizitează noul site al industriilor modei www.businesstexin.ro

industrie

36

rează schimbări ample, iar atitudinea liderilor UE nu este proactivă. Aș zice că la Eurotex cuvintele de ordine sunt Flexibilitate și Supraviețuire. Probabil în Ianuarie-februarie se vor mai lămuri lucrurile și atunci vom ști exact ce vom avea de făcut.” a declarant pentru Businesstexin Marius Sandru, managerul general Eurotex Company.

Iată exemplul unei companii care de 25 de ani a evoluat natural, corect și strategic de la o producţie în lohn ce-i asigura profituri modeste, la o producţie sub marcă proprie, mult mai valoroasă financiar. Este drumul pe care şi celelalte companii din industria confecţiilor trebuie să-l urmeze, ca un semn al maturizării acestei ramuri economice prin trecerea la o producţie cu valoare adăugată mare, singura cale de creştere a puterii economice a capitalului autohton şi a economiei româneşti.

Filan

®

Ață de cusut 100% poliester filament continuu Domenii de utilizare: automotive, încălțăminte, genți piele, geotextile, filtre

PRODUCT DESCRIPTION Filan is a high tenacity continuous filament polyester sewing thread providing excellent seam strength and durability. Specially lubricated and precision wound, Filan delivers exceptional sewing performance on both synthetic and natural materials when applied using high speed sewing machines.

FEATURES & BENEFITS • • • • • • • • •

Better Resistance to UV exposure than nylon or polyamide sewing thread Good seam strength Consistent diameter and excellent ply security when bonded.

Superior Sewability Low moisture regain Available in natural, white, black and colors Tickets 15, 20, 30 are also available in S - Twist Bonded or soft finish Also available with a Water repellant finish (WR)

APPLICATION • Automotive, Filtration, Footwear, Luggage & Handbags, Geotextiles, Specialty Industrial, Outdoor Products, Covers/ Web Slings & Tie downs

Industria modei vs industria confecţiilor sau

problemele interminabile ale unui domeniu muribund De fapt vorbim de o singură industrie, deşi unora le place să se alinte cum că ar fi mai specialişti decât alţii.

Cu sau fără creativitate, cu sau fără volum în producţie, mass market sau high-end de fapt, la noi problemele sunt aceleaşi indiferent din ce parte privim lucrurile: lipsa de cunoştinţe în şi despre domeniu cu toate consecinţele care decurg de aici.

Exista o industrie care cândva funcţiona într-un sistem centralizat. Odată desfiinţat acel sistem, părţile lui componente nu au mai reuşit niciodată să refacă întregul. Informaţia fragmentată în acea perioadă nu a putut fi refăcută de nimeni (deşi mulţi se laudă că ar fi altfel...). Şcolile astăzi nu mai furnizează nici mână de lucru, nici ştiinţă. Adaptarea şi integrarea nu se poate face din lipsă de prea multe verigi ale acestui lanţ care asigură funcţionarea sistemului. Este o lamentare continuă, o dezbatere continuă, fără însă a se ajunge la o concluzie, fără a da soluţii, fără a se lua măsuri. Nu există unitate în cerinţe, în organizare, în funcţionare. Totul e haos, doar tineretul încearcă să se adapteze la ceea ce există sau mai bine zis la ceea ce nu există.

DAR... din ce în ce mai mult scade dorinţa tinerilor de a se angaja în do-

Croitorie Comanda După profesionala de 3 ani, în care învăţai tehnolgie şi mecanică, stagiul de ucenicie era de 5 ani, aşa se făcea cu contract obligatoriu, altfel plăteai cei 3 ani de şcoală. Dacă doreai să mergi mai departe, numai în domeniul industriei uşoare, era liceul de profil, apoi facultatea care este şi în prezent doar în Iasi - specializare ingineri textilisti. Acum într-adevăr sunt cursuri scumpe de 2 luni, timp în care abia dacă reuşesc să înveţe să tragă la maşină.

Atelier Croitorie Sibiu Foarte adevărat, dar şi-a pus cineva problema de ce nu mai vor oamenii să lucreze în confecţii?

Vă spun eu, din cauza salariilor foarte mici şi a orelor suplimentare neplătite.

Workshopstore Niko Eu caut de patru ani oameni şi nimic. Lună de lună îmi restrâng activitatea din lipsă de lucrători...

social media

38

meniu. Ce se va întâmpla peste 10-20 de ani, căci din spate aproape că nu mai vine nimeni dornic să lucreze în această industrie?! De unde ne vom mai asigura forţa de muncă?

Selecţie dintr-o discuţie mai amplă de pe facebook, pe această temă:

Daniel Iusco Pentru cine nu ştie: o calificare pentru meseria de confecţioner îmbrăcăminte, croitor, pe vremea când existau şcolile profesionale de 3 ani, deci o calificare, se obţinea după vreo 6 sau 7 ani; adică după şcoala profesională era obligatoriu stagiu de ucenicie de vreo 3 sau 4 ani, cu evaluări riguroase, după care se primea diploma de calificare în meserie. Acum sunt cursuri de 2 luni de croitorese... Ce se poate învăţa în 2 luni sau în 6 luni, sau în 8 luni, în situaţia în care frecvenţa nici nu este obligatorie? Cine a putut să autorizeze şi să acrediteze astfel de cursuri?!?!? Şi asta în orice meserie. Vorba unei cunoştinţe cosmetician: “în 2 luni nu am timp nici să-i învăţ cum să ia corect, cu spatula crema din cutie şi să o aplice pe faţă....” Ce să-i înveţe ce e cosmetica, un domeniu care automat implică şi puţină medicină...

profesionişti dacă în fabrica li se trânteşte un salariu minim pe economie.

Dar asa cum am zis şi eu, şi dumneavoastră, şi mulţi alţii, noi zicem, ne zbatem, oferim soluţiile (gratis!!!) şi cam atât, tot nu se face nimic. Ca apoi să auzim din nou aceleaşi eterne lamentări.

Concluziile ar fi simple, dar dureroase.

Nu avem fortă de muncă pentru că nu mai avem şcoli profesionale. Nu avem salarii corecte pentru că producţia în sistem lohn nu asigură veniturile necesare. Nu avem brand propriu (singurul care poate aduce creşterile salariale dorite) pentru că nu ştim să integrăm creaţia în producţie şi pentru că nu ştim managementul domeniului. Nu avem nici investitori cu acest tip de ştiinţă care să parieze pe tinerii creativi. Nu avem produs competitiv pentru că nu ştim să asigurăm un echilibru între noutate, calitate şi preţ.

Nu avem marketing, nu avem comunicare şi PR, nu avem imagine! Nu ştim să creştem afaceri şi nu ştim să ne extindem, să facem export, pentru că nu reuşim să ajungem la nivelul concurenţei. Nu avem nici legi care să ne protejeze, aşa cum se practică în ţările cu tradiţie. Nu ştim de fapt ce e acela un BRAND PROPRIU şi cum se manageriază existenţa lui. Avem noroc însă că se nasc căi noi, timide, se schimbă generaţia.

Poate nu e o soluţie fantastică învăţământul alternativ, dar e un prim pas către restructurarea învăţământului clasic care are atâtea lipsuri.

Ovidiu Stan Acelaşi lucru l-am spus şi eu de fiecare dată când am avut ocazia în dezbateri referitoare la acest aspect: firmele din domeniu ar trebui să se asocieze fie în asociaţii, fie sub forma de cluster, să se aşeze la o masă rotundă şi să discute punctual, la subiect şi foarte onest(!!!) ceea ce pe toţi îi afectează într-un fel sau altul şi să găsească împreună soluţii pentru a avea personal bine pregătit. Ar trebui ca toţi să investească într-o pregătire serioasă, însă ne lovim şi de alt aspect: degeaba pregătim oameni capabili şi 39

social media

Industria uşoară din România, fără materii prime proprii

Cristian Mateescu

Trecerea economiei româneşti de la comunism la capitalism a avut, în ţara noastră, un parcurs pe cât de singular pe atât de dramatic, faţă de ţările foste comuniste din regiune. După mai bine de 26 de ani de politică economică agresivă la adresa propriei ţări, guvernele succesive ale României au adus-o în situaţia disperată de a nu mai avea propriile resurse de materii prime pentru industrie.

O ţară fără materii prime munceşte pentru alţii Industria uşoară este, de departe, cea mai afectată astăzi de politica iresponsabilă a închiderii tuturor surselor proprii de materii prime – textile, bumbac, in, cânepă, pielărie, care altădată ne plasau pe locuri fruntaşe în ansamblul european şi chiar mondial. O întreagă industrie producătoare şi de prelucrare a materiilor prime a fost aruncată la fiare vechi sub motivaţia „neperformanţei economice”, ca şi cum modernizarea ei ar fi fost ceva imposibil pentru România. Aşa se face că, de exemplu, astăzi, din cele aproximativ 86 de ţesătorii şi filaturi existente în 1990, nu mai există nici 2 la sută, după declaraţia prim-vicepresedintelui Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), Mihai Pasculescu.

Reaşezarea economică a României pe bazele economiei de piaţă a fost făcută pe simpla desfiinţare a tuturor surselor de materii prime, înţelegând aici culturile agricole de plante tehni-

Industrie

ce şi industria prelucrătoare de bază.

Astfel, România şi-a creat singură marea problemă a lipsei acute a materiilor prime necesare industriei uşoare, ceea ce face ca să fie dependentă absolut de importuri. . „Nu mai există industrie textilă primară în România. Ar fi mai uşor şi mai profitabil dacă am avea fabrici, să nu mai aducem ţesături din afara graniţelor”, este concluzia (tardivă, spunem noi) lui Mihai Păsculescu.

Situaţia este mult mai serioasă decât simpla cumpărare a materiilor şi materialelor din străinătate. Ca o consecinţă firească a situaţiei create, România a devenit mâna de lucru ieftină a marilor producători mondiali, ca şi cum noi nu am fi avut niciodată o producţie proprie şi abia acum învăţăm primii paşi în meseriile de confecţioneri de îmbrăcăminte, încălţăminte şi pielărie. Exact ca o ţară primitivă, România a devenit paradisul lohn-ului, o afacere din care câştigă doar proprietarul emblemei produsului. Pentru că „E mai ieftin şi mai uşor să investeşti într-o fabrică de confecţii decât într-una de prelucrare.

Nu mai merge, o sui într-un camion, o transporţi în Transnistria şi ai rezolvat 40

problema. De aici se trage lohn-ul”, explică Mihai Păsculescu. Aşa s-a ajuns ca peste 70 la sută din producţia industriei textile din ţara noastră să fie realizată în lohn. Astăzi mai sunt circa 9700 de companii producătoare din domeniu dintre care aproape 6.000 produc îmbrăcăminte, 1.700 confecţii textile şi 2.000 marochinărie și încăltăminte. Anul trecut, din valoarea totală a exportului pe ramură de 5,7 miliarde de euro, 3 miliarde au reprezentat confecţiile de îmbrăcăminte, 1,6 miliarde euro produsele de pielărie şi aproximativ 1,1 miliarde alte produse.

Ce de făcut? Desigur, investiţii!

Evident că singura rezolvare a situaţiei grele din industria uşoară este recapacitarea ei în a-şi asigura materiile prime din producţie proprie. Un lucru deloc uşor, o reluare “de la zero” a unui sector de producţie şi prelucrare ce presupune activitatea corelată a două ramuri economice – agricultura şi industria prelucrătoare, care să fie aproape în simbioză. Culturile de plante tehnice erau, până în 1990, intinse pe

o suprafaţă de 350 de mii de hectare, din care 250 de mii de in şi restul de o sută de mii de cânepă. Astăzi inul abia se mai cultivă pe circa 500 de hectare în Dobrogea iar cânepa doar de câţiva producători pe suprafeţe relativ apropiate. „Costul unui hectar de cultură de in este egal cu cel al unuia de grâu, singura diferenţă este că se recoltează prin smulgere şi nu prin cosire. Dar din momentul recoltării, valorificarea este dublă comparativ cu preţul grâului.

Topitoriile aveau rolul să transforme planta cultivată în material textil prin macerat şi alte metode”, explică Mihai Pasculescu.

Dar cine să facă investiţiile? În agricultură producătorii se zbat cu lipsa tehnologiei, cu lichidităţile, cu refuzul sistemului bancar de a acorda împrumuturi pentru înfiinţarea culturilor agricole. Pe de altă parte, tot ca un rod al politicii nesăbuite în aplicarea directivelor UE, o mare parte din terenurile agricole au fost cumpărate de străini care numai grija relansării economice a României nu o au…

Topitoriile au dispărut la fier vechi sau au fost transformate în orice altceva.

Reînfiinţarea lor nu ar fi o problemă, dacă producţia de in şi de cânepă ar asigura materie primă. Dar acelaşi Mihai Păsculescu este de părere că ar fi necesare unităţi alcătuite ca un sistem integrat care să cuprindă terenuri agricole pentru culturi, o topitorie, o filatură şi o ţesătorie, investiţie care s-ar ridica, în opinia sa, la circa 50 de milioane de euro. Această idee, crede prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielariei (FEPAIUS), „Ar schimba-o (industria românească – n.red.) pentru ca am avea piaţă, pe care am vinde-o atât la export, cât şi la confecţionerii din ţară. Dar cine vine să facă o asemenea investiţie?”

Şi totuşi…

Ideea prim-vicepreşedintelui Mihai Păsculescu ar fi foarte bună pentru o economie naţională puternică, fără desele schimbări de legislaţie, cu autorităţi competente şi responsabile şi cu resurse financiare suficiente sau măcar previzibil a fi obţinute de la bănci.

Ori, în ţara noastră, factorii politici şi administrativi aproape că s-au jucat de-a politica economică de 26 de ani încoace. Să ne amintim de retrocedările greoaie şi cel mai adesea frauduloase ale proprietăţilor agricole? Sau de imposibilitatea pentru cei mai mulţi mici fermieri de a accesa împrumuturi avantajoase de la bănci ori din fondurile europene? Cât despre profesionalismul funcţionărimii din Ministerul Agriculturii ce să mai zicem?

Să ne aducem aminte că cea mai grea lovitură a politicului românesc a fost data culturii de cânepă, acea plantă străveche cultivată încă din neolitic. O spaimă a autorităţilor faţă de câteva cazuri de creştere artizanală a speciei cannabis indica i-a determinat să interzică complet cultivarea cânepii în România! Prin Legea 143/2000 care priveste combaterea traficului si consumului illicit de droguri, funcţionarii şi politicienii nostri nu au diferenţiat cannabis sativa ( care reprezintă câne-

41

Speranţe există, măcar pentru că mai sunt producători agricoli care încearcă să cultive această valoroasă plantă. Însă, ca şi în cazul inului, integrarea într-un sistem viabil producţie-prelucrare este puţin probabilă, cel puţin pentru moment. Poate ar fi fost mai nimerit ca FEPAIUS, alături de investitori dar și specialiști ai ministerelor vizate, precum și parlamentari de buna credință, să gândească un pachet de propuneri legislative pentru ajutarea directă a celor care vor să investească pe diferitele paliere ale acestui sistem ca să acceseze mai uşor fonduri europene. Dar aici intrăm în zona politicii… pa din industria textilă cu conţinut de THC sub limita europeană de 0,2%) de cannabis indica (cu conţinut mare de substanţă narcotică ~ marijuana). Prin această confuzie au fost interzise toate culturile de canepă din ţara noastră.

Prostie, incompetenţă sau rea-voinţă? Astăzi, conform unei Ordonanţe de Urgenţă, se permite cultivarea plantelor de cânepă Canabis sativa L, subspecia sativa în vederea producerii de tulpini, sămânţă, în cercetarea agricolă ori pentru producerea de sămânţă certificată, numai cu autorizarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

La Sebeş, în judeţul Alba, o companie a unui olandez cultivă cânepă pe o suprafaţă de 500 de hectare.

Industrie

Flori de ie “Flori de ie” este un brand care promovează tradiţiile şi arta populară românească, lansat în anul 2014 de Cristina Chiriac, Ambasador al antreprenoriatului feminin, titlu acordat de Comisia Europeană, și Președinte al Asociației Naționale a Antreprenorilor.

V

orbim despre un brand tânăr extrem de activ. De pe site-ul companiei, mereu actualizat, aflăm că “în această toamnă, după plimbările „Florilor de ie” în marile orașe ale modei și culturii, precum New York, Londra, Viena, Abu Dhabi, Bratislava, Moscova, și peste tot în România, a sosit timpul ca amintirile dragi ale neamului românesc să călătorească la Shanghai.” Astfel, în perioadă 11-13 octombrie 2016, “Flori de ie” a prezentat în cadrul târgului de modă Pure Shanghai atât colecția nouă, cât și produse devenite clasice sau tricourile atent cusute manual”.

Asta după ce în perioada 31 august – 3 septembrie a expus la Moscova, în cadrul Collection Premiere Moscow (CPM) ce reuneşte, an de an, peste 900 de branduri din întreaga lume.

“Rusia, fiind o piața pierdută după anii ’90, acum încercăm să o recucerim prin produse unice, o colecție specială în culorile specifice Moscovei” - “Flori de ie”. De asemenea, „Flori de ie” a expus, pentru a treia oară consecutiv, în cadrul târgului „Pure London”, organizat la Olympia Exhibition Center din Londra în perioada 24-26 iulie a.c.

Recunoscut ca un brand care promovează poveștile neamului românesc, cusute atent și meșteșugite în ia românescă, “Flori de ie” a demonstrat, prin adaptarea ținutelor tradiționale la cerințele internationale, că ia românească poate deveni un obiect vestimentar în care se regăsesc tendințele fashion devenind astfel un obiect vestimentar urban foarte apreciat. Un artificiu de marketing interesant:

Industrie

fiecare ie vine cu un mesaj personalizat – versuri, zicale sau povești de viață. Toate produsele sunt cusute în întregime manual, cu grijă și migală, verificate cu ajutorul proceselor tehnologice, pentru a se menține odată cu trecerea timpului.

Produsele “Flori de ie” pot fi achiziţionate în magazinul propriu din Băneasa Shopping City, etajul 1, în cadrul Concept Store-ului Molecule F din Promenada Mall, dar și online la adresa www.florideie.ro.

Invitată în luna aprilie de Adevărul Live, Cristina Chiriac, fondatoarea “Flori de ie” a povestit despre brand ca afacere, despre cum încearcă să redea valoarea portului tradițional românesc și cum poate „reinventa“ meseriile clasice din mediul rural. Referindu-se la investiţia initial, antreprenoarea spune că se aştepta la o investiţie de cel mult 15.000 de euro, dar s-a ajuns la mai bine de 25.000 şi tot profitul a fost

42

reinvestit.

Magazinul online este un instrument de promovare a produselor foarte util, dar vânzările online nu depăşesc 10% din total, asta din cauză că “trebuie să existe o chimie între ie şi posesoarea ei, chimie care nu se poate realiza în mediul virtual”, crede Cristina Chiriac.

Cele mai mari vânzări sunt înregistrate vara, chiar când producţia este cea mai slabă, din cauza activităţilor agricole în care sunt implicate cusătoresele, femei de la ţară. De la 20 de femei, câte angaja “Flori de ie” iniţial, s-a ajuns la peste 40, majoritatea peste 50 de ani.

Iile realizate de “Flori de ie” au preţuri cuprinse între 300 şi 900-1000 de lei, în funcţie de complexitatea manoperei; 80% din valoarea unui produs este reprezentat de manoperă.La începutul lunii aprilie, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, a avut loc prezentarea colecției de modă White by Mirela Trăistaru, un proiect marca “Flori de ie”, urmată de o expoziție de pictură semnată de Mirela Trăistaru și Rareș Lupu. Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură şi a vernisat peste 30 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 50 de expoziţii colective.

După ce a muncit opt ani în străinătate

O bistriţeancă a deschis o fabrică de ii

Dragostea pentru satul natal, pentru tradiţiile şi portul popular, a determinat-o pe Diana Burzo, o tânără din comuna bistriţeană Uriu, să renunţe la traiul din Elveţia şi, după opt ani de muncă, să se întoarcă acasă împreună cu soţul şi primul lor copil şi să-şi investească toţi banii obţinuţi într-o pensiune şi... o fabrică de ii. Da, o făbricuţă în care ea şi cei opt angajaţi ai săi crează cămăşi populare urmând modele vechi de zeci, chiar şi de o sută de ani, pe care femeile din satul său le lucrau în serile lungi de iarnă la gura sobei.

D

iana provine dintr-o zonă cu puternice rădăcini în tradiţia populară, în care oamenii încă mai poartă haine tradiţionale duminica şi la sărbători.

Mai mult decât atât, femeile şi fetele erau, până nu demult, mari meştere în cusut, brodat şi ţesut în război. Aşa că afacerea pe care a deschis-o a venit în mod natural, ca o continuare a pasiunii pentru moştenirea primită de la generaţiile trecute într-una dintre cele mai frumoase îndeletniciri româneşti, crearea hainelor populare. „Noi venim de la ţară. Eu purtam costumul tradiţional cu mândrie la fiecare sărbătoare.

Am avut costum popular încă de mică. Am avut şi o ladă de zestre şi ştiu cât de importantă este tradiţia. Înainte să plec în străinătate coseam cu mâna, ştiam să ţes la război. Cu toate astea, atelierul de ii era un domeniu nou pentru mine. Asta nu m-a împiedicat să încerc şi mi-am zis : «De ce nu?»“, povesteşte Diana Burzo.

Fabrica a deschis-o cu toată agoniseala celor opt ani de muncă în ţara cantoanelor, la care a fost necesar să adauge încă 200 de mii de euro din fonduri europene. Acum are şase angajaţi care lucrează la maşini de surfilat, de cusut, de brodat şi staţii de călcat, plus două femei pricepute care brodează şi cos manual. Materialul folosit este bumbacul de cea mai bună calitate, atât pentru pânză cât şi pentru cusături. Produsele se vor găsi, din primavera viitoare, în marile magazine şi mall-uri din ţară.

Iia, sau cămaşa, aşa cum i se spune în Bistriţa, cunoaşte de ceva timp o mare relansare în moda femeilor de toate vârstele de la noi şi din străinătate.

Creatori români renumiţi au “regăsit-o” şi au lansat-o pe marile podiumuri de modă ale lumii. La 21 ianuarie 2013, organizaţia neguvernamentală „La Blouse Roumaine” a propus ca în fiecare an, în ziua de 24 iunie, când are loc sărbătoarea populară a Sânzienelor, să se celebreze Ziua Iei Româneşti.

Evenimentul s-a bucurat de un succes imens încă din primul an, când iia a fost sărbătorită în 50 de ţări de pe toate continentele.

43

Industrie

Uniformele şcolare

revin şi tind să devină o modă După Revoluţie, uniformele şcolare au fost abandonate din mai multe motive, cel mai puternic fiind percepţia că ele erau o practică comunistă – un lucru fals, pentru că uniforme şcolare existau şi înainte de 1947 şi erau obligatorii, chiar şi în afara şcolii şi a liceului.

A

stăzi, şcolile şi liceele adoptă ţinute personalizate care să reprezinte unitatea de învăţământ, ceea ce crează elevilor un sentiment de mândrie şi apartenenţă la şcoala sau liceul în care învaţă.

O nouă viziune asupra uniformelor şcolare Reintroducerea acestora în practica şcolară nu mai are la bază concepţia comunistă de egalizare a tuturor elevilor din sistemul de învăţământ, ci obişnuirea acestora cu un anumit comportament care le va crea deprinderea de a adopta o ţinută potrivită, corespunzătoare mediului în care vor lucra ca adulţi. De fapt, dacă ţinem cont de realitate, aproape în fiecare meserie există o ţinută vestimentară obligatorie de lucru: fie avocaţi, fie mecanici auto, vânzători, cizmari, croitori sau chiar profesori, la fiecare loc de muncă angajaţii au obligaţia de a purta o uniformă sau o ţinută specifică de lucru.

Aceasta nu este o practică comunistă, pot confirma până şi angajaţii marilor corporaţii care au obligaţia de a se îmbrăca în ţinute business.

Modele la alegerea unităţilor şcolare, dar şi pe gustul elevilor Un motiv puternic în adoptarea uniformelor şcolare îl are adaptarea acestora la moda vremii, nu la dorinţele arbitrare ale factorilor de decizie. Astfel, pe lângă diferenţele de model, culoare şi categorii de 44

vârstă specifice fiecărei şcoli în parte, adulţii au acceptat şi dorinţele elevilor de a fi „la modă”, cu ajustări potrivite personalităţii lor. Aşa se face că elevii îmbracă sacouri cambrate cu coate sau în doi nasturi, cămăşi slim, fuste, sarafane şi veste croite modern, în culori vii, atrăgătoare, pe gustul lor. Unele şcoli au adoptat chiar mai multe elemente

vestimentare care pot fi purtate la alegerea elevilor. Toate acestea, însă, au semne distinctive ale unităţii şcolare ca emblema şi, eventual, unele motive specifice pe guler sau manşete.

O afacere sezonieră, dar de perspectivă Caracteristica principală a acestei afaceri este aceea că producătorii de uniforme şcolare lucrează pe baza comenzilor venite de la una sau mai multe unităţi de învăţământ în parte şi crează ţinute diferite, specifice fiecăreia în parte.

Este o afacere care nu se derulează tot timpul anului, ci aproape exclusiv în perioada septembrie-octombrie, atunci când începe anul şcolar; de aceea, poate părea oarecum nerentabilă, dar nu este chiar aşa: se pot realiza înţelegeri cu unităţile şcolare şi, în funcţie de gradul de acceptare a cumpărătorilor, poate fi o afacere pe termen lung, de ani de zile; Producătorii de confecţii au înţeles rapid tendinţa ascendentă de acceptare şi adoptare a uniformelor şcolare şi s-au adaptat specificului afacerii. Deşi pare uşor nesatisfăcătoare, pentru că nu aduce profituri mari şi necesită modele şi tipare diferite, companiile au simţit că afacerea le poate asigura comenzi în fiecare an, ceea ce conferă o anumită siguranţă în realizarea planului anual de afaceri. În nord-vestul ţării, un producător de confecţii are în portofoliu comenzi de uniforma şcolare pentru circa 2000 de elevi şi tendinţa este de a creşte numărul acestora. Este vorba de Spencer Satu Mare, companie dezvoltată de designerul Ciprian Crăciun, iar de câțiva ani buni produce uniforme școlare pentru zeci de unități de învățământ din județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș și Bihor. „Se simte un trend ascendent, o dorinţă sau mai mult o acceptare a părinţilor şi a elevilor de a avea uniforme şcolare.

Am început acum trei ani de zile, cu doar câteva şcoli, prima fiind Colegiul Naţional Silvania din Zalău. De atunci au crescut comenzile de la an la an şi nu pentru că le-a impus cineva ci pentru că i-au văzut pe unii pe stradă cât de frumoşi erau în uniforme şi atunci şi-au dorit şi alţii. În aceşti ani am ajuns să producem uniforme şcolare în peste 20 de şcoli”, afirmă Ciprian Crăciun, managerul firmei Spencer.

O uniformă completă poate costa între 200 și 350 lei O uniformă şcolară are minim două piese, respectiv o vestă şi la alegere o cămașă sau un sacou, dar sunt unităţi de învăţământ care recomandă minim trei piese pentru elevi, completându-se cu pantalonii. În cazul fetelor numărul de piese poate să crească la cinci, ţinuta completă fiind compusă din vestă, sacou, pantaloni, fustă şi sarafan. O astfel de ţinută poate fi purtată fără probleme cel puţin doi ani de zile. Ca şi costuri, acestea fluctuează în funcţie de cerinţe, dar părinţii consideră că fac o economie cu introducerea uniformelor şcolare. „Dacă vorbim de o ţinută masculină de trei piese, sacou, pantaloni şi vestă, discutăm undeva la 200 de lei. La fete dacă mai adăugăm sarafan şi fustă, cam cu 150 de lei mai scump. Eu le ofer beneficiul că dacă li se rup peste an anumite piese le pot cumpăra din magazinele Spencer la preţul la care le-am produs uniforma. De asemenea la înţelegere cu anumite şcoli, facem preţuri speciale acolo unde sunt mai mulţi fraţi la aceeaşi şcoală sau unde sunt cazuri sociale grave”, explică Ciprian Crăciun. Pe websiteul www.spencer.ro, puteti găsi mai multe informații despre compania sătmăreană și despre oferta acesteia în privința producției uniformelor școlare.

45

Industrie

Faurecia se dezvoltă înRomânia În luna septembrie, Faurecia a inaugurat la Budeşti - Râmnicu Vâlcea o unitate de producţie tapiţerii, în urma unei investiţii care se ridică la 12 milioane de euro.

P

e n t r u p e r i o a d a u r m ăt o a re, obiectivele noastre sunt creșterea capacității de producție pentru a livra 280.000 de tapițerii în acest an și recrutarea a 600 de noi angajați până în 2017. Utilizând tehnologii de vârf de tăiere și coasere, cei 1.200 de angajați de la Vâlcea produc tapițerii textile și de piele la standarde de înaltă calitate pentru unii dintre cei mai importanți producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault și branduri Volkswagen”, a declarat Hagen Wiesner, Executive Vice President, Faurecia Automotive Seating.

Cu o suprafață de 12.000 mp, fabrica dispune de o zonă de producție er-

„

Industrie

gonomică, echipată cu sisteme moderne de ventilație și de o cantină cu o capacitate pentru 2.000 de angajați.

Având tehnologii de vârf în procesele de tăiere și coasere, compania produce tapițerii textile și de piele la standarde de înaltă calitate. Conform unui comunicat, materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiterii sunt achizitionate in proportie de 75% de la furnizori locali.

Fabrica Faurecia se află în localitatea Budeşti, aflată la 6 km de municipiu, mai exact în Parcul Industrial Budeşti, care se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare şi despre care se spune că va fi unul dintre cele mai mari din România. În apropierea companiei 46

franceze, o companie belgiană lucrează la construcţia halei unei fabrici de saltele, unde se preconizează că vor fi înfiinţate alte 500 de locuri de muncă.

Cei de la Faurecia aveau deja activitate de cel puţin doi ani în Râmnicu Vâlcea, în incinta fostei fabrici de aţă din localitate şi au decis să rămână în zonă după ce, la intervenţia autorităţilor judeţene, s-a găsit terenul necesar construirii noii fabrici, cu capacitate mult mai mare, la Budeşti.

Conform presei de specialitate, www. auto.ro, noua fabrică Faurecia de la Râmnicu Vâlcea se alătură proiectelor de succes ale companiei de la Tălmaciu (Scaune auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor), Pitesti (Sisteme

de Interior). În toate cele 4 fabrici ale grupului din România activează peste 3000 de angajaţi, care au generat în 2015 vânzări totale de 203 milioane de euro şi 119 milioane de euro în prima jumătate a anului 2016 – potrivit aceleiaşi surse. În 2015, grupul Faurecia a înregistrat vânzări totale de 20,7 miliarde de euro și a avut peste 100.000 de angajați în 34 de țări, la 330 de fabrici și 30 de centre de cercetare și dezvoltare.

Conform unui comunicat de presă recent, prima jumătate a acestui an a fost extrem de profitabilă pentru grupul francez. Astfel, vânzările consolidate ale Faurecia în primele şase luni au totalizat 9.531,6 milioane de euro, faţă de 9.488,7 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vânzările de părţi şi componente către producători au fost de 7.295,7 milioane de euro. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 52,5%, au fost în Europa, cu un total de 5.144,1 milioane de euro, urmată de America de Nord, cu 2.631,7 milioane, Asia – 1.412,4, America de Sud – 236 milioane şi restul lumii 107,4 milioane.

Controverse Cu ocazia inaugurării oficiale, Mircea Bucur, General Manager Tălmaciu și Vâlcea, Faurecia Automotive Seating, declara: „Având în vedere importanța contribuției angajaților noștri la creșterea Faurecia România, suntem preocupați să le oferim condiții optime de muncă și să le punem la dispoziție programe de calificare personalizate. În acest moment, resursele noastre sunt direcționate către atragerea și instruirea noilor angajați pentru a putea asigura o creștere sustenabilă pe termen lung”.

Inaugurarea fabricii a avut loc la doar câteva luni de la un scandal în presă legat de faptul că Faurecia şi-ar exploata angajaţii din Vâlcea. Totul a pornit de la presa locală, publicaţia “Săptămâna în Oltenia”, care în 14 iunie scria că există tensiuni serioase la nivelul angajaţilor de la secţia fabricii care avea deja activitate. Sute de angajaţi acuzau abuzuri şi ameninţări din partea conducerii şi

susţineau că au fost păcăliţi la semnarea contractului de muncă. Au semnat pentru salariul minim pe economie, plus bonuri de masă, pentru un program normal de opt ore, dar s-au trezit obligaţi să facă multe ore suplimentare, de cele mai multe ori neplătite. S-a vorbit despre demisii în masă, în număr de peste 150.

Pe site-ul publicaţiei, saptamana.net,

aceste condiţii nu înţelegem de ce a demisionat cel care a făcut aceste declaraţii.

Adevărul o fi undeva la mijloc. Cert este că în şase săptămâni consecutive, la Faurecia a fost necesară intervenţia ambulanţei de cel puţin 11 ori, fapt confirmat de medicul Dan Pădureanu, managerul general al Serviciului de Ambulanţă. “Majoritatea intervenţiilor

au avut loc dezbateri serioase pe această temă. Majoritatea foştilor angajaţi care acuză compania franceză o fac anonim, iar cei care-şi spun numele, semn că îşi asumă cele declarate, nu au făcut plângeri. Contactaţi de presă, oficialii ITM Vâlcea au declarat că nu au primit nici o sesizare cu privire la Faurecia. Pe aceeaşi platformă de comunicare, blogul site-ului menţionat, sunt şi persoane care iau apărarea francezilor, spunând că muncitorii nemulţumiţi sunt slab pregătiţi şi de rea-credinţă. Un fost angajat, mulţumit dar, în mod paradoxal, demisionar, spune că “nimeni nu vorbeşte de mormanele de material ce trebuie aruncat zilnic datorită greşelilor operatorilor din linii, sau despre profile plastice îndesate în toalete” şi că “Faurecia este singurul angajator care promovează tineri în funcţii importante şi oferă de lucru şi persoanelor peste 40 de ani, chiar şi fără experienţă”; în

au vizat cazuri de ameţeli, dar au fost constatate şi alte simptome”, a mai declarant medicul.

Să sperăm că, odată cu inaugurarea propriei fabrici, nu vor mai fi atât de multe cazuri de muncitori nemulţumiţi la Faurecia.

După apariţia acestor informaţii în presă, conducerea Faurecia a dezminţit zvonurile cu privire la salariile mici şi condiţiile improprii de muncă.

La o conferinţă de presă, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău a declarat: „Am fost chiar rugat să transmit acest mesaj din partea conducerii subsidiarei locale a concernului Faurecia. În primul rând, comenzile companiei sunt deja realizate până în anul 2020.

Compania are nevoie urgentă de 600 de angajaţi. Salariul minim este de 350 de euro şi acesta poate urca, în funcţie de perfomanţă, până la 500 de euro.

Francezii au garantat că, în cel mai scurt timp, o nouă companie va veni la Budeşti şi va avea nevoie de 1000 de salariaţi”.

Mai mult decât atât, primarul a mai spus că va organiza puncte de recrutare în oraş, pentru a facilita angajarea celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

47

Industrie

Cum să produci două branduri de genţi de lux

Secretul antreprenoarei care a pornit de la zero În 1998, pe o piaţă lipsită de producători autohtoni de genţi de lux, apărea unul dintre primele branduri româneşti în domeniu – Ana Rinaldi.

Autoarea brandului, Otilia Flonta, un director de vânzări de succes în industria încălţămintei dar cvasi-necunoascătoare a meseriei de marochiner, a avut curajul de a porni, la sfârşitul anilor ’90, o afacere alături de o prietenă.

O

companie producătoare de genţi de lux, o noutate pentru România acelor ani. Între timp, prietena a renunţat la parteneriat şi Otilia s-a văzut deodată singură într-o afacere nouă şi necunoscută pentru ea. Nu a avut timp să se teamă, pentru că a acţionat în stilul ei: a învăţat singură cum se confecţionează genţile pe care şi le cumpăra şi le desfăcea în bucăţele. Aşa s-a apucat de proiectarea lor, de design şi de confecţionarea efectivă.

Primul brand, Ana Rinaldi, a fost o apa-

analizĂ

riţie surprinzătoare pe piaţa românească. Genţile Ana Rinaldi au fost vândute timp de peste zece ani prin reţeaua Leonardo, iar când retailerul a început să scadă preţurile s-a reorientat spre alte magazine - Otter, Il Passo, Steiner, Benvenutti. Se poate spune că atitudinea creatoarei faţă de propriile rezultate ale muncii sale au aşezat brandul Ana Rinaldi sus, acolo unde calitatea excepţională şi preţurile pe măsură creează adevăratul produs de lux. Iar de la această filosofie Otilia Flonta nu s-a abătut niciodată. Chiar şi atunci când criza economică s-a abătut asupra României, Otilia a simţit că e momentul să treacă la un nivel superior, cel al exportului. O mişcare îndrăzneaţă pe care nu mulţi au făcut-o. Acela a fost momentul în care a renunţat la brandul Ana Rinaldi, simţind că propriul său nume e cel mai potrivit pentru un produs destinat consumatoarelor din străinătate. Astfel, noul brand Otilia Flonta a ajuns la marile târguri internaţionale, cum ar fi cel de la Milano, derulat prin programul de promovare a exporturilor, în care standul și o parte din cheltuieli sunt suportate de statul roman, 48

însă brandul se găsește și în magazine de lux din Liban, Emirate, Kuweit, Hong Kong, Germania, Spania, Marea Britanie şi Franţa, Otilia produce şi vinde aproximativ o mie de genţi pe sezon, cu preţuri cuprinse între 250 şi 500 de euro.

Cu participări la târguri international, Otilia Flonta a reuşit, cu o cifră de afaceri deloc spectaculoasă, să-şi vândă colecţiile în multe coţuri ale lumii, printre clienţii săi cei mai importanţi numărându-se şi celebrele Galerii Lafayette.

După o asemenea confirmare internațională, Otilia are de gând să renunţe la participările la târguri internaționale şi să se orienteze spre vânzările online. Măsura vine și în contextul în care tot mai multe firme românești sunt nemulțumite de modul cum sunt realizate aceste standuri ale României la târguri. O măsură economică interesantă, pentru un brand recunoscut pe plan international. Viitorul va arăta dacă măsura va fi sustenabilă. Cert este că spiritual de antreprenor, curajul şi capacitatea de a risca totul au fost “armele” Otiliei Flonta în acest impresionant parcurs antreprenorial. E doar unul dintre multele exemple de oameni de afaceri care se luptă zilnic pentru dezvoltarea capitalului românesc.

Design extravagant şi rafinament la Era prin anul 2000 când, în drumul meu spre biroul redacţiei, descopeream un atelier de încalţăminte pe Şoseaua Cotroceni. Treceam zilnic pe lângă şi, deşi pe atunci nu ne apucaserăm de editarea catalogului Businesstexin, mă tot intrebam cine deţine acea fabricuţă chiar lângă Palatul Cotroceni, mai ales că luminile din interior rămâneau aprinse târziu în noapte.

CONDUR by alexandru

P

este câţiva ani buni, am întalnit-o, la showroom-ul deschis lângă atelier, pe Mihaela Mihalache, cea care preluase activitatea comercială a companiei înfiinţate de Alexandru Marinescu în 1991. Mihaela venea dintr-o experienţă în imobiliare, iar domeniul nou în care intrase i se parea dificil dar totodată o provocare. Au urmat apoi câţiva ani în care, practic, creativitatea lui Alexandru Marinescu și vivacitatea comercială a Mihaelei Mihalache au scos la iveală din cutia prăfuită a timpului povestea frumuseţii şi calitatea brandului Condur.

Alexandru se ocupă de creaţie, iar Mihaela are grijă ca aceste minunate încălţări să ajungă în garderoba doamnelor pasionate de frumos, de calitate, de modă pe scurt. Practic, compania avea nevoie de un suflu nou şi acum Alexandru răsuflă ușurat că se poate ocupa în linişte de creatie.

Cei doi fac fiecare o treabă excelentă şi se completează reciproc, iar compania s-a dezvoltat între 2012 şi 2015 crescându-şi de aproape 10 ori cifra de afaceri, păstrând aproximativ acelaşi personal. „Avem în total 15 angajaţi şi o producţie de cel mult 600 de perechi de pantofi pe lună, dat fiind că fiecare este trasă manual pe calapod. Livrăm la export către China şi Belgia, pentru fiecare câte 500 de perechi, de două ori pe an. Avem şi comenzi mai mici în Irlanda şi în Franţa“, imi spune Mihaela Mihalache, brand managerul Condur Încă de la început compania a fost specializată în producţia de încălţăminte de damă lucrată manual. „Lucrăm doar cu tocuri de 14-16 cm.“ mi-a declarat brand managerul Mihaela Mihalache. Aşadar, în decurs de patru ani, cifra de afaceri a crescut de aproape 10 ori cu acelasi numar de oameni, ceea ce inseamna că

produsele realizate s-au vandut cu un preţ destul mare, ca un semn al unei valori adăugate mari. O poveste de succes, pentru că, iată, brandul oferă plus-valoare şi, deşi comenzile nu sunt deloc mari, ele sunt constante şi sigure. Comparativ cu alte fabrici, specializate pe lohn, Condur exportă şi plus-valoare, nu doar forţă de muncă. Iar povestea Condur a continuat in septembrie 2015 prin lansarea cu succes a colecției D`alexandru - pantofi barbatesti lucrati manual.

Despre plus-valoare o sa mai vorbim în Businesstexin şi cu alte ocazii, dar acum vă invităm să vă delectaţi cu o nouă poveste de succes, cea a a noii colectii a „CONDUR by alexandru”, intitulată sugestiv “Express Yourself”, care reprezintă un îndemn la redescoperirea de sine şi la exprimarea îndrăzneaţă a propriilor dorinţe, care susţine evadarea din convenţii

şi convenţional şi celebrează trecerea brandului într-o nouă etapă creativă.

Sezonul acesta readuce în prim plan extravaganța designului şi o aplecare evidentă asupra acelor detalii rafinate care transformă încălţămintea „CONDUR by alexandru” în cel mai apropiat confident al garderobei. Piesele esenţiale ale unei garderobe funcţionale sunt reinterpretate în acest sezon într-o manieră ingenioasă, menită să imprime un rafinament subtil ţinutei feminine, accentul fiind pus pe unicitatea designului şi artizanat la cel mai înalt nivel. Elementele definitorii ale colecţiei sunt pieile cu un tuşeu aparte, diferitele tipuri de presaje cu accent pe animal print, accesoriile metalice integrate în structura tocurilor, fermoarele şi cataramele care au rol atât funcţional cât şi de design. „CONDUR by alexandru” transcrie codurile perfecţiunii într-o manieră reală şi autentică şi va invită să descoperiţi o colecţie în acord cu cele mai noi tendinţe internaţionale care dau tonul în industria modei.

Modelele colecţiei acestui sezon (AW 2016-2017) „CONDUR by alexandru” sunt disponibile online, www.condurbyalexandru.com şi în showroom-ul din Bd. Iuliu Maniu, nr.7, corp T, et.1, interfon 11. Tel.: +40 727.811.947 49

Industrie

Ai o idee bună dar nu ai bani pentru start-up?

Un business angel este un investitor, o persoană dispusă să-şi folosească banii, timpul, relaţiile şi experienţa pentru a ajuta un antreprenor în demararea unei afaceri. Termenul provine din prima jumătate a secolului XX şi desemna acele persoane influente şi cu mulţi bani care finanţau producţiile teatrale de pe Broadway.

A

ntreprenorii care au nevoie de un capital mic pentru care nu pot accesa fonduri bancare au posibilitatea de a apela la un business angel, care nu-i cere nici o garanţie pentru investiţia oferită şi astfel se creează o colaborare din care primul are de câştigat, în afară de banii necesari, un partener care se implică personal, cu experienţa, expertiza şi relaţiile sale. În România există asemenea investitori, dornici de a îndruma şi ajuta noi generaţii de antreprenori, de a-şi folosi propria experienţă şi relaţiile, precum şi de a rămâne la curent cu evoluţia dintrun anumit domeniu economic. Oricine poate găsi un business angel, prin intermediul firmelor de consultanţă, care pot ajuta antreprenorul în conturarea ideii de afacere, în realizarea planului de afaceri, întocmirea documentelor necesare şi implementarea investiţiilor obţinute.

Aşa a făcut şi Oana Thomas, proprietarea brandului de lenjerie de damă Eden Lingerie. Cu experienţa şi educaţia mai multor ani în instituţii bancare şi companii de IT, Oana s-a hotărât să pornească propria afacere într-un domeniu pentru

Matei Dumitrescu

Industrie

Ia-ţi partener un business angel!

care nu era pregătită profesional, dar pentru care considera că are viziune şi creativitate. Primul pas a fost obţinerea, anul trecut, printr-un program de finanţare a tinerilor antreprenori POSDRU, a 25 de mii de euro cu care în şase luni a pus bazele afacerii. Bani insuficienţi, totuşi, pentru susţinerea afacerii, aşa că tânăra intreprinzătoare a căutat o soluţie. Aceasta a venit prin persoana lui Matei Dumitrescu, un business angel care, convins de seriozitatea şi capacităţile Oanei Thomas de a aborda cu succes nişa de lenjerie „affordable luxury,“ a ridicat suma investită, alături de economiile tinerei, la 100 de mii de euro. “Am văzut că Oana şi-a dat demisia dintr-o multinaţională, unde câştiga mulţi bani pe o poziţie bună ca să înceapă afacerea asta, că şi-a investit ultimul leu, că a cerut bani de la toate rudele şi prietenii ca să înceapă afacerea asta, dar şi că a mers la nu ştiu câte cursuri şi formări în domeniu ca să îl înţeleagă şi stăpânească cât mai bine. De obicei văd tineri care încep startup-uri pentru a vâna mici investiţii, pentru a fugi de muncă, pentru a face ceva care cred ca va merge, deşi nu se pricep sau ceva cool, dar pentru care nu au pasiune” a declarant Matei Dumitrescu.

Creaţiile Eden Lingerie fac parte din categoria premium, între cea medium şi cea de lux, sunt concepute de tânăra antreprenoare şi lucrate manual în atelierul acesteia alături de cei doi angajaţi – şi ei “premium”. Nu mai puţin de 40 de operaţii la opt maşini de cusut sunt necesare pentru a da naştere unor produse frumoase şi delicate, artizanii lor oferind chiar şi o garanţie de 100 de zile pentru cusături, accesorii sau scăderi în greutate!

50

La aceasta se adaugă serviciul de customer care, prin care, la comanda prin curier, clientele au posibilitatea de a proba şi de a-şi alege lenjeria potrivită.

Afacerea celor doi parteneri merge bine şi, de anul viitor, va fi extinsă în Marea Britanie şi Franţa – două pieţe recunoscute pentru calitatea, bunul gust şi nivelul ridicat de aşteptări al clientelor în materie de lenjerie intimă. Dar Oana Thomas nu se va opri aici: are de gând să abordeze secţiunea de costume de baie şi articole de plajă. Un viitor optimist, în care alături îi va sta “îngerul” său Matei Dumitrescu, cel care a avut încredere să investească în afacerea unei antreprenoare serioase Cristian Mateescu şi cu viziune.

Oana Thomas

Desenele unei adolescente Romana Montoiu, o adolescentă de 17 ani din Bistriţa pasionată de desen şi culoare, a inspirat apariţia, în acest an, a unei colecţii interesante de eşarfe de lux. Mama sa, Gabriela Montoiu, o femeie de afaceri în producţia publicitară, a intuit bine calitatea şi valoarea desenelor şi picturilor fiicei sale şi le-a transpus într-o colecţie de eşarfe ce poartă numele micii artiste – “Romana”.

I

mprimate pe mătase naturală albă, eşarfele sunt create în 22 de modele care pot completa cu succes ţinutele de business şi de seară în egală măsură.

Chiar de la începutul afacerii, Gabriela Montoiu colaborează cu Cristina Chiriac, autoarea colecţiei de haine tradiţionale “Flori de iie”, pentru aplicarea pe eşarfele

au ajuns modele pe eşarfele unei colecţii de succes

sale a motivelor tradiţionale „împrumutate” de la năframe vechi şi de un secol. Încurajată de succesul colecţiei, Gabriela Montoiu este hotărâtă să îşi diversifice produsele, astfel că acum lucrează la o altă colecţie dedicată domnilor, eşarfe dar şi halate din mătase, produse prea puţin prezente pe

51

piaţa românească. Dar, un gând aparte o îndeamnă pe Gabriela să dedice un model special Reginei Maria, ca drept omagiu pentru una dintre cele mai rafinate românce iubitoare de modă din istorie şi prima promotoare a portului popular şi a valorilor artistice româneşti pe plan internațional.

Industrie

Susținătorii delegaţiei României la

Jocurile Olimpice

În cadrul unui eveniment festiv organizat în seara de 20 iulie 2016, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a prezentat echipamentul oficial al delegaţiei tricolore la Rio 2016, încălţămintea purtând însemnele ECCO. unt mândru de colaborarea cu Comitetul Olimpic Român. Cu siguranţă, cu încălţămintea ECCO, calea către podium pentru tricolorii noştri la Rio de Janeiro 2016 va fi mult mai confortabilă!“, a declarat Victor Tighinean.

Pentru momentele oficiale, olimpicii români au avut la dispoziţie două ţinute: una casual şi una elegantă. Ţinuta elegantă, alcătuită atât la bărbaţi cât şi la femei din costum bleumarin, cămaşă albă şi cravată bleumarin este completată de pantofi negri ECCO Cairo pentru bărbaţi şi ECCO Sculptured 75 pentru femei. Ţinuta casual este compusă din sacou bleumarin, pantaloni albi şi pantofi albaştri ECCO Graham la bărbaţi, respectiv sacou alb, fustă albastră şi pantofi albi ECCO Soft 2.0 pentru femei.

„S

analizĂ

ECCO este un brand danez de renume internaţional, înfiinţat în 1963, care armonizează design-ul modern, pielea de calitate şi tehnologiile inovative. Produsele ECCO se vând în 97 de ţări, în peste 3.300 de magazine ECCO şi shop-in-shops, şi peste14.000 de alte puncte de vânzare la nivel mondial. Este o afacere de familie şi are peste 19.000 de angajaţi în întreaga lume.

Vestimentația pentru ceremoniile oficiale a fost realizată de Louis Purple, firmă franceză care, cum aflăm de pe siteul official, are 20 de ani de experienţă, 3 fabrici în Europa şi 2.000 de angajaţi care produc 1 milion de costume anual. Compania are unităţi proprii de producţie în România la Botoşani şi Dorohoi.

Gentile sportivilor au fost puse la dispoziţie de Samsonite, firmă cu tradiţie în industria genţilor şi valizelor de călătorie.

Vorbim despre branduri recunoscute şi apreciate, care garantează calitatea produselor. În ce priveşte ţinuta sportivă, lucrurile nu au stat deloc bine, declanşân-

52

du-se un întreg scandal.

“Iniţial, oficialii COSR au anunţat că delegaţia României va beneficia de un echipament de prezentare complet marca Kappa, dar când s-a ajuns la Rio s-a constatat că echipamentul era etichetat cu numele unei alte firme - Sol’s Europe din Franţa. Practic, România s-a prezentat la Jocurile Olimpice de vară cu un echipament contrafăcut, adică de la un producător de promoţionale, la preţuri simbolice, dar pentru care s-a plătit un preţ enorm”, scrie ziuanews.ro.

Chiar în debutul Jocurilor Olimpice, sportivii români s-au plâns, după cum a relatat pe blogul său jurnalistul Cătălin Tolontan, că echipamentele care li s-au dat sunt de proastă calitate, se rup ușor și nu rezistă la spălare, în vreme ce etichetele indică faptul că sunt contrafăcute. Investigația jurnalistului a dezvăluit că firma care a furnizat echipamentele lotului olimpic de la Rio este Pax Creative Sports SRL, valoarea contractului fiind de aproximativ 127.000 de euro.

H&M a „atacat” puternic

piaţa românească

Oare câştigă războiul?

“Loveşte-l, nu-l stropi. H&M cucereşte România cu o rată de creştere de două cifre” titrează site-ul blog.euromonitor.com într-un articol semnat de Dan Strătilă.

U

rmând tactica “războiului-fulger” de pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte, retailerul suedez H&M a câştigat în numai cinci ani de activitate în România titlul de cel mai valoros brand de profil. O evoluţie remarcabilă, dacă ţinem cont de faptul că în 2012, în cel de-al doilea an de prezenţă pe piaţa noastră, devenea deja cel de-al cincilea brand iar anul trecut a ajuns pe primul loc, cu vânzări mai mari cu peste 50% faţă de Zara, concurentul imediat următor în clasament, cu o cifră de afaceri de peste 800 de milioane de lei.

Cum a fost posibil, într-o ţară aflată pe penultimul loc la dezvoltare economică din Europa? „Acest succes este rezultatul unui mix favorabil de creștere a puterii de cumpărare, a creșterii preferințelor consumatorilor pentru retailerii moderni, de prețuri și, cel mai important, de o strategie de expansiune și de „marketing agresiv”, se arată în analiza Euromonitor.

Concurenţa internă slabă a făcut din România o ţară foarte atractivă pentru retailerii străini, mai ales pentru cei occidentali, care au invadat-o încă din primii zece ani de apartenenţă la Uniunea Europeană cu bunuri de larg consum moderne, cu un design atrăgător, însă nu întodeauna cu țesături de bună calitate, am puncta noi, realizatorii catalogului Businesstexin. O expansiune economică abilă sprijinită de-a dreptul de politica de la Bucureşti. Dar nu numai atât: deşi cu o economie aflată într-un stadiu precar, România s-a dovedit a fi capabilă să ofere, prin creşterile succesive ale veniturilor populaţiei, o

sursă de afaceri prospere pentru marii retaileri străini. Aşa se face că H&M a riscat în urmă cu cinci ani şi anul trecut a devenit lider necontestat. „Românii au cunoscut o creștere constantă a puterii de cumpărare începând cu anul 2009 și au atins un nou record în 2015. Ca urmare, românii cheltuiesc tot mai mulţi bani, iar deschiderile de magazine le oferă tot mai multe oportunităţi de consum. Cu toate acestea, în ciuda creşterii veniturilor disponibile, bugetul consumatorului mediu este încă sub presiune, deoarece peste 50% din venitul unui român merge spre utilităţi, precum hrana şi plata locuinţei”, explică Euromonitor ascensiunea retailerului suedez. O situaţie care oferă cele mai bune oportunităţi pentru afacerile cu bunuri ale producătorilor străini pe care românii le vor şi le cumpără, ca un semn de prosperitate şi modernism.

H&M a profitat de această situaţie şi a adoptat o strategie agresivă de expansiune, deschizând câte şase magazine pe an, numărul lor ajungând la sfârşitul anului 2015 la 42. Comparativ, Zara a deschis doar unul pe an şi avea 53

doar 22 de magazine în toată ţara. Dar comparaţiile nu se opresc aici. În timp ce H&M are la Bucureşti cel mai mare magazin din regiune cu o suprafaţă de 4.300 de metri pătraţi şi vizează deschiderea altora în localităţi mai mici, Zara s-a orientat spre magazine relativ egale ca mărime doar în marile oraşe. Este şi o diferenţă de orientare către client – în timp ce H&M vizează categorii largi de cumpărători, Zara îi preferă pe cei cu mai mulţi bani. Aşa se face că în 2014 Zara a avut un profit de 63 de milioane de lei, în timp ce H&M, cu investiţiile sale în magazine, s-a mulţumit cu doar 23 de milioane de lei.

“Dar cum și tancurile se împotmolesc în noroi, deși H&M ar putea câștiga bătălia de expansiune, în termeni de profit, Zara câștigă războiul. (…) Mai mult, compania mamă a Zara, Inditex, care deține alte cinci branduri de îmbrăcăminte, este în continuare lider în domeniu, cu vânzări de un miliard de lei. Iar H&M, pentru a câștiga bătălia, mai are alte 200 milioane lei de recuperat”, conchide analiza Euromonitor.

analizĂ

Vitrina Vitrina şi Laura Miu - care e începutul acestei relaţii?

Am stat de vorbă într-o zi cu Ovidiu Buta despre pasiunea mea faţă de vitrine şi, pentru că i s-a parut o idee genială ţinând cont că la noi pe piaţă nu se pune preţ pe aşa ceva deci nici prea mulţi doritori nu sunt, m-a întrebat cum se va numi business-ul meu şi atunci i-am răspuns Vitrina by Laura Miu. Din acel moment am ştiut că acesta este începutul unei noi relaţii construită din

analizĂ

pasiune. Anii petrecuţi în retail şi în fashion, peste 15 la număr, m-au făcut să iubesc ceea ce fac şi anume vitrinele.

Iniţial amenajam magazinele şi implicit vitrinele brandurilor pentru care lucram, de unde şi formarea mea în acest domeniu, apoi am pornit pe cont propriu această aventură, de nişă momentan.

Care e povestea unei vitrine?

Povestea unei vitrine, pentru mine, porneşte de la o discuţie cu proprietarul magazinului care imi spune cum vede el această schimbare, apoi în ce constă colecţia din magazin, ce vrem să promovăm, în ce perioadă a anului ne aflăm şi apoi încep să gândesc tematica vitrinei. Ţin cont de sezon, potenţialii clienţi trebuie să vadă în vitrine articole de care au nevoie acum, nu la o dată ulterioară. O vitrină bine concepută 54

este prima şansă de a răspândi mesajul brandului, de a vinde produsul sau de a atrage atenţia pietonilor care trec prin faţa magazinului. După ce e finalizată o vitrină trebuie să stai în faţa magazinului, să analizezi din punct de vedere al pietonului şi să iei în considerare fiecare element afişat, să vezi dacă mesajul a fost transmis corect.

Cum e privită vitrina în România de către clienţi, de proprietarii de magazine? În România, din păcate, bugetele pentru amenajarea vitrinelor sunt foarte mici şi atunci patronatul se mulţumeşte cu amenajarea făcută de personalul magazinului care de multe ori nu este cea mai bună alegere, deoarece vitrina este o parte integrantă a activităţii de vânzare cu amănuntul. Este mult mai dificil să creezi o vitrină “wow” pentru cineva cu

trine corespunde cu strategia actuală de marketing de afaceri stabilită deja ca mod de lucru. Dacă toate acestea se întâmplă aşa cum trebuie, efectul se simte direct în cifra de afaceri a brandului.

un buget foarte mic deoarece recuzita costă foarte mult şi din păcate nu se găseşte încă în România. Ea trebuie importantă, iar costul creşte substanţial. Cu toate acestea am fost plăcut surprinsă să văd că, în ultima vreme, solicitările cele mai multe au venit de la retaileri din ţară şi nu din Bucureşti. Propietarii magazinelor bucureştene se consideră încă buni la toate, de la partea financiară a business-ului, buying, angajări personal, deschideri de magazine, până la amenajarea magazinului şi a vitrinelor.

Ce rol a avut vitrina în moda ultimilor ani în România? Ştii, călătorind mult şi în afara ţării bineînţeles, am constatat că sunt o vânătoare de vitrine, în sensul că pozez tot ce-mi iese în cale şi îmi transmite că acolo este o vitrină muncită şi gândită de cineva pasionat de ceea ce face. Este o sursă de inspiraţie pentru mine, din păcate la noi dacă vrei să vezi o vitrină cu un concept trebuie să te duci într-un mall la magazinele mari sau la branduri de lux cu tradiţie, care îşi respectă foarte mult imaginea. În rest, boutique-rile şi magazinele de modă din România sunt amenajate şi concepute de patroni şi angajaţii lor. Încă nu avem deschiderea pentru a trece la un alt nivel de comerţ, la faptul că trebuie să investim în imaginea noastră şi la faptul că trebuie să ne creăm propria imagine pe piaţă, să ne identificam cu uşurinţă. Încă nu ne deranjează că suntem toţi în aceeaşi oală, nu vrem să fim deschişi, mergem pe ideea că “Mă învaţă pe mine cum să-mi conduc afacerea? Eu lucrez de 20 de ani în comerţ!”...

Sub aspectul influenţei vitrinelor asupra modei străzii, aici chiar am evoluat. De multe ori regăsesc influenţele ţinutelor din vitrinele marilor branduri în vestimentaţia oamenilor. E, pot spune, un fel de educaţie vizuală. Tinerii din ziua de azi învaţă să se îmbrace şi din vitrine, la fel ca din revistele de modă. De fapt cu mult mai mulţi învaţă din vitrine, din mall-uri, de aceea, dacă vrem să dăm o direcţie în comportamentul vestimentar al noii generaţii, trebuie să fim foarte atenţi la acest fenomen al vitrinelor în modă.

Ai văzut vreodată o vitrină spectaculoasă la noi?

Vitrinele spectaculoase la noi le întălneşti doar la branduri mari sau la brandurile de lux unde sunt concepute de firma mamă împreună cu designeri şi arhitecţi în domeniu. Aceştia au un buget mare dedicat vitrinelor şi le pasă de imaginea lor, vor să fie uşor identificaţi pe piaţă. Mi-aş dori să începem să vedem vitrine amenajate cu suflet şi la magazinele stradale sau cele de cartier. În România, în acest moment, avem un comerţ de mall şi mai puţin din cel stradal, ceea ce afară nu prea întâlneşti.

Eu personal nici nu ştiu unde era mall în Milano, Koln, Londra etc., în oraşele mari comerţul se petrece pe arterele principale unde trecătorii se opresc în faţa vitrinelor şi admiră, fac poze, apreciază munca artistului.

Ce rol joacă o vitrină în economia unui brand?

Vitrina magazinului este una din cele mai puternice forme de publicitate în care putem spune o poveste. Şi, în acelaşi timp, să atingem obiectivele dorite: atragerea şi transformarea trecătorilor în cumpărători, transformarea vizitatorilor în cumpărători, clienţii să se bucure de o experienţă pozitivă stimulând astfel vizitele viitoare ale acestora. Designerii de vitrine (sau visual merchandiserii) trebuie să vină cu idei originale pentru a crea modele vizuale şi pentru a promova pe piaţă imaginea unui magazin, produsele şi serviciile lui. Ei lucrează de multe ori în strânsă colaborare cu echipa de marketing şi proprietarul magazinului pentru a se asigura că tema viitoarei vi55

Care ar fi cea mai mare provocare pentru tine în acest domeniu?

De patru ani de când am deschis acest business am avut solicitări din domenii diferite, iar provocarea cea mai mare este atunci când trebuie să găsesti soluţii pentru ceva care nu ai mai făcut în viaţa ta. Am şi un exemplu foarte amuzant pentru mine, anul trecut în luna decembrie am primit un email de la un mare retailer (Carrefour) care mi-a cerut să împodobesc într-unul din hipermarketurile lor 20 de brazi şi să creez o zonă de poveste pentru perioada sărbătorilor.

Iniţial am zis că nu am nicio legatură cu aşa ceva, dar am considerat-o apoi ca pe o provocare pentru mine şi am zis că de ce nu, iar primul brad împodobit l-am vândut imediat unei doamne care venise la cumpărături. Provocare este să ieşi din zona ta de confort şi să îndrăzneşti să explorezi tot ce ţi se dă în viaţă, toate ne vin cu un scop, să ne depăşim pe noi înşine şi limitele noastre. Chiar dacă nu ne iese întotdeauna aşa cum ne dorim, nu trebuie să ne oprim în a face ceea ce ne place. Provocarea cea mai mare este chiar colaborarea începută de curînd cu Burberry.

interviu

București Mall găzduiește cel mai mare magazin MANGO din România Începând din luna noiembrie, primul centru comercial modern din România beneficiază de un megastore MANGO. Cu o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați, noul magazin este singurul din România care reunește colecții premium dedicate - MANGO WOMAN, MANGO Man, Kids (de la nou-născuți până la 14 ani), SHE Sport și Intimate.

D

in noiembrie, București Mall găzduiește un nou magazin MANGO de tip megastore.

Acesta are o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați și a fost amenajat

analizĂ

potrivit conceptului Chaos, destinat magazinelor MANGO din grupa superioară, aflate în metropolele din întreaga lume. Această calificare a megastore-ului din București Mall presu-

56

pune totodată creșterea numărului de modele de haine disponibile și extinderea gamelor din care fac parte.

Noul megastore MANGO se distinge prin faptul că este cel mai mare din țară și singurul din România care concentrează atât de multe colecții.

De exemplu, femeile beneficiază de o gamă variată de produse premium, dar și de articole din colecțiile Sport și Intimate, care pot fi cumpărate exclusiv din magazinul din incinta București Mall. Totodată, aici este disponibilă colecția MANGO Man, iar cea destinată copiilor include și haine pentru nou-născuți.

Primul magazin MANGO s-a deschis în România în 1999. Cel din București Mall a trecut prin numeroase reconfigurări și schimbări ale suprafeței în 2004, 2013, 2015 și 2016, ajungând acum la cea mai mare suprafață ocupată în primul centru comercial modern din România.

București Mall este primul centru comercial modern de tip shopping mall din România, deschis în septembrie

1999. Încă de la lansare, București Mall a redefinit experiențele urbane ale publicului și a deschis noi drumuri în materie de modă și entertainment. În ultimii doi ani, București Mall a trecut printr-un amplu process de renovare și modernizare, prin care și-a reconfigurat spațiile și a implementat un design atractiv și modern atât în interior, cât și la exterior, pentru a încerca să rămână una dintre destinațiile de shopping preferate ale bucureștenilor. În ultimii ani s-au inaugurat în București mai multe centre comerciale asfel încât concurența îi obligă pe proprietarii acestor malluri să găsească noi soluții de atragere a clienților. Ramâne de văzut dacă deciziile de modernizare a mallului din Vitan așa cum este cunoscut de bucureșteni, vor avea rezultatele scontate și va duce la creșterea traficului. Pe lângă renovarea București Mall, bucureștenii au avut ocazia să meargă la shopping în două centre inaugurate anul acesta, Park Lake în cartierul Titan și Veranda Mall, în spatele pieței Obor. În continuare cele mai căutate malluri rămân Băneasa Shopping City și Afi Cotroceni. Tot în București funcționează Plaza Mall la limita cartierelor Militari și Drumul Taberei, precum și Mega Mall în Pantelimon.

57

analizĂ

Oferta de nişă, soluţia optimă pentru magazinul online Magazinele online au devenit o prezenţă obişnuită în mediul de afaceri din ţara noastră, cu oferte dintre cele mai diverse. Nu mai putem pune în discuţie utilitatea unor asemenea intreprinderi comerciale, eficienţa lor dovedită fiind recunoscută de un public consumator din ce în ce mai extins.

M

agazinele online au devenit o prezenţă obişnuită în mediul de afaceri din ţara noastră, cu oferte dintre cele mai diverse. Nu mai putem pune în discuţie utilitatea unor asemenea intreprinderi comerciale, eficienţa lor dovedită fiind recunoscută de un public consumator din ce în ce mai extins. Ceea ce e de discutat şi de analizat este dacă pornirea unei asemenea afaceri se mai poate face atât de uşor ca în perioada de pionierat de

comerȚ

la noi. Specialiştii în economie sunt de părere că astăzi riscurile sunt legate cel mai mult de alegerea obiectului de activitate al magazinului online. Pentru că piaţa nu mai permite alegeri de tip generalist, în care concurenţa este puternică, soluţia, cred aceştia, e abordarea unei nişe care „să lucreze” pentru noul magazin. Înainte de toate, studierea pieţei este esenţială în alegerea şi stabilirea nişei.

58

„Cele mai multe business-uri eşuează pentru că nu investesc câteva mii de euro în studii de piaţă – consideră că acest lucru nu este esenţial. Printre prioritățile Guvernului se numară, deci, un proiect prin care start-up-urile să beneficieze de banii necesari pentru a realiza studii de piață relevante pentru ei”, crede antreprenorul Marius Bostan, fost ministru al telecomunicaţiilor.

Sorin Drăghici, managing partner la

de pasiunea ta Cele mai bune afaceri pornesc de la o pasiune a antreprenorului, dovedind că munca îmbinată cu plăcerea unui hobby poate da rezultate neaşteptate. „Cunosc multe exemple de succes în acest sens. Un avantaj competitiv este şi că tu vei cunoaşte foarte bine produsele, nevoile consumatorilor, provocările la care răspunde publicul ţintă, dar şi unde şi cum îl găseşti. Pe scurt, ştii tot ce trebuie să ştii pentru a transforma aceste informaţii într-o afacere”, crede Sorin.

DWF, care de trei ani a consiliat peste trei sute de proprietari de magazine online privind oportunităţile de creştere a vânzărilor, consideră că este prioritară alegerea unei nişe pentru începutul unei asemenea afaceri. Cu experienţa sa, Sorin Drăghici oferă un set de sfaturi celor care se decid să-şi deschidă un magazin online.

Alege nişa în funcţie de experienţa ta Oricât de pasionat eşti de un lucru, experienţa pe care ai dobândit-o pe unde ai lucrat este foarte importantă pentru activitatea pe care ţi-ai propuso şi va fi întotdeauna un avantaj în faţa competitorilor.

electrocasnice, aparatură foto-video, motocoase, laptopuri, televizoare.

Produse de marcă, branduri puternice, cu valoare mare şi al căror nume asigură o calitate foarte bună. Pentru aceasta ai nevoie de o documentare serioasă pentru prezentarea produselor, un for de discuţii care să asigure o comunitate în jurul brandului, o atenţie sporită faţă de client şi promovare în alte medii.

Alege nişa unde clientul are o recurenţă mare Aceasta înseamnă o nişă în care să poţi vinde aceluiaşi client de mai multe ori,

Alege nişa după ce ai identificat pieţele emergente Cu alte cuvinte, vezi care dintre categoriile de piaţă îţi satisface aşteptările şi capacităţile, privind la ce merge mai bine pe piaţa online. În România, pieţele emergente cele mai potente sunt cele de modă, casă şi decoraţiuni, puericultură şi hobby.

chiar să-l fidelizezi. Nu este un lucru tocmai uşor să mulţumeşti un client care să revină şi chiar să te recomande şi altora! Alege să vinzi produse consumabile (tonner şi hârtie pentru imprimante, scutece pentru bebeluşi, mâncare pentru animale sau altele) de care oamenii au nevoie permanent sau pentru perioade mai lungi, concomitent cu implementarea unui program de fidelizare a clienţilor. Dacă aceştia vor fi mulţumiţi, vor reveni, adesea şi cu prietenii lor. Însă, nu uita, tot preţul este cel care are primul cuvânt.

Alege nişa pe care vei comercializa produse recunoscute de la branduri celebre Deşi e relativ uşor să vinzi branduri recunoscute de toată lumea, în acest caz vei avea “de luptat” în preţuri cu competitorii de pe piaţă, care adesea sunt puternici. Vei avea nevoie de servicii conexe precum garanţie, transport, customer care, la care tot prețul este cel care face diferenţa.

Alege o nişă cu produse care au proces de achiziţie îndelungat Adică, alege să vinzi produse care sunt exact opusul celor din varianta 4: Alege o nişă pe care să comercializezi produse de impuls Produsele de impuls sunt cele care se vând cel mai repede, cum sunt cele de sezon, lenjerii de pat ieftine, rochii, încălţăminte, gadgeturi, cosmetice şi jucării. Avantajele acestei nişe sunt că nu ai nevoie de un brand puternic şi, ce e mai important, majoritatea tranzancţiilor de produc la prima vizită pe site. Clienţii sunt din acea categorie a oamenilor grăbiţi, care nu pun preţ pe numele brandului şi nu sunt prea pretenţioşi. Dezavantajul este că pe aceştia nu-i poţi fideliza uşor şi va trebui să cauţi în permanent produse noi, uşor vandabile.

59

comerț

On line şi off line cu Mirela Bucovicean Mirela Bucovicean este mâna fermecată din spatele Molecule F şi cea care susţine cu insistenţă şi drag designul românesc de atâţia ani. Pentru că de la lansarea site-ului şi până azi s-au întâmplat multe, am vrut să vedem care mai e pulsul “moleculelor” din moda românească. Aşadar, aveţi mai jos rezultatul celor mai recente “munci” ale Mirelei: Ce e nou în ADN-ul moleculei de fashion (Molecule F)?

Din 27 octombrie 2015 avem deschis Molecule F concept Store în Promenada. Aproape 300 de mp destinaţi în mod exclusiv designului românesc. Am început cu 43 de branduri, iar acum avem 57 şi suntem în creştere.

Ca noutate absolută, luna trecută am upgradat mobilierul. Am lucrat cu designerul de interior Mihai Grama şi ilustratorul Mihai Lăcătuşu pentru acest proiect. Scopul lui a fost să creştem suprafaţa de expunere a produselor.

Am avut multe cereri de reprezentare în concept store pe care realmente nu le puteam onora dacă ne doream să păstrăm maniera aerisită de expunere. Am vrut ca acest spaţiu sa fie mai mult decât un alt “magazin de haine” şi în consecinţă am depus toate eforturile pentru a-i respecta identitatea construită în felul acesta. Iar soluţia a fost una salvatoare.

Ce e nou în ADN-ul modei româneşti în ultima vreme?

O creştere constantă a dorinţei de a fi PR în fashion, mai multe pop up storeuri, adică târguri, ca sa fiu mai exactă, apariţia unui nou segment de designeri care lucrează doar câteva piese dar conceptuale, bune, cât să te bucuri că le identifici ca fiind de designer. Mă bucur să văd că nu mai apar aşa zişii

interviu

“designeri”, fără pregătire, fără înţelegere ori măcar bun gust, care obişnuiesc să facă “hăinuţe” ori „ rochiţe de ocazie”. Mi se pare că se conturează din ce în ce mai clar ADN-ul modei româneşti. Designerii care merg la export îşi consolidează poziţia pe pieţele internaţionale, cei de aici, poate mai rari, dar din ce în ce mai serioşsi. Cel puţin cei cu care interacţionăm noi.

Care sunt cele mai mari provocări pe care leai avut în acest an cu Molecule F şi cum s-au soldat ele?

Bună întrebare! La finalul răspunsului sper că vom putea avea radiografia retail-ului în moda românească.

Carevasăzică, prin martie am cochetat cu ideea de a închide concept store-ul abia deschis. Primul trimestru a fost atât de deprimant, încât mai avea un pic şi aduceam bani de acasă. Apoi, ca prin minune, lucrurile şiau revenit. Retailerii spun că unui magazin îi trebuie 6 luni de aşteptare ca să-şi formeze clientela şi cam 2 ani de investiţii. Abia apoi putem vorbi de profit. Eu nu am răbdarea asta. O altă provocare a fost găsirea unor colegi potriviţi, atât pentru site, cât şi pentru off line. Se pare că următoarea criză va fi cea din human resources şi de aceea construirea şi loializarea unei echipe cu care să lucrezi este vitală. O provocare de imagine de data aceasta a fost organizarea 60

evenimentului aniversar Molecule F 6 ani. Obiectivul nostru este ca la fiecare aniversare să ne depăşim performanţa anterioară, iar cea de anul trecut, de la Circul de Stat, era extrem de greu de devansat. Ne-am concentrat şi am reuşit şi anul acesta. Pentru specialişti, cifra din media coverage spune foarte mult: 870.000 euro KPI (n.n.: key performance indicator). Nu mai ştiu un alt eveniment din zona glossy care să fie atât de mediatizat. Din ziua în care am închis petrecerea aniversară, primul meu gând a fost ce facem la anul?

On line sau off line în moda din România?

Ambele. O spun de ani de zile, un business trebuie gândit rotund, de la canalele de vânzare, la comunicare.

Depinde foarte mult de produsul pe care îl vinzi, dar dacă este peste nivelul de mass market, un off line este aproape obligatoriu. Studiile internaţionale arată că off line-ul se mută în on line. În egală măsură, studiile româneşti arată o creştere semnificativă de la an la an

a fashion-ului în on line. Noi am preferat să le acoperim pe amândouă, ca să fim siguri că am făcut tot ce putea face pentru a aduce moda românească mai aproape de consumator. Şi a funcţionat !

Ce schimbări pe scena modei ai depistat sau întrevezi?

La nivel de trend internaţional, eleganţa clasică a fost înlocuită de smart casual. Bărbaţii nu mai poartă costume, femeile nu mai poartă tocuri, rigoarea unui croi clasic este înlocuită de comodităţile hainelor lejere. Este o schimbare care cred că aduce relaxarea de care are nevoie o lume (mă refer la întreaga lume) obosită. Abia aştept să ne revenim. Ce se întâmplă acum, în grupuri concentrate de influenceri, pare o recesiune a luxului. Asta dacă e să ne referim la street style. Diametral opus, apare trendul hand made. A nu se confunda cu şosetele croşetate de bunica. Vorbesc aici de un hand made dominat de atenţia la detalii, materiale preţioase, chiar materiale experimentale a căror punere în scenă este posibilă numai cu aportul uman, un lux ce începe să fie apreciat la justa lui valoare.

Dacă ar fi să o iei acum de la început în modă, ce ai face?

Nu-mi vine să cred că spun asta, dar probabil că face creaţie şi producţie.

Este singura variantă care poate creşte financiar un business în câțiva ani. Am făcut aceste lucruri timp de aproape un deceniu, în minunaţii ani 90’, când totul era posibil, iar piaţa românească absorbea transpusă în admiraţie până şi o noxă. Acum ne aşteaptă pieţele internaţionale. Iar dacă aş fi câştigat la loto, cu siguranţă aş face drept de propietate privată, educaţie, tot ce ţine de patrimoniul cultural, în maniera abstractă sau nu. Şi da, consider că face parte din modă. Cineva trebuie să pună bazele unei societăţi civile capabile să aprecieze valorile româneşti.

Planuri pentru 2017?

Da, categoric 2017 vine cu planuri şi realizări. Am în gând un proiect în zona industriilor creative, care îmbină educaţia cu designul şi transpune până în cotidian. Dar despre asta, la timpul potrivit.

61

interviu

Piața Online de Fashion din România Vânzările de articole vestimentare reprezintă mai mult de 10% din totalul cumpărăturilor realizate online. În 2015, valoarea achizițiilor de articole vestimentare din România a trecut de 170 de milioane de euro, cu 20% mai mult față de anul 2014.

A

rticolele vestimentare sunt una dintre cele mai populare și dinamice categorii din comerțul electronic. În România, segmentul de fashion a reprezentat în 2015 aproximativ 11% din totalul cumpărăturilor online, depășind 100 milioane de Euro, conform Ziarului Financiar. Totalul pieței online este de aproximativ 1,5 miliarde de euro. În acest context, MKOR Consulting a decis să analizeze, printr-un studiu de piață propriu, obiceiurile de consum vestimentar ale utilizatorului român de internet: ce cumpără, de unde, cât de des. Fără a fi un studiu exhaustiv, cei de la MKOR au încercat să definească principalii parametri ai achizițiilor vestimentare, cu focalizare pe brandurile românești. Studiul Pieței Online de Modă din România 2016 a fost desfășurat de către MKOR Consulting între 12 iunie – 22 iunie 2016, pe un eșantion de 500 de respondenți care au achiziționat cel puțin o dată produse vestimentare online, în ultimele 12 luni. Profilul respondenților: 97.9% femei, 2.1% bărbați; 26% între 26 și 35 ani, 35% între 36 și 45 ani, 26% între 46 și 55 ani.

MKOR a abordat și câțiva dintre retailerii online de fashion și i-a întrebat în ce măsură colaborează cu ateliere românești și care sunt obiceiurile de cumpărare ale clienților proprii.

Rezultatele reflectă, în paralel, perspectiva retailerilor și a consumatorilor asupra pieței de fashion online din România.

A rezultat că 67% dintre români îşi cumpără haine din magazinele online.

Mediul online a fost ales ca a doua opţiune după magazinele din mall. Dintre respondenţii studiului aproximativ o treime susţin că fac achiziţii o dată 28,8% sau de două ori pe lună – 29,4%.

Atunci când vine vorba de modalita-

analizĂ

tea de plată, românii se dovedesc a fi extrem de conservatori astfel încât 9 din 10 persoane optează pentru plata ramburs (88%) şi doar 26% plătesc cu cardul.

Mai mult, peste jumătate dintre ei au declarat că au returnat, cel puţin o dată, produsul comandat. Motivul principal menţionat este legat de mărimea necorespunzătoare a hainelor – 80,3% sau pentru că produsul nu era asemănător cu cel de pe site.

Ca modalitate de livrare, Poşta Română a pierdut lupta cu companiile de curierat rapid. Raportul este de 95,4% la 16,8% în favoarea unui curier rapid.

Vestea bună este că românii îşi păstrează şi o notă de naţionalism şi 43,8% sunt gata să plătească mai mult pentru brandurile româneşti.

5 din cei 7 retaileri online chestionaţi colaborează deja cu ateliere româneşti iar 4 dintre ei sunt dispuşi să colaboreze şi mai mult pe viitor. Principalul criteriu de selecţie a unui furnizor de articole vestimentare este calitatea materialelor folosite, urmat de design, preţ şi termen de livrare. Retailerii lucrează cu producătorii atât pe bază de stocuri, cât şi pe bază de comandă.

Interesante sunt avantajele şi dezavantajele colaborării cu producătorii români, pe care retailerii le-au enumerat.

Astfel, la avantaje avem: “sunt flexibili; produsele sunt de calitate superioară; sunt deschişi să înveţe; livrare rapidă; comunicare mai uşoară. Printre dezavantaje, enumerate de cei care au experienţe mai puţin plăcute, avem: termene de livrare mari; se adaptează mai greu mediului online; nu înţeleg importanţa creării unui conţinut de calitate – de exemplu materiale de mar62

keting; au costuri mari de producţie şi oferă greu discounturi; nu fac faţă comenzilor mari şi întârzie livrarea; unii nu ţin pasul cu tendinţele.

Pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite de magazinele online, acestea trebuie să ştie că, pentru o comandă medie de 122 lei, cumpărătorii consideră că magazinul ar trebui să suporte cheltuielile de transport. „Prin realizarea acestui studiu de piaţă am căutat să conturăm profilul actual al cumpărătorului român într-un moment în care piaţa online de fashion din România este la început şi mai are mult să o ajungă pe cea din ţările vestice. Încă observăm obiceiuri conservatoare în comportamentul românilor, dar constatăm şi deschidere faţă de acest domeniu. În concluzie, există suficient spaţiu de creştere pe piaţa online, iar retailerii pot specula această oportunitate. Ne dorim să repetăm şi să îmbogăţim periodic acest studiu, în funcţie de reacţiile pieţei la rezultatele obţinute. În timp, acesta ar putea deveni o referinţă pe care afacerile din domeniu să se bazeze în procesul de decizie, fie că doresc extinderea pe noi pieţe sau lansarea unor noi branduri.” a declarat Corina Cimpoca, Consultant Senior şi fondator MKOR. Peste jumătate din cei interesaţi de achiziţionarea hainelor din mediul online îşi caută informaţiile pe Google sau pe Facebook. În acest moment, foarte puţini folosesc aplicaţiile puse la dipoziţie de magazinele online. 62% din respondenţi nu au folosit niciodată o astfel de aplicaţie, iar jumătate

din acest procent le consideră inutile.

Aceleaşi procente se înregistrează şi în rândul aplicaţiilor de chat.

MKOR Consulting oferă servicii de cercetare de piaţă, studii de satisfacţie a clienţilor, segmentarea publicului-ţintă şi profilul clientului, studiul concurenţei, studii de oportunitate pentru pieţe noi – orientate către rezultate reale de business. Fiecare proiect de cercetare are o direcţie strategică, scopul agenţiei fiind dezvoltarea pe termen lung a afacerilor clienţilor săi. Alături de grafice “reci”, oferă şi interpretare bazată pe fapte şi recomandări ce provin din experienţă.

De-a lungul celor aproape 4 ani de existenţă, MKOR a efectuat zeci de studii de piaţă, având ca scop extinderea pieţelor sau portofoliilor clienţilor săi, explorarea unor noi oportunităţi, analiza concurenţei sau satisfacţia clienţilor. Portofoliul divers de clienţi reflectă deschiderea către o varietate de industrii a agenţiei.

MKOR Consulting este fondat de către Corina Cimpoca, un profesionist cu peste 10 ani de experienţă în marketing şi cercetare de piaţă. Corina a absolvit facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul UBB Cluj-Napoca, are un masterat în PR la aceeaşi universitate şi un MBA la Cotrugli Business School.

De-a lungul carierei sale, a colaborat cu mai multe organizaţii în calitate de manager de marketing şi PR şi a iniţiat mai multe proiecte antreprenoriale.

Mai multe detalii: https://ro.linkedin. com/in/coricimpoca.

Alte studii MKOR în domeniul industriei uşoare Asociaţia Textilia Pentru Asociația Textilia, producător de ţesături manuale din lână şi bumbac, MKOR a realizat un studiu de piață complet cu o analiză generală a trendului de achiziție a produselor tradiționale, precum și tendințele de pe piața de consum de produse de lână și bumbac. Textilia a beneficiat de un studiu amănunțit al competitorilor direcți, a meșterilor artizani, în special. În cadrul acestei analize am vizat în special metodele de promovare utilizate, cât și prețurile practicate, trasabilitatea și continuitatea materialelor utilizate, sursele de inspirație pentru modelele utilizate, etc. Datele preluate și analizate au ajutat la o mai bună înțelegere a mediului competitiv în care Asociația Textilia își desfășoară activitatea. În cadrul studiului, au fost efectuate și chestionare cu publicul-țintă vizat, pe un eșantion pre-calificat, constând în persoane prezente la târgurile tradiționale din zona Cluj și din București. În urma acestor chestionare, au fost identificate principalele caracteristici ale consumatorului de produse handmade tradiționale, cerințe și nevoi ale acestuia, precum și disponibilitatea de a plăti acest tip de produse.

Studiul a conținut și o strategie de marketing care a propus o poziționare față de clienții actuali și potențiali ai Asociației. Strategia de marketing a propus un set de instrumente de marketing, un buget complet, împreună cu planul de acțiuni pentru perioada 2015-2016, obiectivele pentru această perioadă și indicatorii de performanță.

Recomandările MKOR vizează atât acțiunile de marketing, comunicare și vânzări, cât și parteneriate strategice.

Acestea reprezintă adevărate mini-ghiduri de urmat, pentru o creștere organică a afacerii, vizând în același timp și un echilibru între bugetele alocate și eficiența metodelor de marketing aplicate.

Asociația Textilia este o structură de economie socială susținută de Fundația Civitas în cadrul proiectului SISES – Sprijin Integrat Structurilor de Economie Socială. În calitate de SES, ASPS înființează și susține locuri de 63

muncă pentru persoanele din categorii defavorizate.

Mai multe informaţii despre asociaţie: http://textilia.ro

Asociaţia BroadArt Asociaţia BroadArt este tot o structură de economie socială susținută de Fundația Civitas în cadrul proiectului SISES – Sprijin Integrat Structurilor de Economie Socială. Domeniul de activitate al Asociației este acela de a oferi produse textile brodate cu motive tradiționale secuiești.

MKOR a realizat un studiu de piață complet, chiar la lansarea pe piață.

Studiul a inclus analiza generală a trendurilor în domeniul achizițiilor de produse manufacturate, tradiționale, la nivel național și regional (Brașov – Covasna – Harghita). O componentă importantă a studiului a constat în identificarea principalelor reglementări legale la nivel național și european, de care o organizație trebuie să țină cont, în acest domeniu (condițiile de acordare a titlului de “produs tradițional” în România).

Analiza concurenței a implicat un studiu amănunțit al competitorilor direcți și indirecți, produsele oferite având posibilitatea de a fi înlocuite cu o varietate largă de produse. Au fost realizate și interviuri în profunzime cu principalele segmente de piață cu potențial pentru a achiziționa produse brodate cu motive tradiționale secuiești: magazine de specialitate, hoteluri, pensiuni și restaurante cu specific tradițional. În urma acestor interviuri, au fost identificate principalele cerințe și nevoi ale acestora, precum și disponibilitatea lor de a lucra cu Asociația BroadArt, pentru acest tip de produse.

Recomandările MKOR au vizat atât acțiunile de marketing, comunicare și vânzări, cât și parteneriate strategice.

analizĂ

Ce branduri de pe online Un studiu de piaţă efectuat de magazinul online de modă ANSWEAR prezintă un top al celor mai preferate branduri cumpărate, pe judeţele şi zonele geografice importante ale României. Astfel, studiul arată că cele mai multe comenzi online au fost înregistrate în Bucureşti, urmat în ordine de Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Braşov, Prahova, Argeş, Dolj şi Suceava. Cele mai căutate şi vândute branduri sunt Adidas Originals, Tommy Hilfiger, New Balance, Nike și Mango.

preferă românii?

D

eşi la nivel general există similitudini în comportament şi achiziţie, nu putem să nu observăm faptul că fiecare regiune din ţară are particularităţile sale”, spun reprezentanții magazinului. Trebuie spus că datele prezentate sunt o medie a preferinţelor cumpărătorilor. Astfel, braşovencele vor mai mult încălţăminte elegantă, cu toc, pe când ieşenii preferă mai mult stilul creativ, precum cel al brandului Desigual, renumit pentru motivele sale colorate şi ieşite din tipare. Craiovenii sunt atraşi de New Balance, pe când majoritatea timişenilor cumpără branduri originare din SUA. „Pe lângă cele de mai sus, mai amintim printre preferinţele timişenilor şi Converse, Vans, Toms, RayBan sau DKNY. Locuitorii regiunilor din primele două locuri din top – Bucureşti şi Cluj se aseamănă foarte mult din punctul de vedere al brandurilor preferate, despre care se interesează constant online. Primele patru branduri despre care se documentează online sunt dedicate sportului şi activităţilor fizice, fiind urmate de Tommy Hilfiger. În Constanţa, interesul pentru produsele concepute de brandul american – New Balance - este unul deosebit de ridicat, însă atenţia se îndreaptă şi către brandurile şi produsele dedicate copiilor. Iar la nivel de comandă medie, putem declara că Braşovul, împreună cu judeţul Constanţa, sunt regiunile în care media unei comenzi are cea mai ridicată valoare din România, aceasta depăşind valoarea de 300 de lei”, arată studiul ANSWEAR.

analizĂ

64

distribuitor exlcusiv romania Sorbino Uomo Lizalu Besilent CONsenso agent exlcusiv romania carlo pignatelli tombolini industries alea officine modelli artigli ck marilu’ denny rose lariga

Pineberry sau magazinul

Pineberry? Nu, nu este o greşeală şi nici un fruct nou ieşit din vreun laborator de genetică! E ceva mult mai frumos şi mai interesant, este povestea unei afaceri de succes în care talentul şi îndrăzneala au schimbat cariera unei femei, dar şi imaginea ţinutelor business din România. Ştiţi, acele ţinute scorţoase, aproape perfecte dar şterse şi uniforme, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Şi cine să o facă cel mai bine, dacă nu cineva care a fost nevoit să le poarte?

care vine la client

A

lina Rachieru avea, până în 2010, o poziţie însemnată într-o bancă şi o carieră de succes înainte. Dar şi pasiunea de a-şi crea propriile cămăşi, care să iasă din tiparele convenţionale ale aspectului business, în chiar fabrica familiei condusă de soţul său.

Cu floricele, manşete colorate, gulere duble şi cu nasturi accesorizaţi, cămăşile Alinei au făcut adevărate furori printre colegele şi colegii din bancă. Pentru că şi le-a făcut exact aşa cum vroia ea să le poarte, nu ca cele „de-a gata” care nu erau croite pe gustul ei. ajutorul faNu s-a miliei care lăsat avea deja rugafabrica de tă prea confecţii la mult de Olteniţa care colegii enlucrează în tuziasmaţi şi lohn. Şi pentru a realizat pentru că trebuia să aibă un ei două colecţii pe nume, doi ani mai târziu, care le-a vândut în în 2012, o prietenă i l-a sugerat Alinei două săptămâni.

– Pineberry, un joc de cuvinte care Încurajată de succes, Alina a ales afacerea şi a părăsit cariera bancară, a investit iniţial cinci mii de e u ro m at e r i ale, accesorii şi etichete. O s u m ă f o a rt e mică pentru un început de afacere, cu 66

sugerează combinaţia a două fructe, ananasul şi căpşuna, ca o împletire a vechiului, „marelui”, clasicului cu noutatea, modernul. Astăzi, după alţi patru ani, „căpşuna, partea cea nouă a afacerii, ocupă circa zece procente din producţia fabricii şi ţine toţi membrii familiei ocupaţi: ea cu design-ul, socialmedia, marketingul şi comunicare, soţul cu producţia şi socrul cu tehnologia.

Pineberry aduce o noutate absolută pe piaţa românească: pentru că produsele sale s-au vândut dintotdeauna în mediul online, Alina Rachieru le oferă posibilitatea de a cumpăra după un nou concept – “magazinul vine la tine”. Adică să poată proba două-trei mărimi şi modele. O idee salutată de cei cărora timpul nu le mai ajunge, adesea, pentru cumpărături. Deocamdată serviciul este posibil doar pentru clienţii din Bucureşti şi Braşov, dar Alina speră ca în viitor să creeze mai multe parteneriate cu magazine din alte mari oraşe din ţară. Cristian Mateescu

H&M a deschis un magazin de 2.000 mp în centrul Ploieștiului H&M a deschis în 24 noiembrie un nou magazin în cadrul Winmarkt Ploieşti, ducând astfel a 51-a locaţie a sa în centrul oraşului Ploieşti.

M

agazinul este dispus pe două etaje şi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 2.000 mp. Parteneriatul Winmarkt – H&M este extins la nivel de reţea, acesta fiind al 6-lea magazin după cele deschise în centrele comerciale Winmarkt din Buzău, Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ şi Tulcea.

“Ne bucurăm de continuarea parteneriatului cu H&M şi deschiderea unui nou magazin în Winmarkt Ploieşti, într-o locaţie accesibilă ploieştenilor, în centrul oraşului. Această inaugurare face parte din strategia noastră de îmbunătăţire continuă a mixului de chiriaşi şi finalizează totodată procesul de modernizare al centrului comercial Winmarkt Ploieşti, care ajunge, astfel, la un grad de ocupare de 98%.”, declară Carlo Barban, CEO Winmarkt.

Ziua deschiderii, 24 noiembrie, a fost marcată de numeroase surprize, printre care se numără reducerile de 20% acordate pentru cumpărăturile de peste 100 de lei. De asemenea, primii 50 de vizitatori ai magazinului au primit

câte un card de cumpăraturi în valoare de 50 de lei.

După deschidere, H&M a organizat campania de Black Friday. În perioada 25-27 noiembrie, clienţii magazinului au beneficiat de 20% reducere pentru toate produsele la preţ întreg.

Winmarkt a investit în centrul comercial din Ploieşti, începând cu 2014, peste 2,5 milioane de euro în lucrările de modernizare, incluzând schimbarea faţadei centrului comercial, reorganizarea spaţiilor interioare şi amenajarea spaţiilor pentru retailerii internaţionali.

Mixul comercial al centrelor comerciale Winmarkt este calibrat în funcţie de

67

oraş şi de puterea de cumpărare locală, fiind împărţit în proporții egale, între comercianţi locali, naţionali şi internationali. Reţeaua Winmarkt, compusă din 14 centre comerciale aflate în 13 oraşe ale ţării, are o suprafaţă închiriabilă (GLA) de aprox 90.000 mp. Acestea beneficiază de vizibilitate şi facilitate de acces excelente, fiind situate la km zero în fiecare oraş, şi au o medie anuală a traficului de peste 30 milioane de vizitatori, în întreaga reţea, ne-au declarat oficialii companiei. Parteneriatul cu H&M practic revigorează aceste centre comerciale ale Winmarkt, după ce perioade bune au fost aproape goale.

analizĂ

Forever 21 a deschis la început de septembrie primul magazin din România în centrul comercial ParkLake Plaza, cu o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi şi a închiriat în Sun Plaza un magazin de 1.900 de metri pătraţi.

B

ra n d u l a m e r i c a n a i n t rat î n România prin intermediul firmei Teren Management Europe, care deţine franciza brandului în nouă țări din Europa şi care plănuiește să deschidă până la sfârșitul anului 2016 magazine în cinci țări: Republica Cehă, Polonia, Portugalia, România și Slovacia. Celelalte ţări pentru care firma grecească deţine franciză sunt Bulgaria, Grecia, Ungaria şi Elveţia.

Visul american Fondat în Los Angeles în 1984, Forever 21 este unul dintre cei mai mari retaileri de profil din Statele Unite, situat pe poziţia a cincea în topuri, cu magazine specializate pe fast-fashion.

Scopul declarat al americanilor este de a deveni o companie de 8 miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2017 şi să deschidă în jur de 600 de magazine în următorii trei ani, direct sau prin francize. În 2015, cifra de afaceri a companiei s-a situat în jurul valorii de 4,4 miliarde de dolari. În ciuda creşterii spectaculoase înregistrate în ultimii ani, compania este în continuare o afacere de familie, cu peste 730 de magazine deschise în 48 de ţări.

Primul magazin Forever 21 a fost, de-

Fondatorii Forever 21

fapt, Fashion 21 şi a fost deschis de soţii DoWon Chang şi Jin Sook. Cei doi soţi, proaspăt emigraţi din Coreea

comerț

în România

de Sud, trăiesc, practic, visul american.

Cuplul se afla în SUA de doar trei ani când a deschis primul magazin şi în primul an au avut vânzări de aproximativ 700.000 de dolari. Viaţa lor nu a fost mereu roz; imediat după mutarea în America, Do Wong a avut şi câte trei joburi în acelaşi timp pentru a se descurca cu banii. Potrivit publicaţiei Forbes, Do Won Chang a lucrat chiar la început ca îngrijitor, lucrător la o benzinărie şi la o cafenea.

Colecţii şi controverse Mai mult de 60% din confecţiile realizate de Forever 21 sunt produse în China; colecţiile lor sunt mereu în ton cu tendinţele şi preţurile sunt dintre cele mai accesibile. În cei peste 30 de ani de activitate, compania americană a fost implicată în mai multe scandaluri legate de drepturile muncitorilor şi drepturi de proprietate intelectuală.

Un grup de 19 muncitori a dat în judecată producătorul în 2001, pe motiv că nu le-au fost respectate drepturile de muncă, nu le-au fost plătite orele suplimentare, iar cei care au protestat au fost daţi afară. Forever 21 s-a apărat spunând că muncitorii nu erau angajaţii direcţi ai companiei. S-a făcut chiar şi un film documentar pe această temă, intitulat “Made in L.A”, care a câştigat un premiu Emmy. Timp de trei ani produsele firmei au fost boicotate de mulţi americani, iar Forever 21 a răspuns printr-un proces de defăimare, 68

spunând că reputaţia brandului şi, implicit, vânzările au avut de suferit. S-a renunţat la procese de ambele părţi şi s-a ajuns la o înţelegere în decembrie 2004.

Diane von Furstenberg este unul dintre designerii care au dat în judecată retailerul în 2007, susţinând că i-a copiat o rochie. Rochiile sunt aproape identice, realizate din mătase şi au acelaşi imprimeu, doar ca cea a designerului, model “Cerisier”, are imprimeu galben cu negru şi costă 325 de dolari, iar rochia “Sabrina” a retailerului are imprimeu alb cu negru şi costă 32 de dolari. Gwen Stefani, Anna Sui şi Trovata sunt alte nume celebre care au dat în judecată Forever 21, din aceleaşi motive. În mai 2009, juriul a fost de partea firmei Trovata, dar înainte de pronunţarea verdictului cele două părţi au ajuns la o înţelegere înafara curţii. Dealtfel, Forever 21 reuşeşte să rezolve toate aceste nemulţumiri în afara curţii, astfel încât nu se cunosc sumele pe care retailerul le plăteşte pentru a se renunţa la procese. În ianuarie 2015, un producător canadian de tricoturi manuale, Granted Clothing, a constatat că două dintre modelele sale au fost copiate până la cele mai mici detalii de Forever 21. Produsele originale ale canadienilor sunt tricotate manual, din lână, şi costă între 250 şi 400 de dolari, iar copiile din acrylic, produse în serie cu ajutorul maşinilor de tricotat, se vindeau pe siteul Forever 21 cu 47,90 de dolari. Deloc surprinzător,

şi în acest caz s-a ajuns la o înţelegere “amiabilă” după nici patru luni de la declanşarea scandalului; vorbim aici şi despre un scandal mediatic, care a făcut ca mulţi oameni să audă de micul producător canadian din Richmond.

Tot în ianuarie 2015, dezvoltatorii de softuri Adobe, Autodesk şi Corel şi-au unit forţele şi au dat în judecată retailerul pentru folosirea fără licenţă a unor softuri. Cei de la Forever 21 au fost criticaţi în nenumărate rânduri pentru slo-

ganurile creştine imprimate pe tricouri, cum ar fi “Holy”, “Love”, “Peace”, “Faith”, “Jesus” sau chiar “Thank God”. Furori a făcut şi printul care spune “Allergic to Algebra” de pe tricourile pentru fete, despre care s-a spus că ar fi sexist.

Lanidor, brand premium A fost deschis primul magazin Lanidor din România, în incinta mallului Park Lake, în urma unei investiții de aproape 200.000 de euro. Reprezentanții QAZ Fashion Retail, care deţine francize brandului portughez pentru femei estimează că investiția, 50% din aceasta fiind credit bancar, va fi recuperată în termen mediu. Pentru primul an de operare, compania estimează o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro. Magazinul are o suprafață de 125 de metri pătrați şi este situat la etajul întâi al centrului commercial. Pe viitor, QAZ Fashion Retail în România vizează deschiderea a cel puțin două magazine Lanidor pe an, în cele mai populare centre comerciale din București și din țară. La nivel internațional, brandul LANIDOR este prezent cu unități deschise în zece țări din Uniunea Europeană, dar și din afara continentu-

lui, România fiind cea de-a 11-a țară în care brandul de modă este disponibil.

“Am ales retailul de modă pentru femei pentru că piaţa este în creştere.

Concurenţa foarte mare în piaţă este pe segmentul sub-mediu. Noi ne poziţionăm ca medium-high, suntem în

69

competiţie cu Massimo Dutti”, explică Adrian Dumitrescu, managing partner QAZ Fashion Retail.

Lanidor face parte din grupul cu același nume, grup care mai deține brandurile: Globe, brand de lux lansat în Spania și achiziționat ulterior de compania portugheză; Quebramar, linie de haine destinată inițial bărbaților, actualmente având și o linie pentru femei; Casa Batalha, brand de accesorii și Companhia do Campo, brand home decor.

La nivel internațional, Lanidor își propune să devină un brand global, păstrând Spania ca piață prioritară. În prima parte a anului 2017, portughezii vor intra pe piețe noi, precum Dubai și Arabia Saudită. În acest moment, Liban, Qatar şi Ecuador se numără printre cele mai importante pieţe de desfacere.

analizĂ

Plin de mall-uri, şi încă mai e loc A

ceasta este părerea specialiştilor de la compania de consultanță imobiliară Colliers International România, care menţionează că zona de est a Bucureștiului va fi acoperită până la sfârșitul anului de patru centre comerciale moderne: Mega Mall, ParkLake Plaza, București Mall și Veranda Mall, amplasate pe o rază de cinci-șase kilometri.

Odată cu deschiderea Park Lake, suprafaţa totală a spaţiului comercial modern din capitală a crescut de la 1,06 milioane mp la 1,13 milioane mp, ceea ce înseamnă că se va ajunge la aproximativ 452 mp la mia de locuitori din oraş şi zona metropolitană. Această valoare situează capitala mult în urma

comerȚ

mediei oraşelor similare din zonă. „Considerăm că în afara proiectelor livrate în acest an, în București mai este loc pentru încă un centru comercial de mari dimensiuni.” a declarat Liana Dumitru, Director Asociat în cadrul departamentului de retail al Colliers International.

Conform datelor Colliers, majoritatea retailerilor internaționali prezenți pe piața din România au înregistrat în 2015 creșteri între 10% – 20% ale volumelor de vânzări, iar estimările indică o continuare a cestei tendințe și în 2016.

Veranda va avea o suprafață închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătrați, dintre care hipermarketul Carrefour va ocupa 10.000 de mp.

70

ParkLake, cea mai recentă inaugurare În ziua deschiderii, 1 septembrie, în centrul comercial din estul Bucureștiului erau deja deschise 165 din cele peste 200 de magazine, ceea ce reprezintă peste 97% din suprafața totală închiriată; suprafața închiriabilă totală este de 70.000 m2, Investiția de 180 de milioane de euro a Sonae Sierra și Caelum Development duce la crearea a aproximativ 2.000 de noi locuri de muncă directe. În noul mall şi-au deschis magazine branduri noi pe piața din România, cum ar fi Forever 21, Play Park, Lanidor, Lynne sau 4F, alături de mărci cunoscute deja de consumatorii români: H&M, toate brandurile Inditex - Zara, Massimo Dutti, Zara

Home, Oysho, Bershka, Stradivarius și Pull & Bear, Debenhams, Koton și grupul LPP Group cu brandurile Reserved, Mohito, Levi’s, Motivi, Tommy Hilfiger, Gant & Lacoste, CCC, Springfield, Lee Cooper, KVL, TimeOut, Geox, Il Passo, Aldo şi Desigual. ParkLake oferă şi o gamă largă de echipamente sportive, prin branduri ca Hervis, Intersport, Nike, Adidas şi Sketchers.

Sonae Sierra este o companie portugheză înfiinţată în 1989, specializată în centre comerciale, ai cărei investitori sunt Sonae SGPS Portugalia şi Grosvenor UK, în proporţie de 50-50%. Conform celor mai recente informaţii, publicate în 28 septembrie pe site-ul companiei, www. sonaesierra.com, Sonae manageriază şi/ sau închiriază 80 de centre comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de 2,3 milioane de mp; 45 din cele 80 de centre comerciale, cu suprafaţă totală de 1,9 milioane mp, sunt proprietatea firmei şi au o valoare de piaţă de 6 miliarde de euro. 10 proiecte sunt momentan în

dezvoltare, din care 4 pentru terţi şi alte 7 proiecte sunt în stadiul de planificare. În prima jumătate a anului 2016, a înregistrat un profit net total de 59 de milioane de euro.

Compania este prezentă în 15 țări de pe 3 continente: Portugalia, Algeria, A z e r b a i j a n , B ra z i l i a , Co l u m b i a , Germania, Grecia, Italia, Maroc, România, Rusia, Slovacia, Spania, Tunisia și Turcia, dar este prezentă și în alte zone geografice prin alte servicii. În 2015, compania a înregistrat peste 430 de milioane de vizite în centrele comerciale pe care le administrează. Ȋn România, pe lângă Park Lake, Sonae Sierra deţine şi River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea, inaugurat în 2006. Aici, pe o suprafaţă de 11.730 mp, funcţionează 73 de magazine. Compania portugheză planifică să deschidă alte două centre comerciale în ţara noastra, unul în Craiova şi un altul la Ploieşti. Primul, Adora Mall, va avea o suprafaţă închiriabilă de 59.000 mp care va găzdui 190 de magazine, iar investiţia este de aproximativ 111 milioane de euro. Ploieşti Shopping va avea 64.000 mp închiriabili. Încă nu au fost anunţate datele de finalizare ale celor două proiecte.

Mercur Centre, renovat

Centrul commercial din Craiova a fost redeschis în 9 iunie, cu o rată de ocupare de 95%; procesul de renovare a început în septembrie 2015 şi investiţia s-a ridicat la 12 milioane de euro.

Noul aspect al mall-ului este modern şi se încadrează perfect în zona pietonală a oraşului. Mercur este deţinut în proporţie de 93% de SIF Oltenia. H&M a deschis aici un magazin pe două niveluri. Pepco a deschis primul său magazin din Craiova, cu îmbrăcăminte și încălțăminte pentru femei, bărbați și copii, decorațiuni interioare, jucării și produse de papetărie.

Alte magazine care comercializează îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt Colin’s, S’Oliver, Jeans Factory, Cătălin Botezatu, Genarte, Santana, Magic Shoes.

71

comerȚ

Investiţiile în spaţii comerciale se mută în oraşele mici

ParkLake şi Veranda Mall vor creşte concurenţa în piaţă Anul 2016 a marcat o nouă creştere, de 10-15 procente, a vânzărilor brandurilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, mai ales pe fondul creşterii investiţiilor în spaţiile de vânzare.

A fost anul apariţiei a încă două mall-uri bucureştene în două zone importante ale oraşului, ParkLake în imensul cartier Titan şi Veranda Mall în una dintre cele mai vechi zone comerciale bucureştene, Obor.

“Inflaţie” de centre comerciale în marile oraşe?

Potrivit Colliers International, aceasta se datorează în primul rând creşterii reţelelor de vânzări, pe fondul unui climat favorabil al creditării şi, implicit, al tendinţei de creştere a vânzării de bunuri de larg consum. “Dacă anul trecut majoritatea brandurilor au deschis 1-2 locaţii noi, anul acesta sunt mult mai active şi au în plan deschideri pentru 3-5 noi locaţii, in medie. Sunt branduri noi care se uită la piaţă şi proiecte mari care se dezvoltă la nivel local”, a declarat Liana Dumitru, head of retail in cadrul Colliers International. Cele două noi proiecte comerciale ParkLake si Veranda Mall, care însumează circa 100 de mii de metri pătraţi, par să creeze imaginea unei limite superioare a nevoilor de asemenea spaţii în Capitală. Din ce în ce mai mulţi specialişti consideră că viitoarele dezvoltări nu vor mai fi atât de spaţii mari, nici în Bucureşti nici în marile oraşe, iar dezvoltatorii se vor orienta tot mai mult spre oraşele mici şi spre proiecte de tip retailpark. “Oraşele mari din ţară sunt destul de bine acoperite, dar estimăm că proiecte noi o să vedem în oraşe cu (o populaţie – n. red.) sub 200.000 de locuitori şi mai putin scheme de tip mall şi mai multe retail-park-uri, unde cheltuielile de operare sunt ceva mai mici. Centrele comerciale sunt într-o continuă schimbare şi adaptare la nevoile consumatorului, care nu mai sunt atât de orientate spre produse, ci spre experienţa de consum”, este de parere Liana Dumitru.

comerț

Migrare spre oraşele mici, dar şi în mediul online Mediul online nu mai este privit ca o ameninţare pentru comerţul traditional fizic, prin magazine, ci ca o soluţie prin care oferta este adusă mai rapid şi mai eficient în ochii consumatorilor. Astăzi se vorbeşte de “omni-channel”, un concept integrator între mediul fizic şi cel online, o completare reciprocă ce aduce avantaje în egală măsură tuturor. Tot mai multe magazine fizice (ca să nu mai vorbim de producători) aleg să-şi deschidă platforme online de vînzări, la fel cum cele mai multe magazine virtuale au înţeles că prezentarea fizică a mărfurilor într-un magazin traditional aduce o mai mare încredere a clienţilor în produsele pe care le vor cumpăra într-un fel sau altul.

Este o simbioză perfecta şi de succes a celor care ştiu să combine modernitatea mediului online cu tradiţionalismul comerţului “pe văzut şi probat” al hainelor şi încălţămintei. “Online-ul este încă la început de drum în România. Sunt multe exemple de magazine care activau exclusiv online şi au ales să îşi deschidă magazine fizice. Un magazin clasic este un ambasador de brand şi este foarte important pentru clienţi să primească sfaturi de shopping personalizate. Magazinele fizice sunt mai relevante azi decat au fost vreodată”, a declarat Iuliana Ghimpu, lea72

sing manager in cadrul Anchor Group pentru wall-street.ro.

ParkLake şi Veranda Mall vor creşte concurenţa în piaţă Cele două mall-uri, proprietăţi ale Sonae Sierra şi Caelum Development, deschise în această toamnă în Bucureşti, vor creşte şi mai mult concurenţa pe piaţa produselor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, sunt de părere analiştii din domeniu. ParkLake, situat în mijlocul unuia dintre cele mai mari cartiere bucureştene, cu o populaţie ce rivalizează cu oraşe mari precum Braşov sau Cluj, va avea un impact major asupra tuturor celorlalte proiecte existente, dar şi asupra traficului rutier din zonă.

“Raspunsul îl vom avea în doi ani de zile de la deschiderea proiectului. Piaţa se va reaşeza şi vom vedea în ce masură un proiect sau altul va fi influenţat într-un mod pozitiv sau negativ. Ne aşteptăm la o putere de cumpărare în creştere ce va conduce la o sustenabilitate a pieţei pentru această ofertă nouă de spaţii comerciale. Totul va ţine şi de creativitatea şi flexibilitatea de a atrage într-un centru comercial un trafic mai mare, fie prin crearea de zone de entertainment sau activităţi care să aducă valoare consumatorului şi să îi dea sentimentul ca îi oferă un timp de calitate”, a conchis Liana Dumitru.

Cristian Mateescu

ROMÂnia, atracți

Piața de retail din România s-a caracterizat în 2016 printr-un volum ridicat de spații livrate și prin intrarea unor branduri noi, care au deschis primele magazine atât în centrele comerciale deja consacrate, cât și în proiectele recent inaugurate. În continuare, ne aşteptăm să vedem noi nume pe piață, în special din rândul brandurilor poloneze.

anului 2016 se mai numără: Max & Co, Cerruti 1881, Chopard și Boggi „România a continuat să fie în centrul atenției retailerilor și la târgul MAPIC, care a avut loc în noiembrie la Cannes.

Majoritatea retailerilor prezenți se așteaptă să încheie anul cu creșteri ale vânzărilor cuprinse între 20-30% față Daniela Popescu de anul precedent. Succesul acestor retaileri încurajează jucătorii care nu sunt încă în România, performanța lor reflectând direct potențialul pieței n decursul anului 2016, oferta spaţi- noastre”, a explicat Daniela Popescu. ilor de retail s-a îmbogăţit cu peste Conceptele internaționale precum TK 200 de mii de metri pătraţi, cele mai Maxx, Primark sau Toys ”R” Us, atât de multe livrări după 2009. Aproximativ jumătate din volum a fost livrat în București, unde stocul de centre comerciale a ajuns la aproximativ 1,16 milioane metri pătraţi, dintre care aproape 40% se află în sectoarele 2 și 3, care au devenit cele mai aglomerate din punct de vedere al spaţiilor de retail. „Livrările recente, precum ParkLake Plaza și Verada Mall, au adus pe piață branduri noi. Dintre brandurile mass-market care au ales să deschidă primele magazine din România în aceste proiecte, menționam: Forever 21, care a deschis primul magazin în Parklake Plaza, în timp ce brandul francez Tati a ales Veranda Mall”, a declarat Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International. „De cealaltă parte, multe dintre brandurile premium au ales să deschidă primele lor magazine în centrul comercial Băneasa Shopping City, cu excepția lui COS, parte a grupului H&M, care a inaugurat prima unitate pe Calea Victoriei, într-o tranzacție intermediată de Colliers”, a adăugat Daniela Popescu.

Printre brandurile premium care au intrat pe piața din România în cursul

Î

comerț

74

a retailerilor

așteptate pe piața din România, cel concepte de retail din Turcia. Aceste mai probabil vor amâna decizia până brandurile au o dublă motivaţie, atât la un nou ciclu economic. potenţialul României, cât şi încercarea „Motivul este relativ simplu: cele mai de a-şi diversifica pieţele de desfacere, multe dintre aceste branduri au pus pi- pentru a atenua riscurile geopolitice ciorul în piețele din şi deprecierea lirei Europa Centrală și turceşti”, a încheiat de Est abia în ultiPe termen scurt, ne aştep- Daniela Popescu. mii ani, începând În ceea ce privește tăm să vedem noi intrări cu țări precum chiriile, pentru pe piaţă, o mare parte fiGermania, Polonia, ind din rândul brandurilor spațiile comerciCehia și Austria ale moderne din poloneze care se uită la iar acum se conextinderea în România în- București, acestea centrează pe detrucât acoperă deja foarte variază între 14 – servirea acestor 22 euro/mp/lună bine piaţa din Polonia. piețe. Cu siguranță pentru spațiile România va fi parte mari (1.000-2.000 din următorul val, m p ) , d e s t i n at e imediat ce aceste țări vor fi saturate”, ancorelor de fashion și între 17 – 25 a subliniat Daniela Popescu. euro/mp/lună pentru spațiile medii „De asemenea, ne aşteptăm că anul (350-800 mp). viitor să vedem pe plan local noi Pentru anul 2017, volumul de spații 75

comerciale așteptat spre livrare este estimat la 180.000 mp, accentul fiind pe orașele din țară, unde vor fi livrate o serie de parcuri de retail: Shopping City Satu Mare (18.000 mp) și Prima Shops Oradea (10.000 mp), precum și extinderi ale proiectelor existente Shopping City Sibiu (16.900 mp - extindere) și Shopping City Galaţi (27.000 mp - extindere).

comerț

CĂutĂm magazine partenere!

SC Koldtex Srl

Str Nationala Nr 28, Albesti, Mures Tel/Fax: +40 265 506 026 ; +40 265 506 027 Email: office@koldtex.ro www.venti.com; www.koldtex.ro 76

77

Ivy Park, noua Colecție Beyonce Știați că lucrătorii din fabricile colecției Ivy Park de la TopShop sunt plătiți cu doar 64 de cenți pe oră.

Un expert englez în industria hainelor din Sri Lanka ne explică cât de gravă este situația în realitate.

lansată cu scandal!

emancipată, o demontare a perfecțiunii corpului, valorificare a puterii în locul urpriza colaborării lui Beyonce cu frumuseții și o sursă de inspirație.” gigantul britanic de haine TopShop Scandalul era inevitabil: Sun on Sunday, a ajuns la știri și a făcut furori în lume când s-a lansat, anul ăsta. Site-ul Topshop a crashuit când s-a scos la vânCacteristiicile pieței de zare colecția, iar oamenii se îmbulzeau să confecții din Sri Lanka: cumpere hainele casual-sport (prețurile Munca la negru (2/3 dintre porneau de la 14 dolari pentru bentițe angajați), salarii proaste și pâna la 265 de dolari pentru un body). exploatarea angajaților.

Revista Elle a făcut un editorial special pentru a evidenția colecția ca „o formă de a scoate la iveală sentimentul de femeie

B

analizĂ

78

un tabloid britanic, a făcut un reportaj în care expunea situația lucrătorilor din Sri Lanka, care erau tratați ca niște „sclavi pe plantație” și câștigau nu mai mult de 64 de cenți pe oră (pentru a confecționa hainele femeilor emancipate ale lui Beyonce). Jurnaliștii au vizitat croitoresele lovite de sărăcia abjectă, de la fabrica companiei MAS Holding din Sri Lanka, care produce colecția.

Un lucrător care operează o mașină de cusut spune că e imposibil să supraviețuiești cu un venit lunar de 18 500 de rupii (126 de dolari). Ziarul afir-

bit cu Dr Kanchana Ruwanpura (foto), de la Universitatea din Edinburgh. Ea este un expert în industria confecțiilor din Sri Lanka și a vizitat acum câțiva ani fabricile MAS Holding.

mă că o croitoreasă câștigă în medie cam 4.30 lire (6.23 dolari) pe zi, iar asta constituie mai mult decât salariul minim pe economie din Sri Lanka (care este de 13 500 rupii). „Ce descrie ziarul Sun on Sunday pare a fi un caz de exploatarea la granița sclaviei”, ne spune Jakub Sobik, un susținător anti-exploatare de la Anti-Slavery International. El a subliniat anumite particularități, cum ar fi salariul mic și ora de culcare a femeilor, care sunt închise în camerele lor de la locația fabricii.

Sobik a făcut un apel către TopShop să verifice independent situația furnizorilor și le-a cerut „o implicare activă în lanțurile de aprovizionare, pentru a evita riscurile exploatării și a sclaviei moderne.”

Pentru a afla mai multe despre condițiilor lucrătorilor care produc hainele lui Beyonce, ziariștii de investigație au vor-

„MAS sunt în top în privința condițiilor de lucru din Sri Lanka. Au construit niște fabrici ingenioase din punct de vedere al spațiului de lucru și atenția pentru codurile cu care lucrează. Totuși, când vine vorba de salarii și asimilarea forței de muncă, MAS nu a făcut o treabă prea bună, plătesc prost.”

E deranjant faptul că lucrătorii nu au voie să formeze sindicate, deși sunt clare avantajele de care ar putea beneficia. „Fabricile din Sri Lanka, inclusiv MAS Holding, încalcă drepturile lucrătorilor de a forma sindicate.

Salariile foarte mici sunt o altă problemă și nici măcar MAS nu plătește lucrătorii cu unul decent”, ne explică Ruwanpura.

Pe lângă turism, industria confecțiilor din Sri Lanka este un motor economic imens.

Are o bază de lucrători de aproximativ trei sute de mii de oameni, cu încă vreo șase sute de mii de angajați la negru. În timp ce Sri Lanka este considerată a avea condiții de lucru mai bune decât alte țări cu industrie vestimentară, cum ar fi Pakistan sau Bangladesh, 79

combatanții susțin că un salariul pentru un trai decent ar trebui să fie de 48 608

Industria confecțiilor din Sri Lanka le-a făcut pe femei independente, dar nu și autonome.

rupii (322 de dolari) , de peste trei ori mai mult decât venitul minim legal.

Iată ce spune Dr. Ruwanpura despre viața obișnuită a unui lucrător din Sri Lanka: „Deoarece nici una din fabrici nu plătește un salariu decent, ei câștigă (cu tot cu orele peste program) cam între 17 000 și 20 000 de rupii pe lună (de la 116 dolari pâna la 136 dolari). Fabricile funcționează pe un program de ture, cu excepția perioadelor aglomerate, când muncitorii rămân peste program pentru a termina comenzi mari.”

Dar în ciuda discursului motivant al colecției Ivy Park despre emancipare, cât de autonome sunt femeile care îți cos colanții cu plasă? „Industria vestimentară din Sri Lanka le-a făcut pe femei independente, dar nu și autonome.

Atunci când nu ești plătit cu un salariu decent devine o provocare financiară.

Am fost acasă la femeile din fabrici și pot să spun că este destul de greu pentru ele să supraviețuiască.”

Un purtător de cuvânt din cadrul TopShop ne-a spus: „Ivy Park are un sistem riguros și etic de comerț. Suntem mândri de eforturile noastre sustenabile de a inspecta fabricile, iar toate echipele internaționale colaborează strâns cu producătorii și fabricile lor, ca să respecte standardele. Avem pretenția de la furnizorii noștri să respecte codul nostru de conduită și îi sprijinim să atingă aceste standarde.” Nu vi se pare acest tip de raspuns deja un cliseu standar, specific marilor corporații?

analizĂ

SC Koldtex Srl

Str Nationala Nr 28, Albesti, Mures Tel/Fax: +40 265 506 026 ; +40 265 506 027 Email: office@koldtex.ro www.casamoda.com; www.koldtex.ro

CĂutĂm magazine partenere!

81

l a v Nike e pe Topul celor mai valoroase branduri din lume în 2016, întocmit de revista Forbes, plasează Nike pe locul 18, înaintea brandului Louis Vuitton.

Astfel, Nike este considerat cel mai important brand de modă. Casa de modă franceză a căzut de pe locul 14, obţinut în 2015, pe locul 19, dar se află în continuare înaintea rivalilor Gucci (44), Hermes (48), Cartier (58) şi Chanel (80). Brandul American şi-a păstrat poziţia din anul anterior, brandul fiind evaluat la 27,5 miliarde de dolari. Marca rivală, Adidas, a căzut de pe locul 83 pe locul 90.

D

upă o colaborare de 11 ani cu Adidas, echipa de fotbal Chelsea a anunţat că a schimbat sponsorul official. Astfel, începând cu sezonul sportiv 2017-2018, Nike este compania care va realiza designul şi va furniza echipamentele sportive ale cunoscu-

tei echipe londoneze. Mai mult decât atât, gigantul American va sponsoriza echipa de fotbal cu 60 de milioane de lire sterline anual. Această sumă reprezintă dublul sumei oferite anterior de Adidas. Contractul de sponsorizare este încheiat pe o perioadă de 15 ani, ceea ce duce la o sumă totală sponsorizată record de 900 de milioane de lire sterline. În vara acestui an, Nike a rămas alături de Maria Sharapova, după ce aceasta a fost acuzată de dopaj în urma consumului unui medicament aflat pe lista substanţelor interzise sportivilor de la 1 ianuarie 2016. Sharapova a fost suspendată de către Federaţia Internaţională de Tenis pe o perioadă de 15 luni de la data depistării, ianuarie 2016. Astfel, ea se va putea

82

intoarce pe terenul de tenis în competiţii la sfârşitul lunii aprilie 2017, până atunci participând la meciuri demonstrative.

Iniţial, la scurt timp de la declanşarea scandalului, Nike a suspendat contractul de sponsorizare, alegând în final să rămână alături de frumoasa tenismenă de 29 de ani, pe care o finanţează de când aceasta avea 11 ani. În 2010, Sharapova a încheiat cu Nike un contract de sponsorizare pe opt ani, pentru o valoare de 70 de milioane de dolari precum şi o parte din încasările de pe urma vânzărilor de produse Nike care-i poartă numele. Conform estimărilor Forbes, în 2015 Sharapova a câştigat în jur de 21,9 milioane de lire sterline, dar veniturile sale au scăzut considerabil după ce alţi sponsori au renunţat la colaborarea cu rusoaica.

l

Colaborare H&M cu echipa olimpică

Colecţia de articole sport “For Every Victory” (Pentru fiecare victorie), realizată de retailerul suedez în colaborare cu echipa olimpică suedeză este prezentă în magazine şi în magazinele

online începând cu 21 iulie.

Tricouri, pantaloni de alergat, jachete şi colanţi, toate realizate îm colaborare cu sportive profesionişti, care au testat produsele şi au venit cu sugestii

în materie de design, performanţă şi confortabilitate. H&M a creat ţinutele membrilor echipei pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Rio, uniforme pentru festivitatea de deschidere şi chiar câteva articole pentru competiţii.

Produsele sunt realizate din textile de înaltă performanţă, care lasă corpul să respire, se usucă repede şi sunt confortabile. Compania a folosit polyester reciclabil pentru a demonstra că şi articolele sportive de înaltă calitate pot fi sustenabile. H&M este cel de al treilea retailer mondial care lansează colecţie de articole pentru sport, după ce TopShop a scos la vânzare în 2015 colecţia Ivy Park realizată în colaborare cu Beyonce, iar în februarie 2016 Zara a lansat brandul Zara Sport.

Piaţa articolelor de sport, Conştientizarea importanţei sportului pentru sănătate, creşterile veniturilor pe plan global şi o tot mai mare participare a femeilor în activităţile sportive şi outdoor sunt principalii factori ai acestui fenomen.

Î

n 2015 s-au cheltuit în jur de 281,9 miliarde de dolari pe articole sportive, la nivel global. America de Nord a fost cea mai mare piaţă, cu vânzări de 102 miliarde de dolari, urmată de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cu 90,2 miliarde de dolari.

Populaţia din Vestul Europei a cheltuit pentru aceste produse 58,1 miliarde, iar cea din Estul Europei 15,3 miliarde. În Asia, vânzările au ajuns la 64,8 miliarde (din care 25,2 miliarde în China) şi în America Latină la 24,9 miliarde.

Din 2010, piaţa globală a articolelor sportive a avut o creştere anuală de 6% şi se estimează că va ajunge la 365,2 miliarde în 2020. Pentru perioada 2015-2020 se estimează că cele mai semnificative creşteri vor fi înregistrate în Asia, de la 6,3% la 8,5%, şi EMEA – de la 4% la 4,4%. În America de Nord, pe de altă parte, indicele de creştere a consumului va scădea de la 6,7% la

în

re

creşte

3,7% şi în America Latină de la 10,5% la 6,1%.

Consumul anual pe cap de locuitor diferă mult de la ţară la ţară. Dacă ne raportăm la o populaţie globală de 7 miliarde de oameni, media globală ar fi de aproximativ 40 de dolari. Într-o ţară mediu dezvoltată, acest consum se situează undeva între 90 şi 150 de dolari. În timp ce în SUA bugetul alocat acestor produse ajunge la 285 de dolari, în China abia dacă atinge 17 dolari.

Piaţa articolelor sportive este încă dominată de articolele pentru barbaţi, care reprezintă în jur de 52% din total, urmată de cea pentru femei, în creştere, cu 35% şi cea pentru copii cu aproximativ 13% din vânzări. Abia în ultimii ani producătorii au realizat potenţialul pieţei articolelor pentru femei şi au început să îmbogăţească şi să diversifice oferta destinată acestui important segment de populaţie.

83

analizĂ

20de ani Anul acesta, Euratex a împlinit 20 de ani de la înfiinţare, dar o activitate coordonată de reprezentare a intereselor industriei de textile şi confecţii europene în faţa autorităţilor de la Bruxelles exista deja de pe la începutul anilor ’60.

Î

n anul 1996 a apărut Euratex, când trei organizaţii au hotărât să-şi unească forţele: COMITEXTIL (Coordination Committee for the Textile Industries of the E.C), ECLA (European Association of Clothing Industries) şi ELTAC (European Largest Textile and Apparel Companies).

După patru ani, în 2010, Euratex a devenit organizaţie internaţională non-profit şi din 2008 este înscrisă în registrul “Transparency Register” al UE. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor membrilor organizaţiei, activitatea Euratex are trei direcţii prioritare: politicile industriale şi comerciale, industria inovativă şi sustenabilitatea – elemente

fără de care o afacere nu are cum să supravieţuiască în noile condiţii de piaţă.

De exemplu, niciun acord de schimburi comerciale în domeniu nu este încheiat de către autorităţile UE înainte de a se consulta cu Euratex.

De asemenea, multe proiecte de anvergură, cu fonduri europene, se derulează prin această organizaţie nonprofit. Cercetarea şi inovarea sunt prioritare pentru supravieţuirea sectorului, astfel încât în ultimii doi ani au fost alocate fonduri de peste 70 de milioane de euro acestui domeniu, prin programul Horizon 2020. Rata mica de absorbţie a fondurilor europene, la nivelul întregii

Uniuni, este o preocupare constantă a organizaţiei. Am constatat cu surprindere că, în lista publicată pe site a membrilor Euratex, nu există nicio organizaţie/asociaţie din România.

Pe parcursul celor 20 de ani de viaţă, organizaţia a avut şase preşedinţi din diferite ţări europene cu tradiţie în idustria modei; Dominic Jacomet, cel de al doilea preşedinte, este actualmente directorul Institutului Francez al Modei şi este în continuare implicat activ în activităţile organizaţiei. “Industria europeană de textile şi confecţii este încă un jucător important pe plan mondial. Exporturile noastre sunt pe planul doi, după China şi mult înaintea SUA şi Japonia. Expertiza Euratex în relaţie cu politicile comerciale globale este esenţială pentru companiile din UE”, este de părere Jacomet.

Instrumente utile dezvoltate de Euratex Pe parcursul celor 20 de ani de activitate, EURATEX a dezvoltat, împreună cu parteneri din domeniu, o serie de programe, proiecte şi instrumente utile industriei şi comerţului de profil.

Drepturi de proprietate intelectuală Industria produselor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii are mult de suferit de pe urma contrafacerilor. Într-un număr anterior al revistei Business Texin am publicat cifrele legate de acest fenomen, conform unui raport întocmit de Observatorul European privind cazurile de Încălcare a Drepturilor de Proprietate Intelectuală în colaborare cu Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI): 9,7% pierderi reflectate în vânzări, ceea ce reprezintă în jur de 26,3 miliarde de euro; 17 miliarde

industrie

84

de euro pierdute în sectoare conexe; 518.281 de locuri de muncă pierdute, direct şi indirect; 8,1 miliarde de euro pierdute la buget, reprezentând taxe şi contribuţii sociale. Fenomenul afectează întreg sectorul modei, de la producători, transportatori şi comercianţi până la consumatorul final. Cele mai multe produse contrafăcute provin din China, Hong-Kong, Bangladesh, India şi Turcia.

Euratex a pus bazele unui birou care furnizează firmelor mici şi mijlocii informaţii şi sfaturi gratuite despre prorietatea intelectuală (Intellectual Property – IP) şi despre drepturile de proprietate intelectuală (Intellectual Property Rights – IPR). Contactaţi direct echipa de consultant pe website, prin telefon sau prin fax.

Biroul oferă, tot gratuit, şi o serie de evenimente, traininguri, webinare online şi publicaţii pe această temă, a drepturilor de proprietate intelectuală. www.iprhelpdesk.eu China IPR SME Helpdesk www.china-iprhelpdesk.eu Southeast Asia IPR SME Helpdesk www.southeastasia-iprhelpdesk.eu Latin America IPR SME Helpdesk www.latinamerica-ipr-helpdesk.eu

Informaţii statistice CITH, Centrul de Informare pentru Textile şi Confecţii, furnizează informaţii statistice legate de comerţul European încă din anul 1981. Datele sunt colectate de Eurostat şi ulterior procesate de CITH. CITH întocmeşte şi rapoarte specifice, în funcţie de cerinţele clientului. Informaţiile statistice sunt legate de fluxurile de bunuri (în funcţie de produse sau coduri CN/HS), balanţe comerciale, preţuri la importexport pentru un anumit produs sau o clasă de produse şi liste cu firme importante de import-export din sector. www.euratex.eu/pages/cith

gate de schimburile comerciale dintre statele UE şi cele care nu fac parte din UE, bariere comerciale etc. www.madb.europa.eu

SOLVIT - afaceri cu alte ţări din UE Companiile care-şi desfăşoară activitatea în UE trebuie să poată vinde sau cumpăra bunuri şi/sau servicii din

altă ţară membră UE fără niciun fel de taxe. Dacă o firmă întâmpină orice fel de problem legate de faptul că nu este respectată legislaţia UE, SOLVIT poate fi soluţia. SOLVIT este un serviciu gratuit, online, unde vă puteţi adresa, în limba naţională, cu orice problemă: promovarea produselor la export, recuperări de TVA, furnizare de servicii etc.

SOLVIT va contacta autorităţile şi va răspunde solicitării dumneavoastră în cel mai scurt timp. Suntem curioşi dacă acest serviciu funcţionează, vă rugăm să ne anunţaţi dacă apelaţi la el. www.solvit.eu

eBiz Lansat în 2008, eBiz este o iniţiativă public-privată care permite companiilor să facă schimburi directe de informaţii şi produse, folosind un limbaj digital unitary. Conexiunile digitale sunt o realitate şi în domeniul textilelor şi confecţiilor. Peste 400 de companii europene au implementat deja arhitectura digitală eBiz, iar unele dintre ele au scris despre cum au înregistrat success la scurt timp de la implementare, demonstrând utilitatea instrumentului. eBiz oferă acest instrument, Reference Architecture, gratuit, celor interesaţi de e-Business. Reference Architecture şi detaliile tehnice de implentare pot fi descărcate la adresa: http://ebiz-tcf.eu/ Parteneriate în proiectul WORTH După cum probabil vă amintiţi, proiectul îşi propune să încurajeze dezvoltarea parteneriatelor dintre designeri şi companii mici şi mijlocii din industria modei: textile, îmbrăcăminte, încălţăminte, bijuterii, pielărie, chiar şi mobilier. Scopul este dezvoltarea unor produse noi innovative, la stadiul de prototipuri. Deocamdată WORTH se poate lăuda cu stabilirea a 34 de parteneriate; partenerii au fost ajutaţi săşi dezvolte produsele, să-şi definească

Vrei să exporţi înafara UE? Accesează baza de date pusă la dispoziţia exportatorilor de Euratex. MADB (The Market Access Database) oferă informaţii utile companiilor exportatoare din UE despre condiţiile de import impuse de pieţele altor state: impozite şi taxe pe produse, procedure şi documente necesare la vamă, informaţii le85

industrie

strategia de marketing, să expună produsul în cadrul expoziţiilor de profil şi să-şi protejeze drepturile de proprietate intelectuală.

Pe tot parcursul derulării parteneriatelor, designerii şi firmele au primit sfaturi şi consultanţă de specialitate din partea unor experţi europeni renumiţi, cum ar fi Institutul Francez de Modă (IFM Paris) sau Centre of Fashion Enterprise din cadrul London College of Fashion. În cadrul programului Worth, întreprinderea socială Abury, cu sediul în Germania, a stabilit un parteneriat cu fundaţia Mihai Eminescu Trust. Firma germană produce perne decorative şi scaune din piele care sunt decorate de meşteri tradiţionali populari din sate transilvănene.

Prin acest proiect se doreşte păstrarea modelelor tradiţionale româneşti şi, implicit, europene şi promovarea produselor realizate manual. Mihai Eminescu Trust (MET) a fost fondată la Londra în anul 1987şi scopul inițial a fost de sprijinire a intelectualilor români (filozofi, scriitori, artiști) de a fi în contact cu universităţi din vestul Europei, în special Oxford şi Cambridge, cu personalități din Europa Occidentală.

D u p ă 1 9 9 0 , Fu n d aţ i a s - a d e d i cat protejării patrimoniului istoric transilvănean. În anul 2000 a fost fondată filiala românească a Mihai Eminescu Trust, patronată de ASR Prințul de Wales, care coordonează proiectele de conservare a patrimoniului şi revitalizare a satelor din Transilvania. Patronajul ASR a durat 13 ani, între anii 2000 si 2013.

Mai multe informaţii despre proiect: www.worth-project.eu

Fashion-able Este un proiect care furnizează firmelor soluţii pentru co-design şi producţie a unor confecţii funcţionale destinate persoanelor cu dizabilităţi. Îmbrăcămintea personalizată se adresează consumatorilor cu nevoi speciale, care nu găsesc produsele

industrie

de masă să li se potrivească. O nişă de piaţă prea puţin exploatată până în momentul de faţă. Un configurator online permite realizarea de produse made-to-measure – cămăşi pentru cei care folosesc scaunul cu rotile sau încălţăminte pentru cei cu picioare deformate. A avut loc un studio pilot, iar răspunsul clienţilor a fost extrem de pozitiv. Clientul, care este un soi de co-designer, este conectat cu un technician confecţioner şi un producător.

Firmele implicate în acest proiect au început deja să integreze soluţiile Fashion-able în ofertele comerciale. www.fashionable-project.eu

Sustenabilitate Proiectul “Save Energy in Textile” (SET) a fost lansat pentru a ajuta firmele europene să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică.

SET este un proiect finanţat de Comisia Europeană oferă gratuit firmelor interesate instrumente de evaluare a eficienţei energetice şi de analizare a opţiunilor pe care le au. Informaţiile şi instrumentele, disponibile în 12 limbi europene, se referă la: - Obligaţii legale pe care le au firmele, la nivel national şi European; - SET Scheme – instrument de autoevaluare pentru industria de textile - SESEC – instrumente de autoevaluare pentru producătorii de confecţii - Măsuri de eficientizare şi exemple de bune practici din sector.

La jumătatea lunii septembrie, Euratex, Marzotto Group şi ENEA s-au întâlnit la Paris, în cadrul târgului Premiere Vision, ca să discute despre producţia sustenabilă. A fost un eveniment la care au participat o serie de producători europeni. Partenerii SET au sprijinit în jur de 150 de fabric să folosească eficient instrumentele SET, pentru a avea rezultatele aşteptate.

Reprezentantul Marzotto a subliniat faptul că sustenabilitatea nu mai este demult o opţiune pentru producători, ci o necessitate şi a făcut referire la economiile semnificative pe care compania italiană le-a făcut în ultimul an în ce priveşte consumul de chimicale, apă şi energie. Referindu-se strict la eficienţa energetică, reprezentantul Marzotto a menţionat că firma a folosit 86

softul SET la 5 dintre fabricile sale din Europa şi a înregistrat rezultate foarte bune. www.euratex.eu/set

Responsabilitate, sub toate aspectele Recent a fost dezvoltat un instrument, disponibil online, de identificare, evaluare şi management al riscurilor legate de responsabilitatea socială a companiilor (CSR - Corporate Social Responsibility), pe tot parcursul lanţului de producţie, cu focus pe IMM-uri.

Folosind acest instrument, firmele pot evalua efectele non-respectării celor cinci principii CSR legate de drepturile omului, practici de muncă, respect faţă de mediu, corectitudine în afaceri şi grija faţă de consumator. Instrumentul este în curs de testare, cu aplicaţii efective în 15 unităţi de producţie din mai multe ţări europene. Firmele interesate să participe la proiect în faza de testare sunt invitate să contacteze: support@ responsiblesupplychain.eu.

Euratex, împreună cu partenerul social IndustriAll, coordonează un plan de acţiune demarat în 2013, finanţat de Comisia Europeană, de responsabilizare a firmelor din industria textilă şi de confecţii. SPIN 360 a avut rol de consultant, dezvoltator de metodologii, concept şi instumente. www.responsiblesupplychain.eu/ textile EColoRO, pentru ape curate Un concept care se adresează în principal industriei textile, mai ales filaturilor, care pot reduce consumul de apă cu până la 90%. Prin EColoRO se produce o electrocoagulare, urmată de filtrare, pentru a trata reziduurile şi a le recicla. În iunie 2015 a fost demarat un proiect de 3 ani şi jumătate care are scopul de a demonstra practic utilitatea acestei metode la nivel industrial, prin implementarea efectivă în cadrul unei filature din Belgia, urmată de o filatură din Italia.

Proiectul este condus de firma olandeză EColoRO BV din Leeuwarden şi de Institutul pentru Procese Tehnologice Sustenabile (Institute for Sustainable Process Technology) din Amersfoort, Olanda.

Reciclare a deşeurilor textile Pe plan mondial, peste 13 milioane de tone de textile sunt aruncate annual, din care doar 2 milioane de tone sunt reciclate – EPA,USA.

R

eciclarea este un subiect care-i preocupă tot mai mult pe specialişti; odată cu creşterea consumului, creşte şi cantitatea de îmbrăcăminte aruncată. Unii retaileri derulează ample campanii de încurajare a reciclării de hainelor, un bun exemplu în acest sens fiind H&M. Lanţul de magazine a colectat peste 22.000 de tone de confecţii, din 2013, iar în 2015 a confecţionat şi comercializat 1,3 milioane articole vestimentare confecţionate din material reciclat. În septembrie 2016, compania a anunţat că fundaţia non-profit H&M a intrat întrun parteneriat cu Institutul de Cercetări în Textile şi Confecţii din Hong Kong (Hong Kong Research Institute of Textiles and Apparel - HKRITA), pentru a dezvolta o tehnologie care să permit materialelor în amestec să fie reciclate, transformate în noi fire şi ţesături. HKRITA spune că momentan nu există o tehnologie care să separe, sorteze şi recicleze cele mai populare amestecuri de fibre folosite în textile (ex. bumbac şi polyester), ceea ce înseamnă că o mare parte din materialele colectate pentru reciclare nu pot fi reintroduse în circuit. Fundaţia H&M investeşte 5,8 milioane de euro în acest proiect.

Tările nordice au fost, dealtfel, mereu pioniere în domeniul sustenabilităţii şi îşi propun să-şi păstreze acest statut. În aprilie 2015, reprezentanţi ai ministerelor mediului din aceste ţări s-au întâlnit, la iniţiativa ministrului danez, şi au convenit să colaboreze în domeniul sestenabilităţii în domeniul modei, în ce priveşte designul, producţia şi, nu în ultimul rând, consumul. Viziunea comună a celor cinci state scandinave este ca până în 2050 moda şi textilele să fie parte integrantă a unei economii circulare, în care durata de viaă a unei economii circulare, în care durata de viaţă a unui produs să fie maximizată şi fibrele textile să fie păstrate într-un cerc închis pentru a fi refolosite de mai multe ori. Locuitorii ţărilor Scandinave consumă între 13 şi 16 kg de îmbrăcăminte pe cap de locuitor, annual. Cu 16 kg pe cap de locuitor, Danemarca e în frunte. Conform

studiilor, cantitatea de apă care se foloseşte în producerea confecţiilor pe care le cumpără anual un Nordic este mult mai mare decât consumul de apă a trei cetăţeni nordici în aceeaşi perioadă de timp.

De asemenea, emisiile de carbon de pe parcursul producţiei acestor haine sunt echivalente cu emisiile unei maşini de familie care rulează 2.000 de km. În 2011, 34.400 de tone de textile/confecţii au

fost produse în regiunea nordică şi multe companii de aici au producţie semnificativă în Asia. Importurile nete de asemenea produse în ţările Nordice au depăşit cantitatea de 316.000 de tone. În aprilie 2016, în cadrul târgului Performance Days din Munchen, a avut loc o conferinţă cu tema “Closing the Loop” (închizând ciclul), în cadrul căreia s-au făcut publice o serie de informaţii interesante legate de acest subiect. De exemplu, în medie, consumatorii folosesc annual doar o treime din hainele pe 87

care le posedă; dacă s-ar extinde folosirea unei haine cu nouă luni, s-ar reduce poluarea (carbon, apă şi reziduuri) cu 2030%, conform specialistului britanic în reciclare WRAP. 80% din hainele pe care le aruncăm mai au încă 75% din durata de viaţă normală a unui articol vestimentar.

Pe plan mondial, peste 13 milioane de tone de textile sunt aruncate annual, din care doar 2 milioane de tone sunt reciclate – EPA,USA. În jur de jumătate din articolele colectate sunt refolosite, nu reciclate, susţine WRAP. Britanicele aruncă annual 30 de kg de haine, cam aceeaşi cantitate pe care o cumpără. Consumatorii din UK cheltuie anual în jur de 52,7 miliarde de GBP pe haine, ceea ce reprezintă 1,1 milioane de tone – WRAP. Produsele date pentru reciclare sunt separate în materiale care pot fi re-folosite şi materiale care nu pot fi folosite, cele din urmă fiind mult mai multe.

Pentru acestea, incinerarea este, momentan, singura soluţie. Resyntex este un proiect care îşi propune să dezvolte şi să testeze mai multe soluţii (bio-)chimice care să descompună aceste produse în baze chimice care să fie reintroduse în circuitul reciclării.

Proiectul este finanţat în cadrul programului Horizon 2020 al Comisiei Europene, a demarat în iunie 2015 şi are o perioadă de implementare de 3 ani şi jumătate. Este un proiect Euratex, în colaborare cu CEFIC şi grupul german Soex. Mai multe informaţii despre proiect găsiţi pe pagina: www.resyntex.eu

industrie

Mai puţine confecţii din China,

dar tot „chinezeşti”

Importurile de confecţii din China pe piaţa UE continuă să scadă. În primele trei luni ale lui 2016, acestea au scăzut cu 9,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut – conform unui raport publicat de Global Apparel Markets care se bazează pe date furnizate de Textile Intelligence.

P

e tot anul 2015, scăderea importurilor din China a fost de 12,5%, ajungându-se la cel mai scăzut nivel din 2006. Sunt cele mai dramatice scăderi în lista celor mai importanţi furnizori de confecţii pentru UE. Cota de piaţă a Chinei a scăzut de la 43,3% în 2014 la doar 35,1% în primele trei luni ale acestui an. Alte ţări au câştigat cote importante de piaţă. Importurile din Bangladesh, de pildă, au crescut cu 4,2% în 2015 şi cu 8% în primele trei luni ale acestui an. Astfel, cota de piaţă a Bangladesh-ului a ajuns la 24,6% în cele trei luni.

Importurile din Cambodgia au crescut

analizĂ

cu 12,6% în 2015 şi cu 17,7% în primele trei luni, cele din Pakistan au crescut cu 6,5% în 2015, respectiv cu 8,4% în primele luni ale lui 2016, iar cele din Vietnam au crescut cu 3,2% şi 1,6%.

Această aparentă schimbare a sursei importurilor UE, din China spre alte state asiatice, este, defapt, rezultatul faptului că mulţi producători chinezi şi-au mutat producţia, sau cel puţin o parte a acesteia, în alte ţări cu mână de lucru mai ieftină. Destinaţiile preferate sunt ţări din sud-estul Asiei, unde salariile sunt mai mici decât cele din China. În Cambogia, de exemplu, salariul mediu al unui muncitor în confecţii este doar o

88

cincime din cel al unui muncitor chinez, în timp ce în Myanmar este chiar mai scăzut decât în Cambogia. În plus faţă de acest avantaj al salariilor mici, mai este şi cel legat de faptul că multe dintre statele din sudul şi sudestul Asiei beneficiază de acorduri comerciale preferenţiale cu UE şi SUA, în timp ce China nu are aceste privilegii.

Producătorii din Bangladeş, Cambogia şi Myanmar beneficiază de acces liber de taxe pentru toate produsele în afară de arme (Everything But Arms EBA).

Negocierile de liber schimb între UE şi Vietnam au fost finalizate în 2015.

Companiile vietnameze de confecţii au acces preferential pe piaţa europeană cu condiţia ca acestea să folosească în realizarea produselor ţesături europene. Exporturile vietnameze de textile şi confecţii au ajuns la o valoare de 12,8 miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În ciuda acestei creşteri, există temeri ale autorităţilor că, din cauza unui declin al comenzilor, nu va putea fi atins targetul de 31 de miliarde de dolari propus pentru întregul an. Conform cifrelor Ministerului pentru Comerţ şi Industrie vietnamez, exporturile către SUA au crescut cu 5,9%, ajungând la o valoare de 4,29 miliarde de dolari, cele spre Japonia cu 2,9% şi o valoare de 1,04 miliarde, iar cele către Coreea de Sud au crescut cu 15,6%, la valoarea de 764,9 milioane. Autorităţile aşteaptă să vadă ce impact va avea asupra exporturilor acordul recent semnat cu UE. În primele trei luni ale acestui an, preţul mediu al articolelor importate din China a scăzut cu 0,3%, în timp ce preţurile produselor din Bangladesh, Cambodgia, Myanmar şi Vietnam au crescut semnificativ. Acest fenomen se explică prin productivitatea superioară a Chinei şi a infrastructurii/logisticii mai bune. Producătorii chinezi sunt extrem de competitivi pe piaţa globală de textile şi confecţii.

România

al doilea angajator din U28 În anul 2015, sectorul general de textile-confecţii din UE a înregistrat o cifră de afaceri de 169,4 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 2,3% faţă de anul anterior, conform datelor Eurostat.

Din totalul cifrei de afaceri, 80,7 miliarde au fost înregistrate în sectorul textilelor, 78,7 în cel al confecţiilor, iar restul de 10 miliarde în domeniul fibrelor/firelor sintetice.

Investiţiile s-au situat la o valoare de aproximativ 4 miliarde de euro, cu 0,6% mai puţin. Cele mai mari investiţii au fost făcute în domeniul textilelor, cu o valoare apreciată la 2,6 miliarde de euro.

Cele 174.480 de companii din industrie au avut aproape 1,7 milioane de angajaţi, cu 0,3% mai mulţi decât în 2014. La nivelul UE funcţionează 120.111 de firme de confecţii, 54.000 de firme de textile şi 75 cu activitate de producţie a fibrelor sintetice.

Dintre angajaţi, peste 70% sunt femei.

Femeile sunt angajate preponderant în industria de confecţii , 81%, iar bărbaţii în cea textilă, 48%. România este al doilea cel mai important angajator din UE pe industrie, după regiunea Norte din Portugalia.

Italia produce 45% din totalul confecţiilor “made in EU”, Spania este al doilea

cel mai mare exportator de haine, iar Franţa se află pe locul trei după cifra de afaceri. Industria din Marea Britanie Producţia a înregistrat o cifră de afaceri de 169 miliarde de euro, din care:

Din cele 174.480 de companii din sector, 99% sunt mici şi mijlocii:

89

a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 9 miliarde de lire sterline. 24% din toate textilele tehnice europene sunt produse în Germania şi peste 30% din covoare sunt confecţionate în Belgia, producător traditional. Polonia pare să se specializeze în producţia de textile de interior, acestea reprezentând peste 20% din producţia totală. Austria se numără printre liderii europeni ai producţiei de fibre celulozice, odată cu dezvoltarea Lenzig.

Comerţul a fost mai dinamic decât în anul anterior, cu exporturi care au ajuns la o valoare de 45 de miliarde de euro, o creştere de 3,6%, şi importuri de 109 miliarde. Dimensiunea medie a unei firme europene este relativ mică, 99% dintre companii fiind mici şi mijlocii, ceea ce explică faptul că mare parte a schimburilor comerciale sunt intra-comunitare, în jur de 73% din total. Cu un consum de aproape 500 de miliarde de euro, UE-28 este cea mai mare piaţă pentru produsele textile şi confecţii. După China, UE este cel mai mare exportator de textile şi confecţii, cu cote de piaţă de 24%, respectiv 26% pe plan mondial.

Consumul mondial de confecţii a reprezentat 75% din totalul consumului din industrie.

analizĂ

Alibaba şi piaţa chineză

Singles Day s-a încheiat în China, cu vânzări de peste 17,8 miliarde de dolari în 24 de ore; peste 12 miliarde de dolari au fost cheltuiţi numai pe site-ul Alibaba în primele 12 ore de reduceri.

Fenomenul Alibaba Grupul chinez Alibaba, cel mai mare comerciant en-gross online, a semnat în septembrie un acord de colaborare cu Guvernul Canadian. Scopul acestui acord este de a promova vânzările întreprinderilor mici şi mijlocii din Canada pe piaţa chineză şi de a dezvolta comerţul în ambele direcţii. Documentul a fost semnat de fondatorul Alibaba, Jack Ma, şi prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, la sediul Alibaba din Hangzhou.

“Este o zi foarte bună pentru companiile canadiene”, a declarant Trudeau. “Acum au o locaţie permanentă pe cel mai mare site de online shopping din lume, prin

Comerț

intermediul căruia au acces la peste 400 de milioane de consumatori chinezi”, a mai spus prim-ministrul canadian, care consideră că există un potenţial de dezvoltare a afacerilor canadiene cu ajutorul Alibaba, care se va traduce în atragerea mai multor turişti chinezi în Canada, prin crearea de noi locuri de muncă în Canada şi întărirea clasei de mijloc. A fost inaugurat Pavilionul Canadian de pe platforma de shopping a Alibaba, Tmall Global. Din prima zi de funcţionare, peste 30 de companii canadiene vindeau deja peste 100 de produse pe noua platformă, inclusiv confecţii.

Alibaba a lansat Tmall-uri în mai multe 90

ţări, printre care Coreea, Australia şi SUA. Tmall Global a fost lansat de Alibaba în 2013, ca o platformă prin care se comercializează în China bunuri importate din alte ţări. Cota de piaţă a acestei platforme în totalul comerţului electronic din China este de 50-60%, urmată de JD.com cu doar 18%.

Piaţa de e-commerce a Chinei este cea mai mare din lume. Conform eMarketer, în anul 2013 SUA a fost depăşită de China la acest capitol. Dacă în 2011, comerţul electronic din SUA era de 198 de miliarde de dolari, iar cel din China de 130 de miliarde, în 2012 SUA înregistra 227 de miliarde şi China 217 miliarde, în 2013

SUA a coborât la 264 de miliarde, iar China a urcat la 318 miliarde de dolari. In 2014, consumatorii americani au cumpărat de 306 miliarde de dolari, iar chinezii de 473 de miliarde, iar în 2015 diferenţa a fost şi mai mare, cu 340 de miliarde în SUA faţă de 672 de miliarde înregistrate în China. Întregul grup Alibaba are în jur de 407 milioane de cumpărători activi pe cele două platforme de retail (Taobao şi Tmall), din care pe Tmall sunt în jur de 375 de milioane.

Tmall oferă peste 70.000 de branduri în 50.000 de magazine online. În afară de piaţa chineză, Alibaba se extinde şi pe alte pieţe cu potenţial de dezvoltare; recent, gigantul chinez a achiziţionat un pachet majoritar în Lazada Group, o platformă de comerţ online din Sud-estul Asiei, în urma unei investiţii totale de aproximativ 1 miliard de dolari. Fondată în 2012, compania din Singapore deţine site-uri de comerţ electronic în Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Tailanda şi Vietnam, dar şi o reţea logistică proprie. În această regiune, comerţul online este relativ slab dezvoltat, dar are mare potential, cu tot mai mulţi utilizatori de smartphone-uri şi tablete care învaţă să achiziţioneze produse care nu sunt disponibile în magazinele locale. Conform Internet Live Stats, ţările în care activează Lazada au o populaţie combinată de 560 de milioane de oameni, din care în jur de 200 de milioane sunt utilizatori de internet, dar numărul lor creşte constant.

Ce este Singles Day? Singles Day este un fel de Black Friday chinezesc, o zi a reducerilor masive, care are loc în fiecare an în data de 11.11.

În anii ’90, un grup de studenţi de la Universitatea Nanjing au hotărât să-şi celebreze celibatul, un fel de anti-Valentine’s Day. Fenomenul a luat amploare, celibatul în China fiind un fenomen răspândit. În 2009, Alibaba a găsit o modalitate practică de a exploata această ‘sărbătoare’, propunând o zi de reduceri majore în care celibatarii să cumpere cadouri pentru ei înşişi. 11.11, de patru ori cifra 1, părea ziua perfectă; în plus, e o perioadă a anului în care vânzările aveau nevoie de un imbold. Alibaba a profitat. În primul an, consumatorii au cumpărat online produse de aproximativ 50 de milioane de yuani (în jur de 50 de milioane GBP) de la 27 de comercianţi care au făcut reduceri. În 2011, care a fost ziua celibatului secolului, având şase cifre de 1 - 11.11.11, prin intermediul platformei online s-au tranzacţionat produse cu o valoare totală de peste 500 de milioane GBP într-o singură zi. Când vânzările au crescut de patru ori în anul următor, Alibaba a înregistrat “Singles Day” ca marcă proprie. În 2015, printre companiile care au avut cele mai mari vânzări în această zi a reducerilor s-au numărat Uniqlo (locul doi, după Huawei), Nike, Jack&Jones, New Balance, Gap şi Balabala.

Ziua este cunoscută şi ca Ziua Celibatarilor, cunoscut fiind faptul că în China există un surplus îngrijorător de barbaţi. În 2011, statisticile au arătat că erau cu 20 de milioane de barbaţi mai mulţi decât femei, cu vârste sub 30 de ani, iar sociologii apreciază că această discrepanţă va fi şi mai mare până în 2020, când vor fi cu 35 de milioane mai mulţi bărbaţi decât femei. Până în 2030, se apreciază că 1 din 4 bărbaţi chinezi de peste 30 de ani nu va fi căsătorit.

91

PROFIL Jack Ma (născut Ma Yun), fondatorul şi preşedintele Alibaba Group, a avut primul calculator la 33 de ani. Cu o avere estimată la 28,5 miliarde de dolari, este al doilea cel mai bogat om din China. S-a născut în 1964, din părinţi artişti, şi a căzut de trei ori la examenul de admitere la universitate. Acum este invitat frecvent să susţină prelegeri la universităţi prestigioase pe plan mondial. În 1988 a absolvit un institut de pregătire a profesorilor şi a început să predea limba engleză, având un salariu de 12 dolari pe lună. Viaţa lui s-a schimbat în 1995, când a făcut o excursie în SUA şi a descoperit internetul. Căutând ‘beer’, a fost foarte surprins să constate că nu existau niciun fel de informaţii despre produse chinezeşti. În aprilie 1995, împreună cu soţia şi un prieten au strâns 20.000 de dolari şi au înfiinţat o firmă care crea site-uri pentru companii; numele firmei era “China Yellow Pages” şi site-urile erau create de specialişti americani. În trei ani, firma a înregistrat venituri de aproximativ 800.000 de dolari. Timp de doi ani, 1998-1999, Ma a condus un departament de tehnologia informaţiilor înfiinţat de China International Electronic Commerce Center în cadrul Ministerului Comerţului şi Cooperării Economice. În 1999 şi-a dat demisia şi, împreună cu 17 prieteni, a pus bazele Alibaba, în apartamentul său din Hangzhou. Alibaba a ajuns unul dintre cei mai mari retaileri online, iar Jack Ma este celebru.

Comerț

China exportă mai puţini pantofi În primul semestru al acestui an, exporturile de încălţăminte ale Chinei au scăzut cu 12%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Conform datelor CLIA (China Leather Industry Association), exporturile au fost de doar 21,8 miliarde de dolari, comparativ cu 24,7 miliarde în anul anterior. Această scădere din punct de vedere valoric se reflectă şi în cantitatea de încălţăminte exportată, dar ceva mai modest (-5,7%); în cele şase luni companiile chinezeşti au exportat 4,74 miliarde de perechi de pantofi.

Analizând primele 20 de pieţe de export, cifre în scădere au fost înregistrate în majoritatea, cu excepţia câtorva: India (+9,71%), Spania (+0,12%), Rusia (+0,22) şi Kyrgyzstan (+116.42%).

Piaţa SUA influenţează decisiv rezultatele, având în vedere faptul că una din patru perechi de încălţăminte chinezească are ca destinaţie piaţa americană. Comenzile din această ţară au scăzut cu 15,56% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce din punct de vedere valoric reprezintă o

pierdere de puţin peste un miliard de dolari. Defapt, declinul de pe piaţa americană reprezintă 35,93% din declinul total al Chinei din perioada menţionată. Alte pieţe care au influenţat acest rezultat sunt cele din Emiratele Arabe Unite (-11,76%), Germania (-16,40%), Franţa (-17,21%), Coreea de Sud (-21,11%) şi Olanda (-13,46%). Conform raportului World Footwear Yearbook, din care am prezentat mai multe date în numărul anterior al BusinessTexin, în 2015 China a fost leader indiscutabil al exporturilor pe plan global, cu o cotă de piaţă de 69,1% şi va rămâne încă o vreme pe această poziţie. Exporturile totale la nivelul anului 2015 s-au ridicat la 23 de miliarde de perechi, un declin de doar 0,4% faţă de 2014. Vă reamintim că 87% din producţia mondială de încălţăminte este realizată în Asia şi 6 din 10 perechi de pantofi sunt produşi în China. Posibil ca această scădere a exporturilor chinezeşti să fie rezultatul mutării producţiei unor companii din China în state din zonă cu mână de lucru mai ieftină, ca în cazul confecţiilor.

Industria braziliană de încălţăminte Conform Asociaţiei Producătorilor de Încălţăminte Brazilieni (Abicalçados), industria locală a exportat 10,4 milioane de perechi de pantofi în luna septembrie a acestui an, în valoare de 84,7 milioane de dolari. Acest rezultat este cu -3,4% sub nivelul celui din luna anterioară, dar cu 3,6% peste cifra înregistrată în aceeaşi lună a anului 2015. Între ianuarie şi septembrie 2016, industria braziliană de încălţăminte a înregistrat exporturi în valoare totală de 702,5 milioane de dolari, echivalentul a 87 de milioane de perechi.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceste valori reprezintă creşteri de 0,5%, respective 1,1%. Exporturile au crescut în august după şapte luni de declin uşor, cauzat în principal de instabilitatea cursului valutar, care a avut un impact negativ în obţinerea unor rezultate mai bune. În această perioadă, principal piaţă de export pentru încălţămintea braziliană a fost SUA, cu 23% din totalul exporturilor – 9 milioane de perechi de pantofi în valoare de 159,7 milioane de dolari;

de aici rezultă că preţul mediu al unei perechi de încălţăminte exportate din Brazilia în SUA este de aproximativ 17,74 de dolari. Exporturile pe această importantă piaţă au crescut cu 16% în volum şi cu 17% ca valoare. Argentina,

92

cea de a doua mare piaţă pentru industria de profil braziliană, a importat 7,3 milioane de perechi, cu o valoare totală de 83,35 milioane de dolari; acelaşi calcul demonstrează că valoarea medie a unei perechi de pantofi brazilieni exportaţi în Argentina este de 11,41 de dolari. Cu toate acestea, cifrele arată o creştere de 17,8% ca volum şi 57% ca valoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Dintre principalele pieţe de export, singura care a înregistrat scăderi este Franţa, care a importat 6 milioane de perechi, cu o valoare de 40 de milioane de dolari (6,66 dolari perechea, în mod surprinzător; posibil ca francezii să importe mai ales şlapi), scăderi de 3,5%, respectiv 2,8% faţă de anul anterior.

Instabilitatea valutară a avut impact asupra importurilor. În 2015, realul Brazilian s-a devalorizat cu aproximativ 50%, dar de le începutul acestui an şi-a revenit iar acum are un trend ascendant (+20%). Prin urmare, importurile de încălţăminte în această ţară au crescut ca valoare, cu 7,5%, în septembrie comparativ cu septembrie 2015.

analiză

Prym Fashion oferă o gamă completă de accesorii: mânere, inele de geantă, funduri de geantă si stabilizatoare etc.

Cere catalogul de soluții complete pentru genți la contact@mercerieromania.ro sau scanează codul alăturat

Prym Fashion Romania SRL Bd. Theodor Pallady nr. 57, Sector 3, Bucuresti Tel. 031.405.97.47, E-mail: office@prym-fashion.ro www.prym-fashion.ro

Materiale care conferă

confort termic Încălzirea globală este un fenomen care pare să se intâmple totuşi, cu toate că în România încă nu sunt semne evidente de supraîncălzire.

Din acest motiv, apar mereu o serie de materiale textile, finisaje şi membrane, care au rolul de a proteja corpul de căldură.

Finisaj textile Cercetătorii de la Hohenstein Institute din Germania au dezvoltat un finisaj pentru textile care are rolul de a da senzaţia de răcoare, ca o gumă de mestecat mentolată, de exemplu.

Substanţele care sunt impregnate în materiale, bazate pe derivaţi de pmenthane, fără miros, funcţionează diferit faţă de procesele fizice clasice de scădere a temperaturii, prin evaporarea transpiraţiei. Aici nu este vorba despre o scădere efectivă a temperaturii, ci despre senzaţia de răcoros pe care substanţele o oferă. Acest finisaj textil a fost testat pe diferite materiale, de la cele naturale până la cele sintetice şi amestecuri, cu rezultate foarte bune.

Conform inventatorilor germani, senzaţia de răcorire a corpului este foarte puternică, în condiţiile aplicării unei cantităţi mici de substanţe, şi îmbrăcămintea realizată din aceste material poate fi folosită în scopuri terapeutice. Răcirea locală a unor zone de piele este necesară când sunt tratate anumite accidente sportive, de exemplu, sau pentru tratarea unor boli, psoriasis sau scleroza multiplă. Institutul german investeşte mult în dezvoltarea unor soluţii pentru textile şi rezultatele sunt prezentate pe site-ul instituţiei.

(SUA) au reușit să creeze un nou tip de material textil, bazat pe polietilenă, care ajută corpul să reziste mai bine la căldură.

Conform inventatorilor, această descoperire, publicată în revista Science, permite persoanelor care trăiesc în zonele cu temperaturi ridicate să își mențină o temperatură confortabilă a corpului fără a mai recurge la aparatele de aer condiționat. ‘’Dacă poți răci mai degrabă persoana, decât clădirea în care lucrează, acest lucru va ajuta la economisirea energiei’’, a declarat Yi Cui, profesor în știința și ingineria materialelor.

Acest nou tip de material, realizat prin combinarea nanotehnologiei cu optica

și chimia, permite căldurii corpului să treacă prin haine. Confecţiile realizate din acest material ar putea menține temperatura corpului cu 2 grade Celsius mai scăzută decât materialele textile convenționale.

Fibre sintetice care Acest nou material permite evaporafavorizează evaporarea apei rea transpirației şi permite trecerea C e r c e t ă t o r i i a m e r i c a n i d e l a radiațiilor infraroșii emise de organism.

Universitatea Stanford din California ‘’Între 40 și 60% din căldura corpului se

studii

94

risipește sub formă de radiații infraroșii când ne aflăm într-un birou’’, a explicat Shanhui Fan, profesor de inginerie electrică și unul dintre coautorii studiului, care spune că “foarte puține studii au fost realizate până acum legate de caracteristicile radiațiilor termice ale textilelor’’.

Acest studiu deschide calea spre noi modalități de răcire sau încălzire a obiectelor fără a utiliza surse externe de energie.

Delta, material lansat pe piaţă de Polartec Delta este un material inovator, o combinaţie fericită de bumbac cu polyester, lansat pe piaţă de compania americană Polartec la începutul acestui an.

“Această nouă ţesătură absoarbe umezeala, nu se lipeşte de piele, favorizează uscarea şi permite corpului să respire, fără niciun fel de tratament chimic”, se spune în comunicatul de presă al companiei.

Westcomb, Outdoor Research, Kitsbow şi Velocio sunt câţiva dintre producătorii care au început să realizeze articole vestimentare din acest material. Înfiinţată în anul 1906 ca Malden Mills, compania americană este mândră că a furnizat tricoturi din lână de cea mai bună calitate soldaţilor americani din cele două războaie mondiale. De-a lungul anilor, producătorul a investit constant în dezvoltare-cercetare, venind mereu cu ceva nou.

Cel mai cunoscut material lansat de Polartec este fleece-ul, cunoscut în limba română sub denumirea de “polar”, considerat de revista Time una din invenţiile de referinţă ale secolului XX. Polartec este un nume de referinţă în textilele inovative, cu aplicaţii în sectoare variate: sport, activităţi outdoor, echipamente de lucru şi protecţie, militare, şi chiar textile de interior.

www.tbw.ro

We emphasize

your idea

z washing dyeing z special effects z logistics z

se transformă în veşminte

Când arta M

„Arta se poartă, nu doar se admiră” este crezul artistic al Andreei Buga, designerul care a reuşit să transpună opere de artă pe creaţii vestimentare. O mişcare absolut surprinzătoare în lumea creaţiei de modă, care transpune desene şi picturi ale maeştrilor artei contemporane pe veşminte aproape ireale, lucrate migălos din cele mai fine materiale naturale – mătase şi bumbac.

Pasionată de artă şi de modă în egală măsură, Andreea Buga a pornit cu mare îndrăzneală în 2014 un demers ce avea să fie un succes în lumea iubitorilor de artă. Alături de soţul său, Adrian Buga, istoric şi critic de artă, consilier al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României, a pus bazele companiei de consultanţă pe probleme de artă – Argo Art Consulting, în 2007, iar în 2014 a lansat propriul brand Argo, care şi-a propus să promoveze artiştii prin design vestimentar şi să-i facă cunoscuţi tuturor celor ce iubesc arta şi frumosul.

Prima colecţie, “Oil on Canvas - Silk on skin”, a fost dedicată pictoriţei Alma Redlinger, ale cărei tablouri reuşesc să trezească în sufletul privitorului o delicate senzaţie de fericire. Pentru aceasta, Andreea Buga a folosit, evident, materialul care o simbolizează cel mai bine, mătasea. Cea de a doua colecţie, Carusel, a fost creată în onoarea artistei graficiene Eva Cerbu şi prezentată la inaugurarea expoziţiei de anul acesta deschise la Muzeul Ţăranului Român în perioada 2 iunie-17 iulie, un eveniment marca Argo Art. Creaţiile Andreei Buga inspirate din grafica Evei Cerbu au fost imprimeuri pe materiale textile nobile ca mătasea, inul, bumbacul şi bambusul organic. Dealtfel, numele Colecţiei “Carusel” este tot o inspiraţie din arta celebrei artiste graficiene, lucrarea cu acelaşi nume care a fost piesa centrul de atracţie a expoziţiei.

Interesant este că publicul iubitor de artă şi design vestimentar nu a cunoscut-o pe Andreea Buga atât pentru activitatea de consultant, cât pentru

MODĂ

creaţiile sale aparte; astfel, creatoarea şi-a creat, cu o nişă a artei modei şi o investiţie de 20 de mii de euro în materiale şi în print, o afacere de succes.

Materialele, de o calitate excepţiona-

Vizitând clientul, dezvolţi o relaţie cu el, nu doar îi vinzi nişte haine. În timp, omul respectiv se implică direct în tot procesul de creaţie şi îţi va spune ce i-ar trebui sau ce i-ar plăcea.

96

lă, sunt importante din Marea Britanie şi tot acolo are loc procesul de printare. Apoi, hainele desenate de ea sunt realizate în atelierul propriu din ţară de numai doi angajaţi, cei mai buni pe care i-a putut găsi pentru creaţiile sale.

Cu un număr mic de produse create, artista îşi permite să ofere fiecărei cliente hainele pe măsura proprie, pentru că, mărturiseşte ea.

97

analizĂ

Auchan introduce în ofertă prima colecție vestimentară semnată de un designer român Auchan, unul dintre cei mai mari retaileri de pe piața locală, demarează luna aceasta „Designeri români pentru România”, un proiect ambițios prin care va introduce în gama sa de articole vestimentare colecții capsulă create de designeri români exlcusiv pentru Auchan. În acest sens, prima etapă a proiectului o marchează lansarea colecției S’épanouir semnată de designer-ul clujean Diana Flore.

M

Începând din luna noiembrie, retailer-ul Auchan introduce în 10 dintre magazinele sale prima colecție vestimentară semnată de un designer român, o acțiune ce face parte din proiectul „Designeri români pentru România”. Astfel, gamele de produse din magazinele și raioanele de textile in extenso by Auchan din incinta hipermarketului vor fi extinse, pentru prima dată, cu minicolecții vestimentare semnate de celebri designeri români.

Primul designer care se alătură inițiativei Auchan este Diana Flore, absolventă a Universității de Arte din Cluj și membră a echipei de creație pentru Irina Schrotter. Recunoscută pentru proiectele ei de styling, Diana Flore a creat exclusiv pentru Auchan 8 articole vestimentare pentru doamne și fetițe, toate având la bază simbolul floral, devenit un punct de referință pentru creațiile sale.

Potrivit companiei, colecția S’épanouir semnată de Diana Flore impresionează nu doar prin design-ul său unic, ci și datorită versatilității sale, toate piesele fiind ușor de adaptat atât pentru un stil casual, cât și pentru ocazii speciale. În plus, acest proiect oferă clienților un produs made in Romania, cu un excelent raport preț-calitate.

Colecția S’épanouir este alcătuită din piese chic și comode, ce pot fi ușor accesorizate pentru a fi purtate în acest sezon, indiferent de ocazie. Paleta cro-

modă

matică, specifică designer-ului, este alcătuită din nuanțe intense de lila și magenta, potrivite sezonului rece.

O surpriză a acestei colecții o reprezintă cele două ținute create special pentru fetițele cu vârste cuprinse între 4-8 ani. Acestea respectă întocmai design-ul unitar al colecției, ceea ce permite mămicilor o asortare completă cu vestimentația celor mici. „A fost o adevărată plăcere pentru mine să creez această colecție special pentru clienții Auchan. Am luat în calcul nevoia lor de a deține articole vestimentare de calitate, care pot fi purtate pe o perioadă mai lungă de timp în multiple ocazii, și care să se încadreze în tendințele de modă actuale. Bineînțeles, toate la un preț avantajos”, a menționat designer-ul Diana Flore.

Colecția S’épanouir pentru in extenso by Auchan este disponibilă doar în magazinele Auchan: Titan, Militari, Cotroceni, in extenso Vitan, Timișoara Iulius Mall, in extenso Cluj Iris, Cluj Iulius-Mall, Brașov Coresi, Craiova, Constanța Mall.

98

Foto: Emil Costrut, Hair: Dragos Liss / Vestige Centre Ville Make up: Raluca Cerlinca Model: Ariana Mile

Despre Auchan România Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri, cu 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare – al doilea comerciant din ţară, cu circa 11.000 de angajaţi – al cincilea angajator privat din România, cu o cifră de afaceri cu taxe de peste 1 miliard de Euro în 2015 şi propune celor circa 5 milioane de locuitori din 18 oraşe în care sunt prezente magazinele Auchan un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount generalizat, cu toate preţurile mici, permanent. www.auchan.ro.

99

modă

irina schrotter MQ Vienna Fashion Week D

etalii fine și minuțios lucrate, noi siluete, texturi și materialități atent inserate pe suprafețele textile, volume inedite, forme asimetrice, o paletă cromatică dominată de alb optic, roz pudrat, ivoire și nuanțe sidefate – reprezintă elemente care au stat la baza demersului colecției. Toate piesele vestimentare sunt comode, versatile, pot fi reconfigurate prin diferite tipuri de styling-uri. Bijuteriile au fost realizate în tehnică laser-cut pe plexiglas, furnir și folie tranparentă. Logo-ul brand-ului a devenit motiv recurent în structura accesoriilor.

Din 2001, brandul este prezent de două ori pe an la târgurile de specialitate din Paris. Timp de 5 sezoane, din 2011 până în 2013, colecțiile irina schrotter au fost lansate la Mercedes-Benz Berlin Fashion Week, iar din 2013 brandul este prezent, anual, la Viena.

Colaborarea cu designerul clujean Lucian Broscățean a înregistrat aprecierea presei naționale și internaționale.

După 5 ani în care a semnat designul colecțiilor, începând din acest sezon, Lucian Broscățean este Creative Director al brandului și coordonează echipa de designeri.

analizĂ

100

101

analizĂ

analizĂ

102

Creative Director - Lucian Broscățean Designeri: Diana Flore & Carmen Cherecheș Coordonator Departament Tehnic - Aurora Gongescu Fashion Show Stylist - Ovidiu Buta Make-up Artist - Alexandru Abagiu Accesorii - Diana Flore în colaborare cu Woven Atelier Incălțăminte - Ego Muzica - Blanilla Foto - Raluca Ciornea

103

analizĂ

10

Top

cele m top-m

P

restigioasa revistă „Forbes” a dat publicităţii Topul celor mai bine plătite zece modele din lume, în funcţie de veniturile încasate între iunie 2015-iunie 2016.

Cel mai bine plătit model al lumii rămâne, şi în acest an, frumoasa braziliancă Gisele Bündchen, cu venituri totale de 30,5 milioane de dolari. Deşi s-a retras din prezentările de pe podium, Gisele încasează, în continuare, bani din contracte de modeling, e drept, mai puţin decât anul trecut, când a câştigat nu mai puţin de 57 de milioane de dolari. La mare distanţă faţă de ea, se află Adriana Lima, tot un model Brazilian, unul dintre “îngerii” de la “Victoria’s Secret”, care a încasat numai 10,5 milioane de dolari. Kendall Jenner, sora mai mică a vedetei de televiziune Kim Kardashian, ocupă poziţia a treia, cu 10 milioane de dolari, la egalitate cu Karlie Kloss, în timp ce pe locul al cincilea, tot la egalitate, s-au clasat Gigi Hadid şi Rosie Huntington-Whiteley, cu câte 9 milioane de dolari. Pe locul al şaptelea se află Cara Delevingne, care încearcă să se afirme şi ca actriţă, a obţinut 8,5 milioane de dolari.

Pentru ca următoarele două prezenţe în clasament, Candice Swanepoel şi Liu Wen, să fie cotate fiecare cu 7 milioane de dolari câştigaţi în decursul ultimului an. Top-modelul Miranda Kerr încheie clasamentul cu 6 milioane de dolari.

analizĂ

1

2

3 104

4

ai bine plătite odele în 2016 5

6

7

8

9

10

Cele mai bogate supermodele în 2016 1. Gisele Bündchen 30.5 mil. $ 2. Adriana Lima 10.5 mil. $ 3. Kendall Jenner 10 mil. $ şi Karlie Kloss 10 mil. $ 5. Gigi Hadid 9 mil. $ şi Rosie Huntington-Whiteley 9 mil. $ 7.Cara Delevingne 8.5 mil. $ 8. Candice Swanepoel 7 mil. $ şi Liu Wen 7 mil. $ 10. Miranda Kerr 6 mil. $ 105

analizĂ

În numărul trecut al Businesstexin vă relatam povestea extraordinară a Colecţiei „Zestrea” a Lilianei Ţuroiu. Acum, pentru că povestea „Zestrei” merge mai departe, revenim cu veşti despre drumul plin de succes al artistei şi al operelor sale prin Europa.

„Zestrea” Lilianei Ţuroiu

îşi continuă povestea de succes V

ineri, 2 decembrie a.c., Liliana Ţuroiu şi-a prezentat colecţia „Zestrea” la Lisabona, la Gala de Premiere “Best Global Model of the Year”. S-a întâmplat chiar în a doua zi după Ziua Naţională a României, un prilej deosebit prin semnificaţia sa în care un mare artist plastic arată lumii o mică parte din sufletul poporului român. Rochia prețioasă din voal negru, cu catifea, dantelă si broderie aurie din colecția “Zestrea by Liliana Turoiu”, purtată de frumoasa Alexandra, reprezentanta României, a fost aplaudată la scenă deschisă, fiind cea mai spectaculoasă ținută a serii. În aceeaşi zi, la sediul ICR din Lisabona, a avut loc vernisajul expoziției „Zestrea” by Liliana Țuroiu care va putea fi vizitată până pe data de 12 decembrie 2016.

“Povestea merge mai departe... “Zestrea” la Lisabona va fi un alt capitol din palmaresul frumos al acestui proiect ce mi-a dat prilejul să mă exprim ca artist, să traiesc momente unice, să cunosc oameni extraordinari!” a spus Liliana Ţuroiu.

“Zestrea” by Liliana Ţuroiu s-a îmbogățit de curând cu o linie exclusivistă de cămăși bărbătești de ceremonie, prima piesă a colecţiei fiind purtată de Maestrul Gheorghe Zamfir. Cea de-a doua piesa a ajuns la un alt celebru artist, André Rieu, cu ocazia concertelor pe care acesta le-a susținut, anul acesta, la București.

Ca orice proiect de poveste, piesa cheie a colecţiei - prima cămașă de ceremonie din linia masculină “Zestrea” - are propria

analizĂ

ei poveste de suflet: a fost gândită şi creată de designerul Liliana Ţuroiu special pentru Maestrul Gheorghe Zamfir. “Întâlnirea cu o personalitate complexă precum Maestrul Gheorghe Zamfir, naist, dirijor şi compozitor, singurul artist român ce deţine peste 120 de Discuri de Platina şi de Aur, precum si alte numeroase disticții de recunoaștere a performanţei 106

sale artistice reprezintă pentru mine o onoare profesională și o mare bucurie personală”, mărturiseşte artistul plastic Liliana Ţuroiu.

“Am creat colecţia şi albumul Zestrea ascultând muzica lui Gheorghe Zamfir, am expus în muzee din multe ţari acest proiect pe muzica Maestrului şi am avut ocazia să descopăr, în urmă cu puţin timp,

universul artistului şi casa sa, în care am păşit cu mare emoţie. Cred că muzica lui Gheorghe Zamfir este în acest moment cea mai frumoasa muzică din lume si am fost foarte fericită să văd bucuria și plăcerea deosebită cu care a purtat în concert această primă cămaşă “Zestrea”, pe care i-am dedicat-o.” Linia masculină semnată Liliana Ţuroiu cuprinde cămăși de ceremonie, dar şi o linie bussines, din materiale de înaltă calitate, cu mici broderii în culorile naționale. Broderiile stilizate ale cămăşilor de zi sunt extrem de discrete, poziţionate pe manşete, asemenea unor bijuterii texti„Zestrea”, le. O linie masculină de cămăşi întregeşte, la Lisabona practic, colecţia de inspiraţie românească “Zestrea”. Ţesăturile au fost alese cu grijă din colecţia celor mai mari producători în domeniu şi sunt din bumbac, in şi mătase.

Broderiile geometrice discrete - în cazul modelelor business - sau cele foarte preţioase, în cazul modelelor de ceremonie, definesc, de altfel, întreaga colecție.

Luna iunie a marcat încă o lansare, cea a unui alt proiect de suflet, foarte spectaculos şi extrem de vizibil, care duce mai departe zestrea etnografică şi legendele La „Răzvan și Dani”, de 1 decembrie medievale româneşti, într-un loc încărcat de istorie. Este vorba despre colecţia “BRAN Dracula’s Castel by Liliana Turoiu”.

Succesul expoziției și al albumului de artă și costum “Zestrea”, semnate de designerul Liliana Ţuroiu și găzduite în vara anului trecut de Castelul Bran, a fost urmat de numeroase expoziții în țară și în străinătate. Muzeul Național Peleș, Muzeul Orașului Sinaia, Cetatea Făgărașului, Academia di Romania din Roma, Palatul Hoffburg din Viena sunt doar câteva dintre destinațiile în care acest proiect cultural a fost aplaudat la scenă deschisă. În acest context, Liliana Ţuroiu a fost invitată de administrația Castelului Bran - obiectivul turistic cel mai vizitat din Romania- să creeze o colecţie specială, dedicată acestui loc unic din România. Colecţia a fost lansată cu ocazia inaugurării celor trei magazine ale Castelului: ”Rotonda”, ”Contele” și ”Regina”. ”Este pentru mine o invitație onorantă, având în vedere ecourile extraordinare, atât pe piața internă cât și in plan internațional, ale ultimei mele expoziții de la Castelul Bran”, a declarat cu această ocazie designerul român Liliana Țuroiu, subliniind că noile magazine oferă vizitatorilor produse unice, autentice și amintiri speciale.

107

analizĂ

Asylum

Zsolt Popa -un designer pe cât

de controversat pe atât de apreciat!

Zsolt Popa, originar din Satu Mare, este un designer foarte tânăr care prin colecţiile sale vestimentare mereu transmite ceva nou, mesaje importante, iar colecţiile lui sunt tulburătoare. Unele colecții au stârnit chiar controverse în presa așa zisă mondenă. Creațiile sale îmbină elemente tradiţionale şi forme clasice cu cele moderne cu tăieturi stricte, adăugând o notă extravagantă, forme cât mai complexe, cu detalii cât mai extravagante. Liniile vestimentare create de Zsolt Popa scot în evidenţă personalitatea fără ostentaţie.

analizĂ

108

Z

solt Popa, originar din Satu Mare, este un designer foarte tânăr care prin colecţiile sale vestimentare mereu transmite ceva nou, mesaje importante, iar colecţiile lui sunt tulburătoare. Unele colecții au stârnit chiar controverse în presa așa zisă mondenă.

Creațiile sale îmbină elemente tradiţionale şi forme clasice cu cele moderne cu tăieturi stricte, adăugând o notă extravagantă, forme cât mai complexe, cu detalii cât mai extravagante. Liniile vestimentare create de Zsolt Popa scot în evidenţă personalitatea fără ostentaţie.

După prezența cu succes la diverse evenimente de modă, printre care și RFTB – salon profesionist de modă organizat de Businesstexin la București, a atras atenția mai multor antreprenori din industria modei din România.

La RFTB, am convenit cu Zsolt Popa să expună „Funerariile lui Barbie”, colecție ce a fost îndelung criticată la televiziuni. Inițial Zsolt a fost sceptic, spunând că s-a săturat să tot vadă că se scrie și se vorbește negativ despre el. Iar mulți, nu au înțeles mesajul transmis de el și s-au grăbit să îl critice, însă, atât eu cât și o parte dintre criticii de modă din România, puțini așa cum sunt ei, însă sunt de bună calitate, cu toții l-am îndemnat pe Zsolt Popa să meargă mai departe cu actul său de creație pentru că acest designer este complet, și are un mare potențial, el nu oferă doar haine, el oferă un concept, o poveste, practic ingredientele esențiale care lipsesc multor designeri sau branduri cu tradiție românești. Și, impactul nu a intârziat să apară astfel încât în ultima vreme a primit mai multe oferte tentante de colaborare cu branduri importante din România ale căror colecții se vând atât în țară cât și în străinătate.

Cea mai recentă ofertă de colaborare a venit în urmă cu câteva săptămâni de la, poate cel mai vândut brand românesc de confecţii pentru femei, ceea ce nu este rău, poate fi chiar o confirmare a valorii acestui tânăr designer. Încă de acum câţiva ani, Businesstexin a prezentat în diverse articole talentul al acestui designer din nord vestul țării, și căruia îi vedem un viitor strălucit în lumea modei.

El este unul dintre acei tineri designeri care poate schimba radical imaginea și percepția asupra unui brand care să spu-

Zsolt Popa la RFTB

109

analizĂ

analizĂ

110

nem că nu mai are strălucire si valoare în ultima vreme.

Succesul si valoarea unui designer este dată și de frecvența si ecoul colecțiilor proprii lansate, și nici la acest capitol Zsolt Popa nu stă rău. Iată că, cea mai recentă apariție a lui Zsolt Popa “Colecţia Asylum” este o colecție monocromă, bazată pe dominanța albului, pe asimetrii şi chiar structuri aparent aleatorii şi forme geometrice. Asylum oferă o

perspectivă dincolo de clişeele legate de ospiciu. Contrar imaginii violente şi senzaţionaliste vehiculate de obicei în relaţie cu idea de azil de bolnavi psihic, colecţia lui Zsolt Popa îşi propune să inducă o stare de calm, pace, aşezare prin cromatica minimalista bazată pe alb.

Pe de altă parte, cracterul neobişnuit, aparent haotic, al croielii are scopul de a ne aminti că paralel cu această linişte, sau dedesubtul acestei linişti artificiale,

111

găsim o lume destructurată, în continuă dezintegrare şi reintegrare. Formele geometrice ne sugereză că nu avem de a face cu fluiditatea obişnuită pshicului, ci cu forme rigide şi, totuşi, dinamice ale transformării psihice. Aceşti oximoroni “rigiditate dinamică”, “dezintegrare ordonată”, sau “haos aşezat” sunt cei mai în măsură a caracteriza recenta creaţie a lui Zsolt Popa.

Lucian Diaconu Director Editorial Businesstexin

analizĂ

analizĂ

112

113

analizĂ

tricotajelor

Regina Creatoarea franceză de modă Sonia Rykiel, cu origini româneşti, a murit pe 25 august a.c., la vârsta de 86 de ani. Preşedintele francez Francois Hollande a deplâns moartea celebrei creatoare de modă, pe care o consideră ”un pionier al modei” iar Jean-Marc Loubier a declarat : „Este o zi tristă, dar Sonia Rykiel lasă în urma ei o moştenire extraordinară.”.

Supranumită ”regina tricotajelor”, creatoarea de modă Sonia Rykiel suferea de mai mulţi ani de maladia Parkinson.

Ş

i-a început cariera lucrând ca designer de vitrine în 1948, iar prima sa incursiune în universul modei a avut loc atunci când şi-a creat singură, din tricotaje, rochiile pentru perioada în care era însărcinată. A devenit cunoscută în 1962 după ce a creat ”Poor Boy Sweater”, un tip de pulover special, mulat pe corp şi cu mâneci lungi. Apoi, revista Elle a publicat o fotografie cu vedeta pop Francoise Hardy, care purta un pulover

modĂ

Sonia Rykiel,

s-a stins din viaţă

Rykiel roşu cu dungi roz, pe coperta numărului său din decembrie 1963. Brigitte Bardot a fost fotografiată la puţin timp după aceea într-o creaţie Rykiel, iar printre admiratoarele sale celebre s-a aflat şi actriţa Audrey Hepburn.

Sonia Rykiel şi-a deschis primul ei magazin de prêt-à-porter la Paris, în 1968, iar imperiul ei din universul modei s-a

A devenit cunoscută în 1962 după ce a creat „Poor Boy Sweater”, un tip de pulover special, mulat pe corp şi cu mâneci lungi. dezvoltat într-o manieră impresionantă, ajungând să includă şi colecţii masculine, articole vestimentare pentru copii, accesorii şi parfumuri. Potrivit site-ul ei, Sonia Rykiel ”le-a îndemnat pe femei să fie excentrice, seducătoare, misterioase 114

şi să îşi creeze propriul stil”.

Rykiel a inventat diverse tehnici de modă.

Ea a fost primul designer care pus cusături pe partea exterioară a unui articol de îmbrăcăminte, a lăsat tivurile neterminate și a folosit sloganuri pe pulovere. Ea a fost, de asemenea, primul creator care a popularizat purtarea negrului între culorile adresate hainelor pentru femei. În 1972, Rykiel a fost numită „Regina tricotajelor” de revista Women’s Wear Daily.

Ea a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de „Coco Rykiel”, o comparație cu Coco Chanel.

Sonia Rykiel a fost un artist complex. A scris mai multe cărți despre modă, o colecție de povestiri pentru copii, articole în diverse reviste de modă şi un roman epistolar cu Régine Deforges . Prima ei carte “Et Je La Voudrais Nue” (“Aș dori-o dezbrăcată”) a fost publicată în 1979. În 2012, a fost co-autor al romanului autobiografic “N’oubliez pas que je Joue” (“Nu uita că este un joc”) cu jurnalista Judith Perrignon.

Talentul ei literar nu s-a oprit aici, în 1994 participând la crearea albumului musical “Paris” în colaborare cu impresarul şi interpretul Malcolm McLaren prin versurile pentru piesa „ Who the hell is Sonia Rykiel?”.

Personalitate uriaşă a modei şi culturii franceze şi universale, Sonia Rykiel a fost distinsă de-a lungul timpului cu numeroase premii şi dis-

În 1972, Rykiel a fost numită „Regina tricotajelor” de revista Women’s Wear Daily. tincţii printre care amintim: Premiul pentru Excelenţă în Design din cadrul Comitetului de Costume din Chicago

115

Historical Society (1994), Comandor al Ordinului Național al Legiunii de Onoare oferit de Preşedintele Republicii Franceze în 2008, Oscar Fashion Group International din New York (1986), Comandor al Ordinului Național de Merit (2001), Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor pentru contribuția sa la arte și literatură (2012) şi multe altele.

MODĂ

Oraşul Satu Mare este binecunoscut ca un oraş al industriei de confecţii, şi în special publicul din România asociază oraşul cu costumele de bărbaţi. De altfel mulţi români ştiu sintagma “Costume de Satu Mare”, deoarece în acest oraş activează mai multe companii care produc costume pentru bărbaţi atât pentru evenimente cât şi business.

Fashion continuă într-o nouă locaţie Night’s Out

A

fost prima ediție în care evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a două zile. Nu am în intenţie să vorbesc în acest material despre aceste branduri de tradiţie pe care le promovăm permanent în paginile catalogului Businesstexin şi care în fiecare an încearcă să se depăşească pe sine în a se alinia tendinţelor şi totodată să producă ţinute de calitate. O altă categorie de producători de ţinute vestimentare a stat ani în şir în umbra acestor branduri şi încă mai stă. Acești producători nu au forţa financiară a celor 8-10 branduri principale. Se constată, însă, în ultima vreme, un avânt al unor designeri şi mici producători locali, care participă de două ori pe an la un festival local de modă. Aceștia îşi prezintă colecţiile special lucrate pentru evenimentul Fashion Night Out, care de anul acesta se desfăşoară la Hotel POESIS, o locaţie de patru stele, aflată în centrul oraşului Satu Mare.

Ediția de toamnă a evenimentului a fost una bună.

De altfel evenimentul creşte în notorietate după fiecare ediţie. Este important că se întâmplă şi mai important este ca el trebuie să continue. Față de anii precedenți, Fashion Night Out a fost organizat acum pe parcursul a două seri. Colecţiile prezentate de designeri au fost de bună calitate și apreciate de publicul prezent la eveniment. În prima seară, designerii şi brandurile, care și-au prezentat colecţiile, puse în valoare de manechinele Agenției „Trust Models” au fost: Adalin, Cosmin Mureșan de la CM – Creation de Mode, Diana Breban (Baia Mare), Inedit, La magia de la creacion by Raluca Mureșan, Ramona Năprădean (Baia Mare) și Spencer by Ciprian Crăciun. În a doua seară au prezentat, Atelier Cris Fashion, Bianca Breban (Baia Mare), Cinzia Tiso şi Sladana Krstic (Italia), Sebastian David, de la CM – Creation de Mode, Ioana Călin (Italia), Queensy (Cluj-Napoca).

Evenimentul de la Satu Mare are loc ca urmare a eforturilor depuse de Kariklea David care crede în moda sătmăreană.

eveniment

Adalin

Queensy

Adriana Popescu

Cinzia Tiso

Cosmin Mureșan

Ioana Călin

CM Creation

Inedit

Raluca Mureșan

116

Inedit

Quenssy

www.spencer.ro

Impresii după

Feeric Fashion Week

Feeric Fashion Week, aflat la cea de a 9-a ediţie, a avut loc anul acesta între 16 şi 24 iulie, în Alba Iulia și Sibiu. Evenimentul a fost organizat de Fundația Mitichi, cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și susținut de Primăria Municipiului Alba-Iulia.

Seroussi

D

upă un drum complicat (peste 5 ore) din cauza micilor șantiere de pe Valea Oltului, unde nu lucra nimeni, am ajuns la Alba Iulia cu o oră înaintea începerii primei prezentări de modă din cadrul festivalului Feeric. Am asistat în a doua seară la câteva prezentări de excepţie însă au fost şi câteva colecţii mai puţin reuşite, însă important este că un asemenea eveniment se organizează şi a stârnit atenţia presei locale dar şi a blogerilor din domeniu, presa specializată pe modă a fost reprezentată doar de Businesstexin, din păcate, prea puțină media de calitate.

Primele două zile a festivalului Feeric s-au desfăşurat la Alba Iulia, apoi fes-

eveniment

tivalul s-a mutat la Sibiu, Aici am putut constata prezenţa a mai multor oameni de media dar şi un public mai avizat decât cel din Alba Iulia. Spun mai avizat deoarece la Alba Iulia ultimile prezentări nu prea mai aveau public, excepţie făcând câţiva fotografi şi cameramani, ceea ce denotă că ori publicul nu a fost satisfăcut de ceea ce-a văzut, ori au fost prea multe prezentări consecutive sau nu sunt mari consumatori de modă. Despre colecţii nu voi vorbi acum, însă ţin să felicit organizatorul care a realizat acest eveniment şi care a reuşit să mobilizeze sponsori şi autorităţi publice locale. Festivalul a avut prezentări de modă în locuri interesante şi care au contribuit din plin la reuşita acestora. Personal, am fost încântat de prezentarea de modă rea­ lizată la Grădina Zoologică!

De remarcat este direcția către care s-a indreptat festivalul in ultima perioadă. Astfel, anul trecut, Eduardo Perez și Diego de Biase, designerii argentinieni din spatele brandului Sarah Jessy Jones au deschis, prin prezentările de la Alba Iulia atât săptămâna modei cât și calea designerilor din America de Sud spre piața Europei de Est. Prezentările de modă susținute de cei doi designeri a dus la o listă de designeri sudamericani de-a dreptul impresionantă pentru ediția din acest an.

Astfel, alături de numeroși designeri argentinieni, au fost prezentate colecții produse de designeri din Paraguay și Chile. Participarea internațională la Feeric Fashion Week m-a impresionat.

De-a lungul celor 8 zile, pe pasarelele Feeric au defilat creaţii ale unor designeri din România, Singapore, Liban, Suedia, Malta, Ser bia, Grecia, Italia, Franţa sau Germania. Festivalul a fost structurat pe trei secțiuni de prezentări de modă. Prezentările individuale au 118

Ciprian Crăciun și Nineta Cîmpean

fost, ca în fiecare an, principala atracție a evenimentului. Creațiile designerilor au fost prezentate pe superbele străduțe din centrul Sibiului, în grădina Palatului Brukenthal din Avrig, la Pasajul Scărilor sau în Biserica fortificată din Cristian. Spațiul generos al Redal Expo a fost transformat în Feeric Venue pe durata festivalului, unde, în fiecare seară, s-au desfășurat patru prezentări de modă. Iar la finalul fiecărei seri de festival, în Feeric Venue a avut loc câte o petrecere tematică. Gala Feeric a închis Feeric Fashion Week în Piața Mică, pe pasarelă suspendată paralelă cu Podul Minciunilor, poate cea mai reprezentativă imagine internațională a săptămânii modei.

Feeric Fashion Week 2016 a însemnat aproape 40 de designeri si branduri veniți din toate colțurile lumii și invitați

Grădina Zoo, Bianca Popp

de marcă din lumea internațională a modei. Alături de vedete din România precum Dana Săvuică, Ana Morodan, Dana Rogoz și Cosmina Păsărin au participat de-a lungul săptămânii modei Andrea Garmendia, star TV argentinian, Anama Fereira, directorul celei mai importante agenții de modele din Argentina, fotograful italian Nicola Casini, Sherry Fan, din partea agenției Sherry Models din Guangzhou, China sau reprezentanți ai agenției Wave Management din Milano precum și jurnalişti de la Vogue Italia, Schon

Magazine, Le Fashion Post sau La Moda Channel din Barcelona.

Am remarcat şi prezenţa în cadrul festivalului a câtorva nume familiare catalogului Businesstexin precum brandul Seroussi dezvoltat de Norada la Odorheiu Secuiesc, designerii Ioana Calin, Mihaela Cîrlugea, Ciprian Crăciun din Satu Mare, Natalia Vasiliev, Mona Predescu etc. Ca o concluzie, important este că se întâmplă lucruri în moda românească, iar acest eveniment are toate premizele să crească de la an la an.

Lucian Diaconu

Lise Charmel

Ioana Călin

Ștefania Borodi

119

analizĂ

În paşi rotunzi În ‘Pași Rotunzi’, primul Festival de Modă din țară destinat persoanelor cu dizabilități a avut loc la Brașov în perioada 29 - 30 iunie, 2016.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România — CNDR în parteneriat cu Asociația ‘Pași Rotunzi’, By Fashion și Fundația UMANĂ. În prezența a peste 350 de persoane, prima zi a festivalului s-a desfășurat în Coressi Shopping Resort, iar a doua zi în Piața Sfatului în fața a peste 300 de persoane. În cadrul festivalului au defilat 19 modele cu diferite dizabilități, dintre care cinci băieți. Aceștia au prezentat creații marca Doina Levintza, Cătălin Botezatu, Patuschinsky, Bya Fashion și o colecție de accesorii Le Bebe.

Doina Levintza și Cătălin Botezatu au oferit cadou modelelor ținutele prezentate pe scenă; în plus, fiecare model a beneficiat de o ședință foto gratuită din partea fotografilor prezenți la eveniment.

‘Mă bucur că am putut să aduc atâta încântare în sufletul acestor fete superbe, a fost o reală plăcere să fiu parte a acestui eveniment’,a declarat Doina Levintza după prima zi a evenimentului. ‘Întotdeauna, persoanele cu dizabilități sunt marginalizate. Trebuie să privim în jurul nostru, să ne dăm seama că acești oameni fac parte din viața noastră. Și ei fac parte din această societate! Trebuie ajutați, trebuie să-i tratăm ca pe niște oameni normali, pentru că sunt niște

analizĂ

oameni normali, și tocmai de aceea noi, împreună cu dumneavoastră, împreună cu această asociație (CNDR n.a) ne-am hotărât să-i ajutăm’, a subliniat Cătălin Botezatu.

Una dintre surprizele evenimentului a fost prezentarea unei colecții de rochițe pentru fetițe, marca Patuschinsky.

Micuțele modele sunt voluntare în cadrul Asociației Distroficilor Muscular din România, a Asociației „Copiii de cristal”, iar cea mai mică, Sarra, de trei ani și 11 luni, este voluntară a Fundației Umană din Brașov. Grupul micuțelor modele a fost compus din 12 fetițe cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani, dintre care două cu dizabilități.

Obiectivul acestui eveniment îl reprezintă incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, depășirea barierelor mentale și a prejudecăților autoimpuse. Prin modă, muzică, dans și momente artistice unice s-au promovat persoanele cu dizabilități.

‘Când am început să organizez acest eveniment am crezut că dorința de implicare, atât a persoanelor cu dizabilități, cât și a partenerilor va veni ca urmare a ecourilor desfășurării acestei ediții, dar am avut plăcuta surprindere să constat, pe măsură ce le vorbeam oamenilor, că

120

foarte mulți au dorit să fie parte a acestei acțiuni, ceea ce arată disponibilitatea de participare la scena publică a vieții sociale. Acest fapt mă determină să afirm că Festivalul ‘În Pași Rotunzi’ este dovada solidarității și bucuriei societății civile’, a afirmat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, în prima zi a evenimentului.

Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune — APAA s-a alăturat evenimentului aducându-i plus valoare. A două zi a Festivalului ‘În Pași Rotunzi’ a cuprins mesajul ‘Nu sunt invizibil’ ce face parte din proiectul cu același nume lansat de APAA în urmă cu o lună, în parteneriat cu Consiliul Național al Dizabilității din România.

‘Modelele festivalului În Pași Rotunzi, alte persoane cu dizabilități din Brașov și din țară au plecat în șir indian de la Casa Armatei din Brașov până în Piașa Sfatului. Am văzut uimire pe chipul oamenilor, probabil nu înțelegeau de unde au apărut atâtea persoane cu dizabilități, grupul avea aproximativ 40 de persoane în scaun rulant. Dacă cei care ne-au privit venind către Piața Sfatului erau uimiți, spectatorii adunați pentru prezentare nu și-au ascuns emoțiile. Fetițele au împărțit flori publicului, iar la defilarea de final publicul a oferit aceleași flori modelelor și artiștilor cu dizabilități, ceea ce arată apreciere și respect’, a declarat Rozalina Lăpădatu.

La ora actuală, în România există în jur de 750.000 de persoane cu dizabilități.

Artă contemporană la

războiul de țesut Proiectul ‘Războaie în Bastionul Țesătorilor’ facilitează și promovează creația unor lucrări de artă contemporană care să integreze tehnica țesutului la război din zona Branului, element de patrimoniu imaterial.

Ș

ase artiști și șase artizane au lucrat împreună și şi-au expus creațiile în Bastionul Țesătorilor din Brașov în perioada 10 - 30 august 2016. Șase artiști vizuali selectați din toată țara au avut posibilitatea, în luna iulie 2016, să învețe tehnica tradițională de țesut la război de la șase artizane, să se documenteze asupra motivelor tradiționale și să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii după o lucrare proprie propusă. În selecția artiștilor, organizatorii au căutat, pe lângă originalitatea propunerilor și posibilitatea de transpunere a lucrării în tehnica tapiseriei, o cât mai mare diversitate a mediilor de creație.

‘Ca artist, aleg sa fiu parte a unor proiecte de tip experimental, pentru că acestea îmi oferă ocazia de a întâlni situații noi și provocatoare, în care oamenii își pot testa limitele’, spune Dorina Horătău. Artista are un doctorat în domeniul artelor vizuale și este conferențiar universitar titular la UNARTE București. A lucrat alături de Rodica Tișcă din familia Moșoiu din Moeciu de Sus, care a învățat să țeasă la război la vârsta de 15 ani de la mama sa.

Doina Voinescu, cunoscută în satul său ca Doina lui Noe a lui Neguleț, l-a acompaniat pe Daniel Brici în aventura primei sale țesături. Daniel este un artist din Reșița, născut în 1987, cu un masterat în pictură la Universitatea de Artă din Timișoara.

Arhitecta Irina Stoican are experiență de 10 ani in proiectare și modelare tridimensională computerizată. Ea a facut echipă cu Nicoleta Olteanu, originară din satul Cheia, al cărei prim

obiect țesut a fost un preș, la războiul de țesut al bunicilor, când avea 15 ani.

Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a Uniunii Artiștilor Plastici, este născută în 1991 și consideră importantă aducerea artei plastice contemporane și a celei decorative tradiționale împreună. ‘Am propus un desen pe care l-am considerat potrivit pentru tehnica războiului de țesut.

Rezultatul a fost diferit față de cum îmi imaginam eu lucrarea finală, însă m-am bucurat de transpunerea desenului în materialul textil’. Victoria Ialomițan din Malul Tișcanilor, care i-a fost alături în cadrul atelierului, țese la război de la 6 ani, făcând primul covor la 14 ani.

Georgiana Gămălie, artistă brașoveană, iconograf și conservator, și-a transpus în țesătură ideea lucrării propuse îndrumată de Maria Gârbacea din Ișanii Moieciului de Sus, având o experiență de 52 de ani de țesut la război.

‘Mi s-a părut interesant să transpun pixeli în țesătură’ spune Daniel Djamo, artist și regizor, care a provocat-o pe Maria Pepene să lucreze împreună un... selfie. Tanti Pepenica a învățat să țeasă la vârsta de 10 ani de la mama și bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tâmplar.

Cele mai vechi reprezentări ale războiului de țesut și a tehnicii țesătoriei ne sunt transmise din Egiptul Antic, celebră fiind imaginea celor două țesătoare lucrând la un război vertical, aflată pe fresca mormântului lui Amenhotep, datând din anul 2000 î.Hr. 121

Pe teritoriul de azi al României, rezultatul săpăturilor din Dobrogea (Tulcea) au dus la concluzia că războiul de țesut era cunoscut pe aceste meleaguri încă din prima jumătate a secolului al XI-lea, foarte probabil pe filieră bizantină.

Proiectul „Războaie în Bastionul Țe s ă t o r i l o r ” e s t e o r g a n i z a t d e Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov.

Pa rt e n e r i s t rat e g i c i : Co m p l e x u l Muzeal Astra Sibiu, Modernism.ro Pagina proiectului www.facebook. com/RazboiulTesatorilor

eveniment

transmite starea de spirit

Haina

că am uitat despre educarea bunuluigust în felul de a ne îmbrăca. Laszlo Nagy vine cu o perspectivă „nouă”, dar veche de când lumea: ieşirea bărbatului din chingile unei stereotipii imagistice şi readucerea în faţa lui a unor reguli de estetică în comportamentul vestimentar, într-un cuvânt, a unui stil de a se îmbrăca.

O intreprindere îndrăzneaţă ce durează, iată, de mai bine de şase ani, stilmasculin.ro nu caută să impună un stil anume ci, mai degrabă, propune idei (e adevărat, unele foarte curajoase) de asortare a diferitelor elemente de vestimentaţie, reguli de purtare a hainelor de zi, de stradă, de ceremonie, de afaceri şi altele, materiale şi ţesături, încălţăminte şi accesorii, culori şi croieli care, luate de

H

aina poate transmite starea ta de spirit”, crede bloggerul Laszlo „ Nagy, autorul blogului stilmasculin.ro. Un blog dedicat exclusiv bărbaţilor, care le propune, cu o admirabilă perseverenţă, cu rafinament şi elocinţă, să treacă peste limitele comportamentului modernist, egalizator, mohorât sau teribilist al vremurilor noastre, de la starea de „consumator” a tot ceea ce se oferă pe piaţă de-a valma, la cea de fin alegător al unui mod natural şi frumos de a se îmbrăca şi comporta – în fine, de a-şi defini un stil de viaţă. Cea mai importantă secţiune a blogului, care ne interesează pe noi, este cea referitoare la arta de a se îmbrăca a bărbatului. Într-o constelaţie a modei care pare adresată aproape exclusiv femeilor, există, da, şi o părticică lăsată bărbatului; numai că, dintr-o rezervă faţă de chiar cuvântul „modă”, care a ajuns să fie asociat sexului frumos, ori poate dintr-o publicitate agresivă a imaginii bărbatului neglijent, excesiv de masculinizat ca sportiv, muncitor ori afacerist, noi bărbaţii aproape

Modă

122

fiecare bărbat potrivit propriei personalităţi, pot defini un stil adevărat. Pentru că, spune Laszlo, „Nu mă îmbrac pentru ca să fiu la modă sau ca să atrag atenția, o fac pentru că așa simt”, la fel şi stilul trebuie să fie personal şi nesupus total curentelor din modă care sunt atât de subiective şi efemere. El însuşi are un

stil propriu atât de bine definit încât nu-l schimbă nici chiar atunci când unele branduri îi asigură ţinutele cu care se îmbracă la evenimentele de modă la care e chemat să participe şi să vorbească

despre stilul masculin. Şi trebuie să recunoaştem, stilul vestimentar al bloggerului Laszlo este surprinzător, nu poate trece neremarcat de nimeni, fie pe stradă, fie la evenimente, cu atât mai mult în imaginile de pe site-ul propriu. Un stil curajos, plin de culoare şi de masculinitatea unui bărbat clasic dar şi modern, tânăr dar destul de copt, exuberant dar disciplinat în reguli şi bun-simţ. Poate să nu-ţi placă felul său de a se îmbrăca, dar nu poţi să nu remarci acel „quelque chose” care îl face deosebit faţă de marea masă a bărbaţilor, mai ales tineri, care afişează, de cele mai multe ori, o ţinută neglijentă. Ce crede el despre aceştia din urmă? „Nimeni nu i-a învățat vreodată nici măcar reguli de bun simț despre cum să se îmbrace și cum să aibă o imagine îngrijită, respectabilă. Am menționat de nenumărate ori că NU trebuie să dai o avere pentru a fi bine îmbrăcat. Poate că vrei să te duci în club și să arăți bine, poate că vrei să te duci la un interviu și să fii respectat sau poate îți dorești să fii mai atrăgător pentru femei. Poate vrei 123

să închei contracte pe sume mari sau pur și simplu îți dorești să te simți bine în pielea ta, oriunde ai fi. Un pas extrem de important pentru a realiza aceste lucruri este să faci un minim de efort în educarea ta vestimentară. Practic, aproape orice activitate vei face în această viață, va implica într-un fel sau altul îmbrăcămintea”.

Laszlo Nagy,unul dintre cei mai bine cotați bloggeri din România, are în prezent o colaborare de publicitate cu „Louis Purple” pentru haine şi cămăşi şi cu „The Urban Ties” pentru accesorii.

De curând, l-am intalnit la evenimentul Novembeard, unde ținuta sa a fost oferita de Theurban ties tie, Mens Cave Suit și Tezyo Shoes. O relaţie din care şi bloggerul, dar şi companiile au de câştigat imagine şi influenţă în rândul cititorilor şi clienţilor. Acesta este un exemplu al puterii pe care îl are un brand propriu scos în faţă de un iscusit promotor de imagine, aşa cum este Laszlo Nagy.

Câte dintre firmele româneşti mai fac aşa ceva? Puţine, extrem de puţine... bloggerul clujean a avut mai multe colaborări cu brandurile internaționale care au reprezentare și pe piața din România decât cu branduri românești.

Modă

95%

din cursanții Salomeiei Truță sunt licențiați

Institutul de modă Salomeia Truţă, specializat pe design vestimentar, accesorii şi croitorie, este o şcoală de modă ce cuprinde o paletă completă de activităţi din domeniul modei.

Institutul propune cursuri de formare profesională şi cursuri de specializare în domeniile: croitorie clasică şi industrială, constructor tipare, retuşeri, maiştri, consultant imagine (stilist), design vestimentar, fashion bricolage, design de accesorii.

I

ndustria modei fiind intr-o perioadă în care lipsa personalului calificat a devenit o problemă primordială, iată am intervievat-o pe fondatoarea școlii de modă Salomeia Truță:

De ce un institut de modă, cum a venit această idee şi cât de greu aţi pus-o în practică ?

Ideea mi-a încolţit în cap într-o perioadă când am stat în Italia şi am văzut acolo ce înseamnă o şcoală competitivă unde absolventul poate fără probleme să înceapă o afacere proprie sau

interviu

să se angajeze, iar la noi nici gând de asemenea şcoli.

Deschiderea școlii a fost relativ simplă deoarece firma exista, experienţă aveam şi a fost necesară numai dotarea cu echipamente specifice. Problemele au început în momentul când mi-am dat seama ce înseamnă să înveţi pe cineva ceea ce tu ştii și că este altceva decât a sta într-un atelier şi să lucrezi efectiv, deci... m-am pus și am învăţat şi eu odată cu ei.

Prin ce se deosebește activitatea Institutului dumneavoastră faţă de unităţile din învaţământul de stat ?

Prin practică directă (peste 80% din curs) atât în mașina de cusut cât şi pe calculator când este vorba de construcţia digitală a tiparelor, iar în ceea ce priveşte absolvenţii de design vestimentar susţinerea lor totală prin participarea la show-uri de modă chiar şi la un an după absolvire, unde pot expune colecţiile proprii.

Interesant este faptul că printre cursan-

124

ţii noştri (mai ales la croitorie şi la construcţie de tipar) se regăsesc din ce în ce mai mulţi absolvenți de la stat care au nevoie la angajare de un certificat de competențe cu acreditare ANC. Câţi dintre absolvenţii dvs. îşi găsesc de lucru în firme şi câţi încearcă un business pe cont propriu ?

Majoritatea celor ce parcurg cursurile de design şi tipar digital doresc să deschidă o afacere proprie cu un atelier complet dotat. Cei ce doresc angajare sunt foarte puțini mai ales pe croitorie unde 90% dintre absolvenţi fac acest curs pentru a-şi împlini un hobby mai nou sau mai vechi. În cazul în care cursul de croitorie ar fi gratuit (prin ANOFM), iar absolvenţii ar fi ofertaţi către angajare fabricilor, caselor

de modă sau atelierelor probabil că absorbţia ar depăşi 70-80 % dintre ei, nivelul de pregătire la institut fiind unul profesional.

absolvenţi. Foarte mulţi dintre ei sunt nemulţumiţi de job-ul actual şi doresc o schimbare profesională cu finalitate evidentă.

Ce statut au oamenii care încep cursurile la Institutul de modă Salomeia Truţă ?

Proporţia este covârşitoare în favoarea celor licențiaţi, peste 95% dintre

Dintre toţi absolvenţii dvs, care este cel mai de succes în acest moment ? În momentul de faţă nu este un singur absolvent de evidențiat. Putem enumera câteva case de modă sau ateliere de tipar digital care deja au succes constant în vânzările on line: Casa de Modă Gabrinis Casa de Modă Rusana Casa de Modă Womanland Casa de Modă LureStudio Casa de Modă IrinaSofia Casa de Modă Hardcorefashion Casa de Modă Raffaela Moraru Boutique LariGanea

În momentul de față trebuie să trecem peste sintagma rochiilor de „nașă” , să încurajăm și să susținem designerii români care se străduiesc să facă altceva.

125

interviu

NoMachina Store Casa de Modă Alexievici Couture Simona Oprea Concept Atelier tipar digital Simona Popa.

Iar lista poate continua.

Cum reuşiţi să finanţaţi această activitate ?

Primează sursele proprii în proporţie de 100% din păcate atât programele POCU cât şi programele POR nu sunt deschise pentru a putea aplica.

Programul „România creativă” este un program dedicat iniţiativei în ceea ce priveşte deschiderea de ateliere în mediul rural cât şi în oraşele reședinţă de judeţ.

Cum vedeţi învăţământul profesional românesc, unde se greşește şi ce trebuie făcut?

Sunt din ce în ce mai puţine școli pro-

interviu

fesionale atât de stat cât şi particulare, dar este evident numărul cadrelor didactice care predau în astfel de şcoli nu este ca şi număr de ajuns ca să se acopere cererea de forţă de muncă bine pregatită cerută de către angajatori. Din păcate nici angajatorii, deşi au cadru legal (Lege76/2002) nu pregătesc prin ANOFM specialişti la cursuri

Noi suntem deschiși la orice fel de colaborare, dar în cei 4 ani de la deschidere nici o școală de stat, fie că discutăm de mediul liceal sau universitar nu a dorit să aibă cel mai minim contact.

126

de calificare şi recalificare aşteptând să vină către dânşii persoane bine pregătite şi gata de muncă, ceea ce nu este posibil în condiţiile în care fiecare dintre aceşti absolvenţi îşi achită singuri cursurile respective şi doresc să deschidă afaceri proprii .

Firmele de profil ar trebui să fie mai bine informate în ceea ce priveşte drepturile lor pentru pregătirea propriilor angajaţi şi aici mă refer că Legea 76/2002 şi Normele acesteia date în 18.03.2002 şi revenire prin Hotărârea Guvernului 133/2016 din 8.03.2016 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin Hotararea de Guvernului nr. 174/2012 şi pentru mo-

dificarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţelor de muncă, modalităţi de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, permite angajatorului să își recupereze 50 % din valoarea cursului urmat de către angajat.

Ceea ce ar trebui făcut în momentul de faţă este să se umble puţin la admiterea în învăţământul liceal, iar puținele licee de profil să aloce mult mai multe ore de practică săptămânal şi să introducă în şcoli (la modul general) orele de lucru manual. Şcolile private de formare profesională ar trebui şi ele susţinute de stat pentru a putea face ceva, şi aici mă refer la acele şcoli specializate pe un anumit profil, nu la acelea care au 100 de cursuri şi niciunul bun.

Cum reuşiţi să atrageţi cursanţii, având în vedere că totuși sunteţi o şcoală privată şi trebuie achitate tarife de şcolarizare ? ”Ne recomandă profesionalismul” de care am dat dovadă până în prezent, rezultatele obținute, transparența, publicitatea pe canalele de socializare și motoare de căutare, recomandări între doritori și absolvenții care deschid afaceri în domeniu, renumele de școală ,,unde se face ceva la un alt nivel” câștigat prin angajările făcute de către principalii jucători pe piața de confecții din Romania.

Ați primit vreo propunere de parteneriat din partea vreunei instituții din învățământul de stat?

Noi suntem deschiși la orice fel de colaborare, dar în cei 4 ani de la deschidere nici o școală de stat, fie că discutăm de mediul liceal sau universitar nu a dorit să aibă cel mai minim contact. Suntem percepuți ca o entitate care are rezultate vizibile pe piața muncii și probabil că în anii care vor urma numărul celor ce vor alege această școală va crește.

Suntem în contact cu unul dintre cele mai mari Institute de modă din lume FIDM din America, cu 4 centre universitare, unde sunt scolarizați absolvenți ai institutului și de unde am primit mulțumiri pentru nivelul la care sunt pregătiți acești studenți.

Cum vedeți actuala piață a modei din România? Și ce va urma? În momentul de față trebuie să trecem peste sintagma rochiilor de „nașă” , să încurajăm și să susținem designerii români care se străduiesc să facă altceva, dar problema principală este lipsa personalului calificat din varii motive: 1. Salariile mici pentru confecționeri; 2. Atmosfera la locul de muncă și lipsa de comunicare a angajatorilor, aici mă refer la vocabularul acestora și comportamentul lor față de angajați. Din punctul meu de vedere, angajatul trebuie tratat ca un coleg de muncă, nu ca un sclav;

Puținele licee de profil ar trebui să aloce mult mai multe ore de practică săptămânal şi să introducă în şcoli orele de lucru manual.

3. Lucrătorii din domeniu ar trebui să fie și ei mai serioși și să se gândească că toți mănâncă o pâine din acea firmă, nu doar angajatorul; 4. Lipsa școlilor profesionale de profil; 5. Schimbarea mentalității angajaților și angajatorilor; 6. Schimbarea întregului sistem de învățământ începând de la clasa 0 până la doctorat; 7. Stimularea elevilor și dezvoltarea abilităților. Nu trebuie să fie obligați să învețe orice cu forța, dacă ei nu au atracție decât spre un anumit domeniu; Dacă vom încerca să respectăm ceea ce am spus mai devreme va fi bine, dacă nu, în câțiva ani putem spune adio meseriilor și mai ales modei din România care în momentul de față este oricum la pământ.

tinuarea studiilor și ne-au trimis scrisori de mulțumire că au fost pregătiți bine și nu în ultimul rând primirea premiului în 2015 pentru ”Cea mai bună școală de modă” din partea Romanian Fashion Awards.

Ce planuri de dezvoltare aveți pe mai departe? În primul rând sper să reușesc să aduc îmbunătățiri în sistem unde deja am început să fac câteva demersuri către ANOFM, Ministerul Muncii, urmează și alte instituții ale statului unde va trebui să mai fac cale lungă și bătută pentru a schimba ceva și sper să am susținere din partea tuturor care vor să facă ceva pentru viitorul copiilor lor și pentru industria textilă.

Iar, în ceea ce privește școala sper să reușim să ne mutăm într-o locație mai mare unde să avem săli de curs mai mari cu dotări cât mai moderne care să ne ridice la nivelul școlilor din afară, un magazin în care pot expune cursanții noștri ceea ce fac, publicarea unor cărți de specialitate pe care trebuie să le termin cât mai repede. Timpul îmi este cel mai mare dușman în momentul de față, mi-aș mai dori, de ce nu, o colaborare cu instituțiile statului în ceea ce privește un învățământ de calitate. Și pe noi, la Business Texin, ne preocupă situația învățământului fie el profesional sau universitar, scriem și atragem atenția asupra acestei situații, așa că, vă suntem alături, și vă urăm mult succes în demersurile dumneavoastră!

Care este cea mai mare realizare a școlii dvs, dar și cu ce probleme vă confruntați ? ...să spunem faptul că avem un feedback bun din partea angajatorilor care încă ne mai trimit angajații să-i specializăm, cu unii dintre ei fiind la a 2-a, chiar a 3-a rundă de cursanți, faptul că avem aprecieri din partea facultăților din afară care au primit cusanții noștri pentru con127

interviu

Atelierele ILBAH o variantă la învăţământul profesional de stat?

Despre învăţământul profesional din ultimii 25 de ani s-au spus multe, iar Businesstexin a oglindit în paginile sale părerile antreprenorilor, specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi în studierea fenomenului evoluţiei pieţei forţei de muncă din industria uşoară.

P

resiunile antreprenorilor care resimt acut lipsa forţei calificate de muncă din acest domeniu, mai cu seamă din ramura confecţiilor textile, nu au mişcat cu nimic inflexibilitatea şi pasivitatea factorilor de răspundere guvernamentali care au toate pârghiile de comandă din acest domeniu. Aşa se face că mediul privat s-a adaptat şi au apărut mai multe forme de şcolarizare în meserii diferite, printre care şi cele din industria modei. Numai că, aşa cum veţi vedea, formele de pregătire din mediul privat se deosebesc fundamental de cele organizate de stat în ceea ce priveşte cursanţii, obiectivele, finanţarea şi modul de pregătire. Aici nu este vorba de elevi care învaţă şcoală, ci de adulţi care vor să se recalifice ori să-şi aprofundeze pregătirea şi nu numai pentru obţinerea unui loc de muncă, ci şi pentru a începe o afacere. Dar, mai multe date ne-a oferit domnul Vlad Iliescu, Director General al „Atelierele ILBAH”, instituţie care prestează servicii în domeniul formării profesionale şi este autorizată de Ministerul Muncii şi Ministerul Educatiei prin Autoritatea Naţională pentru Calificări pentru organizarea de cursuri de calificare, iniţiere şi perfecţionare.

omogene de oameni frumoşi care au depus eforturi constante pentru un real succes.

Prin ce se deosebeşte activitatea atelierelor dumneavoastră faţă de unităţile de învăţământ de stat?

Cursurile Atelierele ILBAH se adresează adulţilor, persoanelor care au o bază formată în instituţii de stat şi care doresc să îşi completeze cunoştinţele cu aplicaţii practice în domenii specifice, în cazul de faţă din croitorie, design vestimentar, styling vestimentar, construcţie tipare.

Sunt cursuri special gândite, adaptate nevoilor pieţii şi cu o aplicabilitate imediată în domeniu.

Ce statut au oamenii pe care încep cursurile la Atelierele ILBAH? O spunem cu mândrie că persoanele care aleg să urmeze cursurile noastre fac parte din categoria oamenilor care au înţeles că pasiunea, dezvoltarea per-

Domnule Director, după cursurile de design, de ce şi cursuri de modă? Cum v-a venit ideea şi cum aţi pus-o în practică?

Cursurile din sfera domeniului fashion au venit ca o completare a cursurilor de design pe care le organizăm de mai bine de patru ani. Am dezvoltat acest proiect plecând de la un studiu amănunţit al pieţei de formare profesională şi am ţinut cont de nevoile realităţii actuale. Am încercat să ducem la un alt nivel pasiunea pentru frumos, reuşind să transformăm un hobby într-o meserie.

Toată reuşita se datorează unei echipei

interviu

128

sonală şi profesională nu au limită de vârstă. Majoritatea sunt persoane care investesc în dezvoltarea lor personală, fapt pentru care am reuşit să creăm o comunitate de oameni frumoşi care vin cu plăcere din toate domeniile de activitate: de la corporatişti la mămici cu hobby-uri diverse, de la contabili la arhitecţi, angajaţi sau oameni de business.

Câţi dintre absolvenţii dumneavoastră îşi găsesc de lucru în firme şi câţi încearcă un business pe cont propriu?

Absolvenţii cursurilor de fashion sunt persoane din diverse domenii de acti-

vitate. După finalizarea unui astfel de curs, variantele sunt multe, iar majoritatea celor care termină cursurile noastre îşi deschid propriile afaceri. Ideea finală a cursurilor pe care le organizăm este ca participanţii la Atelierele noastre să se integreze pe piaţa muncii în calitate de angajat sau angajator. Există însă, şi angajatori care îşi trimit personalul la specializare sau care ne contactează pentru recomandări din rândul absolvenţilor.

Absolvenţii cursurilor de fashion sunt persoane din diverse domenii de activitate.

După finalizarea unui astfel de curs, variantele sunt multe, iar majoritatea celor care termină cursurile noastre îşi deschid propriile afaceri.

Vlad Iliescu, Director General, Atelierele ILBAH

Cum vedeţi învăţământul profesional românesc, unde se greşeşte şi ce trebuie facut?

Există posibilităţi de îmbunătăţire a învăţământului profesional românesc. Consider că mai sunt profesori de specialitate dedicaţi care ar fi dispuşi să împărtăşească din knowhow asimilat prin ani de experienţă. În mod cert, aş recomanda o deschidere mai pronunţată spre promovarea meseriilor specifice producţiei şi nu numai, a meseriilor în general.

Dintre toţi absolvenţii Atelierelor ILBAH, care este cel mai de succes în acest moment?

Ne este destul de greu să nominalizăm persoana cea mai de succes care a finalizat cursul nostru. Sunt destul de multe persoane cu care ne mandrim şi din acest motiv am creat o secţiune pe blogul nostru a poveştilor de succes. Lista poate continua, drept pentru care ne considerăm scopul atins, și suntem mândri de contribuția noastră în evoluția tinerilor designeri.

Aţi primit vreo propunere de parteneriat din partea vreunei instituţii de învăţământ de stat?

Până în momentul de faţă nu au existat parteneriate cu instituţiile statului, însă suntem deschisi pentru acest tip de colaborare, mai ales că în prezent există o încurajare în acest sens, din partea celor două ministere.

Am căutat pe blog şi am găsit: Armina Polosan – cea care a dezvoltat, dupa finalizarea cursurilor, brandul Lyria, ajungând ca anul acesta să îşi lanseze propria linie de producţie pentru genţi şi produse din piele; Mihaela Birceanu – care şi-a lansat atelierul de creaţie în Craiova şi care a defilat în acest an la Bucharest Fashion Week Winter Ediţia 2016, ca imagine a şcolii Atelierele ILBAH; Corina Crăciunoiu, care şi-a lansat colecţia pentru copii la Kids Fashion Week 2015; Alexandru Mănescu, care şi-a lansat şi el colecţia ”Sakura Soul” sau ”Sufletul florii de cires”, tot la Bucharest Fa s h i o n W e e k Winter Ediţia 2016, ca imagine a şcolii Atelierele ILBAH. (nota red.)

Cursurile de design vestimentar sunt susţinute de designerul Mirela Diaconu. Cum a început colaborarea cu aceasta şi ce va urma?

Mirela Diaconu este designerul alături de care am dezvoltat o colaborare de lungă durată. Ea este alături de noi de la primul curs organizat în domeniul modei. Am crescut împreună şi am dezvoltat şi alte cursuri complementare designului vestimentar. Am gândit concursuri şi am încurajat tinerii designeri să se afirme pe podiumurile Modei Româneşti.

Le facilităm accesul la şedinţe 129

foto, beneficiind de un prim portofoliu şi îi provocăm constant să îşi depăşească limitele creative.

Cum vedeţi actuala piaţă a modei din România? Şi ce va urma?

Piaţa modei româneşti este în continuă creştere şi asta permite tinerilor designeri să se afirme. Cred că în momentul

de faţă ar trebui ca tinerii designeri să înţeleagă că trebuie să îşi unească forţele şi că împreună pot crea brand-uri puternice. Este aproape imposibil să reuşeşti de unul singur. Cred că, dacă înţelegem acest lucru, moda românească ar putea ajunge departe.

Care este cea mai mare realizare a şcolii dumneavoastră?

Satisfacţia clienţilor noştri, evoluţia lor din punct de vedere profesional şi dorinţa continuă de dezvoltare a acestora sunt câteva dintre marile realizări ale Atelierelor ILBAH. Ideea unei comunităţi de oameni care au acelaşi scop ne alimentează să dăm tot ce este mai bun şi să ne prezentăm în faţa clienţilor noştri ca adevăraţi profesionişti în domeniu.

Unul din cele mai frumoase proiecte create de Atelierele ILBAH împreună cu Brorom București, este evenimentul Creativo a cărui ediţie cu numărul doi a avut loc în această toamnă. Evenimentul îşi propune să ofere şansa oricărui simplu pasionat de modă de a înţelege ce se întamplă în micile ateliere de creaţie.

Fiecare participant are ocazia de a se transpune în locul unui designer, a unui croitor sau a unui proiectant de tipare.

Ce planuri de dezvoltare aveţi pe mai departe?

Avem în plan dezvoltarea cursurilor Atelierele ILBAH şi în alte oraşe mari din ţară, unde ne dorim să creăm comunităţi de profesionişti şi de persoane pasionate din diferite domenii.

interviu

Creativo

pasiune, tehnologie, experiență

Timp de doua zile la The Ark Bucureşti (fosta Bursă de Mărfuri) la numai trei minute de Palatul Parlamentului peste 5.000 de pasionaţi ai modei au venit în weekendul 14-15 octombrie unde a avut loc #Creativo, un concept unic pe piaţa din România. Ei au participat la mai mult de 30 de ateliere gratuite de design vestimentar, dar şi de demonstraţii cu vârful de gamă în materie de maşini şi utilaje folosite în industria textilă.

P

ractic, The Ark a devenit centrul creativităţii pentru două zile.

Pasionaţi de modă şi nu numai, designeri, antreprenori din domeniu, dar şi persoane care până în prezent nu au avut contact cu industria textilă au participat gratuit la workshopuri complexe, de la cusut şi brodat, croit după tipare sau drapaj până la consiliere pentru începerea unui business în domeniu, fashion PR ori styling. „Am realizat astăzi o pernuţă, deşi nu am mai pus niciodată mâna pe o maşină de cusut, mi se pare fascinant, mi-a plăcut foarte mult, aşa că am decis să mai încerc şi atelierul de schiţe şi crochiuri, unde am învăţat principiile de bază pentru a crea o piesă de design vestimentar”, a spus Irina Alexandrescu, 21 de ani, studentă la Facultatea de Medicină.

Inspiraţie şi modele de succes pentru creativi Peste 400 de persoane au participat la atelierele gratuite şi au experimentat ce înseamnă să lucrezi în acest domeniu fascinant. „Ne-am dorit să oferim o mostră a vieţii de designer, a ceea ce presupune să fii parte din industria

eveniment

modei, indiferent dacă vorbim despre croitorie, proiectare vestimentară, design sau felul în care reuşeşti să-ţi spui povestea. Trainerii noştri sunt persoane cu o experienţă considerabilă, experţi în domeniu, cum este designerul Mirela Diaconu sau Ines Turturică, unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în PR din România. Prin expertiza lor şi cu ajutorul partenerilor noştri ne dorim să oferim un sprijin real celor care vor să înceapă un business în domeniu şi să ofere o alternativă invaziei de produse made in China”, a declarat Vlad Iliescu, general manager Atelierele ILBAH, coorganizator #Creativo.

Alături de traineri au fost şi cei care au reuşit deja în fashion, cum este Răzvan Vâlceanu, care a schimbat jobul de top la una dintre cele mai mari companii din domeniul IT&C pentru a-şi urma pasiunea. „Am răspuns cu drag invi130

taţiei fiindcă am sprijinit întotdeauna industria creativă. Prin conferinţa pe care am susţinut-o la #Creativo încerc să transmit celor din jur din experienţa şi, mai ales, din pasiunea mea. De aceea, am ales ca şi expoziţia de cămăşi, instalată în zona atelierelor de creaţie, să inspire şi să vorbească despre îmbinarea dintre artă şi măiestrie tehnică”, a declarat Răzvan Vâlceanu, designer.

Toţi vizitatorii de la #Creativo au putut participa şi la demonstraţiile oferite cu maşinile de cusut, surfilat, brodat şi de craft, casnice şi industriale, vârf de gamă pe piaţa de profil. „Ne bucurăm că am avut atât de mulţi vizitatori interesaţi de maşinile noastre, care au descoperit cât de multe lucruri pot realiza cu acestea, fără a face investiţii uriaşe şi ne bucurăm că le-am arătat celor care ne-au trecut pragul că această

pasiune este una accesibilă din punct de vedere financiar, aplicabilă la orice vârstă şi indiferent de p ro f e s i a d e bază”, a declarat Dan Coandă, managing partner BroRom, i m p o rt at o r oficial al maşinilor Brother şi co-organizator al evenimentului.

La #Creativo, Brorom București a lansat oficial Baby Lock, mașina de surfilat și de acoperire japoneză care face minuni în câteva minute. De altfel, cei care au participat la workshopul de lansare au reușit să realizeze în doar 15 minute

un elastic de par, o cocardă și o broșă.

Tot la #Creativo vizitatorii au luat contact cu ScanNcut, mașina de decupat și de tăiat, importată de Brorom București și care poate fi folosită pe aproape orice fel de material și în orice formă.

Dan Coandă (Brorom) și Vlad Iliescu (Atelierele Ilbah)

lipsi designerii din generaţia nouă, peste 20 de expozanţi au încântat cu creaţiile lor. Moenra, Atelier Muna, Maison Ilia, Aranjat by Anne, Milena, Pink Amnesia by Iuliana Stanciu sunt nume noi din industria de fashion, designeri la început de drum care au adus la #Creativo colecţii fresh, funky, modele unicat sau în ediţie limitată.

Nu au lipsit nici ţinutele de ocazie sau concept, de la Sigma Fashion şi FeelFree, dar nici cele destinate micilor vizitatori ai #Creativo: cei mai veseli pantaloni din oraş de la Meg Wi Baby, hainele unicat de la mamele antreprenor de la asociaţia Work At Home Moms sau ţinutele asortate mame-fiică de la MiniMaxi Urban Style.

Printre expozanţi s-au numărat şi artizani, maeştri ai cusutului şi ai brodatului care au adus la #Creativo accesorii, quilturi şi obiecte de decor – MAC Design şi Quilts and more, Miss Peony, Timega, Romanian Blouse şi EllaPatro.

De asemenea, la #Creativo au venit şi o mulţime de furnizori importanţi pentru dezvoltarea unui business în acest domeniu, dar şi pentru cei care doresc să realizeze haine sau obiecte de decor ca hobby, acasă: textile de la Fabrix.ro, tipare şi manechine de croitorie de la tiparedecroitorie.ro, accesorii de la Prym, www.prym-fashion. ro, maşini de cusut, brodat şi surfilat de la cusutsibrodat.ro. Ediţia viitoare a #Creativo va avea loc în luna aprilie 2017 şi promite o surpriză de proporţii pentru micii antreprenori din industria modei, un sprijin real pentru dezvoltarea afacerilor şi revitalizarea industriei de fashion din România.

Evenimentul #Creativo, are toate șansele să crească să devină un loc de referință pentru cei ce cocheteză cu ideia de a-și deschide o activitate în modă, să vadă, să se informeze direct despre tainele acestui domeniu ca mai apoi, sa poată demara o inițiativă în acest frumos domeniu, moda.

131

eveniment

Shopping românesc, designeri din noua generaţie Pe lângă maratonul de ateliere, conferinţe şi demonstraţii, vizitatorii #Creativo au putut admira şi o expoziţie a designerilor consacraţi, cum ar fi Mirela Diaconu, Răzvan Vâlceanu, Adrian Oianu, dar şi branduri noi cum sunt Gina Cas sau Maressia. Iar pentru că la un astfel de eveniment nu puteau

Vedete la #Creativo Conceptul #Creativo a atras şi nume sonore din industrie care nu au neapărat o legătură directă cu industria modei, dar care s-au simţit în largul lor la The Ark. Cristina Cioran, Crina Abrudan, Bianca Ioniţă, Anca Ţurcaşiu, Oana Mareş, Sonia Trifan sunt câteva dintre vedetele care au trecut pragul #Creativo. De altfel, Cristina Cioran chiar va începe în curând un curs de proiectare vestimentară, unde va învăţa să elaboreze tipare. „Cusutul, deşi nu are nicio legătură cu meseria mea, este o activitate care mă relaxează, te poate vindeca de depresie, iar de la colegele mele de breaslă ştiu că sunt la mare căutare croitorii buni şi mai ales proiectanţii de tipare, pentru care se oferă salarii considerabile”, a spus Cristina Cioran, care este şi ambasador al #Creativo.

Cristina Cioran, Bianca Ioniță și Crina Abrudan

zain 2016

J U CL

Cea de-a doua ediție a festivalului ZAIN Design Expressions realizat la Cluj, s-a încheiat duminică, 6 noiembrie 2016, după 5 zile pline de creativitate și oameni pasionați de frumos.

Festivalul a adunat la cele 13 evenimente peste 8000 de vizitatori. Designeri, creatori, producători, artiști, dar și oameni curioși și pasionați de design au intrat în atmosfera zaină și s-au bucurat de o experiență eclectică.

Totul a început cu vernisajul Expoziției Centrale și cu petrecerea de pe acoperiș.

Fosta Casă de Modă din Cluj, a devenit, pentru câteva zile, inima festivalului. Cei peste 700 de participanți la eveniment au putut să surprindă transformarea fostei fabrici de confecții clujene întrun spațiu expozițional în care au viețuit produsele a peste 60 de designeri și arhitecți. Seara vernisajului s-a încheiat cu un rooftop party veritabil, punând Clujul într-o nouă perspectivă. Pe tot parcursul evenimentelor expoziția s-a bucurat de peste 500 de vizitatori în fiecare zi.

Paspartu Concept Store s-a născut în cadrul ZAIN Design Expressions 2016.

A debutat cu un eveniment privat, ce a avut în centru o cunoscută bloggeriță de modă și a continuat cu alte 3 zile de vânzări, networking și socializare, toate între produsele a peste 25 de designeri.

Acestea au însumat: design vestimentar, accesorii, genți, bijuterie, într-un cadru primitor și intrigant în același timp.

Fashion Show-ul ZAIN 2016 a fost, așa cum a promis, un eveniment deosebit: peste 40 de creații, prezentate în cadrul deosebit al Castelului Banffy de la Răscruci au făcut să pară că vremea de glorie a acestuia nu a pierit niciodată.

Raul Lazăr, Crina Bulprich, Lucian Rusu și Ioana Ciolacu - a cărei colecție a fost prezentată pentru prima dată în Romania în cadrul ZAIN - au salutat publicul în încheierea prezentărilor proprii, urmând periplul modelelor prin încăperile castelului.

Tot la ZAIN 2016, în cadrul Turning Talents into Jobs au avut loc o serie de discuții deschise cu personalități din lu-

analizĂ

mea creativilor care au venit la Cluj pentru a le raspunde întrebărilor celor ce își doresc o carieră în acest domeniu. Au fost 4 ore de întrebări, dezvăluiri, mărturisiri, încheiate cu o provocare: un concurs destinat tinerilor designeri, organizat de Ubikubi.

Proiectul Meșteșug Contemporan a dat naștere, în 2016, primelor obiecte ZAIN, rezultat al colaborării designului cu meșteșugul: accesorii de lână netoarsă, genți de piele, bijuterii de argint, obiecte din ceramică, dar și obiecte de îmbrăcăminte. Proiectul nu s-a oprit aici, ci, în încheierea festivalului, i-a adus pe meșteșugari în mijlocul publicului, care au lucrat în expoziție, chiar lângă

obiectele realizate de ei, arătând tuturor meșteșugurile rămase în viață și cum pot fi ele aduse în actualitate. ZAIN 2016 s-a deschis ca o umbrelă înaintea evenimentelor care doreau să facă parte din acesta. Așadar, din acest an, ZAIN a căpătat Community Events - așa cum le spune numele - evenimente ale comunității. I-a avut în cadrul sau pe Instalart, veniți cu expoziția lor de la București, pe cei de la Launloc, prezentând expoziția lui Obie Platon, pe Prototip Studio împreună cu 24

Acoustic Density în casa lui Liviu Mocanu și multe alte evenimente ce au coagulat cu adevărat comunitățile creative.

ZAIN design expressions crește și își lasă amprenta asupra orașului și mai ales asupra comunității acestuia. ZAIN a devenit cunoscut peste tot în țară și tot ZAIN a făcut publicul iubitor de frumos să vină la Cluj. Să ne obișnuim cu numele, să îl ținem minte, ZAIN promite multe pe viitor.

25

analizĂ

ZAIN Design Expressions „Fragmented Mindset” este un proiect de fashion/art conceput de Lucian Broscățean pentru secțiunea „Curator’s Choice”, curatoriată de Andrei Iovu (Redactor-Șef al revistei Harper’s BAZAAR România) în cadrul ZAIN Design Expressions. Punctul de pornire a fost tema acestei ediții - „în proces” care se focusează pe metoda de lucru și pe traducerea ideilor în piese vestimentare.

Obsesia folosirii non-culorilor, costume tradiționale din Mărginimea Sibiului, digital print-uri cu moodboard-uri, detalii dislocate și volume drapate sunt elemente care au generat 3 piese conceptuale și o serie de fotografii artistice.

analizĂ

26

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 1

Branduri colecții

135

Look nou on-line Colecția este plină de elemente noi și interesante, din care vă enumerăm câteva. De exemplu, avem mai multe poziții Mix&Match la costume. Acest concept înseamnă că aveți posibilitatea de a alege sacou și pantaloni în mărimi diferite. În acest sezon vă oferim mai mulți pantaloni separați, din flanel cu elastan, comozi și potriviți coloristic cu frumoasa și bogata gamă a sacourilor din colecție. Pantalonii sunt croiți în două modele: SLIM FIT și TAILOR FIT, pentru a servi cu mare drag cât mai mulți domni eleganți. Pe lângă aceasta, avem pentru dumneavoastră și pantaloni din bumbac, dar și blugi. Sunt mai multe modele de veste confecționate din același material ca și sacourile – care vă dau posibilitatea de a le combina în nenumărate feluri, pentru a obține ținute diferite: office, casual sau chiar de ceremonie. Desigur, vedetele acestui sezon, pe lângă varietatea mare de costume business sau de seară, sunt paltoanele.

Avem modele clasice, de un rafinament exclusivist, sau modern, de tip caban sau military, din țesături și modele diferite.

136

TOTAL LOOK O altă ofertă și, în același timp, o noutate către clienții noștri este sacoul din piele, o alternativă mai lejeră a sacoului formal, dar mai elegantă decât o geacă. La acest produs de îmbrăcăminte propunem o pereche de blugi cu marca „Seroussi”. Și încă nu am amintit accesoriile de sezon: fulare, mănuși, pulovere ”turtleneck” sau cu guler regular, dar și noutăți precum brățări din piele, șireturi și curele colorate, moderne, chic și singulare, sau curele din piele veritabilă de crocodil – o noutate absolută în magazinele „Seroussi”.

www.seroussi.ro 137

jonsson impermeable

Desigur, am enumerat doar o mică parte a produselor pe care le avem în magazine, unde vă invităm să explorați.

Era să uit un detaliu important și foarte actual, potrivit vremii de afară: impermeabilul Jonsson, fabricat dintr-o țesătură care este rezistentă la apă. Este un produs versatil, cu o căptușeală matlasată detașabilă, ceea ce face din el un obiect de îmrăcăminte pentru trei sezoane. În acest sezon vă prezentăm două culori: negru și bleumarin.Constanta rămâne – ca de obiceicalitatea înaltă a materialelor folosite și a prelucrării acestora, precum și îmbinarea conceptelor clasice cu cele moderne, a confortului și rafinamentului – într-o subtilă combinație.

more space for Elegance 138

139

Compania Secuiana din Târgu-Secuiesc a avut în primele nouă luni o cifră de afaceri de peste 26 mil. lei (5,8 mil. euro), mai mult cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii exportului cu 22%.

Primul an pe profit după opt ani de pierdere la

Secuiana

S

ecuiana estimează pentru anul în curs afaceri totale de peste 34 mil. lei (7,6 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de 2015. Principalii clienți ai Secuiana pe piaţa externă sunt Bruno Saint Hillaire din Franţa, Alberto şi Carl Gross din Germania, IC Companys din Danemarca, Mise au Green din Franţa, Adamakos din Grecia sau Comeback Fashion din Olanda. Compania a câştigat anul trecut noi clienţi din Italia, Irlanda şi din zona scandinavă. „De la începutul anului am avut acoperită întreaga capacitate de producţie. Am înregistrat în primele nouă luni o creştere de 22% a exportului, iar pe piaţa internă vânzările s-au majorat cu 4% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Ne aşteptăm ca 2016 să fie primul an cu profit, după opt ani de pierdere contabilă, însă cu multe investiții, premizele noastre sunt că va urma un trend ascedent și în anii care vor urma”, a declarat Dobra Laszlo, directorul general al Secuiana.

Compania urmărește atent evoluția pieței astfel încât anul acesta a făcut noi investiții în spații comerciale din rețeaua Adam’s

by Secuiana „Am deschis în acest an un Laszlo Dobra, managerul Secuiana

magazin în ParkLake Bucureşti, iar la începutul lunii decembrie am mai deschis încă un magazin la Shopping City PiatraNeamț. Cele două magazine reprezintă investiţii de aproximativ 60.000 de euro, fiecare”, ne-a transmis Laszlo Dobra, directorul general al Secuiana.

480 de angajaţi ai Secuiana lucrează în producţie Compania are în prezent 557 de angajaţi, dintre care 480 lucrează în producţie. În primele trei trimestre, producătorul de confecţii din Târgu-Secuiesc a angajat 75 de oameni, pentru a rezolva problemele legate de fluctuaţia de personal. Pe piaţa internă Secuiana deţine o reţea de 23 de magazine, amplasate în diverse centre comerciale şi mall-uri din țară unde se comercializează brandurile Adam’s şi GOLD Collection, iar pentru clienţii din ţară se oferă brandul SECUIANA MEN’S CLOTHING. Astfel magazinele proprii nu vor deranja clienţii cu magazine partenere, deoarece în magazinele Adam`s se comercializează cu totul alte articole, alte compoziţii, şi alte etichete, precum şi alte preţuri. Fiecare colecţie îşi are segmentul ei ţintă de clienţi, prin urmare vorbim doar de alt brand şi altă culoare de etichetă. Astfel, dacă brandul ADAM’S prin calitate şi preţ se adresează segmentului mediu, brandul GOLD este oferit clienţilor cu înalte pretenţii şi cerinţe, iar brandul SECUIANA MEN’S CLOTHING cuprinde articole de masă de foarte bună calitate, fibre naturale, finisaje deosebite, dar nu de lux. Sunt folosite ţesături de lână şi lână cu polyester având tratamente de antişifonare sau revenire din şifonare. La 140

segmentul casual sunt folosite numai fibre naturale (100% bumbac sau bumbac 98% şi 2% elastin pentru elasticitate). Este exclusă folosirea de ţesături 100% polyester sau polyester cu vâscoză, aşa cum este invadată piaţa românească. Toate articolele sunt testate prin probe de purtare şi evaluate în funcţie de cerinţele produsului şi comportamentul la purtare. Toate sunt fabricate în SECUIANA şi distribuite împreună cu certificatul de garanţie acordat clientului final. Dacă tot am vorbit în Businesstexin de creșterea brandurilor românești, domnul Lazslo Dobra atrage atenția asupra așa zisei lupte a brandurilor locale cu cele străine, luptă ce pornește inegală, deoarece brandurile străine aduc îmbrăcăminte din fibre sintetice sau amestec de fibre sintetice cu cele artificiale fabricate în țări unde manopera este de 3-4 ori mai mică decât în România. Aceste branduri vând în spații oferite de centrele comerciale unde plătesc o chirie de 5-6 ori mai mică decât chiria oferită brandurilor românești pe aceeași galerie comercială. “Cum poți tu să performezi în aceste condiții? Brandurile românești produc îmbrăcăminte bună pentru sănătatea poporului, numai din fibre naturale, la prețuri chiar mai mici decât pe piețele din Vest pentru un produs similar, și nu suntem ajutați să ajungem la consumatorul român, ba din contră!”

MAGAZINE ÎN GALERIILE COMERCIALE ŞI MALL-URI

- AUCHAN - CARREFOUR - CORA - IULIUS MALL

141

advertorial

NOUA colecţie Confex collection

contraste și surprize

C

ompania Confex din Botoşani produce încă de la înfiinţare, din 1994, haine pentru bărbaţi.

Costume, sacouri, pantaloni, cămăşi sunt la dispoziţia bărbaţilor eleganţi din ţară şi nu numai. La fel ca mulţi alţi intreprinzători din industria confecţiilor, Ioan Tănase, proprietarul firmei, a avut de parcurs drumul sinuos şi dificil al crizei economice recente din care a ieşit cu învăţăminte noi şi cu o afacere mai puternică. Chiar în timpul acelei perioade dificile, Confex a punctat o mişcare îndrăzneaţă: a introdus pe piaţă conceptul de magazin propriu, deschizând la Botoşani primul shop “Confex ExclusivE”.

Rezultatele au fost încurajatoare şi acum Confex are în ţară două asemenea magazine proprii care, alături de cele 200 de magazine partenere, pune la dispoziţia clienţilor ţinute complete, atât din producţia proprie cât şi a partenerilor.

Dar, cel mai bun rezultat, cu mari satisfacții pentru Ioan Tănase este magazinul deschis în Italia, în regiunea Reggio Emilia care “nu numai că vinde bine, însă ne ajută să înţelegem dorinţele clienţilor

noştri italieni. Suntem mulţumiţi că reuşim să vindem ţinute vestimentare 100% romaneşti într-o tară unde moda este la ea acasă.” ne-a declarat cu satisfacţie managerul Confex. În colecţia pregătită pentru sezonul rece, Confex s-a concentrat pe culoarea hainelor, ceea ce nu e un lucru uşor pentru vestimentaţia masculină, să recunoaştem. “Cheia” înţelegerii noii colecţii este tocmai aceea a uşurinţei cu care poţi combina culorile întro ţinută masculină elegantă, decentă şi atractivă. “Diversitatea pieselor, varietăţile de culoare şi croiala fină permit ca acestea să fie purtate cu uşurinţă de domni încrezători, toate captând un aer aparte potrivit oricărui tip de personalitate masculină. Culorile sunt frumoase însă nu garantează reuşita unei colecţii dacă nu sunt folosite şi materiale de calitate . La orice eveniment ar fi invitat, orice bărbat îşi doreşte să arate impecabil, să emane eleganţă şi bun gust” a spus Ioan Tănase.

142

Pentru sezonul friguros Confex propune ținute electrice și originale, pline de contraste și de surprize. Noua cămașă bărbătească, 100% din bumbac cu digital print, este item-ul surpriză al sezonului. Această colecție este ediție limitată.

Sacoul în carouri este popular, toată lumea a auzit de el și e preferatul croitorilor.

Sacoul în carouri separă ținuta în două: partea de sus, în carouri și nuanțe pământii și partea de jos în care poți să porți de la blugi negri skinny până la pantaloni Chinos în culori neutre. Sacourile din catifea îmbină eleganța cu o notă glam casual, care iți permite să ilustrezi luxul decadent în outfit-uri elaborate. Catifeaua readuce, așadar, nostalgia retro într-o abordare modernă, ușor avangardistă, a croiurilor care definește garderoba bărbatului modern.

Prin toate acestea, Confex a reuşit să implementeze o reţetă de succes cu care oferă ţinute elegante pentru bărbaţii pretenţioşi, din materiale de foarte bună calitate, cu o croială modernă şi la un preţ rezonabil.

Foto: Gabi Aivancesei

Str. Ștefan Luchian nr. 4, Botoșani Tel.: +40 231.534.829 Fax: +40 231 534.830 E-mail: office@confexcollection.ro Web: www.confexcollection.ro Confex Collection Confex Exclusiv

143

www.paolorossi.ro

144

Paolo Rossi

Magazine: BUCURESTI, UNIREA SHOPPING CENTER, ET.2, CORP CENTRAL, TEL.: 021.303.01.74 CLUJ-NAPOCA, MAGAZIN CENTRAL, ET.2, TEL.: 0364. 418.661 SIBIU, BLD. VICTORIEI, NR. 44A, Tel.: 0734. 001.144 SIBIU, OUTLET, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0734. 001.143 SEDIUL CENTRAL SIBIU, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0269. 210.107, FAX. 0269.217.725 Email: marketing@paolorossi.ro

Dressed for success 145

Inspired from italian new trend fashion for gentle & business man Producătorul confecțiilor de bărbați a mărcii Norberto Taylor este prezentă de mai bine de un deceniu în elita firmelor producătoare de costume business și de ocazie.

Varietatea costumelor produse de către Norberto Fashion SRL este în egală măsură cu exigența pieței, începând de la costume business, costume cambrate și slim fit, costume clasice, smokinguri, costume de mire, costume de ocazie, sacouri pantaloni separați, paltoane și, nu în ultimul rând, scurte pentru bărbați.

Vrei sa fii partenerul nostru?

Dacă dorești să devii reprezentantul mărcii Norberto Taylor din orașul tău, nu ezita să ne contactezi pe numerele de telefon: 0740.981.012, 0261.713.400 sau poți scrie pe norbertofashion@gmail.com.

Adresa de producție: Satu Mare, str. Energiei nr.5, Romania.

Te așteptăm în rândul partenerilor noștri!

www.norbertocollection.ro

Premium Quality Brand!

Norberto Fashion Str. Energiei nr.5, Satu Mare, Romania Tel.: 0740.981.012 E-mail: office@norbertocollection.ro, Web: costumedebarbati.ro

distribuitor exlcusiv romania Sorbino Uomo Besilent CONsenso marilu’ denny rose agent exlcusiv romania carlo pignatelli tombolini industries alea officine modelli artigli ck lariga Lizalu

148

AUTHORIZED STORES: CAVALIERE BUCUREȘTI TABOO BOTOSANI CAMICERIA ITALIANA SUCEAVA COZAC FASHION BAIA MARE FLORY STYLE NEGRESTI OAS

RINASCIMENTO PUNTO 0 6AM LOOK CLASSY ELITTE

BISTRITA BUZAU PIATRA NEAMT 149 GALATI SIGHETUL MARMATIEI

UCU DIMA PAOLO ROSSI COLLAGE EXCLUSIVE

ARAD SIBIU CONSTANTA DROBETA TR. SEVERIN

SINCE 1993

Confecții bărbați Str. Prunilor nr. 1\B, Satu Mare; Tel.: +40 261.706.093; Fax: +40 261.706.094 150 E-mail: diasim@diasim.ro; Web: www.diasim.ro

151

Satu Mare, B-dul Lucian Blaga nr. 347 Tel./Fax: +40 261.74.28.28 E-mail: office@expresiv.eu Web: www.expresiv.eu

152

STILOSPORT Importator și distribuitor Str. Barajul Argeș Nr. 15, Sector 1, București Tel/Fax: + 40 21.332.07.31 Mobil: + 40 745.125.248

advertorial

4ace

Andravisage

Te îmbracă la A

ndravisage devine un nume sonor pe piaţa confecţiilor textile din România.

Compania se remarcă prin colecțiile sale periodice de cămăși de damă, bărbăteşti şi pentru copii, fapt ce conferă brandului Andravisage o imagine unitară.

Anul acesta compania împlineşte 24 de ani de activitate în continuă dezvoltare, timp în care şi-a propus nu numai să ofere pieţei produse vestimentare, ci și să fidelizeze clientul final dăruindu-i un brand cu care se identifică si cu care se simte bine.

Compania se bucură de o creştere constantă iar produsele semnate Andravisage stau sub semnul unei calităţii deosebite, realizate cu o capacitate ridicată de producţie. Pentru Andravisage, parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales pentru că oferă condiţii rentabile de colaborare prin politica winwin. Directorul companiei, domnul Dan Cristea, afirma că „deşi s-a constatat o contracţie a expunerii firmelor de textile către piaţa internă,

Andravisage caută să creeze şi să aducă pe piaţa produse de foarte bună calitate şi preţuri atractive pentru comercianţi, propunem partenerilor noştri Calitate, Design şi Preţuri Bune, astfel încât cu toţii să fim mulţumiţi mai ales clientul final. Acesta apreciază cămășile Andravisage, mai ales când le găseşte la raft cu preţuri bune, având în vedere că puterea de cumpărare a tot scăzut în ultima vreme.”

Participarea activă la evenimentele de modă asigură companiei vizibilitate pe piaţă şi denotă interesul deosebit pe care îl manifestă firma pentru a-şi lărgi orizonturile şi de a evolua favorabil. În ceea ce priveşte noutăţile, acestea s-au materializat sub diverse forme de la colecţiile create exclusiv pentru femei până la adoptarea unei noi linii dedicate bărbaţilor. Cămășile celei mai recente colecții Andravisage sunt destinate segmentului business. Cererea de produse pe acest segment este tot mai mare şi compania doreşte să îşi extindă reţeaua de distribuţie, care acoperă aproape tot teritoriul ţării. Magazinele vizate pentru distribuţie sunt cele axate pe segmentul business.

Consultați platforma online a companiei www.andravisage.ro, sau identificați compania pe siteul www.businesstexin.ro/ andravisage-srl.

Istoric

În 1992 a fost înființată compania Andravisage. Activitatea inițială a constat în producția în sistem Lohn pentru mari branduri occidentale, însă odată cu trecerea anilor și acumulând experiență, compania a trecut la producția de ținute vestimentare și cămăși sub nume propriu. Andravisage are dezvoltată o rețea de distribuție ce acoperă aproape întreg teritoriul țării.

Andravisage

Strada Dragoş Vodă Nr. 31, Bârlad. Jud. Vaslui, Tel.: 0335 410 482, Fax: 0235 410 807, Mobil: 0744 541 990, E-mail: andravisage@yahoo.com, office@andravisage.ro, Web: www.andravisage.ro

154

www.andravisage.ro

155

Strada PăuleĹ&#x;ti nr. 65, Satu Mare Tel.: +40 261.760.001/002 E-mail: office@ sentierri.ro 156 Web: www.sentierri.ro

www.sentierri.ro 157

Modas oferĂ Servicii profesionale n confecții de sezon pentru femei nc reație și design vestimentar n colecții de sezon

n servicii de croitorie n proiectare tipare n creare prototipuri n produse made to measure

www.modas.ro

MODA SÂRGUINŢA SCM

Str. Calea lui Traian nr. 125, Râmnicu Vâlcea Tel. : +40 350 401 650; Fax: +40 250 737 561 E-mail: modas_vl@yahoo.com 158

Căutăm parteneriate cu magazine

SC procosfin COMP SRL Strada Moise Dobosan 17 T imiso a r a , R om â n i a Fax: 0256-474.723 E-mail: fanylux@astralnet.ro Web: www.fanylux.ro 159

Romania, Timișoara, Calea Sagului 169, 300517 Tel.: +40 256 285 122; E-mail: office@ginette.ro

www.ginette.ro

160

161

brandul românesc din Topliţa care îmbracă sportivi din Europa “Strindberg” este o marcă europeană înregistrată a firmei Danico, firmă înfiinţată în februarie 1992 şi care în domeniul producţiei confecţiilor de îmbrăcăminte continuă o tradiţie de familie începută încă din anul 1953.

F

raţii Dan şi Nicolae Cotfas au demarat efectiv afacerea Danico sub forma unui atelier de confecţii de îmbrăcăminte, împreună cu părinţii lor, pensionari, care au lucrat în acest domeniu.

După trei ani de activitate, au hotărât să dezvolte afacerea pe segmentul de îmbrăcăminte de sport, iar în anul 1995 au început să producă pentru export în Italia, Germania, Franta şi Statele Unite.

Marca “Strindberg” este pe piaţă din 2005, când fraţii Cotfas au deschis şi primul lor magazin în Topliţa. Astăzi colaborează cu 28 de magazine din România şi UE şi au multe comenzi pentru cluburi sportive, monitori de ski, salvamont şi alţi utilizatori. Din anul 2013 Danico vinde produsele marca “Strindberg” în Italia, Austria, Germania, Finlanda etc. În februarie 2017, adică peste 2 luni firma va aniversa 25 de ani de activitate. Anul trecut Danico a avut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei, cu un număr mediu

162

tehnică de calitate, cu de angajați de 93 persoaparametri ridicați de ne. După o experienţă înimpermeabilitate, resdelungată, acumulată din pirabilitate, fiabilitate, colaborarea în producţie cu cele mai recunoscuparametri de calitate te firme pe plan mondial, ai pufului şi doresc să Danico oferă clienţilor lor o cumpere asemenea gamă diversificată de proproduse. duse marca “Strindberg” Pro d u s e l e m a rc a cum sunt costumele de ski “Strindberg” sunt create pentru profesionişti, îmbrădupă cele mai noi tencăminte cu puf de gâscă, dinţe în domeniu, din haine pentru outdoor din Raportul preţ-calitate cele mai performante ţeţesătură impermeabilă cu pentru produsele sături şi accesorii, cu cele 2, 2.5 sau 3 straturi pentru mai noi tehnologii din doStrindberg este foarte meniu cum ar fi sistemul condiţiile de mediu extreme bun. Reuşim să facem CAD pentru proiectare, ale salvamontiştilor şi alpiniştilor, softshell, hanorace produse de top la un gradare, digitizare, cuşi polare. Pentru a afla mai preţ imbatabil.Dan sături termolipite, croit și decupaj cu laser. Pentru multe despre Danico şi marCotfas, director general toate acestea, noi dispuca sa “Strindberg”, am aflat Danico SRL nem de un personal de mai multe de la Dan Cotfas, care a răspuns cu multă lucru cu o calificare înaltă, amabilitate la întrebările Businesstexin. care execută fiecare piesă de îmbrăcăminte la cele mai înalte standarde de calitate.

Așa ne-am fidelizat clienții. În ce ţări vindeţi brandul „Strindberg” şi cum aţi reuşit să vă impuneţi?

Comenzile pentru şcolile de ski şi pentru monitorii de ski din Italia, Austria, Finlanda cu crescut anual. Raportul preţcalitate pentru produsele Strindberg este foarte bun. Reuşim să facem produse de top la un preţ imbatabil. În afară de brandul propriu lucraţi şi în lohn. În România există, în ultimii ani, un interes crescut pentru ski. Cum reuşiţi să vă vindeţi produsele?

Devotamentul, profesionalismul, atenţia la detalii, calitatea superioară a ţesăturilor şi accesoriilor folosite sunt recompensate prin aprecierea de către clienţi a produselor “Strindberg”, iar acest lucru se poate vedea în creşterea de la an la an a cererii pentru produsele noastre.

Care sunt avantajele produselor Danico pe piaţă şi cum aţi reuşit să vă fidelizaţi clienţii? În sezonul 2016-2017 comenzile pentru produsele Strindberg la export vor depăşi 50% din totalul vânzarilor. Şi în România se observă o creştere a vânzărilor pentru costumele de ski şi pentru îmbrăcămintea outdoor. Tot mai multe persoane apreciază o îmbrăcăminte

Care este ponderea din cifra de afaceri şi pentru ce branduri lucraţi, care e capacitatea de producţie alocată pentru lohn? În decursul celor 25 de ani am lucrat în sistem lohn pentru branduri cunoscute la nivel mondial cum sunt Moncler, Emporio Armani, Fay, Rosignol, Zegna etc. În acest moment producţia proprie cu marca „Strindberg” depăşeşte 50% din capacitatea totală de producţie.

Ce urmează pentru Danico în urmatorii ani?

Dar pentru omul Dan Cotfas? În perioada următoare intenţionăm să mărim exportul pentru ţările din UE şi să ajungem cu produsele noastre în Germania, Statele Unite ale Americii și în Canada. Iar pentru mine, personal, îmi doresc sănătate și putere de muncă.

Aveţi probleme cu lipsa forţei calificate de muncă? Câţi oameni aveţi în acest moment? În acest moment avem aproape o sută de angajaţi bine pregătiţi profesional şi toate dotările tehnice necesare pentru a satisface şi cele mai exigente cerinţe de calitate, începând de la proiectare, croit, croit cu laser, brodat, confecţionat, termolipit şi până la finisat, controlat, etichetat şi ambalat. Nu avem niciun fel de probleme cu lipsa forţei calificate de muncă. Dealtfel, comparativ cu alte firme, nu avem nici un nivel ridicat al fluctuaţiei forţei de muncă, dar suntem ingrijorati că ponderea personalului tânăr care dorește să înveţe această meserie este destul de mică.

B-dul N. Bălcescu nr.37, Mun. Toplița, Jud.Harghita Tel.: 0266 341842 Fax: 0266342517 E-mail: manager@danico.ro Web:www.strindberg.ro

163

ES

PIT

fa s h i o n

ProducAtor Si distribuitor de ConfecȚii bărbați Pantaloni, sacouri Costume bărbați talia I, II, cambrate Costume de miri Paltoane, scurte Confecții damă Paltoane, scurte Confecții Copii Paltoane pentru fete și băieți Str. Avram Iancu 39, Satu-Mare Tel./Fax: 0361.420.602; 0721.897.303; 0721.897.305 E-mail: pityess@yahoo.com www.pityes.ro

excelent

for

men

SC. DAVCO SRL Producător cămăşi

Bucureşti, B-dul. Ghencea Nr. 134, Sector 6, București Tel./Fax: 021 413 67 94 Mobil: 0722 583 722 E-mail: office@davco.ro Web: www.davco.ro 164

165

www.camasi.com.ro

So Conf SRL Sc SoConf produce o gamă largă de costume, sacouri şi pantaloni pentru bărbaţi, iar pentru sezonul rece oferim o colecţie variată de paltoane şi scurte pentru femei şi bărbaţi.

Producător şi distribuitor cămăşi.

Bd. Tineretului nr. 124 915400, Olteniţa, Călăraşi Tel.: +40 242.51.51.41 Mobil: +40 728.926.408 E-mail: office@condra.ro

Str.Mihai Viteazu nr. 342 Șelimbar, Jud.Sibiu Tel: +40 740.067.529 E-mail: soriconf@yahoo.com Puncte desfacere: Sibiu-Str. Ocnei nr.5 Sibiu-Str. Șureanu nr.13, Sibiu-Str. N. Iorga nr.50

Producător tricotaje manuale, croşetă și broderie manuală pe tricot Impletim clasicul cu modernul

Str. Artileriei nr 14 Craiova, Județul Dolj, 200320, Tel: +40 251.424.414; 0721.159.017 E-mail:kasiova_ltd@yahoo.com www.kasiova.ro

Importator lenjerie intima Telefon birou comenzi: +40 256.444.053 E-mail: office@formfit.ro, Web: www.formfit.ro Magazin Timișoara: Iulius Mall, Str. Demetriade nr.1, etaj 1, Corp nou Tel.: +40 256 275 101; Mobil: +40 731 332 157 Magazin Oradea: Formfit Linea Str. Republicii nr.7, Tel: +40 359.178.488

167

Fii TU, fii UNICĂ prin ELEGANTĂ, RAFINAMENT, FEMINITATE!

Iridor Style srl

Producător haine pentru copii Str. Mărășești nr. 48-50, Piatra Neamț Tel: +40 233 231 616 E-mail: office@iridor.ro Web: www.iridor.ro

Str. Dionysos Nr. 1, Focșani, Vrancea Tel./Fax: 0237 235 594; Mobil: 0731 621 637 E-mail: office@magicwoman.ro Web: www.magicwoman.ro

www.facebook.com/iha.kidsfashion

www.andreeatex.ro

168

Y

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 2

Materii prime și accesorii

K

Suntem un producător român important de furnituri pentru industria textilă, prima alegere a multor companii pentru calitatea produselor noastre, varietatea ofertei, promptitudinea şi seriozitatea cu care livrăm, în costuri şi parametri competitivi. Șoseaua Chitilei nr. 267, Sector 1, București Tel. 021.667.77.61 / 021.667.77.62 / 021.667.77.63 Fax. 021.667.77.64 E-mail: office@mabotex.ro, Web: www.mabotex.ro

pAsH

TM

169

170

171

Producator fire pentru tricotaj industrial si manual FILATURĂ Filatură tip lână, înființată în 1992 pentru producția de fire efect.

FIRE TRICOTAJ INDUSTRIAL Filatura are tehnologia necesară producerii mai multor tipuri de efecte pe fir (fir efect), finețea firelor variind de la Nm 0.5 la Nm 40/1.

FIRE LUCRU MANUAL Filatura produce fire 100% produse în România pentru lucru manual într-o gamă largă de culori și texturi. Acestea se pot comanda atât în varianta uni sau în varianta imprimată Gold Yarns Textile Str. Barajului nr 73, BICAZ, jud. Neamț, România Tel./Fax: +40 233.253.046 E-mail: secretariat@canguro.ro Web: www.canguro.ro

172

173

174

Reprezentanţă

pAsH

TM

Str. Stefan Capsa nr. 11, Sector 5, Bucuresti, 050485 Tel:/Fax: 021 411 64 37; Mobil: 0727 848 038 E-mail: romania@pash.com

www.ykk.ro 175

Unicul producător din România şi din puţinii din Europa, de dantelă împletită din bumbac 100% Dantex produce accesorii din confecţii şi tricotaje destinate industriei textile şi încălţăminte precum şi pentru industria de mobilă şi tapiţerie.

Elastice - toate dimensiunile, Franjuri şi accesorii pentru decoraţiuni interioare.

Str. Botizului nr. 9, Satu Mare Tel.: +40 261.750.444; +40 261.750.445; Fax: +40 261.750.458 Email: dantex@rdsmail.ro www.dantexsa.ro

Importator de țesături textile din UE EN-GROS și EN-Detail Produse: Bumbac, lycra, dantela, elastic, tul etc.

SC Miorita SRL

Comercializeaza toată gama de materiale textile şi accesorii

Textile de casa:

Perne, pilota, lenjerii de pat, fata de masa, perdele etc.

Str. Revolutiei Nr.1, Sibiu Tel.: +40 269.437.659 Mobil: +40 758.031.810 E-mail: miorita.sibiu@gmail.com

Str. Menumorut nr. 15, Salonta, jud. Bihor Tel.: +40 740.545.208; Fax: +40 259.373.066 Web: www.tumiktextil.ro

176

AVETEX GROUP Str. Timișul Sec FN (Șoseaua de Centură, lângă Holcim) 500163, Brașov Tel: 0268336065 Fax: 0268339093 Email: office@avetex.ro Web: www.avetex.ro Grupul Avetex produce următoarele articole de pasmanterie: ✔ benzi elastice ✔ benzi rigide ✔b enzi personalizate (Jacquard) ✔ benzi imprimate digital ✔ chingi pentru aplicații tehnice ✔ etichete țesute ✔ etichete imprimate ✔ ecusoane laser-cut

Misiunea Avetex: ✔ Furnizarea de produse calitative în timp foarte scurt. ✔ Oferirea unui parteneriat sigur pentru colaborările pe termen lung. ✔ Satisfacerea celor mai exigente cerințe ale clienților realizată prin folosirea de materii prime și echipamente tehnologice de înaltă calitate, cu personal calificat şi motivat.

177

S-SPRING SYSTEM

GRIP-FIX SYSTEM

S E I R O S S E C C A

E Y ELETS expertul în echipamente ACCESSOIRES

de lucru și uniforme ACCESSORIES SYSTEM

EYELETS SYSTEM

Prym Fashion Romania SRL, Bd. Theodor Pallady nr. 57, Sector 3, Bucuresti Tel. 031.405.97.46 (7); E-mail: office@prym-fashion.ro; www.prym-fashion.ro

ÖSEN

www.prym-fashion.ro www.prym-fashion.ro www.prym-fashion.ro

ROMANIA

179

C

M

Y

CM

MY

(Ață de cusut 100% bumbac)

(Ață de cusut 100% bumbac)

180

CY

CMY

K

181

MABOTEX IMPEX SRL Șoseaua Chitilei nr. 267, Sector 1, București Tel.: +4 021-667.77.61 +4 021-667.77.62 +4 021-667.77.63 Fax: +4 021-667.77.64 E-mail: office@mabotex.ro Web: www.mabotex.ro

182

PRODUCÄ‚TOR DE NASTURI

www.pedrini.ro

SC PEDRINI NASTIMPEX SRL Adresa: Drum DN 1, Bloc 2, Cladire 4, Baicoi, Jud. Prahova Telefon: +40 244 389 515 Fax: +40 244 362 264 Mobil: +40 740 215 355 E-mail: office@pedrini.ro

183

advertorial

Umerașe personalizate ÎN orice nuanȚĂ DE CULOARE

M

OROTTI ELIA, directorul general al Umerașe Ser-Viz conduce eficient o echipă de profesioniști bine pregatiți și veghează personal asupra desfășurării întregii activitați a firmei. ”Umerașele se pot personaliza după gama de culoare și pot avea plăcuțe inscripționate. Producem umerașe într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe. Vă oferim o gamă largă de umerașe destinate tuturor necesitatilor, pornind de la lenjerie intimă până la îmbrăcăminte de orice tip și mărime. Umerașele sunt dotate cu accesorii în funcție de dorință, într-o gamă largă de culori și se pot personaliza cu denumirea pe care o doriți. Umerașele sunt fabricate din materiale la standard european la prețuri fără concurență.

Noi urmărim satisfacerea clienților noștri la un nivel înalt, prin oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor cerute de clienți. UMERAȘE SER-VIZ S.R.L. știe ce înseamnă un client mulțumit, suntem siguri că putem face față oricărei provocări ” a declarat pentru

Businesstexin , Elia Morotti , director general Umerașe Ser-viz.” Compania oferă umerașe de toate dimensiunile pentru sacouri, costume, pantaloni, cămăși, cravate, eșarfe, ciorapi, șosete.

Varietatea di­mensională a umerașelor acoperă toată gamă de mărimi iar finisajul plăcut cu substanță activă parfumată în compoziția materialului conferă prospețime permanentă. Umerașele produse la Câmpina nu se degradează în timp și nu-și schimbă culoarea. În plus, se pot produce umerașe în orice nuanță de culoare. Clienții companiei sunt 50% din România și restul din vestul Europei. Astfel Umerașe Ser-Viz alocă o atenție deosebită relației cu brandurile românești. Din acest punct de vedere, Ellia Morotti participă la târgul RFTB, organizat de Businesstexin unde realizează colaborări cu noi clienți.

Umerașele se pot personaliza după gama de culoare și pot avea plăcuțe inscripționate.

SC Umerase Ser-Viz SRL este o firmă cu capital integral italian producătoare de umeraşe înfiinţată în Câmpina.

Compania dispune de echipamente tehnice de inaltă performanță, livrează prompt și eficient orice cantitate de umerașe, într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe.

Sc UmeraȘe Ser-Viz SRL

Str. Lt. Col. Adrian Oprescu nr.26, Câmpina 105600 jud. Prahova Telefon/Fax: 0244.374.150 Mobil: 0722.570.050 Persoana de contact: Morotti Elia - Director General E-mail: office@umerase.ro Web: www.umerase-ser-viz.ro

184

185

Datorită sinergiei dintre abilitățile tehnice și de producție cu un design creativ, combinate cu investiții constante în cercetare și dezvoltare, Best Style Accesorii poate fi partenerul perfect atât în țară cât și peste hotare fiind furnizor direct de accesorii metalice, poliester, nylon, materiale naturale pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și articole din piele.

Atenți la detalii, Best Style Accesorii vă pune la dispoziție o gamă de peste 70 de finisaje standard și diferite, personalizate cu logo-uri și imagini.

Sc BEST STYLE ACCESORII srl Industrie

Str. Avram Iancu 8 , Cluj-Napoca Tel: +40 766.929.656 Email: office@beststyleaccesorii.ro 186 www.beststyleaccesorii.ro Web:

187

RAD print

www.e-montllo.ro

OPERATIVITATE,CALITATE GARANTATA, PRETURI DE PRODUCATOR!

rad print srl Timisoara vă oferă: - etichete imprimate ptr. confectii - etichete de hartie imprimate codbare pentru ambalaje - etichete tesute

- benzi reflectorizante textile - benzi marochinarie - lanyards - elastic - panglici imprimate decorative

Etiquetas Montllo Romania B-dul Preciziei nr.6 Bucureşti, sector 6 Tel.: +40 213 117 866 Fax: +40 213 117 867 Mobil: +40 726 668 556 E-mail: office@e-montllo.ro

STR. CIPRIAN PORUMBESCU NR. 111,TIMISOARA TEL: 0740 005590, 0356 454330, FAX: 0256210204 MAIL: raduprint@yahoo.com

188

S.C.

SP LABEL

S.R.L.

Str. Jiul Nr. 2 300159 Timişoara Jud. Timiş ROMÂNIA Tel: +40 256 401 176 Fax: +40 256 401 182 e-Mail: splabel@splabel.ro

Producator de: Etichete ţesute Etichete imprimate Benzi Jacquard Benzi imprimate Benzi autoadezive Ecusoane Lanyard’uri

www.splabel.ro Sp Label.indd 1

20.06.2010 04:31:57

•Etichete cu cip •Etichete adezive •Etichete de compozitie •Etichete de carton in rola •Etichete cu cip (RFID Gen2/EAS) •Etichete tesute de diferite calitati •Etichete de carton (de brand, etichete de pret) •Imprimante si consumabile pentru productia de etichete

LIDER IN PRODUCTIA DE ETICHETE PENTRU INDUSTRIA TEXTILA Avery Dennison SRL (Romania) Bucuresti, Bld. Tudor Vladimirescu Nr. 29, Sector 5, 050881 Tel: +40 21 411 7779 ; Fax: +40 21 411 7739 info.romania@eu.averydennison.com www.rbis.averydennison.com

189

S.C. BOSTON S.R.L. Producator pernite umeri (spaline) • Perniţe umeri din burete model POD neînvelite.

• Perniţe umeri din burete model POD învelite cu tricot poliester culori alb şi negru • Perniţe umeri din burete, vatelină şi neţesute model RAGLAN. • Perniţe umeri din burete sau bumbac (soft) model POD acoperite cu neţesut pentru sacou damă, bărbat.

Str. Pindului Nr.28 Tel./Fax: +40 256.288.505 Mobil: +40 722.228.765 E-mail: office@boston.ro Web:www.boston.ro

Epau.indd 1

20.06.2010 04:45:45

VlanexProd

Profirom

pernițe umăr

Pasmanterie l Benzi l Bias l Umerase l Capse lSigilii lAccesorii lenjerie l Foarfeci

.ro

Sos. Vergului nr. 65, Bl 17, parter, sector 2, Bucuresti Tel./Fax: +(40) 21 255 15 70; 0372 909 061 E-mail: profirom@rdsmail.ro 190

www.businesstexin.ro

CAPitolul 3

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

ConfecȚii textile Producție & lohn

Romanian Textile Concept 191

Parângul SCM Strada Unirii nr. 18-20, etaj 1, Târgu-Jiu, județul Gorj Tel./Fax: +40 253.218.733 Mobil: +40 722.320.439 E-mail: parangulscm@yahoo.com

Producător textile damă, bărbați și copii în sistem lohn Echipamente de protecție

192

asociaȚia romanian textile concept

Afilierile clusterului Romanian Textile Concept

Romanian Textile Concept

Sara Wechsler, Preşedinta Cluster Romanian Textile Concept

Calea Moșilor Nr. 268-270, Sector 2, București; Tel.: +40 21.319.75.16; Fax: +40 21.312.96.36 E-mail: office@romanian-textile.ro; Web: www.romanian-textile.ro; RomanianTextileConcept

Sense, t oamn 2016-20 ă- iarnă 17

n n n n

400 angajați 3.500 mp spațiu de producție Marca proprie Sense Producție lohn pentru Whistles, Phase Eight, Jacques Vert, Max Mara

* Tehnologia de ultimă generație achiziționată și priceperea salariaților din cele 9 linii de producție care funcționează în cadrul firmei asigură o capacitate de producție lunară de aproximativ 80.000 de produse.

Str. Prof. Dumitru Mărinaş nr. 6, Roman, Neamț Tel.: +40 233.741.732; Fax: +40 033.743.403 Email: office@caremil.ro; Web: www.caremil.net 194

Oreavu, Comuna Valea Râmnicului, Buzău Tel. 0238.563.106, 0728.295.318, Fax: 0238.563.106 E-mail: valconf.prodex@gmail.com Web: www.valconfprodex.ro

B-dul Republicii nr.123-125, loc. Roman,jud. Neamt, Tel: +40 233 743 401; Fax: +40 233 744 490; E-mail: office@smirodava.ro; Web: www.smirodava.com

195

Producător confecţii pentru femei (solat şi plisat produse, drept SI Soleil) Bd. Republicii, nr. 143, bl. 31B1-31B2, Ploieşti, Prahova Mobil: 0735 197 730; 0735 197 739 E-mail: office@confectia.ro Web: www.confectia.ro

196

Producător confecții textile pentru bărbați și femei: -cămăşi, costume, jachete -echipament personalizat -uniforme -costume de vânătoare

SC MALEO SRL Str. Chiristigii, nr. 1, Buzău România tel: +40.238.717.309 fax: +40.238.717.310 e-mail: office@maleo.ro www.maleo.ro

Bdul. Metalurgiei nr. 83, Bucureşti, Sector 4 Tel: (+40) - 21- 334.95.19; (+40) - 21- 334.78.25; (+40) - 21- 334.68.61; (+40) - 21- 334.58.31 Fax: (+40) - 21- 334.94.89 E-mail: crb@compactrb.ro

www.compactrb.ro

PRODUCĂTOR:

z Hârtie pentru sala de croit, z Folie pentru sisteme automate de croit, z Etichete autoadezive si pentru cântar, z Benzi taietoare pentru bandzig.

Iaşi Bdul. Metalugiei,nr.8 Tel./Fax: 0232.263.711 Mobil: 0741.099.949 iasi@compactrb.ro

Focşani Bdul. Bucureşti, nr. 12A Tel./Fax: 0237.217.406 Mobil: 0747.043.375 focsani@compactrb.ro

Sibiu Str. Malului, nr. 8 Tel./Fax: 0269.231.081 Mobil: 0752.442.572 sibiu@compactrb.ro

197

IMPORTATOR SI DISTRIBUITOR de accesorii şi utilaje pentru industria de confecţii

Arad Calea Timişorii, nr. 212/2 Depozitul 4 Tel./Fax: 0257.272.201 Mobil: 0740.111.930 arad@compactrb.ro

Chişinău Str. Burebista, nr. 108, OF 105 Tel.: 0037.322.503.447 Fax: 0037.322.503.448 Mobil: 0037.379.433.748 texcompactrb@rambler.ru

SC TRICOSPORT IMPEX SRL este o societate cu tradiție îndelungată în fabricarea de echipamente sportive și confecții textile produse în atelierele de croitorie proprii, fapt ce asigură flexibilitate, promptitudine și atenție pentru serviciile oferite clienților. În timp, experiența câștigată a fost dublată de investiții in utilaje noi, secția de croitorie fiind complet utilată cu mașini de cusut JUKI și YAMATO de ultimă generație, ce pot executa operațiuni de cusut complexe și de calitate.

Strada Educației, nr. 34, Sector 2, București Mobil: +40 723.92.36.73 E-mail: daniel.padure@ tricosport.ro Web: www.tricosport.ro ANDRINA S.R.L. deține fabrici de producție în Nord-Estul României, precum şi două unități în Moldova de Est. Compania se află într-o colaborare de lungă durată cu mulți parteneri din Europa de Est. Pe lângă mărcile proprii mai produce și pentru alte companii în sistemn lohn și semi-lohn.

Producător confecții damă

cămăși, pantaloni fuste, sacouri costume SPORT CLOTHING ITEMS

Căutăm magazine partenere pentru distribuţia iRa ! brandului L

WOMEN KNITWEAR

Andrina srl Oferă servicii de imprimare și broderie

Lira tex romania

SC Andrina SRL Şos. Albiţa Nr. 6, 735100 Huşi, jud. Vaslui, Romanaia Tel.: +40 235 48 1391,Fax. +40 235 48 1491 E-mail: andrina_tofan@yahoo.com

Str. Avram Iancu nr. 39, et. 2, Satu Mare Tel./Fax: +40 261.750.585 Mobil: +40 745.585.145; +40 744.642.389 E-mail: liratexsm@yahoo.com

198

SC Linzenbold srl Producător de tricotaje şi confecţii în sistem lohn.

Capacitate de producţie 20.000 bucăţi/lună.

ROMANIAN TRADE GARMENTS SA

Compania R.T.G. este producător în sistem LOHN. Cei 260 de angajați lucrează pe mașini Dürkopp Adler și echipamente VEIT. R.T.G. are o productivitate de 32.000 pantaloni/lună.

R.T.G. Câmpina lucrează pantaloni femei și bărbați pentru mari branduri de modă printre care Paul&Shark, Stil Novo (Italia), Hiltl (Germania) etc.

Compania foloseste 25 de utilaje STOLL CMS 400,440 (5,7,8,10) Str. Careiului nr. 164, Satu Mare Tel.: (+40) 744 626 183; Fax: (+40 261) 839 670 Email: office@knitwear-linzenbold.ro; madaras_madaras@yahoo.com Web: www.knitwear-linzenbold.ro

Str. Plevnei nr. 58, Câmpina, jud. Prahova, 105600 Tel.: +40 244 373 080, Fax : +40 0244 335 174 E-mail: office@rtg-campina.ro

sc jatex SA

ARTA MESERIASILOR SCM

Calea Naţională nr. 32, Loc. Botoşani Tel.: + 40 231.517.988 Fax: + 40 231.531.343 Mobil: +40 744.799.629 E-mail: jatex@jatex.ro Producţie tricotaje în sistem lohn: din fibre naturale, din fibre artificiale, din fibre în amestec, din fibre elastice, tricotaje de lux, pulovere, jerseuri tricotate, veste şi cardigan-uri tricotate, veste tricotate.

Str.C-tin Brâncoveanu Nr.29, Loc.Piteşti, Jud. Argeş.

Tel: + 40 248.223.468 Fax: + 40 248 219.039 E-mail: fillip.vasilica@yahoo.com Confecţionează îmbrăcăminte femei şi bărbaţi la comandă cît şi în serie mică.

Activitate de încheiat tricotaje KET.

milbro textile Bd. Biruintei Nr.153-155, Comuna Pantelimon, Jud. Ilfov Telefon: +4 021.350.85.31/32/33 Email: office@milbro.ro Website: www.irishgreen.ro Producţie confecţii textile în sistem LOHN cât şi brand propriu, intern şi export de articole sport, echipament militar, pază şi protecţie, ceaprăzărie, broderie.

Cea mai mare bază de date din România cu firme de producție o găsiți doar pe

WWW.BUSINESSTEXIN.RO 199

TexMOd Line 2000 SC DAVO STAR IMPEX SRL Str. VALEA OLTULUI, Nr. 77-79, BUCURESTI Tel: +40 21 444 87 17; +40 21 444 87 27; Fax: +40 21 444 87 37 E-mail: office@davo-clothing.eu Web: www.davo-clothing.eu De peste 20 de ani in topul producatorilor de confectii textile in sistem lohn si semi-lohn, societatea s-a specializat in executarea de serii medii si scurte, cu un nivel foarte ridicat al exigentelor de calitate, precum si in executarea de mostre si prototipuri. Gama abordata este foarte larga, cuprinzand produse pentru femei, barbati si copii: sacouri, pantaloni, fuste, bluze, rochii, paltoane, jachete etc.

enterprises et co - br|ila Strada Vadeni nr.13, Braila, cod postal 810176 Tel.: +40 239 614 224 Fax: +40 239 615 253 Mobil: +40 372 732 780 E-mail: office@enterprisesbr.ro Web: www.enterprises-braila.ro Producător cămăşi şi bluze damă

Str. Depozitelor nr. 19, Satu Mare Tel.: +40 743.602.310 E-mail: botistatiana@yahoo.com

Producător de confecţii textile damă în sistem lohn.

Capacitate de producţie săptămânală: jachete 500 buc., sacouri 500 buc., fuste 800 buc., pantaloni 800 buc., pardesie 500 buc.

Sc BELMAR IMPEX Srl Str.Alexandru Depărăţeanu Nr.1 A, Loc.Roşiori de Vede, Jud.Teleorman Tel/Fax: +40 247 463.633 Mobil: +40 722.482.738 E-mail: officebelmar@gmail.com Web: www.belmar.ro Producător confecţii textile şi tricotaje de cea mai buna calitate pentru piaţa internă şi în sistem lohn.

ILTEX SRL Str. Bucureşti nr. 352,Călăraşi Tel: +40 242 314 332 Fax: +40 242 314 332 E-mail: office@iltex.ro

Producător şi exportator confecţii textile

moda lux srl Fabrica: Str. 1 Decembrie nr. 65, Măcin, jud. Tulcea Tel.: +40 240 571 570 Birouri: Str. Vadu Schelei nr.14, Brăila Tel/Fax: +40 239 670 324; +40 239 616 240 Mobil: +40 749 032 031 E-mail: mioaraherda@yahoo.com

Producător confecţii textile damă şi cămaşi bărbaţi

200

SC MB Conf SRL Str. Mesteacănului, Nr. 10, Buzău Fax: + 40 238.720.016 Mobil: + 40 744.60.80.36 Produce din 2007 confectii textile in sistem LOHN, lucreaza in special tricot, articole copii, echipament sportiv, lenjerie intima.

Asiguram exigenta in asigurarea calitatii si promptitudine a termenelor de livrare.

rox textile srl Str. Grădiniţei, Nr.1, Loc. Alexandru Odobescu, Jud. Calarași Tel: 0242 533 666, Mob: +40 722 573 450 Producător confecții textile femei (bluze, rochii, pantaloni, tricouri) și copii (pantaloni, rochițe, pulovere din tricot), articole de casă, echipamente de protecție. Compania deține o linie completă - croit, cusut, CTC, ambalat, și are 50 de angajați

Internotex Style Group Srl Calea Severinului Nr.42, Localitate Craiova, Jud. Dolj Tel. +40 351.421.674; +40 351.421.673; Mobil: +40 721.669.286; +40 760.652.523 Mail: danielapodarascu@yahoo.com; www.missella.ro Mereu în pas cu moda! Ne caracterizează stilul şi eleganţa modelelor create de noi, calitatea, flexibilitatea şi promtitudinea livrărilor către clienţii noştri. Producător toată gama de confecţii textile damă la cel mai înalt nivel!! Nou: Producem şi lenjerii de pat

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 4

vopsire, imprimare Č˜i imprimare textilÄ‚

201

Fabrica de finisări textile TBW a fost relocată cu aproape nouă ani, la deschidea companiei Textile Blue Wash în Braşov de către antreprenorul Gigi Anghel.

Fabrica a fost deschisă pe platforma Pantex din cartierul Dârste, la ieşirea din Brașov spre Predeal. Mulţumită experienţei acumulate şi omogenităţii propriei echipe tehnice, TBW a reuşit în toţi aceşti ani să-și ridice nivelul de competență prin asimilarea şi dezvoltarea unor soluţii tehnice şi procese de vopsire eficiente, precum cold dye, old dye, deep dye etc.

Compania Textile Blue Wash, deși este tânără se mândreşte cu un portofoliu de referinţă cu clienți importanți cum sunt: Alberto, HUGO BOSS, Paul & Shark, benetton, Balko şi alţii. Pentru acesta din urmă, TBW oferă servicii de finisaj textilși logistică, inclusiv pentru segmentul de confecţii.

Gigi Anghel, director general TBW

TBW a finalizat de curând amenajarea fabricii de la Săcele.

Noua unitate de tratamente speciale este situată în zona industrială Electroprecizia.

Cu siguranță România reprezintă un pol de interes pentru companiile cu activități în producția de confecții pe fondul forței de muncă bine calificate și a costurilor competitive, dar și a proximității față de piețele din vest.

Multe branduri din vest începuseră să

producă după anul 2005 în România și erau nevoite să transporte produsele realizate către vopsitorii industriale din Europa, timpul de transport dar și costurile acestuia îngreunând procesul de fabricație, iată deci, câteva din motivele care au condus în urmă 202

„Investițiile proaspăt finalizate reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea succesivă a capacităților de producție.”

Inclusiv în România, compania are clienți printre producători renumiți precum Secuiana, Mexton, Tanex și mulți alții.

Odată cu creşterea numărului de clienţi s-a ajuns la nevoia de a avea mai mult spaţiu şi o organizare mai bună a fluxului tehnologic. Aşa încât în primăvara acestui an, managerul TBW a luat decizia de a muta fabrica într-o nouă locaţie. “Investițiile proaspăt finalizate reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea succesivă a capacităților de producție, o recunoaștere a competitivității și performanțelor angajaților noștri, precum și a excelentei colaborări cu clienţii noştrii”, ne-a declarat Gigi Anghel, director general al TBW.

Fabrica din Braşov, inaugurată în 2008, a fost relocată în perioada iunie-august a acestui an într-o clădire nouă, situată în „Parcul Industrial Electroprecizia” din municipiul Săcele.

Cei 4.000 mp de spații industriale și de birouri reprezintă o suprafață cu 100% mai mare decât cea ocupată anterior de unitatea de producție.

Odată cu această extindere, activitatea de producție a fost dezvoltată pentru a include și o noua secție de vopsitorie, dar și o nouă unitate de spălare. Totodată s-au urmărit și eficientizarea consumului energetic dar și soluții de protejare a mediului.

Astfel, pierderile de energie sunt reduse, iar controlul iluminatului este modular, în funcție de zonă și de disponibilitatea luminii naturale, fabrica fiind prevăzută cu luminatoare naturale, toate acestea aducând beneficii considerabile din punctul de vedere al consumului energetic. În noua fabrică din Strada Parcului nr.

18 din Săcele, atenţia companiei se îndreaptă acum spre oferirea de servicii care adaugă valoare prin creativitate şi tehnologii speciale produselor textile.

TBW oferă servicii de spălare ce cuprind metode multiple de spălări uşoare precum emolieri, tratamente cu enzime, mergând până la spălări grele, complexe: stonewash şi super stone bleach. “Executăm vopsiri la cererea clientului cu coloranţi direcţi, reactivi sau cu pigmenţi, şi reuşim să obţinem efecte de vopsire vintage, batik dye, pigment looking, top dye. De curând TBW a implementat tratamente noi folosind tehnicile: slush dye, slush bleach şi random bleach. De asemenea, oferim şi efecte speciale obţinute prin utilizarea celor mai inovative şi la modă tehnici, dar şi prin operaţiuni manuale de scraping, sandblast, rupturi, calabroni, spray rezină, spray colorant, Buffy 3D. Avem servicii conexe, printre care amintesc, mai ales, sistemul de transport door-to-door, care îi scuteşte pe clienţii noştri de grija aducerii şi returnării mărfii”, a precizat directorul general TBW, domnul Gigi Anghel.

Important de reţinut este faptul că TBW reuşeşte să fie flexibilă şi că este capabilă să asigure în egală măsură şi comenzi mai mici, cu grad ridicat de complexitate, iar acesta este un avantaj

Strategia TBW priveşte: n Respectarea cerinţelor clienţilor şi îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor; n Reducerea numărului de neconformităţi în cadrul proceselor; n Reducerea costurilor în cadrul proceselor; n Utilizarea unor tehnici de finisare moderne cu tendinţe mari spre procese ce au la bază utilizarea materialelor şi a materiilor prime ecologice; n Promptitudine la livrare; n Monitorizarea clientului prin key account dedicat; n Asigurarea suportului tehnic. competiţional important. Bazându-se pe dorinţa de a oferi consumatorului final un produs care să satisfacă toate cerinţele de calitate exprimate de cumpărător, TBW colaborează cu firma INTERTEK ROMÂNIA SRL, la cererea multor clienți ai companiei, pentru efectuarea testelor de rezistență la lumină a vopselelor, rezistență la spălare, rezistență la frecare umedă şi uscată, în urma cărora sunt apreciate vopsirea și spălarea.

Eficienţa sistemului de management este recunoscută prin acreditarea ISO 9001, certificată de către Lloyd’s Register (România). Eforturile susţinute în vederea implementării Sistemul de Management al Mediului au fost răsplătite prin certificarea ISO 14001. În 2015 Textile Blue Wash a avut o cifră de afaceri de peste 2,5 milioane, prognoza companiei pentru anul 2016 este de 3 milioane de euro. Urmare a relocării într-un spațiu mai mare şi a celor peste 130 de angajați ai companiei la care se adaugă investițiile în utilaje noi din ultimul an, toate acestea au dus la creșterea capacității de producție, astfel încât compania poate face față unor noi provocări în materie de spălare, vopsire și aplicare de efecte speciale.

203

Textile Blue Wash Srl

Strada Parcului nr 18, Săcele, Jud. Brașov Tel: +40 268 336 804 Fax: +40 268 336 807 Email: office@tbw.ro Web: www.tbw.ro

Print digital pe suport textil Imprimare serigrafica si broderie, efecte speciale

204

Finisaj confecČ›ii textile, spălare, vopsire, efecte speciale, serviciu logistic.

205

Suntem prezenti in domeniul productiei de materiale publicitare de aproximativ 20 de ani, fiind printre primele firme de profil infiintate in anii ’90. Obiectul nostru principal de activitate il reprezinta serigrafia si imprimarile serigrafice. Profesionalismul si calitatea muncii ne-au impus pe piata, astfel ca, din punct de vedere al indomeniul dimensiunii afaceriide al portofoliului, ne situam acum Suntem prezenti domeniulproductiei productiei publicitare Suntem prezenti in desimateriale materiale publicitare de aproximativ ani,fiind fiind printre printre firme dede profil intre primele 10primele firme de profil din tara. de aproximativ 2020 dede ani, primele firme profil

Executăm: SERIGRAFIE TAMPOGRAFIE Executăm: Executăm: PRINT DIRECT SERIGRAFIE TRANSFER TERMIC SERIGRAFIE TAMPOGRAFIE TAMPOGRAFIE CUTTER PLOTTER PRINT DIRECT PRINT DIRECT GRAVARE TRANSFER TERMIC TRANSFER TERMIC CUTTER PLOTTER MECANICA CUTTER PLOTTER GRAVARE SI LASER GRAVARE MECANICA SITE SERIGRAFICE MECANICA SI LASER

infiintate in anii ’90.Obiectul Obiectulnostru nostru principal il il infiintate in anii ’90. principaldedeactivitate activitate reprezinta serigrafia imprimarile serigrafice. serigrafice. Profesionalismul reprezinta serigrafia si siimprimarile Profesionalismul si calitatea muncii ne-au impus pe piata, astfel ca, din punct de si calitatea muncii ne-au impus pe piata, astfel ca, din punct de vedere al dimensiuniiafacerii afaceriisisial al portofoliului, portofoliului, nenesituam acum vedere al dimensiunii situam acum intre primele10 10firme firme de de profil intre primele profildin dintara. tara.

Caţiva dintre clienţii noştrii mulţumiţi:

Caţivadintre dintreclienţii clienţii noştrii noştrii mulţumiţi: Caţiva mulţumiţi:

SISITE LASER SERIGRAFICE SITE SERIGRAFICE

Str. Păsărani, nr. 23 sector 2,

Str. Păsărani, nr. 23 sector 2, Bucureşti Str. Păsărani, 23Bucureşti sector 2, 425 ; Tel:nr.+40 212 411 Tel: +40 212 411 425 ; Bucureşti Tel/Fax: +40 214138 1385252 Tel: +40 Tel/Fax: 212 411+40 425214 ; Mobil: 0722 513456 456 Mobil: 072252 513 Tel/Fax: +40 214 138 E-mail: office@gipsi.ro office@gipsi.ro Mobil:E-mail: 0722 513 456 Web:www.gipsi.ro www.gipsi.ro Web: E-mail: office@gipsi.ro

Web: www.gipsi.ro

IMPRIMĂRI SERIGRAFICE PE: IMPRIMĂRI PE: IMPRIMĂRI SERIGRAFICE PE: ORICE TRICOURI, ŞEPCI, BANNERE, GENŢI,SERIGRAFICE STEAGURI, CONFECŢII, TRICOURI, ŞEPCI, BANNERE, GENŢI, STEAGURI, ORICE CONFECŢII, OBIECTE PROMOŢIONALE TRICOURI, ŞEPCI, BANNERE, GENŢI, STEAGURI, ORICE CONFECŢII, (pixuri, brichete, scrumiere, brelocuri, pahare, ceasuri, mape, agende, calendare, etc.)

OBIECTE PROMOŢIONALE OBIECTE PROMOŢIONALE (pixuri, brichete, scrumiere, brelocuri, pahare, pahare, ceasuri, ceasuri, mape, agende, etc.) (pixuri, brichete, scrumiere, brelocuri, mape,calendare, agende, calendare, etc.)

206

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 5

încălțăminte, marochinărie, confecții piele și blană

prin

Nicoly Store

Proartimar 207

F

d n a r b n u l i b a t r o conf

abrica este localizată în Dumbrăvița, lângă Timișoara, în apropierea Bulevardului Petofi Sandor și se desfășoară pe o suprafață pe 3,9 hectare din care spațiile de depozitare ocupă 5.000 metri pătrați și în care lucrează 240 de angajați. Acționarul majoritar al companiei este Bonis Spa –BBC din Italia. În doar câţiva ani de la înființare Bit Bontimes a reuşit să se impună în preferinţele românilor şi ale consumatorilor din ţările est-europene ca una din mărcile care fac onoare industriei autohtone de încălţăminte.

Principalele caracteristici ale brandului sunt calitatea, rezistenţa şi praticabilitatea. Astfel, modelele Bit Bontimes sunt confecţionate din piele naturală sau piele întoarsă şi au un design modern, realizat în Italia. Pantofii prezintă diverse sisteme de închidere (șiret, scai) pentru a asigura o mai bună fixare pe picior şi, indiferent de materialele folosite , materia primă este made in Italy de foarte bună calitate (de regulă, piele pentru fețe şi cauciuc pentru talpă). Pantofii sunt concepuţi în linii robuste pentru a spori senzaţia de stabilitate şi siguranţă în mers. Bit Bontimes oferă, astfel, modele de pantofi foarte versatili, care se pot purta atât la serviciu cât şi la cumpărături, la ieşirile în aer liber sau la distracţiile cu prietenii. O altă caracteristică a încălţămintei Bit Bontimes este raportul calitate-preţ foarte bun. Preţurile la care se cumpără pantofii şi ghetele brandului sunt cuprinse între 99 şi 300 de lei, acest lucru ajutând foarte mult la creşterea popularităţii brandului mai ales în rândul tinerilor.

Bit Bontimes fiecare an adaugă la propria colecție modele noi de încălţăminte, păstrându-şi totuşi modelele clasice care s-au impus pe piaţă şi au ajuns să aibă clienţi fideli. Interesante sunt şi tehnologiile de ultimă oră folosite de Bontimes pentru tălpile încălţămintei sale. Astfel, brandul utilizează numai produsele a trei companii italiene recunoscute mondial pentru inovaţiile lor şi care oferă purtătorului un

Bit Bontimes, unul dintre cele mai mari branduri de încălţăminte casual din România, înfiinţat în 1994, produce pantofi şi ghete pentru femei şi pentru bărbaţi la preţuri accesibile.

produs finit modern și calitativ la un preț accesibil, dar şi siguranţă. În fiecare an, compania Bontimes s-a clasat pe locurile fruntașe în topul companiilor din județul Timiș şi se poate mândri cu colaborările pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului cu branduri renumite precum: Tommy Hilfiger, Guess, Puma etc. Puțini sunt cei care știu că încălțămintea cântăreței britanice Rihanna pentru brandul Puma se realizează la compania timișoreană Bit Bontimes. Artista pop/ hip-hop a fost numită în funcţia de director de creaţie al grupului Puma, un gigant în industria producătorilor de echipamente sportive. Ea a lucrat intens în ultimul timp cu designerii brandului pentru a crea o colecţie speci-

ală de pantofi ce se realizează la fabrica Bit-Bontimes. Și vedete din Romania sunt atașate de brandul timișorean, Aurelian Temișan este un împătimit al brandului Bit, și nu numai el. Politica de vânzare promovată de Bontimes este de tip en-gros.

Vânzarea și testarea produselor pe piața internă se realizează prin intermediul distribuitorilor care sunt în permanent contact cu clienții finali. Aceștia își exprimă părerile și cerințele lor cu privire la produsele realizate. Brandul Bit reprezintă 2% din întreaga piață de încălțăminte casual din România iar pentru viitor, compania BONTIMES își propune mărirea capacității de producție și extinderea spațiilor de depozitare.

Bit Bontimes srl Str. Gramma II, nr. 1,307160, Dumbrăvița, Timiș, Romania Tel : +4 0256 214 011, +4 0256 214 012 . Fax : +4 0256 214 010 Email: sales@bontimes.ro, www.bontimes.ro 208

209

www.palarii-blanuri.ro

210

211

Proar Produse marochinărie

212

timar

213

Proartimar Produse marochinărie

Producător articole diverse de marochinărie din piele naturală, superioară și piele sintetică

420035, Bistrita, P-ta Morii nr. 6, Sc. B, Et. 3, Ap. 22, Tel/Fax: 0040 263-211 400 Cornel Banyai - administrator - Mobil: 0040 744 626 440 e-mail: proartimar@businesstexin.ro

215

S.C. GP & COMPANY S.A., produce sub brandul GUBAN încălțăminte de damă executată în proporție de 70% manual, din piele naturală, cu un design inovator și un calapod extrem de comod.

B-dul Eroilor de la Tisa nr.30-40 300562 Timișoara, România Tel.: +40 256-224 041,Fax: +40 256 224 036,Mobil: +40 755 012 896, E-mail: guban@guban.ro Website: www.guban.ro 216

Componente pentru încălțăminte REINFORCING Tapes

Double-sided Tapes

interlinings

PU LININGS

laser technology

precut

Stay Tapes

reflective materials

Producător de haine din piele și blană

synthetic linings

tear rezistant Tapes

GERALI Pielconf S.R.L., Str. Teilor, Nr. 11A, Sebiș, ARAD Tel.: +40 257-310-871; Tel. croitorie: +40 744.938.173, Tel. tăbăcărie: +40 744.781.151 Email: contact@gerali.ro, www.gerali.ro

unslippery

Str. Simion Barnuţiu Nr.12A, Timişoara Tel: 0256.289.748; Fax: 0256.289.751 Kompoint_tm@yahoo.com

(founded 1992)

Produse din piele și imitație de piele Îmbrăcăminte, blană naturală Încalțăminte și căciuli

Arpel Trade SRL

Prod Com Vidra

Strada Sebeșului, nr.12, Brăila 810313, România Tel: +40 374 035 071;Mobil: +40 749 242 951 E-mail: contact@arpel.ro; Web: www.arpel.ro Alessandra B

Gheorghe Lazăr, Nr.2, Oraștie, jud. Hunedoara Tel:+40 254.247.051, Mobil: +40 740.190.230 +40 787.660.859 E-mail: vidraprodcom@gmail.com, FB:@prodcomvidra

217

ACUM ȘI ÎN BUCUREȘTI

CALAPOADE FIORETTI

barbati, femei, copii w Proiectare si dezvoltare serie calapoade pentru barbati, femei, copii w Sisteme computerizate avansate CAD-CAM w Realizare manuala de prototipuri cu modificari partiale si structurale w Productie calapoade polietilena de inalta calitate w Proiectare si dezvoltare personalizata, in functie de cerintele clientului

w Proiectare si dezvoltare serie calapoade pentru barbati, femei, copii w Realizare manuala de prototipuri cu modificari partiale si structurale w Proiectare si dezvoltare personalizata, in functie de cerintele clientului

Formicio Fioretti s.r.l.

Moşnita Noua nr. 323, Hala nr. 1, Timis, România Tel.: +40 256 393 419; Fax: +40 256 393 493 E-mail: contact@fioretti.ro Web: www.fioretti.ro; www.fioretti.it

Adela Mod Srl Str.Vasile Lucaciu, Nr.82-84, Sector 3, Bucureşti Tel./Fax: +4 021.326.63.11 Mobil: +40 723.640.207 E-mail: adela_mod@yahoo.com Producţie articole de marochinărie, serii mici, unicate şi reparaţii.

Str. Veseliei Nr. 5 A, sector 5 Bucuresti Mobil: +40 730.591.310 E-mail: dan_dutulescu@yahoo.com

SINCO SCM Str. Exercițiu bloc D17- parter Loc. Pitești jud. Argeș Tel. +40.248.212.328 Fax. +.40.248.212.328 E-mail : sincopitesti@yahoo.com Confecționează încălțăminte din piele pentru femei și bărbați, la comandă și serie mică.

Maricel prod com Str. Calea Șerban Vodă nr. 41, Bucureşti Tel./Fax: +4 031.425.55.98 Mobil: +40 730.567.922; 744.567.922 E-mail: office@incaltamintedelux.ro Web: www.incaltamintedelux.ro Producător de încălțăminte din piele pentru femei și bărbați. Execută la comandă și serii scurte.

www.incaltamintedelux.ro 218

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 6

Lectra

Utilaje Č™i echipamente pentru industria textile- pielărie

219 100 95

220

221

a lansat

Modaris® V8

Modaris® V8 asigură comunicarea de date digitale valoroase despre lanțurile de aprovizionare complexe datorită unui cadru de schimb de fișiere de ultimă generație

L

ectra, liderul mondial al soluțiilor integrate dedicate industriilor care folosesc stofe, piele, materiale textile și materiale compozite, a lansat în luna octombrie sistemul Modaris® V8 pentru a facilita colaborarea în sprijinul procesului de dezvoltare de produse în industria modei și pentru a elibera creativitatea.

Modaris, cea mai larg utilizată soluție de prototipare și gradare pe plan mondial 2D/3D, a fost adoptată de cele mai cunoscute branduri din industria modei și îmbrăcămintei. Confruntați cu complexitatea unui proces vast de creare de produse – și cu presiunea constantă pentru ca produse noi, de înaltă calitate să ajungă repede pe piață –industria de profil dispune acum de o soluție modernizată pentru a face față acestor provocări grație celei mai recente versiuni Modaris.

Prin ameliorarea proceselor de avizare a produselor și schimburile de fișiere digitale, Modaris V8 grăbește procesul

de creație, accelerează Avantajele evidente ofeeșantionarea și facilirite de ultima versiune a Modaris V8 include positează munca în echipă bilitatea de a crea și ajusta – activități care sunt toate din ce în ce mai necesaprodusele mai ușor pentru re deoarece echipele de obținerea mai rapidă a avidezvoltare de produs luzelor; o mai rapidă aplicare crează arareori sub același la scară industrială a tipareacoperiș. lor și pentru facilitarea pro“Datorită Modaris V8, cesului de asamblare și timpul de finalizare a poziționarea și gradarea Céline Choussy Bedouet, poziționării dantelei a logo-urilor și elementelor responsabil Marketing scăzut la jumătate. De grafice în 2D și 3D simultan. și Comunicare Lectra asemenea, comunicarea Dispunând de mai mult de cu partenerii noștri și cu propriile noas- 300 tipuri de țesături în biblioteca sa ontre fabrici s-a îmbunătățit semnificativ,” line și de manechine Alvanon® standard afirmă Céline Nonat, senior patternma- sau customizate 3D, Modaris V8 face ca ker la Casa de creație Chantal Thomass activitatea de eșantionare să fie chiar și – Chantelle Group. Producătorul francez mai rapidă. Utilizatorii pot acum să-și perde lenjerie Chantelle Group este client sonalizeze propriul mediu pentru o mai al Lectra de peste 25 ani și a adoptat mare productivitate și un confort sporit. soluțiile Lectra de dezvoltare de produs, Datorită unor link-uri și note inteligente, design și producție peste tot în lume. ajustarea tiparelor pentru trecerea în Tot mai mulți producători preiau producție este acum mai ușoară și mai activitățile de prototipare și de dez- sigură. voltare de produse destinate bran- Însă, ceea ce este și mai important, durilor și retailerilor, în plus față de Modaris V8 asigură un schimb armoniserviciile de gradare, industrializarea os de date de calitate pe tot parcursul tiparelor și procesarea comenzilor de lanțului de aprovizionare. În lumea moproducție. Brandurile și retailerii externa- dei de astăzi este necesară o coordonalizează din ce în ce mai mult creația de re strânsă pentru a respecta termenele tipare pe baza specificațiilor de produs strânse și pentru a pune rapid pe piață –inițiind pur și simplu procesul de pro- produse de înaltă calitate. totipare, oferind feed-back furnizorilor și “Modaris este de decenii o soluție etaacordând avizele cruciale. lon în industria modei. Prin această nouă versiune clienții noști, aflați pe tot parcursul ecossitemului de dezvoltare de produs, vor beneficia de posibilitatea de a gestiona un proces colaborativ de ultimă generație, asigurând coerența datelor, calitatea produsului finit și în fine, un timp mai scurt de punere pe piață,” subliniază, Céline Choussy Bedouet responsabilul de Marketing și Comunicare al Lectra.

Pentru informații suplimentare, accesați www.lectra.com, sau contactați sucursala Lectra din Romania, Strada Avram Iancu nr. 32, Cluj Napoca, Telefon : 0264 593 268, email : lectra.ro@lectra.com.

222

Lectra in Fashion

Designed by Marie-Anais Dumoux

Expertise and leading-edge technology to develop business growth.

where fashion & technology meet

www.lectrafashionblog.com @LectraFashion LectraFashionNetwork www.facebook.com/LectraOfficial

223

lectra.com

lansează prima platformă de e-commerce, pentru utilaje, piese de schimb și accesorii garanţie realizat de tehnicienii companiei, şcolarizaţi periodic în Germania; -instalaţii de abur industrial, vacuum şi aer comprimat; -instalaţii complexe pentru sisteme de umidificare şi ventilaţie aer în hale industriale şi birouri.

-seminarii gratuite susţinute cu specialişti ai firmelor partenere.

Scopul principal al grupului de firme este optimizarea, eficientizarea şi rezolvarea problemelor clienţilor în producţie, cu ajutorul tehnologiei furnizate de partenerii externi. Preocuparea şi orientarea permanentă a companiei către nevoile clientiilor a generat şi ideea dezvoltării primei platforme ecommerce online din domeniu.

Astfel, compania anunţă lansarea oficială a magazinului online, de unde clienţii pot comanda toată o gama de produse pe care comercializează.

C

ompania a implementat împreună cu clienţii şi partenerii numeroase proiecte complexe de investiţii în sisteme, utilaje şi echipamente pentru industria textilă, de confecţii, automotive, mobila tapiţată, textile tehnice, pielărie şi marochinărie, încălţăminte şi alte industrii conexe.

Clienţii companiei beneficiază astfel de utilaje, piese de schimb şi accesorii pentru întregul proces tehnologic începând cu: -sisteme CAD, -plottere industriale, -echipamente şi maşini pentru sala de croit, -maşini de termoculat şi laminat,

-utilaje şi maşini pentru călcat interfazic şi final, -maşini de ambalat; sisteme de transport manuale şi automatizate pentru depozite şi logistică; -echipamente de pulverizat, vopsit, aplicarea adezivilor şi a altor componente chimice pentru orice tip de suprafaţă, cabine de vopsit, - maşini de prelucrarea pieilor naturale – tăbăcire, egalizare şi rectificare transversală (paraj), -sisteme de umidificare şi ventilaţie aer,

Şi finalizând cu: -servicii de consultanţă tehnică şi de investiţii, -service în timpul şi după perioada de 224

„Lansarea platformei de vânzări online și totodată comunicarea multi-channel sunt unele dintre principalele obiective de business ale companiei pentru viitorul apropiat. Magazinul online va fi pus la dispoziţia clienţilor în primele luni ale anului 2017, în acest moment încă mai lucrăm la arhitectura platformei.

Odată lansată, oferim posibilitatea tuturor clienților noștri să beneficieze de ofertarea și livrarea produselor în timp real. Vrem să facem totul mai simplu!”, declară Radu Selzer Stanică, Director General al grupului

Navigând pe platforma online clientii vor gasi peste 400.000 de articole din diverse categorii cum ar fi: Conectori l Fitting-uri cu filet l Cuple rapide l Furtune/Țevi/ Coliere l Robineți/Armături l Regulatoare aer/Manometre l Ventile l Cilindri/Amortizoare l Scule/Unelte l Consumabile Industriale

l Cuțite l Echipament de măsurare l Instrumente pentru tăiat l MarcareAccesorii

l Fiare de călcat l Accesorii fier călcat l Capitonaje l Agenți curățare/Accesorii l Clești/cleme/mânecar l Piese de schimb/instalații l Termocolat/ laminat

l Accesorii Fortuna l Butuci ștanță

l In Tubulatură l Pulverizare directă l Udimificare izotermă/Cu aburi

l Cabine l Pistoale Automate l Pistoale Manuale l Rezervoare și Agitatoare

Pentru informatii tehnice sau comerciale, puteti contacta compania Calea Dumbrăvii 147, Sibiu, Tel.: + 40 269 252110,Fax.: + 40 269 254885, 225 Mobil: + 40 736 369999, E-mail: office@texco.ro, Web: www.texco.ro

Magazin online 226

www.allstitch.ro

Contact

sc all stitch srl Punct de lucru: B-dul București nr. 76, Focșani, Vrancea 0753.195.610 E-mail: office@allstitch.ro www.allstitch.ro

227

OFFICE

SHOW ROOM

Piața Alba Iulia nr 8 sector 3 București tel/fax: 021 326 35 40/41/42 mobil: 0722 236 805 e-mail: office@iletrade.ro

Str Dealul Tugulea nr 77 sector 6 București tel/fax: 021 326 35 40/41/42 mobil: 0722 236 805 e-mail: office@iletrade.ro

www.iletrade.ro

www.iletrade.ro o

t e h n o l o g i e

c r e a t ă

p e n t r u

d u m n e a v o a s t r ă

ILE GROUP investiți în calitate

228

Masina industriala de brodat

Happy HCD2-X1501

Aria de brodare: 1200 x 400 mm

Masina industriala de brodat multihead

Happy HCR2-X1504

Aria de brodare: 500 x 450 mm Happy HCH-701 Aria: 290 x 285 mm

Happy HCD2-1501 Aria: 520 x 400 mm

Selimbar - 557260, Str. Mihai Viteazu, 324, Jud. Sibiu Tel: 0369 401 086; Mobil: 0720 546 470 ofďŹ ce@decusut.ro; ofďŹ ce@brothercom.ro www.decusut.ro www.masinicusutbrodat.ro 229

Mașini de cusut industriale piese și consumabile

Importator direct

Distribuitor Unic si Exclusiv al Sistemului de Masura si Control al Productiei “ASIS”

Avantaje:

Masina liniara full automata

Hand-Stitch J-785

Cheita electronica

Uberdek cu taiere

Butoniera electronica

Butoniera grea electronica

Microzig-zag electronic

Masina cusut in arie

Masina cusut ascuns

Masina shirring

Masina long arm

Triploc direct drive

Masina termosaldat

Masina coloana cu 2 ace

Masina cu brat

- Informatii precise in timp real - Identificarea si rezolvarea blocajelor de productie - Organizeaza si optimizeaza procesul de productie - Reducerea timpilor de productie - Controlul Calitatii - Performanta per angajat - Devotamentul si productivitatea fiecarui angajat - Baza de date cu istoria fiecarui produs lucrat

Beneficii dupa implementare: - Cresterea productivitatii cu minim 26% - Cresterea timpului efectiv de lucru cu 48% - Precizie maxima a timpului de livrare

Masina big-bag

Bandzic cu perna aer

Detector de ace rupte

Reliant sr-900

Masina batut capse

Kuris lama verticala

Manechin pentru calcat

Generator aburi

Masa de calcat

Presa de calcat

Splaiul Unirii 160, sector 4, București Tel./Fax: +40 21.25.55.666; Mobil:+40 722.156.550, +40 722.524.014 E-mail: office@seniortex.ro, comenzi@seniortex.ro, Web: www.seniortex.ro 230

231

232

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro www.industriamodei.ro

CAPitolul 7

comerț, servicii, evenimente

Două târguri 2 1într-unul singur în

28.02-03.03.2017, RIN GRAND HOTEL www.nextseason.ro

PRODUCĂTOR CĂPTUŞ

- matlasată prin lipire ultra - matlasată cu aţă - simplă la rolă

EltraLogis

®

233

Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; 0 Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; 0

234

28.02-03.03.2017, RIN GRAND HOTEL

21 în

www.nextseason.ro

Două târguri într-unul singur

&

235

236

Detaliile

fac diferența!

Destinații principale pentru marfă în grupaj: Spania - B arcelona, Zaragoza, Castellon de la Plana, Madrid, La Coruña Portugalia - Porto Franța - Paris, Lille, Aix -en -Provence, Lyon Italia - Torino, Milano, Firenze

EltraLogis Str. DN 65B, Nr. 471, Albota, Argeș Tel.: +40 372.752.598 Fax: +40 372.871.471 E-mail: office@eltralogis.com Web: eltralogis.com

237

®

Andravisage Pentru Andravisage parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales în baza faptului că oferă condiţii rentabile de colaborare adoptând politica win-win. Suntem în continuă dezvoltare a rețelei de magazine partenere.

Andravisage

Strada Dragoş Vodă Nr. 31, Bârlad. Jud. Vaslui, Tel.: 0335 410 482, Fax: 0235 410 807, Mobil: 0744 541 990, E-mail: andravisage@yahoo.com, office@andravisage.ro, 238 Web: www.andravisage.ro

Address 1: Drumul ĂŽntre Tarlale 160-174, sector 3, 032982 Bucuresti, Address 2: Str. Augustin Bunea, nr.1, 400170 Cluj-Napoca Tel.: 021.255.55.02/03/04, E-mail: office@maralogistics.ro, cluj@maralogistics.ro 239

Comercializăm toată gama de confecţii textile damă și bărbaţi 100% Brand-uri Româneşti

Yrena magic Prosper Plaza, Calea 13 septembrie nr. 221-225, Sector 5, București Tel.: +40 721.520.510 E-mail: yrenamagic@gmail.com, confectii.Yrena

Str. Primăverii Bl.PM1, parter, Str. Ecaterina Teodoroiu, Bl. V21, parter, Slatina, Jud.Olt Tel./Fax: +40 249.415.144; Mobil: +40 722.338.946 E-mail: gimar_lux@yahoo.com

Comercializează confecții casual, articole fitness și tricotaje

Totul într-un singur loc!

Oferim spații pentru prezentare și desfacere (peste 4.000 mp) pentru producători și importatori NU ezitați să vizitați magazinul online

www.telena.ro

Vă stăm la dispoziție 24/7

Comerț en gros și en detail cu: ◗ îmbrăcăminte, încălțăminte ◗ lenjerie ◗ amenajări interioare ◗ electrice, menaj, sanitare ◗ articole pescuit, camping.

240

Strada Isascei nr. 39, Tulcea, Tel./Fax: +40 240.534.051; Mobil: 0722.579.414; E-mail: office@telena.ro.

Telena s-a extins și în Galați, P-ța Centrală intrarea dinspre Movila și în strada Brăilei nr. 137 și Bl. C4C3

gahlert textile românia srl Str. Şelimbărului nr. 107 Cisnădie, jud. Sibiu Tel./Fax: +40 269 562 872 Mobil: +40 744 562 872 Persoană de contact: Mioara Krech - director E-mail: mioarakrech@gmail.com producerea de ŢesĂturi matlasate pentru: confecţii, articole sportive, marochinărie saltele şi tapiţerii, decoraţiuni interioare şi articole tehnice. servicii de matlasare

Denisa Do Srl Timişoara, Bd. Republicii nr. 2 - Magazin Materna Tel.: + 40 256.491.895 Fax: +40 256.246.231 Mobil:+40 744.478.815 E-mail:dorinamaterna@yahoo.com Comercializăm toată gama de: y Încălţăminte din piele naturală y textile de casă pentru interior (perdele, draperii, lenjerii de pat) y ţesături fine pentru rochii de ocazie y dantelă

Societate Cooperativa Colortex P-ţa Huniade Nr. 3, Et. 3, Timişoara, Jud.Timiş Tel: + 40 256.436.016 Fax: + 40 256.487.829 Mobil: + 40 722.621.421 E-mail: colortexcoop@yahoo.com Colortex pune la dispoziţie servicii profesionale de spălat, curăţat chimic şi vopsit îmbrăcăminte din piele. Reparaţii şi confecţii din blană. roducție confecții textile pentru bărbați, femei și copii.

241

Centrumag Eleganta Srl Bd.Republicii Nr. 1 Loc.Timişoara, Judeţ Timiş Tel/Fax: +40 256.491.891 Mobil: +40 723.154.966 E-mail: magazineleganta@yahoo.com Vreţi să vă îmbrăcaţi in pas cu moda? Vizitaţi magazinul nostru din Timişoara unde puteţi găsi cele mai noi colecţii, de damă cât şi de bărbaţi, ale producătorilor români. Vă aşteptăm cu drag!

Index companii editia 21 Denumire companie

Localitate

Județ

Pagina

B

218

EMIL GILL STYILE-SENTIERRI

SATU MARE

B

236

ENTERPRISES&CO

VN

226

EPAU NOVA ROM ETIQUETAS MONTLLO

BUCUREȘTI

B

188

96

EUROCONF DISTIBUTION GROUP- PAOLO ROSSI

SIBIU

SB

144

CL

168

EUROTEX COMPANY

36

198

TARGU FRUMOS

IS

VS

BRĂILA

BR

217

EXPRESIV

SATU MARE

SM

151

ARTA MESERIASILOR SCM

PITESTI

AG

199

FOREVER 21

BUCUREȘTI

B

68

ATELIERELE ILBAH

BUCUREȘTI

B

128

FORMFIT DESIGN

TIMISOARA

TM

167

AVERY DENNISON

BUCUREȘTI

B

189

FORMIFICIO FIORETTI

MOSNITA NOUA

TM

218

AVETEX

BRAȘOV

B

177

G.P.&COMPANY- GUBAN

TIMIȘOARA

TM

216

BELMAR IMPEX

ROSIORI DE VEDE

TR

200

GAHLERT

CISNĂDIE

SB

241

BEST STYLE ACCESORII

CLUJNAPOCA

CJ

186

GAMA

SIBIU

SB

18, 139, 152

BIT BONTIMES

DUMBRĂVIȚA

TM

208

GERALI PIELCONF

SEBIȘ

AR

217

BOSTON

TIMIȘOARA

TM

190

GIMAR LUX

SLATINA

OT

240

BRO ROM BUCUREȘTI

BUCUREȘTI

B

227

GINETTE FASHION

TIMIȘOARA

TM

160

BRO ROM SIBIU

SIBIU

SB

229

GIPSI IMPEX

BUCUREȘTI

B

206

CAREMIL

ROMAN

NT

194

GLAMOUR FUR

BUCUREȘTI

B

216

CAUCCI

OTOPENI

IF

65, 148

GOLD YARNS TEXTILE

BICAZ

NT

172

CENTRUMAG ELEGANTA

TIMISOARA

TM

241

GOOD STYLE

CEHU SILVANIEI

SJ

220

CLUSTER RTxC

BUCUREȘTI

B

193

GRANIT IMPEX- MR. BIG

BRĂDEȘTI

HR

165

COLLIERS INTERNATIONAL

BUCUREȘTI

B

74

ILE TRADE COMPANY

BUCURESTI

B

228

COLORTEX SOCIETATE COOPERATIVA

TIMISOARA

TM

241

ILTEX

CALARASI

CL

200

INFORMATIA ZILEI

SATU MARE

SM

234

COMPACT RB

BUCUREȘTI

B

197

BUCUREȘTI

B

124

CONDRA

OLTENITA

INSTITUTUL DE MODĂSALOMEIA TRUȚĂ

CONDUR BY ALEXANDRU

BUCUREȘTI

INTERCOLOR

TIMISOARA

TM

205

CONFECTIA SCM

CRAIOVA

DJ

200

ADELA MOD PRODUCTION

BUCUREȘTI

AEROQ

BUCUREȘTI

ALL STITCH MASINI INDUSTRIALE

FOCȘANI

ANDRAVISAGE

BARLAD

VS

154, 238

ANDREEA BUGA

BUCUREȘTI

B

ANDREEATEX

CALARASI

ANDRINA-IRINA SHE

HUSI

ARPEL- ALEXANDRA B.

Denumire companie

Localitate

Județ

Pagina

SM

156

BRAILA

BR

200

GIURGIU

GR

190

CL

166

B

49, 215

PLOIESTI

PH

196

INTERNOTEX STYLE GROUP

CONFEX COLLECTION

BOTOȘANI

BT

142

IRIDOR STYLE

168

BUCUREȘTI

B

130

PIATRA NEAMT

NT

CREATIVO CYBER SMART DEFENCE

BUCUREȘTI

B

6

IRINA SCHROTTER

IASI

IS

100

DANICO- STRINDBERG

TOPLIȚA

HR

162

JATEX

BOTOSANI

BT

199

DANTEX

SATU MARE

SM

176

DARI TEHNOLOGIES

ORADEA

BH

244

DAVCO

BUCUREȘTI

B

164

DAVO STAR IMPEX

BUCURESTI

B

200

DENISA DO

TIMISOARA

TM

241

DIANA FLORE

CLUJNAPOCA

CJ

98

DIASIM STYLE

SATU MARE

SM

150

DRAGO DISTRIBUTION

GIARMATA

TM

174

ELTRA LOGIS

PITESTI

AG

237

EMIDALE INTERNATIONAL IMPEX

BUCUREȘTI

B

181

242

KASIOVA COM

CRAIOVA

DJ

166

KOLDTEX-CASA MODA

ALBEȘTI

MS

80

KOLDTEX-VENTI

ALBEȘTI

MS

76

KOMPOINT

TIMISOARA

TM

217

LABELON ROMANIA

BUCUREȘTI

B

174

LANIDOR

BUCUREȘTI

B

69

LASZLO NAGY

CLUJNAPOCA

CJ

122

LECTRA DEUTSCHLAND SRL ISMANING SUCURSALA CLUJ

CLUJNAPOCA

CJ

222

LEONARD COLLECTION

TIMIȘOARA

TM

34

Denumire companie

Localitate

Denumire companie

Localitate

Județ

Pagina

CL

200

IASI

IS

240

SATU MARE

SM

167

SECUIANA

TÂRGU SECUIESC

CV

140

SENIOR TEX

BUCUREȘTI

B

230

Județ

Pagina

LILIANA TUROIUZESTREA

BUCUREȘTI

B

106

ROX TEXTILE

ALEXANDRU ODOBESCU

LINZENBOLD

SATU MARE

SM

199

RUTILLI ADOLFO

SM

198

SABIN&CO- ZADA BOUTIQUE

LIRA TEX

SATU MARE

MABOTEX IMPEX

BUCUREȘTI

B

182

MALEO

BUZAU

BZ

197

MARA LOGISTICS QUALITY

PANTELIMON

IF

239

SINCO SCM

PITESTI

AG

218

MARICEL PROD COM

BUCUREȘTI

B

218

SMIRODAVA

ROMAN

NT

195

MB CONF

BUZAU

BZ

200

SO CONF

ȘELIMBĂR

SB

166

MIGAMI COM

FOCSANI

VN

232

SP LABEL

TIMISOARA

TM

189

MILBRO TEXTILE

PANTELIMON

IF

199

MINET CONF

RAMNICU VALCEA

VL

196, 239

SPENCER

SATU MARE

SM

44, 117

STEF JIV PROD

BUCUREȘTI

B

210

MIORITA

SIBIU

SB

176

STIL MEDIA

CRAIOVA

DJ

206

MIRELA BUCOVICEANMOLECULE F

BUCUREȘTI

B

60

STILOSPORT

BUCUREȘTI

B

153

TELENA

TULCEA

TL

240

MODA LUX

MĂCIN

TL

200

TESSILGRAF RO

MAVRODIN

TR

188

MODA SARGUINTA SCMMODAS

RAMNICU VALCEA

VL

158

TEX LINE

TIMISOARA

TM

176

MONS MEDIUS INVESTMENT

BUCUREȘTI

B

22, 231

TEXCO

SIBIU

SB

224

TEXMOD LINE

SATU MARE

SM

200

NEXT SEASON

BUCUREȘTI

B

235

BV

BUCUREȘTI

B

218

TEXTILE BLUE WASHTBW

SĂCELE

NICOLY STORE

C 4, 95, 202

NORADA-SEROUSSI

ODORHEIU SECUIESC

HR

C3, 73, 136,138

TOTAL MEDIA

BUCUREȘTI

B

204, 232

TRANSILANA

GHIMBAV

BV

173

NORBERTO FASHION

SATU MARE

SM

146

TRICOMARK

SATU MARE

SM

167

NOVEL DESIGN INTERNATIONAL

BUCUREȘTI

B

206

TRICOSPORT

BUCUREȘTI

B

198

PARANGUL SCM

TARGU JIU

GJ

192

TUMIK IMPEX

SALONTA

BH

176

PASH TEXTILVERTRIEB UND EINZELHANDEL

GERMANIA

UMERASE SER-VIZ

CÂMPINA

PH

184

VALCONF

OREAVU

BZ

195

FOCȘANI

VN

168

175

PASMATEX

TIMISOARA

TM

187

VERONA MODE

PEDRINI NASTIMPEX

BĂICOI

PH

183

VESTIFICINA

BRAȘOV

BV

37, 180

BARLAD

VS

161

PIT YES FASHION

SATU MARE

SM

164

VIADA

PRIMO-SERVICE

CRISTURU SECUIESC

HR

204

VITRINA BY LAURA MIU

BUCUREȘTI

B

54

VLANEX PROD/ R.I.R. ACCESORII

RAMNICU VALCEA

VL

190

WKS ROMANIA

TALMACIU

SB

205

YKK ROMANIA

BUFTEA

IF

C 2, 1, 175

YRENA MAGIC

BUCUREȘTI

B

240

ZSOLT POPA -ASYLUM

SATU MARE

SM

108

PROARTIMAR

BISTRITA

BN

212, 214

PROCOSFIN COMPFanyLux

TIMISOARA

TM

159

PROD COM VIDRA

ORĂȘTIE

HD

217

PROFIROM PRODUCTIE

BUCUREȘTI

B

190

PRYM FASHION ROMANIA

BUCUREȘTI

B

C 1, 31, 93, 178

RAD PRINT

TIMISOARA

TM

188

RASITAL-RIZZOLI

SIBIU

SB

5

RFTB

BUCUREȘTI

B

235

RIFIL

SAVINESTI

NT

170

ROMANIAN TRADE GARMENTS

CÂMPINA

PH

199

www.industriamodei.ro

www.rftb.ro

www.businesstexin.ro businesstexin 243

2 ra

e ţie e or an 24 d ar c în i g n sto an tuită di

g re ra

CA20FL

Liv

w Aveți implementată o politică de prevenire și combatere a consumului de alcool la locul de muncă??! w Când ați efectuat ultimul test de alcoolemie? w Vă prezentăm instrumente de calitate cu care puteți afla simplu și rapid dacă angajații dvs. consumă sau nu alcool la locul de muncă.

ca20f

fiole alcooltest

bac 100 CA20FS Importator exclusiv în România: DARI Tehnologies SRL, Oradea, str. G. Călinescu nr. 5, bl. AN45/40 Tel./Fax: +40 259.476.526, Mobil: +40 740.018.180, +40 732.018.180

E-mail: office@daritehnologies.ro; mark X

mercury

facebook.com/Alcooltest

Echipamente profesionale pentru depistarea alcoolemiei w w w . a l c o v i s o r . r o

w w w. d a r i t e h n o l o g i e s . r o

Următoarea ediţie a catalogului Businesstexin este programată să apară în luna Mai 2017. Companiile care doresc spaţii publicitare trebuie să contracteze până la data de 15 Aprilie 2017. Machetele sau materialele necesare realizării reclamelor pot fi trimise până la data de 25 Aprilie 2017.

Toate companiile care contractatează spații de promovare în catalogul Businesstexin ediția nr. 21, vor beneficia de promovare gratuită atât pe www.businesstexin.ro cât și pe portalul www.industriamodei.ro

Tarife publicitate Businesstexin ediția 22 (Mai 2017 ) Spaţiu

Dimensiune (mm)

1 Pag. advertorial + 1 pag. reclamă (spread) 410x275 1Pagină reclamă 205X255 1 Pag. Advertorial 205x255 1/2 Pag. advertorial +1/2 pag. reclamă 210X275 1/2 Pagină reclamă 205X127 1/2 Pagina advertorial 210x127 1/4 Pagină reclamă 92,5X127 Listing mare (cu foto) 80X113 Listing mic 64X93 Siglă capitol Siglă parteneri Banner site 120X60 pixeli Inscriere companie site Businesstexin.ro 6 luni Inscriere companie site Businesstexin.ro 12 luni Inscriere companie site industriamodei.ro 6 luni

Rate card* 1145 Euro 745 Euro 645 Euro 745 Euro 425 Euro 375 Euro 285 Euro 145 Euro 100 Euro 95 Euro 195 Euro 295 Euro 45 Euro 75 Euro 0 Euro **

* Prețurile acoperă costurile de promovare pentru o perioada de 6 luni. ** Doar pentru clienții businesstexin.ro Tarifele nu conțin TVA.

2 ediţii în 2017: Mai și Noiembrie 244

www.tbw.ro

We emphasize your idea y washing y dyeing y special effects y logistics y