Page 1


MESAJUL PREFECTULUI JUDETULUI NEAMT cu prilejul ZILEI PROTECTIEI CIVILE DIN ROMÂNIA - 28 februarie 2013 -

Z

iua de 28 februarie ne oferă ocazia rememorării momentului istoric când, acum 80 de ani, prin „Înaltul Decret Regal nr. 468” din 28 februarie 1933, a fost aprobat „Regulamentul Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene”, document ce a consfinţit înfiinţarea Protecţiei Civile din ROMÂNIA. Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei forţelor combatante, îndeosebi după prima conflagraţie mondială, când au fost folosite pentru prima dată gazele toxice de luptă, protecţia civilă şi-a stabilizat domeniul de activitate pe asigurarea protecţiei populaţiei civile, mai ales după cel de-al doilea război mondial, când modernizarea armelor a condus la creşterea exponenţială a numărului de victime din rândul acesteia. Aderarea ţării noastre la Convenţia de la Geneva din 1949, precum şi apartenenţa ţării noastre la diferite organisme ale O.N.U., Uniunii Europene şi N.A.T.O. au impus revitalizarea concepţiei de organizare şi conducere a Protecţiei Civile din România. Astăzi, când Protecţia Civilă este integrată în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, remarc înaltul profesionalism al personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ, precum şi al membrilor serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, care acţionează pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea pagubelor generate de dezastre, produse, din păcate, cu o frecvenţă tot mai mare. Pornind de la ceea ce aţi realizat pe multiple planuri în anii precedenţi, vă cer să depuneţi în continuare eforturi susţinute pentru ca, împreună, să realizăm un salt calitativ în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, la nivel local şi al judeţului Neamţ, în folosul concetăţenilor noştri. Cu ocazia acestui jubileu, transmit tuturor celor care acţionează sub generoasele însemne ale Protecţiei Civile – membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi celui al Serviciilor de urgenţă voluntare şi private – multă sănătate, fericire şi un trai mai bun, alături de cei dragi. Fie ca deviza „Cu viaţa mea apăr viaţa”, sub care vă desfăşuraţi activitatea, să constituie şi în viitor motto-ul catalizator al tuturor misiunilor încredinţate.

La mulţi ani ! Ilie Dumitru Haralambie MITEA,

Prefectul judeţului NEAMŢ, PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

3


MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN NEAMŢ CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 80 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PROTECŢIEI CIVILE DIN ROMÂNIA - 28 februarie 2013 -

Z

iua de 28 februarie ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric când, prin „Înaltul Decret Regal nr. 468” din 28 februarie 1933, a fost aprobat „Regulamentul Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene”, document ce a consfinţit înfiinţarea Protecţiei Civile din ROMÂNIA. De-a lungul celor 80 de ani de la înfiinţare, Protecţia Civilă, indiferent că s-a numit Apărare Pasivă contra Atacurilor Aeriene, Apărare Locală Antiaeriană sau Apărare Civilă şi-a îndeplinit cu devotament misiunea profund umanitară de apărare a vieţii şi bunurilor materiale împotriva efectelor distructive ale dezastrelor sau războaielor. În numele meu şi al Consiliului Judeţean NEAMŢ, doresc să reafirm încrederea şi sprijinul nostru pentru cei care acţionează sub generoasele însemne ale Protecţiei Civile – membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi cel al Serviciilor de urgenţă voluntare şi private –, îi felicităm pentru activitatea desfăşurată şi le transmitem alese gânduri de sănătate şi fericire, însoţite de tradiţionalul La mulţi ani ! Culiţă TĂRÂŢĂ,

PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN NEAMŢ

4


28 Februarie ZIUA PROTECŢIEI CIVILE din ROMÂNIA 80 DE ANI: 1933-2013 ►►Cpt. Ciucanu Gabriel

Activitãţile de protecţie civilã au debutat odatã cu primele aşezări pe pãmânt şi s-au perfecţionat direct proporţional cu dezvoltarea pericolelor (rãzboaie, calamitãţi naturale, catastrofe) care afectau şi puneau sub semnul întrebãrii continuitatea vieţii.

Audacia et Devotio

D

in cele mai vechi contra atacurilor aeriene. Aceasta timpuri, se cunosc este data de naştere a protecţiei momente când civile, desprinsã din apãrarea activã s-a fãcut evacuarea populaţiei, militarã, regulament aprobat de animalelor şi bunurilor materiale Carol al II-lea Regele României, din calea invadatorilor, s-a realca o necesitate a protejãrii izat înştiinţarea şi alarmarea (prin populaţiei civile, rezultatã în urma diferite metode), s-au executat efectelor devastatoare ale primului mãsuri pentru protecţia sinistraţilor rãzboi mondial, având ca scop sã şi refugiaţilor sau a prizonierilor de limiteze efectele bombardamenrãzboi. Toate acestea au conturat telor aeriene asupra populaţiei şi un domeniu de activitate nobil, care resurselor teritoriului, fie asigurânde-a lungul timpului a stat în atenţia du-le protecţie directã. conducãtorilor de comunitãţi. În anul 1939 are loc promulgarea Dupã o istorie, nu mai ,,Legii pentru apãrarea antiaerianã puţin importantã decât a alactivã şi pasivã a teritoriului’’. Pe tor arme, „protecţia civilã” şi-a timpul celui de al doilea rãzboi câştigat reputaţia datoritã asigmondial structura a funcţionat urãrii protecţiei în cadrul populaţiei şi Ministerului valorilor materialAerului şi spirituale atât pe Marinei, sub timpul conflicdenumirea telor armate cât şi de Comanpe timp de pace damentul în cazul produceApãrãrii rii unor situaţii de Pasive. urgenţã. În urma În data de bombar28 februarie 1933 damentul s-a aprobat, prin american “Înaltul Decret din 1 august Regal nr.468”, 1943, când Regulamentul de un număr Funcţionare al de 1760 de Apãrãrii Pasive avioane de Carol al II -lea Regele României

bombardament B 24 au atacat zona petroliferă din Prahova, Mareşalul Ion Antonescu hotărăşte, pe 3 august 1943, ca întreaga apărare pasivă să treacă în subordinea nemijlocită a Marelui Stat Major, fiind înfiinţată Secţia a 8-a apărare antiaeriană pasivă ce a preluat misiunile Comandamentului Apărării Pasive. Tot atunci este înfiinţat Corpul Special de Intervenţie şi unităţi militare de apărare pasivă, destinate a interveni în centrele bombardate de inamic, pentru înlăturarea bombelor neexplodate şi dezamorsarea lor, stingerea şi limitarea marilor incendii şi înlăturarea marilor dărâmături din întreprinderi, repararea imobilelor avariate de incendii şi bombardamente, construcţia de baracamente şi ridicarea de tabere pentru sinistraţi, evacuaţi şi materiale Dupã 1945 concepţia şi structurile organizatorice existente au fost influenţate de iminentul pericol al folosirii de cãtre inamic a armelor de nimicire în masã, în mod deosebit al armei nucleare. În anul 1952 se face reorganizarea ,,Apãrãrii Pasive’’ şi se înfiinţarea ,,Apãrãrea Locale Antiaerienă”. Consiliul de Miniştri, prin Decretul nr. 24 din 17.01.1952, a aprobat Regulamentul Apărării Locale Antiaeriene, după un model sovietic. Conform acestui regulament, „Apărarea Locală Antiaeriană (ALA) constă în totalitatea măsurilor ce se iau din timp de pace şi în timp de război, în scopul asigurării asistenţei medicale 5


Sacrificiu si Devotament

28 Februarie - ZIUA PROTECŢIEI CIVILE din ROMÂNIA

calificate, populaţiei civile ce a avut de suferit de pe urma atacurilor aeriene sau artileriei, de a apăra de bombardamente aeriene populaţia civilă, utilajele, agregatele şi obiectivele de valoare prin pregătirea din timp de pace a complexului de măsuri tehnicoinginereşti, de a preveni, localiza efectele bombardamentelor şi reface parţial obiectivele supuse de către inamic bombardamentelor aeriene sau de artilerie.” Organizarea apărării locale antiaeriene se caracterizează prin existenţa statelor majore de apărare locală antiaeriană la nivelul regiunilor, raioanelor şi oraşelor mari. S-au constituit state majore şi servicii de specialitate la localităţi şi în întreprinderi, pe specialităţi (sanitare, antichimice, de transmisiuni-alarmare, pentru înlăturarea dărâmăturilor, de pază şi ordine, veterinare, de camuflarea luminilor şi mascare, de adăpostire etc.). La 22 Februarie 1968 se înfiinţeazã 6

Statul Major de Apãrare Antiaerianã, subordonat Direcţiei A.L.A. cu sediul la Bucureşti. În anul 1978 apare primul instrument legislativ modern - Legea nr. 2/1978, care a consfinţit implementarea în ţara noastrã a concepţiei moderne de apãrare civilã, în aceastã perioadã conturându-se o doctrinã a pregãtirii populaţiei şi a factorilor de decizie pentru a fi capabili sã rãspundã unor situaţii de producere a dezastrelor. La începutul anului 1978, se pun în aplicare ,,Dispoziţiunile privind organizarea subunitãţilor de serviciu pentru intervenţie la calamitãţi naturale şi catastrofe, precum şi alarmarea acestora’’, în baza Decretului nr.140/1978. Se întocmesc planuri de intervenţie şi protecţie în astfel de situaţii şi se trece la pregãtirea formaţiilor şi populaţiei pentru intervenţie în

caz de dezastre. Prin Legea privind apãrarea civilã din România din anul 1978 se stabileşte cã aceasta este parte componentã a sistemului naţional de apãrare şi trebuie sã asigure pregãtirea populaţiei, teritoriului şi economiei pentru protecţia cetãţenilor şi bunurilor materiale de orice naturã, în timp de rãzboi sau în alte situaţii speciale. Revoluţia din decembrie 1989 a creat noi condiţii perfecţionãrii activitãţii de protecţie civilã. România a ratificat Protocoalele adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate. Începând cu data de 01 ianuarie 2001, conform Ordonanţei de Urgenţã Nr. 179 din 26.10.1999 a Guvernului României, protecţia civilã trece din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în subordinea Ministerului de Interne, urmãrindu-se prin aceasta creşterea operativitãţii şi a capacitãţii de rãspuns în caz de situaţiilor de urgenţă a Comandamentului Protecţiei Civile, inspectoratelor de protecţie civilã judeţene, precum şi a comisiilor şi formaţiunilor de protecţie


civilã organizate la nivelul administraţiei publice locale, instituţiilor şi agenţilor economici.

De-a lungul celor 80 de ani, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structurã a fãcut parte, protecţia civilã din România a desfãşurat o intensã activitate, s-a dovedit utilã şi a slujit numai interesele naţionale, protejând vieţi, bunuri materiale şi valori de patrimoniu. Semnificative sunt cutezanţa, profesionalismul şi devotamentul manifestat de personalul acestei instituţii în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, cât şi în timpul numeroaselor dezastre: inundaţiile din anii 1970, 1975, 1999, 2000, 2005, 2008, 2010, 2012 sau în alte situaţii de urgenţã, cutremurul devastator din anul 1977, accidentul aviatic de la Baloteşti din 1995, numeroasele accidente tehnologice şi altele.

Această activitate se face prin exerciţii de alarmare la localităţi cu scenarii la inundaţii sau de cutremur, sau prin instruirea şefilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi a şefilor serviciilor voluntare. Începând cu 15 Decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, a luat fiinţã Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, cu structuri similare în teritoriu şi o complexã structurã organizatoricã de sprijin la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. La nivel judeţean s-a constituit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţã, sub directa coordonare a prefectului, iar la nivel local au fost înfiinţate comitete locale pentru situaţii de urgenţã, conduse de edilii unitãţilor administrativ-teritoriale respective. Cu ajutorul acestor structuri, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţã gestioneazã, coordoneazã şi acţioneazã efectiv, cu mijloacele şi forţele din dotare, pentru preîntâmpinarea oricãror evenimente sau dezastre şi limitarea efectelor negative ale acestora. Aceste Structuri s-au perfecţionat continuu, în funcţie de schimbãrile intervenite în dezvoltarea economico-socialã a ţãrii, dar şi de doctrina internaţionalã, precum şi de experienţa dobânditã în decursul anilor. Misiunile protecţiei civile sunt remarcate în special pe timpul producerii unor situaţii de urgenţã dar şi cu ocazia activitãţilor preventive desfãşurate (aplicaţii, exerciţii).

7

Audacia et Devotio

În acestă perioadã de timp activitatea de protecţie civilã în judeţ s-a desfãşurat la standardele cele mai înalte punând accent pe activitatea de informare a populaţiei şi modul de comportare pe timpul situaţiilor de urgenţã.


Concepție grafică și realizare revistă: plt. ing. Ovidiu Negru

Februarie 2013

8


PROTECŢIA CIVILĂ clarificări conceptuale

Î

n dreptul internaţional umanitar, protecţia civilă a fost definită în capitolul 6, art. 61 din Protocolul I din 8 iunie 1977, instrument adiţional Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, astfel: „prin protecţie civilă se înţelege îndeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele,…, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor ostilităţilor sau ale catastrofelor şi s-o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia.” Sarcinile umanitare, vizate de definiţie şi parte a definiţiei, sunt: i) serviciul de alertă; ii) evacuarea; iii) punerea la dispoziţie şi organizarea de adăposturi; iv) aplicarea măsurilor de camuflaj; v) salvare; vi) servicii sanitare, inclusiv prim ajutor şi asistenţă religioasă; vii) lupta contra focului; viii) reperarea şi semnalizarea zonelor periculoase; ix) decontaminarea şi alte măsuri de protecţie analoage; x) adăpostirea şi aprovizionarea de urgenţă; xi) ajutor în caz de urgenţă pentru restabilirea şi menţinerea ordinii în zonele sinistrate; xii) restabilirea de urgenţă a serviciilor indispensabile de utilitate publică; xiii) servicii funerare de urgenţă; xiv) ajutor în ocrotirea bunurilor esenţiale pentru supravieţuire; xv) activităţi complementare necesare îndeplinirii orică-

►►Col. Niţică Ioan

Audacia et Devotio

Una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă cei ce doresc să înţeleagă protecţia civilă, fie pentru că au obligaţii profesionale ce reclamă acest lucru, fie că doresc să-şi lărgească orizontul cunoaşterii sau să ştie cum le va fi asigurată securitatea faţă de riscurile şi ameninţările provenind din natură, din activităţile umane, inclusiv războiul, o constituie definirea acesteia.

reia din sarcinile menţionate mai sus cuprinzând planificarea şi organizarea, dar care nu se limitează la acestea; Definiţia dată protecţiei civile de dreptul intenaţional umanitar este una operaţional-enumerativă şi arată faptul că pe timpul negocierilor pentru adoptarea Protocolului I aceasta a fost singura formulă ce a asigurat consensul, în special datorită „concepţiilor şi structurilor foarte diferite ale acestei instituţii1” în ţările semnatare ale protocolului. Din această definiţie putem trage concluzia că s-a dorit şi reuşit stabilirea obiectivelor fundamentale ale protecţiei civile – protejarea populaţiei civile contra pericolelor ce decurg din desfăşurarea ostilităţilor şi ale catastrofelor; ajutorarea populaţiei să depăşească efectele imediate ale conflictului; asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii populaţiei civile – şi a sarcinilor ce concură la realizarea acestora, lăsând statelor libertatea de a-şi stabili structurile şi modalităţile de realizare a acestora. Deşi definiţia propriu-zisă a protecţiei civile nu face referire la structurile ce asigură îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor acesteia, Protocolul I cuprinde, la acelaşi articol, definiţii pentru „organisme de protecţie civilă”, „personal al organismelor de protecţie civilă” şi „material al organismelor de protecţie”, în sensul prevederilor dreptului internaţional umanitar. Chiar dacă definiţia este inclusă într-un document ce se aplică numai în caz de conflict armat, se constată că 1Ionel Cloşcă, Ion Suceavă, Dreptul internaţional umanitar, Asociaţia română de drept umanitar, Casa de editură şi presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 1992, p. 375 9


Sacrificiu si Devotament

PROTECŢIA CIVILĂ - clarificări conceptuale Protocolul I nu obligă statele să aibă structuri diferite de protecţie civilă pentru pace, respectiv război, ci, pentru situaţia din urmă, acestea trebuie să îndeplinească exigenţele impuse de acest document. De asemenea, chiar definiţia sugerează că instituţia protecţie civilă are şi misiuni în timp de pace, trebuind să protejeze „populaţia civilă împotriva pericolelor … catastrofelor”. Ca urmare a procesului de urbanizare masiva de după cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi datorită sporirii factorilor de risc tehnologici şi incidenţei crescute a riscurilor naturale, nevoile de securitate ale indivizilor au sporit, fapt ce a obligat autorităţile naţionale să confere protecţiei civile un caracter ambivalent, cu misiuni şi în caz de conflict armat, şi în situaţii de pace. O definiţie operaţională simplă şi, în acelaşi timp, mult prea generală a protecţiei civile este prezentată în Dicţionarul „Larousse”, astfel: „ansamblul de măsuri de prevenire şi de ajutor care vizează, în toate circumstanţele, protejarea populaţiei2”. Pe lângă faptul că formula „în toate circumstanţele” este mult prea generală şi face ca definiţia să nu fie, din acest motiv, caracteristică sferei de cuprindere a protecţiei civile, deci greşită, nici în această definiţie nu se precizează cine şi cum asigură realizarea „măsurilor de prevenire şi de ajutor”. O definiţie mai elaborată, operaţională, în doi paşi, este prezentată în Enciclopedia „Britannica”. Conform acesteia, protecţia civilă „în război sau în cadrul apărării naţionale, include toate acţiunile nonmilitare adoptate pentru a reduce pierderile de vieţi şi de bunuri care rezultă din acţiunea inamicului. Acesta include apărarea împotriva atacurilor cu bombe sau cu rachete convenţionale, cu arme nucleare, chimice sau agenţi biologici3” iar în timp de pace, protecţia civilă cuprinde „asigurarea avertizării şi a comunicaţiilor; instruirea populaţiei în tehnici de prim-ajutor şi monitorizare radiologică; reducerea riscurilor de incendiu; precum şi modificarea normelor de construcţie şi planificare urbană generală pentru a include acele caracteristici ce întăresc structurile de rezistenţă şi securitatea la incendiu ale clădirilor, dublarea reţelelor şi asigurarea intervenţiei de urgenţă pentru restabilirea utilităţilor publice, adăposturi comunitare, străzi largi şi parcuri suficiente pentru a preveni propagarea incendiilor4”. Această definiţie poartă amprenta ţării în care a fost elaborată, în sensul că ameninţarea cea mai mare cu care se confruntă pe timp de pace, şi care se regăseşte în definiţia protecţiei civile, este incendiul, fară a face referiri decât în mod tangenţial la celelalte tipuri de dezastre. 2Dicţionar Larousse online, http://www.larousse.fr/encyclopedie 3Encyclopedia „Britannica” online, http://www.britannica.com 4Ibidem 10

Ca şi în definiţiile precedente, tocmai datorită structurilor foarte diferite de la o ţară la alta ale acestei instituţii şi pentru a face definiţia cât mai corectă pentru toţi cititorii, nu au fost menţionate organismele ce ar trebui să aducă la îndeplinire obiectivele şi sarcinile protecţiei civile. În Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 2007/779/CE, Euratom, din 8 noiembrie 2007 de instituire a unui mecanism comunitar de protecţie civilă (reformă), se specifică faptul că „Protecţia care urmează a fi asigurată prin mecanism acoperă în principal populaţia, dar şi mediul înconjurător şi bunurile, inclusiv patrimoniul cultural, în situaţii de dezastre naturale sau provocate de om, acte de terorism şi accidente tehnologice, radiologice şi de mediu, inclusiv poluarea marină”, fiind vizate situaţiile de urgenţă majoră sau cele cu risc iminent de producere a unor astfel de situaţii, ceea ce va determina acţiunea de răspuns cu resursele la dispoziţie, constituite conform mecanismului de protecţie civilă. Chiar dacă nu constituie o definiţie, aceste prevederi cuprind toate elementele necesare definirii protecţiei civile pentru situaţiile ce ameninţă populaţia, bunurile, patrimoniul cultural şi mediul înconjurător, altele decât războiul. Din cele prezentate, putem trage concluzia că o definiţie general valabilă a protecţiei civile trebuie să acopere obiectivele instituţionale şi, eventual, sarcinile/atribuţiile prin care se ajunge la îndeplinirea acestora, o definiţie „completă”, care să precizeze şi cine asigură îndeplinirea obiectivelor, nefiind posibilă decât în cadrul legislaţiei interne a unui stat, fireşte cu limitarea valabilităţii acesteia în cadrul intern al statului respectiv. În ţara noastră, protecţia civilă este definită ca „o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate5”. Nici această definiţie nu prevede cui îi revin responsabilităţile, cine participă la realizarea protecţiei civile, deducându-se doar că acestea vor fi îndeplinite de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi structurile nominalizate în cuprinsul legii ca având 5 Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă


lizei proprii, propun o definiţie a protecţiei civile modificată, ce ar permite, consider, o mai bună înţelegere a acestei instituţii umanitare şi, de ce nu, a acestui mecanism ce trebuie să asigure rezistenţa societăţii faţă de riscurile şi ameninţările asupra populaţiei, bunurilor, valorilor culturale şi mediului, rezultate din dezastre, acte de terorism şi conflicte armate militare, astfel: „Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale ce cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate, într-o concepţie unitară, de autorităţile administraţiei publice, instituţii şi operatori economici, precum şi de către cetăţeni, în scopul reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor, valorilor culturale şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă, actelor de terorism şi conflictelor armate, restabilirii operative a utilităţilor publice şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.” Am avut în vedere la eliminarea din definiţie a „prevenirii dezastrelor”, pe lângă argumentele menţionate mai sus, şi faptul că aceasta, în sensul înştiinţării şi avertizării populaţiei, este inclusă în activitatea de protejare a populaţiei, iar în sensul preîntâmpinării, al înlăturării unui pericol, prevenirea este inclusă în reducerea riscurilor de producere a dezastrelor. Am prezumat că, pentru protecţia civilă, efectele situaţiilor de urgenţă, ale actelor de terorism şi conflictelor armate militare sunt negative. Cred că este importantă menţionarea actelor de terorism ca element al definiţiei deoarece acestea nu sunt incluse în domeniul situaţiilor de urgenţă dar, în fapt, prin planuri, protecţia civilă are misiunea de a asigura protecţia populaţiei, bunurilor, valorilor culturale şi mediului şi faţă de efectele acestora. Am înlocuit în definiţia propusă sarcina „înlăturării operative a urmărilor” cu cea a „restabilirii operative a utilităţilor publice vitale” deoarece utilităţile publice sunt importante pentru protejarea populaţiei şi asigurarea condiţiilor de supravieţuire, precum şi pentru realizarea altor sarcini de protecţie civilă şi constituie o nevoie operativă, pe când înlăturarea tuturor urmărilor nu se poate realiza, de cele mai multe ori, în mod operativ şi ar presupune resurse foarte mari, ce nu pot fi alocate imediat. Prin definiţia propusă, consider că se evidenţiază mult mai clar contribuţia protecţiei civile la asigurarea securităţii naţionale, se elimină unele inadvertenţe între prevederile legislative şi se asigură o mai corectă înţelegere a acestei instituţii.

Audacia et Devotio

atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă, precum şi de către cetăţeni. Nu consider acest fapt ca fiind corect deoarece se pot crea confuzii şi nu se înţelege că protecţia civilă trebuie să fie un efort comun, armonizat şi închegat, un mecanism destinat a asigura protecţia populaţiei, bunurilor, valorilor culturale şi mediului faţă de efectele dezastrelor şi conflictelor armate. Consider că formularea din textul legii ce prevede că „Activitatea de protecţie civilă … se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin … autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice”, nu este soluţia optimă pentru a arăta cine participă la realizarea protecţiei civile deoarece se poate înţelege şi că activităţile de protecţie civilă sunt altele decât obligaţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice, când de fapt aceste obligaţii şi atribuţii constituie „ansamblul integrat” al activităţilor de protecţie civilă. Apreciez că formularea corectă ar fi fost „Protecţia civilă se realizează prin îndeplinirea integrată a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin … autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice”, rolul integrator revenind comitetelor pentru situaţii de urgenţă ca organisme interinstituţionale de management al situaţiilor de urgenţă, Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi ministerelor şi instituţiilor publice centrale cărora le revine managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, după cum le sunt repartizate prin H.G.R. nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. De asemenea, nu consider că era necesară detalierea tipurilor de măsuri şi sarcini în „organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică” deoarece se complică definiţia şi, în acelaşi timp, această enumerare poate avea un caracter restrictiv, ceea ce iarăşi afectează înţelegerea corectă a protecţiei civile. De exemplu, nu se vorbeşte de măsuri şi sarcini preventive sau de pregătirea în domeniul protecţiei civile. Tot în cadrul acestei definiţii, consider că exprimarea „ … măsuri şi sarcini organizatorice … organizate …” este mai puţin fericită. Pe baza experienţei acumulate pe parcursul activităţii desfăşurate în domeniul protecţiei civile şi a ana-

11


Februarie 2013

ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ANUL 2012 ►►Col.Pirvu Ionel

Sacrificiu si Devotament

CARACTERISTICI GENERALE

• • • • • • • • •

12

Î

n anul 2012, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la 7176 evenimente (în medie 19,61/zi), din care : • 655 pentru stingerea incendiilor (9,13%); • 94 pentru asistenţa persoanelor (1,31%); • 316 incendii de vegetaţie şi altele (4,40%); • 60 misiuni de asigurare/supraveghere zonă de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă (0,84%); • 93 misiuni pirotehnice (1,30%); • 37 misiuni pentru asigurarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul desfăşurării de evenimente publice - evenimente cultural-artistice şi religioase, mitinguri de protest ale organizaţiilor sindicale sau la diverse accidente/ avarii (0,52%); 27 misiuni pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase (0,38%); 166 misiuni pentru inundaţii (2,31%); 8 alte situaţii de urgenţă (0,11%): 240 alte intervenţii (3,34%); 11 pentru protecţia mediului (0,15%); 19 misiuni pentru salvarea unor animale (0,26%); 4790 pentru cazuri de urgenţă asistate de echipajele de descarcerare şi prim ajutor - S.M.U.R.D. (66,75%), din care: 4628 misiuni pentru acordarea primului ajutor calificat; 43 misiuni pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice;


• • • • • •

60 misiuni de descarcerare la accidente rutiere; 5 misiuni pentru degajarea unor persoane; 26 misiuni pentru deblocarea unor persoane; 26 misiuni pentru alte intervenţii; 2 misiuni pentru salvări de animale. 222 întoarceri din drum - echipajele au fost alertate, dar au fost rechemate la unitate, întrucât nu mai era necesară deplasarea acestora (3,09%); • 272 deplasări fără intervenţii– echipajele au ajuns la locul evenimentului, dar nu au acţionat, întrucât evenimentul a fost rezolvat de către SVSU/SPSU, cetăţeni/salariaţi sau persoanele au refuzat primul ajutor calificat (3,79%); • 166 alarme false - echipajul a ajuns la adresa indicată şi a constatat că evenimentul nu s-a produs sau pacientul nu există 2,31%); Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul intervenţiilor (inclusiv intervenţiile echipajelor de descarcerare S.M.U.R.D.) la care au acţionat serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă a crescut cu 26,30%, respectiv de la 5159 în 2011, la 6516 în perioada 2012. Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au participat în anul 2012 la 803 intervenţii (46,52% din totalul de 1726 intervenţii, cu excepţia intervenţiilor echipajelor de descarcerare S.M.U.R.D.)

În anul 2012, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc 655 incendii (în medie 1,79/zi) faţă de 546 în anul 2011, înregistrându-se o creştere de 19,96%. Pentru stingerea acestor incendii au acţionat serviciile profesioniste(604), serviciile voluntare sau private(49), populaţia(1) şi 1 s-a stins de la sine până la sosirea serviciilor profesioniste. Pagubele produse în urma incendiilor au fost estimate la 8.045.580 lei, iar valoarea bunurilor salvate a fost estimată la 90.490.700 lei. Din totalul de 643 de incendii care au avut loc pe raza judeţului Neamţ, 219 s-au produs în mediul urban (34,06% din totalul incendiilor): Piatra Neamţ – 116, Roman – 65, Tîrgu Neamţ – 23, Roznov – 6, Bicaz – 9, iar 424 (65,94% din totalul incendiilor) în mediul rural. Împrejurările care au dus la producerea incendiilor pe raza judeţului Neamţ sunt următoarele: Împrejurarea

Acţiune intenţionată Alte împrejurări Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate Autoaprindere sau reacţii chimice Cenuşă, jar şi scâmtei de la sistemele de încălzit Coş, burlan de fum defect sau necurăţat Defecţiuni tehnice de exploatare Defecţiuni tehnice de proiectare Echipamente electrice improvizate Explozie urmată de incendiu Foc deschis în spaţii închise (lumânări, făclii, chibrituri) Focul deschis Fumatul Instalaţii electrice defecte Jocul copiilor cu focul Mijloace de încălzire improvizate Mijloace de încălzire nesupravegheate Nereguli organizatorice Scântei mecanice, electrostatice şi frecare Scurgeri (scăpări) de produse inflamabile Sisteme de încălzire defecte Sudură Trăsnet şi alte fenomene

2011 (%)

2012 (%)

Dinamica

9,67 0,19 3,53 1,12 4,28 18,59 1,12 0,19 0,56 0,56 4,28 7,99 10,41 18,03 7,06 1,12 3,16 0 2,04 2,04 2,42

11,04 0,31 1,87 0,93 7,00 16,64 0,78 0,16 0,62 0,31 5,29 11,04 9,49 15,24 4,98 1,09 5,44 0,47 2,18 1,24 2,49

1,37 0,12 -1,66 -0,19 2,72 -1,95 -0,34 -0,03 0,06 -0,25 1,01 3,05 -0,92 -2,79 -2,08 -0,03 2,28 0,47 0,14 -0,80 0,07

0,37 1,30

0,47 0,93

0,10 0,37

13

Audacia et Devotio

II. ANALIZA STATISTICĂ A INCENDIILOR


ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ANUL 2012 În anul 2012, în urma incendiilor, 7 persoane au decedat, 14 persoane au fost rănite (13 adulţi şi 1 copil, din care 3 pompieri militari) şi 18 persoane (13 persoane adulte şi 5 copii) au fost salvate, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut, când 6 persoane au decedat, 12 persoane au fost rănite şi 70 persoane (56 adulţi şi 14 copii) au fost salvate. SITUAÞIA PERSOANELOR SALVATE/RÃNITE/DECEDATE ÎN INCENDII

70

7

6 14

12

Sacrificiu si Devotament

18 2011

Salvate Rãnite Decedate

2012

Din totalul incendiilor la care s-a intervenit(643 - jud. Neamţ + 3 loc din Iaşi şi 1 din judeţul Bacău) 501 s-au produs la proprietăţi individuale (451 la locuinţele şi anexele cetăţenilor, 21 la mijloacele de transport individuale şi 29 la terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor cetăţeneşti), 97 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 5 la domeniul privat străin (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 2 la domeniul privat mixt (român şi străin), 32 la domeniul public al statului, judeţului, localităţii şi 18 la domeniul privat al statului. În judeţul Neamţ, în anul 2012, numărul incendiilor izbucnite la locuinţele şi anexele cetăţenilor a crescut cu 18,37%, de la 381 în 2011 la 451 în 2012. Tot în această perioadă, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc 316 incendii de vegetaţie şi altele, spre deosebire de anul anterior când au fost înregistrate 220 incendii de vegetaţie şi altele, înregistrându-se o creştere de 43,64%. Media incendiilor la suta de mii de locuitori a fost de 112,7 iar media incendiilor la mia de kilometri pătraţi a fost de 109,06. Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au participat în această perioadă la stingerea a 397 incendii şi 171 incendii de vegetaţie şi altele, faţă de 348 incendii şi 133 incendii de vegetaţie şi altele în aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu anul 2011, numărul incendiilor şi a incendiilor de vegetaţie şi altele la care au participat serviciile voluntare şi private a crescut cu 18,09%, de la 481 în 2011 la 568 în 2012.

ANALIZA STATISTICĂ A ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE S.M.U.R.D. Echipajele de descarcerare şi prim ajutor din cadrul Detaşamentelor de Pompieri Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ au fost alertate la 5226 evenimente (cca. 14,28 evenimente/zi), din care: 1. Detaşamentul de Pompieri Piatra Neamţ – 2662 evenimente 2. Detaşamentul de pompieri Roman – 2128 evenimente 3. Detaşamentul de Pompieri Tîrgu Neamţ – 436 evenimente – Garda nr. 1 Târgu Neamţ – 17 evenimente – Garda nr. 2 Poiana Teiului – 419 evenimente 14


În această perioadă au fost asistate 4783 persoane (4544 persoane adulte şi 239 copii) din care: • pentru acordarea primului ajutor calificat: 4402 adulţi şi 229 copii; • la descarcerare: 60 adulţi şi 9 copii; • pentru asistenţa persoanelor degajate din alte situaţii: 4 adulţi şi 1 copil; • pentru asistenţa persoanelor blocate în locuinţe: 24 adulţi; • pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice: 43 adulţi; • pentru alte intervenţii: 11 adulţi. Timpul mediu de răspuns al echipajelor de ajutor medical de urgenţă şi al echipajelor de descarcerare şi prim ajutor a fost de 12 minute şi 58 secunde, iar timpul mediu de intervenţie de 51 minute şi 48 secunde.

ANALIZA STATISTICĂ A INTERVENŢIILOR PIROTEHNICE În anul 2012, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ a executat 93 misiuni, din care: 83 misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, 7 misiune de distrugere a muniţiei asanate şi 3 misiuni de cercetare pirotehnică. Raportat la aceeaşi perioadă din anul 2011, numărul acţiunilor pirotehnice a crescut cu 20,78%, de la 77 în 2011, la 93 în 2012.

MISIUNI PIROTEHNICE 83

2011

54 7

Asanare teritoriu

7

Distrugere muniþie

1

3

2012

15 0

Cercetare Distrugere in zonã diverse medii

15

Audacia et Devotio

Timpul mediu de răspuns al echipajelor de ajutor medical de urgenţă şi al echipajelor de descarcerare şi prim ajutor în mediul urban a fost de 4 minute şi 35 secunde iar în mediul rural a fost de 18 minute şi 43 secunde, comparativ cu anul 2011 când timpul de răspuns al echipajelor de ajutor medical de urgenţă şi al echipajelor de descarcerare şi prim ajutor în mediul urban a fost de 4 minute şi 37 secunde iar în mediul rural a fost de 17 minute şi 36 secunde.


Februarie 2013

ÎN LUPTĂ CU NĂMEŢII Pentru cadrele Detaşamentului de Pompieri Roman începutul lunii decembrie 2012 a constituit, una dintre cele mai grele si mai încercate perioade din ultimii ani. Militarii au avut de înfruntat “infernul alb” ieşind învingători, prin dîrzenie şi curaj, în lupta cu natura. Căderile masive de zăpadă, combinate cu un viscol foarte puternic si cu temperaturi de -19 grade Celsius, au dus la blocarea căilor de acces către majoritatea satelor din raionul de intervenţie. În aceste condiţii, locuitorii din zonele respective s-au văzut în imposibilitatea de a se aproviziona cu cele necesare traiului sau de a avea acces la serviciile medicale de urgenţă.

Sacrificiu si Devotament

►►Cpt. Mihai PARASCA

I

ntuind că ar apărea astfel de probleme, conducera IGSU a decis să trimită, la ISUJ Neamţ, în sprijin, un echipaj format din patru subofiţeri şi un maistru militar de la ISUJ Mureş, redirecţionat imediat de către comanda inspectoratului la Detaşamentul de pompieri Roman, raionul acestei subunităţi fiind cel mai expus. Acest echipaj a ajuns în seara zilei de 11 decembrie, cu o ambulanţă de transport victime multiple, un autocamion de intervenţie şi, “piesa de rezistenţă”, un vehicul Argo 8x8 dotat cu şenile. Practic, era vorba de un ATV ceva mai mare, amfibiu, cu o capacitate de 6 locuri sau 3 locuri plus o targă. Miercuri, 12 decembrie, la ora 11.15, alarma a început să sune strident la Detaşamentul de Pompieri Roman. Toate cadrele din tura de serviciu s-au repezit la garajul subunităţii, unde se află tehnica, pregătinduse pentru intervenţie. Prin sistemul de apel unic de

16

urgenţă 112 s-a cerut sprijinul pompierilor pentru transportul a trei persoane din satul Chilii, comuna Valea Ursului, dependente de dializă, la centrul medical din Roman ăn condiţiile în care căile de rulare erau blocate de caderile masive de zăpadă. Misiunea a fost încredinţată echipajului UTV-ului cu şenile şi al autospecialei de transport victime multiple având în compunere şi cadre din Detaşamentul de Pompieri Roman. Echipajele astfel constituite au primit ordinul de deplasare şi au început misiunea de salvare reuşind sa ajungă, pe roţi, până în comuna Ion Creangă. Din cauza pantei abrupte şi a zăpezii mari, UTV-ul a fost coborât din camion, iar lupta cu nămeţii şi timpul, a continuat pe şenile. Frigul pătrunzător şi viscolul puternic le-a crea mari probleme pompierilor având în vedere că lipsea echipamentul special de protecţie contra temperaturilor scăzute. Pompierii s-au descurcat cum au putut protejându-şi corpul şi mai ales faţa de


puţin de cinci subofiţeri romaşcani, un maistru militar şi un alt subofiţer de la Târgu Mureş, echipajul fiind condus de comandantul subunităţii. S-a intervenit cu un autocamion, autospeciala pentru transport victime multiple şi autoşenilatul ARGO. După circa trei ore de eforturi susţinute, înfruntând nămeţii care atingeau pe alocuri chiar şi doi metri, pompierii au reuşit sa scoată, din satul izolat, pe micuţ şi mama acestuia. La această intervenţie a participat şi un echipaj de la Ser-

Audacia et Devotio

vântul puternic şi de temperaturile scăzute reuşind ca, după circa trei ore, să transporte victimele în siguranţă la centrul de dializă romaşcan. Nu au trecut nici măcar 30 de minute de la replierea echiajelor în subunitate, când a venit o altă solicitare de ajutor din partea unui bărbat care a rămas blocat in autoturismul propriu, in localitatea Stejaru, comuna Ion Creangă. Şi acesta a fost salvat de echipajul şenilatului fără probleme deosebite. Cea mai dificilă misiune a avut loc începând cu ora 17.35 când un copil de numai 51 de zile, din satul Băneasa, comuna Bozieni, a trebuit transportat de urgenţă la Spitalul Roman, din cauza unor probleme grave de sanătate. La acea oră natura se dezlănţuise pe deplin. Având în vedere gradul ridicat de risc al operaţiunii de salvare, intervenţia a fost condusă chiar de comandantul subunităţii. Condiţiile în care s-a executat misiunea au fost deosebite, vizibilitatea aproape de zero, noapte, fără nici un punct de reper, pe un camp nesfârşit, ocupat doar de zăpada. Sulurile imense spulberate de viscol trebuiau ocolite, deoarece nici chiar autospeciala ARGO nu le putea traversa. Până la urmă, după circa două ore de eforturi disperate, echipa de salvatori pompieri, din care a făcut parte şi un cadru medical de la Ambulanţă, a reuşit să ajungă la locul solicitării. Micuţul pacient şi mama acestuia au fost preluaţi în şenilat, iar drumul de întoarcere a fost parcurs în aceleaşi condiţii. Când s-au văzut în siguranţă, la autosanitara care îi aştepta, tânăra mămică şi pruncul acesteia, au realizat că intervenţia pentru salvarea lor a durat circa cinci ore. Intervenţiile pentru salvarea de vieţi omeneşti au continuat şi în noaptea de 12 spre 13 decembrie cand, la ora 00.25, salvatorii cu autospeciala pe şenile s-au deplasat în localitatea Adjudeni, comuna Tămăşeni pentru acordarea primului ajutor şi transportul a două persoane de la domiciliu la echiajul SAJ, care nu a reusşit să ajungă din cauza drumului impracticabil. Ora 04.28, joi 13 decembrie 2012, două persoane din localitatea Răchiteni şi una din comuna Săbăoani au avut nevoie de sprijinul pompierilor romaşcani pentru a fi transportate la centrul de dializă din municipiul de pe malul Moldovei. S-a intervenit cu autospeciala de transport victime multiple. O misiune asemănătoare a fost dusă la bun sfârşit, trei ore mai târziu, de data aceasta in satul Simioneşti, comuna Cordun, pacienta fiind o femeie, în vârstă de 67 ani. Joi, 13 decembrie, ora 09.28, alarma a fost dată, din nou, la Detaşamentul de Pompieri Roman, pentru salvarea unui băieţel de 8 luni din satul Chilii, comuna Valea Ursului. În misiune au plecat nu mai

viciul de Ambulanţă Roman. O altă misiune deosebit de periculoasă a început vineri, 14 decembrie. La ora 09.48 s-a plecat către satul Băneasa, comuna Bozieni, unde o femeie cu probleme cardiace, în vârstă de 74 ani, se simţea foarte rău. Şi de această dată şenilata a înfruntat cu succes nămeţii, iar intervenţia a fost încheiată, după circa trei ore, fără probleme. Din păcate, pe lângă intervenţiile reale, salvatorii romaşcani au avut de “rezolvat” şi “problema” unei persoane fără simţ civic, inconştiente, sub influenţa alcoolului, din localitatea Stăniţa. Aceasta s-a hotărât să sune la 112 după ajutor, pentru că se certase cu “zeul Bahus”. Până la urmă, “bolnavul” a rămas la domiciliu sub “îngrijirea” angajaţilor de la Postul de Poliţie al comunei. Consumul de resurse, riscurile la care au fost supuşi salvatorii rămân uitate de comunitate, probabil ca “efecte colaterale”. Având în vedere că echipajul de la ISUJ Mureş a fost solicitat să intervină şi în judeţul Botoşani, la Detaşamentul de Pompieri Roman a ajuns, duminică 16 decembrie 2012, o altă şenilată de la Serviciul Salvamont al judeţului Harghita. UTV-ul a fost deservit de doi salvamontişti care i-au ajutat pe pompierii romaşcani să ducă la bun sfârşit două misiuni de salvare şi o misiune de transport. Prima intervenţie, din cele menţionate anterior, a avut loc, luni 17 decembrie 17


Sacrificiu si Devotament

ÎN LUPTĂ CU NĂMEȚII

la ora 09.48, la schitul Zimbru, comuna Pânceşti, unde un călugăr a avut nevoie de îngrijiri medicale şi transport la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman. În aceiaşi zi, la ora 17.15 s-a intervenit pentru transportul unei tinere de 17 ani, din satul Ghidion, comuna Stăniţa până la locul unde aştepta autosanitara SAJ. La ambele intervenţii au participat şi cadre medicale de la Serviciul de Ambulanţă. Ultima misiune cu şenilatul de la Salvamont a avut loc marţi, 18 decembrie, la ora 08.30, în localitatea Băneasa, comuna Bozieni. O echipă de criminalişti, de la Poliţia Municipiului Roman, a fost transportată pentru efectuarea unei autopsii, nefiind posibil ca persoana decedată să ajungă la morgă. Intervenţia a durat nu mai puţin de cinci ore, drumul acoperit de nămeţi fiind extrem de dificil. Militarii Detaşamentului de pompieri Roman au acţionat ireproşabil pe toată perioada manifestării fenomenelor meteorologice specifice iernii, atât pentru salvarea persoanelor blocate în localităţi sau pe căile de rulare, cât şi a bunurilor afectate de incendii sau alte fenomene specifice. Nu lipsite de importanţă au fost şi eforturile personalului subunităţii care nu a participat în mod direct la interventii, dar a acţionat pentru asigurarea condiţiilor de cazare personalului sosit în sprijin, menţinerea în stare operativă a tehnicii proprii sau asigurarea sprijinului necesar în repunerea în stare de funcţionare şi mentenanţa mijloacelor de intervenţie ale structurilor cu care am cooperat. Consider că întreg personalul subunităţii şi-a îndeplinit cu cinste misiunile şi am deplina convingere că pe viitor vom fi la fel de uniţi şi hotărâţi în misiunile pe care le vom executa.

18


MISIUNE ÎN ADÂNC

►►Lt. Luca Constantin

Una dintre cele mai grele intervenţii, la care cadrele Detaşamentului de Pompieri Roman au participat, a avut loc pe 27 noiembrie 2012. Atunci, în satul Traian, comuna Săbăoani, un bărbat, în vârstă de 44 ani, a decis să-şi încheie socotelile cu viaţa, aruncându-se în fântâna din propria curte.

Audacia et Devotio

A

larma a sunat la ora 09.23, fiul victimei fiind cel care a apelat „Sistemul de urgenţă unic 112”, anunţând tragedia. Comandantul subunităţii a decis ca în misiune să plece autospeciala de capacitate medie Renault, cu echipajul aferent, condus de locţiitorul comandantului de detaşament. Aflând despre ce intervenţie este vorba, plt. maj. Iuştiuc Dumitru (subofiţer operativ principal şi conductorul câinelui de serviciu) a solicitat să participe şi el, fiind singurul care deţine echipament propriu de salvare şi cunoştinţe avansate referitor la astfel de proceduri. În cel mai scurt timp echipajul a ajuns la locul indicat, unde s-a constatat că fapta se confirmă, respectiv, proprietarul gospodăriei s-a aruncat, de faţă cu băiatul său, în puţul adânc de 35 metri. Cel mai grav era faptul că, de la suprafaţă nu se observa absolut nimic, distanţa fiind prea mare pentru ca să distingem ceva, chiar şi cu lanterne puternice. Sa luat decizia, ţinând cont că nu exista altă soluţie, să intre un subofiţer şi să încerce să lege cumva victima, pentru a fi recuperată. Astfel, plutonierul major Iuştiuc Dumitru, a decis să încerce o metodă de salvare mai puţin obişnuită, „împrumutată” din speologie, care îi dă posibilitatea

unui salvator să îşi ducă la bun sfârşit misiunea, fără prea mult ajutor din afară, bazându-se doar pe forţele proprii. Astfel, echipat cu un ham tip scaun, de alpinism, o centură de piept şi accesoriile specifice, s-a pregătit de intervenţie. A fost un mare avantaj că autospeciala Volvo, adusă recent, are în dotare şi două corzi statice, de 11 mm în diametru, 30 metri lungime fiecare, cu o cămaşă de protecţie exterioară rezistentă, una dintre acestea luândo cu noi în misiune. Salvatorul a legat coarda, printr-un nod în „Y”, de structura metalică foarte solidă

a fântânii, în două puncte distincte. Având în vedere adâncimea foarte mare, subofiţerul a fost dotat şi cu un aparat de respirat cu aer comprimat. Pentru coborâre, plt. maj. Iuştiuc a utilizat un dispozitiv, Grigri2, cu autoblocare, fiind asigurat suplimentar cu două cordiţe de salvare, înodate cap la cap, din dotarea autospecialei Renault. Controlând coborârea, pentru a nu supraîncălzi coarda, distanţa până aproape de luciul apei a fost parcursă se salvator în circa 20-25 de secunde. La acea adâncime, subofiţerul a observat, în spotul lanternei frontale, existenţa unor tuburi de beton, 19


Sacrificiu si Devotament

MISIUNE IN ADANCURI

cu diametrul mai mic faţă de puţul central. Atunci a constatat că, de fapt, fântâna era săpată doar în pământ, fără nici o protecţie, în afară de tuburile ce constituiau „vadul” şi structura de ciment de la suprafaţă. Pământul argilos era destul de bine şlefuit şi lucios încât a dat impresia falsă că ar fi beton. Salvatorul a comunicat, prin mască, faptul că diametrul s-a îngustat şi încearcă să pătrundă în acele tuburi tot cu aparatul de respirat în spate. Totodată a confirmat şi prezenţa victimei sau mai bine zis ceea ce se mai vedea din aceasta, un picior, la suprafaţa apei. A intrat în tub, dar a renunţat, deoarece nu mai avea nici o libertate de mişcare. Aşa că, a dat jos aparatul, fără să işi scoată masca, pe care l-a legat de cordiţa de asigurare. În acest fel, cei de la suprafaţă, îi ghidau ARIAC-ul, după indicaţiile primite din adânc, deoarece nu se vedea mare lucru. S-a avut grijă să nu fie smulsă masca de pe faţă. După ce a coborât şi cei circa trei metri până la apă, plt. maj. Iuştiuc Dumitru a încercat să întoarcă victima, în ideea de a utiliza hamul complet de salvare pe care îl avea asupra sa. Nereuşind, a fost nevoit să lege bărbatul direct de capătul corzii de rapel.

A urmat drumul spre suprafaţă, subofiţerul întrebuinţând un blocator de piept „Croll” şi unul cu mâner, dotat cu pedală de picior. Prin metoda DAD, combinând forţa braţelor cu cea a picioarelor, plt. maj. Iuştiuc Dumitru a urcat singur cei 35 de metri, în circa 6-7 minute. Noi l-am asistat, controlând aparatul de respirat. După ce subofiţerul a fost în siguranţă, victima, ce cântărea aproximativ 120 kilograme, a fost ridicată cu ajutorul grindeiului fântânii, pe care am înfăşurat coarda respectivă. Am predat victima cadrelor medicale de la Ambulanţă, misiunea fiind considerată încheiată. Întreaga operaţiune de recuperare a durat circa 15-20 minute, în condiţiile în care am avut un salvator foarte bine pregătit, care a ştiut ce este de făcut în astfel de situaţii şi cu experienţă în utilizarea dispozitivelor menţionate. În plus, toţi subofiţerii din echiaj au dat dovadă de profesionalism şi au îndeplinit cu foarte mult curaj această misiune dificilă. 20


Intervenţia militarilor

Detaşamentului de Pompieri Piatra Neamţ pentru degajarea unei persoane căzută în fântână ►►Cpt. Gherasim Marius

Î

Audacia et Devotio

n dimineaţa zilei de 6 februarie 2013, la ora 09:08, o persoană din satul Dochia, comuna Dochia, a apelat Serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, anunţând că o persoană de sex feminin a încercat să-şi pună capăt zilelor, aruncându-se într-o fântână dezafectată. Subofiţerul de serviciu din dispeceratul unităţii a solicitat apelantului date suplimentare, aflând, în acest fel că evenimentul s-a produs pe fondul problemelor psihice de care suferea persoana în cauză. În vederea asigurării primei intervenţii, subofiţerul operativ principal din dispeceratul unităţii a alertat Detaşamentul de Pompieri Piatra Neamţ. Comandantul subunităţii a luat hotărârea de a deplasa la locul intervenţiei o autospecială pentru intervenţii complexe tip F.R.A.P. şi o ambulanţă S.M.U.R.D. pentru Terapie Intensivă Mobilă. La locul evenimentului s-a deplasat şi un echipaj din cadrul Postului de poliţie Dochia, format din 2 poliţişti, pentru îndepărtarea persoanelor neavizate, dirijarea circulaţiei în zonă şi sprijinirea acţiunilor forţelor profesioniste. În urma recunoaşterii efectuate la locul intervenţiei, locţiitorul comandantului de detaşament, locotenent Burdulea Bogdan, a constatat că fântâna era construită cu tuburi din beton, cu diametre cuprinse între 80-100 cm, aceasta îngustându-se în zona inferioară, iar adâncimea fântânii era de aproximativ 25 m. În consecinţă, a procedat la coborârea unei lanterne până la nivelul luciului apei pentru a verifica starea victimei şi adâncimea. După executarea acestor operaţiuni, un salvator a coborât în fântână folosind echipamentul din dotare şi echipament suplimentar pentru scoaterea victimei. După ridicarea salvatorului la nivelului solului s-a procedat la ridicarea victimei, folosind scripetele trepiedului din dotare. După scoaterea victimei, echipajul care încadra ambulanţa pentru Terapie Intensivă Mobilă a efectuat manevrele de resuscitare. Eforturile acestora au fost zadarnice, medicul declarând decesul victimei, în vârstă de 86 de ani. Aceasta a suferit un stop cardio-respirator prin politraumatisme şi hipotermie. Intervenţia s-a desfăşurat în condiţii foarte dificile, având în vedere adâncimea fântânii şi tubulatura acesteia, precum şi faptul că fântâna se îngusta în zonele inferioare. Plutonierul Băluţ Călin, care a coborât în fântână pentru scoaterea victimei, a desfăşurat activităţi de alpinism de agrement, fiind deprins cu astfel de manevre. Experienţa acestuia a fost completată de harnaşamentul profesional şi corzile din dotarea autospecialei, misiunea fiind dusă la bun sfârşit, fără a se înregistra aspecte negative. În timpul intervenţiei, un factor important a fost buna pregătire psihologică a subofiţerului, care a reuşit astfel să acţioneze în condiţii extreme (mediu ostil, spaţiu îngust, poziţii de lucru anevoioase), pe o durată mare de timp, aproximativ 40 de minute, dând dovadă de stăpânire de sine şi rezistenţă fizică. Având în vedere profesionalismul personalului participant la intervenţie, comanda unităţii a dispus recompensarea acestuia prin citarea pe ordin de zi pe unitate, cu prilejul zilei de 28 februarie - Ziua Protecţiei Civile din România. Pe timpul intervenţiei s-a evidenţiat, în mod deosebit, plutonierul Băluţ Călin, care a dat dovadă de curaj şi profesionalism, acesta având cunoştinţele, aptitudinile şi deprinderile practice pentru desfăşurarea activităţilor de acest fel.

21


Februarie 2013 ►► Mr. Mihai Ciprian MITREA

Sacrificiu si Devotament

EVALUAREA ACTIVITĂȚII INSPECȚIEI DE PREVENIRE

Pe parcursul anului 2012, Inspecţia de Prevenire prin Serviciul Prevenire, Serviciul Protecţie, Pregătire şi Educaţie Preventivă a Populaţiei, Compartimentul Avizare Autorizare şi Compartimentul Evidenţe, Analize şi Prognoze Preventive a reuşit să ducă la îndeplinire sarcinile stabilite prin Planul organizării şi desfăşurării principalelor activităţi de prevenire şi suplimentar, să execute controale la secţiile de votare cu ocazia alegerilor organizate în anul 2012, să organizeze etapa naţională a concursurilor cercurilor tehnico aplicative de elevi Prietenii pompierilor, etapa interjudeţeană a concursurilor profesionale ale S.V.S.U. şi S.P.S.U. şi să asigure ducerea la îndeplinire a ordinilor primite de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă referitoare la executarea de activităţi preventive la unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din judeţul Neamţ şi la colonii de persoane defavorizate.

P

e parcursul anului 2012 s-au primit spre soluţionare un număr de 428 de cereri de emitere a avizelor de securitate la incendiu şi protecţie civilă, în urma cărora au fost emise un număr de 134 de avize, 294 de cereri au fost respinse (în cadrul acestora este inclusă şi situaţia celor care nu se încadrează în prevederile HGR 1739/2006).

Dacă numărul avizelor emise în fiecare din ultimii trei ani este aproximativ constat, în anul 2012 constatăm o creştere semnificativă a numărului de cereri de autorizare, ca urmare a controalelor tematice executate la obiectivele care au fost avizate în anii 2005 şi 2006 şi care nu au mai solicitat autorizaţia de securitate la incendiu la punerea în funcţiune. Din punct de vedere al numărului de cereri de autorizare judeţul Neamţ se clasează pe locul doi pe ţară după municipiul Bucureşti. În anul 2012 au fost planificate şi executate controale de fond la operatori economici sursă de risc şi la unităţile administrativ teritoriale (municipiile Piatra Neamţ şi Roman, oraşele Târgu Neamţ, Bicaz, Roznov şi cele 78 de comune din judeţul Neamţ), precum şi controale tematice la: unităţi sanitare, unităţi de în22

grijire şi cazare a copiilor instituţionalizaţi, bătrânilor şi persoanelor cu handicap, unităţi de cult (biserici, mănăstiri, depozite de carte religioasă, muzee cu caracter religios, chilii, spaţii de cazare, etc.), unităţi silvice (ocoale, cantoane, operatori economici de prelucrare primară a lemnului etc.), unităţi de cultură (muzee, biblioteci, case de cultură, case memoriale, cinematografe), obiective de turism (hoteluri, vile, cabane, pensiuni) şi de agrement (complexe de agrement, restaurante), tabere de copii şi unităţi de învăţământ, unităţi cu grad ridicat de pericol în exploatare, unităţi de transporturi şi la unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pe parcursul anului 2012 activităţile de control au fost executate de un număr de 15 inspectori, în scădere faţă de anii precedenţi.

Numărul de controale executate în acest an a fost influenţat de ordinul director al IGSU care a impus obligativitatea executării controalelor de către două cadre. Numărul controalelor a crescut deoarece au fost executate controale tematice la toate secţiile de votare premergător alegerilor locale, referendumului de demitere a preşedintelui şi alegerilor parlamentare.


bilitate a semnalelor de alarmare, activitatea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru adoptarea hotărârilor pentru prevenirea urmărilor evenimentului, activitatea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru organizarea şi executarea evacuării, activitatea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă pentru executarea intervenţiei, activitatea populaţiei şi a salariaţilor la declanşarea semnalelor de alarmare, activitatea Centrului Operativ cu Activitate Temporară pentru monitorizarea situaţiei şi trimiterea rapoartelor de intervenţie. Pe parcursul anului 2012, cadrele Inspecţiei de Prevenire, au realizat acţiuni de informare preventivă, în cadrul campaniei naţionale iniţiată de către I.G.S.U. „O casă sigură – o viaţă în plus: respectaţi măsurile de prevenire”, „Vreau să fiu voluntar!” şi „F.O.C. – Flăcările omoară copii” şi a campaniei judeţene „Echipează-ţi locuinţa cu detector de fum de tip autonom”, la aceste activităţi fiind angrenate şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă de la localităţi. În urma centralizării celor 100 de procese verbale de acţiune de informare preventivă, a rezultat că în aceste activităţi au fost angrenaţi un număr de 19840 şcolari, 1866 preşcolari şi 1374 adulţi. În localităţile unde există subunităţi de intervenţie, dar şi în cele în care serviciile voluntare sunt dotate cu autospeciale de intervenţie, informările preventive s-au desfăşurat şi prin prezentarea autospecialei de intervenţie şi a echipajelor de pompieri. În data de 21 februarie 2012 Inspecţia de Prevenire a organizat instruirea specialiştilor din unităţile sanitare din judeţul Neamţ, la această activitate participând în calitate de invitaţi şi reprezentanţii autorităţilor locale care asigură finanţarea acestor obiective. Participanţii la instruire au apreciat această iniţiativă considerând-o utilă, intervenind în cadrul prezentărilor pentru a solicita lămuriri suplimentare, adaptate la fiecare unitate sanitară în parte. În data de 27 martie 2012 Inspecţia de Prevenire a organizat o instruire a şefilor de subunităţi din

Audacia et Devotio

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ‚,Petrodava’’ al judeţului Neamţ, are în evidenţă 9 operatori economici clasificaţi după HGR nr. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Pe parcursul anului 2012 au fost executate inspecţii la patru dinte aceştia, la ceilalţi activitatea fiind închisă. La inspecţiile executate în anul 2012 au participat reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului Neamţ şi Gărzii Naţionale de Mediu– Comisariatul Judeţean Neamţ. În anul 2012 pentru cele 4627 nereguli constatate au fost aplicate un număr de 476 avertismente şi 149 de amenzi în cuantum de 258.500 lei. În anul 2012 cadrele Inspecţiei de Prevenire au executat un număr de 41 de exerciţii de alarmare publică. Din cele 41 de exerciţii executate, s-a acordat calificativul de “FOARTE BUN” la un număr de 22 de exerciţii, acestea fiind în localităţile care au tratat problema cu maximă seriozitate şi au acordat o importanţă deosebită acestei activităţi. Calificativul “BUN” a fost acordat la 17 dintre localităţile care au avut de organizat exerciţii de alarmare, acestea fiind localităţile unde au intervenit mici probleme organizatorice (exemplu: prezenţa unui număr mic de membri din C.L.S.U. la şedinţa extraordinară), dar care au reuşit să ducă la bun sfârşit aplicaţia. Calificativul “SATISFĂCĂTOR” a fost acordat către 2 dintre localităţile care au avut de pregătit exerciţii de alarmare. În cadrul acestor exerciţii de alarmare s-au întâmpinat probleme mai delicate cum ar fi lipsa unui număr mare de membri din comitetul local pentru situaţii de urgenţă, necunoaşterea atribuţiilor ce le revin fiecărui membru, prezenţa la intervenţie a unui număr scăzut de voluntari, echiparea necorespunzătoare a acestora. Scopul general al acestor exerciţii l-a constituit pregătirea, antrenarea, perfecţionarea şi verificarea capacităţii de conducere a structurilor cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, fiind avute în vedere următoarele aspecte: stabilirea gradului de audi-

23


EVALUAREA ACTIVITĂȚII INSPECTIEI DE PREVENIRE

Sacrificiu si Devotament

cadrul Direcţiei Silvice Neamţ, în cadrul căreia au fost prezentate aspecte referitoare la activitatea de avizare autorizare privind securitatea la incendiu, modul de întocmire a actelor de autoritate şi a evidenţelor specifice activităţii de apărare împotriva incendiilor şi aspecte referitoare la întocmirea planurilor de apărare împotriva incendiilor de pădure. În urma acestei instruirii, participanţii au propus adoptarea unor măsuri care să conducă la intensificarea colaborării cu autorităţile publice locale. Pe parcursul anului 2012 Inspecţia de Prevenire a primit spre soluţionare un număr de 35 de petiţii. Acestea au fost soluţionate în termen, nefiind probleme de contestare a răspunsurilor. Serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă din zona de competenţă a unităţii, sunt constituite conform criteriilor minime de performanţă aprobate prin O.M.A.I. nr. 718/2005 modificat şi completat de O.M.I.R.A. nr. 195/2007, dar nu toate au dotarea cu mijloace tehnice şi materiale în funcţie de numărul de gospodării/locuinţe individuale şi tipurile de riscuri identificate în profil teritorial. Referitor la starea de întreţinere şi funcţionare a autospecialelor din dotarea serviciilor voluntare, acestea au o vechime de peste 20 de ani, iar din totalul de 22 autospeciale existente la serviciile voluntare, 14 nu sunt înmatriculate din următoarele motive: uzura accentuată, radierea din circulaţie în conformitate cu art. 6 din O.U.G. nr. 189 din 2005, lipsa cărţilor tehnice. În luna martie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ a continuat organizarea şi desfăşurarea programului de pregătire cu specialiştii compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, conform O.M.A.I. nr. 250/2010, la aceste serii de pregătire participând un număr de 179 de specialişti. În ziua de 16.06.2012 s-a desfăşurat pe stadionul „Bradul” al oraşului Roznov, etapa judeţeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. La startul acestei competiţii s-au prezentat 38 de servicii voluntare şi 9 servicii private pentru situaţii de urgenţă, fapt ce a dus la o întrecere calitativă datorită pregătirii temeinice şi a creşterii spiritului competitiv şi de fair-play. Ca urmare a prevederilor Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, în perioada 11.07 – 13.07.2012, pe stadionul oraşului Târgu-Neamţ, inspectoratul nostru a organizat etapa interjudeţeană a acestor concursuri, SVSU Taşca (jud. Neamţ) obţinând locul II, iar SPSU GA PRO 24

CO CHEMICALS Săvineşti (jud. Neamţ), reuşind să obţină locul I şi să se califice la etapa naţională. Conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului cercurilor tehnico-aplicative de elevi în luna aprilie s-a desfăşurat etapa pe localitate a concursului cu tematică de protecţie civilă “CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA” iar în luna mai etapa de zonă a concursului “PRIETENII POMPIERILOR”, la startul ambelor competiţii fiind validate pentru a intra în concurs un număr de 93 de cercuri. În zilele de 17.05.2012 şi 07.06.2012 s-au desfăşurat etapele judeţene ale concursurilor cercurilor tehnico-aplicative de elevi „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA” şi „PRIETENII POMPIERILOR”, la aceste etape participând şi echipajele reprezentative ale centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă. Anul acesta, în municipiul Piatra-Neamţ s-a desfăşurat în perioada 23 – 27.07.2012, etapa naţională a concursului cercurilor tehnico – aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor” la care au participat 16 echipaje de băieţi şi fete din 10 judeţe. De menţionat, rezultatele meritorii ale echipajelor care au reprezentat judeţul Neamţ, echipajul de băieţi al Şcolii cu clasele I – VIII „Dr. Emanuel Rigler” com. Ştefan cel Mare, clasânduse pe locul II, iar echipajul de fete al Şcolii cu clasele I – VIII com. Brusturi, pe locul III. Pe parcursul anului 2012 au fost executate audituri la persoanele autorizate să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, astfel:13 la persoane care proiectează / execută / verifică sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, 4 la persoane care efectuează lucrări de ignifugare a materialelor combustibile, 2 la persoane care proiectează sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor şi 1 la persoane care instalează sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor. upă încheierea anului 2012 consider că suntem îndreptăţiţi să privim cu satisfacţie către anul care s-a încheiat, către etapa interjudeţeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, către etapa naţională a concursurilor cercurilor tehnico aplicative de elevi Prietenii pompierilor, către modul în care a fost marcată ziua de 13 octombrie – Ziua Internaţională de Reducere a Riscului Dezastrelor şi nu în ultimul rând către efortul încununat de succes de a duce la îndeplinire sarcinile stabilite prin Planul organizării şi desfăşurării principalelor activităţi de prevenire pentru anul 2012.

D


►►Mr. Jinga Bogdan-Liviu

13 octombrie Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale În perioada 18 - 22 ianuarie 2005, la Kobe, Hyogo, Japonia, s-a desfăsurat Conferinta mondială privind reducerea dezastrelor, adoptându-se de către Japonia si 168 de state, printre care si România, Cadrul de actiune 2005-2015: Dezvoltarea capacitătii de rezistentă a natiunilor si comunitătilor în fata dezastrelor, cunoscut drept „Cadrul de Actiune Hyogo”. Cadrul de actiune Hyogo (HFA) este primul plan care explică, descrie si detaliază ce trebuie făcut în toate sectoarele si de către toti actorii pentru a reduce pierderile cauzate de dezastre.

A

cesta a fost dezvoltat si convenit cu numerosi parteneri de care era nevoie pentru a reduce riscul de dezastre - guverne, agentii internationale, experti în dezastre si multi altii -, aducându-i într-un sistem comun de coordonare. Potrivit Rezolutiei 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite, s-a stabilit ca ziua de 13 octombrie să fie desemnată Ziua Internatională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene. În acest an, cu prilejul Zilei Internationale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction - Strategia Internatională pentru Reducerea Dezastrelor a Natiunilor Unite) a initiat proiectul „Women and Girls: The in/Visible Force of Resilience” (Femei si fete: O fortă de rezistentă vizibilă/invizibilă). Editia din 2012 s-a concentrat pe rolul femeilor si tinerelor în reducerea riscurilor de

dezastre, atrăgând atentia asupra faptului că eforturile de a proteja si de a reconstrui comunitătile lor, înainte si după dezastre, sunt adesea nerecunoscute si că “invizibilitatea” este doar un cliseu. Aceasta trebuie să fie o ocazie de a evidentia realizările făcute de femei si tinere în rezistenta în fata dezastrelor si de a înlătura obstacolele care le împiedică să joace un rol si mai important în gestionarea acestei probleme. În acest context, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Petrodava” al judetului Neamt a organizat o serie de activităti de informare preventivă, menite să sensibilizeze opinia publică asupra riscului pe care îl presupune producerea unor dezastre si totodată si-a înscris programul activitătilor pe site-ul UNISDR dedicat evenimentelor de pe plan international care au ca scop activi-

tatea de reducere a riscului dezastrelor: www.preventionweb.net. Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Petrodava” al judetului Neamt si-a propus ca dincolo de organizarea activitătii ZIUA PORTILOR DESCHISE, să realizeze un afis si un pliant prin care să marcheze semnificatia acestei zile. Realizarea si distribuirea unor astfel de materiale constituie unul dintre principalii factori prin care se realizează informarea preventivă a populatiei asupra riscurilor existente si asupra modalitătii de comportare în cazul manifestării acestora. Astfel, se impunea achizitionarea unei imprimante performante care să permită multiplicarea materialelor de informare preventivă la un pret cât mai bun. În acest context, doamna Lucia Mătasă din partea firmei SC Augsburg SRL, domnisoara Andreea Brâuros din partea Pensiunii Balad’oR si doamna Doina Ursache 25


Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale

si-au manifestat disponibilitatea de a sprijini activitatea de reducere a riscului dezastrelor, prin achizitionarea unei imprimante performante si printarea a 250 de afise si 2000 de pliante. Cu sprijinul acelorasi sponsori a fost achizitionat si un aparat foto care să fie utilizat în cadrul activitătilor de prevenire. Încadrându-ne în Programul activitătilor dedicate evenimentului, în data de 12 octombrie, actiunile au debutat prin participarea la o emisiune televizata a unui ofiter împreună cu o curajoasă doamnă, sefa S.V.S.U. din comuna Dochia, fiind dezbătut rolul femeilor în cadrul procesului de gestionare a situatiilor de urgentă. La sediul Inspectiei de Prevenire a fost organizat un briefing de presă, fiind invitate femeile de afaceri implicate în sponsorizarea si promovarea evenimentului. Primăria municipiului Piatra-Neamt a aprobat realizarea unui desen de tip graffiti în albia pârâului Cuiejdi de către 3 elevi ai Liceului de Artă ”Victor Brauner” din Piatra-Neamt (Marin Bianca, Santa Liviu si Toma Ioan Marian) coordonati de binecunoscutul profesor pictor Potop Stefan. Realizarea desenului a fost înregistrată iar creatia acestor tineri talentati a fost pusă în valoare de către un coleg de-al nostru, la fel de talentat, plt. Barna Teodor, care a reusit să monteze un videoclip atractiv. Clipul realizat cu această ocazie a fost apreciat la ONU, fiind postat, în perioada 13-19.10.2012, pe pagina de deschidere a sectiunii dedicate Zilei Internationale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, de pe site-ul www.unisdr.org. Pe aceeasi temă, în data de 13 octombrie 2012, în parcarea subterană a mall-ului Galleria din Piatra Neamt a avut loc un concurs de graffiti la care au participat un număr de 10 echipe de câte doi concurenti care au finalizat desenele pe parcursul unei ore, participantii fiind aplaudati de către publicul numeros venit să sprijine actiunile de promovare a Reducerii Riscului Dezastrelor Naturale.

26


Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Tîrgu-Neamţ, fruntaş la dotări

voluntari – căşti de protecţie, salopete, geci de iarnă, cizme, bocanci, mănuşi de protecţie, pelerine impermeabile, corturi de prim-ajutor, truse sanitare, binoclu, scară aluminiu, scule şi unelte pentru intervenţie – roabe, lopeţi, tîrnăcoape, sape, hârleţe, căngi, cazmale, răngi, topoare. În localitate există şi Detaşamentul de pompieri militari, care are în dotare autospeciale, astfel că se poate colabora oricând pentru acoperirea tuturor categoriilor de riscuri. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Tîrgu-Neamţ are în structura sa un compartiment de prevenire şi o formaţie de intervenţie, cu echipe specializate, în funcţie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competenţă: stingerea incendiilor, cercetare-căutare, transmisiuni-alarmare, deblocare-salvare, evacuare, salvare şi prim-ajutor, sanitar-veterinară, intervenţii la inundaţii şi suport logistic. SVSU execută şi controlul respectării legalităţii în domeniul situaţiilor de urgenţă de către instituţiile publice, operatori economici şi cetăţenii de pe raza unităţii administrativ-teritoriale. În 2010 s-a acţionat alături de pompierii militari pentru stingerea unor incendii şi pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor care afectaseră mai multe gospodării din cartierul Blebea al oraşului, dar şi la alte activităţi de pe raza oraşului, pentru deszăpezire, tăieri de arbori etc. Pentru a se testa

SVSU TIRGU NEAMT

27

Audacia et Devotio

A

şezat la umbra Cetăţii Neamţ, pe malurile Ozanei din ,,Amintirile” lui Creangă, oraşul Tîrgu-Neamţ atrage în fiecare an o mulţime de turişti. Mulţimea obiectivelor istorice a determinat comunitatea locală să ia măsuri de protejare a acestora împotriva incendiilor şi a altor cauze care le-ar putea deteriora. Sarcina a revenit Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Tîrgu-Neamţ, înfiinţat printr-o hotărâre a Consiliului Local din decembrie 2005. SVSU este o structură specializată, cu o dotare specifică, şi este destinat să desfăşoare activităţi de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, în scopul protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative. În acţiunile efectuate, voluntarii beneficiază de coordonare şi îndrumare din partea specialiştilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ. SVSU Tîrgu-Neamţ are o poziţie privilegiată în rândul structurilor similare din judeţ, pentru că în acest moment stă cel mai bine la capitolul dotări. Dispune de tehnică şi materiale de strictă necesitate graţie celor 123.000 euro atraşi printr-un proiect Phare cîştigat de administraţia publică locală. Lista e destul de lungă. S-au achiziţionat astfel utilaje specifice serviciului de intervenţie (grup electrogen, aparat sudură, motopompă, ciocan rotopercutor, polizor unghiular, aparat de tăiat metale, motoferăstrău, etc.), utilaj terasier – buldoexcavator, mobilier (canapea, fotolii), echipament IT – calculatoare, monitoare, imprimantă laser, telefon/fax, cameră foto digitală, televizor, frigider, echipament


S.V.S.U. Tirgu Neamț capacitatea de reacţie în situaţii de calamităţi naturale, la nivelul oraşului Tîrgu-Neamţ a fost organizat anul trecut şi un amplu exerciţiu de alarmare publică privind limitarea şi înlăturarea urmărilor inundaţiilor, acţiune la care au fost implicate forţe şi mijloace care au dovedit că pot face faţă unor situaţii reale. Munca de prevenire ocupă un loc important în activitatea SVSU. S-au efectuat controale în gospodăriile populaţiei care prezentau risc ridicat de incendiu, la lăcaşurile de cult, s-au efectuat exerciţii de alarmare şi intervenţii în şcoli, s-au verificat şi întreţinut adăposturile de protecţie civilă de pe raza oraşului, s-au amenajat puncte de prim-ajutor în caz de caniculă, s-au împărţit materiale informative locuitorilor. S-a avut în vedere şi pregătirea teoretică-fizică a voluntarilor, iar rezultatele nu au întârziat să apară. La etapa judeţeană a Concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, SVSU Tîrgu-Neamţ a obţinut locul II în 2011, iar în 2012, au fost foarte aproape de titlu, doar o mică neatenţie la proba “Ştafeta 4X100m” i-a despărţit de locul I. Chiar dacă au fost urmăriţi de ghinion, spiritul de fair-play de care au dat dovadă, i-a determinat să fie alături de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă în organizarea la un nivel înalt a etapei interjudeţene a concursurilor profesionale ale SVSU/SPSU, pe stadionul “Cetatea” din Tîrgu Neamţ. Activitatea SVSU Tîrgu Neamţ e una complexă, ca a tuturor structurilor similare din judeţ şi din ţară. Dar totul se bazează pe spiritul civic, pe dorinţa voluntarilor de a veni oricând şi în orice condiţii în sprijinul semenilor aflaţi în situaţii grele.

Sacrificiu si Devotament

SVSU TIRGU NEAMT

28


Caracteristicile

autospecialei complexe de intervenţie, descarcerare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă FRAP, marca Mercedes-Benz Sprinter

P

►►Lt. Burdulea Mihai Bogdan

Audacia et Devotio

rintre noile achiziţii făcute de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, se află şi autospeciala FRAP marca Mercedes-Benz Sprinter, destinată primei intervenţii pentru stingerea incendiilor din mediul rural şi urban, salvarea persoanelor din medii ostile şi acordarea primului ajutor medical, punându-se accent pe deplasarea rapidă în diferite medii de teren. La baza autospecialei stă un şasiu Mercedes Sprinter 519 CDI, cu masa maximă totală autorizată 5000 kg, motorizare diesel, comon rail, 190cp. Ca şi formă de tracţiune autospeciala beneficiază de tracţiune integrală 4x4. Autospeciala are două compartimente principale: - Cabina – utilizată exclusiv pentru transportarea personalului. - Suprastructura – utilizată exclusiv pentru transportarea echipamentelor de intervenţie. Cabina se utilizează exclusiv pentru transportul personalului de intervenţie cu o capacitate de 5 locuri (conducătorul auto, comandantul de echipaj şi trei servanţi). Între scaunele din faţă este montat dispozitivul de încărcare a lanternelor portabile cu staţii de încărcare Streamlight şi a bateriei de la defibrilator AED, precum şi încărcătoarele pentru staţiile mobile Tetra. Sub bancheta din spate sunt depozitate: - aspirator secreţii portabil; - defibrilator AED; - invertoare pentru încărcătoarele de baterii ale echipamentului Holmatro. Cabina este dotată cu o cameră video, care înregistrează si stochează informaţiile din trafic şi informaţiile de la locul evenimentului. Suprastructura este destinată exclusiv transportului echipamentelor de intervenţie. Accesul la echipamente se face prin intermediul a patru jaluzele de aluminiu şi un haion. Opţional autospeciala poate fi dotată cu jaluzea în loc de haion. În zona spate a suprastructurii este amplasată motopompa de ultra înaltă presiune Fireco, cu motor care funcţionează pe motorină şi care refulează apa pulverizată pe două pistolete la o presiune de 150 bari. Motopompa este conectată la un rezervor de apa de 500 l prevăzut cu un capac de vizitare folosit pentru umplere, verificare nivel apa sau verificare stare cazan. Refularea apei la ultra înaltă presiune se face prin două pistolete, racordate la motopompă prin intermediul unor furtunuri de 12mm şi lungimea de 50 m fiecare, rulate pe tamburi. Există posibilitatea de prelungire, prin racordarea primului tronson de pe fiecare tambur cu o lungime de 30 m, oferind posibilitatea servanţilor de a interveni la o distanţă de 80 m (50 m+ 30 m) faţă de locul de amplasare a

29


Sacrificiu si Devotament

AUTOSPECIALA F.R.A.P. autospecialei. Pentru menţinerea apei la o temperatură peste cea de îngheţ în rezervor şi pe instalaţia motopompei, în interiorul suprastructurii, au fost montate două sisteme de încălzire: - sistem de încălzire electric DEFA – care funcţionează cât timp maşina este conectată la o sursă externă de curent cu o tensiune de 220V, cât timp autospeciala este în staţionare; - sistem de încălzire pe bază de apă printr-o aerotermă montată în partea din spate a suprastructurii – funcţionează exclusiv când maşina are motorul pornit. Pe lângă modulul de stingere a incendiilor, autospeciala mai are în dotare modul de prim ajutor, modul de descarcerare, modul de salvare de la adâncime şi un modul de evacuare a fumului, gazelor toxice şi iluminat. Modulul de prim ajutor are în componenţă două valize de urgenţă dotate corespunzător, pătura îmbibată cu gel, targa lopată, set atele vacuum, gulere cervicale, imobilizator spinal, kit pansamente şi o butelie de oxigen de 5 l, defibrilator semiautomat şi aspirator secreţii. Modulul de descarcerare are în dotare accesorii şi utilaje care funcţionează electric, existând posibilitatea alimentării acumulatorilor acestora în partea din spate a cabinei. Din acest modul fac parte dispozitive tip Holmatro astfel: unealta combinată, foarfeca, ham de transport unelte, dispozitiv deschidere a uşilor, cutie care conţine conuri reflectorizante, sac asigurare airbag volan, dispozitiv pentru tăiat gemuri. Pentru a interveni la alte tipuri de intervenţii autospeciala mai are în dotare motofierăstrău, maşină de debitat cu piatră abrazivă, bormaşină cu acumulator, detector multigaz - Prosalv Multipro. Modulul de salvare de la adâncime este compus din trepied pentru salvare din puţuri cu accesorii, centuri de siguranţă, corzi, vinci trepied. Modulul de evacuare a fumului, gazelor toxice şi iluminat este compus dintr-un generator electric, balon de iluminat cu trepied, trepied şi reflectoare, tambur cablu cu lungimea de 40m pentru alimentare de la prize de 230 V şi un exhaustor portabil cu motor independen

30


revista_nr3  

Salvatorii Nemteni nr 3

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you