Businesstexin web ed 20 (mai 2016) romanian fashion industry magazine final by Lucian Diaconu

BUSINESS S E D I S T R I B U I E G R AT U I T

NUMĂRUL 20/2016

C ATA LO G U L I N D U S T R I I LO R MO D E I

Moda încotro? Statul român îngroapă firmele românești și le susține pe cele străine Producătorii români nu ies din „tiparele“ pe care le cunosc Accentul trebuie mutat de la cantitate la calitate STEPHAN PELGER

Colecția „Orient Express”

INOVAȚIE

A apărut încalțămintea inteligentă comandată de pe telefonul mobil ANALIZĂ

Salariile din confecții, printre cele mai mici din industrie INTERVIU

Lucian Broscățean: un designer poate să ridice sau să distrugă un brand

Destinații principale pentru marfă în grupaj: Spania - Barcelona, Zaragoza, Castellon de la Plana, Madrid, La Coruña Portugalia - Porto Franța - Paris, Lille, Aix -en -Provence, Lyon Italia - Torino, Milano, Firenze

Eltra Logis Detaliile

fac diferența!

Str. DN 65B, Nr. 471, Albota, Argeș Tel.: +40 372.752.598 Fax: +40 372.871.471 E-mail: office@eltralogis.com Web: eltralogis.com

YKK premiază

tinerii designeri talentați Studentul orădean, Ioan Cercea, pentru al doilea an consecutiv s-a clasat pe podium, anul acesta însă, a câștigat chiar marele premiu!

n data de 17 mai, cel mai mare producător mondial de fermoare, YKK, a decernat , în cadrul Inside Fashion Gala, în prezenţa a peste 150 de invitaţi din fashion, design, industria uşoară şi presă, premiile aferente încheierii ” Inside Fashion Competition”, concurs dedicat studenților din anii I și II, de la Facultățile de Design, Artă Decorativă şi Textile din România. Plecând de la filozofia prosperității generale, reflectată în cei peste 75 de ani de experiență, YKK vede în fiecare tânăr talentat un nou brand de succes în lumea modei. Tema competiției din acest an (aflată la a treia ediţie), Costumul de Samurai, a fost propusă pentru a permite studenților o abordare îndrăzneață a esteticii echilibrate şi perpetue a vestimentaţiei

Eveniment

de la facultăţile de profil din ţară, cei 16 finaliști au transformat în produse vestimentare absolut superbe schițele cu care au intrat în finala competiției și au japoneze, reprezentată de ţinuta celor convins juriul internațional cu viziunea mai nobili luptători ai lumii. lor, arta execuției și utilizarea fermoareCu ajutorul profesorilor coordonatori lor într-o manieră creativă în compoziţia

costumului de samurai. Preşedintele juriului a fost Kei Kagami, artistul nipon celebru în lumea designului conceptual de accesorii, totodată ambasador mondial al YKK. Din juriu au mai făcut parte: Andreea Badala, designer român, Bernard Cheere, Director General Artifex Focşani, Domnica Mărgescu, Fashion Director revista ELLE şi Raul Poruțiu, Director General YKK România.

Câştigătorii premiilor Inside Fashion Competition 2016 sunt:

Premiul I – Ioan Cercea, creaţie “UnI.C.” – Facultatea de Arte Oradea Premiul II – Gabriel Constantin Gorun, creaţie “Kitsune” – Universitatea de Artă şi Design Timişoara Premiul III – Ioana Irina Vasiliu, creaţie “Femele war” – Universitatea “George Enescu” Iaşi Premiul Publicului – Ioan Cercea, creaţie “UnI.C.” – Facultatea de Arte Oradea Câştigătorul de anul acest, studentul Ioan CERCEA -anul II, Arte Decorative facultatea Oradea, şi-a realizat lucrarea denumită UnI.C., în proporţie de 90%

din fermoare, sub îndrumarea d-nei lect. Univ. Dr. Olimpia URDEA. Din 49 de schiţe trimise, cea a lui Ionuţ Cercea a fost selectată între cele 16 finaliste, care au şi trebuit transpuse în creaţii cu ajutorul fermoarelor YKK. Juriul Inside Fashion Gala l-a desemnat pe studentul orădean drept câştigătorul premiului întâi al competiţiei, el primind şi premiul publicului pentru cea mai bună creaţie. De altfel, la ediţia de anul trecut Ionuţ a urcat pe treapta a treia a podiumului şi a fost şi atunci preferatul publicului, fiind votat inclusiv de reprezentatul Businesstexin invitat fiind la eveniment. Premiul cel mare trimite câştigătorul premiului întâi la ”Première Vision Paris”, unul dintre cele mai mari târguri de modă şi textile din lume, iar ceilalți doi câștigători vor putea utiliza produsele YKK în valoare de 500 euro, 250 euro, respectiv 150 euro, în noile lor proiecte. În plus, 4 finalişti (premianţii şi Alexandru Manuel Pop de la UAD Cluj-Napoca) au fost selectaţi de Juriu pentru a beneficia de câte un stagiu de practică la Artifex Focşani, într-un ambient cu standarde profesionale de cel mai înalt nivel din industria confecţiilor din Europa, sub atentă coordonare a domnului Bernard Cheere, Director Artifex Focşani. Concursul se va desfăşura şi anul viitor, Raul Porutiu declarând pentru Businesstexin: “Îmi doresc ca în anii următori să implicăm cât mai mulţi studenţi şi să transformăm acest eveniment într-unul de referinţă regională, să facilităm participarea studenţilor facultăţilor de profil din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova etc. Încercăm să venim în sprijinul studenţilor provocându-i în fiecare an cu teme noi şi să le înlesnim stadii de practică în cât mai multe fabrici de producţie. Moda românească are potenţial creativ şi suntem alături de brandurile româneşti, sprijinindu-i prin toate mijloacele pe producătorii români. Atenţia cu care am abordat piaţa românească ne-a adus satisfacţie astfel vânzările de fermoare YKK s-a dublat în ultimii ani.” Astfel, dacă până în urmă cu opt ani brandurile locale reprezentau circa 6% din vânzările YKK, livrările companiei în anul trecut au trecut de 12 procente. 3

Ioan-Cercea, „UnI.C”, Facultatea de Arte Oradea Premiul - I, Premiul-Publicului

Gorun Gabriel „Kitsune”, UAD-TM, Premiu II

Ioana-Irina-Vasiliu, „Femele War” Univ. G. Enescu-Iași, Premiul 3

Eveniment

industrie

www.ykk.ro 5

industrie

editorial

Românii sunt creativi si vor reuși chiar dacă resursele de care dispun sunt limitate

Lucian Diaconu, Director Editorial

„Românii cumpără de pe internet în principal bluze, geci scurte şi jeans de la brandurile cele mai populare. Ei alocă cea mai mare parte din salariul lunar, de 4,2%, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe haine şi încălţăminte“.

riza financiară şi expansiunea agresivă a brandurilor străine au „măturat “piaţa locală de îmbrăcăminte şi încălţăminte, primele capete care au picat fiind cele ale retailerilor români care au ales să intre în insolvenţă. În unele cazuri însă finalul a fost falimentul şi nu restructurarea. House of Art, Leonardo, Tina R, Mondex, Dinasty, Agnes Toma, sunt doar câteva exemple dintre brandurile romaneşti care au eşuat, şi aşa cum am mai spus-o şi în alte dăţi, cred că doi au fost factorii decisivi care au dus la intrarea în insolvenţă a brandurilor româneşti. Primul este preferinţa evidentă a consumatorilor români pentru produsele aduse din afară, care au o imagine mai bună pe piaţa locală. În al doilea rând, putem pune situaţia pe seama lipsei de experienţă a antreprenorilor români de a construi un brand. Antreprenorii romani nu au beneficiat nici de resursele financiare, dar nici de cunoştinţele necesare dezvoltării unui brand care să aibă acoperire europeană. Acum, nu mai trebuie să construieşti unul doar pentru România, pentru că piaţa europeană este puternic integrată, vorbim de o economie globalizată. Trebuie, ca antreprenor, să ştii că vei avea o concurenţă puternică încă de la primii paşi. Sunt sigur însă că antreprenorii nu ar trebui să renunţe după primul eşec, ci trebuie să meargă mai departe cu noi idei de afaceri până când vor reuşi să-şi construiască branduri puternice şi stabile. Producătorii români vor trebui să încerce să “ardă” nişte etape şi să îşi găsească nişa pe care să funcţioneze, să construiască o reţea de distribuţie eficientă, fără compromisuri, să încerce să împartă riscul cu comercianţii, şi să se orienteze şi către zona vânzărilor în mediul online. Există o reticență a producătorilor români de a nu investi în online, căci, cred ei, riscă să îşi deterioreze relaţiile cu magazinele partenere din offline, însă mai cred că odată cu migrarea cumpărătorilor pe online, reţeaua de magazine partenere nu o să mai fie atât de eficientă. Sunt şi producători care își dezvoltă propriile magazine, însă aici sunt necesari bani mulți pentru investiție și să ai multă răbdare. Vedeţi dumneavoastră, mediul online s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi. În total însă, patru din zece români care 6

fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. Un român cheltuie lunar 15 euro pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ. Totuşi, românii alocă cea mai mare parte din salariul lunar, de 4,2%, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe haine şi încălţăminte. Aşadar, brandurile româneşti au unde să crească, însă pentru acest lucru trebuie investiţii în design, materii prime, tehnologie de calitate și în instrumente de marketing – care sunt de multe ori străine companiilor romaneşti. Aş vrea să mai adaug că sunt şi destule firme care nu doresc ca produsele lor să apară în mediul online, ştiţi dumneavoastră de ce! În Businesstexin, ne-am dorit să abordăm toate aceste teme, şi vom face acest lucru la fiecare ediţie, inclusiv cea de faţă, care conține analize ale piețelor şi intervuri deosebit de interesante. În acest moment comunicăm cu dumneavoastră prin două siteuri: www.businesstexin.ro şi www.industriamodei.ro, iar de la 1 iulie vom funcţiona pe o singură platformă (o avem acum în lucru). Pe noua platformă orice designer, producător sau comerciant îşi va găsi informaţiile de care are nevoie! Nu vom neglija nici evenimentul România Fashion Trend &Brands fondat în urmă cu 5 ani şi, deşi a început foarte bine ca un târg strict de contractări, am constatat o scădere a interesului pieţei pentru acest gen de eveniment, lucru ce ne-a făcut să-l regândim, astfel încât din toamna următoare RFTB se va desfăşura sub o nouă formă, mult mai aproape de nevoile actuale ale antreprenorilor din industria modei şi vom avea Expo Conferinţa RFTB! Urmăriţi noutăţile despre acest eveniment pe www.rftb.ro. După cum vedeţi, avem planuri, nu ne lăsăm, evoluţia pieţei nu este tocmai facilă pentru brandurile româneşti, însă în activitatea noastră ne motivează faptul că românii sunt creativi, iar la Businesstexin credem în moda românească și susținem antreprenoriatul în această industrie.

eorman 044 044 1.872 ro@yahoo.com raf.ro

Romanian Textile Concept

Arapey | Tall Films Expanded

Fonts Color

pAsH

c = 23, m = 100, y = 100, k = 19

PRODUCĂTOR CĂPTUŞ

- matlasată prin lipire ultra - matlasată cu aţă STILOSPORT CAUCCI Italia fashion - simplă labrands rolă Importator si distribuitor

O societau care da soa si cul creatii Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; dumneavo ®

Moldova, Dobrogea: Catalin.Chitu@minetconf.ro Fax: 0250733677; Tel: 03504

O SOCIETATE CARE DA SUFLET SI CULOARE CREATIILOR DUMNE

NOVEL DESIGN INT.

S.r.l.

Suntem un producător român important de furnituri pentru industria textilă, prima alegere a multor companii pentru calitatea produselor noastre, varietatea ofertei, promptitudinea şi seriozitatea cu care livrăm, în costuri şi parametri competitivi. Str. Viitorului 195, Sector Bucuresti Șoseaua Chitilei nr. 2, 267, Sector 1, București Tel.: 21 212 07 72, Tel. 021.667.77.610745 / 021.667.77.62 / 021.667.77.63 062 170 noveldesign05@gmail.com Fax. 021.667.77.64 E-mail: office@mabotex.ro, Web: www.mabotex.ro

Index companii editia 20 Localitate

Județ

Pagina

Localitate

Județ

Pagina

ADELA MOD PRODUCTION

Denumire companie

BUCURESTI

177

GINETTE FASHION

TIMISOARA

158

AEROQ

BUCURESTI

198

GLAMOUR FUR

BUCURESTI

183

ALL STITCH MASINI INDUSTRIALE

FOCSANI

C. 3, 192

ANDRAVISAGE

BARLAD

154, 200

ANDREEATEX

CALARASI

163

GRANIT IMPEX- MR. BIG

ANDRINA-IRINA SHE

Denumire companie

GOLDENTEX

BUCURESTI

126

GOOD STYLE

CEHU SILVANIEI

186

BRADESTI

167

HUSI

168

ILE TRADE COMPANY

PITESTI

170

ILTEX

ARTIGLI

BUCURESTI

AVETEX

BRASOV

BESILENT

BUCURESTI

CAUCCI

BUCURESTI

CENTRUMAG ELEGANTA

TIMISOARA

ARTA MESERIASILOR SCM

BUCURESTI

189

CALARASI

170

INFORMATIA ZILEI

SATU MARE

196

134

INTERCOLOR

TIMISOARA

176

IRIDOR STYLE

PIATRA NEAMT

163

JATEX

BOTOSANI

170

195

KASIOVA COM

CRAIOVA

165

CLUSTER RTxC

BUCURESTI

113

KOLDTEX

ALBESTI

COLORTEX SOCIETATE COOPERATIVA

TIMISOARA

203

KOLDTEX- VENTI

ALBESTI

OLTENITA

162

KOMPOINT

TIMISOARA

184

BUCURESTI

183

LABELON ROMANIA

BUCURESTI

139

PLOIESTI

162, 164, 169,202

LARIGA

BUCURESTI

CLUJ-NAPOCA

193

CONFECTII ADACRIS

BUZAU

170

CONFEX COLLECTION

SATU MARE

144

LEONARD COLLECTION

TIMISOARA

157

VASLUI

163

LINZENBOLD

SATU MARE

164

SATU MARE

130

LIZALU

BUCURESTI

ORADEA

204

MABOTEX IMPEX

DAVCO

BUCURESTI

160

DENISA DO

TIMISOARA

203

DIASIM STYLE

SATU MARE

153

DRAGO DISTRIBUTION

GIARMATA

124

ELTRA LOGIS

PITESTI

ELTRA LOGIS SL

SPANIA

C. 2, 1, 199

CONDRA CONDUR BY ALEXANDRU CONFECTIA SCM

DANINA LINE DANTEX DARI TEHNOLOGIES

LECTRA DEUTSCHLAND SRL ISMANING SUCURSALA CLUJ

BUCURESTI

137

MALEO

BUZAU

168

MAN PROTECTION

ARAD

203

PANTELIMON

203

BUCURESTI

128

FOCSANI

194

MILBRO TEXTILE

PANTELIMON

170

MINET CONF

RM. VALCEA

169, 202

SIBIU

130

Măcin

170

MARA LOGISTICS QUALITY MEREDIANA COM MIGAMI COM

MIORITA

EMIDALE INTERNATIONAL IMPEX

BUCURESTI

135

EMIL GILL STYILE-SENTIERRI

SATU MARE

150

BRAILA

170

MODA SARGUINTA SCM-MODAS

RM. VALCEA

161

GIURGIU

142

NICOLY STORE

BUCURESTI

184

CAREI

124

NORADA- SEROUSSI

OD. SECUIESC

BUCURESTI

38, 41, 156

SIBIU

146

SATU MARE

152

FLORENCE TECH

SIBIU

188

FORMFIT DESIGN

TIMISOARA

166

MOSNITA NOUA

184

fotograf robert bratu

bucurești

G&G trading

bucurești

185

ENTERPRISES&CO EPAU NOVA ROM EST VEST ETIQUETAS MONTLLO EUROCONF DISTIBUTION GROUP- PAOLO ROSSI EXPRESIV

FORMIFICIO FIORETTI

moda lux

NORBERTO FASHION

SATU MARE

148

PARANGUL SCM

TARGU JIU

164

PASH TEXTILVERTRIEB UND EINZELHANDEL

GERMANIA

PASMATEX

TIMISOARA

136

BAICOI

138

SATU MARE

197

CRISTURU SECUIESC

176

PEDRINI NASTIMPEX POESIS PRIMO-SERVICE

131

Localitate

Județ

Pagina

Denumire companie

Localitate

Județ

Pagina

PRINTOTECA

BUCURESTI

174

WKS ROMANIA

TALMACIU

175

PROARTIMAR

BISTRITA

180

YKK ROMANIA

BUFTEA

4, 131

PROCOSFIN COMP

TIMISOARA

159

YRENA STYLE

BUCURESTI

201

PROFIROM PRODUCTIE

BUCURESTI

142

TRANSILANA

GHIMBAV

PRYM FASHION ROMANIA

BUCURESTI

C.1, 35, 91, 132

TRICOMARK

SATU MARE

148

TRIROM KNIT

SATU MARE

150

RAD PRINT

TIMISOARA

139

TTC STOFFE

BUCURESTI

RFTB

BUCURESTI

TUMIK IMPEX

SALONTA

102

RIFIL

SAVINESTI

122

UAD

CJ.-NAPOCA

CLUJ-NAPOCA

142

UMERASE SER-VIZ

CAMPINA

112

CAMPINA

168

UNAB

BUCURESTI

SATU MARE

162

UNIVERSITATEA DE VEST

TIMISOARA

AL. ODOBESCU

170

URGENT CURIER

BUCURESTI

190

iași

203

VAS-CO TRICOT

CARACAL

158

SABIN&CO

SATU MARE

166

VESTIFICINA

BRASOV

106

SECUIANA

TG. SECUIESC

SENIOR TEX

BUCURESTI

190

SINCO SCM

PITESTI

184

SORBINO

BUCURESTI

SP LABEL

TIMISOARA

138

SPENCER COLLECTION

SATU MARE

105, 202

STEF JIV PROD

BUCURESTI

178

STILOSPORT

BUCURESTI

160

stil media

craiova

171

TULCEA

201

TESSILGRAF RO

MAVRODIN

139

TEX LINE

TIMISOARA

130

TEXAL FANTAZIA

ODORHEIU SECUIESC

126

texmod line 2000

Satu Mare

170

GIROC

127

BRASOV

C.4, 11, 172

Denumire companie

RIR ACCESORII ROMANIAN TRADE GARMENTS ROMANO STYLE ROX TEXTILE rutilli adolfo

TELENA

TEXTIL POINT TEXTILE BLUE WASH TOTAL MEDIA

BUCURESTI

175, 194

TRANSILANA

GHIMBAV

125

TRICOMARK

SATU MARE

164

TRIROM KNIT

SATU MARE

165

TTC STOFFE

BUCURESTI

129

SALONTA

130

TUMIK IMPEX UMERASE SER-VIZ

CAMPINA

140

BUCURESTI

106

VERONA MODE

FOCSANI

166

VESTIFICINA

SINPETRU

BARLAD

RM. VALCEA

142

UNAB

VIADA VLANEX PROD

VIADA

BARLAD

143

WKS ROMANIA

TALMACIU

193

YRENA STYLE

BUCURESTI

194

ZESTREA BY LILIANA TUROIU

BUCURESTI

NOU!

www.industriamodei.ro

Urmărește detalii despre Expoconferința RFTB din noiembrie 2016 pe

www.rftb.ro

facebook.com/zsolt.popa

BusinesS anuL XI, Ediţia 20 (mai-OCTombrie 2016)

director editorial:

Lucian Diaconu 0755.07.67.40 lucian.diaconu@businesstexin.ro

redactor ȘeF:

Mihaela Maier mihaela.maier@businesstexin.ro

Fashion editor: Dr. Liana Martin

liana.martin@businesstexin.ro redactori:

Cristian Mateescu cristian.mateescu@businesstexin.ro Irina Pană contact@businesstexin.ro

Art-director:

Răzvan Anisoiu dtp@businesstexin.ro

DEPARTAMENT publicitate: Mihuţ Aviana mihut.aviana@businesstexin.ro

director financiar: Maria Diaconu 0755.07.67.41 contact@businesstexin.ro

trafic & IT Manager:

Robert Bălan robert.balan@businesstexin.ro

distribuŢie:

Răzvan Toderaşcu

Sediu: Strada Ionel Perlea nr. 9A, sector 1, Bucureşti Tel.: +40 760.665.246 E-mail: office@businesstexin.ro Web: www.businesstexin.ro © Copyright Business Texin Media SRL

catalog editat de

Business Texin Media SRL ISSN 2286 - 2374

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în acest catalog. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate redacţiei Businesstexin. Responsabilitatea asupra advertorialelor si a reclamelor aparţine în totalitate companiilor respective.

social media Moda încotro �� 14 AnalizĂ Schimburi comerciale UE-28 în 2015 �� 20 Moda feminină italiană 2015-2016 �� 26 Moda masculină, tendințe de piață �� 28 Piața spaniolă a articolelor pentru femei �� 30 Piața globală de încălțăminte �� 32 Sectorul francez de pielărie a crescut cu 11 procente la export �� 34 Comerț online �� 36 Schimburile comerciale pe județe ��110 Italia - haine pentru Juniori 2015-2016 ��114 Profil de industrie ușoară - Bangladesh ��116 Eveniment Inside Fashion, la a treia editie.....................................................................................................2 Concluzii după Fashion Meets Apparel Viena �� 95 Expoziţie de sculptură din lemn preţios parfumat - Spiral Parfum ��100 S-au deschis înscrierile pentru ZAIN Academy ��102 Fashion Night’s Out Satu Mare ��104 Industrie Planuri de dezvoltare a sericiculturii europene �� 24 Eltra Logis o soluție profesională pentru livrarea modei în Europa �� 31 Seroussi îşi dezvoltă linia casual şi se extinde în ţară �� 38 Braiconf la a 66-a aniversare! �� 44 Primul showroom YKK multifuncţional din Europa e acum la Focşani �� 45 De ce industria textilă nu este atractivă pentru tineri? �� 64 Cum fac românii de la Bigotti campanie de imagine �� 82 Integrare prin fuziune la Dr. Bock Industries AG �� 88 Il Passo a deschis prima fabrică de încălţăminte la Bucureşti �� 88 A apărut încălțămintea „inteligentă” comandată de pe telefonul mobil �� 89 Aurora SA, fabrica de încălţăminte din Târgu Frumos a trecut pe AeRo �� 90 Secuiana dă un semnal realist �� 92 Casa Regală Britanică se îmbracă și de la Arad �� 94 Salariile din confecții, printre cele mai mici din industrie ��118 Probleme pentru industria ușoară rusească la început de an ��120 COMERT Brandurile de lux „curtează” piaţa de modă din România �� 78 Piaţa românească de modă este una foarte matură, cred reprezentanţii LC Waikiki �� 84 Casa Radio București, un proiect care se lasă așteptat �� 86 interviu by Designers, magazin online �� 42 Lucian Broscățean: Un designer poate să ridice sau să distrugă un business �� 48 Calina Langa: Îmi place să cred că hainele ascund povești! �� 54 Silvia Aştilean Busuioc: Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă �� 58 Iulian Crăciun: Viitorul îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu �� 62 Sara Wechsler: Avem de cîştigat un „război”: cel cu inovarea şi calitatea ��108 MODĂ Designerul Stephan Pelger şi-a lansat noua colecţie Orient Express” în faţa Trenului Regal �� 46 Designerul de încălțăminte Mihaela Glăvan şi-a lansat, în premieră, colecția de primăvară vară în trei orașe din țară �� 48 Stil și eleganță marca Alexandru Ciucu �� 67 Moda business a femeilor de carieră �� 69 „Zestrea” Lilianei Ţuroiu revine acasă �� 70 Inovaţii la Burberry: Mai puţine prezentări, mai multe vânzări �� 72 Gânduri despre lux cu Srdjan Kovacevic �� 80 „Roxi Color”, începutul unei poveşti de succes în moda tinerilor �� 96 Costumul de film și moda �� 97 8 Martie - Puțini știu că ziua de 8 martie este strâns legată de industria confecțiilor. �� 98 Colecția „ROMANIAN WINGS” a studenților anului II Modă- UNAB ��106

Index capitole ediţia 20

1) MATERII PRIME & ACCESORII ��121 2) CONFECTII TEXTILE SI TRICOTAJE ��143 3) VOPSIRE, IMPRIMARE SI FINISARE TEXTILE ��171 4) INCALTAMINTE, MAROCHINARIE, CONFECTII PIELE SI BLANA ��177 5) UTILAJE PENTRU INDUSTRIA TEXTILE-PIELARIE ��185 6) COMERT SI SERVICII ��195

www.industriamodei.ro

www.businesstexin.ro

www.rftb.ro

www.tbw.ro

We emphasize your idea y washing y dyeing y special effects y logistics y 11

Sub semnul

I E D O M Liana Martin

Ne-am născut sub semnul modei, spunem noi toţi cei care îndrăgim acest domeniu. Îi simţim pulsul şi îi urmăm chemarea lună după lună şi an după an. Suntem o zodie creativă care se supune schimbării permanente, de aceea venim mereu cu noi şi noi direcţii.

oda anului 2016 trăieşte vremuri interesante din toate punctele de vedere. Tendinţele aproape că s-au anulat, nimeni nu mai ţine cont de ele. A rămas pe baricade doar ideea că putem să purtăm orice, orice din ceea ce ne stă bine, indiferent de colecţia ori anul lansării. Sezoanele şi intersezoanele sunt ameninţate de noţiunea de seasonless, designerii preferând să nu se mai lase înlănţuiţi de presiunea termenelor acestora. Unii pleacă de tot mărturisind că nu mai fac faţă acestei presiunii, alţii renunţă la liniile de haute couture, iar alţii sunt puşi pe liber pur şi simplu. Cifrele de afaceri ale anului trecut arată şi ele o direcţie interesantă. Fast fashionul este într-o creştere semnificativă sub semnul unei fashion democratizări totale, marile branduri de pe piaţa de lux au început însă să piardă teren. De aceea se anunţă schimbarea de tactică exact acolo unde specificitatea modei era cel mai bine definită – lucrul în avans. Nume ca Tom Ford ori Burberry aleg astfel să îşi scoată la vânzare în magazine şi online colecţiile imediat după prezentare, reducând perioada de aşteptare pentru public. Asemenea experienţe au loc şi la noi încă de acum câteva sezoane, în nordul ţării, la Baia Mare şi Satu Mare, unde designerii locali au ales să îşi prezinte colecţiile de sezon direct clienţilor care le pot achiziţiona imediat după show. În rest, moda trăieşte în agonia târgurilor minuscule, de toate felurile si formele, în

care designerii îşi aduc la vânzare creaţiile direct către consumator, străbătând ţara de la un capăt la altul, sub giruri de vedete, cu colecţiile luate şi reluate la vânzare, în speranţa epuizării unui stoc care altfel îi poate arunca într-un prea rapid blocaj şi faliment. Suntem în continuare fragili într-o modă mult prea fragilă. Între timp, marii producătorii de lohn realizează în al 13-lea ceas că brandul propriu este singurul care aduce o plus valoare salvatoare, dar că fără un sprijin coerent de la stat cu greu pot răzbate în această piaţă atât de dur concurenţială. Branduri consacrate româneşti cresc pe seama colaborării cu designeri profesionişti. Alţii simt nevoia schimbării în sfârşit şi la nivel de imagine. Încep să apară cursuri într-un învăţământ alternativ care aduc verigile lipsă ale modei româneşti – managementul, comunicare&PR, marketing online – Zain Academy la Cluj-Napoca. Moda este (în) schimbare, fără discuţie. Iar noul val de succes al filmului românesc aduce şi el o schimbare la nivelul relaţiei modă-film. Vedetele încep să apeleze la consilierii de imagine, producătorii şi designerii apelează la vedete într-un sistem de endorsement după modelul occidental. Zona filmului şi a teatrului este şi o zonă inspiraţională pentru designeri. Încă nu avem personaje de referinţă ca în cinematografia internaţională, dar începem să privim cu alţi ochi acest domeniu. Am realizat 13

o serie de interviuri care să vă aducă opiniile şi realizările câtorva nume din moda românească. Un interviu cu designerul şi pedagogul Călina Langa, implicată total, feminin și colorat, în lumea modei și a teatrului deopotrivă, într-o minunată simbioză. Un alt interviu cu designerul şi stilistul Silvia Aştilean-Busuioc care ne dezvăluie din culisele relaţiei modă-film. Căteva date şi realizări noi ale designerului Lucian Broscăţean pentru brandul Irina Schrotter cu o ilustrare inclusiv a zonei de inspiraţie –cinematografia internaţională şi a modului de lucru al unui profesionist obişnuit al podiumurilor internaţionale. Dar şi un material realizat cu Iulian Crăciun de la Expresiv Satu Mare, un brand cu 25 de ani de experienţă pe piaţa modei masculine româneşti care simte nevoia implicării statului într-un mod relevant şi susţinut, resimţire acută de altfel pentru orice brand românesc din domeniu.

modĂ

moda încotro O dezbatere despre viitorul modei românești

„Este moda românească «de circ»? Consumul este în scădere, oamenii nu prea mai cumpără modă românească, nimeni nu mai are curaj să se apuce de o afacere în modă în ziua de azi! Moda este în cădere liberă in România. Anul acesta şi anul viitor sunt foarte grei pentru afaceri în general, dar pentru modă în special!”

am aşa sună o provocare lansată pe reţelele de socializare de Lucian Diaconu, CEO al Businesstexin, prin care încerca să facă o paralelă între un eveniment de modă ce s-a desfășurat la Circul de Stat Globus și situația actuală a industriei modei românești. Subtitlurile aparțin redacției „Businesstexin”.

De ce această provocare?

Semnale de alarmă sunt trase pe mai toate canalele posibile. Apar schimbări de direcţie, se închid firme, branduri, linii. Site-uri internaţionale se reconfigurează, se unesc. De curând am asistat la dispariţia site-ului style.com, cel care a marcat începuturile vieţii majorităţii celor care activează în domeniu, o parte a acestuia a devenit vogue runway, iar vechiul URL a fost transformat in site de shopping. Mai mult, discuţii interesante sunt lansate pe site-urile de specialitate precum BOF – Business of Fashion, privitoare la viitorul modei, la viitorul celor care studiaza designul vestimentar şi îşi imaginează viaţa ca un şir frumos de evenimente de modă în care ei sunt distribuiţi în rolul principal. BOF lansează chiar întrebarea dacă nu cumva şcolile de modă au ajuns să vândă visuri deşarte celor care le calcă pragul în căutarea unei cariere în designul vestimentar. Calculele lor arată că mai puţin de 10 % din aceşti absolvenţi se regăsesc în posturi pentru care s-au pregătit, majoritatea activând în industrii adiacente sau chiar în alte industrii decât cele ale

Social media

modei. Situaţia nu este deloc mai promiţătoare nici în învăţământul românesc si aici procentul celor care îşi găsesc un loc de muncă este unul îngrijorător de mic. De fapt, specialiştii constată acum, în cel de-al doilea deceniu al mileniului, că moda se apropie de o nouă etapă, una în care se schimbă paradigmele, iar accentul va trece din zona consumismului în zona durabilităţii. Va fi calitate versus cantitate, va fi unicat prin tradiţional sau ultra tehnologie, versus serie. Evident că un asemenea subiect ofertant nu a rămas nediscutat pe reţelele de socializare pe care a fost lansat, de aceea am dorit să vă aducem părerile celor care s-au implicat în discuţie, ca un altfel de interviu cu specialişti şi oameni din domeniu. (O mică menţiune, necesară, discuţia a fost una publică, nu pe un grup privat, de aceea ne-am permis să reproducem fragmentele care se menţin pe subiect. La final am dat link-ul de pe BOF.)

Statul român „îngroapă” firmele românești și le susține pe cele străine

Laura Diana Popa: Sute de firme românești se închid an de an, nu pentru că au un management prost, ci pentru că le îngroapă statul... stat care ar fi trebuit sa le susțină! Cum le îngroapă? Cu atâtea taxe, de nici nu sunt sigură că știu să le enumăr; cu TVA la facturare, în condițiile în care termenele de plată depășesc și 90 de zile uneori, asta dacă ai noroc și plata chiar se efectuează; cu zeci de tiruri care trec granița 14

zilnic, încărcate cu marfă fără acte, făcută din toate resturile Asiei, care sunt de unică folosință, pentru că, după prima spălare, nici de cârpe nu sunt bune, că și acolo iți trebuie bumbac... (...) As putea scrie ore întregi despre tot ce e în neregulă în țara asta, dar nu știu dacă are rost! Au mai scris și alții și nu s-a schimbat nimic! Avem în continuare un stat care dă din coadă când vede firme străine, le acordă subvenții de milioane de euro, le creează toate condițiile, poate, poate investesc la noi și creează locuri de muncă... Pentru că noi ne-am închis toate fabricile și am deschis malluri și hipermarket-uri, de am ajuns sclavii Europei! Un stat care dă din coadă în fața străinilor, dar nu face nimic pentru a-i susține pe ai lui, e un stat care îngroapă industria! Nu doar moda, ci absolut toată industria! Ciprian Crăciun: Nu cred ca a ajuns moda romaneasca de circ. Inainte de toate aș intreba care modă? Abia de câțiva ani au început să se dezvolte aceste cuvinte “ moda romanească”. Așa cum am mai discutat de atatea ori, Lucian Diaconu, noi nu mai avem nici o industrie adevarată și nici un sistem al modei foarte bine închegat. Parerea mea este că industria va apune, iar moda este în crestere. Intr-adevar atat anul acesta cat si anul viitor vor fi grei, dar parcă ne-am obisnuit. Și DA consumul de produse vestimentare românești, statistic, este în scădere, deoarece statul (prin legile sale) ne-a “ajutat” să ajun-

gem cu prețurile produselor autohtone aproape de prețurile produselor de “brand” din afara țării și aici nu pentru că managerii firmelor de confecții au profit mai mare și pentru că statul ne obligă la plata mai multor taxe și impozite.

Producătorii români nu ies din „tiparele” pe care le cunosc

Molecule F: Lucian, stii că am venit la RFTB și am discutat cu mai mulți producători. Am experientă de aproape 10 ani în industria textilă, în calitate de producător. Cunosc in detaliu ce se întâmplă de la alegerea aței până la cum se face prețul sau cum trebuie construit un brand. Din pacate dânșii nu vor să iasă din tiparul în care au funcționat inainte. Nu doresc să se adapteze noilor cerințe de piață. Nici măcar nu vor să asculte, să înteleagă noile lor nevoi. Le-am explicat fiecăruia in parte ce ar trebui să facă, din punctul meu de vedere, pentru a exista în piața asta. Fără schimbare, fără adaptare la cerere, nici o industrie nu va funcționa. Iar despre designerii romani, iti pot da câteva nume care se descurcă bine mersi la export, dar fac treabă bună și în țară. Nu au sute de angajați, câte 10-20 fiecare, poate 50. Dar e business-ul lor și funcționează. Ovidiu Stan: Ne îmbătăm cu aceeași apă rece... se consumă/cumpără modă românească, ce nu se consumă/cumpară sunt produsele cu aer optzecist, prăfuit și bătrânicios la care producătorii

români nu vor să renunțe nici în ruptul capului, de parcă au niște obloane pe ochi și nu văd ce se întâmplă în jurul lor, cum și înspre ce evoluează moda. NU este statul de vină că producătorii români de țesături/confecții/tricotaje/încălțăminte/marochinarie nu au învățat încă!!! că nu pot fi competitivi (cu aceleași modele de acum 5-10-15 ani) intr-o piată care este într-o continuă schimbare. Poate ar fi cazul ca întrun final să înțeleagă că au nevoie de o echipă închegată, formată din specialiști: designer, tiparist, modelist, inginer textilist, specialist in marketing/comunicare/ branding. Și mai ales au nevoie de produse calitative din punctul de vedere. al materiei prime, finisajelor, furniturilor, garniturilor, formei, liniei. Dar este mult mai simplu să se lamenteze decât să faca ceva; în fond pentru a te lamenta nu este nevoie să depui niciun efort!!!

Învățământul de profil nu pregătește manageri în domeniu

Liana Martin: Eu consider că această discuție este mai mult decât binevenită. În sfârşit ajung pe o platformă comună cele două părţi, cea industrială cu cea artistică. Aşa cum spune şi Mirela Bucovicean, la RFTB am încercat cu toţii să lansăm o comunicare între cele două segmente, dar din păcate nu s-a prea reuşit. Toţi aveţi dreptate, doar că lucrurile trebuie aduse la un numitor comun. Există probleme mari şi nu are sens să ne ascundem după degete cum că totul e frumos. Producătorii au mare 15

Design

fashion e g a w e n vintage

dreptate când spun că statul nu îi ajută, pentru că exact aşa şi este. În ţările cu tradiţie există o legislaţie care protejează producătorul intern, un sistem funcţional susţinut puternic de stat prin diferite mecanisme. La noi acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, taxele şi impozitele îngroapă producătorul intern, iar cel extern este favorizat prin diferite facilităţi fiscale. Pe de altă parte, avem o problemă majoră, cea pe care Ovidiu Stan nu a menţionat-o, principală: sistemul de învăţământ nu pregăteşte specialiştii menţionaţi dar, în special, nu pregăteşte manageri în domeniu. Moda este un domeniu aparte care funcţionează după alte reguli. Este o industrie făcută de artişti şi are nevoie de ambele laturi. În toate şcolile de profil din lume se pregătesc manageri în modă, la noi nu. Cei care “nu vor să se adapteze” cum spuneţi voi, de fapt NU ŞTIU să se adapteze. În marea lor majoritate aceştia sunt de fapt foşti ingineri, maiştri, croitori, tipariști care şi-au deschis după `89 propriile afaceri cu cunoştinţele dintr-un sistem vechi, centralizat, din care ei nu aveau habar decât de o mică parte, iar în noile afaceri nu au reuşit să reconstituie întreg lanţul de funcţionare. La ora actuală aceştia fac lohn şi realmente nu ştiu să producă întrun sistem concurenţial. Nu ştiu efectiv să lucreze cu o echipă de creaţie. Nu ştiu să se integreze într-un sistem internaţional. Designerii - manageri de succes de care spune Mirela sunt puţini, pentru că nu ai cum să le ceri unor artişti să aibă

Social media

şi aptitudini manageriale. Iar investitori în domeniu, la noi, sunt cam inexistenţi. Ce e de făcut? Practic, noi ne aflăm întrun stadiu în care era modă acum un secol - stadiul croitoriilor de lux care în timp s-au transformat în branduri. Din păcate noi nu avem un secol la dispoziţie să ajungem din urmă un sistem, dar pentru că suntem creativi, flexibili, uşor adaptabili, avem toate şansele să o luăm pe scurtătură şi să ajungem direct în stadiul actual care, la nivel internaţional, deja este într-o etapă de schimbare. O dovadă că se poate este exact Molecule F, prima afacere online în segmentul de lux al modei. Şi aici Mirela are mare dreptate când asociază imaginea modei cu imaginea performanţei în lumea acrobaţiei. Direcţia modei nu mai este una dictată de consumul cantitativ, ci una dictată de un consum conştient, calitativ. Avem nevoie de performanţă, de creativitate, de inovaţie în fiecare fibră a acestui sitem. Şi nu mă îndoiesc că acest lucru se va contura într-un viitor apropiat. Ovidiu Stan: Aveţi perfectă dreptate Liana Martin, statul nu îi prea ajută, dar pe de altă parte statul nu este de vină că producătorii nu au produse competitive în piaţă. Aş avea de menţionat că specialişti (ingineri) în tricotaje, confecţii, marochinărie se formează şi există, dar nu îi caută nimeni... iar apoi designeri, aici avem aceeaşi eternă problemă: încă din facultate sunt învăţaţi că ei sunt artişti, nu sunt pregatiți ca adevăraţi specialişti în design, poate cel mult desenatori. Nu au nici cea mai mică legătură cu fabricile cum ar fi normal şi firesc. Liana Martin: Statul este de vină pentru că nu adaptează sistemul de învăţământ (de stat!!!) la cerinţele pieţei. De aici pornim. Nimeni nu s-a născut învăţat. Iar aceşti producători au dovedit în 25 de ani că nu sunt în stare să înveţe singuri. De aceea e nevoie de această verigă. Ovidiu Stan: Nu ştiu cum este pe partea de design, dar pe cea industrială există specializări în inginerie textilă

Agnes Toma

care sunt perfect adaptate cerinţelor din piaţa muncii: tehnologia tricotajelor şi confecţiilor, design-ul produselor din piele şi înlocuitori, inginerie economică industrială, design-ul produselor textile (toate acestea pe partea de licenţă) şi dezvoltări în proiectarea produselor de încălţăminte şi marochinărie, tehnologii avansate de tricotare, asigurarea calităţii în domeniul textile-pielarie, proiectarea şi modelarea îmbrăcămintei, sisteme inovative de producţie în confecţii (la nivel de master)... specialişti în inginerie textilă există şi se formează, dar cineva trebuie să îi şi caute. De ce nu îi recrutează producătorii încă din timpul facultăţii din anii III-IV să investească în viitorii specialişti? Veriga lipsă din industria modei românești: manageri, marketing, comunicare Liana Martin: Nu la aceşti specialişti fac eu referire. E nevoie de manageri, de marketing, comunicare. Asta e veriga lipsă. Din punct de vedere tehnic producătorii romani sunt extrem de bine dotaţi, de aceea se şi face producţie performantă, dar în sistem lohn. Pentru branduri proprii, pentru a face modă românească este nevoie de altceva. Pentru a putea performa la nivel calitativ este nevoie de oameni care să cunoască modul de funcţionare a acestui sistem, e nevoie de oameni care ştiu să lucreze cu o echipă de creaţie, care ştiu ce să ceară unei echipe de creaţie. Uite, Ovidiu, să îţi dau un exemplu. În cadrul RFTB am adus faţă în fata producătorii cu unităţile de învăţământ superior. Ştii cât au interacţionat? Spre zero. Una dintre firme a făcut totuşi un pas, şi-a ales designer. Rezultatul? Unul total nesatisfăcător. De ce? pentru simplul motiv ca managerul nu cunoaşte cerinţele pieţei actuale, deci nu a ştiut ce să ceară acestui designer. Mai mult, nu a ştiut cum să îşi aleagă acel designer. Aceşti oameni nu ştiu să îşi comunice dorinţele, pentru că ei nu au cunoştinţe de specialitate decât pe partea tehnică.

Exact din acest motiv se pregătesc manageri, oameni de marketing şi comunicare într-o instituţie de specialitate şi nu într-una obişnuită. Managementul, marketingul şi comunicarea în modă se fac într-un mod diferit decât în instituţiile de profil general. Ovidiu Stan: Exact la asta mă gândeam: de ce nu se întâlnesc față în față producătorii şi cei din învăţământul superior? Liana Martin: S-au întâlnit, dar nu au ştiut să interacţioneze. Să îţi mai dau un exemplu din cealaltă parte. Un designer a reuşit performanţa să bage în faliment o firmă în doar 8 luni. De ce? Pentru că acel designer nu era unul cu pregătire în design vestimentar, era doar cu o pregătire artistică, deci insuficient. Ovidiu Stan: Dar poate dacă sunt ajutaţi, îndrumaţi poate rezultatul ar fi altfel. De exemplu să zicem că fabrica X îşi alege designer pe Y şi legătura, comunicarea dintre cele două părţi să fie cineva din exterior dar cu cunoştinţe... nu credeţi că poate situaţia ar fi alta? Liana Martin: În modă lucrurile funcţionale se întâlnesc la jumătatea drumului. Accentul nu trebuie pus nici pe partea tehnică, nici pe partea artistică. Trebuie menţinut un echilibru. Aici e secretul. Exact asta am făcut în exemplul pe care ţi l-am dat. În 6 luni am repus firma respectivă pe picioare. Ovidiu Stan: Corect, cele două părţi trebuie să se completeze perfect, omogen.

Designul vestimentar se învață în atelier!

Maurice Munteanu: Îmi cer scuze că intervin. Dar am fost taguit. Pe cale de consecinţă, asum că se dorea să am şi eu o poziţie, oarecare. Nu ştiu exact care-i treaba cu falimentul. Dar ştiu exact care-i treaba cu designul vestimentar. Liana, foarte puţini dintre oamenii care termina design vestimentar ajung să facă performanţă. Văd asta mult mai des la oameni care nu au o pregătire în

Sergiu Chihaia

Liana Martin

Maurice Munteanu

domeniu. Treaba asta cu şcolile şi ce te învaţă ele mă agita destul de tare! Ca idee, de-abia de câţiva ani au fost înfiinţate secţii în cadrul unor universităţi internaţionale, unde se mai ‘’preda’’ şi stilism. Asta e o meserie pe care nu o înveţi în şcoală. Altfel, cei mai mari actori nu au terminat actorie, cei mai mari scriitori nu au terminat litere etc. Gaultier e analfabet, tot ca idee. Şi asta nu l-a împiedicat să fie genial! Ovidiu Stan: Exact.... şcolile îţi dau o bază, pe care tu hotărăşti dacă şi cât construieşti, dacă vrei să faci performanță sau să rămâi la nivel de amator. Adevărata meserie se învaţă în atelier, fabrică.... dar în condiţiile în care studenţii de la design nici nu doresc să audă de aşa ceva, personal am auzit de nenumărate ori “eu sunt designer, artist”.... toţi se visează mari creatori de parcă fabricile nu ar avea nevoie de designeri. Liana Martin: Perfect de acord, Maurice. Eu am subliniat vina statului care nu adaptează învăţământul. În acelaşi timp însă am spus şi că noi suntem creativi şi reuşim să ne adaptăm. Iar aici tu ai pus perfect punctul pe i. În anii noştri de presă de specialitate am impus un trend, cel al şcolilor de specialitate, pentru că era necesar să oprim un val de fals care luase proporţii. Am reuşit. Acum a venit exact momentul de care spui tu, să se spună că în acest domeniu şcolile nu sunt singurele care pot pregăti specialişti. Una din soluţii este învăţământul alternativ. Un exemplu este Cristian Bănica şi Dalles Go ori Mirela Bucovicean şi Noemi Meilman cu Naked PR. Ovidiu Stan: Atunci de ce nu s-ar putea realiza următorul experiment: un designer, un specialist în comunicare/branding şi un producător care are echipă de specialişti şi o perioadă, nu ştiu, 3-6 luni, să lucreze împreună la dezvoltarea unei/unor colecţii vandabile care să se poată introduce pe piaţă... în mod cert probabil ar dura puţin până ar ajunge la un numitor comun dar ar reuşi să se

Mirela Bucovicean

Norbert Matei

facă înţeleasă fiecare parte. Totul este să existe disponibilitatea din cele 3 părţi. Liana Martin: Experimente de acest gen sunt. Sunt exact afacerile de care spunea Mirela Bucovicean că funcţionează. Doar că nu apare public numele celor care sunt în spate. Ovidiu Stan: Corect, dar eu aici mă refer la marii producători din industria de textile-pielărie, nu la cei cu 10-20 angajaţi...nu că aş avea ceva cu cei din a doua categorie.

Accentul trebuie mutat de la cantitate la calitate

Liana Martin: În general, oamenii din culise nu sunt oameni de podium. Ei fac lucrurile să funcţioneze, nu fac paradă cu munca şi rezultatele lor. Şi aici e vorba de oameni cu vocaţie pentru fiecare parte a domeniului. În spatele lui Galliano a existat o echipă uriaşă, Galliano era omul de show. E o politică în toate. Ovidiu, moda este într-o continuă schimbare. Schimbarea este de fapt cuvântul ei de bază, motorul. Cum spuneam, am ajuns într-o perioadă în care accentul se mută de la cantitate la calitate. Vei vedea cum se vor reaşeza lucrurile pe noua direcţie. Ovidiu Stan: Absolut normal şi firesc, moda se schimbă şi noi trebuie să ne adaptăm în ritmul ei... Eu, personal, mereu am fost adeptul calităţi în detrimentul cantităţii, aşteptam de mult această schimbare care se pare că încet îşi face loc. Dar, pe de altă parte, ca textilist îmi pare rău să văd cum o industrie cu potenţial real cum este cea de textile-pielarie trage să îşi dea obştescul sfârşit parcă din nepăsare, neştiinţă, indolență... Oricum, consider discuţia pe acest subiect ca fiind absolut benefică pentru cine are ochi să vadă şi urechi ca să audă. Octavian Sever Coifan: cursurile de specialitate au devenit interdisciplinare. La Construcţii se predau noţiuni de arhitectură. La Horticultură (Ştiinţe agricole) se

Ciprian Crăciun

Sever Coifan

predau noţiuni de arhitectură peisageră şi asta încă de la finele anilor 90. Importantă e deschiderea, apoi cursantul se poate informa şi educa. Este foarte special când cineva este de acord să îşi destăinuie secretele în fața studenţilor care îi sunt viitori concurenţi. În muzică se dau bani grei pentru un masterclass de canto ori de pian cu un interpret recunoscut. Generozitatea oamenilor este un lucru rar...

Falimentul unora e succesul altora.

Oamenii nu schimba 10 haine pe zi ca la Versailles, nu au o bancă elveţiană în buzunar şi nu toate companiile visează să îmbrace planeta. Există multe moduri de a face Modă de la Colbert şi manufacturile regale încoace. Concomitent, fiecare ţară europeană s-a adaptat în ultimii 200 de ani începând cu două lucruri majore - calea ferată ori autostrada şi teatrul/ opera/ sala de bal. Mătase lioneză, stofe englezeşti, dantele belgiene, uneori textilele vorbesc de la sine. Pentru a nu evoca purpura antică şi mai târziu indigo-ul. Care este modelul de azi pentru România? Secretul îl ştiu specialiştii şi cei care lucrând de mulţi ani au descoperit empiric. Dar, ca orice secret care înseamna avantaj competiţional într-o lume capitalistă, acesta se prezintă pe bani şi prin contract cu specialiştii. Şi insist asupra cuvântului secret datorită noii legislaţii europene în materie de “trade secret” care se pregăteşte (o puteţi citi pe site-ul oficial unde se aduc amendamente). Moda e o afacere chiar dacă substanţa ei pare efemeră.

Pentru a deveni designer de succes, trebuie să parcurgi ani grei de muncă

Liana Martin: În România, din aprox 3500 absolvenţi design vestimentar (în 25 de ani) nici măcar 10 % nu sunt absorbiţi în piaţa muncii ca designeri. Sergiu Chihaia: La noi? ..nu există la noi! Noi nu avem un “sistem al modei” care să-i absoarbă! Norbert Matei: Bine că avem şcoli care să-i producă. Sergiu Chihaia: ..şi studenţi care să le

Social media

Ovidiu Stan

umple! Liana Martin: Pentru că încă mai visam frumos. Agnes Toma: ...numărăm ţările care au un “sistem al modei” pe degetele de la o mână... de ce ar fi România printre acestea...? Cât de arogant să fii să crezi /”visezi” că fiind posibil?... Sau cât de naiv?... Avem o industrie puternică, matura? O clasă antreprenoriala puternică? Un sistem de guvernământ responsabil, vizionar, respectat...? Cât de “sistemica” este economia României pentru a ne permite luxul de a visa la un sistem al modei ...românesc? Retoric. Ignatescu Alena: Trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să spu-

Social media

nem lucrurilor pe nume. Da, școlile de modă, sau, mă rog, studenţii şi absolvenţii acestor şcoli, atât la noi cât şi în străinătate, aleargă după himere pentru că se crează o imagine idilică a muncii de designer după absolvire, însă realitatea este cruntă, majoritatea absolvenţilor o conştientizează abia după ce ies de pe băncile facultăţii. Eu cred mai mult în viitorul echipelor de designeri şi în general a muncii de echipa - tehnician designer, respectiv designeri specializaţi, dar pentru asta trebuie să parcurgi ani grei de muncă şi nimeni nu-ţi garantează că vei ajunge să calci pe ‘’covorul roșu’’.

Avem specialişti pe toate segmentele: avem designeri buni, avem fabrici de producţie foarte performante, avem de Lucian asemenea o reţea de Diaconu, magazine atât online C.E.O. Businesstexin cât şi offline, au apărut şi firme de distribuţie, nu lipsesc nici specialiștii in marketingul de modă, s-a creat chiar și o platformă de business profesionistă așa cum este RFTB. Insă lipsește încrederea producătorilor în propriile forțe. În ultimii ani am încercat să facem din RFTB un târg strict de contractări, însă acesta funcţionează foarte greu. De ce? Producătorii romani nu au o colecţie gata cu 6 luni înaintea sezonului, unii nici nu concep să facă o astfel de colecţie, deoarece nu sunt suficient de pregatiti, nu sunt dispuşi să investească „atât de devreme”, nu sunt 100% convinşi ce şi cum se poartă, se aşteaptă lansările internaţionale şi astfel au material de inspiraţie. Privind organizarea târgului RFTB, majoritatea producătorilor confirmă că este un proiect excelent, însă când se apropie data de desfăşurare a evenimentului, foarte mulţi nu sunt pregătiți şi preferă să nu mai participe. Avem târg profesionist însă ne lipsesc participanţii, doar că acest eveniment a fost gândit să le uşureze munca şi să îi facă să aibă costuri mai mici, însă aceştia ignoră, astfel nu se poate trece la nivelul următor de organizare. Însă îmi exprim părerea că moda românească există, dar trebuie recucerită piaţa internă. În România, consumatorul de modă este pretenţios, el cumpăra modă, dar de la brandurile de masă care au ocupat spaţiile principale de expunere din Mall-uri, branduri de masă care au de cele mai multe ori design, însă nu au calitate. Designerii şi producătorii romani ar trebuie să folosească materiale de calitate, să producă în cantităţi mai mici și să aibă preţuri de vânzare corecte, cu marje de profit mici. Eu sunt încrezător în viitorul modei românești, de aceea, întodeauna, în Catalogul Businesstexin vom promova toate noutăţile producătorilor şi designerilor români. www.businessoffashion. com/articles/education/ global-fashion-school-rankings-2015

Schimburi comerci

2014 comparativ cu 2013 Potrivit CITH (Textile and Clothing Information Centre), centrul de informare pentru textile și confecții, exportatorii europeni au reușit să câștige o cotă de piață de 3,6% în țări din lumea a treia. În ce privește importurile, acestea au crescut per total cu 9,6% în termeni valorici, mai ales datorită creșterilor puternice din țările asiatice. Pe de altă parte, importurile din zona mediteraneană (Turcia, Egipt, Maroc și Tunisia) au înregistrate creșteri nesemnificative, ba chiar descreșteri, în această perioadă. Balanța comercială a țărilor din UE-28 a înregistrat anul trecut un deficit de 29% pe textile și 13% pe confecții.

analiză

Exporturile de textile și confecții din UE-28 Vânzările de textile europene pe piață SUA, principala piață de export a UE-28, au crescut cu 16%, mai ales mulțumită ratei de schimb valutar favorabile europenilor. De asemenea, au crescut exporturile spre Hong-Kong (+7%) și China (+6%). Pe de altă parte, exporturile spre Rusia au scăzut dramatic (-27%). În ce privește exporturile de îmbrăcăminte, aceastea au crescut mai mult decât cele de textile. Creșteri semnificative au fost înregistrate în SUA, Hong-Kong, Coreea de Sud, Canada și China (rate de creșteri cuprinse între 19% și 22%). Pentru confecții, SUA este a doua piață de export a companiilor din UE-28, după Elveția. Alte creșteri semnificative, 20

comparativ cu 2014, au fost înregistrate pe piețele din Arabia Saudită (+17%) și Mexic (+15%). Exporturile spre Rusia și Ucraina au scăzut, ca și în cazul textilelor, urmare a framântărilor politice din zonă. Pe categorii de produse, exporturile UE28 au crescut valoric la capitolul îmbrăcăminte pentru femei, cu 6,3% și cu 3,8% la îmbrăcăminte pentru bărbați. Exporturile de fibre sintetice au crescut cu 6,4% față de 2014 și cele de textile tehnice cu 5,3%. Deși au crescut valoric, exporturile de textile tehnice au scăzut ca volum (-3,8%). Pentru prima dată am inclus în tabelul nostru, în BusinessTexin, articolele second-hand, care sunt contabilizate de Euratex. Exporturile acestor produse au crescut cu 5,3% față de 2014, în timp ce importurile au scăzut cu 5,9%.

ale UE-28 în 2015 Principalele 20 de piețe externe pentru textilele și confecțiile din UE-28 TEXTILE - EXPORTURI

CONFECȚII - EXPORTURI

2.731.910.583 1.899.664.584 1.757.108.224 1.406.580.085 1.366.267.247 1.079.890.325 824.615.570 650.539.900

% față de 2014 16% 6% 4% -1% 4% -5% -27% 7%

Japonia

552.257.059

Emiratele Arabe

677.816.493

Ucraina

538.555.970

-1%

Coreea de Sud

607.187.356

22%

Partener comercial SUA China Turcia Elveția Maroc Tunisia Rusia Hong-Kong

2015

Partener comercial

2015

% față de 2014

Elveția SUA Rusia Hong-Kong Japonia China Turcia Norvegia

3.436.696.809 3.092.718.750 2.102.451.293 1.935.502.228 1.337.519.318 1.274.848.261 899.305.271 745.176.466

2% 21% -29% 20% 3% 19% 2% -2%

Norvegia

496.084.813

Arabia Saudită

491.652.664

17%

Coreea de Sud

402.785.495

17%

Canada

474.228.748

19%

Mexic

370.134.925

14%

Mexic

428.429.554

15%

India

349.974.953

15%

Australia

339.894.083

12%

Macedonia

329.936.084

Ucraina

302.584.985

-26%

Emiratele Arabe Unite Serbia Canada Australia

321.071.115

Israel

224.907.908

15%

312.430.834 282.203.529 272.071.007

11% 10% 11%

Maroc Tunisia Liban

224.705.108 221.051.439 216.099.256

6% -3% 13%

Bosnia & Herțegovina

253.716.787

13%

Singapore

213.100.217

Exporturile UE-28 în 2015, pe categorii de produse Produs Fibre naturale Fibre sintetice

Valoare (1.000 de euro)

% față de 2014

Tone

% față de 2014

1.009.785

1,9%

538.599

-7,7%

920.680

6,4%

375.167

5,0%

Fire și ațe

2.047.709

4,8%

296.832

0,2%

Metraje țesute

6.101.175

-0,4%

355.621

-2,9%

Metraje tricotate

1.462.704

0,4%

120.192

2,0%

Covoare

1.046.980

2,6%

210.833

0,5%

Textile tehnice (fără țesături)

9.614.185

5,3%

1.463.114

-3,8%

Articole uzate și alte articole folosite (SH)

1.246.054

3,2%

1.391.791

5,3%

Textile de interior

1.074.363

4,6%

71.525

-4,7%

237.530

-0,4%

7.617

-2,4%

Îmbrăcăminte bărbați (incl. de lucru)

5.196.424

3,8%

91.840

4,2%

Îmbrăcăminte femei (incl. de lucru)

9.178.266

6,3%

133.939

3,9%

Alte articole (tricotate și țesute)

8.313.320

1,4%

186.316

-1,9%

275.354

-1,4%

7.253

-20,3%

Îmbrăcăminte de lucru

Din care îmbrăcăminte pentru copii

analiză

Primii 20 de furnizori de textile și confecții pe piața UE-28 Textile - importuri Partener comercial

Confecții - importuri 2015

% față de 2014

Partener comercial

2015

% față de 2014

China

9.578.024.130

11%

China

29.968.780.329

Turcia

4.786.604.331

Bangladesh

13.716.103.128

24%

India

2.597.390.052

Turcia

9.437.223.481

Pakistan

2.284.581.583

11%

India

5.138.586.991

11%

SUA

1.235.214.759

16%

Cambogia

2.954.129.020

31%

Coreea de Sud

1.132.623.378

Vietnam

2.804.473.453

26%

817.368.238

Maroc

2.315.446.715

Elveția Japonia

591.950.351

Pakistan

2.280.744.153

25%

Egipt

478.414.403

-1%

Tunisia

1.996.228.580

-4%

Taiwan

464.379.557

Sri Lanka

1.587.828.026

Indonesia

437.668.879

Indonesia

1.286.212.052

Bangladesh

373.104.701

Elveția

680.791.763

12%

Vietnam

326.010.976

11%

Hong-Kong

672.571.931

25%

Tailanda

317.859.769

-1%

SUA

560.336.455

26%

Tunisia

270.507.432

Tailanda

510.103.849

-5%

Israel

224.515.983

Macedonia

459.614.756

-3%

Maroc

222.505.987

17%

Myanmar

419.897.658

79%

Australia

181.833.516

-6%

Egipt

405.277.796

Noua Zeelandă

146.497.935

39%

Serbia

349.161.908

Belarus

122.528.011

Madagascar

303.187.285

Importurile UE-28 în 2015, pe categorii de produse Produs

Valoare (1.000 de euro)

% față de 2014

Tone

% față de 2014

Fibre naturale

1.704.035

2,2%

581.145

-0,5%

Fibre sintetice

1.300.292

6,2%

839.726

4,2%

Fire și ațe

4.024.527

2,3%

1.295.626

0,0%

Metraje țesute

5.879.791

8,1%

878.010

-0,6%

Metraje tricotate

1.570.242

6,4%

315.318

1,7%

Covoare

1.477.999

5,2%

379.404

-4,2%

Textile tehnice (fără țesături)

10.362.659

14,2%

2.485.110

3,2%

Articole uzate și alte articole folosite (second-hand)

148.187

0,0%

176.133

-5,9%

Textile de interior

5.788.058

6,9%

898.050

-1,6%

Îmbrăcăminte de lucru

1.334.133

4,4%

103.189

-7,4%

Îmbrăcăminte bărbați (incl. de lucru)

20.219.313

10,7%

1.143.280

-4,5%

Îmbrăcăminte femei (incl. de lucru)

28.792.108

11,3%

1.415.144

-3,8%

Alte articole (tricotate și țesute)

31.700.933

8,4%

1.871.849

-5,3%

din care îmbrăcăminte pentru copii

2.414.965

12,6%

118.178

-10,4%

analiză

Filan

Ață de cusut 100% poliester filament continuu Domenii de utilizare: automotive, încălțăminte, genți piele, geotextile, filtre

PRODUCT DESCRIPTION Filan is a high tenacity continuous filament polyester sewing thread providing excellent seam strength and durability. Specially lubricated and precision wound, Filan delivers exceptional sewing performance on both synthetic and natural materials when applied using high speed sewing machines.

FEATURES & BENEFITS • • • • • • • • •

Better Resistance to UV exposure than nylon or polyamide sewing thread Good seam strength Consistent diameter and excellent ply security when bonded. Superior Sewability Low moisture regain Available in natural, white, black and colors Tickets 15, 20, 30 are also available in S - Twist Bonded or soft finish Also available with a Water repellant finish (WR)

APPLICATION • Automotive, Filtration, Footwear, Luggage & Handbags, Geotextiles, Specialty Industrial, Outdoor Products, Covers/ Web Slings & Tie downs

Planuri de dezvoltare a sericiculturii europene

În luna martie, DG GROW — Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene a invitat la Bruxelles reprezentanți ai industriei de textile și confecții la un workshop care a avut ca temă oportunitățile de finanțare, cu fonduri europene, ale acestui sector.

u fost prezenți peste o sută de specialiști, toți interesați de modalitățile practice de a accesa Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), care stă la baza Planului de Investiții pentru Europa. EFSI, instrument operațional de un an de zile, a investit deja peste 50 de miliarde de euro în afaceri din cadrul UE. Investițiile sunt direcționate spre infrastructură, educație, dezvoltare și inovare, dar și finanțări pentru afaceri mici. Participanții au fost invitați să întocmească proiecte de accesare a fondurilor europene. Cu această ocazie, reprezentanții industriei europene de mătase, abordați de Euratex, au vorbit despre proiectul “Spre o sericicultură europeană” (Towards European Sericulture). Este vorba despre un proiect pe termen lung, care îmbină cercetarea cu investițiile în dezvoltarea sericiculturii pentru îmbunătățirea productivității și calității

industrie

materiei prime. Industria europeană a mătăsii este reprezentată de aproximativ 200 de companii mici și mijlocii, concentrate în Italia (Lombardia) și Franța (Rhone-Alpes), care angajează în jur de 20.000 de oameni. În acest moment, materia primă este importată în principal din China, iar brandurile europene de modă sunt îngrijorate de faptul că, pe termen lung, materia primă de înaltă calitate ar putea deveni o problemă. Astfel, se dorește dezvoltarea sericiculturii europene, cu scopul asigurării materiei prime, iar pentru acest lucru este nevoie de investiții, cu sprijin din partea EFSI, în dezvoltare, inovare și noi tehnologii. Studiul preliminar care stă la baza proiectului “Spre o sericicultură europeană” a fost întocmit cu participarea Marzotto A.p.A, Ratti S.p.A, HTH și centre de cercetare a mătăsii și a ajuns la concluzia că este necesară implementarea unui proiect de dezvoltare durabilă 24

a sectorului sericicol în Europa. Conform datelor Euratex, în 2015 schimburile comerciale ale UE-28 pentru mătase au fost următoarele: Mătasea pe plan mondial Adunarea generală a Națiunilor Unite a decretat anul 2009 “Anul internaţional al fibrelor naturale” (și al astronomiei). Întrun studiu întocmit cu această ocazie, au fost identificate mai mult de 20 de ţări producătoare de mătase. Cum era de așteptat, cele mai multe sunt în Asia – să nu uităm că această îndeletnicire a apărut în China prin anii 2.700 î.Hr. și timp de 3.000 de ani chinezii au păstrat secretul producției de mătase, au avut monopol absolut. Secretul a fost furat abia în anul 552 d.Hr de doi călugări persani, care au dus virmi de mătase la Constantinopol și au pus bazele unui centru de producție a mătăsii. Cu toate dezvoltările tehnologice recente, în industria sericicolă forță

de muncă este în continuare necesară. În China, în 2009, aproximativ un milion de oameni lucrau în aceasta industrie; în India, peste 700.000 de gospodării, cele mai multe ferme mici, trăiesc de pe urma viermilor de mătase, iar în Tailanda peste 20.000 de familii. Producția globală de mătase a crescut de la 100.000 de tone în anul 2000 la 150.000 de tone în 2006, mai ales ca urmare a creșterii producției din China. China deținea o cotă de piață de 70% pe plan mondial, urmată de Brazilia, India, Tailanda și Vietnam. India, Italia și Japonia erau, la nivelul anului 2006, cei mai importanți importatori de mătase brută pentru procesare. În 2009, prețul fibrei de mătase era de 20 de ori mai mare decât cel al bumbacului-fibra. În raportul din 2009 se menționează că importante centre sericicole există în Brazilia, Bulgaria, Egipt și Madagascar. România nu este menționată nicăieri, cu toate că până în 1990, țara noastră figura pe locul șase în lume și pe locul doi în Europa la acest capitol, fiind și membră fondatoare a Comisiei Sericicole Internaționale cu sediul la Lyon, în Franța. Cu toate că sericicultura aproape a dispărut din țara noastră, în nomenclatorul ocupatiilor apar în continuare meseriile de: finisor fire de mătase naturală, prelucrător deșeuri gogoși mătase naturală, pregătitor gogoși mătase (fierbător), operator îngreunator mătase naturală, înnodator fire mătase naturală și finisor fire de mătase naturală. Sericicultura în România Primele preocupări legate de cultivarea duzilor şi creşterea viermilor de mătase au apărut în secolul al XIV-lea, mai întâi în Transilvania şi apoi în Banat. În Moldova şi Muntenia, sericicultura a fost introdusă de către turci, în secolul al XVIII-lea. Cuvântul “borangic” are la bază cuvântul turcesc „buriincuk”, denumire veche pentru mătasea naturală Este de menţionat şi preocuparea destul de veche, de înfiinţare de pepiniere şi plantaţii de dud şi de importare de ouă de viermi de mătase, din ţări cu serici-

cultură dezvoltată, ca Franţa, Italia sau chiar Japonia. Astfel de pepiniere s-au organizat la Pantelimon, iar mai târziu, în anul 1864, s-au înfiinţat alte pepiniere de duzi, la Iaşi, Brăila, Giurgiu şi în Bărăgan, pentru fiecare acordându-se suprafeţe însemnate de teren. La începutul secolului XX s-au organizat primele staţiuni mici destinate obţinerii şi selecţionării ouălor de viermi de mătase. După primul război mondial s-a reluat această activitate prin înfiinţarea de noi regiuni sericicole, ca cele din Orşova şi Lugoj. În 1904 a fost înființată Filatura de mătase naturală de la Lugoj, filatură închisă imediat după 1990. În 1991, în locul filaturii de mătase din Lugoj a apărut firma SC Filseta SA, al cărei acționar majoritar era o firmă privată din Timișoara. Într-un plan de afaceri întocmit de noua companie se menționează că “societatea s-a constituit prin preluarea integrală a patrimoniului fostei Filaturi de Mătase Naturală, în baza HG 1224/1990. […] Profilul de activitate inițial cuprindea pe lângă producerea și comercializarea de confecții de protecție, sport și timp liber pentru femei, bărbați și copii, și producerea și comercializarea firelor de mătase naturală. Actualmente, în locul acestei activități s-a dezvoltat producția în sistem lohn. Motivul pentru care s-a renunțat la fabricarea firelor de mătase este că, odată cu restituirea pământurilor către proprietari s-a desființat sericicultura ca ramură agricolă prin defrișarea duzilor, iar achiziționarea gogoșilor de mătase ca materie primă din Uzbekistan sau Tadjikistan este foarte scumpă”. Un paragraf care ilustrează foarte bine schimbările intervenite în industria textilă românească după ’89. Dintre staţiunile şi centrele sericicole, s-a dezvoltat şi s-a impus cu autoritate ştiinţifică Societatea Comercială de Sericicultură Sericarom S.A. Pentru anul 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în consens cu Reglementarea Uniunii Europene 25

nr. 845 și 922/1972, a cuprins în buget un ajutor de 20.000 lei pentru un kilogram de gogoși de mătase predat. În comunicatul de presă al Guvernului se menționează că “aproximativ 93% din piața mătăsii este exportată din China, în timp ce Brazilia, a doua țară exportatoare, deține cca. 5% din piața mondială”. Comunicatul prezintă un scurt istoric al evoluției sectorului sericicol din România. În cadrul ședintei de lucru de la Mangalia - 1973 s-a elaborat un program special de dezvoltare a sericiculturii pe perioada 1974-1993. Producția obținută în țară era destinată atât consumului intern (in special pentru Casa Poporului) cât și pentru export. Prin HG nr.199/1991 s-au înființat 20 de societăți comerciale cu capital de stat în domeniul sericiculturii, reunite în organizația patronală «Drumul mătăsii». Din cele 20 de societăți, 15 și-au încetat activitatea (lichidare, faliment, etc.) în perioada 1993-1995, iar 4 societăți (Seribuz-Buzau, Serigal-Galati, SeriorCaras Severin și Seritim- Timișoara) mai pastrează o parte din patrimoniu (plantații de dud și construcții) dar nu mai cresc viermi de mătase. S.C. Sericarom SA - Baneasa este singura care a rezistat. Productia de gogoși de mătase a scăzut de la 1894 tone înregistrata în 1989 la cca 2 tone în 2003. În urma acordării ajutorului, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor și Mediului se aștepta la o creștere a producției din domeniul sericiculturii, dar nu s-a întâmplat nimic spectaculos. În momentul de față, APIA oferă subvenții nesemnificative crescătorilor de viermi de mătase din România. La o documentare superficială despre situația actuală a sericiculturii din țara noastră, am aflat că familia Niculescu din Stoenești are o plantaţie de duzi, crește viermi de mătase şi produce anual aproape 100 de kilograme de mătase natuală; site-ul de prezentare a produselor este www.altita.ro. De asemenea, firma Sericulum Ideea din Bacău a accesat fonduri europene de 30.000 de euro și după un singur an de activate a avut profit. Este oare posibil ca, odată cu reorganizarea industriei de mătase europene, să se dezvolte, în mod real, sericicultura și la noi în țară? Merită urmărit.

industrie

Moda feminină italiană 2015-2016

Pentru al doilea an consecutiv, industria modei feminine italiene (de înțeles inclusiv îmbrăcăminea de exterior, tricotaje, tricouri, și îmbrăcămintea din piele) s-a bucurat de o dinamică pozitivă datorată în mare parte performanței în străinătate. Industria Modei italiene feminine (2009-2015*) exprimată în milioane de euro Vânzări % Var. Valoarea de producție % Var. Exporturi % Var. Importuri % Var. Balanța comercială Consum final (*) % Var.

e estimează o cifră de afaceri de moda pentru femei de + 2,8%, cu vânzări de peste 12,8 miliarde de euro. Piețele externe au fost favorabile, afișând un dinamism ce a impulsionat vânzările externe la o cotă de 60% din totalul cifrei de afaceri a sectorului. Comparativ cu anul anterior, piața italiană s-a îmbunătățit considerabil. În 2014, tricourile pentru femei au fost foarte căutate, urmate de îmbrăcămintea de exterior și tricotajele. Nu s-a întâmplat la fel și pentru îmbrăcămintea din piele. Conform datelor Sita Ricerca procesate de SMI, 2015 a fost un an mai bun față de anii 2011-2013, însă valoarea producției în Italia a scăzut cu 0,4%. Potrivit datelor valabile pe site-ul ISTAT (ianuarie-noiembrie 2015), bursele de valori pentru moda feminina au prevăzut o creștere pozitivă atât pentru importuri cât și pentru exporturi. S-a urmat aceeași cale folosită în anii 2013-2014, exporturile crescând cu 4,7%, la o valoare de 7,4 miliarde Euro, iar importurile crescând cu 7,5%, la o valoare de 4,5 miliarde Euro. Exporturile italiene către țările din UE

analiză

2009 11.464

2010 11.801 2,9

2011 12.286 4,1

2012 12.292 0,0

2013 12.170 -1,0

2014 2015(*) 12.473 12.819 2,5 2,8

7.501

7.523

7.646

7.846

7.816

7.710

7.682

0,3 6.039 10,6 3.791 10,9

1,6 6.677 10,6 4.100 8,2

2,6 6.828 2,3 3.792 -7,5

-0,4 7.024 2,9 3.677 -3,0

-1,4 7.354 4,7 4.013 9,1

-0,4 7.683 4,5 4.297 7,1

2.041

2.247

2.576

3.037

3.347

3.341

3.387

13.650

13.188 12.675 12.024 -3,4 -3,9 -5,1 Indicatori structurali (%) 51,2 54,3 55,6

11.173 -7,1

10.760 -3,7

10.539 -2,1

5.461 3.420

Exporturi/Vânzări 47,6 57,7 59,0 Importuri / 40,1 46,0 51,8 50,5 52,7 59,7 Consum prod. Sursă: ISTAT, Sita Ricerca, și studiul datelor prelucrate de SMI; (*) - Estimări

Țara de origine

59,9 65,2

Milioane de euro

% Var. vs 2014

% Cotă de piață

TOTAL

4.529

7,5

100,0

Intra-UE 28

1.951

3,6

43,1

Extra-UE 28

2.579

10,6

56,9

China

1.157

7,3

25,6

Franța

444

16,4

9,8

Bangladesh

332

29,6

7,3

România

290

-5,6

6,4

Germania

215

-2,2

4,7

Belgia

205

11,7

4,5

Turcia

180

1,4

4,0

Spania

175

6,0

3,9

Tunisia

164

1,2

3,6

India

136

6,0

3,0

Marea Britanie

109

13,0

2,4

Bulgaria

108

-11,1

2,4

Olanda

100

-7,6

2,2

Cambogia

26,7

2,1

Croația

-8,6

1,7

Primii 15 furnizori

Sursă: ISTAT, Sita Ricerca, și studiul datelor prelucrate de SMI; (*) - Estimări

Țara de origine

Milioane de euro

% Var. vs 2014

% Cotă de piață

4.529

7,5

100,0

TOTAL Intra-UE 28

1.951

3,6

43,1

Extra-UE 28

2.579

10,6

56,9

Primii 15 furnizori

(pentru cele 11 luni) au fost cotate cu o creștere de 8,7% (52% din vânzările peste hotare pentru moda feminină) în timp ce către țările non-UN previziunile nu au fost mai mari decât 0,7%. Importurile (56,9% din total) provenind din țările non-UE au crescut cu 10,6%, iar importurile din țările UE au crescut cu 3,6%. Principalii clienți ai modei feminine italiene sunt Franța, cu 11,4% cotă, Germania cu 7,5%, Marea Britanie cu 14,4% și Spania cu 21,7%.

China

1.157

7,3

25,6

Franța

444

16,4

9,8

Bangladesh

332

29,6

7,3

România

290

-5,6

6,4

Germania

215

-2,2

4,7

Belgia

205

11,7

4,5

Turcia

180

1,4

4,0

Spania

175

6,0

3,9

Tunisia

164

1,2

3,6

India

136

6,0

3,0

Marea Britanie

109

13,0

2,4

Bulgaria

108

-11,1

2,4

Olanda

100

-7,6

2,2

Cambogia

26,7

2,1

Croația

-8,6

1,7

Sursa: ISTAT date procesate de către SMI. (*)inclusiv date despre produse junior.

Primii 15 parteneri comerciali ai Italiei, din perioada ianuarie-noiembrie 2015 Țara de destinație Milioane de euro % Var. vs 2014 % Cotǎ din Importuri exporturi China este cel mai mare furnizor al Italiei, atingând cota de 25,6% din im- TOTAL 7.453 4,7 100,0 portul total (reprezentând peste 700 Intra-CE 28 3.876 8,7 52,0 milioane Euro), urmată de Franța și Extra-CE 28 3.577 0,7 48,0 Bangladesh. Acestea sunt urmate, în Primele 15 piețe de desfacere scădere față de anii anteriori, de către Franța 846 3,0 11,4 România (5,6%) și Germania (2,2%). România, cu exporturi de 290 de mi- Germania 777 7,5 10,4 lioane de euro în Italia, este al 4-lea Statele Unite 627 20,2 8,4 exportator și deține 6,4% din piață. 546 20,7 7,3 Față de 2014, importurile italiene din Hong Kong Marea Britanie 487 14,4 6,5 țara noastră au înregistrat o scădere de 5,6%. Elveția 460 -4,1 6,2 Exporturi Rusia 418 -32,6 5,6 Vânzările către Statele Unite și Hong Spania 394 21,7 5,3 Kong au înregistrat creșteri de +20%, 326 2,8 4,4 mai mult cu 199 de milioane de euro, Japonia creșteri care au compensat parțial pier- China 242 21,1 3,3 derile din Rusia, în procent de 32,6%, Olanda 203 1,6 2,7 echivalentul a 202 milioane de euro. Belgia 198 -2,3 2,7 Consumul și distribuția pe piața italiană 170 6,8 2,3 Moda feminină a închis sezonul toam- Austria nă/iarnă 2014-2015 cu o scădere de Coreea de Sud 135 20,3 1,8 -2,3% (mai bine decât moda masculină Grecia 109 15,9 1,5 care a închis sezonul cu cotația +3,2%); Sursa: ISTAT date procesate de către SMI. (*)inclusiv date despre produse junior. anul anterior fiind cotat la -5,8%. În planul vânzărilor cu amănuntul, pentru sezonul toamnă/iarnă 2014- online (31,2%). Retailul independent, rit iarași pierderi (9,3%). La fel a fost și 2015, s-au înregistrat creșteri pentru reprezentând doar 26% din vânzările pentru vânzătorii cu licență stradală și lanțurile de magazine (5,4%) și comerț din industria modei feminine, a sufe- outleturi (12%.) 27

analiză

Moda masculină, tendințe de piață Conform datelor prelucrate de Euromonitor, în anul 2014 confecțiile pentru bărbați au atins o valoare globală în vânzări de 440 de miliarde de dolari, înregistrând o creștere anuală de 4,5%, comparativ cu creșterea de 3,7% înregistrată în sectorul confecțiilor pentru femei. Articolele feminine înregistrează în continuare cea mai mare valoare din domeniul confecțiilor, cu un total de 662 de miliarde de dolari.

analiză

ste de așteptat ca până în anul 2019 vânzările din industria confecțiilor masculine să crească cu 40 de miliarde de dolari, ajungând la valoarea de 480 de miliarde. Agenția de studii de piață Mintel consideră că piața confecțiilor pentru bărbați a cunoscut o creștere a vânzărilor de 22% în ultimii cinci ani datorită creșterii interesului bărbaților pentru modă și a extinderii retail-ului de profil. În același timp, Ibis World notează o creștere a vânzărilor online a confecțiilor pentru bărbați de 17,4% între 2010 și 2015, surclasând toate celelalte categorii de confecții. Previziunile Ibis Word pentru perioada 2015-2020 privind comerțul online al confecțiilor masculine sunt de o creștere medie anuală de 14,2%. EDITED este o agenție care furnizează retailerilor de modă servicii de optimizare a afacerii și printre clienți se numără Arcadia Group, cu brandurile Miss 28

Selfridge, Top Shop și Dorothy Perkins – un studiu de caz Arcadia poate fi găsit pe siteul companiei, www.edited.com. Alte branduri importante care au apelat la serviciile EDITED sunt Farfetch, Gap și Saks Fifth Avenue. Specialiștii EDITED au făcut o scurtă analiză a sectorului modei pentru bărbați menită să ajute atât retailerii cât și producătorii. Există loc pentru dezvoltare? Oportunități pe piața confecțiilor masculine Cele două întrebări importante pe piața confecțiilor masculine la care ar trebui să răspundă brandurile și retailerii sunt: 1. Se mai pot crește aceste procente sau s-a ajuns la limita de top a creșterii? 2. Mai este loc pe piața de dezvoltare, având în vedere tratamentul revigorat practicat în shopping, aplicat în ultimii ani clienților confecțiilor pentru bărbați? Ce rezervă viitorul? Pentru a răspunde primei întrebări,

s-a urmărit pulsul pieței, analizând creșterea sau scăderea ofertei în retailul confecțiilor pentru bărbați. S-au comparat numărul de produse noi achiziționate online pentru sezonul toamnă 2015 și s-a făcut comparație cu produsele sezonului toamnă-2014. Astfel, s-a constatat că s-au făcut investiții mai mari pentru această categorie de produse din partea retailerilor, atât pentru categoria lux cât și pentru articole de masă. Pentru a exemplifica, a fost luat ca exemplu Nordstrom – reprezentând retaileri multibrand-uri, care a crescut oferta de confecții pentru bărbați cu 26% și Mr. Porter cu 33%. J. Crew, retailer premium cu 68% iar brandul contemporan de lux Acne cu 47%. Zara însă, a înregistrat o cota mică de creștere cu doar 3% pe an, pe când H&M a accelerat în mod agresiv oferta cu 260%. Impresionanta ascensiune a acestei categorii din cadrul H&M, care arată câtă importanță acordă retailerul suedez acestui segment, este datorată unui marketing perfect folosind printre altele și un cont de Instagram dedicat, plus scrisori de informare prin e-mail. Totodată și colaborările au ajutat la această creștere rapidă; avem aici exemplul H&M, cu colecția Balmain din 2015, din care 43% a fost dedicată confecțiilor pentru bărbați sau colecția Alexander Wang, din 2014, cu 27%. Potențial prin prisma prețului În piața de lux, dar și în cea medie, s-a constatat că prețul mediu al jeansilor și jachetelor bombardier sunt mai ridicate decât cele pentru femei. La fel și în cazul produselor de încălțăminte. Concluzia este că bărbații sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse de calitate decât femeile.

Retailerii au întâmpinat nu o dată epuizarea stocurilor practicând prețuri mari, iar cei care vor să atingă cote ridicate în vânzări ar trebui să țină cont de următoarele valori. În condițiile unei piețe favorabile vânzărilor de modă masculină, la ce creșteri ne putem aștepta în următoarele douăsprezece luni?

Câteva sugestii de la specialiștii EDITED:

1.Originalitate / diferențiere Indiferent de gen, consumatorii sunt foarte conștienți și preocupați de imaginea lor. Totodată sunt foarte informați despre retailerii care se încadrează în tendințele actuale. Bărbații conștienți de stil sunt dispuși să cheltuie mai mult pentru a se diferenția. Personalizarea și diferențierea produselor va conta pentru consumator și va prioritiza stabilitatea acestuia de a rămâne în tendințe. Oferta online personalizată îi va satisface pe cel care dorește să evite contactele directe. 2.Evoluția în mediul de socializare În general, retailerii pentru ambele sexe au produsele din industria confecțiilor pentru bărbați plasate în fundalul imaginilor de Instagram, rar pe Facebook, sau spre sfârșitul scrisorilor de informare prin e-mail, după produsele pentru femei. Acest lucru se schimbă, și va continua să se schimbe și în 2016. Printre retailerii care au adăugat conturi sociale specifice pentru confecțiile pentru bărbați se numără H&M, ASOS și New Look.

Conținutul social pentru confecțiile pentru bărbați necesită o formulă proprie, și nu poate urma aceeași cale aplicată pentru confecțiile pentru femei. Modul în care acești consumatorii acționează la cumpărături este diferit. Integritatea brand-ului și povestea de utilizare la maximum din spatele fiecărui produs, sunt mesajele care completează evoluția industriei confecțiilor pentru bărbați. 3. Performanța pieselor Acum, îmbrăcămintea prezentă este vastă, iar industria este în căutare de soluții pentru optimizarea potențialului existent. Performanța hainelor este în concordanță cu funcționalitatea lor care corespunde cererii și activităților stilului nostru de viață, deoarece consumatorul caută funcționalitate și tendință. Există un imens potențial pentru hainele semicroite cu influențe atletice și proprietăți atractive, cum ar fi impermeabilitatea și rezistența la șifonare. În iarna care a trecut, retailerii de haine de exterior au suferit din cauza vremii mult prea calde. Piesele tehnice care se vând cel mai bine sunt cele care incorporează țesături de performanță sub formă ușoară. Drept exemplu de marketing eficient este menționat co-acționarul de la Ministry of Supply, care a doborât recordul mondial alergând jumătate de maraton într-un costum, demonstrând funcționalitatea unui croi și a unei țesături de performanță.

Preturi medii, confecții bărbați vs confecții femei Articole bărbați - $

Articole femei - $

Încălțăminte

110.64

89.31

Tricou

33.64

30.00

Jeans

68.20

60.62

Jachetă Bombardier

121.25

83.36

Pulover

60.63

49.82

Geantă piele

83.36

61.72

Produs

analiză

Piața spaniolă

a articolelor pentru femei

015 a fost un an bun pentru vânzările de îmbrăcăminte pentru femei în Spania, datorită faptului că a crescut simțitor încrederea consumatorilor în dezvoltarea economică a țării, în ieșirea cu certitudine din criză. Astfel, achizițiile vestimentare ale femeilor spaniole au crescut cu 2%, în termeni valorici, pe parcursul anului. Articolele cel mai bine vândute au fost rochiile, jachetele și hainele de exterior. Femeile s-au mai liniștit, odată cu relaxarea economiei – în 2015 PIB-ul Spaniei a crescut cu 3%, conform datelor Euromonitor. Zara a fost lider de piață, cu o cotă de 11%, succes care este atribuit faptului că brandul este foarte cunoscut și apreciat, dar și permanentei adaptări a colecțiilor/produselor la cele mai recente tendințe. Se știe că femeile din Spania sunt foarte interesate de stil și tendințe. Zara a înregistrat vânzări foarte bune și online, cu valori care au ajuns la 83 de milioane de euro în 2015. Este de așteptat ca sectorul de îmbrăcăminte pentru femei din Spania să înregistreze creșteri anuale de 3% în următorii ani, ajungând astfel la o valoare de 10,3 miliarde de euro în 2020. Acest lucru e posibil în condițiile îmbunătățirii puterii de cumpărare a spaniolilor, pe fondul continuării creșterii economice a țării.

www.e-montllo.ro Etiquetas Montllo Romania B-dul Preciziei nr.6 Bucureşti, sector 6 Tel.: +40 213 117 866 Fax: +40 213 117 867 Mobil: +40 726 668 556 E-mail: office@e-montllo.ro

analiză

Eltra Logis

o soluție profesională pentru livrarea modei în Europa

ltra Logis continuă ritmul ascendent din ultimii ani al cifrei de afaceri reușind și anul acesta să-și consolideze poziția în piața transporturilor de produse pentru modă, concomitent cu diversificarea continuă a ofertei de servicii, menținerea prețurilor avantajoase și ridicarea nivelului de calitate și siguranță a serviciilor prestate. În fiecare an, Eltra Logis repartizează o parte semnificativă a profitului continuării programului său de investiții, așa cum face, pas cu pas, încă de la înființare. Astfel, anul trecut Eltra Logis a implementat cu succes progra-mul de WMS MANTIS, fapt ce conferă clienițlor noștri mai mult încredere, transparență și siguranță, astfel că oricând aceștia știu unde se află marfa lor și când urmează să fie livrată. Softul MANTIS a demonstrat că ne permite creșterea pachetului de servicii pe care le putem oferi clienților, că suntem în măsură să asigurăm supply chain din jurul produsului, precum etichetare, ambalare, picking, distribuție și retururi. Pe lângă perfecționarea continuă a personalului, care este în permanentă legatură cu clientul, chiar 24 pe zi, în fiecare zi a săptămânii, Eltra Logis a modernizat din nou și a restructurat compartimentele funcționale ale firmei prin recrutarea a noi absolvenți ai facultăților economice de profil și a ajuns astfel să fie o firmă-pilot în ceea ce privește angajarea, școlarizarea și specializarea tinerilor absolvenți, selectați după criterii stricte de performanță.

Pentru menținerea volumului afacerii, Eltra Logis a înnoit flota proprie de semiremorci specializate în transportul confecțiilor cu achiziții dintre cele mai moderne. Cum siguranța prestațiilor oferite este o prioritate a firmei, aceasta are contractată o poliță de asigurare CARGO în valoare de 500.000 euro, astfel încât, în orice situație, valoarea mărfurilor transportate este asigurată pentru toate riscurile, ceea ce conferă clienților încrederea și siguranța care se transformă în fidelitate. Noile destinații ale afacerii noastre pe care le-am deschis anul trecut, Moldova, Albania și Turcia, acoperă cu succes necesarul de transport al clienților noștri. Eltra Logis încearcă să fie cât mai aproape de clienţii săi, punând bazele unor proiecte care să răspundă cerinţelor şi intereselor acestora, fundamentate pe conceptul Business to Business Marketing. Prin adoptarea şi punerea în aplicare a acestui concept, noi ne adaptăm rapid la nevoile clienţilor, pentru că avem la bază o activitate specifică ce contribuie la maximizarea eficienţei economice a clienților şi nu o activitate de intermediere între părţi. Ca urmare a flexibilităţii serviciilor de transport de care dispunem, noi urmărim să asigurăm clienţilor producători accesul în zonele unde, aparent, fie poate părea dificil de pătruns, fie sunt considerate prea îndepărtate. Prin urmare, țări precum Spania şi Portugalia pot răspunde prompt şi eficient intereselor pieţei românești din

domeniul modei prin oferta complexă de produse şi servicii, perioada de transport al mărfurilor fiind între 30 de ore şi 4 zile, în funcţie de cerinţele clientului. În acest fel, prin serviciile de transport, noi asigurăm accesul rapid şi uşor de realizat la o gamă diversificată de produse şi servicii, precum și la articole de ţesătură, accesorii și etichete. Fiind o companie creată şi specializată pentru industria modei, misiunea noastră, în acest sens, este de a studia articolele şi serviciile furnizorilor în amonte şi în aval şi de a le identifica pe cele care răspund cel mai bine cerinţelor pieţei interne, realizând totodată și factorii necesari derulării transportului în împrejurări optime. În acest fel, creăm condiţii de dezvoltare a activităţilor atât ale furnizorilor de servicii, cât şi ale actualilor şi viitorilor noştri clienţi producători, aducându-ne și o contribuție optimă la asigurarea retururilor pentru camioanele Eltra Logis. Proiectele Eltra Logis nu se opresc aici: intenția managerului general Elena Jianu este ca, în viitorul apropiat, Eltra Logis să își termine de construit o clădire modernă și utilată cu instalații specifice domeniului modei conform standardelor celor mai moderne, capabilă să răspundă exigențelor oricăruia dintre clienții portofoliului nostru și, cu ajutorul personalului său permanent specializat, să vină în întimpinarea dorințelor clienților, toate acestea conducând la fidelizarea și creșterea gradului de satisfație a acestora.

s i g o L a r t l E 31

eltralogis.ro

Piața globală de încălțăminte Conform estimărilor, producția globală de încălțăminte în anul 2014 a ajuns la 24,3 miliarde de perechi, cu 8% mai mult față de anul anterior.

PICCAPS, Asociația Producătorilor de Încălțăminte, Componente și alte articole din Piele din Portugalia, a întocmit la sfârșitul anului 2015 o analiză a sectorului de încălțăminte, World Footwear Yearbook 2015, care poate fi comandată de pe site-ul www.worldfootwear.com. Prețul pentru versiunea electronică este de 200 de euro, iar pentru cea tipărită de 250 de euro. Producția de încălțăminte Conform analizei, Asia a furnizat 88% din totalul încălțămintei globale în 2014, cu un procent mai mult decât în anul anterior. Producția europeană a scăzut ușor, iar cea africană a crescut ușor. China și-a consolidat poziția de lider mondial, deținând două treimi din piață. Țările din America de Sud, Europa și Africa dețin, în linii mari, câte 3% din producția globală, luată ca volum, iar America de Nord 2%. Distribuție și consum Exportul a depășit în 2014 numărul de 16 miliarde de perechi, cu o valoare de peste 133 de miliarde de dolari, cea mai mare înregistrată până acum. China este, după cum era de așteptat, cea mai mare consumatoare de încălțăminte, cu 3,645 miliarde de perechi, urmată de Statele Unite, cu 2,295 miliarde și India, cu puțin peste 2 miliarde. Locuitorii Uniunii Europene-28, luată în ansamblu, au cumpărat 2,771 miliarde de perechi de pantofi. Pe plan european, tabelul consumului este aproape neschimbat, cu excepția Rusiei, cu 411 milioane de perechi, care a coborât două poziții, fiind detronată de Germania și Franța, ambele cu câte 435 de milioane de perechi. Cea mai mare piață europeană rămâne cea a Regatului Unit, cu un consum de 523 de milioane de perechi vândute în 2014.

analiză

Primii 15 exportatori Poziție

Tara

Milioane USD

Cotă de piață

China

53.837

40,5%

Vietnam

12.200

9,2%

Italia

11.138

8,4%

Belgia

5.566

4,2%

Germania

5.166

3,9%

Indonezia

4.761

3,6%

Hong-Kong

4.014

3,0%

Spania

3.540

2,7%

Olanda

3.295

2,5%

Franța

3.095

2,3%

India

2.610

2,0%

Portugalia

2.452

1,8%

Regatul Unit

2.079

1,6%

România

1.374

1,0%

Slovacia

1.226

0,9%

Exporturi Piața de export Franța

Milioane de dolari

Cotă de piață % (valoare)

Milioane de perechi

Cotă de piață % (volum)

566

23%

21%

Germania

451

18%

17%

Olanda

337

14%

13%

Spania

235

10%

13%

Regatul Unit

177

Milioane de dolari

Cotă de piață % (valoare)

Milioane de perechi

Cotă de piață % (volum)

263

44%

38%

Importuri Furnizor Spania Belgia

10%

Italia

10%

Olanda

13%

Franța

Cei mai importanți 15 exportatori pe plan mondial În termeni valorici, 10 exportatori din cei 15 sunt europeni, dar poziția de lider a Chinei este indiscutabilă, deținând 40,5% din piață. Surpriza a venit din partea Vietnamului, care a câștigat un procent din cota de piață fată de anul anterior, detronând Italia de pe locul al doilea. De remarcat că toți exportatorii din tabelul prezentat mai jos sunt din 32

Asia sau Europa. România este prezentă în acest top, pe poziția 14, cu o cotă de piață de 1%. Dacă din punct de vedere al cotei de piață China se situează pe prima poziție, în topul cu prețurilor medii la export o găsim pe ultima poziție, cu 4,44 dolari pentru o pereche. Prețul mediu la export a crescut pe plan mondial cu 36% în intervalul 2004 – 2014, trend ascendent întrerupt doar în 2009, an de criză internațională, și parțial în

2013, când a scăzut ușor, ajungând la valoarea actuală, de 8,12 dolari pentru o pereche. Italia are cel mai mare preț la export, de 50,92 de dolari, urmată de Portugalia – 31,88 și Franța – 31,44. România se situează aici pe locul al 5-lea, cu un preț mediu la export de 24 de dolari, conform analizelor APICCAPS. Profil de țară – Portugalia Studiul menționat anterior prezintă profilul industriei de încălțăminte din 79 de țări. Portugalia, cu o populație de 11 milioane de locuitori și un produs intern brut de 22.130 de dolari per capita, este între primii 15 producători de încălțăminte din lume, după cum reiese din tabelele de mai sus, iar în ce privește consumul se află pe poziția 49. Industria de încălțăminte portugheză, localizată cu predilecție în zona Porto, a

de dolari. Importurile au fost de 597 de milioane de dolari, la 54 de milioane de perechi importate, la o valoare de 11,09 dolari. Din punct de vedere al producției, în 2014 Portugalia s-a situat pe poziția a 19-a, cu 75 de milioane de perechi. Principalii parteneri comerciali ai Portugaliei În ultimii cinci ani, exporturile Portugaliei au crescut în Germania cu 41% (130 de milioane de dolari), în Olanda cu 45% (105 milioane dolari), în Spania 47% (76 milioane dolari) și Franța 13% (66 milioane). Cei mai importanți producători de încălțăminte portughezi sunt: » Gabor Portugal - Indústria de Calçado, Lda » Sopropé - Organizações de Calçado, S.A. » Ecco’Let (Portugal) - Fábrica de Sapatos, Lda » Fortunato O.Frederico & Ca., Lda » Investshoes - Distribuidores de Calçado S.A. » Aco - Fábrica de Calçado, S.A. În ultimii cinci ani, importurile Portugaliei de încălțăminte au crescut cu 147% din Franța (18 milioane de dolari) și cu 61% din Germania (18 milioane de dolari). Cea mai puternică scădere a importurilor a fost înregistrată în relația cu Brazilia, 71% (15 milioane de dolari).

Prețurile medii la export / pereche Poziție

Tara

Prețul la export USD

Italia

50,92

Portugalia

31,88

Franța

31,74

Belgia

24,50

România

24,01

Germania

22,62

Spania

22,03

Indonezia

20,88

Olanda

19,99

Slovacia

17,20

Hong-Kong

16,65

Vietnam

16,09

India

13,08

Anglia

12,83

China

4,44

înregistrat o puternică creștere în ultimii cinci ani, cu exporturi care s-au majorat cu 43%, în timp ce importurile au crescut cu doar 4%. Portugalia este specia lizată pe producția de încălțăminte din piele pe care o exportă în principal pe piața europeană. Importurile vin în principal din Spania, de unde se aduce încălțăminte fabricată din cauciuc, plastic și/sau material textil. În 2014 s-a situat pe locul al 12-lea ca valoare a exporturilor, cu 2,452 milioane de dolari și pe locul al 17-lea din punct de vedere al perechilor exportate, în număr de 77 de milioane. Prețul mediu pentru o pereche a fost de 31,88 33

analiză

Sectorul francez de pielărie

a crescut cu 11 procente la export Exporturile Franței în sectorul pielărie, luând în considerare toate produsele realizate din acest material, a crescut cu 11% în 2015, ajungând la un total de 9,3 miliarde de euro.

rank Boehly, președintele Consiliului Național al Pielăriei, a comentat: „Rezultatele din 2015 la export sunt foarte încurajatoare pentru industria noastră și ilustrează dinamismul și creativitatea acestui sector. Totodată, trebuie să continuăm a ne menține cunoștințele acumulate, a ne consolida eforturile pentru a obține piele de o mai bună calitate și să promovăm produsele fabricate în Franța”. Potrivit informațiilor date publicității de către Consiliul național al Pielăriei, exporturile de produse finite realizate din piele s-au ridicat la o valoare de aproximativ 5,6 miliarde de euro, reprezentând 60% din exporturile de piele. După doi ani dificili ai sectorului de lux, exportu-

analizĂ

rile de produse din industria pielăriei au experimentat încă o dată o creștere semnificativă, arătând o creștere de 11%. Vânzările către Statele Unite, Singapore și Marea Britanie au crescut cu 24%, 31% și respectiv 30%. Încetinirea cererii dinspre Hong Kong este confirmată, deoarece exporturile către această țară au scăzut cu 12% în 2014 și 9% în 2015. Vânzările către Japonia au început să aibă o evoluție pozitivă, cu o creștere de 4%. În termeni valoarici, vânzările la poșetele de mână au crescut cu 14%, în mod principal conduse de o cerere înfloritoare din partea Statelor Unite (+41%). Vânzările produselor mici din piele au scăzut simțitor către trei clienți principali: 34

exporturi către Statele Unite, Japonia și Hong Kong au scăzut cu 15%, 23% și respectiv 28%. Exporturile pentru încălțăminte au crescut cu 8% în volum și 19% în termeni valorici, în principal datorită creșterii cu 10% a valorii tranzacționale medie. Unele dintre aceste vânzări sunt re-exporturi, și, ca atare, creșterea prețului mediu de import a fost reflectată în prețul de export. Cea mai mare creștere a fost a fost înregistrată în sectorul produselor de încălțăminte cu fețe din material textil și cu fețe sintetice (care nu includ papuci) experimentând o creștere de 71% și respectiv 31%, (în termeni valorici). Exporturile produselor de încălțăminte cu fețe din piele a crescut cu 9%.

Comerț

online Valoarea totală a retailului online din România a crescut de la 1,1 miliarde de euro în 2014, la 1,4 miliarde în 2015, conform raportului oficial al pieței electronice românești de comerț electronic întocmit de GpeC, cel mai important eveniment de e-commerce din țară.

ceastă valoare este reprezentată de toate produsele/obiecte comercializate online, indiferent de natura lor, fără servicii sau bilete de călătorie, spectacole, vacanțe etc. Din cele aproape 20 de milioane de locuitori, 11 milioane de români sunt utilizatori de internet; rata de penetrare a internetului a crescut de la 49,76% la sfârșitul anului 2014, la 56% la finele anului trecut. În ultimele luni ale lui 2015, peste 50% din traficul marilor magazine online a fost generat de dispozitive mobile și 1,4 milioane de romăni au făcut cumpărături de pe aceste dispozitive. Conform datelor colectate de GpeC, un cumpărător online face, în medie, 8,2 achiziții pe an și majoritatea cumpărătorilor, în jur de 90%, preferă să plătească ramburs, doar 6-7% dintre plăți sunt plăți online cu cardul și 3-4% plăți prin alte metode. Oficialii Visa au declarat că valoarea plăților online a crescut în 2015 cu 20-25% în 2015 față de 2014, iar românii plătesc mai mult magazinelor din străinătate, o medie de 58 de euro, față de 40 de euro, media în cazul magazinelor online românești. Cu toate că există peste 20.000 de website-uri pe domeniul .ro care au

AnalizĂ

funcție de “adaugă în coș”, doar în jur de 5.000 dintre acestea, la fel ca în 2014, înregistrează activitate comercială constantă, încăt să poată fi luate în calcul. Dintre acestea, cam 200 sunt afaceri medii și mari, cu o cifră de afaceri anuală care să depășească o cifră de afaceri anuală de un milion de euro. Produsele din segmentul Fashion au înregistrat creșteri ale valorii coșului mediu, de la 160 de lei în 2014, la 180 de lei anul trecut. De asemenea, la categoria Home & Deco au fost înregistrate creșteri, de la 180 de lei la 220. Patru din zece români care au făcut anul trecut shopping online au cumpărat haine, moda fiind segmentul cel mai important după numărul de cumpărători în hora cumpărăturilor de pe internet, o piaţă cu o miză de circa 150-200 de milioane de euro, potrivit Mediafax, care citează Business Magazine. Un material cu un titlu neinspirat, “Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul”, dar cu multe informații interesante – merită citit. În același articol, se precizează că, după numărul de cumpărători, moda este segmentul de piață cel mai important al comerțului online din România, patru din zece români având încredere să cumpere aceste produse pe net. 36

Revenind la informațiile furnizate de Gpec, în ziua de Black Friday 2015 s-au vândut online produse în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, față de 75 de milioane în 2014. Românii cumpără online cel mai mult în zilele de miercuri și joi și se așteaptă să beneficieze de transport gratuit, promoții și reduceri de preț, costul transportului în cazul returului să fie suportat tot de magazinul online și livrarea să fie făcută cât mai repede. Regatul Unit al Marii Britanii și Germania sunt două dintre cele mai importante piețe de retail online din lume, conform unui studiu întocmit de yStats.com la începutul acestui an. Cele două state europene însumează jumătate din piață totală de comerț electronic europeană și au avut cea mai mare rată de penetrare online a cumpărătorilor în 2015, urmate de Franța, pe locul al treilea. Confecțiile se numără printre articolele preferate de cumpărătorii online pe parcursul anului trecut. Amazon a fost unul dintre liderii de piată în ce privește vânzările și accesările; pentru categoria “îmbrăcăminte”, câștigătorii au fost companiile germane Zalando și Bonprix, Asos în Regatul Unit și Wildberries din Rusia. Surse: www.ystas.com și www.gpec.ro

distribuit S orbino L izalu B esilent

or exlcusiv U omo

agent exlcusiv romania carlo pigna telli t ombolini industries alea officine modelli ar tigli ck mariluâ&#x20AC;&#x2122; denny rose lariga

romania

Seroussi

îşi dezvoltă linia casual şi se extinde în ţară industrie

Seroussi este recunoscut ca un brand al costumelor masculine elegante şi de calitate deosebită. Alături de gama bogată de sacouri semicăptuşite, Seroussi adaugă colecţiei sale din această primăvară şi alte produse casual, aşa cum sunt blugii. Confecţionaţi dintr-un denim uşor şi subţire de vară, cu elastan în compoziţie, blugii James sunt o noutate exclusivă a lui Seroussi, care adaugă încă o noutate conceptului TOTAL LOOK pe care îl propune bărbaţilor moderni.

m introdus bugii în această colecție de Primăvară 2016 în completarea gamei casual, unde găsiți sacouri în modele diferite pe tipare SLIM sau TAILOR FIT, confecționate din țesături colorate de vară, uni-uri sau cu desen, cu texturi simple sau interesante pentru zilele toride de vară, indiferent dacă vă aflați în birou, în călătorii de afaceri sau plimbându-vă pe faleze”, a declarat Joseph Sawaya, reprezentantul personal al domnului J.A. Seroussi. O altă noutate este sacoul din piele, croit pe tiparele deja căut ate de clienţii Seroussi, dintr-un material nou: pielea de oaie, extrafină şi de o calitate deosebită. Gama

„

industrie

de culori este largă şi pentru început a fost ales negrul, culoarea eleganţei desăvârşite la bărbaţi. Urmează mărirea paletei de culori, cognacul fiind prima alegere dintr-o serie mai lungă. O altă veste bună este aceea conform căreia firma Cerruti, o binecunoscută țesătorie din Italia, a furnizat câteva stofe exclusiv brandului Seroussi. Aceste produse au o etichetă specială, care certifică recunoașterea calității confecționării produselor Seroussi și de către furnizori importanți. Tot de la Cerruti vin și câteva poziții din categoria Ceremonie, cu eticheta ”iParty”. Pe lângă clasicele smochinguri negre, Seroussi are și modele noi, moderne, croite pe ti-

pare SLIM FIT, în nuanțe de albastru și gri. Foarte căutate și în sezoanele trecute, dar și la târgurile de nuntă la care Seroussi a participat în această primăvară, nuanțele de albastru sunt prezente în colecția sa în mai multe modele. Totul pentru a-l face pe purtător să se simtă bine în costumul său, să aibă atitudinea potrivită evenimentului și încredere în sine. Seroussi îşi continuă dezvoltarea şi extinderea magazinelor în ţară: din luna martie a deschis un nou show-room la Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu nr. 3, iar la Constanţa, compania pregăteşte mutarea magazinului din locația actuală în City Park Mall, într-un ambient și mai elegant, și mai cald, și mai primitor. 40

Comercializarea brandului Seroussi se face în prezent în patru magazine proprii şi în alte cinci de tip franciză, alături de cele peste 40 ale celor 21 de retaileri parteneri din toată ţara. Strategia de dezvoltare a Seroussi urmăreşte lărgirea gamei de clienţi, precum şi lărgirea şi dezvoltarea reţelei de francize. În acest sens, Seroussi oferă tuturor partenerilor săi francizaţi o echipă de profesionişti şi suportul necesar în domeniul logistic, al comunicării şi al achiziţiei. Informaţii despre franciza Seroussi se pot obţine de la domnul Levente Szabó – brand manager, sau de la domnul Ákos Pál – şeful departamentului de vânzări. Pentru mai multe informaţii vizitaţi

www.seroussi.ro.

by Designers Interviu

magazin online Când ați înființat afacerea și care sunt rezultatele de până acum? Ideea afacerii a apărut într-o vară pe o plajă, când viața personală a întâlnit viața profesională. Într-o zi frumoasă de vară m-am îndrăgostit de România, am venit aici și nu am mai plecat. Bazele afacerii au fost puse acum un an, în aprilie 2015. Practic suntem încă la început de drum. În acest moment nu putem vorbi despre o cifră de afaceri impresionantă, însă ce putem spune cu mândrie este că ne-am depășit planurile cu 10%.

Milen Tzvetkov este numele lui și este bulgar. A lucrat timp de zece ani pentru o multinațională, unde s-a ocupat de definirea unor strategii și direcții de management pentru alte companii. La un moment dat a hotărât că poate și e momentul să folosească knowledgeul acumulat la Deloitte pentru a înființa propria afacere. Așa a apărut By Designers, brand de fashion caracterizat printr-un stil funky, casual și urban ce reprezintă designeri din Europa de Est.

comerț-industrie

Care este stilul By Designers? Stilul By Designers este unul relaxat, casual, urban, pentru femeia care se simte bine în pielea ei. Noi ne dorim ca fiecare femeie să conștientizeze cât de unică e și să transmită această unicitate prin felul în care se poartă, cum vorbește, prin gesturi și atitudine și, nu în ultimul rând, prin modul în care se îmbracă. Motto-ul nostru este „Îndrăznește să fii diferită, îndrăznește să fii tu”. Propunerile noastre sunt

„different, daring, cool” (diferite, îndrăznețe, cool). Ceea ce oferim noi este ușor diferit față de ceea ce găsim în marile magazine de fashion din malluri. Una din dorințele noastre este ca româncele să se îndeparteze puțin de acest trend care există în momentul de față în România, de a cumpara doar din malluri. De ce să nu recunoaștem - în mall găsim mer eu același stil, indiferent de magazin. Încetul cu încetul ne îmbrăcăm în uniforme... Îți iei o haina și o vezi pe încă alte cinci femei în drum spre casă. Exagerez puțin, însă cam aceasta este realitatea. Ceea ce oferim nu se găsește în mall. Este un stil diferit, care umple un gol pe piața ofertei de fashion din România. Creații de designer, dezvoltate în serii mici, la un preț rezonabil.

Cine sunt designerii și ce fel de colaborare aveți cu aceștia? Produsele By Designers sunt creații ale unor designeri din Estul Europei. Pentru moment lucrăm cu profesioniști din Grecia și Bulgaria, însă pe viitor avem în vedere și alte țări din zonă. Ne vizităm furnizorii periodic, în atelierele proprii, unde ne este prezentată colecția sau propunerile de sezon. Din colecția generală noi alegem ținute care corespund viziunii și stilului By Designers. Lucrăm exclusiv pe bază de stoc. Doar așa putem promite o livrare rapidă în termen de maximum trei zile, așa cum promitem pe site. Cât de importantă este investiția în imagine? Fiind un magazin online, este foarte important ca ceea ce promitem consumatoarelor noastre să fie respectat. Ne axăm foarte mult pe oferirea unor servicii impecabile, să nu avem întârzieri în livrare și să oferim haine care corespund imaginilor de pe site. De fapt, foarte important atunci când vinzi

Care sunt sursele de informare pentru tendințele fiecărui sezon? Tendințele sezonului sunt oferite, desigur, de marile case de modă. Pe acestea le urmărim, însă doar pentru a găsi o direcție generală în ceea ce privește propunerile pe care urmează să le facem prin ținutele noastre. Dincolo de trenduri sau tendințe există stilul. Iar acesta este diferit de ceea ce vedem pe podiumuri. Este o îmbinare perfectă între ceea ce se poartă și ceea ce ne stă bine. Noi oferim outfituri complete, astfel încât clientele noastre să poată alege cât mai ușor ceea ce le place și cu ce se identifică.

online este să oferi încredere. Putem spune că investiția în imagine este una dintre cele mai mari investiții în momentul de față. Până în acest moment am participat la majoritatea târgurilor de fashion din România, printre care V for Vintage, Half is Free organizat d e A n d re ea E s c a , C h r i s t m a s Fa ir ș i diverse alte t ârg uri specifice organizate pentru angajații unor multinaționale. Rezultatul participării la astfel de târguri este unul pozitiv, nu doar în ceea ce privește vânzările, ci în special pentru că ne vizitează multe persoane standul, ceea ce ajută mult la creșterea notorietății brandului.

o soluție și pentru modă. În acest moment categoria de fashion se situează pe primele locuri, peste tot în lume, în ceea ce privește online-selling, cu o evoluție pozitivă de la un an la altul. Deocamdată ne concentrăm foarte mult pe piața internă și următorul pas ar fi să ne extindem și în alte țări. E bine să faci lucrurile treptat și bine. Nu ne grăbim nicăieri.

Este Online-ul o soluție pentru retailul de modă din România? Cred că online-ul este o soluție pentru orice tip de industrie. Trăim într-o perioadă în care totul se întâmplă repede și în același timp. Mâncăm în timp ce citim ziarul și vorbim la telefon sau gătim, facem shopping pe internet și avem grijă de copilul nostru. Vrem să le facem repede pe toate iar online este soluția. Și da, este

Cu ce noutăți veniți pentru sezonul următor? Pentru vara aceasta propunem denimul – atât ca pantaloni, veste, jachete sau fuste, dar și multe modele noi de rochii și pantaloni baggy style, cu tur lăsat. De asemenea, vom veni cu modele noi de genți de umăr și bocanci all seasons. 43

comerț-industrie

Braiconf la a 66-a aniversare! Cine nu a auzit de Braiconf? Doar rostind numele acesta, gândul îi duce pe mulţi români la celebrele cămăşi bărbăteşti confecţionate la Brăila… De la cămăşuţa pepită a şcolarului de dinainte de 1989 la cămaşa pretenţioasă cu butoni şi manşetă dublă pentru ţinuta business de azi, Braiconf pătrunde în viaţa românilor de 66 de ani, neîntrerupt.

stăzi, Braiconf produce anual, cu cei 1000 de angajaţi ai săi, peste un milion de confecţii pentru bărbaţi şi pentru femei pe care le vinde prin cele 15 magazine proprii, iar din anul 2012 şi prin platforma sa online www.braiconf.ro. ”Având o tradiție atât de bogată, de-a lungul istoriei sale, Braiconf s-a reinventat în nenumărate rânduri. Astfel, trecând prin trei epoci diferite, am învățat de la lecția fabricii ce îmbrăca doar domnii României, până la lecția lohnului și contractele cu unele dintre cele mai faimoase brand-uri de fashion din lume. Am reușit să supraviețuim unor perioade delicate și provocărilor rente datorită faptului că ne-am afe păstrat calitatea și am investit constant în noi tehnologii, cât și în oameni. Așadar, după 66 de ani, Braiconf este mai mult decât o companie de tradiție, este un simbol al României și

industrie

un exemplu de reușită. Printre realizări trebuie să punctăm listarea la bursă din 2006, rețeaua proprie ce numără 15 magazine în toată țara, precum și faptul că în 2015, în acest moment aniversar, am trecut printr-un proces de rebranding, menit să cucerească noi segmente de public și să aducă brand-ul Braiconf mai aproape de domnii tineri ai României.” declară Dan Simionescu, Președinte Braiconf. Secretul rezistenţei pe piaţa ro mâ

nească de 66 de ani pare să consiste în cel puţin două direcţii de acţiune. În primul rând, calitatea materialelor, croielii şi cusăturilor şi al doilea în menţinerea ritmului înnoirilor sub semnul nevoii de captare a atenţiei consumatorilor şi a preîntâmpinării nevoilor lor. Aşa se face că Braiconf, pentru a marca cei 66 de ani de existenţă, a investit și în dezvoltarea serviciilor adiționale cum este executarea produselor “sur-mesure”. Astfel, serviciul de comandă online pe măsură transpune, într-o manieră facilă și la îndemână, ideea de atelier de croitorie unde fiecare cămașă este special realizată pentru cel ce o va purta. Dezvoltarea acestui modul madeto-measure online, unic în România, face parte din strategia Braiconf de a se extinde pe segmentul business. Tot cu această ocazie, Braiconf a creat pentru barbaţi cămaşa aniversară în ediţie limitată din colecţia Limited Edition. Cămaşa are simbolul Păsării Măiastre pe întreaga suprafaţă, iar țesătura este din bumbac cu fir dublurăsucit. Compania Braiconf a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 33,5 milioane de lei, în creştere cu 9% şi un profit net de 2,2 milioane de lei, în creștere cu 17% faţă de anul 2013.

Primul showroom YKK multifuncţional din Europa e acum la Focşani YKK România a deschis la Focşani, în prezența presei dar și a proprietarilor fabricilor de confecții din zonă, la sfârşitul anului trecut, primul său showroom din Europa de prezentare a unor game largi de produse și pentru deservirea rapidă a clienţilor din zona Moldovei cu necesarul de fermoare, capse, butoni, repere din plastic, bandă Cosmolon, etc. YKK vine astfel în sprijinul confecţionerilor de textile şi încălţăminte din Moldova, care sunt în număr mare, cu posibilitatea de a descoperi şi cumpăra produsele sale pe care altfel le-ar fi găsit la o distanţă mult mai mare, la Bucureşti.

howroom-ul, a cărui investiţie se ridică la câteva zeci de mii de euro, este un spaţiu deosebit, ultramodern și de bun gust în care clienţii pot vedea cele mai noi colecții și produse YKK, atât pentru modă, cât și pentru segmentele sport, încălțăminte și chiar tehnice. “Inițial am avut ideea de a deschide doar un depozit de mostre, pentru a fi cât mai flexibili în ceea ce privește termenul de livrare pentru prototipuri. Apoi ne-am gândit că ar fi mult mai bine să și arătăm potențialul YKK. Din acest motiv am realizat un showroom plus depozit. Dorim să fie cât mai ușor accesibile majoritatea colecțiilor fashion dar și fermoarele tehnice (echipament sportiv, echipament de protecție, samd) pentru departamentele de achiziții și pentru designerii fabricilor din Focșani și chiar din Moldova. Va fi locul unde vom invita reprezentanții mărci-

lor din Europa, împreună cu fabricile din Focșani pentru a le prezenta varietatea produsului YKK, care poate fi o reală sursă de inspirație. Am încercat să ridicăm valoarea orașului Focșani, să fie un punct și mai bine conturat pe harta confecțiilor din Europa”, a declarat Raul Poruțiu, managing director al YKK România. Acesta este un şi semn clar al maturizării confecţionerilor din România, care şi-au crescut investiţiile în tehnologie, accesează fonduri pentru dezvoltare şi extinderea afacerii, alocă resurse mai mari pentru perfecţionarea forţei de muncă şi abordează din ce în ce mai serios trecerea de la producţia în lohn la cea proprie. Astfel, dacă până în urmă cu opt ani brandurile locale reprezentau circa 6% din vânzările YKK, livrările companiei în anul trecut au trecut de 12 procente. YKK furnizează pieţei peste 45 % din proRaul Poruțiu, YKK Romania și Lucian Diaconu, Businesstexin

ducţia sa pentru industria modei, cu o varietate foarte mare de fermoare, capse, butoni, repere din plastic şi altele. Anual, compania scoate pe piaţă două colecţii noi, alături de gamele de vârf Excella și Lumina, care au început să fie din ce în ce mai solicitate de către designerii autohtoni și internaționali. Restul de 55% din producţie este destinată echipamentelor sportive, industriei de mobilier şi constructorilor de automobile. O gamă largă de produse care sunt cerute tot mai mult pe o piaţă românească în plină dezvoltare. Compania YKK are în plan înființarea în România a câtorva linii de producție de mostre pentru fermoarele metalice, din plastic și cele injectate, atât tipurile închise, cât și cele deschise.

industrie

Designerul Stephan Pelger şi-a lansat noua colecţie

„Orient Express” în faţa Trenului Regal Evenimentul, desfăşurat la Remiza Specială CFR Mogoşoaia, a reînviat frânturi din atmosfera plină de rafinament şi eleganţă a călătorilor celebrului tren transcontinental de la începutul secolului trecut, aducând în faţa publicului o simbioză perfectă între clasicul acelor timpuri şi modernismul zilelor noastre.

atwalk-ul a fost, de data aceasta, peronul lung de 60 de metri de lângă celebrul Tren Regal, cel mai lung podium de o prezentare couture din ţara noastră. Sub privirile a peste patru sute de persoane – specialişti, artişti, vedete de televiziune, iubitori ai artei îmbrăcămintei de lux, modelele au defilat în piese vestimentare bogate din materiale şi cu croieli îndrăzneţe. Mătăsurile naturale, brocartul, voalul transparent pictat cu motive florale, blănurile şi cristalele au înnobilat piesele unei colecţii îndrăzneţe şi rafinate, clasice şi moderne deopotrivă, într-o adevărată revărsare de nuanţe de la gri și negru până la turquoise și auriu. Artistul plastic Codrin Mircea a semnat o pictură pe unul din materialele folosite de Stephan Pelger şi pe un fotoliu tapiţat cu rol decorativ care, alături de o pereche de pantofi Mineli confecţionaţi tot din materialele colecției, precum și una din creațiile noii colecții vestimentare au fost licitate în scop caritabil în beneficiul “Habitat for Humanity Romania”, partener al evenimentului. Stephn Pelger, unul dintre cei mai de succes designeri români ai momentului, a studiat la Viena designul, forma şi culoarea, crochiuri, pictură, marketing, lansarea unui produs, tipare, confecţii şi finisare la celebra Modeschule der Stad Wien (Institutul de Modă din Viena). În ţară deţine, în coproprietate, firma One step forward – Stephan Pelger.

MOdĂ

cxc

Mihaela Glăvan

şi-a lansat colecția de primăvarăvară 2016 în trei orașe din țară Designerul de încălțăminte Mihaela Glăvan şi-a lansat, în premieră, colecția de primăvarăvară 2016 în trei orașe din țară: București, Constanța și Cluj. Decizia a fost luată în contextul favorabil al unor colaborări importante în zona de fashion.

ste pentru prima dată când iau în considerare varianta lansării unei colecții în alte orașe din țară, în afară de București. Am ales Constanța și Cluj întrucât sunt orașele cu cei mai multi clienti ai brandului si cu apropiați colaboratori din fashion. Îmi doresc să cunosc clienții, presă și blogerii din orașele respective, pe toți cei care m-au sprijnit de-a lungul anilor și au promovat acest nume”, declară Mihaela Glăvan. Tocmai pentru a fi cât mai aproape de cei care îndrăgesc brandul Mihaela Glăvan, designerul a decis să le prezinte personal colecția, cu tot ceea ce

„

cxcxc

înseamnă conceptul care a definit-o, precum și demersul creativ din spatele pantofilor de autor. Primul pas a fost făcut pe 23 martie 2016 în Bucureşti. A urmat lansarea colecţiei în Constanța, pe 25 martie 2016, în cadrul unui eveniment special la Hotelul Iaki din Mamaia. Pe data de 1 aprilie, colecţia a fost prezentată în Cluj, în showroomul decoratoarei Genoveva Hossu, fiind o seară dedicată exclusiv clientelor din acest oraș, care au avut posibilitatea să afle orice informație despre pantofii pe care îi poartă chiar de la designer.

Colecţia Mihaela Glăvan primăvară-vară 2016 este romantică, feminină, senzuală şi are bujorul ca sursă de inspiraţie. O lume nouă suprarealistă prinde contur, o lume în care peştii înoată într-o mare de bujori, iar detaliile florale 3D fac din pantof o adevărată bijuterie. Platformele flat bej cu detalii roz sunt fermecătoare şi oferă o alternativă smart la pantofii sport. Schema cromatică acoperă roz pal, bleu, lila, roşu intens, alb şi negru. Regăsim în continuare fundele reinterpretate şi o abordare grafică în ceea ce priveşte sandalele gladiator peste genunchi.

cxc

Interviu

LuciaN B Scurtă prezentare Lucian Broscăţean. „Crezi ca-i scăpat și te-ntâlnești tot cu tine. Ocolul cel mai lung e calea cea mai scurtă spre casă.” – Ulise de James Joyce. Prin fiecare proiect încerc să spun o poveste despre diferite personaje în peregrinări urbane sau/ și în mind trip-uri ciudate. Conceptual, dark, hibrid, versatil - sunt cuvinte cheie pentru label-ul Lucian Broscatean. Am absolvit programele de studii - Licență, Masterat și Doctorat ale Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. În prezent predau ca lector în cadrul aceleiași instituții, la Specializărea Modă-Design Vestimentar și sunt creative director al brand-ului Irina Schrotter. Eşti unul dintre puţinii designeri din România care lucrează pentru un brand consacrat, altul decât cel propriu. Cum este această relaţie? Colaborarea cu d-na Irina Schrotter și cu echipa dânsei a început în 2011. Este o relație profesională care se bazează, în primul rând, pe respect reciproc, dar și pe afinități elective, descoperite de-a lungul anilor. De cinci ani semnez direcția artistică a lini-

Un designer poate să ridice sau să distrugă un business interviu

roscățean ei principale Irina Schrotter. A fost și este o experiență extraordinară din mai multe puncte de vedere: m-a făcut să ies din zona mea creativă de confort; m-a determinat să înțeleg, în profunzime, ce înseamnă mecanismul din spatele unui brand care rezistă, cu succes, pe piață de peste douazeci de ani; lucrul cu profesioniștii mi-a dat un know how pe care cu greu poți să îl obții; numeroasele participări, sezon după sezon, la evenimente naționale, internaționale au însemnat confruntarea cu înalte exigențe estetice și calitative. Schimbarea direcției, construirea unor tipare cu o nouă identitate, soluții tehnice inedite, demersuri consistente, propunerea unor tipologii de produse care să fie relevante – sunt doar câteva din provocările care mi-au deschis noi perspective. Din 2011 îţi prezinţi colecţiile pe podiumuri internaţionale. Ce reprezintă această performanţă pentru palmaresul unui designer? Participarea la prestigioase evenimente naționale și internaționale m-a maturizat foarte mult și a fost motivantă. Doua colecții

pe podiumul de la Romanian Fashion Week, Iași, prezentări timp de cinci sezoane consecutive în cadrul fashion show-urilor Romanian Designers la Mercedes-Benz Berlin Fashion Week, expunerea creațiilor în două expoziții de grup la International Fashion Showcase London Fashion Week, cele 3 fashion showuri Irina Schrotter la MQ Vienna Fashion Week, conceperea, alături de echipă, a colecțiilor pentru tărgurile internaționale de la Paris – Who’s Next și Tranoi – sunt câteva din experiențele care m-au făcut să fiu conștient ce înseamnă un sistem închegat, ce presupune contactul cu buyer-ii și critica de modă. Care sunt cele mai importante momente ale unei experienţe internaţionale pentru un designer român? Trebuie să știi: 1. Ce vrei să spui/transmiți? 2. Unde mergi? 3. De ce mergi? 4. Cu cine mergi? 5. Pentru cine mergi? Doar așa poți face ceva consistent și relevant. Raspunsul la astfel de întrebări simple este cheia oricărei participări. Fiecare etapă e necesar să fie tra-

tată cu seriozitate și responsabilitate. Desigur, totul trebuie să fie dublat și de umor… Moda înseamnă un lucru de echipă. Tu lucrezi cu o echipă întreagă pentru realizarea colecţiilor, descrie-ne această muncă şi ce înseamnă fiecare contribuţie în parte. Echipa Irinei Schrotter, cu care am onoarea și plăcerea să lucrez, e compusă din super-

Moodboard - punctul de plecare pentru colectia irina schrotter primavara-vara 2013. Moodboard-ul contine si film stills din „The Painted Veil” regizat de Richard Boleslawski in 1934. Rolul principal interpretat de Greta Garbo.

interviu

profesioniști, cu o experiență vastă, cu pasiune pentru ceea ce fac, cu mentalitate de învingători. Pentru colecțiile de podium și pentru partea de imagine a brand-ului lucrez cu Diana Flore și Carmen Cherecheș (două absolvente UAD, care mi-au fost studente, și care performează în diferite contexte). Conceptul, moodboard-urile, schițele artistice și tehnice le facem la Cluj. Tot ce presupune transpunerea pieselor se realizează în atelierul Irina Schrotter, din Iași. Fiecare colecție presupune numeroase fitting-uri și reconfigurări ale traseului inițial. Ador probele cu modificările aferente și cu un constant feebdack. Drumurile Cluj-Iași, în ultimii ani, au devenit necesare. Care sunt etapele pregătirii unei colecţii (o descriere pentru cei care cred că „e uşor a scrie versuri”).

interviu

Aș putea scrie o lucrare despre etapele colecțiilor, atât de multă implicare și atâtea metode presupun… Înainte de a începe lucrul efectiv la colecție, e important să îți faci o listă de întrebări la care trebuie să știi, cu precizie, răspunsurile. De ce vreau să fac Modă? Ce am de spus? Cum pot să-mi construiesc o identitate? Cui vreau să mă adresez? Ce infrastructură am? Următoarele etape sunt logic înlănțuite: găsirea unui concept, tema, moodboard-uri, storyboard-uri, planșe cu materialități, schițe artistice, schițe tehnice, tipare, mulaje, soluții tehnice, croiuri, ansamblări, probe, finisaje, styling, prezentare, marketing, vânzare etc. Sigur, nu există o regulă, fiecare poate să-și facă și trebuie să-și facă propriul demers, propria etapizare. De cele mai multe ori, când lucrezi la o colecție, metodologia învățată în școală se dovedește a fi doar un prim punct de pornire… Faci vreodată rabat de la aceste etape? Fiecare colecție are alt traseu, câteodată etapele sunt date peste cap, dar nu fac niciodată rabat de la calitatea și consistența produsului final. Care sunt cele mai mari/cele mai dragi realizări ale tale ca designer? Prețuiesc experiențele și emoțiile trăite alături de oameni care mi-au deschis ochii, m-au făcut să văd lucrurile altfel, m-au ajutat să cresc, să mă dezvolt creativ. Pentru că eşti şi cadru universitar, care sunt cele mai mari realizări în cariera ta academică? Lucrul cu studenții la UAD este foarte important pentru mine. Mă face să fiu cât se poate de responsabil. Sunt alături de ei, îi ajut să se dezvolte frumos, nu le impun metode sau rețete, le impărtășesc din experiența și greșelile mele… La finalul zilei trebuie să simt că am „construit” ceva. Când văd că studenți ai Specializării noastre ajung în internshipuri la: Ann Demeulemeester, Marios Schwab, Erdem, Meadham Kirchhoff, Ann-Sofie Back, Nazir Mazhar, Bless, H&M etc. și că se întorc cu scrisori de recomandare, feedback-uri foarte bune, atunci știu că îmi fac job-ul cum trebuie. Ce mai știu sigur e că trebuie să mă adaptez, mereu, la ce se întâmplă în industria modei și să mă informez, să fiu up-to-date. Implicarea ca director artistic al Galei UAD, un eveniment simbol al secţiei fashion design, și absolvirea programelor de studii, inclusiv finalizarea Doctoratului, a presupus o muncă enormă, foarte puține ore dormite sau zile libere. Toate acestea nu se pot face fără efort și fără un ritm intens, care nu s-a schimbat de 12 ani, de când sunt în UAD. Care este importanţa unui designer în cadrul 52

Brand: irina schrotter Fashion designer& Creative Director: Lucian Broscatean Design assistants: Diana Flore & Carmen Chereches Creative Consultant: Liana Martin Foto: Emil Costrut Models: Alina Ceusan, Fica Balancan

unui brand fashion? Cum se măsoară asta în vânzări? Un designer poate să ridice sau să distrugă un business. Cauzele sunt multiple. Ce e important e să-și propună să construiască, pas cu pas, o identitate vizuală și piese viabile pentru secolul 21. Ce şansa are moda în România în faţa marilor branduri prezente aici pe piaţă? Multe branduri demonstrează că pot face diferența și că pot impune un nou sistem pe o piață aflată în tranziție. Cum putem îmbunătăţi aceste şanse? Cum putem crea un viitor consistent pentru desig-

nul românesc? Îmbunătățirea șanselor ține de o bună legătură între mediul universitar și industria textilă, de resuscitarea unor fabrici care au un potențial enorm, de adaptarea la noile reguli ale sistemului internațional al modei. Cateva nume de branduri „de urmărit” pe piaţa româneasca de fashion design. E o lista mult prea lungă de colegi pe care îi respect și nu aș vrea să uit pe cineva. Sunt o serie de branduri care se bucură de succes, de susținerea mediului profesionist și le admir demersurile Made in Ro! Cred în moda românească! 53

interviu

Interviu

Calina Langa

Scurtă prezentare Călina Langa: Sunt absolventă a secției de design vestimentar a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, doctor în arte vizuale, membru al U.A.P și membru al C.D.G (Costume Design Group) din cadrul O.I.S.T.A.T (Organisation Internationales des Scenographes, Techniciens et Architectes de Theatre). Experienţa profesională numără, pe lângă cea legată strict de designul vestimentar, numeroase alte realizări în planuri conexe modei și costumului: activitate didactica în cadrul U.L.B.Sibiu și al Școlii de Arte Cluj -Napoca, unde activez, în prezent, la specializarea design vestimentar; colaborări în sfera costumului de scenă; prezența în manifestări naționale și internaționale în domeniul modei și costumului; activitate jurnalistică în media scrisă și on-line, prin intermediul blogului personal, Diva si Divanul, creat în 2008. Ca profesionist al modei, crezul meu artistic se bazează pe paradoxul durabilității modei întemeiat pe atașamentele specific umane legate de emoții și afectivitate (Rochia Calendar 2013-2014, printre altele), creațiile mele conturând constant tipul unei individualități feminine ieșite din tiparele consumerismului. De ce moda şi nu pictura, grafica sau designul de obiect? Răspunsul meu scurt, de acum, și foarte conștient ar fi: pentru că iubesc hainele. Nu să le am, cât să le reinventez, îmi place să cred. Răspunsul, de-atunci, când am ales acest drum, este că iubeam ideea de modă, de fashion design și tot ce mintea tânără, dintr-un sistem cum era acela în care mi-am trăit tinerețea, percepea ca fiind fascinant, mai ales prin ceea ce ne era interzis și inaccesibil. Trăieşti într-o lume a culorilor, ce înseamnă culoarea pentru designerul Călina Langa? Cam tot, cred. Nu-mi imaginez cotidianul în alb și negru decât așa, ca expresie vizuală selectată în anume momente. Nu visez în alb și negru, desi am aflat cu stupoare că multă lume visează așa. Dincolo de asta, am avut norocul să

interviu

Îmi place să cred că hainele ascund povești!

cresc într-o familie unde acest tip de familiarizare cu tot ce înseamnă culoarea a început de foarte timpuriu și nu ai cum să nu te contaminezi de modele, mai ales dacă acestea ți se și potrivesc structural. Am constatat apoi, odată cu trecerea timpului, efectul culorilor asupra stărilor emoționale, afective, iar pentru mine acesta a devenit un lucru foarte semnificativ, să poți să schimbi prin culoare o stare emoțională negativă. Ai ales o carieră didactica şi una creativă, care îţi este mai apropiată de suflet şi de ce? Am ales o carieră didactică mult mai târziu decât am ales-o pe cea creativă. Am început să predau, mă refer strict la designul vestimentar acum, abia în 54

2009, când eram și doctorandă pe acest domeniu în cadrul U.A.D Cluj-Napoca. Am constatat atunci, într-un moment deloc întâmplător, că nu-mi ajungea activitatea de la atelier, pentru că intrasem într-un fel de rutină de unde trebuia să scap cu orice preț. Ca de obicei, când operezi mutații bruște existențiale apar și reacțiile care încearcă să te așeze înapoi în băncuță, dar eu nu am fost și nici nu cred că mai am vreo șansă, să fiu genul ascultător și conformist. Chiar cred cu tărie că trebuie să ne ieșim mereu din zonele de confort impuse din exterior și mai ales din propriul nostru interior. Nu pot să spun care mi-e mai dragă. Sunt felii din viața mea profesională la

care nu pot renunța pentru că m-aș simți incompletă. Îmi place mult să predau și sunt tipul de profesor, care se dedică trup ( am cărat pantofi pentru diplomele studenților mei de la Sibiu, ca să aibă

cu ce să încalțe modelele, pe Dacos pe ruta Cluj-Sibiu) minte și suflet cu totul acestui tip de acțiune. Erau vremuri ciudate dar frumoase. Am și o doză imensă de naivitate și idealism, de aceea am rămas să predau la Școala de Arte din Cluj. Trebuie să crezi în ceea ce faci, să nu fii plictisit și să nu te uiți imediat la recompense rapide și palpabile. Din lume mă întorc apoi la mine în atelier, unde acum lucrez singură și am parte de altă formă de exprimare. Ştiu că ai o adevărată pasiune pentru lumea teatrului, care este punctul comun dintre teatru şi modă şi cum se reflecta el in viaţa ta? Aceasta este o întrebare foarte grea și foarte apropiată de un călcâi al lui Ahile personal care are legătură cu tatăl meu, criticul de teatru și scriitorul care a fost Mircea Ghițulescu. Cu toate acestea, am început să descopăr partea comună dintre cele două, care este reprezentată de ideea de costum, veșmânt, mult mai târziu, deși în studenție am mai avut colaborări în această direcție, dar nu știu de ce nu am ales atunci, să fac un drum din asta. Întâmplări fericite de destin m-au adus la acest tip de exprimare creativă și ulterior am descoperit că mă reprezintă, pentru că, îmi place să cred chiar și-n activitatea de fashion designer, că hainele poartă ascunse povești. În teatru, costumul este esențial în conturarea caracterului personajelor, de aici se naște cumva o legătură între ele. Spune-ne despre proiectele tale speciale şi cele din lumea modei, şi cele din lumea teatrului. Proiectele mele se rezumă, în această primăvară, la finalizarea unor costume mai aparte pentru o locație specială de entertainment din Cluj, Enigma, unde chiar am ocazia să creez un fel de pseudo-personaje de film, proiect foarte provocator și foarte dificil, la care trebuie executat balansul ideal între funcțional și estetic, chestiune care naște tot felul de problematici specifice care, însă nu mă sperie ci mă încântă. Ar mai fi o colecție pe care o pregătesc de ceva vreme, Urban Ladies, unde partea din mine care iubește culoarea a fost lăsată de o parte, pentru nuanțe care amintesc de cromatica citadină nu întotdeauna foarte veselă, care este, 55

din nou, o provocare. Pe lângă acestea, există activitatea de predare , blogul Diva&Divanul și multe dorințe, dintre care una mai specială și în fază de proiect mental, vizează ideea de spectacol axat exclusiv pe costum ca punct de plecare, cumva asemănător ideii după care Chalayan a realizat Gravity Fatigue și care, evident, cere colaboratori pe măsură. În rest, rămân deschisă oricăror oportunități ce mi se vor mai oferi în limita timpului din ce în ce mai intrat la apă, cum îl percepem cu toții. Cum vede designerul şi pedagogul Calina Langa viitorul modei româneşti? Dar al creatorului de costume din România? Din punct de vedere realist nu prea întrevăd niște schimbări spectaculoase sau dătătoare de șanse, la nivel general. Această situație este menținută de multe cauze printre care se află, evident numărul imens de locuri în universitățile de profil care sunt absolut exagerate față de nevoia reală de această meserie în România, în contrast cu situația a ceea ce a mai rămas din ce a fost odată industria ușoară românească. E ca și când pe nimeni nu interesează cererea și oferta și vorbesc muții cu surzii. E minunat să faci design vestimentar, dar ce faci după ce termini? Această problemă cu bătaie lungă nu interesează pe nimeni din sistem, nu interesează o perspectivă mai amplă și cumva mai altruistă. Amintesc pe această cale că în momentul când am absolvit eu designul vestimentar eram 4 absolvenți. 4 nu 40. Să ne păzim propria curticică funcționează nu doar aici, ci peste tot în orice domeniu de activitate din România. Nu există nici un fel de susținere la nivel guvernamental pentru acest sector cum există în Occidentul pe care îl iubim atât, că l-am luat de exemplu, dar numai unde ne-a convenit. Mă refer acum doar la modul cum s-a născut celebra școală de la Antwerp. Noi, între noi, care suntem, care mai activăm, de multe ori nu avem o poziție francă și echilibrată unii față de ceilalți și ne lăsăm mânați de egouri și orgolii sterile și neproductive, tot în perspectiva viitorului unei presupuse mode românești. Foarte greu este să aduni oamenii în numele unei idei, în numele unei pasiuni comune. Foarte greu este să formezi echipe, asta presupune spirit de sacrificiu și toleranță, asumarea de responsabilităși, curaj și

interviu

implicare și interesul colectiv să predomine asupra celui personal. Partea optimistă, idealistă din mine crede că se poate. Mai cred, cu tărie, în ideea unei reformulări la nivel global și când spun asta fac referire la ceea ce simțim cu toții, că sunt o sumă de lucruri care nu mai pot funcționa în standardele consacrate și deloc etice de până acum. În ceea ce privește designerul sau creatorul de costume, nu îndrăznesc să mă pronunț cu atâta fermitate ca în cazul designerului de modă. Cred doar că lumea artei și a culturii în România are exact același tip de problematici, și că foarte mulți sunt instruiți superficial ((modelul Bologna nu are cum să ofere alt tip de educație într-un timp atât de scurt) să execute o grămadă de chestiuni care ar ține în mod normal de niște specializări stricte și bine delimitate. Ne vom întâlni astfel, cu o palidă umbră a ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de “homo universalis”. Ceea ce, totuși, rămâne de făcut este să se conserve bine această imagine a potenței

interviu

pe multiple planuri, care poate deschide orice tip de ușă. Eu urmăresc de mulţi ani relaţia dintre modă şi teatru, modă şi film în Romania, spune-mi cum ţi se pare ţie această evoluţie şi dacă vezi vreo influenţă a uneia asupra celeilalte la noi. Lucrurile sunt scindate la noi, din punctul meu de vedere. Dacă dincolo, actorul sau personajul remarcabil dintr-un film sau dintr-o piesă de teatru, pot da naștere unor influențe stilistice la nivelul muritorilor de rând, nu același lucru este valabil și aici. Figuri aparte cu charisma și stil care influențează prin prestația lor scenică și totodată, prin aparența citită în sens pozitiv, găsim în vechea gardă, cea de dinainte de `89. Mă gândesc la Irina Petrescu sau la Gina Patrichi, unde frumusețea fizică și talentul se întâlneau fericit cu un mod de a se înfățișa perfect congruent cu celelalte atuuri. Căci până la urmă stilul exact asta și înseamnă, după mine… conformitatea estetică exterioară și vizibilă cu sinele, aflată la cel mai înalt nivel. Nu avem modele valabile la ora actuală. Așa zisele vedete care influențează ca imagine publicul actual sunt precare și rizibile, de multe ori, pentru ochii exersați. La rândul lor actorii nu iau foarte în serios ideea consilierii de imagine, la modul cum este ea înțeleasă peste granițe unde designeri celebri sunt foarte încântați să împrumute piese din colecțiile lor actorilor de pe red carpet, fiind conștienți de serviciul de imagine pozitivă pe care aceștia îl aduc, de fapt e un sistem barter foarte 56

bine gândit din care toată lumea are de câștigat. Să ne uităm în curtea noastră la Gala Premiilor Gopo sau Tiff și veți vedea cu mici excepții, ce greu se poate realiza consilierea de imagine. Din informații precise știu că marele paradox, întâlnit la noi este reprezentat tocmai de ideea de a nu ieși în evidență în cadrul acestor evenimente, deși meseria în sine cere ideea de a fi diferit, altfel. Actorul trebuie să funcționeze ca un model estetic. Nu există influență dinspre personaje de film remarcabile către gustul public și pentru că noi încă trăim în ‘’tristeți’’ post-ceaușiste. Cu mici excepții, eu nici nu mă uit la fime românești tocmai pentru această perspectivă. Voi vrea totuși să văd Aferim care pare total diferit de rețetele post ‘90. Un alt aspect este reprezentat de prestația designerului de costume pentru film, care de multe ori, dincolo, creează un look inconfundabil și dezirabil, care ajunge să fie copiat și dorit la nivelul străzii. Acum, serios, noi ce ar trebui să dorim să copiem? Că de chestiile sordide ne lovim zilnic. În lipsă de modele valabile, ne putem uita și cum arată strada noastră. Ar mai fi deloc de neglijat chestiunea acceptării creativității diferite a unui designer de modă, care poate influența pozitiv și alte domenii ale creației. Îl am din nou în minte pe Chalayan care a fost rugat să creeze niște costume pretext pentru un balet, exact ce pomeneam

mai devreme, Gravity Fatigue. Nu există așa ceva la noi, deși sunt semne că relația actor/consilier de imagine/ designer este ceva mai bună decât în anii precedenți conform informațiilor pe care le dețin. Ai lucrat cu doamna Doina Levintza. Cum te-a influenţat acea perioadă şi care au fost momentele cele mai plăcute ale colaborării? Da. Am avut ocazia fericită de a lucra cu d-na Doina Levintza, lucru pe care îl doream din vremea tinereții, din perspectiva fashion designului și nu al creatorului de costume. A fost o perioadă foarte încărcată și foarte diferită pentru mine datorită manierei cum eram antrenată să înțeleg lucrurile foarte strict, ca designer de modă. Prima dată m-am lovit de acest tip de abordare ușor diferită, cu ceva ani în urmă, în 2010 și 2011 când am avut o altă ocazie specială să colaborez împreună cu trupa mea de studenți din vremea aceea, de la Sibiu, cu regizorul și scenograful Nic Ularu, în cadrul a două ediții de F.I.T.S în cadrul unor workshopuri de costum. Așa cum a spus și Christian Lacroix, cred că designerul de modă este obsedat de detalii și de perfecțiunea pieselor. Focusul designerului de costum este altul, de aceea cele mai ‘’șocante’’ amintiri, pe care le dețin, de la colaborările mele pe acest domeniu sunt tocmai cele legate de obținerea unei alte expresii plastice printr-un fel de distrugere foarte directă și asumată a costumului. D-na Levintza s-a băgat cu foarfeca , după un tipar din mintea dânsei într-

o dantelă foarte prețioasă, iar d-nul Ularu a ferfenițit o cămașă la tivuri când aceasta a fost gata pentru că existau niște motive foarte întemeiate ca lucrurile să nu fie perfecte, cum suntem noi ca fashion designeri, obișnuiți să le vedem. La rândul meu, am deprins modalitatea de a “strica” aparent veșmintele în scopuri mult mai înalte, ipostază deloc deranjantă acum. Doamna Doina Levintza este o persoană cu o memorie fabuloasă, cu o viziune perfect coordonată asupra tuturor aspectelor legate de costumele ce compun distribuția, în cazul de care pomenim, Sweeney Todd, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Dacă ar fi să denumeşti 10 porunci ale designerului, care ar fi ele? 1 - Fii mereu informat, care merge mână în mână cu a nu fi plictisit și rutinat, adică fă-ți o cultură vizuală și informațională constant și nu te păstra la suprafețe. 2 - Fii pasionat și iubește până la identificare ceea ce faci 3 - Nu lăsa situații exterioare să te descurajeze pe parcursul drumului pe care îl visezi 4 - Crede în tine, no matter what! 5 - Nu considera niciodată că talentul altuia reprezintă un pericol pentru tine sau vreun motiv de invidie. 6 - Oferă-ți o bună pregătire tehnică fără de care creativitatea nici nu contează! 7 - Sprijină mereu, dezinteresat, pe cei mai tineri ca tine! 8 - Nu fi snob și nu lucra mai mult la imagine decât la colecții! 9 - Muncește mereu ca un alergător de

cursă neobosit. 10 - Nu crede în rezultate peste noapte și adoptă perspectiva pașilor mici și siguri Ce lipseste modei româneşti? Dar teatrului? Modei românești îi lipsește un suflu altruist și dezinteresat fără de care nu se poate clădi nimic în viitor. Teatrului nu știu ce îi lipsește, dar pot presupune că ceea ce nu le lipsește nici unora, sunt politicile parti-pris atât de jenante care durează exact atât cât trăiesc cei implicați în ele. Nu sunt de durată în memoria colectivă decât lucrurile de anvergură. Nimicniciile dispar și se uită. Ce sfat ai da unui tânăr artist? Poruncile pe care mi le-ai cerut la întrebarea anterioară. În plus, aș spune că un lucru făcut cu pasiune este un lucru valabil. Abia apoi încep gândurile despre partea materială, care va veni la un moment dat dacă prima conditie, pasiunea, este îndeplinită. Așa că, puneți suflet în tot și înainte de orice! Iar în ceea ce nu vă pricepeţi apelaţi la specialişti. Nimeni nu le ştie pe toate. Ce ți-ai dori în viitorul apropiat pentru tine, designerul Călina Langa, dar și pentru designerii români? Pentru mine îmi doresc să fiu sănătoasă și senină și să pot munci în continuare la proiectele mele. Nimic spectaculos. Când intru în atelierul meu, deja sunt un om fericit și privilegiat. Pentru designerii români îmi doresc să depășim perspectiva individualistă și să putem conlucra în echipă. Oamenii care se adună, în diferite formule, sunt mai puternici decât vocile singure.

interviu

Interviu

Silvia Aştilean Scurtă prezentare Silvia Aştilean – Busuioc Născută în Cluj –Napoca, cu rădăcini dinspre mamă în Ţara Lăpuşului, absolventă UAD-secţia design vestimentar promoţia 1997. După scurte colaborări în Cluj şi Bucureşti, mă angajez după absolvire la Steilmann-Bukarest ca designer-buyer pentru 10 ani. În prezent sunt stylist, mă ocup de consiliere în domeniu şi colaborez cu APFR ( Asociaţia Producătorilor de Film din România) iniţiatoarea Gala Gopo şi TIFF (Transylvania International Film Festival) Ce experienţe ţi-au marcat viaţa creativă? Nu au fost experienţe speciale, însă pot să spun că din copilărie am fost înconjurată de artă, de artişti, tata fiind pictor şi asistent litografic, iar mama este încă membră activă în Corala Universitarilor Clujeni – seniori de peste 30 de ani. Bunicul meu a fost maistru tipograf la renumita poligrafie din Cluj şi, datorită lui, azi deţin o bilbliotecă cu semnificative ediţii. Bunica a fost mereu o prezenţă extrem de elegantă, dar discretă. Cu siguranţă din acest amalgam al familiei mi se trage . Însă, cel mai mult m-au marcat de fapt experienţele culturale, interesul şi plăcerea de a ieşi şi participa la viaţa culturală a oraşului; mergeam des la teatru, balet,

Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă interviu

–Busuioc o expoziţe minunată a întregii sale cariere de film şi teatru, într-un spaţiu mai neconvenţional al Clujului şi anume Hotel Continental. Avem o bună colaborare cu secţia de design vestimentar -UAD şi organizăm expoziţii ale studenţilor şi expuneri inedite, iar de trei ani mă ocup de styling-ul ţinutelor celor 10 actori ai secţiunii “10 pentru Film”, secţiune ce îşi doreşte să propulseze tineri actori ( şi nu numai) de teatru în lumea filmului şi să aibă o expunere specială pe măsură, în cadrul festivalului. Ce influenţe are lumea filmului asupra modei din România? În ultimii ani, producţiile româneşti de film se intersectează destul de des cu lumea tinerilor artişti scenografi şi designeri. Există un contact permanent între aceştia şi se apelează des la contribuţia lor artistică în domeniul cinematografiei şi bineînţeles în teatru. Premierele cinematografice au devenit evenimente importante ce strâng alături iubitori ai filmului şi ale celorlalte arte şi cumva devin manifestări aşa-zis mondene, în sensul bun şi constructiv al relaţiei film-modă. Ce branduri /designeri sunt celebri în lumea vedetelor filmului şi cum se raportează acestea la ele? Păi cu toţii ştim importanţa consacrării unui “nume“ în această branşa şi mai ales menţinerea lui în mass-media. Acum 30-40 de ani, designerii nu aveau o aşa de mare expunere, chiar dimpotrivă, în cetatea filmului erau insignifianţi de multe ori. Ştim de binecunoscuta şi mult-mediatizata relaţie de prietenie şi colaborare dintre Audrey Hepburn şi Hubert de Givenchy, însă puţini ştiu că în filmul „Sabrina” renumitul designer nu a fost luat în calcul la menţionarea în echipa de producţie a filmului, însă Audrey nu a uitat ajutorul său şi s-a revanşat în Breakfast at Tiffany, iar apoi marca Givenchy a devenit arhicunoscută datorită popularităţii în creştere a actriţei. Astăzi, lucrurile stau puţin diferit, fiindcă la succesul de casă al unui designer este luat în calcul mai ales expunerea acestuia la marile evenimente gen “Red Carpet”, importantele lui colaborări cu vedetele, mai ales din lumea filmului. 59

Diana Cavallioti, designer C. Samfira

Victoria Cocias designer Veronica Zaharia-Parlor

Olimpia Melinte, designer Rhea Costa

interviu

Foto: Adi Bulboaca, Adi Marineci

concerte, mai puţin operă ( în vremea aceea nu aveam stare pentru asta), iar din punct de vedere personal consideram o sărbătoare stagiunile ( teatrale, muzicale, de film şi jazz). Îmi amintesc că, înainte de revoluţie, Centrul Cultural Britanic a organizat o vizionare video, timp de o săptămână, a binecunoscutelor piese Shakespeareiene ecranizate pentru televiziune de BBC şi acolo am remarcat şi mi-au rămas în suflet costumele. La fel, am fost impresionată de punerea în scenă a baletului Carmina Burana, la Opera din Cluj, mergând chiar de vreo trei ori să-l revăd cu drag. De câţi ani activezi în cadrul Galei Gopo şi TIFF? Cum e privită de public şi designeri această activitate a ta? Colaborez la Gala Gopo de 5 ani şi cu TIFF de 7 ani. Gala Gopo anul acesta aniversează 10 ani de existenţă şi premiază cinematografia româneasca (filmele, regizorii şi actorii români). Oana Giurgiu, ce face parte dintre iniţiatorii şi producătorii importanţi ai acestor premii, mi-a povestit de începuturile unui eveniment ante–Gală, numit Gopo Fashion Night unde se dorea ca designerii români să se întâlnească cu artiştii nominalizaţi la Gală, să-şi prezinte creaţiile, iar actriţele şi vedetele participante să îşi aleagă o ţinută pentru eveniment. Începutul a fost mai timid, fiindcă artiştii nu se cunoşteau între ei, însă şi cu ajutorul nostru şi al acestei întruniri specifice, pe parcursul anilor, chiar au ajuns să lege prietenii, iar actriţele să-şi găsească atât creatorul preferat cât şi stilul vestimentar ce le reprezintă. Eu zic că asta e o mare realizare, mai ales că, în ultima vreme, nominalizatele sunt cele care îmi spun că îşi doresc să colaboreze cu anumiţi designeri, aşa că lucrurile se mişcă în sensul pozitiv, chiar foarte bine. La TIFF a existat o secţiune TIFFashion în cadrul căreia se prezentau filme cu specific fashion, master-class-uri cu specialişti şi expoziţii cu tineri designeri şi chiar o prezentare mai specială la aniversarea de 10 ani de festival, unde am invitat-o pe cunoscuta scenografă şi creatoarea de costume Doina Levintza, cu

Hilda Peter, designer Lena Criveanu

Ozana Oancea, designer Lena Criveanu Dana Rogoz, designer Adelina Ivan

interviu

Designerii au PR-işti extrem de implicaţi în obţinerea unor contacte cu celebrităţi, iar la rândul lor, acestea au consilieri de imagine ce conlucrează strâns cu stiliştii pentru a ajunge la un numitor comun, astfel încât vedeta să ajungă un ambasador al eleganţei casei respective. În acest moment, mai toate celebrele branduri sunt extrem de răspândite şi arhicunoscute. Dacă în trecut, designerul concepea o ţinută special gândită pentru celebrităţi şi evenimentul dat, astăzi cei din urmă sunt des recunoscuţi pentru alegerile făcute chiar de pe podiumul de prezentare al colecţiei brandului. Ce presupune styling-ul pentru vedete? În primul rând presupune un simţ al proporţiei decent, un ochi format pentru culoare şi bună viziune asupra look-ului natural şi firesc al persoanei consiliate. Cu alte cuvinte, trebuie să fii şi să devii un bun psiholog , să ştii să citeşti dintr-o privire o siluetă, ce o avantajează şi, mai ales, ce nu. E o muncă continuă, devii un fel de baby-stylist, trebuie să ţii cont de schimbările de look pe care un regizor le cere de la actor si să te repliezi continuu în aşa măsură încât să nu scapi esenţa stylingului din mână: corectarea unor defecte de siluetă şi accentuarea calităţilor fizice. Eu consider consilierea vestimentară un fel de cadou pe care fiecare trebuie să aibă decenţa să şi-l ofere. Cauţi până găseşti. Stilistul este cel ce trebuie să ţină frâiele şi look-ului de red carpet, de cocktail şi mai ales al celui natural de zi cu zi şi chiar al zilelor proaste. Trebuie în continuu să te repliezi pe moment şi să găseşti un numitor comun în alegerea stilistică pentru o vedetă. Îmi aduc aminte ca am citit un articol despre Meryl Streep şi faptul că-i placea foarte mult o bluză anume, iar stilista i-a spus că “nu e cazul”. Trebuie să ştii să asculţi şi să îţi însuşeşti sfaturile pertinente ale profesionistului de lângă tine. Eu aş menţiona şi despre styling-ul personal, nu trebuie să fii o vedetă ca să înveţi să te îmbraci decent, adică cu bun gust şi mai ales cu simţul măsurii. Cineva spunea că stilul îl ai sau nu, eu zic că se poate învăţa şi încerca până găseşti look-ul câştigător şi mai ales mulţumitor, adică să te simţi bine în pielea ta fiind îmbrăcat chic. Chiar şi stiliştii au nevoie de consilieri. Tu altfel te vezi pe tine şi cu totul diferit un ochi extern, care îţi poate 60

spune obiectiv ce îţi stă bine şi ce nu. Există vreun feed-back pe piaţă pentru ţinutele propuse pe red carpet-ul evenimentelor de film în România? Feed back-uri există şi pozitive şi negative şi, din păcate, de cele mai multe ori sunt luate în calcul cele negative pentru că, nu-i asa?, ştirile proaste vând, mai ales când e vorba despre o vedetă. Atât afară cât şi la noi, vedetele pot avea întrun an sau la o ieşire importantă un look impecabil, ravisant, şi la alt eveniment pot să facă o alegere total nefericită, de nici nu o mai recunoşti. E o meserie enervant de subiectivă: ce ţie îţi place sau ţi se pare în regulă, presa sau anumiţi bloggeri mai mult sau mai puţin versaţi în ale stilismului, vin şi desfiinţează şi cataloghează drept: aşa da sau aşa nu. Niciodată, dacă eşti sigur pe tine şi pe ceea ce faci, nu te iei după astfel de materiale, fiindcă tu ştii că ochiul, mult formatul tău ochi …, nu te minte. E adevărat, am avut situaţii când o personalitate de la noi a arătat extraordinar la un eveniment şi în anul următor a venit şi mi-a reproşat că a fost cam aspru judecată pentru ţinută şi că “a sărit calul”. Eu atunci vin şi întreb: Îţi place ce porţi? Te simţi bine? Te reprezintă? Dacă toate cele trei au răspunsul DA, altceva nu mai interesează. Însă eu mereu am spus că o ţinută de covor roşu are nevoie de o aşa numită atitudine… nu să te prefaci sau să stai băţ, dar să porţi tu veşmântul pe măsura ocaziei pentru care a fost conceput şi creat şi nu să pari stingher şi nesigur. Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă, îl ajută să iasă la iveală şi să se redescopere pe sine. După multe evenimente de tip Red Carpet am ajuns să “săpăm” în presă după nişte recenzii decente, sincere, dar mai ales profesioniste. La noi oricine îşi dă cu părerea, că e în măsură sau nu. Jurnalismul în domeniu e fragil şi nu se poate abţine să nu aducă vreo ofensă purtătoarelor menţionate. Chiar nu putem face educaţie stilistică fără a jigni şi folosi termeni nedemni de presă? Eu ştiu şi văd zilnic ce lipseşte: simţul măsurii. E foarte important să-l cunoşti şi să simţti când e cazul să te opreşti. E o calitate, sincer cred asta. Feed- back-ul pozitiv există, pentru că deja vedetele noastre curtează designerii, reprezintă branduri cunoscute pe

Tunde Skovran, designer C. Samfira

Olivia Nita, designer C. Samfira

Emilian Oprea designer, Campan Istvan

piaţa de la noi si, da, apelează la stilişti, ceea ce mă bucură. În unele cazuri reuşeşti chiar să recunoşti “mâna” cuiva, iar pe parcurs vedeta se învaţă să poarte ţinutele potrivite în anumite momente. Am să dau un exemplu, e drept internaţional, însă demn de luat în seamă: actriţa Tilda Swinton este în esenţă pură un “personaj” datorită apariţiilor sale cu al său look glacial, cu trăsături predominant nordice şi alură androgină. Am remarcat o atitudine şi o prezenţă ce o detaşează clar faţă de restul. Nu este o frumuseţe, ce-i drept însă, are un quelque chose şi întotdeauna alegerile sale vestimentare sunt corecte, îi vin perfect şi le poartă ca atare. Carisma ce o caracterizează se vede şi în atitudinea şi responsabilitatea purtării unui veşmânt oricât de simplu. Asta consider eu stil personal, să fii tu şi în aceeaşi măsură diferit. Ce surprize pregăteşte lumea filmului pentru moda anului 2016? Mă bucur că mă întrebi asta. Sunt nerăbdătoare să văd câteva apariţii, poate o să le aducem în premieră şi la festival (TIFF): 1. “The first Monday in May- The MET Ball” de Andrew Rossi, film ce ne introduce în pregătirile faimosului eveniment The MET de la NY şi ne dezvăluie pregătirea faimoasei expo: “China, Trough The Looking Glass_ curator Andrew Bolton 2. “Crazy about TIFFANY’S” –regia Matthew Miele, în spatele scenei şi culisele faimosului brand de bijuterii American, am înţeles că este primul documentar autorizat despre magazinele de bijuterii ce au devenit un fenomen global. 3.“City of Women” regia Federico Fellini, nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare , e clar că ne aminteşte de prezenţele feminine ale cinematecii anilor ‘ 50-‘60 4. “Absolutely Fabulous” Mandie Fletcher, o comedie spumoasă despre patru prietene fashion addict , inspirată după show-ul de TV cu acelaşi nume. 5. Aici doresc sa mentionez nişte scurte documentarii despre design şi designeri şi cele mai elocvente mi se par: “ H e re N o w ” – K E N ZO - d e s p re hight&lows-ul adolescenţei “Un Incroyable Excuse” de Wes Anderson, inspirat de creaţiile lui Balenciaga “Del POZO” de Pablo Maestres – vizi61

Adriana Trandafir, designer Lena Criveanu

onar, plin de culoare şi spectaculos de simplu. Ce şi-ar dori designerul Silvia Aştilean de la moda anului 2016? Dar stilistul SA? Ca designer îmi doresc să-mi reiau mai vechi idei şi să le transpun într-o colecţie sau, de ce nu, într-un film. Mi-aş mai dori să fac un editorial de modă… de mult imi doresc asta. Iar stilistul îşi doreşte să inspire mai mult curaj celor din lumina reflectoarelor, celor care şi-au ales o cariera ce presupune o expunere acerba, să înveţe să fie ei înşişi şi să-şi poarte personalitatea, deseori cameleonică prin natura profesiei… cu STIL. Să şi-l asume, fiindcă “frumusețea vieţii e irepetabilul!” cum spunea Constantin Tsatsos, filozoful grec. Maria Obrețin designer, Parlor

interviu

Interviu

Iulian Crăciun Viitorul îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu Scurtă prezentare Iulian Crăciun - brand Expresiv Expresiv SRL este un producător autohton de confecţii textile, care produce sub brandul Expresiv costume, paltoane şi jachete pentru bărbaţi. Articolele cele mai reprezentative pe care le producem sunt costumele de ceremonie, în special cele pentru miri. Creaţia de modele, partea tehnica de tipare şi producţia se realizează integral în cadrul societăţii noastre. Distribuţia mărfii o facem prin intermediul magazinelor clienţilor noştrii, acestea fiind în general situate în malluri sau centre comerciale din principalele oraşe ale ţării. Anul acesta împliniţi 25 de ani de prezenţă pe piaţa românească. Ce dificultăţi aţi întâmpinat de-a lungul acestor ani şi cum le-aţi făcut faţă? Societatea nostră a fost înfiinţată în anul 1991, aşa că a trecut prin toată

interviu

perioada de tranziţie spre economia de piaţă, cu bune şi cu rele. Am trecut prin toate schimbările legislative ale perioadei, am prins convulsii economice în care dobânzile la credite au depăsit 100%. În anul 2001 societatea a fost la un pas de desfinţare, moment în care a avut loc o schimbare de acţionariat, după care a urmat o perioadă de dezvoltare. În această perioadă a apărut si brandul Expresiv. Ultima criză economic ne-a marcat cel mai tare, dar acum putem să spunem ca ne-a ajutat să ne întărim poziţia pe piaţă. În anul 2008 ne-am mutat întrun sediu nou, pe care l-am construit. Vânzările au scăzut şi, implicit, a scăzut producţia, iar o parte din angajaţi au plecat. Dobânzile la bancă au crescut simţitor consumând din resursele, şi aşa în scădere, ale firmei. Pentru a compensa reducerea cererii de pe piaţa internă am început să lucrăm în sistem lohn. Experienţa muncii în sistem lohn, dar si dotarea cu utilaje noi, 62

performante, ne-a ajutat să creştem calitatea produselor noastre şi, în aceleşi timp, să creştem si productivitatea muncii. Ce v-aţi dori pentru brandul Expresiv şi pentru moda românească drept susţinere din partea statului român? Ne-am dori susţinerea direcţionată a statului pentru dezvoltarea brandurilor autohtone, prin alocarea de fonduri pentru creşterea capacităţii de creaţie şi marketing pentru IMM-urile româneşti. Statul câştigă puţin dacă industria textilă românească lucrează în sistem lohn pentru marile branduri străine, deoarece marea parte a câştigului din aceasta afacere se îndreaptă spre cei care concep şi comercializează aceste produse şi bineînţeles taxele aferente acestor câştiguri se achită altor state. De asemenea ne-am dori un control mai atent din partea statului privind fiscalizarea importurilor pentru produsele similar cu cele pe care le producem.

Cum vă raportaţi la brandurile concurente străine şi unde vedeţi brandul Expresiv în următorii ani, din acest punct de vedere? Brandurile mari din Europa au o calitate bună, dar şi un preţ care include numele brandului şi care este adeseori mare pentru mulţi din cumpărătorii autohtoni. Pentru costume de ceremonie oferta acestor branduri este mai redusă, acestea oferind în general costume de tip business. Pentru costumele de ceremonie - şi nu numai - există o ofertă bogată pe piaţa românească din partea brandurilor turceşti, care au un preţ mai redus, dar şi o calitate mai slabă. Expresiv are ca obiectiv să ajungă în următorii ani printre liderii în vânzări din România pe nişa de piaţă care o reprezintă costumele de ceremonie. Ce evenimente din moda românească credeţi că v-au ajutat şi vă vor ajuta în viitor? Târgurile de confecţii care se organizau în trecut la Neptun şi Iaşi şi apoi la Mamaia ne-au ajutat să găsim clienţi noi si să ne actualizăm informaţiile despre piaţa de profil de la noi din ţară. RFTB-ul este un târg excelent organizat însă producătorii și comercianții români nu agrează capitala. Din păcate utilitatea acestor târguri s-a diminuat, deoarece s-a redus semnificativ numă-

rul principalilor participanţi producători dar şi al comercianţilor. Ce model de business preferaţi - fast fashion sau slow fashion si cum credeţi că sunt ele percepute de clientul român? Costumele bărbăteşti sunt din categoria de îmbrăcăminte în care viteza de schimbare a modei este mai mică în raport cu celelalte categorii. În ciuda acestui fapt, în ultimul timp şi moda costumelor bărbăteşti se schimbă din ce în ce mai repede. Se schimbă tot mai des culorile preferate, textura materialelor, accesoriile şi croiul acestora. Cred că perioada de schimbare a modei este în strânsă legatură cu viteza de circulaţie a informaţiei şi cu cât internetul şi reţelele de socializare pătrund mai adânc în cadrul societăţii cu atât scade aceasta perioadă. Aceasta duce la schimbarea mai rapidă a colecţiilor şi la o scădere a preţurilor. Cred că fast fashion-ul este o tendinţă spre care ne îndreptăm inevitabil. Care este diferenţa între clientul bărbat şi clientul femeie în România? Neavând magazine proprii putem spune că nu avem expertiză pe acest subiect. Cu toate că producem numai haine pentru bărbaţi, de cele mai multe ori cred că o influenţă decisivă în decizia de cumpărare o are o femeie care poate fi soţia, prietena sau mama clientului. În general bărbaţii sunt mai conservatori decât femeile, acestea din urmă fiind mai la curent cu tendinţele din modă. Dar în acelaşi timp putem observa o preocupare tot mai mare privind moda şi din partea bărbaţilor, în special a celor mai tineri. Ce cunoştinţe lipsesc întreprinzătorilor români în domeniul modei şi cum credeţi că le-ar putea dobândi aceştia? N-aş putea să fac aprecieri în general asupra întreprizătorilor în ceea ce reprezintă lipsa unor cunoștințe, dar aş putea să mă refer la mine şi la cei pe care îi cunosc mai de îndeaproape. Cred că multă lume se axează mai mult pe activitatea de producţie şi nu acordă destulă atenţie activitaţii de marketing, branding, problemelor de management şi de analiză economică. Sigur că ne putem perfecţiona cunoştinţele citind sau participând la diverse seminarii, dar cred că cel mai bine este să apelăm la cunoştinţele specialiştilor în domeniu. De asemenea, cred că 63

mulţi designeri în domeniul modei nu au suficiente cunoştinţe despre ceea ce se cere pe piaţă în domeniul vestimentar şi că nu tot ce place pe podium se vinde bine pe piaţă. Colaborarea cu cineva care vinde şi are cunoştinţe din interiorul pieţei cred că ar fi foarte utilă în acest caz. Se poate vorbi de o solidaritate de breaslă în moda românească? Nu ştiu dacă se poate vorbi de o astfel de solidaritate, dar cred că este necesară. Dincolo de faptul că suntem concurenţi pe piaţă, avem şi interese comune pe care ar trebui să le promovăm. Noi la Satu Mare suntem în curs de înfiinţare a unei asociaţii a producătorilor “ Asociaţia textiliştilor sătmăreni”, prin intermediul căreia să ne promovăm interesele. Cum vedeţi viitorul în acest domeniu pentru întreprinzătorii români? Cred ca viitorul pentru pentru firmele româneşti de confecţii îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu. Evident că acest lucru nu este uşor, având în vedere concurenţa brandurilor mari străine, care au o mare forţă finaciară care se manifestă într-o capacitate mare de creaţie si o maşinarie puternică de marketing. Munca în sistem lohn cred că nu are viitor datorită costurilor cu forţa de muncă în pemanentă creştere şi care ne face necompetitivi în raport cu ţările din Asia sau Africa de Nord.

interviu

De ce industria textilă nu este atractivă pentru tineri? Numeroase voci avizate din industria textilă atrag atenţia de mai mult timp asupra unui fenomen ciudat ce se petrece în acest domeniu: forţa de muncă se află într-un constant declin, îmbătrâneşte şi riscă să dispară dacă nu se iau măsuri imediate. O imagine dură şi reală, spunem şi noi, iar Businesstexin a iniţiat în apariţiile sale discuţii despre această provocare.

um şi de ce s-a ajuns ca industria textilă se se confrunte cu lipsa forţei de muncă? Este o întrebare pe care, de câţiva ani, şi-o pun toţi cei implicaţi în această ramură economică, dar niciodată răspunsurile nu au mulţumit pe toată lumea. În principal, e vorba de două aspecte: salariile mici şi munca normată specifică acestei industrii. Aparent, acest răspuns pare a fi de neacceptat pentru managerii din domeniu; unii dintre ei resping argumentul salariilor mici şi chiar au dreptate. Sunt salariaţi din această industrie care au venituri şi de peste două mii de lei lunar; da, dar aceştia, extrem de puţini, sunt dintre cei mai buni, care pe lângă profesio-

industrie

nalism, au şi pasiune pentru munca lor. Regula generală este la capătul opus situaţiei de mai sus: majoritatea salariilor sunt mici, iar cele ale noilor veniţi în domeniu sunt de-a dreptul cele mai mici din economie. Dar norma e normă! Şi pînă să ajungă tânărul nou-angajat la productivitatea celui vechi de lângă el, vor mai trece luni bune. De obicei nici nu aşteaptă acest termen, pentru că dezamăgirea şi frustrarea sunt deajuns pentru a renunţa la locul de muncă... Nu e niciun secret că tinerii angajaţi nu reuşesc să-şi îndeplinească norma de lucru şi sunt nevoiţi, dacă nu vor să plece la sfârşit de 64

lună cu doar 500-600 de lei în buzunar, să muncească suplimentar peste program ori sâmbăta şi uneori chiar duminica! Şi când, în sfârşit, realizează norma, primesc salariul minim pe economie. CE E DE FĂCUT? Pentru că reproşurile aduse sistemului de învăţământ profesional şi chiar tinerilor înşişi nu vor rezolva problema. De aceea, o idee se conturează din ce în ce mai clar: adaptabilitatea managementului de profil. Astfel, se poate răspunde la o întrebare şi mai aplicată: CINE POATE REZOLVA SITUAŢIA? Desigur, managerii, antreprenorii din industria textilelor sunt cei care pot îndrepta lucrurile. Probabil că ei înşişi vor trebui să gândească şi să pună în aplicare măsuri de atragere a tinerei generaţii, fără

de care în câţiva ani vor fi nevoiţi să-şi închidă afacerile. Salarizarea decentă este una dintre ele, dar nu singura. În România există, încă, un învăţământ tehnic de specialitate care pregăteşte forţă calificată de muncă în textile-pielărie. Sunt tineri, cu aspiraţiile şi cultura generaţiei lor, unii mai deştepţi, alţii mai puţin, unii mai harnici, alţii mai leneşi, dar toţi dornici să-şi construiască o viaţă cel puţin decentă. Într-o lume globalizată în care distanţele sunt doar nişte kilometri pe hârtie, gândul la „un job” plătit bine în Occident este, pentru cei mai mulţi, soluţia pe care o aşteaptă cu înfrigurare după absolvire. Şi acel loc de muncă nu va fi niciodată în domeniul textil, din motivele pe care le ştim cu toţii. Ar putea ei, tinerii absolvenţi, să rămână în ţară, să se anga-

jeze în domeniul pe care statul român i-a pregătit gratuit? Poate că da, însă pentru asta antreprenorii interesaţi de forţa lor de muncă nu trebuie să stea cu mîinile în sân, ci să se implice în educarea lor, în responsabilizarea lor şi în atragerea lor. Nu e un secret că în ţările cu economie de piaţă solidă, agenţii economici din producţie, dar nu numai, îşi recrutează viitoarea forţă de muncă încă de pe băncile şcolilor profesionale, tehnice sau ale facultăţilor. Dacă la noi, în învăţământul superior, unele companii mari se implică prin sponsorizări, concursuri, burse etc, în cel tehnic şi profesional se simte absenţa antreprenorilor care chiar au nevoie acută de forţă de muncă tânără. De ce? O întrebare la care doar ei pot răspunde. Probabil din neîncredere. Probabil 65

din necunoaştere, sau din zgârcenie. Pentru că foarte mulţi antreprenori nu văd acest lucru ca pe o investiţie de viitor. Şi atunci se mulţumesc cu munca celor trecuţi de 40-50 de ani care au fost pregătiţi şi muncesc aşa cum o fac de 20-30 de ani, din alte vremuri. Sau cu oameni nepregătiţi profesional, pentru care locul de muncă într-o fabrică de confecţii este ultima şansă ca să-şi ducă zilele, dar nu pentru mult timp. O fi mai comod să pregăteşti o asemenea persoană la locul de muncă şi care te va părăsi peste un an-doi sau să contribui la formarea unui tânăr elev de şcoală profesională sau de liceu tehnic, care ar putea rămâne în fabrica ta în baza unui contract ferm pe câţiva ani? Se pare că antreprenorii români nu cred în contractele dintre firme şi elevi. Managerii pot aduce un contraargument clasic: „Nu sunt bani”. Probabil aşa e, dar la fel de adevărat este şi că unii dintre ei nu ştiu să negocieze bine preţurile în contractele cu partenerii externi şi pierd, astfel, resurse financiare importante pe care le-ar putea canaliza spre fidelizarea angajaţilor! Iar alţii îşi calculează profitul imediat, de luna asta, de anul acesta... Sunt câteva dintre tarele unei industrii în care specialiştii în management, marketing şi producţie sunt din ce în ce mai puţini. Până la urmă, totul ţine de mentalitate, mai precis de flexibilitate, îndrăzneală până la risc şi viziune pe termen lung. Sunt calităţi ale oricărui tip de manager, pe care ar trebui să le înveţe şi antreprenorii români.

industrie

Cine mai are bunici care ştiu ce valoare are o haină bine lucrată care „vine turnată” pe corp, sigur a auzit această vorbă plină de înţeles. Pentru că generaţiile născute până prin anii `60 au prins vremurile când, pentru a se îmbrăca „bine” mergeau la croitor, nu la magazinul de haine.

MODĂ

Stil și eleganță marca Alexandru Ciucu

„Adevăratele costume se fac la comandă”

impul a trecut şi a adus cu sine şi schimbări în felul în care şi mai ales de unde ne îmbrăcăm. Industrializarea masivă în lumea îmbrăcămintei a creat un adevărat boom: sortimente aproape imposibil de cuantificat, în cele mai multe modele şi culori, care să satisfacă toate gusturile de la copii până la vârsta a treia. An de an, creatorii şi fabricile se întrec în colecţii de sezon, elaborează tipare şi modele noi, stabilesc tendinţe de urmat, propun cele mai îndrăzneţe modele, totul pentru cât mai mulţi cumpărători. Însă, toate acestea au o caracteristică generală – aceleaşi modele, măsuri şi tipare pentru sute şi mii de oameni, fără deosebire. Ba, unele măsuri nici nu se mai produc, de parcă toate femeile şi mai ales toţi bărbaţii sunt aidoma modelelor de pe podium. Cine a mai văzut „ateliere de retuşuri” ataşate magazinelor, pînă acum vreo 20 de ani, unde ştii dinainte că vei avea nevoie să-ţi modifici pantalonii, fusta ori sacoul abia cumpărate?

Soluţia salvatoare rămâne tot croitorul, cel care îţi oferă haina TA, făcută special pentru tine. Iar, dacă ai norocul să găseşti unul bun, poţi avea un costum sau un pardesiu asemănător cu cel din vitrină, pe care ţi-l doreşti atât de mult, dar care nu este pe măsura ta. la oameni, ci la măsurile pentru care are el tiparele... Şi nu vei avea niciodată un costum dintr-o marcă renumită potrivit pentru tine, dar poţi comanda unul asemănător la croitorul tău. Iar când croitorul e artist, poţi spune că nu mai ai nevoie de haine „de-a gata”. Alexandru Ciucu este un nume care nu 67

mai are nevoie de prezentare. Vorbele cu tâlc de mai sus sunt chiar ale sale, spuse dintr-o convingere pe care marele artist o trăieşte zi de zi, aşa cum a primit-o moştenire prin tatăl şi bunica sa paternă. Anii de „ucenicie” petrecuţi alături de tatăl său în atelier şi magazinele proprii „Samris” şi „Tata & Fiul” au făcut din tânărul Alexandru un fin cunoscător şi pasionat al designului pentru haine bărbăteşti. Eleganţa personală, munca pasională şi bunul-gust moştenit din familie au format unul dintre cei mai buni, poate cel mai bun designer al îmbrăcămintei clasice pentru bărbaţi de la noi. Maturizarea artistică s-a produs devreme şi, în 2006, Alexandru Ciucu a avut curajul de a înfiinţa „Atelierul de Înaltă Croitorie din România”, casă proprie de producţie a îmbrăcămintei de lux pe comandă, ale cărei creaţii au ajuns la prestigioase târguri şi expoziţii de profil din România şi din Europa. Confirmarea înaltei calităţi şi a gustului desăvârşit a venit în 2009, când

MODĂ

Atelierul său a început colaborarea cu Casa Regală a României. După un an de probe, „Atelierul de Înaltă Croitorie din România” al lui Ciucu a devenit Furnizorul Oficial al Casei Regale pentru o perioadă de trei ani, statut reînnoit în 2013. Regele Mihai și Principele Radu au purtat ținute create de Alexandru Ciucu în multe ocazii oficiale, printre care nunta Prințului William cu Kate Middleton de la Londra si nunta Prințului Albert de Monaco . Dar nu numai atât, în 2013 primeşte onoarea de a fi designerul Regelui Simeon al Bulgariei şi al Principelui Albert de Monaco, iar în 2015 al cuplului prezidential al României. Colecţiile lui Alexandru Ciucu au stat sub semnul distincţiei şi înaltei clase; prima dintre ele, numită Vanity.Him a fost lansată în 2009 ca un tribute adus lui Florian Pittiş. A urmat în 2010, Ego. Escape, dedicată artistului Salvador Dali, în 2011 Bărbații se îmbracă de la Ciucu – O colecție ca-n filme- inspirată din filme hollywoodiene, în 2012

MODĂ

L`Homme.Roi, prezentată la Bucureşti şi la Monte Carlo sub Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. În 2014 Alexandru Ciucu a lansat colecția Miss & Mister Bespoke 2014, printr-o prezentare concentrată pe punerea în valoare a creațiilor de tip “bespoke” (în regim de croitorie – dar pe măsurile clientului), în raport cu cea made-tomeasure (în regim de croitorie manuală – dar fără a fi dedicată în mod special unui client). Alexandru Ciucu este designerul modern care a re-impus pe scena creaţiei vestimentare din România costumul pe comandă, însă de la alt nivel, cel al croitoriei de înaltă clasă, de lux. Nu este simplă croitorie după măsura fiecărui client, este acel costum sobru, elegant la superlativ, făcut să şteargă eventuale defecte fizice sau să evidenţieze unele calităţi. Este costumul regilor şi prinţilor, al oamenilor de înaltă clasă, puternici, educaţi, rafinaţi. Materialele sunt pe măsura croielii şi a viitorului purtător – ţesături naturale, prelucrate din cele mai bune şi mai scumpe materii prime, îmbogăţite cu fire preţioase. Aproape toate sunt importate special pentru Atelier, pentru că în România este aproape imposibil 68

să găsească ceva asemănător calitativ. Dealtfel, după cum singur mărturisea, calitatea unui costum începe de la calitatea lânii pe care o poartă animalul; la noi în ţară nu se găseşte aşa ceva, pentru că nimeni nu se gândeşte la calitatea firului din blana oilor... Cel mai interesant aspect al creaţiilor lui Alexandru Ciucu este faptul că a păstrat linia tradiţională a costumului clasic la care adăugă elemente moderne foarte discret şi într-o limită pe care doar el o ştie şi „o simte” suficient de bine pentru a oferi nota distinctă a perfecţiunii adaptată zilelor noastre. Aceasta e dovada că moda clasică a bărbatului modern încă nu şi-a spus ultimul cuvânt. Iar faptul că tânărul şi talentatul artist al design-ului vestimentar masculin îi îmbracă pe regi, prinţi şi preşedinţi alături de bărbaţi obişnuiţi care le urmează modelul, este semnul speranţei că moda, totuşi, nu a luat-o razna prin modernism. Echilibrul, bunul-gust, rafinamentul, eleganţa sunt valori perene pe care Alexandru Ciucu le propune întregului spectru social, ca o recunoaştere a nevoii celor mai mulţi de a ţinti sus, înspre „înalta croitorie” aşa cum se găseşte în Atelierul său.

Moda business

a femeilor de carieră

n g i s e D

„Haina îl face pe om dacă ştie să o poarte” spune renumitul designer Alexandru Ciucu, iar femeile cu carieră în afaceri ştiu cel mai bine acest lucru. Pentru că atunci când e vorba de garderobă, tot femeile se pricep cel mai bine.

r e e ar

emeile de afaceri de succes sunt o prezenţă activă şi din ce în ce mai numeroasă pe piaţa economică din România. De la poziţii de management de top până la simple funcţii executive, femeile au dovedit prin inteligenţă, pragmatism, intuiţie şi curaj că pot face lucruri mai bune decât bărbaţii. Poate că unul din secretele lor este şi uşurinţa, aproape naturală, cu care îmbină graţiile feminine cu puterea obişnuită a celor care conduc afaceri şi oameni. Iar una dintre acestea este înclinaţia spre frumos şi practic atunci când se îmbracă pentru business. Cum era de aşteptat, au apărut, din practică, reguli „de bună-purtare” în moda feminină de business, pe care încercăm să le prezentăm mai jos, fără a avea pretenţia că sunt sfaturile noastre; nu, ele nu sunt decât învăţăminte pe care femeile cu experienţă în mediul de afaceri şi de modă le împărtăşesc de ceva vreme tuturor celor interesate să aibă succes şi prestanţă. Hainele purtate la birou trebuie să fie, de regulă, practice, comode, care să avantajeze, decente, moderne, atrăgătoare fără a exprima senzualitate şi serioase, fără a intimida. Bluze nu foarte decoltate şi cămăşi – de preferinţă din mătase naturală- care să nu lase să se vadă prea mult din ceea ce nu trebuie arătat la serviciu. Fustele au o regulă generală: să nu fie mini! Oricît de frumoase sunt picioarele, locul de muncă de la serviciu nu este cel mai potrivit pentru a le arăta prea mult; în fond, la job nu e timpul şi nici locul potrivit pentru privirile admirative ale bărbaţilor! Să nu confundăm

descoperim şi că toate au picioare frumoase! Cu atât mai frumoase, cu cât tocurile au mai mulţi centimetri. Este bine, e frumos, dar atâta timp cît picioa rele se simt şi ele bine „la înălţime”. Aici este un teritoriu neinvaziv de orice regulă, fiecare femeie ştiind cu exactitate care este lungimea ideală a tocului. Important este ca încălţămintea să fie prietenoasă cu piciorul şi potrivită cu momentul şi locul de muncă. Piaţa de modă din România s-a adaptat de mult timp şi are o ofertă bogată de modă business pentru femei, în fiecare sezon. Multe branduri s-au adaptat şi crează colecţii întregi acestei nişe , care se află în creştere constantă.

aspectul unei femei de afaceri cu cel al unei secretare! Fustele cu talie înaltă, conice până la genunchi sau imediat deasupra lor sunt ideale pentru lucrul la birou. Rochiile sunt un tip de îmbrăcăminte foarte apreciat de femei, deşi multe dintre ele se feresc a le purta în timpul serviciului. Majoritatea preferă ţinuta „standard” bluză/cămaşă cu fustă sau pantaloni şi, eventual, taior ori sacou. Totuşi, rochiile sunt acel element vestimentar care scoate în evidenţă feminitatea, conferind purtătoarei imaginea aceea de femeie „obişnuită”, care nu intimidează pe nimeni. Totuşi, rochiile trebuie să fie şi ele în ton cu timpul şi locul de la birou, adică să fie cambrate, nu mulate pe corp, mai degrabă lungi până la genunchi sau sub el, decît mult deasupra şi făcute din materiale naturale, care să nu creeze dificultăţi în timpul purtării. Şi, pentru că aminteam mai sus de sacou sau taior, acesta este o piesă „chic” ce poate aduce atât farmec, cât şi o notă de sobrietate femeii moderne. De aceea e necesar să fie foarte bine croit, destul de lung încât să poată fi purtat şi cu pantaloni. Nu este recomandat taiorul model Coco Chanel, de exemplu, care e prea scurt. Încălţămintea femeilor de afaceri este o adevărată poveste de dragoste. Toate femeile sunt frumoase, iar atunci când poartă tocuri înalte

n o i h s a 69

XXXX

„Zestrea” Lilianei Ţuroiu

revine acasă După un an expoziţii în ţară şi prin marile oraşe ale modei din Europa şi Statele Unite, colecţia “Zestrea” a Lilianei Ţuroiu s-a întors iarăşi acasă. O parte, însă, zăboveşte în Germania, o alta este la Muzeul Sinaia şi a treia parte, douăzeci de piese, este expusă din 9 aprilie la Făgăraş, în Sala Tronului din Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”.

upă ce au fost prezente în două importante muzee din ţară, la Castelul Bran şi la Castelul Pelişor, cele douăzeci de piese unicat iată că şi-au găsit încă un loc de poveste din istoria ţării în care etalează pentru iubitorii artei îmbrăcămintei frumuseţea singulară a portului românesc pentru femei, care prinde valenţe noi sub harul artistei Liliana Ţuroiu. La drept-vorbind, „Zestrea” nu este o simplă colecţie de haine, ci o viziune asupra creaţiei populare româneşti, pe care artistul plastic de acum o translatează într-o lume modernă ce părea

MODĂ

ruptă de tradiţii. Cât este modă şi cât este act artistic puteţi vedea până la 1 iulie anul acesta la Făgăraş şi pană la 1 august la Muzeul Orașului Sinaia (fostul Palat Știrbey din Sinaia). Nu sunt locuri alese întâmplător pentru “Zestrea”, ele dau hainelor expuse o ambianţă naturală, aproape “părintească” pentru a înţelege aşa cum se cuvine originea românească şi nobiliară deopotrivă a hainelor propuse de Liliana Ţuroiu. La Muzeul Orașului Sinaia sunt expuse, în Sala „Comorile Bucegilor”, unele piese din colecția Zestrea care au fost prezentate și în expoziţia de

la Muzeul Pelișor la sfârşitul anului trecut, la al cărui vernisaj a fost invitat şi Businesstexin, fapt pentru care îi multumim şi pe aceasta cale doamnei Liliana Țuroiu. Pe lângă acestea, sunt prezente piese prețioase de inspirație românească şi cu un aspect regal, la care designerul Liliana Țuroiu a folosit catifeaua neagră și mătasea naturală. „Proiectul „Zestrea” este un proiect pe care l-am derulat împreună cu d-na lector univ. dr. Liliana Ţuroiu, de la Universitatea de Arte din Bucureşti. Este un proiect demarat la sfârşitul anului trecut şi pe care ne-am dorit să-l aducem şi la Făgăraş. În această colecţie vestimentară este vorba despre autenticitate, despre frumuseţea costumului nostru popular, şi totodată este un proiect despre eleganţă şi rafinament în zestrea pe care noi o avem”, a spus Elena Băjenariu, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat” la vernisajul din 9 aprilie. Şi pentru ca actul artistic să fie complet, Liliana Ţuroiu, în cel mai bun obicei al atmosferei academice căreia îi aparţine, a alcătuit albumul “Zestrea”, o apariţie editorială – iarăşi unicat – care e deopotrivă de artă şi de costum popular. Fotografiile, realizate în mare parte la Castelul Bran, surprind imagini ale creaţiilor sale dar şi două piese originale care au aparţinut reginei Maria - o fotă din zona Muscel – Argeş, ţesută cu fir de aur, şi un opreg din zona Banatului, care scot în evidenţă eleganţa şi originalitatea costumului popular. “Colecţia “Zestrea” în forma actuală este rezultatul unei documentări de mai mulţi ani. În cei aproape 20 de ani de carieră artistică am dorit să lansez

o colecţie inspirată din artă românească, dar în egală măsură, mi-am dorit ca această colecţie să o realizez la o maturitate artistică. În general am folosit elemente româneşti în toate co-

de artă românească din diverse ţări din Europa, America, dar şi din China şi Japonia. O ştire de ultimă oră dezvăluită de doamna Liliana Ţuroiu arată că la 7 octombrie 2016 la Dusseldorf, în Germania, Institutul Cultural Român va desfăşura un eveniment unic şi excepţional: aniversarea a 150 de ani de Regalitate în România. Protagoniştii evenimentului vor fi Colecţia „Zestrea”, una din filarmonicile reprezentative din România şi Orchestra Camerata Regală. Pe scena Operei din Dusseldorf se vor prezenta veşmintele „Zestrei” în timpul spectacolului celor două orchestre profesioniste. Evenimentul se înscrie în calendarul aniversării din acest an la nivel naţional a 150 de ani de la urcarea pe Tronul României a Domnitorului Carol I, întemeietorul Dinastiei Române, la care vor fi prezenţi conducători ai caselor regale europene.

lecţiile pe care le-am creat, şi chiar în zona cromaticii. Alb, negru, roşu şi auriu este o cromatică ce mă caracterizează. Toate creaţiile anterioare sunt oarecum regăsite în colecţia “Zestrea”, chiar dacă în acele proiecte nu a fost atât de explicită trimiterea la zona de costum tradiţional românesc”, mărturisea Liliana Ţuroiu la vernisaj. Colecţia este dedicată în special femeilor active, cu vârsta între 25 şi 45 de ani, cu un înalt nivel educaţional, femei cunoscute, care şi-au îndreptat atenţia către moda şi tradiţie şi care rezonează cu acest gen de îmbrăcăminte. Aproape 200 de modele unicat, similare dar nu identice, au fost solicitate şi cumpărate de persoane iubitoare 71

MODĂ

Inovaţii la Burberry Cunoscuta casă de modă britanică Burberry a anunţat că începând din acest an renunţă la prezentările de modă dedicate bărbaţilor din lunile ianuarie şi iunie, precum şi că traditionalele show-uri de primavară-vară şi toamnă-iarnă vor fi înlocuite cu prezentări de modă ce vor avea loc in lunile februarie şi septembrie. Astfel, cele două show-uri anuale vor reuni noile colecţii destinate atât femeilor cât şi bărbaţilor. În schimb, casa de modă britanică va lucra la o colecţie ce va juca un rol important în calendarul masculin al modei internaţionale.

ai mult, imediat după prezentări, modelele vor putea fi cumpărate de către consumatori imediat, online, direct de pe site-ul companiei. „Schimbările pe care le facem ne vor permite să stabilim o conexiune reală între emoţia pe care o declanşăm

Mai puţine prezentări, mai multe vânzări

Cristopher Bailey

modă

în timpul prezentării unei colecţii pe podium şi momentul în care oamenii pot achiziţiona colecţia în sine. De-a lungul timpului, show-urile noastre au mers în aceasta direcţie: de la transmisiuni live, la posibilitatea de a comanda piese vestimentare direct de pe runway, la campanii media desfăşurate pe platformele sociale. Acesta este cel mai recent pas al unui proces creativ în continuă evoluţie”, spune Christopher Bailey, Chief Creative şi Chief Executive Officer Burberry. 72

După ce Burberry a înregistrat succese şi cu campanii live, pe Snapchat şi Instagram, principalele campanii publicitare vor apărea în continuare pe canalele digitale „cheie” şi print, imediat după ce colecţiile au fost prezentate pe podium. Măsurile revoluţionare ale Burberry se înscriu în tendinţele la nivel global ale industriei modei de a se adapta noilor preferinţe ale unui public din ce în ce mai prezent online pe reţelele de socializare. În acelaşi timp, la fel de

adevărat este şi că celebra casă de modă londoneză este în căutarea celor mai eficiente metode de a pune în vânzare cât mai repede noutăţile şi de a economisi timp şi bani cu prezentările pe podium. O încercare îndrăzneaţă de repliere a resurselor într-o formă mai concentrată, poate puţin mai forţată, credem noi, rămâne de văzut dacă publicul, privat de cele două evenimente anuale, va reacţiona pozitiv cumpărând imediat via online. Burberry a fost înfiinţată în 1856 şi este un brand britanic de lux

cu o reputaţie globală în privinţa inovaţiei şi a designului vestimentar. Burberry are cinci divizii, care acoperă segmentele dedicate femeilor, bărbaţilor, copiilor, accesoriilor şi produselor de frumuseţe. Compania este listată la Bursa de Valori de la Londra.

modă

CĂutĂm magazine partenere!

SC Koldtex Srl Str Nationala Nr 28, Albesti, Mures Tel/Fax: +40 265 506 026 ; +40 265 506 027 Email: office@koldtex.ro www.venti.com; www.koldtex.ro 74

SC Koldtex Srl Str Nationala Nr 28, Albesti, Mures Tel/Fax: +40 265 506 026 ; +40 265 506 027 Email: office@koldtex.ro www.casamoda.com; www.koldtex.ro

CĂutĂm magazine partenere! 77

Brandurile de lux „curtează” piaţa de modă din România După o perioadă de mai bine zece ani de “pionierat” al comerţului cu modă de lux, România a devenit o destinaţie din ce în ce mai căutată a celor mai renumite branduri din lume. Irina Markovits, consultant de stil și imagine, ne-a declarant că “ vânzarile produselor de pe piața de „fashion retail premium“ sunt realizate în proporție de circa 70% de consumatori români cu putere mare de cumpărare, clienții străini reprezentând un procent mai scăzut, de 30%, spre deosebire de țări precum Ungaria și Cehia, în care procentele se inversează.”

ererea crescută de pe piaţa brandurilor de lux determină pentru anul 2016 o regândire a politicii magazinelor de pe acest segment, care vor trebui să facă investiţii pentru fidelizarea clienţilor: tot mai multe branduri celebre vor accesa piaţa românească de profil şi lupta pentru cucerirea ei nu va fi deloc uşoară! Miza o reprezintă o piaţă de lux cu o cotă estimată la peste 700 de milioane de lei. Astăzi, branduri cu nume sonore “se luptă” deja pe piaţa produselor de lux din România. Luis Vuitton, sosit la noi din 2008, a rămas statornic cu acelaşi magazin de la început, la Hotelul Marriot şi a avut anul trecut vânzări 20,3 milioane de lei iar la nivel mondial o cotă de piaţă estimată la peste 27 de miliarde de dolari. Gucci, prezent la noi prin franciza omului de afaceri Alessandro Amato încă din 2010, continuă şi el să se vândă prin magazine proprii şi ocupă locul al treilea în topul mondial al celor mai valoroase branduri din lume, cu o valoare de 13,8 miliarde de dolari. Alte nume celebre ca Prada şi Cartier continua să fie prezente în magazine

cxcxc

multibrand, asigurându-şi succesul prin forţa imaginii lor de branduri puternice. O tendinţă remarcabilă o constituie extinderea numărului de magazine, a porJulia Kristensen tofoliului de branduri şi schimbarea numelui, aşa cum a făcut Julia Kristensen care a transformat magazinul său “J. Kristensen” în “Casa Frumoasă Ladies”. Astăzi, “Casa Frumoasă Ladies” are în vânzare şase noi branduri: Giambatista Valli, Antonio-Berardi, Fausto Puglisi, Stella Jean, TwinSet şi Current Elliott. Mişcarea face parte, conform spuselor proprietarei, dintr-o strategie de consolidare a business-ului, “o reinventare constantă care să corespundă standardelor exclusiviste“, a declarat Kristensen pentru industriamodei.ro, noul site din portofoliul Businesstexin. Românii cu bani sunt deja aliniaţi tendinţelor la nivel European şi îşi cumpără produse scumpe accesând site-urile

Molecule F, Promenada Mall

internationale de modă; iar oferta ei le aduce acestora aproape produsele dorite. Irina Markovits, consultant stil și imagine și acționar Image Matters și stylediary.ro, concluzionează: ”În România, moda de lux înseamnă mai mult decât acele branduri prestigioase, high-end, care au deschis magazine monobrand în ultimii zece ani în București: Louis Vuitton, Gucci, MaxMara, Moschino, Irina Markovits Brunello Cucinelli, Burberry, Ermano Scervino, Dolce & Gabbana, Emporio Armani și altele. Pe același culoar de modă pot fi încadrate concept store-urile care găzduiesc selecții atent făcute, în regim de concesiune, din colecțiile multor case de modă internaționale (The Place, Victoria 46, Address, Mengotti, Casa Frumoasă), dar și Molecule F, singurul concept store existent în online cat și in offline dedicat designerilor români. Separat, atelierele generației noi de designeri români, boutique-uri de croitorie de lux aflate în centrul Bucureștiului, magazine nou-deschise ale unor branduri internaționale de „accessible luxury“ (Michael Kors, BCBG MaxAzria) fac parte tot din peisajul modei de lux de la noi, împreună cu anumite magazine de orologerie, bijuterie, parfumerie de nișă”.

AUTHORIZED STORES: BAIA MARE COZAC FASHION BAIA MARE COZAC OUTLET BISTRITA RINASCIMENTO BOTOSANI TABOO BUCURESTI CAVALIERE (MILITARI OUTLET) Brașov studio class

BuzĂU punto zero CONSTANTA COLLAGE FOCȘANI DANY’S GALAȚI CLASSY PLOIEȘTI no name SIBIU PAOLO ROSSI 79 SIBIU ESCUDO

Negrești OAS FLORY STYLE ORADEA RENDEZ VOUS ORADEA MAZZURO ROMAN elegant SLATINA D.P.M.

Srdjan Kovacevic este antreprenorul sârb care a adus la Bucureşti, acum 20 de ani, brandul Max Mara. Este, aşadar, printre pionierii care au adus brandurile de lux în România, nu numai un om de afaceri iscusit, dar şi un cunoscător avizat al pieţei de modă de înaltă clasă. Astăzi, după ce a cedat Max Mara unei companii din Ungaria, Kovacevic deţine pe piaţa românească Alsa Uomo și Emporio Armani.

ntreprenorul sârb ne-a expus pe scurt concepţia despre piaţa produselor de lux în general şi din România în special. Astfel, produsele de lux au nevoie, pentru a fi cumpărate, de cei care îşi permit să o facă; din experienţa sa, Kovacevic crede că cei care pot cumpăra sunt foarte puţini. De aceea, important este, în concepţia lui, ca mult mai mulţi să-şi dorească să cumpere, chiar dacă momentan nu au bani, cu gândul că peste un timp vor avea ba-

MODĂ

Gânduri despre lux cu Srdjan Kovacevic nii necesari. Aceasta ar fi o variantă optimistă, pentru că există şi o altă mentalitate în ţările în care mult mai mulţi oameni şi-ar permite să cumpere produse de lux, dar nu înţeleg de ar face-o. Sunt, aşadar, două condiţii principale pentru a cumpăra lucruri de lux: să înţelegi luxul la adevărata sa valoare, de ce să-l porţi şi cum să o faci, şi a doua – să îţi permiţi cheltuieli mari pentru aceste produse. În România, luxul este, încă, la început de drum. Dacă Polonia a păşit pe acest drum încă din 1995, România abia după zece ani a făcut primul pas. În afară de asta, oferta de pe piaţa românească a luxului depăşeşte posibilităţile de cumpărare ale românilor. Cu excepţia celor foarte puţini care au câştiguri de 1015 mii de euro lunar, străinii, tinerii manageri, antreprenori sau corporatişti care au câştiguri de peste 2-3 mii de euro nu cumpără lux. 80

AUTHORIZED STORES: ALEXANDRIA BacĂu Baia mare BISTRITA BOTOSANI BRAILA Brașov

TASA FASHION minelli Cozac Fashion LOLITA rina scimento CRAZY PRICE EXTRAVAGANTA studio class

BUCUREȘTI Buzău CONSTANTA DEVA FOCSANI GalaȚI MEDIAS

JULY LORA BOUTIQUE Punto O COLLAGE CREEAMOD ELITE absolut joy CARMEN STYLE

NEGRESTI OAS OD. SECUIESC PITESTI REGHIN ROMAN SINAIA 81 SIBIU SEBES

FLORY STYLE BOLERO ELENA CHIC MELLYS ELEGANT TEOSIN PAOLO ROSSI DIANDRA

SLATINA SLOBOZIA TG. Mureș TULCEA VASLUI

D.P.M. NEW LIFE vogue STIL FASHION MEXTON

Cum fac românii de la Bigotti

campanie de imagine P

e coasta Amalfi, între Salerno şi Insula Capri, Regiunea Campania – Italia, se află comuna Positano, un mic colţ din raiul turistic italian la Marea Mediterană. Aici, între munte şi mare, sub o lumină strălucitoare ce scoate în evidenţă culorile naturii, Bigotti a ales să-şi pună în valoare tema colecţiei de primavară-vară inspirată din eleganţa tipică italienilor şi din stilul „la dolce vita”. Fotografiile au fost realizate la începutul lunii martie pe străduţele înguste

ale comunei, printre localnicii care s-au oprit de fiecare data să-i admire pe Michael Layr şi pe Jakub Zelman, doi cunoscuţi din prezentarile Dolce &Gabanna, respectiv Emporio Armani, dar mai ales pe frumoasa Nicoleta Vaculov care a făcut deliciul sedinţei prin prezenţa sa răvăşitoare. De altfel, Bigotti a ştiut şi în anii trecuţi să pună în valoare colecţiile de haine bărbăteşti, aşa cum se cade, prin prezenţa tulburătoare e unor frumuseţi feminine printre care Catrinel Menghia

şi Mădălina Ghenea. Evenimentul nu a rămas neobservat de presa locală care a consemnat prezenţa echipei de români care au realizat şedinţa foto în localitatea lor, notând în articolul “Positano fotoshooting in Via Pasitea per servizio in Romania, modella blocca il traffic” că echipa românească a atras atenţia trecătorilor care au blocat traficul, „extaziaţi de frumuseţea domnişoarei”. Noua colecţie Bigotti este disponibilă de acum în toată ţara.

Adidas, o nouă investiţie inteligentă pe piaţa echipamentelor sportive

didas Group, renumita companie producătoare de articole sportive, a cumpărat recent pachetul majoritar de acţiuni al Runtastic, firmă de soft ce a fost, în urma tranzacţiei, evaluată la circa 220 milioane de euro. Runtastic este o companie austriacă de aplicaţii mobile pentru sport, care combină fitness-ul tradițional cu aplicații mobile, rețele sociale și elemente ale gamification pentru cuantificarea propriilor mișcări de antrenament ale spor-

MODĂ

tivilor. Runtastic aduce pentru Adidas capacităţile cele mai performante pentru o viziune combinată material sportiv

– tehnologie digitală pentru a transforma sportul în inspirație și stil de viață. Dealtfel, Adidas a fost prima companie din industria articolelor sportive care a prelucrat datele analitice înregistrate pe parcursul antrenamentului și le-a transformat în beneficii pentru atleți. Astăzi, Adidas Group dispune de o gamă variată de produse fără precedent, precum mingi, device-uri ce pot fi purtate, îmbrăcăminte, încălțăminte, aplicații pentru web și telefonul mobil.

AUTHORIZED STORES: BUCUREȘTI CAVALIERE BOTOȘANI TABOO

SUCEAVA BAIA MARE

CAMICERIA ITALIANA COZAC FASHION

Negrești OAȘ FLORY STYLE BISTRITA RINASCIMENTO

LC Waikiki, unul dintre primele branduri de modă din Turcia, este prezent în România din anul 2009 când a deschis primul său magazin la Bucureşti.

Piaţa românească de modă este una foarte matură, cred reprezentanţii LC Waikiki

e atunci şi până astăzi, reţeaua sa s-a extins la 16 magazine, dintre care şase în Bucureşti, două la Constanţa şi câte unul la Cluj-Napoca, Braşov, Ploieşti, Arad, Baia Mare, İaşi, Craiova şi Oradea, cu o suprafaţă totală de 17 mii metri pătraţi. Numai anul trecut Waikiki a deschis cinci magazine noi , suplimentând suprafaţa totală de vânzare cu 6.000 de metri pătraţi la nivel naţional, în care a investit 7,5 milioane de dolari şi a avut venituri în România de 124 milioane lei, în creştere cu 81% faţă de 2014. În acest an, LC Waikiki îşi propune să

ComerȚ

deschidă cel puţin şase magazine, în Bucureşti, Timişoara, Bacău, Brăila şi Suceava şi să ajungă la o suprafaţă totală a reţelei de minimum 23 de mii de metri pătraţi. Totodată, estimează că va încheia anul cu afaceri în creştere cu 50%, de 186 milioane lei. La nivel mondial, Waikiki şi-a propus să deschidă alte 140 de magazine noi, ţintind ca numărul magazinelor internaţionale să ajungă astfel la 300. Deschiderea unui nou magazin presupune, în concepţia celor de la Waikiki, o investiţie de 1,5 milioane de dolari, iar suprafaţa totală a magazinelor din 84

România este de 17.000 mp. Calculând, investiția în cele 16 magazine a fost de aproximativ 24 de milioane de euro, iar pentru restul de 24 de magazine (ca să atingă ținta de 40 în următorii ani), ar mai fi necesari încă aproximativ 36 de milioane de euro. ”Suntem permanent în căutare de oraşe şi locuri noi unde să deschidem magazine, în funcţie de potenţialul pieţei. Vizăm pentru 2016 o rată de creştere a afacerii de 50% comparativ cu 2015 şi o suprafaţă totală a magazinelor de minim 23.000 mp”, au declarant reprezentanţii Waikiki pentru Businesstexin.

AUTHORIZED STORES: ALEXANDRIA TASA BISTRITA VELVET BOTOȘANI CRAZY PRICE brașov studio class BUCUREȘTI BRIOLETTE

BUCUREȘTI JULY BUCUREȘTI LORA BOUTIQUE BUZĂU PUNTO O CĂLĂRAȘI cocket DEVA CREEAMOD

FOCȘANI ELITE MEDIAȘ CARMEN STYLE NEGRESTI OAS FLORY STYLE REGHIN MELLYS 85 SIBIU PAOLO ROSSI

Sibiu Gama PITEȘTI ELENA TULCEA STIL

Casa Radio București,

un proiect care se lasă așteptat

omptuasa clădire la care s-a început construcția în 1986 și a fost inaugurată la ultima paradă de 23 August 1989, deși nefinalizată, a rămas vreme de 30 de ani un proiect controversat și nefinalizat. Plaza Centers, companie ce face parte din grupul Elbit, condusă de miliardarul israelian Mordechay Zisser, pentru anul 2016 a anunțat avansul făcut în a obține autorizații și aprobări necesare, cât și deschiderea lor privind noi oportunități de finanțare sau parteneriate pentru dezvoltarea proiectului Casa Radio. În Februarie 2007, Plaza Centers a finalizat achiziționarea a 75% acțiuni (interests în Engleză) din compania Project Company, iar prin acordul de parteneriat public privat cu Guvernul României s-a stabilit dezvoltarea proiectului Dâmbovița (Casa Radio). Șantierul Dâmbovița acoperă o suprafață de 92.000 metri pătrați plus 5.000 metri pătrați dedicați Clădirii Autorității Publice. Proiectul prevede 467.000 metri pătrați de clădire construită, 90.000 metri pătrați aferenți zonei shopping mall și centrului de agrement (Roata București), și aproximativ 127.000 metri pătrați pentru birouri, complex hotelier, centru de conferințe și spațiu subteran pentru parcare. Amplasat în inima Bucureștiului, capitala României, accesul către acest centru de shopping și distracții se poate face din patru artere principale și este localizat la 30 minute cu mașina față de 2 milioane de potențiali consumatori. Casa Radio, la 30 Septembrie 2015 era estimată la valoarea de 116,3 milioane de euro. S-au obținut PUD-ul și PUZ-ul, iar în 2017 este prevăzută o primă finalizare a proiectului, ce include centrul de shopping, parcarea si Clădirea Autorității Publice. Momentan, legat de acest proiect s-au numit o comisie de audit intern și firme de avocatură independente pentru a se ocupa de reglarea unor

probleme legate de anumite acorduri din trecut, compania Plaza sau Company colaborând cu autoritățile române pentru soluționarea problemelor ridicate. Alte proiecte curente în România ale Plaza Centers sunt: Constanța Plaza (Constanța), dedicat pentru retail și spațiu de agrement, cu o suprafață de 18.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, care este în stadiul de planificare; Csiki Plaza (Miercurea Ciuc), dedicat pentru retail și spațiu de agrement, cu o suprafață de 14.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, care este la stadiul de așteptare finanțare externă pentru finalizare proiect; Timișoara Plaza (Timișoara), dedicat pentru retail și spațiu de agrement, cu o suprafață de 40.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, cu finalizare proiect prevăzută în 2016. Proiectele în plan internațional, așa cum reiese dintr-o prezentare din ianuarie 2016 a companiei, sunt: Arena 86

Plaza Extension (Hungaria) 40.000 metri pătrați; Kielce Plaza (Polonia) 33.000 metri pătrați; Lodz (Residential) 80.000 metri pătrați și Lodz Plaza (Polonia) 35.000 metri pătrați; Pireas Plaza (Greece) 38.000 metri pătrați; Bangalore (India) 310.000 metri pătrați; Chennai (India) 172.000 metri pătrați; Belgrade Plaza (MUP) (Serbia) and Belgrade Plaza (Visnjicka) (Serbia) 32.000 metri pătrați.

comerț

AUTHORIZED STORES: BAIA MARE CoZAC Group BISTRIȚA LOLITA botoșani Crazy price Brăila extravaganTa

constanȚA Collage DEVA CREEAMOD MEDIAȘ CARMEN STYLE

SIBIU PAOLO ROSSI PITEȘTI ELENA CHIC TULCEA STIL

Integrare prin fuziune la Dr. Bock Industries AG

rupul de firme ale omului de afaceri Dr. Dietrich Bock Transilvanian Trousers Company, RHM Pants şi Platanus, au fuzionat recent prin absorbţia lor în Ready Garment Technology Srl, a anunţat antreprenorul care îşi desfăşoară afacerile în judeţul Covasna. Mişcarea este funcţională de la 1 ianuarie şi, aşa cum anunţa Dr. Bock anul trecut, noua companie poate asigura „valoare adăugată pe întregul lanţ de producţie”. Ready Garment Technology este parte

a grupului Dr. Dietrich Bock & Partner şi desfăşoară activităţi de producție pantaloni, de vopsire şi spălare a diverselor articole de îmbrăcăminte din materiale textile, precum şi în proiectare de modele, cu o capacitate de producţie de 8 milioane de bucăţi pe an. În România RGT este prezentă din anul 2000, Transilvanian Trousers Company din 1994 , RHM Pants din 1992 şi Platanus Srl din 2003, toate situate în judeţul Covasna.

Il Passo a deschis prima fabrică de încălţăminte la Bucureşti

l Passo, celebrul brand al omului de afaceri Petru Chiriac, a anunţat că are producţie de încălţăminte prin fabrica proprie deschisă la Bucureşti, care asigură aproximativ 20% din totalul încălţămintei pe care o vinde prin cele 15 magazine ale sale. Cu o investiţie de 500 de mii de euro în utilaje noi, cu o clădire închiriată şi 23 de angajaţi, antreprenorul Petru Chiriac a pornit producţia de încălţăminte după un model integrat aşa cum au făcut-o Musette şi Why Denis. Se pare că această formulă integrată producţie - comerţ poate reprezenta una din soluţiile de dezvoltare ale afacerilor din această industrie la provocările din ce în ce mai efervescente asupra unei pieţe atât de dinamice. Compania Il Passo şi-a fixat deja targetul de 700 de mii de euro drept cifră de afaceri, aproape dublu faţă de anul trecut şi funcţionarea unităţii de producţie ca pilon principal în dezvol-

industrie

tarea afacerii sale. „În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă și cu o investiție. Am crezut că putem aduce ceva proaspăt în producția pe segmentul fashion în România și, totodată, putem realimenta încrederea oamenilor în produsele românești. Nu ne-am anunțat public până acum planul și strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficiența liniilor de producție, calitatea pregătirii oamenilor și am urmărit cu atenție timp de trei sezoane parcursul vânzărilor, rata de retur, cauza defectelor și multe altele. Am ajuns, însă, în punctul în care suntem foarte mulțumiți de investiția aceasta și de produsele pe care le furnizăm pe piața locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzările foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră și mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare“, a declarat Petru Chiriac, Managing Partner Il Passo. Petru Chiriac anunța încă de anul trecut că vrea să deschidă o fabrică însă nu dezvăluia locația. La momentul scrierii acestui articol, oficial noi nu știam locația. Însă după cum bine știți Businesstexin vizitează unitățile de producție cât și cele de comerț și vă putem spune că unitatea de producție este în București, în contradicție cu ce declara anul trecut Petru Chiriac pentru ZF: „Ne gândim la o unitate 88

de producţie la orizontul următorilor cinci ani, în care să producem pantofi la nivelul celor din Italia. Unii producători din România pot asta, deci putem şi noi. În România nu este greu să faci o fabrică în acest moment, ca utilaje, ci problema sunt oamenii. Nu găseşti meseriaşi…ne orientam spre zone ca Suceava, Huşi, Oradea şi Timişoara pentru a identifica forţă de muncă, în condiţiile în care în Bucureşti şi împrejurimi costurile ar fi prea mari. Problema forței de muncă o avem în vedere în Businesstexin de câțiva ani și, în fiecare ediție, abordăm acest subiect spinos, care cel mai probabil va fi cea mai mare provocare pentru producători în următorii ani!

A apărut încălțămintea „inteligentă”

comandată de pe telefonul mobil Producătorul francez de încălțăminte Digitsole a prezentat la Consumer Electronics Show (CES) 2016, desfășurat la Las Vegas, prima încălțăminte inteligentă care va putea să încălzească sau să răcească picioarele, în funcție de necesități, să se strângă sau să se lărgească, în funcție de preferințe, să-şi modifice talpa pentru a fi mai moale sau mai tare.

eclarată drept prima încălțăminte inteligentă din lume, produsul Digitsole „Smartshoe” al francezului de origine algeriană Karim Oumnia arată mai degrabă cu o mașină sport futuristă – nu are șireturi, catarame ori capse, ea se închide și se ajustează automat pe picior folosind o tehnologie inspirată din filmul „ Back to the Future”. Încălțămintea va avea funcții de măsurat distanța parcursă şi va calcula caloriile consumate, informațiile urmând să fie transmise prin bluetooth pe telefonul mobil. De altfel, telefonul mobil va funcționa și ca telecomandă prin wireless pentru încălțăminte, după descărcarea aplicației dedicate. „Smartshoe” este dotat şi cu leduri, care pot funcționa ca lanternă pe drumurile

întunecoase. Prețul de pornire va fi de 400 de dolari. Este probabil ca producătorul să includeă în încălțămintea „Smartshoe” branțuri capabile să se încălzească, elemente care sunt deja la vânzare pentru prețul de 198 dolari. Un termostat integrat controlează temperatura, provocând branțul să se încălzească după ce este aleasă o anumită setare. Interiorul tălpilor conțin , de asemenea , o baterie și un senzor Bluetooth. Produsul este fabricat din neotech, care este un material ușor , special conceput stratificat cu ortholite, cu caracteristici de absorbție de șoc. Acumulatorul are o autonomie între opt ore, dacă este utilizat în mod continuu și mai multe zile ,dacă este utilizat cu moderație. Branțurile sunt încărcate cu un încărcător

micro-USB. Senzorii din tălpile groase ale prototipului numără pașii , iar datele sunt folosite pentru a afișa distanța parcursă, precum și caloriile consumate, conform aplicației. Ei vor spune chiar și dacă tălpile s-au uzat, care ar trebui să fie înlocuite. Pentru clienții care doresc un design mai puțin futurist, Digitsole are în ofertă produse casual pentru bărbați și femei. „Harrison Warm Sneaker” este un model sport pentru bărbați și are un sistem de încălzire și de urmărire a traseului parcurs. Pentru femei, „Warm Series” are tălpi interioare interactive care acționează ca un pedometru pentru a înregistra distanța parcursă și caloriile consumate.

industrie

Aurora SA, fabrica de încălţăminte din Târgu Frumos a trecut pe AeRo Fabrica de încălţăminte Aurora SA din Târgu Frumos, una din cele mai vechi unităţi de acest gen din România, a fost admisă anul trecut la tranzacţionare pe sistemul alternativ AeRO. Decizia acţionarilor societăţii are la bază intenţia de dezvoltare şi susţinere a activităţii de producţie prin contractarea unui împrumut de 200 de mii de euro pe o perioadă de cinci ani.

ransferul pe AeRO oferă societăţilor un nou început în arena pieţei de capital, întrun cadru legal clar şi legitim, conform standardelor europene. AeRO este o nouă şansă pentru companiile care vor să folosească piaţa de capital în beneficiul lor şi al investitorilor, în special prin atragerea de capital pentru susţinerea proiectelor, dar şi pentru pregătirea pentru o viitoare trecere la un nou nivel de transparenţă, listarea pe piaţa reglementată. Piaţa AeRO a fost creată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru a oferi o piaţă cu cerinţe de raportare mai puţine pentru companiile listate, dar în acelaşi timp cu suficientă transparenţă pentru a-i motiva pe investitori să tranzacţioneze. Această nouă piaţă stabileşte punţi de legătură între companii şi investitorii persoane fizice, mediul de private equity şi fonduri de investiţii”, au precizat, într-un comunicat, oficialii BVB la momentul admiterii pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRo. Fabrica Aurora SA Târgu Frumos produce în l o h n a p rox i m at i v 10.000 de perechi de încălţăminte lunar, întreaga producţie ajungând în magazinele partenerilor de afaceri din Italia,

„

industrie

precum Effegi sau Manas, doar o mică parte fiind comercializată la magazinul de desfacere propriu. Conform ultimului bilanţ disponibil, cel pe anul 2014, fosta Întreprinderea de încălţăminte „Aurora”, înfiinţată în 1976 şi transformată după Revoluţie în societate pe acţiuni, avea o cifră a afacerilor de aproximativ 3,4 milioane de lei. Profitul net obţinut anul trecut este de 11.800 lei, iar numărul mediu de salariaţi ai fabricii în 2014 a fost de 153 de persoane.

www.prym-fashion.ro www.mercerie-pasmanterie.ro

Managerul Secuiana, Dobra László, atrage însă și atenția asupra unor probleme cu care se confruntă brandurile românești de modă.

Secuiana dă un semnal realist

xperienţa dură prin care compania covăsneană a trecut în ultimii ani a scos la lumină noi posibilităţi de redresare şi dezvoltare a industriei de confecţii textile, dar care sunt în mare măsură valabile şi pentru celelalte ramuri ale industriei uşoare din România. După opt ani consecutivi în care a înre gistrat pierderi, Secuiana speră în acest an la o creştere cu până la cinci procente a cifrei de afaceri, ceea ce ar însemna o revenire a companiei pe profit. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 30 milioane de lei (6,7 milioane de euro), mai mult cu 5% faţă de 2014, susţinută în principal de creşterea vânzărilor de 8% pe piaţa internă, dar şi de cea la export de 4%. Saltul e cu atât mai important cu cât, în 2014, Secuiana a înregistrat o pierdere de circa 540.000 de lei (peste 120.000 de euro), la o cifră de afaceri de 28,5 mil. lei (6,4 mil. euro).

Secuiana dezvăluie cu regret că la lipsa epidemică de lichidităţi din timpul crizei economice s-au adăugat şi măsurile ab solut arbitrare luate de statul român cum este cea a creşterii salariului minim pe economie fără să ţină cont productivitatea din „Trebuie să găsim o soluţie de economie şi de puterea pentru ca industria textilă financiară a antrepreno rilor români. Este doar una să supravieţuiască” măsurile ciudate Dobra László dintre pe care le iau guvernele României după calcule Încurajat de semnele bune din piaţă şi politice şi nu economice, susţinem şi noi. de îndreptarea situaţiei proprii, renu De aceea, crede Dobra László, se impun mitul producător din judeţul Covasna şi-a măsuri şi orientări noi ale antrepreno deschis două linii de credit de la Banca rilor, printre care cea mai importantă ar fi Transilvania în valoare totală de aproxi producţia de bunuri şi servicii cu valoare mativ 1,3 milioane de euro, bani care vor adăugată mult mare decât în prezent. Iar fi folosiţi în procesul de producţie, pentru argumentul dat de managerul Secuiana este mai mult decât edificator: “Un ex o perioadă de 12 luni. “Am avut capacitatea de producţie emplu care ar putea fi aplicat şi pe piaţa acoperită pe tot parcursul anului trecut, românească este istoria pantofilor din vânzările pe piaţa internă ajungând Portugalia. Portugalia, deşi este o ţară la peste 50% din cifra noastră de afa cu salarii mai mari, a rezistat pe această ceri. Pentru acest an estimăm o evoluţie piaţă, a trecut către o industrie a panto pozitivă pe piaţa locală datorită creşterii filor de lux şi sunt firme care fac produse puterii de cumpărare a populaţiei, pe de valoare adăugată mare. Asta s-ar fondul reducerii TVA şi majorării venituri putea face şi cu industria confecţiilor din lor”’, a spus Dobra László, directorul gen România”. Este un semnal pe care omul de afac eral al Secuiana. Acum, privind în urmă, managerul eri din Covasna îl dă tuturor colegilor

industrie

de breaslă: “Trebuie să facem produse cu o valoare adăugată mai mare sau să creştem brandurile româneşti”. Dacă tot am vorbit de creșterea bran durilor românești, domnul Lazslo Dobra atrage atenția asupra așa zisei lupte a brandurilor locale cu cele străine, luptă ce pornește inegală, deoarece bran durile străine aduc îmbrăcăminte din fibre sintetice sau amestec de fibre sin tetice cu cele artificiale fabricate în țări unde manopera este de 3-4 ori mai mică decât în România. Aceste branduri vând în spații oferite de centrele comerciale unde plătesc o chirie de 5-6 ori mai mică decât chiria oferită brandurilor românești pe aceeași galerie comercială, “Cum poți tu să performezi în aceste condiții, bran durile românești produc îmbrăcăminte bună pentru sănătatea poporului, numai din fibre naturale, la prețuri chiar mai mici decât pe piețele din Vest pentru un produs similar, și nu suntem ajutați să ajungem la consumatorul român, ba din contră!” Recomandarea directoru lui general al companiei Secuiana este ca în momentul achiziției cumpărătorul să citească cu atenție eticheta de compoziție a produsului și modul de întreținere, iar pentru produsele necon forme să sesizeze Autoritatea de Protecție a Consumatorului.

MAGAZINE ÎN GALERIILE COMERCIALE ŞI MALL-URI

- AUCHAN - CARREFOUR - CORA - IULIUS MALL

industrie

Casa Regală Britanică se îmbracă și de la Arad Ştiaţi că Ducesa de Cambridge, lady Catherine, soţia prinţului William, îmbracă între alte ţinute şi haine produse la Arad de firma „Moda” SA pentru piaţa britanică? Ştirea a fost dată publicităţii chiar de directorul-general al companiei româneşti, doamna inginer Monica - Diana Fufezan în cadrul unei prezentări de modă ce a avut loc la Arad în urmă cu doi ani. Graţie colaborării cu firma engleză Karpelle Ltd, partenerul firmei arădene de peste 22 de ani, creaţiile “Moda” SA Arad au ajuns în garderoba uneia dintre cele mai stilate şi rafinate prinţese britanice, care le poartă cu plăcere şi eleganţă la cele mai importante evenimente. Dar cine este SC “Moda” SA Arad?

xistenţa neîntreruptă timp de 57 de ani a unei companii în România este, trebuie să recunoaştem, destul de rară. E vorba de o perioadă de timp care acoperă două regimuri politice diferite şi o tranziţie deloc uşoară în care cele mai multe intreprinderi socialiste au fost, rând pe rând, secerate prin privatizări mai mult sau mai puţin discutabile, ajunse pe mâna unor afacerişti români pentru care terenurile lor valora mai mult decât producţia şi angajaţii. Sau, cumpărate de capitaluri străine, au ajuns de ce la mai multe ori la faliment pentru a nu mai fi concurente pentru firmele-mamă. Anul acesta, SC “Moda” SA din Arad aniversează 22 de ani de privatizare şi de colaborare cu firma ‚’Karpelle’’ din Marea Britanie, precum şi 7 ani de la mutarea producţiei în noul sediu, adaptat necesităţilor actuale. Dar în spatele acestor ani stau, de fapt, încă 35 de ani de la înfiinţare, în 1959, ca Fabrica de Confecţii Arad. Nu a fost singura intreprindere socialistă de confecţii din oraş, a mai avut încă trei “surori” – “UTA”, “Teba” şi “Tricoul Roşu”, pe care traanziţia la economia de piaţă le-a pierdut pe drum. Astăzi, pe locul acestora stăpânesc maidane, clădiri în paragină şi un parc industrial. O consecinţă a unei permanente schimbări şi

industrie

reaşezări în economia de piaţă, după cum explica, la un moment dat, directorul general al SC “Moda” SA, doamna Monica - Diana Fufezan. Dar nu numai a schimbărilor şi reaşezărilor am adăuga noi, ci şi al interesului celor care au privatizat fostele intreprinderi! Pentru că firma aniversată anul acesta are ca acţionari principali chiar muncitorii săi. Iată că privatizarea prin metoda MEBO a constituit, în cazul “SC Moda SA”, ca şi în altele, soluţia salvatoare pentru păstrarea capacităţilor de producţie, a obiectului de activitate şi a locurilor de muncă într-o economie aflată permanent în refacere şi transformare.

De la croitorii desprinşi din propria lor Cooperativă ARTEX, în anul 1959, care au fondat Intreprinderea de Confecţii Arad şi până la muncitorii-acţionari de astăzi, întregul parcurs a fost acela al dezvoltării continue şi al căutărilor pentru eficientizarea şi valorificarea producţiei. De la început, din anii ’60, alături de „Mondiala’’ Satu Mare a fost printre primele fabrici româneşti care au început să lucreze produse pentru export în Occident, mai precis pentru RFG. Treptat, experienţa acumulată şi cererea de produse au dus la mărirea capacităţii de producţie şi a numărului de muncitori. Din 1989, la conducerea unităţii se află doamna inginer Monica - Diana Fufezan. Astăzi, compania produce confecţii pentru femei, crează modele împreună cu toată documentaţia tehnică, acordă consultanţă în toate problemele industriei de confecţii, ba produce chiar şi piese de schimb pentru maşinile textile. Totul cu doar 350 de angajaţi care lucrează într-un sediu nou în suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi.

Piețele de modă europene sunt în schimbare și noi oportunități se deschid. Tendințele emergente ridică noi întrebări cu privire la strategii de afaceri și crearea de noi cereri de branduri de modă.

a finalul anului trecut a avut loc la Viena conferinţa Fashion Meets Apparel, organizată de Lectra, liderul mondial în soluții tehnologice integrate dedicate industriilor folosind materiale textile, piele, textile tehnice şi materiale composite. La momentul conferinței, fiind deja apărută pe piață ediția de toamnă a catalogului tipărit Businesstexin, am prezentat acest important eveniment doar în mediul online, însă considerăm că ar fi foarte interesant pentru cititorii Businesstexin , să vă transmitem câteva dintre concluziile desprinse după conferenţa LECTRA. Europa produce aproximativ 75% din necesarul de produse vestimentare în ţări europene, în special cele din estul Europei. Aşadar ştim cu toţii, sau cel puţin sper că ştim, piaţa este în continuă schimbare, şi numai cine nu este conectat la toate semnalele pe care le-am tras de-a lungul timpului în Businesstexin, şi dacă ar fi participat la Viena la conferinţa, probabil ar fi fost surprins. Astfel în Europa pieţele sunt sub presiune datorită cerinţelor actuale ale pieţei modei care au dus la realizarea a 12-24 de colecţii/an. Sunt suficiente capacităţile de producţie din Estul Europei să satisfacă întreaga cerere? Problemele la punctele de trecere a frontierei? Tehnologiile disponibile în ţările Europei de Est sunt folosite suficient? Multe întrebări au fost emulate pe parcursul întregii zile la Viena. Un răspuns clar la fiecare întrebare nu s-a putut da, însă s-au putut trage concluzii astfel încât să existe o formulă universală pentru succes. Jacqueline Kellner Lectra Germania, a făcut un un program foarte echilibrat al conferinţei iar Francoise Replumaz, director Marketing Fashion & Apparel, Lectra, a declarat: “Astăzi totul este foarte rapid, consumatorul este foarte bine informat, oriunde, oricând. Acest lucru trebuie sa il înţeleagă companiile şi să fie baza acţiunilor lor viitoare. Sustenabilitatea, dă bătăi de cap oame-

Concluzii după...

Fashion Meets Apparel Viena

nilor de marketing, dar acest concept este acum în creştere în întreaga lume. Programul ZDHC este un exemplu impresionant în acest sens. “ Condiţiile demografice sunt în schimbare, China este deja considerată cea mai mare piaţă de consum pentru modă – îmbrăcăminte, înaintea SUA, având prosperitate în marile oraşe, Astfel Hong Kong-ul al patrulea mare oraş chinez a egalat consumul de modă din Stockholm. Se preconizează că exporturile din China vor scădea în viitor. În acelaşi timp Europa are problema cu costul de producţie, aşa că Europa de Est are un statut special, căci este competitivă. Noua formulă care are şanse de câştig ar viza transformarea proceselor de producţie, astfel cererea de fabrici inovatoare este în creştere. Fabrici în care tehnologizarea şi expertiza sunt principalele atuuri cautate de marile branduri. O altă perspectivă asupra industriei modei a fost adusă de Prof. Dr. Andreas M. Stockert, președintele Enso Detego, care în discursul sau a atras atenţia că importanţa modei în consum este scăzută, doar 5% din venitul lunar este cheltuit pe haine, şi astfel putem trage concluzia că importanţa modei în rândul consumatorilor a scăzut, însă în acelaşi timp spaţiul de vânzare cu amănuntul a explodat pur şi simplu. Producătorului de modă de astăzi îi sunt oferite subiecte precum RSI, costurile forţei de muncă, timpul de livrare, marketingul care a devenit tot mai divers. Pentru furnizorul de modă, un lucru este clar: trebuie noi modele de afaceri, deoarece se simte efectul digitalizării. Tehnologia trebuie să lucreze”, spune Andreas Schneider, Managing Partner, CGS Consulting, “Decisiv pentru toate acestea este mentalitatea” În viaţa privată am profitat de toate aceste opţiuni disponibile şi trebuie ca lumea afacerilor să se alinieze în pas cu evoluţia tehnologiei” el a avertizat că “ subiectul EDI este prezent cel puţin la nivelul reu95

niunilor industriei, utilizarea sa este uşor de gestionat timp de mai mulţi ani, ceea ce va duce la standardizarea proceselor. Lumea modei devine din ce în ce mai complexă, pe partea de producție, dar și pe partea consumatorilor și pentru aceasta, „digitalizarea este singura cale în viitor” a conchis Chris Nicholaes, CEO Lectra Germania. În cadrul Conferinţei de la Viena, Cezar Babii , director comercial, Conflux SA şi Bernard Cheere, CEO Artifex Focşani, au prezentat România ca fiind un motor al producţiei de calitate pentru pieţele europene.

2015 - Cel mai bun an pentru LECTRA. Anul 2015 este considerat ca fiind unul dintre cei mai buni privind performanţele înregistrate de Lectra la nivel mondial, veniturile au crescut cu 13 la sută la 268.2 milioane $ și profitul net a crescut cu 63% ajungând la 26.380.000 $.

Eveniment

„Roxi Color” începutul unei poveşti de succes în moda tinerilor

oxana Pârje este o tânără antreprenoare în modă din Cluj. Cu toate că nu are studii de specialitate în domeniu, “Roxi Color”, cum mai e cunoscută în lumea modei, este pasionată de artă în general şi cultivându-şi dragostea pentru modă, a ajuns

MOdĂ

astăzi freelance ilustrator, designer și fashion designer de succes. “Am desenat dintotdeauna, am cochetat și cu fotografia și cu filmul. Le fac din plăcere, ca un hobby, chiar și atunci când aveam alte joburi care nu aveau nicio legătură cu domeniul artistic”, a declarat Roxana Pârje pentru Businesstexin. Absolventă de jurnalism, tânăra a fost cameraman la câteva posturi de televiziune locale până când a ales moda. Astăzi ea este cea care crează logo-uri, etichete, se ocupă de achiziția de materiale, are un cuvânt de spus în alegerea modelelor de haine, a fost chiar și model și a realizat ședințe foto la compania de modă Hihiri. Creaţiile ei sunt atât piese unicat, elegante, excentrice, unele mai tinerești, altele cu o tentă puțin mai sobră.

Toate sunt simplu de purtat și atrag atenția, într-un mod plăcut, prin petele de culoare neon. Geci, topuri, fuste, pantaloni, rochițe sunt alcătuite din materiale deosebite ca neoprenul, pielea ecologică sau materialele elastice. Colecţia ei s-a bucurat de atenţie, aşa cum e firesc, mai ales din partea tinerilor. “Au ieșit niște haine foarte drăguțe de care sunt foarte mândră și care îmi plac foarte mult. Hainele sunt foarte purtabile, oricare piesă poate fi purtată pe stradă. Ce îmi place foarte mult la această colecție sunt culorile neon; sunt bucăți colorate care atrag privirea fără ca acest lucru să fie deranjant. Sunt mândră de această colecție pentru că sunt multe haine pe care am visat să mi le facă dintotdeauna cineva și acum am avut ocazia să le propun eu”, a precizat “Roxy Color”.

Costumul de film

şi moda

Acum câţiva ani am asistat la un masterclass pe tema costumelor de film în cadrul TIFF – Trasilvania International Film Festival. Tot în cadrul TIFF am văzut expoziţii de costume din film, am avut ocazia să întâlnesc oameni implicaţi în partea de realizare a costumelor de film, de fapt de-a lungul multor ediţii ale festivalului am avut nenumărate ocazii să văd legătura dintre film şi modă.

nul acesta am fost invitată într-o avanpremieră a TIFF-ului, să vizionez un film coreean cu o fascinantă lume a costumului asiatic. Pe lângă incredibila lume a poveştilor pe care ţi-o deschide filmul, există de fiecare dată şi o atmosferă a epocii creată cu ajutorul modei, o lume în care îti poţi căuta deopotrivă inspiraţia, informaţia, modelele, personajele. 25 de ani de relaţii diplomatice cu Republica Coreea au fost sărbătoriţi printr-o viziona-

re a filmului Gwansang ( The face reader - 2013), un film în care descoperi o epocă – viaţa familiilor nobiliare din 1455, dar descoperi şi vestimentaţia din acele vremuri. Eroul principal, Nae-Kyung, era expert în „citirea feţelor”, descifrarea personalităţilor după trăsăturile faciale, descoperind intrigi care altfel ar fi scăpat ochiului. În acelaşi timp privitorul trece prin stadiile vieţii eroului, fiind însoţit şi de mesajul vestimentar, de la sărăcie la poziţia de vază. Personaje fictive

dar şi personaje istorice reale, filmul revelează viaţa asiatică, o fascinantă lume pentru oricine îşi caută inspiraţia în misterele unei culturi atât de diferite de cea europeană. Partea cu inspiraţia care o dă lumea filmului pentru lumea modei, dar şi invers, e aspectul cel mai interesant, din punctul nostru de vedere. De ce? Pentru că poate constitui o direcţie de dezvoltare atât pentru învăţământul de specialitate, cât şi pentru producţie. În masterclass-ul de care spuneam (TIFF 2010), Oana Păunescu de la Castel Film a dezvăluit colaborarea pe care o are cu designeri vestimentari – Edita Lupea de la brandul Dada. De altfel, Castel Film lucrează cu mulţi absolvenţi de învăţământ artistic, o direcţie căutată deja inclusiv în oraşul de pe Someş, gazda TIFF-ului, Cluj Napoca, prin nou-anunţatele sedii ale Centrului de Industrii Creative supranumite şi „Buftea de Cluj”. Dacă suntem atenţi la finalul fiecărui film există menţionat de fiecare dată şi acel costume designer, o meserie care ar putea fi interesantă pentru un absolvent de design vestimentar, dar şi o afacere pentru atelierele mici de producţie care şi-ar asuma producţia de unicate destinate filmului. (Liana Martin) The Face Reader a fost nominalizat la Asian Film Awards (2014) - Best Costume Designer (Shim Hyun)

design

8 Martie

Puțini știu că ziua de 8 martie este strâns legată de industria confecțiilor.

8 martie, 1903, New York

Ziua internațională a femeii are la bază evenimente inițiate de muncitoare din industria confecțiilor, și anume proteste repetate și numeric reprezentate împotriva condițiilor de muncă inumane și a salariilor mici începând de acum 159 de ani, mai exact în 8 Martie 1857 în New York, conform Națiunilor Unite. Femeia a jucat întotdeauna un rol important în istoria evoluției umane, atât prin prisma socială, culturală, economică cât și politică, chiar dacă meritele sale au fost minimalizate atât în timpurile trecute cât și prezente. Grație protestelor muncitoarelor din industria textilă, inițiatoarele formării legislației prin care s-au obținut drepturi precum condiții de muncă decente, ore de lucru mai puține, renumerație mai bună, drepturi de vot și desigur înceta-

modă

rea exploatării copiilor în câmpul muncii, s-au îmbunătățit standardele de viață și s-au produs schimbări economice în toată lumea. Evenimente care au dus la schimbări, de-a lungul timpului: n 1820 - New England, greva femeilor din comerțul de croitorie cu mare impact asupra societății de atunci. n 1857 - 8 Martie, New York City, protest împotriva condițiilor inumane de muncă și a salariilor mici, urmat de formarea Uniunii femeilor muncitoare. n 1908 - 8 Martie, New York City, marșul a 15,000 de femei și imigranți unde se solicita reducerea orelor de lucru, remunerație mai mare, dreptul de vot, și încetarea exploatării copiilor în câmpul muncii, drepturi economice și politice. 98

n 1909 - 28 Februarie, a fost declarată prima Zi Intenațională a Femeii în Statele Unite ale Americii. n 1909-1910 - New York City, douătrei luni de grevă denumită „Deșteptarea celor 20,000” la care au participat femeile din industria confecțiilor, căroro li s-au alaturat mii de imigranți. n 1910 - Piața Uniunii, 60,000 oameni au protestat social, dintre care o treime erau femei socialiste și unioniste. n 1911 - Austria, Germania, Danemarca și Elveția au sprijinit acordarea unei zile libere (19 Martie) pentru sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii. 1911- 25 Martie, a izbucnit un incendiu în clădirea companiei Triangle Waist unde și-au pierdut viața 146 de persoane, atât bărbați, dar mai ales femei, muncitori tineri imigranți.

Ziua Internațională a Femeii, are la bază protestele acestor imigranți care au venit din Europa cu bagajele pline de speranțe cum că totul va fi diferit față de țara lor de origine și că drepturile le vor fi respectate mai mult decât acasă. Incidentul anterior menționat, incendiul, a dus la formarea Comisiei de Investigare a Fabricilor, care a inițiat emiterea mai multor legi ce priveau standarde de securitate în muncă, salariul minim, asistență pentru forța de muncă neangajată și sprijin pentru muncitorii care îmbătrâneau. 1913-1914 - 8 martie, femeile europene s-au aliat împotriva războiului imperial înfloritor și s-au solidarizat cu femeile din Statele Unite, cerându-și drepturile. 1917 - femeile ruse, muncitoare în textile, au intrat în grevă marcând Ziua Internațională a Femeii, cerând „pământ, pace și pâine” ceea ce mai târziu a dus la revoluția muncitorilor. Lupta pentru obținerea drepturilor a continuat în diverse țări precum: w 1961-1975 - lupta femeilor vietnameze împotriva războiului cu Statele Unite, ce a inspirat femeile la nivel internațional. w 1970 - Marșul femeilor din Casa de Detenție împotriva rasismului, sărăciei și represiunii politice w 1971 - protestul femeilor filipineze împotriva dictaturii Marcos w 1975 - instituirea Codului Familiei -

Fabrică de confecții în Cambodgia

drepturile femeilor în Cuba socialistă w 2003 - femeile din toată lumea au protestat împotriva războiul Statelor Unite cu Irak în solidaritate cu femeile irakiene w 2004 - femeile palestiniene au provocat zidul apartheid Israelian și au continuat să sfideze ocuparea și agresiunea Statelor Unite sprijinită de Israel. w 2006 - marșul femeilor din industria textilă din Bangladesh pentru drepturi economice, în solidaritate cu surorile lor

din Mumbai, India w 2011 - s-au împlinit 100 de ani de la sărbătorirea primei Zile internaționale a Femeii, aniversarea marșului femeilor muncitoare din industria textilă, prin care se susține și egalitatea în drepturi. Cu toate că s-au schimbat și îmbunătățit condițiile de muncă în partea vestică a globului pământesc, lucrurile nu stau la fel în partea estică (ex.: fabricile din Bangladesh sau evenimentele recente din Cambogia, unde se răspunde violent protestelor muncitorilor din industria textilă), unde nici până în ziua de astăzi nu sunt certe condițiile de muncă în fabricile din industria textilă. Totodată, chiar dacă guvernele propun a se elimina diferența salarială acordată preferențial genului masculin (de cca. +27%), acest aspect existând încă pregnant în societatea contemporană, se poate observa și o ocupare predominant masculina a posturilor de management de top, și ocupare predominant feminina a posturilor de management de nivel junior, ceea ce implicit contribuie la o diferențiere salarială cu continuitate. Egalitatea în drepturi, inițiată și susținută încă de mai bine de 100 de ani de către femeile muncitoare din industria textilă, se dovedește a fi un demers anevoios, dar nu imposibil. Se fac pași mici, dar siguri.

modă

expoziţie de sculptură din

lemn preţios parfumat Cel mai scump şi mai controversat ingredient al parfumeriei de pe Drumul Mătăsii, lemnul imperial XIANG, renaşte într-o creaţie olfactivă de excepţie, SPIRAL, un parfum ce a însoţit la Nurnberg, în TINY GRIFFON GALLERY, expoziţia Spiral Secret Scent cuprinzând 80 de sculpturi TAINIŢE din lemn preţios.

aleria TINY GRIFFON din Nurnberg, a găzduit în perioada 30 Oct – 27 Nov 2015 o expoziţie inedită care a oferit celor ce iau trecut pragul o experienţă polisenzorială menită să conducă în adâncurile tainelor artei sculpturii dar şi a celei de a opta arte, parfumul. Doi artişti, Octavian Sever şi Nada Stojici, şi-au reunit astfel creaţiile pentru a prezenta publicului “Spirala Artei”, o împletire între Miros, cel mai subtil şi misterios simţ şi Sculpturi, adevărate tainiţe sau arhivare ale memoriei.

eveniment

SPIRAL, opera olfactivă a lui Octavian Sever creată pentru cele 80 de sculpturi ale artistei Nada Stojici, este un parfum subtil şi intim inspirat din armonia a două ingrediente captive: o moleculă elveţiană artificială, creaţie integrală a spiritului uman, şi nota captivă a unei plante sacre asiatice, lemnul imperial XIANG, puţin folosită în parfumeria occidentală în forma ei pură întrucât este menită a unge statuile de aur din Laos, atribuindu-se proprietăţi mistice. Compoziţia parfumului este structurată 100

în jurul a trei teme: Genèse explorează naşterea mirosului ca memorie colectivă, Synergy explorează configuraţia estetică fiind un sistem abstract cu totul nou de compoziţie a mirosurilor, Arbor-essence explorează metamorfoza unei esenţe abstracte într-o expresie materială pur figurativă. Cele 80 de sculpturi imaginate de Nada Stojici, TAINIŢELE din lemn preţios din expoziţia Spiral Secret Scent reprezintă acel Sancta Sanctorum al Eu-lui tainic, un puzzle de sertare, tot atâtea uşi către amintiri viitoare. Tainiţa este locul secret din casele strămoşeşti unde se ascundeau valorile, certificatele de naştere, banii, aurul familiei. În timp de asediu, razboi, incendiu, acestea rămâneau la loc sigur adăpostite sub pământ în labirintul

sculptură, şi a studiilor postuniversitare, în 2004. A obţinut mai multe premii: Premiul Juventus 2003 şi menţiune specială oferită de Austrian Airlines, la concursul „ Ego-grafii”, Galeria Triade – Timişoara; Diploma de excelenţă pentru contribuţia adusă la promovarea imaginii Timişoarei în Europa, Premiul Pro Cultura Timisiensis acordat, în 2007, de către Consiliul Judeţean Timiş. A avut expoziţii personale şi de grup în România, Germania, Belgia, Olanda etc.

SPIRAL SECRET SCENT Expoziţie sculptură şi parfum: 30 Oct – 27 Nov, 2015 Galerie: TINY GRIFFON GALLERY - Nürnberg A prezentat: Dr. Georg Lecca

teluric al casei. Pe parcursul procesului de creaţie al celor peste 80 de sculpturi, parfumul SPIRAL se împleteşte cu forma, linia, culoarea, textura acestora într-un proces de reconfigurare a unei spirale magice, Spirala Artei. Octavian Sever Coifan este parfumier profesionist. A absolvit Arhitectura la Timişoara, iar apoi şi-a desăvârşit studiile la Institutul Superior de Parfumuri din Paris, este membru al Société Française des Parfumeurs şi al Societăţii Române a Chimiştilor Cosmetologi, fiind singurul parfumier român între cei 400 de parfumieri brevetaţi din lume. Octavian Sever Coifan a scris trei cărţi de referinţă despre parfumuri: „1.000 de parfumuri”, Vol I şi II, şi „Parfumul, Mică Enciclopedie”, a semnat în ultimii ani peste 4000 de articole în străinătate şi în ţară, de la istorie la critică de parfum şi modă. A susţinut conferinţe la Paris şi în ţară, fiind autorul teoriei „Parfumul este cea de a opta artă”. Nada Stojici este absolventă, în 2003, a Facultăţii de Arte, Timişoara, secţia 101

eveniment

S-au deschis înscrierile pentru ZAIN Academy

ZAIN Academy își deschide porțile în aprilie 2016, sub deviza „Turning Talents into Jobs”. Proiectul se lansează cu 6 ateliere dedicate specialiștilor și începătorilor din mai multe industrii creative. Comunitatea ZAIN s-a născut odată cu primul festival de design din Cluj, ZAIN – Design Expressions [click pentru video], organizat în noiembrie 2015. Evenimentul a reprezentat și primul pas în conturarea unei comunități profesionale în jurul fenomenului de design și al industriilor creative. În 2016, echipa din spatele proiectului inițiază ZAIN Academy, reprezentând o continuare a demersului de construire și consolidare a comunității ZAIN, cât și o apropiere de publicul larg. „ZAIN Academy a venit la fel de natural precum ideea inițială a festivalului. ZAIN crește, se maturizează, devine o entitate conturată în domeniu, iar atelierele au reprezentat un pas firesc înspre atingerea scopurilor declarate inițial și susținute ulterior prin activitățile noastre: coagularea atât a unei comunități de creativi, cât și a unui public experimentat și doritor să consume produsele acestora.” Georgiana Ciceo – Project Manager ZAIN Atelierele ZAIN Academy nu sunt gândite numai pentru specialiști, însumându-i pe cei care caută să-și aprofundeze veleitățile profesionale, ci și pentru aceia care vor să descopere o nouă perspecti-

eveniment

vă profesională. Doritorii pot alege să urmeze unul sau mai multe din cele 6 ateliere ce se vor desfășura în perioada aprilie – iunie 2016, la ZAIN Studio, în Cluj-Napoca. Pe website-ul proiectului, www.academy. zain.ro, se găsesc informații detaliate despre fiecare atelier în parte, cine sunt profesorii, cât timp durează, cui se adresează și de ce este util un astfel de atelier participanților. Înscrierile sunt deschise și se fac pe www. academy.zain.ro. Numărul locurilor este limitat. Prin completarea formularului de înscriere, locurile se rezervă timp de 48 de ore, urmând a se achita un avans pentru ocuparea acestora. Comunitatea profesională ZAIN s-a născut odată cu primul festival de design din Cluj, ZAIN – Design Expressions, organizat în noiembrie 2015. Evenimentul a însemnat peste 5.000 de participanți, 4 zile, 11 secțiuni în cadrul festivalului, printre care o expoziție centrală unde au expus peste 60 de designeri, desfășurată într-un spațiu de 400 metri pătrați, o premieră în România – primul fashion show organizat într-o Biserică, o serie de workshop-uri intitulate „Turning Talents 102

into Jobs”. În 2016, comunitatea prinde contur și aduce 2 noi proiecte menite să consolideze inițiativa ZAIN: ZAIN Academy – Turning Talents into Jobs: continuarea workshop-urilor organizate în cadrul festivalului din noiembrie într-o formulă îmbunătățită și concentrată pe dezvoltarea proceselor creative și a specialiștilor în industrii creative | www. academy.zain.ro Festivalul ZAIN – Design Expressions va continua și în 2016 cu cea de a doua ediție, tot în luna noiembrie. Ateliere Fashion Management OLGA STANCIU, manager, cercetător Peste 25 de ani de activitate în domeniul textil, în industria modei și a confecției, deținătoarea unui brevet OSIM și a titlului de cercetator în industria textilă…și, mai nou, un doctorat pe rol cu tema de cercetare tot în industria modei. A coordonat direct numeroase proiecte aferente start-upurilor, deschiderilor de filiale și de reprezentanțe comerciale în țară și străinătate. Lor se adaugă numeroase proiecte de marketing si comunicare, branding si rebranding, activități de proprietate intelectuală și gestiunea internațională a portofoliului de mărci, organizarea evenimentelor pentru lansări de colecții la saloane internaționale

de modă, activități de management comercial, operațional, sau în domeniul RU, precum și activități pentru achiziții, preluări sau reorganizări firme. O experiență completă de business în domeniul corsetariei, lenjeriei intime, a costumului de baie și a pret a porter-ului. Comunicare și PR în fashion LIANA MARTIN, jurnalist, comunicator, critic de modă A început activitatea de jurnalist de modă în 1999 la revista de specialitate Dialog Textil alături de Ovidiu Buta, cea mai puternică voce din moda românească. A scris timp de patru ani emisiunea “Levintza prezintă” pe Prima TV, a realizat emisiunea Ten Style la TeleEuropaNova din Cluj, a scris pentru GQ şi fashionandbeauty.ro. A susţinut timp de doi ani rubrica bine/prost îmbrăcate în revistele Ciao şi Spy alături de Ovidiu Buta. Este fashion editor al revistei catalog Business Texin. A lucrat în echipa organizatorică a Romanian Fashion Week, a pus bazele primului salon profesionist al modei –

RFTB şi a realizat PR-ul Galei UAD timp de 13 ani. A realizat consultanţă şi styling pentru nume importante din moda românească: Lucian Broscăţean, Irina Schrotter by Lucian Broscăţean, Alina Botea,Călina Langa, Ovidiu Pop, Piera, Uniconf, Unikid, Flacăra, Falla collection, Vestige – Atelier des Beaux Arts. Timp de patru ani, a coordonat echipa de styling a Festivalului de Muzica de la Mamaia. Recent, a lansat cartea “Comunicarea în modă”, pe care a semnat-o împreună cu Ana Raluca Chiosa. Are un master în Comunicare şi PR la SNSPA Bucureşti şi un doctorat pe tema comunicării în modă la UAD Cluj.

nimente: Flashme.ro, Cosmetic Plant, Libero Events: The Woman, TeComm, Hotspot Fashion, Boudoir designers Boutique, Lanys, Gala UAD A făcut parte din echipele Vitrina și Iulius Mall, iar în prezent lucrează pentru Academy+Plus. Styling LIANA MARTIN

Online marketing for fashion GLORIA CSISZER

Workshop 3D Studio Max beginner, medium ALEXANDRU COMAN, freelancer Coman Alexandru este freelancer in domeniul vizualizărilor de arhitectură de 8 ani. Experiența sa, compusă atât din proiecte locale, cât și internaționale, îi enumeră și pe Total Real din Elveția și INDG din Olanda.

Gloria Csiszer a avut primul job în online în 2008. A urmat un parcurs natural şi un mix între online, offline, jurnalism şi PR, publicitate şi organizare de evenimente. A lucrat de-a lungul timpului drept colaborator pentru diverse branduri și eve-

Alex nu este nici la primul său curs de acest fel, el fiind realizatorul workshopurilor din cadrul Winterschool A.St.A. 2013, dar și al secțiunii Creative Monkeyz Educational (CMEducational), destinate modelării tridimensionale

www.fftb.ro 103

eveniment

În 9 aprilie, 16 designeri si companii și-au prezentat la Satu Mare creațiile în cadrul celei de-a V-a ediții a „Fashion’s Night Out”, eveniment organizat de firma TRUST MODELS.

venimentul organizat în nordvestul țării, pe lângă faptul că este în continuă dezvoltare reprezintă și un show bun de modă, obligându-i pe designerii și producătorii sătmăreni participanți, să iși prezinte noutățile în fiecare sezon. Ciprian Crăciun (Spencer), Ioana Calin, Cosmin Mureșan ( CM Creation) sunt designerii care au prezentat la toate cele cinci ediții. Este adevărat că în cadrul acestor prezentări nu putem vorbi de creativitate la toate colecțiile, însă faptul că acest eveniment există, îi obligă pe cei ce prezenți să fie mai buni de la o ediție la alta. Evident la Satu Mare nu sunt critici de modă, astfel, aplauzele publicului sunt edificatoare pentru reusita unui colecții! Ținutele prezentate, au îmbinat stilul clasic, tradițional și elegant cu printuri geometrice, florale, cu modernul și avangardismul, creând o lume inedită, îndrăzneață și atractivă. Ținutele “Inedit” dedicate femeilor sunt alcătuite din dantelă, print-uri geometrice și florale. Linia masculină a colecției “Inedit” este alcătuită din ținute de zi lejere, în tonuri îndrăznețe sau pastelate, animate de caroiajele inspirate de interpretările actuale ale stilul dandy. Colecția „RAINBOW TOUCH” by Cristina Mureșan este alcătuită din rochii și salopete , acestea devin speciale prin elementele colorate. Karra Launi a prezentat colecția „Vibes”, constând în rochii de seară în culori vibrante și culori pastelate. Compania „Adalin” a prezentat pentru prima oara la acest festival, tinute pentru bărbați cu personalitate. Designer-ul Liana Szilagyi a prezentat Colecția „15 Shades of Diva”, inspirată de femeia urbană care excelează prin grație, stil și senzualitate. „Fata care a vorbit cu tăcerea ierbii” este ultimul act al „Trilogiei Divelor”, un proiect

eveniment

Fashion

Night’s Out

vestimentar semnat de Cosmin Mureșan pentru „CM – creation de mode”. Colecția este una feminină, cu accente retro. Colecția „WORK” a Dianei Breban a conținut rochii de gală, voaluri de mătase și dantelă. Ciprian Crăciun, designerul colecțiilor „SPENCER” a avut ca tema a colectiei „Evoluția ilicelor” si a readus în prim-plan vestele pentru bărbați. Accesoriile au fost oferite de „Honett”. Nicoleta Obis a prezentat piese vestimentare din colecția street style „White Feeling” /spring-summer 2016.

104

Raluca Mureșan și Anca Marian au venit cu colecția „Avant-garde”. Colecția se completează cu accesorii florale create manual. Alexandra Catargiu a prezentat o colecție de bijuterii handmade, „Nemuritoarele de ATC”. Colecția „SHAPES” reprezintă o nouă aventură de imagine, Sebastian David reinterpretând pantalonul în garderoba feminină, aceștia fiind completați de structuri inspirate din estul îndepărtat, combinate cu decupaje elaborate. Mihaela Cîrlugea a propus colecția „Nonchalance”, compusă din ținute vaporoase din dantelă, triplu voal, tafta, culori vii, mănuși, pene. Colecția lui Lorand Coza cuprinde ținute destinate bărbaților alcătuite din pantaloni de costum până la gleznă, sacouri la patru nasturi colorați și diferiți. „TRUE”, semnată de Ramona Năprădean, este o colecție alcătuită din rochii elegante cu linii fluide. Creațiile sunt semnate cu flori robuste, din fibră naturală (lână împâslită) prelucrate manual. „LCT COLLECTION” a prezentat o colecție menită să impresioneze prin calitatea și simplitatea țesăturilor folosite. Costumele fac parte din colectia „OPEN OFFICE”. Ioana Călin a prezentat colecția de rochii de mireasă, „Believe in Fairytales”, cu accesoriile create de Diana Mândruț. .Asa cum am mai spus, la Satu Mare moda trăiește și se simte bine în propria piele și poate fi un exemplu și pentru alte zone unde industria textile-pielarie este principalul domeniu de activitate. Mai multe detalii și imagini de la Fashion’s Nigt Out găsiti pe www.industriamodei.ro, noua platformă media dezvoltată de Businesstexin.

www.spencer.ro

Colecția „ROMANIAN WINGS”

a studenților anului II Modă- UNAB

ea mai recentă colecţie a studenţilor anului II ai Departamentului de Modă UNAB intitulată „Romanian Wings” este o colecţie care îmbină spectacolul creat de volumul şi decoraţia mânecilor de inspiraţie românească în contrast cu croiul minimalist, modern al pieselor. Colecţia „Romanian Wings”, coordonată de Lector Universitar Doctor Liliana Ţuroiu, vine într-un moment de răscruce, în care omul are tot mai multe nevoi: confort, comunicare, estetică; dar cea mai importantă nevoie este identitatea personală și națională. Așa cum sugerează și numele, colecția perpetuează moștenirea națională din portul tradițional feminin întrun mod contemporan, care răspunde cerințelor de stil de viață din prezent. Piesele vestimentare reprezintă o întoarcere la rădăcinile noastre, la tradiție, identitate, spiritualitate şi recrează legătura dintre acum și atunci. Fota, ia, brâul, ilicul şi alte elemente ornamentale sunt surse de inspiraţie pentru o colecţie modernă, care se adresează femeii preocupate de cultură şi tradiţii. Colecţia cuprinde piese purtabile, creaţii vestimentare contemporane. În ultimii trei ani, Liliana Turoiu a coordonat nu mai puţin de zece proiecte care valorifică în cheie modernă elemente ale costumului tradiţional românesc. Proiecte de grup precum: „Iubesc România!”, „Dracula's Bride”, „Trans-form România” s-au alăturat lucrărilor de diploma „Future Play” semnată de Laura Dimancea şi Maria Toader – brandul

MOdă

PULSE, „Legenda lupului alb dacic „ – Oana-Gabriela Stroe, „Origins” - Daiana Melinte, „Folkloric-Morph” - Sânziana Sava, pe care le-am putut viziona la Gala Absolvenţilor Departamentului de Modă UNAB, cât şi la diverse manifestări de profil. Despre proiectul „Romanian Wings”, Liliana Turoiu afirma că „este cu siguranţă unul din cele mai spectaculoase proiecte semnate de studenţii Departamentului de Modă UNAB, care va fi prezentat publicului în vara acestui an în cadrul tradiţionalelor evenimente organizate în fiecare an în grădina UNAB, precum şi în câteva galerii şi muzee din Bucureşti şi din ţară.

Autorii colecției:

Arsene Lucian Alexandru Boldeanu Andreea Diana Budulan Lorena Bulearcă Bianca -Maria Burcă Cristian-Claudiu Ciucanu Maria - Antonela Coman Andreea Carmen Crăiță Constantin - Dragoș Dumitrașcu Andreea Filat Simina Irina Giogu Ioana - Mădalina Huștea Cristina Ionescu Diana - Maria Matei Laurențiu - Cosmin MItrofan Elisabeta Muscalu Teodora - Cristina Novac Mirela Papaghiuc Raluca - Ramona Prodan Maria - Andreea Puchin Iulia Cezara Sandu Miruna - Anca Soare Georgiana Știrbu Andreea Viorica Ștefănescu Maria Alexandra Teodorescu Valentin Vede Nicoleta Vîlcu Ioana - Irina 106

Profesor coordonator: Liliana Turoiu Fotograf: Claudiu Berechet Styling: Dragoș Crăiță & Laurențiu Matei Make-up: Claudiu Burcă Hair: Diana Ionescu Model: Floriana Sandu Mulțumim studenților departamentului Ceramică-Sticlă-Metal pentru colecția de bijuterii, coordonator Prof. Univ. Dr. Bogdan Hojbota

107

MOdă

Avem de cîştigat un „război”:

cel cu inovarea şi calitatea

Sara Wechsler, este un renumit specialist ce lucrează în industria modei din România de aproape 40 de ani, un om care degajă în jurul său atât energie, cât şi pasiune pentru modă şi frumos. Dacă lucrezi în industrie, este puţin probabil să nu o fi cunoscut pe Sara Wechsler. Deși este mai mult pe drumuri, am reuşit să-i „smulgem” câteva gânduri pentru cititorii noștrii.

„Se poate învăţa de la oricine face o muncă creativă” Înainte de anul 1990 aţi lucrat în Centrala de Confecţii Bucureşti şi la Institutul de Modă Român, unde vă ocupaţi de târguri şi expoziţii. Ce reprezentau târgurile de contractări atunci şi ce credeţi că mai sunt ele în prezent? Dacă vorbim de perioada de dinainte de 1990, aş prefera să punctez câteva lucruri importante pentru ca oricine citeşte acest articol să aibă o idee clară. De ce o persoană începe această profesie şi excelează? Trebuie să îţi placă, să vrei să faci o muncă atât de complexă fără a avea studii de specialitate, ci doar un background adecvat, dar şi norocul de a avea meseria în sânge. Pe linia tatălui şi a mamei până la mine, toţi au făcut meseria „croitorului fericit”, au iubit-o şi au transmis-o mai departe pe cale genetică. Norocul meu a fost să reintru în circuitul industriei uşoare extrem de bine organizat şi să întâlnesc titani ai industriei care iubeau ce făceau, şi să pot fi contaminată de acest virus care pe mine m-a făcut un om împlinit. Eu răspundeam de acoperirea târgurilor

industrie

de sezon (primăvară-vară, toamnă-iarnă) pentru toate centralele de confecţii din România. Porneam de la aţă şi terminam cu produsul finit, grupat pe categorii, complexităţi tehnologice şi culori. Etalatoarele mă adorau pentru că le făceam munca mai uşoară şi eu le iubeam pentru că am învăţat enorm de la ele. Aşadar - şi acum m-aş adresa tinerilor care citesc - se poate învăţa de la oricine face o muncă creativă, pe care o iubeşte, întrucât canalele de inspiraţie izvorăsc instantaneu şi se diversifică în mii de ramuri adiacente – este legea vieţii care aici acţionează cel mai intens, în industria frumosului! Ce reprezintă astăzi târgurile? Din păcate nu reuşim să creăm un singur târg specializat pentru tot ceea ce putem oferi cu adevărat. Fiecare crede că ceea ce oferă el este cel mai important, dar nu vede că ce a fost în trecut nu mai poate exista şi trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem astăzi, dar mai ales să ne dăm mâna pentru a continua … altfel vom dispărea.

„Am încercat întotdeauna să reprezint în principal interesele clienţilor” Dețineți firma Impex Trading, companie ce se ocupă cu plasarea comenzilor partenerilor dvs. externi către firmele din România. Ce considerente urmăriţi atunci când căutaţi o fabrică de producţie din România? După ’90 am creat firma Impex cu un curaj de invidiat până şi de colegii mei; şi aici am avut avantajul unor gene binecunoscute, dar şi al unui instinct comercial ieşit din comun. În plus, experienţa 108

a avut un rol foarte important deoarece toată lumea mă cunoştea şi eu am încercat întotdeauna să reprezint în principal interesele clienţilor, dar mai ales să nu uit că am lucrat într-o fabrică, unde ştim exact ce greutăţi sunt. Şi cred că de aceea am şi reuşit! Fabricile cu care am lucrat atunci sunt şi astăzi în picioare şi sunt membre în clusterul Romanian Textile Concept deoarece produc calitate şi îşi respectă în continuare clienţii.

În U.E. doar industriile puternice şi unite vor rezista Începând din 2011 sunteţi preşedintele Clusterului Romanian Textile Concept, cluster care a luat o amploare mare în ultimii ani. Cum reuşiţi să adunaţi în jurul dvs. toţi aceşti producători? Dintotdeauna mi-a plăcut să am în jurul meu oameni asemeni mie, profesionişti, care să caute mereu surse şi căi de dezvoltare atât pe plan personal, cât şi profesional, precum şi direcţii de inovare – sunt convinsă că inovarea are un rol esenţial în asigurarea prezentului şi conturarea viitorului ca popor şi ca ţară. Din câte înţelegem, evoluţia clusterului RTXC are la bază inovarea. Aşadar, ce proiecte şi planuri aveţi în acest sens pentru perioada următoare? Într-adevăr, deviza clusterului RTxC este „dezvoltarea prin inovare“ pentru perioada 2016 -2020, prevăzută în strategia clusterului ca punct primordial. Ne-am propus să intensificăm colaborarea cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, dar şi cu alte entităţi de acest

gen din UE, prin participarea la proiecte de cercetare în calitate de parteneri, să continuăm realizarea auditurilor privind capacitatea de inovare a firmelor din cluster, finalizate cu măsuri personalizate în vederea dezvoltării lor din acest punct de vedere, să susţinem înfiinţarea de startup-uri inovative bazate pe brevete obţinute de firmele noastre sau de INCDTP, să organizăm şi să participăm la seminarii cu teme specifice domeniului prin membrii clusterului pentru o informare cât mai exactă privind domeniul inovării. Care sunt avantajele pe care le are un nou membru al clusterului RTxC? Odată cu integrarea în UE, companiile textile vor trebui să abandoneze avantajul comparativ al manoperei ieftine şi să cucerească o altă poziţie în piaţa externă adică segmentul mediu şi ridicat de preţ, care corespunde unei calităţi ridicate şi unei imagini de brand puternice. Prin urmare, doar industriile puternice şi unite vor găsi resurse pentru a investi în marketing, promovare, creaţie şi design. Firmele individuale, mai ales cele mici şi mijlocii care de regulă compun această industrie, nu au puterea de a se impune singure pe o piaţă matură, de aceea am considerat că o soluţie viabilă este iniţierea unei forme de organizare în cluster, care este un mediu propice pentru legislative advocacy, informare comercială, comunicare, cooperare, participare la: - crearea şi implementarea unui sistem inovativ de comunicare între partenerii clusterului; - creşterea competitivităţii produselor textile prin creşterea valorii adăugate a produselor realizate în cadrul asociaţiei RTxC, susţinerea activităţii de cercetare şi inovare; - crearea unor sisteme de instruire şi cointeresare specifice, în vederea stabilizării şi perfecţionării forţei de muncă din domeniu; - atragerea şi susţinerea noilor firme şi a tinerilor talente (designeri vestimentari); - implementarea conceptului „Consumaţi produsul românesc”.

Lohn-ul, un model depăşit Cum vedeţi evoluţia pieţei de Lohn în următorii ani? În momentul de faţă găsim în România firme care s-au reinventat, fiind astfel un

exemplu de inteligenţă antreprenorială şi de perseverenţă. Pe principiul „ce nu te omoară te întăreşte”, avem un sector de textile şi confecţii care este pregătit să se repoziţioneze la nivel naţional şi internaţional. Depăşindu-se modelul de Lohn şi păşind decisiv spre branduri proprii, potenţate de creativitate şi excelenţă în design.

Produse noi cu valoare adăugată mai mare Aveţi la Buzău ofabrică de tricotaje şi de confecţii lenjerie - Datsa Textil; ne puteţi spune cine vă sunt clienţii, şi ce planuri de dezvoltare aveţi? Începând cu anul 2004, am construit împreună cu o familie din Suedia o fabrică de tricotaje în cadrul căreia am înfiinţat şi o secţie de lenjerie de corp. Producţia de tricotaje, prin specificul ei, nu este una preponderentă de lohn, lucru care ne-a permis să avem un contact direct cu comercianţii şi să ne adaptăm

„Mie imi place să spun că industria textilă românească este un bun exemplu de pasăre Phoenix, care renaşte continuu din propria cenuşă” Sara Wechsler permanent cerinţelor pieţei, prin dezvoltarea departamentelor de creaţie şi marketing. Clienţii externi principali sunt din UE: Suedia, Franţa, Olanda, Germania (Inditex, H&M, Versace etc.), cu care colaborăm de mai bine de 10 ani. Insă, nu am neglijat nici piaţa românească unde colaborăm cu diverse firme, fără a face o diferenţă de calitate între piaţa internă şi cea externă. Planurile noastre de viitor se îndreaptă cert către produse inovative, lucrăm deja la astfel de proiecte prin înfiinţarea unor startup-uri ce dezvoltă produse noi, care conferă o valoare de întrebuinţare mai mare, un confort sporit şi bineînţeles o valoare adăugată mai mare. Totodată vom continua colaborările cu clienţii noştri tradiţionali, vom continua să participăm la târguri interne şi internaţionale, aceasta fiind o condiţie esenţială de a te menţine, de 109

a fi permanent în contact cu piaţa de profil. La începutul lunii mai vi se va decerna Medalia de Argint de către European Secretariate for Cluster Analysis. Ce înseamnă acest lucru pentru Clusterul RTxC? Pe lângă recunoaşterea nivelului de excelenţă a managementului clusterului RTxC, această medalie reflectă în egală măsură aprecierea eforturilor depuse de noi în proiectele şi activităţile desfăşurate, precum şi profesionalismul membrilor şi gradul de cooperare din cluster. Târguri şi expoziţii - vă este drag acest segment de activitate. Ce credeţi că ar trebui făcut ca un târg să devină un reper pentru industria modei din România? Într-adevăr, mă simt foarte apropiată de acest segment de activitate şi mi-aş dori să imprim această pasiune şi oamenilor cu care lucrez, care sper să ducă mai departe şi chiar să dezvolte bunele practici de care este nevoie în această activitate. Cât despre târgurile actuale, pot spune că este mare nevoie de profesionişti ancoraţi în realitatea industriei de modă şi evident în industria textilă, care au cunoştinţele necesare atât pentru a promova calitatea producţiei româneşti, cât şi pentru a educa clienţii, dar mai ales să încerce jalonarea traseului industriei de modă românească, aflată uşor în derivă. Cum vede doamna Sara Wechsler viitorul industriei modei din România? Aş putea spune că aici aţi pus punctul pe „i”, sau mai degrabă degetul pe rană. Simt că nimic nu este mai important decât ceea ce laşi în urmă şi asta încerc sa fac bine şi de acum înainte. Din păcate suntem singuri, deşi încercăm din răsputeri să ne facem auziţi şi recunoscuţi, să devenim din nou forţa care a împins economia românească înainte. Noi, textiliştii, ducem bătălii şi încercăm să câştigăm războaie de când ne ştim. Am pierdut războiul cu preţul mic câştigat de Orient, însă a rămas cel cu inovarea şi calitatea, unde se pare că vom fi câştigători datorită tinerilor designeri de geniu pe care îi avem şi care sunt mai cunoscuţi în afara României. Mie imi place să spun că industria textilă românească este un bun exemplu de pasăre Phoenix, care renaşte continuu din propria cenuşă.

industrie

Schimburile comerciale pe județe Buletinul informativ Schimburile comerciale ale României pe judeţe, din care am selectat informațiile din tabel, întocmit de Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale, se realizează prin prelucrarea datelor statistice de comerţ având ca sursă Institutul Naţional de Statistică. Colecţia de buletine informative lunare poate fi vizualizată, cu acces liber, pe web site-ul www.dce.gov.ro.

n primele zece luni ale anului trecut, mai multe județe din țară au înregistrat cele mai mari valori ale exporturilor la capitolul “Materiale textile şi articole din aceste materiale” din Nomenclatorul Combinat. Statisticile pe județe sunt întocmite în funcție de sediul social al exportatorului. În județul Botoșani, exportul de materiale textile și articole din aceste materiale a reprezentat 80% din totalul exporturilor, în Vrancea 74,73%, Covasna 50,46%, Neamț 40,63%, , Vaslui 38,98%, Harghita 32,54%, Buzău 27,63%, Bacău 24,84%. În aceste județe s-au înregistrat și cele mai mari importuri pentru această secțiune: Botoșani 63%, Covasna 29,93%, Harghita 18,82% etc. Capitolul “Încălţăminte, pălării, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi fulgi preparate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman”, pe care l-am selectat din Buletinul Informativ, s-a situat pe locul al II-lea, cu 18,23% din totalul exporturilor, în județul Bihor, cu o valoare a mărfurilor de 286.387,2 mii de euro.

Schimburile comerciale ale României, pe județe, în primele zece luni ale lui 2015 Judeţ

Piei brute; piei tăbăcite; blă- Materiale textile şi articole din aceste materiale nuri şi produse din acestea; articole de curelărie şi de şelărie, articole de voiaj, bagaje de mână, sacoşe şi articole similare; articole obţinute prin prelucrarea intestinelor de animale

Încălţăminte, pălăr ii, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi fulgi preparate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman

exporturi

importuri

exporturi

importuri

exporturi

importuri

13950,4

15823,1

37696,4

36036,9

51357,5

17649,9

Alba

Valoare (mii de EURO) % din total

1,61

3,17

4,34

7,22

5,91

3,54

Arad

Valoare (mii de EURO)

11713,2

73572,3

173593,4

180996,4

45522,7

15939,8

% din total

0,45

3,24

6,64

7,96

1,74

0,70

Argeş

Valoare (mii de EURO)

3289,7

53619,7

73063,6

109744,0

1325,3

791,5

% din total

0,07

1,62

1,65

3,32

0,03

0,02

Valoare (mii de EURO)

4863,1

7334,9

98646,9

75528,7

23109,2

8245,2

% din total

1,22

1,46

24,84

15,05

5,82

1,64

Valoare (mii de EURO)

11987,8

87488,4

96955,9

111722,4

286387,2

85987,2

% din total

0,76

5,40

6,17

6,90

18,23

5,31

Valoare (mii de EURO)

1959,9

2252,8

107276,4

77660,8

2712,1

392,3

% din total

0,34

0,45

18,52

15,60

0,47

0,08

Valoare (mii de EURO)

989,4

1289,6

195933,7

132824,8

5421,4

2721,8

% din total

0,40

0,61

80,14

63,30

2,22

1,30

Valoare (mii de EURO)

136,9

2624,3

59630,3

33973,8

11260,7

1978,6

% din total

0,07

1,82

28,71

23,51

5,42

1,37

Bacău

Bihor

Bistriţa Năsăud Botoşani

Brăila

analiză

110

Piei brute; piei tăbăcite; blănuri şi produse din acestea Braşov

Buzău

Călăraşi

Caraş Severin

Materiale textile şi articole din aceste materiale

Încălţăminte, pălării, umbrele

exporturi

importuri

exporturi

importuri

exporturi

importuri

Valoare (mii de EURO)

13334,8

37534,5

95891,7

166375,2

51021,5

13031,4

% din total

0,57

1,74

4,10

7,72

2,18

0,60

Valoare (mii de EURO)

64,5

2443,5

142461,4

55430,8

7788,6

1914,1

% din total

0,01

0,57

27,63

12,88

1,51

0,44

Valoare (mii de EURO)

0,1

265,3

28689,2

20175,4

% din total

0,00

0,11

10,00

8,13

63,1

19076,4

16314,9

Valoare (mii de EURO)

261,1 0,00

0,11 101,7

% din total

0,00

0,03

7,29

8,98

0,00

0,06

Valoare (mii de EURO)

7272,2

18267,7

54000,6

82499,6

42222,1

14743,5

% din total

0,74

1,08

5,50

4,89

4,30

0,87

Valoare (mii de EURO)

430,7

1504,2

10985,4

18656,5

4,0

2887,0

% din total

0,02

0,07

0,61

0,81

0,00

0,13

Covasna

Valoare (mii de EURO)

40,1

910,6

128025,5

68893,0

0,3

118,3

% din total

0,02

0,40

50,46

29,93

0,00

0,05

Dâmboviţa

Valoare (mii de EURO)

183,9

475,8

44360,8

26443,1

151,1

40,8

% din total

0,03

0,11

8,33

6,08

0,03

0,01

Dolj

Valoare (mii de EURO)

10757,0

11263,0

73337,0

51682,2

6304,4

1545,0

% din total

1,17

Galaţi

Valoare (mii de EURO)

Cluj

Constanţa

Giurgiu

Gorj

1,41

7,99

6,49

0,69

0,19

316,3

6115,9

10545,3

34,8

204,7

% din total

0,00

0,04

0,82

1,36

0,00

0,03

Valoare (mii de EURO)

0,4

3,2

10845,4

7323,0

6,3

112,3

% din total

0,00

22,35

8,00

0,01

0,12

280,4

3071,6

3275,0

Valoare (mii de EURO)

678,5

% din total

0,00

0,70

6,78

8,19

0,00

1,70

Valoare (mii de EURO)

5058,9

4530,0

83252,5

58851,7

11242,1

6849,9

% din total

1,98

1,45

32,54

18,82

4,39

2,19

Valoare (mii de EURO)

22821,1

31705,3

70333,7

70867,2

27777,4

7524,3

% din total

3,57

6,51

11,01

14,56

4,35

1,55

Ialomiţa

Valoare (mii de EURO)

1,7

38,2

53502,5

29706,9

% din total

0,00

0,03

29,98

23,38

0,00

0,30

Iaşi

Valoare (mii de EURO)

1819,1

1609,0

68966,6

56452,0

5442,4

5001,5

% din total

0,28

0,27

10,79

9,32

0,85

0,83

Harghita

Hunedoara

111

385,0

analiză

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Municipiul Bucureşti Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Sălaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vâlcea

Vaslui

Vrancea

analiză

Piei brute; piei tăbăcite; blănuri şi produse din acestea exporturi importuri 27724,3 24251,0

Materiale textile şi articole din aceste materiale exporturi importuri 46890,3 160126,4

exporturi 33442,5

importuri 43337,4

1,40 1349,0

0,61 34856,2

2,37 48560,9

4,06 72684,5

1,69 20507,8

1,10 3753,5

% din total Valoare (mii de EURO)

0,15 356,8

5,30 9,8

5,41 2287,8

11,06 2156,7

2,28

0,57 0,3

% din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO) % din total

0,39 20306,6

0,01 98019,7

2,53 277661,2

2,77 758705,7

0,00 95379,1

0,00 218418,6

0,25 6785,9

0,63 8748,8

3,48 79893,5

4,84 77040,6

1,20 21578,2

1,39 8551,3

0,86 3144,1

0,95 2176,8

10,15 138477,9

8,35 78967,1

2,74 338,9

0,93 49,7

0,92

0,73 393,1

40,63 70009,3

26,47 70246,7

0,10 0,3

0,02 278,3

0,00 2481,2

0,07 2450,8

6,62 131279,2

13,29 145467,7

0,00 749,9

0,05 4163,7

0,15 88,5

0,11 1416,7

8,09 64826,4

6,37 51958,6

0,05 776,8

0,18 138,8

0,02 1409,3

0,58 8753,6

16,45 66431,6

21,38 61841,5

0,20 26218,4

0,06 9407,6

0,19 102420,4

1,16 78337,6

9,14 139658,1

8,17 129474,9

3,61 35192,4

1,24 15810,6

5,27 3633,2

4,88 4585,2

7,18 20879,6

8,07 19161,3

1,81 3379,8

0,99 3173,9

1,04 0,4

1,09 57,8

6,00 24742,2

4,57 17524,7

0,97

0,76 108,0

0,00 18199,0

0,04 94429,6

16,69 130868,7

12,05 192562,3

0,00 268976,7

0,07 86288,4

0,42 14,3

2,54 638,4

2,99 42549,2

5,18 31851,0

6,14 1592,9

2,32 212,0

0,00 89,9

0,27 7514,9

14,39 27840,1

13,34 29255,6

0,54 14077,8

0,09 527,8

0,03 170,9

3,37 8550,4

8,73 57452,8

13,12 38352,4

4,42 36177,7

0,24 11466,6

0,12 758,9

7,29 4837,9

38,98 165256,1

32,68 104529,6

24,55 701,6

9,77 247,7

0,34

2,38

74,73

51,32

0,32

2,38

Valoare (mii de EURO) % din total Valoare (mii de EURO)

112

Încălţăminte, pălării, umbrele

Innovation drives to competitiveness and we are first in proving it.

Romanian Textile Concept

Memberships » Romanian Cluster Association – CLUSTERO » National Network of Textile Clusters in Romania – NOATEX Metacluster » The Balkan & Black Sea Cluster Network » European Fashion Council / Romanian Fashion Council » Danubius Design

Calea Moșilor Nr. 268-270, Sector 2, București; Tel.: +40 21.319.75.16; Fax: +40 21.312.96.36 E-mail: office@romanian-textile.ro; Web: www.romanian-textile.ro; RomanianTextileConcept

Haine pentru Juniori 2015-2016

Conform estimărilor preliminare ale SMI (Sistema Moda Italia), în 2015 Junior Fashion (însemnând țesături și îmbrăcăminte tricot pentru copii cu vârste între 0 și 14 ani, inclusiv îmbrăcăminte intimă și accesorii) a înregistrat o continuare a tendinței pozitive în ceea ce privește cifra de afaceri totală. Sectorul a încheiat anul cu un câștig moderat de + 1,1%, atingând o valoare de 2,67 miliarde de euro.

e parcursul anului, industria de îmbrăcăminte Junior - la fel ca și ceilalți care fac parte din sectorul modei ca un întreg - a simțit efectele încetinirii globale și a beneficiat doar parțial de îmbunătățirea vizibilă în piața internă. Evoluția valorii producției (o variabilă care estimează valoarea producției interne nete de comercializare a produselor importate) era încă negativă, dar limitată la -1,2%. Performanța din afara Italiei sugerează o creștere medie a vânzărilor externe, de + 3,9%. Exporturile reprezentând 36,8% din cifra de afaceri a sectorului, depășind cu un punct procentual cifra anului 2014. Referitor la importuri, ascensiunea de-

analizĂ

cisă în cursul anului 2014 a fost urmată de un ritm liniștit în 2015, pentru o creștere estimată pe cerere de + 2,7%. Dinamica finală pentru fluxurile comerciale de import / export sunt de așteptat să fie de așa natură încât să determine doar o ușoară deteriorare a deficitului comercial al industriei de îmbrăcăminte Junior, care ar trebui să scadă de la -728 milioane de euro (în 2014) la -737 milioane euro. Conform previziunilor, consumul intern (inclusiv achizițiile efectuate de către familiile italiene, consumul din afara familiei, și stocurile) ar trebui să închidă anul 2015, în numerele negative - încă o dată - deși cu o rată semnificativ mai lentă de scădere ce se așteaptă a se opri la -0,8%. 114

Vânzările externe de îmbrăcăminte pentru copii s-a bucurat de o creștere puternică în primele 9 luni ale anului 2015, cu o creștere de + 9,8%, un rezultat obținut în mare parte datorită contribuțiilor Spaniei (cu un „mini-boom”) și al Regatului Unit, prin + 29,3%. Germania a crescut cu + 2,9%, dar Franța a scăzut -3,4%. Rusia, care începând cu anul 2010 a deținut titlul de top în piața industriei Italiene pentru îmbrăcăminte pentru copii, a ajuns pe poziția a șasea, în 2015, cu o scădere de aproape -40% (fiind mai mare decât scăderea achizițiilor efectuate în general de produse italiene de modă textilă în țară în aceeași perioadă, care a căzut cu -33,3%). Importurile în Italia însă au cunoscut o evoluție pozitivă, cu o creștere de +5,8%. China și Bangladesh au crescut cu +8,2% și respectiv +41,1% în 2015 acoperind împreună mai mult de jumătate din importurile din acest sector. Următorii furnizori în scădere sunt Franța, cu -1,6% și Spania cu -4,5%.

Principalele rezultate pentru Toamnă/Iarnă 2014-2015 pe piața italiană Demografic vorbind, la 1 ianuarie 2015 piața italiană pentru îmbrăcămintea Junior a fost estimată la circa 8.38 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani. Datele ISTAT arată că din înregistrările nașterilor din perioada IanuarieAugust 2015 numărul nașterilor băieților este mai mare decât cel al fetelor, reprezentând 51,5% din total. Totodată s-a observat că nașterile față de anul 2014, pentru aceeași perioadă, au scăzut cu -2,6%. Potrivit sondajelor SitaRicerca efectuate în numele SMI, pentru sezonul Primăvară/Vară 2014-2015 rata de scădere pentru Moda Textilă ca întreg a încetinit cu -1,6% în ceea ce privește cheltuielile curente și au prezentat o creștere de + 0,2%, în ceea ce privește cheltuielile constante . În acest context, Junior Fashion a obținut un rezultat destul de bun și, chiar dacă nu a fost printre concurenți de top, a închis anul deasupra mediilor macro-sectoriale; înregistrând -0,2% pentru cheltuielile curente și +0,6% pentru cheltuielile constante. Rezultatele pentru sezonul în cauză au fost deosebit de pozitive pentru segmentul de îmbrăcăminte pentru fete, care a arătat o creștere modestă de + 0,5%, dar mai ales pentru infantswear,

Vânzări % Var. Valoarea Producției % Var. Exporturi % Var. Importuri % Var. Balanța comercială Consum final % Var.

care a crescut cu + 1,2% (deoarece din sezonul Primăvară/ Vară 2011 acest segment nu a mai arătat un semn pozitiv). Segmentul de îmbrăcăminte pentru băieți a continuat să scadă, dar rata a încetinit la -1,6% (de la -3,7% pentru sezonul anterior, de Primăvară /Vară). Pe piața de retail, analiza datelor de distribuție arată că sectorul Junior a fost condus de lanțurile de magazine, care au acoperit o cotă de aproape 50% din piața de consum în acea perioadă, în ciuda faptului că a suferit o scădere de -1,1%. Această dinamică poate fi atribuită vânzărilor de îmbrăcăminte pentru băieți, din moment ce atât vânzările pentru infantswear și îmbrăcămintea pentru fete au arătat o creștere de + 1,2% și respectiv +3,2%. Lanțurile de magazine par să fi simțit, într-o anumită măsură, competiția dintre distribuția la scară largă și canalele online, două formate marcate de o dezvoltare vivace, și, de asemenea, printr-o reîntoarcere la retailul independent, aici creșterea fiind limitată la îmbrăcămintea pentru baieți. Formatele de distribuție pe scară largă, cu o incidență de 23,8% pentru vânzări totale, și-au crescut partea ocupată din piața ce au intermediat-o cu + 12,2% (atribuită magazinelor și canalelor de suprafață mare, contrar canalelor de produse alimentare, în care vânzările

Industria italiană a hainelor Junior 2010-2015 2010 2011 2012 2013 2014 2.512 2.648 2.631 2.580 2.642 5,4 -0,6 -1,9 2,4 1.170 1.047 1.115 1.113 1.029

Exporturi/Vânzări Importuri/ Consum la Prod.

-0,1 879 4,1 1.520 -3,8 -641

-7,6 947 7,7 1.675 10,2 -728

-1,2 984 3,9 1.721 2,7 -737

4.770 4.600 4.360 -2,5 -3,6 -5,2 Indicatori structurali (%) 29,6 31,3 32,1 34,1 50,3 57,0 55,0 55,8

4.270 -2,1

4.234 -0,8

35,8 62,8

36,8 65,0

743 1.540 -797 4.894

-10,6 829 11,6 1.701 10,4 -871

6,5 845 1,9 1.580 -7,1 -736

2015* 2.670 1,1 1.017

(Valoare curentă -Milioane Euro)

115

din toate aceste trei segmente de sector au fost în jos); canalele online au atins o cotă de 3,1%, iar după boomul din anul precedent a continuat să câștige teren, cu o creștere în valoare de + 64,4%. Performanța în funcție de canalele în format digital a fost chiar mai spectaculoasă dacă ne uităm doar la îmbrăcăminte pentru infanți: în perioada monitorizată, formatul a reprezentat 4,9% din vânzări cu o creștere de aproape + 90%. Toate formatele de distribuție rămase au fost, în schimb, greu lovite de contracții în vânzări totale. Pierderea suferită de retailerii independenți, cu o cotă de sector acum coborâtă la 16,2% (comparativ cu cota sa de 25% în sezonul Primăvară / Vară 2010-2011). O privire mai detaliată asupra vânzărilor pentru acest format arată cele mai mari pierderi pentru segmentele de îmbrăcăminte pentru infanți și fete, arătând o creștere reînnoită, cu o revenire + 3,5% pentru îmbrăcămintea pentru băieți. În cele din urmă, vânzătorii ambulanți cu licență și outlet-urile, fiecare au pierdut un pic mai puțin de 20% în ceea ce privește performanțele lor anterioare în sezonul Primăvară / Vară (unde doar outlet-urile au înregistrat o creștere numai în ceea ce privește liniile de îmbrăcăminte pentru băieți). Chiar dacă imaginea generală este încă foarte incertă și nerezolvată, pentru Moda Junior, ca și pentru industria textilă italiană în general, previziunile redau o revenire la numere pozitive, chiar dacă la ritmuri moderate, încă din prima jumătate a anului 2016 cât și pentru străinătate sau intern - unde semne încurajatoare au început să se arate.

analizĂ

Profil de industrie ușoară În 2015, Bangladesh a fost al doilea cel mai mare furnizor de confecții pentru piața UE-28, după China, potrivit CITH (Textile and Clothing Information Centre), centrul de informare pentru textile și confecții, în baza datelor colectate de Euratex. Importurile din această țară au crescut cu 24% față de anul precedent, 2014, ajungând la o valoare de 13,716 miliarde de euro.

ituată în delta fertilă a Bengalului, Bangladesh are o populație de peste 160 de milioane, locul opt mondial la acest capitol, și este una dintre țările cu cea mai mare densitate de oameni, locul 11 mondial. Capitala, Dhaka, este unul dintre cele mai mari orașe. Statul și-a câștigat independența față de Pakistan în urmă cu doar 45 de ani, în 1971, în urma unui război de eliberare izbucnit ca urmare a multor ani de excludere politică, discriminări etnice și de limbă și, nu în ultimul rând, sărăciei. De menționat că în 1971 populația țării era de 67,8 milioane.

Industria textilă și de confecții

Industria de textile și confecții este singurul sector cu potențial de creștere economică în economia țării, conform unui studiu realizat în cadrul proiectului Euro Bang Fashion, proiect co-finanțat cu fonduri europene. Peste 5.000 de fabrici cu activitate în acest sector sunt înregistrate oficial. Exporturile de textile și confecții reprezintă sursa principală de venit din exporturi, reprezentând 82% din totalul exporturilor. Cu toate acestea, agricultura pentru consumul intern angajează cea mai mare parte a populației. În 2012, 45% din totalul angajaților din industrie lucrau în confecții, dar cu toate acestea sectorul a contribuit cu doar 5% la totalul venitului național al țării. Salariile din industrie sunt printre cele mai mici din lume. Conform unor date recente, un

analizĂ

Bangladesh muncitor din Bangladesh este plătit cu 0,32 dolari/oră, mai puțin decât muncitorii din alte țări, mari exportatoare. În Cambogia, un muncitor câștigă 0,33 dolari/oră, Vietnam 0,38 dolari/oră, India 0,51 dolari/oră, China 0,55 – 1,08 dolari/oră și Turcia 2,44 dolari/oră. În 2013, în jur de 4 milioane de oameni, preponderent femei, lucrau în industria confecțiilor, o industrie care înregistra exporturi de 19 miliarde de dolari anual, iar McKinsey & Company

116

estima că își va tripla producția pănă în 2020. O schimbare importantă în economia socială a țarii este renunțarea treptată la angajarea copiilor în industrie. Conform datelor Institutului Național de Statistică privind forța de muncă angajată în producție în 1990, în jur de 5,7 milioane de copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani erau angajați, cu acte, în diverse industrii; conform estimărilor, numărul acostora e posibil să fi fost de 15 milioane. În 1993, fabricile de confecții au concediat 50.000 de copii (aproximativ 75% din totalul copiilor angajați în această industrie), de teama unor represalii economice, mai ales ca urmare a implementării Child Labor Deterrence Act, prin care americanii interziceau

Confecțiile exportate de Bangladesh în ultimii ani, începând cu 1989, în milioane de dolari Confecții Cotă din TOTAL An fiscal Tricotaje din Creștere % exporturi Confecții țesături % 1989-90 14.84 609.32 624.16 32.49 41% 1990-91 131.99 735.62 867.61 39.00 51% 1991-92 118.57 1064 1182.57 36.30 59% 1992-93 204.55 1240.48 1445.03 22.19 61% 1993-94 264.14 1291.65 1555.78 7.66 61% 1995-96 598.32 1948.81 2547.13 14.31 66% 1996-97 763.3 2237.95 3001.24 17.83 68% 1997-98 940.31 2843.33 3783.64 26.07 73% 1998-99 1035.42 2984.81 4020.23 6.25 76% 76% 1999-00 1269.84 3082.56 4352.39 8.26 76% 2000-01 1496.36 3364.2 4860.56 11.68 75% 2001-02 1459.24 3124.56 4583.8 5.69 77% 2002-03 1653.83 3258.27 4912.1 7.16 75% 2003-04 2148.02 3538.07 5686.09 15.76 75% 2004-05 2819.47 3598.2 6417.67 12.87 74% 2005-06 3816.98 4083.82 7900.8 23.11 75% 2006-07 4553.6 4657.63 9211.23 16.59 76% 2007-08 5532.52 5167.28 10699.8 16.16 76% 2008-09 6429.26 5918.51 12347.77 15.40 79% 2009-10 6483.29 6013.43 12496.72 1.21 77% 2010-11 9482.06 8432.4 17914.46 43.35 78% 2011-12 9486.39 9603.34 19089.73 6.56 79% 2012-13 10475.87 11039.85 21515.72 12.71 80% 2013-14 12049.81 12442.07 24491.88 13.83 81% 2014-15 12426.79 13064.61 25491.4 4.08 82% importul de produse realizate, integral sau parțial, de copii. Pierderea pieței americane ar fi fost catastrofală pentru economia Bangladesh-ului. Bangladesh este al doilea cel mai mare exportator mondial de confecții, după China, iar 60% din totalul exporturilor este destinat pieței europene. Doar 5% din totalul fabricilor sunt investiții străine, majoritatea facilităților de producție fiind deținute de investitori locali. După cum se poate vedea în tabelul anterior, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de sectorul tricotajelor, care a ajuns să reprezinte aproape jumătate din totalul exporturilor de confecții, 39,83%, cu o valoare de 12.426,79 milioane de dolari. Sectorul are și o puternică asociație, BKMEA – Bangladesh Knitwear Manufacturers and Exporters A s s o c i a t i o n ( w w w. b k m e a . c o m ) , înființată în 1996, care numără peste 1900 de membri și este partener local în proiectul Euro Bang Fashion. Este o

Sursa: BKMEA

Principalele piețe de export ale confecțiilor din Bangladesh, anul fiscal 2014-2015 ( milioane de dolari) Piață Tricotaje Confecții TOTAL Creștere % Cotă a din confecții exporturițesături lor % EU-28 8847 6519 15367 4,11 60,28 SUA 1317 3971 5288 2,85 20,74 Germania 2530 1808 4339 -0,89 17,02 UK 1466 1437 2904 11,76 11,39 Spania 895 731 1626 7,84 6,38 Franța 990 627 1618 4,78 6,35 Italia 762 481 1243 5,44 4,88 Canada 384 545 929 -7,31 3,64 Japonia 280 373 653 14,03 2,56 Olanda 350 276 627 -7,86 2,46 Australia 346 188 534 23,88 2,09 Turcia 127 361 488 -21,58 1,91 Sursa: BKMEA

asociație foarte activă în promovarea exporturilor și facilitarea accesului pe noi piețe și participă activ atragerea de investiții străine în industria ușoară lo117

cală. Este greu să găsim retaileri mondiali care să nu producă în Bangladesh: H&M, C&A, GAP, Inditex, M&S, Mango, Levi’s, Adidas, Benetton etc.

analizĂ

Salariile din confecții, printre cele mai mici din industrie O etichetă “Made in Europe” de pe un produs este adesea percepută ca o garanție a bunelor condiții de lucru din fabrica producătoare. Cu toate acestea, o investigație recentă a celor de la Clean Clothes Campaign asupra condițiilor de muncă din Polonia și Republica Cehă demonstrează că nu este deloc așa.

uncitorii din cele două țări membre ale Uniunii Europene au salarii la limita sărăciei și de multe ori nu le sunt plătite orele suplimentare. Investigații similare au fost derulate în mai multe țări din Europa de Est, inclusiv România (2013), și rapoartele pot fi citite pe site-ul organizației. Ne referim la Polonia și Republica Cehă deoarece datele sunt actuale, colectate pe parcursul anului trecut. În cele două state se produc multe confecții, majoritatea cu un grad de dificultate ridicat și de o calitate peste medie; fabricile beneficiază de tehnologii moderne și mână de lucru calificată. Cu toate acestea, angajații din industrie abia încasează salariul minim pe economie, sau mai puțin,

industrie

cu tot cu ore suplimentare. Muncitorii intervievați de reprezentanții Clean Clothes Campaign au declarat că ar avea nevoie de o sumă de trei ori mai mare pentru un trai decent. Foarte puțin din profitul fabricilor de confecții se reflectă în condiții mai bune de trai pentru angajați, se susține în raport. “Lipsa comenzilor să fie o problemă? Nu! Avem de lucru până peste cap, atâta timp cât lucrăm fără concedii, pentru cel mai mic salariu, facem ore suplimentare și ne ținem gura. Acest ritm de lucru cu siguranță a îmbogățit pe cineva”, spune un muncitor polonez. Cei care au condus investigația sunt de părere că această situație din industria confecțiilor este influențată și de faptul că majoritatea muncitorilor sunt femei.

118

Există o presiune constantă asupra acestor femei, cărora li se spune că dacă nu lucrează în acest ritm sunt în pericol de a pierde comenzile și asta ar duce, implicit, la desființarea joburilor. Tot de frica pierderii locului de muncă, cele mai multe dintre angajate nu au curajul de a-și cere drepturile și de a vorbi despre nemulțumirile legate de locul de muncă. Dintre toate sectoarele industriale, salariile din industria confecțiilor sunt cele mai mici, cu toate că între 70% și 90% din producție este destinată exportului, în ambele state. Numărul total al angajaților cu forme legale este de aproape 108.000 (10.600 în Republica Cehă și 97.700 în Polonia). “Este timpul ca marile branduri, buyerii și guvernele să facă în așa fel încât muncitorii din confecții să câștige salarii decente, ceea ce ar însemna măcar 60% din salariul mediu pe economie. Guvernele ar trebui să ridice salariile minime cel puțin la acest nivel”, consideră Bettina Musiolek, reprezentant Clean Clothes Campaign. Anul trecut, salariul minim lunar în Polonia a fost de 312 euro. Un muncitor în confecții a încasat, cu tot cu ore suplimentare și bonusuri, 315 euro, iar 60% din salariul mediu pe economie ar fi 401 euro. Pentru un trai decent, muncitorii au declarat că ar fi nevoie de 1.032 euro. În Republica Cehă, salariul minim a fost de 390 de euro, iar confecționerii au încasat lunar, cu ore suplimentare și bonusuri, 417 euro. 60% din salariul mediu pe economie ar fi 499 de euro, adică acesta ar trebui să fie, legal salariul minim pe economie – conform Clean Clothes Campaign. Muncitorii din Cehia consideră că ar avea nevoie de 980 de euro pentru un trai decent.

13 milioane de metri de țesături italiene “detox”-ifiate anual 20 de producători italieni de țesături din Prato au anunțat în februarie, în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Greenpeace la Milano, semnarea unui acord prin care se angajează să respecte standardele Detox de eliminare a substanțelor poluante din ciclul de producție.

rato, cel mai important centru italian din industria textilă și de confecții, înregistrează exporturi anuale de peste 2,5 miliarde de euro; aici sunt produse articole pentru branduri internaționale, între care Burberry, Prada, Valentino, Armani sau Gucci. Confindustria Toscana Nord, care reprezintă cel mai important centru textil european, va supraveghea implementarea standardelor de eliminare a chimicalelor periculoase. Un asemenea demers este fără precedent, la nivel de lanț de aprovizionare. Acordul prevede “detoxifierea” a peste 13.000 de tone de materii prime și a peste 13 milioane de metri de țesătură anual. “Pentru asociația noastră este important să arătăm lumii că suntem, din punct de vedere fizic și financiar, deciși să punem în practică cerințele Detox”, a declarat Andrea Cavicchi, președinte Confindustria Toscana Nord. Asociația intenționează să dezvolte și să furnizeze instrumente care să sprijine implementarea Detox, să creeze un protocol de audit, să urmărească progresul, să publice studii de caz și să asigure transparență prin publicarea rezultatelor verificărilor. Campania Detox își propune ca până în 2020 toate mărcile din industria modei să elimine total folosirea chi-

micalelor periculoase și să informeze comunitățile din zonele unde sunt facilități de producție despre potențiale poluări pe o platformă de informare online. Primul grup de companii care au semnat acordul Detox este format din: » Filati Bemiva Spa (producător de fire) » Cromos Srl (vopsit&finisat fire) » Lanificio Bellucci Spa (producător de țesături) » Daykem Srl (producător de chimicale) » F.Lli Ciampolini & C Spa (vopsit&finisat țesături) » Pecci Filati Spa (producător de fire) » Achimo Srl (producător de chimicale) » Jersey Mode Spa (vopsit&finisat țesături) » Filatura Papi Fabio Spa (producător de fire) » Tintoria Alessandrini Srl (vopsit&finisat fire) » Progetto Lana Srl (producător de materii prime) » Lanificio Dell’Olivo Spa (producător de fire) » Industria Italiana Filati Spa (producător de fire) » Marini Industrie Spa (producător de țesături) » Tintoria Fiordiluce Srl (vopsit&finisat țesături) » Tintoria Cometa Srl (vopsit&finisat țesături) 119

» Ilaria Manifattura Lane Srl (producător de fire) » Filati Biagioli Modesto Spa (producător de fire) » Furpile Idea Spa (producător de fire) » Tintoria Biagioli Modesto (vopsit&finisat fire) Detox este o campanie lansată de Greenpeace în 2011 menită să atragă atenția lumii întregi, mai ales consumatorului final, asupra chimicalelor poluante existente în întreg ciclul de producție/ distribuție a articolelor vestimentare și chiar în produsele pe care le cumpărăm din magazine. Care este abordarea Greenpeace? Pentru ca mesajul lor să aibă impact, organizația internațională are grijă să informeze cumpărătorii despre neregulile din producția marilor branduri. Din iulie 2011, Detox a mobilizat sute de mii de oameni care au solicitat marilor producători să elimine substanțele periculoase din întreg lanțul de producție. În acest moment, manifestul Detox a fost semnat de 18 nume cu rezonanță în industria confecțiilor: Nike, Adidas, Puma, H&M, M&S, C&A, Li-Ning, Zara, Mango, Esprit, Levi’s, Uniqlo, Benetton, Victoria’s Secret, G-Star Raw, Valentino, Canepa, Burberry și Primark. De menționat că majoritatea au semnat acest manifest după ce specialiștii Greenpeace au analizat cantitățile de chimicale din producție și din produse. Majoritatea angajamentele de sustenabilitate ale marilor companii vin în urma unei presiuni sociale, care se poate reflecta oricând în rezultatele financiare.

industrie

Probleme pentru industria ușoară rusească la început de an Un embargo neoficial al materiilor prime din Turcia, în ianuarie, a pus mulți producători din indutria textilă și de confecții din Rusia într-o situație foarte dificilă.

roducătorii au fost nevoiți să găsească surse alternative de aprovizionare pe piață locală, făcând eforturi să nuși dea peste cap ciclul normal de producție. Ministerul rus al industriei a solicitat reprezentanților sectorului să întocmească o “listă albă” a furnizorilor turci de materii prime care să fie lăsați în continuare să exporte în Rusia, în timp ce guvernul rus analiza posibilitatea unui embargo oficial pentru textilele turcești. Rusia a aplicat o serie de sancțiuni pentru produsele turcești, mai ales pe agricultură și turism, după ce bombardierul Sukhoi Su-24 a fost doborât în Turcia la sfârșitul lunii noiembrie. Cu toate că textilele nu au fost incluse formal pe lista sancțiunilor, mai multe transporturi de textile din Turcia au fost blocate de atunci la granița rusească, iar cele care au reușit totuși să treacă de vama rusească, au făcut-o cu întârzieri semnificative care au afectat ciclul de producție al producătorilor ruși. Importurile din Turcia reprezintă între 10 și 12% din totalul importurilor de textile în Rusia, conform agenției Anitex. La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, importurile rusești din Turcia erau de 11% pentru țesături sintetice, peste 40% pentru tricoturi și 25% fire din fibre sintetice și artificiale. Produsele finite reprezintă majoritatea importurilor, în timp ce materiile prime totalizează în jur de 30% din totalul importurilor. Cu toate că este un procent relativ mic, Asociația Antreprenorilor din Industria Ușoară consideră că aceste blocaje au un puternic efect negativ asupra fabricilor rusești. “Materiile prime din Turcia nu sunt un segment important din totalul importurilor, dar există deja un sistem de colaborare bine implementat – logistică, mecanisme de plată, livrări. Este imposibil pentru fabricile noastre să găsească alți furnizori într-un timp atât de scurt”, spune Andrey Razbrodin, președintele asociației, care cere o perioadă de tranziție rezonabilă înaintea instaurării unui embargo. Razbrodin a mai declarat în ianuarie că materiile prime turcești ar putea fi înlocuite de importuri din China, India, Pakistan și, într-o mai mică măsură, Uzbekistan, până când industria textilă rusă va fi pregătită să furnizeze aceste produse. Președintele asociației consideră că, în ciuda crizei economice, câțiva dintre producătorii ruși de materii prime au șanse de dezvoltare, cu condiția unui ajutor real din partea guvernului rus. Guvernul rus intenționează să încurajeze dezvoltarea industriei autohtone de textile, printr-o serie de ajutoare, conform unui program întocmit de Ministerul Industriei și Comerțului și aprobat în 29 ianuarie. Reprezentanții produ-

industrie

120

Sergei Prokudin-Gorskii, filatură de bumbac în Imperiul Rus, în anul 1910

cătorilor au fost consultați cu privire la aceste propuneri, dar se declară sceptici în ce privește eficiența acestui demers pe termen scurt și sunt dezamăgiți de măsurile propuse, față de ce s-a solicitat. Guvernul propune alocarea a 800 de milioane de ruble (aproximativ 10,3 milioane de dolari) pentru subvenții care să compenseze producătorii pentru împrumuturile luate pentru a majora capitalul de lucru; de asemenea, 75 de milioane de ruble (puțin sub un milion de dolari) este suma propusă pentru a ajuta companiile să acopere ratele dobânzilor la creditele bancare pentru modernizare tehnologică. Solicitările producătorilor, mai ales legate de condiții de creditare avantajoase pentru modernizare tehnologică, cu sume specificate și deadline-uri concrete, alocarea unei bănci care să dezvolte programe de finanțare pentru industria textilă, sunt încă sub analiză. Producătorii au cerut ca Banca Agricolă Rusă (Rosselkhozbank) să fie banca autorizată să facă împrumuturi preferențiale producătorilor din industria textilă. “Chiar dacă propunerile noastre concrete sunt acceptate, nu vom vedea rezultate decât în 2017”, a spus Razbrodin, președintele Asociației Antreprenorilor din Industria Ușoară. Ca o măsură concretă programului, producătorii ruși vor avea prioritate în toate licitațiile publice pentru achiziții făcute de stat (uniforme școlare, pentru poliție, pompieri etc), iar companiile private care cumpără confecții sau materii prime autohtone primesc niște subvenții. “În forma actuală, programul nu ajută pe nimeni în mod real. Nu este un program anti-criză, nu vine cu nimic nou. Este un program de minimă supraviețuire”, a declarat Razbrodin.

CAPitolul 1

Nou!

S.C.

Materii prime și accesorii

SP LABEL

S.R.L.

Str. Jiul Nr. 2 300159 Timişoara Jud. Timiş ROMÂNIA Tel: +40 256 401 176 Fax: +40 256 401 182 e-Mail: splabel@splabel.ro

Producator de: Etichete ţesute Etichete imprimate Benzi Jacquard Benzi imprimate Benzi autoadezive Ecusoane Lanyard’uri

Businesstexin a lansat o nouă platformă dedicată profesioniștilor industriei textile-pielărie:

www.industriamodei.ro

www.splabel.ro

Sp Label.indd 1

20.06.2010 04:31:57

121

122

123

EST VEST SRL

Furnizorul tău de

fire şi ţesături de

calitate Est-vest SRL

Str. 25 Octombrie nr.65, Cărei - Jud Satu Mare Tel.: +40722696748 Email: marketing@est-vest.ro; office@est-vest.ro

Centru logistic

Str. Gării nr.311, 547100 Bălăuşeri, Jud. Mureş Tel.: +40265763741;+40735181300 Web: www.est-vest.ro

» Ţesătură 100% bumbac şi amestec polyester cu bumbac (pânză, panama, half panama, satin) » Fire 100% bumbac OE pieptănat, cardat; » Fire 100% poliester și în amestec cu bumbac; » Spandex marca Creora®, de la 10D (11dtex) la 1690D (1880dtex). » Compania noastră este reprezentanţă Hyosung Corporation din Coreea de Sud, cel mai mare producător de fire elastice din lume. Noi aprovizionăm pieţele din România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.

124

125

TEXTILE

Vanzare en-gros

Importator ţesături

Şos. Ştefan cel Mare 25, Bl. 28, Ap. 78, Sector 2, Bucureşti Tel.: +40 21.310.03.89; Fax: +40 21.310.03.88 Mobil: +40 723.242.211, +40 728.311.557, +40 729.971.364 E-mail: goldentex.ro@gmail.com 126

www.textil-point.ro

Tesaturi bine alese importator țesături italia Timișoara Bd. eroilor de la tisa nr. 30-40, clădirea Guban tel.: 0256 217 174 Mobil: 0733 800 584

Giroc calea timișoarei nr. 6, complex totalco - Hala 1 tel.: 0256 395 837 Mobil: 0722 109 912 Fax: 0256395837

Cluj-Napoca str. București nr. 51 tel.: 0364 146 765 Mobil: 0734 153 090

E-mail: textilpoint@yahoo.com 127

București calea Moșilor 264 tel.: 0314326650 Mobil: 0727625141 Fax: 0314326650

Constanţa Bdul tomis, nr. 99 tel.: 0341439037 Mobil: 0730934432 Fax: 0341439037

Tesaturi de calitate

Importator direct şi distribuitor de ţesături pentru confecţii damă, bărbaţi şi copii. În cei 18 ani de existenţă, Merediana a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de ţesături din România, făcându-ne remarcaţi prin varietatea şi calitatea

București Gabroveni 2 Sector 3 Tel./Fax: 021 313 03 88 Mobil: 0722 325 168 0728 997 755

superioară a ţesăturilor, preţuri competitive, prin seriozitate, flexibilitate şi profesionalism în relaţiile cu clienţii.Ne aflăm întotdeauna în pas cu tendinţele modei, prin atenta selecţie a ţesăturilor, imprimeurilor şi paletei coloristice.

www.meredianacom.ro meredianacom@gmail.com 128

Sos. Voluntari nr. 84 C Voluntari, jud. Ilfov Tel./Fax: 021 311 56 07 Mobil: 0722 325 168

129

facebook.com/ttcstoffe

- Thermofilm, Termofix, Thermogaze, BSN - Spray-uri adezive, Burete PUFFY 3D. - Ace pentru brodat ORGAN, Forfecute. - Articole diverse pentru broderie ( fashion products) Captuseli FRANKENBERGER – AC, VI, CO, PES printuri si personalizari Benzi GERHARD TOPP – benzi diverse, paspoil, bias, betelii, satin Foarfece KRETZER SCHEREN SOLINGEN - foarfece tehnice Tesaturi STOFFE ZANDERS – colectii noi 2014/2015 Nasturi HARTMANN, SM – ecologici si reciclabili RIBBONTEX - benzi textile personalizate ESSE EMME - pietre, cristaluri, bijuterii, lanturi, coliere, strasuri ANKER-TEX – clesti si capse pentru industria textila Material costume baie – amestec PA/LY - uni si imprimeuri rezistente la UV, U CL, Nacl. Materiale bielastice lenjerie dama: - dantela, tull, microfibra, elastic, jaquard, velur, catifea, tricot

Ata de cusut ALTERFIL Ata elastica, system Button fix, Pronto per tinto elastica, AMF, surfilat, surje fin, metallic, reflex, cusatura garantat fara incretire. Accesorii broderie GUNOLD: - Ata de brodat, SULKY, FILAINE 12, POLY, COTTY, METTY. - Ata de suveica BOBBY SYN - Intaritu Intaritura termocolanta Stiffy, Solvy, Filmoplast.

Importator de țesături textile din UE EN-GROS și EN-Detail Produse: Bumbac, lycra, dantela, elastic, tul etc.

Textile de casa:

Perne, pilota, lenjerii de pat, fata de masa, perdele etc.

Str. Menumorut nr. 15, Salonta, jud. Bihor Tel.: +40 740.545.208; Fax: +40 259.373.066 Web: www.tumiktextil.ro

SC Miorita SRL

Comercializeaza toată gama de materiale textile şi accesorii

Str. Revolutiei Nr.1, Sibiu Tel.: +40 269.437.659 Mobil: +40 758.031.810 E-mail: miorita.sibiu@gmail.com

130

www.ykk.ro

Reprezentanţă

pAsH

Str. Dr. Herescu nr. 6, Sector 5 , Bucuresti Tel: 021 411 64 37; Fax: 021 411 64 38; Mobil: 0727 848 038 E-mail: romania@pash.com 131

132

Prym Fashion Romania SRL Bd. Theodor Pallady nr. 57, Sector 3, Bucuresti Tel. 031.405.97.47 Mobil: 0722.279.235 www.prym-fashion.ro

prym

expertul în echipamente de lucru și uniforme ING S-SPR SYSTEM S-FEDER SYSTEM

GRIP-FIX SYSTEM GRIP-FIX SYSTEM

ACCESSORIES ACCESSOIRES

EYELETS ÖSEN

prym Fashion Romania SRL Bd. Theodor pallady nr. 57, Sector 3, Bucuresti Tel. 031.405.97.47, Mobil: 0722.279.235 www.prym-fashion.ro 133

AVETEX GROUP Str. Timișul Sec FN (Șoseaua de Centură, lângă Holcim) 500163, Brașov Tel: 0268336065 Fax: 0268339093 Email: office@avetex.ro Web: www.avetex.ro Grupul Avetex produce următoarele articole de pasmanterie: ✔ benzi elastice ✔ benzi rigide ✔b enzi personalizate (Jacquard) ✔ benzi imprimate digital ✔ chingi pentru aplicații tehnice ✔ etichete țesute ✔ etichete imprimate ✔ ecusoane laser-cut

Misiunea Avetex: ✔ Furnizarea de produse calitative în timp foarte scurt. ✔ Oferirea unui parteneriat sigur pentru colaborările pe termen lung. ✔ Satisfacerea celor mai exigente cerințe ale clienților realizată prin folosirea de materii prime și echipamente tehnologice de înaltă calitate, cu personal calificat şi motivat.

134

135

www.emidale.ro - www.mercerie-az.ro - www.etichetetextile.ro Bucureşti - Verzişori nr. 36-38; tel./fax: 021/331.77.84/85/86/90/91/92 Iaşi - Bd. Dacia nr. 57, bl. DD6, parter; tel./fax: 0232/276.341; Botoşani - M. Kogălniceanu nr. 57. sc. C, parter; tel./fax: 0231/535.978 Timişoara - Simion Bărnuţiu nr. 23; tel./fax: 0256/206.054; Braşov - Alexandru Vlahuţă nr.63; tel.: 0725.558.219

136

137

PRODUCĂTOR DE NASTURI

www.pedrini.ro

SC PEDRINI NASTIMPEX SRL Adresa: Drum DN 1, Bloc 2, Cladire 4, Baicoi, Jud. Prahova Telefon: +40 244 389 515 Fax: +40 244 362 264 Mobil: +40 740 215 355 E-mail: office@pedrini.ro

S.C.

SP LABEL

S.R.L.

Str. Jiul Nr. 2 300159 Timişoara Jud. Timiş ROMÂNIA Tel: +40 256 401 176 Fax: +40 256 401 182 e-Mail: splabel@splabel.ro

Producator de: Etichete ţesute Etichete imprimate Benzi Jacquard Benzi imprimate Benzi autoadezive Ecusoane Lanyard’uri

www.splabel.ro Sp Label.indd 1

138

20.06.2010 04:31:57

RAD print

OPERATIVITATE,CALITATE GARANTATA, PRETURI DE PRODUCATOR!

rad print srl Timisoara vă oferă: - etichete imprimate ptr. confectii - etichete de hartie imprimate codbare pentru ambalaje - etichete tesute

Loc. Mavrodin, Teleorman Fax: +40 741.076.044 Tel.: +40 741.716.044 Mobil: +40 722.831.872 E-mail: tessilgraf_ro@yahoo.com Web: www.tessilgraf.ro

- benzi reflectorizante textile - benzi marochinarie - lanyards - elastic - panglici imprimate decorative

STR. CIPRIAN PORUMBESCU NR. 111,TIMISOARA TEL: 0740 005590, 0356 454330, FAX: 0256210204 MAIL: raduprint@yahoo.com

139

advertorial

Umerașe personalizate ÎN orice nuanȚĂ DE CULOARE

OROTTI ELIA, directorul general al Umerașe Ser-Viz conduce eficient o echipă de profesioniști bine pregatiți și veghează personal asupra desfășurării întregii activitați a firmei. ”Umerașele se pot personaliza după gama de culoare și pot avea plăcuțe inscripționate. Producem umerașe într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe. Vă oferim o gama largă de umerașe destinate tuturor necesitatilor, pornind de la lenjerie intimă până la îmbrăcăminte de orice tip și mărime. Umerașele sunt dotate cu accesorii în funcție de dorință, într-o gamă largă de culori și se pot personaliza cu denumirea pe care o doriți. Umerașele sunt fabricate din materiale la standard european la prețuri fără concurență. Noi urmărim satisfacerea clienților noștri la un nivel înalt, prin oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor cerute de clienți. UMERAȘE SER-VIZ S.R.L. știe ce înseamnă un client mulțumit, suntem siguri că putem face față oricărei provocări ” a declarat pentru Businesstexin , Elia Morotti , director

general Umerașe Ser-viz.” Compania oferă umerașe de toate dimensiunile pentru sacouri, costume, pantaloni, cămăși, cravate, eșarfe, ciorapi, șosete. Varietatea dim ensională a umerașelor acoperă toată gamă de mărimi iar finisajul plăcut cu substanță activă parfumată în compoziția materialului conferă prospețime permanentă. Umerașele produse la Câmpina nu se degradează în timp și nu-și schimbă culoarea. În plus, se pot produce umerașe în orice nuanță de culoare. Clienții companiei sunt Deviza firmei 50% din România și restul din vestul Europei. Umerașe Ser-Viz Astfel Umerașe Ser-Viz alocă o atenție deosecalitate, bită relației cu brandurile românești. Din acest promptitudine punct de vedere, Ellia Morotti participă la târgul RFTB, organizat de Businesstexin unde și eficiență. realizează colaborări cu noi clienți.

SC Umerase Ser-Viz SRL este o firmă cu capital integral italian producătoare de umeraşe înfiinţată în Câmpina. Compania dispune de echipamente tehnice de inaltă performanță, livrează prompt și eficient orice cantitate de umerașe, într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe.

Sc UmeraȘe Ser-Viz SRL

Str. Lt. Col. Adrian Oprescu nr.26, Câmpina 105600 jud. Prahova Telefon/Fax: 0244.374.150 Mobil: 0722.570.050 Persoana de contact: Morotti Elia - Director General E-mail: office@umerase.ro Web: www.umerase-ser-viz.ro

140

141

Profirom Pasmanterie l Benzi l Bias l Umerase l Capse lSigilii lAccesorii lenjerie l Foarfeci

RIR Accesorii are asociați cu peste 50 de ani de experiență în producerea nasturilor şi accesoriilor pentru haine. Bazate pe colecţii de nasturi produşi după tendinţe trasate de cei mai mari stilişti şi folosirea materialelor de cea mai bună calitate oferă produselor realizate cea mai bună carte de vizită. Toate accesoriile şi nasturii comercializaţi sunt produşi în Italia.

Sos. Vergului nr. 65, Bl 17, parter, sector 2, Bucuresti Tel./Fax: +(40) 21 255 15 70; 0372 909 061 E-mail: profirom@rdsmail.ro

Str. Meteor nr 23, Cluj Napoca, județul Cluj Tel/Fax: + 40 264 700 227; Mobil: +40 761 086 249w E-mail: office@riraccesorii.com; Web: www.riraccesorii.com

VlanexProd

.ro

pernițe umăr

142

CAPitolul 2

confecţii textile şi tricotaje

Recomandările noastre

Paolo Rossi 143

advertorial

Confex collection

eleganţă pentu bărbaţi pretenţioşi

ompania Confex din Botoşani produce încă de la înfiinţare, din 1994, haine pentru bărbaţi. Costume, sacouri, pantaloni, cămăşi sunt la dispoziţia bărbaţilor eleganţi din ţară şi nu numai. La fel ca mulţi alţi intreprinzători din industria confecţiilor, Ioan Tănase, proprietarul firmei, a avut de parcurs drumul sinuos şi dificil al crizei economice recente din care a ieşit cu învăţăminte noi şi cu o afacere mai puternică. Chiar în timpul acelei perioade dificile, Confex a punctat o mişcare îndrăzneaţă: a introdus pe piaţă conceptul de magazin propriu, deschizând la Botoşani primul shop “Confex ExclusivE”. Rezultatele au fost încurajatoare şi acum Confex are în ţară două asemenea magazine proprii care, alături de cele 200 de magazine partenere, pune la dispoziţia clienţilor ţinute complete, atât din producţia proprie cât şi a partenerilor. Dar, cel mai bun rezultat, cu mari satisfacții pentru Ioan Tănase este magazinul deschis în Italia, în regiunea

Reggio Emilia care “nu numai că vinde bine, însă ne ajută să înţelegem dorinţele clienţilor noştri italieni. Suntem mulţumiţi că reuşim să vindem ţinute vestimentare 100% romaneşti întro tară unde moda este la ea acasă. Nivelul vânzărilor de acolo sunt peste aşteptările noastre ceea ce ne arată că noi Confex producem ceea ce trebuie, ceea ce doresc consumatorii, italienii putem spune că sunt printre cei mai pretențioși, nu?” ne-a declarat cu satisfacţie managerul Confex. În colecţia pregătită pentru această primavera, Confex s-a concentrat pe culoarea hainelor, ceea ce nu e un lucru uşor pentru vestimentaţia masculină, să recunoaştem. “Cheia” înţelegerii noii colecţii este tocmai aceea a uşurinţei cu care poţi combina culorile într-o ţinută masculină elegantă, decentă şi atractivă. “Diversitatea pieselor, varietăţile de culoare şi croiala fină permit ca acestea să fie purtate cu uşurinţă de domni încrezători, toate captând un aer aparte potrivit oricărui tip de personalitate masculină. Culorile sunt frumoase însă nu garantează reuşita unei colecţii dacă nu sunt folosite şi materiale de calitate . La orice eveniment ar fi invitat, orice bărbat îşi doreşte să arate impe-

144

cabil, să emane eleganţă şi bun gust” a spus Ioan Tănase. Cămăşile sunt un punct forte al colecţiei, aşa cum sunt ele pentru ţinuta fiecărui bărbat. Confecţionate din cel mai fin bumbac 100%, clasice sau slim-fit, întro paletă coloristică diversă şi în zeci de modele, ele acoperă cele mai exigente cerinţe de gust şi de calitate ale clienţilor, şi se impart pentru toate tipurile de evenimente din viaţa bărbaţilor. Prin toate acestea, Confex a reuşit să implementeze o reţetă de succes cu care oferă ţinute elegante pentru bărbaţii pretenţioşi, din materiale de foarte bună calitate, cu o croială modernă şi la un preţ rezonabil.

Foto: Gabi Aivancesei

Str. Ștefan Luchian nr. 4, Botoșani Tel.: +40 231.534.829 Fax: +40 231 534.830 E-mail: office@confexcollection.ro Web: www.confexcollection.ro Confex Collection Confex Exclusiv

145

Paolo Rossi

146

www.paolorossi.ro

Dressed for success Magazine: BUCURESTI, UNIREA SHOPPING CENTER, ET.2, CORP CENTRAL, TEL.: 021.303.01.74 CLUJ-NAPOCA, MAGAZIN CENTRAL, ET.2, TEL.: 0364. 418.661 SIBIU, BLD. VICTORIEI, NR. 44A, Tel.: 0734. 001.144 SIBIU, OUTLET, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0734. 001.143 SEDIUL CENTRAL SIBIU, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0269. 210.107, FAX. 0269.217.725 Email: marketing@paolorossi.ro

147

148

Premium Quality Brand! www.costumedebarbati.ro 149

150

www.sentierri.ro Strada PÄ&#x192;uleĹ&#x;ti nr. 65, Satu Mare Tel.: +40 261.760.001/002 E-mail: office@ sentierri.ro

151

Costume de ceremonie Costume clasice Paltoane si jachete

Confectii barbati

SINCE 1993

Str. Prunilor nr. 1\B, Satu Mare; Tel.: +40 261.706.093; Fax: +40 261.706.094 153 Web: www.diasim.ro E-mail: diasim@diasim.ro;

advertorial

4ace

Andravisage

Te îmbracă la A

ndravisage devine un nume sonor pe piaţa confecţiilor textile din România. Compania se remarcă prin colecțiile sale periodice de cămăși de damă, bărbăteşti şi pentru copii, fapt ce conferă brandului Andravisage o imagine unitară. Anul acesta compania împlineşte 24 de ani de activitate în continuă dezvoltare, timp în care şi-a propus nu numai să ofere pieţei produse vestimentare, ci și să fidelizeze clientul final dăruindu-i un brand cu care se identifică si cu care se simte bine. Compania se bucură de o creştere constantă iar produsele semnate Andravisage stau sub semnul unei calităţii deosebite, realizate cu o capacitate ridicată de producţie. Pentru Andravisage, parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales pentru că oferă condiţii rentabile de colaborare prin politica winwin. Directorul companiei, domnul Dan Cristea, afirma că „deşi s-a constatat o contracţie a expunerii firmelor de textile către piaţa internă,

Andravisage caută să creeze şi să aducă pe piaţa produse de foarte bună calitate şi preţuri atractive pentru comercianţi, propunem partenerilor noştri Calitate, Design şi Preţuri Bune, astfel încât cu toţii să fim mulţumiţi mai ales clientul final. Acesta apreciază cămășile Andravisage, mai ales când le găseşte la raft cu preţuri bune, având în vedere că puterea de cumpărare a tot scăzut în ultima vreme.” Participarea activă la evenimentele de modă asigură companiei vizibilitate pe piaţă şi denotă interesul deosebit pe care îl manifestă firma pentru a-şi lărgi orizonturile şi de a evolua favorabil. În ceea ce priveşte noutăţile, acestea s-au materializat sub diverse forme de la colecţiile create exclusiv pentru femei până la adoptarea unei noi linii dedicate bărbaţilor. Cămășile celei mai recente colecții Andravisage sunt destinate segmentului business. Cererea de produse pe acest segment este tot mai mare şi compania doreşte să îşi extindă reţeaua de distribuţie, care acoperă aproape tot teritoriul ţării. Magazinele vizate pentru distribuţie sunt cele axate pe segmentul business.

Consultați platforma online a companiei www.andravisage.ro, sau identificați compania pe siteul www.businesstexin.ro/ andravisage-srl.

Istoric

În 1992 a fost înființată compania Andravisage. Activitatea inițială a constat în producția în sistem Lohn pentru mari branduri occidentale, însă odată cu trecerea anilor și acumulând experiență, compania a trecut la producția de ținute vestimentare și cămăși sub nume propriu. Andravisage are dezvoltată o rețea de distribuție ce acoperă aproape întreg teritoriul țării.

Andravisage

Strada Dragoş Vodă Nr. 31, Bârlad. Jud. Vaslui, Tel.: 0335 410 482, Fax: 0235 410 807, Mobil: 0744 541 990, E-mail: andravisage@yahoo.com, office@andravisage.ro, Web: www.andravisage.ro

154

www.andravisage.ro

155

156

Strada Pestalozzi nr. 20/A TimiČ&#x2122;oara - 300115 Tel.: +40 728.444.781 vanzari@leonard-collection.ro www.leonard-collection.ro 157

Romania, TimiČ&#x2122;oara, Calea Sagului 169, 300517 Tel.: +40 256 285 122; E-mail: office@ginette.ro

www.ginette.ro

158

SC procosfin COMP SRL Strada Moise Dobosan 17 Timisoara, Rom창nia Fax: 0256-474.723 E-mail: fanylux@astralnet.ro Web: www.fanylux.ro 159

STILOSPORT Importator si distribuitor

Str. Barajul Arges Nr. 15, Sector 1, Bucuresti Tel/Fax: + 40 21.332.07.31 Mobil: + 40 745.125.248

excelent

for

men

SC. DAVCO SRL Producător cămăşi

Bucureşti, B-dul. Ghencea Nr. 134, Sector 6, București Tel./Fax: 021 413 67 94 Mobil: 0722 583 722 E-mail: office@davco.ro Web: www.davco.ro

160

Modas oferĂ Servicii profesionale n confecții de sezon pentru femei n creație și design vestimentar n colecții de sezon

n servicii de croitorie n proiectare tipare n creare prototipuri n produse made to measure

www.modas.ro

MODA SÂRGUINŢA SCM

Str. Calea lui Traian nr. 125, Râmnicu Vâlcea Tel. : +40 350 401 650; Fax: +40 250 737 561 E-mail: modas_vl@yahoo.com

161

Căutăm parteneriate cu magazine

S T

L E

PRODUCĂTOR:

Costume bărbați casual (42-54) preț de la 160 lei (56-62) preț de la 180 lei Costume ocazie (42-58) preț de la 180 Costume copii și adolescenți (30-42) preț de la 140 lei Paltoane bărbați (44-54) preț de la 160 lei Scurte adolescenți bărbați (42-56) preț de la 160 lei

Romano Style SRL

Str. Gara Herăstrău nr. 18, Satu Mare, Tel.: +04 730.882.255; Fax: +40 261.722.068; E-mail: detticonf@yahoo.com

www.camasi.com.ro Producător confecţii pentru femei (solat şi plisat produse)

Producător şi distribuitor cămăşi.

Bd. Republicii, nr. 143, bl. 31B1-31B2, Ploieşti, Prahova Mobil: 0735 197 730; E-mail: office@confectia.ro Web: www.confectia.ro

Bd. Tineretului nr. 124 915400, Olteniţa, Călăraşi Tel.: +40 728 926 408

162

www.facebook.com/iha.kidsfashion

www.andreeatex.ro

Iridor Style srl

ProducÄ&#x192;tor haine pentru copii Str. Marasesti nr. 48-50, Piatra NeamČ&#x203A; Tel: +40 233 231 616 E-mail: office@iridor.ro Web: www.iridor.ro

163

SC Linzenbold srl Producător de tricotaje şi confecţii în sistem lohn. Capacitate de producţie 20.000 bucăţi/lună.

Compania foloseste 25 de utilaje STOLL CMS 400,440 (5,7,8,10) Str. Careiului nr. 164, Satu Mare Tel.: (+40) 744 626 183; Fax: (+40 261) 839 670 Email: office@knitwear-linzenbold.ro; madaras_madaras@yahoo.com Web: www.knitwear-linzenbold.ro

Confectia SCM Producător

tricotaje

bărbaţi, femei, copii

Tricotaje personalizate pentru companii Str. Gh. Grigore Cantacuzino Nr.348 Ploiesti, Prahova Tel.: +40 735.197.730 E-mail: office@confectia.ro; Web: www.confectia.ro

164

✔ Capacitate de producție ✔ ✔ ✔ ✔

20-25.000 buc/luna. Finețea 5-7-10-12-14. Mașini rectilinii electronice Shima și Stoll. Confecție și finisaj textil. Echipa tehnică de programare și mostare proprie.

SC TRIROM KNIT SRL ROMANIA - SATU MARE STR. CAREIULUI 160 Tel.:0261.839.707; 0740.235.678 0744.391.713 E-mail: office@roknit.eu; dorina@sermis.ro Web: www.roknit.eu

Producător tricotaje manuale, croşetă și broderie manuală pe tricot Impletim clasicul cu modernul

Str. Artileriei nr 14 Craiova, Județul Dolj, 200320, Tel: +40 251.424.414; 0721.159.017 E-mail:kasiova_ltd@yahoo.com www.kasiova.ro 165

Fii TU, fii UNICĂ prin ELEGANTĂ, RAFINAMENT, FEMINITATE!

Str. Dionysos Nr. 1, Focșani, Vrancea Tel./Fax: 0237 235 594; Mobil: 0731 621 637 E-mail: office@magicwoman.ro Web: www.magicwoman.ro

Importator lenjerie intima Str. Demetriade nr.1, Iulius Mall, etaj 1, Corp nou Tel.: +40 256 275 101; Mobil: +40 731 332 157; +40 722 531 811 E-mail: office@formfit.ro

166

167

Producător confecții textile pentru bărbați și femei: -cămăşi, costume, jachete -echipament personalizat -uniforme -costume de vânătoare

SC MALEO SRL Str. Chiristigii, nr. 1, Buzău România tel: +40.238.717.309 fax: +40.238.717.310 e-mail: office@maleo.ro www.maleo.ro

ANDRINA S.R.L. detine fabrici de producție în Nord-Estul României, precum şi două unități în Moldova de Est. Compania se află într-o colaborare de lungă durată cu mulți parteneri din Europa de Est. Pe lângă mărcile proprii mai produce și pentru alte companii în sistemn lohn și semi-lohn.

ROMANIAN TRADE GARMENTS SA

SPORT CLOTHING ITEMS

Compania R.T.G. este producător în sistem LOHN. Cei 260 de angajați lucrează pe mașini Dürkopp Adler și echipamente VEIT. R.T.G. are o productivitate de 32.000 pantaloni/lună. R.T.G. Câmpina lucrează pantaloni femei și bărbați pentru mari branduri de modă printre care Paul&Shark, Stil Novo (Italia), Hiltl (Germania) etc.

WOMEN KNITWEAR

Andrina srl Oferă servicii de imprimare și broderie SC Andrina SRL Şos. Albiţa Nr. 6, 735100 Huşi, jud. Vaslui, Romanaia Tel.: +40 235 48 1391,Fax. +40 235 48 1491 E-mail: andrina_tofan@yahoo.com

Str. Plevnei nr. 58, Câmpina, jud. Prahova, 105600 Tel.: +40 244 373 080, Fax : +40 0244 335 174 E-mail: office@rtg-campina.ro

168

Producător confecţii pentru femei (solat şi plisat produse, drept SI Soleil) Bd. Republicii, nr. 143, bl. 31B1-31B2, Ploieşti, Prahova Mobil: 0735 197 730; 0735 197 739 E-mail: office@confectia.ro Web: www.confectia.ro

169

sc jatex SA Calea Naţională nr. 32, Loc. Botoşani Tel.: + 40 231.517.988 Fax: + 40 231.531.343 Mobil: +40 744.799.629 E-mail: jatex@jatex.ro Producţie tricotaje în sistem lohn: din fibre naturale, din fibre artificiale, din fibre în amestec, din fibre elastice, tricotaje de lux, pulovere, jerseuri tricotate, veste şi cardigan-uri tricotate, veste tricotate.

enterprises et co - br|ila Strada Vadeni nr.13, Braila, cod postal 810176 Tel.: +40 239 614 224 Fax: +40 239 615 253 Mobil: +40 372 732 780 E-mail: office@enterprisesbr.ro Web: www.enterprises-braila.ro Producător cămăşi şi bluze damă

ILTEX SRL Str. Bucureşti nr. 352,Călăraşi Tel: +40 242 314 332 Fax: +40 242 314 332 E-mail: office@iltex.ro

Producător şi exportator confecţii textile

ARTA MESERIASILOR SCM Str.C-tin Brâncoveanu Nr.29, Loc.Piteşti, Jud. Argeş. Tel: + 40 248.223.468 Fax: + 40 248 219.039 E-mail: fillip.vasilica@yahoo.com Confecţionează îmbrăcăminte femei şi bărbaţi la comandă cît şi în serie mică. Activitate de încheiat tricotaje KET.

confectii ADACRIS Str. Nicolae Beldiceanu Nr.32, Buzau Tel.: +40 724 532 416 Producator confectii textile în sistem LOHN

moda lux srl Fabrica: Str. 1 Decembrie nr. 65, Măcin, jud. Tulcea Tel.: +40 240 571 570 Birouri: Str. Vadu Schelei nr.14, Brăila Tel/Fax: +40 239 670 324; +40 239 616 240 Mobil: +40 749 032 031 E-mail: mioaraherda@yahoo.com

Producător confecţii textile damă şi cămaşi bărbaţi

170

milbro textile Bd. Biruintei Nr.153-155, Comuna Pantelimon, Jud. Ilfov Telefon: +4 021.350.85.31/32/33 Website: www.treximco.ro Email: office@treximco.ro Productie confecţii textile în sistem LOHN cât şi Brand propriu, intern şi export de ceaprăzărie, căciuli, articole sport, echipament militar, pază şi protecţie, broderie.

rox textile srl Str. Grădiniţei, Nr.1, Loc. Alexandru Odobescu, Jud. Calarași Tel: 0242 533 666, Mob: +40 722 573 450 Producător confecții textile femei (bluze, rochii, pantaloni, tricouri) și copii (pantaloni, rochițe, pulovere din tricot), articole de casă, echipamente de protecție. Compania deține o linie completă - croit, cusut, CTC, ambalat, și are 50 de angajați

TexMOd Line 2000 Str. Depozitelor nr. 19, Satu Mare Tel.: +40 743.602.310 E-mail: botistatiana@yahoo.com

Producător de confecţii textile damă în sistem lohn. Capacitate de producţie săptămânală: jachete 500 buc., sacouri 500 buc., fuste 800 buc., pantaloni 800 buc., pardesie 500 buc.

CAPitolul 3

vopsire, imprimare Și imprimare textilĂ

Recomandarea noastră

171

We emphasize

your idea

172

nființată în 2008, compania Textile Blue Wash, deși este tânără se mândreşte cu un portofoliu de referinţă cu clienți importanți cum sunt: GAS, Grupul Alberto, HUGO BOSS, Paul & Shark, Armani, Grupul Dress Lines (Lui Jo, Seven, True Religion, Energie, Jack&Jones), şi alţii. Pentru acesta din urmă, TBW oferă servicii de spălare, imprimare şi logistică, inclusiv pentru segmentul de confecţii. Inclusiv în România, compania are clienți printre producători renumiți precum Secuiana, Mexton, Tanex și mulți alții. TBW oferă servicii care adaugă valoare prin creativitate dar si pentru a face diferența. Mulţumită experienţei şi omogenităţii propriei echipe tehnice, TBW a reuşit să-și ridice nivelul de competență prin asimilarea şi dezvoltarea unor soluţii tehnice şi procese de vopsire eficiente, precum cold dye, old dye, deep dye. Atenţia companiei se îndreaptă acum spre oferirea de servicii care adaugă valoare prin creativitate şi tehnologii speciale produselor textile. “TBW oferă servicii de spălare ce cuprind metode multiple de spălări uşoare precum emolieri, tratamente cu enzime, mergând până la spălări grele, complexe: stonewash şi super stone bleach. Executăm vopsiri la cererea clientului cu coloranţi direcţi, reactivi sau cu pigmenţi, şi reuşim să obţinem efecte de vopsire vintage, batik dye, pigment looking, top dye. De curând TBW a implementat tratamente noi folosind tehnicile: slush dye, slush bleach şi random bleach. De asemenea, oferim şi efecte speciale obţinute prin utilizarea celor mai inovative şi la modă tehnici, dar şi prin operaţiuni manuale de scraping, sandblast, rupturi, calabroni, spray rezină, spray colorant, Buffy 3D. Avem servicii conexe, printre care amintesc, mai ales, sistemul de transport door-to-door, care îi scuteşte pe clienţii noştri de grija aducerii şi returnării mărfii”, a precizat directorul general TBW, domnul Gigi Anghel. Important de reţinut este faptul că TBW reuşeşte să fie flexibilă şi că este capabilă să asigure în egală măsură şi comenzi mai mici, cu grad ridicat de complexitate, iar acesta este un avantaj competiţional important. Strategia TBW priveşte: - respectarea cerinţelor clienţilor şi îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor; - reducerea numărului de neconformităţi în cadrul proceselor; - reducerea costurilor în cadrul proceselor; - utilizarea unor tehnici de finisare moderne cu tendinţe mari spre procese ce au la bază utilizarea materialelor şi a materiilor prime ecologice; - promptitudine la livrare; - monitorizarea clientului prin key account dedicat;

- asigurarea suportului tehnic. Mijloacele utilizate de TBW în activitatea sa sunt: - Personal calificat şi instruit; - Echipamente tehnologice adaptate activităţii; - Comunicarea permanentă cu clienţii referitor la produse; - Elaborarea tehnologiilor în urma unor testări complete a produselor. Bazându-se pe dorinţa de a oferi consumatorului final un produs care să satisfacă toate cerinţele de calitate exprimate de cumpărător, TBW colaborează cu firma INTERTEK ROMANIA SRL, la cererea multor clienți ai companiei, pentru efectuarea testelor de rezistență la lumină a vopselelor, rezistență la spălare, rezistență la frecare umedă şi uscată, în urma cărora sunt apreciate vopsirea și spălarea. Eficienţa sistemului de management este recunoscută prin acreditarea ISO 9001, certificată de către Lloyd’s Register (România). Eforturile susţinute în vederea implementării Sistemul de Management al Mediului au fost răsplătite în luna octombrie 2013 prin certificarea ISO 14001. Astfel la fabrica din Braşov sunt îndeplinite condițiile de funcţionare în concordanță cu cerinţele europene faţă de mediul înconjurător. “Ca suporter al organizațiilor de mediu, Compania TBW , a carei marcă este înregistrată la OSIM, acționează pentru a proteja mediul

înconjurător și oamenii. Dorim să gestionăm activitățile noastre cu scopul de a preveni, a reduce, sau atenua efectele nocive asupra naturii și să ne asigurăm că munca noastră nu are efecte nocive pentru oameni. Lucrăm pe soluții globale pentru a elimina utilizarea substanțelor periculoase în producția noastră. Transparența circuitului informațiilor dintre furnizori și clienți, angajamentul furnizorilor noștri în ce privește compoziția substanțelor achiziționate sunt importante pentru noi, pentru executarea politicilor de eliminare a utilizării substanțelor periculoase și de substituție a acestora cu alternative mai sigure. Noi oferim clienților noștri nu doar calitate vizuală! Prin adoptarea de noi tehnologii și metode, putem lucra preventiv pentru a reduce amprenta asupra mediului, prin imbunătățirea proceselor de producție”, a precizat managerul TBW. În 2013 Textile Blue Wash a avut o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane euro iar în 2015 compania a depășit 3 milioane de euro, prognoza companiei pentru anul 2016 este 3,5 milioane de euro. Celor peste 150 de angajați ai companiei se adaugă investițiile în utilaje noi din ultimul an, ce au dus la creșterea capacității de producție, astfel încât compania poate face față unor noi provocări în materie de spălare, vopsire și aplicare de efecte speciale.

173

Textile Blue Wash Srl Calea Bucureşti nr 318, Braşov Tel: +40 268 336 804 Fax: +40 268 336 807 Email: office@tbw.ro Web: www.tbw.ro

Printoteca se poziționează drept un atelier de print dedicat creativilor, celor care doresc să își imprime grafica digitală la cea mai bună calitate.

Un design bun merită un #printbun!

rintoteca este un business care s-a reinventat în iunie 2015. A abordat o nouă strategie, destinată producției de print digital pentru comunitatea artiștilor din București. Deviza pe care se bazează Printoteca este „un design bun merită un #printbun”. Acest lucru pleacă de la nevoia unei comunități care produce design-uri digitale bune, dar care nu pot fi puse într-o formă fizică la o calitate premium. Calitatea este principiul pe care este construită filosofia de bussines, de aceea, sunt folosite cele mai bune materii prime: tricouri din bumbac ringspun 100% și numai cerneluri originale.

garment) are câteva avantaje pe care serigrafia încă nu le poate atinge. Ar fi avantajul de a printa exact cât ai nevoie și când ai nevoie. Pe lângă asta, există o mai mare libertate în ceea ce privește grafica care poate fi imprimată. Dacă în cazul serigrafiei ești limitat la 6 sau 8 site, ceea ce înseamnă ce vei putea

Ce înseamnă „print on demand” sau print doar la comandă? Soluția de ”print on demand” permite realizarea unei singure bucăți dintr-un produs, producția făcându-se abia după ce a fost plasată comanda de către clientul final. Astfel, nu se mai pune problema de comenzi minime sau stocuri, ceea ce rezolvă riscul de a imprima în avans modele sau mărimi de produse pe care nu le va comanda nimeni vreodată. Acest lucru vine în întâmpinarea artiștilor care vor să înceapă o afacere cu printuri, dar nu au un buget inițial. Mai mult, ne ocupăm inclusiv de partea de ambalare și livrare, ceea ce scutește designerul de foarte multe bătăi de cap. Print digital vs Serigrafie Bineînțeles, există și alte tehnici de print, cum ar fi serigrafia care este potrivită pentru cantitățile mari de tricouri imprimate (peste câteva sute). În acest caz, avantajul principal îl reprezintă costurile, mult mai scăzute față de Printul Digital unde fiecare tricou trebuie tratat și imprimat în parte. Cu toate acestea, printul DTG (direct-to-

Print cu solvent Pe lângă printul digital pe tricouri și orice alte țesături care au minim 50% bumbac, Printoteca oferă și print cu eco-solvent pe autocolant, canvas, hârtie luciosă sau mată și o gamă largă de materiale. Imprimanta Mimaki din atelier oferă însă un lucru puțin întâlnit în industria de print one-off și anume print de stickere tăiate pe contur, dar cu tot cu suportul de hârtie. Tehnica se numește Diecut, iar Printoteca este singura care o poate oferi la momentul de față în București. Avantajul este că aceeași mașină efectuează atât printul, cât și tăierea și nu mai este nevoie de clasica ștanță. Câteva date tehnice Capacitatea de producție pentru printul digital pe textile se ridică la aproximativ 320 de imprimări pe zi. Dimensiunea maximă care poate fi imprimată este de 35 x 40 cm.

aplica maxim 6 sau 8 culori pe un tricou, printul digital nu impune astfel de limitări. Se poate imprima în tot spectrul de culori RGB, inclusiv grafică cu gradienți. Imprimarea se realizează pe materiale care au în compoziție minim 50% bumbac. De asemenea, mulți dintre clienții noștri, mai ales designerii, preferă să imprime mai întâi materialul pentru ca mai apoi să îl croiască în forma dorită. 174

Planuri de viitor În foarte scurt timp va fi lansat un nou concept pe piața din România, sub brandul Printoteca. Produsul se numește T-shirt Van și se dorește a fi un centru mobil de imprimat tricouri pe loc. Aceasta va oferi aceleași servicii de print digital pe textile de cea mai bună calitate cu care Printoteca și-a obișnuit clienții, însă totul se va realiza în teren. T-shirt Vanul va fi prezent la festivaluri, concerte, concursuri, evenimente, târguri și alte evenimente la care există un număr considerabil de oameni. Str. Ionel Perlea nr. 9, sector 1, București Tel. 0752.565.704 E-mail: office@printoteca.ro Web: www.printoteca.ro

Finisaj confecČ&#x203A;ii textile, spÄ&#x192;lare, vopsire, efecte speciale, serviciu logistic.

175

VOPSITORIA BUMBAC/LANA

Suntem o companie cu capital italian infiintata in anul 1999, situata in Timisoara, judetul Timis, cu un numar mediu de 180 angajati. Firma noastra presteaza servicii de spalatorie si vopsitorie industriala si fashion treatments pentru textile, clientii nostri fiind firme importante atat din plan national cat si international Punand accent pe calitatea produselor si promtitudinea cu care raspundem solicitarilor clientilor, precum si pe conservarea mediului (societatea noastra utilizand tehnologii de epurare de ultima ora) suntem siguri ca ne putem ridica la inaltimea oricaror exigente. Calea Sagului – DN 59 km 7 + 550 metri dreapta Timisoara, Jud. Timis Tel.: 0040-256-289364 Fax: 0040-372-001721 E-mail:office@intercolor.ro www.intercolor.ro

- Capacitate productie - 4000kg/zi; - Utilaje de la 1 la 300kg; - Tipuri de vopsiri pentru bumbac: • Vopsire clasica – directa si reactiva • Vopsire dubla • Vopsire Old • Vopsire cu pigmenti • Vopsire minerala • VopsireVenezia • Vopsire B-Napoli • Vopsire Zolfo -Toate tratamentele posilibe cu enzime, perlite si piatra; -Toate tipurile de articole in bucata: tesaturi si tricoturi. - Tipuri de vopsiri pentru lana: • Classica (acida, reactiva pre-metalizzata); • Vopsire degrade (dying degrade); • Vopsire Fast-dye; • Vopsire Twice (old per lana), tesuturi si tricotaje • Vopsire poliamida, - Articole spotive cu tratamente speciale (acquator + ioni de argint). - Colorantii si produsele derivate sunt certificate OEKOTEX, REACH si SWECH. - Rezistenta vopsirii clasice e conform cerintelor internationale in domeniu.

SPALATORIE SI TRATAMENTE SPECIALE

- Capacitate de productie 2-3000 bucati/zi - Spalatorie jeans (stone, enzimatic, resine, spray, penelli, carteggio, sabbiature) - Tratamente speciale (vopsire la rece, pigmenti spray)

176

CAPitolul 4

încălțăminte, marochinărie, confecții piele și blană

Adela Mod Srl Str.Vasile Lucaciu, Nr.82-84, Sector 3, Bucureşti Tel./Fax: +4 021.326.63.11 Mobil: +40 723.640.207 E-mail: adela_mod@yahoo.com Producţie articole de marochinărie, serii mici, unicate şi reparaţii.

Recomandările noastre

Proartimar

prin Nicoly Store 177

www.palarii-blanuri.ro

178

179

Proar timar Produse marochinﾄビie

Proartimar Produse marochinărie

Producător articole diverse de marochinărie din piele naturală, superioară și piele sintetică

420035, Bistrita, P-ta Morii nr. 6, Sc. B, Et. 3, Ap. 22, Tel/Fax: 0040 263-211 400 Cornel Banyai - administrator - Mobil: 0040 744 626 440 e-mail: proartimar@businesstexin.ro 92

183

ACUM ȘI ÎN BUCUREȘTI

CALAPOADE FIORETTI

barbati, femei, copii w Proiectare si dezvoltare serie calapoade pentru barbati, femei, copii w Sisteme computerizate avansate CAD-CAM w Realizare manuala de prototipuri cu modificari partiale si structurale w Productie calapoade polietilena de inalta calitate w Proiectare si dezvoltare personalizata, in functie de cerintele clientului

w Proiectare si dezvoltare serie calapoade pentru barbati, femei, copii w Realizare manuala de prototipuri cu modificari partiale si structurale w Proiectare si dezvoltare personalizata, in functie de cerintele clientului

Formicio Fioretti s.r.l. Moşnita Noua nr. 323, Hala nr. 1, Timis, România Tel.: +40 256 393 419; Fax: +40 256 393 493 E-mail: contact@fioretti.ro Web: www.fioretti.ro; www.fioretti.it

Str. Veseliei Nr. 5 A, sector 5 Bucuresti Mobil: +40 730.591.310 E-mail: dan_dutulescu@yahoo.com

Str. Exercitiu bloc D17- parter Loc. Pitesti jud. Arges Tel. +40.248.212.328 Fax. +.40.248.212.328 E-mail : sincopitesti@yahoo.com Confectioneaza incaltaminte din piele pentru femei si barbati, la comanda si serie mica.

Componente pentru încălțăminte REINFORCING Tapes

Double-sided Tapes

interlinings

PU LININGS

laser technology

precut

Stay Tapes

reflective materials

synthetic linings

tear rezistant Tapes

unslippery

Str. Simion Barnuţiu Nr.12A, Timişoara Tel: 0256.289.748; Fax: 0256.289.751 Kompoint_tm@yahoo.com 184

www.industriamodei.ro

SINCO SCM

CAPitolul 5

Utilaje și echipamente pentru industria textile-PielĂrie

Unic producător de dispozitive din România

Recomandările noastre

Cea mai mare şi diversificată gamă de piese de schimb şi accesorii din România

Pe stoc

livrare în maxim 24 de ore

S.r.l.

Şos.Olteniţei nr 28 bl 4D sc 1 ap 1 parter Interfon 01, Bucureşti, România Tel/Fax: +40 21.332.37.09; +40 21.332.39.52 Mobil: 0788-508.142; 0788-523.317; 0721-200.508 E-MAIL: g_gtrading@yahoo.com

www.masinidecusutsipiese.ro 185

186

187

pray, silicon, adeziv, adeziv temporar, ulei.

masini de croit - masini pentru industria d

S.C.

Florence tech

CAUTAM AGENTI PT ZONELE LIBERE S.r.l.

Furnizor de ace - accesorii - piese de schimb pentru masini de cusut industriale si casnice

Confectii - Saltele

Marochinarie - Incaltaminte

Cea mai buna solutie . . . 0369 805.888

www.florencetech.ro

SC FLORENCE TECH S.r.l. - Str. E.A.Bieltz nr.86 ap.VII - 550031 Sibiu - Romania tel./fax: +40 - 369/805.888 mail:mail@florencetech.ro - web: www.florencetech.ro

188

SHOW ROOM

OFFICE

www.iletrade.ro

Piața Alba Iulia nr 8 sector 3 București tel/fax: 021 326 35 40/41/42 mobil: 0722 236 805 e-mail: office@iletrade.ro

Str Dealul Tugulea nr 77 sector 6 București tel/fax: 021 326 35 40/41/42 mobil: 0722 236 805 e-mail: office@iletrade.ro

t e h n o l o g i e

c r e a t ă

p e n t r u

d u m n e a v o a s t r ă

ILE GROUP investiți în calitate

189

Senior Tex, partenerul antreprenorilor responsabili din industria textilă

enior Tex a ajuns, în cei opt ani de când s-a înfiinţat, unul dintre cei mai puternici importatori de tehnologie și utilaje pentru industria textilă din România. Atunci când l-a înfiinţat, în 2008 – anul începutului celei mai puternice crize financiare din Europa, Tudor Chirilă ştia deja că acela este momentul propice pentru o afacere care să aducă performanţă în industria textilă. Când toată lumea afacerilor începea să se îngrijoreze, Chirilă începea să furnizeze tehnologie performantă unei industrii cu utilaje învechite şi neperformante, devenind el însuşi un model nou pe piaţa românească: furnizorul modern care oferă nu doar maşini, ci şi soluţii integrate pentru producătorul de textile. O viziune nouă, prin care antreprenorul devine partenerul real, nu numai formal, al producătorului, un colaborator interesat în dezvoltarea producţiei şi care “pune umărul” direct pentru aceasta. Cu tenacitate şi multă voinţă, Senior Tex şi-a construit de la an la an un edificiu solid în lumea producătorilor textilişti oferindu-

Tudor Chirilă, Manager Senior Tex » A absolvit în 2004 Institutul Politehnic ”Gheorghe Asachi” Iași, Facultatea de Textile, specializarea Filatură –Țesătorie » Ulterior a absolvit Masterul Marketing și Comunicare în Afaceri la Universitatea Titu Maiorescu din București » După absolvire a lucrat inițial în funcția de inginer de producție apoi în cea de director la două fabrici din domeniul confecțiilor » În 2008 a devenit antreprenor înființând firma Senior Tex, firmă ce crește de la an la an și a devenit unul ditre principalii furnizori de utilaje în industria confecțiilor.

RFTB le soluţii tehnice, utilaje performante noi şi second-hand, piese de schimb şi knowhow. Dar cea mai importantă parte a ofertei Senior Tex este calitatea companiei de a fi flexibilă, de a-şi adapta oferta pentru fiecare client în parte, iar acest lucru nu poate fi compensat şi uitat pentru nimic într-o lume atât de dură. Producătorii ştiu asta şi din ce în ce mai mulţi preferă să-şi strângă mâinile bucuroşi cu un partener stabil, flexibil şi de nădejde aşa cum este Senior Tex astăzi. Despre calitatea utilajelor oferite nu se mai poate spune decât că sunt printre cele mai bune din lume, fiabile, ergonomice și cu costuri competitive, pentru care Senior Tex oferă service profesional şi responsabil. Producătorii textilişti au şansa ca, alături de Senior Tex, să-şi crească semnificativ productivitatea şi eficienţa muncii. De acest aspect se ocupă astăzi ASIS, cel mai puternic instrument pe care SeniorTex îl pune la dispoziţia antreprenorilor în luarea celor mai bune decizii în afacerea lor. ASIS este un sistem conceput si produs 100% in România pentru asistarea managerilor în colectarea în timp real a datelor privind producţia, timpii de lucru efectiv realizaţi de angajaţi, supravegherea calităţii produselor, respectarea disciplinei muncii, toate acestea contribuind decisiv la ridicarea calităţii muncii şi a produselor, adică a productivităţii de care se plâng atâ190

ţi antreprenori din România. Din 2010, Senior Tex este importator direct al mărcii japoneze Japsew “ În 2009 am participat la târgul IMB de la Koln unde i-am întâlnit pe reprezentanţii Japsew, punând astfel bazele unei colaborări de lungă durată. Pot să vă spun că Japsew este o marcă deosebit de competitivă, deoarece oferă o gamă foarte largă de utilaje, de foarte bună calitate la un preţ corect. Pe lângă binecunoscutele lor maşini tip hand -stitch (cusătură-manuală), promovăm pe piaţa românească şi chiar vindem foarte bine presele de termocolat, liniarele direct-drive, bandzicuri sau mesele de călcat” ne-a declarat Tudor Chirilă, managerul general al Senior Tex. Pentru viitor, managerul Senior Tex îşi doreşte să dezvolte puncte de lucru în zonele cu concentrație mare de firme de producţie, astfel să fie mult mai aproape de client.

Mașini de cusut industriale piese și consumabile

Importator direct

Distribuitor Unic si Exclusiv al Sistemului de Masura si Control al Productiei “ASIS”

Avantaje:

Masina liniara full automata

Hand-Stitch J-785

Cheita electronica

Uberdek cu taiere

Butoniera electronica

Butoniera grea electronica

Microzig-zag electronic

Masina cusut in arie

Masina cusut ascuns

Masina shirring

Masina long arm

Triploc direct drive

Masina termosaldat

Masina coloana cu 2 ace

Masina cu brat

- Informatii precise in timp real - Identificarea si rezolvarea blocajelor de productie - Organizeaza si optimizeaza procesul de productie - Reducerea timpilor de productie - Controlul Calitatii - Performanta per angajat - Devotamentul si productivitatea fiecarui angajat - Baza de date cu istoria fiecarui produs lucrat

Beneficii dupa implementare: - Cresterea productivitatii cu minim 26% - Cresterea timpului efectiv de lucru cu 48% - Precizie maxima a timpului de livrare

Masina big-bag

Bandzic cu perna aer

Detector de ace rupte

Reliant sr-900

Masina batut capse

Kuris lama verticala

Manechin pentru calcat

Generator aburi

Masa de calcat

Presa de calcat

Splaiul Unirii 160, sector 4, București Tel./Fax: +40 21.25.55.666; Mobil:+40 722.156.550, +40 722.524.014 E-mail: office@seniortex.ro, comenzi@seniortex.ro, Web: www.seniortex.ro 191

Magazin online 192

www.allstitch.ro

Contact

sc all stitch srl Punct de lucru: B-dul BucureČ&#x2122;ti nr. 76, FocČ&#x2122;ani, Vrancea 0753.195.610 E-mail: office@allstitch.ro www.allstitch.ro

Lectra in Fashion

Expertise and leading-edge technology to develop business growth. www.lectrafashionblog.com @LectraFashion LectraFashionNetwork www.facebook.com/LectraOfficial

where fashion & technology meet

lectra.com 193

194

CAPitolul 6

ComerŢ Şi servicii

Centrumag Eleganta Srl

Recomandările noastre

Bd.Republicii Nr. 1 Loc.Timişoara, Judeţ Timiş Tel/Fax: +40 256.491.891 Mobil: +40 723.154.966 E-mail: magazineleganta@yahoo.com Vreţi să vă îmbrăcaţi in pas cu moda? Vizitaţi magazinul nostru din Timişoara unde puteţi găsi cele mai noi colecţii, de damă cât şi de bărbaţi, ale producătorilor români. Vă aşteptăm cu drag!

PRODUCĂTOR CĂPTUŞEALĂ: - matlasată prin lipire ultrasonic ă ® - matlasată cu aţă - simplă la rolă

Eltra Logis

195 Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; 0758035654 Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; 0741277665

196

197

198

Detaliile

fac diferența!

EltraLogis Str. DN 65B, Nr. 471, Albota, Argeș Tel.: +40 372.752.598 Fax: +40 372.871.471 E-mail: office@eltralogis.com Web: eltralogis.com

199

Andravisage Pentru Andravisage parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales în baza faptului că oferă condiţii rentabile de colaborare adoptând politica win-win. Suntem în continuă dezvoltare a rețelei de magazine partenere.

Andravisage

Strada Dragoş Vodă Nr. 31, Bârlad. Jud. Vaslui, Tel.: 0335 410 482, Fax: 0235 410 807, Mobil: 0744 541 990, E-mail: andravisage@yahoo.com, office@andravisage.ro, 200 Web: www.andravisage.ro

Prosper Plaza Calea 13 Septembrie, nr. 221-225, sector 5, București tel.: 0721 520 510 e-mail: yrenamagic@gmail.com confectii.Yrena

• confecții casual • articole fitness • tricotaje Totul într-un singur loc! Oferim spații pentru prezentare și desfacere (peste 4.000 mp) pentru producători și importatori NU ezitați să vizitați magazinul online

www.telena.ro

Vă stăm la dispoziție 24/7

Comerț en gros și en detail cu: ◗ îmbrăcăminte, încălțăminte ◗ lenjerie ◗ amenajări interioare ◗ electrice, menaj, sanitare ◗ articole pescuit, camping. 201

Strada Isascei nr. 39, Tulcea, Tel./Fax: +40 240.534.051; Mobil: 0722.579.414; E-mail: office@telena.ro. Telena s-a extins și în Galați, P-ța Centrală intrarea dinspre Movila și în strada Brăilei nr. 137 și Bl. C4C3

spencer

Societatea noastra asigură servicii tehnice în confecții textile, confecție grea: - proiectare; - calculul cotelor de gradare; - modificare din tipar de baza; - gradare de tipare; - tipare secție; - modelare și executarea prototipului; - executarea seriei «zero».

Oferă clienţilor servicii profesionale pentru spălarea şi curăţarea chimică a obiectelor de îmbrăcăminte

Satu Mare, Str. Magnoliei, nr.30 Tel./Fax: +40 261 713 530; Mobil: +40 744 653 076 Email: craciun_dem@yahoo.co.uk; office@spencer.ro Web: www.spencer.ro

Str. Mărăşesti nr. 185, Complex Cioceanu, Ploieşti, jud. Prahova Mobil: 0735 19 77 40; E-mail: office@confectia.ro; www.confectia.ro

202

Address 1: Drumul între Tarlale 160-174, sector 3, 032982 Bucuresti, Address 2: Str. Augustin Bunea, nr.1, 400170 Cluj-Napoca Tel.: 021.255.55.02/03/04, E-mail: office@maralogistics.ro, cluj@maralogistics.ro

Denisa Do Srl Timişoara, Bd. Republicii nr. 2 - Magazin Materna Tel.: + 40 256.491.895 Fax: +40 256.246.231 Mobil:+40 744.478.815 E-mail:dorinamaterna@yahoo.com Comercializăm toată gama de: y Încălţăminte din piele naturală y textile de casă pentru interior (perdele, draperii, lenjerii de pat) y ţesături fine pentru rochii de ocazie y dantelă

Societate Cooperativa Colortex P-ţa Huniade Nr. 3, Et. 3, Timişoara, Jud.Timiş Tel: + 40 256.436.016 Fax: + 40 256.487.829 Mobil: + 40 722.621.421 E-mail: colortex_2006@yahoo.com Colortex pune la dispoziţie servicii profesionale de spălat, curăţat chimic şi vopsit îmbrăcăminte din piele. Reparaţii şi confecţii din blană.

gahlert textile românia srl Str. Şelimbărului nr. 107 Cisnădie, jud. Sibiu Tel./Fax: +40 269 562 872 Mobil: +40 744 562 872 Persoană de contact: Mioara Krech - director E-mail: mioarakrech@gmail.com producerea de ŢesĂturi matlasate pentru: confecţii, articole sportive, marochinărie saltele şi tapiţerii, decoraţiuni interioare şi articole tehnice. servicii de matlasare

Transport rutier internaȚional

www.rutilliadolfo.com 203

2 ie ore nţ de ra în 24 ga stoc

din ită tu ra

i an

g re ra

CA20FL

Liv

w Aveți implementată o politică de prevenire și combatere a consumului de alcool la locul de muncă??! w Când ați efectuat ultimul test de alcoolemie? w Vă prezentăm instrumente de calitate cu care puteți afla simplu și rapid dacă angajații dvs. consumă sau nu alcool la locul de muncă.

ca20f

fiole alcooltest

bac 100 CA20FS Importator exclusiv în România: DARI Tehnologies SRL, Oradea, str. G. Călinescu nr. 5, bl. AN45/40 Tel./Fax: +40 259.476.526, Mobil: +40 740.018.180, +40 732.018.180

E-mail: office@daritehnologies.ro; mark X

mercury

facebook.com/Alcooltest

Echipamente profesionale pentru depistarea alcoolemiei w w w . a l c o v i s o r . r o

w w w. d a r i t e h n o l o g i e s . r o

Următoarea ediţie a catalogului Businesstexin este programată să apară pe 5 octombrie 2016. Companiile care doresc spaţii publicitare trebuie să contracteze până la data de 15 septembrie 2016. Machetele sau materialele necesare realizării reclamelor pot fi trimise până la data de 25 septembrie 2016. Toate companiile care contractatează spații de promovare în catalogul Businesstexin ediția nr. 21, vor beneficia de promovare gratuită atât pe www.businesstexin.ro cât și pe noul portal www.industriamodei.ro

Rate card Businesstexin ediția 21 (octombrie 2016 - martie 2017)

Spaţiu

Dimensiune (mm)

1 Pag. advertorial + 1 pag. reclamă (spread) 410x275 1Pagină reclamă 205X255 1 Pag. Advertorial 205x255 1/2 Pag. advertorial +1/2 pag. reclamă 210X275 1/2 Pagină reclamă 205X127 1/2 Pagina advertorial 210x127 1/4 Pagină reclamă 92,5X127 Listing mare (cu foto) 80X113 Listing mic 64X93 Siglă capitol Siglă parteneri Banner site 120X60 pixeli Inscriere companie site Businesstexin.ro 6 luni Inscriere companie site Businesstexin.ro 12 luni Inscriere companie site industriamodei.ro 6 luni

Rate card* 1145 Euro 745 Euro 645 Euro 745 Euro 425 Euro 375 Euro 285 Euro 145 Euro 100 Euro 95 Euro 195 Euro 295 Euro 45 Euro 75 Euro 0 Euro **

* Prețurile acoperă costurile de promovare pentru o perioada de 6 luni. Clienții care au spațiu de promovare în catalog beneficiază de reduceri la târgurile RFTB (www.rftb.ro) ** Doar pentru clienții businesstexin.ro

2 ediţii pe an - mai - octombrie 204

Oferta

publicitate

magazin online www.allstitch.ro

Mașini de cusut z Prese termocolat z Utilaje pentru croit Mese de calcat z Piese de schimb z Consumabile

NOU: ÎNCHIRIERI UTILAJE

REPARĂM PLĂCI ELECTRONICE, MOTOARE, PANOURI DE COMANDĂ. GARANȚIE 90 DE ZILE

CONTACT

SC ALL STITCH SRL Punct de lucru: B-dul București nr. 76, Focșani, Vrancea Tel.: 0753.195.610 E-mail: office@allstitch.ro

www.tbw.ro

We emphasize your idea y washing y dyeing y special effects y logistics y