Page 1

34567 15 APRILIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 30 mai — 5 iunie

˘ ˆ ˆ Sa dovedim seriozitate ın ınchinarea la Iehova PAGINA 9

ˆ ˘ C ANTARILE: 125, 66

6–12 iunie

˘ ˘ ˆ ˘ Sa luam decizii care ıl onoreaza pe Dumnezeu PAGINA 13

ˆ ˘ C ANTARILE: 112, 104

13–19 iunie

ˆ ˘ „Rodul spiritului“ ıl glorifica pe Dumnezeu PAGINA 18

ˆ ˘ C ANTARILE: 25, 11

20–26 iunie

˘ ˘ Te lasi¸ calauzit de spiritul lui Dumnezeu? PAGINA 23

ˆ ˘ C ANTARILE: 120, 48


34567

15 APRILIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ universului. Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista ˘ ˆ ˆ prezinta semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ capat rautatii ¸ si¸ va transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, ˘ ˘ ˘ care a murit pentru ca noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista ˘ ˘ ˘ Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 9–13 ˆ ˆ ˘ ˘ Intr-o lume care ıncurajeaza iubirea de placeri ˘ ¸si superficialitatea, cre ¸stinii trebuie sa priveas˘ ˘ ˘ ca via ¸ta cu toata seriozitatea. Aceasta atitudi˘ ˆ ˆ ˆ ne este importanta ındeosebi ın ınchinarea la ˘ Iehova. Articolul prezinta un punct de vedere echilibrat, bazat pe Biblie, cu privire la serio˘ ˘ ˘ ˆ ˆ zitatea de care trebuie sa dam dovada ın ın˘ deplinirea responsabilita ¸tilor cre ¸stine. ARTICOLUL DE STUDIU 2

ALTE ARTICOLE 3 Discerni dovada ˘ ˆ ındrumarii lui Dumnezeu? ˘ ˘ ˆ 6 Sa ramanem ˆ cinstiti¸ ıntr-o ˘ lume necinstita )

PAGINILE 13–17

˘ Multor oameni le este greu sa ia decizii. Acest ˆ articol ne aduce ın aten ¸tie motivele pentru este ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vital sa ınva ¸tam sa luam decizii bune. De asemenea, articolul va analiza unii pa ¸si concre ¸ti ˆ ˘ pe care ıi putem face pentru a ne asigura ca ˆ deciziile noastre ıl vor onora pe Dumnezeu. ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4

PAGINILE 18–27

ˆ Ce este „rodul spiritului“? Cum ıl putem cul˘ ˘ ˆ tiva? De ce trebuie sa-l cultivam? La aceste ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebari vom gasi raspuns pe masura ce vom ˘ analiza cele noua aspecte ale rodului spiritu˘ lui. Articolele ne ofera sugestii practice, care se vor dovedi utile pentru mul ¸ti.

˘ 28 Va amintiti? ¸

29 Am avut parte de multe lucruri bune )

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Vol. 132, nr. 8

Semimonthly

ROMANIAN


ˆ ˘ Discerni dovada ındrumarii lui Dumnezeu? ˘ ICI israeli ¸tii, nici egiptenii nu mai vazuˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sera ceva asemanator pana atunci. In ˆ timpul exodului israelitilor din Egipt, un stalp ¸ ˘ ˆ de nor statea zi de zi ın apropierea lor, iar ˆ noaptea acesta devenea un stalp de foc. Era o ˘ priveliste ¸ care inspira teama. Dar de unde veˆ nea acest stalp si ¸ care era scopul lui? Cum au ˆ privit israeli ¸tii „stalpul de foc si ¸ de nor“ si ¸ ce ˘ ˘ lectie ¸ desprindem din acest episod astazi, dupa mai bine de 3500 de ani? (Ex. 14:24) ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu arata clar de unde ˆ ˘ venea acest stalp si ¸ care era scopul lui. Iata ce ˆ citim ın Exodul 13:21, 22: „Si ¸ Iehova mergea ˆ ˆ ˆ ˘ ınaintea lor, ziua ıntr-un stalp de nor, ca sa-i ˘ ˆ ˆ conduca pe drum, iar noaptea ıntr-un stalp de ˘ ˘ ˘ ˘ foc, ca sa le dea lumina, iar ei sa mearga si ¸ ziua, ˆ si ¸ noaptea“. Iehova Dumnezeu a folosit stalpul de foc si ¸ de nor pentru a-si ¸ conduce poporul ˆ ˘ ın timpul iesirii din Egipt si ¸ ¸ al peregrinarii prin ˘ ˘ pustiu. Israeli ¸tii trebuiau sa fie gata sa porneas˘ ˘ ˆ ˘ ca la drum si ¸ sa urmeze acest stalp. Totodata, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cand armata egipteana, aflata ın urmarirea lor, ˘ a fost pe punctul sa atace poporul lui Dumneˆ ˆ ˘ zeu, stalpul s-a mutat ıntre cele doua grupuri, ocrotindu-i pe israeli ¸ti (Ex. 14:19, 20). Chiar ˘ ˆ daca stalpul nu i-a condus pe drumul cel mai ˘ ˘ ˆ scurt, israeli ¸tii puteau sa ajunga ın Tara Promi¸ ˘ ˘ ˆ sa numai daca mergeau ın urma lui. ˆ ˆ Prezen ¸ta acestui stalp ıi asigura pe israeliti¸ ˘ ˆ ca Iehova, Dumnezeul lor, era cu ei. Stalpul de ˆ nor ıl reprezenta pe Iehova, care le vorbea uneori din mijlocul lui (Num. 14:14; Ps. 99:7). ˆ ˘ Pe langa aceasta, norul l-a identificat pe Moi˘ ˘ se ca fiind cel numit a naˆ de Iehova s˘ a conduc ˘ tiunea (Ex. 33:9). In mod asemanator, norul a ¸ ˘ confirmat ca Iosua era cel numit de Iehova ca succesor al lui Moise, aceasta fiind ultima con-

N

semnare cuˆ privire la prezen ¸ta norului (Deut. ˘ 31:14, 15). Intr-adevar, pentru a ajunge la des˘ tina ¸tie dupa eliberarea lor din Egipt, israeli ¸tii ˘ ˘ ˆ ˘ trebuiau sa discearna dovada ındrumarii lui ˘ ˆ Dumnezeu si ¸ sa respecte acea ındrumare.

Ei au pierdut din vedere ˆ ˘ dovada ındrumarii divine ˆ ˘ ˘ ˆ Cand au vazut pentru prima data stalpul, is˘ raeli ¸tii trebuie sa fi fost ului ¸ti. Din nefericire ˆ ˘ ˆ ˆ ınsa, acest miracol, pe care ıl puteau vedea ın ˘ ˆ permanen ¸ta, nu i-a impresionat atat de mult, ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıncat sa manifeste ıncredere ın Iehova si ¸ pe ˆ mai departe. Ei au sfidat ındrumarea lui Dumˆ ˆ ˘ nezeu de cateva ori. Cand au fost urmari ¸ti de ˘ ˆ ˆ armata egipteana, n-au manifestat ıncredere ın ˘ puterea salvatoare a lui Iehova. Dimpotriva, l-au acuzat pe Moise, slujitorul lui Dumnezeu, ˘ ˆ ˘ ca ıi ducea la moarte (Ex. 14:10–12). Dupa ce ˆ au trecut prin Marea Rosie, au murmurat atat ¸ ˆ ˆ ˆ ımpotriva lui Moise si ¸ a lui Aaron, cat si ¸ ımpotriva lui Iehova, deoarece, spuneau ei, nu ˘ ˘ aveau hrana si ¸ apa (Ex. 15:22–24; 16:1–3; ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 17:1–3, 7). Cateva saptamani mai tarziu, au ˘ ˘ exercitat presiuni asupra lui Aaron sa le faca ˘ ˆ un vi ¸tel de aur. Imagina ¸ti-va! Intr-o parte a taˆ berei, israeli ¸tii vedeau stalpul de foc si ¸ de nor — dovada uluitoare a prezen ¸tei Celui ce-i scosese din Egipt — si ¸ nu departe de acel loc au ˆ ˘ ˆ ˘ ınceput sa se ınchine unui idol lipsit de viat¸ a, ˆ spunand: „O, Israele, acesta este Dumnezeul ˆ ˘ tau, care te-a scos din ¸tara Egiptului“. Intr-ade˘ ˆ var, „s-au purtat ıntr-un mod cu totul lipsit de respect“! (Ex. 32:4; Neem. 9:18) ˘ ˘ Actele de razvratire ale israelil ¸tilor au de˘ ˘ ˘ ˆ monstrat o lipsa crasa de respect fa ¸ta de ındru˘ marea lui Iehova. Problema lor nu era legata TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

3


˘ ˘ de vederea fizica, ci de vederea spirituala. Ei ˆ ˘ vedeau stalpul, dar nu mai apreciau faptul ca ˆ acesta reprezenta ındrumarea lui Iehova. Desi ¸ ˆ ˆ ac ¸tiunile lor „l-au ındurerat pe Sfantul lui Isˆ ˘ rael“, plin de ındurare Iehova a continuat sa-i ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ındrume prin intermediul stalpului pana cand ˆ ˘ au ajuns ın Tara Promisa (Ps. 78:40–42, 52–54; ¸ Neem. 9:19).

˘ Sa discernem dovada ˆ ˘ ındrumarii divine din prezent ˆ ˘ ˘ ˆ In mod asemanator, si ¸ ın timpurile noastre ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova ıi ofera poporului sau o ındrumare cla˘ ˘ ˘ ra. El nu ne cere sa gasim singuri calea pentru ˆ ˘ a intra ın promisa lume noua, asa ¸ cum nu le-a ˘ ˘ pretins nici israelitilor sa-si ¸ ¸ stabileasca singuri ˘ un traseu. Isus Cristos este Conducatorul desemnat al congregatiei (Mat. 23:10; Ef. 5:23). ¸ ˘ ˘ El i-a delegat o masura de autoritate clasei scla˘ ˘ vului fidel, alcatuita din crestini fideli unsi ¸ ¸ de ˆ ˘ ˘ spirit. La randul ei, aceasta clasa a sclavului nuˆ ˘ meste ¸ crestin ¸ supraveghetori ın congregatia ¸ a (Mat. 24:45–47; Tit 1:5–9). Cum putem fi siguri de identitatea clasei ˘ sclavului, sau a administratorului, fidel? Sa re˘ ˆ marcam cum o descrie ınsusi ¸ Isus: „Cine este ˘ ˘ administratorul fidel, cel prevazator, pe care ˘ ˆ ˆ ˘ stapanul lui ıl va numi peste toti¸ slujitorii sai ˘ ˘ ˘ ca sa le dea mereu masura de hrana la timpul ˘ ˘ ˆ potrivit? Fericit este sclavul acela daca stapaˆ ˘ ˘ ˆ nul lui, la venire, ıl va gasi facand asa!“ (Luca ¸ 12:42, 43). Asadar, fiind un administrator „fidel“, aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta clasa niciodata nu-l tradeaza si ¸ nu-l parases-¸ ˘ te pe Iehova si ¸ nici pe Isus, adevarurile biblice sau pe poporul lui Dumnezeu. De asemenea, ˘ ˘ ˘ fiind un administrator „prevazator“, aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ clasa manifesta judecata sanatoasa ın ce prives-¸ ˘ te coordonarea celei mai importante lucrari: lucrarea de predicare a ‘vestii ¸ bune despre regat’ si ¸ de facere de „discipoli din oamenii tuˆ turor na ¸tiunilor“ (Mat. 24:14; 28:19, 20). Dand ˘ dovada de ascultare, clasa administratorului ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ distribuie hrana spirituala sanatoasa si ¸ nutriti4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ va „la timpul potrivit“. Aprobarea lui Iehova ˆ ˘ ˘ se vede clar din binecuvantarile pe care le da ˘ ˘ ˆ poporului sau: crestere numerica, ındrumare ¸ ˆ ˘ ın luarea unor decizii importante, o mai buna ˆ ˘ ın ¸telegere a adevarurilor biblice, ocrotire de ˘ dusmanii care vor sa-l extermine si ¸ ¸ pacea min¸tii si ¸ a inimii (Is. 54:17; Filip. 4:7).

˘ Cum reac ¸tionam la ˆ ındrumarea lui Dumnezeu? ˘ ˆ Cum putem dovedi ca apreciem ındrumarea lui Dumnezeu? Apostolul Pavel a spus: „Asˆ ˘ culta ¸ti de cei care sunt ın fruntea voastra si ¸ fi ¸ti-le supusi“ ¸ (Evr. 13:17). Lucrul acesta nu ˆ ˆ este ıntotdeauna usor. Pentru a ın ¸telege mai ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ bine ideea, sa ıncercam sa ne punem ın locul ˘ israeli ¸tilor din zilele lui Moise. Imagineaza- ¸ti ˘ ˘ ˆ ˆ ca, dupa ce ai mers catva timp, stalpul se opres-¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ te. Oare cat va sta acolo? O zi? O saptamana? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cateva luni? Te ıntrebi daca merita sa- ¸ti desˆ ˘ pachetezi toate lucrurile. La ınceput, poate ca ˆ ı ¸ti despachetezi doar lucrurile strict necesare. ˘ ˆ ˘ ˘ Totusi, ¸ dupa cateva zile, satul sa tot cau ¸ti prin ˆ ˘ bagaje, ıncepi sa despachetezi totul. Dar, tocˆ mai cand esti ¸ aproape gata cu despachetatul, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vezi ca stalpul se ridica! Acum iar trebuie sa ın˘ ˆ ˘ cepi sa ımpachetezi! Nu-i asa ¸ ca nu ar fi nici usor, nici comod? Si totu si, ¸ ¸ ¸ israeli ¸tii trebuiau ˘ ˘ ‘sa porneasca imediat’ (Num. 9:17–22). ˘ ˆ ˆ Cum reac ¸tion am noi cand primim ındru˘ ˆ ˘ ˘ ˆ mare divina? Incercam sa o punem ın aplica˘ ˘ re „imediat“? Sau continuam sa facem lucrurile asa Suntem noi la ¸ cum ne-am obisnuit? ¸ curent cu ultimele instructiuni, cum ar fi cele ¸ privitoare la faptul de a conduce studii biblice la domiciliu, de a le predica persoanelor de ˘ ˘ ˆ alta limba, de a ¸tine cu regularitate ınchinarea ˆ ın familie, de a colabora cu comitetele de asis˘ ˘ ˘ ten ¸ta sanitara si ¸ de a avea o conduita potrivi˘ ˘ ta la congrese? De asemenea, dovedim ca ˘ ˆ avem apreciere fa ¸ta de ındrumarea lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu daca acceptam sfaturile. Cand avem de ˆ ˆ luat decizii importante, nu ne ıncredem ın ˆ ˘ ˆ ˘ ın ¸telepciunea noastra, ci ne ındreptam spre Iehova si ¸ spre organiza ¸tia sa pentru a primi


ˆ ˆ In prezent suntem ındruma ¸ti de organiza ¸tia lui Iehova

Lansarea de noi publica ¸tii /

Instruire la ¸scoli teocratice /

ˆ Instruire la ıntrunirea pentru serviciul de teren /

ˆ ˘ ındrumare. Asa ¸ cum un copil cauta ocrotirea ˘ ˆ ˘ parin ¸tilor ın timpul unei vijelii, tot asa ¸ noi cau˘ ˆ tam ocrotire la organizatia ¸ lui Iehova cand problemele acestei lumi ne izbesc asemenea ˆ unor rafale puternice de vant. ˆ ˆ ˆ ˘ Bineınteles, cei aflati¸ ın frunte ın cadrul par¸ ˘ ˆ tii ¸ pamantesti ¸ lui Dumnezeu nu ¸ a organizatiei sunt perfecti, ¸ dar nici Moise n-a fost perfect. Toˆ ˘ tusi, ¸ stalpul de foc si¸ de nor a fost o dovada per˘ ˘ manenta ca el era numit de Dumnezeu si¸ se ˘ ˘ bucura de aprobarea Lui. Sa remarcam, de ase˘ ˆ menea, ca nu fiecare israelit stabilea cand anu˘ ˘ me sa porneasca la drum. Israelitii la ¸ actionau ¸ ˘ „porunca lui Iehova data prin Moise“ (Num. ˆ ˘ 9:23). De aici ıntelegem ca Moise, ce reprezen¸ ˆ ta canalul prin care Dumnezeu oferea ındruma˘ re, dadea probabil semnalul de plecare. ˆ ˘ In prezent, clasa administratorului fidel da ˆ un semnal clar ori de cate ori este momentul ˘ ˆ ˘ sa se ıntreprinda o actiune. Cum anume? Prin ¸ articole din Turnul de veghe si¸ din Serviciul penˆ ˘ tru Regat, prin publicatii ¸ noi si¸ prin cuvantari tinute la congrese. De asemenea, congregatiile ¸ ¸

primesc instructiuni prin supraveghetorii itine¸ ranti, ¸ prin scrisori sau prin cursurile de instrui˘ ˘ ˆ re la care participa fratii ¸ cu responsabilitati¸ ın congregatie. ¸ ˆ ˘ Discerni si¸ tu dovada ındrumarii divine? Ieˆ ˘ ˆ hova ısi¸ foloseste ¸ ca sa ne ındrume ¸ organizatia ˆ ˘ ın aceste zile din urma prin „pustiul“ lumii rele ˘ a lui Satan. Drept urmare, ne bucuram de uni˘ tate, iubire si¸ sigurant¸ a. ˆ ˆ ˘ Cand poporul Israel a ajuns ın Tara Promisa, ¸ ˘ Iosua a spus: „Voi recunoaste ¸ ti¸ din toata inima ˘ ˘ voastra si¸ din tot sufletul vostru ca niciun cuˆ vant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a ˘ spus Iehova, Dumnezeul vostru, n-a ramas neˆ ˆ ımplinit. Toate vi s-au ımplinit“ (Ios. 23:14). Tot asa, ¸ poporul lui Dumnezeu din prezent va ajunˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ge negresit ¸ ın lumea noua promisa de El. Insa ce se poate spune despre fiecare dintre noi? ˆ Vom fi si¸ noi acolo? Aceasta depinde ın mare ˘ ˘ ˘ masura de dispozitia ¸ fiecaruia de a respecta cu ˘ ˆ ˘ umilint¸ a ındrumarea lui Dumnezeu. Asadar, sa ¸ ˘ ˘ ˆ continuam cu totii ¸ sa discernem dovada ındru˘ marii lui Iehova! TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

5


˘ ˘ ˆ Sa ramanem cinstiti¸ ˆ ˘ ıntr-o lume necinstita ˆ ECINSTEA, asemenea aerului pe care ıl ˘ ˘ respiram, exista pretutindeni. Oamenii ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mint, ınsal ¸ a la pret,¸ fura, nu ısi¸ platesc dato˘ ˆ riile si¸ se lauda cu practici frauduloase ın afa˘ ˆ ceri. Traind ın mijlocul unor astfel de oa˘ meni, ne confruntam deseori cu situatii ¸ care ˆ ˘ ˆ ne pun la ıncercare hotararea de a fi cinstiti. ¸ ˘ ˆ Cum putem continua sa ne ımpotrivim ten˘ ˘ dintei ¸ spre necinste? Sa analizam trei factori ˆ esentiali care ne vor ajuta ın acest sens: tea¸ ˘ ˘ ma de Iehova, o constiin t¸ a buna si¸ un senti¸ ment de multumire. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ O teama sanatoasa de Iehova ˘ Profetul Isaia a scris: „Iehova este Judecatorul nostru, Iehova este Legislatorul nostru, Iehova este Regele nostru“ (Is. 33:22). ˘ Daca recunoastem pozitia ¸ de autoritate a lui ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Iehova, vom avea teama sfanta, care ne ınta˘ ˆ ˘ ˆ ˆ reste ¸ hotarareaˆ de a ramane cinstiti¸ ın orice ˆ ımprejurare. In Proverbele 16:6 se spune: ˘ „Din teama de Iehova omul se abate de la ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rau“. Aceasta teama nu este o frica morbida de un Dumnezeu care pedepseste, ci o preo¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cupare sanatoasa de a nu-i displacea Tatalui nostru ceresc, care ne vrea numai binele (1 Pet. 3:12). ˆ ˘ Efectul pozitiv pe care ıl are aceasta preo˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cupare, sau teama, sanatoasa se observa din ˆ ˆ ceea ce li s-a ıntamplat lui Ricardo si¸ sotiei ¸ lui, Fernanda.1 Ei au scos din contul lor bancar echivalentul a 500 de euro. Fernanda a ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pus banii ın poset ¸ a fara sa-i numere. Cand au ˘ ˘ ˘ ˘ ajuns acasa, dupa ce platisera unele facturi, ˘ au constatat cu uimire ca aveau aproape

N

1 Unele nume au fost schimbate.

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

ˆ ˘ ˘ aceeasi¸ suma pe care o scosesera din cont. „In mod sigur, casiera ne-a dat mai multi¸ bani“, ˆ ˆ ˘ s-au gandit ei. La ınceput au fost tentati¸ sa ˘ ˘ pastreze banii pentru ca mai aveau multe fac˘ turi de platit. Ricardo povesteste: ¸ „Ne-am ru˘ ˘ ˆ gat lui Iehova sa ne dea putere sa ınapoiem ˘ ˘ banii. Dorinta ¸ de a-i fi placuti, ¸ ca raspuns la ˆ ˘ ındemnul sau din Proverbele 27:11, ne-a mo˘ ˆ tivat sa ducem banii ınapoi“. ˘ ˘ O constiin ¸ta instruita biblic ¸ ˘ Putem sa ne instruim constiin ta ¸ studiind ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Biblia si¸ straduindu-ne sa aplicam ceea ce ın˘ ˘ ˆ vat¸ am. Astfel, „cuvantul lui Dumnezeu [care] este viu si¸ puternic“ ne va influenta ¸ nu doar mintea, ci si¸ inima. Acest lucru ne va motiva ˘ ˘ ˆ „sa ne purtam cinstit ın toate“ (Evr. 4:12; 13:18). ˘ ˘ ˜ Sa luam cazul lui Joao. El a acumulat o da˘ torie considerabila, echivalentul a 3600 de ˆ ˘ ˘ ˘ euro. Apoi s-a mutat ıntr-un alt oras,¸ fara sa-si¸ ˘ ˘ ˘ ˜ plateasca datoria. Dupa opt ani, Joao a cunos˘ ˘ cut adevarul, iar constiin ta ¸ sa instruita biblic ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ l-a ındemnat sa ia legaturaˆ cu creditorul sau ˘ ˆ ˜ pentru a-si¸ plati datoria. Intrucat Joao avea ˘ ˆ ˘ un venit mic si¸ trebuia sa-si¸ ıntretin ¸ a sotia ¸ si¸ cei patru copii, creditorul a fost de acord ca ˘ ˆ banii sa-i fie restituiti¸ ın rate lunare. Un sentiment de mul ¸tumire ˆ ˘ Apostolul Pavel a scris: „Devotiunea sfanta ¸ ˆ ˘ ˆ ınsotit este un mare castig. ¸ a de multumire ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ . . . Avand hrana si¸ acoperamant, vom fi ˘ multumi ti¸ cu acestea“ (1 Tim. 6:6–8). Daca ti¸ ¸ ˆ ˘ nem cont de acest sfat ıntelept nu vom cadea ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ın capcana lacomiei, lansandu-ne ın afaceri ˆ ˆ discutabile sau ın planuri nerealiste de ımbo-


˘ ˘ ˘ Teama sanatoasa de Iehova ˘ ˆ ˆ ˘ ne ıntare ¸ste hotararea de a fi cinsti ¸ti

˘ ˘ gatire rapida (Prov. 28:20). Aplicarea sfatului ¸ ˘ lui Pavel ne va ajuta, de asemenea, sa punem ˆ Regatul lui Dumnezeu pe primul plan ın via˘ ˆ ˘ t¸ a, plini de ıncredere ca nu ne va lipsi nicio˘ data strictul necesar (Mat. 6:25–34). ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Insa, avand ın vedere „puterea amagitoare ˘ ˘ ˘ ˘ a bogatiilor“, sa nu subestimam niciodata pe¸ ˘ ˆ ˘ ricolul de a cadea ın capcana lacomiei (Mat. ˘ 13:22). Sa ne amintim de Acan. El a fost mar˘ ˆ tor la trecerea miraculoasa a raului Iordan. ˘ ˆ ˘ Totusi, ¸ el a cazut ın capcana lacomiei si¸ a cedat dorintei ¸ de a fura argint, aur si¸ un ves-¸ ˆ ˘ mant scump din prada luata din Ierihon. ˘ ˘ Aceasta fapta l-a costat viata ¸ (Ios. 7:1, 20–26). ˘ ˆ Nu e de mirare ca, secole mai tarziu, Isus a ˘ ˘ avertizat: „Deschideti¸ ochii si¸ paziti-v ¸ a de ori˘ ce fel de lacomie“! (Luca 12:15) ˘ ˘ Sa fim cinsti ¸ti la locul de munca ˘ ˘ ˆ Sa analizam acum cateva situatii ¸ care ne-ar ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ putea pune la ıncercare hotararea de a ramaˆ ne cinstiti¸ ın toate lucrurile. A fi cinstit la ˘ ˆ ˘ locul de munca ınseamna si¸ ‘a nu fura’, ˘ ˘ chiar daca majoritatea celor din jur fura (Tit ˘ 2:9, 10). Jurandir, care lucreaza la o institutie ¸ ˆ ˆ de stat, era cinstit c and ı si deconta cheltuie¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lile de calatorie. Insa colegii lui cereau sa li se ˘ ˆ deconteze o suma mai mare decat cea chel˘ ˘ tuita. Ei faceau acest lucru deoarece seful de¸

ˆ partamentului ıi acoperea pe angajatii ¸ necinstiti. chiar l-a mustrat pe ¸ De fapt, seful ¸ ˘ Jurandir pentru ca era prea corect si ¸ nu l-a ˆ ˘ ˘ ˘ mai trimis ın calatorii de afaceri. Dupa un ˘ ˘ timp, la institutia ¸ respectiva s-a facut un con˘ trol contabil, iar Jurandir a fost laudat pentru ˆ cinstea lui si¸ a fost avansat ın functie. ¸ ´ ˆ ˘ Andre, care era agent de vanzari, s-a con˘ ˆ ˘ fruntat cu o alta situatie. ¸ Patronul ıi cerea sa ˘ ˘ retraga de doua ori din contul clientilor taxa ¸ pentru serviciul prestat. Fratele nostru s-a ru˘ ˘ gat lui Iehova sa-i dea curaj ca sa respecte ˘ principiile biblice (Ps. 145:18–20). Totodata, ˆ ˘ el a ıncercat sa-i explice patronului de ce nu ˘ putea sa-i urmeze instructiunile. Patronul ¸ ˆ ˘ ınsa nu a fost de acord cu pozitia lui. De ace¸ ´ ˘ ea, Andre a decis sa renunte ¸ la acel loc de ˘ ˘ ˘ munca bine platit. Totusi, ¸ dupa aproximativ ˆ un an, fostul lui patron l-a chemat ınapoi ˆ ˘ la lucru, asigurandu-l ca firma nu-i mai ´ ˆ ınsela pe clienti. ¸ Andre a fost promovat ca ¸ manager. ˘ ˘ Sa ne platim datoriile ˘ ˘ Apostolul Pavel i-a sfatuit pe crestini: „Sa ¸ ˘ nu datorati¸ nimanui nimic“ (Rom. 13:8). Poa˘ ˘ ˘ te ca avem tendinta ¸ sa justificam neachitaˆ ˘ rea unei datorii spunand ca oricum creditorul este bogat si¸ nu are nevoie de acei bani. TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

7


˘ ˘ Purtarea noastra cinstita ˆ ıi aduce glorie lui Iehova

˘ ˘ ˆ Totusi, ¸ Biblia ne avertizeaza: „Cel rau se ım˘ ˘ ˆ prumuta si¸ nu da ınapoi“ (Ps. 37:21). ˆ ˘ ˆ ˆ Ce putem face ınsa ın cazul ın care, din ˘ cauza ‘evenimentelor neprevazute’, nu ne ˘ mai putem plati datoria? (Ecl. 9:11) Pentru ˘ ˆ a-si¸ plati ipoteca, Francisco a ımprumutat de la Alfredo echivalentul a 5000 de euro. Dar, ˘ ˆ fiindca a avut unele probleme ın afaceri, ˘ Francisco nu a mai putut sa achite datoria la ˘ data stabilita. Atunci a luat initiativa si¸ a vor¸ bit cu Alfredo pentru a-i explica situatia. ¸ Aces˘ ˘ ˘ ˆ ta a fost de acord sa i se plateasca datoria ın ˆ cateva rate. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Sa nu ıncercam sa parem ˆ altfel decat suntem ˘ Sa ne amintim exemplul negativ al lui Anania si¸ Safira, un cuplu din congregatia ¸ ˘ ˘ ˆ crestin ¸ a din secolul I. Dupa ce au vandut un teren, au adus la apostoli doar o parte din ˆ ˘ ˆ bani, pretinzand ca acestia reprezentau ın¸ ˘ ˘ ˆ ˘ treaga suma primita. Ei au ıncercat sa-i imˆ ˘ ˘ presioneze pe ceilalti, ¸ vrandˆ sa para mai geneˆ ˆ ˘ rosi¸ decat erau ın realitate. Insa, sub actiunea ¸ ˆ spiritului sfant, apostolul Petru a demascat ˆ ˘ ınsel ¸ atoria lor, iar Iehova i-a pedepsit cu moartea (Fap. 5:1–11). Spre deosebire de Anania si¸ Safira, care s-au dovedit necinstiti, ¸ scriitorii Bibliei au fost sinceri si¸ onesti. cu sinceri¸ ¸ Moise a mentionat ˘ tate ca la un moment dat si-a ie sit ¸ ¸ din fire si¸ ˘ ˘ ˆ ca, din acest motiv, nu i s-a permis sa intre ın ˆ ˘ ˘ Tara Promisa (Num. 20:7–13). In mod asema¸ ˘ ˘ ˘ nator, Iona nu a trecut sub tacere slabiciuni˘ ˘ ˆ le de care a dat dovada ınainte si¸ dupa ce le-a ˆ predicat ninivitilor, ci a scris despre ele ın car¸ tea sa (Iona 1:1–3; 4:1–3). ˘ ˘ ˘ Cu sigurant¸ a, trebuie sa avem curaj sa spu˘ ˘ nem adevarul chiar daca vom avea de suferit. ˘ ˘ ˆ ˆ Sa vedem, de pilda, ce i s-a ıntamplat la scoa¸ ˘ la unei tinere de 14 ani pe nume Nathalia. ˆ ˘ ˘ Cand s-a uitat peste testul ei, a vazut ca unul 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ dintre raspunsurile marcate de profesor ca ˘ fiind corecte era, de fapt, gresit. ¸ Chiar daca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ stia ¸ ca avea sa primeasca o nota mai mica, Na˘ thalia nu a ezitat sa-i arate profesorului lucra˘ ˆ ˘ ˆ rea. Ea spune: „Parintii ¸ m-au ınvatat ¸ ıntot˘ ˘ ˘ deauna ca, pentru a-i fi placuta lui Iehova, ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa fiu cinstita. Daca nu i-as¸ fi aratat ˘ profesorului lucrarea, as¸ fi avut mustrari de ˘ constiin t¸ a“. Profesorul a apreciat onestitatea ¸ Nathaliei. Cinstea, o calitate care ˆ ıi aduce onoare lui Iehova ˆ ˘ ˘ ˘ Giselle, o tanara de 17 ani, a gasit un portofel ce continea acte si¸ echivalentul a 25 de ¸ euro. Ea s-a adresat conducerii scolii pentru ¸ ˘ ca portofelul sa-i fie returnat proprietarului. ˘ ˘ Dupa o luna, directorul adjunct al scolii a ci¸ ˆ ˆ ˆ tit ınaintea ıntregii clase o scrisoare ın care ˘ ˘ Giselle era laudata pentru cinstea ei, iar fami˘ lia sa era felicitata pentru educatia ¸ si ¸ instrui˘ ˘ rea religioasa pe care i-o daduse. ‘Faptele ei bune’ i-au adus glorie lui Iehova (Mat. 5:14–16). ˘ ˆ Nu e usor ¸ sa fim cinstiti¸ ın mijlocul unor oameni „iubitori de sine, iubitori de bani, aroganti, ¸ trufasi, ¸ . . . neloiali“ (2 Tim. 3:2). ˘ ˘ ˘ Totusi, ¸ teama sanatoasa de Iehova, constiin¸ ˘ ta ¸ instruita biblic si¸ sentimentul de multumi¸ ˆ ˘ ˘ ˆ re ne vor ajuta sa ramanem cinstiti¸ ıntr-o ˘ lume necinstita. Astfel, vom cultiva o prieteˆ ˘ nie tot mai stransa cu Iehova, care „este drept [si] ¸ iubeste ¸ faptele drepte“ (Ps. 11:7).


˘ ˆ SA ˆ DOVEDIM SERIOZITATE IN INCHINAREA LA IEHOVA ˆ ˆ ˘ ˘ ‘Arata-te tu ınsu ¸ti ın toate un exemplu de lucrari bune, dovede ¸ste seriozitate.’ (TIT 2:7) ˆ ˘ ˘ UMEA ın care traim traverseaza una dintre cele mai dificile si ¸ mai dramatice perioade ˘ ˘ ˘ din istoria omenirii. Fara o temelie spirituala ˘ ˘ ˆ solida, e aproape imposibil sa ınfrun ¸ti aceste ˘ ˘ ‘timpuri critice, ˆ carora cu greu li se face fa ¸ta’ ˆ (2 Tim. 3:1–5). Intrucat se bizuie doar pe for¸tele proprii, oamenii nu au prea mult succes ˆ ˆ ˘ ˘ ın lupta cu problemele vie ¸tii. Mul ¸ti ıncearca sa ˘ ˘ ˆ uite de aceasta realitate trista umplandu-si ¸ ˆ timpul cu nesfarsitele distrac ¸tii oferite de in¸ dustria de divertisment. 2 Pentru a face fa a˘ stresului, deseori oame¸t ˘ ˘ ˘ nii ajung sa puna satisfacerea placerilor persoˆ ˘ ˘ nale pe primul loc ın via ¸ta. Daca nu suntem ˘ aten ¸ti, si am putea ajunge sa ¸ noi, crestinii, ¸ ˘ ˘ adoptam un asemenea mod de via ¸ta. Cum pu˘ tem evita acest lucru? Trebuie oare sa ne ocu˘ pam tot timpul numai cu lucruri serioase? ˆ ˘ Cum putem realiza un echilibru ıntre placeri ˘ si ¸ responsabilita ¸ti? Ce principii biblice ar tre˘ ˘ ˘ bui sa urmam pentru ca, desi ¸ ne ocupam cu ˘ ˘ ˆ lucruri serioase, sa nu cadem ın extrema de a deveni exagerat de seriosi? ¸ ˘ Sa dovedim seriozitate ˆ ˘ ıntr-o lume iubitoare de placeri ˘ ˆ ˘ 3 Este tot mai evident ca lumea ın care traim ˆ ˘ ˘ ıncurajeaza ‘iubirea de placeri’ (2 Tim. 3:4). Ea pune un accent nepotrivit pe distrac ¸tii, ceea ce poate constitui o amenin ¸tare pentru spiritua˘ ˘ litatea noastra (Prov. 21:17). Astfel, pe buna ˆ dreptate, apostolul Pavel include ın scrisorile

˘ ˘ catre Timotei si ¸ catre Tit sfaturi referitoare la seriozitate. Aplicarea acestor sfaturi ne va aju˘ ˘ ˘ ta sa nu ne lasam influen ¸ta ¸ti de atitudinea fri˘ ˘ vola, lipsita de seriozitate, a acestei lumi. (Cite ¸ste 1 Timotei 3:4, 8, 11; Tit 2:2–8.) ˆ ˘ 4 Cu secole mai ınainte, Solomon a scris ca ˘ ˘ ˘ este important sa renun ¸tam uneori la placeri pentru a medita laˆ lucrurile serioase ale vie ¸tii ˘ ˆ ˆ (Ecl. 3:4; 7:2–4). Intr-adevar, avand ın vedere ˘ ˘ ˘ ˘ ca via ¸ta este scurta, trebuie sa ne ‘straduim din ˘ ˘ rasputeri’ sa ob ¸tinem salvarea (Luca 13:24). ˘ ˘ ˆ Iata de ce trebuie sa fim „ın toate un exemplu ˘ de lucrari bune, dovedind . . . seriozitate“ (Tit ˘ ˘ 2:7). Aceasta pretinde sa acordam o aten ¸tie ˘ ˘ deosebita fiecarui aspect al vie ¸tii de crestin. ¸ ˆ ˆ 5 Sa˘ ne gandim la un singur aspect. Urmand ˆ exemplul lui Iehova si ısi ¸ al lui Isus, crestinii ¸ ¸ ˆ iau ın serios responsabilitatea de a munci (Ioan ˘ ˘ 5:17). Ei sunt deseori lauda ¸ti pentru ca sunt ˆ ˆ angaja ¸ti sarguinciosi ¸ si ¸ demni de ıncredere. ˆ ˆ ˆ Capii de familie ısi ¸ iau cu atat mai mult ın se˘ ˆ ˆ rios aceasta responsabilitate, ıntrucat trebuie ˘ ˆ ˘ sa-si care ¸ ıntre ¸tina familia. De fapt, un crestin ¸ ˆ nu se ıngrijeste ¸ din punct de vedere mate˘ rial de cei din casa lui ‘reneaga credin ¸ta’, ˘ ceea ce echivaleaza cu a-l renega pe Iehova! (1 Tim. 5:8) ˆ ˘ Inchinarea: o responsabilitate serioasa, ˘ dar si ¸ o sursa de bucurie ˆ ˘ 6 Iehova a considerat ıntotdeauna ca este im˘ ˘ ˆ ˆ portant sa i se aduca ınchinare ın modul

˘ 1, 2. De ce mul ¸ti oameni din aceasta lume nu priˆ ˘ ˘ vesc via ¸ta cu seriozitate, ¸si ce ıntrebari se ridica? ˘ ˘ ˆ 3, 4. Cum ne ajuta Scripturile sa ın ¸telegem importan ¸ta faptului de a dovedi seriozitate?

˘ 5. Men ¸tiona ¸ti un aspect al vie ¸tii pe care trebuie sa-l ˘ ˆ luam ın serios. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 6. Ce ne ajuta sa ın ¸telegem ca trebuie sa privim cu ˘ ˆ toata seriozitatea ınchinarea la Iehova?

L

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

9


˘ cerut de el. Israeli ¸tii, afla ¸ti sub Legea mozaica, ˆ au avut de suportat consecin ¸te grave cand ˘ ˆ ˘ ˘ s-au abatut ˆ de la ınchinarea adevarata (Ios. 23:12, 13). In secolul I e.n., continuatorii lui ˘ ˘ Cristos au trebuit sa depuna eforturi energice ˆ ˘ ˘ pentru a nu permite ca ınchinarea adevarata ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa fie contaminata de ınva ¸taturi si ¸ atitudini ˘ gresite (2 Ioan 7–11; Rev. 2:14–16). Si ¸ ¸ astazi, ˘ ˘ crestinii adevara ¸ti privesc cu toata seriozitatea ¸ ˆ ınchinarea la Iehova (1 Tim. 6:20). 7 Lucrarea de predicare este o sursa˘ de bucu˘ ˆ rie. Totusi, ¸ pentru a ne pastra bucuria ın acest ˘ ˆ serviciu trebuie sa ne gandim cu seriozitate la ˘ ˘ ˘ ceea ce avem de facut si ¸ sa ne pregatim temei˘ ˘ nic. Pavel a aratat ca el ¸tinea cont de oamenii ˘ ˘ carora le preda adevarul. El a scris: „Am deve˘ nit orice pentru oameni de orice fel, ca sa-i salvez cu orice pre ¸t pe unii. Dar fac toate lucru˘ rile de dragul vestii ¸ bune, ca sa am parte de ea ˆ ˘ ˘ ımpreuna cu al ¸tii“ (1 Cor. 9:22, 23). Pavel ga˘ ˆ sea o mare placere ın a-i ajuta pe oameni din ˆ punct de vedere spiritual si ¸ se gandea cu serio˘ zitate ce putea face pentru a raspunde necesi˘ ˘ ˆ ta ¸tilor lor concrete. Astfel, el a putut sa-i ıncu˘ rajeze si ¸ sa le insufle dorin ¸ta de a-i aduce ˆ ınchinare lui Iehova. ˆ ˘ 8 Cu cat a seriozitate si-a privit Pavel servi¸ ˘ ˘ ciul! El a fost dispus sa le slujeasca asemenea ˆ ˆ unui sclav atat lui Iehova, cat si ¸ celor ce ascul˘ tau mesajul despre adevar (Rom. 12:11; 1 Cor. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 9:19). Cand ıi ınva ¸tam pe al ¸tii adevarurile din ˆ Cuvantul lui Dumnezeu — fie la un studiu biˆ ˘ ˆ blic, fie la o ıntrunire crestin ¸ a, fie la ınchinaˆ rea ın familie —, suntem noi constien ¸ti de ma¸ ˘ rea responsabilitate pe care o avem fa ¸ta de ei? ˘ ˘ Poate consideram ca a conduce cu regularita˘ ˆ ˘ ˘ te un studiu biblic e o sarcina ımpovaratoare. ˘ E adevarat, lucrul acesta presupune de obicei ˘ ˘ ˘ sa luam din timpul rezervat unor activita ¸ti per˘ 7. Cum s-a pregatit Pavel pentru serviciul de predicare? ˘ ˘ ˘ 8. a) Care trebuie sa fie atitudinea noastra fa ¸ta de oa˘ ˘ ˘ menii carora le predam adevarul? b) Cum contribuie ˘ ˆ la bucuria noastra ın serviciu faptul de a conduce un studiu biblic? 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ sonale si ¸ sa-l folosim pentru a-i ajuta pe al ¸tii. ˘ ˘ Dar nu a spus Isus ca „este mai multa fericire ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ın a da decat ın a primi“? (Fap. 20:35) Invaˆ ˘ ¸tandu-i pe al ¸tii calea care duce la via ¸ta vom sim ¸ti o bucurie pe care nu ne-o poate aduce ˘ nicio alta activitate. ˆ ˘ ˘ ˘ 9 A fi seriosi nu ınseamn a ca nu putem sa ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne bucuram de o atmosfera placuta si ¸ relaxan˘ ˘ ta cu oamenii. Isus a lasat un exemplu perfect ˆ ˘ folosindu-si ¸ timpul nu numai pentru a-i ınva¸ta pe oameni, ci si ¸ pentru a se relaxa si ¸ a lega rela ¸tii apropiate cu ei (Luca 5:27–29; Ioan ˆ 12:1, 2). De asemenea, a fi seriosi ¸ nu ınseam˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ na ca trebuie sa avem mereu o ınfa ¸tisare sobra. ¸ ˘ ˘ ˘ Daca Isus ar fi fost o persoana rigida, exagerat ˘ ˘ ˘ de serioasa, cu siguran ¸ta ca oamenii nu s-ar fi ˆ ˆ ˘ apropiat de el. In realitate, pana si ¸ copiii se ˆ ˆ sim ¸teau ın largul lor ın compania sa (Mar. ˘ 10:13–16). Cum putem da si ¸ noi dovada de echilibru, asemenea lui Isus? ˘ ˆ 10 Vorbind despre un batr an, un frate a spus: „Pretinde mult de la el, dar nu pretinde nicio˘ data perfec ¸tiune de la al ¸tii“. Se poate spune ˘ acest lucru si ¸ despre tine? Nu este gresit ¸ sa ˘ avem unele astept ari rezonabile de la al ¸tii. De ¸ ˘ ˆ ˘ exemplu, copiii reac ¸tioneaza bine cand parinˆ ˘ ˘ obiective rezonabile si ¸tii le stabilesc ¸ ıi ajuta sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ le atinga. In mod asemanator, batranii i-ar puˆ ˘ tea ıncuraja pe unii membri ai congrega ¸tiei sa ˆ progreseze pe plan spiritual, dandu-le totodaˆ ˘ ˆ ˆ ta sugestii concrete ın acest sens. In plus, cand ˘ ˆ ˘ ˘ un batran are o parere echilibrata despre sine, ˆ va fi ıncurajator si ¸ abordabil (Rom. 12:3). ˘ ˘ ˘ ˆ O sora a spus: „Nu mi-ar placea ca un batran ˘ ˆ ˘ ˘ sa ia orice lucru ın gluma. Dar, si ¸ daca ar fi tot ˘ timpul serios, ar fi greu sa te apropii de el“. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ O alta sora a spus ca unii batrani „te pot intimida deoarece sunt extrem de seriosi“. Desi¸ ˘ ˆ ˘ ˆ gur, batranii n-ar trebui sa-i ımpiedice ni˘ ˘ ˘ ˘ ciodata pe membrii congrega ¸tiei sa vada ca ˆ ˘ ˘ ˘ 9, 10. a) A fi serio ¸si ınseamna oare ca nu putem sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ne bucuram de o atmosfera placuta ¸si relaxanta cu ˆ ˘ ˆ oamenii? Explica ¸ti. b) Ce ıl poate ajuta pe un batran ˘ ˆ sa fie ıncurajator ¸si abordabil?


ˆ ınchinarea la Iehova, ‘fericitul Dumnezeu’, ˘ este o sursa de bucurie (1 Tim. 1:11).

Cum trebuie privite ˘ ˆ responsabilita ¸tile ın congrega ¸tie ˆ ˆ ˘ 11 Cand Pavel i-a ındemnat pe barba ¸tii din ˘ ˘ ˘ ˘ congrega ¸tie sa se straduiasca sa se califice pen˘ tru responsabilita ¸ti mai mari, inten ¸tia lui n-a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ fost sa ıncurajeze pe cineva sa urmareasca ˘ ˘ o ambi ¸tie personala. Dimpotriva, el a scris: ˘ ˘ „Daca cineva aspira la sarcina de supraveghe˘ tor, doreste ¸ o lucrare buna“ (1 Tim. 3:1, 4). „A aspira“ la o responsabilitate pretinde din ˘ ˘ partea barba ¸tilor crestini sa cultive dorin ¸ta pu¸ ˘ ternica de a depune toate eforturile pentru a ˆ ˘ ˘ dobandi calita ¸tile spirituale necesare ca sa le ˘ ˘ slujeasca fra ¸tilor. Daca un frate este botezat de ˆ ˆ ˘ ˘ cel pu ¸tin un an si ¸ ıntruneste ¸ ıntr-o masura re˘ zonabila cerin ¸tele pentru slujitorii auxiliari ˆ men ¸tionate ın 1 Timotei 3:8–13, el poate fi re˘ ˘ comandat pentru aceasta numire. Sa remar˘ ˘ ˆ cam ca ın versetul 8 se spune clar: „Slujitorii ˘ auxiliari trebuie sa fie serio ¸si“. ˆ 12 Esti un crestin botezat, aflat ın ultimii ani ¸ ¸ ˘ ai adolescen ¸tei si ¸ privesti ¸ cu toata seriozitatea ˆ ˘ ınchinarea la Iehova? Daca da, po ¸ti face mul˘ ˆ te lucruri pentru a aspira la responsabilita ¸ti ın ˘ congrega ¸tie. Unul dintre ele este sa ˆ progresezi ˆ ˘ ın ce priveste ¸ lucrarea de predicare. I ¸ti face pla˘ ˆ cere sa colaborezi ın lucrare cu fra ¸ti si ¸ surori ˆ ˘ de toate varstele? Ti-ai fixat obiectivul sa con¸ ˘ ˘ duci un studiu biblic si ¸ te straduiesti ¸ sa-l atingi? ˘ ˆ Daca vei conduce un studiu biblic aplicand suˆ ˆ ˆ ˘ ˘ gestiile date la ıntruniri, ı ¸ti vei ımbunata ¸ti caˆ ˘ ˘ pacitatea de a preda. Mai mult, vei ınva ¸ta sa ˘ ˘ ˘ manifesti ¸ empatie fa ¸ta de cel ce studiaza caile ˘ ˘ ˘ ˆ lui Iehova. Pe masura ce elevul tau va ın ¸tele˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ge ca trebuie sa faca schimbari, vei ınva ¸ta sa-l ˘ ˘ aju ¸ti cu rabdare si ¸ cu tact sa aplice principiile biblice. 13 De asemenea, te po pune la dispozi ¸ti ¸tia ceˆ ˘ ˘ ˆ 11. Ce ınseamna „a aspira“ la responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie? ˘ 12, 13. Ce pot face fra ¸tii tineri care aspira la respon˘ ˆ sabilita ¸ti ın congrega ¸tie?

ˆ ˆ ˘ ˘ lor ın varsta din congrega ¸tie, oferindu-te sa-i ˆ ˘ ˘ aju ¸ti ın diferite moduri. Po ¸ti arata interes fa ¸ta ˘ de aspectul Salii Regatului, contribuind la ˘ ˆ ˆ ˆ cura ¸tenie si ¸ la ıntre ¸tinere. Cand ı ¸ti oferi ajuto˘ rul, potrivit cu ceea ce po ¸ti, spiritul de daruiˆ ˘ re pe care ıl manifesti ¸ va fi o dovada a seriozi˘ ˆ ta ¸tii tale ın serviciul lui Iehova. Asemenea lui ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Timotei, po ¸ti ınva ¸ta sa te ıngrijesti ¸ cu adevarat ˘ de necesita ¸tile congrega ¸tiei. (Cite ¸ste Filipeni 2:19–22.) ˘ ˆ ˘ 14 Batr ani, nu neglija ¸ti sa le da ¸ti sarcini fra˘ ˘ ˘ ¸tilor tineri care se straduiesc ‘sa fuga de dorin˘ ¸tele tinere ¸tii’ si ¸ urmaresc „dreptatea, credin ¸ta, ˘ iubirea, pacea“, precum si ¸ alte calita ¸ti impor˘ ˆ tante! (2 Tim. 2:22) Daca le ıncredin ¸ta ¸ti sarˆ ˆ ˘ cini ın congrega ¸tie, ei pot fi „ıncerca ¸ti ca sa se ˘ ˘ ˘ ˘ vada daca sunt corespunzatori“ sa poarte res˘ ˆ ˆ ˘ ponsabilita ¸ti, astfel ıncat „progresul [lor] sa fie clar pentru to ¸ti“ (1 Tim. 3:10; 4:15).

Cum putem dovedi seriozitate ˆ ˆ ın congrega ¸tie si ¸ ın familie ˆ 15 A dovedi seriozitate ınseamna˘ si a le acor¸ ˆ da demnitate fra ¸tilor si ¸ surorilor noastre. In sfatul pe care i l-a dat lui Timotei, Pavel a ˆ ˘ ˘ 14. Cum pot fi fra ¸tii tineri „ıncerca ¸ti ca sa se vada ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ daca sunt corespunzatori“ sa slujeasca ın congrega ¸tie? 15. Potrivit cu 1 Timotei 5:1, 2, cum putem dovedi ˆ ˆ ˆ ˘ seriozitate ın modul ın care ıi tratam pe al ¸tii?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ De ce nu trebuie sa ne ˘ ˘ ˘ lasam influenta ¸ ti¸ de atitudinea frivola, ˘ lipsita de seriozitate, a acestei lumi? ˘ ˆ ˙ Cum putem sa dovedim seriozitate ın ˆ ˘ serviciul nostru si, ¸ ın acelasi¸ timp, sa ˘ gasim bucurie? ˙ Cum se vede din atitudinea pe care ˘ ˘ ˘ o avem fat¸ a de responsabilitati¸ daca dovedim sau nu seriozitate? ˘ ˙ Explicati¸ de ce este important sa-i ˘ tratam cu respect pe colaboratorii crestini si¸ pe membrii familiei. ¸

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

11


subliniat necesitatea de a-i trata pe al ¸tii cu respect. (Cite ¸ste 1 Timotei 5:1, 2.) Respectul este ˆ ˆ important ındeosebi ın rela ¸tiile cu persoanele ˆ de sex opus. Un exemplu demn de imitat ın ˘ ˆ ce priveste ¸ respectul fa ¸ta de femei, ındeosebi ˘ ˘ fa ¸ta de so ¸tie, este Iov. El si-a impus sa nu pri¸ ˘ ˘ veasca insistent si ¸ cu pasiune o alta femeie (Iov ˘ ˆ 31:1). Daca dovedim seriozitate ın rela ¸tiile cu fra ¸tii si ¸ surorile noastre, nu vom ajunge nicio˘ ˘ ˘ ˘ data sa flirtam sau sa facem orice altceva ce ˆ ˘ i-ar putea stanjeni. O atitudine plina de respect ˘ ˆ este importanta mai ales cand doi crestini sunt ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ın perioada de cunoastere ın vederea casato¸ ˘ riei. Un crestin serios nu se va juca niciodata ¸ cu sentimentele unei persoane de sex opus (Prov. 12:22). 16 De asemenea, trebuie sa˘ avem grija˘ sa˘ pri˘ ˆ vim cu toata seriozitatea rolul pe care ni l-a ınˆ ˆ credin ¸tat Dumnezeu ın familie. In lumea lui ˘ ˘ Satan, rolul barbatului de so ¸t si ¸ de tata este luat ˆ ˆ ˆ ın deradere. Ridiculizarea si ¸ ınjosirea capului familiei este unul dintre subiectele preferate ale industriei de divertisment. Totusi, ¸ Scriptu˘ ˘ ˆ ˆ ˘ rile arata ca so ¸tului ıi este ıncredin ¸tata o mare responsabilitate, el fiind numit „capul so ¸tiei“ (Ef. 5:23; 1 Cor. 11:3). ˆ 17 Poate ca˘ un so se ıngrije ste ¸t ¸ de familia sa ˘ 16. Cum privesc unii oameni din lume rolul barba˘ ˆ ˘ tului de so ¸t ¸si de tata, ¸si cum ıl prezinta Biblia? ˘ ˆ ˘ 17. Cum putem arata prin modul ın care participam ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ la ınchinarea ın familie ca ne luam ın serios respon˘ sabilita ¸tile?

ˆ ˘ ˘ din punct de vedere material. Insa, daca nu se ˆ ıngrijeste ¸ si ¸ din punct de vedere spiritual, do˘ ˆ ˘ vedeste ¸ lipsa de ın ¸telepciune si ¸ de discernaˆ mant (Deut. 6:6, 7). Potrivit cu 1 Timotei 3:4, ˘ daca esti ¸ un cap de familie si ¸ aspiri la privileˆ ˘ gii suplimentare ın congrega ¸tie, trebuie sa fii „un om care-si ¸ conduce bine familia, care-si ¸ ˘ ˆ ¸tine copiii ın supunere cuˆ toata seriozitatea“. ˆ ˘ Prin urmare, ıntreaba-te: Imi fac timp pentru ˆ ˆ a ¸tine cu regularitate ınchinarea ın familie? ˘ ˘ Unele so ¸tii crestine aproape ca trebuie sa-si ¸ ¸ im˘ ˆ ˘ plore so ¸tul sa se ıngrijeasca de spiritualitatea ˘ ˆ familiei. Fiecare so ¸t trebuie sa reflecteze ın ˘ ˘ mod serios la atitudinea lui fa ¸ta de aceasta res˘ ponsabilitate. Desigur, o so ¸tie crestin ¸ a trebuie ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa sus ¸tina ınchinarea ın familie si ¸ sa colabore˘ ze cu so ¸tul ei pentru reusita acestei activita ¸ti. ¸ ˆ ˘ 18 Si copiii sunt ıncuraja sa se ocupe cu lu¸ti ¸ cruri serioase (Ecl. 12:1). Este bine ca si ¸ cei mici ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ sa ınve ¸te sa fie harnici, facand unele treburi ın ˘ ˆ ˘ ˆ casa potrivit varstei si ¸ capacita ¸tii lor (Plang. ˘ ˆ ˆ 3:27). Sa ne gandim la regele David. Cand era ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ınca un copil, el a ınva ¸tat cum sa fie un bun ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pastor. De asemenea, a ınva ¸tat sa compuna ˘ ˘ ˆ muzica si ¸ sa cante la un instrument, deprin˘ ˘ ˘ ˘ deri datorita carora a ajuns sa slujeasca la curtea regelui Israelului (1 Sam. 16:11, 12, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ 18–21). Fara ındoiala, David s-a jucat ın copi˘ ˆ larie, dar a si ¸ dobandit deprinderi valoroase, ˆ ˘ ˘ 18. Cum pot ınva ¸ta copiii sa fie serio ¸si ¸si responsabili?

˘ ˘ ˆ Un so ¸t trebuie sa se ıngrijeasca de familie ˆ atat din punct de vedere material, ˆ cat ¸si din punct de vedere spiritual


ˆ ˘ pe care mai tarziu le-a folosit pentru a-l lauda ˘ ˘ pe Iehova. Calita ¸tile sale de pastor l-au ajutat ˘ ˘ ˘ sa conduca na ¸tiunea Israel cu rabdare. Dragi ˆ ˆ ˘ ˘ copii, voi cate deprinderi ınva ¸ta ¸ti? Acestea va ˘ ˘ vor ajuta sa-i sluji ¸ti Creatorului vostru si ¸ va pre˘ ˘ gatesc pentru responsabilita ¸tile din viitor.

˘ ˘ ˘ Sa pastram un punct de vedere echilibrat ˘ 19 Cu to ¸tii putem sa facem eforturi pentru a ˘ ne pastra un punct de vedere echilibrat despre ˆ ˆ ˆ noi ınsine, neluandu-ne prea mult ın serios. ¸ ˘ Nu dorim sa devenim ‘exagerat de drep ¸ti’ (Ecl. ˘ 7:16). Cu pu ¸tin umor putem depasi ¸ momen˘ tele tensionate care s-ar putea ivi acasa, la lo˘ ˆ cul de munca sau ın rela ¸tiile cu fra ¸tii si ¸ suro˘ ˘ ˆ ˘ 19, 20. Ce atitudine echilibrata suntem hotara ¸ti sa ˘ ˆ ˘ ˆ avem fa ¸ta de noi ın ¸sine ¸si fa ¸ta de ınchinare?

˘ ˘ rile crestine. Membrii familiei trebuie sa aiba ¸ ˘ ˘ grija sa nu fie prea critici, pentru ˆ a nu tulbura ˘ linistea si ¸ ¸ pacea caminului lor. In congrega ¸tie, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ to ¸ti putem ınva ¸ta sa radem cu ceilal ¸ti si ¸ sa ne ˘ bucuram unii de compania altora, fiind mereu ˆ ˆ ziditori si ¸ pozitivi ın conversa ¸tiile noastre si ¸ ın predare (2 Cor. 13:10; Ef. 4:29). ˘ ˆ ˆ ˘ 20 Traim ıntr-o lume care ıl desconsidera pe ˆ Iehova si ¸ nu ia ın serios legile sale. Slujitorii ˆ ˘ ˘ lui Iehova ınsa considera foarte importante as˘ cultarea de Dumnezeul lor si ¸ loialitatea fa ¸ta de ˘ el. Ce bucurie este sa facem parte dintr-o coˆ munitate atat de mare de oameni care ‘doveˆ ˆ desc seriozitate’ ın ınchinarea pe care i-o aduc ˘ ˘ ˆ ˘ lui Iehova! Asadar, sa fim hotara ¸ti sa privim si ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ın continuare cu toata seriozitatea via ¸ta si ¸ ınchinarea la Iehova!

˘ ˘ CARE ˆ SA LUAM DECIZII ˘ IL ONOREAZA PE DUMNEZEU ˘ ˘ „Cel prevazator ia aminte la pasii ¸ lui.“ (PROV. 14:15)

ˆ I

˘ N FIECARE zi luam probabil zeci de decizii. ˆ ˘ Multe dintre ele sunt minore. Unele ınsa ne ˆ ˘ pot influen ¸ta profund viata. ¸ Totusi, ¸ cand luam ˘ ˘ o decizie, indiferent ca este importanta sau neˆ ˘ ˘ ınsemnata, principala noastra preocupare este ˘ ˘ sa-l onoram pe Dumnezeu. (Cite ¸ste 1 Corinteni 10:31.) ˆ 2 I este usor sa˘ iei decizii sau ti se pare greu? ¸ti ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ Daca vrem sa progresam spre maturitate cres-¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tina, trebuie sa ınvat¸ am sa deosebim binele de ˘ ˘ ˘ ˘ rau si ¸ sa luam decizii care sa reflecte convingerile noastre, nu ale altora (Rom. 12:1, 2; Evr. 5:14). Ce alte motive importante avem pentru ˆ ˘ ˘ ˘ a ınva ¸ta sa luam decizii bune? De ce este

ˆ ˘ ˘ uneori atat de greu sa luam decizii? Si ¸ ce pasi ¸ ˘ putem face pentru a fi siguri ca deciziile noasˆ ˘ tre ıl onoreaza pe Dumnezeu?

˘ ˘ 1, 2. a) Care trebuie sa fie principala noastra preocuˆ ˘ ˆ ˘ pare cand luam decizii? b) Ce ıntrebari vom analiza?

˘ ˘ ˘ 3. Caror lucruri nu ar trebui sa le permitem sa ne ˆ influen ¸teze ın luarea deciziilor?

˘ ˘ De ce trebuie sa luam decizii? ˘ ˘ ˆ ˆ 3 Daca suntem nehotara cand sunt implica¸ti ˘ te principii biblice, colegii de scoal a sau de ¸ ˘ ˘ munca ar putea trage concluzia ca nu suntem ˘ convinsi¸ de ceea ce sus ¸tinem si¸ ca, prin urmare, suntem usor ¸ de influen ¸tat. Ei ar putea min ¸ti, ˆ ˆ ˘ ınsela sau fura si¸ apoi ar putea ıncerca sa ne con¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vinga ‘sa urmam mul ¸timea’, adica sa ne alatu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ram lor sau cel pu ¸tin sa-i ajutam sa-si¸ ascunda ˘ faptele (Ex. 23:2). Totusi, care stie ¸ un crestin ¸ ¸ sa

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

13


ˆ ˘ ia decizii ce ıl onoreaza pe Dumnezeu nu va ˘ permite ca frica sau dorin ¸ta de a fi acceptat sa-l ˘ ˘ ˆ faca sa se comporte ıntr-un mod care i-ar leza ˘ constiin ¸ta instruita biblic (Rom. 13:5). ¸ ˆ 4 Nu to cei care doresc sa˘ ia decizii ın locul ¸ti ˘ nostru ne vor raul. Unii prieteni bine inten ¸tio˘ ˘ nati¸ ar putea insista sa le urmam sfatul. Sau ˘ poate ca unele rude, preocupate de binele nos˘ ˘ ˆ tru, simt ca e de datoria lor sa se implice ın deciziile importante pe care le avem de luat, ˘ ˆ chiar daca suntem maturi si ¸ nu mai locuim ın ˘ ˘ ˘ ˆ casa parinteasca. Sa ne gandim, de exemplu, la ˆ ˘ situa ¸tia ın care trebuie sa alegem un tratament ˘ ˆ medical. Biblia condamna ın mod categoric ˘ ˆ folosirea gresit ¸ a a sangelui (Fap. 15:28, 29). ˆ ˘ ˆ ˘ Insa pentru alte aspecte legate de ıngrijirea sa˘ ˘ ˆ nata ¸tii nu stabileste ¸ norme atat de clare. De ˘ ˘ aceea, fiecare dintre noi trebuie sa decida per˘ sonal daca va accepta sau nu un tratament me˘ dical.1 Cei dragi ai nostri ¸ au, poate, pareri ferˆ ˆ me ın aceste privinte. ¸ Totusi, ¸ cand e vorba de astfel de decizii, fiecare crestin dedicat si ¸ ¸ bote˘ ˘ zat trebuie sa-si ¸ poarte „propria sarcina“, sau responsabilitate (Gal. 6:4, 5). Principala noas˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tra preocupare este sa ne pastram o constiin ¸ta ¸ ˘ ˆ buna ınaintea lui Dumnezeu, nu a oamenilor (1 Tim. 1:5). ˘ ˆ 5 Un om nehotar at se expune unui mare pe˘ ricol. Discipolul Iacov a scris ca un astfel de ˆ ˘ om este „nestatornic ın toate caile lui“ (Iac. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 1:8). Ca un om ıntr-o corabie fara carma pur˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tata de vant pe o mare rascolita de furtuna, el ˆ ˘ va fi purtat ıncoace si-ncolo de parerile schim¸ ˘ ˆ batoare ale oamenilor. Cat de usor ¸ ar putea o ˘ ˘ ˆ asemenea persoana sa naufragieze ın ce prives-¸ ˘ te credin ¸ta si ¸ pentru ¸ apoi sa dea vina pe altii 1 Pentru mai multe informa ¸ti despre acest subiect, vezi anexa „Cum consider frac ¸tiunile sanguine ¸si proceduri˘ ˆ le medicale care implica folosirea propriului sange?“, ˘ ˘ ˆ aparuta ın Serviciul pentru Regat din noiembrie 2006, paginile 3–6.

˘ ˆ 4. De ce ar putea dori unii sa ia decizii ın locul nostru? ˘ ˆ 5. Cum putem evita sa naufragiem ın ce prive ¸ste credin ¸ta? 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

ˆ ˆ ceea ce i s-a ıntamplat! (1 Tim. 1:19) Cum ˆ ˘ pu˘ ˆ tem evita acest trist deznodamant? ‘Intarinˆ ˘ du-ne ın credin ¸ta.’ (Cite ¸ste Coloseni 2:6, 7.) ˘ ˆ ˘ Pentru a fi tari si ¸ de neclintit trebuie sa ınva˘ ˘ ˘ ˘ ¸tam sa luam decizii care reflecta credin ¸ta noas˘ ˆ ˆ tra ın Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu ˆ ˘ (2 Tim. 3:14–17). Ce ne-ar putea afecta ınsa capacitatea de a lua decizii bune?

˘ ˘ De ce este greu uneori sa luam decizii? 6 Uneori capacitatea de a lua decizii ne-ar ˘ ˘ putea fi afectata de teama: teama de a nu lua decizii gresite, teama de esec ¸ ¸ sau teama de a ˘ ˆ nu parea ridicoli sau stupizi ın ochii altora. ˆ ˘ ˆ Aceste ıngrijorari sunt de ın ¸teles. Nimeni nu ˘ ˆ ˘ ˘ vrea sa ia o decizie neın ¸teleapta, care sa-i adu˘ ca necazuri sau, poate, rusine. Totusi, ¸ ¸ iubirea ˆ ˘ pentru Dumnezeu, precum si Cuv antul sau ne ¸ ˘ ˆ pot ajuta sa ne ınvingem temerile. Cum? Iubi˘ rea pentru Dumnezeu ne va motiva sa consul˘ ˆ ˆ ˘ tam ıntotdeauna Cuvantul sau si ¸ publica ¸tiile ˆ bazate pe Biblie ınainte de a lua decizii importante. Astfel, vom face mai pu ¸tine greseli. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Intr-adevar, Biblia ıl ajuta pe „cel fara expe˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rien ¸ta sa devina prevazator, iar [pe tanar] sa ˘ ˆ capete cunostin ¸ta si ¸ ¸ capacitate de gandire“ (Prov. 1:4). ˆ ˆ 7 Inseamna˘ oare ca˘ vom lua ıntotdeauna decizii corecte? Nu. To ¸ti facem greseli (Rom. ¸ 3:23). Regele David, de exemplu, a fost un om ˆ fidel si Totusi, ¸ ¸ ıntelept. ¸ uneori a luat decizii ˘ gresite, care le-au provocat suferin ¸ta lui si ¸ ¸ altora (2 Sam. 12:9–12). Cu toate acestea, grese¸ ˆ ˘ lile comise nu l-au ımpiedicat pe David sa ia ˆ ˘ ˘ ın continuare decizii care sa-i aduc ˆ a favoarea lui Dumnezeu (1 Regi 15:4, 5). In pofida gre˘ selilor din trecut, nici noi nu ne vom teme sa ¸ ˘ ˘ luam decizii daca, asemenea lui David, ne ˘ amintim ca Iehova trece cu vederea nelegiui˘ ˘ rile noastre si ¸ ne iarta pacatele. El va continua ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa-i sus ¸tina pe cei ce ıl iubesc si ¸ ıl asculta (Ps. 51:1–4, 7–10). 6. Cum ne-ar putea afecta teama? ˆ ˘ 7. Ce putem ınva ¸ta din exemplul regelui David?


˘ jertfite idolilor. El a recunoscut ca o decizie, ˘ ˘ ˆ chiar daca nu este gresit ¸ a ın sine, ar putea po˘ ˘ ˘ ticni o persoana cu o constiin ¸ta slaba. Care era ¸ ˘ ˆ ˘ hotararea lui Pavel? El a scris: „Daca un aliˆ ˘ ˘ ment ıl face pe fratele meu sa se poticneasca, ˆ ˘ ˘ nu voi mai manca niciodata carne, ca sa nu-l ˘ ˘ fac pe fratele meu sa se poticneasca“ (1 Cor. ˘ 8:4–13). Si ¸ noi trebuie sa ¸tinem cont de conˆ ˘ stiin ¸ta altora cand luam decizii. Desigur, ceea ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ce ne preocupa ın primul rand este modul ın care alegerile noastre ne vor influenta ¸ prietenia cu Iehova. (Cite ¸ste Romani 14:1–4.) Ce ˘ ˘ principii biblice ne vor ajuta sa luam decizii ˆ ˘ care ıl onoreaza pe Dumnezeu?

˘ ˆ Ce ne poate ajuta sa nu fim atat de neliˆ ˘ ˘ nisti ¸ ¸ti cand trebuie sa luam o decizie? Faptul ˘ ˘ de a sti co¸ ¸ ca uneori exista mai multe optiuni ˘ ˘ recte. Sa observam rationamentul apostolului ¸ ˘ ˘ Pavel cu privire la casatorie. Sub inspiratie ¸ di˘ ˘ ˘ vina, el a scris: „Daca cineva crede ca se com˘ ˘ ˘ porta nepotrivit fa ¸ta de virginitatea sa si ¸ ca este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mai bine sa se casatoreasca, mai ales daca a tre˘ ˘ ˘ cut de floarea tinere ¸tii, sa faca ce vrea, nu pa˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ catuieste. Sa se casatoreasca. Dar, daca cineva ¸ ˘ ˆ ˆ are putere asupra vointei ¸ sale si ¸ a hotarat ın ˘ ˘ ˘ inima sa sa-si ¸ pastreze virginitatea fiindca nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ simte nevoia sa se casatoreasca, si ¸ ramane ho˘ ˆ ˆ tarat ın inima sa, face bine“ (1 Cor. 7:36–38). Pavel a recomandat celibatul ca fiind cea mai ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ buna alegere, ınsa a aratat ca nu este sigura op˘ tiune corecta. ¸ ˘ 9 Ar trebui sa˘ ne preocupe parerea altora deˆ ˘ ˘ ˘ spre deciziile noastre? Intr-o anumita masura, ˘ ˘ da. Sa remarcam ce a spus Pavel cu privire la ˘ ˘ consumarea alimentelor care pareau sa fi fost

Sase pasi ¸ ¸ pentru a lua decizii bune ˆ ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca ai dreptul sa decizi. Inainte ˘ ˆ ˘ de a lua o decizie, trebuie sa ne ıntrebam: Am ˘ ˘ eu dreptul sa iau aceasta decizie? Regele Soloˆ mon a scris: „A venit ınfumurarea? Atunci va ˆ veni dezonoarea, dar ın ¸telepciunea este cu cei modesti“ (Prov. 11:2). ¸ ˘ ˘ 11 Parin ¸tii le pot da copiilor posibilitatea sa ˆ ˘ ˘ ia unele decizii, ınsa copiii nu trebuie sa-si ¸ ia singuri acest drept (Col. 3:20). Femeile, ca so˘ ˘ ˆ ¸tii si ¸ mame, au o masura de autoritate ın fa˘ ˘ milie, dar trebuie sa recunoasca autoritatea de cap a so ¸tului (Prov. 1:8; 31:10–18; Ef. 5:23). La ˆ ˘ ˘ ˘ randul lor, so ¸tii trebuie sa recunoasca faptul ca ˘ ˘ ˘ si ¸ autoritatea lor este limitata si ¸ ca trebuie sa ˘ ˘ ˆ se supuna lui Cristos (1 Cor. 11:3). Batranii iau decizii pentru congrega ¸tie. Totusi, ¸ ei se asigu˘ ˘ ˆ ˆ ra ca ‘nu trec peste ce este scris’ ın Cuvantul lui Dumnezeu (1 Cor. 4:6). De asemenea, ei ˘ ˆ urmeaza ındeaproape instructiunile date de ¸ sclavul fidel (Mat. 24:45–47). Dovedind moˆ ˆ ˘ ˆ destie si ¸ luand decizii numai ın masura ın care ˘ avem dreptul sa facem lucrul acesta, ne vom ˘ ˘ scuti de multa neliniste ¸ si ¸ suferin ¸ta pe noi si ¸ pe al ¸tii.

ˆ ˘ ˘ 8. Ce ınva ¸tam din ra ¸tionamentul apostolului Pavel ˘ ˘ cu privire la casatorie? ˘ ˘ 9. Ar trebui sa ne preocupe parerea altora despre deciziile noastre? Explica ¸ti.

˘ ˘ 10, 11. a) Cum pot membrii familiei sa dovedeasca ˆ modestie ın ce prive ¸ste luarea deciziilor? b) De ce ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ anume trebuie sa ¸tina cont batranii cand iau decizii pentru congrega ¸tie?

˘ ˆ ˆ Un om nehotarat este ca un om ıntr-o corabie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ fara carma pe o mare rascolita de furtuna 8

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

15


˘ ˘ ˘ Informeaza-te, fa cercetari. „Planurile ceˆ ˘ lui harnic ıi aduc cu sigurant¸ a folos, dar cel ˘ pripit ajunge la lipsa“, a scris Solomon (Prov. ˘ ˘ 21:5). Sa presupunem ca analizezi o propune˘ re de afaceri. Nu te lasa condus de sentimente. Culege toate informatiile necesare, cere sfa¸ ˘ ˆ tul celor cu experient¸ a ın domeniu si ¸ vezi ce ˘ principii biblice se aplica la situatia ¸ ta (Prov. ˆ 20:18). Pentru a-ti¸ organiza informatiile, ıntoc¸ ˘ ˆ meste si ¸ ˆ doua liste: una cu castiguri ¸ ¸ una cu cos˘ turi. Inainte de a lua o decizie, „calculeaza ˆ cheltuiala“ (Luca 14:28). Dar gandeste-te ce ¸ ˘ efect va avea aceasta decizie nu numai asupra situa ¸tiei tale financiare, ci si ¸ asupra spirituali˘ tˆ a ¸tii tale. Cercetarea pretinde timp si ¸ efort. ˘ ˆ ˘ Insa, procedand astfel, vei evita sa iei decizii pripite, care pot crea probleme inutile. ˆ ˘ 13 Roaga-te pentru ın ¸telepciune. Deciziile ˆ ˘ noastre ıl vor onora pe Dumnezeu numai daca ˆ ˘ ˘ ˆ ıl rugam sa ne ajute ın luarea lor. Discipolul ˘ ˆ Iacov a scris: „Daca vreunuia dintre voi ıi lipˆ ˘ ˘ ˆ seste ¸ ın ¸telepciunea, sa i-o ceara neıncetat lui ˘ ˘ Dumnezeu, caci el le da tuturor cu generozita˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te si si ¸ fara sa reproseze ¸ ¸ ea ıi va fi data“ (Iac. ˘ ˘ 1:5). Nu este nicio rusine sa recunoastem ca ¸ ¸ ˆ avem nevoie de ıntelepciunea lui Dumnezeu ¸ ˘ pentru a lua decizii (Prov. 3:5, 6). De fapt, daca ˘ ˘ ne bazam numai pe priceperea noastra, putem ˘ ˆ ˘ ˆ gresi ¸ta. Cand ne rugam pentru ınte¸ ¸ cu usurin ¸ ˘ ˘ ˆ lepciune si ¸ cautam principiile din Cuvantul ˘ lui Dumnezeu care se aplica la situatia ¸ noas˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tra, ıi permitem spiritului sfant sa ne ajute sa ˘ discernem motivele reale pentru care dorim sa ˘ ˆ ac ¸tionam ıntr-un anumit fel (Evr. 4:12). (Cite ¸ste Iacov 1:22–25.) ˘ ˘ ˆ 14 Ia decizia. Nu te grabi sa faci acest pas ına˘ ˘ ˆ inte sa te informezi si ¸ ¸ sa te rogi pentru ınteˆ ˆ ˘ ˘ lepciune. Un om ıntelept ısi ¸ ¸ rezerva timp sa „ia aminte la pasii ¸ lui“ (Prov. 14:15). Totusi, ¸ nu 12

˘ ˘ ˘ 12. a) De ce trebuie sa ne informam ¸si sa facem cer˘ ˘ cetari? b) Explica ¸ti cum se pot face cercetari. ˘ ˆ 13. a) Ce asigurare gasim ın Iacov 1:5? b) Cum ne ˘ ˘ ˆ poate ajuta faptul ca ne rugam pentru ın ¸telepciune? ˘ ˆ ˘ 14. De ce n-ar trebui sa amanam luarea unei decizii? 16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

Pasi¸ pentru a lua decizii bune ˘ ˘ ˘ 1 Asigura-te ca ai dreptul sa decizi ˘ ˘ ˘ 2 Informeaza-te, fa cercetari ˘ ˆ 3 Roaga-te pentru ıntelepciune ¸ 4 Ia decizia ˆ 5 Pune ın aplicare decizia ˘ ˘ ˘ 6 Reevalueaza si¸ fa schimbari

˘ ˆ trebuie nici sa amani luarea deciziei. Cel ce ˆ ˘ amana ar putea veni cu scuze absurde pentru ˆ a nu trece la ac ¸tiune (Prov. 22:13). Dar, ın fe˘ lul acesta, el ia deja o decizie: aceea de a-i lasa ˘ pe al ¸tii sa-i controleze via ¸ta. ˆ 15 Pune ın aplicare decizia. Eforturile pe care ˘ le facem pentru a lua o decizie buna ar putea ˆ ˘ ˆ ˘ fi ın zadar daca nu ducem lucrurile pana la ca˘ ˆ pat si ¸ nu punem decizia ın aplicare prompt si ¸ ˘ ˆ energic. Solomon a scris: „Tot ce gaseste ¸ mana ˘ ˘ ˘ ˘ ta sa faca fa cu toata puterea ta“ (Ecl. 9:10). ˘ ˘ ˘ Pentru a reusi, ¸ trebuie sa fim dispusi ¸ sa alocam ˆ resursele necesare punerii ın aplicare a deciziei. De exemplu, un vestitor ar putea decide ˘ ˘ ˘ sa faca pionierat. Va reusi ¸ el? Cu siguran ¸ta, ˘ ˘ ˘ daca nu va permite ca munca laica si ¸ activita˘ ¸tile recreative sa-i consume din timpul si ¸ ener˘ ˆ 15, 16. Ce implica punerea ın aplicare a unei decizii?


˘ ˆ ˘ gia de care are nevoie ca sa-si ¸ ındeplineasca serviciul. ˆ 16 In majoritatea cazurilor, cele mai bune deˆ cizii nu sunt usor ¸ de pus ın aplicare. De ce? ˆ ˆ Deoarece „ıntreaga lume zace ın puterea celui ˘ ˆ rau“ (1 Ioan 5:19). Noi avem de luptat „ımpo˘ ˆ triva conducatorilor mondiali ai acestui ıntuˆ neric, ımpotriva fortelor spirituale rele din lo¸ ˆ curile ceresti“ (Ef. 6:12). Atat apostolul Pavel, ¸ ˆ ˘ ˘ cat si ¸ discipolul Iuda au aratat ca aceia care do˘ resc sa-l onoreze pe Dumnezeu vor avea de ˘ purtat o lupta (1 Tim. 6:12; Iuda 3). ˘ ˘ ˘ 17 Reevalueaza¸ti decizia ¸si, daca e necesar, fa ˘ ˆ schimbari. Lucrurile nu merg ıntotdeauna asa ¸ ˘ cum planuim. „Timpul si ¸ evenimentele nepre˘ vazute“ ne ajung pe toti¸ (Ecl. 9:11). Totusi, ¸ ˘ ˘ ˘ exista decizii pe care Iehova asteapt a sa le res¸ ˘ ˘ pectam chiar daca ne este greu. De exemplu, respectarea deciziei prin care ne-am dedicat ˘ viata a, asa ¸ lui Iehova nu este optional ¸ ¸ cum nu ˘ ˘ ˆ este op ¸tionala nici respectarea legamantului ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de casatorie. Dumnezeu asteapt a sa traim la ¸ ˆ ˘ ınaltimea unor astfel de decizii. (Cite ¸ste Psal¸ ˆ ˘ mul 15:1, 2, 4.) Majoritatea deciziilor ınsa nu ˆ ˆ ˆ sunt atat de importante. Un om ıntelept ısi ¸ ¸ va ˆ ˆ ˆ reevalua din cand ın cand deciziile luate. El nu ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ va permite ca mandria sau ıncapat¸ anarea sa-l ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ımpiedice sa faca ımbunatatiri ¸ ın ce priveste ¸ o ˘ decizie sau chiar sa o schimbe total (Prov. ˘ 16:18). Principala sa preocupare este sa se asi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gure ca, prin modul sau de viat¸ a, continua sa-l onoreze pe Dumnezeu.

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Sa-i ınva ¸tam pe al ¸tii sa ia decizii ˆ ˘ care ıl onoreaza pe Dumnezeu ˘ ˆ ˆ ˘ 18 Parin tii ¸ au un rol importat ın a-si ¸ ¸ ınvata ˘ ˆ ˘ copiii sa ia decizii care ıl onoreaza pe Dumne˘ ˘ ˆ zeu. Cea mai buna metoda ın acest sens este ˘ ˆ sa fie ei ınsi ¸ si ¸ un exemplu (Luca 6:40). La mo˘ ˘ mentul potrivit, parintii ¸ pot sa le explice co˘ ˘ ˆ 17. Ce a ¸steapta Iehova din partea noastra ın ce pri˘ ve ¸ste deciziile pe care le luam? ˘ ˘ ˆ ˘ 18. Cum pot parin ¸tii sa- ¸si ınve ¸te copiii sa ia decizii bune?

ˆ ˆ piilor ce pasi ¸ au ıntreprins cand au luat o anu˘ ˘ mita decizie. De asemenea, ei pot sa le permi˘ ˘ ˘ ta copiilor sa ia singuri unele decizii si ¸ apoi sa-i ˘ laude daca deciziile se dovedesc bune. Dar ce ˘ ˆ poate face un parinte cand copilul ia o decizie ˘ ˘ ˘ gresit ¸ a? Primul sau impuls ˆ ˘ ar putea fi sa-l protejeze de consecin ¸te. Insa lucrul acesta nu este ˆ ˘ ˘ ıntotdeauna spre binele copilului. Sa luam un ˘ ˆ ˘ ˘ exemplu. Un parinte ısi ¸ a ¸ sus ¸tine fiul sa obtin ˆ ˆ permisul de conducere. Mai tarziu, acesta ın˘ calca o lege de circula ¸tie si ¸ primeste ¸ o amen˘ ˘ ˘ da. Parintele ar putea plati amenda. Totusi, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ daca ıi cere fiului sa munceasca pentru a pla˘ ti amenda, este mult mai probabil ca acesˆ ˘ ˘ ta va ınva ¸ta sa fie responsabil de faptele lui (Rom. 13:4). ˘ ˆ 19 Isus le-a spus continuatorilor lui sa-i ınveˆ ˘ ¸te pe al ¸tii (Mat. 28:20). Faptul de a-i ınva ¸ta pe ˘ cei cu care studiem Biblia cum sa ia decizii bune este unul dintre cele mai importante lu˘ cruri pe care le putem face pentru ei. Ca sa ˘ ˆ atingem acest scop, trebuie sa ne ımpotrivim ˘ tendin ¸tei de a le spune noi cum sa ac ¸tioneze. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Ar fi mult mai bine sa-i ınva ¸tam sa gandeasca ˆ ˆ ˘ pe baza principiilor biblice, astfel ıncat sa poa˘ ˘ ˘ ˆ ta decide singuri ce sa faca. In fond, „fiecare ˆ ˘ dintre noi ıi va da socoteala despre sine lui ˆ ˘ Dumnezeu“ (Rom. 14:12). Intr-adevar, fiecare ˆ ˘ dintre noi are motive ıntemeiate sa ia decizii ˆ ˘ care ıl onoreaza pe Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ ˘ 19. Ce trebuie sa-i ınva ¸tam pe cei cu care studiem Biblia, ¸si cum putem face acest lucru?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˙ De ce trebuie sa ınva ¸tam sa luam decizii? ˙ Cum ne-ar putea afecta teama, ¸si ˆ cum ne putem ınvinge temerile? ˆ ˙ Men ¸tiona ¸ti ¸sase pa ¸si pe care ıi ˘ putem face pentru a fi siguri ca ˆ ˘ deciziile noastre ıl onoreaza pe Dumnezeu.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

17


„RODUL ˘SPIRITULUI“ ˆ IL GLORIFICA PE DUMNEZEU ˘ „Tatal meu este glorificat prin aceasta: ˘ ˘ ca voi continuati ¸ sa dati ¸ mult rod.“ (IOAN 15:8) ˘ ˘ ˘ ˘ A NE imaginam doua situatii: ¸ O Martora ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ observa ca o sora mai tanara este ıngrijora˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta de ceva si ¸ o invita sa mearga ımpreuna ˆ ˆ ˆ ˆ ın lucrarea de predicare. Discutand ıntre ele ın ˘ ˆ timp ce merg de la o us¸ a la alta, sora mai ta˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ nara ıi spune ce o framanta. Mai tarziu, ın ˆ ˘ ˆ aceeasi ste lui Iehova ¸ ¸ zi, tanara ıi multume ¸ ˆ ˘ ın rugaciune pentru interesul iubitor manifes˘ ˘ tat de acea sora matur ˆ a. A fost exact ajutorul de care avea nevoie. Intr-un alt loc, un cuplu ˆ ˘ ˘ ˘ se ıntoarce dintr-o ¸tara straina, unde a fost pentru a predica. La o reuniune, ei povestesc cu ˆ ˘ ˘ entuziasm experiente, ¸ iar un tanar asculta ˆ ˆ ˆ ˆ ganditor. Ca ¸tiva ani mai tarziu, ın timp ce se ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pregateste ¸ lui ın straina¸ sa plece ın repartitia ˆ ˘ ˆ tate, tanarul se gandeste ¸ la acel cuplu si ¸ la cuˆ vintele lor, care au trezit ın el dorinta ¸ de a fi misionar. 2 Poate ca˘ aceste situatii ıˆ ti amintesc de ci¸ ¸ neva care ¸ti-a influentat ¸ la un moment dat via˘ ta ¸ sau de cineva caruia tu i-ai influentat ¸ viata. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Desigur, rareori se ıntampla ca o singur a disˆ ˘ ˆ ˘ cu ¸tie sa schimbe cursul vietii ¸ cuiva. Insa ın fieˆ ˆ care zi avem ocazia de a-i ıncuraja si ¸ de a-i ın˘ ˘ tari pe altii. ¸ N-ar fi minunat sa existe ceva care ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ne ajute sa ne ımbunatatim capacitatile si ¸ ¸ ¸ ˘ calita ¸tile pentru a le fi mai de folos fratilor si ¸ ¸ ˆ pentru a fi mai utili ın serviciul lui Dumne˘ zeu? Iehova ne da chiar un astfel de dar: spi˘ ˆ ˘ ˘ ritul sau sfant (Luca 11:13). Pe masura ce spiri˘ ˆ ˘ tul lui Dumnezeu actioneaz a ın viata ¸ ¸ noastra, ˆ ˘ ˆ el produce ın noi calitati¸ frumoase, care ne ım˘ ˘ bunatatesc fiecare aspect al serviciului pentru ¸

S

˘ ˆ ˘ 1, 2. a) Ce ocazii avem sa-i ıncurajam pe al ¸tii? b) Ce ˘ ˘ dar de la Iehova ne ajuta sa-i slujim mai bine? 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

Dumnezeu. Ce dar extraordinar! (Cite ¸ste Galateni 5:22, 23.) ˆ 3 Calita˘ ¸tile pe care le produce spiritul sfant ˘ sunt o reflectare a personalita ¸tii lui Iehova Dumnezeu, Cel de la care provine acest spirit (Col. 3:9, 10). Principalul motiv pentru care ˘ ˘ ˘ ˘ crestinii trebuie sa se straduiasca sa-l imite pe ¸ Dumnezeu este cel men ¸tionat de Isus prin cu˘ vintele adresate apostolilor: „Tatal meu este ˘ ˘ glorificat prin aceasta: ca voi continuati¸ sa da ¸ti ˆ ˘ mult rod“1 (Ioan 15:8). Cand cultivam „rodul ˘ ˆ spiritului“, rezultatele se vad tot mai clar ın ˆ ˘ ˆ vorbirea si ¸ ın conduita noastra, fapt ce ıi aduce laude lui Dumnezeu (Mat. 5:16). Dar ce deo˘ ˆ ˘ ˘ sebiri exista ıntre rodul spiritului si ¸ trasaturile lumii lui Satan? Cum putem cultiva rodul spi˘ ˘ ritului? De ce poate fi greu sa-l cultivam? Vom ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ raspunde la aceste ıntrebari pe masura ce vom analiza primele trei aspecte ale rodului spiritului: iubirea, bucuria si ¸ pacea. ˘ Iubirea bazata pe un principiu superior ˆ 4 Iubirea pe care o produce spiritul sfant este ˘ ˘ total diferita de iubirea pe care o manifesta oa˘ menii din lume. De ce? Deoarece are la baza ˘ un principiu superior. Isus a subliniat aceasta ˘ ˆ diferen ¸ta ın Predica de pe munte. (Cite ¸ste Ma˘ ˆ 1 Rodul men ¸tionat de Isus se refera atat la „rodul spiˆ ritului“, cat ¸si la „rodul buzelor“, pe care cre ¸stinii i-l ofe˘ ra lui Dumnezeu prin lucrarea de predicare a Regatului (Evr. 13:15).

ˆ ˘ 3. a) Cum ıl glorificam pe Dumnezeu prin cultivaˆ ˘ ˘ rea rodului spiritului? b) La ce ıntrebari vom raspunˆ de ın acest articol? ˆ ˘ 4. Ce fel de iubire i-a ınva ¸tat Isus pe continuatorii ˘ ˘ sai sa manifeste?


˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tei 5:43–48.) El a spus ca pana si ¸ pacatosii ¸ se ˘ ˘ poarta cu ceilal ¸ti asa ¸ cum ceilalti¸ se poarta cu ˆ ei, iubindu-i pe cei ce ıi iubesc. O asemenea „iubire“ nu presupune sacrificiu de sine, ci se ˘ ˘ rezuma la un schimb de favoruri. Daca vrem ˘ ˘ ˆ ‘sa ne dovedim fii ai Tatalui nostru care este ın ˘ ceruri’, trebuie sa fim diferiti. ¸ Noi nu ne vom ˆ ˘ purta cu ceilal ¸ti ın functie ¸ de cum se poarta ei ˆ ˆ cu noi, ci ıi vom privi si ¸ ıi vomˆ trata asa ¸ cum ˆ ˆ ˘ ˘ ıi priveste ¸ si ¸ ıi trateaza Iehova. Insa cum e po˘ ˘ sibil sa respectam porunca lui Isus de a ne iubi dusmanii? ¸ ˆ ˆ 5 Sa˘ ne gandim la un exemplu biblic. In ˆ timp ce predicau ın Filipi, Pavel si ¸ Sila au fost ˘ aresta ¸ti si ¸ batu ¸ti cu cruzime. Apoi au fost arunˆ ˆ ˘ cati¸ ın ınchisoarea dinauntru, unde le-au fost ˆ ˆ ˘ stranse picioarele ın butuci. Se pare ca si ¸ temˆ ˘ nicerul i-a brutalizat. Pe neasteptate ınsa a avut ¸ ˆ ˘ loc un cutremur ın urma caruia Pavel si ¸ Sila ˘ ˘ ˘ s-au vazut dintr-o data eliberati. ¸ Ce-au facut ei ˆ ˘ ˆ ˘ ın aceasta ımprejurare? S-au bucurat ca aveau ˘ ˘ ocazia sa se razbune pe acel om? Nicidecum. Interesul lor sincer pentru binele lui — iubirea ˘ ˆ ˘ ˘ lor plina de sacrificiu — i-a ındemnat sa-i vina ˆ ˘ cu promptitudine ın ajutor, astfel ca temnicerul si ¸ familia lui au devenit credinciosi ¸ (Fap. 16:19–34). Mul ¸ti frati¸ din zilele noastre au ac˘ ˘ 5. Cum putem arata iubire fa ¸ta de cei ce ne per˘ secuta?

˘ ˆ Rascumperi ın fiecare zi timp ˘ de la alte activita ¸ti pentru a te apropia de Iehova?

ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ¸tionat ın mod asemanator, ‘binecuvantandu-i ˆ pe cei ce ıi persecutau’ (Rom. 12:14). ˆ ˘ 6 Iubirea pentru colaboratorii ın credint¸ a ˘ merge si ¸ sa ¸ mai departe. „Noi avem obligatia ˘ ne dam sufletul pentru (Cite ¸ste ¸ ˆ ˘ fra ¸tii nostri.“ 1 Ioan 3:16–18.) Insa, de cele mai multe ori, putem manifesta iubire prin lucruri mai mici. ˘ De exemplu, daca spunem sau facem ceva ce ˆ ˘ ıl lezeaza pe un frate, putem demonstra iubiˆ re luand ini ¸tiativa de a restabili pacea (Mat. ˘ ˘ 5:23, 24). Dar daca ne lezeaza cineva pe noi? ˘ ˘ Suntem ‘gata sa iertam’ sau avem uneori tendin ¸ta de a nutri resentimente? (Ps. 86:5) Iubi˘ ˆ rea profunda pe care o produce spiritul sfant ˘ ne poate ajuta ‘sa acoperim’ greselile minore, ¸ ˆ ˘ iertandu-i pe al ¸tii cu marinimie, asa ¸ cum si ¸ ‘Ie˘ ˘ hova ne iarta cu marinimie’ (Col. 3:13, 14; 1 Pet. 4:8). 7 Cum putem cultiva iubire plina˘ de sacrifi˘ ˆ ciu fa ¸ta de fra ¸tii nostri? Adancindu-ne iubirea ¸ ˘ fa ¸ta de Dumnezeu (Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:9–11, ˆ 20, 21). Momentele ın care suntem numai noi ˆ ˆ cu Iehova citind din Biblie, meditand si ¸ rugan˘ ˘ du-ne lui ne fortifica inima si ¸ ne consolideaza ˆ ˘ 6. In ce fel putem manifesta iubire plina de sacrificiu ˘ fa ¸ta de fra ¸tii no ¸stri? (Vezi chenarul de la pagina 21.) ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 7, 8. a) Ce legatura exista ıntre iubirea fa ¸ta de oa˘ meni ¸si iubirea fa ¸ta de Dumnezeu? b) Cum ne puˆ ˘ tem adanci iubirea fa ¸ta de Iehova? (Vezi imaginea de mai jos.)


ˆ ˘ ˘ ˘ iubirea fa ¸ta de Tatal nostru ceresc. Insa trebu˘ ˘ ˘ ˘ ie sa rascumparam timp pentru a ne apropia de Dumnezeu. ˆ ˘ ˆ 8 Ca sa˘ ın telegem mai bine ideea, sa ne gan¸ ˘ ˘ dim la urmatoarea situatie ¸ ipotetica. Imaginea˘ ˘ ˘ ˆ za- ¸ti ca ar fi posibil sa citesti ¸ din Cuvantul lui ˘ ˘ Dumnezeu, sa meditezi la el si ¸ sa te rogi lui Ie˘ ˘ ˘ hova doar la o anumita ora din zi. N-ai apara ˆ cu ardoare momentele ın care poti¸ fi numai tu ˘ ˆ cu Iehova, pentru ca nimic sa nu te ımpiedice ˘ ˆ sa te bucuri de ele? Desigur, noi nu suntem ın ˘ ˘ aceasta situa ¸tie; nimeni nu ne poate opri sa ne ˘ rugam lui Dumnezeu, iar majoritatea dintre ˆ noi putem citi Biblia oricand dorim. Cu toate ˘ ˘ ˘ acestea, ar putea fi necesar sa luam masuri ˘ pentru ca nu cumva numeroasele activitati¸ zil˘ ˘ ˘ ˆ nice sa ne rapeasca timpul ın care putem fi ˘ ˆ doar noi cu Dumnezeu. Rascumperi ın fiecaˆ re zi cat mai mult timp posibil pentru a te apropia de Iehova?

ˆ „Bucuria spiritului sfant“ 9 Un lucru remarcabil cu privire la rodul spi˘ ritului este caracterul sau stabil. Bucuria, al ˆ ˘ doilea aspect pe care ıl vom analiza, ilustreaza foarte bine acest lucru. Bucuria este asemenea unei plante rezistente care poate supravietui ¸ ˆ ˆ chiar si ¸ Pe ıntregul ¸ ın cele mai aspre conditii. glob, mul ¸ti slujitori ai lui Dumnezeu ‘au acˆ ˆ ceptat cuvantul ın mijlocul multor necazuri cu ˆ bucuria spiritului sfant’ (1 Tes. 1:6). Unii se ˘ ˘ confrunta cu greutati¸ si ¸ lipsuri. Cu toate aces˘ ˘ ˘ tea, Iehova, prin spiritul sau, le da putere ‘sa ˘ ˆ ˘ ˘ persevereze pe deplin si ¸ sa fie ındelung rabda˘ tori cu bucurie’ (Col. 1:11). Din ce deriva ˘ aceasta bucurie? 10 Spre deosebire de ‘boga˘ tiile nesigure’ ale ¸ lumii lui Satan, comorile spirituale pe care ˆ le-am primit de la Iehova nu ısi ¸ pierd nicioda˘ ta valoarea (1 Tim. 6:17; Mat. 6:19, 20). Ieho˘ ˘ ˘ ˆ va ne ofera perspectiva unei vieti¸ fara sfarsit, ¸ ˘ perspectiva ce ne umple de bucurie. De asemeˆ ˘ ˆ 9. Ce ınsu ¸sire are bucuria produsa de spiritul sfant? ˘ ˘ 10. Din ce deriva bucuria noastra? 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

nea, avem bucuria de a face parte dintr-o fa˘ ˘ milie crestin ¸ a mondiala. Dar, mai presus de ˘ ˘ toate, bucuria are la baza rela ¸tia noastra cu Iehova. Noi sim ¸tim asemenea lui David, care, ˘ ˘ ˘ desi ¸ a fost nevoit sa duca o viat¸ a de fugar, l-a ˘ ˆ ˘ ˘ laudat pe Iehova, zicand: „Pentru ca bunataˆ tea ta iubitoare pre ¸tuieste ¸ mai mult decat via˘ ¸ta, buzele mele te vor lauda. Asa ¸ te voi binecuˆ ˆ vanta ın timpul vie ¸tii mele“ (Ps. 63:3, 4). Chiar ˆ ˆ ˘ si ¸ cand trecem prin momente grele ın via ¸ta, ˘ din inimile noastre izvorasc laude pline de bucurie la adresa lui Dumnezeu. ˆ 11 Apostolul Pavel i-a ındemnat pe crestini: ¸ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ „Bucura ¸ti-va ıntotdeauna ın Domnul! Inca ˘ ˘ o data spun: Bucura ¸ti-va!“ (Filip. 4:4). De ce ˘ este important sa-i slujim lui Iehova cu bucurie? Din cauza controversei ridicate de Satan cu privire la suveranitatea lui Iehova. Sa˘ tan pretinde ca nimeni nu-i slujeste ¸ lui Dum˘ ˘ nezeu din inima (Iov 1:9–11). Daca i-am sluji ˘ ˘ lui Iehova din sentimentul datoriei, dar fara ˘ ˘ bucurie, jertfa noastra de lauda ar fi incomple˘ ˘ ˘ ˘ ta. De aceea, noi ne straduim sa urmam ˆ ındemnul psalmistului: „Sluji ¸ti-i lui Iehova ˆ ˘ cu bucurie! Intra ¸ti ınaintea lui cu strigate de bucurie!“ (Ps. 100:2). Serviciul efectuat din ini˘ ˆ ˘ ma, cu bucurie ıl glorifica pe Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 12 Insa trebuie sa recunoastem ca˘ pan a si ¸ ¸ slujitorii devota ¸ti ai lui Iehova trec uneori prin ˘ momente de descurajare si ¸ trebuie sa lupte ˘ ˘ pentru a pastra o atitudine pozitiva (Filip. ˆ 2:25–30).ˆ Ce ne poate ajuta ın astfel de momente? In Efeseni 5:18, 19 se spune: „Um˘ ˆ ple ¸ti-va cu spirit, vorbind ıntre voi cu psalmi, ˆ ˘ cu laude pentru Dumnezeu si ¸ cu cantari spiriˆ ˆ ˘ ˆ ˆ tuale, cantand si ¸ laudandu-l pe Iehova ın ini˘ ma voastra“. Cum putem aplica acest sfat? ˆ 13 Cand suntem coplesi ¸ ¸ti de sentimente ne˘ ˆ ˘ ˆ ˘ gative, sa ne ındreptam spre Iehova ın rugaciu˘ ˘ ˘ ˘ ne si ¸ sa ne straduim sa meditam la lucruri ˘ ˆ 11. De ce este important sa ıi slujim lui Iehova cu bucurie? ˆ 12, 13. Ce putem face pentru a ınvinge sentimentele negative?


˘ demne de lauda. (Cite ¸ste Filipeni 4:6–9.) ˘ Unora le este de mare ajutor sa fredoneze meˆ ˘ ˆ ˘ lodiile Regatului ın timp ce asculta ınregistra˘ ˆ rile audio. Lucrul acesta le ridica moralul si ¸ ıi ˘ ˘ ˆ ˘ ajuta sa gandeasca pozitiv. Un frate care a treˆ cut printr-o ıncercare grea si ¸ deseori ¸ s-a simtit ˘ ˆ dezamagit si „M-am ¸ descurajat ısi ¸ aminteste: ¸ ˆ ˘ rugat fierbinte si ¸ ¸ cu regularitate si ¸ am ınvatat ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ si ¸ cateva cantari ale Regatului. Cand cantam ˆ ˆ cu voce tare sau ın gand aceste laude minunaˆ te la adresa lui Iehova, simteam cum pacea ımi ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ınvaluia inima. Totodata, ın acea perioada ˘ ˘ aˆ fost lansata cartea Sa ne apropiem de Iehova. ˘ In anul care a urmat am citit-o de doua ori. A ˘ fost ca un balsam pentru inima mea. Stiu ca ¸ ˆ ˘ Iehova mi-a binecuvantat straduintele“. ¸ ˘ ˘ „Legatura pacii“ 14 La congresele noastre internationale, de¸ ˘ ˘ ˘ 14. Care este o fa ¸teta remarcabila a pacii produse de ˆ spiritul sfant?

˘ ˆ ˘ lega ¸tii din diferite zone ale pamantului gasesc ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ınviorare ın compania plina de caldura a fra˘ ˆ ¸tilor de credin ¸ta. In astfel de momente este evi˘ ˘ ˘ ˘ denta o fa ¸teta a pacii de care se bucura poporul lui Dumnezeu din prezent: unitatea mondia˘ ˘ ˘ la. Cei ce ne observa sunt deseori uimi ¸ti vaˆ ˘ zand cum oameni de la care s-ar astepta sa se ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ urasca unii pe al ¸tii ‘se straduiesc sa pastreze ˆ ˘ ˘ unitatea spiritului ın legatura pacii’ (Ef. 4:3). ˘ ˘ ˘ Aceasta unitate este cu adevarat remarcabila ˆ ˆ avand ın vedere ce obstacole au avut mul ¸ti de ˘ depasit. ¸ ˆ 15 A realiza unitate ıntre oameni din diferi˘ te medii nu este un lucru usor. Ca sa putem ¸ ˆ ˘ ın ¸telege ce obstacole trebuie depasite pentru a ¸ ˘ se ajunge la o asemenea unitate, sa anali˘ ˆ ˆ zam exemplul unui crestin din secolul ıntai: ¸ ˆ 15, 16. a) In ce mediu a crescut Petru, ¸si ce ob˘ ˘ ˘ stacol a trebuit sa depa ¸seasca el din acest motiv? ˘ b) Cum l-a ajutat Iehova pe Petru sa- ¸si schimbe atitudinea?

˘ „Acestia sunt crestinii adevarati“ ¸ ¸ ¸ ˆ In cartea Between Resistance and Martyrdom—Jehovah’s Witnesses in the Third ˆ Reich sunt consemnate cuvintele unui ta˘ ˆ ˆ nar evreu care descrie prima sa ıntalnire ˘ cu Martorii lui Iehova dupa ce a fost adus ˆ ˘ ın lagarul de concentrare de la Neuengamme: ˆ ˘ „De ındata ce noi, evreii transferati¸ de ˆ ˘ la Dachau, am intrat ın baraca, ceilalti¸ ˆ ˘ ˘ evrei au ınceput sa ascunda tot ce aveau ˘ ˆ ˘ ca sa nu ımparta nimic cu noi. . . . Afa˘ ˆ ˆ ˘ ra [ınainte de a veni ın lagar] ne ajuta˘ ˘ seram unul pe altul, dar aici, pentru ca ˘ era vorba de viat¸ a si¸ de moarte, fiecaˆ ˆ re se gandea numai la el, uitand de cei˘ ˘ lalti. ti-v ¸ Dar imagina ¸ a ce au facut Studenˆ ˆ ˘ tii ¸ ın Biblie! In acele zile aveau de facut o

˘ munca foarte grea pentru a repara niste ¸ ˘ ˘ conducte de apa. Afara era foarte frig, iar ˘ ˘ ˆ ei stateau toata ziua ın apa rece ca gheaˆ ta. cum reu¸ Nimeni nu putea ıntelege ¸ ˘ ˘ ˘ seau sa reziste. Ei spuneau ca Iehova le da ¸ ˘ ˆ putere. Si ¸ ei, ca si¸ noi, erau flamanzi si¸ ˆ aveau nevoie cu disperare de paine. Dar ˘ ˆ ˘ ˆ sti ¸ ti¸ ce au facut ei? Au strans toata painea ˘ pe care o aveau, au oprit jumatate pentru ˘ ˘ ei, iar cealalta jumatate le-au dat-o frati¸ ˘ ˘ lor lor de credint¸ a care tocmai sosisera de ˆ ˆ ˘ ˘ la Dachau. I-au ıntampinat cu caldura pe ˆ ˆ ˘ fratii ¸ lor si¸ i-au sarutat. Inainte de a man˘ ˆ ca, au rostit o rugaciune. La sfarsit, ¸ toti¸ ˘ erau multumi ti¸ si¸ bucurosi. ¸ ¸ Au spus ca nu ˆ le mai era foame. Atunci am zis ın sinea ˘ mea: Acestia adevarati“. ¸ sunt crestinii ¸ ¸


˘ apostolul Petru. Atitudinea lui fat¸ a de oamenii necircumcisi reiese din cuvintele: ¸ ¸ din natiuni ˘ „Voi sti ¸ ¸ti bine ca unui iudeu nu-i este permis ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se ınso ¸teasca cu un om de alta rasa sau sa ˘ se apropie de el. Totusi, ¸ Dumnezeu mi-a aratat ˘ ˘ ˆ ˘ ca nu trebuie sa numesc pangarit sau necurat ˆ pe niciun om“ (Fap. 10:24–29; 11:1–3). Avand ˆ ˘ ın vedere conceptia ¸ caracteristica acelor vre˘ ˘ muri, se pare ca Petru crescuse cu ideea ca Leˆ ˘ ˘ gea ıl obliga sa-i iubeasca numai pe conatio¸ ˘ ˘ ˘ nalii sai iudei. Probabil ca i se parea absolut ˘ normal sa-i considere pe neiudei dusmani, pe ¸ ˘ ˘ care trebuia sa-i urasca.1 ˘ 16 Sa˘ ne imaginam ce sentiment ciudat tre˘ ˆ ˆ buie sa fi avut Petru cand a intrat ın casa lui ˆ Corneliu. Putea un iudeu care gandise negativ ˘ despre oamenii din natiuni sa fie unit cu ei ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ prin „legatura pacii“? (Ef. 4:3, 16) Da, ıntrucat ˆ ˆ doar cu cateva zile mai ınainte spiritul lui ˆ Dumnezeu ıi deschisese inima lui Petru, ajuˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tandu-l sa ınceapa sa-si ¸ schimbe atitudinea ˘ ˆ ˘ ˘ si s asi ınving a prejudec atile. Printr-o viziu¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ne, Iehova l-a facut sa ın ¸teleaga ca pentru ˘ El nu conteaza rasa sau nationalitatea cuiva ¸ (Fap. 10:10–15). Astfel, Petru i-a putut spune ˘ ˆ ˘ lui Corneliu: „Cu adevarat, ınteleg ca Dumne¸ ˘ ˆ zeu nu este partinitor, ci, ın orice natiune, ¸ ˘ omul care se teme de el si ¸ practica dreptatea este primit de el“ (Fap. 10:34, 35). Petru si-a ¸ ˘ ˆ schimbat punctul de vedere si ¸ a ajuns sa fie ın ˆ unitate cu „ıntreaga comunitate a fratilor“ ¸ (1 Pet. 2:17). 17 Acest episod din viata lui Petru ne ajuta˘ sa˘ ¸ ˆ ˘ ın ¸telegem schimbarile extraordinare pe care le fac membrii poporului lui Dumnezeu de asˆ ˘ ˘ ˘ 1 In Leviticul 19:18 se spune: „Sa nu te razbuni, nici sa ˘ ˘ ˘ nu ¸tii du ¸smanie pe fiii poporului tau; sa-l iube ¸sti pe se˘ ˆ ˘ menul tau ca pe tine ınsu ¸ti. Eu sunt Iehova“. Conduca˘ torii religio ¸si iudei pretindeau ca expresiile „fiii poporu˘ ˘ lui tau“ ¸si „semenul tau“ se refereau numai la iudei. ˘ ˘ ˆ ˘ Legea le cerea israeli sa ramana separa ¸ti de celelalte ¸tilor ˆ ˘ ˘ na ¸tiuni. Insa ea nu sus ¸tinea ideea promovata de condu˘ ˘ catorii religio ¸si din secolul I, ¸si anume ca orice neiudeu ˘ ˘ era un du ¸sman, pe care trebuiau sa-l urasca.

˘ ˘ 17. De ce este deosebita unitatea de care se bucura poporul lui Dumnezeu? 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ tazi. (Cite ¸ste Isaia 2:3, 4.) Milioane de oameni „din toate na ¸tiunile, triburile, popoareˆ le si schimbat modul de gandi¸ limbile“ si-au ¸ ˆ re pentru a-l aduce ın armonie cu „vointa ¸ cea ˘ ˘ ˘ ˘ buna, placuta si ¸ perfecta a lui Dumnezeu“ (Rev. 7:9; Rom. 12:2). Mul ¸ti dintre ei erau odi˘ ˘ nioara influen ¸ta ¸ti de ura, dusm ¸ ania ˆ si ¸ spiritul ˘ de dezbinare din lumea lui Satan. Insa, prin ˆ studierea Cuvantului lui Dumnezeu si ¸ cu ajuˆ ˆ ˘ ˘ ˘ torul spiritului sfant, ei au ınvatat ¸ ‘sa urma˘ reasca lucrurile care duc la pace’ (Rom. 14:19). ˆ ˆ Unitatea ce s-a realizat ın felul acesta ıi aduce laude lui Iehova. 18 Cum poate contribui fiecare dintre noi la pacea si ¸ unitatea din poporul lui Dumnezeu? ˆ In multe congrega ¸tii sunt fra ¸ti care s-au mutat ˘ din alte ¸tari. Unii au, poate, obiceiuri diferite ˘ ˘ si ¸ nu vorbesc bine limba locala. Ne straduim ˘ ˆ ˘ ˆ noi sa-i cunoastem, aˆ sa ¸ ¸ cum ne ınva ¸ta Cuvan˘ tul lui Dumnezeu? In scrisoarea sa catre conˆ grega ¸tia din Roma, ın care existau crestini ¸ ˘ evrei si ¸ neevrei, Pavel a scris: „Primi ¸ti-va deci ˘ ˘ cu caldura unii pe al ¸tii, asa ¸ cum si ¸ Cristos ne-a ˘ ˘ primit cu caldura, spre gloria lui Dumnezeu“ ˘ ˆ (Rom. 15:7). Exista si ¸ ın congrega ¸tia ta frati¸ si ¸ ˘ surori pe care ai putea sa-i cunosti ¸ mai bine? 19 Ce altceva putem face pentru a-i permite ˆ ˘ ˆ ˘ spiritului sfant sa ac ¸tioneze ın via ¸ta noastra? ˘ ˆ ˘ ˆ La aceasta ıntrebare vom raspunde ın articolul ˘ ˘ ˘ urmator, pe masura ce vom analiza celelalte aspecte ale rodului spiritului. 18, 19. a) Cum poate contribui fiecare dintre noi la ˆ pacea ¸si unitatea congrega ¸tiei? b) Ce vom analiza ın ˘ articolul urmator?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˘ ˘ ˙ Cum putem arata iubire plina de ˘ sacrificiu fat¸ a de fratii ¸ nostri? ¸ ˘ ˙ De ce este important sa-i slujim lui Dumnezeu cu bucurie? ˙ Cum putem contribui la pacea si¸ unitatea congregatiei? ¸


˘ ˘ TE LASI ¸ CALAUZIT DE SPIRITUL LUI DUMNEZEU? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ „Spiritul tau este bun, sa ma calauzeasca ın tara dreptatii!“ (PS. 143:10) ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ E ANUME ı ¸ti vine ın minte cand te ganˆ ˘ desti ¸ la ac ¸tiunea spiritului sfant? Poate ca ˆ ı ¸ti amintesti ¸ de faptele de putere ale lui Ghedeon si ¸ ale lui Samson (Jud. 6:33, 34; ˘ ˆ 15:14, 15). Sau poate ca te gandesti ¸ la curajul ˘ primilor crestini ori la calmul si ¸ ¸ seninatatea ˆ ˆ lui Stefan ın timp ce se afla ınaintea Sanhe¸ ˆ drinului (Fap. 4:31; 6:15). Dar, cand e vorba ˆ de timpurile moderne, la ce te gandesti? ¸ Poa˘ ˘ te la bucuria fara margini ce domneste ¸ la congresele interna ¸tionale, la integritatea fra ¸tilor ˆ care sunt ınchisi ¸ pentru neutralitate sau la ˘ ˘ amploarea impresionanta a lucrarii de predicare. Toate aceste exemple constituie o dova˘ ˆ da a ac ¸tiunii spiritului sfant. ˘ ˆ ˆ 2 Dar ac ¸tioneaza spiritul sfant numai ın ˆ ˆ ˘ ocazii speciale sau ın ımprejurari excep ¸tionaˆ ˆ le? Nu. In Cuvantul lui Dumnezeu se spune ˘ ˘ despre crestini ca ‘umbla prin spirit’, ‘sunt ¸ ˘ condusi ¸ de spirit’ si ¸ ‘traiesc prin spirit’ (Gal. ˘ ˘ 5:16, 18, 25). Aceste expresii arata ca spiritul ˆ ˘ ˆ sfant poate exercita permanent o influen ¸ta ın ˘ ˆ ˘ via ¸ta noastra. In fiecare zi trebuie sa-l implo˘ ˘ ˆ ˘ ram pe Iehova sa ne ındrume prin spiritul sau ˆ gandirea, vorbirea si ¸ ac ¸tiunile. (Cite ¸ste Psal˘ ˆ mul 143:10.) Daca ıi vom permite spiritului ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ sa ac ¸tioneze ıntr-o masura cat mai mare ın via˘ ˆ ˘ ta ¸ noastra, el va produce ın noi rodul sau, care ˆ ˆ ˘ ˆ ıi ınvioreaza pe al ¸tii si ¸ care ıi aduce laude lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ ˘ 3 De ce este vital sa˘ ne las am calauzi ¸ti de

C

ˆ 1, 2. a) Men ¸tiona ¸ti unele ocazii ın care Iehova a foˆ ˆ ˘ losit spiritul sfant ın folosul slujitorilor sai. b) Ac ¸tio˘ ˆ ˆ neaza spiritul sfant numai ın ocazii speciale? Explica ¸ti. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 3. a) De ce este vital sa ne lasam calauzi ¸ti de spiritul ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ sfant? b) La ce ıntrebari vom raspunde ın acest articol?

ˆ ˘ ˘ ˘ spiritul sfant? Deoarece exista o alta for ¸ta, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ care ıncearca sa ne domine, o for ¸ta care se ımˆ ˘ potriveste ¸ ac ¸tiunii spiritului sfant. Aceasta for˘ ˘ ˆ ¸ta este numita ın Scripturi „carnea“ si ¸ repre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ zinta ınclina ¸tiile pacatoase ale carnii noastre ˘ decazute, imperfec ¸tiunea pe care am moste¸ nit-o de la Adam. (Cite ¸ste Galateni 5:17.) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Ce ınseamna deci a ne lasa calauzi ¸ti de spiriˆ tul lui Dumnezeu? Ce putem face ın mod ˆ ˘ concret pentru a ne ımpotrivi influen ¸tei car˘ ˘ ˘ nii noastre pacatoase? Vom raspunde la aces˘ ˘ ˆ ˘ te ıntrebari pe masura ce vom analiza celelalte sase aspecte ale ‘rodului spiritului’, si ¸ ¸ anume ˆ ˘ ˘ ˘ „ındelunga rabdare, bunavoin ¸ta, bunatatea, ˆ ˘ ˆ credin ¸ta, blande ¸tea, stapanirea de sine“ (Gal. 5:22, 23). ˆ ˆ ˘ Blande ¸tea si ¸ ındelunga rabdare ˘ ˆ promoveaza pacea ın congrega ¸tie ˆ ˆ 4 (Cite ¸ste Coloseni 3:12, 13.) Blande ¸tea ım˘ ˆ ˘ preuna cu ındelunga rabdare contribuie la ˘ ˆ promovarea pacii ın congrega ¸tie. Ambele as˘ ˘ pecte ale rodului spiritului ne ajuta sa ne pur˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tam cu al ¸tii ın mod amabil, sa ramanem calmi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand suntem provoca ¸ti si ¸ sa evitam sa raspun˘ ˆ dem cu aceeasi ¸ moneda cand al ¸tii spun sau ˘ ˘ fac ceva nepotrivit fa ¸ta de noi. Daca avem o ˆ ˆ neın ¸telegere cu un colaborator crestin, ınde¸ ˘ ˘ lunga rabdare ne va ajuta sa nu rupem rela ¸tii˘ ˘ ˆ ˘ le cu el, ci sa facem tot ce ne sta ın putin ¸ta pentru a restabili pacea. Dar de ce sunt ˆ ˆ ˘ ˆ blande ¸tea si ¸ ındelunga rabdare atat de neceˆ sare ın congrega ¸tie? Deoarece to ¸ti suntem imperfec ¸ti. ˆ ˆ ˘ 4. Cum contribuie blande ¸tea ¸si ındelunga rabdare la ˘ ˆ promovarea pacii ın congrega ¸tie? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

23


Cum po ¸ti evita ca o discu ¸tie ˘ ˘ ˆ sa degenereze ın cearta?

˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Sa ne gandim la ceea ce s-a ıntamplat ınˆ ˘ tre Pavel si ¸ Barnaba. Ani la rand, ei lucrasera ˘ ˘ umar la umar pentru promovarea vestii ¸ bune. ˆ ˘ Amandoi aveau calitati¸ deosebite. Totusi, ¸ la un ˆ ˘ moment dat, ıntre ei a avut loc „o apriga izˆ ˘ bucnire de manie si ¸ s-au separat unul de cela˘ lalt“ (Fap. 15:36–39). Acest episod dovedeste ¸ ca ˆ ˘ ˆ pana si ¸ ıntre slujitorii devotati¸ ai lui Dumne˘ ˘ zeu vor aparea uneori dezacorduri. Daca un ˆ ˆ crestin are o neıntelegere cu un colaborator ın ¸ ¸ ˘ credin ¸ta, ce ar putea face el pentru a nu se ajunge la un schimb dur de cuvinte, care poa˘ ˘ te duce la deteriorarea grava si ¸ de durata a re˘ la ¸tiilor fra ¸testi? ¸ ˆ 6 Din expresia „o apriga˘ izbucnire de ma˘ nie“ reiese ca dezacordul dintre Pavel si ¸ ˆ Barnaba s-a manifestat brusc si ¸ cu putere. In cazul ˆ ˘ ˆ ın care un crestin simte ca-si ¸ ¸ iese din fire cand ˘ ˘ ˆ discuta o problema cu un colaborator ın cre˘ ˘ ˘ ˆ ˘ din ¸ta, el da dovada de ın ¸telepciune daca apli˘ ca sfatul din Iacov 1:19, 20: „Orice om trebu5

ˆ ˆ ˆ 5. Ce s-a ıntamplat ıntre Pavel ¸si Barnaba, ¸si ce dovede ¸ste lucrul acesta? ˆ 6, 7. a) Ce sfat biblic putem urma ınainte ca o disˆ ˘ ˘ ˆ cu ¸tie cu un colaborator ın credin ¸ta sa degenereze ın ˘ ˘ cearta? b) Ce foloase avem daca suntem ‘promp ¸ti la ˆ ˆ ˆ ascultare, ınce ¸ti la vorbire, ınce ¸ti la manie’? 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ ˆ ie sa fie prompt la ascultare, ınˆ ˆ cet la vorbire, ıncet la manie, ˘ ˆ ˆ pentru ca mania omului nu ın˘ faptuieste ¸ ˆ dreptatea lui Dumˆ nezeu“. In func ¸tie de ımpre˘ ˆ ˘ jurari, el ar putea ıncerca sa ˘ ˆ schimbe subiectul, sa amane ˘ ˆ discu ¸tia sau sa plece ınainte ca ˘ ˆ discu ¸tia sa degenereze ın cear˘ ta (Prov. 12:16; 17:14; 29:11). ˆ 7 Ce foloase ıi aduce unui crestin aplicarea acestui sfat? ¸ ˘ ˆ ˘ Lasandu-si ¸ timp sa se calmeze, ˘ sa se roage cu privire la proble˘ ˘ ˆ ˘ ma respectiva si ¸ sa se gandeasca cum ar fi mai ˘ ˘ ˘ ˆ bine sa raspunda, el ıi permite spiritului lui ˘ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu sa-l calauzeasca (Prov. 15:1, 28). ˘ Sub influen ¸ta spiritului, el poate ˆ sa manifeste ˆ ˆ ˘ ˘ blande ¸te si ¸ ındelunga rabdare. In felul acesta, ˆ poate respecta sfatul din Efeseni 4:26, 29: „Ma˘ ˘ ˘ ˆ nia ¸ti-va, dar nu pacatui ¸ti! . . . Niciun cuvant ˘ ˘ ˘ ˘ stricat sa nu va iasa din gura, ci unul bun pen˘ ˘ tru zidire, dupa cum este nevoie, ca ˆ sa le dea ˘ celor care-l aud ce este folositor“. Intr-adevar, ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cand ne ımbracam cu blande ¸te si ¸ ındelunga ˘ rabdare, contribuim la pacea si ¸ unitatea congregatiei. ¸ ˆ Aduce ¸ti ınviorare familiei voastre ˆ ˘ ˘ ˘ manifestand bunavoin ¸ta si ¸ bunatate 8 (Cite ¸ste Efeseni 4:31, 32; 5:8, 9.) Bu˘ ˘ ˆ ˘ navoin ¸ta si ¸ bunatatea sunt ınvioratoare, ca ˆ ˘ o adiere de vantˆ si ¸ ca un pahar cu apa rece ˆ ˘ ıntr-o zi torida. In cadrul familiei, ele contri˘ ˘ ˘ buie la pastrarea unei atmosfere placute. Buna˘ ˘ ˘ voin ¸ta este o calitate atragatoare, care izvoras-¸ ˘ te dintr-un interes sincer fa ¸ta de al ¸tii, interes ˘ ce se manifesta prin ac ¸tiuni binevoitoare si ¸ ˘ prin cuvinte amabile. Bunatatea, la fel ca bu˘ ˘ 8, 9. Ce sunt bunavoin ¸ta ¸si bunatatea, ¸si cum in˘ fluen ¸teaza ele atmosfera din familie?


˘ ˆ ˘ navoin ¸ta, este o calitate care ne ındeamna la ˆ ˘ actiuni ın folosul altora si ¸ ¸ se caracterizeaza prin (Fap. 9:36, 39; 16:14, 15). ˆ ˘ generozitate ˘ ˆ ˘ Insa bunatatea ınseamna mult mai mult. ˘ ˘ ˆ ˘ 9 Bunatatea este desavar sire morala. Ea se re¸ ˘ fera nu doar la ceea ce facem, ci, si ¸ mai important, la ceea ce suntem. Este ca si ¸ cum am avea ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ un fruct, iar, cand ıl taiem felii, observam ca ˘ ˘ ˘ fiecare felie este coapta si de¸ dulce, fara niciun ˆ ˆ ˆ fect, nici ın interior, nici ın exterior. Intr-ade˘ ˘ ˘ ˆ var, bunatatea produsa de spiritul sfant este ˘ ˆ evidenta ın fiecare aspect al vietii ¸ de crestin. ¸ ˆ 10 Dar ce ıi poate ajuta pe membrii unei fa˘ ˘ ˘ milii crestine sa se poarte cu bunavoint¸ a si ¸ ¸ cu ˘ bunatate unii cu al ¸tii? Un lucru important este ˘ ˆ cunostin ¸ta exacta din Cuvantul lui Dumnezeu ¸ (Col. 3:9, 10). Unii capi de familie includ rodul spiritului printre subiectele pe care le ana˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ lizeaza saptamanal la ınchinarea ın familie. O ˘ ˘ astfel de analiza nu este greu de facut. Folosind ˆ mijloacele de cercetare disponibile ın limba ˘ ˘ voastra, alege ¸ti materiale care trateaza fiecare aspect al rodului spiritului. Ati¸ putea parcurge ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ doar cateva paragrafe pe saptamana, dedicand ˘ ˘ fiecarui aspect mai multe sap˘ ˆ ˆ tamani. Cand studiati¸ materialul, citi ¸ti si ¸ discutati¸ versetele ˆ ˘ men ¸tionate. Gandi ¸ti-va la mo˘ ˆ dalita ¸ti de a aplica ceea ce ın˘ ˘ vata ¸ ti¸ si ¸ ruga ¸ti-va lui Iehova ˘ ˘ ˆ sa va binecuvanteze eforturile (1 Tim. 4:15; 1 Ioan 5:14, 15). Dar contribuie un astfel de ˆ ˘ ˘ studiu realmente la ımbunatatirea rela ¸tiilor dintre membrii ¸ ˘ ˘ ˘ familiei? Sa observam urmatoarele exemple.

˘ ˘ ˘ ˘ Dorind sa aiba o casnicie fericita, un cu˘ ˆ plu de tineri a decis sa studieze ın profunzime rodul spiritului. Ce foloase au avut ei? So ¸tia ˘ ˘ ˆ ˘ spune: „Studiind despre bunavoin ¸ta si ¸ ınvaˆ ˘ ¸tand ca ea presupune fidelitate si ¸ loialitate, ne-am schimbat modul de a ne purta unul cu ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ altul. Totodata, am ınva ¸tat sa cedam si ¸ sa ier˘ ˘ ˆ tam, sa spunem «multumesc», iar, cand este ¸ ˘ cazul, sa ne cerem iertare“. 12 Un alt cuplu crestin, care avea unele pro¸ ˆ ˘ ˆ ˘ bleme ın casnicie, a ın ¸teles ca din rela ¸tia lor ˘ ˘ ˆ lipsea bunavoin ¸ta. Ei au decis sa studieze ım˘ preuna acest subiect. Care a fost rezultatul? Soˆ ˘ „Studiul cu privire la buna¸tul ısi ¸ aminteste: ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ voin ¸ta ne-a ajutat sa ın ¸telegem ca trebuie sa ˆ ˆ ˆ ˘ avem ıncredere unul ın altul ın loc sa ne atri˘ ˘ buim motiva ¸tii gresite si ¸ ¸ ca trebuie sa ne con˘ ˘ centram fiecare asupra calita ¸tilor celuilalt. Am ˆ ˘ ˘ ınceput sa fim mai aten ¸ti unul la necesita ¸tile ˘ altuia. Manifestarea bunavoin ¸tei a pretins din ˘ ˘ partea mea sa-i dau ocazia so ¸tiei mele sa spu˘ ˘ ˘ ˘ na deschis ce are pe suflet si ¸ sa nu ma supar 11

˘ 11, 12. Ce foloase au avut doua cupluri cre ¸stine care ˘ ˘ au studiat despre bunavoin ¸ta?

ˆ 10. Ce ıi poate ajuta pe membrii ˘ familiei sa cultive rodul spiritului?

˘ Familia voastra poate trage ˘ foloase daca analiza ¸ti rodul spiritului TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

25


˘ ˘ Ce pericole evitam daca ˘ ˘ manifestam credin ¸ta ¸si ˘ ˆ stapanire de sine?

˘ ˆ daca nu-mi place ce spune. Aceasta a ınsem˘ ˆ ˆ ˆ nat sa las la o parte mandria. Cand am ınceput ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa aratam bunavoint¸ a unul fat¸ a de altul, am ın˘ ˆ ˘ cetat sa mai fim mereu ın defensiva. Am sim˘ tit ¸ o mare eliberare“. Cu sigurant¸ a, si ¸ familia ˘ ta va trage foloase daca veti¸ analiza rodul spiritului!

˘ ˘ ˘ Sa manifestam credin ¸ta ˆ cand suntem singuri ˘ ˘ 13 Crestinii trebuie sa˘ se lase cal auziti¸ de spi¸ ˆ ˆ ritul lui Dumnezeu nu numai cand sunt ın ˆ ˘ prezen ¸ta altora, ci si ¸ cand sunt singuri. Astazi, ˆ ˘ ˆ ın lumea lui Satan exista din ce ın ce mai mul˘ te imagini dezgustatoare si ¸ divertismente de˘ gradante. Lucrul acesta reprezinta un real pe˘ ricol pentru spiritualitatea noastra. Ce trebuie ˘ ˘ ˆ deci sa faca un crestin? Cuvantul lui Dumne¸ˆ ˘ ˘ ˘ zeu ne sfatuieste: „ Inl atura ti¸ orice murdarie si ¸ ¸ ˘ ˆ ce este de prisos, rautatea, si ¸ accepta ¸ti cu blan˘ ˘ ˆ ˆ ˘ de ¸te sa fie sadit ın voi cuvantul care poate sa ˘ ˘ ˆ va salveze sufletele“ (Iac. 1:21). Sa vedem ın continuare cum ne poate ajuta credinta, ¸ un alt ˘ ˘ ˆ aspect al rodului spiritului, sa ramanem curati¸ ˆ ın ochii lui Iehova. ˆ ˘ ˆ ˘ 14 A avea credinta˘ ınseamn a, ın esent¸ a, a fi ¸ ˘ ˘ convinsi ¸ ca Iehova Dumnezeu este o persoana ˘ ˘ reala. Daca Dumnezeu nu este real pentru noi, ˘ ˘ ˘ ˘ am putea sa adoptam cu usurin t¸ a o conduita ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ gresit ¸ a. Sa ne gandim ce s-a ıntampla ın mijlocul poporului din vechime al lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˆ Iehova i-a dezvaluit profetului Ezechiel ca ın ˘ ascuns se comiteau lucruri detestabile. Iata ce ˘ ˆ ˆ a spus El: „Ai vazut, fiu al omului, ce fac ın ın˘ ˆ ˆ tuneric batranii casei lui Israel, fiecare ın camerele interioare unde-si ¸ chipul sculptat? ¸ tin ˘ 13. Ce pericol pentru spiritualitatea noastra trebuie ˘ ˘ sa evitam? ˘ ˘ ˘ 14. Cum am putea ajunge sa adoptam o conduita ˘ ˘ gre ¸sita din cauza lipsei de credin ¸ta? 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ ˘ ˘ Caci ei zic: «Iehova nu ne vede. Iehova a parasit ¸tara»“ (Ezec. 8:12). Observi de ce au ajuns ˆ ˘ ˘ israeli ¸tii ın aceasta situa ¸tie? Ei nu credeau ca ˘ Iehova vedea ceea ce faceau. Pentru ei Iehova nu era real. ˆ 15 Dar sa˘ ne gandim acum la exemplul lui ˘ Iosif, care a avut o atitudine complet diferita. ˘ Desi ¸ era departe de familie si ¸ de poporul sau, ˘ ˘ Iosif a refuzat sa comita adulter cu sotia ¸ lui Po˘ ˘ tifar. El a spus: „Cum as¸ putea sa fac un rau ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ atat de mare si ¸ sa pacatuiesc ımpotriva lui Dumnezeu?“ (Gen. 39:7–9). Da, Iehova era ˘ real pentru el. Daca Dumnezeu este real si ¸ penˆ tru noi, cand suntem singuri nu ne vom uita la divertismente cu con ¸tinut imoral si ¸ nu vom ˘ face niciun alt lucru despre care stim ca este ¸ ˘ ˆ ˘ dezaprobat de Dumnezeu. Suntem hotarati¸ sa ˘ ˆ ac ¸tionam la fel ca psalmistul, care a spus ıntr-o ˆ ˆ cantare: „Voi umbla ın integritatea inimii mele ˆ ˘ ˆ ınauntrul casei mele. Nu voi pune ın fata ¸ ochilor mei niciun lucru lipsit de valoare“ (Ps. 101:2, 3). ˘ ˆ 15. Cum ne ocrote ¸ste credin ¸ta puternica ın Iehova?


˘ ˘ Sa ne pazim inima ˆ ˘ ˆ manifestand stapanire de sine ˘ ˆ 16 Stap anirea de sine, ultimul aspect al ro˘ ˘ dului spiritului, ne ajuta sa spunem „nu“ lu˘ crurilor pe care le condamna Dumnezeu. Ea ˘ ˘ ˘ ˘ ne ajuta sa ne pazim inima (Prov. 4:23). Sa ˘ ˘ ˆ ne imaginam scena prezentata ın Proverbele ˆ ˘ ˆ ˘ 7:6–23, ın care se arata cum „un tanar lipsit ˘ ˘ de inima“ cedeaza avansurilor unei prostituaˆ ˘ ˘ te. El cade ın capcana dupa ‘ce trece pe stra˘ ˘ ˘ da, pe la col ¸tul strazii acelei femei’. Poate ca s-a dus pe acolo din curiozitate. Totul se peˆ ˆ ˆ ˘ trece atat de repede, ıncat nici nu-si ¸ da seama ˘ ˘ ˘ ˆ ca a pornit pe o cale nesabuita, care ıi pune ˆ ‘sufletul ın pericol’. ˆ ˘ ˘ 17 Cum ar fi putut evita tan arul aceasta gre˘ ˘ ˆ ˘ ˘ seal ¸ a cumplita? Respectand sfatul: „Nu rataci pe drumurile ei“ (Prov. 7:25). Ce lec ¸tie des˘ prindem de aici? Daca vrem ca spiritul lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu sa ne calauzeasca, trebuie sa evi˘ tam situa ¸tiile care ne expun tenta ¸tiilor. Cine˘ ˘ ˘ ˘ va ar putea ajunge ‘sa rataceasca’ pe calea ne˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sabuita a ‘tanarului lipsit de inima’ butonand ˘ ˘ telecomanda pe toate canalele TV fara un ˆ ˆ ˆ scop anume sau navigand la ıntamplare pe in˘ ternet. Inten ¸tionat sau nu, el ar putea sa dea de scene erotice. Treptat, si-ar putea face obi¸ ceiul necurat de a privi imagini pornografice, lucru care i-ar putea afecta grav constiin ¸ta si ¸ ¸ ˘ rela ¸tia cu Dumnezeu. Astfel, i-ar putea fi pusa ˆ ın pericol viata. ¸ (Cite ¸ste Romani 8:5–8.) 18 Desigur, noi putem si trebuie sa˘ manifes¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tam stapanire de sine ac ¸tionand cu promptiˆ ˆ tudine cand ne apare ın fa ¸ta ochilor o imagi˘ ne provocatoare. Dar ar fi mult mai bine daca ˆ ˘ ˆ am evita de la bun ınceput sa ajungem ın ˘ ˘ ˆ ˘ 16, 17. a) Cum ajunge sa cada ın capcana pacatului ˆ ˘ ˘ ˆ ‘tanarul lipsit de inima’ men ¸tionat ın cartea Proverˆ bele? b) Cum ar putea ¸si azi cineva, indiferent de var˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sta, sa cada ıntr-o capcana asemanatoare (vezi imaginea de la pagina 26)? ˘ 18. Ce masuri ar putea lua un cre ¸stin pentru a- ¸si ˆ ˘ ˆ ocroti inima, ¸si ın ce fel pretind acestea stapanire de sine?

˘ aceasta situa ¸tie! (Prov. 22:3) Stabilirea unor re˘ ˆ guli potrivite si ¸ respectarea lor pretind stapanire de sine. De exemplu, faptul de a ¸tine calˆ ˆ ˘ ˘ ˘ culatorul ıntr-un loc ın care sa poata fi vazut ˆ de ıntreaga familie poate fi o ocrotire. Unii ˘ ˆ ˘ au constatat ca este ın ¸telept sa utilizeze calcu˘ ˆ latorul sau sa se uite la televizor doar cand este ˘ si ¸ altcineva prezent. Al ¸tii au decis sa nu se conecteze la internet. (Cite ¸ste Matei 5:27–30.) ˘ ˘ ˘ Sa luam deci toate masurile care se impun ˘ pentru a ne ocroti pe noi si ¸ familia noastra, ˆ ˆ ˘ ˆ astfel ıncat sa-i putem aduce ınchinare lui ˘ ˘ Iehova „dintr-o inima curata, dintr-o con˘ ˘ ˘ ˘ stiin ¸ta buna si ¸ ¸ dintr-o credin ¸ta neipocrita“ (1 Tim. 1:5). ˆ ˆ 19 Rodul pe care ıl produce spiritul sfant ˆ ˆ aduce multe foloase. Blande ¸tea si ¸ ındelunga ˘ ˘ ˆ rabdare contribuie la promovarea pacii ın ˘ ˘ congrega ¸tie. Bunavoin ¸ta si ¸ bunatatea aduc feˆ ˘ ˆ ricire ın familie. Credin ¸ta si ¸ stapanirea de sine ˘ ˘ ˘ ˆ ne ajuta sa ramanem aproape de Iehova si ¸ ˆ ˘ ˆ cura ¸ti ın ochii sai. Mai mult, ın Galateni 6:8 ˘ ˘ ˘ ˘ ni se da urmatoarea asigurare: „Cine seamana pentru carne va secera din carnea sa putrezi˘ ˘ rea, dar cine seamana pentru spirit va secera ˘ ˘ din spirit via ¸ta vesnic a“. Da, pe baza jertfei de ¸ ˘ ˘ rascumparare a lui Cristos, Iehova va folosi ˘ ˆ ˘ ˘ a spiritul sfant pentru a le darui via ¸ta vesnic ¸ ˘ ˘ ˘ celor ce se lasa calauzi ¸ti de spirit! ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 19. Ce foloase avem daca ne lasam calauzi ¸ti de spiˆ ritul sfant?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˙ Cum contribuie blande ¸tea ¸si ˆ ˘ ındelunga rabdare la promovarea ˘ ˆ pacii ın congrega ¸tie? ˆ ˘ ˙ Ce ıi poate ajuta pe cre ¸stini sa ˘ ˘ ˘ manifeste bunavoin ¸ta ¸si bunatate ˆ ın familie? ˆ ˘ ˙ Cum ıl ajuta pe un cre ¸stin credin ¸ta ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ¸si stapanirea de sine sa- ¸si pazeasca inima? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

27


˘ Va amintiti? ¸ ˘ V-au placut ultimele numere ale Turnului de veghe? ˘ ˘ ˆ ˘ Raspundeti¸ la urmatoarele ıntrebari: ˘ ˘ ˙ De ce putem crede ca gradina Edenului ˆ a existat ın realitate? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Biblia arat a c a aceast a gr adin a a existat ˆ ˘ ˘ ıntr-adevar si¸ ofera detalii privitoare la locul ˘ ˆ unde s-a aflat. Doua fluvii mentionate ın relata¸ ˘ ˘ ˆ rea biblica exista si¸ ın prezent. Miturile si¸ basmele nu dau astfel de detalii. Isus, Martorul cel ˆ mai demn de ıncredere, s-a referit la Adam si¸ ˘ Eva ca la niste ¸ oameni care au existat cu adevarat (1/1, pag. 5, 6, 9). ˘ ˘ ˘ ˙ A stiut Dumnezeu ca Adam si¸ Eva vor pacatui? ¸ ˆ ˘ Nu. Iehova i-a ınzestrat cu inteligent¸ a si¸ cu li˘ ˘ ber-arbitru, oferindu-le posibilitatea sa aleaga ˘ ˘ daca vor asculta sau nu. Chiar daca are capaciˆ ˆ tatea de a sti ¸ dinainte ce se va ıntampla, Dumˆ ˘ ˆ nezeu ısi¸ foloseste ¸ aceasta capacitate ın mod selectiv (1/1, pag. 13–15). ˘ ˙ Folosesc cre stinii adevara ti¸ numele lui ¸ Dumnezeu ca pe un talisman? ˘ Unii oameni considera anumite obiecte sau simboluri drept talismane, sau amulete cu puteri magice de a-i ocroti. Poporul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ınsa nu considera numele lui Iehova un talis˘ man. Ei se refugiaza la numele lui Iehova maniˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ festand credint¸ a ın El si¸ straduindu-se sa ınfap˘ tuiasca vointa ¸ 3:12, 13) (15/1, pag. 5, 6). ¸ Sa (Tef. ˙ Cine beneficia de pe urma obiceiului de ˆ ˘ ˘ ˘ a strange roadele ramase dupa recolta? ˆ ˆ ˘ ˘ Toti. ¸ Acest obicei ıi ıncuraja pe cei saraci sa fie ˆ ˆ ˘ harnici, strangand roadele ramase. Iar ceilalti¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ trageau foloase ıntrucat erau ıncurajati¸ sa fie ge˘ ˆ nerosi¸ si¸ sa se bazeze pe binecuvantarea lui Dumnezeu (1/2, pag. 15). ˙ De ce l-a respins Iehova pe regele Saul? ˘ Saul trebuia sa-l astepte pe profetul lui Dumne¸ ˘ ˆ ˘ zeu pentru a aduce o jertfa, ınsa regele n-a asˆ ˆ cultat, ci a adus el ınsusi¸ jertfa. Mai tarziu, a nesocotit porunca de a nimici un popor dusman ¸ (15/2, pag. 22, 23). 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

˘ ˆ ˙ Cum putem dovedi ca uram nelegiuirea? ˘ ˘ Evitam sa ajungem sclavi ai alcoolului, respingem ocultismul si¸ tinem cont de avertismentul ¸ lui Isus referitor la imoralitate. De exemplu, ˘ evitam pornografia si¸ fanteziile sexuale (Mat. 5:27, 28). De asemenea, nu ne asociem cu cei exclusi¸ (15/2, pag. 29–32). ˘ ˙ De ce este remarcabila descoperirea unei ˘ ˆ stupine stravechi ın Israel? Arheologii au descoperit peste 30 de stupi, care, ˆ ˘ ın opinia eruditilor, produceau anual o jumata¸ ˘ ˘ ˆ te de tona de miere. Aceasta dovedeste ¸ ca ın ˘ ˘ ˆ tara descrisa de Dumnezeu drept „tar ¸ ¸ a ın care curge lapte si¸ miere“ se practica apicultura (Ex. 3:8) (1/3, pag. 15). ˆ ˙ In ce sens a fost Ieremia asemenea unui ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ „pom sadit langa ape care-si¸ ıntinde radacinile“? (Ier. 17:7, 8) ˆ ˘ ˘ Ieremia nu a ıncetat niciodata sa dea rod. El nu ˘ ˘ s-a lasat influentat ¸ de batjocoritori, ci a ramas ˆ aproape de Sursa apei care ıntretine viata, ¸ ¸ perˆ ˘ ˘ mit¸ and ca tot ce i-a spus Dumnezeu sa-i atinga inima (15/3, pag. 14). ˆ ˘ ˙ La ce s-a referit Isus cand i-a spus Martei ca erau necesare putine lucruri, ba chiar unul ¸ singur? (Luca 10:41, 42) ˘ ˘ ˘ Isus nu a vrut sa spuna ca Marta era materia˘ lista si¸ nici nu a desconsiderat truda ei de ˘ ˆ a pregati mai multe feluri de mancare. El a ˘ ˘ ˘ aratat care trebuiau sa fie prioritatile. Marta ¸ ˘ ˆ ˘ pierdea o ocazie unica de a-si¸ ıntari credinta ¸ (1/4, pag. 12, 13). ˘ ˆ ˙ Care au fost unele ilegalitati¸ comise ın procesul lui Isus? ˆ Instanta ¸ nu a audiat nicio pledoarie ın favoarea acuzatului; au fost adusi¸ martori falsi; ¸ procesul a ˆ ˆ ˆ fost tinut noaptea; a ınceput si¸ s-a ıncheiat ın ¸ aceeasi¸ zi (1/4, pag. 20).


AM AVUT PARTE DE MULTE LUCRURI BUNE ˘

REL ATA RE DE

ARTHUR BONNO

ˆ I

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

N ANUL 1951, eu si¸ sotia ¸ mea, Edith, parˆ ticipam la un congres de district, cand s-a ˘ ˆ facut anuntul ¸ privitor la o ıntrunire pentru cei interesati¸ de serviciul de misionar. ˘ — Hai sa mergem si ¸ noi!, am zis eu. ˘ — Art, nu e pentru noi, a raspuns Edith. ˘ ˘ — Mergem doar sa ascultam, Edie! ˘ ˆ ˆ ˘ Dupa ıntrunire s-au ımpartit ¸ cereri pentru Scoala Galaad. ¸ ˘ ˘ — Hai sa completam si¸ noi o cerere!, am spus atunci. ˘ ˆ — Dar, Art, cum ramane cu familiile noastre? ˘ ˘ Dupa aproximativ un an si¸ jumatate de la acel congres am absolvit Scoala Galaad si¸ am ¸ ˆ fost repartizati¸ ın Ecuador (America de Sud).

˘ ˆ Pe Yankee Stadium din New York, ımpreuna cu ˘ al ¸ti misionari care au absolvit odata cu noi Scoala Galaad (1958) ¸

Asa ¸ cum probabil v-ati¸ dat seama din discutia ¸ pe care am avut-o cu sotia ¸ mea la acel ˘ congres, eram un om cu initiativ a si ¸ ¸ aveam ˘ ˆ ˘ o personalitate puternica. Edith ınsa era ˆ ˘ ˘ ˆ blanda si ¸ modesta. Ea crescuse ın Eliza˘ beth, un orasel ¸ din Pennsylvania (SUA), nu ˘ ˘ ˘ ˘ calatorise niciodata prea departe de casˆ a si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ nici nu ıntalnise persoane din alta tar ¸ a. Ii era ˘ ˘ ˘ ˘ greu sa-si ¸ paraseasca familia. Cu toate aces˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tea, a acceptat din inima sa slujeasca ın straiˆ ˘ ˆ natate. In 1954 am ajuns ın Ecuador si ¸ de ˆ ˘ ˘ ˆ atunci slujim ca misionari ın aceasta tar ¸ a. In anii petrecuti¸ aici am avut parte de multe ˘ ˘ lucruri bune. V-ar placea sa aflati¸ unele dintre ele? Amintiri de nesters ¸ ˆ ˘ Prima repartitie ¸ a fost ın capitala t¸ arii, Qui˘ ˆ to, situata ın muntii ¸ Anzi, la o altitudine de ˘ aproximativ 2850 m. Ne-a luat doua zile cu ˘ trenul si¸ cu camionul ca sa ajungem acolo ˘ ˘ ˘ din orasul ¸ de coasta Guayaquil, calatorie ce ˘ ˆ se face astazi cu avionul ın numai 30 de miˆ nute! Am slujit ın Quito patru ani de neuiˆ tat. Apoi, ın 1958, am avut parte de un alt lu˘ ˆ cru bun: am fost invitati¸ sa slujim ın lucrarea de circumscriptie. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Pe atunci, ın ıntreaga tar ¸ a erau doar doua ˆ ˘ circumscriptii ¸ mici. De aceea, pe langa TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

29


vizitarea congregatiilor, petreceam multe ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ saptamani predicand ın oraselele ¸ ˆ de indieni, unde nu exista niciun Martor. In aceste pueˆ blos locuiam de obicei ın camere foarte mici, ˘ ˘ ˆ fara ferestre, ın care nu era nimic altceva deˆ ˘ cat un pat. Duceam cu noi un cufar de lemn ˆ ˘ ˘ ın care aveam o lampa pentru gatit, o crati˘ ˘ t¸ a, farfurii, un lighean, cearsafuri, o plasa de ¸ ˆ ˆ t¸ antari, haine, ziare vechi si¸ alte cateva lu¸ ˆ ˆ ˘ cruri. Ziarele le ındesam ın gaurile din pereti¸ ˘ ˆ pentru ca sobolanii sa nu circule chiar ın ¸ voia lor! ˆ ˘ ˆ Desi¸ acele ıncaperi erau ıntunecoase si¸ inˆ salubre, avem amintiri frumoase. In fiecare ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ seara discutam pana tarziu, stand pe pat si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ luand o cina simpla, pregatita pe lampa noas˘ tra cu petrol. Din cauza firii mele vulcanice, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mi se ıntampla deseori sa vorbesc fara sa gandesc. De aceea, uneori, sotia ¸ mea se folosea ˘ ˘ de acele momente de tihna ca sa-mi sugere˘ ˘ ze unele modalitati¸ pline de tact de a ma ˆ adresa fratilor pe care ıi vizitam. Am tinut ¸ ¸ cont de sugestiile ei si, ¸ astfel, vizitele mele au ˆ devenit mai ıncurajatoare. De asemenea, ˆ ˆ ˘ cand, ın mod necugetat, vorbeam de rau pe ˘ cineva, ea refuza sa participe la discutie. ¸ Asa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ am ınvatat ¸ sa-mi pastrez un punct de vedere pozitiv cu privire la frati. ¸ De cele mai multe ˆ ˘ ˘ ori ınsa discutam despre ideile pe care le gaˆ seam ın articolele din Turnul de veghe si¸ despre experientele de peste zi din lucra¸ rea de predicare. Si ¸ deosebite ¸ ce experiente am avut! ˘ Cum l-am gasit pe Carlos ˆ In orasul ¸ Jipijapa, din vestul Ecuadorului, am primit numele unei persoane interesate: ´ ˘ Carlos Mejıa. Dar n-am primit nicio adresa. ˆ ˘ ˘ Cand am plecat dimineata ¸ din camaruta ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ noastra ınchiriata, nu stiam unde sa-l cau¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tam, asa ¸ ca am luat-o la ıntamplare pe o stra˘ ˘ da. Fiindca noaptea plouase torential, trebuia ¸ ˘ ˘ sa fim atenti¸ ca sa ocolim multele gropi pli30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

ˆ ne de noroi. Eu mergeam ınainte, iar Edie ve˘ ˘ ˆ nea dupa mine. Deodata, am auzit ın spate˘ le meu un strigat disperat de ajutor: „Art!“. ˆ ˘ ˆ M-am ıntors si¸ am vazut-o pe Edie ımpotmo˘ ˆ ˘ ˆ lita pana la genunchi ın noroiul negru. Era o ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ scena atat de comica, ıncat, daca n-ar fi fost ˘ ˘ lacrimile de pe obrajii ei, m-as¸ fi prapadit ˆ de ras. Am reusit ¸ cumva s-o scot de acolo, dar ˘ ˆ ˘ ˘ pantofii i-au ramas ın mocirla. Un baietel ¸ si¸ ˘ ˘ o fetit¸ a se uitau la noi, asa c a le-am spus: ¸ ˘ ˘ „Daca scoateti¸ pantofii din noroi, va dau nis-¸ ˘ ˆ te banuti“. ¸ ˆ Cat ai clipi din ochi, au si¸ scos ˘ pantofii! Insa Edie avea nevoie de un loc ˘ ˘ unde sa se spele. Mama copiilor, care vazuse ˆ ˘ si¸ ea scena, ne-a invitat ın casa si¸ a ajutat-o ˘ ˆ pe sotia ın timp ¸ mea sa se spele pe picioare, ˆ ˘ ˘ ce copiii au curatat ¸ pantofii. Inainte sa ple˘ ˆ cam, am avut parte de un lucru bun. Am ın˘ ˆ trebat-o pe femeie daca stia unde ıl puteam ¸ ˘ ´ ˘ gasi pe Carlos Mejıa. Foarte surprinsa, ea a ˘ ˆ raspuns: „Este sotul ¸ meu“. Cu timpul, am ınˆ ˘ ceput un studiu biblic, iar, ın cele din urma, ˆ toti¸ membrii acelei familii s-au botezat. Cati¸ ˆ ˘ va ani mai tarziu, Carlos, sotia ¸ lui si¸ doua dintre fiicele lor au devenit pionieri speciali. ˘ ˘ Calatorii periculoase, ˘ ospitalitate impresionanta ˆ In lucrarea de circumscriptie ¸ am avut de ˆ ˘ ˘ ınfruntat si¸ pericole. Calatoream cu autobuzul, cu trenul, cu camionul, cu canoea si¸ cu ˘ ˆ ˘ avioane mici. Odata, am mers ımpreuna cu John McLenachan, care era supraveghetor ˆ de district, si¸ cu sotia ¸ lui, Dorothy, ıntr-un tur ˆ ˆ ˘ de predicare ın satele de pescari de langa granita ¸ cu Columbia. Am pornit la drum cu o ˘ canoe echipata cu un motor suspendat. Pe ˆ ˘ ˆ ˆ langa noi ınotau niste ¸ rechini mari cat caˆ ˘ ˆ noea! Pana si¸ ınsotitorul nostru, care avea ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ multa experient¸ a, s-a ıngrijorat cand a vazut ˆ cat de mari erau rechinii si¸ a tras repede canoea mai aproape de mal.


ˆ ˘ In lucrarea itineranta, ˆ ın timp ce vizitam o familie de fra ¸ti (1959)

˘ ˆ Chiar daca am avut de ınfruntat si¸ pericoˆ le ın lucrarea de circumscriptie, a meritat ¸ efortul. Am cunoscut frati¸ minunati¸ si¸ foarte ospitalieri. Deseori, familiile la care eram ˘ ˆ ˘ cazati¸ insistau ca noi sa mancam de trei ori ˆ ˘ ˘ pe zi, desi¸ ei mancau doar o singura data. Sau ˘ ˘ ˆ ne lasau pe noi sa dormim ın singurul pat ˘ ˆ din casa, ın timp ce ei dormeau pe jos. Adesea, sotia ¸ mea spunea: „De la acesti ¸ frati¸ si¸ suˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rori dragi am ınvatat c a ın via t a avem nevoie ¸ ¸ de putine lucruri!“. ¸ ˘ ˘ „Nu vrem sa refuzam“ ˆ In 1960 am avut parte de un alt lucru bun: ˘ am fost invitati¸ sa slujim la filiala din Gua˘ yaquil. Eu ma ocupam cu treburi adminisˆ trative, iar Edith mergea ın predicare cu membrii unei congregatii ¸ din apropierea Be˘ ˘ telului. N-am considerat niciodata ca mun˘ ca de birou mi se potrive ¸ ¸ si ¸ ma simteam ˆ ˘ ste oarecum incapabil. Insa, asa ¸ cum se spune ˆ ˆ ˘ ın Evrei 13:21, Dumnezeu ‘ne ınzestreaza cu ˘ ˘ orice lucru bun ca sa facem vointa ¸ sa’. Dupa

˘ doi ani am fost invitat sa urmez un curs de ˘ 10 luni la Scoala Galaad. Cursul avea sa se ¸ ˘ tin ¸ a la Betelul din Brooklyn, New York. La ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ acea vreme, sotiile trebuiau sa ramana ın re¸ partitie. ¸ Edie a primit o scrisoare de la Brookˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ lyn, ın care era ındemnata sa se gandeasca ˘ ˘ bine daca era de acord ca sotul ¸ ei sa fie plecat 10 luni. ˘ ˘ Edith a scris: „Sunt convinsa ca nu va fi ˘ ˘ deloc usor, dar stim ca Iehova ne va ajuta sa ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ facem fat¸ a oricaror dificultati¸ ce ar putea ˘ ˘ ˘ aparea. . . . Nu vrem sa refuzam niciun privilegiu ce ni s-ar putea oferi si¸ nicio ocazie de a fi instruiti¸ pentru ˆ a ne achitaˆ mai bine ˘ de responsabilitati“. ¸ In perioada ın care am stat la Brooklyn am primit de la sotia ¸ mea ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cate o scrisoare ın fiecare saptamana. ˘ Slujim alaturi de frati¸ fideli ˆ ˘ In 1966, din cauza unor probleme de sa˘ ˆ ˆ natate, eu si¸ Edith ne-am ıntors ın Quito, unde am reluat lucrarea de misionariat, slu˘ jind alaturi de fratii ¸ locali. Ei s-au dovedit ˘ adevarate exemple de integritate. ˘ ˘ O sora fidela avea un sot¸ necredincios, care ˆ ˘ o batea mereu. Intr-o zi, la sase dimineata, ¸ a ¸ ˘ venit la noi cineva si¸ ne-a spus ca sora fuse˘ ˘ se batuta din nou. M-am dus repede la sora ˘ ˘ ˆ noastra acasa. Cand am ajuns acolo, m-am ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıngrozit: sora zacea ın pat, umflata toata si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ plina de vanatai. Sotul ¸ o batuse cu o coada ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ de matura pana cand coada s-a rupt ın doua. ˆ ˆ ˘ Mai tarziu, ın aceeasi ¸ zi, l-am gasit pe sot¸ aca˘ ˘ sa si ¸ i-am spus ca se purtase ca un las.¸ El nu mai contenea cu scuzele. ˆ ˘ ˘ ˘ La ınceputul anilor ’70, starea sanatatii ¸ ˆ ˘ ˘ mele s-a ımbun at a tit si am reluat lucrarea iti¸ ¸ ˘ ˆ ˘ neranta. In circumscriptia ¸ noastra era si¸ oraˆ ˆ ˘ ˆ sul ani¸ Ibarra. Cand ıl vizitaseram la sfarsitul ¸ ˆ lor ’50, aici nu erau decat doi Martori: un misionar si¸ un frate local. De aceea, eram ne˘ ˘ ˘ rabdatori sa-i cunoastem pe noii membri ai ¸ congregatiei. ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2011

31


˘ ˆ ˆ La prima noastra ıntrunire ın Ibarra, un ˘ frate pe nume Rodrigo Vaca a tinut o tema ¸ ˆ cu participarea auditoriului. Cand punea o ˆ ˆ ˘ ıntrebare, fratii ¸ din auditoriu, ın loc sa ridiˆ ce mana, strigau „Yo, yo!“ („Eu, eu“). Eu si¸ Edith ne-am uitat uimiti¸ unul la altul. „Ce se ˆ ˆ ˘ ˆ ıntampla aici?“, am zis ın sinea mea. Ulterior ˘ ˆ ˘ am aflat ca fratele Rodrigo este orb, ınsa recunoaste El ¸ ¸ vocile membrilor congregatiei. ˘ ˆ ˘ ˆ este un pastor care ıntr-adevar ısi¸ cunoaste ¸ oile! Lucrul acesta ne-a amintit de cuvintele ˘ lui Isus din Ioan 10:3, Pastorul ˆ 4, 14, despre ˆ cel Bun si ¸ oile sale. In prezent, ın Ibarra exis˘ ˘ ˘ ta sase congregatii ¸ de limba spaniola, o con¸ ˘ gregatie ¸ de limba quichua si¸ una de limba˘ ˘ jul semnelor. Fratele Rodrigo continua sa ˘ ˘ ˆ slujeasca cu fidelitate ca batran si ¸ pionier special.1 ˘ Recunoscator pentru ˘ bunatatea lui Iehova ˆ ˘ In 1974 am simtit ¸ din nou bunatatea lui Iehova: am fost rechemati¸ la Betel, unde mi ˆ s-au ıncredintat ¸ din nou sarcini administraˆ tive, iar mai tarziu am fost numit membru ˆ al Comitetului Filialei. Edith a lucrat mai ınˆ ˘ ˘ ˘ tai la bucatarie, iar apoi la corespondent¸ a, ˆ unde slujeste ¸ si¸ ın prezent. De-a lungul anilor am avut bucuria de a ˆ ˆ ıntampina sute de misionari instruiti¸ la Scoa¸ la Galaad, care sustin ¸ prin zelul si¸ maturitaˆ tea lor congregatiile ın care sunt repartizati. ¸ ¸ ˆ De asemenea, suntem ıncurajati¸ de miile de frati¸ si¸ surori care au venit din peste 30 de ˘ ˆ ˆ t¸ ari pentru a predica ın Ecuador. Cat de mult ˘ ne impresioneaza spiritul lor de sacrificiu! ˆ Unii si-au vandut casele si¸ au renuntat ¸ la afa¸ ˘ ˘ ceri pentru a veni aici sa slujeasca unde este mai mare nevoie de predicatori ai Regatului. ˘ Ei au cumparat diferite vehicule pentru a preˆ ˆ ˘ ˆ dica ın regiuni ındepartate, au ınfiintat ¸ con-

˘ gregatii ¸ si¸ au ajutat la construirea de sali ale Regatului. Multe surori celibatare au venit ˘ ˘ ˆ din strainatate pentru a face pionierat ın Ecuador. Si ¸ ce predicatoare eficiente si¸ zeloase sunt ele! ˆ ˘ ˆ ˆ Intr-adevar, ın tot acest timp ın care i-am slujit lui Dumnezeu am avut parte de multe lucruri bune. Cel mai pretios dintre toate este ¸ prietenia cu Iehova. De asemenea, sunt recu˘ ˘ noscator ca Iehova mi-a dat „un ajutor“ ˆ ˆ (Gen. 2:18). Cand privesc ınapoi, la cei pes˘ ˘ ˆ ˆ te 69 de ani de casatorie, ımi vin ın minte cu˘ vintele din Proverbele 18:22: „A gasit cineva ˘ ˘ o sotie ¸ buna? A gasit un lucru bun“. Viata ¸ ˘ ˆ alaturi de Edith a fost o binecuvantare. Ea ˆ ˆ m-a ajutat ın foarte multe privinte. ¸ Dar, ın ˘ acelasi ¸ timp, s-a dovedit a fi si¸ o fiica iubitoaˆ ˆ re pentru mama ei. De cand am venit ın ˆ Ecuador, sotia ¸ mea i-a trimis mamei sale cate ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ o scrisoare ın fiecare saptamana pana ın ˆ ˘ ˆ 1990, cand aceasta s-a stins din viat¸ a la varsta de 97 de ani. ˆ In prezent am 90 de ani, iar Edith 89. Ne ˘ ˘ bucuram nespus ca am ajutat aproximativ 70 ˘ ˘ de persoane sa-l cunoasca pe Iehova. Si ¸ sun˘ ˆ ˘ tem ferici ¸ti ca, ın urma cu 60 de ani, am completat acele cereri pentru Scoala Galaad. Dato¸ ˘ rita deciziei pe care am luat-o atunci, am avut ˆ ˘ parte ın via ¸ta de foarte multe lucruri bune! La filiala din Ecuador (2002)

˘ ˘ 1 Relatarea autobiografica a fratelui Rodrigo Vaca a apa˘ ˆ rut ın Trezi ¸ti-va! din 8 septembrie 1985 (engl.).

www.watchtower.org

w11 04/15-M

4__  
Advertisement