www.ivangoncearuc.blogspot.com
powered by ivangoncearuc.blogspot.com & blogdefotbal.com Numărul 19 Marţi 12 Noiembrie 2010
Editat de: DIA Media Group 3593,16 media de cititori per număr
ziarul de fotbal
Pato - cel mai valoros tînăr Istoria unei tradiţii de-un veac
Momente
neştiute
din cariera lui
Robert Enke
ziarul de Nr. 19 12 noiembrie 2010 fotbal
Ivan
Goncearuc
Editorial
ivangoncearuc@gmail.com
Ziarul de Fotbal, într-un nou format Numărul Ziarului de Fotbal pe care-l citiţi chiar acum este cu totul şi cu totul inedit. În primul rînd magazinul şi-a mărit numărul de pagini de la 12 la 16, cele patru pagini noi oferind şansa mai multor autori noi să-şi găsească loc ca autori ai acestei reviste. Tot în acest număr şi-au făcut debutul doi autori noi, tînărul Radu Lisiţa, un viitor jurnalist sportiv din Basarabia şi Alexandru Vereş, un entuziast român, în ale fotbalului. De asemenea s-a schimbat şi designul magazinului, acesta din urmă prinzînd conturul pe care mi-l doream de mult timp. Au apărut rubrici fixe, ale cîtorva autori stabili ai Ziarului de Fotbal. Este vorba de Fotbal pe bandă rulantă, a lui Marian Şania, Ionuţ Ştefănoaica vine şi el cu secretele celui mai spectaculos club de fotbal din lume - CF Barcelona, sau Radu Lisiţa, care număr de număr va vorbi despre realităţile fotbalului basarabean, prin prisma sa de vedere. Pentru că acest magazin nu putea exista fără voi, dragi prieteni, cei care scrieţi pe siteurile personale sau pe bloguri, am decis să inaugurez o rubrică aparte pentru promovarea blogurilor despre fotbal, din blogosfera românească. Ceea ce a ieşit puteţi critica pe pagina 12. Mă bucur că am reuşit să vă aduc Ziarul de Fotbal în casele voastre (mai ales pentru că am avut o săptămînă extre de dificilă), şi aş încheia cu o mare rugăminte - promovaţi Ziarul de Fotbal pe siteurile şi blogurile personale, doar aşa putem face performanţă şi putem ajunge să fim citiţi de cît mai multă lume. Merci, prieteni.
Echipel
Nr. 19 12
noiembrie
2010
ziarul de fotbal
le din fotbalul moldovenesc
în social media
radu.lisita@gmail.com
Academia Chisinau
289 persoane prietenesc cu clubul AcademiaUTM Chişinău prin intermediul facebook. Pe twitter sau odnoklassniki profilul echipei nu este prezent.
Actualitatea din Republica Moldova la prima vedere nu e strigătoare. Din 14 echipe existente în Divizia Naţională, 9 din ele deţin propriul website. 2 din ele sunt mai rar actualizate, restul – par a fi în mentenanţă. Dar dacă ne-am referi la poziţia cluburilor în reţelele de sociale, atunci ar fi mai strigător.
Zimbru Chişinău – echipa cu cei mai mulţi fani pe facebook – 2.061. Paradoxul este că administorii contului nu a ales să se promoveze ca pagină, ci ca utilizator. Există şi cont de twitter şi grup pe odnoklassniki.ru cu 658 participanţi. Dacă ataşăm şi site-ul zimbru. md care conţine webtv şi rubrică unde poţi acorda întrebări, atunci cotăm echipa pe primul loc la prezenţa şi activitatea în social media.
FC Dacia
Pagina de facebook a Daciei e împrietenită cu 1.442 prieteni. Interesant e faptul că apreciază alte pagini ca cea a lui Vlad Filat sau Mozilla Firefox. În odnoklassniki există două grupuri, care cel mai probabil sunt făcute de fani şi nu au legătură cu oficialii clubului. În orice caz, numărul total al su-
porterilor aici este de 100. Fiţi atenţi că FC Dacia e şi pe twitter.
FC Sheriff
Şi clubul transnistrean Sheriff Tiraspol răsuflă în social media, dar asta pentru a nu rămâne în spatele altor adversari. Faptul e adeverit atunci când observăm că pagina de facebook tare demult nu a fost accesată de vreun administrator al contului încât să mai posteze ceva. Oricum, 778 persoane apreciază asta. În odnoklassniki există un grup privat care întruneşte 166 fani la moment.
FC Costuleni
M-a luat prin surprindere faptul că FC Costuleni are 391 fani în facebook, dintre ei – 62 sunt frienzi de-ai mei. Eu mă gândesc că administratorul paginii are tare mulţi prieteni şi a sugerat tuturor să fie fani ai paginii date.
Milsami Orhei are 23 fani, FC Tiraspol e apreciat de 15 internauţi, FC Rapid – 9. Nistru Otaci e apreciată de 5 persoane pe facebook, iar FC Găgăuzia – zero, zero, zero. Şi concluzia ar fi că stăm rău la acest capitol, chiar foarte rău. Dar, stau şi mă gândesc din alt unghi – de unde să vreau prezenţă în reţelele sociale dacă în ţară abia de există câteva galerii normale de fani iar unele echipe abia de au buget. Asta e.
Radu LISIŢA
www.radu.lisita.md
Ştim că facebook-ul sau în genere, reţelele sociale sunt teme actuale şi mediu eficient de promovare, chiar şi în lumea sportului. Prin vest unii jucători au mai mulţi fani decât toată echipa. Exemplul tipic e Cristiano Ronaldo care în facebook are 14 mln. de fani, iar echipa sa Real Madrid – 5 mln.
Zimbru Chisinau
În principiu, topul îl putem încheia aici, deoarece restul echipelor din Divizia Naţională au pagină cu informaţie pe Wikipedia şi care este adăugată şi în facebook. Numărul fanilor variază – de la 23 şi până la 2. De alte reţele sociale nici nu trebuie să vorbim.
www.fcbspecialblog.wordpress.com
ziarul de Nr. 19 12 noiembrie 2010 fotbal
ionut_stelistul2008_ucl@yahoo.com
Momente
neştiute din cariera
Robert Enke ! e tat
lui
l c x
i v i us
E
Astazi se implineste exact 1 an de la tragicul eveniment care a intristat intreaga Europa, moartea lui Robert Enke, fost portar la Barcelona in sezonul competitonal 2002-2003. Cariera sa profesionala a cunoscut de-a lungul timpului urcusuri si coborasuri. Viata sa privata nu a fost tocmai placuta si in urma cu exact 1 an si-a luat capat zilelor, aruncadu-se in fata unui tren din apropierea localitatii germane Neustadt. Suferea de o depresie permanenta timp de saptamani bune si aceasta tentativa de suicid nu prea a fost pe placul prietenilor sai, respectiv microbistilor. Acest accident nefericit care l-a avut protagonist pe Robert Enke a lasat in urma multe vieti nevinovate, care si acum deplang lipsa portarului german. Nici in ziua de astazi nu s-a aflat cu exactitate motivele pentru care Enke a fost nevoit sa decurga la un astfel de moment nefericit. Unii spun ca din cauza decedarii fiicei sale a luat aceasta decizie, suferind permanent timp de 2 ani de o nedorita depresie, altii spun ca intentia aceasta se datoreaza deselor momente in care izbucneau certuri cu membrii gruparii FC Han-
nover. Trecand peste acest lucru, cotidianul catalan Sport l-a intervievat pe Ronald Reng, scriitorul care i-a dedicat o carte goalkeeperului neamt, ” Robert Enke – Viata prea scurta”. Cartea domniei sale s-a vandut in peste 150.000 de exemplare si totodata l-a facut faimos in majoritatea tarilor de pe batranul Continent.
Cum era Robert Enke ca persoana? Foarte sensibil, atat cand situatia era buna, cat si delicata. Stia foarte bine cand un personaj aflat in apropierea sa suferea sau era bucuros. Cu toate acestea insa, o critica adusa asupra sa nu-i facea tocmai bine, pentru ca era un tip foarte nativ, care nu suferea deloc sa i se aduca vorbe grele. In cele mai multe cazuri raspundea acestei tentatii de critica, considerand necesar atacurile directe asupra celor care ii vor intotdeauna raul, simtind in adancul sufletului sau ca este dator cu o replica acida permanent. Inca de cand avea 18 ani simtea o presiune sufleteasca care il ademenea in doua directii opuse: mingea de fotbal si colegiul. Asculta tot timpul de cei care ii ofereau sfaturi
Nr. 19 12 si in majoritatea cazurilor neglijea una dintre cele doua prioritati de atunci ale sale. Mai apoi construirea unei fundatii care-i poarta numele in prezent a fost o dovada de curaj.
Cum a reusit sa ajunga la FC Barcelona? Inainte de a semna contractul cu FC Barcelona, concitadina Espanyol, FC Porto si Deportivo Alaves doreau insistent achizitionarea sa. In luna mai a anului 2002, impresarul sau a venit in Barcelona pentru a negocia un contract cu Espanyol, care i-au oferit gratis pentru a veni la negocieri un bilet de avion cu plecare din Berlin. Cu toate ca i s-au oferit conditii foarte bune pentru a ajunge la un acord definitiv cu Espanyol, Robert Enke a fost de negasit si acest lucru l-a deranjat profund pe Sanchez Libre, conducatorul gruparii catalane.
A vrut intr-adevar sa joace la aceasta echipa, dar asteptarile de la Espanyol nu erau atat de mari? Nu cred ca a fost vorba despre asa ceva. Dupa ce semnase cu FC Barcelona, a fost introdus titular de catre Van Gaal intr-un moment nu tocmai fericit, el suferind cu o saptamana in urma de o depresie cauzata de faptul ca un apropiat de-al familiei sale nu se simtea tocmai bine si era la un pas de a parasi aceasta lume. FC Barcelona era eliminata de catre o grupare anonima din liga a 3-a, Novelda CF, in primul tur al Cupei Regelui Spaniei. Prestatia nu tocmai buna a fost motiv de cearta pentru Louis van Gaal si fiind intr-o depresie permanenta, Robert Enke a in-
ceput sa-si verse furia tocmai pe cine nu trebuia, cel care ii putea oferi intotdeauna un sfat bun si dupa aceea incredere in fortele proprii, titularinzandu-l intre buturi. A doua zi nu se mai recunostea pe el insusi si nu a participat la antrenamente saptamani bune, exasperandu-l astfel la culme pe Van Gaal. Nu suferea sa fie criticat permanent, asta era principalul sau defect.
Frank de Boer nu si-a cerut niciodata scuze fata de el? Niciodata. Luis Enrique era de partea fundasului olandez si il tachinau permanent pe Robert , generalizand astfel un deranj mare in vestiarul echipei. Exista rivalitate intre cei trei portari de atunci ai Barçei? (Bonano, Valdes si Enke) Da, in special intre Valdes si Enke. Ajunsese la o intelegere cu FC Barcelona pentru a deveni cel de-al doilea portar din lot, insa Van Gaal il prefera permanent pe Valdes pentru ca se potrivea de minune ambitiei cu care acest club vruia sa triumfe in acea perioada. Este dificil sa fii prieten cu un contracandidat la titularizare. Au fost permanent tachinari intre cei 3 goalkeeperi si intotdeauna staff-ul catalanilor il sacrifica pe Enke in ceea ce priveste un eventual post de titular. Era neglijat totalmente si acest lucru l-a deranjat si mai tare, creand de altfel o tensiune de neimaginat in vestiarul catalanilor. Intre timp pe banca tehnica a Barcelonei sosea antrenorul sarb Radomir Antic. Chiar si asa insa, titratul manager a cunoscut furia caracteristica a lui Enke. Se intampla intr-o partida de
noiembrie
Liga Campionilor impotriva unei grupari din tara sa natala, Bayer Leverkuse, Faptul ca nu a fost convocat sa asiste la aceasta partida, simtind nevoia unei alinari familiale, Enke s-a sucit si a rupt-o definitiv cu FC Barcelona.
Si-a facut prieteni in Barcelona? Foarte putini, pentru ca se afla intr-un moment negru al carierei sale. Singurul care-l sprijinea permanent era fundasul suedez Patrick Anderson, deoarece se cunosteau inca din perioada petrecuta in Bundesliga, cand suedezul activa pentru Bayern Munchen si Enke apara buturile gruparii Borussia M’Gladbach. Locuia in Sant Cugat, unde de altfel si-a facut multi prieteni, insa evita tot timpul sa mearga spre Barcelona, pentru ca a fost supus unui tratament nu tocmai cald. Cand a plecat de la Barcelona, s-a animat putin? Nici vorba de asa ceva. Chiar daca Fenerbahce Istanbul i-a oferit prilejul de a apara din nou, Enke simtea in adancul sufletului sau despartirea de FC Barcelona. Orice fotbalist nu se simte in largul sau cand paraseste gruparea blaugrana, iar din acest punct de vedere depresia care l-a macinat o viata intreaga aparea nestingherit. Doar un singur meci a jucat pentru echipa din tara ”semilunei” si experienta sa a cunoscut un nou capitol in cariera. Mai apoi, Tenerife CD a fost ultima sa echipa profesionista unde a evoluat pana cand sa se intoarca definitiv in Germania. Barcelona il imprumutase la Fenerbahce si Tenerife, insa chiar si asa sansele pentru un post de titular la aceste grupari scadeau
2010
ziarul de fotbal
considerabil cand era protagonist in discutii contradictorii cu diferite personaje din cadrul cluburilor respective.
Cum au fost ultimii sai ani petrecuti in Bundesliga? Mai mult decat buni as putea zice. Datorita sustinerii primita din partea conducerii cat si al fanilor germani, Robert Enke simtea intr-adevar cum si-a gasit in sfarsit locul perfect pentru a practica fotbalul. Pana la tragicul suicid a fost timp de 3 ani un personaj fericit, nesimtind deloc depresie. A fost fenomenal intre buturi si a primit credit masiv din partea selectionerilor germani. Joakim Low il convocase in lotul largit pentru CM din Africa de Sud si in afara acestui lucru el si cu sotia sa adoptasera o fetita 6 luni mai devreme de la nefericitul eveniment de la Neustadt. Se simtea intr-adevar realizat pe toate planurile, dar depresia nu cunoaste limite. Venea acest fenomen exact cand nu te asteptai si majoritatea apropiatilor sai nu-l intelegeau deloc de ce pune la suflet criticile aduse asupra sa. P.S. Meciul de astazi dintre FC Barcelona si AD Ceuta care va incepe de la ora locala 22:00 si va conta pentru returul fazei 16-milor Cupei Regelui Spaniei va fi un moment in care tot stadionul o sa-i aduca un moment de reculegere binevenit celui ce a fost Robert Enke.
Ionuţ ŞTEFĂNOAICA
www.golden-sport.blogspot.com
Nr. 19 12
noiembrie
2010
Anularea Rapid a terminat la egalitate partida din Giulesti cu Steaua, scor 0-0, niciuna dintre echipe nereusind sa inscrie. Giulestenii au avut ocazii de gol mai mari in prima repriza prin Spadacio si Marcos Antonio, dar Steaua a avut cele mai mari ocazii in repriza secunda, la cele doua bare ale lui Cristi Tanase si Romeo Surdu. In prima repriza Steaua a ajuns de foarte putine ori la poarta lui Bornescu, de cealalta parte Rapidul a atacat mai mult, dar nu a reusit sa creeze ocazii clare de gol, doar Spadacio a fost mai aproape de gol in minutul 20 cand a trimis din lovitura libera putin pe langa vinclu si Marcos Antonio a trimis o lovitura de cap scoasa fara probleme de Tatarusanu. Steaua a inceput foarte bine a doua repriza si dupa 10 minute Cristi Tanase a trimis un sut periculos si Bornescu a fost salvat de bara. Marile ocazii au con-
tinuat, insa tot la poarta rapidista. In minutul 67 Surdu a primit o pasa ideala in careu, singura si fara marcaj a trimis direct in bara transversala. Steaua a continuat meciul bun si ocazile au continuat, Martinovici si Bicfalvi au trimis spre poarta lui Bornescu, insa fara probleme pentru acesta. Portarul rapidist a reusit apoi sa-si lanseze colegii pe un contraatac supranumeric, mingea a ajuns la Mihai Roman, a carui sut de la 25 de metri a fost respinsa de Tatarusanu in fata, stelistii scotand apoi mingea din careu. Jocul s-a mutat la cealalta poarta, unde Rapid a avut in minutele de final trei ocazii in aceeasi faza. Mai intai sutul lui Cesinha a fost deviat la Sburlea, acesta a trimis cu capul dar Tatarusanu a respins pana la Roman, al carui sut din intoarcere a trecut peste poarta.
Alexandru VERES
Partida Rapid - Steaua a fost un bun duel tactic, iar cei doi antrenori au aratat ca stiu tot unul despre celalalt, puncte forte, puncte slabe, rezultand un meci in care cei doi s-au anulat reciproc. Doar o executie individuala ar fi putut desface jocul de chingile tactice puse de Sumudica si Lacatus. Ambele echipe jucau acelasi sistem, 4-2-31, rapidistii recunoscand forta Stelei si renuntand la ofensivul 4-4-2 pe care il jucau de obicei acasa, preferand betonarea mijlocului terenului. Grigore a aparut ca un al doilea inchizator, alaturi de Lazar, avand sarcina de a-l bloca pe golgheterul ligii I, Stancu. Spadacio a revenit in postura de mijlocas ofensiv, intr-o linie din care mai faceau parte Roman si Frunza, toti la sustinerea atacantului central, Cassio. Steaua a mers si ea pe mana a doi inchizatori, Ricardo si Bicfalvi, ultimul primind sacini precise de a-l uramari pe Spadacio pe tot terenul, pt ca portughezul este perceput ca pericolul nr unu al giulestenilor. Ricardo a jucat mai avansat, cu mai
multe responsabilitati ofensive. Nici o surpriza in rest, ambelor echipe le lipseau fundasul dreapta titular si au mers, Rapidul pe optiunea a doua, Costa, Steaua pe optiunea a treia, Martinovic, iar la ros-albastrii a aparut Surdu ca titular in rolul de unic varf si Szekely pe dreapta, in locul lui Nicolita, suspendat. . Cheia primei reprize a stat in anularea lui Spadacio. Lacatus a construit o tactica de contraatac, initiativa a apartinut Rapidului, dar felul in care portughezul a fost blocat i-a impiedicat pe giulesteni sa construiasca ceva periculos pt poarta lui Tatarusanu. Cele mai mari ocazii au venit din doua faze fixe (o lovitura libera batuta de Spadacio si un corner la care Martinovic l-a scapat din marcaj pe Antonio), nu din actiuni de joc efectiv. Pt blocarea lui Spadacio, Lacatus l-a pus pe Bicfalvi sa-l urmareasca pe tot terenul ,practic intr-o aparare om la om ca la handbal. Este stiut de asemenea ,ca jocul rapidistilor se bazeaza mult pe mijlocasii
Nr. 19 12
noiembrie
2010
a perfecta tima cauza, dar nu cea din urma, pt care nici Steaua nu a avut ocazii in prima parte, a fost data de cei doi inchizatori, Lazar si Grigore, care nu i-au dat spatiu si timp la minge golgheterului stelist, Stancu. . In a doua repriza, mai precis inainte de pauza,Steaua a mutat fortat de accidentarea lui Szekely si l-a introdus pe Kapetanos, tragandu-l pe Surdu ca mijlocas dreapta. Sumudica a sesizat lipsa de implicare la constructie a lui Lazar si l-a scos de pe teren, in locul
tat mijlocul terenului, pt ca Spadacio, desi mai creeativ, nu are agresivitatea necesara pt a-i urmari si bloca pe Bicfalvi si Ricardo. In plus, acum Stancu nu mai avea doi oameni atenti la miscarile lui, ci doar unul, Grigore. In esenta, daca in prima parte Spadacio nu s-a vazut datorita lui Bicfalvi, in a doua nu s-a vazut pt ca a fost obligat la munca de jos, la recuperare si a jucat si mult mai departe de poarta. Steaua a parut mai bine pregatita fizic, a lovit de doua ori bara (Tanase si Surdu) si a avut un moment cu
sau intrand Herea. Spadacio a trecut mijlocas central, alaturi de Grigore, iar noul intrat a jucat in spatele varfului impins, Cassio, exact ce juca si portughezul in prima parte. Ca sistem de joc, nici o echipa nu a schimbat, Bicfalvi preluandu-l in marcaj acum pe Herea. Rapid insa a pierdut trep-
trei cornere consecutive. Sumudica a mutat din nou, vazand ce vazuse toata lume, anume ca unicul varf Cassio este prea imobil pt a scapa de Gardos sau Geraldo si l-a introdus pe Sburlea, care si-a si creeat o buna oportunitate in finalul partidei. Introducerea sa
a fost insa tardiva.
Cocluzie: Cheia meciului a fost blocarea lui Spadacio, iar Bicfalvi a facut un meci foarte bun in sensul asta. Ambele echipe s-au blocat eficient, semn ca au devenit si usor previzibile. Poate n-ar strica sa schimbe din cand in cand sistemul de joc, sa caute sa scoata in fata si alti
jucatori ,nu doar Tanase si Stancu, la Steaua, Spadacio ,Roman si Cassio la Rapid. In principiu a fost un duel tactic frumos, chiar daca pt este Ĺ&#x;i a fost o partida anosta.
tactic-zone. blogspot.com
www.tactic-zone.blogspot.com
laterali, care trimit foarte multe centrari in cursul unui meci pt (de obicei) cei doi atacanti. Si aici Steaua a castigat batalia defensiva. Latovlevic a facut unul dintre cele mai bune partide de la venirea in Ghencea, ajutat si de faptul ca are cam aceleasi calitati cu adversarul direct, Roman, viteza ,agresivitate,capacitate de efort. A fost ajutat si de Tanase, mai aplecat catre faza defesiva decat de obicei, dar si de faptul ca celelalt om de flanc dreapta al gazdelor,Costa, nu a urcat prea des in atac in prima repriza. Acelai lucru si in celalalt flanc,unde Frunza a reusit rar sa treaca de Martinovic, asta desi Bozovic l-a ajutat mai consistent decat o facea Costa pe partea opusa. Ultima problema a Rapidului era data de imobilitatea lui Cassio. Sigur, varful portughez nu a avut mingi utile ,pt ca mijlocasii cheie ai giulestenilor au fost blocati, dar nici el nu s-a miscat suficient, nu s-a demarcat si nici nu a fost capabil sa tina de minge in duelurile cu Gardos sau Geraldo. Pe de alta parte, nici Steaua nu a rupt gura targului la capitolul ofensiva, asta pt ca Ricardo distribuit ca play-maker a fost o idee falimentara. Brazilianul stie sa recupereze, sa tina posesia dar nu sa creeze sau sa dea pasa decisiva. Nici jocul lui Szekely si Tanase nu a functionat, pt ca Bozovic si Costa i-au atacat pe cei doi foarte sus, ne lasandu-i sa se intoarca inspre poarta, tinandu-i prin agresivitate, destul de departe de poarta lui Bornescu. Ul-
www.golden-sport.blogspot.com
ziarul de fotbal
Nr. 19 12
noiembrie
2010
Cel mai scump tanar fotbalist e..... ? FutebolFinance, un site specializat in date economice despre fotbal tocmai a facut un top 10 a celor mai valorosi tineri fotbalisti in 2010. Topul este alcatuit din 10 tineri fotbalisti sub 21 de ani care au o valoare foarte mare la varsta lor. Conform topului de anul asta cel mai valoros tanar fotbalist joaca la A.C Milan si e Brazilian, e vorba de Alexander Pato. Alaturi de Pato in top 10 mai este prezent si brazlianul Neymar, pe locul 8. Topul este alcatuit din 8 europeni si 2 fotbalisti sud-americani.
Cei
mai valorosi tin fotbalisti 1. Alexandre Pato (21, Milan) Val min: 25 mil. Val max: 40 mil.
2. Mario Balotelli (20, Manchester City) Val min. 22 mil. Val max: 33 mil.
3. Tomas Mueller (21, Bayern Munich) Val min: 18,5 mil. Val max: 28,5 mil.
4. Stevan Jovetic (21, Fiorentina) Val min: 14 mil. Val max: 21 mil.
5. Eden Hazard (19, Lille)
Val min: 13 mil. Val max: 19 mil.
6. Bojan Krkic (20, Barcelona) Val min: 12 mil. Val max: 18 mil.
7. Marko Marin (21, Werder Bremen) Val min: 11 mil. Val max: 17 mil.
8. Neymar (18, Santos)
Val min: 11. Val max: 17 mil.
9. Gareth Bale (21, Tottenham) Val min: 10,5 mil. Val max: 16,5 mil.
10. Javier Pastore (21, Palermo) Val min: 10 mil Val max: 15 mil. *Sumele sunt exprimate in euro.
neri
Nr. 19 12
noiembrie
2010
www.ivangoncearuc.blogspot.com
ziarul de Nr. 19 12 noiembrie 2010 fotbal
Istoria u de-u
Fotbalul italian a fost întotdeauna asociat cu prosperitatea şi bogăţia, caracteristică lumii spirituale a vechilor romani. Nu putem afirma că Italia est un lider mondial în ceea ce priveşte economia sau forţa financiară şi totuşi Serie A, şi pînă în prezent atrage supervedetele din întreaga lume, care doresc să joace anume în acest campionat. Care este motorul care-i face pe aceşti super-jucători să aleagă campionatul italian şi de ce, în ultimii 5-6 ani Serie A nu mia este la fel de atrăgătoare, voi încerca să răspund în cele ce urmează. La început au fost....... ......ţigările, sau mai bine spus aşa-zisele Cigarrone, ţigările din foi, aduse prin contrabandă în Italia, din Brazilia, Cuba sau Argentina. Anume aceste ”cigaros” erau plata pentru golurile marcate sau pentru victoriile obţinute de către jucătorii
celui mai tare club italian de la sfîrşitul sec. XIX, începutul sec.XX, club care se numea Pro Vercelli, şi care căştigase de cîteva ori titlul de campion, în Italia, pe cînd încă nu era înfiinţată Serie A. Începînd cu anii 20, ai secolului trecut, mulţi dintre giganţii industriei italiene au hotărît să investească în fotbal, astfel au apărut aşa colaborări ca cea între FIAT şi Juventus, sau Pirelli şi Inter. Mai erau şi oameni bogaţi bolnavi de microbul fotbalistic care puteau să pună în joc bunăstarea lor financiară în schimbul finanţării unui club de fotbal. Anume aşa s-a născut colaborarea lui Renato DalArra cu clubul Bologna, club care în scurt timp după ce a încăput pe mîna omului de afaceri a devenit unul dintre cele mai tari cluburi din peninsulă. În anii 30 nu exista încă noţiunea de ”profesionist”, în fotbalul italian, anume de aceea erau interzişi străinii.
Pentru a rezolva această problemă, lingivştii italieni au inventat o nouă noţiune ”oriundo”, prin care erau caracterizaţi străinii cărora le ”găseau” strămoşi italieni, astfel creîndu-le o apartenenţă italiană. Primul ”oriundo” a fost vîrful de atac a lui AC Torino – argentinianul Julio Libonatti. Puţin timp după apariţia termenului de ”oriundo”, în campionatul italiei apare pentru prima dată ceea ce numim noi astăzi merchandising, adică vinderea atributicii unui club cu însemnele şi titulatura respectivă. Totul se datorează lui Raimundo Orsi, argentinianul care a condus pe Juventus Torino, în anii 30, spre căştigarea a mai multor titluri în Serie A. Anume cu numele acestui jucător au ieşit pe piaţă prima linie de încălţăminte pentru fotbal care se numea ”Orsi”. Apogeul acelor timpuri în domeniul vînzării de atributică a fost atins în 1934, cînd Italia a găzduit a doua ediţie de Campionat Mondial. Anume atunci peninsula a
fost invadată de postere, mărci poştale, ţigarete sau ciocolată care purtau însemnele Cupei Mondiale, şi se vindeau ”ca pîinea caldă”. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Italia, care era într-o situaţie dezastruoasă, a dat dovadă de şiretenie şi cunoaştere a fenomenului fotbalistic, inventînd TotoCalcio. Inventat de trei jurnalişti italieni şi propus spre aprobare preşedintelui de atunci al Comitetului Naţional Olimpic Italian, Julio Onesti, care a spus ”da”. Acest ”da” a pornit nebunia în Italia. În ce consta TotoCalcio? Era vorba despre un bilet în care trebuia să ghiceşti 13 rezultate corecte pentru a primi premiul mare. E clar că foarte puţini dintre cei care participau aveau posibilitatea să ghicească 13 din 13, de aceea premiul bănesc
Nr. 19 12
noiembrie
2010
ziarul de fotbal
unei tradiţii un veac pentru căştigători era întradevăr foarte mare (se ajungea şi la 2-3 milioane de dolari), pe cînd premiul pentru cei care ghiceau doar 12 rezultate era foarte mic (de ordinul miilor de dolari), pentru că din ăştia care ghiceau 12 din 13 erau cu mult mai mulţi. Un bilet la TotoCalcio costa un dolar. Iată de ce, şi pînă acum, în Italia numărul 13 este unul norocos.
TotoCalcio făcea furori în întreaga Italie, aducînd venituri uriaşe. Dar din venitul total de 100% doar 38% erau îndreptate spre loterie pe cînd 25% mergeau în caznaua de stat iar restul Comitetului Olimpic Italian, care de fapt finanţa sportul în Italia, dînd bani federaţiilor de
profil din întreaga ţară. Aşa că TotoCalcio a ajutat (şi rămîne şi pînă acum) la dezvoltarea sportului italian în cei mai grei ani de după război. La începutul anilor 90, TotoCalcio primeşte o lovitură groaznică, atunci cînd apare concurenţa. Noile case de pariuri, aduceau cu sine noi oferte – se putea prognoza nu doar care echipă va ieşi învingătoare ci şi scorul exact sau minutele cînd vor fi marcate golurile. Acest fapt a dus la pierderea controlului financiar asupra sportului din Italia de către COI. Situaţia COI nu s-a răsfrînt şi asupra fotbalului, pentru că acesta din urmă avea propriile surse de venit, pe unde inventate de italieni pe
unde împrumutate de pe la vecini. Anume prin anii 50, după ce a luat sfîrşit venirea ”în masă” a fotbaliştilor ”oriundo”, multe cluburi au devenit proprietatea unor oameni bogaţi cu ambiţii mari, care vroiau să-şi ducă cluburile lor pe cele mai înalte vîrfuri sportive şi financiare. Astfel au apărut familii ca Rizzoli la Milan sau Moratti la Inter, Angelo a vrut toată viaţa să-l aducă pe Pele la Inter dar aşa şi nu i-a reuşit s-o facă. Pentru a aduce lumea pe stadioane, preşedinţii de cluburi făceau tot posibilul şi imposibilul. Anume aşa au început să
fie cumpărate primele vedete străine, anume aşa au început să se vîndă abonamentele de sezon în rate, sau, cel mai important, Torino, în 1959, a expus pe tricourile clubului litera T, ceea ce însemna nu doar iniţiala din titulatura clubului ci şi cea a mărcii comerciale Talmone, pe care au transformat-o în Talmone Torino. Aceasta a fost prima încercare de expunere pe tricourile de joc a publicităţii de la spornsor, lucru legalizat doar prin anii 80. În 1986, pentru prima dată, fotbaliştii au primit dreptul să fie independenţi faţă de cluburile la care activau. Acum ei putea singuri să se transfere în altă parte, în momentul în care se termina contractul cu actualul lor club sau să negocieze o eventuală rămînere la acelaşi club. Tot atunci cluburile de fotbal au ieşit la o nouă perioadă de dezvoltare, tranformîndu-se în societăţi pe acţiuni, cu un buget pe cît se poate de transparent.
Ivan GONCEARUC
ziarul de Nr. 19 12 noiembrie 2010 fotbal
Pagina de Bloguri www.onyewu.blogspot.com
www.marsania.blogspot.com
www.sandugrecu.blogspot.com
www.fcbspecialblog.wordpress.com
www.tactic-zone. blogspot.com
www.addicted2football.
www.minutcuminut. blogspot.com
blogspot.com
www.marsania.blogspot.com
ziarul de Nr. 19 12 noiembrie 2010 fotbal
Fotbal pe Bandă Rulantă
Colţu’ lui Şania
Ronaldo e spărgător de bănci. Pe ecran! Vă mai aduceţi aminte de superstarul brazilian Ronaldo? Cum să nu, doar v-a fermecat serile în faţa televizorului atunci cînd se dădeau meciurile în care juca faimosul sud-american. De o vreme nu se mai ştie nimic de el, la nivel fotbalistic, joacă la Corinthians în ţara sa natală şi umple prima pagină a ziarelor doar cînd mai face vreun scandal prin baruri. Mai nou, fostul Fenomen încearcă să se replofileze, ca să
AC Milan dă jos cu Lazio din fotoliul de lider în Serie A Etapa intermediară din Serie A, cea cu numărul 11, a adus o spectaculoasă răsturnare de situaţie în fruntea clasamentului. Profitînd de eşecul liderei Lazio, care a pierdut neaşteptat la Cesena, AC Milan bate cu 3-1 pe Palermo şi se instalează în poziţia de lider. Pato, Ibrahimovic - din penalty şi Robinho au punctat pentru AC Milan, golul oaspeţilor fiind opera lui Bacinovic. Juventus şi Inter au scot doar cîte un punct din deplasările de la Brescia, respectiv Lecce. AS Roma învinge, cu 3-2, Fiorentina, după un meci nerecomandat cardiacilor. Napoli a dat lovitura la Cagliari, aruncînd în traistă 3 puncte cu care urcă pe ultima poziţie a podiumului.
Antrenorul Ballardini a debutat cum nu se poate mai bine pe banca tehnică de la Genoa, 1-0 cu Bologna. REZULTATE: Genoa - Bologna 1-0, Lecce - Inter 1-1, Milan - Palermo 3-1, Roma - Fiorentina 3-2, Parma - Sampdoria 0-0, Brescia - Juventus 1-1, Cagliari - Napoli 0-1, Catania - Udinese 1-0, Cesena - Lazio 1-0, Chievo - Bari 0-0. CLASAMENT: 1. AC Milan 23 p; 2. Lazio 22 p; 3. Napoli 21 p; 4. Inter 20 p; 5. Juventus 19p. pagină realizată de
Marian ŞANIA
rămînă în prim-plan. Vrea să devină vedetă de cinema, a primit deja o propunere tentantă de a juca întrun film. Şi nu într-un rolişor de doi bani, ci erou principal în comedia romantică The Brasilian, unde o va avea ca parteneră pe Juliana Paes, o frumosă actriţă braziliană. Va întruchipa un... spărgător de bănci, da aţi auzit bine! Roni, mai da jos din burtică pentru a fi, într-adevăr, fioros pe ecran într-un astfel de rol.
Nr. 19 12
noiembrie
2010
Josep Guardiola a obţinut
100-a victorie în calitate de antrenor
Meciul cu AD Ceuta a stabilit inca o premiera, dar pentru tehnicianul catalan Josep Guardiola, ci nu pentru jucatori. Azi-noapte, Pep a asistat la cea de-a 139-a partida oficiala in functia de antrenor la FC Barcelona, obtinand totodata si victoria centenara cu numarul 100. A fost o victorie comoda, obtinuta in dauna unei grupari modeste, AD Ceuta. Acest succes este cel de-al 6-lea consecutiv obtinut pe teren propriu, exact de la schimbarea gazonului, cel care oferea foarte multe batai de cap fotbalistilor. Tehnicianul nascut in Santpedor se poate lauda ca detine un procentaj uluitor de 71,9% in ceea ce priveste parcursul victorios in disputele avute pana acum cu echipele adverse. Este o cifra remarcabila si arata inca odata profesionalismul sau desavarsit. Cifrele: Josep Guardiola a debutat pe banca tehnica a catalanilor intr-
la
FC Barcelona
o zi de 13 August 2008, avand un start impecabil. Victoria cu scorul de 4-0 obtinuta pe teren propriu impotriva gruparii poloneze Wisla Cracovia in cel de-al treilea tur preliminar al Ligii Campionilor din sezonul 2008-2009 a fost inceputul unei povesti fantastice. In tot acest timp, a obtinut victorii care au garantat automat castigarea trofeelor. Meciurile cu Athletic Bilbao, Manchester United, Shakhtar Donetsk, Estudiantes La Plata, Real Madrid si Valladolid CF sunt momente importante pentru Guardiola, deoarece aceste succese au oferit fanilor cat si conducerii clubului momente senzationale de care nici nu s-au gandit ca se va intampla vreodata in viitorul apropiat. Printre cele 100 de victorii ale sale de pe banca tehnica, se poate lauda si cu 4 succese consecutive obtinute in marele El Clasico.
De asemenea cifrele aratate de catre statisticienii iberici pana la acest triumf centenar al fostului numar 4 de pe Camp Nou era urmatoarea: 66 victorii in campionat, 16 in Liga Campionilor, 11 in Cupa Regelui Spaniei, 3 in Supercupa Spaniei, 2 in Campionatul Mondial al Cluburilor si singura sa victorie din Supercupa Europei, obtinuta impotriva gruparii ucrainiene
Shakhtar Donetsk. In absolut toate cazurile posibile, victoriile aduse de Guardiola au fost un bun prilej atat pentru fani cat si conducerea clubului sa sarbatoreasca castigarea a numai putin de 8 trofee, printre care doar 6 au fost adjudecate intr-un singur an calendaristic, stabilindu-se astfel si o premiera absoluta in acest caz.
Ionuţ ŞTEFĂNOAICA
Readactor: Ivan GONCEARUC Idee originală: Beleaua (BDF) Autori: Ionuţ Ştefănoaica, Codrin Popescu, Victor Moşneag, Marian Şania, Nicu Lungu, Claudiu Bancu, Sandu Grecu, Victor Ciobanu, Beleaua, Ivan Goncearuc, Gabriel Toth, Alex Cozer. Mulţumiri blogurilor: blogdefotbal.com, cdf-curier.blogspot.com, rivionze.com Design şi machetare: Goncearuc&Roman Art Design (autor IG) Magazinul Ziarul de Fotbal este un digest complet al blogosferei fotbalistice româneşti.
www.fcbspecialblog.wordpress.com
a
Galeria Raidului la meciul cu Steaua, ĂŽncheiat cu scorul de 0-0
POZA ZILEI
www.ivangoncearuc.blogspot.com
powered by ivangoncearuc.blogspot.com & blogdefotbal.com Numﾄビul 4 Marﾅ｣i 12 Noiembrie 2010
Editat de: DIA Media Group 3593,16 media de cititori per numﾄビ
ziarul de fotbal
p u S
i l
e m
t n
Fiecare cu treaba lui - Giggs o face ca cîinele, Venger..... omeneşte ......
....... iar Beckham, se vede că a exersat foarte mult cu Rebecca Loos :)
Să ne odihnim puţin. Dacă tot am ajuns în finala Campionatului Mondial!
Asta-i tot ce puteĹŁi, fraierilor?!
Gennaro Gatusso, arată cu ce loc au jucat italienii la Mondialul african
Eu port 41, dar tu?