Revista "Vino și Vezi", nr.5, anul 3, 2017 by Ioana Stoian

cuvântul i erarhului

vizite p astorale

via]a p arohiei

Na[terea Domnului Taina cre[tinului m\rturisitor

Na[terea [i Botezul Domnului

Iubesc atunci când r\mân deschis

paginile 2-3

pagina 5

pagina 13

decembrie 2017

16 pagini anul 3, nr. 5

GRATUIT Revist\ d e t rezvie [ i v enire ` n f ire

Bucurie `n Cer, bucurie pe p\mânt, Bucurie s-ave]i to]i de la Duhul Sfânt! Ai vo[tri slujitori `ntru Domnul, Preo]ii Parohiei Talpalari

dar nu degeaba

CUVÂNTUL IERARHULUI

Scrisoare pastoral\

Na[terea Domnului – taina cre[tinului m\rturisitor Familia este supus\ ast\zi unor mari presiuni. Pe de o parte, grija excesiv\ pentru carier\ [i bun\stare material\ creeaz\ mari probleme familiei, cu consecin]e grele asupra rela]iei dintre b\rbat [i femeie [i, `n mod special, asupra copiilor lor. Pe de alt\ parte, asist\m la tendin]e tot mai agresive de a impune alte forme de convie]uire, str\ine familiei tradi]ionale, adâncind [i mai mult confuzia [i dezbinarea `ntre oameni. Cre[tinul este chemat s\ con[tientizeze acest lucru [i s\ se angajeze constant [i curajos `n ap\rarea familiei.

† TEOFAN PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL IA{ILOR {I MITROPOLIT AL MOLDOVEI {I BUCOVINEI Iubi]ilor preo]i din parohii, cuvio[ilor vie]uitori ai sfintelor m\n\stiri [i drept-ccredinciosului popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Ia[ilor: har, bucurie, iertare [i ajutor de la Dumnezeu Cel `n Treime preasl\vit – Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt

Iubi]i fra]i preo]i, Cinstit cin monahal, Drept-m m\ritori cre[ tini, m ajuns, cu mila lui Dumnezeu, la sfâr[itul anului 2017 de la Na[terea lui Hristos. ~nc\ un an se adaug\ la [irul anilor vie]ii noastre. Cântecul colindelor, participarea la sfintele slujbe, timp mai mult petrecut cu cei dragi `n familie, reg\sirea `ntre prieteni aduc, `n aceste zile, o ie[ire din ritmul tumultuos al vie]uirii noastre obi[nuite. ~n perioada dintre Cr\ciun [i Boboteaz\ avem, parc\, mai mult\ disponibilitate de a cugeta la mersul vie]ii noastre, la

rela]ia noastr\ cu Dumnezeu [i cu cei de lâng\ noi. Exist\, de asemenea, mai mult\ deschidere a omului spre taina credin]ei `n Hristos, Dumnezeu adev\rat [i Om adev\rat. ~n mod special, ne apropiem de adev\rul cel mare al coborârii lui Dumnezeu printre oameni, al Na[terii Sale, dup\ trup, din Sfânta Fecioar\ Maria. Ni se a[az\ `n fa]\ taina Betleemului când, pentru prima dat\, Dumnezeu S-a f\cut, cu adev\rat, cunoscut lumii. „Dumnezeu a[a a iubit lumea, zice Hristos, `ncât pe Fiul S\u Cel Unul-N\scut L-a dat ca oricine crede `n El s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]\ ve[nic\.“1 „Atunci a izbucnit revela]ia iubirii supreme a lui Dumnezeu fa]\ de lume, spune P\rintele Dumitru St\niloae, iubire pe m\sura c\reia nu exist\ alta. ~n acea noapte a pornit Dumnezeu s\-{i descopere oamenilor adev\rata Sa fa]\ [i s\ arate cât de scump\ ~i este fiin]a omeneasc\. Din acele ceasuri, au `nceput s\ afle oamenii care este adev\ratul raport `ntre Dumnezeu [i lume, au `nceput s\ vad\ c\ Dumnezeu le este Tat\, adic\ tot ce le poate fi mai apropiat [i iubitor.“2 Primii oameni care au cunoscut iubirea lui Dumnezeu pentru lume ar\tat\ `n Na[terea lui Hristos au fost Preasfânta Fecioar\ Maria, b\trâ-

nul Iosif, p\storii [i magii. Ei au fost [i cei dintâi tr\itori [i m\rturisitori ai marelui adev\r, [i anume c\ Dumnezeu, din iubire, coboar\ `ntre oameni [i `n lume, p\trunde `n istoria umanit\]ii, r\mâne pentru totdeauna cu noi, ne face p\rta[i vie]ii celei ve[nice, ridicându-ne la slava ~mp\r\]iei Sale. Venirea lui Hristos a n\scut bucurie sfânt\ [i pace adev\rat\ `n sufletul magilor [i al p\storilor, al Maicii Domnului [i al b\trânului Iosif. ~n acela[i timp, adev\rul Na[terii lui Hristos a adus tulburare regelui Irod [i celor de aceea[i vie]uire cu el. De atunci [i pân\ ast\zi, via]a celor care au crezut `n Hristos s-a desf\[urat [i se desf\[oar\ `ntre bucuria de a fi cre[tin [i perspectiva de a p\timi pentruaceasta. Este o realitate care n-ar trebui nici s\ ne surprind\, nici s\ ne descurajeze, deoarece este calea lui Hristos [i a celor care i-au urmat Lui: „Dac\ v\ ur\[te pe voi lumea, s\ [ti]i c\ pe Mine mai `nainte decât pe voi M-a urât. Dac\ a]i fi din lume, lumea ar iubi ce este al s\u; dar pentru c\ nu sunte]i din lume, ci Eu vam ales pe voi din lume, de aceea lumea v\ ur\[te. Aduce]i-v\ aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât st\pânul s\u. Dac\ M-au prigonit pe Mine, [i pe voi v\ vor prigoni; dac\ au p\zit cuvântul Meu, [i pe al vostru `l vor p\zi“3. Primii cre[tini au cunoscut [i au tr\it `n propria lor via]\ aceast\ tensiune `ntre bucuria apartenen]ei la Biserica lui Hristos [i `mpotrivirea celor care n-au primit cuvântul Evangheliei. „To]i care voiesc s\ tr\iasc\ cucernic `n Hristos Iisus vor fi prigoni]i“4, a m\rturisit Sfântul Apostol Pavel. {i tot el ne avertizeaz\, spunându-ne: „Vou\ vi s-a d\ruit, pentru Hristos, nu numai s\ crede]i `n El, ci s\ [i p\timi]i pentru El“5.

Drept-ssl\vitori cre[tini, ~n anul 2017 de la Na[terea lui Hristos, Biserica noastr\ a cinstit dup\ cuviin]\ pe to]i cei care `n perioada anilor 19451989 au m\rturisit, uneori `n mari `ncerc\ri, credin]a lor `n Hristos. Chipul Patriarhului Justinian, de la a c\rui trecere `n ve[nicie s-au `mplinit 40 de ani, a fost evocat `n mod deosebit pentru `ntreaga sa lucrare de slujire a Bisericii lui Hristos `n vremuri [i condi]ii deosebit de grele. M\rturisitorii din `nchisorile acelor vremuri au fost adu[i, cu respectul [i evlavia cuvenite, `n fa]a con[tiin]ei noastre, uimindu-ne prin t\ria caracterului lor, prin puterea credin]ei lor [i prin capacitatea st\rii lor de jertf\. Sfin]enia multora dintre ei a devenit icoan\ binecuvântat\ din care se adap\ mul]i cre[tini, ast\zi, `n determinarea lor de m\rturisire a dreptei credin]e, a dreptei vie]uiri [i a valorilor neamului [i ale familiei. ~n anul acesta, `nchinat `n mod deosebit m\rturisitorilor din timpul comunismului, a fost subliniat\ [i jertfa cre[tinilor din afara `nchisorilor. Mamele [i bunicile noastre au fost adev\rate femei purt\toare de mirul credin]ei `n familiile lor, `mp\rt\[indu-[i copiii cu Tainele Bisericii [i educându-i `n duhul credin]ei `n Dumnezeu. Mul]i dintre ierarhii [i preo]ii acelor vremuri, precum [i vie]uitorii sfintelor m\n\stiri au m\rturisit credin]a lor `n condi]ii foarte grele de cele mai multe ori. Au zidit [i au reparat biserici, au scris [i tip\rit c\r]i de zidire sufleteasc\, au propov\duit cuvântul Evangheliei, `ntâmpinând multe greut\]i. Tot ei au tr\it durerea desfiin]\rii unor eparhii, m\n\stiri [i [coli teologice, a d\râm\rii unor biserici, a abuzurilor de tot felul la adresa familiilor de preot sau de de]inu]i politici. Pentru to]i, s\rb\toarea Na[terii Domnului venea ca un bal-

sam de mângâiere [i de `nt\rire `ntru n\dejdea unor vremuri mai bune [i mai drepte care `ntârziau s\ apar\. Iubi]i fii [i fiice din Biserica lui Hristos, ~n vremurile pe care le tr\im ast\zi, cu p\r]ile lor bune [i rele, drepte [i nedrepte, m\rturisirea credin]ei celei adev\rate [i lupta pentru vie]uirea cea dreapt\ sunt la fel de importante ca `n toate momentele istoriei Bisericii. Cuvintele Domnului Hristos legate de necesitatea m\rturisirii sunt tot atât de valabile ast\zi precum atunci când au fost rostite: „Oricine va m\rturisi pentru Mine `naintea oamenilor, m\rturisivoi [i Eu pentru el `naintea Tat\lui Meu, Care este `n ceruri“6. Raportarea noastr\ la s\rb\toarea Na[terii Domnului nu trebuie s\ fie o raportare ca la un eveniment petrecut cândva `n istorie, f\r\ leg\tur\ cu via]a noastr\ de azi. S\rb\toarea Cr\ciunului nu este doar un prilej de a petrece cât mai pl\cut `n sânul familiei, de a schimba daruri `ntre noi, de a ne bucura de o mas\ mai aleas\ `mpreun\ cu cei dragi. Na[terea Domnului trebuie `n]eleas\, tr\it\ [i m\rturisit\ ca un eveniment permanent real, viu [i cu urm\ri asupra vie]ii noastre. „Fecioara as t\zi pe Cel mai presus de fiin]\ na[te“, spune cântarea Bisericii; „ Ast\zi S-a n\scut Hristos“, gl\suie[te colindul. S\rb\toarea Na[terii Domnului are, a[adar, un sens continuu prezent, profund, duhovnicesc, care ne prive[te direct [i pe fiecare `n parte. Ea este o chemare la con[tientizarea statutului nostru de cre[tin, adic\ de cunosc\tor, tr\itor [i m\rturisitor al Adev\rului, Hristos-Dumnezeu. Ceea ce au `mplinit p\storii [i magii la Betleem [i atitudinea m\rturisitoare a cre[tinilor din vremuri mai vechi [i mai noi constituie datoria, mandatul [i lucrarea noastr\, a cre[tinilor de azi.

decembrie 2017

Foto: Oana Nechifor

CUVÂNTUL IERARHULUI

~n primul rând, cre[tinul este chemat s\ `n]eleag\ lumea `n care tr\ie[te, s\ vad\ direc]ia `n care aceasta se `ndreapt\ [i s\ ac]ioneze `n consecin]\. O analiz\ atent\ [i onest\ a ceea ce se petrece `nl\untrul [i `n afara noastr\ arat\ o via]\ tot mai agitat\, o permanent\ goan\ dup\ timp pentru a face cât mai repede tot mai multe lucruri. Este mult\ agita]ie, mult zgomot [i insuportabil\ tensiune. Constat\m, `n acela[i timp, diminuarea [i chiar pierderea con[tiin]ei a ceea ce este bine sau r\u cu adev\rat. Cele considerate alt\dat\ certitudini [i convingeri de nezdruncinat se clatin\ rând pe rând, se dizolv\ una dup\ alta `ntr-un ritm ame]itor. ~n locul lor apare o stare de `ndoial\, de nesiguran]\, de pierdere a direc]iei. Normalitatea, a[a cum este ea v\zut\ `n Scriptur\ [i de bunul sim] de odinioar\, nu mai este privit\ ca o direc]ie s\n\toas\, demn\ de urmat. ~n aceast\ cugetare contrar\ Evangheliei cad uneori [i cre[tinii ortodoc[i, [i aceasta este cu atât mai dureros. „S\ st\m bine, s\ st\m cu fric\, s\ lu\m aminte!“, roste[te preotul la fiecare Liturghie. Starea de veghe, osebirea duhurilor [i l\murirea lucrurilor, uneori `n cuptorul `ncerc\rilor, sunt [i trebuie s\ fie pâinea [i apa cre[tinului ortodox adev\rat. Atitudinea lui m\rturisitoare cuprinde, `n principal, trei direc]ii: credin]a

anul 3, nr. 5

cea adev\rat\, familia [i valorile cre[tine ale neamului. M\rturisirea credin]ei celei drepte [i adev\rate este datoria de baz\ a cre[tinului. Aceasta `nseamn\ a[ezarea noastr\ statornic\ `n Biseric\, adic\ `n comuniune [i continuitate cu Sfin]ii Apostoli, Sfin]ii P\rin]i [i P\rin]ii duhovnice[ti contemporani. Raportarea noastr\ `n adev\r [i dragoste la aceste trei repere ne ap\r\ de erezii, r\t\ciri [i schisme. Familia este supus\ ast\zi unor mari presiuni. Pe de o parte, grija excesiv\ pentru carier\ [i bun\stare material\ creeaz\ mari probleme familiei, cu consecin]e grele asupra rela]iei dintre b\rbat [i femeie [i, `n mod special, asupra copiilor lor. Pe de alt\ parte, asist\m la tendin]e tot mai agresive de a impune alte forme de convie]uire, str\ine familiei tradi]ionale, adâncind [i mai mult confuzia [i dezbinarea `ntre oameni. Cre[tinul este chemat s\ con[tientizeze acest lucru [i s\ se angajeze constant [i curajos `n ap\rarea familiei.

Ap\rarea familiei este strâns legat\ de m\rturisirea valorilor cre[tine ale neamului c\ci un popor rena[te `n mod special prin familii adev\rate sau sl\be[te [i dispare prin lipsa acestora. Este, apoi, necesar\ men]inerea leg\turii cu [irul de veacuri al `nainta[ilor [i cunoa[terea mo[tenirii primite de la str\mo[i. Pre]uirea idealurilor acestora, grija pentru bunul mers al neamului `n prezent [i pentru mo[tenirea pe care o vom l\sa celor care vin dup\ noi trebuie s\ fac\ parte din preocup\rile unui cre[tin adev\rat care `[i asum\ condi]ia de ortodox [i de român. M\rturisirea credin]ei ortodoxe, a valorilor familiei [i ale neamului este posibil\ numai `n m\sura `n care omul `[i `nnoie[te mai `ntâi via]a sa, se lupt\ cu propriile sale sl\biciuni [i patimi [i se `mbrac\ tot mai mult `n Hristos. „Dobânde[te pacea (l\untric\) [i mii `n jurul t\u se vor mântui“, spune Sfântul Serafim de Sarov. Omul pacificat l\untric, iubitor de simplitate, eliberat de dorin]a de a domina, sfin]e[te totul `n jurul s\u

[i, prin aceasta, devine adev\ratul m\rturisitor: „Lumea din jurul lui: mediul `nconjur\tor concret, familia, [coala, biroul, prime[te prin el un suflu de dragoste, de bucurie, de pace, de blânde]e, de bun\tate, de fidelitate, de bun\voin]\ – aceste roade ale Duhului Sfânt“7. Sfântul Ioan Gur\ de Aur spune c\ pe cre[tin „totul s\-l arate cre[tin: mersul, privirea, `mbr\c\mintea, glasul. V\ spun acestea, nu pentru a ne l\uda c\ suntem cre[tini, ci pentru a ne pune via]a `n rânduial\ spre folosul celor ce ne v\d“8. I ubi]i fra]i [ i surori `ntru Hristos-D Domnul, ~n atmosfera sfânt\ a s\rb\torii Na[terii Domnului, aducem `n fa]a ochilor min]ii [i a inimii voastre chipul binecuvântat al Preasfintei Fecioare Maria, al b\trânului Iosif, al `ngerilor, al magilor [i al p\storilor. Suntem chema]i s\ ne reg\sim [i noi `n chipurile lor, s\ tindem spre via]a lor, iar m\rturisirea lor s\ fie puterea m\rturisirii noastre. Sfin]enia Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, modestia b\trânului

Iosif, simplitatea p\storilor, `n]elepciunea [i curajul magilor sunt izvoare de via]\ care ne pot ad\pa credin]a [i ne pot `nt\ri `n atitudinea noastr\ m\rturisitoare. ~l rug\m pe Dumnezeu s\ ne d\ruiasc\ harul tr\irii credin]ei noastre ortodoxe `n toat\ profunzimea, cuprinderea [i adev\rul ei. ~l rug\m, de asemenea, s\ ne apere familia [i neamul [i s\ ne `nt\reasc\ [i pe noi `ntru m\rturisirea acestor fundamentale valori. Bucuria, pacea, lini[tea [i adev\rul care izvor\sc din Pe[tera Betleemului s\ ne cuprind\ pe noi to]i, pe cei dragi ai no[tri [i pe toat\ lumea! V\ doresc tuturor o s\rb\toare a Na[terii Domnului cu mult\ pace sufleteasc\ [i un Nou An cu n\dejde [i `mpliniri frumoase `n via]a proprie, a familiei, a Bisericii [i a Neamului. Al vostru p\rinte [i frate `mpreun\ lucr\tor `n Via Bisericii lui Hristos, † Teofan Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

Note bibliografice Ioan 3, 16. Pr. prof. Dumitru St\niloae, „Chipul Fiului“, `n Cultur\ [i duhovnicie. Articole publicate `n Telegraful Român (1942-1993). Opere complete, vol. 3, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucure[ti, 2012, p. 503. 3 Ioan 15, 18-20. 1 2

2 Timotei 3, 12. Filipeni 1, 29. 6 Matei 10, 32. 7 Panayotis Nellas, „L’Eglise, un lieu pour rena`tre. Les fondements théo-logiques, sacramentels et liturgiques de la spirituali4 5

té“, `n Contacts, nouvelle série, an XXXIII (1981), no. 114, p. 97. 8 Sfântul Ioan Gur\ de Aur, Scrieri. Partea a treia. Omilii la Matei, `n co-lec]ia „P\rin]i [i scriitori biserice[ti“, vol. 23, traducere, introducere, indici [i note de Pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucure[ti, 1994, p. 58.

CUV+NTUL PREOTULUI

Foto: Claudiu Pântea

Aceea[i Cale, un nou `nceput Preot paroh Constantin STURZU m revenit, dup\ un an de zile de activitate misionar\ `n Spania, `n Ia[i, reluându-mi, cu binecuvântarea P\rintelui Mitropolit Teofan, responsabilitatea de preot paroh la Talpalari. Pentru mine e un nou `nceput. De altfel, fiecare clip\ a vie]ii noastre ar trebui s\ aib\ amprenta `nceputului, a `nnoirii. P\rin]ii Bisericii ne [i `ndeamn\ a c\uta mereu s\ punem `nceput bun. {i dac\ nu reu[im s\ g\sim resorturi duhovnice[ti pentru aceasta, s\ ne folosim de `mprejur\rile exterioare, cum ar fi `nceputul unui nou an calendaristic, schimbarea locului de munc\ sau a locuin]ei, un eveniment `n familie etc. Anul petrecut `n diaspora a fost pentru mine [i un prilej de reflec]ie [i de reevaluare a ceea ce `nseamn\ pastora]ie, misiune, comunitate. Am dobândit o experien]\ acolo, `n zone unde Ortodoxia este la `nceput [i parohiile abia se `ncheag\, experien]\ pe care m-a[ bucura s\ o pot valorifica la noi, la Talpalari. Dar pentru aceasta este nevoie ca [i voi s\ v\ dori]i, fiecare `n parte, s\ fi]i mai implica]i, mai prezen]i, cu adev\rat m\dulare vii ale Bisericii Trupul lui Hristos. La finele anului 2009, dup\ un an [i jum\tate de la `nceputul activit\]ii mele ca paroh, trimiteam o scrisoare tuturor enoria[ilor [i membrilor comunit\]ii de la Talpalari. Am recitit-o [i am g\sit `n ea `ndemnuri extrem de actuale. Am s\ reiau anumite pasaje din ea `n cele ce urmeaz\, cu foarte mici ajust\ri. Fie spre re`mprosp\tare, fie spre o prim\ lectur\ pentru cei ce s-au ad\ugat `ntre timp comunit\]ii.

Iubite fiu sau fiic\ duhovniceasc\ a Parohiei Talpalari, Poate c\ te numeri `ntre cei pe care i-am `ntâlnit mereu `n

comuniunea de rug\ciune din biserica ctitorit\ de familia Cantacuzinilor `n secolul al XVII-lea, devenit\ apoi altar al breslei t\lp\larilor. Am avut ocazia s\ `mp\rt\[im acelea[i probleme cu care se confrunt\ parohia noastr\, dar [i s\ gust\m din bucuriile Sfintei Liturghii sau ale unor acte de milostenie. Ne-am `ntâlnit la câte o agap\ sau ai `ngenuncheat sub patrafir, c\utând s\ pui `nceput bun vie]ii tale. }ie, `mpreun\ rug\torule, `]i mul]umesc pentru tot sprijinul acordat parohiei ([i mie personal) [i te rog s\-mi ier]i gre[elile pe care, ca un om p\c\tos, le voi fi f\cut [i fa]\ de tine `n anul ce st\ s\ se `ncheie. M\ gândesc apoi c\ e posibil ca tu, cel ce cite[ti, s\ te numeri `ntre cei care, `n mod ocazional, ai venit la biseric\, [i abia dac\ am apucat s\-]i re]in chipul. Poate c\ au fost anumite lucruri care te-au `ndep\rtat de biseric\ sau care te-au f\cut s\ nu mai revii decât rareori. Pe

tine te rog, cu sinceritate, s\ vii s\-mi spui ce te ]ine departe de Domnul [i de aceast\ cas\ a Sa aflat\ chiar sub obl\duirea Preacuratei Sale Maici ([i a Sfântului Ilie Proorocul). Dac\ `ns\ grijile te-au cople[it sau alte neputin]e ce ]in de via]a personal\ te-au `mpiedicat s\ te apropii m\car o dat\ pe s\pt\mân\ de biseric\, atunci te `ncredin]ez de faptul c\ te port `n rug\ciunile mele. Sper ca, `mpreun\ [i cu rugile tale (pe care te `ndemn s\ le `nmul]e[ti pe cât `]i st\ `n putin]\), s\-L `nduplec\m pe Dumnezeu s\-{i deschid\ mai larg baierele harului S\u peste inima ta, s\ o `nmoaie [i s\ o deschid\ definitiv c\tre dumnezeiescul dor. {i mai mare este probabilitatea ca, citind aceste rânduri s\-]i dai seama c\ nu te `nscrii `n nici una dintre cele dou\ categorii de mai sus. Suntem o comunitate mic\ de cre[tini ortodoc[i, de aproximativ 700 de familii. {i totu[i, `n biseric\

Adunare parohial\ [i calendarul alegerilor pentru Consiliul [i Comitetul parohial ~n conformitate cu Hot\rârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 9296/2017, având `n vedere c\ expir\ mandatul persoanelor alese pentru perioada 20142018 `n organismele deliberative [i executive din parohii, potrivit dispozi]iilor statutare [i regulamentare biserice[ti `n vigoare, v\ aducem la cuno[tin]\ calendarul alegerilor: Duminic\, 14 ianuarie 2018, `n biserica Talpalari, dup\ Sfânta Liturghie: - Desf\[urarea [edin]ei de constituire a Adun\rii parohiale [i pentru alegerea Consiliului parohial [i a Comitetului parohial

Duminic\, 21 ianuarie 2018, `n biserica Talpalari, dup\ Sfânta Liturghie: - Desf\[urarea [edin]ei de constituire a Consiliului parohial (la 8 zile de la alegere) [i depunerea jur\mântului de c\tre membrii s\i - Delegarea epitropilor de c\tre Consiliul parohial dintre membrii s\i (la `ncheierea [edin]ei de constituire a Consiliului parohial) Duminic\, 28 ianuarie 2018, `n biserica Talpalari, dup\ Sfânta Liturghie: - Desf\[urarea [edin]ei de constituire a Comitetului parohial (`n termen de 8 zile de la constituirea Consiliului parohial)

este prezent\ mai mereu doar o mic\ parte. Dac\ pa[ii t\i se `ndreapt\ s\pt\mânal (sau mai des) c\tre o alt\ biseric\, din ra]iuni binecuvântate, atunci pot fi lini[tit. Dac\ `ns\ nu ai f\cut `nc\ loc `n via]a ta, `n agenda ta, pentru o `ntâlnire m\car s\pt\mânal\ cu Dumnezeu Fiul, Cel Ce-{i ofer\ dumnezeiescul Trup sub forma v\zut\ a pâinii [i a vinului, atunci nelini[tile mele sunt `ntemeiate. Dar am mare n\dejde c\ Dumnezeu, iubitorul de oameni, va g\si o modalitate prin care s\-]i ias\ `n cale, fie c\ te afli `n drum spre Emaus, fie c\ e[ti pe drumul Damascului.

Dragii mei, Sunt multe lucruri pe care le putem face pe lumea aceasta. Gândindu-ne la noul an, `n care n\d\jduim s\ p\[im, trebuie s\ lu\m aminte la ce ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Toate `mi sunt `ng\duite, dar nu toate `mi sunt de folos. Toate `mi sunt `ng\duite, dar nu m\ voi l\sa biruit de ceva“ (I Corinteni 6, 12). Un singur sfat a[ `ndr\zni s\ v\ dau, ca unul c\ruia i-a fost `ncredin]at\ aceast\ misiune a p\storirii de suflete: când v\ face]i planuri pentru noul an, pune]i deasupra tuturor gândul c\ trebuie s\ facem mai `ntâi ceea ce ne este cu adev\rat de folos. Dac\ vrem s\n\tate, s\ ne dorim mai `ntâi pe Cel ce este „Doctorul sufletelor [i al Trupurilor noastre“. Dac\ ne dorim o mâncare mai bun\, s\ ne apropiem mai mult de cel ce ne hr\ne[te minunat cu „sfintele [i preacuratele Sale Taine“.

Dac\ ne dorim un (alt) acoperi[ deasupra capului, s\ nu uit\m s\ ne punem n\dejdea `n Cel ce „a `ntins cerul ca un cort“ ( Psalmi 103,3). Iar dac\ ne dorim s\ sc\p\m de s\r\cie [i de nesiguran]a zilei de mâine, s\ lu\m aminte [i s\ citim zilnic aceste cuvinte rostite de Mântuitorul Iisus Hristos: „Nu v\ `ngriji]i pentru sufletul vostru ce ve]i mânca, nici pentru trupul vostru cu ce v\ ve]i `mbr\ca; au nu este sufletul mai mult decât hrana [i trupul decât `mbr\c\mintea?“ (Matei 6, 25). Aceste cuvinte nu sunt doar un `ndemn, ci sunt [i o promisiune pe care ne-o face Domnul: aceea c\ nu vom suferi de lipsuri materiale dac\ ne vom `ngriji de cele duhovnice[ti. Ce este mai u[or: s\ te `ngrije[ti s\-]i câ[tigi existen]a, s\ te fr\mân]i zilnic de unde vei mai scoate banii de care ai nevoie pentru cele strict necesare sau s\ te `ngrije[ti de rug\ciune, de spovedanie, de `mp\rt\[anie, de participarea la sfintele slujbe? Acum vedem cât de strâmb\ este mintea noastr\. Pentru c\ noi cel mai adesea ne lu\m poveri pe care nu le putem purta `n loc s\ le alegem pe cele u[oare, care ne stau la `ndemân\. V\ `ndemn din toat\ inima, cu dragoste fr\]easc\ [i p\rinteasc\, s\ ne uit\m `n aceste zile, pentru câteva clipe, la icoana Domnului nostru Iisus Hristos [i s\-I facem aceast\ scurt\, dar esen]ial\ f\g\duin]\: „Doamne, `n anul ce vine [i `n cei care vor urma, aleg s\ Te caut mai `nt=i pe Tine [i s\ `ngrijesc de sufletul meu. Pe toate celelalte }i le `ncredin]ez }ie `n grij\. Miluie[te-m\!“.

decembrie 2017

VIA}A PAROHIEI

Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari

PROGRAMUL VIZITEI PASTORALE DIN AJUNUL CR|CIUNULUI 2017 LUNI, 18 DECEMBRIE 2017: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI) nr. 1-21 (case nr. 9-21 [i blocuri L11, L12); Str. G|RII, blocuri L16, L17 MAR}I, 19 DECEMBRIE 2017: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI), nr. 25-45; Aleea SF. PETRU MOVIL| (UZINEI); Str. G|RII, blocuri L1 (sc. A [i B) [i L8 MIERCURI , 20 DECEMBRIE 2017: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. HORIA ([i MITROPOLIEI 2); Str. PETRU RARE{; Str. ARCU, blocuri L18, L19; JOI, 21 DECEMBRIE 2017: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. {TEFAN CEL MARE nr. 1 (sc. A, B, C); Str. G|RII, blocuri L13, L14, L15 VINERI, 22 DECEMBRIE 2017: Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. ARCU, nr. 6-25 (bloc ARCU 25, sc. A, B, C, D, E); Str. PROF. CUJB| 25 (bloc ELECTRICA) Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. GÂNDU nr. 2-12; Str. S|ULESCU; Str. SILVESTRU: blocuri L2, L3, T1 (L4-L5) SÂMB|T|, 23 DECEMBRIE 2017: Pr. Constantin Sturzu va vizita, `ncepând cu ora 12.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. PROF. CUJB| - case; blocuri F1-1, F1-2, F2; Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 12.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Stradela PERJU; Stradela SILVESTRU; Str. SILVESTRU, blocuri ELECTRICA (nr. 5, 7, 9); Str. G|RII, blocuri L9, L10; DUMINIC|, 24 DECEMBRIE 2017: Pr. Constantin Sturzu va vizita, `ncepând cu ora 13.30, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. TALPALARI [i Str. GÂNDU nr. 1; PIA}A UNIRII nr. 7, 9, 11 (blocuri) Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 13.30, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. ARCU nr. 1, 3, 5 (bloc TAROM sc. A, B, B1)

Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari

PROGRAMUL VIZITEI PASTORALE DIN AJUNUL BOBOTEZEI 2018 MIERCURI, 3 IANUARIE 2018: Pr. Constantin Sturzu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI), case nr. 9-21 [i nr. 25-45; Aleea SF. PETRU MOVIL| (UZINEI); Str. G|RII, blocuri L1 (sc. A [i B), L8, L9, L10 Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. GÂNDU nr. 2-12; Str. S|ULESCU; Str. SILVESTRU: blocuri L2, L3, T1 (L4-L5) JOI, 4 IANUARIE 2018: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. {TEFAN CEL MARE nr. 1 (sc. A, B, C); Str. ARCU, nr. 6-25 (bloc ARCU 25, sc. A, B, C, D, E); Str. PROF. CUJB| - case; blocuri F1-1, F1-2, F2; Str. PROF. CUJB| 25 (bloc ELECTRICA) Pr. Constantin Sturzu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. G|RII, blocuri L13, L14, L15, L16, L17; Str. ARCU, bloc L18 VINERI, 5 IANUARIE 2018: Pr. Constantin Sturzu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Stradela PERJU; Str. SILVESTRU; Stradela SILVESTRU; blocuri ELECTRICA (nr. 5, 7, 9); Str. ARCU nr. 1, 3, 5 (bloc TAROM sc. A, B, B1) Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. TALPALARI [i Str. GÂNDU nr. 1; PIA}A UNIRII nr. 7, 9, 11 (blocuri) Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu ora 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. PETRU RARE{; Str. HORIA ([i MITROPOLIEI 2); Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI) - blocuri L11, L12; Str. ARCU, bloc L19

anul 3, nr. 5

TERAPIE PENTRU SUFLET

Maica Siluana VLAD

Fii ca tine, fii cum e[ti! rime[te aluatul vie]ii [i al persoanei tale ca pe un dar de la Dumnezeu, a[a cum este el, cu bunele [i mai pu]in bunele lui, cu sl\biciuni [i neputin]e, cu tot, [i accept\ c\ sunt ale tale. Apoi, mergi cu darul acesta la Sfântul Altar [i `ncredin]eaz\-l Lui `n timpul Sfintei Liturghii, dup\ ce ai f\cut cele de cuviin]\ pentru asta: s\ te spovede[ti, s\ te `mpaci cu cei care teau sup\rat, s\-i binecuvântezi pe cei ce te blestem\ [i te oc\r\sc [i toate cele cerute de Domnul. A[adar, `ncredin]eaz\-]i darul acolo [i a[teapt\ ca Domnul s\ primeasc\ ale Sale dintru ale Sale [i s\ le transforme cu harul Lui `n loc potrivit ca s\-{i plece capul. Prime[te-L [i ocrote[te-L `n inima [i `n via]a ta [i El te va cre[te cum numai El [tie! Fii ca tine, fii cum e[ti! Pentru c\, numai fiind cum e[ti, vei putea deveni cum e[ti chemat de Dumnezeu s\ devii! Dac\ vei `ncerca s\ te construie[ti dup\ un model str\in de cel s\dit de Dumnezeu `n tine de la z\mislire, chipul S\u `n adâncul t\u, vei r\t\ci [i vei suferi mult. Asta e lucrarea noastr\: s\-L primim, s\-I facem loc `n noi! E atât de simplu! Adev\rat c\ nu e u[or, dar El ~nsu[i lucreaz\ `mpreun\ cu noi la aceasta!

El `]i las\ darul vie]ii [i darul mântuirii pe mâinile tale [i te las\ s\ fii `mpreun\ creator cu El! ~n fiecare zi, `n fiecare clip\ chiar, `mi iau lutul `n mâini, adic\ toat\ zestrea mea bio-psiho-socio-cultural\, [i, cu harul Lui, `l fr\mânt [i `l modelez `mpotrivindu-m\ sugestiilor str\ine dar folosind [i energiile Lui. Eu nu m\ pot crea din nou, nu pot fi fiica altor p\rin]i, nu m\ pot na[te `n alt\ ]ar\ [i cu alt\ culoare a ochilor, nu pot fi mai inteligent\ decât sunt [i nici mai frumoas\! Dar pot, `n El [i cu El, s\ m\ fac fiic\ a lui Dumnezeu! Eu am luat asta `n serios [i asta este truda mea acum! {i `n fiecare zi o iau de la cap\t, [i `n fiecare sear\ ~i ar\t rezultatele. De multe ori ~i ar\t doar ce n-am f\cut sau ce am f\cut altfel decât dorea inima mea. Alteori nu-I duc decât un pumn de lut stâlcit `n toate felurile, dar e al meu. Nu e plagiat. {i El surâde [i-mi spune s\ intru `n bucuria Lui, chiar dac\ eu nu am nici un rezultat. El [tie c\ eu ~i sunt credincioas\ [i c\ am luat `n serios, pe via]\ [i pe moarte, Poruncile [i F\g\duin]ele Lui, `n ciuda neputin]elor [i `mpotrivirilor lutului firii mele! E minunat [i `nfrico[\tor s\ fii `n Mâinile Domnului, pentru c\ El `]i las\ darul vie]ii [i Darul Mântuirii [i te cheam\ s\ fii `mpreun\ creator cu El!

E mai u[or s\ fii decât s\ pari c\ e[ti! E mai u[or s\ fii decât s\ pari c\ e[ti! E mai u[or, pentru c\ a fi nu este povara noastr\, ci a Celui ce este, adic\ a lui Dumnezeu, [i ~nsu[i Domnul ne spune: „Lua]i povara Mea c\ este u[oar\“! {i tot El ne lumineaz\ cât de greu este s\-L prigonim, pe El, Adev\rul, când `i spune cu mil\ [i dragoste Sfântului Apostol Pavel pe drumul Damascului: „Eu sunt Iisus pe Care tu ~l prigone[ti. Greu `]i este s\ izbe[ti cu piciorul `n ]epu[\!“. Pe El, Adev\rul izgonit [i prigonit, ~l doare rana mea [i nu r\nile pe care I le facem noi, prigonindu-L! Da, Adev\rul ne face liberi [i Duhul S\u Cel Sfânt ne va vindeca de toate neputin]ele [i ne va `nv\]a toate. Acestea nu sunt cuvinte goale, ci

Gânduri din `ncredin]are

cuvinte pline, cuvinte care au `n ele chiar puterea de care avem nevoie!

Tr\irea atent\ a durerii, a furiei, a fricii, a triste]ii, str\punge inima `mpietrit\ Vindecarea ne vine de la `nnoirea min]ii prin „r\sturnarea“ ei (metanoia), a felului ei de a lucra. Omul vechi „gânde[te“ cu mintea sa `ncercând cu disperare s\ ob]in\ rezultate, s\ `mplineasc\ obiective [i dorin]e, toate centrate pe c\utarea pl\cerii [i fuga de durere. Dar fuga de durere devine chiar fuga de via]a noastr\ care, `n acea clip\, e durere, sau furie, sau fric\! Fugind de aceast\ durere, fugim de locul ~ntâlnirii cu Via]a Care ni se ofer\. A ne dezbr\ca de omul vechi `nseamn\ a renun]a la tiparele de fug\, de ap\rare, de acele con]inuturi ale „sinelui protector“: scuzarea de sine, acuzarea celuilalt, amintirea situa]iilor asem\n\toare, imaginarea unor scenarii de r\zbunare sau ameliorare, ascultarea impulsului de atac sau fuga. Toate urm\resc ie[irea din durerea de a sim]i ceea ce este `n noi. Sim]im furie? Nu putem `ndura asta. Avem nevoie s\ o manifest\m `n impulsuri [i fapte agresive sau autoagresive, sau s\ o amor]im cu o substan]\ sau un comportament „mângâietor“. „R\sturnând mintea“, alegem s\ nu mai fugim: s\ ne asum\m ce tr\im prin aten]ie la starea respectiv\ [i s\ o tr\im cu Domnul. A[a, aten]ia min]ii nu se mai risipe[te `n c\utarea de solu]ii de evadare sau rezolvare, iar ra]iunea se lipe[te de Numele Domnului `n loc s\ se sparg\ `n gânduri [i fapte rele... {i toate se prefac, se transform\! {i numai a[a ne eliber\m cu adev\rat de durere. Numai prin tr\irea ei cu Domnul. {i asta e posibil prin `mpreun\-lucrarea min]ii noastre, prin aten]ie, cu ra]iunea, prin chemarea Domnului, [i cu inima, prin deschiderea, prin acceptarea durerii `n orice form\ ar fi ea. Tr\irea atent\ a durerii, a furiei, a fricii, a triste]ii, str\punge inima `mpietrit\ [i, pe acolo, intr\ Mângâietorul! Nu e minunat? Nu mai e nevoie s\ ne prefacem c\ nu suntem furio[i, pentru c\ putem oferi Domnului furia noastr\ s\ o transforme El `n ce ne este de folos. {i a[a descoperim acea „rânduial\“ l\untric\ `n care nu

[tim ce va urma, dar [tim c\ ce va urma este lucrarea Domnului cu noi. E Darul Lui, necunoscut, neprev\zut, dar a[teptat [i dorit [i lucrat [i de noi prin nevoin]a aten]iei, a rug\ciunii [i a `ncrederii. Vezi tu, Om drag, cum se scrie „filocalia“ `n om! Noi doar `ncerc\m s\ fim one[ti cu noi `n[ine [i s\ facem poruncile a[a cum putem. Ascult\m un sfat,

lucr\m o pravil\, urm\m o `nv\]\tur\ [i Domnul vine [i face ce are El de f\cut. Dar numai [i numai dac\ vrem [i dac\ ~l primim a[a cum ni Se ofer\ El [i nu cum ne dorim noi cu mintea cea veche. (Fragment din volumul „Gânduri din `ncredin]are“ de Maica Siluana Vlad, Editura Doxologia, Ia[i, 2012 - antologie de Elena Cristina Sturzu)

decembrie 2017

CUVINTE DUHOVNICE{TI

Foto: Oana Nechifor

De fiecare dat\ când veni]i cu atâta dor la biseric\, ce c\uta]i? Arhim. Emilianos SIMONOPETRITUL ei mai mul]i se duc la biseric\, se duc la Hristos, dar pleac\ f\r\ ca m\car s\ scoat\ de acolo vreo putere, a[a cum a scos femeia cu scurgere de sânge. {i atunci spun: {i ceam g\sit la Hristos? Cum mam dus, a[a m-am `ntors. De[i odat\ cu moartea p\catului sim]i o oarecare dulcea]\, pl\cere [i desf\tare. {i atunci nu mai ai nevoie de nimic altceva. Pe de o parte, Dumnezeu `]i `ndulce[te via]a [i `]i bucur\ sufletul tân\r, care r\mâne pururea tân\r cât timp st\ `naintea Lui, [i pe de alt\ parte, se bucur\ inima ta [i zice: „Aici m\ voi s\l\[lui fiindc\ am ales-o pe ea“. Când cineva dore[te aceste sfinte sim]iri [i tr\iri, cum este cu putin]\ s\ nu le primeasc\? Cum este cu putin]\ s\ nu r\spund\ Dumnezeu? De aceea face aceast\ sinax\ liturgic\. De aceea `i adun\ `mpreun\ pe `ngeri, arhangheli, sfin]i [i p\c\to[i la liturghie, pentru ca sfin]ii s\ transmit\ sfin]enia lor p\c\to[ilor, iar p\c\to[ii s\

transmit\ sfin]ilor dorul lor de sfin]enie, pentru ca s\ fie sfin]ii „cei ce vorbesc“ cu noi. Pe toate acestea le vom g\si `n biseric\, este de ajuns doar s\ tac\ [i s\ piar\ toate cele dinaintea noastr\ [i numai la cele de aici s\ ne a]intim privirea.

Prin urmare, ce c\ut\m aici? Ce altceva decât aceast\ medita]ie ascuns\ pe care trebuie s\ o facem `n inima noastr\ când intr\m `n biseric\. Trebuie s\ faci injec]ie, pentru ca trupul t\u s\ primeasc\ leacul. Trebuie s\ altoie[ti ramura pe

un alt copac, ca s\ primeasc\ [i el sev\. Trebuie s\ altoie[ti m\slinul s\lbatic cu m\slinul roditor ca s\ devin\ [i acela roditor1. Acela[i lucru trebuie s\ faci [i aici `n biseric\, unde te une[ti tainic cu Hristos. Trebuie s\ `ncepi s\ meditezi aces-

tea `nl\untrul t\u [i atunci totul va deveni realitate. Prin urmare ce se caut\ aici? De fiecare dat\ când veni]i cu atâta dor la biseric\, de fiecare dat\ când participa]i la liturghii [i privegheri, ce c\uta]i? Pe Hristos! Dar ca s\-L g\se[ti, f\ medita]ia acestor lucruri [i Hristos va veni singur. Vei vedea c\ pietroaiele cele grele se vor ridica [i vei `nvia. Ce c\uta]i? O stare universal\ `n biseric\ [i o stare l\untric\ „de Iisus instituit\“. Tr\irile, sim]irile, doririle, vederile nu sunt nimic altceva decât o stare pe care o creeaz\ Iisus, o stare pe care numai prezen]a Lui o poate asigura. O stare pe care o pline[te numai El [i f\r\ El dispare imediat. O stare instituit\ de Iisus, de vreme ce mai `ntâi tot ceea ce a fost instituit a fost [ters. Fra]ii mei, iat\, aici, `n Biseric\ totul este instituit de la Iisus. Traducere [i adaptare: Laura Enache pentru doxologia.ro; Sursa: Arhimandrit Emilianos Simonopetritul, „Despre via]\. Cuvânt despre n\dejde“, Indiktos, Athena 2005 1

Rom. 11, 17

Ce poate face o mam\ singur\, crescut\ la casa de copii, care nu are rude, când se afl\ `ntr-u un c\min cu un b\rbat violent, cu un copila[ de un an [i altul `n pântece despre care b\rbatul `i spune c\ `i va aduce sfâr[itul? Cine o poate ajuta? Cum `[i poate cre[te copila[ii? Domnul s\ v\ binecuvânteze! ~mi dau seama c\ v\ e foarte greu. Cunosc multe persoane `n situa]ii similare [i [tiu cât curaj `]i trebuie pentru a lua decizia corect\. Mai `ntâi, v\ sf\tuiesc s\ v\ ruga]i mult pentru acest b\rbat violent, ca Dumnezeu s\ `nmoaie inima lui. S\ evita]i s\-l provoca]i [i s\ v\ purta]i cu cât de mult\ dragoste pute]i. Dac\, totu[i, dup\ o vreme nu se schimb\ nimic [i tot sunte]i `n pericol, atunci cred c\ e mai bine s\-l p\r\si]i [i s\ alege]i un mediu mai potrivit pentru a v\ cre[te copiii. Dac\ nu ave]i unde locui [i/sau resurse financiare adecvate, merge]i la Valea Plopului, acolo unde P\rintele Nicolae T\nase v\ va primi cu toat\ dragostea. Dac\ ave]i nevoie de un ajutor concret, material, s\ ne spune]i. Eu nu cred c\ Dumnezeu vrea s\ v\ chinui]i sau s\ fi]i sacul de box al unui b\rbat. Trebuie doar un pic de credin]\ [i un bob de curaj.

anul 3, nr. 5

Foto: Oana Nechifor

~ntreab\ preotul! Iar el, iat\, `]i r\spunde

Dumnezeu nu v\ va l\sa, ave]i `ncredere! (Pr. Constantin) Doamne ajut\! Cum se a prind `n mod corect lumâ n\rile pentru vii [i adormi]i? Se aprinde o lumânare pentru o persoan\ sau pentru mai multe persoane? Ce (rugaciune) se spune când a prindem o lumânare? Cel care aprinde o lumânare se arat\ a fi iubitor de Dumnezeu, de Hristos, care este „lumina lumii“. Deci lumina lumân\rii `nchipuie `n primul rând pe Cel ce este izvorul luminii [i al iubirii, pe Hristos

Domnul. Lumânarea este, totodat\ [i un semn al jertfei curate pe care credinciosul o aduce `n fa]a lui Dumnezeu. Deci accentul s\ nu cad\ numaidecât pe num\rul lor, ci pe modul cum s\vâr[im acest act liturgic. Dac\ b\nu]ii `ng\duie este bine s\ aprind câte o lumânare pentru cei pentru care m\ rog, vii [i adormi]i. Dar, dac\ nu-mi permit s\ fac acest lucru, pot aprinde o lumânare pentru cei vii, pomenindu-i pe fiecare dup\ nume, [i una pentru cei repausa]i, dup\ aceea[i rânduial\, zicând „Pomene[te Doamne pe robii

T\i ([i spui numele).“ Domnul s\ fie cu noi! (Pr. Mihail) Ne putem ruga pentru un anumit lucru f\când f\g\duin]e lui Dumnezeu? Putem face f\g\duin]e lui Dumnezeu, `ns\ trebuie s\ avem grij\ s\ le putem `mplini, altfel vom fi ni[te mincino[i necinstitori de Dumnezeu. Iat\ ce spune Sfântul Maxim Grecul: „A face f\g\duin]e Domnului de bun\voie, `n cazul unei mari nenorociri sau din dorin]a de a dobândi ceva foarte folositor, eu cred c\ acest lucru - care exist\ peste tot `n Sfânta Scriptur\ -

este o fapt\ demn\ de laud\, atunci când f\g\duin]a este `mplinit\. Dac\ `ns\ este `nc\lcat\, adic\ nu este `mplinit\ propriu-zis, cel care a f\cut f\g\duin]a se face vinovat `naintea lui Dumnezeu. C\ci Sfânta Scriptur\ spune: Ruga]i-v\ [i r\spl\ti]i Domnului Dumnezeului nostru; to]i cei dimprejurul lui vor aduce daruri (Psalmi 75, 11)“. {i fericitul Iona s-a rugat `n pântecele chitului, zicând: „Iar eu cu glas de laud\ [i de m\rturisire voi jertfi }ie; câte am f\g\duit voi da }ie, Domnului, pentru mântuirea mea“ (Iona 2, 10). {i dumnezeiescul David, `n psalmul 115, spune: „Rug\ciunile mele Domnului voi da, `naintea a tot norodului Lui, `n cur]ile casei Domnului, `n mijlocul t\u Ierusalime“ (Psalmi 115, 8-9). {i prea`n]eleptul Solomon: „Mai bine este a nu f\g\dui, decât a f\g\dui [i a nu da“ (Ecclesiastul 5, 4). ~n astfel de situa]ii cred c\ fiecare trebuie s\ `[i cerceteze foarte bine cugetul [i s\ se sf\tuiasc\ cu duhovnicul. A face f\g\duin]e lui Dumnezeu nu `nseamn\ a `ncerca s\-I „for]ezi mâna“. El poate `mplini sau nu rug\ciunea, indiferent dac\ cineva face sau nu face vreo f\g\duin]\. A[adar se cuvine mare aten]ie! Cu gând bun, (Pr. Andrei) Sursa: doxologia.ro/intreaba-preotul

VIA}A PAROHIEI

\rb\torirea hramului principal al bisericii noastre a `nceput joi, 7 septembrie, la ora 17.00, cu Vecernia [i Litia, urmate de o Agap\. ~n cadrul acesteia s-a discutat despre minunile din via]a noastr\. Al\turi de p\rin]ii slujitori (Pr. Vladislav Nedelcu, Pr. Andrei Atudori, Pr. Constantin Sturzu) au fost

Fotografii: Oana Nechifor

Na[terea Maicii Domnului, hramul Bisericii Talpalari prezen]i [i Pr. Drago[ B\lini[teanu, de la Parohia „Na[terea Sfântului Ioan Botez\torul“ Curag\u, Pr. Mihail Barna, de la Paraclisul mitropolitan Metocul Maicilor - Ia[i, [i Pr. Marian Trofin, de la Parohia G\ureni. S\rb\toarea a continuat vineri, 8 septembrie, `n ziua de pr\znuire a Na[terii Maicii Domnului, cu Utrenia [i Sfânta Liturghie.

decembrie 2017

VIA}A PAROHIEI

Fotografii: Oana Nechifor

Al doilea hram, Sfântul Proroc Ilie, serbat la Biserica Talpalari \rb\torirea celui deal doilea hram al bisericii noastre a `nceput miercuri, 19 iulie, la ora 17.00, cu Vecernia [i Litia, urmate de o Agap\. ~n cadrul acesteia s-a discutat despre m\rturisirea de credin]\, al\turi de p\rin]ii slujitori (Pr. Vladislav Nedelcu, Pr. Andrei Atudori, Pr. Constantin Sturzu) fiind invita]i [i Pr. Bogdan Racu, de la Biserica Sfântul Gheorghe Lozonschi, [i Pr. Mihail Ovidiu Ciobotaru, de la Biserica „Sfântul Pantelimon“. S\rb\toarea a continuat joi, 20 iulie, `n ziua de pr\znuire a Sfântului Proroc Ilie, cu Utrenia, Sfânta Liturghie [i Pomenirea celor adormi]i.

anul 3, nr. 5

CALEA PELERINULUI

~n fa]a Palatului Culturii din Ia[i, zgribulit, un grup de persoane de la Talpalari a[teptau un autocar care tot `ntârzia s\ apar\ s\-l duc\ la destina]ie de prea pu]ini cunoscut\: Ucraina, Lavra Pecerska sau Lavra Pe[terilor din Kiev. Organiz\ri necesare, emo]iile aferente [i gata - la drum. i drum `ntins: cu dou\ vame de trecut, atins un hotar istoric (Nistru), l\sând Basarabia `n urm\ [i trecut spre o alt\ frontier\ - Ucraina. Zis [i f\cut. Cu un pic de oboseal\, normal\ dup\ aproximativ 12 ore de mers, am b\tut la por]ile Kiev-ului. E greu de explicat emo]ia tr\it\ intrând pe por]ile M\ n\stirii Goloseev. M\ sim]eam `ntr-un basm: cl\diri din c\r\mid\ portocalie cu turnuri [i turnule]e acoperite `n verde… cu un minunat apus de soare `n spate, str\lucitor, cu o aur\ luat\ parc\ din icoanele lui Rubliov. Intrasem `ntr-un t\râm de poveste? Se pare c\ da. Intrasem `n T\r\mul Sfânt al ~mp\r\]iei lui Dumnezeu pentru care Cuviosul Alexei a fost scos din mu]enie cu al lui r\spuns „Adev\rat a ~nviat!“ P\[im pe o urm\ româneasc\, cea din 1631, când Sfântul Mitropolit Petru Movil\, pe atunci Mitropolitul Kiev-ului, a `ntemeiat prima biseric\ a acestei m\n\stiri, cu hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Dar povestea abia a `nceput. Noaptea s-a l\sat, cu a[teptarea unei noi dimine]i, cu noi promisiuni [i noi t\râmuri de parcurs. {i dimine]ele urm\toare vor avea o minunat\ [i o unic\ destina]ie: Lavra Pe[terilor Lavra Pecerska din Kiev. Nu [tiam unde s\ m\ uit. Era cu totul altceva decât v\zusem `n multe ]\ri „civilizate“ ale Europei. Cl\diri str\lucitoare, arhitecturi solemne [i impun\toare de parc\ te striveau sub m\-

Lavra Pecerska t\râmul Sfin]ilor

{

re]ia lor. Dar n-aveam timp de pierdut. Grupul `nainta asemenea unui furnicar spre o destina]ie suprap\mântean\… dar `n adâncuri! Cred c\ o senza]ie mai cople[itoare de Dumnezeire n-am reu[it s\ tr\iesc `n alt\ parte. Inima `mi b\tea prea puternic ca s-o mai ascult,

ra]iunea mea s-a oprit. Am intrat `n pe[terile vii, cu sfin]i „vii“, f\c\tori de minuni, care [i-au dorit s\ r\mân\ zidi]i `n pere]ii de piatr\ ai pe[terilor Pecerska. Glasul `n rug\ciune al c\lug\rilor nu f\cea trimitere la nimic p\mântean… Totul a fost l\sat la intrare. Am

intrat cu eul meu [i am ie[it cu stropi de iubire s\di]i `n suflet, golindu-m\ de omenesc. Mirosul de mir din Pe[teri a `nceput s\ treac\ la suprafa]\, prin pamântul din jurul pe[terii… Tot ce a `nsemnat acea zi [i zilele urm\toare `n t\râmul pe[terilor Pecerska - t\râmul Sfin-

]ilor a fost emo]ie [i prea plin de iubire [i Har dumnezeiesc. Nu mi-am dorit s\ fac un istoric a ceea ce se `ntâmpl\ la Lavra Pe[terilor din Kiev. V\ doresc doar s\ ajunge]i acolo! A[ vrea doar s\ spun ce am tr\it. Am tr\it o `ntâlnire cu prezen]a Duhului Sfânt care mi-a luminat mintea [i mi-a deschis inima spre [i pentru iubire. Doar iubirea lui Dumnezeu care {i-a dat pe Unicul Fiu s\ moar\ pentru mine este Des\vâr[ire. {tiu c\ nu m\ pot `ntoarce cu sute de ani `n spate ca s\ tr\iesc `n pe[teri. Dar pot s\ aduc `n locul `n care sunt lumina prin iubirea Mântuitorului meu drag. O „pe[ter\“ poate fi transformat\ `n sublim! {i zidurile v\zute [i nev\zute ale lumii `n care tr\im pot fi spulberate doar prin atingerea Harului Divin. Cred cu t\rie c\ pot s\-mi fac din Iisus Hristos un prieten cu care s\ m\ `nso]esc la drum. E greu…? E u[or…? r\mâne ca fiecare dintre noi s\ vedem [i s\ tr\im. Eu m-am bucurat de oamenii `ntâlni]i, de rug\ciunile pe care le-am f\cut unii pentru al]ii, de bucuria de a avea preocup\ri comune. Oameni minuna]i sunt de multe ori la un bra] distan]\. Dac\ `ntinzi mâna s-ar putea chiar s\ ai privilegiul de a le `mbr\]i[a sufletele. {i asta e minunat… [i e Iubire! Merit\ s\ ajungi la Lavra Pe[terilor din Kiev! {i merit\ `n primul rând pentru c\ ceea ce `ntâlne[ti acolo te schimb\ `n primul rând pe tine. Nu te mai po]i `ntoarce cu egourile [i orgolii tale. Le la[i `n pustiet\]ile câmpiilor ucrainiene [i te `ntorci Acas\ un om nou. ~i mul]umesc Tat\lui Ceresc pentru o asemena experien]\! ~i mul]umesc c\ a vorbit inimii mele cu blânde]ea [i ging\[ia pe care numai El poate s-o fac\. {tiu c\ m\ cunoa[te [i [tie c\ `ntr-un vas slab numai El poate zidi o inim\ puternic\ `n care `[i face loc pentru totdeauna iubirea lui Dumnezeu, a Fiului S\u [i a Duhului Sfânt. A consemnat, Mihaela Neli Pav\l

decembrie 2017

CALEA PELERINULUI

Indiferent prin ce ochi am privi Roma, capitala Italiei, constat\m c\ suntem prea mici pentru a o cuprinde, c\ „nu `ncape `n noi“. Fie c\ ne mir\m de arhitectur\ [i de art\, de istoria locului, de cultura specific\ poporului mediteranean sau de diversitatea [i aglomera]ia `ntâlnit\ la tot pasul, Roma r\mâne unul dintre centrele importante ale religiei cre[tine.

Pelerinaj la Roma, vechi centru al cre[tinismului

Roxana PA{AL|U u acest gând am plecat la drum, `n perioada 11-18 aprilie 2017, un grup de 19 pelerini de la Biserica „Na[terii Maicii Domnului“ - Talpalari. La ini]iativa unui tân\r din parohia noastr\, cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului P\rinte Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, am plecat spre Roma cu gândul de a-i cunoa[te pe sfin]ii martiri [i apostoli din primelor veacuri ale cre[tinismului. Traseul nu a fost unul clasic, `n care s\ includem doar obiectivele turistice mari. La `ndrumarea ghidului nostru [i cu rug\ciunile preotului `nso]itor, Vladislav Nedelcu, `n programul am inclus [i pelerinaj la sfin]i, martiri [i apostoli „ascun[i“ `n vechi biserici cre[tine, din sec II - IV, transformate ulterior `n Basilici Catolice. Traseul pe scurt a fost urm\torul: Prima zi, 11 mai Zbor cu avionul Ia[i-Bucure[ti-Roma. Ziua a doua, 12 mai  Catacombele Sfintei Priscilla;  Basilica Sfântului Silvestru unde se afl\ o p\rticic\ din Sfintele sale Moa[te;  Basilica Sant' Agnesse - Sfintele muceni]e Agnia [i Emerentiana;  Mausoleul Sfintei Constan]a, fiica `mparatului Constantin cel Mare;  Gr\dina de la Villa Borgheze;  Biserica Santa Maria dei Miracoli - Piazza del Popolo: Sfânta Muceni]\ Candida [i Sfântului Mucenic Diodor preotul;  Biserica dei Santi Quattro Coronati: patru sfin]ii martiri - Claudiu, Castor, Sempronian [i Nicostrat;  Basilica di Santo Stefano Rotondo `nchinat\ Sfântului Arhidiacon {tefan;  Basilica dei Santi Giovanni e Paolo al Celio dedicat\ sfin]ilor martiri Ioan [i Pavel;  Basilica dei Santi Bonifacio e Alessio - Moa[tele Sfântul cuvios Alexie - omul lui Dumnezeu al\turi de Sfântul Bonifatie;  Basilica Santa Sabina: Sfânta Muceni]\ Sabina care al\turi de Mucenicii Teodul, Serafia, Alexandru [i Eventie;  Gr\dinile: Giardino degli Aranci [i Roseto di Roma Capitale.

Ziua a treia, 13 mai  Sfânta Liturghie la Biserica Santa Maria Cosmedin unde se afl\ moa[tele Sfântului Valentin [i a Sfintei muceni]e Chirila;  Forum Boarium, Templul lui Victor Hercule [i Templul lui Portunus;  Biserica Sfântului Apostol Bartolomeu cu moa[tele Sfântului Apostol, a Sfântului Ierarh Adalbert, a Sfintei Teodora Matroana [i paramanul P\rintele Arhimandrit Sofian Boghiu;

anul 3, nr. 5

 Biserica Sfin]ilor Cozma [i Damian;  Biserica Santa Maria Aracoeli baldachin special `nchinat Sfintei ~mp\r\tese Elena;  Columna lui Victor Emanuel II, Columna lui Traian, Colosseumului;  Vecernia la „Paraclisul Episcopal Sfântul Alexie Omul lui Dumnezeu“ Torre Spaccata al\turi de românii din Roma. Ziua a patra, 14 mai  Liturghie arhiereasc\ s\v\r[it\ de PS Siluan la Episcopia Ortodox\ Român\ a Italiei;  Biserica XII Apostoli cu moa[tele: Sfântul Apostol Iacov, Sfântul Apostol Filip, Sfintei Muceni]\ Eugenia, Sfântului Mucenic Hrisant [i so]ia sa Daria; Ziua a cincea, 15 mai  Sfânta Litughie `n biserica Sfânta Balbina unde se afl\ moa[tele Sfintei Balbina fecioara [i Sfintei Felicissimi;  Biserica Sfântului Apostol Pavel;  Biserica Sfintei Praxida cu moa[tele sfintelor surori Praxida [i Pudenziana [i osemitele a peste 2300 de mucenici;  Biserica Santa Maria Maggiore: moa[tele Sfântului Apostol Matei, ale Sfântului Apostol Epafras, icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni, [i moa[tele Sfântului Simpliciu, Sfântului Simplician, Sfintei Beatrice cât [i a fericitului Ieronim;  Baptiseriul Bisericii San Giovanni in Laterano: moa[telor Sfântului Mucenic Ciprian [i Iustina; Ziua a [asea, 16 mai  Biserica Sfânta Cruce din Ierusalim: un piron, doi spini din coroana Mântuitorului, trei buc\]ele din Sfânta Cruce, t\bli]a pe care este scris `n trei limbi „Iisus Nazarineanul; ~mp\ratul iudeilor“, degetul Sfântului Apostol Toma, precum [i o parte a Crucii pe care a fost r\stignit tâlharul de-a dreapta  Biserica San Giovanni Laterano: capul Sfântului Apostol Petru al\turi de capul Sfântului Apostol Pavel. ~n muzeul din interiorul bisericii se afl\ p\rticele din moa[tele Sfintei Maria Egipteanca, ale Sfântului Ioan Evanghelistul, Sfântului Zaharia, Sfintei ~mp\-

r\teasa Elena, Sfintei Varvara [i al]i sfin]i;  Vatican, Basilica San Piedro: moa[tele Sfântului Apostol Petru, ale Sfântului Ioan Gur\ de Aur, Sfântul Grigorie cel Mare sau Dialogul, Sfântul Apostol Iuda (ruda Domnului), Sfântul Apostol Simon Zelotul (mirele din nunta de la Cana Galileei), Sfântul Bonifaciu al patrulea.  „Paraclisul Episcopal Sfântul Alexie Omul lui Dumnezeu“ - Torre Spaccata Ziua a [aptea, 17 mai  Sfânta Liturghie oficiat\ la „Paraclisul Episcopal Sfântul Alexie Omul lui Dumnezeu“ - Torre Spaccata;  Salerno - Catedrala [i moa[tele Sfântul Apostol [i Evanghelist Matei;  Amalfi - Catedrala [i moa[tele Sfântul Apostol Andrei iar `n cript\ fragmente din moa[tele Sfintei Maria Magdalena, bra]ul Sfântului Constantin, Sfântul Gheorghe, Sfântul Grigorie cel mare, Sfântul {tefan, Sfântul Romano (dulce cânt\torul), Sfântul Ignatie, Sfântul Pantelimon [i al]ii.

Omul este f\cut s\ tr\iasc\ `n comuniune ~n Duminica Samarinencii, am avut binecuvântarea de a participa la Sfânta Liturghie s\vâr[it\ de Preasfin]itul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, al\turi de un sobor de preo]i, `ntre care a fost [i p\rintele `nso]itor Vladislav Nedelcu. ~n cuvântul de `nv\t\]ur\ adresat grupului, ne-a `nt\rit `n credin]\ spunând c\ „viitorul este al unor comunit\]i mici, unite `n jurul lui Hristos“. Amintind [i de epistolele Sfântului Apostol Pavel, PS Siluan ne-a `ndrumat s\ credem mai mult c\ suntem fii ai lui Hristos, s\ nu r\mânem doar la stadiul de fii ai p\catului, ai lui Adam: „Credem mult prea mult c\ suntem nevrednici [i p\c\to[i, asemenea lui Adam [i uit\m c\ suntem fii ai lui Hristos, prin lucrarea Mântuitoare pe care a adus-o `n lume“. Nimic din acest pelerinaj nu a fost `ntâmpl\tor, toate fiind `ng\duite prin pronia lui Dumnezeu: componen]a grupului, traseul, `ntâlnirile, persoanele pe

care le-am cunoscut, experien]ele pl\cute sau cele mai pu]in pl\cute. ~ntr-un pelerinaj este important\ contribu]ia fiec\ruia pentru a `nt\ri comuniunea grupului, pentru a fi „un singur trup [i gând“, astfel ca `mpreun\ s\ fim p\rta[i atât la durerile cât [i la bucuriile rev\rsate din rug\ciune. Pomenirea numelui celor din grup, o mai mare `ng\duin]\ [i deschidere fa]\ de aproapele nostru, renun]area la a ne centra atât de mult pe noi `n[ine, pomenirea celor de acas\, t\ierea voii proprii sunt lucr\ri specifice unui pelerinaj care aduc mult folos duhovnicesc. Osteneala nu este u[oar\, iar `n firescul nostru poate ne este greu s\ le punem `n lucrare. ~ns\ este suficient s\ ar\t\m bun\voin]\, s\ ne dorim acest lucru iar Dumnezeu va lucra: fie printr-un gând, fie printr-un cuvânt, fie printr-un exemplu. Astfel, ne vom smeri [i cu dragoste va cre[te râvna noastr\.

Credin]a românilor din diaspora Pelerinajul la Roma a fost [i un prilej de comuniune cu membri comunit\]ii de la Paraclisul Episcopal „Sfântul Alexie Omul lui Dumnezeu“ - Torre Spaccata. ~nc\ din primele zile am cunoscut oameni cu mult\ dragoste [i deschidere, dornici s\ ne sprijine printr-o mas\ cald\, un cuvânt de `ndrumare, ajutându-ne cu deplasarea c\tre diverse obiective. Faptele lor pline de dragoste, deschiderea de a ne primi `n casele lor, de a-i cunoa[te `n mediul lor familiar ne-au ar\tat c\, `n pofida greut\]ilor `nfruntate zilnic, inima lor nu s-a r\cit, ci prin apropierea de Dumnezeu a devenit una cu mult\ credin]\. Necazurile cauzate de osteneala fizic\ specific\ locurilor de munc\ pe care le au, faptul c\ petrec mult timp printre oameni de o alt\ cultur\ [i religii diferite, preocuparea pentru asigurarea traiul zilnic au ajuns c\i de a se apropia de Dumnezeu, de a c\uta oameni cu acelea[i preocup\ri. Astfel s-au unit `n jurul p\rintelui Gabriel Popescu, la Paraclisul Episcopal Torre Spaccata din Roma. Credin]a [i unirea este ceea ce `i ]ine pe mul]i dintre ace[tia `n Italia, ei fiind cei care nu doar cred, ci [i aplic\ cuvintele Evangheliei, câutând s\ uneasc\ via]a lor cu `nv\]\tura.

SPECIAL

ici ajungem deja `n interiorul persoanei, la felul `n care alege aceasta s\ se raporteze la factorul de mediu stresant. Reac]iile, spun speciali[tii, pot fi de mai multe feluri: fiziologice (dureri de inim\, insomnii, tulbur\ri de tranzit intenstinal etc.), cognitive (blocaje ale gândirii), emo]ionale (iritabilitate, depresie), comportamentale (dependen]e). Aceste explica]ii ne ajut\, astfel, s\ `n]elegem c\ suntem responsabili de felul `n care ne l\s\m sau nu afecta]i de factorul stresant. {i, cea mai comun\ manier\ `n care suntem „intoxica]i“, poart\ numele de gând. Mintea noastr\ ne prinde `ntr-un iure[ al ideilor care escaladeaz\ realitatea [i ajungem s\ fim mai stresa]i de interpretarea noastr\ asupra factorului de mediu stresant decât de factor, `n sine. {i când spun factor de mediu m\ refer nu doar la ceva static, ci [i la oameni, rela]ii, provoc\ri, tot ceea ce ne poate tulbura lini[tea. Pentru noi, cei din Biseric\, cea mai puternic\ arm\ `mpotriva acestui iure[ al gândurilor este rug\ciunea. Cele cinci cuvinte, „Doamne,

Stresul, [ansa de a ne `ncredin]a Domnului Foto: Oana Nechifor

Dac\ este s\ privim stresul din perspectiva oferit\ de Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, acesta s-ar defini ca orice factor de mediu capabil s\ provoace omului tensiune [i chiar `mboln\vire. Vedem, a[adar, c\ stresul este asociat cu mediul, exteriorul unei persoane. Cum se explic\, `ns\, faptul c\ ceea ce te streseaz\ pe tine pe mine poate s\ nu m\ streseze?

Iisuse Hristoase, miluie[tem\!“, au rolul de a ne aduna `n adâncul nostru [i de a ne conecta la Dumnezeu, Cel care [tie deja ce avem nevoie. Afl\m din Sfânta Evanghelie dup\ Matei c\ dac\ vom c\uta mai `ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu, toate acestea ni se vor ad\uga nou\. „Nu v\ `ngriji]i de ziua de mâine, c\ci ziua de mâine se va `ngriji de ale sale. Ajunge zilei r\utatea ei“ (Matei, 6.34). Dac\ eu sunt `ncredin]at\ gândului c\ este suficient s\ m\ ar\t Domnului `n fa]a acestui factor de mediu stresant [i c\ deja Domnul lucreaz\ pentru lini[tea mea, atunci niciun alt gând nu `mi mai poate r\pi

pacea. La `nceput zarva se opre[te greu, dar, cu timpul, pe m\sur\ ce practic\m rug\ciunea [i cre[tem `n credin]\, stresul ne devine tot mai str\in. Vom folosi mai degrab\ cuvinte precum durere [i bucurie, de a fi sau nu cu Domnul `n toate cele ale noastre, dar grija nu `[i va mai avea utilitatea `n vie]ile noastre. Exist\ [i tehnici menite s\ ajute trupul s\ se relaxeze, deopotriv\ cu mintea. Respira]ia profund\, num\ratul pân\ la 10, aducerea aminte de un loc frumos sau de o situa]ie care ne-a f\cut bine, toate acestea având rolul de a ajuta organismul nostru s\ produc\ oxi-

tocin\ (hormon al fericirii) [i s\ combat\ cortizolul (hormon al stresului). Toate acestea puse `mpreun\ cu rug\ciunea ne vor da puterea de a nu ac]iona pe un pilot automat atunci când suntem stresa]i, ci de a r\spunde cu `n]elepciune [i dragoste, pe cât se poate. {i s\ avem mereu `n minte faptul c\, pe calea aceasta c\tre Dumnezeu, nimic din ceea ce se `ntâmpl\ nu este sfâr[itul. Pân\ [i `n clipa mor]ii mai avem [ansa de a ne `ntoarce c\tre El [i de a-I deveni fii, pentru via]a cea ve[nic\. Aceasta s\ ne fie, a[adar, singura grij\: de a fi cu Dumnezeu, iar toate celelalte se vor ad\uga. (Nicoleta Bunduc)

Revist\ de trezvie [i venire `n fire editat\ de Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - TALPALARI

REDAC}IA Editor coordonator: Ioana Stoian Editor: {tefan Viziteu

Revista este o revist\ dedicat\ comunit\]ii parohiale a Talpalarilor. Prin urmare, a[tept\m din partea dumneavoastr\, a cititorilor, sugestii , reclama]ii, opinii constructive pentru echipa redac]ional\. De asemenea, a[tept\m recomand\ri de carte/ film/ bloguri/ spectacole/ emisiuni [.a.; articole ;

poezii proprii; apeluri/ anun]uri utile/ evenimente din parohie. De asemenea, pentru rubrica „~ntreab\ preotul“ sper\m s\ primim cât mai multe `ntreb\ri de la to]i cei care vin sau nu vin la biseric\ (`ntreb\rile vor fi anonime, r\spunsurile vor fi asumate de unul dintre preo]ii slujitori). Toate textele pot fi trimise pe adresa: revis tavinosivezi@gmail.com sau pot fi l\sate la pangar.

Revista se distribuie gratuit. Cei care doresc s\ sprijine financiar editarea [i tip\rirea acesteia o pot face depunând o sum\ de bani `n contul deschis pe numele Parohiei „Na[terea

Maicii Domnului“ - TALPALARI, Cod de `nregistrare fiscal\: 11609069, Cod IBAN RO 57 CECEIS 0136 RON 0122442, deschis la CEC BANK, sucursala Ia[i sau pot l\sa banii la pangar. V\ mul]umim anticipat pentru sprijinul acordat acestei lucr\ri misionare!

[i contribuie

Tehnoredactare [i Layout: Lucian Apopei Redactori: Eugenia Belaus, Nicoleta Bunduc, Daniela Ivanov, Roxana Pa[al\u, Mihaela Neli Pav\l Fotografii: Andrei Agache, {tefan Cojocariu,

Date de contact: Pr. Constantin Sturzu (paroh) - 0764/608.888

Pr. Vladislav Nedelcu - 0747/843.281

Adresa: Str. Talpalari, nr.16, Ia[i, 700127, Site: talpalari.mmb.ro, Facebook: Biserica „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari, Ia[i

Oana Nechifor, Claudiu P=ntea

decembrie 2017

VIA}A PAROHIEI

Iubesc atunci când r\mân deschis Am v\zut [uvoaie de lacrimi v\rsându-se `n fa]a icoanei Maicii Domnului [i dac\ le-a[ fi putut strânge n-ar fi `nc\put `n niciun vas decât doar `n inima mea `n care nu mai era loc pentru propria-mi durere, doar pentru o `mbr\]i[are cald\ `n care `nc\peau to]i. Eugenia BELAUS ntr-un ceas de mare cump\n\ al vie]ii mele am `n]eles cât de aproape suntem de moarte chiar dac\ suntem `n floarea tinere]ii [i sim]im c\ toat\ lumea e a noastr\ [i c\ avem tot timpul din lume s\ ne `ndeplinim visurile [i speran]ele. Cu ajutorul bunului Dumnezeu am trecut de ceasul cel greu [i de `ncercarea pe care Domnul mi-a dat-o [i pentru care n-am `ncetat o clip\ s\-i mul]umesc tot restul vie]ii mele. Nu eram o r\t\cit\, tr\iam cu frica lui Dumnezeu, dar nu eram nici practicant\. Atunci a `nceput [i c\utarea `nfrigurat\ a unei biserici `n care s\ pot intra oricând [i s\ aflu `n ea lini[tea sufletului. Aproape toate bisericile erau `nchise `n timpul zilei [i mie mi se p\rea c\ numai pentru mine u[ile erau ferecate [i c\ un duh r\u `ncearc\ s\ m\ opreasc\. Nu `n]elegeam [i nici acum nu `n]eleg de ce nu-[[i deschid larg u[ile toate bisericile, `n fiecare zi. A[adar, proiectul „Biserica deschis\“ m-a g\sit preg\tit\ [i l-am acceptat cu bucurie. M\rturisesc c\ `n toat\ perioada de un an [i jum\tate de când s-a pus `n aplicare proiectul am tr\it cele mai tulbur\toare experien]e din via]a mea. Cine sunt cei care au trecut pragul bisericii noastre, `ngenunchind `ndurera]i `n fa]a icoanelor, punându-[i toat\ n\dejdea `n Dumnezeu [i Maica Domnului, c\utând cu disperare ajutor [i mângâiere? Ei sunt „aproapele nostru“, pe lâng\ care, poate trecând pe strad\, nu-i vedem, nu le [tim durerile, suntem prea gr\bi]i, nu le vedem lacrimile din ochi, nu le sim]im frigul din oase atunci când gerul mu[c\ din ei. „Care din ace[ti trei ]i se pare c\ a fost aproapele celui c\zut `ntre tâlhari? Iar el a zis: Cel care a f\cut mil\ cu el. {i Iisus i-a zis: Mergi [i f\ [i tu asemenea.“ (Luca 10, 36-37) Am cunoscut fo[ti pu[c\ria[i ap\sa]i de `ntunericul iadului pe care l-au tr\it, tineri `mpo v\ra]i de triste]e, cu priviri

anul 3, nr. 5

Activitatea „Biserica deschis\“ const\ `n asigurarea permanen]ei unei persoane `n biseric\ pentru a supraveghea [i a avea grij\ de bunul mers al lucrurilor. Dac\ sunte]i din parohia/biserica Talpalari [i dori]i s\ ajuta]i s\ r\mân\ deschis\ biserica pe tot parcursul zilei, jertfindu-v\ din timpul dumneavoastr\ o mic\ parte (o or\, dou\ sau cât pute]i), v\ rug\m s\ ne contacta]i. Persoan\ de contact: {tefan Viziteu (Tel. 0749/362.494) pierdute, c\utând un rost [i o ie[ire din tunelul depresiei, fo[ti slujitori ai altarului v\rsând lacrimile poc\in]ei, bolnavi a[teptând sfâr[itul, femei agresate ai c\ror ochi p\reau izvoare nesecate de lacrimi, boschetari a[teptând diminea]a ca biserica s\-[i deschid\ u[ile, tânjind dup\ c\ldura unei inimi [i dup\ o bucat\ de pâine. Am v\zut [uvoaie de lacrimi v\rsându-se `n fa]a icoanei Maicii Domnului [i dac\ le-a[ fi putut strânge n-ar fi `nc\put `n niciun vas decât doar `n inima mea `n care nu mai era loc pentru propria-mi durere, doar pentru o `mbr\]i[are cald\ `n care `nc\peau to]i. De la fiecare dintre ei am primit câte o lec]ie de via]\, o `nv\]\tur\ [i, mai ales, credin]a c\ `mp\rt\[indu-le suferin]ele ai putea s\ le oferi convingerea c\ ei sunt „aproapele nostru“, c\ nu sunt p\r\si]i de Dumnezeu [i nici de semenii lor. * „B\trânul boschetar“, `n ciuda aparen]elor, m-a surprins cu inteligen]a lui, cu o bun\ cunoa[tere a Sfintei Scripturi [i, mai ales, cu dorin]a lui de a comunica, de a purta un dialog [i de a nu fi respins de cei din jur pentru anumite neputin]e fizice. Sufer\ de o boal\ de piele care `i d\ dureri groaznice [i geme `ntr-una. Mântuitorul Iisus i-a vindecat pe to]i, pe cei bolnavi de lepr\, pe orbi sau pe mu]i, apropiindu-se de ei cu iubire. Numai dragostea le poate pe toate. Nu po]i s\-i `nchizi u[a unui s\rman numai pentru c\

nu are haine potrivite, c\ este bubos sau pur [i simplu te dor prea tare gemetele lui care `]i str\pung inima. Oare cum ne-am comporta `n fa]a unui sfânt nebun pentru Hristos dac\ ar ap\rea `n tinda bisericii noastre? I-am putea spune Sfântului Simion Stâlpnicul s\ stea pe lâng\ biseric\ dar nu `n\untru, pentru c\ ne-a deranja viermii care-i cad din r\nile sale? Cum, Doamne, s\-i spun s\ stea afar\ când el vrea s\ se vindece `n\untrul bisericii?! Lec]ia iubirii aproapelui trebuie `nv\]at\, repetat\, exersat\ mereu. * Tân\rul Ciprian, care a trecut prin iadul `nchisorii, mi-a relatat experien]a de via]\ pe care a tr\it-o `n penitenciar `n urma unei condamn\ri de trei ani [i jum\tate. Eliberat din `nchisoare dup\ doi ani [i jum\tate, a jurat c\ niciodat\ nu va mai ajunge `n iadul din care ie[ise. Fiind f\r\ serviciu, f\r\ niciun rost, dup\ ie[irea din deten]ie, alege s\ plece `n str\in\tate s\ munceasc\. Ajunge `n Irlanda. Câteva zile a cer[it, nop]ile dormea sub cerul liber, lihnit de foame, dornic s\-[i schimbe hainele murdare. ~ntro zi i s-a `ntâmplat ceva uluitor – tr\ie[te o experien]\ care `i va schimba via]a. ~nfometat, intr\ `n spa]iul privat al unei case [i ia un m\r dintr-un copac. St\pâna casei iese afar\ [i `l `ntreab\ dac\ vrea s\ intre `n\untru. L-a invitat `n cas\, la invitat s\ se a[eze la mas\ al\turi de so]ul ei [i s\ ia micul dejun. L-a privit, i-a v\zut hai-

nele murdare, i-a sim]it mirosul nepl\cut [i `l roag\ s\ urce la baie unde va g\si tot ce-i trebuie. Dup\ ce s-a `mb\iat, s-a `mbr\cat `n hainele oferite de gazd\ [i a servit masa `mpreun\ cu toat\ familia. La sfâr[itul mesei a b\ut cafeaua, a mul]umit gazdei [i a plecat uluit de ce i s-a `ntâmplat. Este o lec]ie uimitoare de iubire a aproapelui a[a cum ne `ndeamn\ Domnul nostru Iisus Hristos: „C\ci fl\mând am fost [i Mi-a]i dat s\ m\nânc; `nsetat am fost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i M-a]i primit; Gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bolnav am fost [i M-a]i cercetat; `n temni]\ am fost [i a]i venit la Mine.“ (Matei 25, 35-36). Ciprian mi-a m\rturisit c\ a citit `n `nchisoare din Sfânta Scriptur\ dar c\ niciodat\ nu [i-a `nchipuit c\ `n realitate poate cineva s\ dovedeasc\ atât de mult\ iubire [i `n]elegere pentru o persoan\ str\in\. * D\nu] e str\jerul bisericii. Niciunul dintre cei care vin s\[i plâng\ necazurile, s\-[i pun\ n\dejdea `n Dumnezeu, nu a resim]it atât de dureros lipsa de iubire ca el. Folose[te cuvântul iubire f\r\ `ncetare. Lipsit de ea `n copil\rie, a descoperito aici, `n biseric\, [i o strig\ la toat\ lumea. Aceasta este descoperirea care l-a f\cut fericit: „Pe mine p\rintele Constantin m\ iube[te; [i p\rintele Vladislav m\ iube[te [i to]i oamenii din biseric\ m\ iubesc“. ~ntr-o diminea]\ l-am g\sit plângând `n hohote pentru c\ p\rintele Constantin plecase `n Spania.

D\nu] e al nostru, al tuturor, iar biserica e casa lui. A `nv\]at s\ dea pomelnice, s\ salute ca un cre[tin, s\ fac\ [i el milostenie când prime[te câte un b\nu]. Dac\ se `ntâmpl\ s\ nu vin\ o zi-dou\ ne tulbur\m, ne temem pentru el ca nu cumva s\ i se `ntâmple ceva. * ~n mod deosebit m\ impresioneaz\ prezen]a tinerilor, a elevilor, a studen]ilor , care sunt cei dintâi când biserica se deschide. Sunt minuna]i! Intr\ cu discre]ie, `ngenuncheaz\, `[i spun rug\ciunile [i pleac\ apoi spre [coal\. Ce `nceput bun au pus zilei care `ncepe! Nu numai pentru ei, ci pentru noi to]i, pentru toat\ suflarea care laud\ pe Domnul. ~ntr-o diminea]\ a intrat un tân\r, s-a `ndreptat spre altar, a `ngenuncheat [i a cântat Tat\l nostru dumnezeie[te. Când s-a `ntors spre ie[ire chipul lui str\lucea ca lumina soarelui. Cât\ bucurie mi-a adus `n suflet! Cât\ speran]\! Comuniunea din biseric\ simt cum [i dincolo de zidurile ei se continu\, legând destine `ntre ele. * Mai este o categorie de persoane care vin din satele `nvecinate ale Ia[ului: Poieni, Rediu, Le]cani. Au auzit c\ biserica este deschis\ toat\ ziua, iar ei sunt `n c\utare de duhovnici [i de sfaturile lor. Acestea sunt doar câteva experien]e pe care le-am relatat – ale celor care au g\sit `n „biserica deschis\“ nu numai un ad\post la vreme du[m\noas\, dar [i pe cineva, un semen de-al s\u care s\-l asculte [i s\ tr\iasc\ `mpreun\ suferin]a lui [i s\ aib\ [ansa de a fi pentru o clip\ „samarineanul milostiv“. * Doamna Eugenia asigur\ permanen]a `n biseric\ (pentru ca aceasta s\ r\mân\ deschis\) cel pu]in zece ore `n fiecare s\pt\mân\.

POESIS

Dragostea are un nume

Noaptea na[terii Anca Todiric\

~ntr-o toamn\ ploioas\, m-ai `ndr\gostit de Tine Priveam afar\ pe geam [i Tu priveai din mine, Afar\ ploua [i era urât {i eu Te iubeam de[i Tu erai t\cut. Nu [tiam cum Te nume[ti [i nici cine erai {tiam doar c\ iubesc f\r\ s\ am pe cine… Iubirea cre[tea `n adâncul din mine, {i de[i afar\ ploua [i era frig [i genune Totul se umplea `n mine, de Tine. Mult timp m-am `ntrebat pe cine iubesc Mult am c\utat s\ pun dragostei mele un nume Priveam peste tot `n jur, la b\ie]i Dar niciunul nu era demn s\ poarte a[a o dragoste `n sine… Veni [i Decembrie cu fulgii de nea {i iar priveam pe geam la zapad\ cum se depune… Cu cât albul din afar\ cre[tea, cu atât mai mult dragostea dospea `n mine… {i iar `ncercam s\ Te caut prin lume, S\ caut pentru dragostea mea un nume Dar Tu t\ceai `n adâncul meu {i m\ `ndr\gosteai mai mult de Tine Iar eu nu [tiam c\ totu[i ai un nume… Veni [i Cr\ciunul cu datinele lui Dar n-am vrut s\ plec de acas\, s\ colind prin lume Am stat eu `n camera mea, doar eu cu Tine {i-am stat noi amândoi [i ne-am iubit departe de lume ~n rug\ciunea tainic\ a sufletului meu, Ai binevoit s\ dai dragostei mele un nume Mi-ai dat cel mai frumos cadou de Cr\ciun {i acela a fost, numele T\u: Iisus-Cel pogorât `n lume. A[a am aflat cine era Cel ce m\ `ndr\gostise de El Cum eu tocmai m\ `ndr\gostisem chiar de Dumnezeu Vine Cr\ciunul iar... [i afar\ chiar de e genune Undeva adânc, `n sufletul meu, st\ o prim\ minune Minunea primei [i a ultimei iubiri A Celui care mi-a dat s\-L iubesc F\r\ ca eu m\car s\-L [tiu O dragoste care e f\r\ de `nceput [i f\r\ de sfâr[it {i care acum poart\ un nume.

Prefacere Demostene Andronescu Am cer[it un timp lumin\ Pe la u[i str\ine, Ne[tiind c\ luna plin\-i Prins\ toat\-n mine. La r\spântiile vie]ii Stam cu mâna-ntins\ {i m\ miluiau drume]ii Cu lumin\ stins\. Când [i când, câte-o scânteie De-un nebun zvârlit\ ~mi p\rea cale lactee, Mie d\ruit\. {i treceam a[a prin via]\, Miluit de lume, Ca [i ea c\utând prin cea]\. Nu [tiu ce anume. Dar odat\, pe-nserate, Obosit de vise, Am g\sit la lume toat\ Por]ile `nchise.

Am dat zgura la o parte Cu `nfrigurare {i-n str\fundurile-mi moarte S-a iscat cântare. lar prin rana-mi sângerând\, Ca printr-o sp\rtur\, A ]â[nit o raz\ blând\ De lumin\ pur\, Ce-nvelindu-m\ `n toate, M\t\soas\, moale, A dat vie]ii mele plate Sensuri verticale. De atunci far\-ncetare Luminez `ntruna, Nu f\los ca mândrul soare, Ci sfios ca luna. lar când mâlul se adun\ {i-mi astup\ vrana M\ sleiesc ca pe-o fântân\, Adâncindu-mi rana.

Ast\zi S-a n\scut Hristos Elena Butuc

{i r\mas `n noapte-afar\ F\r\ lumânare, Am privit a[a-ntr-o doar\-n Mine ca `n zare. {i am tres\rit deodat\, C\ci v\zui c\-n mine Bezna-i ciuruit\ toat\ {i mijesc lumine.

Ast\zi cerul pe p\mânt a coborât, Nimeni nu mai st\ posomorât C\ci un soare nou r\sare Cu-o lumin\ preastr\lucitoare.

Alexei Mateevici De-]i sl\be[te credin]a `n sufletul t\u, Dezn\dejdea cea grea te cuprinde, De n\scutul acum Hristos-Dumnezeu ~n amarul t\u ad\-]i aminte. El `n scârb\, plânsoare, necaz s-au n\scut, Sub a Romei greoaie domnie, Dar prin veacuri de vreme str\lucind au trecut ~ntr-a Lui luminoas\ m\rire. S-au n\scut El din focul cerescului dar, Din smerirea Curatei Fecioare, Ca, Puternic, s\-i puie robiei hotar, S\ sfâr[easc\ amara plânsoare… R\t\cind pe-al p\catului drum lunecos, Nu i-au prins omenirea de veste, Numai cei de la turme-au venit la Hristos, V\zând rostul minunii aceste. {i venind, pe Hristos Cel n\scut L-au g\sit Nu `n cas\ de neam, boiereasc\, Dar `n iesle, pe scânduri, cu paie-nvelit, ~n colib\ culcat, p\storeasc\. {i o stea-n r\s\rit s-a aprins minunat, Ceru-ntreg bucurând [i p\mântul, {i pornind, a lucit ca un ochi `nfocat Drumul drept spre Hristos ar\tându-l. ~n adânc\ uitare au tr\it Pruncul sfânt Pân' la vârsta de cer hot\rât\, Dar iubirea de oameni `n sufletul blând Au crescut-o frumos `nflorit\. Cu aceast\ iubire, - acest vecinic odor, Au purces El atuncea prin lume; Al iert\rii [i p\cii milos vestitor Spre m\rirea Preasfântului Nume.

R\s\rind cu Hristos din mormântul adânc, Luminând `ntunericul gropii, Sfânta dragoste-acum pe aceia ce plâng Lini[te[te [i mângâie robii. {i s\ [tii c\ de-atunci a-nvr\jbirii venin Nu mai are aceea putere: Cât de-adânc fie-amarul de care e[ti plin. El ascunde scânteia-nvierii. Cât de greu te-apas\, cu mâna de fier, Nedreptatea `n zilele tale, Tu s\ [tii c\ iubirea, venit\ din cer, Lumina-te-va-n scârb\ [i jale. Tu s\ [tii c\ veni-va doritul t\u ceas {i `n piept ]i-a muri suferin]a, {i `n sufletul t\u, din amar [i necaz, Ca Hristos, `nvia-va credin]a. {-a luminii luciri scânteia-vor `n zori Pentru tine `n clipele cele, {i atunci vei uita tu amaruri, plânsori, Vei uita suferin]ele grele. De-]i sl\be[te credin]a `n sufletul t\u, Dezn\dejdea cea grea te cuprinde, De n\scutul acum Hristos-Dumnezeu ~n amarul t\u ad\-]i aminte. El `n scârb\, plânsoare, necaz s-au n\scut, Sub a Romei greoaie domnie, Dar prin veacuri de vreme str\lucind au trecut ~ntr-a Lui luminoas\ m\rire.

Calea crucii spinoas\, cu pieptul deschis Au [tiut-o El, jertfa iubirii, {i au murit, [i a treia zi iar au `nvis, Biruind st\pânea `nvr\jbirii.

Povestirea cea sfânt\ `n inima ta Viu r\sunet `ndat\ g\si-va, {i durerea `n sufletul t\u va-nceta, {i plânsoarea cea grea conteni-va.

De-]i sl\be[te credin]a `n sufletul t\u, Dezn\dejdea cea grea te cuprinde, De n\scutul acum Hristos-Dumnezeu ~n amarul t\u ad\-]i aminte.

{i s\ [tii c\ veni-va doritul t\u ceas, Când `n piept ]i-a muri suferin]a, {i `n sufletul t\u, din amar [i necaz, Ca Hristos, `nvia-va credin]a.

S\ ne scape de povar\ Dumnezeu din cer coboar\. Chip de rob El a luat {i-n Fecioar\ S-a-ntrupat. Sufletul e-a[a de bucuros C\ `n lume a venit Hristos S\ ne fac\ fra]ii Lui, Robi s\ fim doar Domnului. E lumina ne-nserat\ Ce la r\s\rit se-arat\ Ap\ vie, dulce [i curat\ Din care sufletul s-adap\. Pace-aduce pe p\mânt. S\-L sl\vim cu to]i-n cânt Slava Domnului s\ fie De acum pân\-n vecie!

Colind Zorica La]cu

Azi Se na[te pruncul sfânt ~ntr-o iesle pe p\mânt. El nu vine ca-mp\rat, E Iisus cu-adev\rat.

Povestirea cea sfânt\ `n inima ta Viu r\sunet `ndat\ g\si-va, {i durerea `n sufletul t\u va-nceta, {i plânsoarea cea grea conteni-va.

Lerui, Doamne Ler, Din `naltul Cer, Cerne Maic\, cerne,

Fulgii moi i-a[terne, Nimeni s\ nu-i vad\ Urma prin z\pad\, S\ nu se cunoasc\ Ce Fiu va s\ nasc\. Lerui, Doamne, Ler, Din `naltul Cer, Coboar\, coboar\, Preasfânta Fecioar\; Dar pe unde merge Urma i se [terge, Taina din vecie Nimeni s\ n-o [tie. Lerui, Doamne, Ler, Din `naltul Cer, Intr\-n staul, iat\ Maica Preacurat\ ~n staul de vite, Pe paie strunjite, S\ nu se cunoasc\ Ce Fiu va s\ nasc\. Lerui, Doamne, Ler, Din `naltul Cer, Cerne luna, cerne, Raze albe-a[terne, Lumina cereasc\

Din iesle s\ creasc\, Razele-n z\pad\ ~ngeri s\ le vad\, Din `naltul Cer. Lerui, Doamne, Ler!…

la urma urmei Marius Iord\chioaia la urma urmei Orthodoxia e simpl\: s\ spui Doamne Iisuse Hristoase miluie[te-m\ [i s\ prime[ti cu mul]umire tot ce ]i se `ntâmpl\…. c\ci Hristos nu ne-a f\g\duit o via]\ fericit\, ci una mântuitoare…

decembrie 2017

{TIIN}| PENTRU CON{TIIN}|

M\nânci covrigi [i margarin\? Poate ar trebui s\ [tii c\… Foto: Oana Nechifor

~n ultimii ani, ora[ele au fost invadate de covrig\rii [i patiserii, [i personal m\ `ngrozesc cozile permanente formate din persoane de toate vârstele. ~ns\, un lucru este sigur: aceste produse au mai multe dezavantaje decât avantaje, crescând riscul de diabet [i supraponderabilitate caracteristice civiliza]iei consumerismului. ~n primul rând, e vorba de calitatea alimentelor. S\ le luam pe rând. Daniela IVANOV numite alimente cu gust nefiresc de bun pot induce conduite patologice de dependen]\. Din punct de vedere nutri]ional, covrigul clasic (f\in\ alb\, ap\, ulei, zah\r, sare, toate preparate termic) are un indice glicemic foarte mare, ceea ce `nseamn\ c\ nivelul zah\rului din sânge cre[te rapid, dup\ care `ncepe s\ scad\ la fel de repede. Aceste varia]ii epuizeaz\ func]ia pancreasului [i cauzeaz\ rezisten]\ la insulin\, faza premerg\toare diabetului. Desc\rc\rile mari de insulin\ fac ca aceste zaharuri s\ nu fie arse `n totalitate [i s\ se transforme `n celule adipoase sau colesterol. Iar dac\ sunt calzi, covrigii irit\ stomacul. Pe de alta parte, are o densitate nutri]ional\ redus\ (cantitate mic\ de micronutrien]i esen]iali ca vitamine, minerale, etc.). Medicii recomand\ modera]ie când vrem s\ mânc\m covrigi sau pateuri. Acest aspect poate fi `mbun\t\]it dac\ se folose[te f\ina integral\ [i mai ales daca se adaug\ semin]e. {i unele E-uri induc dependen]a la anumite alimente cu gust nefiresc de bun [i care pot induce conduite patologice de dependen]\ fa]\ de acestea sau „fidelizarea consumatorului“ `n limbajul marketingului agroalimentar. A[a cum exist\ senzori ai foamei, exist\ [i ni[te senzori ai sa]iet\]ii. Ei trebuie s\ fie `n echilibru. Dac\ ace[tia s-au denaturat [i nu mai func]ioneaz\, sigur c\ m\nânci [i nu te opre[ti. E un lucru dovedit [tiin]ific c\ zaharul d\ dependen]\ la copii. ~n sucurile carbogazoase gustul excesiv de dulce este mascat cu acid fosforic care are aviditate pentru calciu pe care `l fixeaz\ [i elimina. Printre cele mai vândute produse române[ti [i una dintre gust\rile preferate ale românilor sunt pufule]ii. Pufule]ii tradi]ional sunt f\cu]i din f\in\ de porumb expandat\ `n

anul 3, nr. 5

uleiul vegetal la temperaturi `nalte, cu adaos de glucoz\ [i glucide, având o `nc\rc\tura glicemic\ [i o densitate energetic\ foarte ridicate. Principalul inamic din pungile cu pufule]i este sarea care se g\se[te `n cantit\]i mari. Speciali[tii spun c\ preferin]a pentru gustul s\rat este `nn\scut\, `ns\ trebuie educat\. Mai mult, pufule]ii con]in [i aditivi alimentari [i colorantul tartrazin\. Din punct de vedere nutri]ional, produsul este dezechilibrat, având un exces de zaharuri [i o cantitate redus\ de protein\ vegetal\ de slab\ calitate.

Unt sau margarin\? Este un marketing foarte agresiv [i pentru unele alimente care nu sunt corecte [i b\nuite de multe ori a avea efecte cancerigene cum ar fi zah\rul alb rafinat, margarina, mezelurile. Cel mai mare pericol este c\, dup\ ce se formeaza obi[nuin]a de a consuma alimente nes\n\toase, se pierde gustul pentru alimentele originare [i apare ispita gustului atr\g\tor [i al pre]ului mai mic. Dezbaterea unt fa]\ de margarin\ este un subiect alunecos. Totu[i, care este p\rerea exper]ilor? Untul se ob]ine prin separarea gr\simii din laptele gras de vac\. Untul a fost con-

damnat de mass-media [i de profesioni[tii `n nutri]ie, deoarece con]ine cantit\]i mari de gr\simi saturate [i colesterol. ~ns\ noi studii arat\ c\ nu s-a descoperit absolut nicio asociere `ntre gr\simile saturate [i bolile cardiovasculare. Dac\ nu ave]i o problem\ medical\ `n familie, atunci nu exist\ niciun motiv pentru a v\ teme de gr\simile saturate sau de colesterol. Margarina este ob]inut\ din uleiurile vegetale rafinate, al\turi de emulgatori, coloran]i [i diferite ingrediente artificiale. La temperatura camerei uleiul vegetal rafinat este lichid, motivul pentru care necesita hidrogenarea, ceea ce `i confer\ o consisten]\ mai mare [i `i extinde termenul de valabilitate. Hidrogenarea transform\ de asemenea [i unele uleiuri vegetale `n gr\simi trans prin expunerea uleiurilor la temperaturi ridicate, presiune `nalt\ [i catalizator metalic. O problem\ a constituit-o culoarea, nuan]a natural\ a margarinei fiind mult mai deschis\ decât cea a untului, fiind necesar\ ad\ugarea unor coloran]i alimentari. Orice margarin\ este aromatizat\ cu ajutorul unui diacetil, substan]\ sintetic\ care serve[te pentru a da margarinei gust de unt. Margarina este plin\ de uleiuri vegetale [i de gr\simi trans.

Consumul `n exces al acestor gr\simi este asociat cu multe boli grave, inclusiv bolile cardiovasculare. Gr\simile din margarin\ solicit\ excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. „~n disputa unt contra margarin\, am mai mare `ncredere `n vaci decât `n chimi[ti“, concluziona Joan Gussow, expert american `n nutri]ie.

Nu hr\ni cancerul! Una dintre competen]ele noastre `n materie de alimenta]ie, prof. univ. dr. Pavel Chiril\ a f\cut o serie de recomand\ri bazate pe informa]ii provenite din studii care [i-au dovedit eficacitatea `n timp, o parte din acestea f\când obiectul car]ii „Nu hr\ni cancerul!“, autori Pavel Chiril\, M\d\lina Popecu, Cristela Georgescu, Editura Christiana, Bucure[ti, 2012. Astfel, domnia sa recomand\ excluderea complet\ a alimentelor rafinate: zah\rul alb, f\ina alb\, uleiul rafinat, sarea extrafin\, margarina, aditivii (E-uri) [i toate alimentele care le con]in. Zah\rul alb rafinat este al doilea factor oncogen ca frecven]\ `n cazurile de cancer, a precizat dr. Pavel Chiril\. Ini]ial, singurele surse de glucide au fost mierea [i fructele. Zah\rul este un produs izolat [i

scos din contextul natural [i din complexul poliglucidic, fapt pentru care organismul se lupt\ foarte greu cu acest dizaharid care distruge flora microbian\, care este bun\ pentru organism. Al doilea efect este stimularea insulinei. ~n al treilea rând, zah\rul cre[te nivelul de estrogeni `n sângele femeii care favorizeaz\, la rândul lor, instalarea unui cancer genital la femei. Apoi, trebuie avut\ `n vedere maniera de preparare a cerealelor, leguminaceelor, c\rnii [i pe[telui, fiind recomandate tratamentele termice u[oare: cuptor, aburi, fierbere [i consumarea celorlalte alimente `n stare crud\ (cu excep]ia persoanelor care au afec]iuni gastrointestinale). Foarte important, alimentele trebuie mestecate `ndelung (de 10-15 ori), `nainte de a le `nghi]i. Pe lâng\ diversitatea alimentelor s\n\toase consumate este de o importan]\ covâr[itoare mi[carea. ~nainte, când mijloacele de transport erau rare, exista obiceiul firesc al mersului pe jos. Acum, exist\ persoane care, f\r\ a fi bolnave, pe vreme frumoas\, prefer\ s\ ia un mijloc de transport `n comun chiar [i pentru o sta]ie, ceea ce face un deserviciu teribil s\n\t\]ii.

RECOMAND|RI

Descoper\ via]a din c\r]i „Simt boala ca iubire a lui Hristos“, de Pr. prof. dr. Ioan C. Te[u

„Sfântul Spiridon“, de Dionis Sp\taru

Avem, `n cartea de fa]\, o abordare atipic\ a bolii - o provocare a descoperirii de sine [i o revela]ie a personalit\]ii noastre `ntr-o nou\ ipostaz\. Mai `ntâi, o scurt\ radiografie a durerii ca efect advers al pl\cerilor, dar [i ca semn al alegerii dumnezeie[ti ne aduce `n prim-plan `ns\[i experien]a [i `nv\]\tura Sfin]ilor P\rin]i asupra factorilor patogeni. ~ns\ autorul sensibilizeaz\ prin parcursul lucr\rii pe care [i-l propune, respectiv o `mpreun\-mergere cu cel aflat `n suferin]\, luând ca `nso]itori `n acest demers terapeutic pe doi dintre p\rin]ii contemporani trecu]i prin focul `ncerc\rilor bolii [i necazurilor - Cuvio[ii Paisie Aghioritul [i Porfirie Kavsokalivitul. Astfel, autorul ne cheam\ la `n]elegerea statutului de pacient ca exerci]iu al r\bd\rii fa]\ de noi `n[ine, fa]\ de boal\, pentru ca, `n acest context, s\ ~l `ntâlnim cu adev\rat pe Dumnezeu `n inima noastr\. Practic, cartea ne invit\ s\ g\sim sensul personal al propriei suferin]e [i s\ nu vedem boala ca pe un cap\t de linie, prin care tindem s\ dezn\d\jduim, ci mai curând s\ ne raport\m la boal\ ca mucenicie [i s\ vedem, aici, un `nceput al unui alt fel de a tr\i [i o adâncire a rela]iei cu Dumnezeu.

Cartea reprezint\ via]a Sfântului Spiridon, explicat\ [i ilustrat\ pe `n]elesul copiilor de Dionis Sp\taru. Sfântul Spiridon pare mai curând un personaj de poveste decât o persoan\ adev\rat\, de[i a tr\it printre oameni, modest, crescând oi [i capre, cultivând p\mântul pân\ `n ultimele zile ale vie]ii sale.

„C\uta]i c\ile cele de demult. S\ descoperim adev\ratul rost al Bisericii“, de Pr. James Guirguis, Traducere: Ioan-Lucian Radu Aceast\ carte este o invita]ie de a regândi tot ceea ce gândeai despre locul numit biseric\. Dac\ te sim]i plictisit, obosit, neinspirat sau golit de biserica din care faci

parte, poate c\ aceast\ carte este scris\ pentru tine. Dac\ sim]i c\ ai inima unui c\l\tor obosit [i `nsetat [i cau]i un pahar cu ap\ rece, poate c\ este timpul s\ te opre[ti din c\utat. Dac\ sim]i c\ `nc\ e[ti pierdut [i te `neci `n marea vie]ii, aceasta poate fi [ansa s\ te prinzi de pluta vie]ii. Dac\ te sim]i str\in fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ de Biserica Sa, este timpul s\ ]i se fac\ din nou cuno[tin]\ cu El.

Agenda cre[tinului 2018 Agenda se distinge de celelalte lucr\ri similare prin faptul c\ are o serie de informa]ii de interes pentru orice credincios al Bisericii Ortodoxe Române. ~n debutul fiec\rei luni se afl\ fila de calendar bisericesc pentru perioada respectiv\, cu rânduielile specifice. Fiecare zi a anului are dedicat\ o pagin\ `ntreag\, cu intervale orare, pentru o utilizare facil\, [i cuprinde icoana sfântului, câte un verset din Evanghelia zilei [i un citat din `n]elepciunea sfin]ilor sau a unor personalit\]i ale culturii române [i universale. Aceast\ lucrare se adreseaz\ tuturor cre[tinilor interesa]i de via]a liturgic\ [i ancora]i `n ritmul vie]ii cotidiene, care vor s\ aib\ un instrument folositor pentru gestionarea timpului [i sporirea tr\irii duhovnice[ti.

Sursa informa]ii: edituradoxologia.ro

)

Urmarit, i emisiunile tv ale Arhiepiscopiei Iasi, lor Pridvoarele Credinţei

Lumina Ortodoxiei

Ferestre către suflet

TVR Ia[i - Sâmb\t\, ora 17.00

Ia[i TV Life - Sâmb\t\, ora 11.00

Tele M - Duminic\, ora 13.00

Dialoguri pe Cale

Terapie pentru suflet Infinit TV - Vineri, ora 21.00

Infinit TV - Duminic\, ora 7.00

decembrie 2017