Estera nr 10, septembrie 2014

Page 1

Estera

nr 10 | septembrie 2014

Sfintirea Sabatuluip- pag. 3 Dacă Sabatul va " desfătarea ta - pag. 13 Copiii s"nţesc Sabatul - pag. 15


în acest număr

Estera

Revista lunară a Departamentului Misiunea Femeii a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, Nazna Numărul 10 | Septembrie 2014

“Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul si izbăvirea vor veni din altă parte.’ (Estera 4, 14)

Cuprins 3 | Editorial Sfințirea Sabatului

Colectivul de redactie Mirabela Ludușan Coordonator proiect Rubrica Portret

5 | Rugăciuni ascultate Spărtura care a salvat vieți

Mihaela Gliga Editorial

6 | Știați că?

Ina Todoran Tehnoredactare & Concept revistă Rubrica Rețete Vegetariene

7 | Portret Letiția Orza 10 | Mesaj pentru mame Cetatea de scăpare 13 | Hadasa, tinerele bisericii Dacă Sabatul va fi desfătarea ta 15 | Micuța Estera Copiii sfințesc Sabatul 18 | Tableta de sănătate Dușmanul nostru comun - suferința 20 | Rețete vegetariene Zacuscă de dovlecei Zile de naștere

2

Neli Mitache Rubrica Micuța Estera Grafică desen copertă Adriana Madaras Rubrica Rugăciuni ascultate Camelia Ban Rubrica Hadasa, tinerele bisericii Eugenia Gheorghiță Rubrica Tableta de Sănătate Corina Șipoș Rubrica Știați că?

Detalii de contact BAZS Nazna, Strada Principală nr 83, Nazna, Com. Sâncraiu de Mureș, Jud. Mureș Telefon 0743435297 Email: mirabelaludusan@yahoo.com www.adventistnazna.ro www.facebook.com/adventistnazna


editorial

s"nţirea Sabatului Mă bucur să fim din nou împreună, chiar dacă nu ne vedem sau poate chiar nu ne cunoaştem direct. Mă simt onorată că citeşti aceste rânduri scrise de mine; înseamnă că te interesează ceea ce ţi-am mai scris şi mi-ar plăcea să cred că, dacă până acum nu ai ştiut sau nu ai pus în practică ceea ce citeşti, o vei face de acum înainte. Nu este uşor să fi deosebită, să fii aparte şi totuşi să nu atragi atenţia atunci când toată lumea încearcă să se impună prin ceva sau cu ceva. Cred că, indiferent că eşti femeie, mamă, soţie, tânără sau fetiţă, eşti preocupat de ceea ce faci, de modul în care te îmbraci, cum te piepteni, de modul în care arăţi, de cum îţi petreci timpul. Câtă atenţie punem doar în alegerea prietenilor noştri! Dacă vrem să ne comportăm ca nişte adevărate prinţese « ceea ce şi suntem » este bine să fim atente ca întotdeauna să fim curate, îmbrăcate simplu şi cu gust, iar părul să fie mereu îngrijit; să avem o vorbire aleasă, să ne comportăm amabil şi chiar dacă trendul este să ne ocupăm mereu de propria noastră persoană, egoismul şi răutatea ar trebui să ne părăsească. Să ne amintim că în Împărăţia lui Dumnezeu nu vom merge singure, astfel încât putem de aici să legăm prietenii care vor dura veşnic. Acolo nu vor exista diferenţe între noi în ce priveşte îmbrăcămintea, căci toate şi toţi vom purta haina albă oferită nouă de Isus. Dar pentru ca să ajungem să petrecem o veşnicie cu Isus, trebuie să ne adaptăm

viaţa aici pe pământ standardelor cereşti. Noi trebuie să fim speciale şi deosebite în comportamentul nostru nu pentru că suntem văzute aici, ci pentru că suntem în atenţia îngerilor sfinţi şi în atenţia lui Dumnezeu, care este sfânt. Oare de ce Dumnezeu atrage atenţia în mod deosebit asupra unei zile speciale de închinare şi de ce ne atrage atenţia asupra aducerii aminte a acestei zile? Asta mă face să merg mai adânc în studiu şi să caut originea acestei zile sfinţite de Dumnezeu, nu la Sinai, ci în Eden. Acolo a început să fie serbat Sabatul. Amintirea Sabatului şi pregătirea pentru această zi deosebită trebuie să o începem de duminica. De multe ori ne limităm pregătirea doar la ceea ce izbeşte ochii, dar Dumnezeu cere de la noi o atenţie specială şi în timpul pe care îl petrecem cu El zilnic. Noi nu mâncăm doar în Sabat, ci în fiecare zi. La fel, hrana noastră spirituală trebuie să o consumăm zilnic, pentru ca să ne putem pregăti pentru această întâlnire deosebită din ziua sfântă. Pentru ca Sabatul să fie cu adevărat o desfătare pentru noi. Pe de altă parte, pregătirea casei şi a hainelor va lua o altă turnură dacă începem să o facem de duminica pentru Sabat şi nu doar de vinerea. Suntem atât de copleşite vinerea, dar de ce nu am începe să ne aducem aminte de ziua Sabatului chiar după terminarea lui, adică din prima zi a săptămânii? Vinerea este ziua cea mai aglomerată pen-

3


editorial

tru noi, mamele, aşa că, ne putem educa astfel copiii, încât şi ei să participe la pregătirea casei pentru Sabat, cu tot ceea ce pot şi ştiu să facă. Dumnezeu ne cere să ne educăm copii astfel încât şi pentru ei această zi să fie una deosebită : aranjarea pantofilor, a jucăriilor, a cărţilor, udarea florilor, pregătirea hainelor şi chiar odihna televizorului, a calculatorului şi a celorlalte componente. Ziua de Sabat este ziua în care ne putem trezi mai devreme, pentru a ne pregăti pentru întâlnirea cu Isus. Nu doar o întâlnire superficială şi limitată la vestimentaţie, ci o anteţie deosebită relaţiei personale cu Hristos. În biserică, Dumnezeu aşteaptă ca purtarea noastră să fie pe măsura statutului pe care ni l-a dat Isus. Ce bine ar fi să îi ajutăm pe copii să înţeleagă că fuga, joaca şi spiritul popular nu sunt demne de Casa Lui , nici măcar de curtea din spate sau de atmosfera de acasă! Ce bine ar fi să ne antrenăm copiii în activităţi plăcute în această zi, de la un ajutor dat pentru aşezarea mesei, la plimbări făcute în natură, la timp petrecut în cântare şi laudă, în discuţii educative şi constructive. Sabatul este ziua în care trebuie să ne oprim din grijile legate de şcoală, de servici, de problemele pe care le avem în timpul săptămânii şi să ne aşezăm în braţele iubitoare ale Tatălui! Daca încerci să petreci mai mult timp cu Dumnezeu în timpul Sabatului, Dumnezeu te va binecuvanta mult mai mult în timpul săptămânii. Tu fă-ţi partea ta faţă de Dumnezeu şi Dumnezeu nu va rămânea dator faţă de tine.

4

Daca încerci să petreci mai mult timp cu Dumnezeu în timpul Sabatului, Dumnezeu te va binecuvanta mult mai mult în timpul săptămânii. Tu fă-ţi partea ta faţă de Dumnezeu şi Dumnezeu nu va rămânea dator faţă de tine. Domnul Isus s-a odihnit şi El în ziua Sabatului, El mergea la sinagogă, studia la şcoala de Sabat, citea din Sulurile sfinte şi ieşea cu ucenicii în aer liber. Când a fost răstignit ştim că Domnul Isus în ziua Sabatului s-a odihnit în mormânt. Eşti cu adevărat deosebită dacă versetul din Ezechiel 20:12 este călăuzirea ta : « Leam dat şi Sabatele Mele, să fie un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul, care-i sfinţesc ». Domnul să te ajute, să îţi dea multe binecuvântări, iar experienţele cu Dumnezeu să nu-ţi lipsească în nici o zi. Te îmbrăţişez cu drag.

Mihaela Gliga


rugăciuni ascultate

spărtura care a salvat vieţi „…Căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.” (Prov.3,26) Pentru că îmi plac florile, am sere pline cu multe soiuri de flori, în care îngrijesc în fiecare sezon mulţime de butaşi. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru fiecare floare pe care o văd că creşte şi se dezvoltă sub ochii mei. Am hotărât să îmi mut serele de la sora mea unde le am, în spatele casei în grădină, acasă. Pentru această operaţiune însă, a fost necesară o pregătire temeinică a locului unde aveau să fie mutate serele, ceea ce a presupus multe transporturi de pământ, cu camioane foarte grele, de câteva tone. Când am construit casa, am construit şi o fântână, de 16 inele adâncime. Din aceste inele, doar trei erau pline cu apă. Pentru că am renunţat la folosirea acelei fântâni, am acoperit-o cu un capac de beton, iar deasupra acestui capac, care era la aproximativ 30-40 de cm de nivelul solului, am pus de-a lungul timpului umplutură din pământ şi piatră. Totul era prevăzut astfel încât să nu existe nici un pericol pentru nimeni să cadă în fântână. Mai mult, nu era vizibilă prezenţa acestui capac şi a fântânii. O dată însă cu transportul unei cantităţi uriaşe de pământ, camioanele grele care au trecut peste acest capac de beton de deasupra fântânii, l-au crăpat. Dar nimeni nu ştia acest aspect. Când a fost finalizată lucrarea de transportare a pământului, în una din zile făceam curăţenie în zona în care era fântâna. DIn cauza maşinilor grele

care au transportat pământ, s-au format două şanţuri de maşină. Când am apăsat cu piciorul, mi s-a făcut o gaură sub picior. Am luat o piatră mai mare şi am vrut să acopăr acea gaură. Când am pus piciorul pe piatră să o apăs, s-a făcut o gaură şi mai mare sub picior. M-am speriat aşa de tare. Nu putea fi adevărat! Apoi am realizat ce s-a întâmplat. Capacul de beton, datorită greutăţii camioanelor care au transportat pământ, s-a crăpat bine de tot. Dar fiind acoperită de pământ, nu a sesizat nimeni această spărtură mare. Dumnezeu m-a condus pe mine, în acea zi, să lucrez în această parte a casei, pentru ca să îmi descopere ce s-a întâmplat. Dacă nu eram atentă, aş fi putut cădea în fântână, nimeni nu era acasă, puteam să strig cât aş fi vrut și nimeni nu m-ar fi auzit. Prin îndurarea Lui, prin mila şi ocrotirea Sa, doar unul din piciarele mele a alunecat astfel încât să văd clar prezenţa acestei spărturi. Seara, înainte de culcare, mă gândeam câţi oameni au trecut în acele zile peste această fântână, fără măcar să ştie în ce pericol se aflau. Ce s-ar fi întâmplat dacă fiul meu, din neatenţie, ar fi căzut în acea fântână! Câte scenarii îmi făceam în minte când mă gândeam cât de minunat m-a condus Dumnezeu în acea zi, să merg să curăţ acea parte, să îmi cadă mie piciorul în gaură, să constat spărtura care s-a făcut în capacul de beton. Eram uluită de grija Lui, de modul în care m-a condus în acea zi, de ocrotirea Lui.

5


rugăciuni ascultate / știați că?

Nu pot decât să mă rog şi să Îi mulţumesc pentru modul atent în care se ocupă de fiecare detaliu al vieţii mele şi al familiei mele în fiecare zi.

Adriana Madaras

ştiaţi că? ... Sabatul este și ziua mântuirii, iar pe Isus Îl găsim nu doar la sinagogă în Sabat, ci și în alte locuri, în special acolo unde erau cei suferinzi? ... Sabatul este un test, nu o cerință omenească, ci o probă de la Dumnezeu? ... Dumnezeu nu ține cont de confortul nostru când vine vorbe de poruncile Sale? ... Dacă părinții permit ca fiii și fiicele lor să primească o educație lumească, făcând din Sabat o zi obișnuită, atunci sigiliul lui Dumnezeu nu poate fi pus asupra lor? ... Orice activitate care este neglijată până la începutul zilei sfinte ar trebui să rămână nefăcută până la încheierea Sabatului? ... Când ne cere să ne aducem aminte de ziua Sabatului, Dumnezeu vrea să ne amintim de El? ... Respectarea Sabatului include atât închinarea, cât și părtășia? ... Tot ce este necesar pentru menținerea și refacerea vieții este legitim în Sabat, cum ne învață Scriptura?

Corina Sipos

6


portret

letiţia orza Născută pe 30 august 1929 în localitatea Nazna, judeţul Mureş, Orza Letiţia, singurul copil al familiei Dumitru şi Maria Toma, împărtăşeşte cu noi câteva crâmpeie din viaţa plină de speranţă pe care o trăieşte. Este mama Letiţiei şi a Aurorei şi bunică pentru Silviu.

Văd Biblia pe masa dumneavoastră, soră Letiţia. Ce reprezintă pentru dumneavoastră viaţa nouă pe care aţi început-o în 2004, pe 3 aprilie şi cum aţi aflat adevărul Scripturii? Nimic nu mai e ca înainte. O dată ce ai hotărât că vrei să fii a lui Isus, nu mai poţi fi la fel. Ştiu ce spune Biblia de mic copil. Îmi amintesc de un om pe nume Artimon, de pe valea Mureşului, care venea mereu la noi acasă şi spunea părinţilor mei de Isus, de Sabat, de venirea Lui. Din păcate însă, părinţii mei nu au primit acest adevăr. Apoi a venit sora Anica Toma. Într-o zi, pe când mergeam la biserică, m-am întâlnit cu Vasile Todoran pe care l-am întrebat: „Vasile, ce zi trebuie ţinută? Care e adevărul?” Şi cu răbdare, Vasile mi-a explicat clar despre Sabat, despre adevărata zi de odihnă. Mult mi s-a vorbit despre adevăr, dar răspunsul meu a venit târziu. Care a fost totuşi momentul în care aţi hotărât să intraţi în Biserica Adventistă? V-am spus că adevărul îl ştiam de mic copil. Apoi, m-am căsătorit cu Orza Petru la scurt timp după împlinirea vârstei de

20 de ani. Dar nu am avut putere să vin la biserică. Am avut o viaţă frumoasă cu soţul meu, dar în felul lumii. Nu am vrut să îl supăr. Soţul meu a fost operat de două ori la inimă. El nu era atras de acest adevăr şi nu îşi dorea ca eu să vin. Aşa că am aşteptat, deşi ştiam ce trebuie să fac. Am hotărât să vin la biserică doar după ce el a murit. Ziua botezului meu a fost o zi specială. Ambele fete au fost prezente. Aurora a plâns tot timpul botezului. Îmi amintesc cum înainte de botez a venit acasă la mine preotul ortodox din Nazna, care m-a întrebat: „Chiar nu mai vrei să vii la biserică?” Răspunsul meu a fost foarte hotărât: „Nu, nu mai vin. Eu voi ţine Sabatul de acum înainte. Nu mai vin.” Sunt convinsă că şi preotul ştie acest adevăr. Şi el are Biblie. Dar nu înţeleg de ce nu face ce scrie.

7


portret

Tanti Letiţia, vă văd aşa interesată de Biblie. Aceasta este cartea dumneavoastră de căpătâi? O citesc tot timpul. Ştiu tot. Despre Avram, despre cel mai blând om de pe pământ, Moise, despre Ilie, Elisei, despre poporul Israel. Ştiu că doar doi au intrat în Canaan: Iosua şi Caleb. Sunt uimită de cum Dumnezeu i-a dat atâta înţelepciune lui Solomon şi el cum a întors spatele lui Dumnezeu într-un moment al vieţii lui. Îmi învăţ studiul în fiecare săptămână, dar nu pot să mă exprim la biserică la Şcoala de Sabat. Mi-e greu. Însă învăţ mereu. Există ceva care v-a marcat în mod deosebit din studiul Bibliei? Mă gândesc mereu la ceea ce va spune Isus anumitor oameni când va veni: „Nu vă cunosc!” Mereu mă întreb, cum va fi posibil aşa ceva? Cum e posibil ca oameni care L-au cunoscut pe Dumnezeu să nu ajungă mântuiţi. Îmi amintesc de fratele Lazăr Benţa care mi-a explicat o dată cum mulţi care L-au cunoscut o dată pe Dumnezeu vor pleca, iar alţii care sunt în lume vor lua locul lor. Cât de trist. Mereu mă tulbur când citesc aceste lucruri în Biblie. Sper din suflet să facem parte din cei pe care Hristos îi va primi la El în ceruri. Ne puteţi spune ce imn preferat aveţi şi ce texte din Scriptură vă impresionează în mod deosebit? Cântecul meul preferat este nr. 90: „Al meu eşti, Isuse, şi cât Te iubesc! Dorinţi nesupuse cu drag Îţi jertfesc! O viaţă curată mi-ai dat să trăiesc; Azi, ca niciodată, Isus,

8

Te iubesc!” Aceasta este cântarea mea preferată pe care o cânt mereu în inima mea, care îmi mângăie sufletul. Îmi doresc mai mult decât orice ca şi Letiţia (Titila) şi Aurora cu familia ei să primească acest adevăr al Bibliei în inimile lor şi să îşi întoarcă vieţile spre Isus, pentru mântuire. Aceasta este rugăciunea vieţii mele, cât timp mai trăiesc pe acest pământ. Textele mele preferate fac referire la cei ce aud glasul lui Isus şi vin după El. Acestea se află în Ioan 10, 25-28. „V-am spus”, le-a răspuns Isus, „şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele. Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. Eu şi Tatăl una suntem.”

Acum, după zece ani în Biserica Adventistă, ce sfaturi aţi dori să transmiteţi generaţiei din urma dumneavoastră?

Citiţi Scripturile. Pentru orice cuvânt care ne iese din gură va trebui să răspundem. Să gândim mult înainte să vorbim. Să ne iubim aproapele şi să nu mai păcătuim. Lumea ne judecă nu după ce predicăm, ci după cum trăim, după viaţa noastră.


portret

Lacrimi de speranţă se preling pe faţa sorei Letiţia în timp ce îşi termină de depănat câteva din amintirile vieţii ei. Biblia e pusă pe masă, studiul Şcolii de Sabat la fel, şi cu o rar întâlnită seriozitate, vorbeşte despre venirea lui Isus şi cât de pregătiţi trebuie să fim mereu. Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Mirabela Ludusan

“Nu trebuie să aşteptăm criza "nală cu privire la Sabat ca să ştim dacă îi vom face faţă cu bine. De fapt, atât în împrejurări favorabile, cât şi în mijlocul persecuţiei, Sabatul nu poate " păzit cu adevărat fără harul lui Dumnezeu. Putem să folosim aceste condiţii prielnice ca să întregim atât înţelegerea, cât şi practica zilei Domnului. Fără să pierdem rigoarea şi spiritul de luptători, care constituie moştenirea noastră din trecutul eroic, trebuie să dezvoltăm foarte mult dimensiuni importante, cum sunt: Sabatul ca semn al siguranţei mântuirii (Ezechiel20,12.20; Evr. 4,1-11), Sabatul ca experienţă a părtăşiei fericite cu familia, biserica, natura şi Dumnezeu (Isaia 66,22.23; Fapte16,13), Sabatul ca binecuvântare pentru toţi, prin acte de generozitate şi servire (Matei 12,12; Marcu 2,27.28).” Ellen White, Marturii despre Sabat

9


mesaj pentru mame

cetatea de scăpare

Israelitul fugar, urmărit de amenințări, căuta să-și salveze viața într-o cetate de scăpare. Alungat de teamă, chinuit de foame și sete, aleargă cu respirația întretăiată, sub arșita nemiloasă. Ar vrea să se poată opri doar o clipă, să-și tragă suflarea și să-și elibereze trupul sfâșiat de încordare. Dar nu-și permite. Dușmanul i-a luat urma și deja s-a apropiat periculos de mult. O rugăciune fugară îi ridică privirea spre orizont. Cu ochii împăienjeniți, o zărește: Cetatea de scăpare! Sufletul îi tresaltă și picioarele parcă prind o putere miraculoasă. Mai e doar puțin ... preț de o rugă. Nu mai știe alt gând decât să intre pe porți. Acolo va afla siguranță și tihnă... Făcând un salt peste timp și ajungând în secolul nostru, e uimitor cât de mult se aseamănă drumul israelitului cu al femeilor creștine care își petrec săptămâna ca o istovitoare fugă spre Cetatea de scăpare – Sabatul. Cu sufletul și trupul încordate, avem de parcurs mereu același drum între duminică și vineri, fugărite de timp și provocări, tânjind să ajungem ziua cea fără

10

de griji. Pentru aceasta am face orice, numai să ne aflăm odihna și liniștea. Din nefericire, în prețul pe care îl plătim pentru odihna noastră, se află și proprii noștri copii. Când spun asta, mă gândesc în primul rând la mine, ca mamă. De câte ori, în graba mea de a intra pe poarta fericită a odihnei și păcii, nu am sacrificat însăși bucuria și pacea copiilor mei? De câte ori, râvnind ca totul să fie la locul lui, am adus ca jertfă pe altarul perfecțiunii chiar sufletul copiilor mei? Dacă ție nu ți s-a întâmplat asta, nu citi mai departe. Sau... întoarce-te cu gândul la zilele de vineri – ziua pregătirii. Nu e ziua asta cea în care copiii noștri sunt cei mai singuratici? Nu e ziua când ei ne văd mai crispate, mai grăbite și, poate, mai țâfnoase ca oricând? Privirea lor curioasă și nevinovată ridică spre noi o întrebare. „De ce?” Răspunsul nostru va fi în mod sigur acela că „Vine Sabatul!” Acum încearcă, te rog, să faci liniște deplină în sufletul tău ca să poți auzi cam ce gânduri iau naștere în mintea copiilor tăi. „Oare Sabatul ăsta e un fel de monstru? Un fel de polițist sau ... un musafir pretențios? De ce trebuie să vină iarăși, să ne strice joaca și visele?” Probabil că, de dragul tău, copiii nu și-au destăinuit gândurile, dar ele mocnesc periculos în mintea lor până când vrășmașul le va mai hrăni și cu alte argumente. Neam mira atunci că ai noștri copii stau pe gânduri cu privire la mersul la biserică. E păcat de moarte ce am făcut? Se poate păcătui pentru un scop sfânt?... Îmi vin în minte cuvintele lui Isus. „Căci Sabatul


mesaj pentru mame

a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat.” În mod sigur uităm intenția Creatorului atunci când transformăm darul Lui în altar al perfecțiunii. Perfecțiunea este, într-adevăr, însăși principiul cerului și nu e nimic greșit în ideea ca pentru Sabat totul să fie perfect. Există însă ceva foarte greșit în ideea că de această perfecțiune depinde fericirea noastră și a familiei noastre pe timpul Sabatului. Dacă încă nu ești convinsă de acest lucru, întreabă-ți copiii cum ar arăta un Sabat perfect pentru ei. Cu siguranță că nu ar menționa toate acele mărunțișuri pe care tu , grăbită și îmbujorată, le faci în fiecare vineri. Îndrăznesc să-ți spun că nu ar aminti nici măcar felurile delicioase de mâncare pe care tu le pregătești cu drag, pentru o masă îmbelșugată. Știu, ca și mine, faci toate astea pentru ca ei să fie fericiți. Dar sunt? Oare nu tânjesc după ceva mult mai prețios? Întreabă-i! Din toată lista de îndatoriri pe care tu le îndeplinești cu sfințenie, va rămâne, probabil, felul lor preferat de mâncare, un desert și în rest muuuuultă joacă, voie bună, povești și râsete, cu o mamă și un tată preocupați doar de ei. Însă imaginea realității surprinde prea des o mamă și un tată frânți pentru că s-au luptat pentru „fericirea” copiilor lor. Copiii plictisiți nu vor mai știi unde să-și așeze în suflet acest „sabat” aducător de înstrăinare. Un gând fugar încearcă să-și facă loc în mintea lor: „Oare Sabatul e numai pentru părinți?” Am ajuns acum la întrebarea cea mai dureroasă pentru un părinte, în cazul nostru pentru o mamă: „Ce e mai important, Sabatul meu sau Sabatul copiilor?” Îmi amintesc o zi de sâmbătă... Ne pregăteam

să mergem la biserică. Băieții mei nu erau dispuși să se îmbrace, așa că și-au transformat rapid hainele pe care le călcasem cu grijă în adevărate proiectile, amuzându-se copios de felul în care se nimereau unul pe celălalt. Priveam îngrozită, cu un ochi la ceas și cu altul la sacrilegiul făcut trudei mele, apoi am răbufnit. „Nu înțelegeți? Și eu am dreptul la Sabat!” S-a lăsat o liniște stânjenitoare. Intrasem în Cetatea de scăpare, dar uitasem să iau și copiii cu mine. Atunci vocea conștiinței mele m-a străpuns tăios: „Sabatul tău sau Sabatul copiilor?” Am rămas încurcată. „Doamne, dacă nu am odihnă, cum voi porni în cursa săptămânii viitoare?” Și uite așa, după o zi de vineri agitată, urmează o zi în care cădem de oboseală. Pentru două motive aparent diferite, copiii noștri petrec, una după alta, două zile de însingurare. Din păcate, situația se echilibrează abia în ziua următoare, care nu e de odihnă, dar pe care, din nefericire, o găsim adesea mult mai prielnică pentru recreere, părtășie sau ieșire în natură. Cursa în săptămâna de lucru de șase zile, începe cu...o pauză. Scumpul tribut va fi plătit din nou la sfârșit de drum, ca într-un perfid Domino, cu neputință de întrerupt. Odihna răpită din locul ei, ne va putea pregăti încet și subtil, pentru un semn ce nu-i al nostru. Cât de păcat pentru noi, care fusesem învățați că „Pregătirea pentru Sabat începe de duminică!” Îmi amintesc un gând înțelept, pe care l-am auzit de mult: „SABATUL E CA UN PRIETEN DRAG. CÂND VINE ÎL AŞTEPŢI ŞI CÂND PLEACĂ ÎL PETRECI!” Gândul acesta îmi așează sufletul pe genunchi: „Doamne, aș vrea să fiu o israelită

11


mesaj pentru mame

adevărată și să încep cursa spre meritata odihnă încă din prima zi. Să alerg șase zile, așa cum spune Biblia, iar atunci când amenințarea dușmană îmi suflă în ceafă, să-mi ridic ochii spre Cetatea de scăpare. Aș vrea să-mi deprind și copiii să alerge, așa ca să poată dori adevărata odihnă. Odată ajunsă la porțile Cetății, aș vrea să nu mai consider atât de importante detaliile exterioare și comfortul meu fizic, în detrimentul belșugului sufletesc. Fereștemă, Doamne, să mă mai îngrijesc cu atâta atenție de turnurile și crenelurile Cetății mele favorite și să-i las în paragină poarta, locul prin care trebuie să intre copiii pe care mi i-ai dat. Păstrează-mi și mie un loc în Cetatea de scăpare.” Nu te mai întreba a cui odihnă e mai importantă. Tu doar iubește-L pe Împăratul și intră cu copiii tăi în odihna Lui. Îți va pregăti o Cetate veșnic deschisă.

Cipriana Gedo

12


Hadasa, tinerele bisericii

dacă Sabatul va " desfătarea ta „Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-L vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindute cu treburile tale și nededându-te la flecării,…” (Isaia 58:13)

Am crescut în Biserica Adventistă. De când eram mică ziua de Sabat era o zi specială, pentru că mama făcea de vineri mâncarea și curățenia, iar sâmbăta ne îmbrăca frumos și mergeam împreună la biserică. Însă nu sunt chiar sigură că Sabatul era pentru mine o desfătare. De fapt, chiar nu era deloc. Nu aveam voie să ne jucăm cu mingea, nu aveam voie în parcul de joacă, nu aveam voie la TV, etc. Ți s-a întâmplat vreodată să gândești în felul următor: „O, nu mai apune odată soarele ca să ne putem distra și noi în voie”? Noroc cu ziua de duminică. Asta da, desfătare! Toată lumea așteaptă distracția de sâmbătă seara, dormitul până la prânz de duminică, și joaca cu prietenii de după-amiază. Dacă așa stau lucrurile, relația ta cu Dumnezeu este asemenea unei relații de căsătorie din care a dispărut bucuria și emoția petrecerii timpului împreună, devenind o relație de formă, golită de sens și profunzime. O astfel de căsnicie nu are un viitor prea bun. Dacă te regăsești în acest scenariu, înseamnă că suferi, ca și mine, de o boală gravă numită „sindromul laudicean”.

Presupunând că citind aceste rânduri ai fost cercetată de marele Medic și ți-a spus că suferi de această boală, ai două variante: 1. Să spui: „Nu e adevărat! Eu nu sufăr de nici o boală. Nu mă doare nimic, n-am nevoie de nimic. Îmi este foarte bine așa!” (simptom clar al bolii amintite mai sus) … Și în acest punct nimeni, dar absolut nimeni nu mai poate face ceva pentru tine. 2. Să cazi chiar acum pe genunchi și să rostești următoarele cuvinte: „Doamne, recunosc că relația mea cu tine este seacă, superficială, fără profunzime. Mi-aș dori o relație autentică, plină de putere și de viață. Te rog, ajută-mă să Te cunosc mai bine, să fiu impresionată de dragostea Ta nespus de mare și, la rândul meu, să mă îndrăgostesc de Tine, să doresc mai mult decât orice să petrec timp cu Tine în fiecare zi și să mă întâlnesc cu Tine în ziua Ta specială – Sabatul.” Dacă poți spune sincer „Amin” după această rugăciune, în mod sigur Dumnezeu îți va răspunde, pentru că El de mult tânjește după o astfel de relație cu tine. Recunosc că e destul de dificil să ai o relație cu cineva pe care nu îl vezi. Dar este un exercițiu al imaginației și al credinței. Întâi trebuie să faci liniște în viața ta, să elimini factorii perturbatori (care nu sunt puțini) și să fii dispusă să asculți vocea Lui în fiecare zi. Și dacă vei avea o astfel de relație în fiecare zi cu Dumnezeul tău, petrecând minute, chiar ore prețioase în părtășie și

13


Hadasa, tinerele bisericii

comuniune autentică prin studiul Cuvântului, prin rugăciune sinceră (nu formală) și meditație, cu dorința sinceră de a-i aduce bucurie Iubitului tău, atunci și doar atunci vei aștepta cu nerăbdare Sabatul, la fel cum un o fată îndrăgostită așteaptă, se pregătește, visează și nu mai vorbește despre altceva, decât despre întâlnirea mult așteptată cu preaiubitul inimii ei. Dacă nu ai o astfel de relație vie cu Dumnezeu, mersul în fiecare Sâmbătă la adunare este DEGEABA. Te-am speriat? Foarte bine! Lucrurile în acest aspect sunt foarte serioase și nu îți poți permite să te joci cu ele, pentru că este vorba de viață sau de moarte. Idei practice cu privire la Sabat: • Porunca divină privitoare la Sabat conține și propoziția: „Să lucrezi șase zile”. Ziua întâi trebuie să fie o zi de lucru, nu una de distracție. • Marchează începutul Sabatului printr-o masă de sărbătoare. Chiar nu trebuie să fie una nesănătoasă, dimpotrivă. Dar o față de masă deosebită, un aranjament special, poate o lumânare decorativă, de ce nu, un invitat special (o persoană singură, sau bolnavă) și un timp de părtășie liniștită pot avea efecte extraordinare asupra membrilor familiei. • Folosește ocazia pentru a produce bucurie celor dragi prin mici atenții (bilețele de apreciere, surprize, etc.) Este important să percepi venirea Sabatului cu un moment foarte plăcut și așteptat. • Închinarea la Casa Domnului și întâlnirea cu credincioșii este punctul culminant al Sabatului. Unii cred că e OK să stai acasă și să asculți o predică bună. Dar

14

Dar nu e așa. Participarea activă la închinare, slujirea conform propriilor daruri, exersarea colaborării, răbdării, umilinței și iertării în relațiile cu frații credincioși sunt binecuvântări pe care nu le primești stând acasă. • Găsește activități captivante pentru Sabat: plimbare în natură, jocuri biblice, povestit, ascultat, citit sau vizionat experiențe, cântat sau ascultat imnuri înnobilatoare, etc. • Lasă ca binecuvântarea pe care ai primit-o să se reverse și asupra celor din jurul tău. Spune și altora ce Prieten minunat este Isus, ce bucurie și ce pace a adus El în inima ta. Vizitează un bolnav, o familie nevoiașă, etc. Sunt atâtea nevoi în jurul tău, trebuie doar să deschizi ochii să le vezi și să dorești să întinzi o mână. Dacă ai această dorință și începi, Dumnezeu îți va deschide oportunități de slujire și vei simți o fericire și o împlinire pe care nimic altceva nu le poate da. … și când vei constata că orele Sabatului se apropie de încheiere, îți va părea rău că nu e Sabat în fiecare zi; dar vei întâmpina provocările săptămânii următoare cu dor și cu speranța că, după încă o săptămână de alergare prin valea umbrei morții, urmează încă un popas de odihnă, ca o pregustare a bucuriilor veșnice, pentru că… „…atunci te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi sui pe înălțimile țării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.”(Isaia 58:14)

Camelia Ban


micuța Estera

copiii s"nţesc Sabatul „Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.” Ezechiel 20:20. Am fost şi eu, demult, aşa ca tine. O fetiţă curioasă, plină de voie bună şi mai ales gata să le demonstrez celor mari că pot avea încredere în mine, că pot să pricep lucruri de oameni mari. De aceea, azi, pentru că ştiu că şi tu simţi la fel, m-am hotărât să discut cu tine un lucru extrem de important. Un lucru de oameni mari. Ceva la care Dumnezeu ţine mult. Şi în acelaşi timp un lucru pe care pot şi trebuie să-l facă chiar şi copiii. Şi ca să nu mai lungesc vorba, azi vom vorbi despre Sabat. Mai exact, despre cum poate şi trebuie să sfinţească Sabatul o fetiţă ca tine. Dar ce înseamnă să s"nţeşti Sabatul? La sfârşitul Creaţiunii, Dumnezeu a pus deoparte ziua a şaptea, Sâmbăta, pe care a sfinţit-o şi a poruncit, ca toţi oamenii, mari sau mici, adulţi sau copii, de orice naţionalitate, să o sfinţească. Păzirea Sabatului este obligatorie pentru toată rasa umană. Aflăm şi motivul pentru care El a sfinţit-o: pentru că în această zi S-a odihnit de toată lucrarea Lui. Asta înseamnă că Sabatul are legatură cu Creaţiunea şi cu faptul că, sfinţind Sabatul, Îl recunoaştem pe El ca şi Creator. Dumnezeu Însuşi ne spune cum să sfinţim Sabatul: „Să lucrezi saşe zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului Tău: să nu faci nici

o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea s-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o” Exod 20: 9-11. Cu alte cuvinte, ca să putem sfinţi Sabatul este nevoie de 3 lucruri: 1)Să ne pregătim pentru Sabat din timpul saptămânii. Să lucrăm 6 zile şi să fim siguri că nu facem nimic din ce am putea face în timpul săptămânii în Sabat. 2)Să nu facem anumite lucruri în Sabat. 3)Să facem anumite lucruri cu precădere în Sabat. Le vom analiza pe rând pe fiecare. Călcarea Sabatului este un lucru teribil şi Dumnezeu nu glumeşte cu acest lucru. Domnul spune: „Să ţineţi Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfânt. Cine îl va călca, va fi pedepsit cu moartea, cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său.” Exod 31: 14. Iată deci ce urmări teribile poate avea călcarea Sabatului. Dacă sfinţim Sabatul avem un privilegiu extraordinar: să-L cunoaştem mai bine pe Creatorul Universului. Dumnezeu ne dă privilegiul de a ne reîntoarce în timp, la momentul Creaţiunii, de a sfinţi aceeaşi fereastră de timp în care El s-a odihnit la

15


micuța Estera

Creaţiune. Meditează la asta. E ceva atât de minunat! Este ceva ce ne leagă atât de frumos de El. Aş fi curioasă ce înseamnă Sabatul pentru tine. Îl aştepţi sau aştepţi să treacă? Îţi spun un secret: ca să simţi cu adevărat frumuseţea Sabatului, trebuie să te pregăteşti pentru această zi încă din timpul săptămânii (punctul nr 1). Ia-ţi responsabilitatea că vei face un anumit lucru doar tu, pentru Sabat. Gândeşte-te cât de mult s-ar bucura mama să o ajuţi la treburile casei, şi spune-i că făcând astfel vei avea mai mult timp cu ea şi familia vineri seara. Şi mama şi Domnul Iisus ar zâmbi fericiţi. Aici ai câteva idei: „Hainele pe care le vom purta în acea zi trebuie aranjate. Pantofii să nu fie lăsaţi nedaţi cu cremă şi nelustruiţi până în ziua de Sabat. Voi îl dezonoraţi pe Dumnezeu făcând aceasta în Sabat. Sabatul nu trebuie folosit pentru repararea hainelor, pentru gătitul mâncării, pentru căutarea de plăceri sau pentru oricare altă ocupaţie lumească. Înainte de apusul soarelui trebuie lăsate deoparte toate preocupările lumeşti, iar toate ziarele şi revistele lumeşti trebuie îndepărtate.... Baia să fie făcută.” (E. White, Mărturii despre Sabat, pag 35-36.) În concluzie îţi poţi curăţa camera, îţi poţi pregăti cu grijă hainele pentru biserică, poţi lustrui pantofii (ai tăi şi ai celorlalţi membri ai familiei) cu cremă, poţi termina baia la timp, te poţi asigura că nu sunt la vedere reviste sau cărţi pe care le poţi citi în timpul săptămânii. Cred că ai înţeles câtă grijă trebuie să avem ce facem în această zi specială. Sunt lucruri pe care nu trebuie să le facem niciodată

16

în Sabat (punctul nr 2). Ar trebui să fie o zi fără facebook şi internet. Chiar fără creioane de desenat la biserică. Sau fără jucării. Fără discuţii uşoare sau jocuri pe care le putem face în timpul săptămânii. Ellen White scrie că dacă copiii se joacă în Sabat jocurile lor obişnuite, ar fi ca şi cum părinţii lor ar lucra. Acesta este un lucru grozav. Am discutat cum să ne pregătim din timpul săptămânii pentru Sabat (punctul nr 1). Am discutat ce nu ar trebui să facem în Sabat (punctul nr 2). Dar aş vrea să mergem mai departe. Există lucruri atât de frumoase pe care le putem face în Sabat (punctul nr 3). Sabatul nu este doar o serie de interdicţii. Nu. Sabatul trebuie să fie desfătarea noastră. Trebuie să fie atât de frumos încât să-l aşteptăm. Trebuie că există lucruri speciale de făcut într-o zi atât de specială. Orice am face trebuie să ne ducă cu gândul spre Dumnezeu şi să-ł înalţe pe El. Să Îl slujim pe El şi pe ceilalţi. Ai avut vreodată un astfel de Sabat? Oricare ar fi răspunsul tău, te invit să pui în practică, rând pe rând următoarele idei pe care le-am pregătit pentru a petrece un timp de calitate unii cu alţii şi cu Dumnezeu în Sabat. Te invit să îi implici pe toţi membrii familiei tale în aceste activităţi de Sabat. - citeşte Biblia, roagă-te şi cântă - mergi în natură şi fotografiază lucrurile create de Domnul (Ex: flori, nori, gandăcei, animale, peşti, oameni), apoi, în altă zi,organizează-le într-un album - fă o vizită la spital şi încurajează pe cineva bolnav - desenează Sanctuarul, după explicaţiile


micuța Estera

din Biblie sau, din timpul săptămânii, modelează din plastelină obiectele, iar în Sabat reconstituie Sanctuarul, citind cu voce tare textele din Biblie - ieşi în natură şi colecţionează frunze. Compară-le. - din timpul săptămânii, modelează din plastelină animalele din arcă. În Sabat, urcă-le în arcă. Citeşte textele biblice. - desenează natura (ex: o omidă, frunze), cu multe detalii - fotografiază acelaşi colţ de natură (ex: un copac), din acelaşi unghi, în fiecare Sabat, sau 1 Sabat / lună, pentu a observa cum creşte - observă natura cu ajutorul unei lupe (microscop) - fă o rugaciune de mulţumire pentru Creaţiune şi pentru Sabat - joacă-te jocul „ Pluteşte sau se scufundă” împreună cu cineva din familie (ex: fructe, mâncare) - ieşiţi la un picnic - pregăteşte câte o bucată de fruct / mâncare (portocală, nucă, măslină, ciocolată) pe o farfurie. Ceilalţi membri ai familiei trebuie să ghicească, cu ochii închişi, ce mănâncă. - alcătuieşte arborele genealogic al familiei tale (cu poze) - roagă-te pentru o relaţie pozitivă cu cineva din familia ta - spune o poveste legată de o fotografie - citeşte scrisori vechi (care aparţin familiei) - scrieţi o scrisoare a familiei pentru altcineva sau pentru voi în viitor - luaţi un interviu unui membru al familei (ce îi place să facă, ce nu-i place, opinii despre diverse subiecte). - organizează un calendar cu zile de

naştere (membri ai familiei, prieteni, rude), pentru a-i suna de ziua lor. - marchează centimetri pe o bucată lunga de hârtie (o scară) pe care notezi, din când în când cât ai crescut şi pe care o decorezi cu „ Cresc în Hristos” - gândeşte-te la un logo al familiei, un blazon, un crez care îţi reprezintă familia, valorile familiei tale - roagă-te pentru cei care au probleme, sunt bolnavi - roagă-te pentru cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu - scrie pe bileţele nume biblice, pe care le lipeşti pe fruntea celorlaţi membri ai familiei şi, cu ajutorul întrebărilor, trebuie ca ei să să ghicească cine sunt (ex: am fost bun?, am fost prieten cu Isus?, a fost femeie?). Ceilalţi participanţi la joc au voie să răspundă doar cu DA şi NU - poartă o discuţie cu membrii familei despre lucruri care nu vor exista în ceruri (moarte, boală, întristare, ţânţari, hoţi, dureri). Dacă vrei ca toată lumea să te trateze ca pe o domnişoară, dacă vrei să le demonstrezi că eşti deja mare şi de încredere, începe prin a sfinţi Sabatul. Niciodată să nu faci vreun compromis. Începe să faci lucrurile pe care ţi le-am sugerat, iar când le-ai terminat sau ai rămas fără idei, te aştept pentru a găsi împreună alte modalităţi de a face lucruri interesante în Sabat, sfinţindu-l. Adu-ţi mereu aminte că Dumnezeu este sfânt, că El ne cere să fim sfinţi, ne cere să sfinţim Sabatul.

Neli Mitache 17


tableta de sănătate

duşmanul nostru comun – suferinţa „Dacă vei asculta cu luare aminte de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt Domnul care te vindecă.” (Exod 15, 26) Sănătatea este un bun pe care Domnul ni l-a încredinţat. Sănătatea este rezultatul ascultării de legile care ne-au fost date. Am fost înzestraţi cu capacitatea de a discerne binele de rău şi cu responsabilitatea de a alege. Modul în care ne îndeplinim această responsabilitate, atât faţă de noi înşine, cât şi faţă de cei din jurul nostru este cheia evoluţiei noastre spre binele nostru fizic şi spiritual. Este o unitate psihosomatică ce converge spre acelaşi ţel – sănătatea. Scriptura ne este un ghid în această privinţă prin inspiraţie divină: „Dumnezeul păcii să vă sfinţească El Însuşi pe deplin; şi duhul vostru, sufletul vostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” (1 Tes. 5,23) Degradarea evidentă a sănătăţii este corelată statistic cu consumul alimentelor nesănătoase. De exemplu, alcalinitatea corpului trebuie ţinută la parametri care să nu conducă la boală prin ceea ce ne hrănim. Într-un corp sănătos raportul acido-bazic va fi: 80% bazic (alcalin) şi 20% acid. Aciditatea creşte în mare măsură la consumul alimentelor din regnul animal, iar bazicitatea (alcalinitatea) creşte prin consumul alimentelor de origine vegetală.

18

Prin urmare, starea de bine este corelată de acest aport. Biblia ne vine în ajutor cu o recomandare de excepţie: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.” (Genesa 1,29) Se spune că ceea ce mâncăm poate fi împărţit în trei părţi: o parte ţine de nevoi nutritive, o parte ţine de senzaţii gustative şi o parte ţine de bolile care vor urma. De multe ori suferinţa ne-o producem singuri printr-un stil de viaţă nesănătos; ca urmare, astăzi ne confruntăm cu realităţi nemaiîntâlnite, cu atâta densitate de suferinţă pe metru pătrat şi de multe ori, numai în caz de boală i se dă corpului atenţia cuvenită. De aceea, prevenţia ne va feri de multă suferinţă.Viaţa este o succesiune de decizii. Să încercăm să luăm hotărâri înţelepte acoperite cu fapte! Gusturile noastre s-au modelat după chipul veacului acestuia. George Bernard Show spunea că: „atâta timp cât oamenii vor folosi carnea ca aliment vor fi mereu războaie.” Poate mulţi nu ştiu că un kilogram de carne la grătar dezvoltă atâta benzopiren (o toxină cancerigenă) cât a fuma 600 de ţigări. Chiar dacă nu eşti fumător, te poţi considera fumător dacă foloseşti acest procedeu – carnea la grătar. Lumea trebuie informată despre cea mai sănătoasă hrană


tableta de sănătate

pentru care am fost creaţi – vegetalele. Metabolismul nostru (asimilaţie – dezasimilaţie), produce diverse substanţe numite radicali liberi, care sunt nişte molecule periculoase şi-i putem numi inamicii corpului. Vitaminele luptă împotriva lor. Acum intră în scenă antioxidanţii: vitamina C, E şi betacarotenul (o provitamină a vitaminei A). Antioxidanţii se mai numesc şi poliţia organismului. Uleiul prăjit dezvoltă în corp cei mai mulţi radicali liberi.

„Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul spre slava lui Dumnezeu.” (1 Cor.10,31)

Eugenia Gheorghita

Instructor dietetic la Centrul de Medicină Lifestyle, Herghelia

Toate vegetalele conţin antioxidanţi în mai mică sau mai mare măsură, dar bogăţia de antioxidanţi se găseşte în sâmburii de struguri. Nu-i aruncaţi! Sâmburii de struguri se spală, se usucă la soare sau în cuptor, sub 40 grade C. Se ţin într-un săculeţ de pânză pentru iarnă, se râşnesc la o maşină electrică, iar pulberea obţinută se poate adăuga peste salate (sau orice mâncare), câte o linguriţă, cantitate ce ne furnizează antioxidanţi pentru ziua respectivă. Suntem în sezonul bogat în fructe şi legume care ne furnizează toţi nutrienţii de care corpul are nevoie pentru a fi sănătoşi.

Pentru o digestie bună, câteva recomandări: Nu asociaţi la aceeaşi masă fructe şi zarzavaturi (masă de fructe şi cereale şi separat, masă de zarzavaturi şi cereale). Folosiţi maxim trei feluri de fructe la o masă. Folosiţi maxim trei feluri de salate la o masă.

19


rețete vegetariene / zile de naștere

zacuscă de dovlecei 3 kg dovlecei - 1 kg ceapa - 3 kg gogosari - 2 kg morcovi - 1 L bulion - 700 ml ulei din turte de masline (este un ulei rafinat de masline care inlocuieste mai bine uleiul de floarea soarelui) - 2-3 foi de dafin - sare neiodata, dupa gust

1. Morcovii, ceapa, gogoșarii se spală, se curăță de semințe și coji și se mărunțesc fin în robot. Legumele se pun într-o cratiță mare la călit împreună cu uleiul. Se lasă să fiarbă până când zeama scade și legumele sunt călite. 2. Se adaugă dovleceii mărunțiți în blender, bulionul, sarea și dafinul. Oala se poate da la cuptor sau se poate fierbe pe aragaz, amestecând cu lingura de lemn periodic. 3. După aproximativ o oră și jumătate zacusca va fi gata. Poate fi lăsată așa cum e sau poate fi mixată cu blenderul cu băț vertical, pentru a deveni mai fină. 4. Zacusca se pune în borcane sterilizate, care se vor ține la cald sub pături câteva zile pentru ca zacusca să se răcească treptat. Este delicioasă!

Estera zile de naştere în luna septembrie Gedo Rodica Şai Angela Rostaş Edit Popa Lidia Rus Oana Fodor Elena Benţa Ioana Iuhoş Catrinel 20

– – – – – – – –

04.09.1964 05.09.1935 11.09.1988 13.09.1965 16.09.1994 16.09.1953 20.09.1981 21.09.1986


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.