Observator
15
„Lucian Blaga” induce în eroare După scandalul cu Universitatea „Spiru Haret”, în care mai mulţi studenţi au fost suprinşi să constate că facultatea pe care au terminat-o sau ureamză să o termine este neacreditată, A.R.A.C.I.S. (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior) a realizat o situaţie cu toate univerităţile din ţară, acreditate şi neacreditate, pentru a se evita astfel de situaţii. Surpriza neplăcută pentru studenţii sibieni a fost să descopere că şi Universitatea „Lucian Blaga” se enumera printre cele cu multe specializări acreditate parţial. Întrebarea ar fi: dacă studenţii cunosc această problemă încă de la înscriere? Studenţii înşelaţi Toată vara, pe buzele studenţilor, şi nu numai, se citeau cuvintele de dispreţ în legătură cu învăţământul românesc. Îngrijorare privind eventualele alegeri de înscrieri la facultăţi era sentimentul cel mai des întâlnit în rândul concurenţilor. Şi asta a pornit de la faptul ca Universitatea „Spiru Haret” s-a dovedit a fi una cu multe specializări neacreditate. Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), prin ministrul Ecaterina Andronescu, a făcut publică lista
specializărilor, a programelor de studii, a formelor de învăţământ (învăţământul la zi cu frecvenţă redusă – FR sau învăţământul la distanţă – ID) şi a localităţilor în care funcţionează facultăţile respective. Trebuie menţionat că autorizaţiile sau acreditările acestor facultăţi au fost făcute în baza evaluărilor Consiliului Naţional pentru Evaluarea şi Acreditarea Academică sau Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Aceştia, după marele scandal legat de subiectul facultăţilor neacreditate, au postat pe site-ul lor oficial o listă cu toate Universităţile – Facultăţile pe specializări, repartizate pe judeţe. Universitatea „Spiru Haret” are 53 de centre pentru învăţământul la distanţă care funcţionează ilegal, atât în ţară cât şi în străinătate. Printre centrele din „afară” se enumeră cele de la Berlin, Madrid, New York, Toronto sau Paris. Aşadar ni s-a mai dus încă o dată vorba ce ţară de neserioşi şi mincinoşi suntem. Centrele teritoriale pentru Învăţământul la distanţă ale Universităţii „Spiru Haret” sunt situate în Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa Năsăud, Blaj, Braşov, Brăila, Botoşani, Buzău, Bucureşti, CîmpuLung Muscel, Călăraşi, Cluj-
Evaziunea fiscală O ameninţare la adresa ordinii publice şi siguranţei nationale?
Conform datelor prezentate de reprezentanţii ANAF în martie 2009, evaziunea fiscală în România a ajuns la cote alarmante, respectiv la 30 de miliarde de euro, adică 21% din PIB, iar din declaraţiile conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor rezultă că prejudiciul adus bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, în primul semestru al anului 2009, se ridică la suma de 855 milioane lei, rezultând că există a diferenţă foarte mare între nivelul estimat al evaziunii fiscale şi cel al evaziunii fiscale constatate şi sancţionate prin reglementări penale. În mass media toată lumea vorbeşte despre evaziune fiscală, noţiune folosită ca termen generic pentru neplata taxelor şi impozitelor datorate statului, fără a se intra în detalii cu privire la modul de definire în legislaţie şi cu privire la sancţionarea, din punct de vedere penal, a faptelor de evaziune fiscală. În urma analizei prevederilor Legii 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale se observă că doar anumite acţiuni sau inacţiuni ale contribuabililor, săvârşite în scopul sustragerii de la plata contribuţiilor către bugetul de stat sunt reglementate ca şi infracţiuni din domeniul evaziunii fiscale ( de ex: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în
alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive, etc.), iar condiţia esenţială pentru existenţa acestor infracţiuni este ca făptuitorul să fi acţionat cu intenţie directă pentru a se sustrage de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. Prin introducerea acestei condiţii legiuitorul a favorizat evaziunea fiscală pentru că există foarte multe alte conduite fiscale ale contribuabililor prin care pot să eludeze, în mod legal, prevederile Legii 241/2005 şi să scape nepedepsiţi. Ca metode folosite pentru eludarea răspunderii penale, pot fi menţionate următoarele: - nedeclararea activităţilor comerciale efectuate şi a veniturilor obţinute organelor fiscale: - astfel, contribuabilul poate să desfăşoare orice fel de activităţi comerciale, să obţină venituri din aceste activităţi, să le evidenţieze în contabilitate, dar să nu declare nimic la organele fiscale pentru a nu plăti contibuţiile aferente. În cazul în care este prins, contribuabilul respectiv se apără că a condus evidenţă contabilă, dar, din diverse motive, a omis să declare veniturile obţinute organelor fiscale. Deoarece nedeclararea nu constituie infracţi-
Napoca, Constanţa, Craiova, Deva, Drobeta Tr. Severin, Focşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Reşiţa, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgovişte, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Zalău, Berlin, Chişinău, Madrid, New York, Paris, Roma, Tel Aviv, Tornoto şi Viena. După cum s-a văzut, nici Sibiul nu a fost „sărit” de această umilinţă. A.R.A.C.I.S. arată în documentul privind universităţile private şi de stat cu facultăţi şi specializări neacreditate şi doar autorizate că în Sibiu sunt multe astfel de universităţi ce au astfel de specializări. Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu – Administraţie Publică 2003, Management economico-financiar 2003, Universitatea Româno-Germană din Sibiu – Calculatoare 2001, Universitatea „Lucian Blaga” – Psihopedagogie specială 1995, Tehnologia şi designul confecţiilor din piele şi înlocuitori 2001, Tehnologia şi designul produselor textile 1998, Informatica aplicată 1999, Matematica 1997, Horticultură 2001, Etnologie 1998, Bologie 2002, Biologie 2002, Filosofie 2003, Informatică 2003 sunt specializări la zi, acredita-
te să funcţioneze provizoriu, din Sibiu. Însă nici specializările la distanţă nu „au scăpat”, Universitatea „Lucian Blaga”, având secţii ca Jurnalism ID 2002, Istorie ID 2002, Matematică – Informatică ID 2002, Economia comerţului, turismului şi serviciilor ID 2002, Montanologie ID 2002, Informatică economică ID 2002, Finanţe şi bănci ID 2002, Ştiinţe politice ID 2003, Contabilitate şi informatică de gestiune ID 2003, Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză, germană) ID 2003, Administraţie publică ID 2003, Ingineria Produselor alimentare ID 2003, Inginerie economică în domeniul mecanic ID 2003, Management ID 2004, Comunicare şi relaţii publice ID 2004, Electrotehnică IFR 2004, acreditate parţial. Astfel, mai mulţi studenţi sibieni, pot fi nevoiţi să-şi susţină examenul de liceenţă la altă universitate acreditată. În conformitate cu Metodologia de evaluare externă, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă ale Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, aprobată şi publicată în Monitorul Oficial din 2006, rezultă că facultăţile ce au specializări cu autorizare să funcţioneze provizoriu susţin examenul de
liceenţă la facultăţile acreditate. „În vederea acreditării, primele trei serii de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu susţin examenul de liceenţă la facultăţile acrediatate care au acelaşi domeniu de liceenţă, sau program de studiu, stabilite de ARACIS. Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care au desfăşurat activităţi la facultăţile sau programele de studiu de la care provin candidaţii care urmează să susţină examenul de licenţă respectiv”, paragraf din HG 1418/2006 din 11.10.2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 865 din 23.10.2006, Partea IV, Paragraful 4.2, pct. 4, litera „i”. Lucurile sunt foarte simple până aici, numai că mai mulţi conducători ai unor anumite universităţi uită de toate aceste detalii, iar tu, ca student, ajungi să te trezeşti că trebuie să te prezinţi pentru examenul de licenţă la altă universitate, doar pentru că ai fost minţit sau „indus în eroare”, pentru că s-a omis să se clarifice acest aspect. Şi asta nu ar fi tot! Pentru a-ţi susţine examenul la o universitate ce are speciliazarea acreditată, trebuie să scoţi din buzunar o grămadă de bani. Oana RUBA
une, contribuabilul scapă doar cu o amendă aplicată de organele fiscale, dacă nu cumva s-a împlinit termenul de prescripţie pentru răspunderea contravenţională şi atunci scapă basma curată. - cesionarea unor societăţi comerciale cu datorii mari la bugetul de stat către diverse persoane cu situaţie materială precară şi, în general, condamnaţi penal pentru săvârşirea unor infracţiuni contra patrimoniului – pentru a nu plăti debitele restante către buget, părţile sociale ale societăţii comerciale sunt cesionate către astfel de persoane (există anumite filiere prin care se poate identifica o persoană potrivită), care semnează în faţa notarului public că preiau evidenţa contabilă precum şi activul şi pasivul societăţii comerciale, deşi aceştia nu au nici un bun mobil sau imobil în patrimoniu şi nici nu desfăşoară nici un fel de activitate producătoare de venituri. Mai grav este faptul că, în foarte multe cazuri, cesiunea părţilor sociale are loc după primirea avizului de inspecţie fiscală din partea organelor de control fiscal, astfel că acestea nu mai pot identifica evidenţa contabilă (care în realitate nu este predată) şi nu mai pot efectua inspecţia fiscală, iar debitele nu vor mai fi achitate niciodată. Soluţia pentru rezolvarea acestor probleme o reprezintă modificarea legii registrului comerţului, astfel că o cesiune a părţilor sociale ale unei societăţi comerciale să fie înregistrată la registrul comerţului numai după obţinerea unui aviz din partea organelor fiscale.
- folosirea în mod ilegal a prevederilor Legii 85/2006 privind insolvenţa care scuteşte de plata TVA societăţile comerciale în stare de insolvenţă: - multe societăţi intră în insolvenţă imediat după înregistrarea la registrul comerţului şi efectueaze livrări de produse şi prestări de servicii fără TVA, în special în domeniul produselor energetice; - achiziţiile intracomunitare au dus la apariţia unor adevărate reţele de persoane care se folosesc de lacunele legislative naţionale şi europene pentru a se sustrage de la plata TVA, în special prin folosirea primelor două metode arătate. - o problemă deosebită o reprezintă evaziunea fiscală în domeniul comercializării produselor accizabile, în special produse petroliere. În acest caz metoda universal valabilă este folosirea unei firme “fantomă” (care nu funcţionează la sediul declarat, nu conduce evidenţă contabilă, nu declară nimic organelor fiscale şi are asociaţi din categoria persoanelor susmenţionate) pentru schimbarea destinaţiei unor produse neaccizate (diverse uleiuri minerale) în produse accizate (în special motorină): - produsul neaccizat (care are parametrii calitativi asemănători motorinei) este comercializat de producător (rafinărie) către un utilizator final avizat de organele fiscale, care îl revinde după transformarea acestuia (în general doar transformare scriptică) într-un produs tot neaccizat, imediat sau prin intermediul a două – trei societăţi comerciale către o societate “fantomă”, care, la rândul ei, schimbă destinaţia produsului şi vinde mo-
torină către societăţi de profil care comercializează, în mod legal, produse petroliere accizate (în special motorină). Acelaşi mod de operare se practică şi în cazul importului sau achiziţiei intracomunitare de uleiuri minerale neaccizate, rolul producătorului fiind luat de importator sau de agentul economic care realizează achiziţia intracomunitară. În acest fel, atât acciza cât şi TVA –ul şi impozitul pe profit rămân în sarcina firmei fantome care nu le va achita niciodată. Soluţia evidentă în acest caz este introducerea unei prevederi legislative care să oblige producătorul (importatorul/ agentul economic care realizează achiziţia intracomunitară) să solicite şi să reţină o garanţie de la cumpărător, la dispoziţia organelor fiscale, reprezentând contravaloarea accizei aferentă produselor neaccizate cu parametri calitativi asemănători produselor accizabile, iar după verificarea modului de utilizare a produsului neaccizat de către utilizatorul final, această garanţie va fi restituită cumpărătorului. Având în vedere impactul deosebit, din punct de vedere financiar, asupra bugetului de stat a faptelor de evaziune fiscală, putem spune că aceasta este un pericol la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale, mai ales în perioada de criză prin care trece România şi se impune luarea unor măsuri de urgenţă pentru modificarea cadrului legislativ care reglementează, în special, sancţionarea penală a acestor fapte. Teodor IANCULESCU
Anul X, nr. 5 (134) • 24 pagini • 18 septembrie 2009