
CAPITOLU 1
Aser, u decimu figliolu di Ghjacobbu è Zilpa. Una spiegazione di a doppia personalità. A prima storia di Jekyll è Hyde. Per una dichjarazione di a Legge di Cumpensazione chì Emerson avissi avutu, vede u Versu 27.
1 A copia di u Testamentu à Aser, ciò chì hà dettu à i so figlioli in u centu vinticinquesimu annu di a so vita.
2 Perchè ch'ellu era ancu in salute, li disse : Ascoltate, o figlioli d'Asher, u vostru babbu,èvidichjaraghju tuttu ciò chì hè ghjustu davanti à u Signore.
3 Diu hà datu duie manere à i figlioli di l'omi, è duie inclinazioni, è dui tipi d'azzione, è dui modi d'azzione, è duie questioni.
4 Per quessa, tutte e cose sò in dui, una contru à l'altru.
5 Perchè ci sò dui modi di u bè è di u male, è cù questi sò e duie inclinazioni in i nostri petti chì li discriminanu.
6 Dunque, s'è l'ànima piglia piacè in a bona inclinazione, tutte e so azzioni sò in ghjustizia ; è s'ellu peccatu, si pente subitu.
7 Perchè, avendu i so pinsamenti nantu à a ghjustizia, è scacciendu u male, sguassate subitu u male, è sradicà u peccatu.
8 Ma s'ellu s'inclina à l'inclinazione male, tutte e so azzioni sò in u male, è caccià u bonu, è attache à u male, è hè
guvernatu da Beliar ; ancu s'ellu travaglia ciò chì hè bonu, u pervertisce à u male.
9 Perchè ogni volta ch'ellu principia à fà u bè, forza per ellu l'emissione di l'azzioneinumale,videnduchìutesoru di l'inclinazione hè pienu di un spiritu malignu.
10 Allora una persona pò aiutà cù e parolle à u bonu per u male, ma u prublema di l'azzione porta à u male.
11 Ci hè un omu chì ùn mostra cumpassione per quellu chì serve u so turnu in u male ; è sta cosa bagnu dui aspetti, ma tuttu hè male.
12 È ci hè un omu chì ama quellu chì face u male, perchè preferirebbe ancu more in u male per ellu ; è riguardu à questu hèchjaru chì sibagnuduiaspetti, ma u tuttu hè un travagliu male.
13 Ancu s'ellu hà l'amore, hè ancu u gattivu chì dissimule ciò chì hè male per u bonu nome, ma a fine di l'azzione tende à u male.
14 Un altru arrubba, fa ingiustamente, saccheghja, defrauda, è cun pietà di i poveri ; ancu questu hà un duppiu aspettu, ma tuttu hè male.
15 Celui qui trompe son prochain provoque Dieu et jure mensongèrement contre le Très-Haut, et il a pitié des pauvres ; il dénigre et irrite le Seigneur qui a ordonné la loi, et pourtant il rafraîchit le pauvre.
16 Il profana l'ànima, è face u corpu ; uccide parechji, è pietà uni pochi: ancu questu, bagnu un aspettu duppiu, ma tuttu hè male.
17 Un altru commette adulteriu è fornicazione, è s'astenisce di manghjà, è, quand'ellu digiuna, faci u male, è per u putere di a so ricchezza sguassate parechji ; è malgradu a so eccessiva gattivezza, facii cumandamenti: questu, ancu, hà un aspettu duppiu, ma tuttu hè male.
18Taliomisòlepri;puri,-cum'èquelli chì dividenu u zoccu, ma in fatti sò impuri.
19 Perchè Diu hà dettu cusì in e tavule di i cumandamenti.
20 Ma voi, figlioli, ùn portate micca duie facce cum'è elli, di a bontà è di a gattiva ; ma appiccicate solu à a bontà, perchè Diu hà a so abitazione in questu, è l'omi a desideranu.
21 Ma da u male fughjite, distrughjendu l'inclinazione male per e vostre opere bè ; per quelli chì sò doppia faccia ùn serve micca à Diu, ma i so brami, per ch'elli ponu piace à Beliar è l'omi cum'è elli.
22 Perchè l'omi boni, ancu quelli chì anu una sola faccia, ancu s'ellu si pensanu à quelli chì sò doppia faccia à u peccatu, sò ghjustu davanti à Diu.
23 Parechje, chì uccidenu i gattivi, facenu duie opere, di bè è di male ; ma tuttu hè bonu, perchè hà sradicatu è distruttu ciò chì hè u male.
24 Un omu odia l'omu misericordioso è inghjustu, è l'omu chì commette adulteriu è digiunate : ancu questu hà un duppiu aspettu, ma tuttu u travagliu hè bonu, perchè ellu seguita l'esempiu di u Signore, perchè ùn accetta micca ciò chì pare bè. cum'è u veru bonu.
25 Un altru ùn vole micca vede u bonu ghjornu cun quelli chì ùn sò micca, per ùn impurtà u so corpu è impurtà a so ànima ; questu, ancu, hè doppia faccia, ma tuttu hè bonu.
26 Perchè tali omi sò cum'è i cervi è i cervi, perchè à a manera di l'animali salvatichi parenu esse impuri, ma sò in tuttu puri ; perchè caminanu in zelu per u Signore è s'astenenu da ciò chì Diu ancu odia è pruibisce da i so cumandamenti, alluntanendu u male da u bonu.
27 Vede, figlioli, chì ci sò dui in tutte e cose, unu contr'à l'altru, è l'unu hè ammucciatu da l'altru : in a ricchezza si nasconde l'avidità, in l'ubriachezza di cunvivialità, in u dulore di risa, in u disprezzu di u matrimoniu.
28 A morte succede à a vita, u disonore à a gloria, a notte à u ghjornu, è a bughjuraàa luce; ètutteecosesò sottu à u ghjornu, cose ghjustu sottu à a vita, cose inghjuste sottu à a morte; per quessa ancu a vita eterna aspetta a morte.
29 Nè si pò dì chì a verità hè una bugia, nè u dirittu sbagliatu ; perchè tutta a verità hè sottu à a luce, cum'è tutte e cose sò sottu à Diu.
30 Dunque, tutte queste cose l'aghju pruvata in a mo vita, è ùn aghju micca alluntanatu da a verità di u Signore, è aghju cercatu i cumandamenti di l'Altìssimu, camminendu secondu tutte emo forza cù unicitàdi faccia versu ciò chì hè bonu. .
31 Fighjate, dunque, ancu voi, figlioli, à i cumandamenti di u Signore, seguitendu a verità cù unicità di faccia.
32 Per quelli chì sò doppia faccia sò culpèvuli di un duppiu peccatu ; perchè tramindui facenu u male è anu piacè in quelli chì a facenu, seguitendu l'esempiu di i spiriti di l'ingannimentu, è striving contru l'umanità.
33 Fate dunque, figlioli mo, guardate a lege di u Signore, è ùn fate micca cura di u male cum'è di u bè ; ma fighjate à a cosa chì hè veramente bona, è mantenela in tutti i cumandamenti di u Signore, avè a vostra cunversazione in questu, è riposendu in questu.
34 Perchèl'ultimifinidi l'omi mostranu a so ghjustizia o inghjustizia, quand'elli scontranu l'anghjuli di u Signore è di Satanassu.
35 Perchè quandu l'ànima parte turbata, hè turmentata da u spiritu malignu chì hà ancu servitu in i brami è l'opere maligni.
36 Ma s'ellu hè tranquillu di gioia, scontra l'ànghjulu di a pace, è u porta à a vita eterna.
37 Ùn diventate micca, figlioli mo, cum'è Sodoma, chì hà peccatu contr'à
l'ànghjuli di u Signore, è perse per sempre.
38 Perchè sò chì tù peccarete, è chì sarete livati in manu di i vostri nemici ; è a vostra terra sarà desolata, è i vostri lochi santi sò distrutti, è sarete spargugliati à i quattru anguli di a terra.
39 È sarete abbattuti in a dispersione chì sparisce cum'è l'acqua.
40 Finu àchìl'Altìssimuvisitaràaterra, venendu ellu stessu cum'è un omu, cù l'omi chì manghjanu è beie, è rompe a testa di u dragone in l'acqua.
41 Salvà Israele è tutti i pagani, Diu chì parla in a persona di l'omu.
42 Per quessa, ancu voi, figlioli mo, ditequestecoseà i vostri figlioli, chìùn li disubbidiscenu micca.
43 Perchè aghju sappiutu chì sarete certamente disubbidienti, è certamenti agisce impiamente, ùn fate micca attentu à a lege di Diu, ma à i cumandamenti di l'omi, essendu currutti per via di a malvagità.
44 È dunque sarete spargugliati cum'è Gad è Dan i mo fratelli, è ùn cunnoscerete micca e vostre terre, tribù è lingua.
45 Ma u Signore vi riuniscerà in fede per via di a so misericordia, è per amori di Abraham, Isaac è Ghjacobbu.
46 È dopu li ebbe dettu queste cose, li urdinò, dicendu : Enterrami in Hebron.
47 È si addurmintò è morse à una bona vechja.
48 Et ses fils firent ce qu'il leur avait ordonné, et ils le transportèrent à Hébron, et l'ensevelirent avec ses pères.