Ziarul de Fotbal Nr. 10

l u r l a a b i t o Z de f ot.com

ruc.blogsp

cea & ivangon fotbal.com

y blogde powered b

Anul I

10 Mai 2010

Nr.10

CR 9:

Rivaldo o legendă

“Barcelona e noua campionă!”

Chelsea campioana in Premier League

Luis Suarez În curînd...

Mondial 2010: Suporterii

Franţa - Italia. CE 2000. Finala

Franţa - Italia 2:1pr.

Ziarul de Fotbal nr.10

10 mai

Meciuri de legendă

Wiltord 90+4 Trezeguet 103/ Delvechio 55 Franţa: Barthez, Thuram, Blanc, Desailly, Lizarazu (substitute Pires 85), Djorkaeff substitute Trezeguet 75), Vieira, Deschamps, Zidane, Dugarry (substitute Wiltord 57), Henry.

Italia: Toldo, Cannavaro, Nesta, Iuliano, Maldini, Pessotto, Di Biagio (substitute Ambrosini 65), Albertini, Fiore (substitute Del Piero 52), Delvecchio (substitute Montella 85), Totti.

De acest meci au fost legate ultimile mele lacrimi de scîrbă, cauzate de fotbal.

Eram mai mic cu 9 ani, şi reacţionat exagerat la toate eşecurile selecţionatei favorite, iar acestea se ţineau lanţ, în periaoda ceea de azzuri.

După finala pierdută în 1994, în faţa Braziliei; penalty-ul ratat de Zola, cu Germania

şi, respectiv, eliminarea Italiei încă din faza grupelor, în 1996; Di Biaggio şi ratarea sa din sferturile cu Franţa, în 1998; şi după toate acestea vine finala cu Franţa, în 2000.

Era ultima şansă pentru mulţi jucători din acea squadră, să cîştige ceva important.

Favoriţi incontestabili erau francezii, care veniseră la acel turneu, în calitate de campioni mondiali şi principali

contr-favoriţi ai olandezilor, la aurul european. Italienii, dimpotrivă, erau revelaţia turneului, fiind din start catalogaţi ca nefavoriţi, dar după ce eliminaseră Olanda, în semifinale, nu prea ştiai la ce să te aştepţi de la ei.

Meciul începuse cu o oarecare doză de neîncredere în propriile forţe, a selecţionatei Italiei, care părea puţin frustrată de acţiunile

constructive a francezilor, la care se lega jocul, încă din primele minute. În pofida paselor, la mijlocul terenului şi a controlului balonului, “cocoşii” nu prea găseau drumul spre poarta lui Toldo. De amintit cîteva pătrunderi şi şuturi din unghiuri foarte ascuţite, venite de pe urma atacurilor pe flancuri, cel mai activ fotbalist fiind francezul Henry. În pofida faptului că jocul

10 mai Ziarul de Fotbal nr. 10 era condus de francezi, trebuie menţionat momentul lui Marco Delvecchio, care duă o centrare de pe flanc, a ratat o ocazie imensă în încercare sa de vole ratată.

După care vine dezamăgirea în tabăra azzură, după două pase foarte bune în execuţia lui Totti pentru deschiderea lui del Piero, ambele ratate de juventin, rataări care, afirmau jurnaliştii italieni după meci, au dus la înfrîngerea italienilor, în acea finală. Deja, în minutele de prelungire (de fapt cu ult mai multe decît au fost dictate), după o pasă a

Repriza a doua, a adus şi primele schimbări, în teren găsindu-şi locul şi unul dintre eroii din semi-finala cu Olanda - Alessandro del Piero.

Imediat, Italia deschide scorul după o fază, începută pe flancul drept, unde călcîiul lui Totti aduce mingea la Pesotto care centrează extrem de bine în faţa porţii iar Delvecchio reia decisiv, de lîngă Desailly.

1:0, şi surpiza pe nume Italia, ia proporţii!!!

fază de atac, Trezeguet, i-a spart nasul lui Toldo, care mult timp nu şi-a venit în fire, şi a continuat jocul cu două tampoane în nările sîngerînde.

Aşa şi l-a prins golul de “aur” (cea mai stupidă invenţie a forurilor fotbalistice) marcat de acelaşi Trezeguet, cu ochii înlăcrimaţi de la durerea provocată de ruperea nasului.

Golul hotărîtor a fost marcat

de pe acelaşi flanc stîng, de unde fusese marcat şi cel egalizator, de data această în urma unei greşeli a lui Cannavaro care, îl scăpa-se din ochi pe Pires, cel din urmă punîndu-i mingea “pe tavă”, în faţa porţii lui Trezeguet, care nu a iertat, executîndu-l pe Toldo cu un demi-vole, din piciorul stîng.

Acolo avea să se termine povestea “cenuşăresei” Italia, dar, tot acolo, avea să se termine şi povestea Franţei, care avea să se facă de rîs, la următorul turneu mondial, unde nici măcar, nu se va califica din grupe şi nuva marca nici un gol.

Ivan Goncearuc

lui Barthez şi o contiuare cu capul alui Trezeguet, mingea ajunge la Wiltord care, lăsat liber de Nesta - egalează. Se putea citi stupoarea pe feţele italienilor care credeau că totul se terminase, deja. Întradevăr totul se terminase dar nu aşa cum şi-au dorit-o ei!

Pentru mine era clar care avea să fie rezultatul acelui meci, iar bănuielile au devnit o certitudine atunci cînd, la o

10 mai Ziarul de Fotbal nr.10

Anchetă

Noi detalii importante în scandalul de la USEFS

Revin la scandalul de la USEFS în care a fost implicat rectorul instituţiei, Veaceslav Manolachi. Vă reamintesc faptul că Manolachi a fost acuzat de lectorul Constantin Ciorbă că ar fi făcut o tranzacţie dubioasă cu compania de construcţii Glorinal, în urma căreea USEFS a cedat 3,6 ha de pământ din strada Valea Trandafirilor în schimbul finisării a două blocuri de studii, dintre care unul dotat cu o sală ultramodernă de sport, de la USEFS. În urma investigaţiilor făcute împreună cu reporterul Publika TV, Vitalie Maistru, am aflat noi detalii foarte importante ce ţin de această afacere, dar şi despre alte activităţi ale rectorului USEFS, Veaceslav Manolachi.

Aşadar, cel mai important detaliu este că Veaceslav Manolachi NU are nicio tangenţă cu cedarea pământului din Valea Trandafirilor! Decizia a fost luată de Guvernul Tarlev şi a fost aprobată în Parlament! Iar printre cei care au semnat permisul de cedare a terenului figurează Zinaida Greceanîi sau Marian Lupu!

Toate aceste decizii s-au luat după ce s-a făcut evaluarea terenului de o comisie guvernamentală, din care au făcut parte şi cei doi oameni politici numiţi mai sus.

Conform evaluării făcute de comisia guvernamentală în 2004 s-a constatat că preţul celor 3,6 ha de pământ din Valea Trandafirilor costau atunci circa 1,5 milioane de euro. Iar lucrările care urmau să fie efectuate de compania Glorinal plus utilajul modern pe care trebuia să-l procure aceeaşi firmă, conform contractului, ajungeau la 75 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro!

Din toate acestea rezultă că acest Constantin Ciorbă a fost prost informat sau pur şi

simplu a avut drept scop defaimarea rectorului Manolachi, care mai este şi preşedinte al Federaţiei moldoveneşti de judo.

De ce îl atacă Ciorbă pe Manolachi E simplu. Constantin Ciorbă îl atacă pe Veaceslav Manolachi pentru că îşi doreşte să ajungă el la conducerea USEFS. Păstrând proporţiile este, dacă vreţi, un fel de duel Efros – Ciobanu din fotbal. Cu menţiunea că Efros nu s-a aflat niciodată la conducerea FMF, în timp ce Ciorbă a reuşit să-şi arate déjà capacităţile manageriale în anii 90, când a fost adjunctul lui Pavel Tolmaciov la INEFS. Mai jos vreau să vă prezint performanţele celor doi, Constantin Ciorbă şi Veaceslav Manolachi, din timpul administrării Universităţii de sport. Concluziile le faceţi singuri.

Constantin Ciorbă Baza tehnico-materială a INEFS se afla într-o stare deplorabilă. Lipsă de utilaj şi echipament în sălile de sport şi de studii, număr redus de studenţi 667 (!) la cele trei facultăţi (pedagogie, sport şi secţia frecvenţă redusă),

salarii mult mai mici decât ale profesorilor din alte instituţii din Moldova (până la o mie de lei), 3 computere Pentium 2 pentru toată instituţia, blocuri sanitare sub orice critică. În timpul mandatului lui Pavel Tolmaciov s-a făcut o tranzacţie dubioasă prin care INEFS a cedat terenul de tenis şi bazinul de înot din centrul capitalei, recăpătat ulterior prin proces de judecată de actuala conducere USEFS. La baza de odihnă de la Sergheevka (Ucraina), care aparţine USEFS s-a constituit o întreprindere de prestare de servicii în timpul verii. Din cauza neachitării arendei pentru pământurile pe care sunt amlasate cele 17 căsuţe, primăria oraşului Sergheevka a pus sechestru pe aceste bunuri. Litigiul durează până în prezent.

Veaceslav Manolachi A fondat în cadrul USEFS o tipografie, editură, bibliotecă dotată cu utilaj necesar şi literatură de ultimă oră, catedre dotate cu utilaj performant care permite desfăşurarea procesului educaţional în conformitate cu standardele internaţionale, cantină modernă.

A făcut reparaţie capitală în căminele studenţeşti, a schimbat utilajul sanitar, apeductul,

etc.

Salariile colaboratorilor USEFS s-au majorat considerabil ca urmare a acumulărilor la sursele extrabugetare ale veniturilor din gestionarea edificiilor universităţii şi a prestării de servicii. Salariul unui profesor universitar constituie 7000 lei!

Au fost date în exploatare trei blocuri de studii: un bloc de studii din str. A. Doga 22 şi Complexul Sportiv de la aceaaşi adresă, blocul de studii şi laboratorul ştiinţific din str. Alexandru cel Bun 69.

Numai sala de gimnastică este dotată cu utilaj în valoare de 1 mln 500 mii lei. În prezent USEFS este un centru universitar de performanţă, fapt pentru care a fost apreciată de Asambleea Europeană pentru Business: USEFS a fost menţionată cu cea mai înaltă distincţie a acestui forum «European Quality», pentru succese înregistrate în domeniul instruirii, în conformitate cu standardele europene, iar rectorului V. Manolachi i s-a conferit medalia internaţională «The United Europe» pentru contribuţia personală la dezvoltarea integrării europene.

USEFS are peste 3000 studenţi.

Sandu Grecu

10 mai Ziarul de Fotbal nr.10

Chelsea campioana in Chelsea a fost incoronata regina in insula.

Asa cum pronosticasem inca din ianuarie, echipa lui Ancelotti a castigat competitia din Premier League, trecandu-si in palmares cel de-al patrulea titlu de campioana din istorie.

Chiar daca initial mi s-a parut o greseala aducerea lui Carlo la conducerea echipei, se pare ca italianul a reusit sa ma contrazica si sa duca Chelsea pe primul loc. Trofeul Premier League 09/10 este cel de-al treilea din era Abramovic, care ramane sa mai astepte doar ca imnul Ligii Campionilor sa-i prinda pe jucatori cu trofeul suprem deasupra capului.

Cifrele sezonului nu sunt deloc de lepadat pentru londonezi. Cel mai bun atac 103 goluri(din 1963 o echipa nu a mai

Premier League

trecut de pragul 100 in Anglia conform blogdefotbal.com), a doua aparare 32 de goluri primite(Manchester 28), indestructibila acasa(o singura infrangere), si cel mai bun marcator din insula prin Drogba cu 29 de goluri(si sa nu uitam ca a lipsit o luna pentru Cupa Africii).

Am considerat inca de la inceputul sezonului ca echipa este cea mai buna din Premier League.

Cu cel mai echilibrat lot, Chelsea a dovedit maturitate in joc, si a castigat meritat un titlu muncit pana in ultima secunda, cu un Manchester parca incapabil sa treaca peste despartirea de Cristiano Ronaldo.

Urmeaza linistea mondialului pentru Ancelotti, timp in care trebuie sa gandeasca transferurile verii pentru a consolida

partile subrede din echipei. Cred ca lotul are nevoie de un fundas dreapta, un mijlocas central si un atacant de clasa, pentru a tinti direct catre Champions League 2011(si probabil

as renunta la serviciile lui Ballack, Joe Cole, Deco si de ce nu Kalou).

Felicitari Chelsea!

rivionze.com

10 mai Ziarul de Fotbal nr.10

Fotbalistrică >>> inventatorul mingiei umflate cu aer este William Gilbert, evenimentul s-a petrecut in anul 1800, pentru ca in 1870 Richard Lindon sa inventeze camera de cauciuc. >>> in 1883 a fost auzit pe un teren de sport, pentru prima oara, fluierul! Se juca in Noua otromundialZeelanda un meci de rugby, atunci, arbitrul partidei se saturase sa tot strige la jucători pentru orice abatere de la joc mai ales ca nici nu reuşea sa se facă auzit in focul luptei; a scos fluierul cu care-si chema câinii la ferma si a suflat puternic in el.

Efectul a fost cel scontat, toţi jucătorii s-au oprit si se uitau la el. De atunci fluierul a cucerit încet-încet mai toate sporturile de echipa. >>> prima partida de fotbal ce s-a desfăşurat pe un gazon artificial a fost cea dintre echipele Queen’s Park Rangers si Lutton Town in liga a II-a engleza, la 1 sept 1981.Stadionul care a găzduit aceasta premiera e Loftus Road din Londra. >>> un record de longevitate in fotbal si ataşament fata de culorile unui singur club este deţinut de Terry Paine, care intre 1956-1974 (18ani) a jucat 713 meciuri numai pentru o echipa -Southampton FC. >>> Niels Bohr (1885-1962), laureat al Premiului Nobel pentru fizica (1922), a fost fotbalist profesionist, jucând pe postul de portar. Intr-o poveste uitata de timpuri se spune ca in timpul unui meci de fotbal, Niels Bohr, neavând multe de aparat, s-a apucat sa deseneze ecuaţii pe stâlpii porţii. Luat la întrebări de coechipieri, el le-a explicat ca a descoperit o formula la care se gândea mai de mult si oricum meciul era plictisitor. La 29 de ani Niels Bohr era deja titular in echipa naţionala a Danemarcei.

Claudiu Bancu

Der FCBM! Bayern Munchen a câştigat, cel de-al douăzeci şi doilea titlu de campioană în Bundesliga. Practic, însă, Bayern era campioană încă de acum o săptămână, când a învins pe Bochum cu 3-1, acasă, iar Schalke a pierdut tot acasă, 0-2 cu Werder Bremen. Diferenţa dintre cele două echipe era la acel moment de trei puncte, cu un singur meci rămas de disputat pentru fiecare dintre combatante. Chiar dacă Bayern ar fi pierdut azi la Berlin, contra Herthei , Schalke trebuia să câştige la nu mai puţin de 17 goluri în faţa celor de la Mainz, ceea ce oricum nu s-a întâmplat.

Bavarezii s-au impus la Berlin cu 3-1, prin golurile lui Olic(’20) şi Robben(’74 şi ’87), în timp ce pentru albalbaştri a marcat Ramos în minutul 60. Schalke a reuşit doar o remiză la Mainz, un

0-0 care a făcut ca Bayern să termine la 5 puncte distanţă de locul doi.

Poate fi un sezon perfect pentru “roşii”, care au ocazia să realizeze o triplă istorică, adjudecându-şi atât campionatul, cât şi Uefa Champions League şi Cupa Germaniei.

După ce i-au scos pe Manchester United din UCL, am devenit susţinător al lui Bayern şi mă bucur nespus că au reuşit să câştige titlul. În finala UCL nu ştiu cu cine o să ţin, pentru că şi Interul e o echipă extraordinară, cu un atrenor genial. Oricum, am încredere că vom avea parte

de cea mai tare finală UCL din ultimii 10-15 ani.

Dar azi e ziua “Bavarezilor” şi ei merită toată atenţia!

Cosmin Crăciun

citind un ziar de dădea amănunte despre tragedia din care scăpase: - Cine a supravieţuit? îl rugă Bobby pe colegul de spital? Roger Byrne, David Pegg, Tommy Taylor, Eddie Colman, Mark Jones, Billy Whelan, Geoff Bent.... şi după o pauză ce părea interminabilă, tânărul termină , - Dead.

Avea doar 21 de ani, însă se născuse încă o dată. Înconjurat de zăpadă, aşezat încă în scaun, fusese aruncat din avion. Deşi nevătămat, privi spre cer: Nu avea să mai fie acelaşi niciodată.

E ceea ce numim destin, cel care a făcut ca Bobby Charlton să facă schimb de locuri cu David Pegg şi Tommy Taylor în zborul 817 al companiei British European Airways, cu punct de plecare din Belgrad şi escală în Munchen spre destinaţia Manchester.

Dacă nu s-ar fi produs acest amănunt, e posibil ca Manchester United să nu se mai fi recompus aşa de frumos după acea tragedie sau ca Anglia să nu se mai proclame campioană mondială în 1966. Bobby Charlton a avut mult de a face în toată treaba asta.

Să ne întoarcem la locul tragediei şi la momentul în care B. Charlton s-a născut pentru a doua oară în mâinile portarului Harry Gregg, cel care l-a scos din flăcările avionului căzut. O dată trezit pe patul de spital, Bobby observă într-un pat alăturat un puşti german

Acel cuvânt înspăimântător a fost punctul din care Bobby Charlton a pornit pe un drum de autodepăşire personală demn de toată admiraţia, dedicat în întregime colegilor săi de echipă şi pe care l-a început alături de bunul Matt Busby, bătrânul înţelept, scăpat şi el de cuţitul morţii muncheneze, pentru a reconstrui The Busby Babes.

Sir Bobby Charlton s-a născut pe date de 11 octombrie 1937, în Ashington, un mic sat minier din districtul Nortumberland, undeva în nordul Angliei.

Familia avea deja ceva tradiţie fotbalistică, atât bunicul, cât şi tatăl său fiind jucători profesionişti, fiecare la vremea lui, cel mai remarcat fiiind Jackie Milburn, un atacant puternic care a făcut destule meciuri bune cu Nwecastle United şi naţionala Albionului. Până şi mama sa era antrenoare de fotbal, chiar dacă doar în şcolile primare din zonă.

Bobby a ajuns la Manchester United după un turneu şcolar, atunci când a fost descoperit de un scouter al respectivului club. Matt Busby l-a făcut să debuteze cu prima echipă pe când avea doar 19 ani într-un meci împotriva celor de la, ironia sorţii, Charlton Athletic.

Nici nu se putea debut mai bun pentru Bobby Charlotn: două goluri, victorie cu 2-0 pentru United.

De altfel, în acel sezon, Diavolii Roşii, cu o echipă

fomată aproape în întregime din tineri, a câştigat campionatul, a ajuns în finala Cupei FA şi în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, Bobby marcând 10 goluri în 14 partide.

Aşa s-au născut The Busby Babes, o generaţie ce promitea să facă lucruri memorabile. Totul s-a sfârşit brusc în acea dată fatidică de 6 februarie.

Aveau să moară 23 din cei 44 de pasageri îmbarcaţi în zborul 817 British Airway International, majoritatea dintre ei fotbalişti.

Unul dintre supravieţuitori a fost Bobby Charlton.

Foarte traumatizat, i-a trebuit mult timp pentru a îşi reveni.

Anul 1958 a fost anul extremelor pentru el, între tristeţea provocată de pierderea colegilor şi prima convocare la naţională, ajungând la Mondialul organizat de Suedia în acelaşi an, chiar dacă fără să joace măcar un minut. Lucrurile s-au schimbat pentru Mondialul din Chile 1962, acolo unde Bobby a ajuns ca titular indiscutabil cu naţionala Angliei, deşi nici măcar el nu a putut evitat eliminarea echipei încă din sferturile de finală.

Trecând peste toate polemicile cauzate de cum a câştigat Anglia finala Mondialului din 1966, istoria spune clar: Anglia a câştigat atunci primul şi singurul său titlu mondial.

Bobby a fost declarat cel mai bun jucător al anului, îndeplinind un rol fundamental pentru ca astfel căpitanul Bobby Moore să ridice Cupa Mondială deasupra capului după acea victorie cu 4-2 obţinută în finală în faţa Republicii Federale Germane.

Despărţirea de

naţională s-a produs după mondialul din Mexic 1970, ultima sa apariţie fiind în sferturile de finală în faţa aceloraşi germani. Nemţii şi-au luat revanşa întrun meci pe care englezii l-au controlat aproape în întregime. Cu 20 de minute înainte de final, Anglia conducea cu 2-1.

Alf Ramsey, antrenorul englezilor, cu gândul la semifinale, l-a schimbat pe Bobby. Eroare gravă.

Echipa s-a descentrat, germanii au egalat, iar în prelungiri, Gerd Muller avea să completeze cu un gol un meci ce totodată însemna şi ultima apariţie a lui Bobby Charlton în tricoul naţionalei Albionului.

Lăsa în urmă un număr de 106 meciuri jucate pentru această naţională, în acel moment, record în materie. Avea să continue să joace încă doi ani pen-

tru Manchester United, mai târziu ajungând şi la Preston North End, loc în care a încercat să o facă şi pe antrenorul, dându-şi repede seamă că această meserie nu e de el, retrăgându-se cu succes în lumea afacerilor.

Acel copil născut în Ashington în anul 1937, cu un destin de cavaler în faţă, îşi făcuse datoria faţă de fotbal. Dusese mai departe legenda lui Sir Stanley Matthews, fiind cel de-al doilea englez care a câştigat Balonul de Aur.

blogdefotbal.com

Ziarul de Fotbal nr.10

Sir Bobby Charlton

10 mai

Balonul de Aur

10 mai Ziarul de Fotbal nr.10

Povestile fotbalului

Mondial 2010

Inundă tribunele cu bucurie, îşi electrizează naţionalele cu strigăte de încurajare şi primesc un nume diferit în fiecare colţ al planetei, însă toţi împart acelaşi obiectiv: susţinerea favoriţilor până la extenuare.

Istoria Mondialelor de fotbal au scris-o naţionale precum cele ale Barziliei, Italiei, Argentina, Uruguay, Anglia, Germania sau Olanda.

Jucători ca Pele, Maradona, Zidane, Cruyff, Maldini, Roger Milla sau Gheorghe Hagi.

Fotbalul însă, nu ar fi fotbal fără semnătura suporterilor, autentici protagonişti ai unui sport ce continuă să se suprapună crizelor economice şi conflictelor armate.

După datele strânse de FIFA, cele 18 turnee finale World Cup au strâns în stadioane în jurul a 31 de milioane de persoane, echivalentul populaţiei unor ţări ca Maroc sau Peru, mai mare decât cea a României. Acestei cifre enorme îi trebuiesc alăturate şi sutele de milioane care au vibrat alături de echipa lor prin intermediul micilor ecrane.

a vieţii extrem de înaltă şi se respiră o atmeosferă pacifică, solidară şi de egalitate. Unii îi spun societatea perfectă. De aceea nu trebuie să ne mire că fotbalul este privit de danezi ca un eveniment festiv. Aşa s-au născut aşa zişii roligans ( rolig în daneză însemană liniştit ), un fenomen apărut pentru a contraataca The Hooligans sau vandalismul britanic. Gesturile de frăţie sunt ceva comun în The Roligans. Cu berea în mână şi casca de viking pe cap, cântând şi îmbrăţiându-se.

Este cea mai liniştită galerie din lume.

Diavolii Roşii Daehan Minauk este strigătul său de luptă. Culoarea roşie este semnificaţia pasiunii cu care trăiesc fotbalul.

E posibil să nu treacă de faza grupelor, a făcut-o în Germania 2006 şi cu patru ani înainte când a ajuns până în semifinale, însă Corea de

Îmbrăcăminte lejeră în care domină culorile verde şi galben. În ritm de samba, fotbalul se transformă în carnaval. economic, mexicanii încă mai emigrând cu miile peste frontiera nord-americană. Fotbalul, aşa cum zicem, trece peste problemele financiare, iar naţionala Mexicului este una dintre echipele cu cei mai mulţi susţinători din lume. Pe stadionul Azteca ( al treilea ca mărime de pe glob ) au ajuns să intre nu mai puţin de 104 000 de suporteri la un meci din calificările Mondialului sud-african.

The Roligans

Danezii sunt cei mai fericiţi şi mai satisfăcuţi locuitori ai planetei. Domneşte o calitate

În Mexic se respiră fotbal.

Motiv pentru care a şi găzduit două turnee finale în doar 16 ani ( 1970 şi 1986 ). Şi vorbim de o ţară care nu dă pe dinafară din punct de vedere

La Torcida

Adevăratul spectacol al Mondialului nu este pe teren, ci pe străzi şi în tribune.

Îmbrăcăminte alb-roşie.

Casca de viking şi berea în mână. Cântă în timp ce se îmbrăţişează.

Îmbrăcăminte alb-verde.

Valurile sunt ocupaţia lor preferată în timpul meciurilor.

Pălăria aia mare numită sombrero nu lipseşte din decor.

Fotbalul şi manifestaţiile de bucurie sunt evenimente strâns legate unul de altul. Mai mult în Brazilia, acolo unde viaţa nu poate fi trăită fără fotbal. La Selecao este scuza perfectă pentru ca o întreagă ţară să uite de necazuri. La Mondial nu există pături sociale. Torcida este galbenă şi verde, globală. Se strânge pe străzi, se desfăşoară pe plaje şi transformă un simplu meci într-un carnaval fără dată de expirare.

Sud, indiferent de care va fi parcursul său, va beneficia de aportul fără condiţii al unora dintre cei mai fanatici suporteri din lume. Sunt Diavolii Roşii şi al lor strigăt de luptă Daehan Minguk ( Republica Corea ).

Ei vor fi prezenţi pe stadioane sau pe străzi în faţa marilor ecrane puse pe faţadele clădirilor ce îmbrăţişează cerul corean, încurajând o echipă, gigant în Asia, însă fără mari performanţe la nivel mondial.

La Marea

The Hooligans

Crucea roşie pe fond alb.

Consum de alcool, fără limite.

Embleme pătate de violenţe.

Sunt oile negre de fiecare dată când are un loc un turneu de o asemenea magnitudine. Doriţi pentru

faptul că îşi cheltuie banii fără să se gândească la ziua de mâine, temuţi pentru cheful de scandal cu care apar de fiecare dată, indiferent că la o terasă sau în tribune. Cântă ca îngerii, se bat ca disperaţii fără judecată. Ei sunt huliganii englezi. Necesari? Probabil că da. Dacă nu erau ei, fotbalul englez nu ar fi ajuns la nivelul pe care este acum.

Les Fennecs ( Vulpile Deşertului ) Culori alb-verde. Pasiune exagerată. Femeile nu mai sunt excluse.

14 morţi, 175 accidente de trafic şi 145 de infarcturi. Ăsta

este bilanţul după bucuria provocată de calificare la Mondialul din Africa de Sud. E clar că în Algeria fotbalul se trăieşte cu fanatism. O asemenea explozie de bucurie nu s-a mai trăit de la procla-

marea independenţei, acum aproape jumătate de secol.

Profitând de faptul că Mondialul se dispută pe acelaşi continent, Vuliple Deşertului s-au mobilizat în masă, vor străbate Africa din nord în sud, cu bătrâni, copii şi neveste, aceleaşi neveste care până în urmă cu ceva vreme nu aveau voie să intre pe stadioane.

consideraţi a forma una dintre cele mai fierbinţi mase

de suporteri de pe glob.

Se alimentează cu titlurile câştigate în 1978 şi 1986 şi cu speranţa unuia nou cucerit cu o echipă de vis din care face parte Messi, Higuain, Tevez, Milito sau Kun Aguero. Se presupune că în Africa de Sud vor ajunge în jurul a 10 000 de argentinieni.

Bafana Bafana

Fotbalul în Africa de Sud este sportul rasei de culoare, aşa cum cricketul sau rugbyul sunt sporturile albilor. Să găseşti un alb la meciurile de fotbal jucate în Africa de

din tradiţia suporterilor sudafricani, aşa că difuzoarele telvizoarelor vor reda 90 din 90 acel zumzăit enervant pentru unii, inedit pentru alţii.

Pe durata meciurilor, comportamentul suporterilor BafanaBafana este demn de studiat.

S-a ajuns la concluzia că de cele mai multe ori evenimentele din teren au pentru ei o prea mică importanţă.

Tribunele îşi trăiesc propriul meci: meciul dansului. Sub sunetul vuvuzelelor şi al altelor zeci de instrumente sonore se generează o specie de dans raggae, ce nu se întrerupe pe întreaga durată a meciului.

Barra Brava Tot ce înconjoară Argentina este albiceleste. 40 000 de suporteri au invadat Germania la ultimul Mondial. Cântă până la epuizare.

Argentinienilor le fierbe sângele atunci când joacă naţionala. De aceea sunt

Sud este echivalentul căutării unui ac în carul de fân. Să asişti la un meci al naţionalei Africii de Sud este un şoc.

blogdefotbal.com

10 mai Ziarul de Fotbal nr.10

0: Suporterii

Prima dată îţi atrage atenţia paleta de culori din tribune.

Galbenul şi verdele invadează tot, amestecându-se cu pălării şi ochelari gigant, tot felul de pelerine colorate strident, peruciş şi nelipsitele ... vuvuzele, trompetele de care se teme un mapamond întreg. Au fost pe punctul de fi interzise, însă FIFA a decis că fac parte

deoarece FC Barcelona s-a oprit in cea de-a doua faza a grupelor, clasandu-se doar pe pozitia a 3-a dintr-o grupa infernala cu Manchester United, Bayern Munchen si Brondby Copenhaga.

Ziarul de Fotbal nr.10

10 mai

Rivaldo. O legenda!

(continuare din numărul 8)

Rivaldo semneaza cu FC Barcelona in anul 1997, catalanii platind in schimbul sau 26 de milioane $. Primul sau sezon a fost unul de vis.

Barça a reusit pe atunci sa castige campionatul si Cupa Regelui Spaniei, iar Rivaldo a inscris 19 goluri pentru gruparea catalana, fiind al doilea marcator in acel an pentru formatia antrenata de batavul Louis van Gaal. Prestatiile de senzatie avute de Rivaldo in Spania l-au facut pe Mario Zagallo sa renunte la orgolii, chemandu-l astfel pentru Cupa Mondiala din anul 1998 ce s-a desfasurat in Franta. Turneul final reusit de brazilian a fost unul foarte bun,inscriind 3 goluri la editia cu numarul 15 a Mondialelor si cucerind medalia de argint, fiind invins in marea finala de catre Franta cu un neverosimil 3-0.

Cu un an inainte de intrarea in milleniul 3, Rivaldo a petrecut unul dintre cei mai buni ani ai sai ca fotbalist profesionist pana atunci. Domnia sa a reusit cu nationala ”cariocas” sa castige Copa America,fiind desemnat cel mai bun jucator al competitiei, terminand golgeter cu 5 reusite dupa care impreuna cu colegii

sai de la FC Barcelona au castigat campionatul in anul centenarului pentru gruparea catalana, fiind al doilea golgeter al Spaniei pe atunci.

Evolutiile de senzatie in acest an 1999 i-au determinat pe oficialii forurilor responsabile sa-l desemneze cel mai bun fotbalist european,iar argumentele acestei decizii sunt pe deplin justificate. Rivaldo a reusit sa inscrie 10 goluri in Liga Campionilor, fiind la finalul campaniei principalul marcator al celei mai titrate competitii intercluburi de pe batranul Continent, UEFA Champions League. N-a fost insa sa fie incoronarea suprema pentru Rivaldo, asta

Urmatorii 3 ani petrecuti pe Camp Nou, pana la plecarea sa din capitala Catalunyei la A.C. Milan in anul 2003, au fost foarte buni. Pentru fani ramane in memorie hat-trickul senzational reusit contra celor de la Valencia CF in sezonul 2000-2001, ultima reusita fiind o foarfeca incredibila ce a avut la baza toate ingredinetele necesare unui gol de povestit nepotilor. Acest meci castigat de FC Barcelona cu scorul de 3-2 a fost important in clamentul final, catalanii reusind sa termine atunci pe pozitia a patra, garantandu-le astfel disputarea unui meci in Champions League pentru a se califica in faza grupelor.

Campionatul Mondial din anul 2002 ce s-a desfasurat in Japonia si Coreea de Sud a fost iarasi numai bun de a-l critica pe Rivaldo pentru campania castigatoare a Braziliei, asta pentru ca in semifinala contra Turciei cade la pamant prefacanduse ca este lovit de catre fundasul Hakan Unsal, facandu-l astfel pe central sa-l elimine pe jucatorul de atunci al celor

de la Galatasaray Istanbul.

Campania castigatoare a Braziliei a stat marturie a 3 jucatori: Rivaldo, Ronaldo si Ronaldinho, tocmai fotbalisti de care orice fan blaugrana este mandru ca au aparat culorile clubului. Impreuna cei trei au fost decisivi in tot acest turneu final, inscriind in total 12 goluri.

Dupa acest superb turneu final Rivaldo a parasit Camp Nou, starnind astfel manie in toata Catalunya, asta pentru ca era printre cei mai iubiti fotbalisti cat timp a jucat pentru FC Barcelona,1997-2002.

Destinatia urmatoare pentru ”omul foarfeca” a fost Italia, Rivaldo alegand A.C. Milan, insa n-a fost sa fie tocmai cea mai buna perioada a carierei sale,pentru ca mai mereu a cazut victima unor accidentari nedorite de vreun fotbalist profesionist. Totusi ”diavolii rossoneri” i-au facut o bucurie foarte mare brazilianului, reusind sa castige UEFA Champions League contra celor de la Juventus Torino, intr-o partida foarte dramatica care a avut nevoie de loviturile de departajare pentru a se cunoaste campioana. Rivaldo se bucura de acest trofeu la exact un an de la venirea pe San Siro, iar cat timp a fost printre idolii catalanilor n-a reusit sa castige aceasta competitie.

2004 a fost anul reintoarcerii

Dupa doar cateva luni petrecute la Cruzeiro unde a inscris si un gol Rivaldo s-a decis ca este timpul pentru o noua provocare in Europa.

Brazilianul a ales gruparea elena Olympiakos Pireu, fiind intre anii 2004-2007 unul dintre cei mai apreciati jucatori de catre fanaticii suporteri greci de pe impunatorul Giorgios Karaiskakis. In cei 3 ani jucati pentru Olympiakos, Rivaldo a cucerit 3 campionate consecutiv, urmat mai apoi de doua Cupe ale Greciei in anul 2005, respectiv 2006.

10 mai

Sezonul 2006-2007 a fost cel mai bun al sau cat timp a evoluat in Grecia, reusind sa inscrie 17 goluri in 27 meciuri pentru Olympiakos Pireu. Prestatia senzationala in acesti 3 ani l-a facut pe Rivaldo cel mai mare nume al elenilor,fiind cu cele 43 de goluri ale sale cel mai titrat fotbalist din istoria gruparii.

Negocierea contractului in anul 2007 n-a ajuns la un numitor comun, iar Rivaldo a ajuns la rivala AEK Athena pentru a arata cine este el cu adevarat conducerii celor de la Olympiakos. Razbunarea a venit pentru brazilian intr-un meci contra fostei sale echipe cand a reusit sa paseze decisiv de 3 ori, intr-o partida castigata de AEK

Athena cu scorul de 4-0, insa gruparea din capitala Greciei n-a castigat absolut nimic avandu-l ca lider in teren pe Rivaldo.

Din anul 2008 este jucatorul celor de la Bunyodkor Taskent, transferandu-se la gruparea uzbeka dat fiind faptul ca a fost victima a unei ”oferte greu de refuzat”.

Rivaldo a semnat un contract valabil pe doi ani, unde urma sa castige 12 milioane de euro. Debutul sau la gruparea antrenata momentan de catre conatioanalul sau, Luis Felipe Scolari a fost unul ca cel al marilor campioni: inscriind doua goluri superbe.

Venirea campionului mondial in Taskent a fost de bun augur pentru Bunyodkor.

Din 2008 si pana in prezent gruparea uzbeka a cunoscut gustul infrangerii doar o singura data, fiind in momentul

de fata cel mai renumit club profesionist din tara aflata in centrul Asiei.

Ii doresc pe aceasta cale favoritului meu de cand sunt fan al Barçei un sincer si calduros La Multi Ani pentru cei 38 de ani impliniti astazi.

Pentru mine Rivaldo a fost si va ramane emblema catalanilor din ultimele doua decenii. Avea o placere teribila de a juca fotbal, iar FC Barcelona a fost intr-adevar echipa care era pe gustul sau. Rivaldo, you are simply the best!

Ionut-Cristian Stefanoaica

Readactor: Ivan Goncearuc Idee originală: Beleaua (BDF) Autori: Victor Moşneag, Marian Şania, Nicu Lungu, Claudiu Bancu, Sandu Grecu, Beleaua, Ivan Goncearuc, Gabriel Toth.

Mulţumiri blogurilor: blogdefotbal.com, cdf-curier.blogspot. com, rivionze.com Design şi machetare: Goncearuc&Roman Art Design (autor IG)

În curînd...

Magazinul Ziarul de Fotbal este un digest complet al blogosferei fotbalistice româneşti.

Ronaldo în tricoul celor de la PSV Eindhoven. Raritate

Ziarul de Fotbal nr.10

in tara natala, Rivaldo fiind achizitionat de catre gruparea din Belo Horizonte, Cruzeiro, ca jucator liber de contract.

Chelsea Londra e campioană!!!

Poza zilei