Revista isu neamt nr 4

MESAJUL MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE cu ocazia aniversării Zilei Pompierilor din România

M

inisterul Afacerilor Interne, din perspectiva instituţiei care gestionează climatul de ordine şi siguranţă publică, asigură prin structurile sale de specialitate – poliţie, jandarmerie, pompieri – derularea în condiţii de normalitate a vieţii de zi cu zi, iar aici un rol primordial îl are prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Timpurile în care munca pompierilor se limita la stingerea incendiilor a trecut demult. În ziua de azi, riscurile, ameninţările şi provocările sunt mult mai diverse şi mult mai accentuate. Ce a rămas constant este devotamentul şi curajul celor care îmbrăcând uniforma de pompier salvator intervin în sprijinul comunităţii de fiecare dată, atunci când este nevoie.

Peste tot în lume, corpul pompierilor aduce împreună caractere puternice, oameni dedicaţi binelui public şi sprijinirii celor aflaţi la nevoie. De aceea, aceşti luptători cu pericolele reprezintă casta profesională printre cele mai respectate şi onorate de către semeni.

Prin munca şi profesionalismul dovedit zi de zi, pompierii români au câştigat încrederea românilor şi, deja nu mai este o surpriză pentru nimeni, se află pe primele locuri în simpatia populaţiei, în încrederea pe care aceştia o acordă instituţiilor statului.

În configuraţia actuală, ca o componentă a Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a devenit instituţia militară aflată non-stop, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7, în stare de alertă, cu oameni pregătiţi să intervină rapid, indiferent că vorbim de marile aglomerări urbane sau de satele şi comunele României.

Ziua Pompierilor are ca reper un moment eroic din istoria României, iar din acel 13 septembrie 1848, pompierii români oferă permanent exemple de eroism românilor şi societăţii româneşti, comportându-se ca un adevărat corp de elită, profesionist, solidar şi responsabil.

Iar cel mai important este că pompierii nu îşi uită eroii, ceea ce nici noi nu trebuie să facem.

În calitate de decidenţi faţă de ceea ce înseamnă prezentul şi viitorul acestei instituţii, avem obligaţia de a menţine viu acest spirit de devotament, de a promova ca exemple aceste calităţi personale ale pompierilor şi de a-i onora pe aceşti eroi anonimi care, de cele mai multe ori, fac diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Tuturor pompierilor români le transmit respectul şi aprecierea mea personală pentru ceea ce fac zilnic în folosul şi pentru siguranţa cetăţenilor.

Cu acest prilej, vă doresc sănătate, satisfacţii şi reuşite în frumoasa dumneavoastră profesie!

La mulţi ani!

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, RADU STROE

© Mediafax / Foto: Silviu Matei

A

MESAJ cu ocazia aniversării Zilei Pompierilor din România niversarea a 165 de ani de la lupta din Dealul Spirii îmi oferă prilejul de a rememora momente istorice, dar şi de a aduce în atenţia cititorilor dăruirea de care dau dovadă pompierii.

1877 constituie anul de referinţă al eroismului pompierilor militari, când prin jertfa lor, constituiţi în baterii de artilerie, şi-au adus un aport de necontestat la reuşita operaţiunilor militare pentru câtigarea Independenţei României.

De asemenea, prin acţiunile derulate în primul şi în al doilea război mondial, eroismul lor a rămas înscris în istoria neamului nostru la loc de cinste şi exemplu pentru generaţiile ce au urmat. În zilele noastre, urmând pilda înaintaşilor lor, pompierii români îşi îndeplinesc cu dăruire misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi a bunurilor acestora. În lupta cu incendiile, inundaţiile sau alte catastrofe, fac deseori sacrificiul suprem, punându-şi viaţa în pericol pentru a o salva pe cea a semenilor.

Pe lângă „tradiţionala” misiune de stingere a incendiilor, acum pompierii serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă intervin şi la acordarea primului-ajutor - descarcerare, salvarea persoanelor ameninţate de inundaţii sau de alte calamităţi, accidente şi avarii.

De fiecare dată, pompierii salvatori probează curajul şi devotamentul, făcând dovada capacităţii de intervenţie şi a profesionalismului la cel mai înalt nivel.

Probitatea lor morală şi profesională, curajul cu care îşi îndeplinesc misiunile îi situează în topul încrederii populaţiei – clasament ce reflectă aprecierea şi respectul de care se bucură din partea semenilor.

La aniversarea de astăzi, vă urez multă sănătate, împliniri şi succes în misiunile viitoare!

La mulţi ani!

SECRETAR DE STAT

CONSTANTIN CĂTĂLIN CHIPER

3

A

ORDIN DE ZI la aniversarea Zilei Pompierilor din România

niversăm în acest an, la 13 septembrie, 165 de ani de la o dată memorabilă în tradiţia Armei Pompierilor, dar şi în istoria modernă a românilor: lupta eroică purtată la 13 septembrie 1848 de Compania de Pompieri din Bucureşti împotriva trupelor venite să înfrângă mişcarea revoluţionară română, moment semnificativ al istoriei naţionale.

Tradiţia pompierilor militari cuprinde şi alte pagini memorabile: în Războiul de Independenţă din 1877-1878 ostaşii pompieri din Calafat şi Giurgiu, constituiţi în baterii de artilerie sau coloane de transport muniţie, au contribuit la succesul operaţiunilor militare pentru câştigarea independenţei României.

În momentele grele ale retragerii administraţiei române în Moldova, din timpul primului război mondial, Corpul Pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat, îndeplinind misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor împotriva incendiilor. Şi în al doilea război mondial companiile de pompieri au intervenit cu eroism pentru stingerea incendiilor provocate de bombardamentele inamice în Valea Prahovei, în Capitală sau alte localităţi ale ţării.

Ducând mai departe această tradiţie, pompierii români şi-au îndeplinit mereu misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor împotriva efectelor distrugătoare ale calamităţilor. În confruntarea cu incendiile, inundaţii ori alte catastrofe, ei au făcut uneori sacrificiul suprem, punându-şi viaţa în pericol pentru a o salva pe cea a semenilor.

România a adoptat în 2004 un mecanism complex de gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional şi local, în conformitate cu standardul de ţară membră a NATO şi Uniunii Europene: Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. S-au creat cadrul legal şi structurile care să asigure în mod unitar şi integrat apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, accidentelor şi altor tipuri de calamităţi.

Integrator al acestor activităţi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă coordonează acţiunile instituţiilor participante la managementul situaţiilor de urgenţă, fiind şi punct naţional de contact în relaţia cu organizaţiile internaţionale cu responsabilităţi în domeniu.

Organizaţi în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, pompierii militari şi-au însuşit, pe lângă “clasica” intervenţie de stingere a incendiilor, şi multe alte misiuni: de descarcerare, acordare a primului ajutor medical, limitare şi înlăturare a efectelor accidentelor de materiale periculoase, intervenţia la inundaţii, cutremure sau alunecări de teren şi alte catastrofe.

Structurile operative dispun astăzi de tehnică şi echipamente moderne de lucru, strict necesare asigurării unor intervenţii eficiente şi asigurării gradului de securitate a salvatorului şi celui salvat.

Aproape că nu există evenimente care pun în pericol viaţa omului la care pompierii să nu fie solicitaţi, ceea ce presupune o bună pregătire, cunoştinţe şi deprinderi profesionale, disciplină şi muncă în echipă. Complexitatea intervenţiilor solicită la maxim capacităţile fizice şi profesionale ale pompierilor, care uneori au plătit preţul suprem pentru salvarea semenilor lor.

Viaţa de pompier militar nu e uşoară: ea obligă la multe privaţiuni şi oferă puţine privilegii, pentru că pompierul e prezent nu doar ca să salveze, ci şi să aline suferinţa celui care l-a chemat în ajutor.

Cel mai adesea anonim, el este eroul cotidian care vine în ajutorul semenilor şi îi apără de ameninţarea catastrofelor. Riscându-şi viaţa pentru a o apăra pe cea a aproapelui său, pompierul este astăzi printre cei mai iubiţi cetăţeni, iar el se mândreşte cu asta.

Dragi colegi,

Efortul şi rezultatele muncii noastre sunt preţuite de societate şi concetăţeni. Să dovedim şi pe viitor aceeaşi seriozitate şi profesionalism în tot ce facem, pentru a păstra şi pe mai departe respectul câştigat.

Să confirmăm la acest 13 Septembrie că suntem o echipă şi să parcurgem această sărbătoare ca o mare familie, însumând rezultatele care ne fac să fim de atâtea ori primii în topul încrederii cetăţenilor. Să fim uniţi în momente grele şi să încercăm să dezvoltăm acest spirit de echipă, să facem din structura proprie o instituţie a cetăţeanului şi o mare familie a noastră.

Vă rog să primiţi, la această frumoasă aniversare, felicitări pentru munca desfăşurată, stima şi aprecierea pe care le binemeritaţi. Vă doresc multă sănătate, fericire şi împliniri, dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră!

La mulţi ani, dragi camarazi!

INSPECTOR GENERAL,

Colonel dr. Ion BURLUI

MESAJUL PREFECTULUI JUDEŢULUI NEAMŢ cu prilejul ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

Z

iua pompierilor din România este un eveniment ce ne reaminteşte tuturor de curajoşii pompieri militari, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu, ce şi-au jertfit viaţa, la 13 septembrie 1848, acum 165 de ani, în Dealul Spirii din Bucureşti, în lupta cu trupele otomane, pentru apărarea patriei.

Confruntarea de la 13 septembrie 1848 a scos în evidenţă curajul, dârzenia şi spiritul de sacrificiu ale pompierilor, demnitatea ostaşului român dovedite din plin în nenumărate ocazii de-a lungul istoriei.

Salvatorii pompieri, din serviciile profesioniste, voluntare sau private pentru situaţii de urgenţă, intervin pentru stingerea incendiilor, descarcerarea persoanelor blocate în autoturismele implicate în accidentele de circulaţie, pentru eliminarea sau diminuarea efectelor inundaţiilor, acordă primul ajutor calificat, practic sunt prezenţi atunci când cetăţenilor le sunt ameninţate viaţa sau bunurile materiale de manifestarea diferitelor tipuri de risc.

De la începutul lunii mai, până la începutul lunii iulie, fenomenele hidrometeorologice periculoase au lovit cu tărie şi judeţul nostru, afectând gospodăriile cetăţenilor şi infrastructura.

Dumneavoastră aţi fost în „linia întâi” în lupta cu natura dezlănţuită, contribuind la realizarea securităţii umane, acea stare ce exprimă percepţia absenţei riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor la adresa existenţei, valorilor şi intereselor cetăţenilor.

Trebuie să vă gândiţi mereu la faptul că sunteţi în slujba cetăţenilor, că aceştia, în momentele grele, atunci când viaţa şi bunurile le sunt ameninţate de incendii sau alte situaţii de urgenţă, îşi pun speranţa în voi, în profesionalismul şi dăruirea voastră. Pentru a face cu succes faţă acestor cerinţe, aşa cum ne-aţi obişnuit şi până acum, trebuie să fiţi foarte bine pregătiţi, disciplinaţi, cu un înalt simţ al răspunderii. De aceea, vă îndemn să depuneţi toate eforturile în activitatea de instruire, în scopul îndeplinirii ireproşabile a misiunilor ce vă revin.

Pentru modul cum v-aţi făcut datoria, vă mulţumesc şi vă asigur de tot sprijinul meu.

Vă doresc succes, putere de muncă şi multă sănătate!

La mulţi ani, pompieri salvatori nemţeni !

George LAZĂR, PREFECTUL JUDEŢULUI NEAMŢ

Î

MESAJUL domnului Culiţă Tărâţă, Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ cu ocazia Zilei Pompierilor din România

n cei 165 de ani care au trecut de la bătălia din Dealul Spirii, instituţia pompierilor s-a schimbat foarte mult. Astăzi, pe lângă prevenirea şi stingerea incendiilor, pompierii din serviciile profesioniste, voluntare sau private pentru situaţii de urgenţă execută descarcerarea şi salvarea persoanelor în urma accidentelor de orice natură, intervin la inundaţii şi la alte dezastre, acordă primul ajutor calificat, practic sunt prezenţi acolo unde viaţa şi bunurile concetăţenilor noştri, precum şi mediul sunt ameninţate.

Pornind de la dezideratul îmbunătăţirii permanente a dotării pompierilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava”, pentru creşterea calităţii serviciilor în situaţii de urgenţă, Consiliul Judeţean Neamţ - prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „EURONEST” - a achiziţionat, din fonduri europene, şapte autospeciale moderne cu apă şi spumă, două autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă, o autospecială pentru descarcerări grele, precum şi 4 ambulanţe pentru S.M.U.R.D., una de terapie intensivă mobilă şi trei pentru prim-ajutor. Urmează achiziţionarea unei autospeciale pentru intervenţie şi salvări de la înălţime şi a unui şenilat pentru salvările pe timp de iarnă.

Apreciez că v-aţi îndeplinit constant şi la standardele cele mai înalte misiunile dumneavoastră de salvatori, precum şi pe cele pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă şi pregătirea cetăţenilor judeţului Neamţ în domeniu, situându-vă pe locul întâi în încrederea populaţiei, consecinţa firească a modului profesionist în care vă faceţi datoria.

Pentru aceste fapte eroice vă felicit şi vă doresc succes în nobila dumneavoastră misiune.

LA MULŢI ANI! Culiţă TĂRÂŢĂ, Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ

Istoria pompierilor nemţeni

►►Maior Mihai Ciprian MITREA

Pentru a prezenta istoria pompierilor nemţeni, a fost necesară studierea documentelor de arhivă de la nivelul primăriilor Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, precum şi de la nivelul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale. Un sprijin important în această analiză l-au constituit şi următoarele două lucrări: Istoria monografică a oraşului Piatra Neamţ, scrisă de Gheorghe Verşescu şi articolul publicat de Gheorghe Ungureanu în nr. 2 al Revistei arhivelor din anul 1958 intitulat Contribuţie la istoria pompierilor.

Î

Audacia et Devotio

n urma analizării documentelor menţionate anterior au fost identificate o serie de documente care ne sprijină la creionarea unei imagini a activităţii desfăşurate de pompierii nemţeni în secolele XIX şi XX. Dincolo de întocmirea unei cronologii a evenimentelor marcante din viaţa pompierilor din secolele trecute, consider ca fiind de o importanţă deosebită documentele ce au fost identificate cu această ocazie. Pentru ca cititorii să simtă încărcătura acestor documente, găsesc necesară redarea lor integrală în paginile revistei Salvatorii nemţeni, motiv pentru care aspectele referitoare la istoria pompierilor nemţeni vor fi prezentate pe parcursul a mai multe numere din această revistă.

Aniversarea în acest an a 165 de ani de la bătălia din Dealul Spirii a făcut destul de dificilă alegerea primelor documente care să fie prezentate în paginile revistei. Deoarece documentul cel mai vechi datează din anul 1870 am hotărât ca acesta să fie primul prezentat în paginile revistei. Este vorba despre o problemă care este la fel de actuală şi în zilele noastre: coşurile de fum necurăţate.

După cum veţi putea observa din adresele întocmite în anii 1870 şi 1896 de către comandanţii pompierilor din Piatra Neamţ, cea mai mare problemă a acelor vremuri, pentru pompieri, o constituiau coşurile de fum. Acum, în anul 2013, conform studiului privind incendiile care au avut loc la gospodăriile populaţiei, cauzele determinate de sistemele de încălzire sunt pe primul loc, iar dintre acestea coşurile de fum necurăţate sau neizolate corespunzător au ponderea cea mai mare. După 143 de ani de evoluţie, cea mai mare ameninţare pentru locuinţele nemţenilor o reprezintă tot coşurile de fum.

În continuare sunt prezentate adresele comandanţilor pompierilor din anii 1870 şi 1896 către primarul oraşului Piatra Neamţ, precum şi măsura adoptată de Primăria Piatra Neamţ în anul 1896, prin emiterea unui afipt. Vă rog să observaţi, dincolo de mesajul acestor adrese şi frumuseţea scrisului, încadrarea în pagină, formulele de politeţe, modul de aplicare a rezoluţiilor şi nu în ultimul rând fermitatea autorităţilor locale în aplicarea măsurilor de prevenire a incendiilor.

7

Septembrie 2013

ÎNFIINŢAREA PRIMELOR FORMAŢIUNI DE POMPIERI ÎN ŢINUTUL NEAMŢULUI

►►Colonel PÎRVU IONEL

Sacrificiu si Devotament

Dezvoltarea ascendentă a relaţiilor de producţie capitaliste, amploarea pe care au luat-o construcţiile de locuinţe în mediul urban si rural, înmulţirea întreprinderilor manufacturiere iar mai târziu a celor industriale, au constituit doar câteva elemente care au determinat, încă din prima jumătate a secolului al XIX–lea, luarea unor măsuri eficiente de prevenire şi stingere a incendiilor.

M

ăurile luate de autorităţile locale şi centrale din Moldova, vor fi întărite printr-o lege elaborată în ianuarie 1835, purtând denumirea de “aşezământ pentru organizarea comenzii de pompieri din capitală“ (Iaşi), care apoi s-a aplicat şi la alte oraşe sau târguri unde s-au înfiinţat eforii. Acest aşezământ fusese aprobat de Sfatul Cârmuitor prin Anaforma nr. 1 din 3 ianuarie 1835 .

Documentele de arhivă studiate, nu ne permit sa datăm exact înfiinţarea comenzilor de foc în judeţul Neamţ, doar că în 1851 Primăria oraşului Piatra, poartă o bogată corespondenţă cu pompierii târgului din care rezultă că aceştia aveau nevoie de îmbrăcăminte pentru iarnă, lemne de foc, lumânări pentru iluminat, materiale necesare reparării instrumentelor pe care le foloseau la stingerea incendiilor.

Aşezământul din anul 1835 prevedea şi unele măsuri de prevenire a incendiilor pe care le întâlnim şi la Piatra într-o serie de adrese ale primăriei către poliţistul oraşului, vizând printre altele depărtarea cârciumelor de marginea târgului, iar în caz de vreme rea sau vânturi puternice era îngrădit umblatul pe uliţă cu ţigara aprinsă, acest lucru fiind pedepsit.

În şedinţa Sfatului Domnesc din 28 aprilie 1859 s-au luat în discuţie şi alte măsuri care trebuiau aplicate pentru prevenirea focului.

Subordonarea comenzii de foc din Piatra, Ministerului din Lăuntru al Moldovei ducea la apariţia dificultăţilor în executarea atribuţiilor. De aceea se încearcă în anul 1859 să se stabilească legături între comenzile de foc şi municipalitate sau prefectură.

În anul 1859 Compania de pompieri (titulatură ce apare în documente) din oraşul Piatra este formată dintr-un comandant, un ajutor, un subofiţer şi 21 soldaţi având în dotare o tulumbă mare, o droagă, 18 căngi, 20 topoare, 2 scări, 6 ciubere, 4 sacale şi 12 cai.

Numărul instrumentelor va creşte în 1861 prin cumpărarea de la Viena a unei tulumbe mari, unei tulumbe pentru hamuri, 10 cofe, o goarnă şi o darabană, care au costat inclusiv transportul 9.898,13 lei.

În privinţa numărului pompierilor, comandantul pompierilor solicita deseori primăriei să se aibă în vedere la alcătuirea bugetului, sporirea numărului soldaţilor pompieri.

Începând cu 1 decembrie 1862 în corpul pompierilor apare pentru prima dată un caporal, avansat din rândul soldaţilor.

În vederea alcătuirii bugetului pentru 1871, comandantul pompierilor din Piatra, sg. maj. Constantin Marian solicita primăriei sporirea efectivului cu 10 soldaţi, 2 sergenţi şi 4 caporali, înlocuirea a doi cai bătrâni şi confecţionarea a 40 de căzi pentru străzi în locul celor vechi. Deasemenea mai cerea echipament pentru aceştia.

Primăria a aprobat doar instrumentele necesare, efectivul de oameni rămânând acelaşi.

8

Audacia et Devotio

În vara anului 1870 la Piatra Neamţ s-a înfiinţat muzica pompierilor formată din 6 muzicanţi condusă de un capel maistru „fiind sub privegiuirea comandantului pompierilor“. În anul 1881 se introduce instruirea cu puşti a soldaţilor pompieri astfel că primăria a solicitat Ministrului de Război 32 de puşti model KRIRKA de la Regimentul 15 Dorobanţi din localitate. În vara anului 1882 prefectura înştiinţa primăriile că fabrica lui Freantz Valser din Budapesta face pompe de incendiu care pot fi mânuite de 2-4 oameni şi ruga sa se cumpere aceste pompe cu sume din buget. Abia în 1887 s-a primit de la firma amintită o pompă de fântână cu roată volantă, trei tuburi de tuci, un piston de lemn şi 3 garnituri de pânză nouă.

Ca o noutate în domeniul cancelariei în anul 1882 apar hârtiile cu antet şi ştampilă de formă rotundă care aveau la mijloc un cal cu piciorul drept ridicat şi inscripţia “comanda pompierilor, comuna Piatra, Distr. Neamţu“.

În anul 1882 fiind un an secetos, Ministrul de Interne IC Brăteanu impunea luarea unor măsuri preventive, şi anume “să nu se meargă cu vitele la păscut în pădure şi cu carele ca să se încarce lemne pe toată durata secetei”, iar particularilor să aibă hornurile scoase afară din pod.

O noutate în cadrul procesului de dotare şi modernizare a pompierilor din Piatra Neamţ îl constituia instalarea unui telefon între turnul foişor şi cazarma pompierilor.

Deasemenea, în acestă perioadă se face o mai bună organizare a pompierilor şi se întăreşte activitatea de prevenire.

Astfel că în 1887 în Piatra Neamţ au avut loc foarte multe incendii, cel mai puternic în 20-21 mai, când pompierii au fost sprijiniţi de Regimentul 15 Dorobanţi.

Cu toate că din anul 1870 se semnala primăriei că soldaţii pompieri nu mai încap în cazarma ce o aveau, abia în 1901 se pune problema construirii unei cazărmi la Piatra Neamţ.

Referitor la municipiul Roman, documentele din arhiva primăriei nu stabilesc datarea cu exactitate a începutului organizării, doar că în anul 1857 comanda pompierilor era formată dintr-un: comandant, 1 feltfebal, 2 subofiţeri, 1 barabancic, 27 soldaţi, dotaţi cu o droagă de dus oameni, o scară dublă, ancore, căngi, topoare, tulumbe mari ruseşti cu 2 furtunuri şi 2 ţevi de alamă, 4 sacale cu cercuri de fier.

Comisia de la Roman raporta că s- au cumpărat două tulumbe.

În anul 1848 comanda de pompieri de la Roman primeşte de la Eforie, câteva instrumente vechi, iar în anul 1850 are 2 tulumbe cu hartamuri “de sfoară veche“.

Arhiva Primăriei oraşului Târgu Neamţ atestă o activitate a pompierilor din 1852 când, printre uneltele necesare pentru Comanda de pompieri Târgu Neamţ erau “o scară de 7 arşini cu scripeţi, o tulumbă mare de 40 vedre şi una mică de purtat cu mânere“. Deasemenea se cerea construirea la Târgu Neamţ a unui cerdac (foişor) pentru pază şi cinci bordeie de carieră. În anul 1899, comandantul pompierilor şi sg.maj. Ion Mărgean aduc la cunoştinţa primarului Târgu Neamţ că a predat Staţiunii balneoclimaterice Oglinzi două maşini de pompat.

În prevenirea unor incendii ca cel de 5 martie 1852 au fost prevăzute măsuri speciale cuprinse în regulamentul de administraţie interioară şi de poliţie municipală a comunei Târgu Neamţ, astfel prin art. 29 se atrăgea atenţia că: „nici un organ nu va putea fi scos în stradă şi nici nu este permis a se ţine în stradă afară din prăvălie oale cu foc sau mangan pentru încălzire“, iar prin art. 31 se interzicea conservarea fânului prin curţi în centrul oraşului, ci numai prin mahalale“. Cele 2 incendii mari din noaptea de 10-11 iulie 1900 de la Mănăstirea Văratic şi din noaptea de 22-23 iulie 1903 de la mănăstirea Agapia au atras atenţia Ministrului de Interne care cerea pompierilor din Neamţ, o intervenţie urgentă şi eficace. Spre sfârşitul secolului al XIX primăria a luat iniţiativa de a construi un turn foişor, de a instala un telefon şi o sonerie electrică între turn şi cazarmă (1891) şi de a construi o nouă cazarmă pentru pompieri (1897).

După această perioadă şi până în 1924 documentele din corespondenţa primăriei cu pompierii sunt mai mult de natură administrativă şi de raportare a evenimentelor.

9

Septembrie 2013

Hipocisterna istorie şi tradiţie

►►Slt. Matei Gheorghiţă

Sacrificiu si Devotament

În cartea tradiţiilor de luptă, pompierii militari au înscris memorabile pagini de istorie. Pe timpul războiului din 18771878, ostaşii pompieri, constituiţi în baterii de artilerie teritorială sau în coloane de transport muniţii, au contribuit la succesul operaţiunilor militare pentru câştigarea independenţei României.

P

rimul moment de sacrificiu depus de către pompierii români îl reprezintă Revoluţia de la 1848.

În Ţara Românească, acţiunile revoluţionare au fost sprijinite şi de unităţile de pompieri, care s-au afirmat în zilele fierbinţi ale întregului an 1848. Prezenţa pompierilor în timpul revoluţiei este subliniată de Alexandru Pelimon, participant la revoluţie, care îşi exprimă admiraţia faţă de patriotismul, competenţa şi profesionalismul ofiţerilor şi subofiţerilor pompieri.

Atât în luptele revoluţionare cât şi în luptele cu flăcările pompierii au dat dovadă de perseverenţă, devotament şi sacrificiu. Incendiile care s-au produs de-a lungul anilor, au obligat autorităţile să ia măsuri ferme de prevenire şi să asigure pompierilor tehnica necesară pentru lupta cu flăcările.

O scurtă istorie arată că prima pompa manuală pentru stingerea incendiilor a fost realizată în 1725 de londonezul Richard Newsham. Astfel de pompe erau aduse la locul incendiului prin atelaje trase de cai. Mai multe persoane acţionau braţele pompei care putea furniza peste 10 litri de apă pe secundă, la o înălţime de câţiva zeci de metri.

Primul camion destinat luptei împotriva focului a fost realizat în 1829, dar a fost omologat abia în 1860.

Era prevăzut cu motor cu abur si era tras de cai. Pompele cu motoare cu combustie internă au apărut în 1907 în Statele Unite, urmând ca prin 1925 motoarele cu abur să dispară complet din înzestrarea trupelor de pompieri.

10

Ca un argument de tradiţie, pompierii români de astăzi îşi cinstesc predecesorii prin restaurarea şi recondiţionarea hipocisternelor de intervenţie, care erau folosite la stingerea incendiilor înainte de dotarea cu autospeciale. Hipocisterna era trasă de doi cai, deservită de patru pompieri şi avea capacitatea de a transporta aproximativ 700/300 de litri de apă. Hipocisterna era construită pe o trăsură, pe care s-au montat o pompă şi un rezervor cu apă. Roţile atelajului sunt din lemn, cu o întăritură metalică la nivelul cercurilor. Ca şi caracteristici tehnice pentru hipocisterna de 700 de litri distingem:

Având tracţiunea animală, bazinul de apă era montat în partea din faţă pentru a uşura deplasarea. Suportul lateral din fier era destinat pentru transportul tuburilor de alimentare şi a furtunurilor.

Pompierii profesionişti foloseau aceste hipocisterne cu tracţiune animală prin 1920, în timp ce în anii următori acestea au intrat în dotarea formatiunilor de pompieri civili de la localităţi.

Despre „motoarele” care deplasau hipocisternele se pot spune multe. Când alarma suna, era nevoie de timp preţios pentru a debloca hambarul, a ajunge la cai şi a-i înhăma la hipocisternă. Nu orice cal putea servi pentru deplasarea hipocisternei la incendii. Pompieri selecţionau atent caii. Cabalinele trebuiau să fie puternice, rapide, agile şi ascultătore. De asemenea, acestea trebuiau să rămână calme în timp ce flăcările şi jarul le înconjurau. Când un cal era declarat inapt pentru datorie, erau zile triste în unitatea de pompieri.

Astăzi hipocisternele sunt utilizate doar la evenimente festive, cum ar fi Ziua Pompierilor din România sărbătorită în fiecare an pe 13 septembrie.

11

Audacia et Devotio

Dimensiuni: • Ampatament - 2140 mm; • Lungime totală – 6700 mm; • Lăţime - 1440 mm; • Înălţime – 1900 mm; Suspensia era realizată din foi de arc din oţel (în număr de 6 foii), roţile din faţă având un diametru de 700 mm, iar cele din spate de 800 mm. Frânarea vehiculului se realiza cu un mecanism fixat lângă roţile din spate, acţionând o pârghie montată lângă locul celor doi servanţi din faţă.

Septembrie 2013

BUNE PRACTICI IDENTIFICATE LA NIVELUL SUBUNITĂŢILOR PE TIMPUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE

►►Col. Nistor Raducu

P

Sacrificiu si Devotament

entru desfăşurarea activităţilor de pregătire şi intervenţie, uneori, trebuie să găsim soluţii rapide, inedite chiar, pentru a reuşi să obţinem eficienţă maximă, având în vedere bugetul de timp la dispoziţie şi mai ales bugetul de resurse materiale şi financiare.

Efortul personalului din subunităţi în acest sens este notabil, unii ofiţeri şi subofiţeri organizând activităţi deosebite cu rezultate foarte bune, care, cred eu, trebuie popularizate ca exemplu de bune practici şi ca stimul pentru continuarea acestor demersuri şi în viitor.

Grupate pe subunităţi, bunele practici identificate în acest an s-au reliefat în următoarele activităţi:

Detaşamentul de pompieri Piatra Neamţ: a.

Executarea misiunilor patrulei de pompieri cu utilizarea aparatului GPS din dotarea autospecialei de intervenţie de capacitate mărită şi stocarea coordonatelor geografice ale surselor de apă pe acesta, astfel încât la intervenţie să fie foarte uşor de amplasat tehnica de intervenţie şi organizat misiunile; b.

Organizarea şi desfăşurarea a cel puţin un antrenament, cu câte 1 echipaj din fiecare tură de serviciu, pentru utilizarea echipamentului de salvare din adâncime din dotarea FRAP, în teren, asigurându-se specializarea unui număr de minim 5 subofiţeri pe tura în aplicarea procedurii de salvare din adâncime, cu utilizarea echipamentelor de care dispunem. Exerciţiile s-au desfăşurat sub conducerea alternativă a personalului din comanda subunităţii(mr. Leonte Cătălin şi lt. Burdulea Bogdan), la început fără presiunea timpului, la un puţ dezafectat de la o societate comercială din municipiul Piatra Neamţ, cu utilizarea riguroasă a echipamentului de protecţie şi a mijloacelor de comunicaţii; c.

Pregătirea lotului unităţii pentru faza zonă a concursului de descarcerare şi prim ajutor calificat prin utilizarea în mod constant a şasiurilor de autovehicule dezmembrate de la SC Remat Piatra Neamţ - firmă de colectare deşeuri din raionul de bază al subunităţii, fiecare exerciţiu de antrenament constituind practic un exerciţiu demonstrativ pentru ceilalţi subofiţeri din subunitate, realizându-se cu acest prilej şi pregătirea lor în executarea misiunilor de descarcerare. În urma acestei activităţi de pregătire am obţinut titlul de cel mai bun comandant de echipaj de descarcerare(plt. adj. Rusu Dan) şi locul III la celelalte categorii(cea mai bună echipă de paramedici şi cea mai bună echipă de servanţi) la faza zonă a acestor concursuri; d.

Organizarea la nivelul subunităţii de către plt.maj. Băluţ Călin, a „Panoului de noduri”, dispozitiv unde fiecare militar poate exersa executarea celor mai uzuale noduri, în mod individual sau sub coordonarea unui şef de atelier;

12

Detaşamentul de pompieri Roman: e.

Organizarea de antrenamente, înaintea sezonului estival, cu toate turele de serviciu, pentru conducerea bărcii pneumatice şi executarea operaţiunilor de căutare in mediul acvatic.

Activitatea de pregătire s-a desfăşurat pe râul Siret, timp de 2-4 ore zilnic, verificându-se totodată şi echipamentele de protecţie şi intervenţie, precum şi capabilitatea militarilor de a executa astfel de misiuni; f.

Executarea pregătirii tuturor echipajelor de pe autospeciala de descarcerări grele conform tuturor scenariilor cuprinse în regulamentul competiţiei de descarcerare şi prim ajutor calificat, sub coordonarea locţiitorului comandantului de subunitate cpt. Luca Constantin.

Baza materială(caroseriile auto) a fost asigurată cu sprijinul plt. Zaharia Marian, atât pentru pregătirea personalului cât şi pentru desfăşurarea fazei unitate a competiţiei de descarcerare şi de acordare a primului ajutor calificat; g.

Operaţionalizarea unui helipunct pentru SMURD, la sediul subunităţii; h.

Participarea în cadrul programului „Împreună pentru fiecare” cu proiectul „Profesionişti în acordarea primului ajutor calificat” în care au fost organizate activităţile pentru o viitoare operaţionalizare a unui centru de pregătire SMURD. Comanda subunităţii împreună cu plt.maj. Negru Ovidiu şi ceilalţi subofiţeri din turele de serviciu au pregătit spaţiile, au efectuat măsurători şi au solicitat oferte de preţ pentru materialele care erau planificate a fi utilizate, asumându-şi totodată şi atributul de executant al viitoarelor lucrări de reabilitare a spaţiilor;

i.

Pregătirea de către comandantul de detaşament, lt.col. Gavrilescu Dumitru, a lotului subunităţii pentru concursurile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă concretizate în rezultatele obţinute la faza unitate(locul I la toate categoriile) precum şi la faza zonă cu lotul unităţii, format in procent de 92% tot din personalul acestei subunităţi; j.

Desfăşurarea, sub coordonarea locţiitorului comandantului de subunitate cpt. Marian Sergiu, cu titlul de experiment, a pregătirii practice a subofiţerilor operativi prin utilizarea unui poligon redus, organizat după un model propriu, cu următoarele scopuri:

-dezvoltarea performanţelor fizice ale militarilor prin utilizarea în condiţii grele a accesoriilor din dotarea autospecialelor,

-creşterea performanţelor în utilizarea aparatelor de respirat cu aer comprimat;

-dezvoltarea spiritului de echipă;

-creşterea motivaţiei personalului;

-identificarea unor bareme de evaluare corecte care să reflecte nivelul de pregătire al subofiţerilor;

-utilizarea acestor metode de pregătire folosind costuri minime pentru subunitate.

Evidenţa performanţelor militarilor se executa zilnic astfel încât să poată fi urmărită evoluţia acestora(din păcate această pregătire a fost de scurtă durată).

Unele din aceste acţiuni/activităţi poate au fost singulare, fără a fi continuate cu perseverenţă şi poate unii din noi au zâmbit când au citit aceste rânduri, gândindu-se că sunt nişte încercări sporadice, neconcretizate în rezultate finale, pozitive.

Consider că tot ceea am prezentat este rezultatul unui efort individual sau de grup intens, care trebuie popularizat pentru motivarea celor implicaţi precum şi pentru ca ceilalţi colegi să afle aceste preocupări şi să le pună în practică dacă vor considera acest lucru util.

13

Audacia et Devotio

Detaşamentul de pompieri Târgu Neamţ:

In luptă cu natura ►►Lt.URSU RAMONA GABRIELA ►►Lt.BORDIANU IOAN

ÎN LUPTĂ CU NATURA

Sacrificiu si Devotament

Ultimii ani au fost marcaţi, pe plan mondial, de creşterea intensităţii fenomenelor hidro-meteorologice periculoase. În vara anului 2013, Europa Centrală şi de Vest a fost lovită de un val de inundaţii ce au afectat ţări precum Germania, Austria, Cehia, Slovacia şi Ungaria. Pagubele înregistrate la nivel european s-au ridicat la miliarde de euro, natura luându-şi, totodată, tributul de vieţi omeneşti.

J

udeţul Neamţ nu a fost ocolit de capriciile naturii, ajunul sărbătorilor pascale din acest an fiind marcat de inundaţiile ce s-au produs în localităţile Războieni, Tupilaţi şi Ţibucani, greu încercate de fenomenele hidrometeorologice produse începând cu data de 4 mai. În ajunul Paştelui Ortodox, pe teritoriul judeţului Neamţ s-au produs căderi de precipitaţii sub formă de aversă, însoţite de grindină, la Postul Hidrometric Tupilaţi înregistrându-se nu mai puţin de 70,1 l/mp, într-un interval de 1 oră şi 20 de minute.

În urma precipitaţiilor căzute, s-au înregistrat creşteri de debite şi niveluri pe cursurile mici de apă şi pe torenţi, precum şi scurgeri de pe versanţi, care au dus la producerea de pagube la nivelul infrastructurii judeţene şi locale. Ponderea acestor pagube s-a datorat în special scurgerilor de pe versanţi şi căderilor de grindină.

Pentru limitarea şi înlăturarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase, precum şi pentru revenirea la starea de normalitate a comunităţilor, au fost luate măsuri operative, intervenindu-se pentru salvarea şi evacuarea persoanelor şi animalelor aflate în pericol, evacuarea apei din gospodăriile şi fântânile inundate, monitorizarea permanentă a cursurilor de apă, degajarea căilor de acces şi a podurilor şi podeţelor de aluviunile depuse, realizarea de diguri de apărare pentru protejarea localităţilor posibil a fi afectate, asigurarea accesului populaţiei la apa potabilă prin dezinfectarea de către personalul specializat din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ a fântânilor din care a fost evacuată apa, precum şi prin efectuarea de transporturi de apă potabilă.

Comisii numite prin ordin al prefectului judeţului Neamţ, formate din reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ, Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ, Inspectoratul de Stat în Construcţii – D.R.C. 14

Nord Est – C.C.I.C.L.C. Neamţ şi Consiliului Judeţean Neamţ s-au deplasat în localităţile afectate, unde au inventariat şi evaluat pagubele produse în urma manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

În comunele Războieni, Tupilaţi, Ţibucani şi Urecheni fenomenele hidrometeorologice periculoase au afectat locuinţe, anexe gospodăreşti, fântâni, drumuri judeţene, comunale şi săteşti, poduri, podeţe şi culturi agricole, totalizând: - 10 locuinţe distruse; - 18 locuinţe avariate; - 2 anexe gospodăreşti distruse; - 23 anexe gospodăreşti avariate; - 1 lăcaş de cult avariat; - 1,820 km drumuri judeţene avariate; - 4 km drumuri comunale avariate; - 28,746 km drumuri săteşti balastate avariate; - 1 pod din lemn distrus; - 15 podeţe avariate; - 4,830 km şanţuri pentru scurgerea apei pluviale colmatate; etc

Valoarea estimată a pagubelor se ridică la 928.083 RON.

În cursul lunii iunie, fenomenele hidrometeorologice periculoase au revenit în atenţia factorilor implicaţi în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Precipitaţiile căzute au înregistrat, din nou, valori ridicate: 30,0 l/ mp în interval de 90 de minute, la Staţia Hidrometrică Magazia (în data de 7

Audacia et Devotio

suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, s-a deplasat în zonele afectate pentru coordonarea acţiunilor de intervenţie şi reabilitare. iunie), 29,5 l/mp în interval de 20 de minute, la Staţia Valoarea estimată a pagubelor înregistrate în Hidrometrică Tupilaţi (în data de 14 iunie) sau 61,01 l/ luna iunie se ridică la 16.347.984,158 RON. mp în interval de 40 de minute, la Staţia Meteorologică

Luna iulie a fost marcată de eforturile depuse Tîrgu Neamţ (în data de 22 iunie). Maximul de autorităţi pentru reabilitarea localităţilor afectate precipitaţiilor a fost înregistrat în data de 24 iunie la de fenomenele meteorologice periculoase produse în Staţia Hidrometrică Pipirig: 100 l/mp într-un interval lunile precedente, însă şi de intervenţiile impuse de de doar 40 de minute. revenirea precipitaţiilor abundente. În această lună,

În luna iunie, la nivelul judeţului au fost afecnatura nu şi-a mai arătat furia cu aceeaşi intensitate, tate 51 de comune, municipiul Piatra Neamţ şi oraşele precipitaţiile înregistrate atingând valori mai scăzute Tîrgu Neamţ, Roznov, Bicaz. Pagubele înregistrate au faţă de lunile precedente. În luna iulie, au fost înregisconstat în: trate pagube la nivelul a 8 comune, astfel: - 1 locuinţă distrusă; - 2 locuinţe avariate; - 82 locuinţe avariate; - 0,015 km drumuri judeţene distruse; - 1 anexă gospodărească distrusă; - 2,5 km drumuri judeţene avariate; - 40 anexe gospodăreşti avariate; - 0,3 km drumuri comunale avariate; - 1 lăcaş de cult avariat; - 12,105 km străzi şi drumuri săteşti balastate avariate; - 1 cămin cultural avariat; - 5 poduri avariate; 4 podeţe avariate; - 2 unităţi de învăţământ avariate; - 4,467 km lucrări de combatere a eroziunii solului - 43,101 km drumuri judeţene avariate; avariate.

- 94,280 km drumuri comunale avariate;

Forţele profesioniste de intervenţie, alături - 200,689 km drumuri săteşti balastate avariate; de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, au - 89,17 km drumuri forestiere avariate; acţionat pentru evacuarea apei din curţile şi fântânile - 75 poduri avariate/distruse; 198 podeţe avariate/disinundate şi degajarea arborilor căzuţi pe căile de truse; 28 punţi pietonale distruse; comunicaţii.

Direcţia de Sănătate Publică Neamţ a - 174 poduri şi podeţe avariate de pe drumurile forestcontinuat acţiunile de dezinfectare a fântânilor inuniere; date şi a executat acţiuni de dezinfecţie şi dezinsecţie - 31,09 km şanţuri pentru scurgerea apei pluviale cola locuinţelor şi anexelor afectate, limitând posibilitatea apariţiei şi răspândirii de boli.

Comisiile numite prin ordin al prefectului, deplasate în cele 8 comune afectate, au estimat pagubele produse la 385.470 RON.Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase produse, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reabilitarea matate; localităţilor afectate, în perioada mai-iulie 2013, Comi- 2,103 km apărări de maluri distruse; tetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit - 13 construcţii hidrotehnice avariate; în şase şedinţe extraordinare, în cadrul acestora fiind - 16,81 km albii colmatate; adoptate nouă hotărâri.

- 0,107 km reţele alimentare cu apă distruse;

Intervenţia personalului Inspectoratului pentru - 118 stâlpi de telefonie avariaţi; Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ a - 77 reţele de distribuţie energie electrică avariate; scos în evidenţă pregătirea de specialitate foarte bună a - 108 animale moarte; acestuia în executarea intervenţiilor la inundaţii, re- 2115,3 ha terenuri agricole afectate. ducând pagubele.

În data de 7 iunie 2013, pompierii militari,

Unitatea a dat dovadă de un puternic spirit în colaborare cu jandarmii nemţeni, S.G.A. Neamţ organizatoric şi o bună mobilizare, acţionând cu operaşi autorităţile locale, au intervenit pentru protejarea tivitate pe timpul misiunilor de limitare şi înlăturare a localităţii Slobozia (oraşul Roznov) cu cca. 3100 de efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase. persoane de apele râului Cracău, construind 2 diguri Experienţa dobândită pe timpul inundaţiilor din anii de apărare prin utilizarea a 1750 saci umpluti cu 7000 2008 şi 2010 a cântărit greu în mobilizarea rapidă a kg nisip şi dirijând apa pe canalul de ape mari aflat în tuturor forţelor participante, luarea deciziilor în timp construcţie. oportun, precum şi executarea cu profesionalism a

Prefectul judeţului, împreună cu grupul de tuturor acţiunilor de intervenţie.

15

Septembrie 2013

ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN PRIMELE 7 LUNI ALE ANULUI 2013

►►Plt.maj.MEREUŢĂ LILIANA

Sacrificiu si Devotament

CARACTERISTICI GENERALE

C

omparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul intervenţiilor (inclusiv intervenţiile echipajelor de descarcerare S.M.U.R.D.) la care au acţionat serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă a crescut cu 41,12%, respectiv de la 3855 în 2012, la 5440 în 2013.

Creşterea numărului de intervenţii s-a datorat creşterii numărului de intervenţii pentru acordarea primului ajutor medical calificat sau a asitenţei medicale de urgenţă, având în vedere faptul că în acest an este operaţionalizată şi 1 ambulanţa SMURD tip „C” alături de celelalte trei de tip „B” care executau misiuni de mai bine de doi ani.

Numărul de intervenţii pentru stingerea incendiilor a scăzut, în mare parte datorită condiţiilor meteorologice din această perioadă (fenomene meteorologice periculoase foarte dese, precipitaţii peste media anuală a acestei perioade) dar şi activităţilor de prevenire executate atât de serviciile de specialitate ale inspectoratului, cât şi de componenta preventivă a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Cele mai frecvente misiuni executate de I.S.U. „Petrodava” al judeţului Neamţ au fost: • misiuni SMURD; • asigurare/supraveghere zonă de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă; • inundaţii; • incendii; • incendii de vegetaţie şi altele;

Principalele împrejurări care au dus la izbucnirea incendiilor au fost: aparate electrice sub tensiune nesupravegheate; coş, burlan de fum defect sau necurăţat; instalaţiile electrice defecte; fumatul;

STATISTICA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

În primele 7 luni ale anului 2013, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la 5799 evenimente (în medie 27,35/zi), din care: • 236 pentru stingerea incendiilor (4,07%); • 42 pentru asistenţa persoanelor (0,72%); • 86 incendii de vegetaţie şi altele (1,48%); • 88 misiuni de asigurare/supraveghere zonă de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă (1,52%); • 50 misiuni pirotehnice (0,86%); • 27 misiuni pentru asigurarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul desfăşurării de evenimente publice - evenimente cultural-artistice şi religioase, mitinguri de protest ale organizaţiilor sindicale sau la diverse accidente/avarii (0,47%); • 11 misiuni pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase (0,19%); • 605 misiuni pentru inundaţii (10,43%); • 8 alte situaţii de urgenţă (0,14%): 16

Audacia et Devotio

• 162 alte intervenţii (2,79%), din care misiuni pentru: degajare unor autoturisme rămase înzăpezite, transportul unor persoane supraponderale, căutarea unor persoane înecate, căutarea unor persoane dispărute, transport si distribuire ajutoare umanitare, degajarea unor arbori căzuţi sau a unor materiale de contrucţii căzute în urma fenomenelor meteorologice periculoase (vânt puternic), transport apă menajeră şi pentru alte intervenţii.

• 5 pentru protecţia mediului (0,09%); • 12 misiuni pentru salvarea unor animale (0,21%); • 4108 pentru cazuri de urgenţă asistate de echipajele de descarcerare şi prim ajutor - S.M.U.R.D. (70,84%), din care: - 4052 misiuni pentru acordarea primului ajutor calificat; - 16 misiuni pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice; - 18 misiuni de descarcerare la accidente rutiere; - 2 misiuni de descarcerare la accidente feroviare; - 2 misiuni pentru degajarea unor persoane; - 7 misiuni pentru deblocarea unor persoane surprinse în medii ostile; - 10 misiuni pentru alte intervenţii; • 1 misiune pentru alte situaţii de urgenţă.

• 82 întoarceri din drum, faţă de 134 în 2012 (înregistrându-se o scădere de 38,81%) - echipajele au fost alertate, dar au fost rechemate la unitate, întrucât nu mai era necesară deplasarea acestora (1,41%); • 199 deplasări fără intervenţii, faţă de 149 în 2012 (înregistrându-se o creştere de 33,56%.)– echipajele au ajuns la locul evenimentului, dar nu au acţionat, întrucât evenimentul a fost rezolvat de către SVSU/SPSU, cetăţeni/salariaţi sau persoanele au refuzat primul ajutor calificat (3,43%); • 75 alarme false, faţă de 101 în 2012 (înregistrându-se o scădere de 25,74%.) - echipajul a ajuns la adresa indicată şi a constatat că evenimentul nu s-a produs sau pacientul nu există (1,29%);

Intervenþii în situaþii de urgenþã în primele 7 luni ale anului 2013 4108 88

2013

12

5 SMURD

27

86

162

42

Asigurare/supraveghere zonã

624

50

Protecþia mediului

236

Salvãri de animale

2822 28

Alte intervenþii

13

3

2012

16

Asigurare masuri PSI la evenimente publice

102

188

62 43

204

Alte situaþii de urgenþã Incendii de vegetaþie º i altele Misiuni pirotehnice

374

Asistenþa persoanelor Incendii

17

Septembrie 2013

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au participat în această perioadă la 769 intervenţii (57,73% din totalul de 1332 intervenţii, cu excepţia intervenţiilor echipajelor de descarcerare S.M.U.R.D.) .

ANALIZA INTERVENŢIILOR LA INCENDII

Sacrificiu si Devotament

În această perioadă, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc 236 incendii (în medie 1,11/zi) faţă de 374 în aceeaşi perioadă a anului 2012, înregistrându-se o scădere de 36,90%.

Pentru stingerea acestor incendii au acţionat serviciile profesioniste (92 intervenţii), serviciile profesioniste în cooperare cu serviciile voluntare (137 intervenţii), serviciile voluntare sau private(7 intervenţii).

Pagubele produse în urma incendiilor au fost estimate la 3.413.900 lei, iar valoarea bunurilor salvate a fost estimată la 19.639.950 lei.

Din totalul de 232 de incendii care au avut loc pe raza judeţului Neamţ, 97 s-au produs în mediul urban (41,81% din totalul incendiilor): Piatra Neamţ – 41, Roman – 32, Tîrgu Neamţ – 18, Roznov – 4, Bicaz – 2, iar 135 (58,19% din totalul incendiilor) în mediul rural. Împrejurările care au dus la producerea incendiilor pe raza judeţului Neamţ sunt următoarele: Împrejurarea

Acţiune intenţionată Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate Autoaprindere sau reacţii chimice Cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit Coş, burlan de fum defect sau necurăţat Defecţiuni tehnice de exploatare Defecţiuni tehnice de proiectare Echipamente electrice improvizate Explozie urmată de incendiu Foc deschis în spaţii închise (lumânări, făclii, chibrituri) Focul deschis Fumatul Instalaţii electrice defecte Jocul copiilor cu focul Mijloace de încălzire improvizate Mijloace de încălzire nesupravegheate Nereguli organizatorice Scântei mecanice, electrostatice şi frecare Scurgeri (scăpări) de produse inflamabile Sisteme de încălzire defecte Sudură Trăsnet şi alte fenomene

2012 (%)

2013 (%)

Dinamica

10,68 2,19 1,10 5,48 19,45 0,27 0,27 0,27 0,55 4,66 10,14 9,86 14,52 4,11 0,82 6,30 0,82 3,01 1,64 2,74 0,27 0,82

7,76 6,89 0,43 5,60 16,81 0,86 0 1,72 0,43 5,17 7,76 9,05 23,71 3,02 0 4,74 0 0,86 1,29 1,72 0,43 1,72

-2,92 4,70 -0,67 0,12 -2,64 0,59 -0,27 1,45 -0,12 0,51 -2,38 -0,81 9,19 -1,09 -0,82 -1,56 -0,82 -2,15 -0,35 -1,02 0,16 0,90

În primele 7 luni ale anului, în urma incendiilor, 3 persoane au decedat, 7 persoane au fost rănite şi 4 persoane adulte au fost salvate, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut, când 4 persoane au decedat, 7 persoane au fost rănite şi 11 persoane (9 adulţi şi 2 copii) au fost salvate.

18

SITUAÞIA PERSOANELOR SALVATE/RÃNITE/DECEDATE ÎN INCENDII

4

3

7

7

11 2012

4

Salvate Rãnite Decedate

2013

Audacia et Devotio

Din totalul incendiilor la care s-a intervenit (232 în judeţul Neamţ, 3 în judeţul Iaşi şi 1 în judeţul Bacău), 187 s-au produs la proprietăţi individuale (167 la locuinţele şi anexele cetăţenilor, 17 la mijloacele de transport individuale şi 3 la terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor cetăţeneşti), 32 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 1 la domeniul privat străin (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 1 la domeniul privat mixt (român şi străin), 13 la domeniul public al statului, judeţului, localităţii şi 2 la domeniul privat al statului.

În judeţul Neamţ, în perioda supusă analizei, numărul incendiilor izbucnite la locuinţele şi anexele cetăţenilor a scăzut cu 31,28%, de la 243 în 2012, la 167 în 2013.

Tot în această perioadă, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc 86 incendii de vegetaţie şi altele, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului anterior când au fost înregistrate 204 incendii de vegetaţie şi altele, înregistrându-se o scădere de 57,84%.

Media incendiilor la suta de mii de locuitori a fost de 40,68 iar media incendiilor la mia de kilometri pătraţi a fost de 39,35.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au participat la stingerea a 144 incendii şi 56 incendii de vegetaţie şi altele, faţă de 113 incendii şi 231 incendii de vegetaţie şi altele în aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, numărul incendiilor şi a incendiilor de vegetaţie şi altele la care au participat serviciile voluntare şi private a scăzut cu 41,86%, de la 344 în 2012 la 200 în 2013.

ANALIZA INTERVENŢIILOR S.M.U.R.D.

În perioada analizată echipajele de descarcerare şi prim ajutor din cadrul Detaşamentelor de Pompieri Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ au fost alertate la 4376 evenimente pentru acordarea primului ajutor calificat şi/sau efectuarea procedurilor de descarcerare (cca. 20,64 evenimente/zi), din care: • Detaşamentul de Pompieri Piatra Neamţ – 2523 evenimente • Detaşamentul de pompieri Roman – 1507 evenimente • Detaşamentul de Pompieri Tîrgu Neamţ – 346 evenimente.

În această perioadă au fost asistate 4116 persoane (3892 persoane adulte şi 224 copii) din care: • 3840 adulţi şi 222 copii pentru acordarea primului ajutor calificat; • 21 adulţi la descarcerare; • 2 adulţi pentru asistenţa persoanelor degajate din alte situaţii; • 5 adulţi şi 2 copii pentru asistenţa persoanelor blocate în locuinţe; • 16 adulţi pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice; • 8 adulţi pentru alte intervenţii:.

19

Septembrie 2013 Timpul mediu de răspuns al echipajelor de descarcerare, asistenţă de urgenţă şi prim ajutor calificat a fost de 14 minute şi 31 secunde, iar timpul mediu de intervenţie de 60 minute şi 2 secunde.

Timpul mediu de răspuns al echipajelor de descarcerare, asistenţă de urgenţă şi prim ajutor calificat în mediul urban a fost de 5 minute şi 36 secunde iar în mediul rural a fost de 19 minute şi 36 secunde, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior când timpul de răspuns al echipajelor de ajutor medical de urgenţă şi al echipajelor de descarcerare şi prim ajutor în mediul urban a fost de 4 minute şi 42 secunde iar în mediul rural a fost de 18 minute şi 44 secunde.

Sacrificiu si Devotament

ANALIZA INTERVENŢIILOR PIROTEHNICE

În primele 7 luni ale anului 2013, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ a executat 50 misiuni, din care: 43 misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, 3 misiune de distrugere a muniţiei asanate şi 4 misiuni de cercetare pirotehnică.

Raportat la aceeaşi perioadă din anul 2012, numărul acţiunilor pirotehnice a scăzut cu 19,35%, de la 62 în 2012, la 50 în 2013.

MISIUNI PIROTEHNICE 2012 2013

56 43

4

3

2

Asanare teritoriu Distrugere muniþie

Tipul muniþiei neexplodate din timpul conflictelor militare

4

Cercetare zonã

999 153

2012 2013

49

25

12

13 3

13

12 0

2

3

proiectilegrenade bombe bombe muniþii alte defensive artilerie de infanterie muniþii aviaþie ºi elem. de muniþie (cartuºe)

20

PROFESIONIŞTI ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR CALIFICAT

►►Lt. Ursu Ramona-Gabriela

Î

noastre, dotarea necesară pentru funcţionare urmând să fie asigurată de către Asociaţia “Salvatorul Nemţean” cu sprijinul Crucii Roşii din Italia.

Motivaţia care a stat la baza demarării acestui proiect a fost dată de faptul că în Regiunea de dezvoltare Nord-Est se află un singur centru de pregătire de acest fel, în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Mihail Grigorie Sturdza” al judeţului Iaşi, care ar trebui să asigure pregătirea întregului personal din cadrul celor 6 servicii profesioniste pentru situaţii de urgenţă arondate, dar care, în realitate, nu poate asigura decât instruirea a 2-3 cadre din fiecare judeţ arondat/serie de pregătire, neputându-se acoperi necesarul de pregătire.

În urma selecţiei juriului şi a votului publicului, proiectul nostru a fost selectat pentru etapa finală, făcând parte din cele 37 de proiecte finaliste dintr-un total de 222 de proiecte depuse în cadrul concursului, din păcate, fără a fi declarat câştigător la finalul concursului. Tot pe lista finaliştilor s-au regăsit şi alte 3 proiecte din judeţul Neamţ, astfel: “Ajută-i să iasă din lumea tăcerii – proiect educaţional pentru copiii cu dificultăţi de comunicare” (oraş Târgu Neamţ), “Parcul verde din şcoala mea” (mun. Roman) şi “Împreună pentru sănătatea fiecăruia” (comuna Români), proiectul din oraşul Târgu Neamţ fiind unul dintre cele 16 proiecte câştigătoare, ocazie cu care îi

felicităm şi le dorim mult succes în implementarea acestuia.

În eventualitatea în care, în anul 2014, doriţi să implementaţi un proiect în cadrul programului “Împreună pentru fiecare”, vă informăm că în cadrul acestui program se pot depune doar proiecte de sănătate şi de mediu, aplicanţii pentru proiectele de sănătate putând fi organizaţii/ instituţii de tipul: spitale, policlinici, cabinete medicale individuale (de orice specializare), cabinete medicale şcolare, primării/consilii locale care deţin în proprietate cabinete medicale, ONG-uri care oferă servicii medicale directe, iar pentru proiectele de mediu: ONG-uri care prin statut derulează activităţi de protecţia mediului, primării/consilii locale, instituţii publice, instituţii de învăţământ. Orice aplicant poate depune unul sau mai multe proiecte, însă pentru ca proiectul să fie luat în considerare, aplicantul trebuie să încheie un parteneriat cu o autoritate locală pentru a dovedi un angajament pe termen lung pentru dezvoltarea şi păstrarea rezultatelor.

Detalii suplimentare referitoare la perioada de desfăşurare a acestui program, modul de realizare şi de înscriere a proiectelor le găsiţi pe pagina de internet:

Audacia et Devotio

n luna iunie 2013 Asociaţia Medicală Concordia 2006, reprezentată de către dl. dr. Cristinel Păsălău - medic şef al Unităţii de Primiri Urgenţe Neamţ din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Piatra Neamţ, în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ, Asociaţia Personalului în Activitate şi în Rezervă de Pompieri şi Protecţie Civilă “Salvatorul Nemţean” şi Primăria Municipiului Roman a iniţiat proiectul “Profesionişti în acordarea primului ajutor calificat” în cadrul programului „Împreună pentru fiecare”, organizat de Grupul Rompetrol SA prin care 16 organizaţii non-profit sau instituţii primeau prin contract de sponsorizare sume cu valori cuprinse între 15.000 - 100.000 lei pentru demararea proiectelor propuse spre finanţare.

Proiectul nostru propunea renovarea spaţiilor puse la dispoziţie de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ în cadrul Detaşamentului de Pompieri Roman pentru a se asigura condiţiile necesare funcţionării unui centru de formare şi pregătire în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă pentru întreg personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ şi limitrof acestuia, precum şi pentru personalul altor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a altor structuri de intervenţie. Centrul de formare şi pregătire urma să funcţioneze cu personal calificat din cadrul unităţii

www.impreunapentrufiecare.ro.

21

Sacrificiu si Devotament

DISPECERATUL INTEGRAT ISU-AMBULANŢĂ NEAMȚ

►►Autor: Lt. Ursu Ramona-Gabriela

C

onform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin Dispecerat integrat de urgenţă se înţelege structura specializată care, pe lângă preluarea apelului prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, asigură alarmarea şi coordonarea echipajelor de intervenţie ale tuturor serviciilor specializate de intervenţie, cu caracter medical şi nemedical, din aceeaşi locaţie fizică.

Tot în conformitate cu prevederile actului normativ precizat anterior, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU 112) reprezintă ansamblul integrat de aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, care realizează puncte publice de acces ale cetăţeanului la agenţiile specializate de intervenţie şi care permite răspunsul adecvat urgenţei semnalate; interfaţa publică de acces este realizată prin integrarea în cadrul sistemului a centrului unic pentru apeluri de urgenţă cu dispeceratele agenţiilor specializate de intervenţie.

În baza Dispoziţiei comune a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Sănătăţii privind implementarea proiectului pilot de realizare a Dispeceratului integrat I.S.U. – Ambulanţă, începând cu data de 15.03.2012, la nivelul judeţului Neamţ s-a operaţionalizat Dispeceratul integrat I.S.U. – Ambulanţă Neamţ, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ, situat în str. Cuejdi, nr. 34 din municipiul Piatra Neamţ.

Operaţionalizarea Dispeceratului integrat I.S.U. – Ambulanţă Neamţ s-a realizat în scopul planificării resurselor de intervenţie disponibile, diferenţiate pe tipuri de echipaje, alertării forţelor şi mijloacelor direct prin mijloacele de comunicaţii existente, trierii urgenţelor şi transmiterii datelor specifice cazurilor de natură medicală, cu specificarea echipajului/echipajelor care se vor deplasa la locul evenimentului, coordonării activităţii serviciilor medicale în prespital, menţinerii permanente a legăturii cu echipajele de intervenţie, transmiterii datelor prin terminalul de date, la autospecialele dotate cu asemenea dispozitive, primirii, prelucrării şi înaintării rapoartelor operative şi de intervenţie, potrivit competenţelor legale.

La nivelul dispeceratului integrat ISU-Ambulanţă în anul 2012 s-au primit cca. 95.000 apeluri de urgenţă, în medie 8000 apeluri/lună.

22

Dispeceratul integrat ISU-Ambulanţă este încadrat cu personal din cadrul ISUJ Neamţ (2 subofiţeri operativi) şi din cadrul SAJ Neamţ (1-2 operatoriregistrator urgenţe şi un asistent medical/medic care îndeplineşte funcţia de coordonator medical şi care poartă răspunderea coordonării resurselor medicale şi de prim ajutor calificat în cadrul dispeceratului integrat), fiind asigurat serviciul operativ 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână.

Alertarea echipajelor de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă în cadrul dispeceratului integrat se realizează conform figurii de mai jos:

Alertarea echipajelor de intervenţie se face cu respectarea următoarelor criterii: a) Tipul evenimentului şi codul acestuia (roşu, galben sau verde), conform indexului de codificare al urgenţelor şi regulamentului de alocare al resurselor şi mijloacelor de intervenţie; b) Echipajul cel mai apropiat; c) Echipajul cel mai competent; d) Mijlocul de intervenţie cel mai potrivit În cadrul dispeceratului integrat colaborarea dintre dispecerii celor două structuri (ISU şi SAJ) este una foarte bună, acest concept de dispecerat dovedindu-şi utilitatea în special pe timpul manifestărilor fenomenelor meteorologice periculoase şi pe timpul intervenţiilor cu victime multiple.

23

Audacia et Devotio

În cadrul dispeceratului integrat, coordonatorul medical al acestuia are ca atribuţii principale: a) urmărirea intervenţiilor care au loc în faza prespitalicească şi coordonarea acestora b) triajul solicitărilor în cazul în care numărul de solicitări depăşeşte resursele disponibile. c) gestionarea din punct de vedere medical a activităţii echipajelor medicale de urgenţă. d) solicitarea declanşării planului roşu şi/ sau planului alb în caz de accidente colective/calamităţi. e) raportarea evenimentelor cu multiple victime. f) raportarea evenimentelor şi a situaţiilor care necesită implicarea resurselor judeţene din mai multe substaţii, sau care pot necesita implicare regională sau naţională.

Alertarea echipajelor de prim ajutor calificat se va face în maximum 45 de secunde de la apel, în cazurile în care se bănuieşte că o persoană sau mai multe persoane se află într-o situaţie care implică un risc vital, fiind posibilă alertarea concomitentă şi a unui echipaj medical de urgenţă care deţine competenţa pentru cazul respectiv sau aşteptarea unor informaţii suplimentare din partea echipajului de prim ajutor.

Septembrie 2013

Opinii privind starea de alertă

Sacrificiu si Devotament

►►Col. Niţică Ioan

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă complexe, care presupun măsuri excepţionale, ce implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, la propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă sau al municipiului Bucureşti, susţinută de către Guvern, se poate institui, de către preşedintele României, în condiţiile legii, cu încuviinţarea Parlamentului, starea de urgenţă, prevăzută de Constituţie, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

A

vând în vedere faptul că restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, conform legislaţiei în vigoare, se poate face şi pe timpul stării de alertă, declarată în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15 din 28.02.2005, consider că aceasta ar trebui prevăzută în Constituţia României, la stări excepţionale şi ar trebui să determine, ca şi în cazul stării se asediu sau al stării de urgenţă, aprobarea unei legi care să-i stabilească reguli de aplicare, precum şi limitări, şi care să definească inclusiv „forţa majoră”.

Faptul că „pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”, chiar dacă acestea „trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege”, inexistenţa unui set de condiţii care să constituie baza instituirii, lipsa instrumentelor ca o astfel de stare să fie anulată/ suspendată de o instanţă superioară, inexistenţa unor prevederi exprese referitoare la durata de aplicare şi la obligativitatea informării populaţiei, precum şi inexistenţa unor sancţiuni pentru situaţiile de neconformare la măsurile instituite, constituie aspecte privind starea de alertă ce se impune a fi clarificate prin lege.

Fireşte, se poate susţine ideea că starea de alertă nu este o stare excepţională invocându-se faptul că aceasta se refera la „punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei,

24

limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”, că măsurile pentru înlăturarea stării de forţă majoră sunt proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi că sunt dinainte stabilite în „regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii emise conform reglementarilor în vigoare”. Consider că o astfel de abordare nu este corectă pentru că restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale nu poate fi justificată decât de circumstanţe excepţionale şi trebuie să aibă la bază legea şi instituirea unei stări excepţionale. De asemenea, este un truism faptul că planurile se pun în aplicare prin hotărâri care le „adaptează” la situaţia operativă iar documentele operative se pot emite şi după declanşarea situaţiei de urgenţă ce ar reclama declararea stării de alertă. Chiar dacă forma iniţială a art. 4, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă a fost modificată prin înlocuirea expresiei „măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale” cu „orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”, fondul problemei – restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale – rămâne. Fiind vorba de „orice măsuri”, cuprinse în „regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii”, este clar că s-a schimbat numai forma, nu şi fondul. Şi lipsa clarificărilor legale în acest domeniu a ieşit la iveală cu ocazia înzăpezirilor care au afectat sud-estul ţării în lunile ianuarie-februarie 2012, prin numeroasele controverse privind oportunitatea declarării sau nu a stării de alertă.

În opinia mea, starea de alertă este o măsură/stare excepţională, ce trebuie declarată, în vederea managementului şi gestionării unor situaţii de urgenţă, conform prevederilor legale în vigoare, pe teritoriul uneia sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale, pentru punerea în aplicare a regulamentelor, planurilor, programelor sau a documentelor operative care cuprind/presupun restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Consider că această definiţie clarifică situaţiile în care se declară starea de alertă, actuala definiţie din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă creează confuzie deoarece se referă şi la punerea în aplicare a unor planuri care nu includ măsuri de restrângere a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, ca de exemplu

situaţii de protecţie civilă”. Prin această definiţie se asigură posibilitatea ca managementul situaţiilor de urgenţă să fie asigurat de către comitetele pentru situaţii de urgenţă, iar pentru situaţiile de protecţie civilă determinate de conflictele armate militare, managementul să fie asigurat de preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă – primari, prefecţi, respectiv ministrul afacerilor interne, sub coordonarea primului-ministru.

Această variantă este una mai „democratică”, în sensul că în cazul situaţiilor de urgenţă managementul revine unui organism colectiv, comitetul pentru situaţii de urgenţă, şi numai în situaţiile de protecţie civilă determinate de conflictele armate militare actul managerial va reveni preşedinţilor acestora. Această variantă are şi un neajuns, destul de mare, şi anume o operativitate mai scăzută în aplicarea planurilor şi măsurilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă.

Cealaltă variantă de rezolvare a inadvertenţelor legislative referitoare la starea de alertă o constituie acordarea competenţelor pentru primari, prefecţi şi ministrului afacerilor interne, de a declara starea de alertă, cu acordul prefectului, ministrului afacerilor interne, respectiv al primului-ministru. Deşi poate părea mai „nedemocratică”, această variantă asigură un câştig în planul operativităţii şi este, în acord cu atribuţiile prefectului care, conform Constituţiei şi legii, „conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale …, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale”, precum şi cu prevederile din legea protecţiei civile, aşa cum arătam mai sus. De asemenea, această variantă este în acord şi cu atribuţiile primarului, care, conform legii, „conduce serviciile publice locale”. Problema care apare în cazul acestei variante este faptul că primarii, prefecţii şi ministrul afacerilor interne nu fac parte distinct din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ci sunt cuprinşi în cadrul acestuia în calitate de preşedinţi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Faptul că unul dintre principiile managementului situaţiilor de urgenţă este „subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului Naţional”, precum şi faptul că între primari şi prefecţi nu există relaţii de subordonare, fac ca această variantă să nu fie aplicabilă decât dacă se revine la funcţia de „şef de protecţie civilă”, aşa cum aceasta era prevăzută în Legea nr. 106/1996 privind protecţia civilă, aspect pe care îl considerăm benefic managementului situaţiilor de protecţie civilă, atât în timp de pace, cât şi pe timpul conflictelor armate militare.

Audacia et Devotio

cele referitoare la avertizarea populaţiei despre pericolul sau producerea unei situaţii de urgenţă, cu atât mai mult cu cât „dreptul la informaţie” este un drept fundamental prevăzut în Constituţie. De asemenea, prin această definiţie se elimină confuziile cu situaţiile de urgenţă în care se procedează punctual la restrângerea unor drepturi şi libertăţi, conform prevederilor Constituţiei şi legilor în vigoare, cum ar fi de exemplu „inviolabilitatea domiciliului” care poate fi încălcată pentru „înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane” şi pentru „prevenirea răspândirii unei epidemii”, cetăţenii având obligaţia „să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată”.

Pentru ca declararea stării de alertă să fie pe deplin clarificată din punct de vedere legal, se impun câteva modificări legislative. Fie definiţia comitetelor pentru situaţii de urgenţă, cele care declară starea de alertă, se corectează, fie declararea stării de alertă se va face de către primar, prefect sau ministrul afacerilor interne. Această inadvertenţă a fost sesizată şi de legiuitor, în Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, la art. 26, lit. c) acesta prevăzând că prefectul „dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă”, dar nu a efectuat şi modificările corespunzătoare în legislaţia anterior adoptată. Un organism de „sprijin al managementului”, cum sunt comitetele pentru situaţii de urgenţă, nu poate la decizii, ci doar asigura datele şi elementele necesare managerului pentru a lua decizia.

Pe cale de consecinţă, legal, comitetele pentru situaţii de urgenţă nu pot declara starea de alertă, ci doar propune primarului, prefectului sau ministrului afacerilor interne declararea acesteia, cu acordul prefectului, ministrului afacerilor interne, respectiv al primuluiministru. Ori, în lege se prevede altfel, de unde şi confuziile şi ezitările în instituirea stării de alertă. O încercare de corectare a acestei definiţii, fără forţă juridică, este cuprinsă într-un act normativ subsecvent, Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, aprobat prin H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004, la art. 1, în care comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt definite ca „organisme şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă”. Pentru eliminarea acestor neconcordanţe legislative, propun ca definiţia comitetelor pentru situaţii de urgenţă să se modifice astfel: „Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de management al situaţiilor de urgenţă şi de sprijin al managementului pentru celelalte

25

Septembrie 2013

Sacrificiu si Devotament

C

oncursul cu tematica de protectie civila „Cu viata mea apar viata” reprezinta activitatea extraşcolară de pregătire a elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal, are caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv şi urmăreşte: • dezvoltarea capacităţii de percepţie a protecţiei civile ca ansamblu de activităţi cu caracter exclusiv umanitar; • cunoaşterea şi aprecierea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă sau dezastre la care este expusă comunitatea din care fac parte; • adoptarea comportamentului adecvat şi cunoaşterea modului de acţiune în cazul iminenţei producerii sau al apariţiei unei situaţii de urgenţă; • formarea spiritului de solidaritate şi implicarea individuală sau în echipă în acţiunile de prevenire şi de intervenţie în situaţii de urgenţă.).

Acest concurs constă in susţinerea a trei probe: • proba teoretică, la care concurenţii trebuie sa rezolve un chestionar cu 15 întrebări, unde obiectivele urmărite sunt: cunoaşterea actelor normative care reglementează ac►►Plt.maj. Irina Mariana POPA tivitatea de protecţie civilă, consolidarea cunoştinţelor despre dezastrele naturale si tehnologice şi a măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă; avertizarea şi alarmarea in caz de dezastru si folosirea apelului de urgenţă 112; cunoaşterea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă; cunoaşterea organizării şi funcţionării serviciilor de urgenţă; cunoaşterea şi aplicarea regulilor de comportare in cazul descoperirii muniţiei rămasă neexplodată; însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază privind acordarea primului ajutor.

• transportul asistat al unui accidentat aşezat pe targă pe distanţa de 50 m, • deplasarea cu masca pe figură într-un raion cu obstacole, contaminat.

DIN NOU LA NAŢIONALĂ

În urma desfăşurării probelor de concurs, care s-au desfăşurat la Galeria Mall în data de 23.05.2013, distinct pe cele doua niveluri (ciclul gimnazial – clasele V – VIII si ciclul liceal – clasele IX – XI), clasamentul final al etapei judeţene arăta astfel:

Gimnaziu Locul I – Şcoala gimnazială „Calistrat Hogaş” Roman; Locul II – Şcoala gimnazială nr.1 Ţibucani; Locul III – Şcoala gimnazială „Ghe. Pătraşcu” Buruieneşti -Doljeşti;

26

Audacia et Devotio

Liceu Locul I – Liceul Teoretic Bicaz; Locul II – Liceul Tehnologic „Vasile Conta” Tîrgu Neamţ; Locul III – Colegiul Tehnic „Petru Poni” Roman.

La aceste concursuri au participat 100 de echipaje care au reprezentat localităţi din judeţul Neamţ.

Concursul, prezidat de inspectorul scolar – profesor Vasiliu Dinu Eugen, a fost organizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judetului Neamţ.

Echipele câştigătoare ale etapei judeţene s-au calificat pentru etapa pe regiune de dezvoltare, care s-a desfăşurat în judeţul Vaslui în data de 07.06.2013. La această etapă echipa Liceului Teoretic din Bicaz a reuşit să se califice pentru a doua oară la etapa naţională, care se va desfăşura în perioada 11-14.09.2013 în judeţul Bacău.

Rezultatele obţinute in cadrul etapei pe regiunea de dezvoltare de catre echipajele reprezentative ale institutiilor de invatamant nemtene confirma evolutia foarte buna pe care au avut-o in cadrul celorlalte etape intermediare. Seriozitatea cu care au pregatit si abordat aceste intreceri a fost rasplatita printr-un rezultat de exceptie, fiind pentru a doua oară când acelaşi echipaj de liceu se califica la etapa nationala. Speram intr-o comportare cel puţin la fel de buna ca în anul 2011, când la etapa finala echipajul de la Liceul Teoretic din Bicaz a obţinut un binemeritat loc 2.

Echipajul Liceului Teoretic Bicaz este condus de domnul profesor Corneanu Ioan şi are următoarea componenţă: Neculăeş Raluca, Nechita Felicia, Bocancea Ionuţ şi Grasu Sînziana.

Felicitam concurenţii şi cadrele didactice coordonatoare care au participat la toate etapele acestui concurs, incepand cu etapele pe unitatile de învăţământ. Implicarea activa a elevilor, cadrelor didactice, a managementului Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, precum si a profesionistilor in gestionarea situatiilor de urgenta, in organizarea si desfasurarea acestor concursuri a facut ca rezultatele obtinute, atat in ceea ce priveste numărul participanţilor cât şi nivelul de pregătire, să fie unul pe măsura aşteptărilor. Trendul crescător al rezultatelor nu face decât să confirme eforturile colective de a atinge scopul pentru care sunt organizate aceste concursuri, acela de a forma o generatie tanara cu trasaturi şi comportamente corespunzătoare în situaţii de urgenţă şi nu numai.

27

Septembrie 2013

Un secol de întreceri între salvatorii voluntari ►►Mr. Jinga Bogdan

Sacrificiu si Devotament

În acest an s-au împlinit 100 de ani de la primul concurs între pompierii voluntari, desfăşurat în oraşul Lipova, pe 29 iunie 1913, la care a participat şi câştigat, formaţia din comuna Zăbrani, judeţul Arad.

E

xact cu un an înaintea declanşării Primului Război Mondial, undeva într-un sat din Banat, o mână de oameni inimoşi au câştigat prima întrecere între formaţiunile civile de pompieri din zonă.Meritul pompierilor nu a fost întâmplător, Formaţia Civilă de Pompieri din localitatea Zăbrani fiind înfiinţată ca o nevoie a cetăţenilor localităţii de a lupta împotriva incendiilor.

Lupta acestora cu focul ce le pârjolea agoniseala de-o viaţă se regăseşte în poveştile acestor oameni minunaţi, călăuziţi în viaţă după dictonul „toţi pentru unul şi unul pentru toţi”.

Astfel, în anul 1878, toamna, a izbucnit un incendiu puternic care, intensificat de vânt şi de materialele combustibile din construcţii, a mistuit jumătate din localitate. Acest incendiu este hotărâtor pentru oamenii din Zăbrani, mai ales că în Principatele Române şi în Imperiul Habsburgic se organizau formaţiuni militare şi civile pentru stingerea incendiilor. Astfel, la 01 martie 1879, 11 cetăţeni din conducerea comunei hotărăsc înfiinţarea formaţiei voluntare de pompieri cu denumirea de „Uniunea Pompierilor Voluntari din Zăbrani”. La 09 martie 1879, într-o şedinţă lărgita, se stabileşte ca formaţia să fie compusă iniţial din 25 de pompieri activi, majoritatea meseriaşi cu prestigiu în rândurile cetăţenilor, şi 25 membri susţinători care contribuiau material la întreţinerea formaţiei.

Astfel, oficial, data de înfiinţare a Formaţiei Civile de Pompieri a localităţii Zăbrani este consemnată pe 09 Martie 1879. În ziua de 10 septembrie 1879, cu ocazia aducerii primei pompe de incendiu, s-a organizat o mare adunare cetăţenească. Conducerea comunei a predat în mod festiv, în faţa întregii comune, acest prim utilaj membrilor formaţiei.

La şedinţa din 25 iunie 1880, se stabileşte ca cei care întârzie la şedinţele de instrucţie să fie penalizaţi conform statutului. Tot la aceasta şedinţă se hotărăşte ca, în semn de cinstire şi respect pentru membrii formaţiei, la încetarea din viaţă a unui membru al formaţiei, activ sau veteran, toţi pompierii să participe la înmormântare în uniformă de paradă şi cu fanfară şi să-l conducă pe ultimul drum.

Acest obicei sau această regulă se păstrează şi în ziua de astăzi. Între anii 1882-1911, Formaţia Civilă de Pompieri a localităţii Zăbrani a avut o activitate rodnică în stingerea incendiilor, fapt ce a determinat autorităţile să-i întărească dotarea cu noi pompe de incendiu, trompete de alarmă, iar în 1888 prin fina lizarea turnului de instrucţie.

28

amploare, referiri la aceste manifestări fiind găsite în revistele „Paza contra incendiilor nr 9/1979” şi ziarul „Flacăra Roşie” din 8 August 1979.

SVSU Zăbrani îşi continuă activitatea în condiţii optime, respectând tradiţia veche de 129 de ani. *

Anul acesta, pentru a marca împlinirea unui secol de întreceri între pompierii civili, în perioada 05 – 07.08.2013, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, au organizat Etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Întrecerile s-au desfăşurat pe stadionul „Ceahlăul” din municipiul Piatra-Neamţ şi au aliniat la start loturile reprezentative ale judeţelor Argeş, Bihor, BistriţaNăsăud, Brăila, Cluj, Iaşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava şi Neamţ.

Ediţia jubiliară din acest an s-a desfăşurat sub logo-ul „100 de ani de concursuri”.

Luni, 05.08.2013, în Piatra-Neamţ, a avut loc festivitatea de deschidere a concursului, pe platoul din Piaţa „Libertăţii”, un loc încărcat de istorie, bun prilej pentru a marca evoluţia tehnicii de intervenţie, de la hipocisterna trasă de cai, până la modernele autospeciale din dotarea inspectoratului judeţean. Festivitatea de deschidere s-a încheiat cu organizarea unei defilări a loturilor participante prin centrul municipiului PiatraNeamţ.

Ce-a de a doua zi a început prin desfăşurarea 29

Audacia et Devotio

În anul 1929, Formaţia Civilă de Pompieri a localităţii Zăbrani a primit prin donaţie un drapel pe lancea căruia s-au bătut plachete metalice cu numele a 350 de cetăţeni importanţi pentru localitate. Drapelul se păstrează şi astăzi în incinta remizei S.V.S.U. Zăbrani.

Activitatea pompierilor din Zăbrani s-a desfăşurat şi pe plan sportiv în cadrul concursurilor profesionale.

Primul concurs la care a participat formaţia din Zăbrani este cel din 29 Iunie 1913, desfăşurat în oraşul Lipova cu participarea formaţiilor din jur (Lipova gazdă, Chesint, Aluniş, Neudorf, Radna, Zăbrani, Zădăreni). La acest concurs «Echipa de urcări la turn» Zăbrani a câştigat locul I primind ca distincţie o frumoasă cupă de argint pe al cărei capac este montată o statuetă de pompier în uniformă de luptă. La acelaşi concurs «Echipa de lucru la pompa manuală» ocupă locul I, fiind distinsă cu un toporaş lucrat cu filigran şi nichelat.

Această tradiţie de a câştigă este menţinută şi dezvoltată peste ani până acolo că, în anul 1970, Formaţia Civilă de Pompieri a localităţii Zăbrani se situează pe locul I pe ţară iar în anul 1971 ocupa locul II pe ţară. Tradiţia de a fi pe locurile fruntaşe în concursurile profesionale a fost dusă mai departe, mărturie şi dovadă de netăgăduit stând trofeele, cupele, plachetele şi diplomele care sunt păstrate la loc de cinste şi într-o stare impecabila în vitrinele din incinta remizei Zăbrani.

În anul 1979, Formaţia Civilă de Pompieri a localităţii Zăbrani a sărbătorit cu mare fast împlinirea a o sută de ani de existenţă. Manifestările au fost de mare

Septembrie 2013

Sacrificiu si Devotament

probelor de concurs „Dispozitivul de intervenţie” şi „Ştafeta 4x100 m”. După terminarea probelor de concurs, punctajul a fost destul de echilibrat, dovadă a pregătirii foarte bune care a stat la baza evoluţiei loturilor. La noi, la Piatra Neamţ, pentru prima data în istoria concursurilor, probele au fost cronometrate electronic, contribuind astfel la eliminarea suspiciunilor, contestaţiilor şi la dezvoltarea spiritului de fair-play.

În ziua a treia, 07.08.2013, a urmat ultima probă din concurs „Pista cu obstacole pe 100 m”, ambiţia echipajelor participante de a se departaja fiind evidentă, tribuna stadionului „Ceahlăul” răsunând de aplauze şi strigătele de încurajare ale coechipierilor.

Toate probele de concurs au fost înregistrate cu sprijinul partenerului media – Postul de televiziune EST TV – contribuind astfel la corecta desfăşurare a concursului. Pe site-ul inspectoratului – www.ijsunt.ro – au fost postate, în timp real, printr-o aplicaţie de tipul LIVE TEXT, atât rezultatele fiecărei probe de concurs, cât şi materialele informative şi fotografice referitoare la desfăşurarea competiţiei.

În urma finalizării probelor de concurs, clasamentul general a fost următorul: SERVICII VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

LOCUL I - S.V.S.U. comuna POPEŞTI, judeţul Bihor;

LOCUL II - S.V.S.U. comuna LESPEZI, judeţul Iaşi;

LOCUL III - S.V.S.U. municipiul BISTRIŢA, judeţul Bistriţa-Năsăud;

LOCUL IV - S.V.S.U. comuna DOMNEŞTI, judeţul Argeş;

LOCUL V - S.V.S.U. comuna BRODINA, judeţul Suceava;

LOCUL VI - S.V.S.U. oraşul TÎRGU NEAMŢ, judeţul Neamţ;

LOCUL VII - S.V.S.U. oraşul CĂZĂNEŞTI, judeţul Ialomiţa;

LOCUL VIII - S.V.S.U. comuna BÎCLEŞ, judeţul Mehedinţi.

SERVICII PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

LOCUL I - S.P.S.U. S.C. FIREPROOF S.R.L. PLOIEŞTI, judeţul Prahova;

LOCUL II - S.P.S.U. S.C. VASROM S.A. DEJ, judeţul Cluj;

LOCUL III - S.P.S.U. S.C. AZOMUREŞ S.A. TÂRGU MUREŞ, judeţul Mureş;

LOCUL IV - S.P.S.U. S.C. GEOSTING – Târgovişte, punct de lucru OMV PETROM IAŞI LOCUL V - S.P.S.U. S.C. FALCK FIRE SERVICES S.R.L. – filiala PITEŞTI, judeţul Argeş

LOCUL VI - S.P.S.U. S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. SĂVINEŞTI, judeţul Neamţ

LOCUL VII - S.P.S.U. R.A.A.N. – DROBETA TURNU SEVERIN, judeţul Mehedinţi

LOCUL VIII - S.P.S.U. S.C. VARD S.R.L. BRĂILA, judeţul Brăila.

30

Audacia et Devotio

Cele trei zile de concurs s-au încheiat tot pe platoul din Piaţa „Libertăţii” cu o festivitate la care au fost prezenţi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, dl col. dr. Burlui Ioan, prefectul judeţului Neamţ, dl George Lazăr, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, dl Culiţă Tărâţă, reprezentanţi ai inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, membri ai Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, precum şi un numeros public.

Întrecerea a fost prilejul stabilirii unor prietenii între concurenţi şi nu numai, iar pompierii civili au realizat că numai uniţi pot izbândi atunci când greul îi pune la încercare.

Totodată, peisajul mirific pe care l-au descoperit în cetatea de la poalele Pietricicăi i-a încărcat cu energia pozitivă necesară pentru a face faţă viitoarelor încercări de pe cărările vieţii.

Această competiţie s-a organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei municipiului Piatra-Neamţ, Primăriei comunei Tarcău, Primăriei comunei Poiana Teiului, Primăriei comunei Borca, Primăriei comunei Pîngăraţi, Direcţiei Silvice Neamţ, Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Neamţ, Habitat for Humanity, World Vision România, precum şi a sponsorilor: Drager Safety România, SC Dedeman SRL, SC Perla Invest, OMV Petrom SA, SC Socar Petroleum SA, Farmacia „Ardealul”, SC Briliant SRL, SC LUKOIL România SRL, SC Holzindustrie Schweighofer SRL, E.ON Moldova Distribuţie SA, SC Pregis Company SA, SC Ocolul Silvic Domeniile Hangu SRL, SC TVI Construct SRL, SC Sofiaman SRL, SC Kaufland România SCS, SC Imob SRL, SC CVS Prod SRL, SC Köber SRL, SC Prisi Prod SRL, SC Praktiker România SRL, SC Billa România SRL, SC Ecuator SRL, SC Carpatcement SRL şi SC Arcelor Mittal Tubular Products SA.

31

Septembrie 2013

Factorii de risc antropici ce concură la reactivarea alunecărilor de teren pe versantul stâng al lacului de acumulare Izvoru Muntelui – Bicaz ►►Lt.col. Gaman Claudiu

1

INTRODUCERE

Z

Sacrificiu si Devotament

ona studiată se suprapune versantului vestic al Munţilor Stânişoarei (Carpaţii Orientali, Grupa Carpaţilor Moldo – Transilvani), respectiv versantului stâng al văii Bistriţei mijlocii, corespunzător lacului de acumulare Izvoru Muntelui – Bicaz, între pârâul Bolătău (Poiana Largului) şi barajul de la Izvoru Muntelui – Bicaz.

Prin canalele media se aduc zilnic la cunoştinţa populaţiei informaţii cu privire la producerea în ţară şi în străinătate a unor fenomene naturale deosebite, a unor catastrofe sau dezastre cauzate sau influenţate de activitatea umană, cu importante pierderi umane şi materiale.

Frecvenţa şi extensiunea tot mai mare a dezastrelor produse de o multitudine de fenomene naturale (erupţii vulcanice, uragane sau cicloni, inundaţii provocate de viituri sau zăpoare, alunecări de teren) au determinat societatea umană să acorde o atenţie sporită acestor fenomene şi să caute soluţii pentru prevenirea şi combaterea lor. A apărut astfel un nou domeniu de cercetare, acela al riscurilor şi hazardelor naturale.

O categorie distinctă a acestora sunt hazardele geomorfologice, care pot fi definite ca ,, schimbări naturale sau induse de om ale formelor de relief care afectează sistemele umane” [Schumm S.A.,1965, citat după Rădoane M., 2007]. După Gares P.A. şi colab.

[1994], hazardele geomorfologice pot fi privite ca grupuri de ameninţări asupra resurselor umane ce rezultă din instabilitatea formelor suprafeţei Pământului.

Alunecările de teren, considerate cele mai reprezentative hazarde geomorfologice, produc daune asupra construcţiilor, a căilor de comunicaţii etc., prin cantitatea de material pe care o deplasează, cât şi prin viteza deplasării.

Munţii Flişului din Carpaţii Orientali, în care se încadrează şi Munţii Stânişoarei, constituie unul din arealele a căror susceptibilitate la alunecări de teren este foarte mare (P.A.A.R., I.S.U. Neamţ - Harta cu risc la alunecări de teren).

Cercetările privind alunecările de teren în zona lacului de acumulare Izvoru Muntelui – Bicaz au în32

ceput în anul 1960, când lucrările la construcţia barajului erau finalizate, studiile ulterioare fiind efectuate în cadrul Staţiunii de Cercetări Stejarul – Pângăraţi, a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.

Tot în această perioadă au fost finalizate şi lucrările de construcţie a DN15, care s-au efectuat pe parcursul mai multor ani. Din această cauză cercetările privind alunecările de teren au fost realizate post factum, constructorii ne având posibilitatea de a folosi rezultatele cercetărilor la întocmirea proiectelor de execuţie a DN15 şi la alegerea unor soluţii eficiente în zonele cu risc maxim de alunecări.

Privite sub aspectul lucrului mecanic efectuat de o masă de depozite deluviale, alunecările de teren implică un complex de forţe opuse: unele care determină mişcarea şi altele cu tendinţa de a o frâna. În prima categorie sunt incluse acelea care au ca rezultat încetarea stării de echilibru a versantului, deci cu acţiune imediată. Este vorba de condiţii pluviometrice si hidrologice deosebite, de intervenţii brutale, naturale sau antropice asupra versanţilor.

Activitatea dinamică, imediată ruperii echilibrului, este precedată de o anumită perioadă de pregătire, în care cauzele indirecte creează condiţii favorabile impactului. Astfel de cauze indirecte pot fi considerate substratul geologic, procesele fizice si chimice (dezagregarea şi alterarea) ce conduc la apariţia scoarţei de alterare. În caracterizarea condiţiilor de evoluţie a versanţilor din zona lacului de acumulare Izvoru Muntelui – Bicaz, avem în vedere factorii naturali de risc (geologici, relieful, hidrologici, climatici) şi cei antropici de risc (variaţiile de nivel ale apei în lacul de acumulare, schimbarea utilizării terenurilor, DN15 etc.), cei din urmă contribuind la reactivarea proceselor geomorfologice denudaţionale de pe versantul stâng.

2 FACTORI DE RISC ANTROPICI

Influenţa acţiunii umane asupra morfologiei versanţilor este evidentă pe valea Bistriţei, cu precădere pe versantul stâng al acesteia, unde există o varietate de microforme şi unde, prin apariţia drumului naţional (DN15) şi a lacului de acumulare Izvoru Muntelui, s-a creat o situaţie noua în evoluţia versanţilor. De aseme-

nea, a apărut un nou tip de relief, cel abrazo – acumulativ (lacustru).

2.1

Vibraţiile produse de traficul rutier sunt privite ca o cauză secundară, cu acţiune lentă dar sigură, în declanşarea alunecărilor de teren. Investigaţiile asupra traficului rutier, efectuate în anul 1980, în zona lacului Izvoru Muntelui-Bicaz, de către D.R.D.P. Iaşi, au evidenţiat că prin secţiunea Potoci trec în medie pe 8 ore, 350 vehicule/an, din care 333 sunt din categoria de trafic greu; Traficul rutier a produs, în secţiunile de traversare a alunecărilor active, tasări care s-au măsurat la Huiduman.

Construirea drumului naţional DN 15 a necesitat multe lucrări de construcţii făcute în amonte şi aval de ele, cu scopul de a se asigura stabilitatea versanţilor. Sunt cazuri când peste vechile construcţii s-au amplasat altele, producându-se supradimensionarea lor (cum este cazul de la motelul Cristina). În cazul acţiunii de transmutare a localităţilor pe versanţi, pentru noile aşezări s-au construit şcoli, magazine, alte dotări social-edilitare. Sunt cazuri când la amplasare nu s-a ţinut seama de starea de stabilitate a versanţilor, fapt ce a dus la deteriorarea lor, prin alunecări de teren in scurt timp (motelul Cristina).

O dată cu amenajarea cuvetei lacustre şi implicit construirea DN 15, în centura de securitate şi pe versanţii din imediata vecinătate au fost întreprinse ample lucrări de construcţii în domeniul silvic.

Prin construcţia de baraje şi regularizări de torenţi, pe versanţii văii Bistriţei s-au amplasat 125.000 m³ de betoane.

Un alt exemplu de caz este alunecarea de la Muchia Bubei (extremitatea nord-vestică a bazinului 33

Audacia et Devotio

Prezenţa cuvetei lacustre Prezenţa lacului de acumulare, dat în folosinţă în anul 1960, se constituie ca influenţă antropică complexă asupra peisajului. Executarea barajului lacului de acumulare, precum şi schimbarea modului de folosinţă al terenului, necesitatea execuţiei DN15 ca drum de coastă, au cauzat importante modificări în evoluţia şi dinamica proceselor geomorfologice de pe versanţi.

Nivelul apelor lacului, cu mari variaţii anuale şi sezoniere, de multe ori imprevizibile, trebuie considerat ca nivel de bază local pentru evoluţia tuturor proceselor geomorfologice de pe versant. Una din principalele caracteristici ale lacului Izvoru Muntelui – Bicaz, care se răsfrânge asupra dinamicii proceselor geomorfologice, o constituie marea amplitudine a variaţiilor anuale şi multianuale a nivelurilor. Între anii 1960 - 1980 s-au efectuat măsurători zilnice ale nivelului lacului, constatându-se variaţii de nivel cu amplitudini mari.

Lacul are o amplitudine de variaţie anuală a nivelurilor care pot depăşi 30 m, amplitudine ce rezultă ca efect al diferenţelor între debitele de intrare şi debitele de uzinare [Ichim I., Radoane M., 1992], ca şi din exploatarea neraţională a apelor sale. Amplitudinea maximă a atins valoarea de 34,31 m în anul 1980, iar amplitudinea minimă a fost de 10,77 m în anul 1967.

Supraumectarea fâşiei de ţărm a lacului Izvoru Muntelui-Bicaz este în funcţie de granulometria depozitelor de versant, de starea lor fizica, cât şi de depărtarea la care se găsesc fata de cota zilei.

Măsurătorile efectuate asupra umidităţii depozitelor deluviale, în 1973, in punctele cu alunecări de teren Naclad, Ocea, Brădiţel, Huiduman, Chiriţeni, Buba şi Vârlan, pe profile cu adâncimi de 0,7 - 0,8 au evidenţiat următoarele: • în imediata vecinătate a apei lacului, până la o depărtare de 5 m, s-au înregistrat umidităţi cu un ecart de variaţie de la 20 % la 76,2 % ; • depăşirea limitei superioare de plasticitate, în unele cazuri, a avut drept consecinţă trecerea depozitelor în stare de curgere noroioasa.

Toate aceste elemente s-au constituit în tot atâtea cauze pentru declanşări de alunecări de teren sau reactivări, care au afectat fie numai cuveta lacustra, fie chiar unele construcţii. În afară de oscilaţiile de nivel ale lacului în timpul unui an, şi fenomenele de abraziune introduc importante schimbări în echilibrul versanţilor.

2.2 Prezenţa DN 15 Un alt prag de discontinuitate, creat artificial, prin activitate antropică, se situează la nivelul altitudinal 550-600 m. Acest prag a apărut o dată cu DN 15, materializat prin ample lucrări de derocări, obturări ale căilor de drenaj natural şi schimbarea modului de folosinţă al terenului. Deşi apărut recent, în perioada 1958 - 1964, ca urmare a inundării vechiului drum ce urmărea Valea Bistriţei, acest prag de discontinuitate a avut ca principală consecinţă reactivarea depozitelor deluviale de pe versant, care se aflau în echilibru dinamic (Fig. 1 şi 2).

Septembrie 2013

Sacrificiu si Devotament

pârâului Leţeşti), o alunecare de tip curgător, una din cauze fiind dezechilibrarea proceselor geomorfologice de pe versant prin săparea în debleu a DN15 C, rezultând pante accentuate atât la partea superioară a drumului cât şi la cea inferioară. Alunecarea s-a produs mai întâi pe seama materialului de umplutura, declanşarea ei accentuând dezechilibrul versantului înspre amonte, în lungul unui areal torenţial, iar înspre aval a împins masa deluviilor naturale, antrenându-le în acelaşi proces. Datorită unei fragmentări iniţiale a terenului, în partea superioară (spre şosea) corpul alunecării prezintă trei ramuri [Ichim I., 1969]. Acestea se unesc într-un singur uluc de alunecare, la unirea lor formându-se un microareal depresionar, mlăştinos.

Din cauza unei mase mari de material deluvial, în partea inferioară a arealului de alunecare, a apărut un mare lob. Prin posibilităţile de evoluţie rapidă, alunecarea prezintă un pericol evident pentru şosea, mai ales că grosimea deluviilor antrenate în mişcare este destul de mare (3 - 5 m).

De asemenea, de mare amploare şi cu consecinţe negative asupra şoselei, ca şi asupra locuinţelor, sunt şi alunecările din bazinele pâraielor Grozăveşti - Huiduman. Situaţiile în care s-au produs alunecările de proporţii din respectivele areale, sunt: deluviile, predominant argiloase, cu grosimi de peste l0 m, au fost supraîncărcate prin apariţia vetrei satului Grozăveşti, în urma strămutării locuitorilor din zona lacului.

De aici a decurs schimbarea radicală a modului de folosinţă a terenului: - înainte erau păşuni şi fâneţe, cu arbori izolaţi, iar astăzi este vatră de sat, cu numeroase construcţii, căi secundare de acces, terenuri cu culturi agricole.

2.3

Suprafeţele arboricole (defrişările) Aşa cum rezultă de pe hărţile austriece (1890 1895), suprafaţa ocupată de păduri în zona Munţilor Flişului din valea Bistriţei era de circa 115,25 km², iar după hărţile topografice, ediţia 1974, suprafaţa cu pădure a crescut considerabil, reprezentând 45,6 %.

Un rol important l-au avut împăduririle, în special crearea unei zone de centură a lacului Izvoru Muntelui, ca perdea de protecţie, pe o lungime de 100 km şi o lăţime medie de 0,3 km. Dar perdeaua de protecţie nu şi-a atins scopul decât parţial. Dezvoltarea arborilor la vârsta de 10 - 15 ani a făcut ca etajul ierbaceu să dispară şi să scadă consumul de apa, prin maturizarea şi îngroşarea arborilor a crescut sarcina şi s-a supraîncărcat versantul, iar speciile arboricole plantate nu au fost reprezentate, în toate cazurile, de specii cu rădăcini pivotante şi mari consumatoare de apă, contribuind astfel la accelerarea proceselor de alunecare şi nu la fixarea acestora.

34

Mari suprafeţe acoperite cu pădure au fost defrişate, urmare strămutărilor unor aşezări din cuveta lacului şi folosirii pentru culturi agricole a mari suprafeţe. Aşa s-a întâmplat în bazinele hidrografice ale pâraielor Potoci, Grozăveşti, Huiduman, Butii, Leţeşti – Buba, Vârlan, unde alunecările de teren au cunoscut frecvente reactivări. Vegetaţia caracterizată prin dominarea pădurilor face ca in condiţiile climatice de azi o mare importanţă sa aibă eroziunea torenţială şi difuză, mai puţin procesele de mişcare în masă. Trebuie luat în consideraţie şi faptul că pajiştile şi fâneţele naturale, care în prezent deţin o pondere însemnată, se localizează adesea la extremităţile profilului versanţilor, în baza acestora, unde apropierea de talvegul râurilor impune o evoluţie accelerată, şi la partea lor superioară, unde bilanţul morfogenetic tinde sa fie pozitiv. Actualmente, teritoriul luat în studiu (Poiana Teiului – Bicaz) este acoperit cu teren arabil pe o suprafaţă de 275 ha, cu păşuni pe 1.817 ha, cu fâneţe pe 2.502 ha, păduri pe 5.421 ha, alte suprafeţe - 1.911 ha [Plan urbanistic general - Hangu, 1996].

3 CONCLUZII În total, suprafaţa afectată cu alunecări de teren actuale, cu consecinţe negative asupra DN15, este estimată la cca. 1510 ha (Planul de Analiză si Acoperire a Riscurilor de pe teritoriul Judeţului Neamţ, I.S.U. Neamţ, 2011). Se constată ca există o mare pulverizare a focarelor de alunecări, ceea ce indică un ridicat potenţial de reactivare a ariilor cu alunecări mai vechi.

Dintre bazinele cu alunecări în curs de reactivare, mai importante şi cu consecinţe negative asupra DN 15 sunt cele din bazinele pâraielor Huiduman şi Leţeşti - Buba. De asemenea, mari suprafeţe cu alunecări active sau în curs de reactivare sunt în bazinele Vârlan, Chiriţeni, Grozăveşti, Buhalniţa, Potoci.

Modul de utilizare al terenurilor, cu schimbarea radicală introdusă de construirea lacului Izvoru Muntelui, a deplasării vetrelor de sat pe versanţi, a construcţiei DN 15, au introdus modificări în dinamica versantului analizat, între care domină cele de accelerare a proceselor.

Urmare a acţiunii variate, în timp şi spaţiu, a factorilor favorizanţi menţionaţi, au fost afectate (scoase temporar din funcţiune) mai multe sectoare ale DN15 şi în proporţii diferite unele lucrări de artă ce-l însoţesc (viaducte, poduri, subtraversări, ziduri de sprijin), au apărut mari fisuri şi tasări în carosabilul şi fundaţia acestuia (de ordinul centimetrilor şi chiar metrilor), cauzând întreruperea temporară sau îngreunarea traficului.

Kara, câinele de căutare-salvare al pompierilor nemţeni

►►Plt.maj. Iuştiuc Dumitru

Începutul

În primăvara anului 2010, I.S.U. Neamţ a primit de la Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu, un căţel pentru a fi transformat, în cele din urmă, întro „unealtă” menită să ajute pompierii în situaţii de urgenţă. Astfel a ajuns la sediul inspectoratului, în luna mai, un frumos exemplar de Malinois, în vârsta de doar şase luni, „fetiţă”, ce a fost repartizat unui subofiţer, cu scopul de a parcurge prima etapă din dresajul specific al specializării „căutare – salvare urbană”.

Pe parcursul a circa opt luni, căţeluşa a desfăşurat un program uşor de predresaj, baza acestuia constând în mărirea ataşamentului faţă de stăpân şi aportarea diferitelor obiecte aruncate. În plus, Kara a învăţat să nu se teamă de spaţiile închise, suprafeţe instabile, zgomote puternice şi persoane străine. S-a obişnuit cu diferite mijloace de transport, de la autospeciale de intervenţie la autoturisme particulare, precum şi cu zone necunoscute, pline de dărâmături. În martie 2011, cuplul chinotehnic nemţean trebuia trimis la Centrul Chinologic Sibiu în vederea parcurgerii etapei propriu-zise de dresaj, cu o durată de patru luni. Din motive personale, subofiţerul conductor şi-a dat demisia, astfel încât, la doar o săptămână distanţă de începerea antrenamentelor Kara a rămas fără stăpân. Comanda I.S.U. Neamţ a decis repartizarea patrupedului către subsemnatul, având în vedere pasiunea mea pentru animale, precum şi faptul că venisem „civilie” cu diplomă de inginer zootehnist. În cele şapte zile la dispoziţie, pentru acomodarea cu „fetiţa” şi crearea unui minim ataşament necesar pentru ca examenul din prima zi de curs să fie depăşit, am recurs la o strategie mai deosebită, în sensul că am solicitat cazarea căţeluşei la locuinţa personală, unde a fost tratată ca o mică „prinţesă”. A fost lăsată inclusiv să ocupe canapeaua, să roadă cablurile pe care le-a găsit şi să strângă covorul în mijlocul camerei. Până la urmă, Kara a acceptat noul stăpân, de care s-a legat foarte puternic, urmându-l peste tot.

35

Audacia et Devotio

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ (I.S.U. Neamţ) are în dotare, din 2010, un câine special antrenat pentru detectarea victimelor surprinse sub dărâmături. Practic, Kara, un superb ciobănesc belgian „Malinois” este singurul exemplar canin din judeţ, şi printre puţinii din ţară, capabil să semnaleze, prin lătrat, prezenţa oricărei persoane în viaţă, captivă în ruinele unor imobile prăbuşite, ca urmare a cutremurelor, exploziilor, alunecărilor de teren sau din alte cauze.

Septembrie 2013

Sacrificiu si Devotament

La curs Cursul propriu-zis de dresaj a debutat pe 8 martie, cu un test de confirmare a aptitudinilor pe care viitorul câine de salvare trebuia să şi le fi însuşit în cele opt luni cât a stat la Piatra Neamţ. Emoţiile au fost mari, având în vedere că nu aflasem mare lucru din ceea ce poate câinele, dat fiind timpul scurt petrecut alături de Kara. Însă, chiar dacă „fetiţa” a fost pusă să aporteze o minge de tenis, să urce pe o grămadă de bolovani sau să latre, aceasta nu a greşit cu nimic. Astfel, am pornit pe drumul lung, anevoios şi obositor al calificării în viitoarea specializare de „căutaresalvare urbană”. În clasa de curs mai erau înscrise alte patru cupluri chinotehnice ale IGSU şi două de la Poliţia Municipiului Bucureşti.

Ofiţerii de poliţie profesori ai Centrului Chinologic Sibiu au structurat antrenamentul în patru module distincte, fiecare cu o durată de circa trei săptămâni, finalizate cu examene eliminatorii. În prima fază, cei doi instructori dresori repartizaţi clasei au căutat să mărească ataşamentul câinilor faţă de conductori, să inducă patrupedelor dorinţa „furibundă” de a căuta şi „vâna” obiectul de recompensă, precum şi exacerbarea agresivităţii pe acest obiect. În a doua etapă, s-a trecut la căutarea, de către câini, a conductorului, care avea asupra sa obiectul mult râvnit, derularea unor exerciţii de disciplină şi lucrul în poligonul de obstacole. Toate lecţiile au avut loc în locaţii diferite pentru a nu da posibilitatea câinilor să se obişnuiască cu o singură zonă şi, astfel, să execute totul mecanic, din memorie.

Începând cu a treia etapă, s-a pus accentul pe învăţarea patrupedelor să caute persoane străine inoculându-le, dacă se poate spune aşa, „ideea” că, dacă le vor găsi, vor primi de la acestea şi recompensa mult dorită. În plus, căţeii au fost instruiţi să latre, după găsirea „victimei”, pentru a-şi lua jucăriile. Instructorii au avut permanent grijă ca să nu existe probleme legate de înţelegerea, din partea conductorilor, a modului de desfăşurarea a exerciţiilor şi astfel, să apară tare din partea câinilor. Din păcate, unul dintre cei şapte câini a clacat şi a fost trimis acasă (casat), iar stăpânul acestuia a primit un exemplar din rezerva Centrului. În ultima fază, care s-a încheiat cu examenul final, toţi câinii au trebuit să confirme că pot căuta victimele indiferent de condiţiile pe care le găsesc pe teren, să nu aibă nici un fel de frică de zonele necunoscute, de zgomote puternice de prezenţa în număr mare al salvatorilor, civililor sau a utilajelor de tot felul. În paralel cu dresajul, subsemnatul, în calitate de conductor, a participat la cursuri specifice, învăţând Chinologie şi Chinotehnie, precum şi legislaţie. Am pus un accent deosebit pe aprofundarea a ceea ce înseamnă „psihologie canină” având în vedere că, de cele mai multe ori, partenerii cu patru picioare nu pot fi înţeleşi decât prin comportamentul particular. Chiar dacă se respectă „la sânge” programul de dresaj, iar paşii sunt parcurşi corect, pot apărea surprize neplăcute. Fiecare căţel reacţionează diferit, iar gesturile (nemulţumirile) lui trec de multe ori neobservate de stăpân.

Atestarea câinilor pompieri a avut loc pe parcursul unei întregi săptămâni. Kara a avut de demonstrat că stă bine, prima dată, la capitolul disciplină. A trebuit să parcurgă un traseu în formă de „U”, pe laturile căruia căţeluşa a executat diferite comenzi „la liber”. Profesorii examinatori au acordat nu mai puţin de şase note. A urmat poligonul de obstacole, unde fetiţa a trecut peste toate gardurile existente, a urcat şi mers pe bârnă şi a sărit în macheta unui camion. Cu toate că au existat exigenţe la disciplinizare, examenul propriu-zis a constat în două căutări, una în spaţiu acoperit, la o fostă fermă zootehnică dezafectată şi cea de-a doua pe dărâmături, la o firmă de prelucrare a betonului din demolări. La final, Kara a obţinut Clasa I, cu media 9,66 şi dreptul de a interveni în situaţii de urgenţă. Subsemnatul a obţinut, cu media 9,46, calificarea de „Conductor şi dresaj câine serviciu”, specializarea „Căutare şi salvare urbană”.

În prezent

După calificare, câinele de căutare - salvare nemţean a revenit în teritoriu şi este cantonat la Detaşamentul Roman unde i se asigură toate condiţiile de cazare, alimentaţie şi control medical – veterinar.

Zilnic, Kara parcurge un program de pregătire-antrenament menit să îi dezvolte abilităţile dobândite la Sibiu.

36

37

Audacia et Devotio

Subsemnatul, pe lângă aceasta, are şi sarcina de a observa comportamentul patrupedului şi, în funcţie de situaţie, să modifice dresajul astfel încât acesta să fie în beneficiul misiunilor. Cea mai mare problemă o constituie lipsa unui poligon specific de antrenament, cu dărâmături, clădiri dezafectate care să nu prezinte pericol de prăbuşire etc. Cu toate acestea, câinele dă dovadă de foarte multă adaptabilitate, lucrează cât i se cere fără mofturi, oriunde, iar atunci când caută „victimele” (colegii pompieri sau angajaţii unor societăţi la care au avut loc exerciţii în teren), nu dă greş. Face tot posibilul să găsească persoanele ascunse în cele mai dificile zone, pe care nici subofiţerul nu le ştie, iar atunci când le găseşte, semnalează printr-un lătrat specific, iar bucuria pe care o simte, primind mingea recompensă, este enormă.

Anul acesta, în perioada 08-12 iunie, Kara a ajuns din nou la Sibiu, pentru reatestarea clasei, examen ce are loc din doi în doi ani. Nu a dezamăgit şi a obţinut media 10. Continuă antrenamentele pentru a fi în cea mai bună formă, dar nimeni nu îşi doreşte ca acest câine salvator să fie folosit vreodată.

Curriculum vitae Nume: Mibasa; Raspunde la numele de Kara; Sex: feminin; Rasa: Ciobănesc Belgian, varietate Malinois; Data naşterii: 13.12.2009 / Locul naşterii: Centrul Chinologic „Dr. A. Greblea” Sibiu; Identificare: microcip subcutanat şi cod din 14 cifre Calificare: Căutare – Salvare Urbană Clasa după calificare: I (media 9.66); Clasa după reatestare: I (media 10); Examenul următor: 2015; Antrenament: cinci ore pe zi, cinci zile pe săptămână; Misiuni: două misiuni de căutare persoane dispărute în mediul natural, în zona Sibiului (în 2011) şi două misiuni cu acelaşi specific pe malul lacului Bicaz, în 2013.

Septembrie 2013

Aur mondial pentru un pompier nemţean

Sacrificiu si Devotament

►►Plt.maj. Iuştiuc Dumitru

S

ergentul major Asmarandei Florin, comandant de echipaj şi conducător autospeciale la Detaşamentul de Pompieri Roman, a obţinut, luna trecută, titlul de campion mondial şi medalia de aur aferentă la proba de aruncare a ciocanului. Performanţa sportivului a avut loc în cadrul Jocurilor Mondiale ale Pompierilor şi Poliţiştilor, întrecere organizată, anul acesta, la Belfast, în Irlanda de Nord. La eveniment, dedicat tuturor sporturilor, au luat parte nu mai puţin de 14.000 de atleţi, din toate colţurile lumii.

Subofiţerul romaşcan a luat startul la trei dintre probele de aruncări, la care a obţinut cele mai bune rezultate, superioare întrecerii similare de la New York, din urmă cu doi ani. Sergentul major Asmarandei Florin a urcat pe prima treaptă a podiumului la „ciocan”, cu o aruncare de 56,55 metri, iar la „disc” şi „greutate” a obţinut medaliile de argint, cu rezultate de 37,60 metri, respectiv 12,23 metri. „În perioada 01 – 10 august 2013 a avut loc competiţia menţionată, la care eu m-am deplasat, din România, pe 31 iulie şi m-am reîntors pe 08 august. Ca participare, pe stadionul Mary Peters Trak au fost prezenţi un număr mai mic de sportivi, faţă ediţia de la New York. Atunci s-au întrecut aproximativ 17.000 de atleţi. Din cadrul I.G.S.U. au mers 21 de sportivi. Vremea nu prea a ţinut cu noi, având în vedere că temperatura ambiantă a fost destul de scăzută, aproximativ 16 grade Celsius. În plus, toţi atleţii, indiferent de proba la care au luat startul, au fost strânşi într-un singur loc, iar întrecerile s-au desfăşurat cu dificultate. Numai la ciocan am fost 35 de persoane pe liste, iar de la o aruncare la alta trebuiai să aştepţi şi câte 20-25 de minute. Din această cauză, după a doua încercare, am pierdut toată încălzirea. Ca o completare, numai pentru această probă au fost necesare trei ore. La disc şi greutate am fost întrecut de un indian care şi-a adjudecat ambele probe”, a declarat sergentul major Asmarandei Florin.

38

Pe lângă micile greutăţi menţionate de subofiţerul romaşcan, acesta s-a confruntat şi cu o problemă medicală, respectiv o accidentare, pe care a suferit-o anterior competiţiei. Fiind sub tratament şi cu inconvenientele care decurg din acest lucru, sg.maj. Asmarandei Florin a făcut faţă întrecerii şi a revenit la Roman cu trei medalii.

Ca palmares, pompierul nemţean a obţinut, anul acesta, locul al doilea şi medalia de argint la Campionatele Naţionale de Atletism pe timp de iarnă, medalia de bronz la Campionatele Internaţionale şi o aruncare de 60 metri, cu ciocanul de 7,265 kilograme, în cadrul unui campionat de Grand Prix. În perioada 24-25 august, sg.maj. Asmarandei Florin a participat şi la Campionatele Mondiale de Atletism pentru seniori şi tineret, ce au avut loc la Bucureşti, de unde s-a reîntors cu încă o medalie de argint, tot la proba de aruncare a ciocanului. „Sunt mulţumit de locurile pe care le-am luat, mă refer la internaţionalele de la Belfast, însă nu sunt aşa de încântat de rezultatele aruncărilor, considerând că, dacă nu aş fi fost accidentat, se putea şi mai bine. Pe ansamblu, la acest campionat mondial mi-am depăşit performanţele de acum doi ani, de la New York”, a mai ţinut să precizeze tânărul sportiv.

Cu această competiţie, aruncătorul romaşcan va intra într-o mică pauză de recuperare, până în octombrie, după care vor debuta antrenamente pentru noul sezon 2014.

GRUPUL DE FIRME TCE 3 BRAZI

Protejam solul si mediul. Conservam resursele naturale.

• • • •

Productie agricola si achizitii de cereale Cresterea animalelor Producere si comercializare M.S.C. – rasele Angus, Simmental, Limousine, Waghiu, Sura de stepa Prelucrare produse de origine animala si vegetala

• • • • •

Prelucrarea primara a pieilor Industrializarea lemnului Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea prin aschiere Valorificarea deseurilor feroase si neferoase Turism

ROMANIA, JUDETUL NEAMT, CP.610073, MUNICIPIUL PIATRA NEAMT, ALEEA TINERETULUI, NR. 2-4 Tel./fax: 004.0233.214.233, 004.0233.210.597 e-mail:contact@tce3braziholding.ro

Septembrie 2013

SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL COMUNEI RĂZBOIENI

►►Primar, Ţarălungă Sebastian- Bogdan

SCURT ISTORIC

Sacrificiu si Devotament

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (S.V.S.U.) Războieni a fost înfiinţat în anul 1998 în baza H.C.L. nr. 10 din 13.08.1998. Prima denumire a serviciului a fost: SERVICIUL PUBLIC DE POMPIERI CIVILI (S.P.P.C.) al comunei Războieni.

Schema de organizare cuprindea 3 membri. Primul şef de serviciu al S.P.P.C. Războieni a fost numit Zavate Petru.

În acelaşi timp serviciul voluntar efectuează şi o activitate permanentă de prevenire şi informare a populaţiei cu privire la regulile şi normele generale de apărare împotriva incendiilor, inundaţiilor şi tuturor situaţiilor de urgenţă care pot apărea la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor particulare.

S.V.S.U. Războieni cuprinde 41 de membri - 4 persoane angajate şi 37 voluntari – în următoarea situaţie organizatorică: • şef S.V.S.U.; • şoferi pompieri - 3 persoane; • un compartiment de prevenire - 5 membri; • formaţie de intervenţie cu autospeciala de stingere a incendiilor din dotare -15 membri, • echipă de deblocare-salvare-evacuare - 4 membri, • echipă de cercetare- căutare -4 membri, • echipă sanitar-veterinară - 3 membri, • echipă de înştiinţare-alarmare-transmisiuni - 3 membri, • echipă sanitară - 3 membri.

DOTAREA S.V.S.U.

În anul 2006, S.P.P.C. Războieni a fost reorganizat în baza H.C.L. nr. 5 din 25.01.2006 în S.V.S.U. Motivul reorganizării ca serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă l-a constituit necesitatea intervenţiei cu forţe locale, până la sosirea serviciilor profesioniste, în cazul unor situaţii de urgenţă.

40

S.V.S.U. Războieni are o dotare la nivelul cerinţelor şi reuşeşte prin mijloacele de care dispune să facă faţă principalelor situaţii de urgenţă. În dotare se află următoarele mijloace şi tehnică: • Autospeciala de stingere a incendiilor de tip APCT R8135 echipată - 1buc; • generator electric- 1buc;

• • • • • •

motofierăstrău -1buc; pompe evacuare apă- 1buc; flex- 1buc; scara culisabilă- 1buc; stingătoare- 10buc; targa- 2buc;

Exerciţiu de evacuare la şcoli

INTERVENŢII

De-a lungul istoriei sale S.V.S.U. Războieni a participat la peste 250 de intervenţii în situaţii de urgenţă în comuna Războieni dar şi în comunele învecinate: Tupilaţi, Dragomireşti, Ţibucani, Ştefan Cel Mare, Păstrăveni, Urecheni, Văleni, dintre care cele mai importante prin amploarea lor rămân inundaţiile din primăvara – vara acestui an, soldate cu importante pagube materiale, dar care au fost diminuate prin intervenţia echipelor S.V.S.U..

Intervenţii la inundaţii 2013

Audacia et Devotio

Deszăpezire pentru salvarea unei gravide

Intervenţii la inundaţii 2013

Prima intervenţie a avut loc în anul 1998 la nici o lună de la înfiinţare - incendiu la fam. PINTEA VASILE.

Majoritatea intervenţiilor de-a lungul acestor ani a constat în lupta cu flăcările la incendiile de mare amploare produse la gospodăriile populaţiei.

De asemenea numeroase au fost intervenţiile produse la vegetaţia uscata.

S.V.S.U. Războieni a participat încă de la înfiinţarea sa la toate concursurile profesionale ale serviciilor pentru situaţii de urgenţă (afară de anul 2012) organizate de către I.J.S.U. Neamţ ocupând în anul 2006 locul III. În fiecare an am participat la concursurile tehnico-aplicative de elevi: ,,Cu viata mea apăr viaţa” şi ,,Prietenii pompierilor” alături de elevii şcolii gimnaziale Războieni, care au depus pasiune faţă de acest domeniu, precum şi grupa de ,,Sanitarii pricepuţi”sub îndrumarea profesorilor coordonatori.

41

Septembrie 2013

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos (+1656) Sacrificiu si Devotament

F

ost mitropolit al Timişoarei şi a toată Ţara Banatului, ierarhul Iosif cel Nou a strălucit cu aureola sfinţeniei încă de cand era in viaţa, fiind „podoaba ierarhilor, izgonitorul tuturor patimilor, izbăvirea credincioşilor, lauda prea frumoasă a Timişoarei şi cinstea Partoşului”, aşa după cum îl numeşte Acatistul închinat lui.

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou, Mitropolitul Timişoarei, s-a născut pe la 1568 în oraşul Raguza din Dalmaţia, pe malul Mării Adriatice. Se pare ca tatăl său era stăpânul unei corabii şi transporta mărfuri pe Adriatica, Mediterana, Marea Neagră şi Dunăre. Murind el devreme, tânărul Iacob – cum se numea din botez viitorul ierarh – a fost crescut de mama sa în buna cinstire de Dumnezeu. Nemaiavând neamuri în Raguza, aceasta s-a mutat la un frate al ei care era negustor în oraşul Ohrida. Aici Iacob urma învăţătura cărţii până la vârsta de 15 ani când, aprins de dragostea lui Dumnezeu, îşi închina viaţa Mântuitorului Hristos, intrând în mănăstirea Maicii Domnului din acel oraş, unde continuă cu învăţătura şi citirea cărţilor sfinte. După cinci ani de nevoinţe duhovniceşti, dornic de o viaţă mai retrasă, părăseşte Ohrida şi 42

apucă drumul Sfântului Munte Athos. Acolo intră în mănăstirea Pantocrator unde, după o viaţa aspră şi cu multe osteneli, în post şi rugăciuni toată noaptea, începe să urce cu multă sarguinţă treptele desavârşirii. Cu nespusă bucurie şi puternic mişcat de dumnezeiască chemare, primeşte tunderea în monahism, sub numele de Iosif, îmbrăcând schima marelui şi îngerescului chip.

Era în primăvara vieţii, când atingea abia 21 de ani ai trăirii sale. De acum, sufletul tânărului schimonah Iosif, într-aripat cu dumnezeiescul dor, uimeşte pe toti sihaştrii Sfântului Munte cu desăvarşita lepădare de sine, cu smerita cugetare, cu totală neagoniseală cea de bună voie şi cu întreaga inţelepciune. Cine poate socoti noianul nevoinţelor lui celor de multe feluri, asprele postiri prin care işi strunea trupul şi sufletul, lacrimile ce-i curgeau fără încetare în timpul privegherilor de toată noaptea, suspinele cele dintru adânc ale inimii, culcările pe jos si tainica rugaciune care îl răpea la cer şi îl unea cu Dumnezeu prin Duhul cel Preasfânt, cea întru totul dăruire de sine pentru dragostea de Dumnezeu şi de aproapele său? Intr-acest chip desăvarşindu-se pe sine, noul monah a devenit cu totul străin

de orice patimă. Dumnezeu i-a deschis mintea întru pătrunderea sfintelor Scripturi, încât îi covârşea pe toţi cu înţelepciunea.

Aşa se face că părintele Iosif, fără voia lui, este hirotonit arhiereu şi ridicat la rangul de mitropolit al românilor din Ţara Banatului, pentru care primeşte cuvenitele întăriri în anul de la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos 1650. Şi a păstorit el Biserica lui Dumnezeu din aceste ţinuturi româneşti vreme de trei ani. În acest timp a organizat Biserica, întemeiat şcoli pentru pregătirea preoţilor, a înălţat sfinte altare, a cercetat mănăstirile şi parohiile bănăţene, ducând mângâiere şi lumina păstoriţilor săi. Mulţi turci, lepădându-se de legea lor, au primit botezul şi aceasta pentru că Sfântul Iosif îi iubea pe toţi deopotrivă, iar uşa lui era deschisă tuturor. Blândeţea, milosteniile şi învăţăturile lui pline de foc dumnezeiesc, într-adevăr cucereau pe oricine.

Deci, atât creştinii cât şi musulmanii, îl aveau întru mare evlavie pentru sfinţenia vieţii lui şi pentru darul facerii de minuni cu care Dumnezeu îl înzestrase.

Era sfârşitul verii lui 1656 când a trecut la cele veşnice la 85 de ani părintele duhovnicesc al ortodocşilor din părtile Banatului. Sfântul Iosif numit de acum “cel Nou” – spre a-l deosebi de alţi sfinţi mai vechi cu acelaşi nume – nu a încetat nici după moarte să vină într-ajutor credincioşilor, pe mulţi din cei care se apropiau cu rugăciuni de mormântul său uşurându-i de necazurile şi suferinţele lor. Astfel, în conştiinţa tuturor s-a întărit din ce în ce mai mult convingerea că a fost sfânt cu adevărat.

Tradiţiile spun că în momentul adormirii sale, clopotele mănăstirii au inceput sa bată

Însă caii de la trasură s-au speriat şi n-au mai voit să înainteze. Toate încercările vizitiului şi ale oamenilor dimprejur de a-i face să se suie pe pod nu au reuşit. Atunci Sfântul Iosif, deranjat de strigătele furioase ale oamenilor, s-a coborăt şi a grăit câteva cuvinte blânde către cai, care s-au făcut blânzi ca nişte miei şi au urcat singuri pe pod, unde au stat nemişcati până au trecut Dunărea.

Văzând ca şi animalele i se supun, toţi cei de faţă s-au minunat şi s-au închinat sfântului ierarh.

Nu departe de oraşul Varşet, sfântul a fost oprit la vreme de noapte şi pe un timp de furtună de un agă turc însoţit de o ceată de ostaşi.

Nevasta agăi, care era creştină şi se chinuia de trei zile să nască, fusese vestită în vis că numai vladica Iosif putea sa o tămăduiască. Astfel, ea îl trimise pe bărbatul ei, ca să-l întâlnească pe sfânt în locul unde i se arătase în vis şi să-l aducă la ea. Fără a se teme, Sfântul Iosif a încuviinţat să se întoarcă din drum şi să meargă cu aga Ismail. Iar când a trecut prin faţa casei agăi, soţia acestuia a născut îndată un băiat. După mai multe zeci de ani, acest băiat, botezat ortodox, s-a călugărit şi a ajuns chiar episcop al Caransebeşului şi Vârşeţului, fiind un apărător de seamă al Ortodoxiei în vremuri foarte grele pentru credinţa strămoşească.

Ajungând în Timişoara, Sfântul Iosif a fost întampinat de Iovan Capra, un argintar care era olog de 20 de ani, pe care l-a vindecat îndată. La vederea acestei minuni s-au uimit şi turcii care veniseră în întâmpinarea lui şi i s-au închinat cu evlavie.

În ziua Sfinţilor Arhangheli, 8 noiembrie, mergând Mitropolitul la Partoş, pentru hramul mănăstirii de acolo, l-au întampinat o mulţime de credincioşi. Dând să intre în biserică pentru a săvârşi dumnezeiasca slujbă, a fost oprit de

unsprezece ologi şi suferinzi care îi cereau îndurare. Apoi, oprindu-se în mijlocul lor şi punând mâinile peste ei, s-a rugat şi în aceeaşi clipă un fior a străbătut trupurile lor istovite de suferinţă şi, revenindu-le puterea, s-au ridicat cu totul sănătoşi. Atunci, plini de recunoştinţă, mulţumeau din suflet lui Dumnezeu şi Sfântului pentru o îndurare ca aceasta asupra lor.

Cu adevărat multe minuni s-au savarşit la mormântul Sfântului. Se ştie că fostul jude al Timişoarei, Marcu Muţiu, s-a tămăduit de boala venind să se roage aici. Drept mulţumire pentru aceasta, el a zidit, în anul 1750, alături de vechea biserică mănăstirească, o alta, nouă, mai mare şi mai trainică.

Odată, pe cand săvârşea sfânta Liturghie în ziua hramului unei vechi biserici de lemn din Timişoara, în ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel, a izbucnit un mare foc în partea de apus a Timişoarei. Un vânt puternic întindea pârjolul cu repeziciune asupra întregului oraş. Mulţi au pierit atunci în flăcări, iar groaza îi cuprinsese pe toţi. Sfântul Iosif, văzând prăpădul, a ieşit în faţa bisericii luând cu sine Sfintele Taine şi căzând cu faţa la pământ şi cu toată puterea sufletului său cerând îndurare lui Dumnezeu să scape cetatea de prăpăd, deodată nori negri s-au ridicat dinspre miazăzi întunecând tot cerul şi o ploaie torenţială s-a vărsat timp de mai multe ore, fără încetare, până a stins cu totul focul nimicitor. Şi Sfântul Iosif, ridicându-şi fruntea de la pământ, muţtumea lui Dumnezeu cu lacrimi pentru mila ce a făcut-o izbăvind de moartea cea napraznică a prăpădului. Apoi, mergând acasă, s-a închis în chilia sa şi timp de trei zile n-a mai ieşit. Cand s-a arătat din nou

Audacia et Devotio

singure, fară să le tragă cineva, ducând în depărtări trista veste. Apoi trupul neînsufleţit al marelui mitropolit a fost aşezat într-un mormânt zidit în naosul bisericii mănăstireşti, în dreptul uşii de intrare care e spre miazăzi. Pe lespedea ce s-a aşezat deasupra, mâini pioase au săpat o inscripţie care înainte cu aproape un veac se citea cu usurinţă:“Sviatitel Iosifa novii bivsii Mitropolita Temisvarskii” –“Preasfintitul Iosif cel Nou, fost Mitropolit al Timişoarei”.

Despre cinstirea de sfânt care i s-a dat din vechime, mărturiseşte printre altele icoana pictată la 1782 de preotul Stefan Bogoslovici la cererea protopopului Jebelului, Ioan Suboni, si aşezată pe peretele bisericii mănăstireşti din Partoş, deasupra locului unde a fost îngropat.

Dintre minunile săvarşite de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş

Fiind smerit cu mintea şi blând cu inima, Dumnezeu i-a dăruit putere a cuvântului prin care mişca inimile tuturor, înduioşându-le până la lacrimi şi într-aripându-le cu dorul cel dumnezeiesc. Pentru curaţenia lui sufletească în înalta şfinţenie la care a ajuns, Dumnezeu l-a îmbrăcat, printre alte daruri, şi cu acela al facerii de minuni.

Multe minuni s-au săvarşit la moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, dar nu toate au fost puse ăn scris. Încă de pe vremea când era egumen la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos, Sfântul Iosif ajunsese vestit pentru viaţa sa sfântă şi pentru vindecările care le facea.

De aceea a şi fost ales ca mitropolit al Timişoarei, unde nu a întârziat săşi arate îndrăzneala sa în rugăciune şi harul săvârşirii de minuni pe care il primise.

Venind de la Constantinopol, Sfântul Iosif trebuia sa treacă Dunărea pe un pod plutitor.

43

Septembrie 2013

Sacrificiu si Devotament

în lume, pe dosul palmei lui de la mâna stângă îi apăruse semnul sfintei cruci, ca şi când ar fi fost ars cu fierul înroşit. Semnul acesta a ramăs pe mâna Sfântului până la sfârşitul vieţii lui, semn care i-a fost dat de Dumnezeu pentru aducerea aminte a marii Lui milostiviri.

Ţinând seama de viaţa şi petrecerea cuviosului Mitropolit Iosif şi stabilindu-se fără putinţa de tagadă că el a strălucit ca un adevărat vas ales al Domnului prin credinţa curată şi că a lăsat în urma lui mireasma sfinţeniei, Sfântul

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât la 28 februarie 1950 să-l aşeze în ceata sfinţilor, statornicind data de 15 septembrie a fiecărui an pentru cinstirea lui cu toată cuviinţa. Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş s-a facut duminica, 7 octombrie 1956, după ce, din vreme, moaştele sale au fost aduse de la mănăstirea Partoş şi aşezate în catedrala mitropolitană din Timişoara.

La 20 iunie 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe

Române a decis generalizarea cultului Sfântului Iosif cel Nou în tot cuprinsul Patriarhiei Române.

În anul 1997 Sfântul Sinod l-a desemnat pe Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş ca ocrotitor al pompierilor militari din ţara noastră, având în vedere minunea salvării Timişoarei de la un cumplit incendiu. Astfel, el este sărbătorit în fiecare an pe data de 13 septembrie cu ocazia zilei pompierilor militari.

CREDINŢĂ ►►De lt.col. Traian HUZUM

Sunt trup din al tău trup, Mă doare când tu eşti atinsă!

Sunt za din al tău scut, Ca tu să fii mereu neînvinsă!

Vor să te vadă despuiată.

Fricoşi şi lacomi jinduiesc Şi-arată adevărata faţă A celor pe care îi slujesc.

C-ajutat de DUMNEZEU Va ieşi din întuneric Şi-aprig ca un semizeu V-arăta cine-i puternic.

Mă doare inimioara ţară!

Când popoare mari meschine Cu gândirea lor sumară, Vor mereu să te dezbine.

Sunt zeci astfel de exemplare Care n-au pace şi nici somn Printre mulţimi de animale Ce au uitat cuvântul om

Praf şi pulbere-i vor face Pe acei ce-au cutezat În tărâmuri geto-dace Ca să-şi facă-n chip şi cap.

Mulţi câini din larga zare Ce sunt atraşi de-al tău miros, Ce au dorinţe şi vreri avare Şi-ncearcă pe un ton mieros,

Ei nu ştiu că-i în zadar Să-ncerce să ne stăpânească Că va fi vai şi-amar Şi-or vrea să se oprească.

Îşi vor blestema şi mama Când se va-ntoarce roata Va-nceta atunci şi larma Cum aşa prezice soarta:

Să-ţi fure bogăţia şi credinţa, Să-ncătuşeze şi pe noi Şi-şi pun în ţel toată silinţa Ca să ne lase-n frig şi goi,

Se vede de departe, Nu ştiu ce-i deznădejdea, Că românul n-are moarte Şi că el are nădejdea,

Să-ngheţe sângele-n mişei Când vor intra pe acest plai N-au auzit oare ei De Mircea, Ştefan sau Mihai?

44

SC. Palmis SRL • verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu Punct de lucru: Roman, str. Stefan cel Mare, nr. 197 - Complex 1 Mai Telefon: 0745315510 Persoană de contact: Mihalut Pavel

45

Septembrie 2013

De urgență...

Sacrificiu si Devotament

►►Lt.col. Rusu Constantin

ORIZONTAL 1.

Se luptă cu focul (pl.)

2.

Când se întâmplă, sună alarma (pl.) – Începe pregătirea pentru deplasare!

3.

Lung! – Curte! – Neatinse 4.

Se lasă la sosirea trenului – Eră 5.

Ene! – Cian (chim.) – De la frigider 6.

Reacţie – Floare albastră 7.

Elena Zidaru – Tari 8.

Una-alta! – Comandă o subunitate de pompieri 9.

Se lasă cu atingeri 10.

Dacă e de lege, e obligatorie – Nota diapazonului VERTICAL 1.

Cea de stele apare în urma unei explozii – Apel!

2.

Fiecare membru al echipei îşi cunoaşte locul 3.

Gem întors! – Articol (abr.)

4. Îl înfruntă zi de zi salvatorii – Ape! 5.

Condensat – Începe să fie ocru!

6.

Pete! – Ţesătură lucioasă de mătase 7.

Repunere în funcţiune (pl.)

8.

Aliaj fier-carbon 9.

La milimetru 10.

Are grijă să nu se întâmple

46

Ştiaţi că…?

►►Cpt. Gherasim Marius

Cel mai mare cutremur din România, care a putut fi înregistrat, a avut loc în 1940, pe 10 noiembrie? Magnitudinea acestuia a fost de 7.3 grade, cu 0.1 grade mai mult decât mai cunoscutul seism din 4 martie 1977 însă cu 500 de victime mai puţin decât acesta din urmă: 1000 în 1940 şi 1500 în 1977.

Faptul că aceste două cutremure mari din România au fost precedate de către un altul de 7.1 grade în 1908, a alimentat teoria conform căreia la fiecare aproximativ 30 de ani ţara noastră este lovită de un cutremur major. Însă cutremure de peste 7 grade au avut loc şi în 1894 (7.1 magnitudine) şi în 1986 (tot 7.1 grade magnitudine), aşadar “regula” de 30 de ani nu este foarte corectă.

Roboţi-pompieri vor lupta contra incendiilor cu grenade extinctoare

Inginerii americani întregesc rândurile armatei de androizi a Statelor Unite cu un pompier mecanic. Modelul este capabil să se mişte asemenea omologilor săi umani, fiind proiectat astfel încât să interacţioneze cu aceştia în cadrul unui fel de brigadă hibridă omrobot.

Dezvoltat de Laboratorul de Cercetare Navală, Robotul Pompier Autonom de Vas – sau „Saffir”, va contribui la stingerea incendiilor de la bordul vapoarelor şi submarinelor, predispuse unor astfel de incidente.

Saffir, care ar trebui să intre în probe peste 18 luni, va fi dotat cu unele dintre cele mai noi şi mai impresionante tehnologii robotice ale Pentagonului.

Androidul este construit astfel încât să îşi folosească membrele mecanizate întocmai asemenea unei persoane, graţie unor senzori sofisticaţi care detectează mediul şi unor „articulaţii” de titan ce permit mişcări fluide.

Odată ce va fi terminat, androidul Saffir s-ar putea dovedi la fel de eficient ca un pompier uman, fără a prezenta însă riscul pierderii vieţii.

Concepție grafică și design revistă: plt.ing. Ovidiu Negru