Estera nr 5, aprilie 2014 by Ina Todoran

Estera

aprilie 2014

Timpul liber recreare sau distracţie? pag. 3

RECREAŢIA

ÎN VIAŢA DE

FAMILIE pag.10

leurda, miraculosul usturoi de pădure pag. 19

TIMP PENTRU MINTE & TRUP pag. 13

în acest număr

Estera

Revistă lunară dedicată femeilor din Biserica Adventistă Nazna Numărul 5 | Aprilie 2014

“Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul si izbăvirea vor veni din altă parte.’ (Estera 4, 14)

Cuprins

Colectivul de redactie

3 | Editorial

Mirabela Ludușan Coordonator proiect Rubrica Portret

Timpul liber - recreere sau distracție?

4 | Rugăciuni ascultate Încercare timpurie 6 | Portret Valeria Chiciudean 10 | Mesaj pentru mame Recreația în viața de familie

Ina Todoran Concept revistă și Rubrica Rețete Vegetariene & Tableta de Sănătate Oana Rus Rubrica Rugăciuni ascultate Denisa Suciu Rubrica Hadasa, tinerele bisericii

13 | Hadasa, tinerele bisericii Timp pentru minte și trup

Neli Mitache Rubrica Mesaj pentru mame

15 | Micuța Estera Unde se ascunde fericirea?

Cipriana Gedo Rubrica Mica Estera

18 | Rețete vegetariene Pasteu de avocado cu leurdă Sos bolognese vegetal

Corina Șipoș Rubrica Știați că?

19 | Tableta de sănătate Leurda - miraculosul usturoi de pădure 20 | Știați că? Zile de naștere luna aprilie Roagă-te pentru mine și caută-mă!

Detalii de contact BAZS Nazna, Strada Principală nr 83, Nazna, Com. Sâncraiu de Mureș, Jud. Mureș Telefon 0743435297 Email: mirabelaludusan@yahoo.com www.adventistnazna.ro www.facebook.com/adventistnazna Așteptăm rețetele voastre vegetariene pe adresele de mai sus!

editorial

timpul liber - recreare sau distracţie? Dacă a existat vreodată un timp în care recrearea să constituie o provocare, acel timp este acum. Prin expansiunea urbană, Satana a reușit să controleze modul în care omenirea își petrece timpul liber. Mass media a avut un rol covârșitor în revoluționarea noțiunii de „distracție”, oferind programe radio și televizate în care muzica zgomotoasă și ritmată, jocurile de echipă, „reality show”-urile și filmele au început să își facă o apariție însemnată în viața orășenilor. Distracţii inofensive? Încet, dar sigur, aceste activități aparent inofensive au ajuns să producă schimbări radicale în societatea contemporană, făcând ca degradarea morală să atingă cote ridicate. V-ați putea întreba, poate, ce este greșit în a urmări un film sau a asculta muzică. Problema stă în mesajele promovate în mod direct sau indirect pe aceste căi, mesaje pe care de cele mai multe ori nu le percepem conștient, dar care lasă o amprentă asupra noastră, a caracterului nostru. Înțeleptul Solomon spunea în cartea Proverbelor capitolul 14, versetul 12: „Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.” Această idee este întărită și de către serva Domnului în cartea Sfaturi pentru Biserică, capitolul 29: „Sunt multe lucruri care sunt bune, dar care, fiind pervertite de Satana, se dovedesc a fi o cursă pentru cei nechibzuiţi. Este mare nevoie de cumpătare în distracţii,

ca în orice alt lucru. Caracterul acestor distracţii trebuie avut în vedere cu multă atenţie şi cu toată grija.” Recreere versus distracţie „Există o diferenţă între recreere şi distracţie. Recreerea, când este într-adevăr aşa cum o arată numele, are tendinţa de a întări şi zidi. Prin întreruperea grijilor şi ocupaţiilor noastre obişnuite, ea permite refacerea minţii şi a trupului şi ne face astfel în stare să ne întoarcem cu puteri noi la munca serioasă a vieţii. Distracţia, pe de altă parte, este căutată de dragul plăcerii şi este adesea dusă la extrem; aceasta absoarbe energia necesară muncii folositoare şi se dovedeşte în acest fel o piedică în calea adevăratului succes al vieţii.” (Ellen White, Educație, pag. 207) Știind astfel cât de important este modul în care ne petrecem timpul liber, nu ar fi mai înțelept să alegem acele activități care revigorează și întăresc intelectul, cum ar fi plimbările în natură, lectura, ascultarea muzicii creștine de calitate, în detrimentul distracțiilor răvășitoare, care ne pot răpi șansa la o viață sublimă, eternă? Te invit să descoperi în acest număr cum poți petrece un timp de calitate alături de Dumnezeu.

Ina Todoran 3

rugăciuni ascultate

încercare timpurie Prea tânără pentru a muri!

’’Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui! Faceți cunoscut printre popoare isprăvile Lui! Aduceți-vă aminte de semnele minunate pe care le-a făcut …’’ Psalmul 105:1,5 p.p. Sunt sigură că și tu, draga mea, ai o mulțime de motive de a-L lăuda pe Domnul! Faptul că te-ai trezit în această dimineață, respiri aer proaspăt, ai o familie frumoasă, ai un acoperiș deasupra capului, ai haine, ai mâncare în fiecare zi, ai oameni care te iubesc, ai sănătate - toate acestea sunt doar un strop din multitudinea de binecuvântări care le primești zi de zi. Eu, astăzi, vreau sa Îi mulțumesc Tatălui pentru sănătatea care mi-a dat-o și pentru că răspunde la rugăciunile mele!

Totul a început în anul 2010, într-o zi de vară, când am fost la endocrinolog pentru o consultație de rutină. Aveam 16 ani. Nu a decurs totul după cum mă așteptam. Puțin suspicioasă, doamna doctor m-a întrebat dacă nu cumva am în familie pe cineva care are probleme la sân. Bunica mea murise din cauza cancerului la sân. Răspunsul meu îi întunecă fața și nu îmi mai spuse nimic, decât că trebuie să îmi fac niște analize și în urma rezultatelor să urmez un tratament. Am vizitat doctori după doctori, nimeni nedorind să îmi spună ce am. Într-un final, ajunsă și la medicul de familie (pentru că primeam medicamentele prescrise de medicii specialişti în regim compensat) am avut marea surpriză să văd diagnosticul: suspectă de tumoare la sân. Acea după-amiază a fost una din negrele zile din viața mea. Eu? O copilă, să am așa ceva? Nu e posibil! Am sunat-o repede pe mami și i-am zis și ei. Nici acum nu știu ce a simțit ea atunci la telefon, pentru că a fost un apel scurt, dar eu știu că eram terminată - tremuram toată și nu îmi puteam stăpâni lacrimile. Timp de 2 ani am plâns, am zâmbit, am cântat Domnului și am înălțat rugăciuni fierbinți Cerului pentru vindecarea mea! Nu a fost nici un moment în care să fiu singură - EL în fiecare clipă a fost ACOLO pentru mine!

rugăciuni ascultate

Niciodată singură “Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, când sunt la strâmtorare! Ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea!” Psalmul 4:1 Țin minte că într-o zi, sătulă de greutățile de la școală și de tratamentul respectiv, m-am dus la pian și mi-am deschis cartea de cântări, întâmplător la imnul 463. Această cântare mi-a umplut sufletul de speranță și în acele momente am simțit că în camera mea era Cel mai Bun Prieten al meu, care mă înțelegea și îmi știa durerea sufletească! Zi de zi îmi demonstra că nu mă lasă singură!

cât de mult te doare și invită-L să-ți aline suferința și ai să vezi că minunile din viața ta nu vor înceta niciodată!

Oana Rus

“Acele lacrimi de bucurie din acea zi de primăvară erau dovada clară ca sunt iubită si preţuită de Regele Ceresc!”

Nu voi uita niciodată primăvara anului 2012, când am mers pentru un alt control la medic și am aflat minunata veste: nici o urmă de tumoare, doar câteva chisturi care, ulterior, după un alt tratament au dispărut. Da! Minunea se produsese! Tatăl meu ceresc, căruia mă rugasem fierbinte pentru o minune m-a ascultat! Acele lacrimi de bucurie din acea zi de primăvară erau dovada clară ca sunt iubită si prețuită de Regele Ceresc! “Să știți că Domnul Și-a ales un om pe carel iubește: Domnul aude când strig către El!” Psalmul 4:3 Scumpa mea, poate şi tu treci prin momente grele… Să știi că nu ești singură nici măcar o clipă! CERUL este alături de tine! Părintele Ceresc te ține în brațe! El știe cel mai bine durerea ta! O simte! Spune-I Lui

portret

valeria chiciudean „Mamă, hai să ne dai flori!” Aşa e chemată tanti Valeria, cum o ştim cu toţii, chiar şi de cei cărora le vinde flori. Nu poţi decât să simţi un colţ de cer pe pământ când stai de vorbă cu această femeie, pe care mai tot timpul o găseşti între flori: de la panseluţe, muşcate zonale şi curgătoare, crăiţe, flori de gheaţă, caliope, fuxia, coşoroabe, năsturei, sulfini, toate sunt aranjate ordonat în serele dânsei. Nu poţi decât să aştepţi cerul mai degrabă atunci când intri să stai de vorbă cu ea. Valeria Maria Chiciudean, născută Oltean, fiica Nastasiei şi a lui Vasile, s-a născut în satul Poarta, judeţul Mureş în data de 26 octombrie 1942. Un copil între alţi şase, plină de voiciune, veselă, mereu cu zâmbetul pe buze, ca şi acum de fapt, a atras atenţia unchiului şi mătuşii ei, fratele tatălui ei, care nu aveau copii. La mari rugăminţi către părinţi, Valeria este luată şi înfiată de această familie pentru a fi crescută de ei. Avea doar 3 ani. Ce ne puteţi spune despre copilăria dumneavoastră? Am crescut cu mătuşa şi unchiu, cum le spuneam eu. Nu le-am spus mamă şi tată, pentru că ştiam că nu sunt părinţii mei. Am crescut într-o familie de ortodocşi. Îmi amintesc că, pe la vârsta de 7 ani, mătuşa mea a devenit adventistă, în Fărăgău. Ea era singura adventistă din sat. Mă lua cu ea la biserică în fiecare săptămână. Dar pentru că nu mai era nici un copil de vârsta

mea adventist, pe la 12-13 ani nu am vrut să mai merg. Toţi prietenii mei erau ortodocşi, mergeau duminică la joc (horă) şi voiam să merg şi eu cu ei. Mătuşa mi-a zis: „Dacă nu vrei, bine. Dar să ştii că eu mă rog pentru tine.” „Poţi să te rogi cât vrei, că eu nu mă pocăiesc”, a fost replica mea. Cum aţi ajuns totuşi să vă botezaţi în Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea? Foarte frumos a lucrat Dumnezeu. În vecini era un băiat, Simion. Era şi el ortodox. Neam împrietenit. Aveam vreo 16 ani. După o vreme, Simion mi-a zis: „Mă tem că dacă vorbesc cu tine, m-oi pocăi şi eu.” Atunci i-am explicat, îmi aduc aminte şi acum: „Simioane, pocăinţa nu-i aşa. Trebuie să vrei tu. Nimeni nu te obligă cu forţa.” Apoi Simion a plecat în armată. Mătuşa mea nu îl voia pe Simion. Până într-o zi când aranjam războiul de ţesut cu dânsa şi miam luat inima în dinţi şi i-am zis: „Mătuşă, de ce nu îţi place de Simion?” „Simion nu

portret

bea, nu fumează, are inimă bună.” Din momentul acela, nu a mai zis nimic. După armată ne-am căsătorit, la ortodocşi. Mătuşa mea, după ce ne-am căsătorit, l-a invitat pe Simion la adunare, la Reghin. Era un program susţinut de copii. Simion a fost atât de impresionat de ce a văzut încât nu a mai lipsit nici un Sabat de la adunare. După patru luni a venit acasă şi mi-a zis că el vrea să se boteze. „Dacă te botezi tu, şi eu mă botez.” Eu ştiam adevărul dar nu puteam să merg la adunare pentru că fetiţa noastră, Rodica, era mică. Aşa că, am fost botezaţi amândoi de fratele Boia. Apoi s-au botezat ambii socri, două surori de-ale lui Simion, şi încă doi fraţi. Toată familia. Aceasta a fost lucrarea lui Dumnezeu. Eu nu am vrut să mă pocăiesc, dar Domnul a lucrat pentru noi. Astăzi este o Biserică în Fărăgău. Socrii mei m-au iubit foarte mult. I-au spus mătuşii mele care mă creştea, înainte să mă căsătoresc cu Simion: „Nu ştiţi ce fată aveţi la casă!” Soacra mea mă dezmierda „Mica mamii” (Micuţa mamii), deşi eram căsătorită. Aşa mă alinta soacra mea. Cum aţi ajuns la Nazna? Simion a venit să lucreze cu un coleg, la Nazna, în construcţii. Noi ne pregăteam să construim o casă la Fărăgău. Colegul lui şi-a găsit o casă în Nazna, pe care a cumpărat-o. Eu m-am supărat, pentru că Simion avea o vechime mai mare în Nazna şi el nu găsise o casă de cumpărat. Aşa că l-am rugat să caute, să ne mutăm şi noi în această parte. A găsit o grădină de 14 ari, aşa că am vândut toate materialele de construcţii şi ne-am construit o baracă de lemn cu un pat. Aici ne-am mutat amân-

doi, împreună cu fetiţa noastră mai mare. Era primăvară. În toamna aceluiaşi an, casa era ridicată şi i-am adus şi pe mătuşa şi unchiu aici, care nu au vrut să rămână fără noi nicidecum în Fărăgău. I-am îngrijit aici până la moarte. Totodată, am adus-o la acel moment şi pe cea de-a doua noastră fetiţă, Adriana, care peste vară rămăsese cu unchiul şi cu mătuşa în Fărăgău. La Nazna ni s-au mai născut doi băieţi, Nicu şi Ionel. Cum a fost viaţa dumneavoastră de familie? După ce m-am măritat, am dat de bine. Simion a fost un om deosebit, iubitor, cu inimă bună. Noi nu ne-am lăsat copiii niciodată să meargă în baruri sau în locuri despre care ştiam că nu e bine să ajungă. În fiecare seară, după ce mâncam de cină, luam lecţia de la Şcoala de Sabat şi studiam împreună cu copiii. Cântam, era foarte frumos. Vineri seara nu lipseam niciodată de la Biserică. Aşa ne-am crescut copiii, în temere de Dumnezeu. Cum v-aţi perceput rolul de mamă? Întotdeauna mi-am dorit să nu fiu ca mătuşa care m-a crescut. Deşi era o femeie bună, era foarte rece. În schimb, mama mea era o femeie foarte caldă şi iubitoare. Miam propus să nu las ca răul să apară în casa mea. După ce băieţii mei s-au căsătorit, miam dorit foarte mult să nu le greşesc nurorilor mele. Am două nurori – Margareta şi Adriana – pe care le consider fetele mele. Sunt ca şi copilele mele. Şi ginerii la fel. Am o relaţie specială cu nurorile mele. Într-o vreme stăteam împreună cu amândouă. Găteam împreună, seara ne adunam şi

portret

povesteam împreună şi ne împărţeam toate necazurile şi bucuriile împreună. Adriana e o fată deosebită. De multe ori, când povestim, îmi spune: „Vai mică, să nu greşim cumva în ce spunem”. Uneori am impresia că e mult mai pocăită decât mine, deşi ea nu a fost adventistă. Sper din tot sufletul ca şi mama ei, pe care o iubesc tare mult, într-o zi să accepte adevărul Sabatului. Ştiu că Ionel vorbeşte cu ea despre asta. Despre Marga, pot să spun că îmi lipseşte foarte mult. Mi-e tare dragă şi ea. Într-o zi a sunat-o pe fata mea, Adi, spunându-i să meargă la aeroport să ridice un pachet pe care l-a trimis ea din Germania. Adi s-a dus şi în locul pachetului i-a găsit pe Marga şi pe copii. Când au intrat pe poartă în curte, eu nu ştiam, am început să plâng de fericită că o văd din nou. Plâng când vine, plâng când pleacă. Tare mi-ar plăcea să le am pe amândouă lângă mine. Aşa mi-a plăcut să mă leg de nurorile mele, să simtă că le iubesc mereu.

Aţi mai păstrat relaţia cu mama dumneavoastră? Întotdeauna m-am considerat ca un Iosif în familia mea. Eram cea mai binecuvântată financiar din familia mea. Mereu mergeam la mama şi îi duceam de toate: haine, mâncare, tot ce găseam – cumpăram, şi duceam pentru ea şi pentru surorile mele. Eu am fost trimisă în Nazna pentru ca să pot să am o viaţă mai frumoasă şi să pot să îi ajut pe ei. Mă încărcam mereu sufleteşte când mergeam şi stăteam cu mama mea. Nimeni nu e ca mama. Cu toţii ştim că la dumneavoastră găsim mereu flori de sezon. Cum aţi ajuns să vă placă atât de mult? Fiica mea, Rodica, a început să cultive flori. După ea, am început şi noi, împreună cu Ionel, iar acum şi Adi, cu toţii, avem sere pline cu flori. De la muşcate, panseluţe, năsturei, coşoroabe, ciclame. Serele sunt

portret

pline de flori mereu, pline de culoare şi de viaţă. Aici mă simt cel mai bine. Simt un colţ de cer coborât la mine acasă. Mă minunez mereu cum Dumnezeu a creat ochii, ca să putem discerne atât de multe culori în acelaşi timp. Ce mesaj aveţi pentru femeile din biserica de azi? Să ocoliţi răul, să puneţi binele în faţă. Atunci totul va fi bine. Să vă faceţi datoria ca mame, ca soacre, ca bunici, ca oricine. Aşa cum Dumnezeu ne cere. Aveţi vreun text preferat şi un cântec care vă mângâie sufletul în mod deosebit? Da. Textul meu preferat este în Habacuc 3:17-19. „Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da nici un rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! Domnul Dumnezeu este tăria mea.”

Tot ce pot să spun este că am avut o viaţă frumoasă şi acum e şi mai frumoasă pentru că am copii şi nepoţi pe care îi iubesc ca pe ochii din cap. Nu există fericire mai mare pentru mine decât ziua de Sabat când îmi adun toţi copiii la masă şi mâncăm împreună. Să-i ştiu lângă mine pe toţi în Sabat mă face nespus de fericită. Uneori vin şi alţii, suntem mulţi şi ne bucurăm împreună. Sora noastră Valeria, mamă a patru copii: Rodica, Adriana, Nicu şi Ionel, bunică pentru cinci nepoţi: Noemi, Reini, Patrick, Denis şi Andreea, împarte zâmbete şi fericire de câte ori are şansa să vorbească cu cineva. O femeie credincioasă, pentru care Dumnezeu a lucrat în mod deosebit şi care şi-a lăsat viaţa condusă de Maestru.

Mirabela Ludusan

Despre cântec, îmi place foarte mult „O, ce ţară minunată, Pe-acel ţărm atât dorit! Către ea, iubirea-mi toată, Suie-n zbor neobosit...Voi ajunge, voi ajunge, Plaiul ei, al ei palat! Preţul Golgotei, de sânge, Mi-este har nemăsurat!...” Acesta este cântecul meu preferat, care mă ajută să îmi ridic ochii spre ceruri de unde îmi vine ajutorul întotdeauna. Din ce îmi povestiţi, aţi avut o viaţă binecuvântată de Dumnezeu.

mesaj pentru mame

recreaţia în viaţa de familie Este important să facem totul spre slava lui Dumnezeu? Cum putem petrece timpul liber spre slava lui Dumnezeu? Putem petrece timpul liber şi altfel decât spre slava lui Dumnezeu? De ce oare să fie atât de important modul în care ne relaxăm? De ce să ne luăm timp să vorbim despre asta? S-ar putea ca unele moduri de relaxare să nu fie potrivite pentru un creştin? S-ar putea ca unele distracţii să ne deformeze caracterul? Orice facem, orice obicei pe care îl îngăduim îşi pune amprenta asupra caracterului nostru şi implicit asupra destinului nostru veşnic. Iar când vine vorba despre distracţie şi paleta largă de posibilităţi pe care o avem la îndemână în zilele nostre, în loc să se simplifice, lucrurile se complică. Acest subiect, deşi pare unul uşor, relaxant, ar trebui studiat cu un

spirit umil şi cu rugăciune. Mulţi consideră că recrearea este un timp în care pot „evada” de la cerinţele şi standardele creştine. Unii consideră că poţi face orice dacă asta îţi face bine. Te poţi uita ore întregi la televizor, poţi dansa, poţi juca cărţi, jocuri de noroc sau orice alt joc de competiţie. Însă modul în care un creştin alege să-şi petreacă timpul liber este o oglindă, un barometru al propriului nivel de credincioşie faţă de Dumnezeu. Ca şi urmaşi ai Domnului Isus nu putem să lăsăm garda jos nici măcar atunci când vine vorba despre timpul nostru liber. Sau, mai ales când vine vorba despre timp liber. De fapt, dacă vrei să cunoşti cu adevărat o persoană, urmăreşte modul în care se recrează. Atunci nu mai există etichete, persoana îşi dă pe faţă înclinaţiile şi dorinţele inimii. Este un lucru probat şi adevărat. Aş dori să stabilim, încă de la început, diferenţele semnificative între două concepte legate de petrecerea timpului liber: recreere şi distracţie. Recreerea (recrearea) înseamnă odihnă, refacere, înviorare. Recreearea zideşte, înalţă, îţi dă putere, te leagă de Creator şi te apropie de El. Distracţia înseamnă amuzament, divertisment, care te oboseşte, te goleşte, te privează de putere şi atenţie, te desparte de Dumnezeu. Aproape toţi tinerii de azi, dacă nu chiar toţi, vor să se distreze. Iar cuvântul folosit

mesaj pentru mame

de ei exprimă exact ceea ce vor să facă: să se despartă de Dumnezeu, să se obosească şi să se amestece în discuţii uşoare care evidenţiază comoara din inimă! Câtă responsabilitate zace, deci, pe umerii noştri, ca părinţi! Câtă nevoie avem să ne rugăm pentru copiii noştri ca să putem să le conducem paşii pe cărări curate, ca să le deschidem ochii la capcanele lui Satana. Cât de mult ar trebui să ne preocupe tovărăşiile lor şi discuţiile lor. Şi cât de mult ar trebui să ne intereseze să-i ajutăm să aleagă corect. „În timp ce ne reţinem copiii de la plăcerile lumeşti care au tendinţa de a corupe şi a conduce greşit, trebuie să le pregătim distracţii nevinovate, să-i conducem pe căi plăcute unde nu este nici un pericol.” (E. White, Căminul adventist, pag. 465). Atunci când le arătăm copiilor pericolele distracţiei, trebuie să punem ceva în loc. Când luăm ceva, trebuie să lăsăm altceva în schimb: Să le oferim alternativele sănătoase! În continuare aş dori să studiem câteva moduri simple de recreare pe care Dumnezeu le apreciază: Activităţi familiale şi sociale. Sau timp de calitate petrecut împreună ca familia. Mă refer aici la faptul că ar trebui să ne jucăm cu copiii, să vorbim cu ei. Să-i cunoaştem. Să legăm prietenii cu alte familii. Prietenii care zidesc. Întâlnirile nu vor fi atunci transformate în bârfă şi vorbire uşoară sau jocuri care întăresc spiritul de competiţie, ci vorbirea va fi una dreasă

cu sare, care zideşte. Contemplarea naturii Putem face asta prin contemplarea naturii. „Recreerea în aer liber, contemplarea lucrărilor lui Dumnezeu în natură vor fi de cel mai mare folos”. (E. White, Căminul adventist, pag. 463) „Mai multe familii care locuiesc în acelaşi oraş, lăsând la o parte ocupaţiile care le-au solicitat fizic şi mintal, trebuie să se unească şi să facă o excursie în natură, pe malul unui lac frumos sau într-o dumbravă minunată, unde peisajul este încântător. Să ia cu ei alimente simple, sănătoase, fructe şi cereale şi să întindă masa la umbra unui copac sau sub un colţ de cer. Mersul, mişcarea şi peisajul vor trezi foamea şi se vor bucura de un ospăţ pe care şi regii l-ar invidia.” (E.White, Căminul adventist, pag. 468) Prin munca fizică cu folos, ca parte a educaţiei. E. White pune mare accent pe faptul că, de timpuriu copiii trebuie învăţaţi să îşi ajute părinţii în treburile casei. Să lucreze în casă şi în grădină. Să aibă o preocupare sănătoasă ca gândurile să nu rătăcească. Când vor creşte, munca fizică se va dovedi o binecuvântare şi o pauză bine-meritată după studiul care epuizează mintea. „În fiecare zi ar trebui să consacre câteva ore educaţiei în domeniul muncii cu folos, ce îi va ajuta pe elevi să înveţe îndeletnicirile practice ale vieţii, esenţiale pentru toţi tinerii noştri.” (E. White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, pag. 230 -231) „La tot pasul, părinţii neglijează învăţarea şi antrenarea copiilor lor în munca folositoare. Tinerii sunt lăsaţi să crească în necunoaşterea măruntelor şi

mesaj pentru mame

necesarelor îndeletniciri. Aceia care au fost astfel frustraţi trebuie să se trezească şi săşi asume singuri îndreptarea situaţiei. Dacă aşteaptă să reuşească cumva în viaţă, ei trebuie să găsească o motivaţie a folosirii cu efect a resurselor lor fizice, date de Dumnezeu.” (E. White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi , pag. 228) Prin rememorarea providenţei. Să petrecem timp aducându-ne aminte de modul în care Dumnezeu a lucrat şi lucrează pentru noi. „N-ar fi bine pentru noi să ne petrecem zilele libere în Domnul, putând să ne împrospătăm în memorie amintirea felului în care El a avut grijă de noi? Nu ar fi bine să trecem în revistă binecuvântările din trecutul nostu, să ne amintim impresionantele avertizări trimise pentru sufletul nostru, ca să nu-L uităm pe Dumnezeu?” (E. White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, pag. 279) Prin lucrare misionară şi activităţi spirituale (studiu, rugăciune, cântări). Este bine ca tinerii să fie orientaţi spre a servi pe ceilalţi şi a căuta binele altora. Astfel, egoismul şi narcisismul care au ajuns idoli în zilele noastre, va fi înlocuit cu cele mai curate sentimente de compasiune şi dorinţă de ajutorare a celor care nu îl cunosc pe Dumnezeu. „Este datoria noastră de a căuta întotdeauna să-i călăuzim pe tineri să-şi folosească bine muşchii şi creierul, ca să poată fi de folos celor din jurul lor, ajutându-i în lucrul lor, alinându-i pe cei în necaz, încurajându-i pe cei descurajaţi, rostind cuvinte de mângâiere celor făra speranţă şi abătând minţile studenţilor de la ceea ce constituie doar distracţie şi zbenguială, lucruri care adesea îi coboară

de la demnitatea de bărbaţi şi femei la ruşine şi dizgraţie. Domnul doreşte ca mintea să fie înălţată, căutând mereu canale mai înalte, mai nobile de utilitate.” (E. White, Căminul adventist, pag. 473). „Creştinul adevărat nu va dori să meargă în nici un loc de distracţii sau să se angajeze în vreo distracţie asupra căreia nu poate cere binecuvântarea lui Dumnezeu.” (E. White, Căminul adventist, pag. 476) „Dumnezeu doreşte ca fiecare cămin şi fiecare biserică să exercite o putere captivantă care să conducă pe copii departe de plăcerile seducătoare ale lumii şi de forma asocierii cu cei a căror influenţă ar avea o tendinţă corupătoare. Studiaţi cum să câştigaţi pe tineri pentru Isus.” (E. White, Căminul adventist, pag.470) Fie ca Dumnezeu să ne ajute să nu lăsăm lucrurile la întâmplare. Să fim atenţi la tot ce poate influenţa copiii şi tinerii noştri. Să ne revizuim viaţa şi orice obicei care nu este spre slava Lui să fie dat la o parte. Să ne ajute Dumnezeu să avem o influenţă pozitivă asupra celor care ne-au fost încredinţaţi spre creştere, ca să îi conducem spre viaţă, fiind treji şi veghind! Să ne rugăm mai fierbinte pentru înţelepciune. „Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că protivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.” 1 Petru 5:8

Neli Mitache

Hadasa, tinerele bisericii

timp pentru minte & trup

“Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. Goneşte orice necaz din inima ta şi depărtează răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare.” (Eclesiastul 11, 9-10) Trăim într-o lume în care tehnologia este în plină creştere. Am ajuns să dormim în cameră cu televizorul, cu laptopul lângă pat şi telefonul la cap, cu gândul că, poatepoate mai primim vreo notificare pe facebook, whatsup, viber sau twitter (şi altele pe care numai voi le ştiţi). Când a fost ultima oară când ai luat o gură de aer curat, conştientă fiind de beneficiile mediului natural înconjurător?

Când a fost ultima oară când ai alergat la Platou sau pe malul Mureşului, în dorinţa de a scăpa de radiaţiile din casă, de stresul undelor şi microundelor ce te înconjoară la tot pasul? Şi când te-ai bucurat draga mea, ultima oară, de razele soarelui, de o lectură sănătoasă, de prietenia celor din jur, de valorile adevarate din jurul tău? Nu vreau să înşir o serie de lucruri pe care nu e bine să le faci, ci vreau să ne gândim împreună la câteva metode importante de recreere. Există o diferenţă între recrere şi distracţie. Aşa cum bine ştii, recreerea înseamnă refacerea minţii şi a trupului, încărcându-te cu energie pentru munca vieţii de zi cu zi. Pe când distracţia este doar o plăcere, care de multe ori te duce la epuizare. Dacă poţi să ceri binecuvântarea lui Dumnezeu peste

Hadasa, tinerele bisericii

ceea ce vrei să faci şi dacă simţi că ceea ce faci L-ar onora pe Dumnezeu, atunci poţi fi sigur că acea distracţie curată nu îţi va înjosi vreun dar din partea lui Dumnezeu. Câteva idei de recreare sunt: Exerciţiile fizice Fie că mergi la sala de fitness, fie că mergi pe jos de la şcoală, fie că ai un program al tău de exerciţii fizice în casă, fie că ai de lucru prin curte sau prin casă… atâta timp cât corpul tău este în mişcare, cel puţin o jumătate de oră pe zi, cinci zile pe săptămână, o să ai parte doar de beneficii asupra organismului. Mişcarea în aer liber Exerciţiile fizice, alergatul, plimbarea pe malul unul lac, jocurile (necompetitive) toate au capacitatea de a reduce cu până la 25% (spun studiile) riscul de a suferi de stări depresive şi anxietate, îmbunătăţind funcţiile mentale şi capacitatea de concentrare. Excursiile Căutaţi ocazii în care să mergeţi în excursii de toate genurile. Fie că sunt excursii de o zi sau de câteva zile, fie că sunt excursii de familie sau cu prietenii, veţi avea ocazia să descoperiţi noi oameni sau să-i cunoaşteţi mai bine pe cei de lângă voi. Atenţie fetelor! Dacă vreţi să aflaţi cu adevărat caracterul unui băiat care vă interesează, mergeţi cu el într-o excursie organizată. Veţi afla şi ce vreţi şi ce nu vreţi despre el.

Relaxarea şi meditarea Mintea are nevoie de relaxare şi meditare. Mintea voastră are nevoie de relaxare de la rutina şcolară. Munca minţii în exces nu este benefică organismului pe termen lung. Găseşte-ţi un loc al tău unde să poţi medita sau reflecta la caracterul tău. Fă pauză de la vâltoarea lumii acesteia, de la valul care ne-a prins pe toţi cu viteza lui. Ia-ţi timp pentru a face ceva ce-ţi place. Personal, unul din lucrurile care mă relaxează în casă este să-mi fac ordine la haine. De câte ori mă simt împovărată şi încordată de grijile de zi cu zi, mă relaxez făcându-mi ordine la haine. Poate pentru că, simt eu, că în acelaşi timp îmi pun în ordine şi gândurile. Fiecare dintre voi îşi are un mod al ei de relaxare. Luaţi-vă timp pentru studiu personal, luaţi-vă timp să staţi de vorbă cu Dumnezeu! „Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu.” Ps: 46,10. „În timp ce căutăm să ne împrospătăm spiritual, Dumnezeu ne cere să ne folosim toate puterile noastre în orice vreme în scopul cel mai bun. Putem şi trebuie să conducem distracţiile noastre într-o aşa manieră încât să fim apţi pentru împlinirea cu cel mai mare succes a datoriilor noastre şi ca influenţa noastră să fie mai binefăcătoare asupra celor cu care ne asociem. Invitaţia lui Dumnezeu se adresează fiecărui tânăr: “Fiule, dă-mi inima ta şi ţi-o voi păstra curată, îi voi satisface dorinţele cu adevărata fericire”. (E. White, Căminul advent, pag. 464).

Denisa Suciu

micuța Estera

Unde se ascunde fericirea? Mă bucur din toata inima că vrei să citeşti articolul. Ar fi bine să te asiguri că nu te observă nimeni citind, pentru că surprizele din aceste rânduri să poata fi … surpriză! Aşa, draga mea! Eu scriu, tu citeşti. Se poate spune că stăm de vorbă, iar eu ador asta. Spune-mi, ţi s-a întâmplat vreodată să vrei să faci ceva special în timpul liber şi să nu ştii ce? Parcă orice ai fi ales nu era destul de interesant. Ştii de ce? Pentru că tu ai fost creată de Dumnezeu, iar El a făcut doar lucruri interesante, mai bine zis uimitoare. Deci nu e cazul ca tu, fiica Lui, să te mulţumeşti cu mai puţin. Atunci, hai să găsim lucrurile interesante. E uşor! Ele trebuie să respecte regula „UTIL ŞI PLĂCUT”. Ştii ce înseamnă util? Înseamnă folositor, care are un rezultat bun acum sau peste un timp. De exemplu: E util să fie curăţate streşinile casei? Da, dar nu-i o treabă potrivită pentru tine, deci nu-i plăcut. Uită ideea! Să încercăm altceva. E plăcut să stai în pat şi să te gândeşti la ce îţi place ţie? Da! Dar nu e util. Să mai încercăm! Cum ar fi să iei pe furiş o carte de bucate şi să pregăteşti un desert uşor sau un aperitiv pentru toată familia? Uau! Util şi plăcut! Sau ce-ar fi dacă într-o zi ai pregăti un pachet surpriză şi, pe înserate, după ce ai cerut voie mamei, l-ai agăţa în poarta unei vecine mai bătrâne, fără să te vadă nimeni? Util? Plăcut? Ai ghicit: ambele şi chiar mai mult de atât. Acum poţi începe o listă de idei cu ce poţi face în timpul liber.

Pentru a-ţi fi mai uşor să-ţi completezi lista, am să-ţi pun o întrebare: când tu ai venit pe lume, mama ta a aşteptat ca tu să te naşti şi apoi ţi-a cumpărat tot ce aveai nevoie? Sau ţi-a aranjat şi decorat camera doar după ce ai venit acasă? Sigur că nu! A pregătit fiecare lucru dinainte, ca tu să găseşti totul gata. Dar Dumnezeu cum a procedat? Pe pământul pustiu şi gol a creat un om şi apoi s-a gândit ce să mai creeze ca omul să fie fericit? Un categoric NU! Dumnezeu a pregătit absolut totul dinainte. Apoi s-a odihnit. Dar vreau să-ţi spun un secret: Ştii că Dumnezeu a creat ceva chiar şi în ziua Lui de odihnă? El a creat Sabatul, adică însăşi odihna. Cu alte cuvinte, chiar şi odihna Lui a făcut să se nască ceva frumos şi special. Aşa învăţăm

micuța Estera

şi noi principiul de „odihnă creativă”. Adu-ţi aminte de asta când vei hotărî în ce fel vrei să te odihneşti. Deci să ne întoarcem la început. Dacă Dumnezeu a pregătit dinainte totul, atunci te rog să nu uiţi ca „TOT CE AI NEVOIE CA SĂ FII FERICITĂ A FOST CREAT ÎNAINTE DE TINE”, pentru ca tu să găseşti … totul gata. Şi acum, să vedem ce ai găsit tu gata făcut: Special pentru ochii tăi, Domnul a creat flori delicate şi pline de culoare, cerul albastru, fulgerul cel fascinant şi milioane de frumuseţi zburătoare, adică păsări. Pentru năsucul tău a creat tot ceea ce miroase bine: aerul curat al nopţii şi dimineţii, parfumul florilor şi mireasma ierbii proaspăt cosite. Pentru urechile tale a lăsat triluri vesele de păsărele, sunetul ploii, behăitul oilor şi uruitul porumbeilor. Pentru atunci când îţi va fi foame, Domnul a umplut pământul cu tot felul de bunătăţi parfumate şi colorate, de la roşia cea zemoasă până la ispititoarea căpşună. A revărsat puzderie de grăunţe aurii ca să ai din ce să-ţi faci pâinea.

Pentru ca să nu însetezi, a lăsat izvoare şi fântâni limpezi. Pentru picioarele tale, Domnul Bun a proiectat poieni care parcă te invită să alergi şi ţi-a lăsat şi muntele cel maiestuos pentru atunci când vrei să urci mai aproape de El. Dar cred ca Domnul a lăsat cele mai multe daruri pentru mâinile tale, după cum a spus: „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta.” Deci să ne întoarcem la întrebarea noastră: Ce-aş mai putea face ca să fie distractiv, util şi plăcut? Te sfătuiesc să cauţi prima dată în locul unde ţi-a lăsat Dumnezeu darurile, adică afară, în mijlocul naturii, în lucruri de-ale pământului, pământ din care te tragi şi tu. Pentru acestea ai fost creată şi ele ţi-au fost date ca ocupaţie şi distracţie. Chiar dacă e trist, noi, oamenii am uitat unde se ascunde fericirea noastră. Ea trebuie căutată în primul rând în mijlocul naturii şi mai apoi între zidurile casei. Iar acum iată câteva modalităţi pentru petrecerea timpului liber. Alege-le tu pe cele potrivite:

micuța Estera

- ai putea să pictezi, - să modelezi lut şi să-l vopseşti, - să faci aranjamente ikebana, - să creezi o jucărie pentru fratele sau surioara mai mică, - să aranjezi tu masa în locul mamei tale, în loc să te uiţi la TV, - să faci o felicitare bunicii, - să stai de vorbă cu o prietenă despre Dumnezeu în loc să te joci pe telefon, - să faci un desen frumos pentru o mătuşă sau unchi care nu vin la biserică, - să faci fotografii şi să le colecţionezi, - să te joci cu un copil singuratic, - să construiesti o căsuţă pentru păsărele, - să stai în pat visând la ce îţi doreşti, - să plantezi un pom sau să compui o poezie stând în mijlocul naturii.

şi bucură-te de el în mod înţelept. Şi cine ştie? Probabil într-o zi vei dori să înfiinţezi un Club al copiilor care vor să se distreze „UTIL ŞI PLĂCUT”, adică inteligent. Acum, te rog, ieşi din casă, ridică-ţi ochii spre cer şi cere-I Domnului să-ţi arate unde se ascunde fericirea. Va fi foarte încântat de invitaţia ta şi te va ajuta. Probabil va trimite vântul , păsările sau vreo câteva gaze mici să se prindă în jocul tău şi să te ajute în căutarea fericirii. Când ai găsit-o, spune şi prietenilor tăi, ca să o poată găsi şi ei. Creatorul te va răsplăti şi vei fi veşnic fericită!

Cipriana Gedo

Acum, dintre acestea alege ideile care ţi se potrivesc şi fă o listă cu ele, adăugând şi alte modalităţi pentru petrecerea timpului liber. Pe cele care nu te ajută şi chiar te fac să îţi pierzi vremea degeaba, scrie-le pe o hârtie şi peste ele trasează un X mare cu culoare roşie, aşa cum vezi în afişele cu „fumatul interzis”. Aşează lista într-un loc vizibil, ca să-ţi aminteşti mereu de ea. Apoi roagă-te lui Dumnezeu pentru voinţă şi … împlineşte-ţi promisiunea. Te întrebi dacă merită? Îţi vei răspunde singură în scurt timp, poate chiar de la prima încercare. Ar fi interesant să ţii un jurnal al timpului liber. Vei avea din ce în ce mai multe idei. Va fi extraordinar! Ştii, un - gând foarte adevărat spune că, timpul nostru este cel mai important dar al lui Dumnezeu şi pentru felul cum l-am folosit vom fi traşi la răspundere în ziua judecăţii. Deci primeşte-ţi darul cu toată seriozitatea

rețete vegetariene

1 avocado moale, bine copt, fără pete 1 ceapă verde 3-4 frunze de leurdă 1 linguriță zeamă de lămâie sare neiodată Avocado se curăță de sâmbure și coajă, se feliază și se pasează cu o furculiță într-un bol. Se adaugă zeama de lămâie, sarea, ceapa și leurda tocate foarte fin și se amestecă bine. Pasta rezultată se servește pe pâine.

pateu de avocado cu leurdă 18

30 g soia texturată granule 1 ceapă mică 1 ardei kapia roșu 1 morcov mic 1-2 căței usturoi 1 roșie 1/4 cană bulion 2 linguri ulei 1/4 cană apă busuioc, cimbru Soia se prepară conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Într-o cratiță punem uleiul, apa, soia gătită și stoarsă de apă, ceapa, ardeiul, morcovul și usturoiul tocate mărunt. Lăsăm să se călească la foc mic, amestecând mereu. Când legumele sunt aproape fierte adăugăm roșia tăiată cubulețe, bulionul, cimbrul și busuiocul. Lăsăm să fiarbă până sosul scade și devine gros, consistent. Adăugăm sarea și închidem focul. Acest sos se servește cu paste, orez, cartofi, pizza etc. Este delicios!

sos bolognese vegetal

tableta de sănătate

leurda, miraculosul usturoi de pădure Leurda este o plantă erbacee, perenă, cu frunze asemănătoare lăcrămioarei, care răsare în lunile de primăvară în pădurile de stejar sau de pin. Frunzele tinere, fragede se culeg în lunile martie-aprilie, înainte de înflorire pentru a-și păstra principiile active. Cu o aromă puternică de usturoi, leurda reprezintă un ingredient și condiment ideal în bucătăria de primăvară, însă efectele terapeutice o recomandă totodată și ca un valoros medicament. La nivelul aparatului digestiv, leurda îndepărtează toxinele și bacteriile, contribuie la îmbunătățirea digestiei, are rol diuretic și depurativ, eliminând cu success paraziții intestinali. La nivelul aparatului respirator are efect antiseptic și antiinflamator, prevenind virozele respiratorii și afecțiunile pulmonare. Leurda curăță sângele de toxine, reduce colesterolul și previne afecțiunile cardiace. Se recomandă a se consuma în cure de câte patru săptămâni, în stare crudă în salate alături de alte plante valoroase, precum frunzele de păpădie, spanac, macriș, ștevie, lobodă, etc.

Estera

ştiai că?

... bărbaţii au mai mult timp liber decât femeile? ... un studiu arată că femeile petrec mai puţin timp la serviciu decât bărbaţii, iar copiii, cel mai mult timp în faţa televizorului? ... timpul tinerilor, dedicat studiului, deşi scade considerabil, în week-end este cu o oră mai puţin decât cel din timpul săptămânii? ... adulţii îşi folosesc majoritatea timpului liber în faţa micului ecran, iar în week-end, mai bine de jumătate din timp? ... 89% din români intenţionează să aloce mai mult timp şi bani distracţiei, pe când doar 11% aleg să facă economii? ... tinerii dorm în medie 9 ore şi 47 de minute, chiar dacă pierd nopţiile?

Corina Sipos

zile de naştere în aprilie Gedo Noemi Szabo Rodica Horneţ Ana Neagos Leana

01.04.1985 06.04.1965 10.04.1926 28.04.1956

Roagă-te pentru mine şi caută-mă! Încercările prin care trecem fiecare din noi sunt o mare provocare pentru fiecare la rugăciune. Ia-ţi timp şi roagă-te pentru surorile din biserică, au mare nevoie de susţinerea noastră. Adu-ţi aminte de cei nevoiaşi, de orfani, de văduve, de oricine are nevoie de ajutorul tău. şi roagă-te. Avem nevoie de rugăciune mai mult ca oricând!