Cartea neagră a patrimoniului cultural al Municipiului Chişinău
municipal vechi a fost elaborat în pripă şi „pe bâjbâite”. Timp de 20 de ani, specialiştii de la Ministerul Culturii şi de la alte instituţii trebuiau să analizeze fiecare obiectiv din acel act, dar nu au făcut-o. Nu s-au categorizat edificiile cu valoare de monument şi casele frumoase ce pot fi păstrate sau modificate. Or, practicile defectuoase din RM în luarea deciziilor cu privire la protecţia monumentelor istorice, fără atragerea profesioniştilor din domeniu, a adus deja prejudicii irecuperabile patrimoniului naţional, inclusiv al Chişinăului. În opinia arhitecţilor, istoricilor, în ultimele două decenii, partea veche a oraşului nu mai este „veche”. În următorii 5 ani ar putea dispărea şi alte monumente importante Potrivit specialiştilor în materie, în „Lista obiectivelor patrimoniului istoric al Chişinăului”, prezentată drept anexă la „Legea cu privire la ocrotirea monumentelor de istorie şi cultură ale Republicii Moldova”, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală cca 600 de obiective. La şedinţa Primăriei municipiului din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău ridicându-se la peste 900 de titluri, fiind nominalizate la iniţiativa Secţiei Cultură a Primăriei municipiului. Dintre acestea, 67 de titluri au fost introduse în mod eronat (cu adresa greşită, fără a avea calităţi de monument istoric sau erau deja nominalizate în Registru, cu adresa corectă). După 20 de ani de la întocmirea primului Registru, au fost demolate cca 80 de clădiri. Peste 190 de clădiri, în special case de locuit, au cunoscut până în prezent modificări arhitecturale, în unele cazuri până la anularea totală a soluţiei iniţiale (analiza datelor din www.monument.sit.md). În urma trasării bulevardului Cantemir conform planului general de dezvoltare a Chişinăului, vor dispărea străzile: Bălănescu, Octavian Goga, Căpriana, Sfântul Andrei, Avram Iancu, Ivan Doncev şi o parte a clădirilor amplasate pe segmentele străzilor Al. Vlăhuţă, Alexandru cel Bun, Armenească, Pruncul, care vor intersecta traseul viitorului bulevard. Vor fi demolate cca 40 de clădiri construite perimetral acestor străzi. Lărgirea străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni şi A. Mateevici va conduce la eliminarea şi mai multor clădiri din Lista monumentelor istorice ale Chişinăului. Palatul nobilului I. Râşcanu-Derojinschi este înghiţit de oficii şi firme misterioase În drum spre Casa lui Alexandru Plămădeală, mă opresc şi la impetuosul de cândva edificiu din centrul urbei, amplasat la colţul cartierului format de străzile Bucureşti şi Vlaicu Pârcălab. Deşi în totală stare de degradare, el îşi menţine cu demnitate măreţia, estompat de cârpeala unor firme şi magazine care, cu tot stilul lor „euro” supără privirea, creând o imagine jalnică pe fondalul palatului domnesc. Clădirea, conform descrierilor, este rectangulară în plan cu două nivele - parter şi etaj. Iniţial, avea o compoziţie asimetrică, accesul fiind soluţionat din partea grădinii cu vegetaţie decorativă printr-o terasă deschisă, de unde era şi o ieşire directă în stradă, printr-un portal. La parter se aflau camerele de primire - salonul, sufrageria şi unele dependinţe. Pe o scară monumentală, direct din holul casei, urcai la etaj unde se aflau dormitoarele. O altă scară, mai modestă, ducea spre partea din spate a casei. Odăile erau decorate cu stuc, artistic plasat pe plafon şi pe pereţii din salon. Scara interioară era iluminată prin plafon. 102