Tradiţii şi obiceiuri-punţi de legătură între prieteni

Tradiţii şi obiceiuripunţi de legatura între prieteni Proiect e-twinning 2018-2019 Parteneri: şcoli din România şi Republica Moldova: Şcoala Gimnazială Oncesti, Oncești, ROMÂNIA – prof. Godja Adina-Veronica; GPP Nr.111 Bucureşti, ROMÂNIA – prof. Ciucă Olga-Maria; Şcoala Gimnazială "Grigore Moisil" Ploieşti, ROMÂNIA – prof. Stan Cristina şi prof. Moldoveanu Simona; Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga”, Baia Mare, ROMÂNIA – prof. Borca Olimpia; Școala Primară Florești, REPUBLICA MOLDOVA – prof. Gorceag Andriana

CUPRINS CUVÂNT INAINTE .......................................................................................................................3 I.

PORTUL TRADITIONAL DIN REGIUNE MEA .................................................................7 1.

Muntenia ...........................................................................................................................7

2.

Maramureş .......................................................................................................................9

Povestea iei – de la începuturi și până în present ...........................................................9 Personalități care au promovat ia românească ............................................................... 11 II.

TRADITII SI OBICEIURI SPECIFICE ZONEI FOLCLORICE................................. 12

1. a.

Muntenia ......................................................................................................................... 12 Traditii de Sfantul Andrei .......................................................................................... 12

b. Ziua Nationala a Romaniei - 1 Decembrie 2018 - 100 de ani de la Marea Unire ....................................................................................................................................... 12 c.

Dragobetele ................................................................................................................... 13

d. Obiceiul colindatului ...................................................................................................... 14 e.

1 Martie ......................................................................................................................... 14

f.

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun ................................................................ 14

g.

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun .................................................... 15

h. Sfantul Nicolae ............................................................................................................. 15 i.

2.

Halloween........................................................................................................................ 15 Maramureş ..................................................................................................................... 19

Ziua Universală a Iei .............................................................................................................. 22 3.

Zona folclorica Muntenia (capitala) ........................................................................... 24

4.

Republica Moldova ......................................................................................................... 28

III.

Sărbatorirea Craciunului .............................................................................................. 31

1.

Craciunul in Muntenia ................................................................................................... 31

a.

Santa Secret ................................................................................................................. 31

b. Colinde ............................................................................................................................ 31 2.

IV.

Craciunul in Maramures................................................................................................ 34 SĂRBATORIREA PAŞTELUI .......................................................................................... 37 1

1.

Paştele in Maramureş ................................................................................................... 37

2.

Pastele in Muntenia ...................................................................................................... 55

3.

Pastele in Capitala Romaniei ....................................................................................... 57

4.

Pastele in Republica Moldova ...................................................................................... 58

V.

TRADITII SI OBICEIURI OGLINDITE IN DESENELE COPIILOR ...................... 59

VI.

INTERDISCIPLINARITATE ........................................................................................... 68

1.

Traditii si obiceiuri din alte tari integrate in curriculum-ul disciplinelor

predate ...................................................................................................................................... 68 Participanţii la proiectul e-twinning “Tradiţii şi obiceiuri-punţi de legătură între prieteni” ........................................................................................................................................ 71

2

CUVÂNT INAINTE Ideea proiectui a fost sugeratǎ de cǎtre elevii nostri în cadrul orelor, cand au fost discutate elemente de istorie localǎ. Desigur cǎ nu ducem lipsǎ de izvoare de informatii, începând cu monografiile apǎrute, continuând cu vizitele la muzeele din zonǎ si profitând din plin de noile resurse pe care ni le oferǎ Internetul. Întrebând, cǎutând, schimband

informații cu partenerii, elevi si profesori au

învățat mai multe despre tradițiile si obiceiurile lor, au colaborat, aur promovat cântecul, jocul, muzica, portul romanesc, sarbatorile laice si religioase şi s – au mândrit că sunt români.

Traditiile romanilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau parasite si nici schimbate prin troc cu alte obiceiuri importate din alte tari. Ele sunt ale noastre, ne caracterizeaza, ne definesc si prin ele ne simtim mai bogati, mai alesi, mai altfel decat altii. Aceste traditii ne fac mai "exotici" in ochii europenilor si altor natii, putem fi subiect de discutii si de lauda, de aprecieri cu semnul mirarii.

Traditiile romanilor sunt diferite de la o zona la alta, dupa cum spune vorba cate bordeie, atatea obiceiuri, insa tocmai acest lucru ne face mai frumosi, mai atragatori si mai originali.

Poporul roman a fost intotdeauna un popor credincios, in majoritate ortodox, iar majoritatea traditiilor si obiceiurilor relationeaza cu sarbatorile religioase.

Varietatea traditiilor si obiceiurilor se datoreaza trecutului zbuciumat pe care l-a avut poporul nostru, cotropitorii ce au venit in tara noastra s-au indragostit atat de mult de ea, incat s-au stabilit aici, si-au intemeiat familii, au adus cu ei datini si obiceiuri si au imprumutat de la noi, rezultand mozaicul de traditii si obiceiuri.

3

Sunt zone in tara noastra frumoasa unde traditiile din mosi stramosi nu si-au pierdut practica nici in zilele noastre, frematatoare, moderne, mereu in schimbare, si aici ma refer la zona Maramuresului, spre sursa raului Iza, unde este singurul loc din Europa in care se mai produce ceramica rosie nesmaltuita. Vasele de diferite forme si marimi, pictate apoi in verde viu, rosu sau albastru sunt realizate prin aceeasi tehnologie neschimbata: framantarea lutului cu picioarele, pisarea cu ciocane din lemn, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, forma cuptorului.

Crescatorii de animale se preocupa de prelucrarea lanii oilor (de la toarcerea cu furca, tesutul si indesarea lanii in vartej, pana la realizarea de covorase, paturi, toale cu razboiul de tesut ). Bisericile din lemn existente in acea zona dezvaluie utilizarea si prelucrarea lemnului in constructii, sculpturi si unelte in gospodarie.

Costumele traditionale populare sunt realizate cu migala, pricepere si rabdare, iar traditia portului maramuresean constituie o viziune spectaculoasa, mai ales la festivaluri, spectacole cu specific folcloric si port popular.

Aceasta zona este data drept exemplu, intrucat aici s-au pastrat traditiile parca mai abitir ca in orice alta zona, unde oamenii si-au pastrat vorba, portul, obiceiurile gastronomice si preocuparile lor, dar mai ales ospitalitatea prin care neam capatat faima noi, romanii.

Traditiile de sarbatori sunt, de asemenea, insotite de obiceiuri si ritualuri la care nu dorim sa renuntam, pentru ca ne umplu sufletul de bucurie ai atunci simtim ca vine sarbatoarea cu adevarat.

In Ardeal se pastreaza inca un ritual al fertilitatii ce dainuie din Evul Mediu, stropitul fetelor cu parfum, iar udatorii sunt rasplatiti cu oua inrosite si vin.

Mirosul cozonacilor, al carnatilor afumati, a tobei si a sarmalelor de Craciun ne vesteste sarbatoarea si ne putem bucura de ea mai bine. N-as putea sa imi imaginez insa Craciunul fara bradul impodobit, fara cadouri si fara bucuria 4

zapezii.Traditia Ignatului, a porcului taiat in ograda cu savurarea pomenii porcului se pastreaza de demult, iar copii ce s-au mutat la oras, revin la parinti la tara pentru a continua acest obicei.

Mirosul de pasca, drob de miel, ouale inrosite care se ciocnesc de Sfanta sarbatoare a Pastelui rostind Hristos a inviat! si Adevarat a inviat! ne fac sa intram in spiritul sarbatorii si sa ne bucuram cu adevarat de invierea Domnului, dupa ce am am postit pana in Vinerea Patimilor.

Macinicii facuti in casa de 9 martie sunt, de asemenea, un obicei, care difera de la o zona la alta, in Moldova macinicii se fac fara zeama, din aluat de cozonac si copti la cuptor cu nuca, miere si scortisoara, insa in partea de sud a tarii ei se fac din apa cu sare, se fierb in apa si se sevesc cu zahar, nuca si scortisoara. Oricum ar fi, gasim un nou prilej de bucurie si desfatare, iar barbatii se lauda ca pot sa bea cele 44 de pahare de vin, chiar daca se consuma mult mai putin de fapt...

Am enumerat doar cateva traditii si datini care imi vin in minte, insa ele sunt mult mai multe, unele dintre ele au fost uitate sau parasite din lipsa de urmasi sau doritori.

Am avut ocazia sa vizitez si sa vad locuri extraordinar de frumoase din tara noastra, sa gust mancaruri savuroase, sanatoase, cu ingrediente naturale, cu legume din gradina, branza facuta in casa si carne de animale crescute in ograda, sa vad sculpturi, vase ceramice si oameni simpli, sa aud cantece populare romanesti đ&#x;¤Ź nu mai auzi in niciun alt colt al lumii si pot spune ca nu as vrea sa renunt sau sa nu mai am ocazia sa retraiesc aceste momente, la fel đ&#x;¤Ź nu as vrea sa mint si sa spun ca nu sunt romanca.

Romanul se defineste prin traditiile, obiceiurile si datinile sale. Ia-le pe acestea si nu va mai ramane un roman adevarat! Prin urmare, nu vreau sa renunt la

5

nici o traditie, nici un obicei pe care-l practic si imi doresc ca niciun alt roman sa nu renunte, atata timp cat ii sta in putere.

Prof. Stan Cristina

6

I.

PORTUL TRADITIONAL DIN REGIUNE MEA

1. Muntenia Costumul din această parte a ţării este costu­mul cu fotă, care cuprinde întreaga arie subcar­patică începând cu zona Argeş şi prelungindu-se în Muscel, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Râmnicu-Sărat. Fota veche se ornamentează cu vărgi dispuse vertical.

Costumul popular de Muntenia respectă uni­tatea şi continuitatea costumului românesc, dar prezintă şi particularităţi, diferenţieri, atât în ceea ce priveşte ornamentarea cromatică, cât şi punctele de cusătură. Excepţie de la fota strâmtă o face fota de Prahova care se prezintă sub formă de fustă largă, încutată.

Costumul bărbătesc de Muntenia respectă croiul şi plasarea ornamentului cămăşilor din întreaga ţară. Cămaşa mai nouă prezintă şi platcă. Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante. Punctele de cusătură de bază care s-au folosit şi se folosesc în întreaga ţară sunt punctul în urma acului, punctul înaintea acului, tighelul, cruciuliţa, punctul la un fir. Fiecare zonă etnografică are puncte specifice, în afara punctelor de bază.

Firele cu care erau ornamentate piesele de costum sunt lâna, borangicul, arniciurile sau mulineurile de mai târziu, mătasea vegetală.

7

Costumul tradiţional românesc s-a purtat şi se mai poartă şi astăzi în unele părţi ale ţării, însă a fost supus evoluţiei continue datorită schimbărilor din societatea românească, convieţuirii cu alte etnii, legăturilor comerciale, vecinătăţii cu alte popoare. Portul românesc este caracterizat prin unitate şi continuitate.

Unitatea este dată de trăsăturile portului din întreaga ţară, cum ar fi componenţa costumului, materia primă din care se confecţionau piesele de îmbrăcăminte, croiul, cromatica sau punctele de cusătură, iar continuitatea reprezintă drumul parcurs de-a lungul anilor.

8

Materia primă din care se confecţiona costumul tradiţional era lâna, cânepa, inul, bumbacul şi borangicul. Cămăşile bărbăteşti şi femeieşti se croiau din pânză de cânepă, in sau bumbac ţesută în două iţe, iar fotele, catrinţele, zadiile, iţarii se croiau din pânză de lână ţesută în două sau în patru iţe.

2. Maramureş Povestea iei – de la începuturi și până în present Ne mândrim cu ia românească și o purtăm cu drag, însă cât de multe lucruri știm, cu adevărat, despre istoria ei?

9

Ia, numită și cămașă cu altiță, este cea mai cunoscută și, cu siguranță, cea mai reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc. Extrem de importantă în viața satului, ia a suferit în timpului modificări, fiind influențată și de portul de la oraș. Nu se cunoaște

cu precizie momentul apariției

acestui articol de

îmbrăcăminte, însă cercetările atestă faptul că ia ar putea data încă din perioada culturii Cucuteni.

Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample și bogate, în culori vii, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele. “Ie” este un termen care se adresează exclusiv cămășii purtate de către femei.

Nu doar că aceste broderii cusute manual sunt unicat, dar ele erau realizate în mare taină, pentru ca povestea spusă cu ajutorul acului de cusut să nu fie sursă de inspirație pentru nicio altă fată din sat. Zestre de preț, oferită în dar din generație în generație, ia era adesea lucrată într-o perioadă lungă de timp, fiind modificată pentru a corespunde vârstei sau statului social al femeii care o purta.

Croiala acestei cămăși tradiționale românești sugerează forma unei cruci – o bucată de material de forma dreptunghiulară, cu mâneci largi și o deschizătură rotundă în partea de sus, numită și “gura iei”. Aceasta din urmă este întărită cu o cusătură specifică, realizată cu fire de bumbac sau mătase, în culori asortate cu broderiile de pe restul cămășii. Mânecile iei sunt încrețite la umeri și uneori și la încheieturile mâinilor, formând volănașe delicate.

Nu este o întâmplare faptul că ia imită forma crucii, deoarece viața satului românesc este strâns legată de credința în Dumnezeu. Mai mult decât atât, unul dintre motivele des întâlnite pe cămășile tradiționale românești este chiar simbolul crucii.

10

Personalități care au promovat ia românească Numeroase personalități ale României, dar și de pretutindeni, au ales să integreze ia în garderoba de zi cu zi. Regina Elisabeta, Prințesă de Neuwied și prima Regină a României, a fost fascinată de frumusețea portului tradițional, pe care l-a adoptat și l-a impus ca standard la curtea regală.

Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii și cea de-a doua Regină a României, a fost una dintre marile promotoare ale portului tradițional românesc, pe care l-a iubit și l-a purtat cu eleganță. În urma sa au rămas numeroase fotografii care atestă dragostea pe care Regina a purtat-o iei românești. Datorită ei, această cămașă a devenit un adevărat etalon vestimentar pentru toate femeile din aristocrația românească și a fost purtată cu drag atât de Principesa Ileana, cât și de Principesa Elena.

Nu doar persoanele de rang înalt și-au îndreptat atenția asupra acestei cămăși tradiționale. Mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc, precum pictorii Henri Matisse (tabloul “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză este Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.

De asemenea, cântăreața Maria Tănase s-a numărat printre personalitățile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.

11

II.

TRADITII SI OBICEIURI SPECIFICE ZONEI FOLCLORICE

1. Muntenia Universul rural muntean are un farmec aparte, ascuns in peisajele pitoresti si in sufletele calde ale satenilor. Sarbatorile petrecute in aceasta zona iti vor dezvalui simbolurile traditiilor si frumusetea vietii traite dupa vechile obiceiuri. a. Traditii de Sfantul Andrei In aceasta noapte oamenii dau cu usturoi pe fereastra pentru a se proteja de spiritele rele, femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura In noaptea de Sfantul Andrei fetele nemaritate isi puneau busuioc sfintit sub perna pentru a-si visa ursitul. Metoda cu vergheta este cunoscuta inca din batrani ,intr-un pahar cu apa neinceputa se arunca o vergheta sfintita de preot in mijlocul careia apare chipul ursitului. b. Ziua Nationala a Romaniei - 1 Decembrie 2018 - 100 de ani de la Marea Unire Ziua de 1 decembrie 2018 marchează împlinirea a 100 de ani de la Unirea principatelor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, eveniment care a avut loc la 1 decembrie 1918.

12

c. Dragobetele Dragobete, este o personificare magica a iubirii, este zeul tineretii si al veseliei. Inzestrati cu calde sentimente, romanii au o zi in care isi sarbatoresc dragostea in straie si grai romanesc. Se sarbatoreste pe data de 24 februarie si coincide din punct de vedere al calendaristicii ortodoxe cu sarbatoarea "Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul".

13

d. Obiceiul colindatului Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă. e. 1 Martie `

De 1 Martie, mai multe obiceiuri si traditii spun ca, la ziua de 1 martie,

romanii celebreaza martisorul, un obicei plin de simbolism al primaverii.

Martisorul se daruieste inainte de rasaritul soarelui, iar, de regula baietii daruiesc mici atentii fetelor. In Moldova, se practica si ca fetele sa le acorde celor dragi martisoare legate cu snur alb si rosu.

Snurul de martisor este format din doua fire, unul rosu si unul alb, care reprezinta echilibrul: vara – iarna, cald – frig, intuneric – lumina, fertilitate – sterilitate.

f. Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde.

14

g. Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului. h. Sfantul Nicolae Ziua de 6 decembrie este cunoscuta ca ziua Sfantului Nicolae, care este cel mai darnic personaj religios si ocrotitor al copiilor...

Obiceiul ce s-a pastrat pana in zilele noastre, este ca in noaptea de 5 spre 6 decembrie,copiii sa primeasca daruri de la Mos Nicolae, care insa nu se arata niciodata. Din batrani se mai stie ca Sfantul Nicolae le pune copiilor neascultatori o nuielusa in incaltari.

Tot in noaptea de Sfantul Niculae,oamenii pun crengute de pomi fructiferi in apa, pentru a inflori pana la Anul Nou, ocazie cu care se va afla rodul livezilor din anul ce urmeaza.

i. Halloween Elevii claselor a 6-a A și B din cadrul Școlii Gimnaziale Grigore Moisil din Ploiești au organizat, miercuri 31 octombrie 2018, un spectacol inedit în cadrul căruia au îmbinat distracția cu implicarea civică. Evenimentul denumit „Suflet de Spirit” desfășurat în spiritul unei petreceri de Halloween nu a reprezentat doar un simplu exercițiu exceptional de creativitate, ci și o acțiune de strângere de fonduri.

15

16

17

18

2. Maramureş Maramureşul, vatră de cultură şi civilizaţie care şi-a dăltuit în lemn istoria, este locul unde tradiţiile, portul şi arta populară se pastrează ca nicăieri altundeva în România. Maramureşul este un imens muzeu în aer liber, iar viaţa de zi cu zi a satului maramuresan este o adevarată întoarcere în timp.

Bisericile de lemn - bijuterii de artă populară - se întiânesc aproape în fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele deţin recorduri absolute: cea mai înaltă construcţie din lemn - biserica mănăstirii Bârsana 62 m, cea mai veche biserică din lemn - biserica de la Ieud 1364.

Poarta maramureşană veritabil "arc de triumf" rustic, era în trecut apanajul familiilor nobile. Conform tradiţiei poarta este bariera împotriva răului, elementul care delimiteza universul sacru al casei şi gospodariei. Elementele decorative nu au doar o funcţie esteticî, ci sunt simboluri cu rădăcini puternice în cultura creştină si precreştina. Coarda - spirala simbolizind aspiraţia spre înalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esenţial al vietii, arborele vieţii - simbolizând viaţa veşnică, şarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar câteva dintre elmentele cel mai des întâlnite în sculptura porţilor maramureşene.

Maramureşul este o regiune care a păstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncă, de viaţă si de sărbatoare. Obiecte din lemn decorate artistic însoţesc toate momentele importante vieţii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare între lumea celor vii si a celor morţi. Cimitirul vesel de la Săpânta, opera artistului popular Ioan Pătraş, reuneşte cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteşte cu dramatismul, acestea povestesc viata celui dispărut.

Meserile tradiţionale cum ar fi ţesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn şi sticla se practică cu succes şi se transmit din tată în fiu.

19

Muzica maramuresană care însoteşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcă prin ritm si vitalitate.

Portul popular este purtat zi de zi nu doar de

sărbători ca în alte zone. Sărbătorile sunt momente în care satul maramureşan "explodează" de muzică si voie bună, şi ele nu sunt puţine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarnă, Paştele, Tanjaua, Stâna maramureşană, la care se adaugă nunţile si botezurile. Aici mai iute ca oriunde se-ncinge muzica si jocul.

20

21

Ziua Universală a Iei Mai mult decât atât, ia noastră are și o zi dedicată – data de 24 iunie este acum marcată drept Ziua Universală a Iei. Această zi este serbată în peste 50 de țări și mai mult de 100 de orașe. Nu este o întâmplare faptul că data acestui eveniment coincide cu o sărbătoare importantă a românilor, respectiv Sânzienele, deoarece ia are brodate simboluri magice, destinate să o apere de rele și de ghinioane pe cea care o poartă.

22

23

3. Zona folclorica Muntenia (capitala)

24

25

26

27

4. Republica Moldova Pe un fir de dor în zbor, vine-n țară MĂRȚIȘORPe un fir de dor în zbor, vine-n țară MĂRȚIȘOR

28

!

29

30

III. Sărbatorirea Craciunului 1. Craciunul in Muntenia In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face simtita incepand cu ziua Sfantului Nicolae (6 decembrie), cand copiii asteapta nerabdatori cadourile din ghetute. Pana in Ajunul Craciunului, gospodarii se ocupa cu taierea porcului, femeile fac curatenie in casa si in curte, iar cei mici invata colinde si impodobesc bradul. a. Santa Secret Conceptul Secret Santa, in care daruiesti si primesti cadouri de la un Mos Craciun secret, nu mai este doar unul practicat in marile companii sau intre prieteni.

S-a extins si la scoala. Scenariul este urmatorul: darul, numerotat in prealabil, trebuie lasat sub brad fara ca ceilalti sa observe, pentru ca surpriza sa fie totala. Odata misiunea dusa la bun sfarsit, se fac biletele si se pun impreuna.

Prin extragere la sorti, fiecare intra in posesia darului.

b. Colinde Dintre obiceiurile româneşti, cel care a ajuns aproape să se identifice cu sărbătoarea Crăciunului este colindul de Crăciun. În Ajunul Crăciunului, cete de colindatori merg la casele oamenilor cântând ”Bună dimineaţa la Moş Ajun”. Dacă gazda le deschide, copiii primesc nuci, covrigi, colaci, mere sau bani.

In zilele

noastre colindul de Crăciun al copiilor s-a degradat ca semnificaţie, invadând oraşele, mijloacele de transport în comun, unde a căpătat aspect de cerşetorie. În 31

zonele rurale, colindul copiilor păstrează încă frumuseţea şi emoţia de altădată, cetele de colindători mergând pe uliţe şi cântând ”Noi umblăm să colindăm”. În unele zone ale ţării se păstrează tradiţia ca tinerii care colindă să fie îmbrăcaţi în costume populare.

Unul dintre obiceiurile cele mai cunoscute ale copiilor colindători este umblatul cu Steaua. Acest obicei evocă momentul în care, la naşterea lui Iisus, pe cer s-a ivit steaua care i-a călăuzit pe magi. Cele mai cunoscute cântece de stea sunt ”Steaua sus răsare”, ”Trei păstori se întâlniră”, ”O, ce veste minunată”, ” În oraşul Viflaim”.

32

33

2. Craciunul in Maramures

Am facut felicitari cu ocazia Sarbatorilor de iarna pentru colegii si prietenii nostril parteneri ai proiectelor eTwinning.

34

35

3. Magia sărbătorilor de iarnă in Moldova

36

IV.

SĂRBATORIREA PAŞTELUI

1. Paştele in Maramureş Pentru crestini, pasca este cea mai importanta coptura a Pastelui. Ea se face din faina de grâu de cea mai bună calitate,cernută în sită deasă.

Cel mai adesea pasca are forma rutundă, pentru că se credea că scutecele lui Hristos au fost rotunde.Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască,după care,de jur împrejur se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri, având la mijloc o cruce și se lasă totul la crescut.

Adevărata pască este o pâine care se taie în bucățele mici,se pune în pachete și se duce la biserică pentru a fi sființită.

Coconii onceșteni,alături de părinți si de doamna Ioana Măran,inspector de specialitate la Centru de Informare Turistică Oncești,Maramureș au realizat minunate păști, după rețeta din Oncești.

37

38

39

Fiind post, noi, coconii din Oncești am făcut piroște (sarmale) cu hribe si păsat..și minunatele pancove (gogoși) de post…fără ouă,lapte…cu priceperea si iubirea găzdoaielor din Oncești.

40

.

41

42

Coconii onceșteni, în prag de Sărbători Pascale Tradiție, simplitate, fericire, viață…

43

44

45

46

47

Cum îi stă mai bine coconului onceștean?

Alături de primarul comunei Oncești, domnul Godja Matei,părinții,meșterii populari,bătrânii satului. Împreună duc cu mândrie tradițiile si obiceiurile din Oncești, Maramureș. Impreună cu părinții, am vopsit ouă în coji de ceapă roșie.Inițial am spălat ouălele bine,le-am pus în ciorapi. Am cules iarbă proaspătă si trifoi pentru a le așeza peste ouă,acestea prin fierbere având pe ele modele. Ele au fost fierte în ceaun, la foc, făcut în curte.

48

49

50

51

52

53

54

2. Pastele in Muntenia

Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de iubirea divina si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine, importante fiind valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini. In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale si pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe musafiri. De pe masa si din cosul pascal nu lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In Muntenia, pasca este deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care ofera vitalitate oamenilor si naturii.

55

56

3. Pastele in Capitala Romaniei

57

4. Pastele in Republica Moldova

58

V.

TRADITII SI OBICEIURI OGLINDITE IN DESENELE COPIILOR

59

60

61

•

62

63

64

65

66

67

VI.

INTERDISCIPLINARITATE 1. Traditii si obiceiuri din alte tari integrate in curriculum-ul disciplinelor predate

In prag de sarbatoare, elevii din Ploiesti au preparat tortul buturuga, o pajitura traditionala de Craciun, cunoscut si sub denumirile trunchi de copac sau buche de Noel, desert ce vine din bucataria frantuzeasca. Acesta este la baza o rulada ce are o crema cu cacao sau cafea, ciocolata. Este decorata cu o crema de ciocolata si aranjata cu furculita sau lingura cu care punem crema in asa fel incat sa semene cu o scoarta de copac, in timp ce sectiunea ne duce cu gandul la inelele trunchiului de copac.

68

69

70

Participanţii la proiectul e-twinning “Tradiţii şi obiceiuri-punţi de legătură între prieteni” Cadre didactice: 

Adina Godja - Şcoala Gimnazială Onceşti, ROMÂNIA



Andriana Gorceag - Școala Primară Florești, Republica Moldova



Ciucă Olga-Maria - GPP Nr.111 Bucureşti, ROMÂNIA



Cristina Stan - Şcoala Gimnazială "Grigore Moisil" Ploieşti, ROMÂNIA



Moldoveanu Simona - Şcoala Gimnazială "Grigore Moisil" Ploieşti, ROMÂNIA

Elevi:

 Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Ploieşti 1. Bocan Iulia Stefania 2. Catală Cristache Pedro 3. Grama Antonio Nicholas 4. Mihai Alexandru Gabriel 5. Moise Andreea Raluca 6. Niculescu Antonio Roberto 7. Pietro Marcello Antonio 8. Popescu David Andrei 9. Radu Codruț Georgian 10. Roșu Gabriel Christopher 11. Sârbu Eduard Ionuț 12. Stratilă Ana Miruna 13. Stratilă Raluca Nicoleta 14. Ţurcan Diana Ana - Maria 15. Vlădoiu Vlad Cristian  Şcoala Gimnazială Onceşti, Maramureş 1. Brumar Daria 2. Godjea Bogdan 3. Godjea Mărioara 4. Godja Amalia 5. Godja Andreea 6. Lihet Roxana 71

7. Neagotă Gabriela 8. Negrea Alexandru 9. Pop Natalia 10. Rednic Liliana 11. Tiplea Georgeana  GPP Nr.111 Bucureşti 1. Preşcolarii grupei mijlocii “Steluţele”

72