Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright în România [2008]

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

Oficiul Român pentru Drepturi de Autor

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Institutul de Economie Naţională

Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright în România

AUTORI:

Cătălin DĂRĂŞTEANU Delia MUCICĂ Rodica PÂRVU Valentina VASILE Gheorghe ZAMAN

Aprilie 2008 1

C o n t r i b u ţ i a

2

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CUPRINS

REZUMAT . . . . . . . .

INTRODUCERE . . . . . . .

Pagina 7 15

CAPITOLUL1.

CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL . . . .

1.1 Cadrul legal înainte de 1989 . . . .

1.2 Cadrul legal după 1989 . . . . .

1.3 Aplicarea legii şi capacitatea administrativă . . .

1.4 Organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi conexe

. . . . .

17 17 18 21 23

CAPITOLUL 2.

METODOLOGIE . .

2.1 Surse de informaţii şi date .

2.2 Industriile CORE . .

2.3 IC Interdependente .

2.4 IC Parţiale . .

2.5 IC Nededicate . . .

2.6 Obiective . .

. . . . . . .

. . . . . . .

CAPITOLUL 3.

CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR BAZATE PE COPYRIGHT (IC) 3.1 Premise economice generale . .

3.2 Cifra de afaceri – output total . .

3.3 Valoarea adăugată brută (VAB) . .

3.4 Forţa de muncă şi ocuparea . .

3.5 Costurile salariale totale şi salariile medii .

3.6 Profitabilitatea IC . . . .

3.7 Comerţul exterior . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

29 30 33 35 38 40 41

. . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . .

43 43 44 47 50 54 55 57

3

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 4.

CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR CORE-IC . .

4.1 Evoluţia numărului de firme şi a profitabilităţii acestora . .

4.2 Structura, volumul şi dinamica valorii adăugate brute (VAB) . .

4.3 Forţa de muncă în CORE-IC . . . . .

4.4 Salarii totale şi medii . . . . . .

4.5 Componentele economice ale VAB . . . . .

4.6 Productivitatea şi profitabilitatea industriilor CORE-IC . .

4.7 Contribuţia CORE-IC la comerţul exterior . . . .

4.8 Contribuţia CORE-IC la bugetul de stat . . . .

63 63 69 71 74 75 77 81 85

CAPITOLUL 5.

CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR BAZATE PE COPYRIGHT NON-CORE . .

5.1 Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright interdependente 5.1.1 Valoarea adăugată brută . . . . . .

5.1.2 Forţa de muncă . . . . . . .

5.1.3 Comerţul exterior . . . . . . .

5.2 Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright parţiale .

5.2.1 Valoarea adăugată brută . . . . . .

5.2.2 Forţa de muncă . . . . . . .

5.3 Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright nededicate .

5.3.1 Valoarea adăugată brută . . . . . .

5.3.2 Forţa de muncă . . . . . . .

87 87 88 90 92 93 94 97 99 100 101

CAPITOLUL 6.

COMPARAŢII INTERNAŢIONALE . . .

6.1 Contribuţia IC totale şi a IC-CORE la PIB . .

6.2 Contribuţia IC-CORE din punct de vedere al forţei de muncă 6.3 Dinamica indicatorilor IC totale şi a IC-CORE .

6.4 Productivitatea şi alte performanţe economice .

6.5 Cunoaştere şi investiţii în creativitate . .

. . . . . .

. . . . . .

103 103 105 107 108 112

CAPITOLUL 7.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 7.1 Concluzii . .

7.2 Recomandări . .

. . .

. . .

. . .

. . .

. . .

115 115 118

Anexe .

Bibliografie

. .

. .

. .

. .

. .

120 123

4

. .

. .

. .

Pagina

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

5

C o n t r i b u ţ i a

6

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Rezumat Industriile bazate pe copyright (IC) reprezintă un sector multidimensional care creează avuţie şi valoare, în termeni economici şi contribuie la incluziunea socială, încredere de sine şi la o educaţie mai bună într-o lume multiculturală şi globalizată.

Dimensiunea economică a sectorului IC din România dobândeşte o însemnătate deosebită pentru decidenţi, având în vedere contribuţia sa în creştere la PIB, forţa de muncă, comerţul exterior şi investiţiile. În România, evaluarea contribuţiei macroeconomice a IC nu a mai fost realizată înainte iar provocarea unei asemenea sarcini este pe cât de atractivă, pe atât de responsabilă nu numai pentru autorii studiului de faţă, dar şi pentru un număr mare de părţi implicate.

Contribuţia economică a IC este din ce în ce mai mult recunoscută datorită cererii şi consumului în creştere de bunuri şi servicii creativ-culturale, impactului educaţiei, care necesită o cantitate sporită de produse culturale şi lucrări de copyright. În pofida unei game largi de modele ale IC (de creaţie, producţie, distribuţie şi utilizare), se pot identifica totuşi o serie de particularităţi comune ale acestora între care amintim: viaţa economică relativ scurtă a creaţiilor bunurilor şi serviciilor culturale datorită schimbărilor rapide în tehnologie, ştiinţă şi modă; risc ridicat de eşec; concurenţă internaţională ridicată; volatilitate a pieţei; rol ridicat în educaţie şi comunicare; producţie şi consum de masă; digitalizarea procesului de producţie; interdependenţa cu alte sectoare economice cărora IC le asigură elemente de creativitate şi inovaţie.

Studiul de faţă este prima cercetare din România care utilizează standardele WIPO în domeniu, ceea ce conferă acurateţe comparaţiilor internaţionale în ceea ce priveşte contribuţia economică a IC. Contribuţia industriilor bazate pe copyright la economia naţională a unei ţări este analizată în principal cu ajutorul a trei indicatori economici relevanţi: PIB (valoarea adăugată); forţa de muncă; valoarea exporturilor şi importurilor.

7

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Contribuţia IC la valoarea adăugată/PIB După cum rezultă din tabelul 1, contribuţia economică a IC TOTAL a atins 5,55% din PIB-ul României în anul 2005 faţă de 3,75% în anul 2002.

Tabelul 1.Ponderea IC în PIB, în perioada 2002-2005 (%) TOTAL IC, din care: CORE* INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE

2002

2003

2004

2005

3,75 2,06 0,96 0,45 0,28

5,34 3,23 1,09 0,66 0,36

4,59 3,33 0,37 0,53 0,36

5,55 3,55 1,08 0,53 0,39

* IC “core“ - reprezintă industriile de bază, principale, bazate pe drepturile de autor.

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice pentru anii respectivi

Industriile bazate pe copyright-CORE au cea mai semnificativă contribuţie la PIB, fiind urmate de industriile interdependente. Creşterea substanţială a ponderii IC la PIB, în perioada 2002-2005, este explicată prin dinamica relativ înaltă a acestui sector. Scăderea ponderii în 2004 s-a datorat, în principal, influenţei alegerilor generale, care au redus activităţile interdependente şi parţiale în favoarea altor activităţi dedicate obiectivelor politice. Caracterul „volatil” al activităţilor non-core a fost mai sensibil la febra electorală.

Ponderea cea mai ridicată a valorii adăugate brute a IC este deţinută de industriile bazate pe copyright-CORE (peste 60% în 2003-2005).

Rata anuală reală de creştere a industriilor bazate pe copyright totale pentru perioada 2002-2005 a fost de 26,78%, din care: 33,49% - CORE; 15,57% - interdependente; 17,17% - parţiale; 24,21% - nededicate. Creşterea IC pentru această perioadă este superioară creşterii economiei naţionale.

8

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Forţa de muncă IC reprezintă un domeniu important de activitate din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă şi al creării de locuri de muncă cu timp complet şi parţial. Nivelul mediu de calificare a angajaţilor în sectorul IC este superior celui la nivel naţional.

Tabel 2. Numărul mediu de salariaţi în IC total şi componente în România, în 2002-2005 CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE TOTAL COPYRIGHT TOTAL NAŢIONAL

2002 44.019 17.733 30.044 11.821 103.617 3.800.031

2003 76.115 17.203 37.738 15.524 147.045 4.091.236

2004 89.613 14.683 36.701 16.800 156.521 4.138.986

2005 101.801 24.864 32.257 18.528 180.450 4.318.742

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, pentru anii respectivi

Forţa de muncă ocupată în IC a avut o creştere mai mult decât dublă în 20022005 ca rezultat al macrostabilităţii, reluării creşterii economice şi al numărului relativ redus de salariaţi la începutul perioadei analizate. Creşterea nivelului căştigurilor salariale, în unele componente ale IC (precum ITC, editare, TV etc.), a contribuit de asemenea la acest trend. În sectorul IC erau ocupate 180.450 persoane în anul 2005, adică 2,36% din numărul total de salariaţi al României (vezi tabelul 2), depăşind numărul celor din minerit (117.000 persoane), gaze şi apă (135.000), hoteluri şi restaurante (133.000), administraţie publică şi apărare (159.000).

Cea mai mare pondere a salariaţilor IC aparţine industriilor CORE, iar cel mai redus număr este deţinut de industriile nededicate.

Numărul salariaţilor a crescut de 1,5 ori mai repede decât media economiei naţionale. Acest indicator a crescut de 2,6 ori mai rapid pentru industriile CORE, de 1,24 ori pentru cele interdependente şi respectiv de 1,4 ori pentru cele nededicate.

9

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabel 3. Productivitatea anuală a muncii* în IC total, componente ale IC şi economia naţională (mii Euro/salariat) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE TOTAL ECONOMIE NAŢIONALĂ

2002 7.370 9.514 11.023 3.056 4.872 5.357

2003 7.842 9.155 13.696 3.789 4.863 5.275

2004 7.750 9.823 6.696 3.798 6.119 6.386

2005 10.458 11.869 14.716 5.080 7.224 7.887

* Valoare adăugată pe angajat.

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Nivelul productivităţii muncii pentru totalul IC, CORE şi interdependente a fost mai mare decât media economiei naţionale, pe întreaga perioadă analizată. De exemplu, productivitatea muncii pe totalul IC a fost cu 32,5% mai ridicată decât productivitatea la nivel naţional. Sectoarele CORE şi interdependent au obţinut productivităţi chiar mai mari, respectiv cu 50,5% şi 86,6% mai ridicate decât media naţională. Valorile superioare ale productivităţii muncii în IC relevă competitivitatea lor semnificativă şi potenţialul de creştere a eficienţei acestora atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională. Pe întreaga perioadă analizată, ritmul mediu anual de creştere a productivităţii muncii a fost mai mare decât mărimea medie a acesteia la nivel naţional. Profitul operaţional brut pe salariat înregistrează valori ridicate şi în creştere pentru totalul IC: core, interdependente şi nededicate pentru întreaga perioadă (vezi tabelul 4).

Tabelul 4. Raportul dintre profitul pe un salariat în IC şi profitul pe salariat la nivel naţional (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

10

2002 139 230 79 54 102

2003 185 213 378 66 122

2004 145 195 108 50 118

2005 153 179 227 48 111

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Comerţul exterior Exporturile În perioada 2002-2005, valoarea FOB a exporturilor IC a crescut de la 122,7 mil. euro la 177,1 mil. euro (adică peste 1,44 ori), în timp ce ponderea în total exporturi a fost de 0,84% în 2002 şi respectiv de 0,80% în 2005. Ponderea în totalul exporturilor este relativ redusă, dar totuşi nu foarte diferită de cea a unor grupe de mărfuri importante, specifice pentru comerţul românesc.

Tabel 5. Exporturile IC în 2002-2005 (mil. Euro) Componentele IC Total exporturi IC, din care: CORE Interdependente Parţiale Exporturi totale naţionale

2002 122,7 23,5 57,3 41,9 14.675,0

2003 147,1 43,9 59,9 43,3 15.614,0

2004 152,3 36,8 69,3 46,2 18.935,0

2005 177,1 52,6 73,1 51,4 22.255,0

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)

Exporturile IC au avut un trend ascendent în perioada analizată. Totuşi, aceste industrii au înregistrat fluctuaţii anuale, ceea ce confirmă nu numai variaţii anuale ale producţiei generate de factori interni şi conjunctura internaţională, dar şi o inabilitate de a menţine exporturile României la nivel relativ constant. Aceste variaţii anuale sunt explicate şi prin influenţa factorului „modă”, ceea ce implică o anumită capacitate creativă, de ajustare şi de absorbţie a economiei naţionale care, în cazul nostru, semnifică o putere modestă a firmelor româneşti de a impune mărci proprii pe pieţele interne şi externe sau de a le perfecţiona pe cele existente.

Ritmul mediu anual de creştere a exporturilor IC, în 2002-2005, a fost de 13%.

Industriile CORE au înregistrat un ritm de 30,78%, industriile interdependente de 8,45%, iar cele parţiale o dinamică anuală de 7,06%. Dinamica exporturilor din industriile CORE a depăşit substanţial media naţională.

Ritmul mediu anual de creştere a exporturilor IC a fost, în întreaga perioadă, cu aproape 2% mai mic decât nivelul mediu naţional, respectiv 13,01%, comparativ cu 14,89%, ceea ce conduce la concluzia că ponderea exporturilor IC în totalul exporturilor naţionale a înregistrat un trend descendent.

11

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 1. Structura exporturilor pe componente IC, în 2002-2005 2005 2004 2003 2002

29,71

41,28

24,14

45,53

29,87

30,34

40,72

19,17

0%

29,01

46,71 20%

Core Inte rde pe nde nte Parţiale

29,41 34,12

40%

60%

80%

100%

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)

Pentru perioada analizată, se poate observa o creştere a ponderii industriilor CORE cu 10,54% în totalul exporturilor IC şi o scădere a ponderii industriilor non-core, ceea ce relevă potenţialul deosebit al industriilor CORE de a-şi spori contribuţia în totalul exporturilor naţionale.

Ponderea exporturilor de bunuri ce deţin copyright în totalul exporturilor naţionale a variat de la 0,80% la 0,90%, ceea ce semnifică o contribuţie modestă, comparativ cu alte ţări, în special cu cele dezvoltate.

Graficul 2. Ponderea exporturilor IC în total exporturi în 2002-2005 (%) 0,94

0,95 0,9 0,85

0,84 0,8

0,8

0,8 0,75 0,7

2002

2003

Sursa: Baza de date a Institutului Naţional de Statistică (INS)

12

2004

2005

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Importurile Importurile de bunuri protejate de copyright, precum şi de bunuri din industrii suport aferente, joacă un rol important în cadrul activităţilor specifice IC. Volumul, dinamica şi structura importurilor IC au fost analizate prin utilizarea aceloraşi indicatori statici şi dinamici ca şi în cazul exporturilor.

Tabelul 6. Volumul importurilor IC (mil. Euro) Componente IC Total IC Core Interdependente Parţiale Importuri naţionale totale

2002 205,9 76,5 86,8 42,5 18.881,0

2003 263,9 101,6 117,0 45,2 21.201,0

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)

2004 330,5 137,8 140,1 52,5 26.281,0

2005 424,9 177,3 184,1 63,4 32.568,0

Importurile IC s-au dublat în perioada 2002-2005. Cele mai mari creşteri leau înregistrat industriile CORE (peste 130%) şi cele interdependente (peste 110%), depăşind nivelul mediu naţional de 70%.

Menţionăm faptul că importurile IC au avut o tendinţă permanentă de creştere pentru toate categoriile de produse ale IC. Comparativ cu exporturile, importurile IC au fost mai dinamice şi au avut o diversificare mai puternică, explicată prin liberalizarea comerţului internaţional al României, eliminarea monopolului de stat în acest domeniu şi creşterea contribuţiei economice şi sociale a importurilor de bunuri cultural-creative, aflate sub control strict în anii comunismului.

Ritmurile medii anuale de creştere a importurilor de bunuri IC au fost: IC totale – 27,3%; industriile CORE – 32,33%; industriile interdependente – 28,46%; industriile parţiale – 14,20%. Având în vedere faptul că ritmul mediu anual de creştere a importurilor României a fost de 19,93%, importurile IC au depăşit semnificativ importurile naţionale din acest punct de vedere. Ţinând seama de faptul că importurile IC au crescut mai repede decât exporturile IC, raportul de devansare între dinamica celor doi indicatori a crescut de la 1,6 în anul 2002 la 2,4 în anul 2005, ceea ce a condus la o deteriorare sensibilă a deficitului balanţei comerciale aferente IC de la 83,2 mil. euro la 247,7 mil. euro (tabelul 3.12). Cu alte cuvinte, IC au condus la creşterea deficitului de cont curent al României şi a datoriei externe pe termen mediu şi lung.

13

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 7. Balanţa comercială a IC (mil. Euro) Core Interdependente Parţiale Total copyright

2002 -53.010 -29.540 -0,706 -8,256

2003 -57.731 -57.171 -1.936 -116.838

2004 -101.119 -70.812 -6.306 -178.237

2005 -124.719 -111.022 -12.043 -247.784

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)

Ponderea importurilor IC totale în importurile totale ale României a crescut de la 1,09% în 2002 la 1,30% în 2005. Contribuţia cea mai mare a fost deţinută de industriile CORE (0,54%) şi interdependente (0,57%) România este dependentă într-o mare măsură de importurile de bunuri IC, volumul acestora apropiindu-se de cel al altor industrii importante. Îmbunătăţirea balanţei comerciale implică participarea statului la promovarea exporturilor de bunuri pe bază de copyright, în vederea reducerii decalajelor dintre importurile şi exporturile unor astfel de bunuri.

14

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

INTRODUCERE Industriile bazate pe copyright (copyright-based industries), pe care în abreviere le vom numi IC, includ acele ramuri industriale care depind de drepturile de autor şi legile proprietăţii intelectuale, în scopul menţinerii exclusivităţii pe piaţă. Ca formă a drepturilor de proprietate, copyright-ul presupune existenţa producătorilor, distribuitorilor şi consumatorilor de produse bazate pe copyright (creative) între care se stabilesc relaţii de piaţă sui generis.

Din punct de vedere economic, activităţile bazate pe copyright generează venituri, creează locuri de muncă şi participă la comerţul internaţional.

Efectele economice directe şi indirecte ale IC vizează nu numai producţia (valoarea adăugată) dar şi consumul şi distribuţia pentru un număr foarte mare de ramuri şi subramuri din economie şi societate.

Contribuţia activităţilor legate de IC la produsul intern brut sau la comerţul exterior din ţările dezvoltate este relativ semnificativă depăşind, în anumite cazuri, pe cea a ramurilor de transporturi sau construcţii. O altă caracteristică a acestor activităţi constă în ritmul de creştere în ultimul deceniu, superior ritmului mediu de creştere a economiei.

Cercetarea contribuţiei macroeconomice şi sectoriale a IC în România reprezintă un demers ştiinţific care se realizează pentru prima dată în ţara noastră şi are ca obiective: - relevarea în termeni cantitativi şi calitativi a contribuţiei IC la PIB, ocuparea forţei de muncă şi comerţul exterior din România; - analiza principalilor factori de influenţă asupra volumului, dinamicii, structurii şi eficienţei acestor industrii în condiţiile globalizării, ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi ale societăţii bazate pe cunoaştere; - desprinderea unor caracteristici ca elemente de fundamentare a măsurilor, programelor şi deciziilor, în acest domeniu pe termen scurt, mediu şi lung; - propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului statistico-informaţional a IC, colectarea şi prelucrarea datelor potrivit rezultatelor din abordările metodologice ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (World Intelectual Property Organization) ca şi din experienţele altor ţări.

Studiul nostru reprezintă practic o cercetare de pionierat în România şi din acest motiv, s-a confruntat cu o serie de dificultăţi şi probleme inerente deschiderii unui nou front de investigaţie ştiinţifică pe cât de complex pe atât de important pentru economie, cultură şi calitatea vieţii a unei ţări care tranzitează la mecanismele pieţei concurenţiale, parcurge etapele de început ale procesului de integrare în UE şi încearcă să se înscrie pe traiectoria satisfacerii cerinţelor dezvoltării durabile.

Printre dificultăţile întâmpinate enumerăm, în ordinea magnitudinii lor următoarele: lipsa unor date şi informaţii statistico-economice adecvate în mod 15

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

satisfăcător obiectivelor studiului; un volum foarte mare de muncă în ceea ce priveşte colectarea şi prelucrarea datelor potrivit nomenclatorului OMPI; slaba prezenţă a unor lucrări de referinţă în literatura de specialitate din ţara noastră. Înţelegerea performanţelor economice ale IC, în contextul factorilor săi determinanţi (culturali, economici, juridici, tehnologici, sociali, politici şi ambientali), oferă un important reper pentru fundamentarea mai bună a modului în care aceste industrii, considerate în literatura de specialitate ca unul dintre „motoarele creşterii” economice contemporane, îşi pot intensifica propria contribuţie economică. De asemenea, IC pot amplifica şi efectele propagate într-un mod benefic asupra altor sectoare din economie şi societate cu care acestea vin în contact direct sau indirect.

Studiul prezent a fost iniţiat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Graţie asistenţei tehnice şi financiare a OMPI (Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale), s-a putut alcătui o echipă formată din reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Cultelor, Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC, subordonat Ministerului Culturii şi Cultelor) şi Institutului de Economie Naţională al Academiei Române. Echipa de cercetare a fost coordonată de Liviu Chelcea, director al CSCDC şi Delia Mucică, secretar general al MCC, la momentul demarării proiectului, şi a inclus cer­cetători ai instituţiilor amintite mai sus.

Autorii acestui studiu sunt: 1. Cătălin Dărăşteanu, consultant economic şi cercetător asociat la Institutul de Economie Agrară, Academia Română.

2. Delia Mucica, profesor Universitatea de Teatru şi Film, Bucureşti, consilier Ministerul Culturii şi Cultelor.

3. Rodica Pârvu, director General la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor; 4. Valentina Vasile, director ştiinţific la Institutul de Economie Naţională, Academia Română; 5. Gheorghe Zaman, director al Institutului de Economie Naţională, Academia Română; Autorii doresc să mulţumească în mod deosebit reprezentanţilor OMPI, domnii Dimiter Gantchev şi Jules Theeuwes pentru sprijinul şi competenta asistenţă acordate în decursul elaborării studiului. De asemenea, dorim să mulţumim Ministerului Economiei şi Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ministerului Culturii şi Cultelor şi Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru ajutorul acordat în obţinerea datelor statistice necesare. Ne exprimăm recunoştinţa pe această cale şi faţă de companiile şi instituţiile care ne-au oferit informaţii valoroase în timpul interviurilor acordate.

16

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 1 CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL 1.1. Cadrul legal înainte de 1989 Perceput în urmă cu câteva sute de ani ca un concept juridic insignifiant, dreptul de autor este în prezent un drept fundamental pentru existenţa cotidiană a unui număr impresionant de oameni din întreaga lume şi implicit, şi din România.

Dreptul de autor în ţara noastră a cunoscut mai multe etape a căror evoluţie este mai mult decât interesantă. Astfel, în cele trei Ţări Române, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, interesul acordat protecţiei proprietăţii intelectuale este rar întâlnit în documentele vremii.

De abia după realizarea unirii Principatelor Moldovei şi Munteniei într-un singur stat, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, este adoptată la data de 01.04.1862 Legea Presei care a introdus reglementări pentru ocrotirea drepturilor autorilor de opere literare şi artistice, avându-şi originile în legea franceză în domeniu, care apăruse în 1793. În plus, legii din anul 1862 i-au fost aduse completări în domeniul drepturilor de autor prin Legea din 1904 care proteja dreptul autorilor de reproducere, vânzare sau cedare a operei lor fiind totodată sancţionate tipărirea, imitaţia şi reproducerea acesteia fără consimţământul autorului.

Protecţia acestor drepturi era recunoscută autorilor pe timpul vieţii şi se transmitea prin moştenire timp de 10 ani. În perioada următoare domeniul cunoaste o nouă eră, având loc diverse evenimente, între care unul de anvergură europeană, cu un impact considerabil asupra protecţiei juridice a dreptului de autor în România, reprezentat de desfăşurarea la Bucureşti a celui de-al 29-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de Literatură şi Artă (ALAI) în anul 1906. Congresul a reunit figuri proeminente ale dreptului proprietăţii intelectuale şi ale creaţiei literare şi artistice din ţările Europei şi din România, dintre care menţionăm pe domnii Henri Morel, directorul BIRPI-Berna, predecesorul OMPI, Camille Flamarion şi Auguste Rodin, R. Strauss, H. Sudermann, Jules Lhermina, George Maillard, Albert Oste­rrieth, 17

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Charles Bartaumiens, P. Castori, Cav. Penso, Auguste Bernaert, George Enescu, C. Dissescu, Constantin Hamangiu, Barbu Ştefănescu Delevrancea.

La 25 iunie 1923 este votată de către Parlament Legea nr. 126/1923 asupra proprietăţii literare şi artistice (M.Of. nr. 68/28.06.1923), reprezentând prima lege modernă adresată exclusiv domeniului proprietăţii intelectuale din România. Între prevederile importante incluse în conţinutul acestei legi se remarcă faptul că erau protejate atât drepturile autorilor români, cât şi străini, fără a fi necesară reciprocitatea.

Aceştia se bucurau de-a lungul vieţii de dreptul exclusiv de a publica, reprezenta, executa, autoriza reproducerea, traducerea şi adaptarea operelor precum şi de a le exploata, vinde, dispune prin testament sau de a le dona. Pe calea moştenirii, drepturile asupra acestora se întindeau de-a lungul unei perioade de 30 de ani. În perioada imediat următoare sfârşitului celui de-al doilea război mondial Legea 126/1923 a fost modificată şi completată printr-o serie de decrete între care Decretul 596/1946 privind contractul de editare şi dreptul autorului asupra operelor literare, Decretul 17/1949 pentru editarea şi difuzarea cărţii, Decretul 19/1951 privind dreptul de autor asupra operelor susceptibile de a fi tipărite precum şi Decretul 428/1952 şi Decretul 591/1955 pentru reglementarea contractelor privitoare la executarea lucrărilor de artă plastică, precum şi achiziţionarea de lucrări de artă plastică şi de obiecte de muzeu.

O dată cu instaurarea completă a regimului comunist pentru o perioadă de aproape o jumătate de veac, Decretul nr. 321/1956 pentru drepturile de autor (B.Of. nr. 18/27.06.1956) a constituit actul normativ care a reglementat acest domeniu în România, abrogând totodată Legea nr. 126/1923.

1.2.Cadrul legal după 1989 Căderea comunismului în decembrie 1989 a însemnat pentru România o revenire, presărată cu multe obstacole, la statutul de ţară europeană. Printre sarcinile urgente ale reconstrucţiei societăţii civile s-a aflat (şi continuă să se afle) crearea unui cadru legislativ adecvat în domeniul proprietăţii intelectuale, precum şi aplicarea sa fermă.

Astfel, după reinstaurarea democraţiei, la 25.06.1996 intră în vigoare Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (M.Of. nr.60/26.03.1996) care împreună cu modificările şi completările ulterioare reprezintă fundamentul pe care s-a edificat, în ultimii ani, o legislaţie modernă, cuprinzătoare şi din ce în ce mai eficientă în domeniul dreptului de autor şi care totodată, transpune în întregime prevederile Acquis-ului comunitar în materie. Între modificările şi completările care au fost aduse acestei legi de-a lungul ultimilor ani se numără Legea nr. 285/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 8/1996 (M.Of. 587/30.06.2004, intrată în vigoare la 30.07.2004), Ordonanţa de 18

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Urgenţă nr.123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 (M.Of. 843/19.09.2005, intrată în vigoare la data publicării) şi Legea nr. 329/2006 pentru aprobarea cu modificări a O.U.G. nr. 123/2005 (M.Of. 657/31.07.2006, intrată în vigoare la 03.08.2006). În scopul unei mai bune reglementări în materie de drept de autor, precum şi pentru a acoperi toate aspectele acestui domeniu activ, cu un pronunţat caracter inovator, cum este cel al creaţiei intelectuale, prevederile legislaţiei principale reprezentate de Legea 8 /1996 cu modificările şi completările ulterioare sunt coroborate cu cele din legislaţia secundară, respectiv: Hotărârea de Guvern nr. 974/2001 privind aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul României şi Organizaţia Mondială pentru Proprietatea Intelectuală (O.M.P.I.), (M.Of. nr. 656/18.10.2001, intrată în vigoare la data publicării), Hotărârea de Guvern nr. 1424/2003 pentru aprobarea strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectua­le pentru perioada 2003-2007, (M.Of. 905/18.12.2003, intrată în vigoare la data publicării), modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern nr. 1174/2005 privind modificarea şi completarea Anexei la H.G. nr. 1424/2003 şi privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale (M.Of. 927/18.10.2005, intrată în vigoare la data publicării), Hotărârea de Guvern nr. 1095/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de depunere şi de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau a coperţilor confiscate (M.Of. nr. 608/27.11.2000, intrată în vigoare la data publicării), Ordonanţa de Urgenţă nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană (M.Of. 1179/28.12.2005, intrată în vigoare la data publicării), Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (M.Of. 84/30.01.2006, intrată în vigoare la 01.03.2006) şi Hotărârea de Guvern nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (M.Of. 292/31.03.2006, intrată în vigoare la data publicării).

Totodată, trebuie amintit faptul că însuşi actul fundamental al României, respectiv Constituţia, include prevederi care au legătură cu dreptul de proprietate intelectuală.

Astfel, libertatea de exprimare (art.30), dreptul la informaţie (art.31), accesul la cultură (art.33) precum şi dreptul de proprietate privată sunt garantate şi ocrotite.

Pe plan internaţional, România a ratificat numeroase tratate, acorduri şi convenţii reprezentative în domeniul proprietăţii intelectuale. În acest sens, încă din anul 1926, prin Legea nr. 152 România a aderat la Convenţia de la Berna, în forma sa revizuită prin Actul de la Berlin din 13.11.1908, la 24.03.1926 şi care a intrat în vigoare la 01.01.1927. De asemenea, România a ratificat şi actele ulterioare de revizuire a Convenţiei de la Berna şi anume Actul de la Stockholm din 14.07.1967 prin Decretul nr. 1175/1968 (B.Of. nr. 01/06.01.1969), respectiv Actul de la Paris din 24.07.1971 modificat în anul 1979, prin Legea nr. 77/1998 (M.Of. nr. 156/17.04.1998, intrată în vigoare la data publicării).

19

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

O altă convenţie de o deosebită însemnătate în domeniu este Convenţia de la Roma din 26.10.1961 privind protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune la care România a aderat prin Legea nr.76/1998 (M.Of. nr. 148/14.04.1998, intrată în vigoare la data publicării). În materie de drept de autor reprezentativă este şi Convenţia de la Geneva din 29.10.1971 privind protecţia producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a programelor lor la care România a aderat prin Legea nr. 78/1998 (M.Of. nr. 156/17.04.1998, intrată în vigoare la data publicării). În plus, o dată cu dezvoltarea exponenţială a mediului numeric, privit ca un nou mijloc de exploatare a creaţiei intelectuale protejabile, O.M.P.I. şi Statele Membre ale Uniunii de la Berna s-au preocupat de crearea unor noi instrumente juridice internaţionale menite să ofere o protecţie adecvată operelor de creaţie intelectuală şi produselor sau obiectelor purtătoare de drepturi de autor sau drepturi conexe.

Astfel, la 20.12.1996 au fost încheiate la Geneva, două tratate internaţionale supranumite „tratatele internet” , şi anume Tratatul O.M.P.I. privind dreptul de auto­r (T.O.D.A.) şi Tratatul O.M.P.I. privind interpretările, execuţiile şi fonogramele (T.O.I.E.F.), care au intrat în vigoare la 06.02.2002, respectiv 20.05. 2002.

România a semnat ambele tratate în decembrie 1997 şi a depus instrumentele de ratificare la 01.02.2001. T.O.D.A. a fost ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. 205/2000 pentru ratificarea tratatului O.M.P.I. privind dreptul de auto­r, Geneva, 20.12.1996 (M.Of. nr. 609/27.11.2000, intrată în vigoare la data publicării), iar T.O.I.E.F. prin Legea nr. 206/2000 pentru ratificarea Tratatului O.M.P.I. privind interpretările, execuţiile şi fonogramele (M.Of. nr. 609/27.11.2000, intrată în vigoare la data publicării).

Tot pe plan internaţional, trebuie subliniat faptul că România este membră fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului prin semnarea Acordului de la Marrakech, încheiat la 15.04.1994 şi ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 133/1994 pentru ratificarea Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ a Acordului Internaţional privind produsele lactate (M.Of. nr. 360/27.12.1994, intrată în vigoare la data publicării).

Din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, este relevantă Anexa IC a acestui acord, cunoscută sub denumirea de T.R.I.P.S. (SUA,UK) sau A.D.P.I.C. (Franţa, România), reprezentând prescurtarea de la „Trade Related Aspects on Intellectual Property Rights”, respectiv „Aspecte ale Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ”. Acordul a intrat în vigoare la 01.01.1995 prevăzând perioade flexibile privind obligativitatea de aplicare de către ţările semnatare, mergând de la un an ca termen general până la cinci ani pentru ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie (durată valabilă şi în cazul României) şi la zece ani pentru ţările mai puţin dezvoltate. Cu excepţia articolelor 3, 4 şi 5 ale T.R.I.P.S. ce trebuiau aplicate şi de către România în cadrul termenului general de intrare în vigoare cu aplicare obligatorie de un an (deci începând cu 01.01.1996), 20

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

restul articolelor din T.R.I.P.S. au devenit obligatorii pentru România începând cu 01.01.2000. În prezent, România dispune de o legislaţie în materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe armonizată cu cea a Uniunii Europene, beneficiind de o legislaţie care transpune toate cele opt directive în domeniu ale Parlamentului şi Consiliului European.

Astfel, prin Legea 285/2004 au fost transpuse în legislaţia internă prevederile Directivei Consiliului 91/250/CEE din 14 mai 1991 privind protecţia juridică a programelor pentru calculator [..], ale Directivei Consiliului 92/100/CEE din 19 noiembrie 1992, privind dreptul de închiriere şi de împrumut şi anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale, ale Directivei Consiliului 93/83/CEE din 27 septembrie 1993, privind coordonarea anumitor dispoziţii referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit şi retransmisie prin cablu, ale Directivei Consiliului 93/98/ CEE din 29 octombrie 1993, privind armonizarea duratei de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe, a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 96/9/CE din 11 martie1996, privind protecţia juridică a bazelor de date şi a Directivei Parlamentului European şi al Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001, privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională.

De asemenea, prin Ordonanţa de Urgenţă 123/2005 aprobată prin Legea 329/2006 au fost transpuse în legislaţia internă prevederile ultimelor directive în domeniul proprietăţii intelectuale, respectiv Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/84/CE din 27 septembrie 2001, privind dreptul de suită în beneficiul autorului unei opere de artă originale şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004, privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

1.3. Aplicarea legii şi capacitatea administrativă Domeniul proprietăţii intelectuale se bucură de o deosebită atenţie în România, lucru subliniat de altfel şi de existenţa unui Plan de Acţiune reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 1174/2005. Între obiectivele strategice se numără întărirea capacităţii administrative a ORDA şi realizarea unei cooperări eficiente între instituţiile statului cu atribuţii în aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, sub coordonarea Ministerului Public. În acest sens, pe data de 26.06.2006 a fost încheiat Protocolul Multilateral pentru constituirea Grupului de Lucru pe probleme de proprietate intelectuală, semnat de 32 de membri ce reprezintă pe de o parte toate autorităţile cu competenţe legate de apărarea drepturilor de proprietate intelectuală (Inspectoratul General 21

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Autoritatea Naţională a Vămilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei, Garda Financiară, ORDA şi OSIM), iar pe de altă parte reprezentanţii tuturor titularilor de drepturi (organismele de gestiune colectivă), inclusiv organizaţiile antipiraterie din domeniul muzical, audiovizual şi soft (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – IFPI România, Romanian Organization against Copy­right Theft RO-ACT, Business Software Alliance, Electronic Arts, Vivendi Universal Games). Grupul de Lucru este format din trei subgrupuri, fiecare cu atribuţii distincte şi precise: Antipiraterie, Anticontrafacere şi Organisme de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor şi al Drepturilor Conexe.

Autoritatea responsabilă în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe este Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), înfiinţat odată cu intrarea în vigoare a legii cadru, Legea 8/1996, ca organ de specialitate al Administraţiei Publice Centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, fiind autoritate unică de reglementare şi evidenţă prin registre naţionale, supraveghere, autorizare, organizare, arbitraj […], constatare tehnico-ştiinţifică şi expertiză în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe, fiind în prezent coordonat de către Ministrul Culturii şi Cultelor.

ORDA, instituţie permanent preocupată de perfecţionarea cadrului normativ naţional prin actualizarea şi armonizarea cu normele juridice europene şi internaţionale, de eficien­tizarea aplicării legislaţiei prin extinderea şi intensificarea măsurilor de evidenţă naţională, avizare şi expertizare şi nu în ultimul rând, de creştere a nivelului de conştientizare în utilizarea şi respectarea dreptului de autor şi drepturilor conexe prin acţiuni de informare a publicului şi de formare a mediului de afaceri, a titularilor de drepturi, a utilizatorilor şi a autorităţilor publice, se implică în mod activ şi determinant la dezvoltarea şi consolidarea sistemului proprietăţii intelectuale în domeniul drepturilor de autor din România, asigurând un mediu cultural şi economic în vederea stimulării creativităţii, garantării, protejării şi valorificării rezultatelor acesteia.

Prin misiunea şi viziunea pe care şi le-a stabilit ca instituţie: promovarea unor valori şi principii ca transparenţă şi dinamism, creativitate şi inovaţie, respect şi cultivarea tradiţiilor precum şi responsabilitate şi profesionalism, ORDA îşi aduce contribuţia la consolidarea societăţii civile prin facilitarea cunoaşterii legislaţiei domeniului şi a căilor de acţiune legală pentru titularii de drepturi de autor şi conexe, precum şi pentru alte persoane fizice şi juridice interesate. Prin acestea se urmăreşte promovarea modelului respectării legislaţiei specifice domeniului dreptului de autor şi drepturilor conexe.

Aflat în permanentă dezvoltare şi consolidare a capacităţii sale administrative, ORDA a perfecţionat sistemul de control al legalităţii produselor purtătoare de drepturi de autor prezente pe piaţa românească, în vederea diminuării nivelului pirateriei în domeniile muzical, audiovizual, software şi nu numai.

22

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Potrivit HG 401/2006, numărul maxim de posturi al Oficiului este de 92 angajaţi, un număr semnificativ de posturi fiind alocat Direcţiei de Expertize şi Constatări pentru a executa cu celeritate expertizele şi constatările tehnicoştiinţifice, în condiţiile intensificării acţiunilor de control ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Gărzii Financiare. În acest sens, în anul 2006 au fost efectuate 1030 expertize asupra unui număr de 199.554 produse purtătoare de drepturi de autor (131.530 CD-uri şi DVD-uri, 6.457 casete audio, 703 VHS, 304 hard discuri, 60.148 coperte şi 412 diverse).

Totodată, în cursul aceluiaşi an, din totalul de 152 de dosare penale soluţionate de către Parchet prin rechizitoriu (trimitere în instanţa de judecată), 117 dosare privesc infracţiuni la legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi conţin expertize efectuate de către ORDA. Pentru îndeplinirea activităţilor de constatare tehnico-ştiinţifică şi de sprijin a acţiunilor de verificare şi control, au fost efectuate de către personalul ORDA un număr de 256 zile de delegaţie în localităţi din afara municipiului Bucureşti, judeţele în care s-au efectuat activităţile specifice acoperind practic toate zonele “fierbinţi” din punctul de vedere al circulaţiei produselor purtătoare de drepturi de autor şi drepturi conexe de pe teritoriul României.

Conform prevederilor legale, ORDA organizează şi administrează înregistrarea în registrele naţionale şi în alte evidenţe naţionale specifice, eliberând contra cost marcaje holografice utilizabile în condiţiile legii în domeniul drepturilor de autor şi a drepturilor conexe. Astfel, în anul 2006, conform Registrului Naţional al Fonogramelor, au fost eliberate 13.321.671 de marcaje holografice, fiind înscrise 14.808 titluri; Registrul Naţional al Videogramelor arată că au fost eliberate 3.581.575 marcaje holografice, fiind înscrise 1.719 titluri, iar în Registrul Naţional al Programelor pentru Calculator au fost înscrise 5.401 programe pentru calculator. În scopul sensibilizării publicului larg cu privire la importanţa respectării dreptului de autor şi a drepturilor conexe, precum şi pentru a descuraja pe cei care ar fi tentaţi să încalce aceste drepturi, ORDA a organizat, începând cu anul 2002, cinci distrugeri publice a produselor pirat, totalizând un număr de 550.000 bucăţi.

1.4.Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi conexe În ceea ce priveşte organismele de gestiune colectivă, acestea sunt persoane juridice de drept privat, constituite prin libera asociere a titularilor de drepturi de autor şi a drepturilor conexe care au ca obiect principal de activitate colectarea şi repartizarea sumelor a căror gestiune le este încredinţată de titulari, fiind supuse reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial (OG 26/2000) cu modificări, precum şi reglementărilor speciale din Legea nr.8/1996.

23

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Astfel de organisme sunt create direct de titularii de drepturi şi gestionează drepturile unor categorii distincte de titulari de drepturi din domenii de creaţie diferite, activitatea lor fiind avizată şi controlată de către ORDA. Organismele de gestiune colectivă sunt obligate să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plăţii acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi.

De asemenea, organismele în cauză trebuie să îi autorizeze pe utilizatori, în schimbul unei remuneraţii, prin licenţă neexclusivă, în formă scrisă şi să încheie, în numele titularilor de drepturi, contracte generale cu utilizatorii, având ca obiect autorizarea de utilizare a repertoriului protejat.

Un rol deosebit de important al organismelor de gestiune colectivă este şi acela de a proteja interesele membrilor lor în afara teritoriului României, prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din străinătate.

Colectarea sumelor datorate de utilizatori şi repartizarea acestora între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut, revine în sarcina unor astfel de organisme. În plus, trebuie să solicite utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informaţii şi transmiterea documentelor necesare pentru determinarea corectă a cuantumului remuneraţiilor pe care aceştia le datorează, precum şi informaţii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora.

Totodată, organismele de gestiune colectivă sunt obligate: să asigure accesul propriilor membri la informaţiile privind orice aspect al activităţii de colectare a sumelor datorate de utilizatori şi de repartizare a acestora, să acorde asistenţă de specialitate titularilor de drepturi şi să îi reprezinte în cadrul procedurilor legale, în limita obiectului lor de activitate, să asigure transparenţa activităţii de gestiune colectivă în raporturile cu autorităţile publice care au drept de control, să îndeplinească orice altă activitate conform mandatului special primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, în limitele obiectului lor de activitate. În prezent, în România îşi desfăşoară activitatea un număr de opt organisme de gestiune colectivă, a căror sarcină este de a gestiona pe categorii distincte de drepturi, respectiv drepturi de autor şi drepturi conexe, colectarea şi repartizarea sumelor a căror gestiune le este încredinţată de titulari. În cadrul categoriei drepturi de autor activează: COPYRO care gestionează drepturile autorilor de opere scrise, Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA) care gestionează drepturile autorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) care gestionează drepturile autorilor de opere muzicale şi Societatea de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor 24

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

în domeniul Artelor Vizuale (VISARTA) care gestionează drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale. În domeniul drepturilor conexe, îşi desfăşoară activitatea alte patru organisme de gestiune colectivă, şi anume: Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR) care gestionează drepturile producătorilor de fonograme, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) care gestionează drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi, UPFAR-ARGOA care gestionează drepturile producătorilor de cinematografie şi alte opere audiovizuale şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) care gestionează drepturile producătorilor de fonograme.

COPYRO a fost avizat ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise prin Decizia Directorului General al ORDA nr.

8/1997, sub titulatura de „Fondul Literar” şi este membru IFRRO (International Federation for Reprographic Rights Organization) din anul 1998 şi membru CISAC din 1999. De asemenea, COPYRO colectează remuneraţia pentru radiodifuzare prin intermediul organismelor de radiodifuziune, radiodifuzare prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere prin cablu, comunicare publică (teatre), precum şi remuneraţia pentru edituri şi reproducere. La sfârşitul anului 2006, acest organism de gestiune colectivă avea un număr de 1553 de membri înregistraţi şi avea încheiate contracte de reciprocitate cu trei organisme de gestiune colectivă similare din Rusia, Grecia şi Spania.

Un alt organism de gestiune colectivă, DACIN SARA a fost avizat să reprezinte drepturile autorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale prin Decizia ORDA. nr. 1/24.03.1997 şi este membru AGICOA (Asociaţia de Gestiune Internaţională Colectivă a Operelor Audiovizuale) şi AIDAA (Asociaţia Internaţională a Drepturilor Autorilor din Audiovizual). Acest organism colectează remuneraţiile cuvenite autorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, având ca bază surse precum comunicare publică (cinematografe), radiodifuzare prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere prin cablu, copie privată din domeniul audiovizual, reproducere şi contracte de licenţă cu case de producţie şi producători de emisiuni TV. La sfârşitul anului 2006, DACIN SARA avea un numar de 185 de membri înregistraţi şi a încheiat contracte de reciprocitate cu 12 de organisme de gestiune colectivă similare din ţări precum Germania, Elveţia, Bulgaria, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Italia, Polonia, Slovenia, Portugalia.

UCMR-ADA este organismul care gestionează drepturile autorilor de muzică şi a fost avizat ca organism de gestiune colectivă prin Decizia ORDA nr. 3/24.03.1997. Este membru CISAC şi BIEM şi colectează remuneraţiile cuvenite autorilor de opere muzicale, având ca bază surse precum comunicare publică (cinematografe), comunicare publică (ambiental şi lucrativ), radiodifuzare prin intermediul organismelor de radiodifuziune, radiodifuzare prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere prin cablu, copie privată din domeniul 25

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

sonor şi audiovizual, reproducerea operelor muzicale pe fonograme, reproducerea operelor muzicale pe videograme şi utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel şi pe Internet. Acest organism avea la finele anului 2006, un număr de 4975 de membri înregistraţi şi a încheiat contracte de reciprocitate cu 50 de organisme de gestiune colectivă similare din numeroase ţări, respectiv: Albania, Argentina, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, China, Croaţia, Cuba, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Marea Bri­tanie, Mexic, Rep. Moldova, Norvegia, Olanda, Portugalia, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uruguai, Venezuela.

VISARTA reprezintă cel mai recent înfiinţat organism de gestiune colectivă din România care are atribuţii în domeniul dreptului de autor, fiind avizat prin Decizia ORDA nr. 8/01.06.1999. La rândul său, are statut de observator CISAC şi IFRRO şi colectează remuneraţiile cuvenite autorilor din domeniul artelor vizuale pentru retransmiterea prin cablu, reproducerea, dreptul de suită, precum şi remuneraţia compensatorie pentru copia privată în domeniul grafic. La sfârşitul anului 2006, VISARTA avea un număr de 168 de membri înregistraţi şi a încheiat contracte de reciprocitate cu 20 de organisme de gestiune colectivă similare din ţări, precum Ungaria, Estonia, Finlanda, Lituania, SUA, Germania, Portugalia, Canada, Chile, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Austria, Australia, Danemarca, Franţa, Spania, Mexic, Peru.

După cum a fost menţionat anterior, în domeniul drepturilor conexe dreptului de autor, în prezent îşi desfăşoară activitatea în România un număr de patru organisme de gestiune colectivă.

UPFR a fost avizat ca organism de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme prin Decizia O.R.D.A. nr. 5/24.03.1997 este membru IFPI (International Federation of Phonographic Industry) şi la sfârşitul anului 2006 avea un număr de 34 de membri înregistraţi. Organismul colectează remuneraţiile cuvenite producătorilor de fonograme din surse ca radiodifuzare, a fonogramelor publicate în scop comercial prin intermediul organismelor de radiodifuziune, comunicare publică (ambiental şi lucrativ), radiodifuzare a fonogramelor publicate în scop comercial prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere prin cablu şi copie privată în domeniul sonor şi audiovizual.

CREDIDAM a fost avizat ca organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi prin Decizia O.R.D.A. nr. 4/24.03.1997 şi este membru AEPO-ARTIS, SCAPR şi IPDA (IPD II). Principala sarcină este de a colecta remuneraţiile cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi, având ca bază surse precum radiodifuzare a fonogramelor publicate în scop comercial prin intermediul organismelor de radiodifuziune, radiodifuzare a fonogramelor publicate în scop comercial prin intermediul organismelor de televiziune, radiodifuzare a prestaţiilor artistice din audiovizual prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere 26

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

prin cablu şi copie privată din domeniul sonor, audiovizual, comunicare publică - cinematografe şi comunicare publică -ambiental şi lucrativ. La sfârşitul anului 2006, CREDIDAM avea un număr de 5756 de membri înregistraţi şi a încheiat contracte de reciprocitate cu 30 de organisme de gestiune colectivă similare din ţări precum: Germania, Cehia, Suedia, Croaţia, Elveţia, Polonia, Belgia, Slovacia, Ungaria, Franţa, Canada, Grecia, Rusia, Danemarca, Lituania, Austria, Spania, Bulgaria, Marea Britanie, Irlanda, Estonia, Olanda.

UPFAR-ARGOA a fost avizat ca organism de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale prin Decizia O.R.D.A. nr. 9/13.08.1999 şi este membru AGICOA. În prezent, colectează remuneraţiile cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizua­le, având ca bază comunicarea publică (ambiental şi lucrativ), radiodifuzarea prin intermediul organismelor de televiziune, retransmitere prin cablu şi copie privată din domeniul audiovizual. UPFR-ARGOA avea un număr de 54 de membri înregistraţi la finele anului 2006, precum şi contracte de reciprocitate încheiate cu cinci organisme de gestiune colectivă similare din Germania, Belgia, Suedia, Spania şi Elveţia.

Ultimul organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe, înfiinţat în anul 2006, este ADPFR a cărei constituire şi funcţionare a fost avizată prin Decizia Directorului General al ORDA nr. 206/30.06.2006. ADPFR gestionează drepturile conexe ale producătorilor de fonograme în domeniul muzical şi are un număr de şapte membri fondatori.

Trebuie subliniat faptul că evoluţia organismelor de gestiune colectivă din România este corespunzătoare gradului de percepţie şi conştientizare din partea titularilor de drepturi a importanţei gestionării operelor şi drepturilor lor în condiţii avantajoase, respectiv a valorificării legale a creaţiilor de proprietate intelectuală de către utilizatori. În marea majoritate a cazurilor, publicul consumator al produselor realizate de către industriile bazate pe dreptul de autor sau pe diverse componente ale acestuia nu sesizează strânsa legătură cu dreptul de autor, o cauză a acestei dificultăţi a unei identificării clare, putând fi reprezentată de către termenii economici sau statistici des întâlniţi.

Prin actualizarea semnificativă a nivelului de protecţie a drepturilor de autor în România, în special după intrarea în vigoare a Legii 8/1996, a fost asigurat cadrul necesar dezvoltării unor noi modele de afaceri, la început cantitativ, apoi calitativ.

Cea mai bună ilustrare a progresului important realizat de către industriile creative se regăseşte în activitatea editorială (de la o singură editură de stat la peste o mie de edituri), producerea de fonograme (de la un singur producător de stat la câteva sute), tehnologiile de comunicaţie şi informare (de la câteva întreprinderi la câteva sute de întreprinderi mici şi mijlocii, unele beneficiind de reputaţie internaţională, în special producerea de software), precum şi domeniul divertisment.

27

C o n t r i b u ţ i a

28

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 2 METODOLOGIE Determinarea contribuţiei economice a industriilor bazate pe copyright a devenit un domeniu de interes deosebit din perspectivă teoretico-metodologică şi practică, întrucât acestea au un rol crescând în activităţile de producţie, distribuţie şi consum, în adecvarea mediului de afaceri la priorităţile şi cerinţele social-economice, ca şi în fundamentarea unor decizii micro şi/sau macroeconomice în domeniul investiţiilor, comerţului exterior, al transferului de tehnologie şi al reglementărilor instituţional juridice ale drepturilor de proprietate intelectuală.

După cum este cunoscut, societatea post-industrială se caracterizează prin apariţia şi dezvoltarea „noii economii” sau a economiei bazate pe cunoaştere (knowledge-based economy) ale căror principale forţe motrice sunt: factorii imateriali de producţie; activele intangibile, dematerializate; tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor (TIC). Este recunoscut faptul că TIC a revoluţionat în general economia şi societatea, dar mai ales aspectele legate de contribuţia şi protecţia proprietăţii intelectuale, bunurile şi serviciile protejate prin copyright reprezentând o parte componentă a comerţului electronic (e-commerce), a afacerilor digitale (e-busi­ness) şi nu numai.

Noţiunea de IC, aşa cum se arată în Ghidul OMPI (Guide WIPO 2003), reprezintă grupe de activităţi cu o anumită dimensiune şi structură „care pot fi identifi­cate şi măsurate statistic”, cuprinzând următoarele categorii: a) IC - CORE (industrii de bază „nucleu” ale IC); b) IC – Interdependente; c) IC – Parţiale; d) IC – Non-dedicate. În literatura de specialitate, în paralel cu noţiunea de IC (copyright-based industries), se utilizează şi alte categorii mai mult sau mai puţin înrudite sau cu grad de suprapunere/delimitare mai mare sau mai mic cum ar fi „industriile culturale” şi „industriile creative” (Caves R.E. 2000). Industriile culturale sunt considerate ca 29

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

un sector auxiliar al industriilor creative şi cuprind turismul şi moştenirea culturală, muzee, biblioteci, sport, ca şi o gamă largă de alte manifestări culturale de nivel local, naţional şi internaţional. Totodată industriile culturale se axează pe furnizarea unor valori sociale, culturale şi nu neapărat a unor valori măsurabile în termeni monetari.

Industriile creative reprezintă un element cheie al „economiei cunoaşterii” (knowledge based economy) care, în viitor, vor stimula şi mai mult iniţiative precum folosirea moştenirii culturale, creşterea turismului, ideile şi imaginaţia popoarelor, ca active cu importanţă în creştere (Towse R., 2002).

IC se caracterizează prin faptul că lucrările cu copyright, de îndată ce au fost produse, reproducerea şi distribuirea acestora, în special ale celor sub formă digitală, necesită costuri cu mult mai reduse. Ofertarea pe piaţă a unei lucrări de creaţie, la costuri marginale relativ reduse de reproducere şi distribuţie, nu poate genera veniturile necesare pentru recuperarea costurilor totale generate de producţia pentru prima dată a acestora.

2.1. Surse de date şi informaţii Informaţiile statistico-economice care au stat la baza măsurării contribuţiei economice a bunurilor şi serviciilor IC au avut următoarele surse: - date statistice de la Camera de Comerţ şi Industrie a României privind numărul de agenţi economici şi ponderea profitului în cifra de afaceri, pentru perioada 2000-2005; - date financiar-contabile de la Ministerul Finanţelor (analiza de bilanţ şi contul de profit şi pierdere) pentru producţie, valoare adăugată, personal ocupat (număr mediu de salariaţi calculat în echivalent normă întreagă), structura costurilor pe cele patru categorii ale IC şi pentru datele la nivel naţional pentru perioada 2002-2005 (pentru care există comparabilitate în ceea ce priveşte metodologia de determinare a indicatorilor de raportare statistico-financiară pe bază de bilanţ), potrivit nomenclatorului CAEN; - date privind comerţul exterior, furnizate de Institutul Naţional de Statistică, perioada 2002-2005.

Stabilirea mărimii procentuale a contribuţiei economice a celor trei ramuri „non-core” (interdependente, parţiale şi non-dedicate) s-a realizat pe baza sintetizării şi prelucrării rezultatelor răspunsurilor la chestionare şi interviuri lansate la 100 de firme reprezentative pentru fiecare grupă non-core. Totodată, am recurs şi la comparaţii cu factorul copyright al altor ţări, mai degrabă pentru a avea repere, cifre de control sau anumite intervale de încredere. În cazul industriilor Interdependente nu a fost aplicată proporţia de 100% pentru factorul copyright, aşa cum s-a procedat în studiile altor ţări.

30

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Ponderile factorului copyright utilizate pentru IC din România au fost mai mult sau mai puţin diferite faţă de cele folosite în alte ţări.

Eforturi deosebite a necesitat estimarea valorii anuale a factorilor copyright pentru fiecare componentă a industriilor non-core, care s-a realizat prin luarea în considerare a ponderilor procentuale a activităţilor IC în cifra de afaceri, valoare adăugată şi număr de salariaţi, pentru cele mai importante firme incluse în sondaj.

Cele trei categorii de ponderi procentuale (în cifra de afaceri, valoare adăugată şi număr de salariaţi) au fost utilizate pentru determinarea unui indice agregat, bazat pe media ponderată coroborată cu estimări şi aproximări desprinse din răspunsurile managerilor la chestionare, precum şi din interviuri. Ideea de a utiliza un factor copyright mediu constant pentru întreaga perioadă a fost considerată de specialişti ca neadecvată. Judecăţile şi argumentele lor în favoarea unor factori de copyright diferenţiaţi anual au fost susţinute, în principal de variaţiile unei economii emergente, cum este cea a României aflată în tranziţie, caracterizată prin structuri variabile, în plină modificare.

Valorile importurilor şi exporturilor se bazează pe preţuri efective CIF (cost, insurance and freight) pentru importuri şi respectiv pe preţuri efective FOB (free on board) pentru exporturi. Importurile şi exporturile nu includ bunuri în tranzit, bunuri care au intrat/staţionat temporar în ţară (cu excepţia celor destinate procesării), bunuri achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru propria utilizare în România şi bunuri în tranzit pentru reparare.

IC se caracterizează prin efecte puternice de propagare, cu valori şi intensităţi specifice fiecărui sector şi care dau o importanţă diferenţiată contribuţiei economice şi sociale. În termenii analizei input-output, activităţile de copyright din România îşi distribuie bunurile şi serviciile către 74 de ramuri, dintr-un număr total de 105 de ramuri ale economiei naţionale existente în 20041, numărul ramurilor din amonte, furnizoare către IC, fiind cu mult mai redus.

1 Calculaţii pe baza “Tabele Input-Output pentru 2003” din Conturile Naţionale 20022003, Institutul Naţional de Statistică, Studii Statistice şi Analize, 2006, pag. 125-154.

31

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Figura 1. Straturi ale activităţilor economice aferente producţiei, ambalării şi distribuţiei de materiale protejate prin copyright şi alte drepturi aferente Fabricarea echipamentelor şi accesoriilor pentru utilizarea lucrărilor şi a altor categorii (activitate dependentă de copyright) Consumul şi utilizarea de lucrări şi alte categorii (activitate copyright core) Marketingul şi promovarea lucrărilor şi a altor categorii (activitate copyright core) Fabricarea echipamentelor pentru distribuţie (activitate legată de copyright) Distribuţie (activităţi copyright core şi dependente de copyright) Fabricarea echipamentelor şi a materialelor pentru producţie (activitate dependentă de copyright) Producţie (activitate copyright core) Formatare şi procesare Creaţie (core) Sursa: The Contribution of Copyright and Related Right to the European Economy, Final Report 2003, pag.18, completată prin aplicarea definiţiilor Ghidului WIPO

Produsul Intern Brut ajustat este principalul indicator macroeconomic agregat al conturilor naţionale care reprezintă rezultatele activităţii de producţie a unităţilor rezidente producătoare. Acesta a fost calculat prin utilizarea metodei veniturilor.

Acestea nu includ taxe vamale, subvenţii pe produs şi estimări privind sectoare economice informale şi nonformale neînregistrate (munca la negru şi evaziunea fiscală a TVA-ului, venituri nedeclarate ale asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate).

32

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

2.2. Industriile CORE În cadrul Industriilor CORE se includ acele activităţi ale căror produse finale depind în cel mai mare grad de protecţia copyright-ului şi se bazează integral pe aceasta. Cu alte cuvinte, această grupare de bază a activităţilor industrial-creative vizează integral crearea, producerea şi prelucrarea, realizarea, transmiterea, comunicarea şi expunerea, distribuţia sau vânzarea lucrărilor sau altor materiale protejate prin copyright.

Potrivit metodologiei OMPI, industriile „core” contribuie într-o proporţie de 100% la crearea de valoare adăugată în economia naţională.

Pornind de la clasificarea OMPI şi ISIC2 pentru industriile „core”, ca şi de la nomenclatoarele de activităţi şi produse din statistica românească, în această categorie, au fost incluse următoarele 29 de industrii din codul CAEN3:

2 UN Activity Clasification – ISIC Rev.3.1. , http://unstats.un.org/ 3 CAEN Rev 1 – este noua versiune a Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, aprobată prin Ordinul nr.601/26.11.2002 (MO nr.908/13.12.2002) Prima variantă CAEN, aprobată prin HG nr. 656/1997, a fost astfel concepută încât să asigure identificarea şi codificarea tuturor activităţilor într-un sistem unitar, respectând prevederile Regulamentului Consiliului Comunităţii Economice Europene 3037/1990 şi fiind armonizată cu Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană, respectiv NACE Rev.1. Institutul Naţional de Statistică a demarat în 2001 acţiunile de aliniere la noua versiune a clasificării europene NACE Rev 1.1., potrivit strategiei de armonizare a statisticii româneşti cu normele şi standardele statisticii europene şi a sarcinilor asumate în capitolul 12 “STATISTICA” din Dosarul de Aderare a României la Uniunea Europeană, http://recom. onrc.ro/obco.htm

33

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 2.1. Industriile bazate pe copyright core Cod CAEN

Descriere

2211

Editarea cărţilor

34

2212

Editarea ziarelor

2213

Editarea revistelor şi periodicelor

2214

Editarea înregistrărilor sonore

2215

Alte activităţi de editare (fotografii, gravuri de cărţi poştale, afişe, reproduceri de opere de artă)

2221

Tipărirea ziarelor

2222

Alte activităţi de tipărire n.c.a. (tipărirea de reviste şi alte periodice, cărţi, broşuri, partituri şi manuscrise muzicale, hărţi, atlase, afişe, cataloage publicitare, prospecte şi alte tipărituri publicitare, timbre poştale, timbre fiscale, bilete de bancă, cecuri, registre, albume, jurnale de zi, calendare, formulare administrative şi alte materiale, imprimate comerciale, hârtie de scris cu antet, personal şi alte tipărituri)

2223

Legătorie

2224

Servicii pregătitoare pentru pre-tipărire

2225

Alte lucrări de tipografie (realizarea produselor reprografice, suporturi de prezentare, lucrări de design, alte lucrări grafice)

2231

Reproducerea înregistrărilor audio

2232

Reproducerea înregistrărilor video

2233

Reproducerea pe calculator a comunicării

7221

Editarea de programe

7222

Consultanţă şi furnizare de alte produse software

7230

Prelucrarea informatică a datelor (include şi activităţile legate de bazele de date)

7240

Activităţi legate de bazele de date

7440

Publicitate

7440

Activităţi fotografice

9112

Activităţi ale organizaţiilor profesionale

9211

Producţia de filme cinematografice şi video

9212

Distribuţia de filme cinematografice şi video

9213

Proiecţia de filme cinematografice

9220

Activităţi de radio şi televiziune

9231

Creaţie şi interpretare artistică şi literară (activităţile grupurilor, companiilor, orchestrelor sau formaţiilor muzicale, activităţile individuale ale creatorilor de artă, restaurări ale operelor de artă)

9232

Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol (activităţi de gestionare a sălilor de spectacol, activităţi ale agenţiilor de bilete)

9233

Bâlciuri şi parcuri de distracţie

9234

Alte activităţi de spectacole

9240

Activităţi ale agenţiilor de ştiri

9251

Activităţi de arhivare şi librării

9272

Alte activităţi recreative (târguri şi expoziţii cu caracter recreativ)

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Industriile „core” au fost selecţionate în concordanţă cu cele 9 grupe ale OMPI care cuprind: presă şi literatură; muzică, producţii teatrale, operă; filme şi video; radio şi televiziune; fotografie; software şi bază de date; arte vizuale şi grafice; servicii de reclamă; societăţi de gestiune colectivă a copyright-ului.

2.3. IC interdependente Aceste industrii se referă la “producţiile, prelucrările şi vânzările de echipamente a căror funcţie constă, integral sau în primul rând, în facilitarea creării, producerii sau utilizării lucrărilor sau materialelor protejate prin copyright”. (Guide WIPO, 2003).

Industriile interdependente asigură o relaţie funcţională între producţia cu copy­right şi serviciile de afaceri, transport, cumpărare de factori de producţie, bunuri de investiţii. Industriile interdependente se caracterizează prin complementaritatea la activităţile industriilor „core” şi interfaţa cu alte activităţi legate de acestea.

Studiul nostru a utilizat nomenclatorul de industrii interdependente, prezentate în tabelul nr.2.2, în concordanţă cu grupele 1 şi 2 din Ghidul metodologic OMPI. Tabelul 2.2. Industriile interdependente Cod CAEN 2112 2123 2464

Descriere Fabricarea hârtiei şi cartonului Fabricarea articolelor de papetărie Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic

2465 3002 3230

Fabricarea suporturilor destinate înregistrărilor Fabricarea calculatoarelor şi a altor echipamente electronice Producţia de receptoare de radio şi televiziune; aparate de înregistrare şi reproducere audio sau video Producţia de scaune Producţia mobilierului pentru birouri şi magazine Producţia mobilierului pentru bucătării Producţia altor tipuri de mobilier Fabricare instrumentelor muzicale Fabricarea jocurilor şi jucăriilor Telecomunicaţii Alte activităţi legate de informatică

3611 3612 3613 3614 3630 3650 6420 7260

35

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Potrivit clasificării OMPI, o primă grupă a IC interdependente cuprinde industria prelucrătoare, vânzările cu amănuntul şi de gros a următoarelor bunuri: televizoare; radioreceptoare; CD-uri; DVD-uri; casetofoane; echipamente pentru jocuri electronice şi alte echipamente similare; calculatoare şi echipamente pentru acestea; instrumente muzicale.

Industriile interdependente facilitează utilizarea materialelor şi produselor creative, în cele mai importante părţi ale acestora. O a doua grupă, mai puţin legată de materiale creative, denumită industrii parţial interdependente, include prelucrarea, vânzările de gros şi cu amănuntul (vânzare şi închiriere) şi vizează: instrumentele fotografice şi cinematografice; fotocopiatoare; materiale de tipărire a formularelor; hârtia.

Aceste industrii nu au ca primă preocupare activităţi legate de materialele creative, dar contribuie la facilitarea utilizării lor, mai ales în ceea ce priveşte partea de echipamente şi mijloace tehnice care pot fi folosite şi în alte scopuri.

Contribuţia acestor industrii la utilizarea materialelor creative supuse reglementărilor copyright a fost determinată pe baza unei analize combinate, cantitative şi calitative, care a avut în vedere atât determinarea volumului de activitate specific şi aplicarea factorului de copyright la cifra de afaceri realizată de agenţii economici activi din economia naţională, în perioada 2002-2005, cât şi evaluări calitative “de ajustare” ale specialiştilor. În paralel, s-a distribuit un chestionar agenţilor economici reprezentativi pentru domeniile selectate şi s-au desfăşurat interviuri cu persoane din conducerea unora dintre aceste unităţi. Scopul acestora a fost acela de a ajusta indicatorii cantitativi, din declaraţiile statistice anuale şi fiscale ale agenţilor economici şi de a stabili valoarea finală a factorului de copyright4. Valoarea medie a factorului de copyright, aferent grupei industriilor interdependente, este în 2005 de 0,17, în uşoară scădere faţă de anul 2002. Acestă evoluţie a valorii factorului de copyright (tabelul 2.3) se asociază cu dinamica puternic diferenţiată a activităţilor din economia naţională, inclusiv a celor legate de copyright, pe fondul relansării economice şi a schimbărilor generate de negocierile legate de aderarea României la UE.

4 Aceeaşi metodologie s-a utilizat şi la stabilirea factorului de copyright pentru celelalte două grupe de industrii – parţiale şi non-dedicated.

36

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 2.3. Mărimea factorului de copyright, calculată la cifra de afaceri (=1,0), pentru IC interdependente INDUSTRII Fabricarea hârtiei şi cartonului Fabricarea articolelor de papetarie Fabricarea preparatelor chimice de uz fofografic Fabricarea suporturilor destinaţi înregistrărilor Fabricarea calculatoarelor şi a altor echipamente electronice Producţia de receptoare de radio şi televiziune; aparate de înregistrare şi reproducere audio sau video Producţia de scaune Producţia mobilierului pentru birouri şi magazine Producţia mobilierului pentru bucătării Producţia altor tipuri de mobilier Fabricarea instrumentelor muzicale Fabricarea jocurilor şi jucăriilor Telecomunicaţii Alte activităţi legate de informatică Total IC Interdependente

2002 0,40 0,20 0,45 0,75 0,53 0,63

2003 0,32 0,31 0,49 0,82 0,61 0,65

2004 0,37 0,12 0,49 0,89 0,62 0,69

2005 0,34 0,13 0,50 0,89 0,60 0,70

0,02 0,10 0,01 0,03 0,63 0,49 0,23 0,56 0,23

0,01 0,12 0,03 0,05 0,69 0,52 0,24 0,60 0,23

0,03 0,14 0,02 0,07 0,75 0,57 0,26 0,60 0,24

0,04 0,15 0,03 0,045 0,07 0,57 0,14 0,56 0,17

Pentru activitatea de comerţ exterior, coeficientul de copyright mediu a fost de 0,43 pentru IC interdependente, fiind diferenţiat pe categorii de activităţi CAEN incluse5. Facem precizarea că informaţiile statistice pentru export şi import provin din baza de date a INS care utilizează declaraţiile vamale de export şi import, centralizate de Autoritatea Naţională a Vămilor. Mărfurile exportate şi importate au fost clasificate după Nomenclatorul combinat care stă şi la baza tarifului vamal, datele aferente clasificării CAEN rev 1 determinându-se cu ajutorul tabelelor de conversie (conversion tables). Valoarea mărfurilor exportate şi importate s-a stabilit pe baza preţurilor efective FOB la exporturi şi a preţurilor efective CIF la importuri.

Calculul soldului operaţiunilor de export s-a făcut transformând importurile CIF în importuri FOB, printr-un coeficient de transformare de 1,08346.

5 6

Metodologie similară cu cea utilizată pentru factorul de impact al activităţii.

Vezi note metodologice Anuar Statistic al Romaniei 2005, pag 670-671, INS Bucuresti

37

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

2.4. IC parţiale Grupa IC parţiale include acele activităţi care au legătură cu materiale creative sau pot implica activităţi de creaţie, producţie şi prelucrare, expoziţii sau distribuţii şi vânzări.

Nomenclatorul industriilor parţiale, în studiul nostru, include 25 de ramuri prezentate în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Industriile bazate pe copyright parţiale Cod CAEN 1740 1751 1754 1760 1771 1810 1822 1823 1830 1930 2612 2613 2621 2630 2861 3621 3622 7420 7487 9133 9252

Descriere Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp) Fabricarea de covoare şi mochete Fabricarea altor articole textile Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare Fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi, pantalon tricotaţi sau croşetaţi Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) Fabricarea de articole de lenjerie de corp Prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea articolelor din blană Fabricarea încălţămintei Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate Fabricarea articolelor din sticlă Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică Fabricarea produselor de tăiat şi de uz casnic Baterea monedelor şi medaliilor Fabricarea bijuteriilor şi a articolelor similare din metale şi pietre Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică, legate de acestea Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Alte activităţi asociative Activităţi al muzeelor, conservarea monumentelor şi clădirilor

Pentru acest grup de industrii, factorul de copyright a fost în anul 2005 de 0,09, în uşoară creştere faţă de 2002, industriile din acestă ramură înregistrând fluctuaţii relativ mai reduse din persepctiva valorii activităţii desfăşurate.

38

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 2.5. Factorul copyright, în raport cu CA (=1,0), pentru IC parţiale INDUSTRII Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcăminţii şi lenjeriei de corp) Fabricarea de covoare şi mochete Fabricarea altor articole textile Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare Fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi, pantaloni tricotaţi sau croşetaţi Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) Fabricarea de articole de lenjerie de corp

2002 0,01

2003 0,01

2004 0,01

2005 0,02

0,03 0,02 0,02 0,01

0,02 0,02 0,03 0,01

0,02 0,02 0,04 0,02

0,03 0,02 0,06 0,02

0,05 0,06

0,06 0,07

0,06 0,07

0,04 0,07

0,03

0,03

0,03

0,04

Prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea articolelor din blană Fabricarea încălţămintei Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate Fabricarea articolelor din sticlă Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică Fabricarea produselor de tăiat şi de uz casnic Baterea monedelor şi medaliilor Fabricarea bijuteriilor şi a articolelor similare din metale şi pietre Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Alte activităţi asociative Activităţi al muzeelor, conservarea monumentelor şi clădirilor Total IC Parţiale

0,02

0,02

0,03

0,03

0,10 0,08 0,17 0,32

0,11 0,08 0,19 0,32

0,10 0,07 0,19 0,34

0,10 0,07 0,20 0,33

0,07 0,01 0,35 0,15

0,09 0,02 0,32 0,17

0,09 0,02 0,31 0,15

0,60 0,02 0,31 0,17

0,12

0,19

0,12

0,12

0,04

0,05

0,07

0,07

0,07 0,27

0,07 0,28

0,08 0,18

0,60 0,19

0,08

0,09

0,08

0,09

Dacă analizăm factorul de copyright pentru industriile interdependente, comparativ cu cel al industriilor parţiale, se observă o evoluţie divergentă a dinamicii valorii medii a acestuia pe totalul grupei, însă acesta în opinia noastră are un caracter conjunctural, determinat în mare parte de evoluţia legislaţiei în domeniu şi de comportamentul de “adaptare” a agenţilor economici la noile exigenţe de 39

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

funcţionare a pieţei. Este de aşteptat o creştere a factorului de copyright pentru industriile inter­dependente şi o devansare mai accentuată a valorii indicatorului faţă de grupa industriilor parţiale.

Factorul de copyright pentru activitatea de comerţ exterior, determinat după o metodologie similară cu factorul aferent cifrei de afaceri, a fost de 0,149.

2.5. IC nededicate IC nededicate includ 36 de grupe de activităţi din codul CAEN în care o anumită parte este legată de facilitarea emisiunilor, comunicării, distribuţiei sau vânzării de produse cu copyright, care, în general, vizează transportul, vânzările de gros şi comerţul cu amănuntul, telefonia şi internetul (tabelul 2.6). Aceste industrii ţin mai mult de sfera afacerilor şi a efectelor de propagare şi, din acest motiv, numai o parte din activităţile lor se leagă de industriile „core”, bazate pe copyright.

Tabelul 2.6. Industriile copyright nededicate Cod CAEN 51 52 60 61 62 63 64 7133 7250

Descriere Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor), repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism Poştă şi telecomunicaţii Închirierea maşinilor şi echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou, de contabilizat şi a calculatoarelor

Pentru acest grup de industrii, factorul de copyright este de cca 0,01 în 2005, în uşoară creştere faţă de 2002. Raportul valorii factorului copyright în industriile nededicate este de 1 la 5, comparativ cu cel al industriilor IC parţiale şi de cca 2 ori mai mic faţă de cel al IC-interdependente.

40

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 2.7. Factorul copyright calculat la total cifră de afaceri (=1,0), pentru industriile nededicate Industrii Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor), repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism Poştă şi telecomunicaţii Închirierea maşinilor şi echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou, de contabilizat şi a calculatoarelor Total industrii nededicate

2002 2003 2004 0,01 0,02 0,02

2005 0,02

0,01

0,01

0,01

0,01

0,02 0,02 0,03 0,01

0,02 0,02 0,03 0,01

0,02 0,02 0,03 0,01

0,02 0,02 0,02 0,01

0,05 0,01

0,05 0,01

0,05 0,01

0,04 0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

2.6. Obiective Obiectivele majore ale studiului, cărora le-a fost subordonat întregul nostru demers teoretico-metodologic, s-au axat pe măsurarea contribuţiei economice totale şi pe componente a IC determinată, în principal, pe baza următorilor indicatori: producţia şi valoarea adăugată; forţa de muncă şi ocuparea; comerţul exterior.

Pornind de la aceşti indicatori de bază, am încercat să determinăm şi alţi indicatori derivaţi de performanţă şi structură ai producţiei şi costurilor din întregul sector al IC, comparativ cu nivelul mediu pe economia naţională.

Analiza a fost extinsă în ceea ce priveşte influenţa IC asupra economiei româneşti şi perspectiva unor indicatori privind salariile, amortizările, profitul brut, taxele şi impozitele.

Totodată, am efectuat comparaţii inter şi intra ramuri pe grupe ale industriilor “core” şi ”non-core” (independente, parţiale şi nededicate). Analiza se referă la perioada 2002-2005, când economia României, după un puternic declin generat de costurile tranziţiei la economia de piaţă, a reuşit să se înscrie la nivel macroeconomic pe un trend ascendent, înregistrând evoluţii în creştere a PIB, îmbunătăţindu-şi parametrii macrostabilizării şi ai funcţionalităţii mecanismelor de piaţă. Pentru o serie de indicatori (îndeosebi cei referitori la numărul de agenţi economici aparţinând IC), cercetarea noastră a utilizat date statistice disponibile pe o perioadă mai mare, 2000-2005.

41

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Cercetarea a urmărit în acelaşi timp surprinderea influenţei mai multor factori cantitativi şi calitativi asupra mărimii şi structurii contribuţiei economice a IC, între care menţionăm disponibilitatea factorilor de producţie (muncă şi capital), volumul şi dinamica cererii, interferenţa cu industriile din amonte (upstream) şi din aval (downstream), evoluţia climatului de afaceri şi intervenţia statului. În funcţie de obiectivele urmărite, calculul indicatorilor analizaţi s-a efectuat în preţuri curente şi/sau constante (2002) sau a fost utilizată şi metoda indicilor în lanţ. Deflatarea indicatorilor analizaţi s-a realizat pe baza indicelui preţurilor de consum pentru fiecare an.

42

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 3 CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR CU COPYRIGHT (IC)

În capitolul 3, vom analiza contribuţia economică a IC şi a componentelor lor la producţie, valoarea adăugată, ocuparea şi comerţul exterior al României, în perioada 2002-2005, încercând să desprindem câteva particularităţi ale acestora, din punctul de vedere al mărimii, structurii, dinamicii şi eficienţei la nivel macroeconomic.

3.1. Premise economice generale În perioada 2002-2005, industriile bazate pe copyright în România s-au dezvoltat în contextul unei tranziţii relativ avansate către mecanismele economiei de piaţă, caracterizată de următoarele trăsături esenţiale: - schimbarea sensului de evoluţie a economiei naţionale, începând cu anul 2000, de la ritmuri de creştere negativă a PIB-ului la ritmuri pozitive şi apariţia de semnale consistente de îmbunătăţire şi putere de recuperare a economiei naţionale; - o creştere substanţială a sectorului privat care a ocupat ponderea cea mai mare în economie, inclusiv în ceea ce priveşte o bună parte din Industriile bazate pe copyright, deşi sectorul public în acest domeniu încă deţine o pondere importantă; - populaţia a scăzut de la 21,8 la 21,6 milioane locuitori ca o consecinţă a ratei negative a natalităţii şi a emigrării în străinătate a forţei de muncă, în special a celei cu nivel de calificare ridicat; - sectorul serviciilor în România a devenit dominant în termeni absoluţi şi relativi (53,4% din forţa de muncă), ca rezultat al descreşterii relative a sectoarelor primar şi secundar, a digitalizării societăţii româneşti şi a dezvoltării mai rapide a unor servicii publice şi financiare; 43

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

- nivelul productivităţii muncii a crescut de la 32,10% la 40,90% faţă de nivelul mediu al productivităţii UE-25, în perioada 2000-20057; - intrarea României în NATO, în anul 2004 şi pregătirea integrării în UE, în anul 2007, au fost factori activi de dezvoltare, stabilitate şi securitate, costurile estimate ale integrării fiind mai reduse decât beneficiile acesteia pe orizontul de timp mediu şi lung; - armonizarea legislaţiei dintre România şi UE, inclusiv Drepturile de Proprietate Intelectuală şi alte acorduri şi angajamente internaţionale, au contribuit la mai buna înţelegere şi întărirea cadrului legislativ în domeniul industriilor cu copyright.

3.2. Cifra de afaceri – output total Contribuţia economică a IC la producţia totală (output), în perioada 20022005, relevă o tendinţă de creştere a ponderii (graficul 3.1), pe ansamblul ramurii, cu diferenţieri mai mari sau mai mici pe subramurile componente. În cazul industriilor nededicate, a fost înregistrată chiar o uşoară scădere a ponderii respective.

Graficul 3.1. Ponderea IC şi a componentelor sale în total producţie (%) 4 3,5

0,63

3

0,33

2,5 2 1,5 1 0,5

0,42 0,23

0,68 0,64

0,28

0,71

0,27 0,43

2,09

2,19

2,27

2003

2004

2005

0,68

0,58

ne de dicate parţiale inte rde pe nde nte core

1,35

0 2002

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Contribuţia procentuală a IC la producţia totală a cunoscut o creştere de la 2,58% în anul 2002 la 3,89% în anul 2005, din care cea mai mare creştere a fost înregistrată în cadrul industriilor-Core, adică a celor bazate pe creaţia culturalartistică şi ştiinţifică, protejate prin dreptul de autor.

Dinamica producţiei totale a IC a fost superioară celei la nivelul întregii economii naţionale, cele mai mari ritmuri înregistrându-se în cazul Core-IC, al industriilor parţiale şi al celor interdependente.

7 Vezi “Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice”, Guvernul României, Ministerul de Finanţe, iunie 2007.

44

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 3.2. Dinamica cifrei de afaceri a IC total faţă de cea la nivel naţional (%) 220 200 180

IC total Naţional

160 140 120 100 2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Tabelul 3.1. Dinamica cifrei de afaceri pe total şi componente IC, în perioada 2002-2005 (2002=100)

-Core -Interdependente -Parţiale -Nededicate Total IC Total Economie Naţională

Sursa: Calcule pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2003

2004

2005

174,37 137,12 162,30 169,42 164,09 112,47

213,69 96,82 157,74 199,36 180,03 131,56

231,50 155,36 168,29 221,16 207,03 137,70

Indicii cu bază fixă, folosiţi pentru analiza comparativă a evoluţiei producţiei IC şi a componentelor acestora, relevă următoarele: - producţia totală a IC a avut o tendinţă de creştere, în perioada 2002-2005, care a devansat sensibil (cu excepţia industriilor nededicate) media creşterii pe economia naţională; - cea mai înaltă dinamică a fost înregistrată de Core-IC ( 2,3 ori faţă de 1,4 ori media la nivel naţional); - industriile interdependente au cunoscut, de asemenea, o dinamică înaltă (1,5 ori).

Cele mai însemnate ponderi, peste 50% în totalul producţiei IC, sunt deţinute de Core-IC urmate de cele interdependente şi nededicate.

45

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 3.3. Structura IC pe componente 2005 core inte rde pe nde nte parţiale ne de dicate

2004 2003 2002 0%

20%

40%

60%

80%

100%

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor din graficul 3.1

În perioada 2002-2005, a avut loc o creştere a ponderii CORE –IC în producţia totală de la 52,05%, la începutul perioadei analizate, la 58,24% pe seama diminuării proporţiei industriilor interdependente şi parţiale. Dacă în 2002 industriile interdependente se situau pe locul doi ca pondere în total IC, în 2005 locul acestora este luat de grupa industriilor nededicate.

Graficul 3.4. Structura procentuală a producţiei IC pe componente (%) 2002 16,31 8,86

52,27

core inte rde pe nde nte parţiale ne de dicate

22,56

2005 17,42 7,2

58,44 16,93

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

46

core inte rde pe nde nte parţiale ne de dicate

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

3.3. Valoarea adăugată brută (VAB) - Ponderea VAB aferentă IC în total PIB Determinarea contribuţiei IC la valoarea adăugată şi în PIB-ul din economia României a fost calculată atât pentru ansamblul IC cât şi pentru cele patru componente ale acestuia: Core-IC, Interdependente, Parţiale şi Nondedicate, pe baza cadrului metodologic prezentat în capitolul anterior. În continuare vom analiza doar valori relative, respectiv ponderile acestor ramuri industriale în PIB. În ceea ce priveşte mărimea PIB, s-a luat în calcul produsul intern brut aferent agenţilor economici care au depus la Ministerul de Finanţe bilanţul pentru anii 20022005, motiv pentru care îl vom numi produs intern brut “ajustat”, corespunzător activităţii desfăşurate de agenţii economici respectivi. În condiţiile creşterii PIB în perioada analizată, mărimea ponderei IC per total a oscilat pe un trend crescător cu 1,8% în 2005 faţă de 2002.

Graficul 3.5. Evoluţia ponderii IC în PIB ajustat, în perioada 2002-2005 (%) 6 4

5,34 3,75

4,59

5,55

2 0

2002

2003

2004

2005

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Pe componente ale IC, evoluţia ponderii valorii adăugate a acestor ramuri industriale în PIB este diferită ca intensitate şi tip de evoluţie, de la o ramură la alta.

Tabelul 3.2. Ponderea IC în PIB în 2002-2005 (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE

2002 3,75 2,06 0,96 0,45 0,28

2003 5,34 3,23 1,09 0,66 0,36

2004 4,59 3,33 0,37 0,53 0,36

2005 5,55 3,55 1,08 0,53 0,39

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

47

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Din datele tabelului 3.2 rezultă următoarele: - în perioada 2002-2005, ponderea total IC în PIB s-a mărit de la 3,75% la respectiv 5,55%, ceea ce evidenţiază rolul important al acestei ramuri pentru dezvoltarea economică a ţării, ponderea sa fiind apropiată de cea a unor ramuri cum sunt construcţiile, transportul, industria extractivă şi depăşind pe cea din ramura hoteluri şi restaurante; - în cadrul ramurilor componente ale IC, cea mai importantă contribuţie economică la PIB a avut-o Core-IC (3,55%), după care urmează industriile interdependente cu 1,08% şi parţiale cu 0,53%.

Graficul 3.6. Contribuţia IC la PIB, pe ramuri componente, în anul 2005 (%) ne de dicate parţiale

2005

inte rde pe nde nte core

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

- în cadrul trendului general de creştere a ponderii IC în total PIB, se înregistrează totuşi oscilaţii ale mărimii acesteia de la un an la altul, ceea ce evidenţiază caracterul „volatil” al ramurii ale cărei venituri sunt foarte sensibile faţă de influenţa şi conjuncturile factorilor interni şi externi ai cererii şi ofertei, inclusiv a celor ţinând de “Business Cycle“.

Graficul 3.7. Distribuţia procentuală a VAB a componentelor IC faţă de total VAB a IC 100% 80%

NEDEDICATE PARŢIALE INTERDEPENDENTE CO RE

60% 40% 20% 0% 2002

2003

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor din tabelul 3.2

48

2004

2005

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Cea mai mare parte a valorii adăugate a IC este deţinută de Core-IC, peste 60% în anii 2002-2005, ceea ce-i conferă acesteia un rol de factor cu puternic efect de propagare pentru celelalte componente (interdependente, parţiale şi non-dedi­cate).

Spre deosebire de componentele non-Core, unde ponderea în total valoare adăugată a ramurii a avut variaţii mai mari sau mai mici, de la un an la altul, în cazul Core-IC se constată o tendinţă de creştere a ponderii pe termen mediu, cu anumite evoluţii ciclice, ceea ce reprezintă o confirmare a importanţei din ce în ce mai mari a industriilor protejate cu copyright sau a industriilor creativ-culturale, în condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere şi ale tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor al căror potenţial de creştere în România se află la niveluri încă insuficient valori­zate.

Dinamica VAB Valoarea adăugată a IC, în perioada analizată, a avut un ritm mediu anual de creştere de peste 2 ori mai mare decât cel al PIB, cele mai importante dinamici fiind înregistrate de Core-IC şi industriile non-dedicate.

Graficul 3.8. Ritmul mediu de evoluţie a VAB a IC şi a componentelor sale, în perioada 2002-2005 35 30 25 20 15 10 5

Total IC -Core -Inte rde pe nde nte -Parţiale -Ne de dicate -Total e conomie naţională

0

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

Indicii cu baza în lanţ şi de devansare a dinamicii valorii adăugate în cadrul IC, comparativ cu media pe economia naţională, relevă superioritatea dinamicii IC, îndeosebi a CORE - IC şi a industriilor parţiale şi nededicate, precum şi variaţii mai mari sau mai mici, de la un an la altul, ale acestei dinamici, ceea ce confirmă sensibilitatea într-o oarecare măsură, “fragilitatea“ domeniului (şi într-o oarecare măsură) la conjuncturi de diferite tipuri (economic, legislativ, politic, cultural, instituţional, de mediu, etc.).

49

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

3.4. Forţa de muncă şi ocuparea IC reprezintă un important domeniu de activitate şi în ceea ce priveşte complexitatea profesiilor, gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi crearea de noi locuri de muncă, cu timp integral şi/sau parţial. În cercetarea noastră, am utilizat datele privind numărul mediu de salariaţi în echivalent normă întreagă.

Facem precizarea că sistemul part-time cunoaşte o dinamică în creştere în domeniile IC, ceea ce va determina în viitor schimbări semnificative în structura ocupării, din acest punct de vedere, asociindu-se şi cu o dinamică accentuată a creării/înlocuirii de locuri de muncă.

De asemenea, schimbări însemnate se produc în conţinutul muncii din industriile IC, datorate atât progresului tehnic specific fiecărui tip de activitate creativă, dar şi ca urmare a încorporării serviciilor şi facilităţilor TIC. Nivelul mediu de calificare în IC, mai ridicat decât media naţională, înregistrează un trend crescător, pe seama încorporării de noi cunoştiinţe şi competenţe necesare operării cu noile tehnologii, dar şi ca urmare a asimilării metodelor moderne de management a activităţilor creative, a dezvoltării culturii antreprenoriale ca bază a progresului în carieră.

Graficul 3.9. Numărul mediu de salariaţi în IC, în perioada 2002-2005 120.000

4.500.000

100.000

4.000.000 3.500.000

80.000

3.000.000

60.000 40.000

CORE INTERDEPENDENTE

2.500.000

PARŢIALE

2.000.000

NEDEDICATE

20.000

1.500.000

0

1.000.000

TOTAL ECONOMIE NAŢIONALĂ (AXA 2)

2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Cea mai mare parte a salariaţilor din total IC revine industriilor CORE şi cei mai puţini salariaţi lucrează în industriile nededicate. Dinamica muncii salariate a cunoscut evoluţii semnificative pentru Industriile Core.

50

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 3.10. Dinamica numărului mediu de salariaţi, 2002-2005 (2002=100) 240 220 200

CO RE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE TO TAL CO PYRIGHT TO TAL NAŢIO NAL

180 160 140 120 100 80 2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Aşa cum rezultă din graficul 3.10, are loc o creştere importantă a numărului mediu de salariaţi în totalul IC (1,74 ori), îndeosebi în Core– IC (2,34 ori) faţă de mărimea medie pe economia naţională (1,13 ori). Ocuparea în industriile CORE a înregistrat o creştere mai mult decât dublă în 2002-2005, ceea ce se explică îndeosebi prin faptul că, în perioada de tranziţie, a avut loc apariţia de noi ramuri, subramuri şi domenii ale IC, ca urmare a transformărilor economico-sociale, a liberalizării şi instaurării unui regim democratic în ţară, a libertăţii de exprimare şi mai bunei racordări a României la procesul globalizării şi sistemul internaţional de valori cultural-creative. Privatizarea întreprinderilor de stat şi fluxul de investiţii străine directe au contribuit de asemenea la dezvoltarea şi întărirea IC, în ciuda evoluţiei de tip „stop-and-go” a acestor procese, în special la începutul tranziţiei către economia de piaţă.

Deschiderea spre exterior a economiei şi societăţii din România a contribuit de asemenea la mărirea gradului de ocupare în sectoarele IC. Libertatea presei, libertatea de opinie şi exprimare, creşterea rolului societăţii civile, înlăturarea cenzurii au fost factori de impulsionare a creării de noi locuri de muncă în industriile culturale. În acest fel, IC au devenit factor de reducere a tensiunii pe piaţa forţei de muncă, de diminuare a presiunii şomajului.

51

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.3. Ponderea numărului de salariaţi IC în total salariaţi la nivel naţional (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor din evidenţa primară a raportărilor la Ministerul Finanţelor Publice şi din Anuarul Statistic al României, INS

2002 2.73 1.16 0.47 0.79 0.31

2003 3.59 1.86 0.42 0.92 0.39

2004 3.78 2.17 0.35 0.89 0.38

2005 4.19 2.36 0.58 0.82 0.43

Ca urmare a unor dinamici susţinute ale creşterii numărului mediu de salariaţi, ponderea IC în totalul ocupării în România a ajuns in anul 2005 la 4,17 %, din care 2,34% revin ramurii CORE – IC şi respectiv 1,83% ramurilor non-core. Aceste ponderi sunt aproape egale cu cele ale unor importante ramuri ale industriei sau serviciilor din România. Astfel, în anul 2005, în industria prelucrătoare lucrau 31,26% din numărul total de salariaţi ai României, în construcţii – 7,63%, în transport, depozitare, comunicare – 7,0%, tranzacţii imobiliare şi alte servicii 5,26%, administraţie publică şi apărare 3,66%.

Numărul de salariaţi a crescut mai repede faţă de media pe economia naţio­ nală în IC de 1,5 ori, în CORE- IC de 2,6 ori, în Interdependente de 1,24 ori, în Nededicate de 1,4 ori. De la un an la altul, dinamica ocupării este oscilantă comparativ cu evoluţiile la nivel naţional, ceea ce denotă un amplu şi continuu proces de căutare şi adaptare a agenţilor economici, din activităţile de copyright, la evoluţiile şi tendinţele domeniului pe plan naţional, european şi/sau internaţional, la care se cuplează şi influenţa evoluţiilor relativ rapide, în plan legislativ şi instituţional.

Productivitatea muncii Din coroborarea dinamicilor producţiei, valorii adăugate şi ocupării în IC rezultă un devans al indicatorilor de rezultat (output) faţă de numărul de salariaţi (input), ceea ce practic înseamnă o creştere a productivităţii muncii în acest sector.

Calculul productivităţii muncii s-a efectuat pe baza raportării valorii adăugate din IC la numărul mediu de salariaţi, în anii 2002-2005.

52

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.4. Productivitatea muncii per total IC, componente IC şi economie naţională Ani 2002

2003

2004

2005

mii €/ salariat

% comparativ cu media naţională

mii €/ salariat

% comparativ cu media naţională

mii €/ salariat

% comparativ cu media naţională

mii €/ salariat

% comparativ cu media naţională

TOTAL IC, din care:

7.370

138

7.842

149

7.750

121

10.458

133

CORE

9.514

178

9.155

174

9.823

154

11.869

150

INTERDEPENDENTE

1.023

206

13.696

260

6.696

105

14.716

187

PARŢIALE

3.056

57

3.789

72

3.798

59

5.080

64

NEDEDICATE

4.872

91

4.863

92

6.119

96

7.224

92

TOTAL ECONOMIE NAŢIONALĂ

5.357

100

5.275

100

6.386

100

7.887

100

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Nivelul productivităţii muncii în total IC, CORE şi Interdependente a fost mai mare faţă de media pe economie, în toată perioada, decalajul în anul 2005 fiind de respectiv: 1,32:1; 1,51:1; 1,86:1. Acest decalaj ar putea fi determinat şi de caracterul producţiei care necesită mai puţină forţă de muncă, în comparaţie cu alte sec­toare. Valorile superioare ale productivităţii muncii în IC oferă un potenţial semnificativ pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei, în plan intern şi extern, inclusiv pentru realizarea procesului de convergenţă în cadrul ţărilor membre ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte dinamica productivităţii muncii în IC, se constată cele mai mari creşteri în 2005 faţă de 2002 în cazul industriilor parţiale, nededicate şi interdependente. În ceea ce priveşte Core-IC, creşterea productivităţii a fost modestă, ceea ce se explică prin atingerea unui nivel relativ înalt al mărimii indicatorului, faţă de nivelul pe ansamblul economiei naţionale, în viitor sporurile suplimentare fiind relativ greu de realizat.

De la un an la altul, productivitatea muncii a oscilat în toate sectoarele IC, dar mai ales în ramurile interdependente, parţiale şi nededicate, în timp ce în CoreIC se înregistrează cele mai mici variaţii anuale ale productivităţii muncii, ceea ce confirmă constatarea noastră anterioară, referitoare la atingerea unui anumit prag de creştere în CORE IC.

53

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.5. Dinamica VAB/salariat (an precedent=100) 2003 110,9 100,3 129,5 129,2 104,0 102,6

TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE TOTAL ECONOMIE NAŢIONALĂ

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2004 95,3 103,5 47,2 96,7 121,4 116,8

2005 110,7 99,1 180,2 109,7 96,8 101,3

3.5. Costurile salariale totale şi salariile medii Ponderea fondului de salarii al IC în total fond de salarii pe ansamblul economiei naţionale a fost de 5,35% în anul 2005, faţă de 3,74% în 2002, adică o cifră apropiată de ponderea valorii adăugate a ramurii în totalul PIB. Cea mai mare parte din fondul de salarii revin CORE-IC, circa 50% (Tabelul 3.6), ceea ce confirmă importanţa acestei ramuri „nucleu” pentru ansamblul IC. Tabelul 3.6. Ponderea salariilor totale din IC în total economie naţională (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE Sursa: Date de la Ministerul Finanţelor Publice

2002 3,76 1,83

2003 4,72 2,88

2004 4,61 3,10

2005 5,37 3,50

1,05 0,59 0,30

0,64 0,88 0,33

0,40 0,78 0,34

0,73 0,77 0,37

Nivelul salarizării în IC şi componentele acesteia, faţă de nivelul mediu pe economia naţională, a fost în toată perioada mai mare, excepţie făcând ramurile nededicate.

Pentru CORE şi Interdependente, câştigurile salariale au valori peste media naţională cu până la 50% în anul 2005. Este de remarcat o reducere a diferenţelor salariale între componentele IC, ecartul reducându-se cu cca. o treime.

54

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.7. Raportul dintre salariul mediu nominal brut lunar din IC şi salariul mediu la nivel naţional (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2002 138 158 224 75 95

2003 131 155 151 95 85

2004 122 143 111 88 90

2005 128 148 126 94 86

Datele referitoare la dinamica salariilor relevă o evoluţie variabilă a acestora de la un an la altul, mai ales pentru ramurile non-CORE IC. Potrivit opiniei specialiştilor intervievaţi, în cadrul IC şi al industriilor Interdependente (în mai mică măsură) se constată o diferenţiere a nivelului de salarizare (venituri), în sensul că un număr relativ redus de salariaţi realizează niveluri foarte mari ale salariilor (veniturilor), în timp ce majoritatea celorlalţi salariaţi au niveluri relativ mici ale salarizării. Parţial, acest fenomen se explică, pe de o parte, prin importanţa relativă a creativităţii în acest domeniu şi, pe de alta, prin specificul pieţei concurenţiale în acest domeniu (poziţii de monopol).

3.6. Profitabilitatea IC Deşi bunurile şi serviciile IC au o dimensiune puternic specifică bunurilor publice, cu decalaj de timp (time lag) mai mare sau mai mic, în funcţie de reglementările legale şi de proporţiile contrafacerii şi „pirateriei”, aspectele legate de profitabilitatea lor reprezintă un criteriu sine qua non al economiei de piaţă concurenţiale. Din acest motiv, considerăm utilă analiza profitabilităţii IC care, în grade diferite, îşi pune amprenta asupra dezvoltării în perspectivă a acestor industrii şi deci asupra sporirii contribuţiei lor economice. Desigur, una din marile probleme pentru procesul creşterii economice rămâne alocarea profitului pentru investiţii viitoa­re în domeniul IC, în alte domenii sau pentru consum.

Analiza profitabilităţii IC s-a efectuat pe baza indicatorului profit brut total din exploatare pe salariat, din punctul de vedere al dinamicii, volumului, structurii şi mărimii acestuia, comparativ cu nivelul pe ansamblul economiei naţionale.

Cea mai mare contribuţie la crearea profitului din exploatare o au core-IC, urmate de cele Interdependente. Dacă avem în vedere specificul activităţilor bazate pe copyright care încorporează o valoare adăugată mai ridicată, este firesc ca profitul să fie mai mare în industriile IC propriu-zise decât în cele de suport (parţiale şi nededicate). Este de remarcat creşterea relativ însemnată în 2003, faţă de 2002.

55

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 3.11. Profitul brut din exploatare pe componente IC în 2002-2005 (Mii €) 2000000 TO TAL IC NEDEDICATE PARŢIALE INTERDEPENDENTE CO RE

1500000 1000000 500000 0

2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Potrivit calculelor noastre, ponderea profitului brut aparţinând ramurilor IC, în total profit brut pe ansamblul economiei româneşti, a crescut de la 3,77 % la 6,63% în perioada analizată, cele mai însemnate creşteri de pondere înregistrându-se pentru CORE-IC (1,60 pp) şi interdependente (0,94 pp).

Table 3.8. Ponderea profitului IC în profitul total la nivel naţional (%) TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE PARŢIALE NEDEDICATE

2002 3.78 2.67 0.37 0.42 0.32

2003 6.64 3.97 1.59 0.61 0.48

2004 5.48 4.21 0.38 0.44 0.44

2005 6.40 4.22 1.31 0.39 0.48

Sursa: Calcule pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

În cazul indicatorului profit, contribuţiile procentuale ale ramurilor componente ale IC sunt apropiate de cele care privesc indicatorii valoare adăugată, cifra de afaceri şi ocupare. În ceea ce priveşte mărimea profitului brut pe salariat, este de remarcat că valori ridicate şi în creştere se înregistrează în CORE IC. În cazul activităţilor din grupa IC Interdependente, se observă oscilaţii anuale puternice, dar cu tendinţă de diminuare a acestora.

Profitul din exploatare pe un salariat, comparativ cu nivelul mediu pe economia naţională (Tabelul nr. 3.9) a fost cu mult mai mare în ramurile interdependente şi CORE – IC şi mai scăzut în cele parţiale şi nededicate.

56

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

TOTAL IC, din care: CORE INTERDEPENDENTE

2002 139 230 79

2003 185 213 378

2004 145 195 108

2005 153 179 227

PARŢIALE NEDEDICATE

54 102

66 122

50 118

48 111

Tabelul 3.9. Raportul dintre profitul pe salariat în IC şi profitul pe salariat la nivel naţional

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Cea mai mare parte a profitului din exploatare revenea, în anul 2005, ramurii CORE – IC (peste 60%), după care, în proporţie aproape egală, urmau ramurile interdependente şi nondedicate.

Profitul din exploatare pe un salariat a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere în ramurile interdependente. Remarcăm variaţia mai accentuată a acestui indicator, de la un an la altul, practic în toate ramurile componente ale IC. 3.7. Comerţul exterior IC reprezintă un sector al activităţii economice, sociale şi culturale care are puternice legături cu importul şi exportul de bunuri şi servicii protejate de copyright sau cu cele în legătură directă sau indirectă cu acestea. În cercetarea noastră, contribuţia economică a IC la comerţul exterior al României a fost analizată pe baza indicatorilor de export şi import (volum, dinamică şi structură), în perioada 20022005, relevându-se totodată ponderea exportului şi importului IC în volumul total al comerţului exterior al ţării. Datele primare au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică numai pentru CORE – IC, interdependente şi parţiale, pentru nondedicate neputând fi obţinută informaţia statistică necesară, potrivit nomenclatorului ramurilor CAEN, utilizat în metodologia studiului nostru.

Exporturile În perioada 2002-2005, volumul valoric al exportului total FOB al ramurii IC a cunoscut o creştere de la 122,7 mil. euro la respectiv 177,1 mil. euro (adică de 1,44 ori) şi a reprezentat o pondere de 0,84% şi respectiv 0,80% (vezi tabelul 3.10).

Chiar dacă este relativ mică, această pondere este egală cu cea a unor importante grupe de mărfuri de export tradiţional al României.

57

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.10. Exporturile IC în 2002-2005 (Mil. Euro) Componente IC

Ani 2002 122,7 23,5 57,3 41,9 14.675,0

Total exporturi IC Core Interdependente Parţiale Total exporturi naţionale

2003 147,1 43,9 59,9 43,3 15.614,0

2004 152,3 36,8 69,3 46,2 18.935,0

2005 177,1 52,6 73,1 51,4 22.255,0

Sursa: Baza de date INS

Înscriindu-se pe un trend ascendent, dinamicile exporturilor ramurilor CORE şi non CORE ale IC au înregistrat variaţii de la un an la altul, ceea ce confirmă nu numai oscilaţiile anuale ale producţiei IC datorate factorilor interni, dar şi influenţa conjuncturii externe şi incapacitatea de menţinere a unui nivel relativ constant al exporturilor româneşti. Aceste oscilaţii, în bună măsură, se explică şi prin influenţa puternică a factorului „modă “care presupune o capacitate mare de creaţie, adaptare şi absorbţie a economiei româneşti. Modesta forţă a firmelor româneşti de a impune brand-uri pe plan intern şi extern reprezintă un alt factor de instabilitate în exporturile de produse protejate prin copyright.

Graficul 3.12. Dinamica volumului comerţului exterior al IC, în perioada 2002-2005 (2002=100) 2005 2004 2003 2002

29,71 24,14

41,28 45,53

29,87 19,17

0%

29,01 30,34

40,72 46,71

20%

40%

Core Inte rde pe nde nte Parţiale

29,41 34,12 60%

80%

100%

Sursa: Baza de date ale INS

Ritmul mediu anual de creştere a exporturilor IC, în perioada 2002-2005, a fost de: 13,0% la total IC din care 30,78% la Core-IC; 8,45% la interdependente; 7,06% la parţiale. Faţă de o creştere anuală medie la total exporturi româneşti de 14,89%, numai exportul CORE - IC a depăşit sensibil acest nivel al dinamicii naţionale.

58

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 3.13. Structura exporturilor pe componente IC în anii 2002-2005 2005 2004 2003 2002

29,71

41,28

24,14

45,53

29,87

30,34

40,72

19,17

0%

29,01

46,71 20%

Core Inte rde pe nde nte Parţiale

29,41 34,12

40%

60%

80%

100%

Sursa: Baza de dateate INS

În perioada 2002-2005, se constată o creştere a ponderii CORE – IC în exporturile totale cu 10,54% şi o scădere corespunzătoare a ponderii ramurilor non – CORE, ceea ce relevă potenţialul industriilor CORE de a-şi mări contribuţia la exporturile totale ale ţării, evidenţiind totodată şi un demaraj de creştere a competitivităţii.

Până în prezent, mărimea ponderii exporturilor de bunuri şi materiale protejate cu copyright în total exporturi a variat între 0,8 şi 0,9%, ceea ce reprezintă o contribuţie procentuală modestă, comparativ cu alte ţări, îndeosebi cu ţările dezvoltate.

0,94

0,95 0,9 0,85

0,84 0,8

0,8

0,8 0,75 0,7

2002

2003

2004

2005

Graficul 3.14. Ponderea exporturilor IC în total exporturi în 2002-2005 (%) Sursa: Baza de date ale INS

Importurile Un rol deosebit în activităţile IC îl deţin importurile de bunuri şi materiale, protejate de copyright, precum şi domeniile suport ale acestora. Volumul, dinamica şi structura importului industriilor bazate pe copyright au fost analizate cu ajutorul aceloraşi indicatori statici şi dinamici, ca şi în cazul exportului.

59

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 3.11. Volumul şi dinamica importurilor IC (mil. Euro) Componente IC Total importuri IC Core Interdependente Parţiale Total importuri naţionale

Ani 2002 205,9 76,5 86,8 42,5 18.881,0

2003 263,9 101,6 117,0 45,2 21.201,0

2004 330,5 137,8 140,1 52,5 26.281,0

2005 424,9 177,3 184,1 63,4 32.568,0

Sursa: Date INS

Importul de produse şi bunuri ale IC a crescut, în perioada 2002-2005, de peste două ori, dintre care cele mai importante creşteri le-au înregistrat importurile Core-IC (peste 2,3 ori) şi Interdependente (2,1 ori), dinamici cu mult superioare creşterii importurilor totale ale României (1,7 ori).

Este important de menţionat faptul că importurile IC au manifestat o tendinţă de creştere permanentă pentru toate categoriile de produse ale IC. Comparativ cu exporturile, importurile IC au fost mai dinamice şi au manifestat o tendinţă constantă de diversificare, ca urmare a liberalizării comerţului exterior al României, a renunţării la monopolul statului în acest domeniu, precum şi a creşterii contribuţiei economico-sociale a importului de produse cultural-creative la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Graficul 3.15 Dinamica importurilor, 2002-2005, (2002=100) 240 220

Core

200

Interdependente

180

Parţiale

160

Total Copyright

140

Total Naţional

120 100 2002

2003

2004

2005

Sursa: Baza de date INS

Exprimată în ritmuri medii anuale de creştere, în perioada 2002-2005, dinamica importurilor de produse şi bunuri IC a fost următoarea: total IC +27,3%; Core-IC +32,33%; interdependente +28,46%; parţiale +14,20%. În condiţiile în care ritmul mediu anual de creştere a importului total al României a fost de 19,93%, în perioada respectivă, importul IC a devansat sensibil acest ritm foarte ridicat dealtfel.

60

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Având în vedere faptul că importurile de produse ale IC au fost mai dinamice decât exporturile, decalajul dintre cei doi indicatori a crescut de la 1,6 ori în 2002 la 2,4 ori, ceea ce a condus la mărirea deficitului balanţei comerciale a ramurilor IC (tabelul nr.2.18) de la – 83,2 mil.EURO la respectiv - 247,7 mil.EURO. Cu alte cuvinte, IC a contribuit la agravarea deficitului balanţei comerciale şi de cont curent ale României, manifestându-se o tendinţă clară de cronicizare a debalanţei.

Tabelul 3.12. Balanţa comerţului exterior a IC (mil. Euro) Core Interdependent Parţial Total copyright

Sursa: Baza de date INS

2002 -53,010 -29,540 -0,706 -83,256

2003 -57,731 -57,171 -1,936 -116,838

2004 -101,119 -70,812 -6,306 -178,237

2005 -124,719 -111,022 -12,043 -247,784

Ponderea importurilor totale ale IC în total importuri româneşti, în anul 2005, a fost de 1,30% în creştere faţă de 1,09%, în anul 2002, cea mai mare contribuţie revenind bunurilor de import ale Core-IC (0,54%) şi ramurilor interdependente (0,57%). În concluzie, se poate sublinia că România este puternic dependentă de importurile de bunuri şi servicii ale IC al căror volum se apropie de importurile altor ramuri importante ale economiei. Pentru echilibrarea balanţei comerciale în acest domeniu, politica statului urmăreşte în special promovarea exporturilor de bunuri bazate pe copyright, astfel încât dinamica acestora să o depăşească pe cea a importurilor. Pentru aceasta, se află în prezent în curs de implementare în România o strategie de promovare a exporturilor.

61

C o n t r i b u ţ i a

62

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 4 CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR CORE - IC Sectorul CORE-IC cuprinde un număr mare de activităţi de creaţie, producţie, prelucrare, reprezentare, transmitere, comunicare, distribuţie şi vânzare a produselor, lucrărilor şi materialelor protejate prin copyright. Din acest sector fac parte integral domeniile culturii în sens tradiţional şi cele privind industria de software.

CORE-IC a reprezentat aproximativ 2,27% din total producţie brută şi 3,55% din PIB-ul economiei româneşti în anul 2005, oferind locuri de muncă unui număr de 101.801 angajaţi, care reprezintă un procent de 2,36% din numărul mediu al salariaţilor la nivel de ţară, cărora le revenea o proporţie de 3,50% din fondul total de salarii pe economie.

Potrivit calculelor noastre, ponderea sectorului CORE-IC în ocupare şi fondul de salarii la nivel naţional este mai mare decât cea în producţia totală (gross output) şi valoarea adăugată.

Nivelul mai mare al productivităţii muncii, faţă de media pe economia naţională se explică prin faptul că, de regulă, componentele CORE-IC necesită un nivel mai înalt de calificare a forţei de muncă, mai ales că o bună parte a acesteia se bazează pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sau pe alte profesii înalt specializate.

4.1. Evoluţia numărului de firme şi a profitabilităţii acestora Întrucât am dispus de informaţiile statistice de la Registrul Naţional al Comerţului din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României privind numărul, cifra de afaceri şi profitul pentru IC în perioada 2000-2005, potrivit nomenclatorului de ramuri utilizat în această lucrare în subcapitolul 4.1, cercetarea noastră, în acest caz, vizează o perioadă mai mare în ceea ce priveşte aportul economic al IC. Menţionăm că acest subcapitol nu se compară cu celelalte capitole referitoare la unele caracteristici generale ale IC sub aspectul sursei datelor utilizate, însă 63

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

aduce un plus de informaţii şi permite aprecieri suplimentare, legate de evoluţia numărului de firme pe componentele IC şi de rentabilitatea activităţii acestora.

Evoluţia numărului de firme aparţinând grupului CORE-IC reprezintă un indicator relevant pentru potenţialul de dezvoltare şi de propagare a unor interdependenţe în amonte şi aval ale agenţilor şi companiilor din acest sector de activitate, în ceea ce priveşte crearea de venituri, creşterea gradului de ocupare şi a consumului intermediar şi final.

Tabel 4.1. Evoluţia numărului de firme în industriile CORE în 2002-2005

CORE Total, din care: Editarea cărţilor Editarea ziarelor Editarea revistelor şi periodicelor Alte activităţi de tipărire Editarea de programe Editarea şi difuzarea de alte produse software Prelucrarea informatică a datelor Publicitate Activităţi de secretariat şi traducere Producţia de filme cinematografice şi video Activităţi de radio şi televiziune Creaţie şi interpretare artistică şi literară Alte activităţi de spectacole Alte activităţi recreative

Ani 2003 8.988 598 159 155 838 1,061 981

2004 13.277 746 233 215 1.053 1.470 1.750

2005 16.381 819 288 269 1.174 1.712 2.374

211 777 247 97

444 1.703 466 358

643 2.713 775 555

755 3.511 1.008 736

231 174

172 89

347 229

582 422

604 569

98 382

50 215

109 309

162 440

211 483

2000 3.873 328 86 68 586 440 319

2001 7.354 675 124 128 748 829 683

2002 4.866 389 111 97 640 580 443

166 538 217 59

373 1.215 412 158

143 60 46 167

Sursa: www.ListaFirme.ro

Cea mai mare pondere în numărul total de firme CORE-IC este deţinută de cele din domeniile: editare şi furnizare de produse software; publicitate; editare cărţi, ziare, reviste şi alte tipărituri.

Relevanţa indicatorului număr de firme trebuie analizată mai ales prin prisma criteriilor de concurenţă pe piaţă şi a reacţiei la conjuncturile economice favorabile şi/sau defavorabile din diferitele domenii CORE. În perioada 2000-2005, numărul firmelor CORE-IC s-a mărit de peste 4,22 ori (vezi Tabelul 4.1), cele mai importante creşteri înregistrându-se la firmele din următoarele industrii: - producţia de filme cinematografice şi video (peste 12 ori); 64

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

- creaţie şi interpretare artistică şi literară (9,5 ori); consultanţă şi furnizare de alte produse software (7,6 ori); publicitate (peste 6,5 ori); - editarea înregistrărilor sonore (6,2 ori); - servicii pregătitoare pentru pretipărire (6,1 ori); - prelucrarea informatică a datelor (4,5 ori); - activităţi de secretariat şi traducere (4,6 ori); - activităţi de radio şi televiziune (4,25 ori).

Dinamica înaltă a numărului de întreprinderi şi firme CORE-IC reprezintă dovada unei cereri încă nesaturate pe piaţă, dar şi a unei puternice concurenţe, care impune standarde superioare de calitate şi performanţă.

Pe fondul acestei tendinţe generale de creştere a numărului de firme COREIC remarcăm şi existenţa unor perioade de descreştere a numărului acestora, ca urmare a unei conjuncturi economice şi politice nefavorabile (desfiinţarea unor facilităţi şi avantaje) care a eliminat de pe piaţă îndeosebi societăţile mici şi mijlocii, cele mai vulnerabile în astfel de situaţii. Cea mai mare pondere în numărul total de firme CORE-IC este deţinută de IMM-uri care, fie că reuşesc săşi menţină/consolideze poziţia pe piaţă şi să devină mai mari, fie că falimentează sau sunt preluate de marile companii.

Evoluţia profitabilităţii firmelor Informaţiile primare obţinute de la Camera de Comerţ şi Industrie a României ne-au permis să calculăm indicatorul de rentabilitate a firmelor, pe un nomenclator dezagregat, al industriilor CORE, ca raport dintre profit şi cifra de afaceri, în preţuri constante (Tabel nr. 4.2.), pe perioada 2000 – 2005.

Comparativ cu anul 2000, profitabilitatea firmelor din industriile core-IC se reduce, cu diferenţe semnificative de creştere/descreştere pe activităţi componente.

65

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 4.2. Evoluţia profitabilităţii* CORE-IC în 2000-2005 (%) Industrie

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Editarea cărţilor

7,97

9,39

6,36

8,26

7,03

6,25

Editarea ziarelor

6,47

3,71

1,92

2,43

2,88

2,51

Editarea revistelor şi periodicelor

5,13

4,08

3,01

3,16

4,29

4,60

Editarea înregistrărilor sonore

1,73

1,61

2,61

9,11

3,59

5,38

Alte activităţi de editare

5,16

6,93

5,75

5,63

5,47

6,08

Tipărirea ziarelor

4,91

2,49

1,86

1,73

2,20

2,08

Alte activităţi de tipărire n.c.a

19,09

14,43

12,98

9,56

7,89

8,26

Legătorie

4,10

2,61

5,23

3,99

4,44

7,15

Servicii pregătitoare pentru pretipărire

5,08

6,89

6,83

7,44

7,86

6,85

Alte lucrări de tipografie

7,59

8,75

6,40

7,14

8,16

4,28

Reproducerea înregistrărilor audio

8,00

9,71

7,33

6,53

4,81

7,01

Reproducerea înregistrărilor video

3,94

13,40

11,26

0,53

1,51

0,26

Reproducerea prin calculator a comunicării

7,19

13,85

11,35

11,76

9,63

6,38

Editarea de programe

13,65

13,13

11,29

9,37

7,99

6,90

Consultanţă şi furnizare de alte produse software

10,83

10,22

12,92

10,93

7,78

7,12

Prelucrarea informatică a datelor

15,93

12,60

11,84

13,70

5,61

7,25

Activităţi legate de bazele de date

15,10

21,36

22,01

20,05 15,13

8,14

Publicitate

2,98

3,20

2,65

4,04

4,53

4,25

Activităţi fotografice

5,35

4,29

3,99

3,36

3,79

3,47

Activităţi de secretariat şi traducere

7,33

11,18

7,76

12,93

7,80

10,44

Producţia de filme cinematografice şi video

6,41

6,13

5,41

7,17

11,54

7,33

Distribuţia de filme cinematografice şi video

3,22

3,61

2,09

2,50

7,26

3,10

Proiecţia de filme cinematografice

0,02

0,15

6,98

0,01

4,05

5,40

Activităţi de radio şi televiziune

7,27

2,05

2,13

7,41

7,17

5,80

Creaţie şi interpretare artistică şi literară

15,90

15,50

18,12

14,13 28,76

9,86

Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol

0,00

0,00

0,00

19,23

7,53

6,12

Bâlciuri şi parcuri de distracţie

4,03

2,81

4,59

5,52

5,51

4,88

Alte activităţi de spectacole

4,36

4,63

2,58

7,34

7,65

6,69

Alte activităţi recreative

2,65

3,55

3,32

8,10

7,13

4,07

Total

8,90

7,35

7,21

7,12

6,74

5,83

* Profitabilitatea a fost calculată ca raport procentual între profit şi cifra de afaceri, pe baza datelor exprimate în preţuri constante 2000 Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor primare de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Registrul Naţional al Comerţului

Datele din Tabelul nr. 4.2 permit desprinderea câtorva aspecte importante privind mărimea şi dinamica profitabilităţii firmelor din cadrul CORE – IC şi anume: - nivelul mediu al rentabilităţii de 5,83%, pentru întreaga grupă de industrii CORE, trebuie considerat ca fiind satisfăcător, comparativ cu nivelul rentabilităţii 66

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

din alte ramuri ale economiei naţionale, unde acesta, de regulă, este mai scăzut, înregistrând chiar valori negative; - pe întreaga perioadă, se constată o tendinţă de scădere a rentabilităţii medii (de la 8,90% în 2000 la 5,83% în 2005), tendinţă care, cu mici excepţii, s-a manifestat la majoritatea grupelor componente ale industriei CORE; explicaţia unei astfel de tendinţe rezidă în faptul că, pe măsură ce a crescut numărul de firme şi intensitatea concurenţei pe piaţă, profitabilitatea a scăzut ca urmare a încetinirii dinamicii cifrei de afaceri şi, în anumite cazuri, a reducerii preţurilor, pe de o parte, şi a creşterii gradului de satisfacere a cererii, pe de altă parte; - niveluri superioare de rentabilitate, peste nivelul mediu al industriilor CORE – IC (5,83%), se observă, în anul 2005, la grupele următoare, stabilite după codul CAEN: o Activităţi de secretariat şi traducere – 10,44%, faţă de 7,33% în 2002; o Creaţie şi interpretare artistică şi literară – 9,80%, faţă de 15,90%; o Alte activităţi de tipărire – 8,26%, faţă de 19,09%; o Activităţi legate de bazele de date – 8,14%, faţă de 15,10%; o Producţia de film cinematografic şi video – 7,33%, faţă 6,41%; o Prelucrarea informatică a datelor – 7,25%, faţă de 15,93%; o Legătorii – 7,15%, faţă de 4,10%; o Consultanţă şi furnizări de alte produse software – 7,12%, faţă de 10,83%; o Reproducerea înregistrărilor audio – 7,01%, faţă de 8,00%; o Editarea de programe – 6,90%, faţă de 13,65%; o Servicii pregătitoare pentru pretipărire – 6,85%, faţă de 5,08%; o Alte activităţi de spectacole – 6,69%, faţă de 4,36%; o Reproducere de „computer media” – 6,38%, faţă de 7,19%; o Editarea cărţilor – 6,25%, faţă de 7,97%; o Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol– 6,12%, faţă de 0,00%; o Alte activităţi de editare – 6,08%, faţă de 5,16%; În cadrul ramurilor CORE cu rata profitabilităţii peste nivelul mediu pe economie, distingem câteva care, spre deosebire de marea majoritate, şi-au îmbunătăţit performanţa de profitabilitate în sensul creşterii mărimii acesteia (activităţi de secretariat, alte activităţi de spectacole, activităţi de gestiune a sălilor de spectacole, alte activităţi de editări).

Cele mai mari reduceri ale profitabilităţii au fost înregistrate de ramurile: prelucrare informatică a datelor inclusiv activităţi legate de baze de date (-8,68%); alte activităţi de tipărire (-8,26%); activităţi legate de bazele de date (-6,96%); editarea de programe (-6,75%); activităţi de secretariat şi traduceri (-6,16%); consultanţă şi furnizare de alte produse software (-3,71%); editarea cărţilor (-1,72%). În perioada 2000-2005, au avut loc creşteri ale ratei profitabilităţii în ramurile: legătorii (+3,05%); alte activităţi de spectacole (+2,33%); activităţi de gestionare a sălilor de spectacole, editarea înregistrărilor sonore (+1,77%) etc.

67

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Niveluri inferioare de rentabilitate, sub nivelul mediu pe grupe CORE – IC, au înregistrat, în anul 2005, următoarele grupe de firme: • Editarea înregistrărilor sonore – 5,38%, faţă de 1,73% în 2000; • Bâlciuri şi parcuri de distracţie – 4,88%, faţă de 4,03%; • Editarea revistelor şi periodicelor – 4,60%, faţă de 5,13%; • Alte lucrări de tipografie – 4,28%, faţă de 7,59%; • Publicitate – 4,25%, faţă de 2,98%; • Alte activităţi recreative (târguri şi expoziţii cu caracter recreativ) – 4,07%, faţă de 2,65%; • Activităţi fotografice – 3,47%, faţă de 5,95%; • Distribuţia de filme cinematografice şi video – 3,10%, faţă de 3,22%; • Editarea ziarelor – 2,51%, faţă de 6,47%; • Tipărirea ziarelor – 2,08%, faţă de 4,91%; • Reproducerea înregistrărilor video – 0,26%, faţă de 3,94%.

Observăm că firmele producătoare şi utilizatoare de software şi alte mijloace ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, de regulă, au avut şi încă mai au o profitabilitate superioară mediei grupei CORE-IC. Profitabilitatea acestora s-a diminuat totuşi în anul 2005, faţă de anul 2000, când nivelul său era uneori „exagerat” de mare, datorită perioadei de început caracterizată prin cerere ridicată şi poziţii de „cvasimonopol” destul de puternice şi frecvente.

Rezultă, aşadar, că pe măsură ce numărul de firme CORE-IC s-a mărit, rentabilitatea acestora a cunoscut un proces de scădere în perioada 2000-2005, datorită unor factori legaţi de sporirea concurenţei, creşterea volumului cererii satisfăcute, dar şi de o mai riguroasă aplicare a reglementărilor legate de respectarea legii proprietăţii intelectuale în România. În cea mai mare parte a ramurilor CORE rata profitabilităţii a cunoscut un puternic proces de reducere. Excepţie în sensul creşterii acesteia au făcut următoarele grupe de ramuri: - Alte activităţi recreative – creştere de 1,5 ori - Alte activităţi de spectacole – 1,5 ori - Bâlciuri şi parcuri de distracţie – 1,2 ori - Proiecţia de filme cinematografice – peste 10 ori - Activităţi de secretariat şi traducere – 1,4 ori - Publicitate – 1,4 ori - Servicii pregătitoare pentru pretipărire – 1,3 ori - Legătorii – 1,7 ori - Alte activităţi de editare – 1,2 ori - Editarea înregistrărilor sonore – 3,1 ori.

Din categoria grupurilor de ramuri componente ale CORE-IC care au înregistrat, în perioada 2000-2005, o tendinţă de creştere a rentabilităţii şi în anul 2005 au avut cu un nivel de rentabilitate superior mediei pe întregul grup CORE, 68

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

au fost: activităţi de secretariat şi traducere; legătorie; alte activităţi de editare; alte activităţi de spectacole; servicii pregătitoare pentru pretipărire. În ceea ce priveşte evoluţia rentabilităţii în industriile CORE, se poate remarca la aproape toate componentele acestora o variaţie mai mult sau mai puţin pronunţată, de la un an la altul, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate şi „fragilitate”, din acest punct de vedere.

4.2. Structura, volumul şi dinamica valorii adăugate brute (VAB) La începutul capitolului 4 am arătat care este ponderea pe care o deţine ­CORE-IC în producţia totală (gross output), valoarea adăugată şi ocuparea forţei de muncă la nivel naţional, subliniind că, în perioada 2002-2005, au avut loc creşteri ale acestor ponderi, ceea ce semnifică o contribuţie a industrilor CORE din ce în ce mai mare la nivel micro şi macroeconomic. În prezentul capitol am acordat preferinţă indicatorului valoare adăugată, calculat pe baza metodei de producţie (fond de salarii, amortizări, profit, taxe şi impozite – minus subvenţii), deoarece adecvarea acestuia este mai mare din punctul de vedere al evitării dublelor înregistrări.

Structura CORE-IC În cadrul CORE-IC, cele mai importante contribuţii la valoarea adăugată a întregului sector le-au avut, în anul 2005, următoarele industrii: • 9220 – Activităţi de radio şi televiziune – 21,2% • 7440 - Activităţi fotografice – 14,0% • 2222 – Alte activităţi de tipărire – 14,0% • 7222 – Consultanţă şi furnizare de alte produse software – 13,6% • 7221 – Editare de programe – 13,4% • 2211 – Editarea cărţilor – 4,5% • 2221 – Tipărirea ziarelor – 3,1%.

CORE-IC reprezintă o multitudine heterogenă de domenii cultural-creative cu activităţi şi produse protejate prin copyright în cadrul cărora cele mai mari ponderi le deţin programele software, radio şi televiziunea, editurile şi tipărirea.

Toate aceste componente au în comun faptul că sunt sau trebuie să fie protejate prin legi şi reglementări privind proprietatea intelectuală.

Specificul CORE-IC constă în vocaţia sa de a crea efecte de antrenare, propagare, iradiere (transversalitate) în toate celelalte ramuri şi subramuri ale economiei cărora le furnizează servicii şi materiale protejate prin prevederile legii proprietăţii intelectuale. Aceste industrii sunt purtătoare de active intangibile care, în prezent reprezintă cea mai importantă sursă de venituri şi profit, practic în toate activităţile economico-sociale.

69

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Dinamica VAB În cadrul celor 31 de ramuri componente ale CORE-IC, în perioada 20022005, s-au înregistrat ritmuri medii anuale de creştere, care au variat într-un interval foarte mare.

Pe subdomenii ale CORE-IC se remarcă o creştere însemnată a activităţilor de reclamă şi radio TV şi a activităţii teatrale, cu deosebire în anul 2004.

Graficul 4.1. Dinamica CORE-IC pe principalele componente (2002=100) Total CO RE-IC Producţie de filme şi vide o 2005 2004 2003

Publicitate Radio şi TV Producţii de te atru, O pe ră Pre să şi lite ratură 100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

%

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor din www.ListaFirme.ro

Componentele cu o dinamică superioară mediei CORE-IC, de 33,64%, au fost următoarele: producţie de filme cinematografice (347,92%); editarea revistelor şi periodicelor (168,32%); editarea ziarelor (112,68%); editarea înregistrărilor sonore (167,58%); editarea cărţilor (76,21%); alte activităţi de editare (74,43%); publicitate (64,65%); creaţie şi interpretare artistică şi literară (60,93%); alte activităţi de tipărire (41,60%); activităţi de radio şi televiziune (38,20%).

Oricum, celelalte componente care se situează sub dinamica medie a ­COREIC au înregistrat şi ele valori ridicate, în comparaţie cu dinamica valorii adăugate pe ansamblul economiei, care a fost de câteva ori mai mică decât cea pe ansamblul ramurilor CORE. Evoluţia valorii adăugate, analizată pe baza indicilor în lanţ, relevă şi în acest caz o variaţie destul de mare de la un an la celălalt, ceea ce practic confirmă caracterul relativ instabil al domeniului, mai sensibil la ciclul de afaceri şi alţi factori de influenţă specifici.

Analiza cifrei de afaceri în CORE-IC, din punctul de vedere al structurii, volumului şi dinamicii evidenţiază, în linii generale, aceleaşi caracteristici şi tendinţe ca şi în cazul valorii adăugate.

70

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Se observă că cifra de afaceri din activităţi legate de software şi baze de date se apropie tot mai mult de cea realizată din activităţi de presă şi literatură. Este urmată de rezultatul activităţii de reclamă şi publicitate şi apoi de cea din radio TV. Este de remarcat contribuţia redusă, chiar minoră, a celorlalte activităţi precum sunt producţiile teatrale, filme etc.

4.3. Forţa de muncă în CORE-IC După cum s-a arătat în capitolul anterior, forţa de muncă angajată în ­COREIC, faţă de totalul ocupaţiilor din România, are o pondere relativ modestă de numai 2,34%, în anul 2005, comparativ cu 1,14% în 2002. Dinamica forţei de muncă relevă totuşi un potenţial important de absorbţie al acestui domeniu. În termeni absoluţi, numărul mediu de salariaţi în CORE-IC a crescut de la 44.019 persoane în 2002 la 101.801 persoane, în 2005, adică o mărire de peste 2 ori.

Graficul 4.2. Evoluţia numărului mediu de salariaţi în CORE-IC 101,801

număr angajaţi

100

89,613

80

76,115

60 40

44,019

20 0

2002

2003

2004

2005

Sursa: www.ListaFirme.ro

Componentele CORE-IC care au absorbit cel mai mare volum de forţă de muncă (vezi Tabelul 4.3.) au fost următoarele: • Alte activităţi de tipărire – 15.013 salariaţi (14,75% din total) • Publicitate – 14.617 salariaţi (14,36%) • Activităţi de radio şi televiziune – 12.486 salariaţi (12,27%) • Editarea de programe – 12.409 salariaţi (12,19%) • Consultanţă şi furnizare de alte produse software – 12.356 salariaţi (12,14%) • Editarea ziarelor – 5,949 salariaţi (5,84%) • Editarea cărţilor – 4,871 salariaţi (4,78%).

71

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Cel mai mare număr de salariaţi îl au subramurile editare, presă şi literatură, software, baze de date şi radio-tv.

O caracteristică importantă a CORE-IC este creativitatea forţei de muncă în sensul deţinerii abilităţii de a crea ceva nou, combinând dimensiunile ştiinţifică, tehnologică, economică şi artistică. De aceea, specialiştii8 utilizează termenul de „clasă creativă” şi propun măsurarea unui aşa-numit „indice al creativităţii” pentru nivelul global şi local. Ca parametru al CORE-IC, creativitatea joacă un rol important în competiţia globală şi este antrenată de schimburile de experienţă, informaţie, abilităţi de cooperare naţională şi internaţională, propagare largă şi efecte de spillover. Industriile creativ-culturale deţin o pondere importantă a persoanelor fizice autorizate şi a prestatorilor individuali de servicii (scriitori, artişti din arta vizuală, muzicieni, meşteşugari, designeri etc.), care muncesc pe bază de proiect, ceea ce oferă oportunităţi mai mari de ajustare a forţei de muncă, la cerinţele pieţei, în condiţiile unor flexibilităţi şi fluctuaţii relativ mari.

Graficul 4.3. Structura forţei de muncă pe componente CORE-IC în 2005 5% 3%

12% Software şi baz e de date Pre să şi lite ratură

34%

14%

4%

Producţie de te atru, O pe ră Fotografie Radio şi TV Publicitate Producţie de filme şi vide o

28%

Sursa: Prelucrări pe baza datelor din www.ListaFirme.ro

Mai multe componente ale CORE-IC, în perioada 2002-2005, şi-au mărit substanţial personalul angajat, ca urmare atât a nivelului iniţial scăzut al dezvoltării componentei respective, dar şi a diversificării producţiei CORE-IC, care capătă tot mai mult valenţe de forţă motrice a dezvoltării economico-sociale, în condiţiile tranziţiei României la economia de piaţă, bazată pe mecanismele pieţei concurenţiale şi ale creşterii importanţei economiei imateriale.

Cele mai dinamice sectoare, din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă, au fost publicitatea, teatrul şi opera, presa şi literatura.

8 Vezi: Florida Richard, The Rise of the Creative Class, 2003; “Means of Overall Assessment of Cultural Life and Measuring the Involvement of Cultural Sector in the Information Society”, Raport pregătit de G.Picard, Mikko Grönlund, Timo Taivonen, pentru Ministerul Finlandez al Educaţiei şi Culturii, 2003, Finlanda; Hong Kong: Culture and creativity, 2006.

72

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 4.3. Numărul mediu al salariaţilor, pe componente ale industriei CORE, în perioada 2002-2005 Industria Editarea cărţilor Editarea ziarelor Editarea revistelor şi periodicelor Editarea înregistrărilor sonore Alte activităţi de editare Tipărirea ziarelor Alte activităţi de tipărire n.c.a Legătorie Servicii pregătitoare pentru pretipărire Alte lucrări de tipografie Reproducerea înregistrărilor audio Reproducerea înregistrărilor video Reproducerea prin calculator a comunicării Editarea de programe Consultanţă şi furnizare de alte produse software Prelucrarea informatică a datelor Activităţi legate de bazele de date Publicitate Activităţi fotografice Activităţi de secretariat şi traducere Producţia de filme cinematografice şi video Distribuţia de filme cinematografice şi video Proiecţia de filme cinematografice Activităţi de radio şi televiziune Creaţie şi interpretare artistică şi literară Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol Bâlciuri şi parcuri de distracţie Alte activităţi de spectacole Alte activităţi recreative Total CORE-IC TOTAL NAŢIONAL Core/Total Naţional (%)

Sursa: Date de la Ministerul Finanţelor Publice

2002 813 796 172 33 118 2.120 9.304 440 234 343 271 17 17 10.571 0

2003 4.184 5.440 2.002 152 329 2.882 12.435 603 342 823 424 48 84 7.487 6.006

2004 4.816 6.633 1.943 227 518 2.903 13.076 502 452 880 396 108 75 9.375 9.298

2005 4.871 5.949 2.381 448 524 2.921 15.013 616 510 802 419 146 86 12.409 12.356

1.362 2.184 2.848 3.115 241 484 656 720 3.774 8.644 12.014 14.617 2.381 2.608 2.886 2.904 627 0 0 0 1.489 2.467 2.301 2.827 71 1.048 288 170 29 39 681 599 6.150 12.061 12.474 12.486 322 634 875 1.302 193 3 332 28 323 291 282 332 0 278 460 569 992 1.363 1.622 1.808 44,019 76,115 89,613 101,808 3,800,031 4,091,236 4,138,986 4,310,742 1.14 1.84 2.15 2.34

73

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

4.4. Salarii totale şi medii În anul 2005, veniturile salariale realizate de personalul din CORE-IC au reprezentat o pondere de 3,49% în fondul total de salarii pe economie, faţă de 1,81% în anul 2002, pe întreaga perioadă înregistrându-se o tendinţă constantă de creştere a acestei ponderi. Această tendinţă a fost rezultatul unei creşteri mai rapide a numărului de salariaţi, precum şi a salariilor, în special la nivelul persoanelor înalt calificate din industriile creative.

Un număr de 5 subramuri CORE (editare de programe, consultanţă şi furnizare de alte produse software, publicitate, activităţi de radio şi televiziune) reprezintă 77% din volumul total al fondului de salarii al ramurii, ceea ce relevă o distribuţie inegală a veniturilor salariale între subramurile componente ale CORE. În aceste activităţi auxiliare, de regulă, angajaţii au o calificare mai înaltă şi sunt mai bine plătiţi. Ponderea persoanelor cu studii superioare, în special în domeniul artelor, este semnificativă şi în creştere, după opinia specialiştilor intervievaţi. Acestea reprezintă un activ intangibil, valoros pentru firme, care creează şi utilizează în mod profitabil tehnologiile noi high-tech, într-un context competiţional globalizat. Desigur, numai o proporţie mică a persoanelor angajate în industriile CORE vor avea succes în a asigura un trai decent de pe urma descoperirilor, inovaţiilor şi artelor.

Nu am avut la dispoziţie date statistice şi informaţii concludente privind caracteristicile forţei de muncă din industriile CORE, respectiv: stabilitatea locului de muncă (muncitori permanenţi şi sezonieri); muncitori cu/fără alte locuri de muncă; sex; vârstă; particularităţi regionale etc. Totuşi, în cadrul discuţiilor şi interviurilor noastre cu managerii şi specialiştii firmelor CORE a rezultat că este ceva obişnuit pentru mulţi salariaţi în a avea mai mult decât un loc de muncă, mai ales în domeniul artelor unde contractele full-time şi joburile permanente nu sunt foarte des întâlnite, specialiştii fiind salariaţi pe baza contractelor part-time sau cu normă redusă.

Veniturile salariale medii lunare în CORE-IC, în anul 2005, au fost de 307 €/luna, adică de 1,5 ori mai mari decât salariul mediu pe economie. În perioada 2002-2005, se înregistrează o reducere a decalajelor dintre nivelul salariilor lunare în CORE şi nivelul mediu pe economie. Această reducere se explică prin creşterea mai rapidă a salariului mediu pe economie.

Industriile CORE cu cel mai ridicat nivel al salariului mediu lunar (în RON) în 2005, au fost următoarele: activităţi de radio şi televiziune (551 €/lună); editare de programe (470€/lună); tipărirea ziarelor (335 €/lună); editarea revistelor şi periodicelor (332 €/lună); consultanţă şi furnizare de alte produse software (408 €/lună).

Toate aceste activităţi culturale/creative sunt realizate de persoane cu studii superioare înalt calificate, pentru care cererea pe piaţa forţei de muncă din România este mai mare decât oferta.

74

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Cele mai scăzute salarii lunare se înregistrau, în anul 2005, în următoarele componente CORE-IC: activităţi de gestionare a sălilor de spectacol; alte activităţi de spectacole; legătorie; bâlciuri şi parcuri de distracţie; creaţie şi interpretare artistică şi literară; alte activităţi recreative. În aceste activităţi ale industriilor CORE, salariile sunt relativ mai mici deoarece ele nu necesită un nivel foarte înalt de calificare şi sunt caracterizate printr-un nivel aşa numit „mic” de creativitate sau inovaţie.

Salariul real mediu lunar, în perioada 2002-2005, a fost aproape constant pe ansamblul industriilor CORE, înregistrându-se totuşi creşteri/descreşteri diferenţiate pe componentele CORE-IC (Graficul 4.4).

Graficul 4.4. Evoluţia salariului real în câteva componente şi total CORE-IC, 2002=100 120 110 Software şi baz e de date

%

100

Pre să şi lite ratură

90

Producţie de te atru, O pe ră Fotografie

80

Radio şi TV Publicitate

70

Producţie de filme şi vide o

60

Total Industrii CO RE

50 2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări pe baza datelor din www.ListaFirme.ro

4.5. Componentele economice ale VAB Ramurile CORE se caracterizează prin particularităţi structurale ale valorii adăugate pe următoarele componente: salarii, amortizare, profit şi alte taxe, faţă de structura valorii adăugate la nivelul economiei naţionale. Aceste particularităţi pot reprezenta repere în fundamentarea politicilor şi a unor planuri de acţiuni pe ramurile CORE. Din compararea structurii valorii adăugate în industriile CORE la nivelul economiei naţionale, pe următoarele componente: cheltuieli cu personalul, amortizare, profit brut total şi alte impozite (tabel 4.4) rezultă: -cea mai mare pondere o deţin cheltuielile cu personalul care, în cazul ­CORE-IC, este mai redusă decât ponderea pe ansamblul economiei naţionale; -ponderea profitului brut în valoarea adăugată a industriilor CORE este mai mare faţă de cea la nivelul economiei naţionale, ceea ce evidenţiază profitabilitatea relativ mare a ramurii, precum şi atractivitatea sa pentru investiţii pe termen scurt şi mediu; 75

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

-în timp ce ponderea cheltuielilor cu salarii are o uşoară tendinţă de scădere, cea privind profitul brut manifestă o tendinţă de creştere de la 40,76% în 2002 la 46,31% în 2004; Tabel 4.4. VAB în CORE comparat cu VAB naţional (%), VAB total= 100% Componentele VAB

Cheltuieli de personal Amortizare Profit brut Alte taxe

Ani 2002 CORE Economie Naţională 41,99 49,12

2003 CORE Economie Naţională 39,58 45,50

2004 CORE Economie Naţională 37,34 41,09

2005 CORE Economie Naţională 40,49 42,00

12,88 40,76 4,36

13,27 43,04 4,12

12,67 46,31 3,68

14,68 40,68 4,16

14,18 26,39 10,30

14,36 31,09 9,05

Source: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor

15,96 35,44 7,51

16,29 33,70 8,01

-o uşoară tendinţă de creştere s-a manifestat şi în ponderea amortizărilor şi a impozitelor în valoarea adăugată a CORE-IC; -faţă de nivelul pe întreaga economie naţională, ponderea amortizărilor şi impozitelor în valoarea adăugată a industriilor CORE este mai mică, printre altele şi datorită faptului că o parte a acestora beneficiază de facilităţi fiscale (de exemplu, ramura software şi baze de date) sau au un volum relativ redus de mijloace fixe.

Analiza ponderii cheltuielilor cu personalul şi a profitului în valoarea adăugată a 6 ramuri componente principale CORE evidenţiază particularităţile acestora în ceea ce priveşte politica de salarizare şi contribuţia prin impozite la formarea veniturilor bugetare, precum şi potenţialul de dezvoltare prin reinvestirea unei părţi din profitul brut.

Remarcăm ponderea mare a cheltuielilor cu salarii în ramura editare de programe software, datorită nivelului ridicat al calificării forţei de muncă şi caracterului creativ al acesteia.

Cele mai scăzute ponderi ale cheltuielilor cu salariile în total valoare adăugată se înregistrează în anul 2005 în ramurile publicitate (27,96 %) şi alte activităţi de tipărire (33,22%). În acelaşi an, cele mai mari ponderi ale profitului brut în valoarea adăugată au fost în ramurile editare cărţi (57,23%) şi în alte activităţi de tipărire (52,70%).

Din analiza contribuţiei procentuale a celor 29 de ramuri ale CORE-IC pe fiecare categorie din componentele valorii adăugate în anii 2002-2005, rezultă că cele mai importante contribuţii la valoarea adăugată (cheltuieli personal, amortizări, 76

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

profit brut, impozite) le au ramurile: activităţi de radio şi televiziune (21,32 % din total valoare adăugată a industriilor CORE în 2005); publicitate (14,09 %); alte activităţi de tipărire n.c.a. (14,08%); editarea de programe (13,50%); consultanţă şi furnizori de alte produse software (13,64%).

Industria de software, programe şi consultanţă, bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) reprezintă ramura cu cea mai mare contribuţie procentuală (27,14%) la valoarea adăugată totală a sectorului CORE-IC. Specialiştii susţin că TIC a “revoluţionat” atât economia şi societatea în ansamblul lor, dar şi industriile bazate pe proprietatea intelectuală, atât din perspectiva producţiei şi diseminării produselor şi rezultatelor acestora, cât şi a posibilităţilor de protecţie a proprietăţii intelectuale.

4.6. Productivitatea şi profitabilitatea industriilor CORE-IC Ca ţară în curs de dezvoltare, România este interesată în micşorarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate în ceea ce priveşte productivitatea muncii, indicator relevant pentru nivelul competitivităţii economiei naţionale.

Analiza productivităţii muncii în industriile CORE oferă posibilitatea de a vedea în ce măsură acestea ar putea contribui la realizarea obiectivului strategic al reducerii decalajelor şi al convergenţei cu ţările membre ale U.E. În ciuda dificultăţilor statistice întâmpinate în cadrul acestui studiu, am reuşit să calculăm indicatorul productivităţii muncii ca raport VAB/angajat pentru a evidenţia activităţile în care forţa de muncă este mai mult sau mai puţin productivă în raport cu nivelul productivităţii pe total IC şi total economie naţională. Acest indicator trebuie coroborat cu indicatorul „eficienţa investiţiei” pentru a obţine o dimensiune şi mai cuprinzătoare a eficienţei principalilor factori de producţie din industriile respective. Din păcate, nu am avut la dispoziţie date privind investiţiile, astfel că singurul indicator utilizat este productivitatea muncii.

Productivitatea muncii pe ansamblul CORE-IC a fost mai mare decât cea la nivelul economiei naţionale, înregistrând şi un ritm de creştere superior celui mediu pe economia naţională..

Evoluţia productivitaţii muncii relevă următoarele concluzii: - productivitatea în sectorul CORE-IC a fost cu 51,07% mai mare decât media pe economia naţională; - mărimea decalajelor de productivitate între CORE-IC şi media pe economia naţională, în perioada analizată, s-a redus de la 70,56% la 51,07%, ceea ce semnifică manifestarea unei tendinţe de convergenţă a nivelurilor productivităţii între ramurile economiei naţionale.

Ramurile cu nivelul productivităţii muncii mai mare decât nivelul mediu al CORE-IC (11.917 euro valoare adăugată/ salariat), în anul 2005, au fost: 77

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

- Activităţi de radio şi televiziune – 1,72 ori; - Consultanţă şi furnizori de alte produse software – 1,11 ori; - Editarea de programe – 1,10 ori; - Tipărirea ziarelor – 1,07 ori; - Fabricarea televizoarelor şi aparatelor de radio, aparatură de reproducere şi înregistrare audio şi video, precum şi bunuri asociate – 1,07 ori.

Cele mai ridicate niveluri ale valorii adăugate pe salariat s-au înregistrat în ramurile radio şi televiziune, în software şi baze de date.

Investiţiile în CORE-IC (în special în software, publicare etc.) generează mai multă avuţie decât investiţiile în alte industrii non-core (fabricarea de hârtie sau echipamente). În anul 2005, comparativ cu anul 2002, se constată un declin al productivităţii muncii în CORE-IC în următoarele ramuri: gestiunea sălilor de spectacol; reproducerea înregistrărilor video; reproducerea computer media; tipărirea ziarelor; activităţi legate de bazele de date; editarea cărţilor.

Profitabilitatea Profitabilitatea ramurilor CORE a fost analizată cu ajutorul indicatorului profit pe salariat care, în opinia noastră, este un indicator relevant pentru capacitatea de dezvoltare a unei ramuri.

Din analiza profitabilităţii sectorului CORE-IC, în ansamblu şi pe componente, realizată cu ajutorul indicatorului profit din exploatare pentru un salariat, rezultă că unui salariat din economie îi revenea, în anul 2005, un profit din exploatare de 2.735 euro, în timp ce unuia din CORE-IC îi reveneau 4.890 euro, ceea ce confirmă opinia potrivit căreia acest sector complex şi dinamic al economiei se caracterizează printr-o profitabilitate relativ ridicată, reprezentând unul dintre factorii de propulsare a evoluţiei ascendente a economiei. Între componentele industriilor CORE există mari diferenţe în ceea ce priveşte mărimea şi evoluţia în timp a indicatorului profit din exploatare pe un salariat.

Analiza ramurilor CORE-IC, după criteriile coroborate ale mărimii şi evoluţiei indicatorului profit din exploatare pe salariat, la nivelul întregului sector CORE şi pe ramurile componente ale acestuia, în perioada 2002-2005, ne-a condus la stabilirea unei tipologii a ramurilor CORE, interesantă şi utilă pentru fundamentarea unor decizii strategice. Această clasificare are la bază două criterii economice şi anume nivelul şi dinamica (rata creşterii) profitabilităţii per total CORE-IC şi componentele sale pentru perioada 2002-2005. Pentru o mai bună înţelegere a diferitelor categorii de indicatori, folosim următoarele abrevieri: MPSr = mărimea profitului/salariat în ramura, din componenţa CORE-IC MPScore = mărimea profitului pe salariat pe ansamblul ramurii CORE-IC 78

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

RPSr = ritmul profitului pe salariat în ramura din componenţa CORE-IC RPScore = ritmul profitului pe salariat pe total CORE-IC Din corelarea indicatorilor de mărime cu cei de dinamică pentru profitul operaţional per salariat, atât pentru total CORE-IC, cât şi pentru industriile componente, putem distinge următoarele categorii de industrii CORE: 1. Ramuri în care: MPSr > MPScore RPSrc > RPScore

MPScore; RPScore

adică: Aceste ramuri sunt înalt profitabile, în ascensiune, întrucât atât nivelul cât şi ritmul profitului pe salariat depăşesc nivelul mediu CORE. În cazul cercetării noastre, din această categorie de ramuri fac parte: editarea cărţilor, creaţie şi interpretare artistică şi literară.

Strategiile adoptate pentru aceste industrii CORE ar trebui să conducă la creşterea sau menţinerea pe viitor a avantajului comparativ, prin investiţii în creativitate şi diseminarea de cunoştinţe şi sprijinirea creaţiilor literare şi artistice.

2. Ramuri în care: MPSr > MPScore RPSd > ROPEcore adică:

MPScore; RPScore

Acestea sunt ramuri înalt profitabile, dar în declin şi se referă la: tipărirea ziarelor, prelucrarea receptoarelor media, consultanţă şi furnizare de alte produse software.

Obiectivele strategiilor de politică pentru aceste industrii constau în stoparea declinului şi reluarea creşterii.

3. Ramuri în care: MPSr < MPScore RPSr > RPScore adică:

MPScore; RPScore

79

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Aceste ramuri sunt slab eficiente dar în ascensiune şi sunt reprezentate de: legătorii, activităţi de radio şi televiziune, alte activităţi de spectacole, alte activităţi recreative.

Aceste industrii trebuie să îşi focalizeze eforturile viitoare pe accelerarea ratei de creştere pentru a diminua decalajul existent şi să depăşească nivelul mediu al profitabilităţii industriilor core.

4. Ramuri în care: MPSr < MPScore RPSr < RPScore adică:

MPScore; RPScore

Acestea sunt ramurile cu profitabilitate slabă în declin şi se referă la: editarea ziarelor, alte activităţi de editare, prelucrarea informatică a datelor, activităţi fotografice.

Creşterea profitabilităţii acestor industrii depinde, pe de o parte de cerere, care trebuie cunoscută în avans şi pe de altă parte, de schimbările în tehnologie.

5. Ramuri cu o evoluţie fluctuantă a MPSr şi RPSr, comparativ cu mărimea indicatorilor MPScore şi RPScore, adică: MPSr RPSr

MPScore; RPScore Aceste ramuri au avut o eficienţă mai puţin sau mai mult oscilantă în proximitatea nivelului mediu al întregului sector CORE-IC şi includ: editarea revistelor şi periodicelor; editarea înregistrărilor sonore; servicii pregătitoare pentru pretipărire; editarea de programe; activităţi legale de baze de date; distribuţia de filme cinematografice şi video; creaţie şi interpretare artistică şi literară; activităţi de gestiune a sălilor de spectacol.

De fapt, aceste ramuri sunt cele care contribuie în principal la formarea nivelului mediu a profitabilităţii CORE-IC total.

6. Ramurile la care s-a înregistrat un „salt” al profitabilităţii, mult peste media CORE-IC, au fost: alte activităţi de tipărire n.c.a; publicitate; producţia de filme cinematografice şi video.

7. Ramurile cu trend puternic de declin mult sub media CORE-IC au fost: reproducerea înregistrărilor audio; reproducerea înregistrărilor video. Dezvoltarea lor viitoare este strâns legată de îmbunătăţirile tehnologice.

80

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

În opinia noastră, fiecare categorie de ramuri CORE din tipologia propusă, necesită abordări strategice, politici şi programe de acţiune specifice, astfel încât să-şi poată menţine sau îmbunătăţi performanţele economico-financiare şi socialculturale.

4.7. Contribuţia CORE-IC la comerţul exterior Contribuţia ramurilor CORE la exportul şi importul României reprezintă o problemă de interes economic deosebit având în vedere, pe de o parte, necesitatea de promovare a exporturilor şi pe de altă parte, obiectivul menţinerii balanţei de plăţi externe şi a deficitului de cont curent, în anumite limite ale sustenabilităţii.

La rândul său, importul de produse şi servicii IC reprezintă un factor cu puternic impact creativ şi de diseminare atât a unor valori culturale, sociale şi educative cât şi a unor cunoştinţe ştiinţifice de ultimă oră.

Exporturile Sectorul CORE-IC a înregistrat o creştere a exporturilor, în perioada 20002005, de la 23,5 mil. Euro la respectiv 55,6 mil. Euro (Tabelul 4.9). Rata creşterii poate părea foarte dinamică, dar totuşi volumul total al exporturilor rămâne relativ modest, având în vedere mărimea şi potenţialul economic, social, naţional, artistic şi ştiinţific al României.

Ponderea exporturilor CORE-IC în totalul exporturilor ale ţării a crescut de la 0,16% în anul 2002, la 0,24% în anul 2005. În pofida acestei creşteri, ponderea exporturilor CORE-IC este foarte mică în comparaţie cu alte ţări, ca de altfel şi exportul per capital.

Cea mai mare pondere în exporturile CORE-IC au avut-o în 2005 următoarele ramuri: producţia de filme cinematografice şi video (42,23% din valoarea totală a exporturilor CORE); alte activităţi de editare (26,67%); editarea revistelor şi periodicelor (16,08%); editarea cărţilor (6,74%).

81

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabel 4.5 Volumul exporturilor ramurilor CORE-IC în 2002-2005 (Euro) Industrie Editarea cărţilor Editarea ziarelor

2002 1 768 984 315 481

2003 2 385 197 130 834

2004 6 993 637 143 919

Editarea revistelor şi periodicelor Editarea înregistrărilor sonore Alte activităţi de editare Alte activităţi de tipărire n.c.a.

Servicii pregătitoare pentru pretipărire Editare de programe Activităţi fotografice Producţia de filme cinematografice şi video Creaţie şi interpretare artistică, dramatică şi muzicală Total CORE ÎN TOTAL EXPORTURI (%)

5 343 419 1 001 075 469 957 5 573 600 54 643 1 156 589 521 863 5 842 044

5 110 677 746 185 203 257 6 666 499 39 242 1 005 238 957 064 25 597 145

6 516 712 8 463 616 205 125 539 993 200 129 515 106 9 586 023 14 038 060 105 533 118 108 785 112 831 342 69 226 117 092 10 678 822 22 229 281

1 480 532

1 097 024

1 484 224

23 528 187 0,16

43 938 362 0,28

36 768 462 52 632 982 0,19 0,24

Sursa: Date INS

2005 3 548 524 171 896

2 059 964

Graficul 4.5. Structura exporturilor CORE-IC în 2002-2005 (%) Creaţie şi interpretare artistică, dramatică şi muzicală P roducţia de filme cinematografice şi video Activităţi fotografice

100% 90% 80% 70%

Editare de programe

60%

Servicii pregătitoare pentru pretipărire

50%

Alte activităţi de tipărire n.c.a.

40%

Alte activităţi de editare

30%

Editarea înregistrărilor sonore

20%

Editarea revistelor şi periodicelor

10% 0% 2002

Editarea ziarelor

2003

2004

2005

Editarea cărţilor

Sursa: Date INS

Ramurile CORE cu cel mai dinamic export, în perioada analizată, au fost: producţia de filme cinematografice şi video (creştere de 3,8 ori); alte activităţi de tipărire (2,5 ori); servicii pregătitoare pentru pretipărire (2,2 ori); editarea revistelor şi periodicelor (1,6 ori).

Nivelul exporturilor s-a diminuat la peste o cincime în activitatea fotografică, la peste jumătate la editarea ziarelor şi editarea înregistrărilor sonore şi cu peste o 82

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

treime la editarea de programe, ceea ce evidenţiază o slabă competitivitate externă a acestor ramuri.

Pentru fiecare ramură CORE-IC se observă puternice variaţii ale exporturilor de bunuri şi servicii, de la un an la altul, ca urmare a influenţei multitudinii de factori interni şi externi şi a unei competitivităţi modeste.

Importurile Volumul importurilor din ramurile CORE-IC a crescut în perioada 2002-2005 într-un ritm mai mare decât cel al exporturilor, ajungând la 177,3 mil. Euro în 2005, comparativ cu 76,5 mil. Euro în 2002 (creştere de peste 2,3 ori).

Tabelul 4.6. Volumul importurilor CORE-IC în 2002-2005 (Euro) Industrie Editarea cărţilor Editarea ziarelor Editarea revistelor şi periodicelor Editarea înregistrărilor sonore Alte activităţi de editare Alte activităţi de tipărire n.c.a.

Servicii pregătitoare pentru pretipărire Editare de programe Activităţi fotografice Producţia de filme cinematografice şi video Creaţie şi interpretare artistică, dramatică şi muzicală Total CORE ÎN TOTAL IMPORTURI(%)

2002 18 844 470 233 671 4 723 058 2 639 291 5 337 302 32 657 354 2 419 528

2003 16 776 475 427 349 4 774 906 2 178 087 5 626 326 35 453 228 2 208 613

2004 20 982 073 314 810 5 129 463 2 995 743 7 043 793 44 338 502 2 533 542

2005 21 713 682 27 318 5 445 879 2 469 767 7 142 923 60 038 217 2 933 900

1 146 016 200 059 7 991 294

3 213 032 393 733 30 270 791

5 345 820 579 251 48 076 831

6 576 580 849 727 69 549 638

345 727

346 710

547 569

604 281

76 537 770 0,41

101 669 250 137 887 397 177 351 912 0,48 0,52 0,54

Sursa: Date INS

Ramurile CORE cu cea mai mare contribuţie la volumul total al importurilor CORE-IC au fost: producţia de filme cinematografice şi video, cu o creştere a ponderii de la 10,44% din total importuri în 2002, la 39,22% în anul 2005; alte activităţi de tipărire, cu o scădere a ponderii de la 42,67% la 33,85%; editarea de programe, cu o creştere de la respectiv 1,50% la3,71%; editarea cărţilor, cu o scădere a ponderii de la 24,62% la 12,24%.

83

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Balanţa comercială pentru bunurile cu copyright Ca urmare a dinamicii mai susţinute a importurilor faţă de exporturi, în ramurile CORE-IC s-a înregistrat un deficit anual în creştere al balanţei comerciale (Tabelul 4.7), care a contribuit la mărirea deficitului de cont curent şi a datoriei externe ale ţării pe termen mediu şi lung.

Table 4.7. Balanţa comerţului exterior pentru CORE Copyright (mil. Euro) Industrie Editarea cărţilor Editarea ziarelor Editarea revistelor şi periodicelor Editarea înregistrărilor sonore Alte activităţi de editare Alte activităţi de tipărire n.c.a.

Servicii pregătitoare pentru pretipărire Editare de programe Activităţi fotografice Producţia de filme cinematografice şi video Creaţie şi interpretare artistică, dramatică şi muzicală Total

Sursa: Date INS

2002 -17,08 0,08 0,62 -1,64 -4,87 -27,08 -2,36 0,01 0,32 -2,15 1,13

2003 -14,39 -0,30 0,34 -1,43 -5,42 -28,79 -2,17 -2,21 0,56 -4,67 0,75

2004 -13,99 -0,17 1,39 -2,79 -6,84 -34,75 -2,43 -4,56 -0,51 -37,40 0,94

2005 -18.17 0.14 3.02 -1.93 -6.63 -46.00 -2.82 -5.75 -0.73 -47.32 1.46

-53,01

-57,73

-101,12

-124.72

Ramurile CORE care au contribuit cel mai mult la creşterea deficitului balanţei comerciale au fost: producţia de filme cinematografice şi video (37,9% în anul 2005); alte activităţi de tipărire n.c.a. (36,9%); editarea cărţilor (14,6%).

Singurele ramuri CORE care au înregistrat un excedent foarte modest al balanţei comerciale au fost: editarea revistelor şi periodicelor (3,02 mil. Euro); creaţie şi interpretare artistică (1,46 mil. Euro); editarea ziarelor (0,14 mil. Euro).

România a fost şi continuă să fie o ţară net importatoare de produse şi activităţi protejate de copyright, îndeosebi ca urmare a aderării la UE şi a intensificării influenţei tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care impun participarea crescândă a ţării la procesele de globalizare a pieţelor de creaţie cultural-artistică.

84

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

4.8. Contribuţia CORE-IC la bugetul de stat Ramurile CORE îşi realizează contribuţia la dezvoltarea economică şi socială a României şi prin contribuţia sub forma taxelor şi impozitelor care devin venituri la bugetul de stat.

Graficul 4.6. Taxe şi impozite plătite de companiile CORE-CIs în 2002 - 2005 800 600

Impoz it pe CA a microîntr.

Impoz it pe profit Alte taxe , impoz ite Impoz it pe salarii

400 200 0 2002

2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice

În perioada 2002-2005, contribuţia CORE-IC la total taxe şi impozite pe ansamblul economiei a crescut de la 1,50% la 2,82%, ramurile cu cea mai importantă proporţie în total impozite CORE-IC fiind, în anul 2005, următoarele: activităţi de radio şi televiziune (25,70% din total); editarea de program (13,52%); alte activităţi de tipărire (13,32%); consultanţă şi furnizare de alte produse software (12,76%); publicitate (12,72%).

Pe ansamblul ramurilor CORE, a avut loc o creştere a impozitelor şi taxelor CORE de 2,15 ori, în timp ce la nivelul economiei naţionale această creştere a fost de 1,14 ori, cele mai mari ritmuri medii anuale de creştere a impozitelor fiind înregistrate în ramurile creaţiei şi interpretării artistice, radio şi televiziune, prelucrării informatice a datelor etc.

Structura impozitelor şi taxelor vărsate la bugetul statului, în anul 2005, evidenţiază faptul că cea mai mare pondere, la aproape toate ramurile CORE, au avut-o contribuţiile legate de salarii în medie de 51,82% şi impozitul pe profit, respectiv 25,41%. Din analizele privind structura impozitelor totale CORE, pe categorii de impozite, a rezultat că în 2002-2005 nu au intervenit schimbări deosebite în structura procentuală a acestora.

85

C o n t r i b u ţ i a

86

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 5 CONTRIBUŢIA ECONOMICĂ A INDUSTRIILOR BAZATE PE COPYRIGHT NON-CORE 5.1. Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright interdependente Industriile interdependente de copyright (ICI) reprezintă, potrivit OMPI, acele sectoare de activitate angajate în „producţia, prelucrarea şi vânzarea de echipamente al căror scop este să faciliteze, integral sau în primul rând, creaţia şi producţia sau utilizarea lucrărilor şi a altor produse protejate prin copyright” (WIPO Guide p. 33).

Identificarea acestor ramuri pentru România a fost realizată prin cooperarea cu specialiştii de la OMPI – Geneva, iar stabilirea proporţiei lor de contribuţie economică (factorul de ponderare copyright) a fost rezultatul coroborării mai multor surse de informaţii şi anume: - răspunsul la chestionarele trimise la directorii din cca 100 de firme reprezentative pentru domeniu; - consultarea literaturii de specialitate din alte ţări care au elaborat astfel de studii şi au soluţionat metodologic problema factorului copyright (Ungaria, Singapore, SUA, etc).

- interviuri cu specialişti care lucrează în domeniul copyright-ului din diferite instituţii publice şi private.

Industriile interdependente selecţionate pentru studiul nostru, prezentate în partea de metodologie, se referă la producţia de aparate TV, radio DVD etc., echipamente şi computere, instrumente muzicale, fotografice şi cinematografice, fotocopiatoare, materiale pentru reproducere a formularelor şi a hârtiei.

De regulă, ICI sunt divizate în două grupe principale, respectiv industrii Interdependente CORE şi industrii Interdependente parţiale, în funcţie de gradul şi modelul lor de complementaritate şi interacţiune (corelarea inter-sectorială) cu industriile copyright CORE. 87

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Industriile copyright interdependente CORE includ: televizoare, aparate de radio, aparate video, casetofoane, aparate CD şi DVD, jocuri electronice şi alte echipamente similare, instrumente muzicale.

Componentele acestei grupe sprijină producţia şi consumul bunurilor şi serviciilor de copyright în mod substanţial şi, practic, depind de existenţa acestora.

Industriile copyright interdependente parţiale includ: hârtie, instrumente fotografice şi cinematografice, fotocopiatoare, materiale-suport de înregistrat (­CDuri, DVD-uri, casete audio etc.).

Ele sunt mai puţin dependente de industriile CORE, având rolul de a le facilita. Activitatea lor nu este în principal legată de industriile CORE, în cea mai mare parte ele fiind practic producătoare de materiale consumabile.

Pe baza factorilor de copyright diferenţiaţi, fiecare componentă ICI a fost analizată prin prisma principalilor indicatori utilizaţi pentru industriile CORE. 5.1.1. Valoarea adăugată brută Valoarea adăugată, calculată pentru ramurile interdependente, se referă numai la acea parte care are directă legătură cu activitatea ICI şi nu la întregul volum de activitate a ramurilor respective. În perioada analizată, se constată o pondere aproape constantă a valorii adăugate a ICI în total valoare adăugată (PIB ajustat) la nivel naţional (0,96%-1,08%), cu excepţia anului 2004 când a avut loc o scădere cu mai puţin de două treimi a ponderii respective, datorită performanţelor mai slabe ale IMM-urilor cărora li s-au suspendat o serie de facilităţi fiscale de care au beneficiat în anii anteriori. Totodată, anul 2004 a fost un an electoral fapt care, într-o oarecare măsură, a influenţat defavorabil unele sectoare ale industriilor bazate pe copyright. Comparativ cu ponderea ­CORE-IC în PIB, în cazul ICI mărimea acesteia este cu mult mai redusă. Ramurile ICI care au avut cea mai importantă contribuţie la valoarea adăugată (pentru total interdependente) au fost: telecomunicaţiile; fabricarea de calculatoare şi alte echipamente; alte activităţi legate de informatică; producţia de receptoare de radio şi televiziune precum şi a aparatelor de redare a înregistrărilor audio şi video.

Remarcăm contribuţia la valoarea adăugată totală a ramurilor interdependente a telecomunicaţiilor (78,46% din total valoare adăugată în anul 2005), fabricării calculatoarelor şi a altor echipamente electronice (6,37%), după care urmează producţia de mobilier (2,42%).

Telecomunicaţiile şi calculatoarele sunt ramuri care se bazează aproape integral pe importul de tehnologii, de materiale, piese şi subansamble care, în România, se realizează prin asamblare, datorită costului relativ scăzut al forţei de muncă, ceea ce înseamnă o valoare adăugată redusă, acest lucru fiind un avantaj comparativ al ţării care se evidenţiază în alte verigi ale lanţurilor valorice internaţionale.

88

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

În perioada 2002-2005, ponderea componentelor agregatului Interdependente este diferită de la o componentă la alta şi variabilă de la un an la altul. Ponderea cheltuielilor cu personalul, pe total ramuri Interdependente, în valoarea adăugată totală a fost de 0,72%, a amortizărilor de 1,77% şi a profitului brut de respectiv 1,38%, cele mai importante contribuţii avându-le ramurile menţionate anterior.

Cheltuielile cu personalul şi profitul brut sunt două componente principale ale valorii adăugate ale ICI. În anul 2005, acestea au deţinut ponderi de 28,2% şi respectiv 43,1%.

Grafic 5.1 Structura valorii adăugate brute a ICI pe componente economice 100%

Alte taxe , impoz ite Profit brut Amortiz are Che ltuie li cu pe rsonalul

50% 0%

2002

2005

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerului Finanţelor Publice

Analiza structurii valorii adăugate în IC Interdependente pe elementele componente ale acesteia (cheltuieli cu personalul, amortizare, profit brut total, alte impozite) relevă următoarele aspecte mai semnificative: - cea mai mare pondere a revenit, în anii 2002 şi 2005, cheltuielilor cu personalul din telecomunicaţii (peste 67%); acest sector a contribuit cel mai mult şi la total impozite plătite de IC Interdependente (cc. 70%); - structura valorii adăugate în ramurile Interdependente este diferenţiată de la o ramură la alta, după componentele acesteia, în medie cele mai mari ponderi revenind cheltuielilor cu salariile şi amortizarea; - salariul mediu nominal lunar a fost foarte diferit pe fiecare dintre IC Interdependente, iar nivelul mediu pe ramură a depăşit nivelul mediu pe economia naţională în toţi anii analizaţi, peste acest nivel fiind ramuri ca telecomunicaţii, producţia de receptoare de radio şi televizoare, aparate de înregistrare şi reproducere audio-video etc.

89

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

5.1.2. Forţa de muncă Numărul mediu de salariaţi în IC Interdependente a crescut de la 17.733 persoane în anul 2002 la 24.864 persoane în 2005, ceea ce corespunde unei creşteri a ponderii în total salariaţi pe întreaga economie de la 0,47% la respectiv 0,58% (tabelul 5.1).

Se observă faptul că, în anul 2004, a avut loc o scădere drastică a numărului mediu de salariaţi în telecomunicaţii, datorită fenomenului masiv de lichidare a multor întreprinderi mici şi mijlocii, ca urmare a încetării unor facilităţi fiscale care le fuseseră acordate şi care, ulterior, în 2005 le-au fost din nou acordate parţial.

Totodată, fenomenele de „brain drain” şi ulterior de „brain gain” au avut o oarecare contribuţie la această varia­ţie a forţei de muncă. În alte ramuri Interdependente, au avut loc reduceri ale gradului de ocupare în anul 2005, faţă de 2004, (fabricarea hârtiei şi cartonului, producţia de receptoare radio şi televizoare, producţia altor tipuri de mobilier), datorită unei conjuncturi mai puţin favorabile pentru activităţile respective şi mai ales concurenţei externe şi privatizării întreprinderilor de stat care, de regulă, aveau personal mult peste necesar, procesul de privatizare conducând la reducerea drastică a numărului de salariaţi.

90

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 5.1 Numărul mediu de salariaţi în ICI în 2002-2005 Industrie

Ani 2002 1.973 140 1.822

2003 1.644 202 2.406

2004 1.368 192 2.675

2005 958 181 2.921

Fabricarea hârtiei şi cartonului Fabricarea articolelor de papetărie Fabricarea calculatoarelor şi a altor echipamente electronice Producţia de receptoare de radio şi televiziune; 449 446 416 335 aparate de înregistrare şi reproducere audio sau video Producţia de scaune 135 182 208 208 Producţia mobilierului pentru birouri şi 364 599 717 796 magazine Producţia mobilierului pentru bucătării 19 13 15 18 Producţia altor tipuri de mobilier 1.519 2.160 2.250 2.130 Fabricare instrumentelor muzicale 801 1.022 1.081 805 Fabricarea jocurilor şi jucăriilor 1.090 1.143 1.249 1.044 Telecomunicaţii 8.294 5.744 2.887 10.871 Alte activităţi legate de informatică 1.126 1.642 1.625 4.598 Total ICI 17.733 17.203 14.683 24.864 TOTAL NAŢIONAL 3.800.031 4.091.236 4.138.986 4.310.742 ICI / Naţional (%) 0,47 0,42 0,35 0,58

Sursa: Datele Ministerului Finanţelor Publice

Repartizarea forţei de muncă pe ramuri Interdependente relevă o concentrare a acestora în telecomunicaţii (43,72%), în activităţi legate de informatică (18,49%) şi în fabricarea de calculatoare şi a altor echipamente electronice (11,75%).

Profitul din exploatare pe un salariat aferent IC Interdependente, în anul 2005, a fost de 2,2 ori mai mare decât cel la nivelul naţional, ramurile cu profit sub nivelul celui naţional fiind fabricarea hârtiei şi cartonului, a articolelor de papetărie şi fabricarea suporţilor destinaţi înregistrărilor. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în telecomunicaţii şi producţia de receptoare radio şi televizoare.

Profitul din exploatare a avut o evoluţie oscilatorie, atât pe ansamblul IC Interdependente, cât şi în marea majoritate a ramurilor componente ale acestora, îndeosebi în telecomunicaţii.

91

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

5.1.3. Comerţul exterior Contribuţia IC Interdependente la comerţul exterior a cunoscut o creştere a exportului de la 57,3 mil. € în 2002 la 73,1 mil.€ în 2005, în timp ce importul a înregistrat creşteri cu mult mai mari de la 86,8 mil.€ la 184,1 mil.€.

Graficul 5.2 Exporturile şi importurile în 2002-2005 (mil. Euro) 200 180 160 140 120

Exporturi

100

Importuri

80 60 40 20 0 2002

2003

2004

2005

Sursa: Baza de date a INS

Ponderea exporturilor ramurilor Interdependente a scăzut în total exporturi de la 0,39% în 2002 la 0,33% în 2005, iar cea a importurilor a crescut de la 0,46% la respectiv 0,57%, ceea ce evidenţiază mărimea gradului de dependenţă a României faţă de importurile din alte ţări. Exportul a avut o evoluţie ascendentă, dar în ritmuri cu mult mai mici decât importurile.

Cea mai mare pondere a exporturilor a fost deţinută de producţia de mobilier (89,74% din total export IC Interdependente în 2002 şi 92,14% în 2005), iar la importuri fabricarea de calculatoare şi echipamente (43,0% în 2002 faţă de 40,30% în 2005) şi producţia de receptoare radio şi televiziune (40,08% în 2002 faţă de 43,94% în 2005).

92

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 5.2 Balanţa comerţului exterior pentru ICI (în euro, preţuri curente) Industrie Fabricarea hârtiei şi cartonului Fabricarea articolelor de papetărie Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic Fabricarea suporţilor destinaţi înregistrărilor Fabricarea calculatoarelor şi a altor echipamente electronice Producţia de receptoare de radio şi televiziune; aparate de înregistrare şi reproducere audio sau video Producţia de scaune Producţia mobilierului pentru birouri şi magazine Producţia mobilierului pentru bucătării Producţia altor tipuri de mobilier Fabricare instrumentelor muzicale Fabricarea jocurilor şi jucăriilor Total ICI

Sursa: Date INS

2002 -1.008 -0,136 -0,581 -3.319 -37.256

2003 -1.344 -0,151 -0,637 -5.004 -45.442

2004 -1.569 -0,222 -0,739 -5.743 -53.309

2005 -2.186 -0,271 -0,736 -6.561 -73.713

-31.972

-51.248

-62.088

-79.194

1.073 -0,100 0,012 47.331 -0,314 -3.271 -29.540

1.106 -0,100 -0,039 49.754 -0,468 -3.598 -57.171

1.454 -0,159 -0,055 57.200 -0,514 -5.069 -70.812

1.431 -0,192 -0,119 58.909 -0,893 -7.496 -111.021

Creşterea deficitului balanţei comerciale, în perioada 2002-2005, a fost de peste 3 ori, ceea ce reflectă perpetuarea unei debalanţe crescânde între importuri şi exporturi în IC Interdependente. Cele mai mari contribuţii la deficitul comercial le-au avut trei ramuri: fabricarea de calculatoare şi echipamente; producţia de receptoare radio-tv; producţia altor tipuri de mobilier.

Factorii care au contribuit la creşterea dezechilibrelor dintre importuri şi exporturi au fost în strânsă legătură cu necesitatea creşterii nivelului tehnologic al ramurilor interdependente, în concordanţă cu cerinţele pieţei externe, precum şi cu necesitatea diversificării ofertei pe piaţa internă, a creşterii competitivităţii şi calităţii bunurilor protejate de copyright.

5.2. Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright parţiale IC Parţiale cuprind acele ramuri care sunt angajate doar parţial în activităţi legate de copyright. Numai o anumită pondere a activităţii acestor industrii este legată de activităţile specifice de copyright, respectiv crearea, producţia şi fabricarea, performanţa, difuzarea, comunicarea şi expunerea sau distribuţia şi vânzarea de bunuri bazate pe copyright. Ele includ: îmbrăcăminte, articole textile, încălţăminte; bijuterii şi monede; mobilă; bunuri de uz caznic, articole din sticlă şi ceramică; 93

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

tapet şi covoare, carpete; jocuri şi jucării; arhitectură, inginerie şi inspecţie tehnică; design interior; muzee.

Ponderea „factorului de copyright” în volumul total de activităţi ale acestor ramuri a fost determinată pe baza consultărilor şi estimărilor experţilor, în capitolul metodologic prezentându-se mărimea ponderilor respective.

Gradul de aproximare este în limite destul de largi, îndeosebi în ceea ce priveşte contribuţia IC Parţiale la ocuparea forţei de muncă, ţinând seama că cea mai mare parte a angajaţilor în acest sector nu au legătură directă cu producţia şi/ sau distribuţia unor bunuri şi servicii protejate prin copyright.

Tabel 5.3. Contribuţia economică a IC Parţiale la economia naţională în 2002-2005 Indicatori - Ponderea în VAB - Ponderea în ocupare - Ponderea în exporturi - Ponderea în importuri

2002 0,45 0,79 0,29 0,23

2003 0,66 0,92 0,28 0,21

2004 0,53 0,89 0,24 0,20

2005 0,53 0,82 0,23 0,19

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Cele mai mari ponderi faţă de nivelul total naţional, le deţin IC Parţiale în ocuparea forţei de muncă şi valoarea adăugată, ceea ce se explică prin următoarele: a) industriile parţiale sunt numeroase şi antrenează venituri salariale şi salariaţi, într-o proporţie mai mare; b) întrucât România este mai mult importator decât exportator de bunuri şi servicii realizate şi protejate prin copyright, toate IC Parţiale într-o măsură mai mare sau mai mică sunt implicate în aceste activităţi, ştiut fiind că o proporţie crescândă a produselor în piaţa românească provin din străinătate sau sunt produse şi distribuite pe baza copyright-ului din străinătate.

5.2.1. Valoarea adăugată brută Cele mai mari contribuţii la total valoare adăugată ale IC Parţiale le-au avut ramurile: activităţile de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică (26,5%); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (peste 25%); fabricarea încălţămintei (16,5%). Aceste industrii au şi cel mai important rol în ansamblul industriilor parţiale, din punctul de vedere al dimensiunii cultural-creative a acestora. În cadrul structurii nomenclatorului CAEN se constată că cea mai mare contribuţie a acestora la valoarea adăugată a IC parţiale o deţinea, în anul 2002, 94

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

ramura fabricării altor articole de îmbrăcăminte, iar în anul 2005 au trecut pe primul loc activităţile de arhitectură, inginerie şi serviciile de consultanţă tehnică, legate de acestea, a căror contribuţie creşte cu aproape 2%, faţă de 2002.

Tabel 5.4. Structura procentuală a VAB a IC parţiale pe industrii componente în 2002-2005 Industrie 2002 0,97

Ani (%) 2003 2004 0,72 0,65

Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp) Fabricarea de covoare şi mochete 0,24 0,10 0,09 Fabricarea altor articole textile 0,33 0,31 0,29 Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare 0,18 0,17 0,26 Fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi pantalon tricotaţi 0,18 0,11 0,26 sau croşetaţi Fabricarea articolelor din îmbrăcăminte din piele 0,43 0,40 0,40 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie 27,82 25,14 29,22 de corp) Fabricarea de articole de lenjerie de corp 1,93 1,78 1,95 Prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea articolelor din 0,01 0,03 0,05 blană Fabricarea încălţămintei 24,48 19,14 18,56 Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate 0,38 0,37 0,47 Fabricarea articolelor din sticlă 6,66 7,19 6,20 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc 9,26 6,41 7,12 şi ornamental Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică 0,89 0,82 1,46 Fabricarea produselor de tăiat şi de uz casnic 0,01 0,03 0,03 Baterea monedelor şi medaliilor 0,78 0,52 0,44 Fabricarea bijuteriilor şi a articolelor similare din metale 0,47 0,55 0,57 şi pietre Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă 24,68 31,98 24,95 tehnică legate de acestea Alte activităţi de servicii prestate în principal 0,00 3,86 6,71 întreprinderilor Activităţi ale organizaţiilor profesionale 0,02 0,09 0,11 Activităţi ale muzeelor, conservarea monumentelor 0,29 0,28 0,22 şi clădirilor IC Parţiale - Total 100,00 100,00 100,00

2005 1,07 0,10 0,19 0,26 0,22 0,24 25,93 2,10 0,04 16,55 0,58 4,64 5,80 6,90 0,02 0,48 0,71 26,53 6,22 1,08 0,31 100,00

Sursa: Prelucrări pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice

95

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Se constată o reducere a ponderii în valoarea adăugată la fabricarea încălţămintei, a articolelor din sticlă şi articolelor ceramice şi o creştere a ponderii la fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, arhitectură, inginerie şi consultanţă şi altor activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor.

Evoluţia valorii adăugate pe componente ale IC Parţiale evidenţiază o dinamică superioară faţă de media naţională, îndeosebi la ramurile cu pondere importantă în valoarea adăugată, dar şi a unora cu pondere relativ mică.

Graficul 5.3 Dinamica VAB a ICI în 2002-2005, 2002=100 162.42

160 140

130.58

120 100

152.73

100 2002

160.76 137.74

Total IC Parţiale TO TAL NAŢIO NAL

110.51 2003

2004

2005

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Din activităţile analizate, în 9 situaţii se înregistrează dinamici superioare mediei grupei IC parţiale şi doar în 5 situaţii valoarea adăugată se reduce comparativ cu cea obţinută în anul 2002 (fabricare de covoare, mochete şi alte articole textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, baterea monedelor şi medaliilor şi activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor).

Structura valorii adăugate pe ramuri ale IC Parţiale, calculată pe baza metodei de producţie, relevă însemnătatea deosebită a ponderii cheltuielilor cu personalul şi cu profitul brut. Totodată, se observă mari diferenţe de la o industrie la alta şi a acestora faţă de nivelul naţional.

La nivelul anului 2002, cheltuielile de personal au deţinut ponderea cea mai ridicată în valoarea adăugată aferentă ramurii de fabricare de metraje prin tricotare sau croşetare (80,85%), iar cea mai redusă în alte activităţi asociative (15,55%). În cazul celorlalte componente ale valorii adăugate (amortizări şi profit brut), contribuţiile cele mai mari şi respectiv cele mai reduse la valoarea adăugată, aferentă respectivei activităţi, au fost date de: - amortizări la activităţile agenţiilor de presă (13,87%) şi respectiv activitatea de batere a monedelor şi medaliilor (3,60%) - profitul brut – activitatea bibliotecilor şi arhivelor (68,75%) şi respectiv fabricarea de metraje prin tricotaje şi croşetare (10,31%). În anul 2005, situaţia se schimbă semnificativ, atât din perspectiva ramurilor în care se înregistrează valori extreme ale contribuţiilor la valoarea adăugată cât şi sub 96

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

aspectul proporţiilor. Valoarea adăugată în fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental este dată în cea mai mare proporţie de cheltuielile de personal iar în cazul fabricării plăcilor şi dalelor din ceramică cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată este dată de amortizare. În activităţile asociative, profitul brut acoperă aproape 94% din valoarea adăugată, la polul opus situându-se activitate de confecţionare de covoare şi mochete, cu doar 4% aport al profitului brut la valoarea adăugată a ramurii.

5.2.2. Forţa de muncă În perioada analizată, munca salariată9, exprimată prin numărul mediu de personal echivalent la norma întreagă, a sporit relativ lent, comparativ cu grupa ­core-IC, dar mai repede decât media naţională, respectiv cu 17,4% faţă de 13,4%.

9

după aplicarea factorului de copyright.

97

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabel 5.5. Numărul mediu de salariaţi în IC Parţiale în 2002-2005 Industrie

Ani

2002 2003 2004 2005 Fabricarea de articole confecţionate din textile 379 464 345 283 (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp) Fabricarea de covoare şi mochete 117 91 74 58 Fabricarea altor articole textile 108 144 99 85 Fabricarea de metraje prin tricotare sau 54 50 57 33 croşetare Fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi pantalon 10.173 12.435 13.486 13.340 tricotaţi sau croşetaţi Fabricarea articolelor din îmbrăcăminte din 9.362 10.321 9.969 9.309 piele Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate 98 133 163 211 Fabricarea articolelor din sticlă 1.959 3.105 2.322 1.776 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz 3.018 3.162 2.960 2.611 gospodăresc şi ornamental Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică 100 94 182 159 Fabricarea produselor de tăiat şi de uz casnic 2 6 7 4 Baterea monedelor şi medaliilor 153 140 142 142 Fabricarea bijuteriilor şi a articolelor similare 220 332 329 337 din metale şi pietre Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de 3.227 3.929 4.516 4.939 consultanţă tehnică legate de acestea Alte activităţi de servicii prestate în principal 0 2.044 760 829 întreprinderilor Activităţi ale organizaţiilor profesionale 2 8 6 5 Activităţi ale muzeelor, conservarea 71 87 107 117 monumentelor şi clădirilor Total IC Parţiale 30.044 37.738 36.701 35.257 TOTAL NAŢIONAL 3.800.031 4.091.236 4.138.986 4.310.742 IC PARŢIAL / TOTAL NAŢIONAL (%) 0,79 0,92 0,89 0,82 Sursa: Date de la Ministerul Finanţelor Publice

Distribuţia ocupării forţei de muncă pe componente ale IC Parţiale evidenţiază concentrarea muncii salariate în activităţile de fabricare a produselor din piele şi blană şi în cea de încălţăminte. O pondere însemnată în creşterea forţei de muncă se înregistrează în activităţi de arhitectură şi servicii prestate întreprinderilor.

98

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Pe activităţi CAEN, ca şi în cazul valorii adăugate, ponderile cele mai importante în forţa de muncă sunt deţinute de fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (peste 37% în 2005), fabricarea încălţămintei (26,2%), arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă (13,94%).

Structura valorii adăugate şi a ocupării la IC Parţiale este influenţată într-o mare măsură şi de faptul că, în România, prelucrarea în „lohn”, pe baza comenzilor, modelelor şi a materialelor din străinătate, a cunoscut o extindere puternică în industria confecţiilor şi încălţămintei care, ulterior, vinde pe pieţele externe produsele finite ale acestor industrii.

Dacă analizăm contribuţia diferitelor activităţi pe elemente de valoare adăugată, se constată contribuţii însemnate ale activităţilor de fabricare a îmbrăcămintei, arhitectură şi fabricarea încălţămintei.

Salarizarea în IC Parţiale a fost, în anii 2002-2005, sub nivelul mediu pe economie. În mai multe ramuri componente ale IC Parţiale, se constată totuşi niveluri salariale superioare mediei pe economia naţională, între care menţionăm arhitectura. Confecţiile şi încălţămintea au o salarizare sub media pe economie, ceea ce înseamnă un aport relativ modest al veniturilor din aceste ramuri. În perioada analizată, se constată o apropiere între nivelul salarizării din IC Parţiale şi cel pe ansamblul economiei, în anii 2003-2004, ca urmare a unei dinamici relativ superioare a salariilor din această ramură.

Productivitatea muncii în IC Parţiale, în general, a fost mai redusă decât media pe economia naţională, peste această medie aflându-se în 2005 câteva ramuri din industria textilă, activităţile de arhitectură, inginerie şi servicii, cea mai mare parte a IC Parţiale aflându-se însă sub media pe economia naţională.

Dinamica productivităţii muncii a fost în IC Parţiale superioară faţă de media naţională într-un număr mare de componente ale acestui sector.

Merită menţionat faptul că evaluarea componentei copyright a industriilor IC Parţiale, separat de serviciile aferente, a necesitat o analiză foarte detaliată (de exemplu pentru arhitectură, inginerie, expertiză tehnică).

5.3. Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright nededicate IC Nededicate cuprind ramuri din domeniile comerţ cu amănuntul şi ridicata, transport, depozitare, întreţinere, închirieri, reparare maşini de birou şi calculatoare care sprijină activităţile legate de producţia şi distribuţia bunurilor şi serviciilor protejate prin copyright. Aceste industrii se află în partea finală a activităţii bazate pe copyright şi se referă îndeosebi la servicii vizând afacerile şi modalităţile de livrare a bunurilor şi serviciilor, reprezentând un efect propagat (spillover) de industriile bazate pe copyright din amonte.

99

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Dacă luăm în calcul o formulă mai agregată, industriile nededicate se referă la comerţul cu amănuntul şi ridicata, transport general, telefonie şi internet, cu ponderea specifică ce poate fi atribuită bunurilor şi serviciilor cu copyright.

Aspectele contribuţiei acestor industrii ar fi trebuit să fie analizate foarte atent atunci când s-a estimat implicarea lor în activităţile industriilor CORE, având în vedere specificitatea acestor activităţi de deservire aferente multor altor industrii decât celor de copyright.

5.3.1. Valoarea adăugată brută Contribuţia economică a IC Nededicate la PIB ajustat a oscilat de la un an la altul, în perioada 2002-2005, între 0,28% şi 0,39% (tabelul 5.6), ceea ce relevă un efect de spillover relativ redus al CORE IC. Tabel 5.6. VAB pentru IC Nededicate, în 2002-2005 (mil. €) Industrie 2002 2003 Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul 16.779 38.854 cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu 8.825 10.150 autovehicule şi motociclete); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Transporturi terestre; transporturi prin conducte 19.712 20.131 Transporturi pe apă 639 592 Transporturi aeriene 1.974 2.047 Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale 3.834 4.243 agenţiilor de turism Poştă şi telecomunicaţii 5.669 4.921 Total IC Nededicate 57.599 77.782 IC Nededicate / Naţional (%) 0,28 0,36

Sursa: Prelucrări pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice

2004 49.938

2005 67.698

11.594

16.565

18.941 711 2.852 4.595

23.034 12.388 1.446 6.047

5.221 94.254 0,36

6.493 133.896 0,39

Cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată a IC Nededicate o au ramurile de comerţ şi transport (peste 90%). În perioada analizată, dinamica valorii adăugate a înregistrat o evoluţie favorabilă, cu o creştere de 1,9 ori pe ansamblul grupei IC Nondedicate. Pe activităţi, evoluţiile au fost diferite, chiar divergente, respectiv comerţul a înregistrat creşteri însemnate (de 3,3 ori comerţul cu ridicata şi de 1,5 ori cel cu amănuntul), iar transportul terestru şi aerian s-a redus.

100

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

5.3.2. Forţa de muncă Gradul de ocupare al forţei de muncă în activităţile IC Nededicate, determinat prin aplicarea factorului de copyright, a crescut de la 11821 la 18528 persoane, ceea ce a corespuns unei măriri a ponderii acestora în ocuparea la nivel naţional de la 0,31% la 0,43% (tabelul 5.7).

Tabel 5.7. Numărul mediu de salariaţi în IC Nededicate în 2002-2005 (număr persoane) Industrie Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe apă Transporturi aeriene Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism Poştă şi telecomunicaţii Închirierea maşinilor şi echipamentelor, fără operator şi a bunurilor personale şi gospodăreşti Informatică şi activităţi conexe Total IC Nededicate TOTAL NAŢIONAL IC Nededicate / Total Naţional (%)

Sursa: date MFP

2002 2.169

2003 6.972

2004 5.697

2005 6.175

3.140

3.468

4.008

4.931

4.134

3.109

3.391

3.303

104 110 320

102 112 395

105 112 410

1.998 70 431

1.819 1

1.789 1

1.755 2

1.477 3

23 11.821 3.800.031 0,31

39 15.989 4.091.236 0,39

45 140 15.524 18.528 4.138.986 4.310.742 0,38 0,43

Cea mai mare parte a salariaţilor a revenit celor două mari componente ale ramurilor IC Nededicate, comerţ şi transporturi.

Nivelul productivităţii muncii, în IC Nededicate, a fost mai mic, cu câteva procente, comparativ cu nivelul mediu naţional, deşi unele ramuri au depăşit acest nivel, cum ar fi: transport aerian; închirierea aparaturii şi echipamentelor de birou, inclusiv calculatoare (de 2,8 ori); activităţi anexe şi auxiliare de transport şi activităţi ale agenţiilor de turism (de 1,9 ori); comerţul cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (de 1,5 ori).

101

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Analiza importanţei relative a componentelor valorii adăugate relevă că cele mai semnificative ponderi au fost deţinute de cheltuielile cu profitul (43,23%) şi cele cu salarii (38,14%), ceea ce evidenţiază tocmai contribuţia acestora în domeniul serviciilor de transport şi vânzare.

Ponderea relativ mare a profitului brut, comparativ cu cea a salariilor, este o consecinţă a comportamentelor sectoarelor comerţ şi transport care măresc, prin diferite categorii de adaosuri şi costuri adiţionale, preţurile de desfacere şi livrare a produselor şi serviciilor bazate pe copyright.

Table 5.8. Salariul nominal brut mediu lunar pentru IC Nededicate în 2002-2005 (€/lună) Industrie 2002 2003 2004 Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu 166 111 164 ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului de autovehicule şi 82 83 83 motociclete); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti Transporturi terestre; transporturi prin conducte 180 154 154 Transporturi pe apă 172 174 181 Transporturi aeriene 457 436 458 Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de 328 308 317 turism Poştă şi telecomunicaţii 154 150 160 Închirierea maşinilor şi echipamentelor, fără operator şi a bunuri83 88 148 lor personale şi gospodăreşti Informatică şi activităţi conexe 131 116 117 Total IC Nededicate 154 125 147 IC Nededicate / Naţional (%) 95 85 90

2005 219 99 185 144 569 390 225 133 138 177 86

Sursa: Prelucrări pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Fără a se constata o tendinţă clară de convergenţă/divergenţă, în general, salariile în IC Nededicate (tabelul 5.8) au fost inferioare mediei pe economia naţională, excepţie făcând transportul aerian şi agenţiile de turism.

102

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 6 COMPARAŢII INTERNAŢIONALE Efectuarea unei analize comparative internaţionale între România şi alte ţări privind contribuţia economică a componentelor IC a ţinut seama de: - similitudinea abordărilor metodologice cu alte ţări; - raportul final, elaborat de Robert G.Picard, Timo E.Toivonen, Miko Gröndlund intitulat: „The Contribution of Copyright Related Rights to the European Economy”, Final Report 2003 care cuprinde date referitoare la IC ale UE-15 în anul 2000; - lucrarea „National Studies on Assessing the Economic Contribution of the Copyright – Based Industries, Creative Industries”, Serie No.1, World Intellectual Property Organization, May 2006, care cuprinde rapoartele naţionale pentru Singapore, Canada, SUA, Letonia şi Ungaria; - lucrarea „The Economy of Culture in Europe”, UNESCO Culture Sector, The Global Alliance for Cultural Diversity, Bruxelles, 2006.

6.1 Contribuţia IC totale şi a IC-Core la PIB Comparaţia dintre contribuţia procentuală a IC Totale şi a IC-CORE la PIB, în cazul României şi respectiv a altor ţări, s-a realizat pentru anul 2002. Din analiza comparativă a contribuţiei procentuale a IC şi IC CORE la produsul intern brut (Graficul 6.1), rezultă că, în România, aceasta este mai scăzută, comparativ cu Ungaria, SUA, Canada, Singapore, ceea ce, în principal, se explică prin nivelul mai redus de dezvoltare economică şi socială a ţării, implicit prin posibilităţile unei finanţări şi al unui acces la capital mai mici.

103

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Graficul 6.1. Contribuţia procentuală (%) a IC Totale şi IC-Core la PIB în 2002 12,00

11,97

CO RE

10,00

IC Totale

8,00 6,00

6,67

5,98

5,67 3,96

4,00

3,75

2,89

3,99

2,06

2,00 0,00

5,38

SUA

Ungaria

Singapore

România

Canada

Sursa: Calcule proprii şi „National Studies on Assessing the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries”, WIPO, 2006, pp. 340-341; IIPA Press Release în raportul din 2006, Ianuarie 30, 2007

Comparaţia efectuată cu ţările membre ale UE (2000) şi SUA relevă că, în timp ce în România contribuţia CORE IC la PIB a fost doar de 2,4%, în SUA era de peste 2 ori mai mare ca, de altfel, şi în alte ţări dezvoltate.

Atât în România cât şi în alte ţări membre ale UE, ponderea IC şi CORE în PIB a fost mai mare decât cea a unor ramuri şi subramuri cum ar fi: prelucrarea produselor chimice, cauciuc şi mase plastice, activităţi imobiliare etc. (anexa 6.1).

Tabelul 6.1 Evoluţia ponderii IC totale în PIB în câteva ţări dezvoltate (%) 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Canada 3,17 3,93 3,98 3,88 4,19 4,25 4,35 4,61 4,95 5,04 5,27 5,38 SUA 5,47 5,37 5,53 5,72 6,00 6,20 6,36 6,92 7,30 7,50 7,75 Australia 2,90 2,90 2,90 3,0 3,0 3,0 3,0 3,15 3,30 3,30 3,30

Sursa: Wall Communication Inc. 2004

În SUA, Canada şi Australia, pe perioade lungi de timp, se înregistrează o tendinţă de creştere a ponderii IC în PIB (tabelul nr. 6.1). Aceeaşi tendinţă se observă şi în România unde ponderea IC în PIB a crescut, în perioada 2002-2005, de la 3,75% la respectiv 5,55%, iar cea a CORE IC de la 2,06 la 3,55%. Această tendinţă generală reflectă tocmai creşterea importanţei IC pentru dezvoltarea ţărilor aflate în stadii diferite de creştere economică şi socială.

Pentru România, există mai mulţi factori ai dezvoltării rapide a activităţilor IC: tranziţia către economia de piaţă; democraţia, libertatea politică şi deschiderea către procesul de globalizare; impactului ITC (economia digitală); rata rapidă de creştere a importurilor de bunuri şi servicii copyright; investiţii străine directe.

104

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

6.2 Contribuţia IC-CORE din punctul de vedere al forţei de muncă În toate ţările, IC şi IC-CORE au reprezentat sectoare dinamice ale economiei care au creat locuri de muncă, astfel încât ponderea acestora în total salariaţi, în general, a avut o tendinţă de creştere pe termen mediu şi lung, chiar dacă de la un an la altul au fost înregistrate variaţii mari în evoluţia indicatorului.

Graficul 6.2. Contribuţia IC-CORE la ocuparea forţei de muncă în câteva ţări, în anul 2000, şi în România, în perioada 2002-2005 (%) Germania

1,3

Italia

1,3

Grecia

1,5

Franþa

1,9

Portugalia

1,9

Austria

2,1

Olanda

2,1

Spania

2,2

Belgia

2,4

Suedia

2,7

Irlanda

2,8

UE-15

3,1

UK

3,2

Singapore

3,6

Letonia

3,7

SUA

4,02

Ungaria

4,55

Danemarca

4,2

Finlanda

4,3

România-2005

2,36

România-2004

2,17

România-2003

1,86

România-2002

1,16 0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Sursa: Calcule proprii şi „National Studies on Assessing the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries”, WIPO, 2006, pp. 340-341

105

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Faţă de o serie de ţări membre şi de media UE, ponderea salariaţilor din ­ICCORE a fost mai redusă în România. În acelaşi timp, există şi ţări membre UE (Graficul 6.3) în care ponderea respectivă era mai scăzută decât în România, ceea ce relevă condiţiile specifice fiecărei ţări.

Un rezultat remarcabil este faptul că, în anul 2002, România se plasează foarte aproape de Germania şi Italia.

10

Graficul 6.3. Contribuţiile agregate ale IC-Core şi IC Interdependente la ocuparea forţei de muncă pe total economie în câteva ţări în 2002, şi în România în 2002-2005 (%)

8

8,4

6

6,3

5,9 5,1

5

4,8

4,7

4,5

4,4

4

4

4

5,2

3,9

3,8

2,94

2,5

2,2

1,63

Portugalia

Irlanda

Austria

Belgia

Spania

Letonia

Franţa

Italia

Singapore

Danemarca

Olanda

Germania

Ungaria

Suedia

Finlanda

UK

România-2005

România-2004

România-2003

România-2002

0

2

2,28 2,42

Sursa: Calcule proprii şi „National Studies on Assessing the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries”, WIPO, 2006, pp. 340-341

În cazul în care se iau împreună contribuţiile la ocupare ale IC-CORE şi ­ICInterdependente se constată că decalajul dintre România şi celelalte ţări membre UE se măreşte, ceea ce se explică printr-un efect de „spillover” al IC-CORE mai mare în ţările dezvoltate decât în România.

106

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

6.3 Dinamica indicatorilor IC totale şi a IC-Core În România, dinamica valorii adăugate a IC, mai ales a IC-CORE, a fost foarte rapidă, în perioada 2002-2005.

Tabelul 6.2. Rata anuală medie de creştere a VAB în IC din România Industrii IC Totale, din care: Core Interdependente Parţiale Nededicate Total economie naţională

Rata anuală medie de creştere (%) 26,78 33,49 15,57 17,17 24,21 11,26

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

Dinamica valorii adăugate a IC şi CORE IC în ţările dezvoltate a devansat nivelul mediu al ratei de creştere pe ansamblul economiei. Ritmurile medii anuale de creştere au fost în aceste ţări, de regulă, mai mici decât cele din România.

Deşi comparabilitatea nu este totală, constatarea noastră este confirmată de datele studiului „The Economy of Culture in Europe”, oct. 2006 în care se arată că în perioada 1999-2003, ritmul mediu anual de creştere a valorii adăugate a sectorului cultural-creativ în România a fost de 29%, în timp ce media UE a fost de respectiv 6,6% (Anexa 6.2).

Dinamicile relativ înalte ale IC şi IC-CORE în România, în perioada analizată, se explică prin influenţa coroborată a următoarelor influenţe: - în această perioadă, economia românească a ieşit din declinul economic sever al anilor 1996-1999, înregistrând ritmuri de creştere relativ ridicate, printre cele mai mari din Europa Centrală; - nivelul de pornire al IC şi IC-CORE a fost relativ scăzut, ceea ce permite dinamici înalte ale creşterii în perioadele iniţiale; - tranziţia la economia de piaţă a ajuns în faza în care preponderenţa sectorului privat a generat îmbunătăţirea performanţelor funcţionalităţii mecanismelor de piaţă, ceea ce a permis interpotenţarea creşterii IC cu cea a altor sectoare; - volumul ISD a crescut sensibil şi a influenţat producţia IC; - în această perioadă, pregătirea aderării României la UE a intrat în ultima fază, ceea ce a dat un impuls dezvoltării IC.

107

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

6.4 Productivitatea şi alte performanţe economice Indicatorul productivitatea muncii, calculat ca raport între valoarea adăugată pe salariat, ne oferă informaţii referitoare la eficienţa activităţii industriilor bazate pe copyright şi anume la avuţia generată de resursele umane, ocupate în acest sector.

Datele comparabile de care am dispus arată că, în anul 2000, la nivelul UE-25, productivitatea anuală a muncii a fost de 86.173 euro/salariat în IC şi de respectiv 101.538 €/salariat în CORE IC („The Contribution of Copyright and Related Rights to the European Economy,” Raport Final, Octombrie 2003, p.119).

Productivitatea mai mare a muncii în IC-CORE relevă tocmai eficienţa mai ridicată a investiţiilor şi altor factorilor de producţie în aceste industrii, comparativ cu ramurile non core. Cu alte cuvinte, stimularea investiţiilor în sectorul software şi al bazei de date sau presă şi publicaţii va avea efecte favorabile mai mari, comparativ cu investiţiile din alte sectoare. În anul 2000, cel mai înalt nivel al productivităţii anuale a muncii în CORE IC se realiza în Germania (143.906 €/salariat), iar cel mai redus în România (23.149 €/salariat).

Tabelul 6.3 VAB pe salariat în România în 2002-2005 (EURO/salariat) Industrii CORE Interdependente Parţiale Nededicate IC Totale TOTAL NAŢIONAL

Ani 2002 9.514 11.023 3.056 4.872 7.370 5.357

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2003 9.155 13.696 3.789 4.863 7.842 5.275

2004 9.823 6.696 3.798 6.119 7.750 6.386

2005 11.869 14.716 5.080 7.224 10.458 7.887

În România, productivitatea anuală a muncii în IC-CORE a fost în 2005 de 11.869 €/salariat, faţă de 10.458 €/salariat în IC. Decalajul României faţă de media UE este foarte mare de aproape 11:1 şi faţă de Germania de 13:1, în cazul în care comparăm productivitatea muncii din România din 2005 şi din UE, respectiv Germania din anul 2000.

Spre deosebire de situaţia din ţările membre UE unde valoarea adăugată pe salariat în IC-CORE este mai mare decât în IC Interdependente, în România se constată o situaţie inversă, în sensul că productivitatea muncii în IC Interdependente este mai mare decât în CORE IC. La o primă abordare, această situaţie a României 108

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

ar putea părea oarecum atipică. Explicaţia rezidă în faptul că România este un mare importator net de produse şi servicii protejate prin copyright, ceea ce determină o dezvoltare a ramurilor „non core”, în special a celor interdepedente care deservesc ICCORE de fapt, din alte ţări, prin serviciile de distribuţie, comercializare şi transport.

Dacă se ia ca termen de comparaţie, pentru România, anul 2002, faţă de anul 2000 în UE, atunci decalajele sunt şi mai mari.

Tabelul 6.4. VAB per salariat în IC-Core în România în 2002-2005 (€/salariat) IC-Core Software şi baze de date Presă şi literatură Producţii de teatru & Operă Fotografie Radio şi TV Publicitate Activităţi ale organizaţiilor profesionale Producţie cinematografică şi video Total Industrii Core TOTAL NAŢIONAL

2002 11.785 8.546 2.740 3.131 13.026 8.297 15.092 8.779 9.512 5.357

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2003 11.766 7.690 4.085 2.746 13.357 8.831 68.947 5.680 9.155 5.275

2004 10,328 7,997 10,449 3,187 16,133 9,012 3,388 11,005 9,824 6,386

2005 12.415 10.118 4.449 3.955 20.537 11.596 13.136 11.143 11.868 7.887

Cele mai mari niveluri ale productivităţii muncii în România, în cadrul IC- CORE, (tabelul 6.4) se înregistrează la componentele radio şi televiziune (20.537 Euro/salariat), software (12.415 Euro/salariat), publicitate (11.596 Euro/ salariat). Oricum, nivelurile productivităţii CORE IC şi a componentelor acestora din România sunt cu mult mai mici decât cele înregistrate de ţările dezvoltate. O analiză comparativă mai detaliată pe 29 de ramuri ale CORE IC, pe baza datelor din anexa 6.3, evidenţiază diferenţe interamuri mai mari sau mai mici, comparativ cu nivelurile din alte ţări.

Calculul productivităţii muncii sub forma raportului dintre valoarea adăugată şi cheltuielile salariale totale ne indică eficienţa cu care se valorifică munca salariată. În perioada 2002-2005, acest indicator a crescut în România de la 2,1 la 2,5, în cazul IC total, iar în cazul CORE IC a fost aproape constant cu mici oscilaţii anuale, dar cu influenţă majoră asupra mărimii indicatorului IC total (tabelul 6.5).

109

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Table 6.5. Valoarea adăugata brută la un euro cheltuieli cu salariile CIs CORE Interdependente Parţiale Nededicate IC Totale TOTAL NAŢIONAL

Sursa: Calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

2002 2,4 1,9 1,6 2,0 2,1 2,0

Ani 2003 2004 2,5 2,7 3,8 2,3 1,7 1,7 2,4 2,6 2,5 2,5 2,2 2,4

2005 2,5 3,5 1,6 2,6 2,5 2,4

Mărimea indicatorului de productivitate a muncii în România este confirmată şi de datele din studiul „The Economy of Culture in Europe”, Bruxelles, Octombrie 2006, în care la România apar valori foarte apropiate de cele calculate de noi pentru sectorul cultural-creativ a cărui sferă de cuprindere este mai redusă decât sectorul IC total din studiul nostru.

110

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabelul 6.6. Evaluarea competitivităţii sectorului cultural-creativ în România şi alte ţări în 1999-2003 Ţara

Austria Belgia Republica Cehă Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie Bulgaria România Norvegia Islanda Total UE-25 Total 30 ţări

Productivitatea (VAB/cheltuieli personal) 1999 2000 2001 2002 2003 … … 1,89 1,91 1,24 1,52 1,5 1,51 1,41 1,93 1,21 1,79 1,72 1,65 1,58 1,39 1,28 1,27 1,3 1,26 1,4 1,68 1,62 1,51 1,52 1,52 1,49 1,46 1,39 1,41 1,63 1,62 1,56 1,59 1,59 1,71 1,4 1,54 1,52 1,55 … … … … …

1,7 2,11 1,66 1,76 1,99 … … … … …

1,67 1,69 1,68 1,61 1,57 -0,7 -0,4 0,62 1,29 1,95 1,58 1,54 1,48 1,49 1,4 … … … … …

1,61 1,17 1,22 1,28 1,34 1,76 1,16 1,19 1,33 1,44 1,72 1,74 1,39 1,59 1,53 1,23 1,34 1,2 1,18 1,32 1,61 1,53 1,74 1,75 1,96 1,51 1,5 1,44 1,43 1,43 1,55 1,56 1,51 1,37 1,49 1,52 1,47 1,36 1,29 1,38 1,52 1,53 1,56 1,69 1,7 1,46 1,76 1,86 2,08 3,06 1,33 1,3 1,25 1,27 1,28 1,19 1,27 1,18 1,33 1,24 1,43 1,45 1,45 1,48 1,52 1,42 1,45 1,45 1,5 1,57

Profitabilitatea 1999-2003 (%) 1999 2000 8,8 6,6 10,7 10,9 … …

8,8 11,2 6,4 9,5 12,6 11,7 11,3 11,7 …

9,6 14,1 12,3 5,4 6,4 11,1 13,9 9,0 8,2 1,7 1,8 11,3 1,2 3,3 3,9 9,4 11,1 11,0 4,8 11,9 11,7 5,0 5,3 13,6 13,6 9,2 9,2 10,5 10,9 10,3 8,7 7,1 5,5 6,5 9,1 8,3 7,7 9,50 11,10 9,30 9,30 9,1 9,1

Sursa: The Economy of Culture in Europe, Studiu pregătit pentru Comisia Europeană (Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură), oct. 2006

2001 2002 2003 9,2 11,7 6,6 9,5 10,0 10,4 …

37,9 12,4 10,3 8,6 7,1 8,0 8,8 10,2 11,0 9,8 11,3 10,8 11,1 10,8 9,6 7,2 8,7 10,9 10,2 10,0 6,8 7,3 7,4 11,4 11,5 12,3 8,1 8,2 8,8 3,6 3,5 5,7 11,0 11,2 11,9 1,4 3,7 3,8 11,7 6,9 9,4 6,1 6,2 6,0 8,5 10,4 9,4 5,6 7,4 6,9 15,1 12,6 10,3 8,3 8,5 8,0 10,1 9,5 9,9 8,9 8,7 8,7 6,4 7,3 7,7 11,1 14,0 15,4 7,5 7,0 7,3 8,70 13,50 11,80 8,90 10 9 8,8 10,1 9,2

111

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Este interesant de constatat că indicii profitabilităţii IC, calculaţi în studiul nostru (cap.3), sunt cu 2-3 puncte procentuale mai mici decât cei calculaţi în studiul menţionat pentru sectorul cultural-creativ, ceea ce se explică prin numărul mai redus al ramurilor luate în calcul. Oricum, remarcăm faptul că, din punctul de vedere al mărimii profitabilităţii sectorului cultural-creativ, România înregistra valori peste media UE-25, ca de altfel şi celelalte ţări noi membre ale UE. După cum rezultă din analizele noastre, indicele profitabilităţii în IC-CORE, în perioada 2000-2005, a înregistrat o tendinţă de scădere, datorită nivelului înalt al acestuia în perioadele iniţiale ale demarării activităţilor IC-CORE de la începutul anului 2000.

Nivelul profitabilităţii în sectorul IC din România poate fi considerat ca fiind satisfăcător, comparativ cu cel din alte sectoare, chiar dacă a înregistrat o tendinţă de diminuare iar diferenţele între interramuri ale IC sunt foarte mari.

6.5. Cunoaştere şi investiţii în creativitate IC reprezintă un sector strategic pentru politicile de investiţii. Creşterea volumului cheltuielilor cu investiţiile în active intangibile este un fapt real atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, fiind o dovadă a contribu­ţiei economice a IC la economia bazată pe cunoaştere şi la societatea informaţională, propulsată de creativitate ştiinţifică şi cultural-artistică.

112

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Tabel 6.7. Evoluţia mărimii raportului active intangibile/cifră de afaceri, în 1999-2003 (%), în sectorul cultural creativ.

Comparaţii internaţionale. Ţara Austria Belgia Cipru Republica Cehă Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania Suedia Regatul Unit Bulgaria România Norvegia Islanda Total UE 25 Total 30 ţări

1999 0,2 1,4 … …

3,0 1,5 2,7 4,1 …

1,7 0,6 1,1 3,2 0,8 11,3 0,0 …

15,2 0,7 1,0 0,5 1,7 3,2 5,6 6,3 1,3 0,6 5,6 4,2 3,6 3,5

2000 0,1 3,5 … …

8,9 3,2 2,4 4,2 2,5 3,0 1,9 13,9 3,6 0,7 11,2 0,5 …

7,6 …

1,1 0,5 1,5 4,0 5,3 11,1 3,9 0,6 4,4 4,3 4,3 4,2

Ani 2001 5,1 3,0 … …

9,7 2,5 2,3 4,7 2,5 2,8 1,8 11,4 4,0 0,7 11,0 0,0 …

12,7 …

1,6 0,3 4,6 3,5 6,0 11,8 1,6 0,7 5,1 2,4 4,9 4,5

2002 5,0 2,6 …

0,0 10,7 1,4 2,6 4,5 1,2 2,2 1,3 11,5 3,4 0,7 11,2 1,1 …

11,4 0,8 1,8 0,3 2,3 3,2 4,9 9,0 1,5 0,9 5,0 4,2 4,0 3,9

2003 2,5 2,3 …

12,4 7,9 1,4 4,7 4,2 1,1 2,5 1,9 12,3 3,6 0,8 11,9 0,8 …

6,0 1,2 1,5 0,3 0,7 2,9 4,4 8,4 1,3 1,2 4,9 4,2 4,2 4,0

Sursa: The Economy of Culture in Europe, Studiu pregătit pentru Comisia Europeană (Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură), oct. 2006

113

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Din tabelul 6.7, în comparaţie cu UE-25, ţările UE-12 (ţările noi membre) deţin o pondere procentuală mai mică a investiţiilor în creativitate şi cunoaştere. De exemplu, această pondere a fost în 2003 de 1,2% în România faţă de 8,4% în Marea Britanie, 12,3% în Irlanda, 6% în Olanda etc. Totuşi, această discrepanţă dintre grupările de ţări este mai puţin pronunţată decât în cazul decalajelor de productivitate şi profitabilitate. În acelaşi timp, se poate observa o stabilitate relativă sau o variaţie mică a respectivei ponderi pentru aproape toate ţările pentru perioada analizată.

Din comparaţiile internaţionale dintre România şi ţările dezvoltate rezultă că IC în România sunt încă modeste, dar într-un proces dinamic de expansiune.

Contribuţia record a acestor industrii a fost înregistrată de economia SUA, unde industriile totale de copyright au angajat 5,38 milioane salariaţi în 2005 (8,49% din angajaţii SUA). Într-un studiu10 economic, realizat în 2006 de International Intellectual Property Alliance (IIPA), se arată că Industriile bazate pe copyright din SUA continuă să conducă în cadrul economiei naţionale prin contribuţia lor la creşterea angajării de forţă de muncă, produs intern brut (PIB) şi comerţ exterior. Referinduse la Industriile bazate pe copyright din SUA în 2005, reprezentantul IIPA - Eric H. Smith a subliniat: “Ceea ce este clar din acest studiu şi din cele precedente vizând industriile cu copyright este contribuţia lor la creşterea economică a ţărilor, crescând în dimensiune şi importanţă. Industriile cu copyright sunt în mod unic dependente de voinţa guvernelor de a întări cadrul legislativ, mai ales că globalizarea se extinde şi penetrarea internetului se extinde rapid în jurul lumii”.

Potenţialul enorm al comerţului electronic, transmiterea conţinutului valoros al copyright-ului prin internet sunt factori majori ai creşterii continue a productivităţii şi economiilor naţionale, inclusiv în România.

Integrarea României în UE şi globalizarea vor contribui la intensificarea procesului de convergenţă în domeniul industriilor cu copyright, în paralel cu întărirea specificităţilor şi capacităţii lor de a induce externalităţi economice, sociale şi culturale.

10

114

Siwek S., Copyright Industries in the US Economy: The 2006 Report, www.iipa.com

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

CAPITOLUL 7 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 7.1. Concluzii Sectorul industriilor bazate pe copyright (IC) a cunoscut o importantă dezvoltare cantitativă şi calitativă, în perioada 2002-2005, ca urmare a schimbărilor profunde, petrecute în economie şi societatea românească, în procesul tranziţiei la democraţie şi mecanismele pieţei concurenţiale reglementate. În perioada analizată, economia României a înregistrat ritmuri relativ înalte de creştere, datorită faptului că a avut loc pregătirea aderării la Uniunea Europeană, a crescut gradul de funcţionalitate a pieţei, volumul investiţiilor străine a înregistrat creşteri fără precedent, iar sectorul privat a devenit predominant.

IC reprezintă un sector dinamic al economiei româneşti care cuprinde o largă diversitate de domenii, sectoare şi subramuri şi care se caracterizează printr-o volatilitate mai mare sau mai mică, în funcţie de intensitatea factorilor interni şi externi de influenţă care afectează copyright-ul ca sursă de venituri şi avuţie naţională. În urma analizei noastre, desprindem cinci concluzii principale, în acest raport.

1. Contribuţia la valoarea adăugată. Contribuţia economică a IC, aşa cum au fost definite de Ghidul OMPI (Guide, 2003) pe cele 4 grupe (Core, Interdependente, Parţiale şi Nededicate) a fost măsurată, în primul rând, pe baza indicatorului pondere IC total şi pe cele patru componente în produsul intern brut (PIB).

Din analizele efectuate rezultă că IC şi-au mărit ponderea în PIB de la 3,75% în 2002 la 5,55% în 2005, din care IC-CORE de la 2,06% la 3,55% (reprezentând sectorul cu cea mai mare importanţă pentru IC). Creşterea ponderilor celorlalte sectoare non CORE a fost cu mult mai redusă.

Ponderea IC în PIB a depăşit pe cea a fabricării produselor şi fibrelor chimice, a cauciucului şi maselor plastice, activităţilor imobiliare, calculatoarelor şi activităţilor conexe, ceea ce confirmă potenţialul şi importanţa ramurii IC, în prezent şi în viitor.

115

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

După ponderea IC în PIB, România se situează printre ţările cu mărime medie a acestui indicator. În SUA această pondere a fost de 11,12% în 2005 şi 11,09% în 2004 (Copyright Industries in the U.S. Economy: The 2006 Report). Atât în România cât şi în alte ţări care au analizat contribuţia IC la PIB, se constată pe termen mediulung o creştere a ponderii IC în PIB, ceea ce semnifică aportul crescând al acestui sector la dezvoltarea economico-socială în ţări cu niveluri diferite de dezvoltare.

Ritmul mediu anual de creştere a valorii adăugate a IC a fost de 26,8% în perioada analizată, din care cel mai dinamic sector a fost IC-CORE (33,5%), depăşind de peste 3 ori ritmul mediu anual de creştere a valorii adăugate ajustate, pe întreaga economie.

Se poate trage, aşadar, concluzia că IC, dar mai ales IC CORE, au reprezentat sectoare dinamice ale economiei româneşti, parţial şi ca urmare a unui nivel iniţial scăzut al producţiei acestuia, dar şi datorită tendinţei de terţializare a economiilor, în general şi a creşterii importanţei capitalului intelectual.

2. Contribuţia la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. IC au contribuit la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în România, ca urmare a creşterii ponderii acestui sector în numărul mediu de salariaţi ai ţării de la 2,73% în 2002 la 4,19% în 2005, ceea ce a reprezentat 76.833 noi locuri de muncă (echivalent normă întreagă) cu o foarte largă varietate de calificări, gravitând în jurul dezvoltării şi propagării creativităţii culturale şi artistice.

Numărul mediu de salariaţi în IC CORE a crescut de la 44.019 persoane în 2002 la 101.801 persoane în anul 2005, ceea ce reprezintă o creştere a ponderii în total salariaţi pe economia naţională de la 1,16% la respectiv 2,36%.

Sectorul IC are un potenţial important pentru crearea de locuri de muncă, îndeosebi pentru persoane înalt calificate, creative şi cu aplecare către asimilarea de noi cunoştinţe cultural artistice, ştiinţifice şi tehnologice.

Cele mai importante sectoare IC-CORE, din punctul de vedere al ponderii ocupării forţei de muncă, au fost: editarea de programe, consultanţă şi furnizare de alte produse software (24,33% din total salariaţi CORE IC); tipărirea ziarelor şi alte activităţi de tipărire (17,62%); editarea cărţilor, ziarelor şi revistelor (12,96%); publicitate (14,36%); activităţi radio şi TV (12,27%).

Publicitatea, teatrul şi opera, presa şi literatura au fost cele mai dinamice sectoare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.

Productivitatea muncii în IC-CORE, calculată ca valoare adăugată pe salariat, a fost în anul 2002 de 9.620 Euro/salariat şi de 11.917 Euro/salariat în anul 2005, nivel de peste 10 ori mai redus faţă de cel din ţările dezvoltate (Germania, SUA, Canada etc.).

Profitul pe salariat, faţă de media pe economia naţională, în 2005 a fost mai mare de 1,53 ori în totalul IC, din care de 1,79 ori în IC CORE şi de 2,27 ori mai mare în IC Interdependente. Acest indicator, ca de altfel şi cel al productivităţii muncii, a înregistrat oscilaţii de la un an la altul, chiar dacă trendul a fost crescător.

116

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

3. Contribuţia la comerţul exterior. IC reprezintă un sector care contribuie la dezvoltarea comerţului exterior al României.

Volumul total al exporturilor IC a crescut de la 122,7 mil.Euro în 2002 la 177,1 mil.Euro în 2005, din care în IC-CORE de la 23,5 la respectiv 55,6 mil.Euro.

Exporturile IC şi IC CORE au avut un nivel modest, reprezentând între 0,80%-0,94% din volumul total al exporturilor României, ceea ce dovedeşte slaba competitivitate a acestora pe plan internaţional.

Ramurile non CORE (Interdependente şi Parţiale) au avut un volum mai mare la exporturi faţă de CORE IC, deoarece costurile de distribuţie şi transport ale intermediarilor au fost foarte ridicate, comparativ cu valoarea propriu-zisă a exporturilor de bunuri şi servicii IC CORE. Dinamica exporturilor IC CORE a depăşit pe cea a exporturilor pe ansamblul economiei naţionale, ceea ce relevă capacitatea acestora de a se integra în circuitul economic mondial şi în procesele globalizării. În perioada analizată, importurile IC au crescut de la 205,9 mil.Euro în anul 2002 la 429,9 mil.Euro în anul 2005, adică de peste două ori şi au reprezentat o pondere de respectiv 1,08% şi 1,31% din importul total al României. Importurile, spre deosebire de exporturile IC, au avut o tendinţă permanentă de creştere de la un an la altul, fiind cu mult mai dinamice decât exporturile şi având un impact important asupra activităţilor ramurilor economico - sociale, stiinţifice şi tehnologice din România.

Importurile IC-CORE au crescut de la 76,5 mil.Euro la 177,3 mil.Euro, adică de peste 2,3 ori, depăşind dinamica importurilor pe total economie care a fost de 1,72 ori în intervalul 2002-2005.

Creşterea mai rapidă a importurilor faţă de exporturi a condus la mărirea deficitului balanţei comerciale a sectorului IC de la -83,2 mil.Euro în 2002, la -247,7 mil.Euro în 2005, dependenţa României faţă de importurile de produse şi servicii protejate prin copyright fiind în continuă creştere şi influenţând nefavorabil datoria externă a ţării pe termen mediu şi lung.

4. Profitabilitatea industriilor bazate pe copyright. Profitabilitatea industriilor IC-CORE, calculată ca raport între profitul brut şi cifra de afaceri, în perioada 2000-2005 pentru care am dispus de date, relevă o scădere a indicatorului de la 8,90% la 5,83%. Pe tot intervalul de analiză, considerăm că profitabilitatea CORE IC s-a situat la niveluri favorabile, chiar dacă s-a înregistrat o tendinţă de scădere a acesteia. Scăderea indicatorului de profitabilitate se explică atât prin creşterea concurenţei, cât şi prin nivelul relativ înalt al acestuia în perioadele iniţiale, ca urmare a unei cereri mult mai mari decât oferta şi a nivelului modest al producţiei IC-CORE. Cele mai profitabile componente ale IC-CORE au fost în anul 2005: creaţia şi interpretara artistică şi literară (9,80%); activităţile legate de bazele de date (8,14%); prelucrare Informatică de date (7,25%); consultanţa şi alte produse software (7,12%); reproducerea înregistrărilor audio (7,0%).

117

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

5. Nivelul salariilor. Nivelul salariilor mediu nominal brut lunar din industriile copyright, faţă de media pe economia naţională, a fost mai mare de 1,28 ori în total IC, de 1,49 ori în IC-CORE şi de 1,26 ori în Interdependente. În IC Parţiale şi Nededicate nivelul salarizării a fost inferior mediei pe economia naţională.

7.2. Recomandări Analiza contribuţiei industriilor bazate pe copyright la economia României a condus la câteva recomandări pe care le propunem în acest studiu: 1.

Datorită importanţei economico-sociale şi culturale a IC, considerăm necesară îmbunătăţirea substanţială a statisticilor naţionale şi regionale permanente pentru ramurile CORE şi non CORE ale IC, în condiţiile creşterii capacităţii societăţii informaţionale şi ale globalizării.

O abordare strategică a sectorului IC necesită implementarea şi dezvoltarea de instrumente statistice adecvate şi indicatori la nivel naţional, regional şi local.

Este necesar un cadru statistic standardizat şi riguros al IC pentru implementarea eficientă şi monitorizarea unei strategii în acest domeniu. Sistemul naţional statistic implementat în prezent, în România, nu este adaptat la activităţile şi ocupaţiile IC şi nu oferă într-o măsură suficientă datele necesare. Cooperarea internaţională şi schimbul permanent de informaţie în domeniul IC sunt de o importanţă covârşitoare pentru rafinarea teoriei şi obţinerea unei mai bune informaţii empirice.

Domeniile concrete ale îmbunătăţirilor statistice în România se referă la înregistrarea şi strângerea în mod regulat a datelor statistice despre industriile core, interdependente, parţiale şi nededicate, în conformitate cu clasificarea WIPO şi alte standarde internaţionale pentru venitul brut, valoarea adăugată, forţa de muncă şi comerţul exterior.

2.

Având în vedere faptul că IC au fost considerate importante îndeosebi pentru domeniile politic şi social şi că rolul lor economic a fost mai puţin analizat în context naţional şi internaţional, o cercetare specială vizând productivitatea muncii, profitabilitatea şi eficienţa economică a acestui domeniu ar evidenţia şi mai bine impactul său economic şi social. Pentru a măsura importanţa economică şi impactul social al IC, precum şi pentru o mai bună înţelegere a eficienţei bunurilor cu copyright de către guvern, decidenţi la toate nivelurile şi societatea civilă, trebuie elaborat şi calculat în termeni comparativi un sistem de indicatori coerent şi adecvat.

3.

Dezvoltarea sustenabilă a sectorului IC, în cadrul economiei naţionale, impune o viziune strategică pe termen lung şi instrumente de politică aferente fiecărei faze a procesului, luând în considerare interferenţa dintre pilonii economic, social şi de mediu ai dezvoltării durabile a României, precum şi impactul educaţio­nal, de comportament şi relaţional pe care îl poate induce copyrightul la nivel de individ, grup social şi societate în ansamblul său.

118

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Această politică trebuie să fie rezultatul agreat al unei consultări iterative a diferiţilor actori interesaţi şi să se bazeze pe abordarea holistică a interdependenţei dintre IC şi alte sectoare ale economiei naţionale, precum şi pe consensul dintre guvern, societatea civilă, sectorul privat, cu privire la rolul economic al activităţilor IC. Aceasta necesită un cadru al IC instituţionalizat, analitic şi decident, sub directa subordonare a guvernului, bazat pe o instrumentare legală specială a bunurilor şi serviciilor protejate prin copyright.

4.

Forţa de muncă a IC prezintă o serie de particularităţi în ceea ce priveşte salarizarea, nivelul de pregătire profesională, durata timpului de muncă (timp parţial, durată integrală, salariaţi temporari şi permanenţi, structura pe v­ârste, calificări socio-profesionale etc.). Cercetarea acestor particularităţi ale forţei de muncă inclusiv ale fluxurilor migratorii ar putea aduce noi elemente şi repere de fundamentare a politicilor în domeniul ocupării forţei de muncă.

5.

Problematica accesului la capital şi a investiţiilor în domeniul IC constituie un domeniu de cercetare util pentru creşterea eficienţei economice şi sociale a IC. Rolul statului şi al parteneriatului public privat sunt direct sunt indirect implicate prin resursele şi bunurile intangibile de care acesta dispune, ca şi prin subvenţii şi sponsorizări pentru activităţi cu copyright care au externalităţi pozitive, influenţează favorabil asupra coeziunii şi incluziunii economice şi sociale.

O particularitate a IC rezidă tocmai în faptul că beneficiază de sprijin public şi este parţial administrat de stat care intervine în calitate de finanţator şi angajator.

Totodată statul are menirea de a corija eşecurile pieţei în acest domeniu.

6. Ţinând seama de faptul că IC reprezintă o importantă sursă de profit, venit şi implicit, de creştere economică, un interes ştiinţific şi practic îl are şi cercetarea metodelor de evaluare a activelor intangibile care intră sub incidenţa copy­right-ului, din punctul de vedere al alocării şi utilizării acestuia, al noilor opţiuni de comercializare a creativităţii şi al implicaţiilor noilor modele de afaceri.

7.

Estimarea duratei optime a copyright-ului este o problemă majoră a eficienţei economice şi sociale a acestuia întrucât, în funcţie de aceasta, se pot folosi diferite rate de actualizare a veniturilor şi cheltuielilor pe care le presupune.

8.

Analiza aspectelor regionale ale contribuţiei şi dezvoltării IC pe diferite categorii dimensionale ale întreprinderilor prezintă un deosebit interes ştiinţific şi practic, mai ales dacă se are în vedere şi natura crescător globalizatoare a IC. Datorită diversităţii mari a structurii IC, se recomandă adoptarea de metode şi abordări specifice pentru fiecare sector şi subsector implicat în activităţile aferente creării, producerii, distribuţiei şi utilizării bunurilor şi serviciilor bazate pe copyright.

119

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Anexa 6.1 Contribuţia sectorului cultural-creativ şi a altor industrii la Economia Europeană (% din PIB) Ţara

Fabricarea produselor alimentare, băuturi şi tutun

Fabricarea produselor textile şi tricotaje

Fabricarea produselor şi fibrelor chimice

Fabricarea cauciucului şi mase plastice

Producţia de maşini şi echipamente n.e.c.

Activităţi imobiliare

Calculatoare şi activităţi conexe

Sectorul culturalcreativ

Austria

1,7

0,5

1,1

0,7

2,2

2,2

1,1

1,8

Belgia

2,1

0,8

3,5

0,7

0,9

1,0

1,2

2,6

Cipru

2,7

0,4

0,5

0,3

0,2

…

0,6

0,8

Republica Cehă

2,8

1,0

1,3

1,5

2,3

1,4

1,2

2,3

Danemarca

2,6

0,3

1,7

0,7

1,9

5,1

1,5

3,1

Estonia

2,2

1,9

0,6

0,6

0,6

2,8

0,7

2,4

Finlanda

1,5

0,3

1,1

0,7

2,1

1,8

1,5

3,1

Franţa

1,9

0,4

1,6

0,7

1,0

1,8

1,3

3,4

Germania

1,6

0,3

1,9

0,9

2,8

2,6

1,4

2,5

Grecia

…

…

…

…

…

…

…

1,0

Ungaria

2,9

…

1,9

0,9

1,2

1,8

0,8

1,2

Irlanda

5,3

0,2

11,5

0,3

0,5

1,2

1,7

1,7

Italia

1,5

1,3

1,2

0,7

2,1

1,0

1,2

2,3

Letonia

3,2

1,2

0,5

0,3

0,5

2,1

0,7

1,8

Lituania

2,5

1,6

0,4

0,5

0,4

1,1

0,3

1,7

Luxemburg

1,0

0,9

0,4

2,0

0,6

…

1,2

0,6

Malta

…

…

…

…

…

…

…

0,2

Olanda

2,2

0,2

1,7

0,4

1,0

2,3

1,4

2,7

Polonia

4,7

0,8

1,4

0,9

1,2

1,3

0,6

1,2

Portugalia

1,9

1,9

0,8

0,5

0,7

0,6

0,5

1,4

Slovacia

1,5

0,7

0,6

0,9

1,5

0,5

0,6

2,0

Slovenia

2,0

1,3

3,4

1,4

2,2

0,4

0,8

2,2

Spania

2,2

0,7

1,3

0,7

1,0

3,0

1,0

2,3

Suedia

…

…

…

…

…

4,0

2,2

2,4

Marea Britanie

1,9

0,4

1,4

0,7

1,0

2,1

2,7

3,0

Bulgaria

2,2

2,0

1,1

0,4

1,3

0,4

0,3

1,2

România

1,9

2,1

0,8

0,5

1,0

0,5

0,5

1,4

Norvegia

1,7

0,1

0,8

0,2

0,8

2,7

1,3

3,2

Islanda … … … … … … …

0,7 Sursa: The Economy of Culture in Europe, Study prepared for the European Commission (Directorate General for Education and Culture), oct.2006, p.68.

120

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Anexa 6.2 Dinamica creşterii cifrei de afaceri şi a valorii adăugate a sectorului cultural-creativ în unele ţări europene (%) Ţara

Creşterea medie a cifrei de afaceri

Creşterea valorii adăugate

Austria

5,4

2,8

Belgia

5,2

7,7

Republica Cehă

15,5

56,0

Danemarca

2,7

-1,9

Estonia

11,5

9,1

Finlanda

7,1

11,1

Franţa

6,7

7,1

Germania

4,9

6,6

Grecia

5,4

4,4

Ungaria

17,1

7,6

Irlanda

7,7

8,8

Italia

5,3

7,3

Letonia

7,7

17,0

Lituania

5,1

67,8

Olanda

5,0

…

Polonia

6,1

13,0

Portugalia

10,6

6,3

Slovacia

3,9

15,5

Slovenia

17,9

5,4

Spania

10,5

9,0

Suedia

7,8

2,6

Marea Britanie

6,6

1,7

Bulgaria

13,8

…

Romania

20,2

29,0

Norvegia

4,8

3,8

Islanda

8,3

4,1

Total UE-15

5,4

6,6

Total 30 ţări 8,1 12,3 Sursa: The Economy of Culture in Europe, Study prepared for the European Commission (Directorate General for Education and Culture), oct.2006, p.69.

121

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Anexa 6.3 Valoarea adăugată pe salariat în IC CORE, în România, în perioada 2002-2005 (EURO) Industrie

2002

2003

2004

2005

Editarea cărţilor

10019

8258

8239

11095

Editarea ziarelor

3739

3869

4500

5837

Editarea revistelor şi periodicelor

6701

9282

9305

11339

Editarea înregistrărilor sonore

4942

7882

5643

8458

Alte activităţi de editare

6327

4671

6488

9170

Tipărirea ziarelor

24112

8610

10004

12807

Alte activităţi de tipărire n.c.a

5286

8954

9052

11278

Legătorie

3861

3603

3287

4612

Servicii pregătitoare pentru pretipărire

9785

7312

7642

8915

Alte lucrări de tipografie

5350

5239

5313

5496

Reproducerea înregistrărilor audio

7392

5654

5572

8005

Reproducerea de înregistrărilor video

25018

6574

4829

5205

Reproducerea prin calculator a comunicării

33545

10210

13923

12549

Editarea de programe

12859

11653

10786

13080

Consultanţă şi furnizare de alte produse software

…

14224

11165

13278

Prelucrarea informatică a datelor

6546

6253

6695

7336

Activităţi legate de bazele de date

10809

7872

7685

8113

Publicitate

8297

8831

9012

11596

Activităţi fotografice

3131

2746

3187

3955

Activităţi de secretariat şi traducere

5444

…

…

…

Activităţi ale organizaţiilor profesionale

3730

1159

2573

3292

Producţia de filme cinematografice şi video

8999

6455

11755

11745

Distribuţia de filme cinematografice şi video

7062

3487

17336

8332

Proiecţia de filme cinematografice

1725

15553

5796

9099

Activităţi de radio şi televiziune

13026

13357

16133

20537

Creaţie şi interpretare artistică şi literară

6103

9031

30027

7630

Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol

14802

5180

2605

2132

Bâlciuri şi parcuri de distracţie

3071

4342

3174

4031

Alte activităţi de spectacole

…

3991

4760

5460

Activităţi ale agenţiilor de ştiri

3616

5336

12542

6194

Biblioteci şă activităţi de arhivare

9099

3772

7750

8835

Alte activităţi recreative

3754

3563

3726

4188

Total Industrii Core

9512

9155

9824

11868

5357

5275

6386

7887

TOTAL NAŢONAL Sursa: calcule proprii, pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice

122

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

BIBLIOGRAFIE Banacu, C. S. (2006), Evaluarea dreptului de autor (Authorship Evaluation), Tribuna Economică, 2006.

Constantin I. (1996), Proprietatea intelectuală şi succesul în afaceri (Intellectual Property and Success in Business), Editura Rentrop & Straton, Bucureşti, 1996.

Cardona, Jeannine (2002), Cultural Statistics in Europe: Updates and Trends, a paper presented at The International Symposium on Culture Statistics: “Statistics in the Wake of Challenges Posed by Cultural Diversity in a Globalization Context”, Québec.

Deiss, Richard (2002), Information Society Statistics, Statistics in focus, Eurostat, theme 4 – 32/2002.

Eminescu, Y. (1995), Armonizare europeană. Directivele europene Harmonisation. European Guidelines), Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995.

(European

Florescu O., Suta N. (2005), Aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Comercial Aspects of Intellectual Property Rights), Editura A.S.E., Bucureşti, 2005.

Gantchev D. (2004), The WIPO Guide on Surveying the Economic Contribution of the Copyright Industries, Review of Economic Research on Copyright Issues, 2004, vol.1(1), pp.5-16.

Hemmungs Wirtén, E. (2004), No Trespassing.Authorship, Intellectual Property Rights, and the Boundaries of Globalization.Toronto: University of Toronto Press.

Jules Theeuwes (2006), Mapping Dutch Creative Industries, WIPO Caricom Meeting Georgetown, Guyana, February 8-9, 2006.

Krisztina Penyigey, Péter Munkácsi Copyright-Based Industries in Hungary.

(2005),

The

Economic

Contribution

of

Leo Kah Mun, Chow Kit Boey, Lee Kee Beng, ONG Chin Huat, Loy Wee Loon (2004), The Economic Contribution of Copyright-Based Industries in Singapore, National Studies on WIPO.

123

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Lilley A., (2006), Inside the Creative Industries, Copyright on the ground, Institute for Public Policy Research, www.ippr.org.

Maurice Lévy, Jean-Pierre Jouyet, L’économie de l’immatériel. La croissance de demain.

Rapport de la commission sur l’économie de l’immatériel.

Moldoveanu M (2005) Industrii culturale I şi II + Colecţia Biblioteca Economică, Seria Probleme Economice vol. 171 - 172, 186 - 187, CIDE Maskus K. (2000), Intelectual Property Rights in the Global Economy, Institute for International Economies Moldoveanu M., Ioan-Franc V. (1997), Marketingul şi cultura, Editura Expert, Bucureşti; (2000) Managementul culturii: universul rural, Editura Expert, Bucureşti; Moldoveanu M., Mucica D., Vasile V., Ioan-Franc V. (2005), Cultură, culte, industrii culturale-principii, obiective strategice, direcţii de acţiune 2007-2013, Colecţia Biblioteca Economică, seria Probleme economice, vol. 168-169-170, CIDE. Moldoveanu M., Miron D. (1995), Psihologia reclamei: publicitatea în afaceri, Editura Libra, 1995; Moldoveanu M. (coord.), Mucica D., Ciutacu C., Ioan-Franc V. (2003), Fundamentarea strategiei de dezvoltare a culturii. Abordare sectorială pentru programul naţional de dezvoltare a României 2004-2006, institutul de Economie Naţională, contract cu Ministerul Culturii din România; Ioan-Franc V., Ciutacu C., Moldoveanu M., Mucica D. (2004) - Cultură, culte, cinematografia şi protecţia dreptului de autor, Colecţia Biblioteca Economică, seria Probleme economice, vol. 132-1333, CIDE. Ioan Franc V, Moldoveanu M, Mucica D, (2007) - cultură, culte, cinematografie şi protecţia dreptului de autor, colecţia Biblioteca Economică, seria Probleme economice vol, 132-133, CIDE. Nurse K. et al. (2006), The Cultural Industries in CAPICOM: Trade and Development Challenges, DRAFT, Nov.2006, Funded under EU PROINVEST CAR/5170.

Picard, Robert – Toivonen, Timo E. (2002), Methods of Assessing the Economic Value of Copyright, A Review of Existing Studies, Paper presented before the Working Group of Experts on Survey Guidelines for Assessing the Economic Impact of Copyright and Related Rights, World Intellectual Property Organisation working group meeting, Helsinki 02-05. July 2002.

Piedras E., (2004), The Value of Culture: Economic contribution of Industries, Protected by Copyrights in Mexico, Sept.30.2004.

Siwek, Stephen E., (2002), Copyright Industries in the U.S. Economy, The 2002 Report, Prepared for the International Intellectual Property Alliance.

124

C o n t r i b u ţ i a

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a

Sorin V. Stan, Ion Anghel, Veronica Gruzsniczki (2006), Capitalul intelectual al întreprinderii. Evaluarea proprietăţii intelectuale şi a altor active necorporale(Intellectual Capital of Enterprise. Evaluation of Intellectual Property and of Other Intangible Assets), Editura IROVAL – Bucureşti, Editura Universităţii “Petru Maior” – Târgu Mureş, 2006.

Sorin V. Stan (2006), Evaluarea întreprinderii (Enterprise Evaluation), (ediţia a doua revizuită), Editura IROVAL, INVEL Multimedia Bucureşti, 2006.

Towse, Ruth (2001), Creativity, Incentive, and Reward: An Economic Analysis of Copyright and Culture in the Information Age. Cheltenham: Edward Elgar.

Wells W., Moriarty S. (2006), Advertising: principles & practice, Editura Pearson/Prentice Hall, Upper Saddle River, 2006.

Withers K (2006), Intellectual Property and the Knowledge Economy London: Institute for Public Policy Research.

Towse, R. (ed.) (2002), Copyright in the Cultural Industries, Hardbook Litman J., Digital Copyright Prometheus Books.

WIPO (2003), Guide on Surveying the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries, WIPO, Geneva 2003.

Wall Communications Inc Industries in Canada, , March 31.

(2004), The Economic Contribution of Copyright-Based

IPA (2005), Initial Survey of the Contribution of the Copyright Industries to Economic Development, International Intellectual Property Alliance (IIPA), April 2005.

UNESCO (2005), Towards Knowledge Societies, UNESCO World Report, 2005.

European Commission (2006), The Economy of Culture in Europe, The Global Alliance for Cultural Diversity, European Commission Directorate – General for Education and Culture, Brussels, 2006. http://hostdomain.ro/copyright.hd.html www.cultura.ro

125

C o n t r i b u ţ i a

126

e c o n o m i c ă

a

i n d u s t r i i l o r

b a z a t e

p e

c o p y r i g h t

î n

R o m â n i a