Cartea neagră a patrimoniului cultural al Municipiului Chişinău
cuvântul instanța de judecată. Mai ales că firma ”Colend”, am preciza noi, nu deține încă autorizația de construcție?! ”Cineva vehiculează versiunea că clădirea ține de patrimoniul istoric al orașului, dar ei nu știu că această clădire a fost inclusă în Registrul monumentelor abia în februarie 2010. După ce deja aveam certificatul de urbanism pentru proiectare a construcției și după ce sunt proprietarul de drept al ei”, mă pune la curent directorul de la ”Colend”. ”E timpul să judecăm ca niște oameni competenți, să ne gândim la viitor și să fim patrioți”, îmi vorbește patetic noul proprietar al monumentului istoric de pe str. Șciusev, 52. ”Tot ce facem e să schimbăm imaginea în bine a Chișinăului. Puteam să rămân în Germania, unde am locuit 5 ani, dar m-am întors acasă, ca să fac și aici ceva...”. De la N. Samoilă mai aflu, din vorbă în vorbă, că, potrivit proiectului, va păstra pereții cu arhitectura de epocă. Va construi ansamblul hotelier și restaurantul la 5 metri distanță de fațadă. Nu neg că este un bun specialist, că a mai construit și alte edificii în Chișinău, pe bd. Mircea cel Bătrân și pe str. Șciusev, 54 (Șic!) în anul 2003, în locul unei clădiri, la fel de vechi, incluse în Registrul monumentelor. De ce nu a păstrat fațada fostei clădiri istorice, nu mi-a explicat. A adăugat doar, parcă scuzânduse, că, dacă cineva de la Ministerul Culturii i-ar fi spus să nu construiască în acel loc, că e monument de patrimoniu, l-ar fi ascultat. Dar nimeni nu l-a oprit din drum. Aceasta ar fi, poate, esența sau buba. Demolarea Chișinăului istoric poartă ștampila birocraților. Cum poate fi obținut un certificat de urbanism?! Pentru prima oară, cunoscând pe viu schema acestor culise de autorizare și urbanizare sau, altfel spus, de distrugere, pic cu pic, a Centrului istoric, îl iscodesc pe N. Samoilă care, oricum, are conștiința valorii unui imobil de patrimoniu, cât e de ușor sau de greu să obții un asemenea certificat, când există un Registru național al monumentelor, comisii speciale etc. Îmi mărturisește că l-a obținut destul de greu. Timp de 2 ani. Ghicindu-mi parcă întrebarea, îmi declară că a obținut totul în mod cinstit. Fără comisioane. Dacă era altfel, obținea totul într-o lună (?!). Deoarece e un caz ce ține de competența Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) ce coordonează şi monitorizează atât aplicarea prevederilor legislaţiei Republicii Moldova, cât și coordonarea proiectelor de restaurare, de supraveghere a monumentelor aflate sub protecţia autorităţilor publice centrale şi locale, inclusiv a zonelor aferente de protecţie a acestora, iau legătura cu specialiștii în domeniu. Ion Ștefăniță, directorul AIRM, care este la curent cu acest caz flagrant, îmi spune că, deocamdată, există o speranță că această construcție ilegală nu va avea loc. În primul rând, noii stăpâni nu au autorizația de construcție, iar certificatul de urbanism a fost eliberat fără avizul Comisiei naționale de expertiză de pe lângă Ministerul Culturii. ”Declarația lui Nicolae Samoilă precum că va fi o construcție prelungită, nu are temei. Cum ar putea să se construiască un hotel cu vreo 7 nivele pe o clădire veche, cu piatra spartă?! E vorba de un truc, un șiretlic, pentru a induce în eroare factorii de decizie. După ce se văd cu actele în mână, beneficiarii uită și de promisiuni și de patriotism”, opinează Ion Ștefăniță. Urbanistic și barbar... Un caz revelator ar fi construcția de pe str. Mateevici nr. 82, mai adaugă I. Ștefăniță. Cu promisiunea de a păstra clădirea, beneficiarul, în urma obținerii 146