Raport de Activitate 2022-2023

CRISTIAN BUȘOI

RAPORT DE ACTIVITATE 2022-2023

„Dialogul transparent, onest și aplicat dintre societatea civilă și decidenții politici este esențial pentru dezvoltarea unei Europe competitive, sustenabile și inovatoare.”

„Înainte de toate, aș dori să mulțumesc colegilor mei din

Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European pentru sprijinul și colaborarea lor în a elabora și implementa politici care să încurajeze creșterea economică și să sprijine industria europeană în fața provocărilor globale. Împreună am susținut investițiile în domenii cheie: inteligența artificială, tehnologiile verzi și digitalizarea, toate extrem de importante pentru creșterea competitivității europene pe plan global.

Am acordat o atenție deosebită politicii energetice a Uniunii Europene. Am susținut tranziția către sursele de energie regenerabilă și am încurajat investițiile în energie curată și sustenabilă. Am promovat politici energetice care să asigure securitatea și diversificarea aprovizionării energetice, reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice în Europa.

Sănătatea este o altă temă pe care am tratat-o cu maximă prioritate în activitatea mea din ultimul an. În calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE, raportor pentru Dosarul EMA Fees, președinte al Intergrupului pentru Combaterea Cancerului și, nu în ultimul rând, membru în Comisia de Sănătate a Parlamentului European consider că este o responsabilitate crucială să ne asigurăm că fiecare cetățean al Uniunii Europene are acces la servicii medicale de înaltă calitate, indiferent de naționalitate, statut social sau țara de origine. Sănătatea este un drept fundamental al tuturor. Într-o lume în continuă schimbare și cu provocări medicale tot mai complexe, Sănătatea trebuie să rămână în topul priorităților deciziilor politice. Avem nevoie de prevenție mai bună, de tehnologii mai bune, de medicamente inovatoare și de condiții bune de diagnostic și tratament în toate țările Uniunii.

Sunt onorat că pot reprezenta interesele cetățenilor români și pe ale tuturor cetățenilor europeni în Parlamentul European. Dialogul transparent, onest și aplicat dintre societatea civilă și decidenții politici este esențial pentru dezvoltarea unei Europe competitive, sustenabile și inovatoare. Vă asigur de toată deschiderea mea la dezbatere și dialog pe orice temă de interes public din aria mea de competență.”

Cristian Bușoi

CRISTIAN BUȘOI

Președintele Comisiei pentru

Industrie Cercetare și Energie

Membru

CPCO - Conferința Președinților de Comisie

SANT - Subcomisia pentru sănătate publică

DASE - Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de SudEst și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Membru Supleant

ECON - Comisia pentru afaceri economice și monetare

ENVI - Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

DARP - Delegația pentru relațiile cu Peninsula Arabă

RAPORTOR

Raport privind proiectul de decizie a Consiliului referitor la prelungirea

Acordului privind promovarea, furnizarea și utilizarea sistemelor de navigație prin satelit Galileo și GPS și a aplicațiilor conexe dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte

În data de 17 mai, Parlamentul European a dat curs recomandării făcute de mine în calitate de președinte al Comisiei ITRE în 2 februarie în calitate de raportor numit, sub forma adoptării unui proiect de rezoluție legislativă, ce urmărește prelungirea Acordului privind promovarea, furnizarea și utilizarea sistemelor de navigație

prin satelit Galileo și GPS și a aplicațiilor conexe dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia și Statele Unite ale Americii, aprobând prelungirea acestui acord de interes major pentru toți cetățenii Uniunii.

Recomandare referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind Reînnoirea Acordului de cooperare științifică și tehnologică dintre Comunitatea Europeană și Republica Federativă a Braziliei

Am cerut în 20 decembrie 2021 aprobarea Consiliului pentru Reînnoirea Acordului de cooperare științifică și tehnologică dintre Comunitatea Europeană și Republica Federativă a Braziliei.

În data de 17 mai 2022 am fost numit raportor asupra acestui demers. În urma adoptării de către Parlamentul European a acestei cereri în data de 14 iunie, Acordul în cauză a fost prelungit.

Recomandare referitoare la încheierea, în numele UE și al statelor sale mebre, a Protocolului la Acordul de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Bulgaria, a Republicii Croația și a României la UE

Împreună cu Comisia ITRE pe care o prezidez în Parlamentul European am cerut în data de 27 octombrie 2022 consultarea în vederea aprobării încheierii Acordului de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) între Comunitatea Europeană și Republica Coreea. În data de 29 noiembrie 2022 am fost numit raportor pentru încheierea Protocolului la Acordul de cooperare privind sistemul global de navigație

prin satelit de uz civil între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, astfel încât aderarea Republicii Bulgaria, Republicii Croația și a României la Uniunea Europeană să fie ținută în seamă. Acest Protocol pentru Acordul de față a fost adoptat în 24 ianuarie 2023 și depus în 25 ianuarie 2023.

RAPORTOR ALTERNATIV

Raport referitor la propunerea

Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814 în ceea ce privește cantitatea de certificate care urmează să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030

Grupurile politice ale Parlamentului European m-au desemnat raportor alternativ pentru raportul examinat în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, pentru a urmări evoluția acestuia, împreună cu Claudia Gamon, raportoarea pentru aviz a Comisiei ITRE și a negocia texte de compromis cu raportorul Comisiei competente (ENVI), Cyrus Engerer.

Propunerea Comisiei ENVI de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814

Parlamentului European și a Consiliului, privind cantitatea de certificate verzi ce urmează a fi plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost examinată de Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie în data de 26 ianuarie 2022, sezitată premergător pentru avizare în octombrie 2021.

 Motivele expuse de Comisia ENVI în plen au fost bine argumentate,

câteva dintre cele mai importante fiind:

 Schimbările climatice reprezintă o urgență la nivel mondial, care afectează țările de pe toate continentele prin perturbări economice, condiții meteorologice extreme și creșteri ale nivelului mării. Conform recentului raport al IPCC[2] publicat în august 2021, asistăm în prezent la schimbări climatice nemaiîntâlnite de mii, dacă nu de sute de mii de ani.

Schimbările climatice afectează deja viețile a milioane de oameni din întreaga lume și ne amenință pe fiecare dintre noi.

 Uniunea Europeană este un lider global în lupta împotriva schimbărilor climatice. UE și-a intensificat eforturile și s-a dotat cu instrumentele necesare, care reflectă ambiția necesară pentru a putea face față provocărilor globale prezentate. Prin adoptarea comunicării privind Pactul verde european, UE a deschis calea către o tranziție verde bazată pe o economie competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care garantează că nimeni nu este lăsat în urmă. A fost transmis un semnal clar lumii întregi, prin angajamentul de a

face din Europa primul continent neutru climatic până în 2050.

 Transformarea stabilită prin Pactul verde european este totodată corelată intrinsec cu redresarea în urma pandemiei de COVID-19. Pandemia a forțat lumea să își regândească prioritățile și a demonstrat și mai clar că sănătatea umană și sănătatea mediului și a biodiversității sunt strâns legate

și interdependente. A dus la un angajament reînnoit față de conservarea mediului și la necesitatea de a reconstrui economiile într-un mod care să ne orienteze viitorul către o cale diferită, mai durabilă, în beneficiul planetei și, implicit, al sănătății noastre. Acest angajament reînnoit a devenit realitate și s-a concretizat prin NextGenerationEU, unul dintre instrumentele financiare care vor permite punerea în aplicare a Pactului verde european.

 În încercarea de a evita slăbirea sistemului ETS, din cauza excedentului de certificate de emisii care se acumulase din 2009, Comisia Europeană a instituit în 2018 o rezervă pentru

stabilitatea pieței ca soluție pe termen lung, care este operațională din 2019. După constituirea acestei rezerve în 2018, Comisia a ajustat și normele privind plasarea certificatelor în rezervă și scoaterea temporară din aceasta până în 2023 prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului. Directiva a dublat procentul din numărul total de certificate aflate în circulație (rata de intrare), plasat în rezervă, de la 12 % la 24 %, și cantitatea minimă care urmează să fie plasată în rezervă, de la 100 la 200 de milioane de certificate.

 Atât introducerea rezervei, cât și ajustarea ulterioară a normelor sale operaționale au reprezentat pași importanți către menținerea

unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii care să fie adecvat scopului și care să se adapteze la nevoile dinamice ale sectoarelor economice acoperite de ETS, cum ar fi impactul pandemiei de COVID-19 asupra acestor sectoare. Obiectivul lor final a fost să soluționeze excedentul de certificate și să amelioreze reziliența ETS la șocuri majore. Aceste obiective sunt și mai pertinente în prezent, dată fiind nevoia de a îndeplini obiectivele climatice mai ambițioase și de a evita o situație în care ETS este slăbit prin prețuri mai scăzute ale carbonului, ceea ce conduce la mai puține stimulente pentru reducerea emisiilor.

 Propunerea Comisiei pe care o avem în fața noastră urmărește să mențină ajustările temporare ale rezervei care au fost adoptate prin Directiva 2018/410 până la sfârșitul fazei IV a EU ETS, și anume 31 decembrie 2030. Este evidentă nevoia de a prelungi această ajustare temporară. Eșecul în a adopta prelungirea în timp util poate duce la o creștere nocivă a excedentului de certificate de emisii și va fi contrară obiectivelor și mai ambițioase din Pactul verde și legiferate în Legea climei.

Raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora

Experiența fără precedent a pandemiei de COVID-19 a evidențiat și dificultățile Uniunii și ale statelor membre de a face față unei urgențe de sănătate publică de acest tip și a demonstrat că trebuie întărit rolul Uniunii, pentru a fi mai eficientă în ceea ce privește gestionarea disponibilității medicamentelor și a dispozitivelor medicale și elaborarea contramăsurilor medicale pentru a face față amenințărilor la adresa sănătății publice începând dintr-o etapă timpurie și întrun mod armonizat, asigurând cooperarea și coordonarea între autoritățile competente de la

nivel european, național și regional, industrie și alte părți interesate din lanțurile de aprovizionare cu produse farmaceutice și cu dispozitive medicale, inclusiv personalul medicosanitar. Uniunea trebuie să acorde o prioritate mai mare sănătății, să asigure prestarea neîntreruptă a unor servicii medicale de bună calitate și să fie pregătită să facă față epidemiilor și altor amenințări la adresa sănătății. Capacitatea Uniunii de a acționa în acest sens a fost grav afectată de absența unui cadru juridic clar definit pentru gestionarea răspunsului său la pandemie, de mandatele necorespunzătoare ale agențiilor sale

din domeniul sănătății, precum și de gradul limitat de pregătire a Uniunii și a statelor membre în cazul unei urgențe de sănătate publică cu impact asupra majorității statelor membre.

În calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie am fost sesizat pentru a aviza ca raportor alternativ ITRE propunerea Comisiei ENVI în 27 mai 2021.

Examinare propunerii referitoare la Consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora a avut loc în 18 martie 2021. Data adoptării procedurii de către Comisia ITRE a fost 26 mai 2021, raportorul numit la 3 decembrie

2020 de Parlamentul European din cadrul ITRE fiind Joëlle Mélin, colega mea din Comisie, coordonată de mine în calitate de raportor alternativ ales.

În 25 iunie 2021, Consiliul împreună cu Parlamentul European au aprobat și depus noul regulament privind consolidarea rolului EMA în situații de criză, propus de ENVI și avizat de ITRE.

PRINCIPALELE EVENIMENTE

Reconfirmare ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European

Le mulțumesc colegilor mei pentru votul din 26 ianuarie și reconfirmarea mea ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European.

Felicitări celor patru vicepreședinți, aleși tot astăzi: Zdzisław Krasnodebski (ECR), Morten Petersen (Renew), Patrizia Toia (S&D) și Lina Galvez Munoz (S&D).

Ne aflăm la jumătatea acestei

legislaturi, cu provocări importante, pe care le-am abordat împreună cu succes. În ciuda pandemiei, am reușit să mergem mai departe și să obținem rezultate concrete în toate domeniile care sunt în responsabilitatea Comisiei noastre: industrie, cercetare și inovare, energie, TIC și spațiu. Am închis dosare foarte importante în cadrul noului Cadru Financiar Multianual: Orizont Europa, Europa Digitală, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Spațial al UE și lucrăm cu intensitate maximă pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie și pentru Programul Fit for 55. Îi asigur pe colegii mei că voi rămâne la fel de implicat și dedicat muncii mele, pentru ca deciziile pe care le luăm în Comisia ITRE să fie strict în beneficiul cetățenilor și al Uniunii Europene.

O industrie mai puternică pentru o Europă mai independentă

Europa a subliniat pe 13 ianuarie, încă o dată, că are capacitatea să seteze trendul viitorului industrial internațional. Sub egida Președinției Franceze a UE, a fost organizat primul eveniment al Președinției, cred eu extrem de important pentru Europa întreagă, “Industrie mai puternică pentru o Europă mai independentă”, la sediul Ministerului Economiei și Finanțalor din Franța, la Paris, la care am fost onorat să iau cuvântul, alături de înalți funcționari publici și lideri din sectorul privat al industriei.

Europa este cea mai mare putere industrială din lume și trebuie să joace un rol cheie în redresarea economică post COVID-19 și să fie un competitor redutabil pe piața internațională.

Avem de partea noastră o resursă naturală importantă, o resursă umană importantă și strategii care ne permit să utilizăm la maximum cercetarea și inovarea. Pentru a implementa strategiile și a putea fi cei mai de sprijin avem nevoie de financiar adecvat.

Discutăm deja despre Industria 4.0,

dar ambițiile noastre ar trebui să se îndrepte spre 5.0, fără să pună în pericol angajamentul asumat pentru protejarea mediului înconjurător. Trebuie să ținem pasul cu evoluția tehnologică, ce avansează cu o viteză pe care acum câțiva ani nu o credeam posibilă și să fim mereu atenți la concurență.

Evenimentul s-a bucurat de prezența:

 Ministrului francez al Economiei, Finanțelor și Industriei, Bruno Le Maire

 Ministrului francez delegat pentru Industrie, Agnès Pannier-Runacher

 Vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefcovic

 Comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton

Întâlnire a Grupului de contact pentru vaccinuri COVID-19

Întâlnirea în data de 1 februarie a Grupului de contact pentru vaccinuri COVID-19, la care am participat ca președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European alături de vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, directorul executiv al EMA, dr. Emer Cooke și colegul meu din Parlamentul European, Pascal Canfin. Am discutat despre oportunitatea studiilor anunțate de Pfizer și Moderna pentru punerea pe piață a unor vaccinuri care să țintească Omicron, necesitatea unor rapeluri suplimentare și a vaccinării copiilor.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva

Cancerului

Pacienții bolnavi de cancer, rudele și prietenii lor nu sunt singuri în lupta cu boala. Suntem milioane de suflete alături de ei. Anul acesta, când marcăm Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului avem în sprijinul nostru un Plan

Național și un Plan European de Luptă Împotriva Cancerului cu acțiuni concrete care să limiteze răspândirea bolii. Am lucrat la ambele documente, împreună cu unii dintre cei mai buni specialiști din țară și din Europa și alături de comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, ea însăși o supraviețuitoare a cancerului

și militantă activă împotriva bolii. Suntem mai uniți ca niciodată împotriva bolii și sigur că vom avea rezultatele pe care pacienții și medicii le așteaptă.

Ca responsabil al Programului European pentru Sănătate, Președinte al Intergrupului de Luptă Împotriva Cancerului și Președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European am cerut și susținut întotdeauna finanțare continuă și adecvată pentru combaterea cancerului. Iar vocea mea și a colegilor mei a fost auzită. Planul European pentru Cancer a primit o finanțare de 4 miliarde de euro, o sumă fără precedent în istoria UE.

UE a lansat recent și patru noi acțiuni ale Planului european de combatere a cancerului. Acestea vor sprijini statele membre în soluționarea inegalităților și în îmbunătățirea screeningului și a vaccinării împotriva HPV, dar și pentru a-i sprijini pe cei cu antecedente de cancer.

Organizațiile și companiile românești trebuie să țină cont de oportunitățile din Programul European pentru Spațiu

În contextul misiunii în Cehia a Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, am participat pe 23 februarie, la Praga, la o întâlnire cu conducerea Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial (EUSPA). Misiunea principală a EUSPA este să implementeze Programul Spațial al UE (eSpace) și să furnizeze servicii fiabile și sigure legate de spațiu, cu maxime beneficii pentru cetățeni, companii și instituțiile din statele UE. EUSPA stimulează creșterea economică bazată pe inovare și contribuie la siguranța cetățenilor UE și la securitatea Uniunii și a statelor sale membre, consolidând, în același timp, autonomia strategică a UE.

În discuțiile pe care le-am avut cu directorul executiv al EUSPA, Rodrigo Da Costa, și cu conducerea Agenției am reiterat sprijinul Comisiei ITRE pentru proiectele strategice ale EUSPA: GALILEO –sistemul global de navigație prin satelit al Europei, care oferă date de poziționare globală extrem de precise, COPERNICUS – cel mai avansat sistem de observare a planetei din lume, EGNOS – care pune la dispoziția utilizatorilor din sectorul aerian, maritim și terestru din întreaga UE servicii de navigație sigure, de importanță esențială. Am discutat, de asemenea, despre implicarea ITRE în proiectul Comisiei Europene, care pregătește lansarea unei constelații de sateliți pentru furnizarea de internet de mare viteză în zonele în care infrastructura terestră nu poate ajunge.

Programul de spațiu al Uniunii Europene, eSpace, pentru care comisia ITRE a fost responsabilă din partea Parlamentului European, contribuie la crearea de locuri de muncă, încurajează cercetarea și inovarea, promovează industria și

tehnologia digitală și joacă un rol esențial în redresarea economică, în urma crizei provocate de pandemie.

eSpace va oferi oportunități atât cetățenilor, cât și IMM-urilor și industriei europene de spațiu, pe care le va ajuta să fie mai competitive pe piața internațională.

Spațiul este foarte important pentru viitor, fiind esențial pentru digitalizarea economiei europene.

Mixul dintre datele spațiale și tehnologiile digitale oferă oportunități semnificative, care pot

deschide numeroase posibilități de afaceri pentru toate țările UE și vor ajuta la atingerea obiectivelor pe care ni le-am asumat la nivel european: de la utilizarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale și Internet of Things, până la Green Deal și tehnologia 5 și 6 G.

Sper ca și companiile și organizațiile românești în domeniul spațiului să fie active și să țină seama de toate oportunitățile pe care le au prin Programul European dedicat spațiului. Datele satelitare au devenit, astăzi, esențiale pentru modul în care trăim, lucrăm și relaționăm.

UE trebuie să ajute Ucraina să își consolideze aprovizionarea și independența energetică. Sancțiunile impuse Rusiei vor afecta veniturile Moscovei

Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, are misiunea de a ajuta Ucraina să își consolideze securitatea aprovizionării și independența energetică. Prioritatea noastră este sincronizarea cât mai rapidă a rețelei electrice ucrainene cu rețeaua continentală europeană. Aceasta ar trebui să includă și sincronizarea rețelei electrice moldovenești, o altă țară care dorește să-și poată alege viitorul energetic. De asemenea, trebuie să ne continuăm activitatea de livrare a gazelor către Ucraina prin capacitatea fizică inversă a fluxului de gaze de la vest la est. Trebuie să fim pregătiți să facem față tuturor provocărilor generate de actualul război sângeros, pornit de Federația Rusă.

Comisarul pentru Energie, Kadri Simson, a fost invitata noastră în 3 martie la dezbaterile din Comisia ITRE. Împreună am discutat despre stocarea gazelor din Uniunea Europeană și creșterea capacităților care

să ne permită înmagazinarea lor. Astăzi, capacitatea UE este de numai 30%. Complet insuficientă pentru nevoia reală pe care o avem.

Europa nu mai poate rămâne dependentă de gazul rusesc.

Acest lucru necesită, pe de o parte, creșterea capacității de stocare, dar și creșterea cantității importurilor de gaz lichefiat.

Trebuie să recunoaștem și potențialul energiei nucleare, considerată energie curată de Comisia Europeană și să investim

în infrastructura surselor regenerabile, precum energia solară și energia eoliană.

La dezbaterea din 3 martie, comisarul Simson a transmis că “Ucraina și-a decuplat rețeaua de energie electrică de la cea rusă pentru un test de izolare. Testul, planificat cu mult timp în urmă a coincis cu agresiunea militară, dar a mers bine și a demonstrat că sistemul ucrainean poate funcționa cu succes pe cont propriu”.

Kadri Simson a subliniat, de asemenea, că este într-un dialog permanent cu Guvernul de la Kiev și și-a exprimat sprijinul politic pentru sincronizarea rețelei ucrainene și moldovenești cu Europa Continentală.

Sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea

Europeană, printre care și interzicerea exportului de tehnologii specifice de rafinare către Rusia din Europa, vor afecta treptat veniturile Moscovei, a mai spus comisara Simson.

“Acest lucru va face mai dificilă și mai costisitoare modernizarea rafinăriilor de petrol din Rusia. Aceste tehnologii sunt construite în Europa și nu pot fi înlocuite cu ușurință la nivel global de

alți furnizori. Vom vedea că, în timp, va exista o diminuare a veniturilor din petrolul rafinat, care în 2019 a generat venituri de 24 de miliarde de euro pentru Rusia”, a transmis Kadri Simson, la ședința Comisiei ITRE.

Comisia Europeană este pregătită să propună măsuri extraordinare în cazul unei creșteri a prețurilor care amenință reziliența socială și economică a UE. În decembrie 2021, Comisia a propus o modificare a Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze pentru a permite achizițiile publice comune de stocuri strategice, precum și consolidarea solidarității între statele membre. Kadri Simson a transmis că, în contextul actual, este “esențial ca pachetul din decembrie să fie adoptat cât mai curând posibil”.

Comisia ITRE condamnă agresiunea militară rusă și este alături de ucraineni în lupta lor pentru a-și apăra țara, viața și libertatea. Le admirăm eroismul în apărarea valorilor noastre comune și vom continua să facem tot posibilul pentru a-i ajuta în lupta lor pentru independență.

Susțin cu tărie propunerea Comisiei

Europene, RePowerEU

Europa trebuie să scape de dependența de gazul rusesc.

De aceea, salut în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, noul pachet de măsuri, RePowerEU, depus de Comisia Europeană. Trebuie să scăpăm de furnizorii care finanțează războiul lui Putin în Ucraina și trebuie să o facem rapid. Parlamentul European și comisia ITRE sunt gata să lucreze în regim de urgență pentru o serie de propuneri concrete. Iar aceste măsuri au sens nu doar în contextul agresiunii sângeroase a Rusiei în Ucraina, ci și pe termen lung, pentru tranziția și creșterea

noastră energetică. Comisia intenționează să prezinte până în aprilie o propunere legislativă care impune ca stocarea subterană de gaze în UE să fie până la cel puțin 90% din capacitatea sa, până la 1 octombrie a fiecărui an. Propunerea ar presupune monitorizarea și aplicarea nivelurilor de umplere și ar construi acorduri de solidaritate între statele membre. Comisia a anuțat, de asemenea, că își continuă investigația asupra pieței gazelor naturale, ca răspuns la preocupările legate de potențialele denaturări ale concurenței de către operatori, în special Gazprom.

Diversificarea surselor de energie este, de asemenea, importantă pentru asigurarea securității energetice a statelor membre UE. Suntem de acord în ITRE că ar trebui crescută în continuare generarea autohtonă de surse cu emisii scăzute de carbon, precum și intensificarea eforturilor de eficiență energetică în toate domeniile economiei noastre. Parlamentul este pregătit să adopte proceduri care să permită achiziții comune de gaze și să crească stocurile strategice. Mai avem nevoie doar de instrumente adecvate pentru acest lucru, iar pentru asta este nevoie de intervenția Comisiei. Modificarea la reglementarea privind securitatea aprovizionării cu gaze trebuie să fie o propunere de sine stătătoare.

Baza economiilor noastre pe următorii 30 de ani trebuie să fie în acord cu Pachetul „Fit for 55”: surse regenerabile, eficiența energetică, performanța energetică a clădirilor și pachetul privind piața internă a gazelor.

Implementarea completă a

propunerilor „Fit for 55” ar reduce consumul nostru anual de gaze fosile cu 30%, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi (bcm), până în 2030. Cu măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 de miliarde de metri cubi de gaze fosile utilizate, ceea ce este echivalent cu volumul importat din Rusia în 2021. Aproape două treimi din această reducere poate fi realizată într-un an, punând capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor, potrivit Comisiei Europene.

Să nu cădem, așadar, în capcana Green Deal vs Securitatea aprovizionării. Soluții există. Avem nevoie doar de curaj.

Invizibili, dar reali

Am participat în data de 15 martie la evenimentul “Invizibili, dar reali”, organizat sub egida Parlamentului României, care a adus în atenție o temă foarte sensibilă și extrem de actuală: depresia.

25% din populația Europei trăiește cu depresie sau anxietate, iar 50% din cazurile de depresie rămân netratate. Depresia costă sistemele de asistență medicală europene până la 92 de miliarde de euro în fiecare an. Costurile sociale și economice ale depresiei sunt ridicate și constituie o amenințare majoră pentru productivitatea și dezvoltarea durabilă în Uniune.

Deja înainte de pandemia de COVID-19, starea sănătății mintale a populației din Europa era un motiv de îngrijorare. În timpul pandemiei, problema s-a acutizat. Criza medicală și cea economică au cauzat o povară tot mai mare asupra bunăstării mintale a cetățenilor, cu dovezi ale unor rate mai mari de stres, anxietate și depresie. Tinerii și persoanele din grupurile cu venituri mai mici sunt considerate cu risc crescut.

Ca responsabil al programului european pentru Sănătate, EU4Health, am cerut o finanțare mai bună și mai mult focus pe diagnosticul precoce, tratamentul, sprijinul și prevenirea depresiilor și bolilor mintale. În același timp susțin formarea practicienilor în sănătate mintală și integrarea lor în instituțiile de îngrijire primară.

România și Republica Moldova, din nou împreună, în Uniunea Europeană

Am participat în 25 martie la evenimentul organizat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, cu tema: “România și Republica Moldova, din nou împreună, în Uniunea Europeană”.

Am discutat despre oportunitățile pe care le are

acum Republica Moldova, după ce cu o zi înainte, Parlamentul European a aprobat alocarea a 150 de milioane guvernului moldovean. Republica Moldova trebuie să se pregătească cât mai bine, să continue reforma institutuțională, reforma legislativă pentru a-și întări capacitatea administrativă, mai ales că acum, este cu un pas mai aproape de aderarea la UE, după depunerea cererii de aderare.

România a fost, este și va fi principalul susținător al

parcursului european al Republcii Moldova și va ajuta prin toate mijloacele ca dezideratul comun pe care îl avem să fie atins.

Indiferent de greutățile pe care le vom întâlni în procesul de aderare, sunt sigur că împreună le vom rezolva.

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău trebuie să continue eforturile de reformă și rezultatele vor veni.

Republica Moldova nu este singură! România și UE sunt alături de cetațenii moldoveni, de guvernul pro-european și de președintele republicii, Maia Sandu!

Fit for 55

Am găzduit, la Bruxelles, o întâlnire de lucru cu președinții celor mai importante companii europene din domeniul siderurgic și colegii mei eurodeputați, cu responsabilități în Pachetul “Fit for 55”.

Avem nevoie să salvăm planeta, să gestionăm bine provocările generate de schimbările climatice, să mergem către o industrie și un sistem energetic inovative și mai curate. În același timp, este nevoie și de un just echilbru. În deciziile noastre să ținem cont să nu distrugem industrii strategice pentru UE, care asigură sute de mii de locuri de munca și miliarde de euro la buget din taxe și impozite.

Mă bucur că în urma întâlnirii cu reprezentanții industriei europene am identificat o serie

de soluții pragmatice, care vor fi dezbătute în perioada imediat următoare și în Parlamentul European și în Consiliul UE. Pachetul Fit for 55, prin care UE și-a asumat să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic, a fost dezbătut pe 1 iunie în Grupul PPE, în cadrul Congresului PPE, de la Rotterdam. Ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, am insistat asupra adoptării unor măsuri echilibrate, care să ne ajute la atingerea țintelor climatice, dar care să țină cont de particularitățile naționale și de nevoia de a păstra locurile de muncă și competitivitatea industriilor europene, pe plan internațional.

Conferința anuală a Gas Infrastructure Europe

Ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European am participat la Conferința anuală a Gas Infrastructure Europe. Acestă asociație îi reprezintă pe transportatorii de gaze din toată Europa, Transgaz fiind parte a acestui organism. Membrii organizației lucrează la promovarea unui sistem sigur, accesibil și durabil și oferă soluții pentru stocarea și transportul combustibililor regenerabili, inclusiv a hidrogenului și biogazului în volume și pe distanțe mari. Întâlnirea de anul acesta vine întrun context tensionat, generat

de agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a unor decizii fără precedent în UE, care a decis să elimine importul de gaz din Rusia în cel mai scurt timp. În aceste vremuri dificile pe care le traversăm este cu atât mai important să fim uniți și să luăm decizii care să asigure securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor și companiilor, la prețuri accesibile. Parlamentul European a votat deja propunerea Comisiei ITRE de a trata legislația privind stocarea gazelor printr-o procedură de urgență. Este esențial să avem depozitele pregătite pentru iarna viitoare, la fel cum este foarte important să putem achiziționa în comun gaze, având astfel garanția unui preț bun. Am prezentat în cadrul evenimentului și poziția Comisiei pe care o conduc față de propunerile din Pachetul Fit for 55 și din Programul RePowerEU.

Noul Bauhaus European

Noul Bauhaus European a fost tema discuțiilor din comisiile reunite

ITRE și CULT din Parlamentul European, în 20 aprilie. Dezbaterile au fost deschise de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a transmis un mesaj video despre importanța inițiativei, mai ales în actualul context tensionat, cu un război în Europa.

Noua Inițiativă Europeană Bauhaus preia obiectivele Green Deal de a găsi soluții tangibile, durabile și inclusive, care să ducă la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a tuturor cetățenilor europeni și abordează preocupările economice și ecologice actuale și viitoare. La dezbaterea de astăzi au participat și patru experți din sectorul energetic, educațional, privat și administrativ.

Anunțată în toamna anului 2020 de președintele Comisiei Europene, Noul Bauhaus European a intrat în faza de proiectare, care implică explorarea ideilor și deschiderea cererilor de proiecte, care să dea viață noilor idei, prin utilizarea fondurilor UE la nivel național și regional. Cel puțin 1100 de cereri pentru finanțarea ideilor sunt analizate în această perioadă pentru finanțare, proiectele câștigătoare urmând a fi anunțate în luna iunie în cadrul Festivalului New European Bauhaus.

Comisia Europeană va accelera procesul de autorizare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. Voi susține această inițiativă ca președinte al Comisiei ITRE

Parlamentul European

Comisia Europeană a anunțat că va accelera procesul de autorizare pentru investițiile în sursele de energie regenerabilă. Decizia a fost comunicată în dezbaterea care a avut loc în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), pe care o conduc în Parlamentul European.

Propunerea legislativă urmează să fie prezentată de Comisie în luna mai a anului 2022.

Accelerarea investițiilor în capacitățile de producție din surse regenerabile: solar, eolian, geotermal este esențială, mai ales în contextul actual. Uniunea Europeană a luat decizia strategică, istorică, de a renunța la gazul rusesc și de a-și decarboniza industria. Cu atât mai mult, este esențial să fim bine pregătiți și să avem soluții de back-up, care să ne garanteze securitatea energetică

și prețuri pe care să și le permită toți cetățenii și toate companiile. În multe dintre țările europene, România nefăcând excepție, barierele administrative, în special cele legate de autorizare, au fost identificate ca probleme majore, ce descurajează investitorii în energii alternative. Tocmai de aceea, salut inițiativa Comisiei, care

deschide ferestre de oportunitate pe mai multe planuri. Investiția în regenerabile va crea nu doar stabilitate pe piața de energie, ci va contribui și la crearea de locuri de muncă și va aduce valoare adăugată în economie.

Inițiativa Comisiei Europene va facilita proiectele de producție de energie din surse regenerabile, cu focus pe reducerea duratei obținerii autorizațiilor, simplificarea procedurilor, rezolvarea mai rapida a conectării la grid, și promovarea Acordurilor de energie electrică (Power Purchase Agreements). În calitatea mea de președinte al Comisiei ITRE, voi susține această inițiativă a Comisiei Europene

și voi cere adoptarea ei cât mai rapidă, mai ales că în această perioadă aducem amendamente și adoptăm revizuirea Directivei privind energia regenerabila (RED 3).

România trebuie să își revizuiască de urgență procedurile administrative și de autorizare a proiectelor de producție de energie din surse regenerabile. Acestea sunt absolut necesare pentru a ne atinge țintele asumate prin Acordul Verde European, cu cele două praguri 2030 și 2050.

Misiune în SUA, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European

În 26 aprilie am avut o întrevedere cu senatorul Sheldon Whitehouse. Temele de discuție s-au concentrat pe securitatea energetică UE, parteneriatul între UE și SUA pentru combaterea schimbărilor climatice, în mod special inițiativa UE privind taxa pe carbon la graniță (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism) – cu pontențial în a genera măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice – și importanța investițiilor în energii regenerabile și în energia nucleară.

UE poate prelua din experiența de bune practici a Agenției de Cercetare și

Dezvoltare Biomedicală din SUA, ce poate fi un model pentru Europa

Am fost foarte onorat să mă întâlnesc și să discut în data de 27 aprilie, la Washington, cu directorul Autorității de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA), dr. Gary Disbrow și echipa sa.

BARDA este organismul care susține abordarea integrată a dezvoltării vaccinurilor, medicamentelor, terapiilor și instrumentelor de diagnosticare necesare pentru urgențele de sănătate publică: accidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), pandemii și boli infecțioase emergente (EID). Am discutat cu directorul BARDA despre măsurile pe care SUA și UE le-au luat până acum pentru combaterea COVID-19 și care sunt pașii de urmat, în continuare. Pandemia a dus la luarea

unor măsuri fără precedent în România, în UE și în întreaga lume și ne-a învățat că numai o abordare unitară și susținerea continuă a investițiilor în sănătate ne pot ajuta să facem față crizelor. La nivel UE ne-am asumat construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, care implică de la sprijinirea inovării și cercetării în medicină, până la cooperare transfrontalieră în caz de criză medicală și consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor, care s-a aflat în prima linie în lupta cu SARS COV 2.

Modul de organizare și funcționare al BARDA din SUA poate fi un model pentru Autoritatea Europeană de Pregătire și Răspuns pentru Situații de Urgență în Sănătate (HERA), care

a fost lansată în UE, ca răspuns la pandemia COVID-19. HERA va garanta dezvoltarea, producerea și distribuția de medicamente și vaccinuri, în caz de criză sanitară, dar și a altor dispozitive medicale și instrumente esențiale, precum mănuși sau măști, care au lipsit în prima fază a crizei de coronavirus. Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde euro din cadrul financiar multianual actual 20222027, o mare parte din bani fiind asigurați din NextGenerationEU. Ca președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare

din Parlamentul European și responsabil pentru Programul de Sănătate al UE am încurajat

și voi continua să încurajez parteneriatul dintre UE și SUA în domeniul medical și al cercetării pentru Sănătate. Schimbul de experiență dintre cei mai buni specialiști americani și europeni va duce la o mai bună prevenirea a bolilor și la găsirea unor soluții optime pentru provocările de sănătate ale momentului.

Reîntâlnire, la Washington, cu Kathy Castor

Bucuros să o reîntâlnesc, la Washington, pe Kathy Castor, președintele Comisiei pentru Criză Climatică din Congresul Statelor Unite. Kathy Castor are o lungă experință în sprijinirea locurilor de muncă cu energie curată și promovarea justiției ecologice, iar Comisia pe care o conduce este autorizată să facă recomandări cu privire la politici și strategii pentru abordarea crizei climatice și susținerea unui mediu sănătos pentru generațiile viitoare.

În cadrul întâlnirii oficiale din 28 aprilie am discutat cu domnia sa despre provocările reale cu care ne confrutăm la nivel global și eforturile pe care le fac atât UE, cât și SUA pentru susținerea unui mediu curat și sănătos și eliminarea barierelor din calea investițiilor în tehnologie care folosește energie curată.

Și Europa și Statele Unite și-au asumat un plan pentru reducerea emisiilor de carbon la zero, până

în 2050. Ambele planuri: Acordul Verde European, în Europa, și Planul de Acțiune pentru Criză Climatică, în SUA au ca scop comun, pe lângă reducerea poluării, redresarea economică prin investiții în energie curată și crearea de noi locuri de muncă.

Lupta împotriva schimbărilor climatice va reduce, de asemenea, costurile cu energia. Folosirea tehnologiilor curate, inovatoare, va ajuta la economisirea banilor, pe măsură ce investițiile în case inteligente și în eficientizarea energetică a clădirilor vor crește.

Reuniune la nivel înalt, la Washington, organizată de reprezentanții Digital Europe și cei ai Consiliului Atlantic (Atlantic Council)

La evenimentul moderat de Fran Burwell, reprezenant al Consiliului Atlantic, au luat parte ambasadorul UE Stavros Lambrinidis și directorul general al Digital Europe, Cecilia Bonefeld-Dahl.

Am discutat despre Consiliul pentru Comerț și Tehnologie (TTC) – mijloc de cooperare consolidată între UE și SUA – și rolul acestuia. TTC are directă legătură cu multe politici din domeniul Comisiei ITRE: inteligența artificială, datele, tehnologiile emergente, inovația tehnologică, Programul Orizont Europa și securitatea cibernetică.

UE și SUA și-au exprimat deja intenția de a contura o politică comercială dinamică, de a dezvolta relații comerciale și de investiții bilaterale, de a consolida cooperarea globală în ceea ce privește lanțurile tehnologice, digitale și de aprovizionare.

În baza acestui angajament pe care ni l-am asumat trebuie să ne concentrăm pe reducerea barierelor comerciale, dezvoltarea de standarde și abordări de reglementare compatibile pentru noile tehnologii, asigurarea securității lanțului de aprovizionare critic și nu în ultimul rând pe consolidarea colaborării în cercetare și promovarea inovării și a concurenței loiale.

Intervenție la CNN, la invitația lui Zain Asher, realizatorul emisiunii

“One World”

Sancțiunile împotriva Federației Ruse trebuie intensificate și în alte zone, după exemplul embargoului pe care îl pregătim acum în UE pentru petrol. Doar așa vom putea slăbi economic Federația Rusă și îi vom scădea capacitatea de a purta acest război sângeros, nedrept și nejustificat împotriva Ucrainei. Despre acest lucru am vorbit la CNN, la invitația lui Zain Asher, realizatorul emisiunii “One World”.

Conferința Președinților de Comisii (CCC) din Parlamentul European

La Conferința Președinților de Comisii (CCC) din Parlamentul European la care am avut-o, în data de 4 mai, invitată pe Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. CCC este organul politic care coordonează activitatea comitetelor și asigură buna cooperare între acestea. Este format din președinții tuturor comisiilor permanente și speciale și se întrunește în zilele de marți ale perioadelor de sesiune de la Strasbourg.

Întâlnire cu ministrul Energiei din Norvegia.

Creșterea importurilor de gaz și hidrogen din Norvegia în UE, principalul subiect pe agenda discuțiilor

Onorat de invitația pe care am primit-o, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, la Conferința anuală a industriei de petrol și gaze de la Sandefjord, Norvegia. Am susținut un discurs în debutul conferinței, în care am prezentat nevoia unui parteneriat strâns între Norvegia și Uniunea Europeană în sectorul de petrol și gaze și am mulțumit oficialilor de la Oslo pentru decizia imediată de a suplimenta cantitatea de gaze pe care o furnizează în UE.

Este un pas important în lupta noastră pentru oprirea importurilor de gaz rusesc în UE.

Pentru Europa este vital să își consolideze aprovizionarea și independența energetică, iar Norvegia, prin măsurile pe care le-a luat deja este cu siguranță un partener de nădejde pentru cetățenii UE.

Am avut pe 9 mai o întâlnire bilaterală și cu ministrul pentru Petrol și Energie din Norvegia, Terje Aasland, și alți oficiali din acest minister, dar și cu membrii Comisiei permanente pentru Energie și Mediu din Parlamentul Norvegiei. Pe agenda discuțiilor s-au aflat exploatarea resurselor de hidrogen, dar

și captarea carbonului, ambele esențiale în parcursul nostru spre o Europă independentă de gazul rusesc și pentru atingerea neutralității climatice, conform agendei Fit for 55. Cu toții am fost de acord însă că pentru acestea este nevoie de investiții susținute și de o strategie bună, cu reguli clare, care să poată fi aplicată rapid. Nu în ultimul rând, am atins subiectul parcurilor de vânt offshore, care produc energie verde și pentru care există potențial și în Marea Neagră.

L-am invitat pe ministrul norvegian al Energiei la o dezbatere pe tema energiilor viitorului în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European și am primit, la rândul meu, o invitație în zona arctică a Norvegiei, pentru a vedea investițiile care s-au făcut în energii regenerabile.

Invitat la BeEU

Am fost invitat să vorbesc la BeEU cu Sabina Iosub, despre politica și securitatea energetică a UE, investițiile în energia viitorului, oprirea dependenței de gazul rusesc și alternativele imediate pe care le avem.

Dialog în Grupul PPE din Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie

Factori de decizie cheie din Comisia Europeană, miniștri și responsabili cu politice energetice din Germania și Maroc, experți în energie ai celor mai prestigioase organizații de profil din Europa, în dialog cu Grupul PPE din Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, pe care o conduc în Parlamentul European. Am discutat despre independența energetică față de Rusia, sursele de energie din afara UE, rolul pe care îl are hidrogenul pentru securitatea energetică a blocului comunitar și despre cum pot fi atinse obiectivele Green Deal cu ajutorul importurilor de energie din regiunile învecinate, precum Africa de Nord.

Angajament asumat în plenul Energy Community

Sprijin pentru Ucraina, care luptă astăzi pentru libertate, și pentru toate statele din Energy Community și o mai bună interconectare a sistemelor energetice din UE și din vecinătate. Este angajamentul pe care ni l-am asumat în 17 mai în plenul Energy Community, primul din această legislatură, în

Parlamentul European.

Ne-a bucurat prezența la eveniment a Președintelui Comisiei pentru Energie din

Parlamentul Ucrainei, Andriy Gerus, și a omologilor săi din Muntenegru, Kosovo și Macedonia de Nord, dar și a reprezentanților

Moldovei și Georgiei, care ni s-au alăturat prin videocall. Prezența tuturor arată cât de important este Coridorul sudic al gazelor pentru

Uniunea Europeană și că împreună mergem mai departe pe drumul cel bun al Green Deal și al independenței de gazul rusesc.

Dialogul onest și aplicat este în mod clar calea cea mai bună pentru a face față provocărilor pe care le avem de trecut. Îi mulțumesc comisarului

european pentru Energie, Kadri Simson, că s-a alăturat discuției și a prezentat proiectele pe care UE le are pentru interconectarea rețelelor de energie, siguranța energetică și investițiile pe termen mediu și lung.

Conferința RESinvest 2022

Obiectivul foarte ambițios pe care îl avem de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare.

Conferința RESinvest 2022, din 17 mai, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei.

45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare (40% a fost propunerea inițială a Comisiei Europene). Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55.

UE pregătește deja noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor

regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde. Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate.

Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context.

Prezență la evenimentul „Human Factor in Cyber Security”, organizat de Cyber Space Academy

Este esențial să conștientizăm importanța securității cibernetice. Trăim într-o lume tot mai digitalizată și trebuie să fim în siguranța și online. Proiectele de securitate cibernetică, inclusiv cele din Digital Europe (Europa Digitală) fac parte din documentele pe care le analizăm și le promovăm în Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European și am fost bucuros să împărtășesc în data de 18 mai informații despre acestea la evenimentul „Human Factor in Cyber Security”, organizat de Cyber Space Academy.

Semnarea Acordului cu privire la planurile de reaprovizionare a depozitelor de gaz din UE

Apariție în față presei, în 19 mai, după semnarea Acordului dintre

Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliu cu privire la planurile de reaprovizionare a depozitelor de gaz din UE, înainte de iarnă.

Alături de mine, colegul meu, Jerzy Buzek.

Misiune oficială a Comisiei ITRE, pe care o conduc în

Parlamentul European, în Portugalia

Principalele subiecte de discuție cu oficialii din Guvernul Portugaliei vizează provocările momentului: digitalizare, lupta împotriva schimbărilor climatice, sustenabilitatea și durabilitatea produselor și a materialelor.

Portugalia este prima țară, care s-a angajat încă din 2016 să atingă neutralitatea climatică și care a adoptat în 2020 Strategia națională pentru

hidrogen verde. Experiența Portugaliei este extrem de importantă și va

fi de real folos în drumul pe care îl vom creiona în viitorul apropiat. O primă întâlnire, în 23 mai, a fost cu Confederația Afacerilor Portugheze – CIF. Majoritatea companiilor sunt reprezentate de această asociație patronală cu 150.000 de întreprinderi, 1,8 milioane de angajați și o cifră de afaceri totală egală cu 71% din PIB-ul portughez.

Am avut o discuție foarte interesantă și cu reprezentanții Asociației Portugheze pentru Textilele și Îmbrăcăminte. Organizația reprezintă aproximativ 500 de companii din sectorul textil și îmbrăcăminte portughez. Aceste

companii sunt responsabile pentru peste 35.000 de locuri de muncă și o cifră de afaceri de 3 miliarde euro. Industria textilă din Portugalia asigură 20% din locurile de muncă din industria prelucrătoare

și aproximativ 10% din totalul exporturilor. Am discutat despre modul în care UE pentru a proteja

și consolida industria textilă portugheză în acord cu Strategia pentru textile sustenabile și circulare.

Întâlniri la sediul OMS, cu liderii organizației, în cadrul Adunării Generale Anuale

Am ajuns în 24 mai la Geneva, la sediul OMS, într-o delegație a Parlamentului European, pentru o serie de întâlniri importante cu liderii Organizației, în cadrul Adunării Generale Anuale. Am avut un dialog foarte interesant cu dr.Michael Ryan, director executiv al OMS pentru Urgențe de Sănătate și dr. Jaouad Mahjour, director general adjunct pentru Pregătirea Situațiilor de urgență. Am vorbit despre cazurile confirmate cu variola maimuței, pentru care se fac investigații amănunțite cu scopul determinării sursei, dar și despre noua formă de hepatită acută la copii, ce stârnește îngrijorare la nivel

european. Pandemia de COVID-19 și lecțiile pe care le-am învățat din aceasta au fost, de asemenea, subiecte luate în discuție.

Pentru prevenirea și gestionarea cu succes a crizelor de sănătate publică ce amenință încă, am convenit cu cei doi reprezentanți ai OMS că este nevoie, în continuare de o colaborare strânsă între OMS și celelalte organisme de Sănătate europene, în special HERA (Autoritatea Europeană pentru Situații de Urgență), ECDC (Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor) și EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente).

Conferința „Energia regenerabilă, soluția antisărăcie și șansa pentru independență”

Ne confruntăm cu trei provocări mari la nivel european: prețurile la energie, independența – securitatea energetică și lupta împotriva schimbărilor climatice. Despre soluțiile pe care le avem la toate acestea am vorbit în data de 26 mai la Conferința „Energia regenerabilă, soluția antisărăcie și șansa pentru independență”, la care am fost invitat ca președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Întâlnire cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu

Cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, la Congresul #epprotterdam. Am felicitat-o pe Maia Sandu pentru reușita de a reda speranța fraților de peste Prut că pot trăi într-o țară normală și pentru modul curajos în care statul moldovean gestionează criza provocată de războiul din Ucraina.

Dezbatere cu Comisarul european pentru

Cercetare și Inovare, Maryia Gabriel

Comisarul european pentru Cercetare și Inovare, Maryia Gabriel a fost invitata noastră la ședința Comisiei ITRE, din 13 iunie. Ne-am întâlnit la un an de la lansarea Programului de Cercetare Horizon Europe, care are un buget record de 95,5 miliarde euro, dar și la patru luni de la invazia sângeroasă și neprovocată a Rusiei în Ucraina. În timpul dezbaterilor ne-am exprimat încă o dată sprijinul față de cercetătorii, profesorii, studenții ucraineni și față de antreprenorii din Ucraina, care investesc în înaltă tehnologie. 650 de posturi sunt disponibile acum pentru ca cercetătorii ucraineni să își poată continua activitatea în țările europene și cele asociate la programul Horizon Europe. IMM-urile și Start Up-urile din Ucraina vor putea accesa de asemenea finanțare de cel puțin 20 de milioane de euro din acest program pentru investiții în

tehnologii de înaltă performanță, care să permită reconstrucția modernă și durabilă a țării.

Am discutat și despre sancțiunile impuse Rusiei. Comisia a decis suspendarea plăților către entitățile rusești care participă la Horizon Europe și nu va mai semna cu Rusia niciun acord de colaborare în acest Program.

La fel de important, împreună cu colegii mei am cerut Comisiei ca Horizon Europe să fie mai incluziv și să ofere oportunități pentru toate țările UE, în special pentru cele din Centrul și Estul Europei.

Discursul de deschidere a Conferinței Anuale

Eurogas

Onorat să susțin în data de 14 iunie discursul de deschidere a Conferinței

Anuale Eurogas, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European.

Întâlnirea celor 65 de asociații care fac parte din Eurogas a fost un bun prilej pentru a sublinia, încă o dată, angajamentul ferm al UE pentru decarbonizare. Diversificarea aprovizionării cu energie este esențială pentru asigurarea securității energetice a tuturor statelor membre UE și oprirea șantajului Rusiei, care folosește gazul ca armă geostrategică. Comisia, statele membre și Parlamentul și-au arătat angajamentul de a avansa și de a începe să lucreze la Programul RePowerEU, o oportunitate pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor noastre energetice. Primii pași importanți au fost deja făcuți prin revizuirea Regulamentului UE privind securitatea aprovizionării, care a fost modificată, negociată și votată întrun timp record.

Sunt sigur că vom continua cu reformele într-un ritm la fel de susținut. Cetățenii și companiile trebuie să aibă garanția că vor fi protejate în fața creșterii prețurilor și vor avea suficiente surse de încălzire pentru următorul sezon rece.

Eveniment: “The Future of Health”

Alături de secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, președintele CNAS, Adela Cojan, ambasadorul Israelului în România, David Saranga, rectorii celor șase Universități de Medicină, colegi din Parlamentul României și importanți reprezentanți ai industriei de medicină și farmacie,

la evenimentul “The Future of Health”, organizat de Aspen Institute Romania. Am discutat despre cele mai noi tehnologii și importanța digitalizării și a utilizării inteligenței artificiale în Sănătate. Am prezentat inițiativa europeană Health Data Space, dar și oportunitățile de finanțare pe care România le are în acest domeniu.

Evenimentul “Construim împreună un sistem de sănătate rezistent”

La evenimentul “Construim împreună un sistem de sănătate rezistent. Autoritățile sanitare, mediul academic, societatea civilă și sectorul privat, împreună, pentru a îmbunătății calitatea vieții supraviețuitorilor de cancer”, organizat de Centrul de Inovație

în Medicină. Am discutat în special despre punerea în aplicare a Planului Național de Control al Cancerului și acțiunile pe care UE le finanțează prin EU4Health, program pentru care sunt responsabil la nivel European, pentru prevenirea și depistarea la timp a bolii.

Eveniment: “Portofelul european de identitate digitală. Echilibrul corect între reglementări și nevoile pieței” (organizat de Institute of Competitiveness - ‚iCom’)

Un sondaj recent Eurobarometru a arătat că: 72 % dintre utilizatori doresc să știe cum le sunt prelucrate datele atunci când se conectează prin intermediul conturilor lor de pe rețele sociale. 63% dintre cetățenii UE doresc un mijloc digital unic și sigur cu care să se poată identifica pentru toate serviciile online.

Portofelul de identitate digitală este o modalitate de a controla cantitatea de informații pe care un cetățean european dorește să le partajeze când folosește servicii ce necesită schimburi de informații.

Există țări care folosesc deja un fel de portofel digital și, în plus, răspândirea serviciilor eID furnizate de diferiți operatori s-a dovedit deja consecventă și acoperă o gamă largă de nevoi.

Impactul pe care Portofelul european de identitate digitală îl are asupra

protecției datelor cu caracter personal este un subiect care ne preocupă și a fost dezbătut pe larg în Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European.

Pe baza proiectului de raport al ITRE, până spre finalul lunii iunie au fost depuse amendamente.

Desigur că Portofelul de identitate digitală are o serie importantă de beneficii, dar și un potențial ridicat de risc. Avem în față o serie de provocări, pe care trebuie să le luăm serios în calcul: de la tehnologie și securitate cibernetică, până la acordul larg al cetățenilor.

Eveniment: Romanian Energy Day

La Romanian Energy Day, alături de reprezentanții celor mai importante companii de energie din țara noastră, dar și a unor oficiali europeni și reprezentanți ai asociațiilor industriilor europene. Am discutat despre Pachetul Fit For 55 și sprijinul pe care atât eu, cât și Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European îl oferă atingerii obiectivelor din acest Program. În mod special, am discutat despre sursele regenerabilele de energie, care reprezintă o soluție atât pentru eliminarea importurilor de gaz din Rusia, atingerea ambițiilor climatice din Green Deal și evitarea pe viitor a creșterii prețurilor la energie. România trebuie să folosească toate oportunitățile de finanțare din fonduri europene pentru a genera o producție de energie din surse solare, eoline și geotermale.

Sunt bucuros să vă anunț că raportul meu privind legislația pentru stocarea gazelor a fost votat de o majoritate clară: 519 voturi pentru din 598 exprimate. Le mulțumesc tuturor colegilor mei pentru că au înțeles că traversăm vremuri fără precedent, care au nevoie de soluții rapide, care să protejeze cetățenii și industria europeană de șantajul meschin al Rusiei, care folosește gazul ca armă. La începutul lunii aprilie, Parlamentul European ne-a încredințat mie și Comisiei ITRE, pe care o conduc, sarcina să negociem un Act Legislativ crucial pentru siguranța energetică a UE. Este vorba despre dosarul Stocării Gazelor (Gas Storage). După ore întregi de negocieri cu Consiliul și Comisia, iată că am ajuns să avem astăzi, în urma votului din Plen, garanția că toți cetățenii și toate companiile europene vor avea

Victorie importantă pentru securitatea energetică a României și a UE. Raportul pentru stocarea gazelor (Gas Storage), pe care l-am întocmit, votat de o majoritate clară în Parlamentul European: 519 voturi pentru, din 598 exprimate suficient gaz pentru a trece cu bine de iarna care urmează. Legislația pe care am votat-o va intra în vigoare luna viitoare și ne asigură că depozitele de gaze vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie. Țintim însă spre 85% până la final de an și la o capacitate de minimum 90% pentru anul viitor.

Acordul la care am ajuns în urma negocierilor cu Comisia și Consiliul, dar și votul demonstrează că instituțiile UE și statele membre șiau dat mâna și acționează împreună pentru ca fiecare cetățean și fiecare companie din UE să fie protejată și să nu aibă de suferit din cauza amenințărilor externe.

Foarte importantă este și procedură de certificare pe care am stabilit-o, prin care fiecare operator de înmagazinare a gazelor va trebui să demonstreze că nu reprezintă un

pericol pentru securitatea noastră de aprovizionare sau pentru securitatea noastră națională, dacă dorește să-și păstreze dreptul de proprietate asupra depozitării. Am cerut în mod expres ca procesul pentru aceste certificări să fie pe cât de riguros, pe atât de rapid.

Jocurile Rusiei cu rezervele de gaze nu au făcut decât să confirme că acțiunile noastre sunt justificate și că este imperios necesar să ne reducem dependența toxică de combustibilii fosili ruși. Cu Acorduri de solidaritate între statele membre, cu ajutorul mecanismului

de achiziții comune de gaze vom ocroti cetățenii și industria. Mulțumesc echipei mele, colegului meu, Jerzy Buzek, comisarului pentru Energie, Kadri Simson, cu care am lucrat foarte bine și vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans

Timmermans pentru susținere și pentru munca depusă pentru

Dosarul Gas Storage, esențial pentru securitatea energetică a UE.

Discuție cu Directorul general adjunct al DG ENER, Matthew Baldwin, la ședința Comisiei ITRE

Directorul general adjunct al DG ENER, Matthew Baldwin, a fost invitatul nostru, în 27 iunie, la ședința Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European. Discuțiile cu domnia sa s-au concentrat pe Strategia UE în domeniul energiei, parteneriatele externe pe care Uniunea le are în acest domeniu și posibilele contracte viitoare, care sunt în curs de negociere. Deja importurile de gaz din Rusia au scăzut de la 40%, din consumul total al UE, în aprilie 2021, la 36%, în aprilie 2022. Este adevărat, parțial și după ce Rusia a decis să oprească aprovizionarea către unele state UE, dar, în bună măsură datorită deciziei statelor UE de a renunța la gazul rusesc. Norvegia, SUA, dar și Azerbaijan, Algeria și Qatar sunt principalele țări care vor asigura o bună parte din gazul pentru UE. În paralel, vom face investiți masive în energii regenerabile, eficiență energetică și aprovizionarea cu hidrogen.

Întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației

Europene pentru Industria Farmaceutică

Este necesar să avem un cadru legislativ mai eficient, mai pragmatic și mai modern pentru a face din Europa prima alegere pentru cercetare și fabricarea următoarei generații de medicamente și vaccinuri. Acesta este mesajul pe care îl voi transmite Comisiei Europene în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European și pentru care am primit deja o largă susținere din partea colegilor mei eurodeputați.

Strategia Farmaceutică a UE, care urmează să fie votată în această toamnă, trebuie să conțină pârghiile necesare care sà ne ofere garanția că UE este capabilă să satisfacă nevoile farmaceutice ale tuturor cetățenilor, la prețuri accesibile, inclusiv în perioadele de criză. Strategia va revizui legislația privind medicamentele pediatrice și pentru boli rare și va revizui și activitatea EMA, care joacă un rol esențial în sănătatea publică.

Despre toate acestea am discutat în 28 iunie, la întâlnirea de lucru pe care am avut-o cu reprezentanții Federației Europene pentru Industria Farmaceutică (EFPIA), CEO a trei companii importante la nivel mondial și european și colegii europarlamentari preocupați de domeniul Sănătății.

Evenimentul „Energia și schimbările climatice în contextul geopolitic actual”

Am participat la evenimentul „Energia și schimbările climatice în contextul geopolitic actual”, organizat de Institutul pentru Libertate și Democrație, în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate. În cadrul dezbaterilor, am avut plăcerea să discut despre urgența identificării și folosirii unor noi surse de energie cu dr. Hakima El Haité,

președinta Internaționalei Liberale, o personalitate recunoscută la nivel internațional pentru susținerea dezvoltării durabile și lupta împotriva schimbărilor climatice. În contextul tensionat pe care îl traversăm, este nevoie să accelerăm investițiile în energia solară și eoliană și să dezvoltăm infrastructura necesară pentru folosirea hidrogenului și captarea carbonului.

EXPERT DEBATE: Oportunități de finanțare pentru investiții în oncologie

În cadrul evenimentului “EXPERT DEBATE: Oportunități de finanțare pentru investiții în oncologie”, din 6 iulie, am subliniat importanța investițiilor pe care trebuie să le facem în oncologie și am vorbit despre oportunitățile de finanțare pe care ni le oferă programele europene.

Lupta impotriva cancerului a devenit în ultimii doi ani o prioritate de vârf în Uniune și la nivel național. Evenimentul de față, organizat excelent, face parte din proiectul platformă:” Împreună învingem cancerul” și demonstrează, încă o dată, că și România a înțeles că a venit momentul să arătăm cu mai multă convingere ce eforturi facem pentru a lupta cu cancerul.

Avem la dispoziție mai multe instrumente importante, pe care ne putem baza:

 Planul European de Combatere a Cancerului – Beating Cancer Plan

 Misiunea pentru Cancer din cadrul Orizont Europa și Capitolul Sănătate din acest Program de Cercetare

 Programul EU4Health, pentru care sunt responsabil la nivel european, și care susține prin sinergie cu alte instrumente financiare Planul

European și o serie de alte acțiuni pentru combaterea cancerului sau îmbunătățirea accesului la screening, tratament și îngrijire pentru pacienți.

Cercetarea, inovarea, tehnologia și controlul cancerului sunt parte integrantă în Programul Orizont Europa – Misiunea Cancer, dar și parte a Programului Europa Digitală, Instrumentului Euratom sau a Instrumentului de finanțare interregională a investițiilor în inovare. Toate mecanismele create prin intermediul programelor europene ne dau speranța că în viitorul foarte apropiat vom face pași uriași în

îmbunătățirea procesului de diagnosticare, dar și în tratarea acestei boli. Sunt convins că din ce în ce mai mulți pacienți români vor câștiga lupta cu cancerul. Niciun efort financiar sau logistic nu este prea mare dacă acesta înseamnă șansa la viață a celor care au nevoie!

La Parliamentary Intelligence – Security Forum

În ziua de 8 iulie, la Parliamentary Intelligence – Security Forum, unde am susținut o dezbatere foarte constructivă despre Securitate și Independență Energetică, teme de importanță majoră, cruciale pentru viitorul Uniunii Europene.

Legea Europeană a Semiconductorilor

Cum va aduce European Chips Act (Legea Europeană a Semiconductorilor) UE înapoi în cursa pentru leadership-ul tehnologic? Aceasta a fost tema dezbaterii noastre din 14 iulie din

Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, la care au participat renumiți experți în domeniu. Semiconductorii sunt o componentă strategică crucială a oricărui lanț industrial dezvoltat, iar cursa pentru cei mai avansați semiconductori este legată de leadership-ul tehnologic și industrial. Audierea experților în Comisia ITRE a avut loc în contextul propunerii recente a Comisiei noastre privind Legea Europeană în acest domeniu.

Eveniment: Prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului bronhopulmonar

Prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului bronhopulmonar au fost temele unei dezbateri la care am participat pe 26 iulie, în calitate de responsabil al Programului de Sănătate al UE, împreună cu mai mulți specialiști în domeniu. Mulțumesc Revistei

Politici de Sănătate și Rețeaua Europeană pentru organizarea și invitația la acest eveniment.

Anul acesta, peste o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar. Acest timp de cancer continuă să provoace 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa și este cel mai frecvent cancer cu o mortalitate ridicată, reprezentând 20% din toate decesele cauzate de cancer. 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în UE sunt cazuri de cancer bronhopulmonar.

Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar

este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri Naționale de Control. Iar, următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem.

Să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți pentru a ne asigura că vocea pacientului este integrată în toate politicile și propunerile în domeniul cancerului bronhopulmonar.

Să luăm exemplul Germaniei, Olandei sau Spaniei, care au reușit să introducă molecule noi în tratamentul pacienților și să reducă timpul de așteptare pentru rambursare.

Avem acces la fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul cancerului pulmonar prin Horizon Europe.

Am solicitat Comisiei Europene să se implice imediat pentru reforma pieței de electricitate

În cadrul Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, am discutat în data de 1 septembrie cu reprezentanții

Comisiei Europene despre măsurile de economisire a energiei în perspectiva iernii, despre situația de pe piețele de gaz și electricitate, precum și despre măsurile pro active pe care trebuie să le luăm, astfel încât să avem o arhitectură eficientă a

sistemului de energie.

Am cerut Comisiei Europene să se implice ferm pentru reforma pieței de electricitate. Cetățenii români și toți ceilalți cetățeni europeni au așteptări foarte mari în legătură cu prețul energiei. Este momentul să regândim proiectarea pieței de energie electrică. Sistemul de energie trebuie să funcționeze în folosul oamenilor. Piața trebuie să fie

în slujba consumatorilor și dacă consumatorii nu sunt mulțumiți, trebuie să intervenim. Metodologia costului marginal, care generează în final alinierea prețurilor de pe bursele de electricitate la cel mai mare preț, destinat inițial să sprijine regenerabilele este depășită și trebuie urgent revizuită.

Avem un plan comun adoptat și pentru reducerea voluntară a consumului de gaz cu 15%, până

la finalul lunii martie. Cei 15% corespund unui scenariu care presupune o iarnă mai grea ca de obicei.

Toate aceste măsuri au rolul de a diminua cât mai mult din impactul negativ ce ar putea să apară în cazul prelungirii acestei crize a energiei, cauzată de șantajul Federației Ruse și de războiul violent și nejustificat pornit împotriva Ucrainei.

Întâlnire de lucru cu ambasadorul Republicii

Moldova la UE

Întâlnire de lucru pe 7 septembrie, în Parlamentul European, cu ambasadorul Republicii Moldova la UE, doamna Daniela Morari. Am discutat despre sprijinul pe care Uniunea Europeană și România îl acordă Republicii Moldova în domenii cheie, greu încercate în ultima perioadă, precum Energia și Sănătatea. Solidaritatea românilor și a europenilor cu Moldova este mai puternică decât oricând. Vom continua să fim alături de Republica Moldova și de moldoveni în drumul spre integrarea în marea familie europeană.

Solicit CE să propună urgent un sistem de reglementare a prețurilor, în funcție de fiecare tehnologie, care să funcționeze în toată Uniunea

Salut decizia Președinției cehe a Consiliului UE de a organiza o reuniune extraordinară a miniștrilor Energiei, ce are loc pe 9 septembrie, la Praga.

În calitate de Președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European sprijin, în limita atribuțiilor instituționale pe care le am, adoptarea unor măsuri rapide, care să stabilizeze situația sectorului energetic european și să consolideze siguranța energetică a UE.

Uniunea Europeană are nevoie de un plan realist de optimizare a consumului de energie electrică, fără a perturba activitatea economică și socială.

Insist că este nevoie de un nou design al pieței de energie, care să răspundă provocărilor actuale și viitoare ale sectorului și invit Comisia Europeană să propună rapid un plan de modificare legislativă în acest sens. Actuala metodologie a prețului marginal (maximum adjustment price methodology) crește artificial

facturile, legând prețul gazului natural de cel al energiei electrice. Consider că metodologia prețului din ofertă este mult mai aproape de realitățile pieței energetice europene și de conceptul de piață liberă, funcțională, în interesul consumatorilor. Sunt convins că o astfel de schimbare nu va afecta investițiile în sectorului de producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon și nici planurile UE deja stabilite pentru 2030.

Până la adoptarea unui nou design de piață, solicit Comisiei Europene să propună la nivel comunitar un sistem de reglementare a prețurilor în funcție de fiecare tehnologie, care să funcționeze pentru toată Uniunea Europeană.

În cazul în care Comisia Europeană va propune și un preț reglementat maximal la nivel comunitar, acest nivel trebuie stabilit și în funcție de puterea de cumpărare din statele Europei Centrale și de Est, un nivel de 200 euro/MW fiind, în opinia mea, mult prea mare. Solicit

Comisiei Europene să recomande un sistem de sprijin social pentru consumatorii afectați de situația din energie, care să fie eficient și acceptat la nivel comunitar.

Trebuie să rămânem uniți în fata șantajului energetic venit dinspre Rusia și să implementam sancțiunile deja decise, dar și strategia RePowerEU, care ne va ajuta să câștigăm independența de gazul rusesc. Trebuie să comunicam corect și să analizăm în profunzime măsura de plafonare acum numai a gazului de proveniență rusească. Este important să evităm să exonerăm Gazprom de obligațiile contractuale de a livra gaz natural, în condițiile agreate în contracte și să le oferim cea mai mică scuză sau vreun pretext de a opri total fluxul de gaz, în această iarnă. Trebuie să fie clar acestei companii că orice întrerupere contractuală unilaterală, ce va genera probleme sociale în Uniunea Europeană, ar putea fi considerat un act de terorism economic și tratat ca atare.

Misiunea 2030. Combustibilii alternativi ai viitorului

Care sunt combustibilii alternativi, care ne vor ajuta să ne deplasăm în viitor? Acesta a fost întrebarea din centrul evenimentului organizat de Confederația Patronală

“Concordia”, la care am fost invitat să iau cuvântul în calitate de președinte al Comisiei ITRE din

Parlamentul European. Un raport prezentat de CE arată că în viitorul apropiat combustibilii alternativi vor înlocui sursele de energie fosilă, până în 2050. Sectorul transporturilor va avea parte de o schimbare majoră, care deja se observă.

Piața auto înregistrează o creștere semnificativă a electrificării, dar chiar și așa infrastructura de încărcare și autonomia sunt încă la un nivel scăzut de maturitate.

Pentru a păstra modalitatea sectorului cred că avem nevoie de o mix de combustibili. Spre exemplu: energie electrică și biocombustibili ca opțiuni principale, combustibili sintetici

(din ce în ce mai mulți din resurse regenerabile) ca opțiune de legătură, metan (gaz natural și biometan) ca și combustibil complementar și GPL ca supliment. În Comisia ITRE am adoptat în luna mai opinia privind AFIR (regulamentul pentru infrastructura carburanților alternativi) si am stabilit o țintă ambițioasă pentru hidrogen verde. Votul în Plen pentru acest proiect este programat pentru octombrie. Tot în ITRE am votat revizuirea Directivei RED, pe care o vom vota în Plen. Aici am stabilit ținte ambițioase pentru folosirea în sectorului transporturilor a carburanților din surse regenerabile.

Nu există o soluție universală, dar, pas cu pas ne vom adapta noii realități și vom găsi calea echilibrată prin care să protejăm industriile noastre, fără să afectăm mediul.

Am discutat cu premierul Coreei de Sud despre oportunitatea de colaborare între România și Coreea în domeniul nuclear, al bateriilor și de captare a carbonului

Am condus începând cu 20 septembrie o Delegație a Parlamentului European în Coreea de Sud, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie. Agenda de lucru include o serie de întâlniri la nivel înalt, dar și cu reprezentanți ai industriei și companiilor europene care au activitate în Coreea.

În marja acestei vizite am discutat, împreună cu colegii mei, cu premierul Coreei de Sud, Han Duck-soo despre un parteneriat între UE și Coreea în domeniul semiconductorilor și al energiilor curate și despre întărirea relațiilor

bilaterale. Și UE și Coreea sunt decise să facă toate eforturile necesare pentru a accelera tranziția către un sistem energetic curat. Aceasta este soluția atât pentru atingerea țintelor climatice pe care le avem, cât și pentru atingerea independenței energetice, în cazul Europei.

În timpul discuțiilor, premierul Coreei de Sud a subliniat și dorința țării sale de a investi în sistemele nucleare de energie și de a colabora cu țările din Uniunea Europeană, care sunt interesate să dezvolte proiecte în acest domeniu.

Manifestul ESOT

La nivelul UE se discută despre manifestul ESOT – „Donarea de organe este unul dintre cele mai adevărate acte de solidaritate umană”, un act care își propune ca și în domeniul transplantului de organe să avem o politică unitară la nivelul Uniunii. Cele două mari principii care stau la baza documentului sunt: organele donate ajung la pacientul aflat în nevoie și să avem grijă să nu se irosească prin îngrijire și tratamente neadecvate.

La nivelul politicii UE, Comisia Europeană facilitează un dialog oficial între reprezentanții ministerelor Sănătății pentru a discuta și a împărtăși bunele practici în lupta împotriva bolilor netransmisibile, iar societatea civilă poate oferi contribuții. Până acum, accentul s-a pus pe cancer, diabet și boli cardiovasculare. Este însă momentul să ne asigurăm că și transplantul de organe este inclus în

sfera acestor discuții. De asemenea, avem propunerea pentru un spațiu european de date privind sănătatea (EHDS). Această legislație va oferi cadrul pentru partajarea datelor, necesară unei mai bune diagnosticări și îngrijiri în siguranță a pacienților și utilizarea secundară a acestora pentru o mai bună politică de sănătate, cercetare și inovare.

Avem nevoie de baze de date și în zona de transplant, avem nevoie de o acțiune comună în domeniul sănătății pe toate palierele și în acest moment avem fondurile necesare datorită programului de Sănătate EU4Health.

Aștept cu nerăbdare să văd Manifestul final ESOT și sunt bucuros să îl susțin. Avem nevoie de acțiuni în întreaga UE pentru a realiza o adevărată Uniune Europeană a Sănătății foarte necesară și pacienților cu transplant.

Zilele Cercetării și Inovației 2022

Zilele Cercetării și Inovației (R&I) în UE au fost anul acesta prilej pentru lansarea strategiei Orizont Europa 2025-2027. Traversăm o perioadă de mari provocări: redresarea după pandemia COVID19, explozia prețurilor la energie, războiul din Ucraina și atingerea țintelor pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. În comisia ITRE pe care o conduc în Parlamentul European lucrăm pe mai multe paliere, care să ajute cetățenii și companiile să traverseze cu bine această perioadă dificilă. Toate discuțiile pe

care le-am avut în ultima perioadă cu profesori, experți, decidenți, lideri ai unor importante companii internaționale au avut un punct comun: nevoia de inovație și de investiții în cercetare. Mulțumesc comisarului european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, pentru invitația la evenimentul Zilele Cercetării și Inovării și o asigur de tot sprijinul meu pentru măsurile bune care să ajute Uniunea Europeană.

Despre reechilibrarea aprovizionării cu gaze a Europei

Am avut plăcerea să organizez, la Strasbourg, împreună cu directorul IOGP Europe, FrançoisRégis Mouton o dezbatere asupra unui studiu extrem de important: “Reechilibrarea aprovizionării cu gaze a Europei”, realizat de Rystad Energy. Acesta a fost comandat de IOGP Europe și American Petroleum Institute (API), în colaborare cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaze (ENTSOG) și Infrastructura Europei de Gaze (GIE).

Suntem în permanență conectați la ultimele informații și studii pentru a găsi soluții optime care să ducă la înlocuirea rezervelor de gaz din Rusia cu altele, întărirea infrastructurii de transport a gazelor și obținerea unei independențe totale de resursele Federației Ruse.

În mod evident, există soluții pentru a întări parteneriate durabile cu țări care împărtășesc

aceleași valori cu noi, în special SUA și Norvegia. Avem nevoie urgentă și de creșterea producției interne de gaz în țările Uniunii Europene, pentru că, din păcate, nu există în 2022 și 2023 suficiente cantități de gaz la nivel internațional pentru a acoperi nevoile industriei și cetățenilor europeni.

Avem nevoie ca în termenul cel mai scurt să devenim independenți energetic, să ne întărim rețeaua de transport și să fim puternici pentru a nu mai ceda niciodată în fața șantajului cu gaz pe care îl face Federația Rusă.

Împreună învingem cancerul

Împreună învingem cancerul. Este ambiția pe care o avem în Uniunea Europeană și pentru care m-am implicat cu toată energia și priceperea în calitate de responsabil al Programului de Sănătate al UE, președinte al InterGrupului de Luptă Împotriva Cancerului și președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European. Succesul nostru în atingerea acestui obiectiv ambițios este trecerea de la un model de tratament reactiv la o abordare inovatoare și pragmatică în materie de sănătate publică. Mă bucur că România este una dintre primele țări care și-au actualizat Planurile Naționale în domeniul cancerului și a început deja să implementeze proiecte de screening pentru depistarea precoce a bolii.

Le mulțumesc tuturor profesioniștilor din Sănătate și decidenților, pacienților și familiilor lor, care au înțeles că este nevoie de o nouă abordare pentru a fi cu un pas înaintea bolii. Cu o parte dintre cei care au lucrat la strategia împotriva cancerului am avut plăcerea să mă reîntâlnesc în 17 noiembrie, la dezbaterea “Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”, organizată de Revista Politici de Sănătate, în parteneriat cu ARPIM.

Evenimentul s-a bucurat și de prezența secretarului de stat în Ministerul Sănătății din Cehia, Jakub Dvoracek, dar și a doamnei Katerina Konecna, europarlamentar în Comisia ENVI, în contextul în care Cehia este țara care deținea, la momentul evenimentului, președinția UE.

Comisarul pentru Energie și directorul general DG Ener, la ședința Comisiei ITRE

Pe măsură ce luptăm cu criza energetică actuală, punem bazele unui sistem energetic mai curat și mai modern, care ne va fi de folos în anii următori.

Aceasta a fost concluzia dezbaterii dintre comisarul pentru Energie, Kadri Simson, directorul general al DG Ener, Ditte Juul Jørgensen, și membrii Comisiei ITRE, pe care am condus-o în seara zilei de 26 octombrie, în Parlamentul European.

Comisarul pentru Energie ne-a prezentat măsurile pe care Comisia Europeană le-a propus pentru depășirea crizei energetice și protejarea cetățenilor și companiilor în fața avalanșei creșterii prețurilor. Achizițiile comune de gaze și stabilirea unui nou indicator de preț, altul decât TTF, se află printre principalele propuneri ale Comisiei.

Am discutat cu comisarul european și despre normele de solidaritate și despre un mecanism de alocare, în caz de urgență, care va determina

modul în care este distribuit gazul și la ce preț.

Creșterea eficienței energetice

și Planul de acțiune pentru digitalizarea energiei au fost alte puncte importante pe agenda dezbaterilor.

E drept că prețurile la energie au scăzut comparativ cu luna august.

A fost posibil după o serie de măsuri pe care comisia ITRE le-a solicitat și le-a promovat, precum stocarea gazelor, supraimpozitatea profitului foarte mare al

companiilor, renegocierile cu furnizorii vechi și atragerea unora noi. Nu trebuie să pierdem din vedere însă că sezonul rece încă nu a început, iar noi nu ne permitem să facem niciun pas înapoi de pe drumul pe care am pornit. UE nu se mai poate baza pe furnizori și rute unice de aprovizionare. În ciuda contextului sumbru, drumul pe care am pornit acum ne va duce către independență energetică și creștere economică.

Am solicitat Consiliului UE să optimizeze screeningul pentru cancerul pulmonar în Europa

Am prezidat reuniunea internă a Intergrupului de Luptă Împotriva Cancerului din Parlamentul European, cu tema „Consolidarea screeningului pentru cancerul pulmonar, în Europa”. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Coaliția Europeană a Bolnavilor de Cancer (ECPC). Mai mulți colegi eurodeputați din diferite grupuri politice s-au alăturat reuniunii și și-au exprimat opiniile la acțiunile pentru depistarea precoce a cancerului, tratarea și monitorizarea pacienților diagnosticați.

La reuniune au participat importanți specialiști din Europa, precum dr. Ugo Pastorino, director științific de chirurgie toracică al Fundației IRCCS, Institutul Național de Cancer din Milano și prof. Giorgio Vittorio

Scagliotti, profesor de oncologie la Universitatea din Torino.

La finalul discuțiilor am semnat cu toții o scrisoare cu recomandări concrete pe care am trimis-o Consiliului și Comisiei UE, în calitate de președinte al Intergrupului provocare pentru cancer. Îmi exprim speranța că propunerile noastre se vor regăsi în propunerea finală care urmează să fie adoptată în cadrul reuniunii Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) din 9 decembrie.

Printre propunerile noastre se numără: includerea unei secțiuni independente în Planul de Luptă Împotriva Cancerului pentru screeningul cancerului pulmonar, clarificarea abordării „etapizate” propusă pentru punerea în aplicare a screening-ului pentru cancerul pulmonar, revizuiri mai dese pentru programele care privesc cancerul pulmonar, în acord cu provocările cu care se confruntă pacienții.

Trebuie să ținem cont de dovezile științifice deja existente cu privire la beneficiile screeningului precoce

pentru depistarea cancerului pulmonar. Statele membre trebuie sprijinite pentru a pune în aplicare recomandările din Planul European de Luptă Împotriva Cancerului. Numai în acest fel vom reuși să reducem inegalitățile în ceea ce privește accesul la screening și tratamente împotriva cancerului, în Europa.

EU Health Summit 2022

La EU Health Summit am prezentat avantajele pe care le aduce digitalizarea sistemului de Sănătate din Uniunea Europeană. Atunci când am lucrat, ca raportor, la Programul EU4Health, una dintre prioritățile mele a fost să aduc suficiente argumente pentru finanțarea adecvată a digitalizării UE.

În Sănătate, accesul rapid la informații corecte poate face diferența dintre viață și moarte. Sunt responsabil în numele ITRE, comisia pe care o conduc în Parlamentul European, pentru noua

legislație privind European Health Data Space (Spațiul European de Date privind Sănătatea).

Legislația va permite sistemelor de sănătate, institutelor de cercetare și industriei să folosească, în siguranță și cu respectarea strictă a confidențialității, datele de sănătate.

Adoptarea acestui act legislativ va fi un pas uriaș înainte și va ajuta la acordarea de tratament mai eficient și mai rapid pacienților, dar și la descoperirea de noi terapii mai bune și sigure.

Împreună învingem cancerul

Împreună învingem cancerul.

Este ambiția pe care o avem în Uniunea Europeană și pentru care m-am implicat cu toată energia și priceperea în calitate de responsabil al Programului de Sănătate al UE, președinte al InterGrupului de Luptă Împotriva Cancerului și președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European.

Succesul nostru în atingerea acestui obiectiv ambițios este trecerea de la un model de tratament reactiv la o abordare inovatoare și pragmatică în materie de sănătate publică. Mă bucur că România este una dintre primele țări care și-au actualizat Planurile Naționale în domeniul cancerului și a început deja să implementeze proiecte de screening pentru depistarea precoce a bolii.

Le mulțumesc tuturor profesioniștilor din Sănătate și decidenților, pacienților și familiilor lor, care au înțeles că este nevoie de o nouă abordare pentru a fi cu

un pas înaintea bolii. Cu o parte dintre cei care au lucrat la strategia împotriva cancerului am avut plăcerea să mă reîntâlnesc în 17 noiembrie, la dezbaterea “Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”, organizată de Revista Politici de Sănătate, în parteneriat cu ARPIM.

Evenimentul s-a bucurat și de prezența secretarului de stat în Ministerul Sănătății din Cehia, Jakub Dvoracek, dar și a doamnei Katerina Konecna, europarlamentar în Comisia ENVI, în contextul în care Cehia este țara care deținea, la momentul evenimentului, președinția UE.

Standarde

nZEB – Eficiență energetică și materiale sustenabile

Am fost invitat, în 22 noiembrie, în calitate de președinte al Comisiei

ITRE din Parlamentul European la evenimentul ”Standarde nZEB – Eficiență energetică și materiale sustenabile”, organizat în Parlamentul României.

După cum știți, eficiența energetică a clădirilor și performanța lor energetică sunt parte integrantă a Green Deal. Mă bucur că România acordă din ce în ce mai multă importanță acestui subiect. Clădirile sunt cel mai mare consumator de energie din UE din cauza sistemelor de răcire și încălzire pe care le utiliezează.

Din păcate, prea puține imobile au fost renovate și eficientizate astfel încât consumul de energie să fie redus. Principala noastră preocupare la Comisia ITRE este să accelerăm procesul de renovare a clădirilor și să eliminăm bariere birocratice inutile pentru acest proces, astfel încât să declanșăm treptat cel puțin o dublare a ratelor actuale de renovare și să reducem amprenta de gaze cu efect de seră. Avem nevoie de standarde nZEB, care sigur pot fi atinse și cu ajutorul unei legislații mai bune decât în prezent.

Dialog cu reprezentanții industriei europene

Alături de colegul meu Peter Liese, coordonatorul Grupului PPE din Comisia ENVI și raportorul Parlamentului European pentru Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și Jerzy Buzek, fost președinte al Parlamentului European și premier al Poloniei, am discutat pe 30 noiembrie cu reprezentanții industriei europene din domeniul oțelului, metalelor, cimentului și fertilizatorilor. A fost o întâlnire de lucru mai mult decât necesară în contextul actual. Am insistat mereu pe nevoia unui dialog onest și transparent cu industria, care

să genereze soluții pragmatice și utile pentru criza prețurilor la energie. Tarifele mari afectează competitivitatea industriei europene. Este nevoie de implicare pentru a găsi răspunsurile cele mai bune. Avem, de asemenea, nevoie de echilibru pentru a ajuta industria să reducă emisiile de CO2, dar să rămână în același timp competitivă pe piața internațională. Să fim mai puțin populiști și mai realiști și să

susținem industria, care generează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea UE, la stabilitate economică și la creșterea nivelului de trai.

Întâlnire

cu congresmanul Loyd Doggett, la Washington

Am discutat cu președintele subcomitetului pentru Sănătate din Camera Reprezentanților SUA, Loyd Doggett, despre soluțiile pe care le avem în cadrul parteneriatului transatlantic pentru rezolvarea crizei energetice. Un alt subiect extrem de important a fost Republica Moldova. SUA și România sunt în linia întâi în misiunea pentru

ajutorarea cetățenilor moldoveni. Facem toate demersurile necesare pentru mărirea independentei energetice a Republicii Moldova, pentru oferirea de energie electrică și gaz, dar și a ajutorului financiar necesar pentru compensarea facturilor la utilități. Avem grijă ca Republica Moldova să nu rămână în frig și întuneric în perioada următoare.

Discuții legate de criza energetică actuală și viitorul sistemului de sănătate în Congresul SUA, la Summit-ul Future of Health, la Atlantic Council și în cadrul Inter-Parlamentary Intelligence Forum

Am fost bucuros să mă aflu în săptămâna 11-17 decembrie la Washington, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European. Am avut o serie de întâlniri cu mai mulți congresmeni recunoscuți pentru activitatea lor în Comisiile pentru Energie și Comerț și am fost onorat să iau cuvântul la unele dintre cele mai importante dezbateri ale momentului, în SUA, unde s-a discutat despre soluțiile la criza energetică pe care o traversăm, dar și despre viitorul politicilor de Sănătate. Inter-Parlamentary Intelligence Forum, în Congresul SUA, Summit-ul Future of Health, reuniunea anuală a International Democratic Union (IDU) sunt doar câteva dintre evenimentele la care am participat. Am avut,

de asemenea, bucuria să mă reîntâlnesc cu lideri importanți din industria gazului la American Petroleum Institute și să port o discuție extrem de interesantă la Atlantic Council.

Directiva privind Securitatea Cibernetică UE și „Calea către deceniul digital”

Este oficial. În 14 decembrie au fost semnate Directiva privind Securitatea Cibernetică în UE și Strategia de politici 2030 „Calea către deceniul digital”, acte legislative la care Comisia ITRE a lucrat foarte mult. Mulțumesc președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru invitația de a participa alături de cei doi raportori ai Comisiei la acest moment extrem de important pentru viitorul Uniunii Europene.

Al treilea trilog de negociere pentru Directiva privind eficiența energetică (EED)

Onorat să conduc al treilea trilog de negociere pentru Directiva privind eficiența energetică (EED), din funcția de președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European. Dezbaterea a avut loc în sala în care se desfășoară ședințele Colegiului Comisarilor.

Directiva EED este unul dintre proiectele majore ale Uniunii Europene. Directiva își propune să pună în aplicare Acordul de la Paris și să faciliteze atingerea obiectivului privind securitatea

aprovizionării cu energie a UE, prin reducerea dependenței de importurile de energie, inclusiv de combustibilii fosili.

Scopul dezbaterii este de a susține acordul provizoriu la nivel tehnic și a face front comun cu privire la deciziile referitoare la încălzire și răcire. Mulțumesc Președinției cehe a UE pentru angajamentul ferm și toate eforturile pe care le-a depus pentru a avansa cât mai mult posibil în acest dosar foarte important. Datorită dialogului permanent între Parlament, Comisie și Consiliu am reușit să avem o bază foarte solidă care va duce la un Acord cât mai curând, sub Președinția suedeză. Suntem deja în contact cu omologii noștri suedezi pentru a stabili un calendar al întâlnirilor tehnice și triloguri pentru începutul anului viitor.

La Conferința internațională „Tranziția energetică și globalizarea”, care a avut loc în data de 15 decembrie, în Parlamentul Italiei.

Un bun prilej pentru a face un bilanț al măsurilor luate până acum pentru tranziția energetică și pentru o trecere în revistă a opțiunilor pe care le avem pentru diversificarea surselor de energie, cu accent pe importanța utilizării hidrogenului. În cadrul Conferinței au mai luat cuvântul, alături de mine, Ministrul Mediului

și Securității Energetice din Italia, Ambasadorul Canadei în Italia, Directorul de reprezentare a Comisiei Europene în Italia și reprezentanți ai companiilor ENEL, SNAM și ENI.

AUDIERI ORGANIZATE DE COMISIA ITRE,

PREȘEDINTE: CRISTIAN BUȘOI

3 februarie 2022

Audierea publică privind „Portofelul și serviciile de încredere pentru identitate digitală europeană”

Audierea publică a evoluat în jurul propunerii legislative actuale de stabilire a unui cadru pentru o identitate digitală europeană - 2021/0136 (COD).

14 martie 2022

Audiere publică privind reforma proiectării pieței de energie electrică

Comisia ITRE a organizat o audiere publică privind reforma proiectării pieței de energie electrică, care a fost propusă de Comisie la 14 martie. Propunerile urmăresc să accelereze generarea de surse regenerabile și eliminarea treptată a gazelor fosile, să facă facturile consumatorilor mai puțin dependente de prețurile volatile ale combustibililor fosili, să

protejeze mai bine consumatorii de viitoarele creșteri ale prețurilor și de potențiala manipulare a pieței și să facă industria UE mai curată și mai competitivă.

Membrii au avut ocazia să facă schimb de opinii și să ridice întrebări cu părțile interesate afectate și experți în domeniu.

22 martie 2022

Audiere publică privind revizuirea celui de-al treilea pachet energetic pentru gaze

Comisia ITRE a organizat o Audiere publică privind revizuirea celui de-al treilea pachet energetic pentru gaze, în cadrul căreia membrii ITRE au discutat principalele aspecte ale propunerilor legislative care formează pachetul cu experți externi.

Prezentări ale experților (13:50 - 14:15):



• Jorgo Chatzimarkakis, CEO, Hydrogen Europe



• Michaela Holl, Senior Associate, Energiewende Agora



• Tara Connolly, Senior Gas Campaigner, Global Witness



• Piotr Kuś, General Director, European Network of Transmission System Operators for Gas (ENTSOG)



• Narcís de Carreras Roques, President, GD4S

25 aprilie 2022

Audiere pe tema Actului privind Europa interoperabilă

În cadrul reuniunii Comisiei ITRE din 25 aprilie, comisarul Hahn a prezentat propunerea Comisiei de regulament de stabilire a măsurilor pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune (Actul privind Europa interoperabilă).

Deputații europeni s-au angajat într-un dialog cu comisarul și cu privire la celelalte inițiative aflate în atribuțiile sale. În prezent, ITRE se află în negocieri interinstituționale privind regulamentul de stabilire a măsurilor pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică la nivelul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii (EUIBA) și și-a adoptat recent avizul cu privire la regulamentul privind securitatea informațiilor în EUIBA-uri.

16 mai 2022

Audiere publică pe tema „Start-up-uri creative și inovare”

Comisia ITRE a organizat o audiere publică pe tema „Start-up-uri creative și inovare”. Scopul acestei întâlniri a fost de a auzi de la vorbitorii invitați despre noua inovație în start-up-urile lor și, de asemenea, de a afla mai multe despre inovația pe care au pus-o în practică în sectorul creativ. Tema audierii a fost legată de strategia industrială a UE, de industriile culturale și creative.

17 mai 2022

Audiere publică pe tema „Energie solară distribuită și prosumatori”

Scopul audierii a fost să se angajeze într-o dezbatere deschisă cu părțile interesate relevante pe această temă importantă. Generarea de energie solară distribuită este o abordare de a furniza energie solară prin implementarea de instrumente și tehnologii în apropierea utilizatorilor finali ai energiei.

Consumatorii activi de energie, adesea numiți „prosumatori”, deoarece consumă și produc energie electrică, ar putea schimba dramatic sistemul electric. Există diferite tipuri de prosumatori: prosumatori rezidențiali care produc energie electrică acasă (în principal prin panouri solare fotovoltaice pe acoperișurile lor), cooperative energetice conduse de cetățeni sau asociații de locuințe, prosumatori comerciali a căror activitate principală nu este producția de energie electrică și instituții publice precum școli sau spitale.

22 mai 2022

Audiere publică privind Legea materiilor prime critice

Pe 22 mai, Comisia ITRE a organizat o audiere publică privind Legea materiilor prime critice, concentrându-se pe acțiunile propuse de Comisie pentru a asigura accesul UE la o aprovizionare sigură, diversificată, accesibilă și durabilă a acestor articole critice. Membrii au avut ocazia să facă schimb de opinii cu părțile interesate afectate și experți în domeniu. Prezentări ale experților

 • Ton Bastein, Senior consultant, TNO (the Netherlands Organisation for Applied Scientific Research)



• Sinead Kaufman, Chief Executive, Minerals, Rio Tinto

 • Diego Marin, Policy Officer for Raw Materials and Resource Justice, European Environmental Bureau



• Amélie Serey, European Institutional Relations Officer, Corporate Affairs Department, Eramet

 • Saki Vuori, Director of Science and Innovations, Geological Survey of Finland - participare de la distanță

23 mai 2022

Audiere publică privind Actul Net Zero Industry

Pe 23 mai, Comisia ITRE a organizat o audiere publică privind Actul Net Zero Industry, care urmărea să extindă producția de tehnologii curate în UE și să se asigure că Uniunea este bine echipată pentru tranziția către energie curată. Audierea le-a permis deputaților să adune contribuții valoroase pentru activitatea lor privind această propunere legislativă. Prezentări ale experților:



• Marco Mensink - Director General of CEFIC



• Mirosław Motyka - President of the Board Polish Steel Association



• Julie Oddou - Managing Director for European Affairs at CEA

 • Gabrielle Gauthey - High Representative of the chairman and chief executive officer of TotalEnergies to the European Institutions and Senior Vice-President for European Public Affairs

 • Olivier Dufour - Co-founder of Verkor

23 mai 2022

Audiere privind Energy Community Plenum

Scopul Plenului parlamentar al Comunității Energiei, care a avut loc pe 23 mai, a fost de a reuni membrii Parlamentului European și ai parlamentelor Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Macedonia de Nord, Georgia, Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina, pentru a consolida o dimensiune parlamentară în procesul Comunității Energiei

Această reuniune plenară parlamentară s-a concentrat asupra progresului în implementarea obiectivelor pentru 2030 și a implicațiilor Pactului verde european și a pachetului Fit for 55, precum și asupra modului de asigurare a unui sector energetic postbelic integrat și ecologic în Ucraina.

21 iunie 2022

Audiere publică ITRE privind industria auto: de la producție la distribuție

Scopul audierii a fost de a analiza sectorul auto și lanțurile sale de aprovizionare în contextul politicii industriale a UE. Experții au discutat, de asemenea, despre inovație, concurență și impactul crizei COVID-19 asupra industriei auto.

14 iulie 2022

Cum un European Chips Act va aduce Europa înapoi în cursa tehnologiei

Scopul audierii a fost de a privi cipurile ca pe o componentă strategică a oricărui lanț industrial. Cursa pentru cele mai avansate cipuri este legată de conducerea tehnologică și industrială. Audierea a avut loc în contextul propunerii recente a Comisiei privind un act european privind cipurile.

26 octombrie 2022

Audiere

publică cu tema „Legea datelor: crearea creșterii și inovației”

La 26 octombrie, Comisia ITRE a organizat o audiere publică cu tema „Legea datelor: crearea creșterii și inovației”. Scopul acestei audieri este de a se angaja într-o dezbatere deschisă cu părțile interesate relevante cu privire la dispozițiile cheie ale capitolului II - schimbul de date între întreprinderi și întreprinderi și ale capitolului V - punerea datelor la dispoziția organismelor din sectorul public și instituțiilor, agențiilor sau sindicatelor. organisme bazate pe nevoi excepționale - din Legea datelor, care a fost propus de Comisie la 23 februarie 2022.

PRINCIPALELE ÎNTREBĂRI ADRESATE COMISIEI EUROPENE

3 martie 2022

Creșterea prețurilor la energie și manipularea pieței gazelor

Prețurile gazelor fosile au atins un nivel maxim în decembrie 2021, fiind de patru ori și jumătate mai mari decât în ianuarie 2021. Această creștere substanțială a fost determinată de dinamica cererii și a ofertei la nivel mondial și a fost exacerbată de factori legați de pandemie și de tensiunile geopolitice, la care s-au adăugat importurile mai mici decât se preconizase de gaze fosile în Europa, în special din Rusia. Acest lucru a determinat ca stocarea gazelor fosile să atingă niveluri mai mici decât media și prețuri ridicate la energie, ceea ce a dus la creșterea ratelor inflației în întreaga UE.

Pe măsură ce economia începe să se redreseze în urma pandemiei, UE și statele sale membre trebuie să găsească soluții structurale pentru a-și proteja și sprijini gospodăriile, industriile și întreprinderile, în special IMM-urile și microîntreprinderile. În acest scop, trebuie luate măsuri pentru a aborda preocupările legate de expunerea considerabilă a UE la piețele internaționale de gaze și vulnerabilitatea față de anumiți furnizori

individuali, precum și încercările de manipulare a pieței și de implicare în speculații false.

Date fiind cele de mai sus:

 Care sunt constatările preliminare ale investigației Comisiei privind un posibil comportament anticoncurențial pe piața gazelor naturale și când vor fi făcute publice concluziile acesteia?

 A fost efectuată o evaluare a eficacității articolului 11 din Directiva 2009/73/CE și a deciziei referitoare la cauza AT.39816 în ceea ce privește reducerea riscurilor la adresa securității aprovizionării cu energie a statelor membre?

 Nivelurile actuale de stocare a gazelor fosile fac ca UE să devină și mai vulnerabilă la presiunile externe pe termen scurt? Au fost definite praguri specifice pentru nivelurile de stocare?

 Ce schimbări structurale ar putea fi aduse pieței la nivelul UE pentru a le permite statelor membre să protejeze consumatorii împotriva volatilității pieței internaționale a gazelor în viitor?

 Ce măsuri concrete va lua Comisia pentru a informa mai bine cetățenii UE cu privire la cauzele creșterii dramatice a prețurilor la energie cu care trebuie să se confrunte?

Răspuns dat de Dna Kadri Simson, comisarul european pentru energie

Voi începe astăzi observațiile mele despre relațiile noastre cu Gazprom. M-ați întrebat dacă regulile noastre privind certificarea țărilor terțe care operează în UE sunt eficiente pentru a ne asigura securitatea aprovizionării. Această întrebare este și mai actuală astăzi. În acest context, salut foarte mult decizia Guvernului Germaniei de a nu continua cu un proces de certificare pentru Nord Stream 2, un proiect controlat în cele din urmă de Gazprom. În același timp, consider că regulile noastre și certificarea terților sunt riguroase și eficiente, deoarece nu s-a putut demonstra că acordarea certificării nu ar pune în pericol securitatea aprovizionării UE.

Important este că monitorizăm îndeaproape și comportamentul Gazprom în UE. După cum știți, am deschis o investigație cu privire la un posibil comportament anticoncurențial al Gazprom pe piața gazelor și dacă acesta a dus la creșterea prețurilor la energie și acest lucru a fost susținut de compania ucraineană de petrol și gaze Naftogaz și suntem încă în faza de constatare a faptelor, dar tratăm această investigație ca pe o prioritate absolută.

Rămânând cu tema prețurilor ridicate la energie și a securității aprovizionării. Ați subliniat pe bună dreptate nivelurile scăzute de stocare a gazelor disponibile astăzi în Europa. Vestea bună este că, datorită vremii blânde și a rezervelor crescute de GNL, ne așteptăm să fim în siguranță pentru această iarnă, dar ne pregătim și pentru următoarea. În decembrie, am făcut deja propuneri de îmbunătățire a utilizării stocării în UE și de a crea opțiunea de cumpărare în comun a rezervelor.

Cu toate acestea, nu ne oprim aici. Astăzi, am adoptat o comunicare privind o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă. O parte importantă a acestei comunicări este abordarea noastră față de stocare. Comunicarea stabilește măsuri la nivelul

UE pentru umplerea depozitului înainte de iarna viitoare. În aprilie, vom prezenta o propunere legislativă care va cere ca depozitul subteran să fie plin în proporție de cel puțin 90% până la 1 octombrie a fiecărui an. Propunerea va identifica, de asemenea, stocarea gazelor ca infrastructură critică și va aborda riscurile legate de proprietate.

Dincolo de aceste măsuri imediate, trebuie să privim și spre viitor. Comunicarea adoptată astăzi prezintă viziunea noastră de a ajunge la independența deplină față de gazul rusesc înainte de sfârșitul acestui deceniu. Reducerea dependenței noastre de gazul rusesc include continuarea activității pe care le-am făcut până acum pentru creșterea aprovizionării cu GNL și, pe termen mediu, mai multă energie verde, diversitatea aprovizionării cu energie și reducerea cererii de energie. Rămânem ferm pe același curs stabilit de Green Deal, dar ne propunem să ne mișcăm mult mai repede.

În ceea ce privește sursele regenerabile, trebuie să lansăm energie electrică din surse regenerabile în sectoarele în care domină gazul. Aceasta înseamnă izolarea locuințelor, instalarea de pompe de căldură, fotovoltaice solare și accelerarea finalizării parcurilor eoliene și a centralelor solare în întreaga UE. O parte din această

urmărire rapidă a surselor regenerabile este de a analiza ce bariere încă stau în cale. Una dintre cele mai mari provocări ale noastre în implementarea surselor regenerabile de astăzi este autorizarea și autorizarea pentru noi proiecte, iar noi vom propune îndrumări în acest sens și vom introduce conceptul de go - în zonele în care dezvoltarea surselor regenerabile va fi deosebit de accelerată.

Pentru a sprijini această schimbare colosală a sistemului nostru energetic, avem nevoie și de infrastructura existentă care să se potrivească cu acest nou volum de surse regenerabile. De aceea, în comunicarea adoptată astăzi, facem un apel puternic pentru interconexiuni și rețele transeuropene adaptate la această nouă realitate. Și, în mod similar, abilitarea și protecția consumatorilor vor fi esențiale pentru a-i ajuta să gestioneze provocările legate de prețuri și mai mari și volatile.

Comunitățile energetice vor juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai mare, permițând cetățenilor să se reunească pentru a produce și consuma electricitate în mod colectiv, iar condiția prealabilă pentru acest sistem energetic este implementarea integrală a Pachetului Energie Curată și a Directivei Energie Electrică. Aceasta stabilește cadrul pentru lansarea contoarelor inteligente, a răspunsului la cerere și pentru agregatorii care grupează acțiunile multor mici consumatori pentru a fi suficient de mari pentru a acționa pe piață.

Permiteți-mi să închei spunând că am analizat în detaliu motivele creșterii dramatice a prețurilor la energie în multe puncte de-a lungul drumului. Comunicarea de astăzi ia în considerare modul în care peisajul energetic s-a schimbat de la setul nostru de instrumente din octombrie, inclusiv agresiunea rusă din Ucraina. Comunicarea pe care am adoptat-o astăzi este, de asemenea, o modalitate de a fi pe deplin transparenți cu cetățenii UE cu privire la cauzele din spatele acestor creșteri dramatice pe care le văd în facturile lor lunare și soluțiile noastre propuse pentru a le soluționa. În același timp, așteptăm cu nerăbdare să continuăm dialogul cu Parlamentul și Consiliul și să oferim explicații suplimentare dacă sunt necesare.

28 martie 2022

Oabordare globală a cercetării și a inovării Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare

Comisia a adoptat comunicarea privind abordarea globală a cercetării și inovării la 18 mai 2021. Strategia propusă urmărește să promoveze norme bazate pe multilateralism, deschidere reciprocă și valori fundamentale împreună cu țările terțe pentru a oferi soluții inovatoare la problemele ecologice, digitale, în materie de sănătate și inovare. Este esențial ca aceste parteneriate să se bazeze pe condiții de concurență echitabile și pe respectarea libertății academice, respectând în același timp drepturile omului și dreptul internațional.

Din perspectiva celor de mai sus, invităm Comisia să răspundă la următoarele întrebări:

 Recunoaște Comisia că libertatea academică și autonomia instituțională sunt supuse la presiuni atât în UE, cât și la nivel mondial?

 Este Comisia de acord că libertatea academică și autonomia instituțională trebuie respectate pe deplin pentru ca UE să susțină credibil aceste principii la nivel mondial? Va prezenta Comisia o propunere privind protecția juridică a libertății academice în UE?

 Cum va aborda Comisia libertatea academică în noile acorduri de asociere și cum va promova respectarea acesteia în țările deja asociate la programul Orizont Europa?

 Este Comisia de acord că ar trebui explorate opțiuni pentru crearea unui program european de burse pentru cercetătorii aflați în pericol?

 Cum va asigura Comisia reciprocitatea și condiții egale pentru a accelera dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii și tranziția către societăți și economii reziliente, bazate pe cunoaștere în țările cu venituri mici și medii?

Răspunsul dat de Dna Mariya Gabriel, membră a Comisiei

Dar permiteți-mi să încep și cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, pe care o condamnăm ferm. Condamnăm în cei mai fermi termeni crimele și violența împotriva civililor ucraineni care au fost descoperite în zonele pe care trupele ruse le-au părăsit recent. Această agresiune militară reprezintă, de asemenea, un atac serios la adresa securității și stabilității în Europa și în lume. Este un atac la valorile fundamentale ale libertății, democrației, autodeterminarii, care stau la baza expresiei culturale, a libertății și a cooperării academice și științifice. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a acționat prin întreruperea legăturilor științifice cu Rusia.

În primul rând, Comisia nu se mai implică în proiecte de cooperare științifică și de inovare cu entități rusești din programul Orizont Europa, cu unele excepții – ajutorul umanitar este unul dintre acestea, de exemplu. În al doilea rând, pentru contractele existente în cadrul Orizont 2020 și Euratom, toate plățile au fost suspendate. Ieri, în sfârșit, le-am propus statelor membre să meargă mai departe prin încheierea proiectelor aflate în derulare cu entități publice ruse. Aceleași măsuri se aplică și pentru intrările din Belarus. În același timp, implementăm măsuri concrete de sprijinire a comunității științifice ucrainene. Deși asocierea Ucrainei cu Orizont Europa și Euratom nu este încă efectivă, țara a fost adăugată pe lista țărilor eligibile pentru granturile Orizont Europa.

Mai mult, pe 22 martie, Comisia Europeană a lansat un portal dedicat crizei ucrainene, „Zona europeană de cercetare pentru Ucraina”, pentru a informa cercetătorii veniți din Ucraina despre acțiunile de care pot beneficia la nivel european și la nivelul

statelor membre. . O altă inițiativă vine de la Consiliul European pentru Cercetare, care le cere beneficiarilor săi să ofere locuri de muncă temporare pentru oamenii de știință și personalul de cercetare refugiați. Au fost deja identificate trei sute șaizeci de posturi vacante și încurajăm toți beneficiarii Orizont Europa să facă același lucru. Acestea sunt doar câteva exemple și aș dori, de asemenea, să subliniez că lucrăm la dezvoltarea altor măsuri de sprijin pe termen lung și voi ține Parlamentul la curent.

Libertatea academică și autonomia instituțională sunt consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Ele reprezintă, de asemenea, o prioritate cheie a noii strategii europene pentru universități. Având în vedere acest lucru, este fundamental să sprijinim organizațiile de cercetare și inovare pentru a le garanta aceste valori. Exemplu foarte concret: acțiunea 6 a agendei politice pentru spațiul european de cercetare intenționează să aprofundeze acest domeniu prin protejarea libertății academice în Europa. În plus, pentru a ajuta la protejarea cercetătorilor din UE împotriva influenței nejustificate din partea actorilor străini și pentru a păstra deschiderea programelor UE, Comisia a publicat în ianuarie orientări menite să atenueze interferența străină în cercetare și inovare.

În ceea ce privește cooperarea internațională, aș dori mai întâi să reamintesc că abordarea noastră globală a cercetării și inovației se bazează pe aceste valori comune. Deși menținem deschiderea generală și caracterul de jos în sus al Orizont Europa, această deschidere se bazează pe reciprocitate, condiții de concurență echitabile și respectul pentru valorile și drepturile fundamentale.

Conferința președinției franceze de la Marsilia în martie a fost o oportunitate de a conveni asupra valorilor care trebuie respectate în acțiunea noastră internațională și tocmai în acest context am lansat pregătirea unui dialog multilateral cu țările terțe partenere, pentru a face aceste principiile care stau la baza cooperării noastre. În plus, toate acordurile de asociere Orizont Europa promovează respectarea libertății academice și a cercetării științifice, care sunt implicit menționate în mod explicit în preambulul acordurilor de asociere. Aș dori să vă reamintesc că douăsprezece țări sunt în prezent asociate cu programul-cadru. În plus, șase țări au statutul de țări candidate pentru asociere și pot confirma că au loc discuții exploratorii cu trei noi veniți în asociație.

În ceea ce privește țările cu venituri mici și medii, Uniunea Europeană se va baza pe cooperarea în cercetare și inovare pentru a le sprijini în tranziția către societăți și economii bazate pe cunoaștere reziliente și incluzive. În majoritatea cazurilor, Uniunea Europeană va finanța participarea la acțiunile Orizont Europa, sprijinind astfel dezvoltarea capacității lor de cercetare și inovare. Acest lucru se face în sinergie cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. În plus, Comisia va coopera cu aceste țări în cadrul parteneriatelor multilaterale, pentru a continua împreună să abordeze provocările globale precum schimbările climatice, daunele mediului, epuizarea resurselor și bolile infecțioase.

Pentru a încheia, aș dori să reamintesc că direcția abordării noastre generale a cercetării și inovării este următoarea: cât mai deschisă posibil, cât de închisă pe cât este necesar. Și vom continua să urmăm această abordare. Acum sunt gata să răspund comentariilor și întrebărilor dumneavoastră.

28 septembrie

2022

O abordare a UE privind managementul traficului spațial – O contribuție a UE la soluționarea unei provocări globale

La 15 februarie 2022, Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au adoptat comunicarea lor comună intitulată „O abordare a UE privind managementul traficului spațial – O contribuție a UE la soluționarea unei provocări globale”. Comunicarea comună evidențiază o serie de acțiuni planificate care vizează, în cele din urmă, asigurarea accesului la spațiu, a întoarcerii din spațiu și a utilizării acestuia în condiții de siguranță, securitate și autonomie. Comunicarea se înscrie în contextul evoluțiilor actuale din sectorul spațial și al absenței actuale a măsurilor de reglementare. Din perspectiva celor de mai sus, invităm Comisia să răspundă la următoarele întrebări:

 Ce măsuri de reglementare și de punere în aplicare intenționează să adopte Comisia pentru a aborda diverse aspecte legate de managementul traficului spațial, ținând seama de dimensiunea internațională a spațiului? Este Comisia dispusă să acorde prioritate legislației europene privind utilizarea spațiului cosmic și managementul traficului spațial?

 Cum intenționează Comisia să abordeze problema bugetului foarte limitat pentru supravegherea spațială, urmărire și alte activități alocate în cadrul componentei de cunoaștere a situației spațiale a programului spațial al Uniunii?

 Cum și prin ce tehnici va sprijini Comisia evitarea automată a coliziunilor, evitarea și reducerea deșeurilor spațiale și eliminarea deșeurilor spațiale?

 Ce acțiuni de cercetare și inovare va sprijini Comisia și cu ce sume concrete de finanțare?

 Ce acțiuni are în vedere Comisia la nivel internațional? Potrivit Comisiei, ce este necesar pentru adoptarea unui cadru de reglementare internațional?

Răspunsul dat de Janusz Wojciechowski, membru al Comisiei

Dle președinte, stimați deputați, punerea în aplicare a unei abordări a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea traficului spațial este necesară pentru a proteja activele noastre spațiale și accesul la spațiu pentru generațiile viitoare. Într-adevăr, spațiul este recunoscut ca un domeniu strategic în sine, dar și ca un catalizator pentru sectoarele economice cheie pentru Uniunea Europeană. Astăzi, se estimează că 10% din PIB-ul Uniunii Europene se bazează pe utilizarea serviciilor spațiale. Europa este o mare putere spațială. Avem unii dintre cei mai buni jucători din lume în domeniul lansatoarelor, sateliților și serviciilor. Spațiul este, așadar, o zonă de suveranitate și autonomie, dar este și o zonă din ce în ce mai aglomerată și aglomerată.

Aglomerată deoarece volumul de resturi și numărul de sateliți au fost din ce în ce mai exponențial, iar odată cu acestea riscul coliziunilor pe orbită și riscul direct pentru siguranța traficului orbital și sustenabilitatea spațiului. Dacă nu se face nimic în următorii câțiva ani, riscăm să vedem înmulțirea coliziunilor și, odată cu acestea, o creștere exponențială a numărului de resturi până la un asemenea nivel încât orice activitate pe orbita inferioară a Pământului și dincolo de aceasta va deveni aproape imposibilă.

Acest lucru va afecta activitățile noastre actuale – Copernicus, Galileo – dar poate afecta și dezvoltarea noii noastre constelații

de conectivitate sigură. Gestionarea traficului spațial devine în mod clar o necesitate dacă dorim să continuăm să beneficiem de avantajele unei politici spațiale robuste a UE. Prin urmare, Comisia a propus la 15 februarie, împreună cu Înaltul Reprezentant, o comunicare comună pentru o abordare a Uniunii Europene a gestionării traficului spațial.

În primul rând, vom stabili nevoile civile și militare cu statele membre. În al doilea rând, ne vom dezvolta capacitățile operaționale, bazându-ne pe sinergii cu industria UE. În al treilea rând, vom stabili un cadru de reglementare progresiv și adaptat la nivelul Uniunii Europene. În al patrulea rând, ne vom angaja la nivel internațional pentru a promova cooperarea cu partenerii, inclusiv SUA.

Prin urmare, Comisia și Înaltul Reprezentant salută întrebările orale de astăzi și propunerea de rezoluție aferentă. În ceea ce privește legislația privind STM, Comisia intenționează într-adevăr să facă propuneri legislative. Sfera de aplicare a unei astfel de acțiuni legislative va trebui să fie discutată cu atenție. O obligație dezvoltată la nivelul Uniunii Europene va trebui impusă tuturor operatorilor de sateliți care furnizează servicii în UE, pentru a evita impunerea de costuri suplimentare numai operatorilor din UE.

În ceea ce privește bugetul pentru STM, vom folosi cât mai bine bugetul alocat prin Regulamentul spațiului pentru supravegherea și urmărirea spațiului, care este o piatră de temelie pentru dezvoltarea STM. Acesta va fi implementat în sinergie cu bugetul din cadrul Orizont Europa. În ceea ce privește cercetarea și inovarea pentru STM, Comisia a desfășurat o serie de activități – fie prin intermediul Orizont, fie prin intermediul consultării UE privind supravegherea și urmărirea spațiului. În ceea ce privește acțiunea la nivel internațional, recunoaștem că un cadru de reglementare internațional este o ambiție pe termen lung.

Între timp, Comisia și Înaltul Reprezentant au propus să se angajeze cu parteneri cheie cu capacități STM existente și emergente pentru a promova cooperarea între regiuni în vederea contribuției la un efort global.

12 octombrie 2022

Sprijinul european pentru comunitatea de cercetare ucraineană

În urma invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, comunitatea europeană a învățământului superior și a cercetării și-a exprimat sprijinul ferm pentru sectorul ucrainean al cercetării și inovării. În întreaga UE au fost lansate diverse inițiative menite să ofere ajutor concret. Comisia Europeană a oferit, pe bună dreptate, sprijin coordonat pentru astfel de acțiuni, de exemplu prin crearea portalului ERA4Ukraine.

În ceea ce privește oportunitățile de finanțare, se preconizează că acțiunea Marie Skłodowska-Curie pentru Ucraina, anunțată de Comisia Europeană, va aduce beneficii unui număr de până la 200 de cercetători. În plus, au fost luate măsuri administrative pentru a se asigura că entitățile ucrainene admisibile pentru finanțare din partea UE în cadrul programului Orizont Europa pot primi în continuare finanțare din partea programului.

Deși aceste evoluții sunt binevenite și oportune, sunt necesare mai multe eforturi. Avem nevoie de o mai bună punere în aplicare a posibilităților prevăzute în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina și de noi modalități de a sprijini supraviețuirea și viitoarea reformă a infrastructurii de cercetare ucrainene, întrucât impactul deplin al războiului este încă necunoscut și este probabil ca situația instabilă să continue.

 Intenționează Comisia să mobilizeze noi oportunități concrete de finanțare pentru a sprijini sectorul cercetării și inovării din Ucraina?

 Oferă Comisia sprijin specific oamenilor de știință și cercetătorilor rămași în Ucraina?

 Elaborează Comisia planuri speciale de sprijinire a infrastructurii de cercetare ucrainene în ansamblu pentru a o reface mai bine după război?

 Colectează Comisia informații cu privire la mecanismele naționale de sprijin pentru comunitatea de cercetare ucraineană pentru a face schimb de bune practici la nivelul UE?

Răspunsul doamnei Věra Jourová, vice-președinte al Comisiei

Dle președinte, onorabili deputați ai Parlamentului European, aș dori să vă pun la curent cu sprijinul nostru pentru comunitatea de cercetare din Ucraina și ecosistemul său mai larg de cercetare și inovare. Și aș vrea să încep prin a-i mulțumi domnului Cristian Bușoi pentru că ne-a trimis întrebări foarte pertinente în numele Comisiei ITRE.

Comisia recunoaște pe deplin importanța acordării unui sprijin semnificativ comunității de cercetare din Ucraina. De asemenea, suntem atenți la perspectiva pe termen lung când începe reconstrucția Ucrainei. Războiul în curs a provocat daune masive infrastructurilor de cercetare ale Ucrainei, a perturbat activitățile de cercetare și inovare și a lăsat cercetătorii care rămân în țară cu mijloace limitate pentru a-și continua munca.

În același timp, Conferința de la Lugano din iulie a marcat începutul discuțiilor politice privind reconstrucția Ucrainei. Sunt sigur că aici suntem cu toții de acord că cunoștințele, soluțiile inovatoare și tehnologia avansată vor fi cheie în reconstruirea unei Ucraine moderne.

În ceea ce privește sprijinul nostru concret, în urma invaziei, ne-am acordat toată atenția oportunităților de angajare pentru cercetătorii strămuți care au fugit de război, căutând refugiu în UE.

Am realizat această coordonare puternică cu statele membre, de exemplu, prin inițiativa ERA4Ukraine.

Mai recent, accentul nostru s-a mutat pe sprijinirea celor care rămân în țară și au mijloace limitate pentru a-și continua munca. Recunoaștem pe deplin importanța menținerii ecosistemului de cercetare și inovare al Ucrainei în viață și prevenirea exodului excesiv de creiere. Având în vedere statutul de țară candidată la UE al Ucrainei, trebuie de asemenea să facilităm integrarea acestora în spațiul european de cercetare.

În acest context, asocierea Ucrainei la programele Orizont Europa și Euratom ar trebui privită ca instrumentele cheie de sprijin. Acordul de Asociere este în vigoare din 9 iunie și entitățile ucrainene pot participa la aceste programe în condiții de egalitate cu entitățile din statele membre ale UE.

În plus, Comisia a făcut o excepție pentru Ucraina, renunțând cel puțin la contribuțiile sale financiare pentru anii 2021 și 2022, în cadrul tuturor programelor Uniunii la care este asociată Ucraina. În plus, toate obiectivele noastre de cercetare și inovare încurajează solicitanții să includă oportunități, acolo unde este posibil, pentru ucraineni. Cu aceste prevederi în vigoare, încurajăm statele noastre membre, precum și partenerii noștri globali care sunt interesați de programele Orizont Europa și Euratom să urmărească în mod

activ oportunitățile de cooperare cu partenerii ucraineni.

Ca pas următor, intenționăm să sprijinim Ucraina în înființarea unui birou Orizont Europa la Kiev în cursul anului 2023.

Speranța noastră este că va putea consolida rețelele de cercetare și inovare și poate facilita aplicații mai competitive din Ucraina.

După cum am auzit la început, este obligația noastră să ne ajutăm prietenii ucraineni și sunt foarte recunoscător Parlamentului pentru că a arătat foarte clar că asta este exact ceea ce continuăm să facem.

Vă datorez în continuare câteva informații pe lângă cele descrise la început. Am vrut să adaug că l-am numit pe ambasadorul

Consiliului European pentru Inovare, cu sediul în Ucraina, să ne furnizeze aceste informații din scena inovației ucrainene. Am implementat, de asemenea, măsuri de sprijin dedicate, cum ar fi o schemă de burse de 25 de milioane EUR în cadrul acțiunilor

Marie Skłodowska-Curie și sprijin de 20 de milioane EUR din partea

Consiliului European pentru Inovare, care ar trebui să ajungă la cel puțin 200 de start-up-uri ucrainene de deep-tech în și în afara acesteia. tara.

Dincolo de programele noastre de cercetare și inovare, Comisia sprijină implicarea oamenilor de știință și cercetarea responsabilă prin Centrul de Știință și Tehnologie al Ucrainei.

Obiectivul cheie este de a preveni exodul de creiere a cunoștințelor cu dublă utilizare din Ucraina către statele răuvoitoare.

În cele din urmă, anticipând redresarea Ucrainei, ne gândim deja la modul în care am putea facilita și completa eforturile de reconstrucție fizică. În cadrul programelor Orizont Europa și Euratom, propunem proiecte de consolidare a cunoștințelor și de consolidare a competențelor și capacităților ucrainene în domeniile infrastructurilor de cercetare, orașelor neutre din punct de vedere climatic și siguranței și securității nucleare.

Spiritul de solidaritate cu Ucraina și comunitatea sa de cercetare și inovare continuă să mențină puternic. Așa că vă mulțumim încă o dată pentru această oportunitate de a vă prezenta munca noastră în sprijinul Ucrainei.

PRINCIPALELE DECLARAȚII

ÎN PLENUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

14 februarie 2022

O strategie europeană privind energia din surse regenerabile exploatate în largul mării (dezbatere)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Doamnă președintă, potențialul offshore este recunoscut; energia eoliană generată în largul mărilor și cea a oceanelor vor deveni surse de energie tot mai competitive. Vreau să o felicit pe doamna comisară Kadri Simson pentru strategia foarte bună și pe colegul meu, domnul Petersen, pentru raportul excelent.

Așa cum indică raportul pe care îl vom vota mâine, și prețul energiei va scădea pe măsură ce aceste surse de energie regenerabilă vor fi dezvoltate și exploatate. Vântul și-a dublat cota în mixul energetic global în ultimii cinci ani, iar ponderea capacității offshore va crește în următoarea perioadă datorită accelerării pe piețele-cheie europene a unor proiecte de exploatare offshore care au devenit recent funcționale.

Dar, avem nevoie să dezvoltăm cât mai curând noi soluții de stocare, rețele inteligente de smart grid și să stabilim o adevărată piață europeană pentru stocarea energiei pentru a stimula investițiile în noi capacități de stocare.

Țara mea, România, are ieșire la Marea Neagră și un potențial considerabil atât pentru instalații eoliene fixate pe fundul mării, cât și pentru cele plutitoare și în acest context doresc să pun accentul pe potențialul încă neexploatat la maximum din Marea Neagră, Marea Baltică sau Marea Mediterană și să reamintesc Comisiei că avem nevoie, este nevoie de sprijin financiar din Green Deal, din Fit for 55, din alte fonduri, pentru ca țările care au ieșire la aceste mări să își poată crește contribuția eoliană offshore în mixul energetic.

Trebuie investiții în infrastructură, în porturi maritime moderne, pentru a găzdui turbine și componente mai mari, pentru a atinge cu adevărat potențialul pe care îl avem.

Reduceri obligatorii anuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre (Regulamentul privind partajarea efortului) - Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF) - Revizuirea rezervei de stabilitate a pieței pentru sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (dezbatere)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Doamnă președintă, stimate dle Timmermans, stimați colegi, ar trebui să rămânem ferm angajați față de Green Deal și Fit for 55 ca obiective strategice, dar trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru a implementa aceste obiective în noul context economic și geopolitic.

Trebuie să avem grijă de industriile noastre, de companiile noastre. Ele ar trebui să rămână competitive la nivel mondial, iar costul energiei pentru cetățenii noștri ar trebui să rămână decent. Compromisul general privind ETS și alte dosare asociate este mai bun decât propunerea inițială și aș dori să-i mulțumesc, încă o dată, domnului Liese pentru asta.

Pe MSR în special, dosarul pe care l-am urmărit, 12% a fost bun la început, dar evaluările au arătat că nu a fost suficient și că 24% au funcționat mai bine. Prin urmare, la negocierea dosarului cu colegii mei din ENVI de data aceasta, am ajuns la acordul ca MSR să fie menținut la 24% pentru a evita șocurile și pentru a asigura complementaritatea, coerența și eficacitatea în realizarea ambiției climatice 2030 și 2050.

De aceea, aș dori să-i mulțumesc și dlui Engerer, raportorul, pentru munca depusă de a menține clar mandatul Parlamentului în timpul negocierilor și de a asigura că aportul de 24% este menținut și nu crește după 2023 și până la sfârșitul etapei IV. Acest lucru va asigura predictibilitatea pieței și va servi drept punte în următorii ani și, de asemenea, va contribui la atingerea obiectivelor noastre fără a pune în pericol competitivitatea industriilor noastre și a companiilor noastre.

5 aprilie 2022

Infrastructurile energetice transeuropene (dezbatere)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, aș vrea să mulțumesc, să felicit echipa de negocieri a Parlamentului European condusă de profesorul Krasnodębski și să mulțumesc, de asemenea, Consiliului. Ca președinte ITRE, am condus câteva dintre trilogurile de negociere și știu că nu a fost simplu să se găsească un echilibru.

În final, însă, noua legislație aduce un echilibru între atingerea țintei climatice stabilită pentru 2030 și realizarea tranziției energetice pentru toate sectoarele.

Este important că s-a înțeles nevoia de a susține în continuare coridoare prioritare pentru a acoperi diferite regiuni geografice care au fost izolate de restul rețelelor energetice europene, de a consolida interconexiunile transfrontaliere existente și de a asigura securitatea aprovizionării, de a sprijini diversificarea aprovizionării, foarte important în contextul actualului război declanșat de către Rusia, dar și pentru stabilizarea prețurilor la energie.

Așteptăm cu interes cea de-a șasea listă a proiectelor de interes comun și vrem să vedem în această listă proiectele moderne care să asigure mix-ul energetic necesar pentru 2030 și 2050.

6 aprilie 2022

Legea privind guvernanța datelor (dezbatere)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Doamnă președintă, aș vrea să îi mulțumesc și să-l felicit pe comisarul Thierry Breton pentru inițiativă și să o felicit și să-i mulțumesc dnei Angelika Niebler și echipei de negociere a Parlamentului pentru rezultatul excelent și pentru închiderea cu succes a acestor negocieri. Am avut onoarea, ca președinte ITRE, să conduc o parte dintre aceste triloguri și acordul final pe care îl votăm astăzi este extrem de valoros și este un pas esențial în cadrul Strategiei europene de date.

Noile reguli privind partajarea datelor vor pune bazele unui schimb de date just, pentru a promova o economie a datelor echitabilă și eficientă în Europa, în care oamenii și companiile pot avea încredere, marcând primul pas către o Uniune Europeană a datelor. Aveam nevoie de un cadru legislativ clar pentru a fructifica o parte din potențialul partajării mai multor date, protejând și respectând, în același timp, valorile fundamentale.

O mare proporție de date nu erau folosite în Uniunea Europeană și acest nou cadru introduce și conceptul de servicii de intermediere, în care companiile vor trebui să respecte un set de obligații de neutralitate, pentru ca utilizările abuzive sau încălcările obligațiilor de confidențialitate să nu fie posibile.

Nu în ultimul rând, utilizarea și reutilizarea datelor vor putea avea o valoare semnificativă și în ceea ce privește crearea de tehnologii noi, noi modele de afaceri și inovație socială, care au potențialul de a oferi răspunsuri la problemele societale majore cu care ne confruntăm, cum ar fi schimbările climatice, sănătatea publică, și pot impulsiona, toate acestea, traiectoria Uniunii Europene către suveranitate digitală.

19 mai 2022

Planul REPowerEU: Solidaritatea europeană și securitatea energetică în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, inclusiv al recentelor întreruperi ale aprovizionării cu gaze a Poloniei și Bulgariei (dezbatere)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, aș vrea să mulțumesc, să felicit Comisia Europeană în numele Grupului PPE și în calitate de președinte ITRE, pentru lansarea pachetului de măsuri REPowerEU. Starea de urgență necesită măsuri de urgență, așa cum a menționat și doamna comisară Kadri Simson.

În această dimineață am concluzionat negocierile între instituții pe gas storage și Parlamentul European și-a onorat promisiunea de a acționa foarte rapid atunci când urgența este iminentă.

Acționând împreună și urmărind planul REPowerEU, vom reuși să scăpăm de dependența energetică față de Rusia, asigurându-ne, în același timp, că vom avea grijă ca prețurile la energie, care deja pun o presiune economică pe populație și pe întreprinderile europene, nu vor crește încă și mai mult.

Ca reprezentant al PPE, vreau să subliniez că instrumentele și politicile din REPowerEU reprezintă, în același timp, și oportunități mari de dezvoltare economică prin investiții masive în energii regenerabile, hidrogen, eficiență energetică.

Banii pentru REPowerEU vor proveni în mare parte din Facilitatea de redresare și reziliență a Uniunii Europene; 20 de miliarde de euro în granturi din vânzarea certificatelor de emisii de CO2 și, de asemenea, din dreptul statelor membre de a transfera din fondurile politicii de coeziune și politicii agricole.

Este un plan ambițios, dar realizabil, care ne va asigura independența energetică față de Rusia, va contribui major și la atingerea țintelor noastre climatice, vom avea un sistem energetic mai curat, mai eficient, independent față de jocurile geopolitice și cu prețuri mai stabile și mai decente pentru cetățeni și pentru economia europeană.

7 iunie 2022

Revizuirea schemei UE de comercializare a cotelor de emisie - Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice - Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon - Revizuirea schemei UE de comercializare a emisiilor pentru aviațieNotificare în temeiul schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) [dezbatere comună –adaptarea la obiectivul 55 (partea 1)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, obiectivul de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 este unul foarte ambițios, dar și fezabil și cred că cei mai mulți dintre noi am asumat acest obiectiv, iar eu, în calitate de europarlamentar român și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, l-am promovat ca și obiectiv esențial și îl voi promova în continuare.

Dar acest obiectiv nu poate fi atins decât dacă încurajăm și implementăm tehnologii inovatoare în domeniul energiei, mediului, industriei și agriculturii.

Ceea ce noi legiferăm cu acest pachet va avea un impact asupra economiei și asupra cetățenilor și trebuie să avem grijă să evităm să punem și mai multă presiune asupra economiei și așa afectată în urma crizei prețurilor la energie, a pandemiei și recent, în urma agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei.

Avem nevoie de echilibru, trebuie să ținem seama de punctele diferite de plecare și de amploarea eforturilor și reformelor pe care

fiecare stat membru va trebui să le întreprindă. Tocmai de aceea susțin în continuare suplimentarea fondului de modernizare. Susținem finanțarea proiectelor pe gaz natural, precum și investițiile în energia nucleară.

Europeană și acest nou cadru introduce și conceptul de servicii de intermediere, în care companiile vor trebui să respecte un set de obligații de neutralitate, pentru ca utilizările abuzive sau încălcările obligațiilor de confidențialitate să nu fie posibile.

Nu în ultimul rând, utilizarea și reutilizarea datelor vor putea avea o valoare semnificativă și în ceea ce privește crearea de tehnologii noi, noi modele de afaceri și inovație socială, care au potențialul de a oferi răspunsuri la problemele societale majore cu care ne confruntăm, cum ar fi schimbările climatice, sănătatea publică, și pot impulsiona, toate acestea, traiectoria Uniunii Europene către suveranitate digitală.

Energia din surse regenerabile, performanța energetică a clădirilor și eficiența energetică: amendamente (REPowerEU) (continuarea dezbaterii)

Cristian-Silviu Buşoi (PPE). Doamna președintă, de la semnarea declarației de la Versailles am intensificat activitatea în Parlamentul European și în special în comisia ITRE, pentru a permite Uniunii să acționeze cât mai repede posibil în implementarea planului REPOWER EU și în adaptarea propunerilor Fit for 55 la acest plan.

Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile a fost deja amendată de două ori.

În calitate de președinte al comisiei ITRE, aș vrea să îi mulțumesc și să îl felicit pe colegul meu Markus Piper și pe colegii responsabili din partea grupurilor politice pentru viteza rapidă de reacție și spiritul de echipă din ultimele luni. Vom susține, deci, accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de energie regenerabilă, o mai bună definiție a zonelor de acces, criterii pentru stabilirea locațiilor de interes public.

În paralel cu activitatea noastră legislativă, Comisia Europeană a propus un nou Regulament temporar de urgență al Consiliului pentru a accelera implementarea producției de energie din surse regenerabile în baza articolului 122. Și, chiar dacă avem rezerve serioase legate de folosirea mult prea des a articolului 122, Parlamentul European a luat în considerare și este coordonat în poziția sa și cu această inițiativă a Comisiei.

Dragi colegi, domnule vicepreședinte executiv, Parlamentul a arătat că poate reacționa rapid și în deplină solidaritate cu celelalte instituții. Asigurăm în mod ferm cetățenii europeni că vom lucra eficient alături de statele membre, cu sprijinul Comisiei, pentru a avea cea mai bună legislație, pentru a găsi soluții la criza actuală a prețurilor și pentru a ne atinge ambițioasele ținte climatice.

CRISTIAN BUȘOI

RAPORT DE ACTIVITATE 2022-2023

Broșură realizată cu sprijinul