5 s

34567 15 MAI 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 27 iunie — 3 iulie

Familii crestine, ‘stati¸ treze’! ¸ PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE: 69, 57

4–10 iulie

˘ Familii crestine, ‘fiti¸ pregatite’! ¸ PAGINA 11

ˆ ˘ C ANTARILE: 32, 63

11–17 iulie

˘ Cine este cea mai importanta ˘ persoana din viata ¸ ta?

PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE: 51, 49

18–24 iulie

ˆ ˆ ‘O, adancul ıntelepciunii ¸ lui Dumnezeu!’

PAGINA 21

ˆ ˘ C ANTARILE: 95, 116

25–31 iulie

ˆ ˘ ˆ Increderea deplina ın Iehova ˘ ˘ ne da un sentiment de sigurant¸ a

PAGINA 28

ˆ ˘ C ANTARILE: 46, 23

34567

15 MAI 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ universului. Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista ˘ ˆ ˆ prezinta semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ capat rautatii ¸ si¸ va transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, ˘ ˘ ˘ care a murit pentru ca noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista ˘ ˘ ˘ Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 7–15 Primul articol vorbeste ¸ despre responsabilitatea pe care o are fiecare membru al unei fa˘ ˆ milii crestine de a ramane treaz pe plan spi¸ ˘ ˘ ˘ ritual. Al doilea articol arata ca pastrarea ˘ ochiului simplu, urmarirea obiectivelor spiriˆ ˘ ˆ tuale si¸ tinerea cu regularitate a ınchinarii ın ¸ ˘ familie sunt esentiale pentru bunastarea spiri¸ ˘ ˆ tuala a ıntregii familii.

putem actiona cu un deplin sentiment de si¸ ˘ ˘ ˆ ˆ gurant¸ a daca ıi cerem lui Iehova ajutorul ın ru˘ ˘ ˆ ˘ ˆ gaciune si¸ manifestam ıncredere absoluta ın ˆ ˘ el. David, care a trecut prin mari ıncercari, ˘ ˘ cum ar fi tradarea fiului sau Absalom, este un ˆ exemplu ın acest sens.

ALTE ARTICOLE

ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 16–20 ˘ ˘ Iehova trebuie sa fie cea mai importanta Per˘ ˘ soana din viata ¸ slujitorilor sai. Acest articol ne ˘ ˆ ˘ ˘ arata ce ınvat¸ aminte putem trage din ceea ce ˆ ˆ i s-a ıntamplat primei femei, Eva, fidelului Iov si¸ Fiului perfect al lui Dumnezeu, Isus Cristos.

ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 21–25 ˆ In Romani, capitolul 11, apostolul Pavel vorbes-¸ ˘ ˘ ˘ te despre un maslin simbolic. Ce reprezinta par˘ ˘ ˘ tile ¸ acestui maslin? Pe masura ce vom analiza ˆ ˘ semnificatia ınvata ¸ acestora, vom ¸ mai multe deˆ spre scopul lui Iehova. In mod sigur, vom fi uluiti¸ ˆ de profunzimea ıntelepciunii lui Dumnezeu. ¸ ARTICOLUL DE STUDIU 5 PAGINILE 28–32 ˘ Articolul analizeaza Psalmii 3 si¸ 4, compusi¸ de ˆ ˘ ˘ ˘ regele David. Aceste cantari inspirate arata ca

3

ˆ I ¸ti place ˘ sa citesti ¸ ˘ si¸ sa studiezi ˆ Cuvantul lui Dumnezeu?

6 „Un supraveghetor minunat si¸ un prieten drag“ ) 26

˘ ˆ ˘ Sa ıl urmam pe Cristos, ˘ Conducatorul perfect! )

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 10

Semimonthly

ROMANIAN

ˆ ˘ Iti ¸ ˘ place sa citesti ¸ ˆ si ¸ sa studiezi Cuvantul lui Dumnezeu? ˆ ˆ ˘ AND am ınceput sa citesc cu regularitate ˘ din Biblie, am simtit ¸ ca aceasta era mai de˘ ˘ ˆ ˘ ˘ graba o povara decat o placere. Pentru ca nu ˆ ˘ prea ıntelegeam ce citeam, ma surprindeam ¸ ˆ ˘ deseori visand cu ochii deschisi“, ¸ spune o sora pe nume Lorraine. ˘ ˆ ˘ Si ¸ recunosc ca, la ınceput, nu le-a placut ¸ altii ˘ ˘ sa citeasca din Biblie. Totusi, ¸ ¸ n-au renuntat ˘ deoarece stiau ca faptul de a citi Biblia le poate ¸ ˘ aduce mari foloase. Marc spune: „Este usor ¸ sa ˘ ˆ ˘ permiti¸ anumitor lucruri sa te ımpiedice sa ci˘ testi ¸ din Biblie sau sa studiezi personal. A tre˘ ˘ ˘ buit sa ma rog foarte mult si¸ sa fac eforturi se˘ ˆ rioase ca sa includ citirea Bibliei ın programul meu zilnic“. ˘ Cum poti¸ cultiva mai multa apreciere pentru ˆ ˘ Cuvantul scris al lui Dumnezeu? Cum ˆ poti¸ gasi ˘ ˘ ˆ mai multa placere ın citirea Bibliei? In contiˆ nuare, vor fi analizate cateva sugestii.

„C

Obiective si metode

¸ ˆ ˆ ˘ Inainte de a ıncepe sa cite ¸sti din Biblie, roa˘ ˘ ga-te, iar apoi concentreaza-te la ceea ce cite ¸sti. ˘ ˘ ˘ Roaga-l pe Iehova sa te ajute sa cultivi dorinta ¸ ˆ ˘ ˘ de a studia Cuvantul sau si¸ sa-ti¸ dea o minte si¸ ˘ ˆ ˆ ˘ o inima receptive pentru a dobandi ıntr-o ma˘ ˆ sura mai mare ıntelepciunea sa (Ps. 119:34). ¸ ˘ ˘ ˆ Daca nu procedam astfel, ın scurt timp studierea Bibliei ar putea deveni ceva mecanic, iar noi ne-am putea pierde dorinta ¸ de a studia. Lynn spune: „Uneori citesc prea repede si ¸ pierd idei ˆ ˆ ˘ secundare interesante. Deseori mi se ıntampla ˘ ˆ ˘ sa nu ınteleg bine nici ideile principale. Dar ma ¸ ˘ ˆ ˘ rog pentru stapanire de sine, iar aceasta ma aju˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta sa nu-i permit mintii ¸ sa hoinareasca“.

ˆ ˘ Pre ¸tuie ¸ste ceea ce ınve ¸ti. Nu uita ca viata ¸ ta deˆ ˘ pinde de ıntelegerea si ¸ ¸ de aplicarea adevaruri˘ ˘ ˘ lor din Biblie. De aceea, straduieste-te sa gasesti ¸ ¸ ˘ ˆ idei practice si¸ sa le pui ın aplicare. Chris spu˘ ˘ ˘ ne: „Caut idei care ma ajuta sa identific unele atitudini si¸ motivatii pe care le-as¸ putea ¸ gresite ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ avea. Este ınviorator sa vad ca Biblia si¸ multe dintre publicatiile noastre contin informatii ¸ ¸ ¸ ˆ care ımi sunt de mare ajutor, desi ¸ cei ce le-au scris nu m-au cunoscut personal“. ˆ ˘ Fixeaza- ¸ti obiective pe care le po ¸ti atinge. In˘ ˘ ˆ cearca sa ınveti¸ lucruri noi despre personaje˘ le biblice. Poti¸ gasi detalii fascinante despre ˆ multe dintre ele consultand publicatii ¸ preˆ cum Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor (engl.), Indexul publica ¸tiilor Watchtower sau ˘ ˘ Watchtower Library (pe CD-ROM). Pe masura ce ˘ vei afla mai multe lucruri despre barbatii ¸ si¸ femeile din Biblie, despre personalitatea si¸ sentimentele lor, exemplul acestora va avea o in˘ fluent¸ a mai mare asupra ta. ˘ Cauta metode noi de a argumenta din Scripˆ ˘ ˘ turi (Fap. 17:2, 3). Cand studiaza, Sophia urma˘ ˆ reste ¸ acest obiectiv. Ea spune: „Ca sa explic cat ˘ ˘ ˘ mai clar adevarul biblic, mi-am propus sa gasesc metode noi de a argumenta din Scripturi, ˘ ˆ ˆ pe care sa le folosesc atat ın lucrarea de prediˆ ˆ care, cat si¸ cu alte ocazii. Felul ın care sunt preˆ ˘ zentate argumentele ın Turnul de veghe ma aju˘ ˆ ˘ ˘ ta foarte mult ın aceasta privint¸ a“ (2 Tim. 2:15). ˘ ˘ ˆ Vizualizeaza relatarile biblice. „Cuvantul lui ˆ Dumnezeu este viu“, se spune ın Evrei 4:12. Pe ˘ ˘ ˆ masura ce citesti ¸ din Biblie, permite-i Cuvan˘ ˘ ˘ ˆ tului lui Dumnezeu sa prinda via ¸ta ın mintea ta. ˆ ˘ ˘ ˘ Incearca sa vezi ce vedeau personajele biblice, sa TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

3

˘ auzi ce auzeau ele si ¸ sa sim ¸ti ce sim ¸teau ele. ˘ Compara experien ¸tele prin care au trecut cu ˆ ˘ ˘ unele situa ¸tii concrete din via ¸ta ta. Trage ınva ¸taˆ minte din modul ın care au rezolvat aceste per˘ sonaje anumite probleme. Aceasta te va ajuta sa ˆ ˘ ˘ ın ¸telegi mai bine relatarile biblice si ¸ sa le re ¸tii. ˘ Dedica timp versetelor dificile ¸si explica ¸tiei lor ˆ ˘ pentru a le ın ¸telege bine. Rezerva-ti¸ suficient ˘ ˆ ˘ timp de fiecare data cand studiezi. Poate ca vei ˆ ˆ ˆ ˘ ıntalni ıntrebari foarte interesante care vor ne˘ ˘ cesita cercetari suplimentare. Cauta cuvintele ˘ necunoscute, analizeaza notele de subsol si¸ ve˘ ˆ ˆ rifica referintele marginale. Cu cat vei ıntele¸ ¸ ˆ ge mai bine si¸ vei aplica ceea ce citesti, ¸ cu atat ˘ ˘ ˘ ˆ vei gasi mai multa placere ın citirea si¸ studierea ˆ Cuvantului scris al lui Dumnezeu. Vei putea ˆ spune la fel ca psalmistul: ‘Mi-am ınsusit ¸ aducerile aminte ale lui Iehova pe timp indefinit, ˘ caci sunt bucuria inimii mele’ (Ps. 119:111). ˆ ˘ ˆ ˆ Nu citi materialul ın graba. Cand ıti¸ planifici ˆ ˘ ˘ studiul personal, ıncearca sa realizezi un echiliˆ bru ıntre timpul alocat acestuia si ¸ cel dedicat ˘ ˆ ˘ pregatirii pentru ıntruniri. O sora pe nume Raˆ ˘ ˆ ˆ quel spune: „Deseori sunt atat de stresata, ıncat ˘ ˘ nu pot sa ma concentrez. De aceea, perioadele ˆ ˆ ˆ ˘ scurte de studiu ımi sunt utile ıntrucat ma aju-

˘ ˘ ˆ ta sa trag foloase maxime“. Chris spune: „Cand ˆ ˘ ˘ ˘ citesc ın graba, am mustrari de constiin t¸ a pen¸ ˘ tru ca nu retin ¸ prea multe lucruri, iar materia˘ lul nu-mi sensibilizeaza inima“. Prin urmare, ˆ ˘ nu studia ın graba. ˘ ˘ Cultiva dorin ¸ta arzatoare de a citi ¸si de a stuˆ dia Cuvantul lui Dumnezeu. Apostolul Petru a ˘ ˘ spus: „Ca niste ¸ sa doriti¸ cu ¸ prunci nou-nascuti, ˆ ardoare laptele nefalsificat al cuvantului, pen˘ tru ca prin el sa creste ¸ ti¸ spre salvare“ (1 Pet. 2:2). ˘ ˘ Copiii nou-nascuti¸ nu trebuie sa cultive dorin˘ ˘ ta ¸ de a seˆ hrani cu lapte. Ei se nasc cu aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dorint¸ a. Insa Scripturile arata ca trebuie sa do˘ ˘ ˆ rim cu ardoare sa citim si¸ sa studiem Cuvantul ˘ lui Dumnezeu. Daca citim din Biblie chiar si¸ ˘ ˘ ˘ numai o pagina pe zi, aceasta dorint¸ a va veni ˆ ˘ ın scurt timp. Ceea ce, probabil, parea dificil la ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ınceput va deveni curand o adevarata placere. ˘ Mediteaza la pasajele pe care le cite ¸sti din Biˆ blie. Meditarea la ceea ce citesti ¸ ıti¸ aduce, de ase˘ menea, mari foloase. Aceasta te va ajuta sa faci ˘ ˘ ˆ o legatura ıntre ideile spirituale pe care le-ai cer˘ ˘ ˆ Astfel cetat si¸ sa capeti¸ mai multa ıntelepciune. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ vei dobandi o comoara spirituala ıncantatoare, asemenea unui frumos sirag de perle (Ps. 19:14; ¸ Prov. 3:3).

˘ ˘ Vizualizeaza relatarea biblica ˘ pe care o cite ¸sti ¸si imagineaza- ¸ti ˘ ca e ¸sti unul dintre personaje

ˆ CITIREA CUVANTULUI LUI DUMNEZEU: OBIECTIVE SI ¸ METODE ˆ ˆ ˘ ˇ Inainte de a ıncepe sa cite ¸sti din Biblie, ˘ ˘ roaga-te, iar apoi concentreaza-te la ceea ce cite ¸sti. ˆ ˇ Pre ¸tuie ¸ste ceea ce ınve ¸ti. ˘ ˇ Fixeaza- ¸ti obiective pe care le po ¸ti atinge. ˘ ˇ Cauta metode noi de a argumenta din Scripturi. ˘ ˘ ˇ Vizualizeaza relatarile biblice.

ˆ Timp folosit cu ıntelepciune ¸

˘ ˘ ˘ ˘ Trebuie sa depunem eforturi ca sa pastram ˆ ˘ obiceiuri bune de studiu, dar binecuvantarile ˘ ˘ pe care le vom primi sunt fara egal. Vom putea ˆ ˘ ˘ ıntelege mai bine Biblia (Evr. 5:12–14). Capa¸ ˆ ˘ ˆ ˆ tand discernamant si¸ ıntelepciune din Scrip¸ ˘ ˘ turi, vom umbla pe „cai placute“, vom fi feriˆ citi¸ si¸ ne vom bucura de pace. Intelepciunea din ¸ ˆ Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu este „un ˆ pom al vietii“ ¸ pentru cei care o dobandesc si¸ o ˆ pun ın aplicare (Prov. 3:13–18). ˆ Un studiu aprofundat al Cuvantului lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu poate crea ın noi o inima priceputa ˘ ˘ (Prov. 15:14). Aceasta ne va ajuta sa dam sfaturi ˆ ˆ ˘ ˘ ıntelepte, ferm ancorate ın Scripturi. Daca ne la¸ ˆ ˘ ˆ ˆ sam ındrumati¸ de ceea ce citim ın Biblie si¸ ın ˘ ˘ ˆ publicatiile ‘sclavului fidel si ¸ ¸ prevazator’ cand ˘ ˆ luam decizii, vom simti¸ efectul stabilizator si¸ ın˘ ˆ viorator al Cuvantului inspirat al lui Iehova (Mat. 24:45). Vom fi mai pozitivi si¸ mai optiˆ misti, noastre ¸ ¸ iar gandirea, vorbirea si ¸ actiunile ˆ ˘ ˘ vor fi influentate ıntr-o masura si ¸ ¸ mai mare de

˘ ˇ Dedica timp versetelor dificile si¸ ˆ explicatiei ¸ lor pentru a le ıntelege ¸ bine. ˆ ˘ ˇ Nu citi materialul ın graba. ˘ ˘ ˇ Cultiva dorinta ¸ arzatoare de a citi si¸ ˆ de a studia Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˇ Mediteaza la pasajele pe care le citesti ¸ din Biblie.

ˆ Cuvantul lui Dumnezeu. Mai mult, vom reusi¸ ˆ ˘ ın toate lucrurile care tin ¸ de relatia ¸ noastra cu Iehova (Ps. 1:2, 3). ˘ ˆ Iubirea sincera pentru Dumnezeu ne va ın˘ demna sa le vorbim si¸ altora despre credinta ¸ ˘ ˘ noastra. Si ¸ ¸ aceasta poate fi o sursa de satisfactii. ˘ ˘ ˘ Sophia se straduieste ¸ sa memoreze si¸ sa folo˘ seasca diferite versete pentru a trezi interesul loˆ catarilor si ¸ pentru a predica ıntr-un mod mai eficient si ¸ mai interesant. Ea spune: „Este ex˘ ˘ traordinar sa vezi cum reactioneaz a oamenii la ¸ cuvintele Bibliei!“. ˆ ˘ ˆ Insa cea mai mare binecuvantare pe care o ˘ ˘ ˘ ˆ primim daca vom gasi placere ın citirea si¸ stu˘ dierea Bibliei este o relatie ¸ apropiata cu Iehova. ˘ Studierea Bibliei ne va ajuta sa-i cunoastem nor¸ ˘ ˆ ˘ mele si¸ sa ıntelegem si¸ sa pretuim iubirea, ge¸ ¸ nerozitatea si¸ dreptatea sa. Niciun alt lucru nu ˘ este mai important si¸ nu ne aduce mai multa ˘ satisfactie. lasa-te absorbit de studierea ¸ Asadar, ¸ ˆ ˆ Cuvantului lui Dumnezeu! Numai asa ¸ ıti¸ vei foˆ losi timpul cu ıntelepciune (Ps. 19:7–11). ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

5

„Un supraveghetor minunat si ¸ un prieten drag“ J

OHN (JACK) BARR, care a slujit ca membru al Corpului de Guvernare al Martoˆ rilor lui Iehova, si-a ıncheiat ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ cursa pamanteasca ın dimiˆ ˘ ˘ nea ¸ta zilei de sambata, 4 decembrie 2010. Avea 97 de ani.

El a fost descris drept „un supraveghetor minunat si ¸ un prieten drag“.

Fratele John Barr, sau Jack, ˆ cum ıi spuneau cei ce l-au cu˘ ˆ noscut, s-a nascut ın Aberdeen, Sco ¸tia, fiind cel mai ˆ mic dintre cei trei copii ai familiei. Atat ˆ ˘ ˘ ˘ mama, cat si ¸ tatal sau faceau parte din clasa ˘ ˆ unsa. Fratele Barr ısi ¸ amintea cu drag de anii ˘ ˘ copilariei, vorbind cu recunostin ¸ta despre ¸ ˘ exemplul excelent pe care i l-au dat parin ¸tii lui iubi ¸ti. ˆ ˆ ˘ In primii ani ai adolescen ¸tei, tanarului Jack ˆ ˘ ˆ ˘ ıi era foarte greu sa ınceap ¸tii cu perˆ ˘ a conversa ˘ soane necunoscute. Insa el a facut mari efor˘ ˘ ˘ ˘ ˘ turi ca sa depaseasc a aceasta problema, iar ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o dupa-amiaza de duminica din anul ˆ 1927, la varsta de 14 ani, Jack si-a anun ¸tat ta¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tal ca era pregatit sa-l ınso ¸teasca ın lucrarea de ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ predicare din casa ın casa. De atunci si ¸ pana ˆ ın ultima zi a vie ¸tii sale, fratele Barr a fost un predicator zelos al vestii ¸ bune. ˆ ˘ Un accident tragic, ın care iubita lui mama ˘ ˘ ˘ ˘ era sa-si ¸ piarda via ¸ta, l-a facut pe Jack sa meˆ diteze cu seriozitate la scopul vie ¸tii. Astfel, ın 1929, el s-a dedicat lui Iehova, iar cu prima ˆ ocazie, ın 1934, si-a ¸ simbolizat dedicarea prin ˆ botez. Apoi, ın 1939, fratele Barr a devenit 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

membru al familiei Betel din ˆ Londra, Anglia. Asa ¸ a ınceput cariera de 71 de ani de serviciu cu timp integral a fratelui Barr.

La 29 octombrie 1960, fra˘ ˘ ˘ tele Barr s-a casatorit cu o sora ˘ zeloasa, Mildred Willett, care slujea de mul ¸ti ani ca pionie˘ ˘ ra si ¸ ca misionara. El a numit rela ¸tia cu so ¸tia sa „o rela ¸tie ˘ deosebit de pre ¸tioasa“. Fratele si ¸ sora Barr au format un cuplu exemplar si ¸ au fost deˆ ˘ ˆ vota ¸ti unul altuia pana cand sora Mildred si-a ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıncheiat cursa pamanteasca, ın octombrie ˘ ˘ ˆ 2004. So ¸tii Barr obisnuiau sa citeasca ımpreu¸ ˘ ˆ na un pasaj din Biblie ın fiecare zi. ˘ ˆ ˆ Jack Barr va ramane ın memoria tuturor ce˘ lor ce l-au cunoscut drept o persoana care ofeˆ rea sfaturi ın ¸telepte: mereu echilibrate, mereu pline de amabilitate si ¸ bazate pe Scripturi. Fra˘ ˆ tele Barr a fost un lucrator sarguincios, un supraveghetor iubitor si ¸ plin de considera ¸tie ˘ ˆ ˘ si ¸ un prieten loial. Rugaciunile, cuvantarile si ¸ ˘ ˆ ˘ comentariile lui au dezvaluit cat de profunda ˆ ˆ ˘ era spiritualitatea sa si ¸ cat de stransa era rela¸tia lui cu Iehova. ˘ Cu toate ca vom sim ¸ti lipsa fratelui nostru ˘ ˘ drag, ne bucuram ca a primit darul nemuririi, un privilegiu pe care l-a asteptat cu ne¸ ˘ rabdare si ¸ despre care a vorbit deseori. Era lucrul pe care si-l ¸ dorea cel mai mult (1 Cor. 15:53, 54).1 ˘ ˘ 1 Relatarea autobiografica a fratelui John E. Barr se gase ¸sˆ te ın Turnul de veghe din 1 iulie 1987, paginile 26–31 (engl.).

FAMILII CRESTINE, ‘STATI ¸ TREZE’! ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ „Sa stam treji si ¸ sa ramanem lucizi.“ (1 TES. 5:6)

So ¸tilor, urma ¸ti exemplul ˘ ‘pastorului cel bun’! ˘ ˘ 3 Biblia afirma: „Capul femeii este barba˘ tul“ (1 Cor. 11:3). Ce implica responsabilita˘ tea barbatului de cap al familiei? Scripturile ˘ ˆ spun: „Daca cineva nu se ıngrijeste ¸ de ai lui, si¸ mai ales de membrii familiei lui, a renegat ˘ ˆ credinta ¸ si¸ este mai rau decat un necredin-

ˆ ˘ cios“ (1 Tim. 5:8). Bineınteles, un barbat tre¸ ˘ ˆ ˘ buie sa-si¸ ıntretin veˆ ¸ a˘ familia din punct de ˘ dere material. Insa, pentru a o ajuta sa stea ˘ ˘ ˘ treaza spiritualiceste, el trebuie sa faca mai ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mult decat sa se ıngrijeasca de necesitatile ¸ ei ˘ ˘ materiale. Trebuie sa depuna eforturi pentru a-si¸ zidi casa din punct de vedere spiritual, ˆ ˘ ˆ ˘ ajutandu-i pe toti¸ membrii familiei sa-si¸ ınta˘ reasca relatiile cu Dumnezeu (Prov. 24:3, 4). ¸ Cum poate face un crestin lucrul acesta? ¸ ˆ ˆ 4 Intrucat „sotul asa ¸ este capul sotiei, ¸ ¸ cum ˘ si¸ Cristos este capul congregatiei“, un barbat ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ casatorit trebuie sa examineze modul ın care ˆ ˆ Isus ısi¸ ındeplineste ¸ rolul de cap al congrega˘ ˘ tiei ¸ si¸ sa-i urmeze exemplul (Ef. 5:23). Sa ob˘ servam cum a descris Isus relatia ¸ cu continua˘ torii sai. (Cite ¸ste Ioan 10:14, 15.) Ce trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca un barbat care doreste ¸ sa-si¸ zideasca ˘ familia pe plan spiritual? Sa studieze ce a spus ˘ ˘ ˘ si¸ ce a facut Isus, „pastorul cel bun“, si¸ sa se ˘ ˘ ˘ ˆ straduiasca ‘sa calce cat mai exact pe urmele lui’ (1 Pet. 2:21). ˘ ˆ ˆ ˘ 5 Sa˘ analizam ın continuare ce poate ınvata ¸ un cap de familie din exemplul lui Cristos. ˘ ˘ Relatia ¸ dintre un pastor si¸ oile lui se bazeaza ˆ ˘ pe cunoastere si¸ pe ıncredere. Pastorul cu¸ ˆ noaste ¸ totul despre oile lui, iar oile ısi¸ cunosc ˘ ˆ ˆ ˆ pastorul si¸ au ıncredere ın el. Ele ıi recunosc ˆ ˘ ˆ glasul si¸ ıl asculta. Isus a spus: „Eu ımi cu˘ nosc oile si ¸ oile mele ma cunosc pe mine“. ˘ Isus nu se rezuma la o cunoastere superficia¸ ˘ la a congregatiei.

Termenul grecesc redat aici ¸ ˘ prin „a cunoaste“ se refer stere ¸ ¸ ˆ a la o „cunoa ˘ ˘ ˘ ˘ profunda, personala“. Intr-adevar, Pastorul

˘ 1, 2. Ce este necesar pentru ca o familie sa reu ¸seas˘ ˘ ˘ ca sa stea treaza din punct de vedere spiritual? ˘ 3. Potrivit cu 1 Timotei 5:8, ce implica responsabi˘ litatea barbatului de cap al familiei?

˘ ˘ ˘ ˘ 4. Ce trebuie sa faca un barbat care dore ¸ste sa- ¸si zi˘ deasca familia pe plan spiritual? ˆ ˆ ˘ 5. Cat de bine ı ¸si cunoa ¸ste Pastorul cel Bun congrega ¸tia?

ˆ EFERINDU-SE la „ziua cea mare si¸ ınfrico˘ s¸ atoare a lui Iehova“, apostolul Pavel le-a scris crestinilor din Tesalonic: „Fratilor, nu ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ sunteti¸ ın ıntuneric, pentru ca ziua aceea sa ˘ ˘ va surprinda asa ¸ ¸ cum i-ar surprinde pe hoti, ˘ fiindca toti¸ sunteti¸ fii ai luminii si ¸ fii ai zilei. ˆ Noi nu suntem nici ai noptii, ¸ nici ai ıntune˘ ˘ ricului“. Pavel a adaugat: „Asadar, sa nu mai ¸ ˘ ˘ ˘ dormim, cum fac ceilalti, ¸ ci sa stam treji si¸ sa ˘ ˆ ramanem lucizi“ (Ioel 2:31; 1 Tes. 5:4–6).

2 Sfatul dat de Pavel tesalonicenilor este ˘ ˆ foarte oportun pentru crestinii care traiesc ın ¸ ˆ ˘ ˘ „timpul sfarsitului“ (Dan. 12:4). Pe masura ce ¸ ˆ ˘ sfarsitul acestui sistem rau se apropie, Satan ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ cauta cu ınversunare sa-i determine pe cat ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ mai multi¸ ınchinatori adevarati¸ sa nu-i mai ˘ ˆ slujeasca lui Dumnezeu. Prin urmare, este ın˘ ˘ ˆ telept sa reflectam cu seriozitate la ındemnul ¸ ˘ ˆ lui Pavel de a ramane vigilenti¸ din punct de ˘ vedere spiritual. Pentru ca o familie crestin ¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ sa reuseasc a ‘sa stea treaza’, este necesar ca fie¸ ˘ care membru al acesteia sa se achite de resˆ ponsabilitatea ce ıi revine potrivit Scripturi˘ lor. Asadar, cum pot sotul, sotia ¸ ¸ si ¸ ¸ copiii sa-si¸ ˘ ˘ ajute familia ‘sa stea treaza’?

R

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

7

ˆ cel Bun ısi¸ cunoaste ¸ fiecare oaie. El cunoaste ¸ ˘ ˘ necesitatile fiecareia, punctele ei slabe si¸ ¸ ˘ ˘ punctele ei forte. Nimic din ce are legatura cu ˘ ˆ oile sale nu scapa atentiei lui. La randul lor, ¸ ˆ ˘ ˆ oile ısi¸ cunosc bine pastorul si¸ au ıncredere ˆ ın conducerea sa. ˆ 6 Pentru a urma exemplul lui Cristos ın ce ˘ priveste ¸ exercitarea rolului de cap, un barbat ˘ ˆ ˘ trebuie sa ınvete ¸ sa se considere pe sine un ˘ ˘ pastor, iar pe membrii familiei sale sa-i conˆ ˘ sidere oile aflate ın grija sa. El trebuie sa-si¸ cu˘ ˆ ˘ noasca bine familia. E ıntr-adevar posibil ˘ ˘ ˘ acest lucru? Da, daca se straduieste ¸ sa comu˘ ˆ nice bine cu toti¸ membrii familiei, daca ıi as˘ ˆ ˘ ˘ culta pentru a vedea ce ıi preocupa si¸ daca ia ˆ ˘ initiativa ın activitatile familiei. De aseme¸ ¸ ˘ ˘ nea, el trebuie sa tin ¸ a cont de membrii famiˆ ˆ ˆ liei cand ia decizii ın chestiuni precum ınˆ ˆ chinarea ın familie, ıntrunirile, lucrarea de ˘ predicare, activitatile recreative si¸ divertis¸ ˆ dovedeste mentele. Cand un sot¸ crestin ¸ ¸ prin ˘ deciziile si¸ actiunile sale o buna cunoastere ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ atat a Cuvantului lui Dumnezeu, cat si¸ a membrilor familiei, este mult mai probabil ˘ ˆ ˆ ˆ ca acestia vor avea ıncredere ın el ın calitate ¸ ˘ de cap. Iar el va avea bucuria de a vedea ca fa˘ ˆ ˆ ˘ ˘ milia sa este unita ın ınchinarea adevarata. ˘ 7 De asemenea, un pastor bun are afectiu¸ ˆ ne pentru oile sale. Cand studiem din evan˘ ghelii relatarile despre viata ¸ si¸ serviciul lui Isus, suntem profund impresionati¸ de afec˘ tiunea pe care a manifestat-o el fat¸ a de disci¸ poli. Isus chiar ‘si-a ¸ dat sufletul pentru oi’. So˘ ˆ tii ¸ trebuie sa-i urmeze exemplul manifestand ˘ ˆ afectiune fat¸ a de cei aflati¸ ın grija lor. Un sot¸ ¸ ˘ care cauta aprobarea lui Dumnezeu nu-si¸ va ˆ domina sotia, ¸ tratand-o cu asprime, ci va con˘ tinua s-o iubeasca „asa ¸ cum si ¸ Cristos a iubit ˘ ˘ 6. Cum pot so ¸tii sa urmeze exemplul Pastorului cel Bun? ˘ ˘ 7, 8. Cum poate un so ¸t sa urmeze exemplul Pastoˆ rului cel Bun ın ce prive ¸ste manifestarea afec ¸tiunii ˘ ˆ fa ¸ta de cei afla ¸ti ın grija lui?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

congregatia“ (Ef. 5:25). Cuvintele lui trebuie ¸ ˘ ˆ ˆ sa fie blande si¸ pline de consideratie, ıntru¸ ˆ ˘ cat sotia ¸ este demna de onoare (1 Pet. 3:7). ˆ 8 Cand e vorba de educarea copiilor, capul ˘ ˘ familiei trebuieˆ sa sustin ¸ a cu fermitate prin˘ ˘ cipiile divine. Insa el nu se va retine sa-si¸ ma¸ ˘ ˆ nifeste afectiunea fat¸ a de copii. Chiar si¸ cand ¸ ˘ este necesar sa-i disciplineze, el va face lucrul ˘ ˘ acesta cu iubire. Unii copii s-ar putea sa aiba ˆ nevoie de mai mult timp pentru a ıntelege ce ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ asteapt a parintii ¸ de la ei. In acest caz, un tata ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa aiba mai multa rabdare. Daca un ˘ ˘ ˘ barbat urmeaza cu consecvent¸ a exemplul lui ˆ Isus, membrii familiei lui se vor simti¸ ın si˘ gurant¸ a. Ei se vor bucura de siguranta ¸ spiri˘ ˘ tuala descrisa de psalmist. (Cite ¸ste Psalmul 23:1–6.) ˘ 9 Un aspect important pe care trebuie sa-l ˘ ˆ aiba ın vedere capii de familie reiese din ˘ ˆ exemplul lui Noe. Patriarhul Noe a traitˆ ın ˆ ˘ timpul sfarsitului lumii din zilele sale. Insa ¸ ˘ ˆ ˘ Iehova „l-a pastrat . . ., ımpreuna cu alti¸ sap¸ ˆ te, cand a adus potopul peste o lume de oameni lipsiti¸ de pietate“ (2 Pet. 2:5). Noe a ˘ avut responsabilitatea de a-si ˆ¸ ajuta familia sa ˘ supravietuiasc a Potopului. In aceste zile din ¸ ˘ urma, capii de familie crestini au o responsa¸ ˘ ˘ bilitate asemanatoare (Mat. 24:37). Ei se pot ˘ ˘ ˘ achita de ea doar daca studiaza exemplul Pas˘ ˘ torului cel Bun si¸ se straduiesc sa-l imite.

˘ So ¸tii, ‘zidi ¸ti-va casa’! ˘ 10 „Sotiile sa le fie supuse sotilor lor ca ¸ ¸ Domnului“, a scris apostolul Pavel (Ef. 5:22). ˘ ˘ ˘ Aceasta afirmatie ¸ nu sugereaza nicidecumˆ ca ˘ sotia ¸ ar avea o pozitie ¸ lipsita de onoare. Inainte de a o crea pe prima femeie, Eva, ade˘ varatul Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ omul sa ramana singur. Am sa-i fac un ajutor 9. Asemenea patriarhului Noe, ce responsabilitate au so ¸tii cre ¸stini, ¸si cum se pot achita de ea? ˘ ˘ ˘ 10. Ce sugereaza afirma ¸tia ca o so ¸tie trebuie sa-i fie ˘ supusa so ¸tului ei?

˘ ˘ care sa i se potriveasca“ (Gen. 2:18). Rolul de ajutor potrivit ˘ al sotiei, adica acela de a-si¸ ¸ sustine sotul ¸ ¸ pentru ca acesta ˘ ˆ ˘ sa-si¸ ındeplineasca responsa˘ bilitatile familiale, este cu si¸ ˘ gurant¸ a un rol onorabil.

11 O sotie exemplara˘ actio¸ ¸ ˘ ˆ neaza ın folosul familiei sale. (Cite ¸ste Proverbele 14:1.)

Spre deosebire de ‘femeia ne˘ ˘ buna’, care nu respecta princi˘ ˆ piul autoritatii, femeia ınte¸ ¸ ˘ leapta are un respect profund ˘ ˘ fat¸ a de ordinea stabilita de ˆ Dumnezeu ın familie. Ea nu ˘ ˆ ˘ manifesta atitudinea de neas- Pentru un barbat spiritual, o so ¸tie care ıl sus ¸tine este de nepre ¸tuit ˘ cultare si¸ de independent¸ a ca˘ ˘ ˘ nu colaboreaza cu sotul racteristica acestei lumi, ci se supune sotului ¸ si¸ ai carei copii sufe¸ ˘ ˘ ˘ (Ef. 2:2). O sotie ra pe plan fizic si ¸ ˆ nesabuita vorbeste ¸ negativ ¸ spiritual! ˘ ˆ ˘ 13 O sotie care ıˆ si sustine sotul se bucura˘ sa˘ despre sotul a actio¸ ei. Insa o femeie ınteleapt ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ neaza ın asa ¸ fel ıncat copiii sai, precum si¸ alte vad a c a acesta se implic a ın activit atile con¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ persoane sa aiba si¸ mai mult respect fat¸ a de grega tiei cre stine.

Ea este fericit a c and so tul ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sotul ¸ ei. Ea este atenta sa nu submineze autoare un privilegiu teocratic, indiferent c a el ˘ ˆ ˘ ˆ ritatea de cap a sotului cicalindu-l sau certan¸ este slujitor auxiliar, b atr an sau membru ˆ ˘ ˘ du-se cu el. O sotie sotul ¸ care ısi¸ sustine ¸ ¸ este al unui Comitet de Asistent¸ a Sanitara ori al ˘ ˆ ˘ atenta si¸ ın ce priveste ¸ administrarea banilor. unui comitet de administrare a Salii Regatuˆ Ea nu risipeste ti¸ cu greu, ¸ banii familiei castiga ¸ lui. Desigur, faptul de a-si¸ sustine sotul ¸ ¸ ˆ prin ˘ ˘ ˘ asa ¸ cum face o femeie nesabuita, ci este chibcuvinte si ac tiuni presupune sacrificii.

Insa ea ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ zuita si¸ econoama si¸ colaboreaza cu sotul ¸ ei este constient a ca implicarea sotului ın acti¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ın chestiuni financiare. Ea nu face presiuni vitatile ¸ teocratice ajuta ıntreaga familie sa ra˘ ˘ ˆ ˘ asupra lui pentru a-l determina sa lucreze pesmana treaza din punct de vedere spiritual. te program. ˘ 14 Pentru o sotie ar putea fi dificil sasi¸ sus¸ 12 O sotie exemplara˘ ıˆ si ajuta˘ familia ‘sa˘ ˘ ˆ ˆ ¸ ¸ tin a ın mod exemplar so tul c and acesta ia o ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ stea treaza’ colaborand cu sotul ¸ ei ın ce pridecizie cu care ea nu este de acord.

Dar, chiar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ veste instruirea spirituala a copiilor (Prov. ¸ si¸ ın aceasta situatie, ¸ o sotie ¸ buna manifesta ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ 1:8). Ea sustine ın mod activ ınchinarea ın fa¸ un „spirit bland si si¸ coopereaza cu ¸ linistit“ ¸ ˆ milie, precum si¸ autoritatea sotului cand ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 13. De ce este important ca o so ¸tie sa- ¸si sus ¸tina soacesta ıi sfatuieste ¸ si¸ ıi disciplineaza pe copii. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ¸tul cand acesta se implica ın activita ¸tile teocratice?

Cat de mult se deosebeste ¸ care ¸ ea de o sotie ˆ ˆ ˘ 11. Cum „ı ¸si zide ¸ste casa“ o so ¸tie exemplara? ˘ 12. Ce poate face o so ¸tie pentru a- ¸si ajuta familia ‘sa ˘ stea treaza’?

14. a) Ce ar putea fi dificil pentru o so ¸tie care ı ¸si sus˘ ˘ ˘ ˘ ¸tine so ¸tul, ¸si cum poate ea sa depa ¸seasca aceasta pro˘ ˘ blema? b) Cum poate contribui o so ¸tie la bunastaˆ rea ıntregii familii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

9

ˆ el ın privinta ¸ acelei decizii (1 Pet. 3:4). O so˘ ˘ ˘ tie ¸ buna se straduieste ¸ sa urmeze exemplul excelent al unor femei din trecut care au ma˘ nifestat teama de Dumnezeu, cum ar fi Sara, Rut, Abigail si¸ Maria, mama lui Isus (1 Pet. ˘ ˆ ˘ 3:5, 6). Totodata, ea ınvat¸ a lucruri folositoaˆ ˆ ˘ re si ¸ de la femeile mai ın varsta din prezent ce au „o purtare care li se potriveste ¸ unor sfinti“ ¸ (Tit 2:3, 4). Dovedind iubire si¸ respect ˘ ˘ fat¸ a de sotul ¸ ei, o sotie ¸ exemplara contribuie ˘ ˘ ˆ mult la reusita casniciei si¸ la bunastarea ın¸ ˘ ˆ tregii familii. Caminul ei este un loc ın care ˘ ˘ familia gaseste ¸ liniste ¸ si¸ sigurant¸ a. Pentru un ˘ ˆ barbat spiritual, o sotie este de ¸ care ıl sustine ¸ nepretuit!

(Prov. 18:22) ¸

˘ ˘ Tineri, ‘ ¸tine ¸ti-va privirea a ¸tintita ˘ asupra lucrurilor care nu se vad’!

15 Cum puteti voi, dragi tineri, sa˘ colabo¸ ˘ ˘ ˘ rati¸ cu parintii ¸ pentru ca familia voastra ‘sa ˘ stea treaza’ din punct de vedere spiritual? ˆ ˘ Ganditi-v ¸ a la premiul pe care vi-l promite Ie˘ ˘ ˘ ˆ ˘ hova. Poate ca parintii ¸ v-au aratat ınca de ˆ ˆ ˘ ˘ cand erati¸ mici imagini ce ınfati¸ seaz a Paradi¸ ˘ ˘ sul. Pe masura ce ati¸ crescut, ei au folosit Bi˘ ˘ ˘ ˘ blia si¸ publicatiile crestine ca sa va ajute sa va ¸ ¸ ˘ ˆ imaginati¸ cum va fi viata a ın lumea ¸ vesnic ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a asupra noua. Daca va pastrati¸ privirea atintit ¸ ˘ serviciului pentru Iehova si¸ daca alegerile pe ˆ ˘ care le veti¸ face ın viat¸ a vor reflecta lucrul ˘ acesta, veti¸ reusi¸ ‘sa stati¸ treji’.

16 Dragi tineri, luati aminte la cuvintele ¸ apostolului Pavel din 1 Corinteni 9:24! (Ciˆ ˘ te ¸ste.) Alergati¸ ın cursa pentru viat¸ a ferm ho˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tarati¸ sa castiga ti. ¸ Alegeti¸ sa mergeti¸ pe o cale ¸ ˘ ˘ ˘ care sa va conduca spre premiul promis. ˘ Multi¸ au permis ca lucrurile materiale sa le ˘ distraga privirea de la premiul vietii ¸ vesnice. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cata nesabuint¸ a! Cei ce urmaresc bogatiile ¸ ˘ ˘ nu gasesc adevarata fericire. Lucrurile care se ˘ ˘ 15. Cum pot tinerii sa colaboreze cu parin ¸tii lor ˆ ˘ ˘ pentru ca ıntreaga familie ‘sa stea treaza’? ˘ ˆ 16, 17. Cum pot tinerii sa alerge ın cursa pentru ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ via ¸ta astfel ıncat sa ca ¸stige premiul?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

˘ ˘ ˆ ˘ pot cumpara cu bani sunt trecatoare. Voi ınsa ˘ ˘ ‘tine a asupra lucrurilor ¸ ti-v ¸ a privirea atintit ¸ ˘ care nu se vad’, deoarece „lucrurile care nu ˘ se vad sunt vesnice“!

(2 Cor. 4:18) ¸ ˘ 17 Printre „lucrurile care nu se vad“ se nu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ mara si¸ binecuvantarile Regatului. Traiti-v ¸ a ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ viata ¸ ın asa ¸ ti! ¸ Daca via¸ fel ıncat sa le obtine ˘ ˆ ta ¸ voastra va gravita ın jurul serviciului penˆ ˘ ˘ tru Iehova, veti¸ gasi adevarata fericire. In ˘ ˘ serviciul adus adevaratului Dumnezeu va puˆ teti¸ propune atat obiective pe termen scurt, ˆ cat si¸ obiective pe termen lung.1 Stabilirea ˘ unor obiective spirituale realiste va va ajuta ˘ ˘ ˆ sa ramaneti¸ concentrati¸ asupra serviciului ˘ adus lui Dumnezeu ca sa obtine ¸ ti¸ premiul vietii (1 Ioan 2:17). ¸ vesnice ¸ 18 Dragi tineri, primul pas pe calea care ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ duce la viat¸ a esteˆ sa va ınsusi¸ ti¸ adevarul. Ati¸ ˘ ˘ facut acest pas? Intrebati-v ¸ a: Sunt eu preocupat de spiritualitatea mea sau particip la acti˘ ˘ ˆ vitatile ¸ spirituale numai fiindca sunt ındem˘ ˘ ˘ nat de parinti? ¸ Cultiv eu calitati¸ placute lui ˘ Dumnezeu? Ma rog eu cu regularitate, stuˆ diez si ¸ particip la ıntruniri si¸ la lucrarea de ˘ predicare? Fac eforturi pentru a-mi pastra bu˘ nul obicei de a lua parte la aceste activitati¸ le˘ ˆ ˘ gate de adevarata ınchinare? Ma apropii de 1 Vezi Turnul de veghe din 15 noiembrie 2010, paginile 12–16, si ¸ din 15 iulie 2004, paginile 21–23.

ˆ ˆ ˘ ˘ 18, 19. Cum ı ¸si poate da seama un tanar daca ¸si-a ˆ ˘ ınsu ¸sit adevarul?

ˆ ˘ Ce a ¸ti ınva ¸tat? ˙ De ce este vital ca familiile cre ¸stine ˘ ‘sa stea treze’? ˘ ˙ Cum poate un so ¸t sa urmeze ˘ exemplul Pastorului cel Bun? ˘ ˙ Ce poate face o so ¸tie exemplara pentru a- ¸si sus ¸tine so ¸tul? ˘ ˙ Cum pot tinerii sa- ¸si ajute familia ˘ ˘ sa stea treaza din punct de vedere spiritual?

ˆ ˘ Dumnezeu cultivand o relatie ¸ personala cu el? (Iac. 4:8) 19 Medita ¸ti la exemplul lui Moise. Desi¸ a ˆ ˘ fost crescut ın mijlocul unui popor strain, el ˘ ˆ ˘ a ales sa fie cunoscut ca ınchinator al lui Iehova, nu ca fiu al fiicei faraonului. (Cite ¸ste Evrei 11:24–27.) Tineri crestini, si¸ voi trebuie ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa fi ¸ti hotara ¸ti sa-i sluji ¸ti lui Iehova cu fideli˘ ˘ tate! Astfel, ve ¸ti gasi adevarata fericire, cel mai ˘ bun mod de via ¸ta din prezent si¸ speran ¸ta ‘de ˆ ˘ ˘ a apuca strans adevarata via ¸ta’! (1 Tim. 6:19) ˆ 20 La ıntrecerile sportive din antichitate, ˆ ˘ ˘ ˆ un singur alergator castiga cursa. Insa nu la ¸ ˆ ˘ fel stau lucrurile ın cursa pentru viat¸ a. Dum˘ nezeu vrea „ca orice fel de oameni sa fie sal˘ ˘ ˘ ˘ vati¸ si¸ sa ajunga la cunostin ¸ exacta a adeva¸ ta

ˆ rului“ (1 Tim. 2:3, 4). Multi¸ au iesit ¸ deja ın˘ ˘ ˘ vingatori, iar multi¸ alearga alaturi de voi (Evr. 12:1, 2). Premiul le va apartine tuturor celor ¸ ˘ ˘ ˆ ce nu abandoneaza cursa. Asadar, fiti¸ hotarati¸ ¸ ˘ ˆ sa castiga ti! ¸ ¸ ˆ ˘ 21 ‘Ziua cea mare si ınfrico s¸ atoare a lui Ie¸ ˆ hova’ va veni ın mod sigur (Mal. 4:5). Fami˘ ˘ ˘ liile crestine nu trebuie sa fie gasite neprega¸ ˘ tite! Iata de ce este vital ca toti¸ membrii ˘ ˘ familiei sa se achite de responsabilitatile ¸ ce le revin potrivit Scripturilor. Ce altceva mai pot ˘ ˘ ˆ ˘ face familiile ca sa ramana vigilente din ˘ ˆ ˘ ˘ punct de vedere spiritual si¸ sa-si¸ ıntareasca reˆ ˘ latia ¸ cu Dumnezeu? In urmatorul articol vor ˘ fi analizati¸ trei factori care influenteaz ¸ a bu˘ ˘ ˆ nastarea spirituala a ıntregii familii.

ˆ ˘ 20. Cine prime ¸ste premiul ın cursa pentru via ¸ta?

ˆ ˘ 21. Ce se va analiza ın urmatorul articol?

FAMILII CRE˘ STINE, ¸ ‘FITI ¸ PREGATITE’! ˘ ˘ „Fiti ¸ pregatiti, ¸ pentru ca Fiul omului ˘ ˘ ˆ vine la o ora la care nu va ganditi.“ (LUCA 12:40) ¸ ˆ ˆ AND va sosi Fiul omului ın gloria sa“ si¸ ˆ „ıi va separa pe oameni unii de altii“, ce ¸ ˆ ˆ se va ıntampla cu tine si cu familia ta?

(Mat. ¸ ˆ ˆ ˘ 25:31, 32) Avand ın vedere ca Fiul omului va ˘ ˆ sosi la o ora la care nu ne gandim, este vital ˘ ˘ ˆ sa reflectam cu seriozitate la ındemnul lui ˘ Isus de ‘a fi pregatiti’! ¸ (Luca 12:40) ˆ ˘ ˘ ˘ 2 In articolul precedent am vazut ca, daca ˆ ˆ ısi ¸ ia ın serios responsabilitatea, fiecare memˆ ˘ bru al familiei poate ajuta ıntreaga familie sa ˘ ˆ ˘ ˘ ramana treaza din punct de vedere spiritual. ˘ ˘ ˆ ˘ Sa examinam ın continuare alte modalitati¸

˘ prin care putem contribui la bunastarea spi˘ rituala a familiei noastre.

˘ ˘ ˆ 1, 2. De ce trebuie sa reflectam cu seriozitate la ın˘ demnul lui Isus de ‘a fi pregati ¸ti’?

˘ 3, 4. a) La ce trebuie sa fie atente familiile cre ¸stiˆ ˘ ˘ ne? b) Ce ınseamna a ne pastra ochiul „simplu“?

„C

˘ ˘ ˘ Sa ne pastram ochiul „simplu“ ˘ ˘ ˆ Ca sa fie pregatite ın orice moment pentru venirea lui Cristos, familiile crestine tre¸ ˘ ˘ buie sa fie atente sa nu se lase distrase de la ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ activitatile ¸ legate de ınchinarea adevarata. Inˆ ˘ ˆ trucat materialismul este o capcana ın care au ˘ ˘ ˘ ˆ cazut multe familii, sa analizam ındemnul lui ˘ Isus de a ne pastra ochiul „simplu“. (Cite ¸s˘ te Matei 6:22, 23.) Asa ¸ cum o lampa, ce ne 3

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

11

˘ ˘ ˘ ˆ lumineaza drumul, ne ajuta sa nu ne ımpie˘ ˘ ˘ dicam si¸ sa cadem, tot asa, ¸ figurativ vorbind, ˘ ˘ „ochii inimii“ ne pot ajuta sa umblam pe ca˘ ˘ ˘ ˘ lea adevarului fara sa ne poticnim (Ef. 1:18).

4 Pentru a vedea clar, ochiul fizic trebuie sa˘ ˘ ˘ ˘ functioneze corespunzator, trebuie sa aiba ca¸ pacitatea de a focaliza obiectul privit. La fel stau lucrurile si¸ cu „ochii inimii“. A avea un ˆ ˘ ochi simplu ınseamna a fi concentrati¸ asupra unui singur obiectiv. Prin urmare, noi ne ˘ ˘ ˘ ˘ straduim sa ne pastram ochiul concentrat ˆ ˘ asupra lucrurilor spirituale, evitand sa avem ˘ un mod de viat¸ a axat pe lucrurile materiale ˘ ˘ ˆ si¸ sa ne preocupam ın mod exagerat de satis˘ facerea necesitatilor de ordin fizic ale familiei ¸ ˆ ˘ ˘ (Mat. 6:33). Aceasta ınseamna sa fim multu¸ miti¸ cu lucrurile materiale pe care le avem si¸ ˘ sa punem serviciul pentru Dumnezeu pe priˆ ˘ mul loc ın viat¸ a (Evr. 13:5). ˆ ˆ ˘ ˘ 5 Ce bine este cand copiii sunt ınvata ¸ ti¸ sa-si¸ ˘ ˘ ˆ pastreze ochiul simplu! Sa ne gandim la exemplul unei tinere din Etiopia. Ea a avut reˆ ˘ ˘ ˘ ˘ zultate exceptionale la ınvat¸ atura, astfel ca, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ dupa terminarea anilor de ınvat¸ amant obli˘ gatoriu, i s-a oferit ˆ ˘ o bursa pentru a-si¸ continua studiile. Insa, deoarece avea ochiul concentrat asupra serviciului pentru Iehova, ea a ˘ ˘ refuzat bursa. La scurta vreme dupa aceea, i ˘ s-a oferit un loc de munca unde ar fi primit ˘ 3000 de euro pe luna, un salariu foarte mare ˆ ın tie ei. ¸ cu salariul mediu din tara ¸ ˆ compara ˘ ˆ ˘ ˘ Insa tanara avea privirea concentrata asupra ˘ serviciului de pionier. Nu a fost nevoie sa se ˘ consulte cu parintii ¸ pentru a refuza si¸ aceas˘ ˆ ˘ ˘ ta oferta. Ce au simtit ¸ parintii ¸ cand au aflat ˘ ˆ de hotararea fiicei lor? S-au bucurat nespus ˆ de mult si¸ au fost mandri de ea.

6 Cuvintele lui Isus din Matei 6:22, 23 con˘ tin ¸ un avertisment indirect cu privire la laco-

ˆ ˆ mie. Isus nu a pus ın contrast cuvantul „simplu“ cu antonimul acestuia „complex“, ci cu ˘ termenul „rau“. Termenul grecesc redat prin ˘ ˆ ˘ „rau“ mai ınseamna si¸ „lacom“. Cum consi˘ ˘ dera Iehova lacomia? Biblia spune: „Fornica˘ ˘ tia ¸ si¸ necuratia ¸ de orice fel sau lacomia nici ˘ sa nu fie amintite printre voi, asa ¸ cum se cuvine unor sfinti“ ¸ (Ef. 5:3). ˘ 7 Lacomia ar putea fi usor ¸ de remarcat la ˆ altii, De ¸ dar greu de observat la noi ınsine. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ aceea, este ıntelept sa acordam atentie ¸ ¸ urmatorului sfat dat de Isus: „Deschideti¸ ochii si ¸ ˘ ˘ ˘ paziti-v ¸ a de orice fel de lacomie“ (Luca ˆ ˘ ˘ 12:15). Acest lucru ınseamna sa ne facem o ˘ autoanaliza pentru a vedea care sunt dorintele inimii noastre. Familiile crestine trebu¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ie sa se gandeasca cu seriozitate cat timp si ¸ ˆ ˘ ˘ cati¸ bani aloca divertismentelor, activitatilor ¸ ˘ recreative si arii de bunuri mate¸ ¸ achizition riale. ˆ ˘ 8 Cand ne dorim un lucru nu e suficient sa ˆ ˘ ˘ ne gandim daca ne putem permite sa-l cum˘ ˘ ˘ ˆ ˘ param sau nu. Ar fi bine sa ne ıntrebam: Voi ˘ ˘ avea timp sa-l folosesc cu regularitate si¸ sa-l ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntretin?

Cat timp ımi va lua sa ınvat¸ sa-l fo¸ ˘ ˘ losesc corect? Dragi tineri, nu va lasati¸ influenta ¸ ti¸ de reclame si¸ nu pretindeti¸ haine de ˘ firma sau alte articole scumpe! Manifestati¸ ˘ ˆ ˘ stapanire de sine! De asemenea, trebuie sa ne ˆ ˘ gandim daca nu cumva achizitionarea unui ¸ ˆ ˘ anumit lucru va ımpiedica familia sa fie pre˘ ˘ ˘ gatita pentru venirea Fiului omului. Sa avem ˆ ˆ ıncredere ın promisiunea lui Iehova: „Nicide˘ ˘ cum nu te voi lasa si¸ nicidecum nu te voi pa˘ rasi“ (Evr. 13:5).

ˆ ˘ ˘ ˘ 5. Cum a dovedit o tanara ca avea privirea concen˘ trata asupra serviciului pentru Dumnezeu? ˆ ˘ ˘ 6, 7. In privin ¸ta carui pericol trebuie ‘sa deschidem ochii’?

˘ ˆ 8. Cum putem ‘sa deschidem ochii’ cand e vorba de achizi ¸tionarea unor lucruri? ˘ ˘ ˘ 9. De ce este bine ca o familie sa urmareasca obiective spirituale?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

˘ ˘ Sa urmarim obiective spirituale ˘ 9 O alta modalitate prin care membrii faˆ ˆ ˘ miliei ısi¸ pot ıntari credinta ¸ si¸ pot contribui

˘ ˘ Un ochi „simplu“ ne va ajuta sa evitam lucrurile care ne-ar putea distrage

˘ ˘ ˆ la bunastarea spirituala a ıntregii familii este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-si¸ propuna si¸ sa urmareasca obiective spi˘ ˆ ˆ rituale. Facand lucrul acesta ca familie, ei ısi¸ ˆ pot evalua progresul ın serviciul pentru Ieho˘ ˘ ˘ va si¸ pot stabili caror activitati¸ trebuie sa le acorde prioritate. (Cite ¸ste Filipeni 1:10.)

10 Chiar si stabilirea unor obiective mici, ¸ dar care sunt realiste si ¸ pot fi atinse de majoritatea membrilor familiei, poate aduce mari foloase. Un astfel de obiectiv este exaˆ ˘ ˆ minarea ımpreuna a textului zilei ın fiecare zi. Comentariile pe care le fac membrii faˆ ˘ miliei ıl pot ajuta pe capul familiei sa-si ¸ dea ˘ seama care este nivelul spiritual al fiecaruia.

Alt obiectiv este ˆ citirea cu regularitate a Bibliei ca familie. In felul acesta, copiilor li se ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ofera o excelenta ocazie de a-si ¸ ımbunatati¸ 10, 11. Ce obiective spirituale ave ¸ti ca familie, ¸si ce ˘ ˘ ˘ alte obiective v-ar placea sa urmari ¸ti?

ˆ deprinderile de citire, precum si ¸ ˆ ¸ de a ıntelege mai bine mesajul Bibliei (Ps. 1:1, 2). In ˘ plus, n-ar trebui oare sa ne propunem obiecˆ ˘ ˘ ˘ tivul de a ne ımbunatati¸ calitatea rugaciuni˘ lor? Un alt obiectiv demn de urmarit este ˆ ˘ ˘ cultivarea ıntr-o masura mai mare a diverselor aspecte ale rodului spiritului (Gal. ˆ 5:22, 23). Sau ne-am putea gandi la modali˘ ˘ tati¸ concrete de a manifesta empatie fat¸ a de ˆ oamenii din teritoriu. Cand acesta este un ˆ ˆ ˘ obiectiv al ıntregii familii, copiii pot ınvata ¸ ˘ sa fie plini de compasiune, iar astfel ar putea cultiva dorinta ¸ de a sluji ca pionieri regulari sau ca misionari. ˆ 11 V-ati putea gandi si ¸ ¸ la alte obiective. Ati¸ ˘ ˘ ˘ putea sa va propuneti¸ ca familie sa petreceti¸ ˆ ˘ mai mult timp ın predicare. Sau poate ca tre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ buie sa va straduiti¸ sa va ınvingeti¸ teama de ˘ ˘ a depune marturie la telefon, pe strada sau TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

13

˘ Sa ¸tinem cu regularitate ˆ ˆ ınchinarea ın familie ˘ ˘ ˘ ˘ 13 O masur a excelenta care ajuta familiile ˘ ˘ ‘sa fie pregatite’ pentru venirea Fiului omu˘ ˘ lui este schimbarea semnificativa care s-a faˆ ˘ ˘ ˆ cut la 1 ianuarie 2009 ın programul saptamaˆ ˆ ˘ nal al ıntrunirilor. Astfel, ıntrunirea numita ˆ ın trecut studiul de carte al congregatiei nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ se mai tine ıntr-o zi separata din saptamana. ¸ ˆ Ea se tine ın aceeasi¸ zi cu Scoala de Serviciu ¸ ¸ ˆ ˘ Teocratic si¸ ıntrunirea de serviciu. Aceasta ˘ ˘ schimbare a fost facuta cu scopul de a li se ˘ ˆ oferi familiilor crestine posibilitatea sa-si¸ ın¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tareasca spiritualitatea rezervandu-si¸ ın fieca˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ re saptamana o seara pentru ınchinarea ın

ˆ ˆ familie. Intrucat a trecut destul timp de la in˘ ˘ troducerea acestei schimbari, am putea sa ne ˆ ˘ ˆ ıntrebam: Folosesc eu timpul pe care ıl am ˆ acum la dispozitie ınchinarea ¸ pentru a tine ¸ ˆ ın familie sau pentru a studia personal? Am atins eu obiectivul pentru care s-a luat aceas˘ ˘ ˘ ta masura? ˆ ˘ ˆ 14 Principalul obiectiv al ınchin arii ın fa˘ milie si¸ al studiului personal este sa ne aproˆ piem mai mult de Dumnezeu (Iac. 4:8). Cand studiem Biblia cu regularitate si¸ ne sporim ˆ ˘ cunostin ¸ despre Creator, ne ıntarim relatia ¸ ¸ ta ˆ cu El. Cu cat ne apropiem mai mult de Iehoˆ ˆ ˘ va, cu atat ne simtim mai ındemnati¸ sa-l iu¸ ˘ ˘ bim ‘cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata ˘ ˘ mintea si¸ cu toata forta ¸ noastra’ (Mar. 12:30). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Fara ındoiala ca suntem dornici sa ascultam ˘ ˘ de Dumnezeu si¸ sa fim imitatori ai sai (Ef. ˘ 5:1). Prin urmare, este esential cu re¸ sa tinem ¸ ˆ ˆ gularitate ınchinarea ın familie pentru ca toti¸ ˘ ˘ membrii familiei noastre ‘sa fie pregatiti’ ¸ din ˆ ˘ am punct de vedere spiritual ın timp ce astept ¸ ˆ prezisul ‘mare necaz’ (Mat. 24:21). Da, ınchiˆ ˘ narea ın familie este vitala pentru supravietuire! ¸ ˆ ˆ 15 Inchinarea ın familiei mai are un obiec˘ tiv: acela de a-i ajuta pe membrii familiei sa ˆ se apropie mai mult unul de altul. Cand ˆ ˘ membrii familiei petrec timp ın fiecare sap˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tamana discutand lucruri spirituale, legaturiˆ ˘ ˆ le dintre ei se ıntaresc. Cat de mult se apro˘ ˘ ˆ pie unul de altul partenerii de casatorie cand ˆ ˘ fiecare ısi¸ exprima bucuria pentru nestema˘ ˆ ˘ tele spirituale pe care le descopera ımpreuna! ˘ (Cite ¸ste Eclesiastul 4:12.) Parintii ¸ si ¸ copiii ˆ ˆ ˘ ˆ care ıi aduc ımpreuna ınchinare lui Iehova ˘ ˆ ˘ ˘ ajung sa fie uniti¸ ın iubire, ‘legatura perfecta ˘ a unitatii’ ¸ (Col. 3:14).

12. Ce pot face capii de familie pentru a- ¸si ajuta fa˘ milia sa progreseze pe plan spiritual? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 13. Ce schimbare s-a facut ın programul saptamaˆ ˆ ˘ nal al ıntrunirilor congrega ¸tiei, ¸si ce ıntrebari trebu˘ ie sa ne punem?

ˆ ˘ ˆ 14. a) Care este principalul obiectiv al ınchinarii ın ˘ familie ¸si al studiului personal? b) De ce este vital sa ˘ ˘ dedicam o seara studierii Bibliei? ˘ ˆ ˆ ˘ 15. Cum influen ¸teaza ınchinarea ın familie legaturile dintre membrii familiei?

ˆ ˘ ın teritoriile comerciale. Ati¸ putea cumva sa ˆ slujiti¸ ın teritorii unde este nevoie mai mare de vestitori ai Regatului? Ar putea un mem˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bru al familiei sa ınvete ¸ o limba straina pen˘ tru a le predica oamenilor de alta nationali¸ tate? ˆ ˆ 12 In calitate de cap de familie, gande ste-te ¸ ˆ ın ce aspecte ar putea membrii familiei tale ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa faca ımbunatatiri.

Apoi stabileste ¸ ¸ obiecti˘ ˆ ve concrete care sa-i ajute ın acest sens.

Obiectivele pe care vi le propuneti¸ ca fami˘ ˆ lie trebuie sa fie realiste si ¸ potrivite ımpreju˘ ˘ ˘ rarilor si ¸ fiecaruia (Prov. 13:12). ¸ capacitatii Desigur, este nevoie de timp pentru a atinge un obiectiv important. De aceea, luati¸ din ˆ timpul petrecut ın fata ¸ televizorului si ¸ folo˘ siti-l ¸ pentru activitati¸ spirituale (Ef. 5:15, 16). ˘ ˘ ˘ ˘ Straduiti-v ¸ a din rasputeri sa atingeti¸ obiectivele pe care vi le-ati¸ propus ca familie (Gal. ˘ ˘ ˘ 6:9). Daca familia voastra urmareste ¸ obiective spirituale, progresul ei va fi „clar pentru toti“!

(1 Tim. 4:15) ¸

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

˘ ˆ Sa ne gandim ce foloase au avut trei su˘ ˆ ˘ rori de credint¸ a dedicand o seara studierii Bi˘ ˆ bliei. Desi¸ nu sunt rude, aceste trei vaduve ın ˆ ˘ ˆ varsta locuiesc ın acelasi¸ oras¸ si¸ sunt prietene ˆ ˘ ˘ bune de cativa ani. Dorind sa petreaca mai ¸ ˆ ˘ mult timp ımpreuna, si¸ aceasta nu doar pentru a-si¸ satisface nevoia de companie, ci si¸ ˆ ˘ pentru a-si¸ ıntari credinta, ¸ surorile au decis ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ca saptamanal sa se ıntalneasca ıntr-o seara ˆ pentru a studia Biblia. La ınceput au folosit ˘ ˘ ˘ cartea Sa depunem „o marturie temeinica“ despre Regatul lui Dumnezeu. „Studiul ne face ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ atata placere, ıncat dureaza de obiceiˆ mai ˘ mult de o ora“, spune una dintre ele. „Incer˘ ˘ ˘ cam sa ne imaginam situatiile prin care au ¸ ˘ trecut fratii din secolul I si¸ discutam ¸ nostri ¸ ˘ ˆ ˆ despre ce am face noi daca ne-am afla ın ım˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ prejurari asemanatoare. Apoi ıncercam sa ˘ ˆ ˆ ˘ aplicam ın predicare ceea ce am ınvatat ¸ la stu˘ ˘ diu. Astfel, gasim mai multa bucurie si¸ sunˆ ˆ tem mai eficiente ca oricand ın lucrarea de predicare a Regatului si¸ de facere de disciˆ poli.“ In felul acesta, cele trei prietene nu nu˘ ˆ ˘ mai ca s-au ıntarit pe plan spiritual, dar s-au si¸ apropiat mai mult una de alta. „Pretuim ne¸ ˘ ˘ spus aceasta seara de studiu!“, spun ele.

17 Dar ce poti spune despre tine? Cum te ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ajuta seara dedicata ınchinarii ın familie sau ˘ studiului personal? Daca tine ¸ ti¸ studiul doar ˆ ˆ ˆ din cand ın cand, nu veti¸ atinge obiectivele ˘ ˘ ˘ pentru care s-a luat aceasta masura. De aceea, ˘ fiecare membru al familiei trebuie sa fie gata ˘ de studiu la ora stabilita. Nu permiteti¸ ca luˆ ˘ ˘ ˆ crurile neınsemnate sˆa se suprapuna cu ınˆ chinarea ın familie. In plus, materialul pe ˆ ˆ ˆ ˆ care ıl veti¸ analiza trebuie ales ın asa ¸ fel ıncat ˘ studiul sa fie practic pentru familie. Dar ce ˘ ˘ puteti¸ face pentru ca seara de studiu sa fie pla˘ cuta? Folositi¸ metode de predare eficiente si¸ 16

˘ ˘ 16. Arata ¸ti ce foloase au avut trei surori de credin ¸ta ˆ ˘ dedicand o seara studierii Bibliei. ˆ ˘ ˆ 17. Ce factori contribuie la reu ¸sita ınchinarii ın familie?

˘ ˘ ˘ ˘ pastrati¸ o atmosfera calma si ¸ plina de respect (Iac. 3:18).1

˘ Familii, ‘sta ¸ti treze’ si ¸ ‘fi ¸ti pregatite’! ˆ 18 Problemele din ce ın ce mai grave cu care ˘ ˘ ˘ ˘ se confrunta omenirea dovedesc fara umbra ˆ ˘ ˘ de ındoiala ca, din 1914, lumea rea a lui Saˆ ˘ tan ısi¸ traieste ¸ ultimele zile. Norii grei ai Arˆ ˘ maghedonului se vad deja la orizont. In ˆ ˘ curand, Fiul omului va veni sa execute judecata lui Iehova asupra oamenilor lipsiti¸ de pietate (Ps. 37:10; Prov. 2:21, 22). N-ar trebui ˘ ˆ oare cunoasterea acestui lucru sa te ındemne ¸ la actiune pe tine si ¸ ¸ familia ta? ˘ 19 Urmezi sfatul lui Isus de a- pastra ochiul ¸ti „simplu“? Spre deosebire de oamenii din ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta lume, care urmaresc boga ¸tii, faima sau ˘ putere, urmaresc membrii familiei tale obiec˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tive spirituale? Ai o seara dedicata ınchinarii ın ˘ familie sau studiului personal? Te ajuta acest ˘ studiu sa te apropii mai mult de Iehova si¸ de ceilal ¸ti membri ai familiei? Te achi ¸ti de respon˘ ˆ sabilitatea biblica ce ı ¸ti revine ca so ¸t, so ¸tie sau ˆ ˆ ˘ copil, ajutandu- ¸ti astfel ıntreaga familie ‘sa stea ˘ ˘ ˆ treaza’, asa ¸ cum s-a aratat ın articolul prece˘ dent? (1 Tes. 5:6) Daca da, tu si¸ familia ta ‘ve ¸ti ˘ fi pregati ¸ti’ pentru venirea Fiului omului!

1 Sugestii cu privire la materialul ce poate fi studiat, pre˘ ˘ cum ¸si sfaturi pentru a avea un studiu practic ¸si placut gasim ˆ ın Turnul de veghe din 15 octombrie 2009, paginile 29–31.

˘ 18, 19. Cum ar trebui sa te influen ¸teze pe tine ¸si fa˘ milia ta cunoa ¸sterea faptului ca Fiul omului va veni ˆ ˆ ın curand?

ˆ ˘ Ce a ¸ti ınva ¸tat?

˘ ˙ Explica ¸ti cum pot familiile cre ¸stine ‘sa ˘ fie pregatite’ ˘ ˆ pastrandu- ¸si ochiul „simplu“. stabilindu- ¸si obiective spirituale ˘ ¸si urmarindu-le. ˆ ˆ ¸tinand cu regularitate ınchinarea ˆ ın familie.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

15

˘ CINE ESTE CEA˘ MAI IMPORTANTA PERSOANA DIN VIATA ¸ TA? ˆ ˘ ˆ „Numai tu esti ¸ Cel Preaınalt peste tot pamantul!“ (PS. 83:18)

C

UM ai aflat care este numele lui Dumne˘ ˘ ˆ zeu? Probabil ca cineva ti¸ l-a aratat ın Biˆ ˘ ˘ blie, ın Psalmul 83:18. Poate ca ai ramas surˆ prins cand ai citit cuvintele din acest verset: ˘ ˘ ˘ „Ca sa se stie ca tu, al carui nume este Iehova, ¸ ˆ ˘ ˆ numai tu esti ¸ Cel Preaınalt peste tot paman˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tul!“. De atunci, fara ındoiala ca si ¸ tu folosesti ¸ ˘ acest verset pentru a-i ajuta pe altii ¸ sa-l cunoas˘ ca pe iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova (Rom. 10:12, 13).

2 Chiar daca˘ este important ca oamenii sa˘ ˘ cunoasca numele lui Iehova, simpla cunoaste¸ ˘ ˘ re a acestui nume nu este suficienta. Sa remar˘ ˘ cam un alt adevar, esential ¸ pentru salvare, pe ˘ care-l subliniaza psalmistul: „Numai tu esti ¸ Cel ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Preaınalt peste tot pamantul“. Intr-adevar, Ie˘ ˘ hova este cea mai importanta Persoana din univers. Fiind Creatorul tuturor lucrurilor, el ˘ ˘ ˘ are dreptul sa pretinda supunere absoluta din partea creaturilor sale (Rev. 4:11). Prin urma˘ ˆ ˘ re, ar trebui sa ne ıntrebam: Cine este cea mai ˘ ˘ importanta persoana din viata ¸ mea? Este vital ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ne gandim bine ce raspuns dam la aceasta ˆ ıntrebare!

˘ Controversa ridicata ˆ ˘ ın gradina Edenului ˆ ˘ 3 Importan mai sus ¸ta ıntrebarii mentionate ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ reiese clar din ceea ce s-a ıntamplat ın gradina ˆ Edenului. Atunci ıngerul rebel cunoscut mai ˆ ˘ tarziu ca Satan Diavolul a amagit-o pe prima ˘ ˘ femeie, Eva. El a ispitit-o sa puna dorintele ei ¸ ˘ 1, 2. De ce, pentru a fi salva ¸ti, nu este suficient sa cunoa ¸stem numele lui Iehova? ˘ 3, 4. Cum a amagit-o Satan pe Eva, ¸si care a fost reac ¸tia Evei?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

ˆ mai presus de porunca lui Iehova de a nu manca din rodul unui anumit pom (Gen. 2:17; 2 Cor. 11:3). Eva a cedat ispitei, dovedind ast˘ ˘ fel lipsa de respect fa ¸ta de suveranitatea lui Iehova. Ea nu l-a considerat pe Iehova cea mai ˘ ˘ importanta persoana din via ¸ta ei. Dar cum a ˘ ˘ ˘ reusit ¸ Satan sa o amageasca pe Eva? ˆ ˆ 4 In discutia cu Eva, Satan a recurs la cateva ¸ ˆ tactici subtile. (Cite ¸ste Geneza 3:1–5.) In priˆ mul rand, Satan nu a folosit numele personal al lui Iehova.

El i-a spus pur si ¸ simplu „Dumˆ ˘ nezeu“. In schimb, scriitorul car ¸tii Geneza a ˆ ˘ folosit numele lui ˆ Iehova ınca din primul verˆ set al capitolului. In al doilea rand, Satan nu a ˆ ıntrebat ce „a poruncit“ Dumnezeu, ˆ ci doar ce „a spus“ Dumnezeu (Gen. 2:16). In acest mod ˘ ˆ ˘ subtil, se pare ca Satan a ıncercat sˆ a minimalizeze importan ¸ta poruncii divine. In al treilea ˆ rand, desi ¸ i s-a adresat numai Evei, Satan a foˆ ˆ ˘ losit pluralul. El a ıncercat ın acest fel sa o fla˘ ˘ ˘ ˘ ˘ teze, sa o faca sa se simta importanta, ca si ¸ cum ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ea ar fi fost ın masura sa vorbeasca ın numele ei si ¸ al so ¸tului ei. Cum a reac ¸tionat Eva? Se pare ˘ ˆ ˆ ˘ ca ea si-a arogat cu ıngamfare acest drept, ras¸ ˆ ˘ punzandu-i sarpelui tot la plural: „Putem sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ mancam din rodul pomilor din gradina“.

5 De asemenea, Satan a prezentat lucrurile ˆ ˘ ın mod denaturat. El a insinuat ca Dumnezeu ˆ a fost nedrept cand le-a cerut lui Adam si ¸ Evei ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ‘sa nu manance din to ¸ti pomii din gradina’. ˘ ˘ ˆ ˘ Apoi a facut-o pe Eva sa se gandeasca la pro˘ ˘ pria persoana si ¸ la faptul ca ar fi putut avea „o ˆ ˘ ˘ via ¸ta mai buna“, devenind „ca Dumnezeu“. In ˘ ˘ ˘ 5. a) Asupra caror lucruri a facut-o Satan pe Eva sa ˆ ˆ se concentreze? b) Ce a dovedit Eva mancand din fructul interzis?

˘ ˘ ˘ cele din urma, a facut-o sa-si ¸ concentreze aten˘ tia ¸ mai degraba asupra pomului si ¸ a fructului ˆ interzis decat asupra relatiei ¸ ei cu Dumnezeu, ˆ ˘ Cel care ıi daruise totul. (Cite ¸ste Geneza 3:6.) ˆ ˆ Din nefericire, mancand din acel fruct, Eva a ˘ ˘ dovedit ca Iehova nu era cea mai importanta ˘ persoana din via ¸ta ei.

˘ ˆ Controversa ridicata ın zilele lui Iov ˆ Secole mai tarziu, fidelul Iov a avut ocazia ˘ ˘ de a arata cine era cea mai importanta persoa˘ ˆ ˆ na din via ¸ta lui. Cand Iehova i-a ındreptat aten ¸tia lui Satan asupra exemplului de integritate al lui Iov, Satan a replicat: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?“. (Cite ¸ste Iov ˘ 1:7–10.) Satan nu a negat ca Iov asculta de ˆ ˘ Dumnezeu, ci i-a pus la ındoiala motivatiile. ¸ ˘ ˆ Plin de viclenie, el l-a acuzat ca ıi slujea lui Iehova din interes, nu din iubire. Singurul care putea dovedi falsitatea acestei acuzatii ¸ era Iov ˆ ˆ ˘ ınsusi, ¸ iar ıncercarile care au urmat i-au dat ocazia de a face acest lucru.

7 Iehova i-a permis lui Satan sa˘ aduca˘ asu˘ pra lui Iov mai multe nenorociri, una dupa alta (Iov 1:12–19). Cum a reactionat Iov la ¸ ˘ schimbarile dramatice din viata ¸ lui? Biblia ˘ ˘ spune: „Iov n-a pacatuit si ¸ nu i-a atribuit ni˘ mic rau lui Dumnezeu“ (Iov 1:22). Dar Satan nu s-a oprit aici. El a continuat cu acuzatiile, ¸ ˆ spunand: „Piele pentru piele si ¸ omul va da tot ce are pentru sufletul lui“1 (Iov 2:4). Satan a 6

˘ ˘ 1 Unii bibli ¸sti considera ca expresia „piele pentru pie˘ ˆ ˆ ˆ ˘ le“ ar sugera ca Iov ar fi fost atat de egoist, ıncat sa- ¸si lase ˘ ˘ ˆ copiii ¸si animalele sa- ¸si piarda pielea, sau via ¸ta, atat timp ˆ ˘ ˘ cat el ¸si-ar fi putut scapa propria piele, sau via ¸ta. Al ¸tii con˘ ˘ ˘ ˘ sidera ca expresia transmite ideea ca o persoana ar fi dis˘ ˘ ˘ pusa sa renun ¸te la o parte din piele daca astfel ¸si-ar putea salva via ¸ta. De exemplu, cineva ar putea ridica bra ¸tul ˘ ˆ ˘ ˆ pentru a para o lovitura ındreptata spre cap, sacrifican˘ du- ¸si, cum s-ar zice, o parte din piele pentru a- ¸si scapa pielea. Indiferent care este sensul acestei expresii idioma˘ ˘ ˘ tice, ea era o insinuare clara ca Iov ar fi fost dispus sa reˆ ˆ ˘ nun ¸te la orice atat timp cat ¸si-ar fi scapat via ¸ta.

ˆ ˘ 6. a) Cum a pus Satan la ındoiala integritatea lui Iov? b) Ce ocazie i s-a oferit lui Iov? ˆ ˘ 7, 8. Prin ce ıncercari a trecut Iov, ¸si ce a dovedit el prin perseveren ¸ta ¸si fidelitatea sa?

Eva nu ¸si-a concentrat aten ¸tia asupra rela ¸tiei cu Iehova

˘ ˘ ˆ pretins ca, daca Iov ınsusi ¸ ar fi suferit, acesta nu l-ar mai fi considerat pe Iehova cea mai im˘ ˘ portanta persoana din via ¸ta lui. ˘ 8 Iov a fost desfigurat de o boala˘ dezgusta˘ toare, iar apoi a trebuit sa suporte presiunile ˘ din partea so ¸tiei lui, care insista sa-l blesteme ˘ ˘ pe Dumnezeu si ¸ ¸ sa moara. Ulterior, trei falsi ˘ ˘ ˘ ˘ prieteni l-au acuzat de conduit a p ac atoas a (Iov ˆ ˘ ˆ 2:11–13; 8:2–6; 22:2, 3). Insa, ın pofida tutuˆ ror suferin ¸telor ındurate, Iov nu a renun ¸tat la integritatea lui. (Cite ¸ste Iov 2:9, 10.) Prin per˘ severen ¸ta si ¸ fidelitatea sa, el a dovedit ca Ieho˘ ˘ va era cea mai importanta persoana din via ¸ta ˘ ˘ lui. Totodata, Iov a dovedit ca un om imper˘ ˘ ˘ ˘ fect poata sa raspunda acuza ¸tiilor false ale Dia˘ ˆ ˘ ˘ volului, chiar daca o face ıntr-o masura limita˘ ˘ ta. (Compara cu Proverbele 27:11.)

˘ Raspunsul perfect oferit de Isus 9 La scurt timp dupa˘ ce Isus a fost botezat, ˆ ˘ Satan a ıncercat cu viclenie sa-l determine ˘ ˘ ˘ ˘ sa urmareasca dorin ¸te egoiste si ¸ sa nu-l mai ˆ ˘ ˘ 9. a) Cum a ıncercat Satan sa-l ispiteasca pe Isus proˆ ˘ fitand de o necesitate fireasca a acestuia? b) Cum a ˘ ˘ reac ¸tionat Isus la aceasta ispita?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

17

˘ considere pe Iehova cea mai importanta per˘ soana din via ¸ta sa. Diavolul a venit la Isus cu ˆ ˆ ˆ ˘ trei ispite. Mai ıntai a ıncercat sa profite de ne˘ ˆ cesitatea fireasca a lui Isus de a manca, ispitin˘ ˆ ˆ du-l sa transforme pietrele ın paini (Mat. ˘ 4:2, 3). Isus postise 40 de zile si ¸ era foarte flaˆ ˆ ˘ ˘ mand. Diavolul l-a ındemnat sa-si ¸ foloseasca ˆ ın mod gresit ¸ puterile miraculoase pentru a-si ¸ potoli foamea. Cum a reactionat Isus? Spre ¸ ˘ deosebire de Eva, care nu daduse ascultare poruncii lui Dumnezeu, Isus s-a concentrat ˆ asupra Cuvantului lui Iehova si ¸ a respins cu promptitudine ispita. (Cite ¸ste Matei 4:4.)

10 Apoi, Satan l-a provocat pe Isus sa˘ se arunˆ ˘ ce de pe parapetul templului, afirmand ca, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ daca Isus nu s-ar fi ranit ın urma cazaturii, ˘ acest lucru ar fi dovedit ca era „fiul lui Dum˘ nezeu“ (Mat. 4:5, 6). Ce urmarea Satan? Eviˆ ˘ ˘ ˘ dent, el a ıncercat sa-l faca pe Isus sa reactio¸ ˆ ˘ ˘ ˆ neze ın mod egoist, sa-l determine sa fie atat ˆ ˆ ˘ de preocupat de propria imagine, ıncat sa re˘ ˘ curga la un gest ostentativ. Satan stia ca, din ¸ ˆ cauza mandriei si ¸ de a nu-si ¸ a dorintei ¸ pierde ˘ prestigiul, o persoana ar putea accepta provocarea de a face un lucru periculos. Satan a apliˆ cat ın mod gresit ¸ un verset din Biblie, dar Isus

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ a aratat ca avea o ın ¸telegere deplina a Cuvantului lui Dumnezeu. (Cite ¸ste Matei 4:7.) Resˆ ˆ ˘ pingand acea provocare, el a demonstrat ınca ˘ ˘ ˘ o data ca Iehova era cea mai importanta per˘ soana din via ¸ta sa. ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ 11 In cele din urma, ın ıncercarea disperata de a-l corupe, Satan i-a oferit lui Isus toate regatele lumii (Mat. 4:8, 9). Isus a refuzat imediat ˘ ˆ oferta. El si-a ¸ dat seama ca acceptarea ei ar fi ın˘ semnat respingerea suveranitatii ¸ lui Iehova, a ˆ dreptului lui Dumnezeu de a guverna ın calitaˆ te de Cel Preaınalt. (Cite ¸ste Matei 4:10.) De fie˘ ˘ ˆ care data, Isus i-a raspuns lui Satan citand din Scripturi versete care contin ¸ numele lui Iehova. ˆ ˘ ˆ 12 Spre sfar situl vie ¸tii sale pamantesti, ¸ ¸ Isus a ˘ trebuit sa ia o decizie foarte grea. Pe tot par˘ ˆ ˘ cursul serviciului sau, el ısi ¸ ¸ aratase dispozitia ˆ 11. De ce l-a refuzat Isus pe Diavol cand acesta i-a oferit toate regatele lumii? ˆ 12. Ce decizie grea a avut de luat Isus spre sfar ¸situl ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ vie ¸tii sale pamante ¸sti, ¸si ce ınva ¸tam din modul ın ˆ ˘ care a ac ¸tionat el ın aceasta situa ¸tie?

˘ 10. De ce l-a provocat Satan pe Isus sa se arunce de pe parapetul templului?

Isus a respins ispitele lui Satan ¸si ¸si-a concentrat aten ¸tia asupra ˆ ˘ ınfaptuirii voin ¸tei lui Iehova

˘ de a-si ¸ da via ¸ta ca jertfa (Mat. 20:17–19, 28; ˆ ˘ Luca 12:50; Ioan 16:28). Dar Isus a ınteles ca ¸ ˘ avea, de asemenea, sa fie acuzat pe nedrept, ˆ condamnat potrivit legilor evreiesti ¸ si ¸ omorat ca blasfemator. Moartea sa ca blasfemator l-a ˘ ˘ tulburat profund. El s-a rugat: „Tata, daca este ˘ ˘ ˘ cu putin ˆ ˘ ¸ta, sa treaca de la mine paharul acesta!“. Insa a continuat: „Totusi, ¸ nu cum vreau eu, ci cum vrei tu“ (Mat. 26:39). Da, fidelitaˆ ˘ ˘ ˘ tea lui Isus pana la moarte a dovedit fara um˘ ˆ ˘ ˘ bra de ındoiala cine era cea mai importanta ˘ persoana din via ¸ta sa!

˘ ˘ Care este raspunsul tau? ˆ ˘ ˆ ˘ 13 Ce am ınv atat ¸ pana acum? Din exemplul ˆ ˘ ˘ negativ al Evei am ınvatat ¸ ca aceia care cedea˘ ˆ ˘ za dorintelor egoiste sau mandriei dovedesc ca ¸ ˘ ˘ Iehova nu este cea mai importanta persoana ˘ din viata ¸ lor. Din exemplul lui Iov, care si-a ¸ pasˆ ˘ ˘ trat integritatea, am ınvatat ¸ ca si¸ oamenii im˘ ˆ perfecti¸ pot dovedi ca ıl pun pe Iehova pe pri˘ ˘ ˆ mul plan daca persevereaza cu fidelitate ın ˆ ˘ ˆ ˆ ıncercari, chiar si¸ atunci cand nu ınteleg pe de¸ ˘ plin motivul pentru care sufera (Iac. 5:11). Iar ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ din exemplul lui Isus ınvat¸ am sa fim gata sa su˘ ˘ portam rusinea si¸ sa nu fim exagerat de preo¸ cupati¸ de propria imagine (Evr. 12:2). Dar cum ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ putem pune ın practica aceste ınvat¸ aminte? ˘ ˘ ˘ 14 Sa nu permitem niciodata ca tenta ¸tiile sa ˘ ˘ ˘ ne faca sa uitam de Iehova. Eva si-a ¸ concentrat ˆ ˘ aten ¸tia asupra tentatiei pe care o avea ın fa ¸ta ¸ ˆ ˘ ˘ ın acel moment. Ea a vazut ca fructul „era bun ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ de mancat si ¸ ca ıncanta ochii, da, ca pomul era ˘ ˆ placut de privit“ (Gen. 3:6). Cat de ˆ diferit a reactionat Isus la cele trei ispite! In niciuna ¸ ˘ dintre situa ¸tii el nu a permis ca tentatia ¸ sa-l ˘ ˘ ˘ faca sa piarda din vedere consecintele actiuni¸ ¸ ˆ lor sale. El s-a bizuit pe Cuvantul lui Dumne˘ zeu si, ¸ totodata, a folosit numele lui Iehova. ˆ ˘ 15 Cand ne confruntam cu tentatia ¸ de a face ˆ ˘ 13. Ce am ınva ¸tat din exemplul negativ al Evei, din exemplul lui Iov ¸si din exemplul lui Isus Cristos?

14, 15. Spre deosebire de Eva, cum a reac ¸tionat Isus ˘ la tenta ¸tii, ¸si cum putem urma exemplul sau? (Comenta ¸ti ilustra ¸tia de la pagina 18.)

ˆ un lucru care ıi displace lui Iehova, la ce ne con˘ ˆ centram atentia?

Cu cat ne vom concentra mai ¸ ˆ mult asupra tentatiei, cu atat vom dori mai ¸ ˘ mult sa facem ceea ce este gresit ¸ (Iac. 1:14, 15). ˘ ˘ De aceea, trebuie sa luam cu promptitudine ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ masuri ca sa ınlaturam din inima noastra do˘ ˘ ˘ rinta ¸ gresit ¸ a, chiar daca aceste masuri ar putea ˘ ˆ ˘ parea la fel de drastice ca ınlaturarea unui membru al corpului (Mat. 5:29, 30). Asemenea ˘ ˆ lui Isus, trebuie sa ne gandim ce consecinte ¸ vor avea actiunile noastre, cum ne vor afecta ele re¸ ˘ latia ¸ cu Iehova. Trebuie sa ne amintim ce spuˆ ne Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Numai asa ¸ ˘ putem dovedi ca Iehova este cea mai importan˘ ˘ ˘ ta persoana din viata ¸ noastra. ˆ ˆ ˘ 16 Sa˘ nu permitem niciodata˘ ca ınt amplarile ˘ ˘ ˘ nefericite din via ¸ta noastra sa ne umple de amaˆ ˘ raciune ımpotriva lui Iehova (Prov. 19:3). Pe ˘ ˘ ˆ masura ce ne apropiem de sfarsitul acestei ¸ lumi rele, tot mai mul ¸ti slujitori ai lui Iehova sunt afecta ¸ti de dezastre si ¸ nenorociri. Desi˘ ˘ gur, noi nu ne astept am ca Iehova sa ne ocro¸ ˘ ˆ ˆ teasca ın mod miraculos ın prezent. Totusi, ¸ la ˆ fel ca Iov, ne-am putea descuraja cand pierdem ˆ ˆ pe cineva drag ın moarte sau cand trecem prin ˆ ˘ ˘ ˘ alte ıncercari de natura personala. ˆ ˘ 17 Iov nu a ın ¸teles de ce permitea Iehova sa ˆ ˆ se ıntample unele lucruri si ¸ nici noi nu vom ˆ ˆ ˆ ˘ ın ¸telege uneori de ce se ıntampla anumite lu˘ cruri rele. Poate ca am auzit de fra ¸ti fideli care au murit din cauza unor cutremure, cum s-a ˆ ˆ ˆ ıntamplat ın Haiti, sau a altor dezastre natura˘ le. Sau poate ca am auzit de fra ¸ti loiali care au ˘ ajuns victime ale unor acte de violent¸ a ori care ˆ au murit ıntr-un accident cumplit. Sau poate ˘ ˆ ca trecem noi ınsine prin necazuri si ¸ ¸ suferin ¸te ˘ ˘ ori consideram ca suntem victima unor ne˘ ˘ ˘ ˘ drepta ¸ti. Poate ca strigam catre Iehova cu iniˆ mile ındurerate: De ce, Iehova? De ce eu? Cu ˆ ce-am gresit?

(Hab. 1:2, 3). Ce ne va ajuta ın ¸ astfel de momente grele? ˘ 16–18. a) De ce am putea uneori sa ne sim ¸tim des˘ ˘ curaja ¸ti? b) Ce ne va ajuta sa depa ¸sim momentele grele?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

19

˘ Marturie de la cort la cort ˘ dupa cutremurul din Haiti

ˆ Cand trecem prin momente grele, ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa ne ındreptam spre „Dumnezeul oricarei mangaieri“

˘ ˘ ˘ Sa fim atenti¸ sa nu tragem concluzia ca ˘ ˘ aceste situa ¸tii sunt o dovada a dezaprobarii lui Iehova. Isus a atras atentia ¸ asupra acestei tenˆ ˘ ˘ din ¸te gresite c and a f acut referire la doua tra¸ gedii din zilele sale. (Cite ¸ste Luca 13:1–5.)

Multe nenorociri au loc din cauza ‘timpului si ¸ ˆ ˘ ˘ a ımprejurarilor neprevazute’ (Ecl. 9:11). Dar, indiferent care ar fi cauza suferintei ¸ noastre, ˘ ˘ ˘ putem sa depasim momentele grele daca ne ¸ ˆ ˘ ˘ ındreptam spre Iehova, „Dumnezeul oricarei ˆ ˆ ˘ mangaieri“. El ne va da puterea necesara pentru a persevera cu fidelitate (2 Cor. 1:3–6). ˆ 19 Sa˘ nu permitem niciodata˘ ca mandria sau ˘ ˘ ˘ sentimentul de ru ¸sine sa ne faca sa ne concen˘ ˆ tram asupra propriei persoane. Manifestand ˘ umilin ¸ta, Isus „s-a golit pe sine [si] ¸ a luat chip ˘ ˆ de sclav“ (Filip. 2:5–8). El a putut sa ındure multe situa ¸tii umilitoare deoarece s-a bizuit pe 18

˘ ˆ 19, 20. Ce l-a ajutat pe Isus sa ındure situa ¸tiile umilitoare, ¸si ce ne poate ajuta ¸si pe noi?

ˆ ˘ Ce putem ınva ¸ta . . .

ˆ ˆ ˙ analizand modul ın care Satan a ˘ amagit-o pe Eva? ˆ ˆ ˙ analizand modul ın care a reac ¸tionat ˆ Iov ın momentele grele din via ¸ta lui? ˆ ˙ analizand exemplul lui Isus?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

Iehova (1 Pet. 2:23, 24). Isus a demonstrat ast˘ ˆ ˘ fel ca punea ınfaptuirea voin ¸tei lui Iehova mai ˆ ˘ presus de orice, fapt ce a dus la ınal ¸tarea sa ˆ ˘ ˆ ıntr-o pozi ¸tie superioara (Filip. 2:9). El i-a ın˘ demnat pe discipoli sa urmeze acelasi ¸ mod de ˘ via ¸ta (Mat. 23:11, 12; Luca 9:26). ˆ ˆ ˘ 20 Poate ca˘ uneori, cand ne este ıncercata ˆ credin ¸ta, si noi suntem pusi ¸ umili¸ ın situatii ˆ ˘¸ ˘ ˆ toare. Insa trebuie sa dovedim aceeasi ¸ ıncrede˘ re de care a dat dovada si ¸ apostolul Pavel, care ˘ a spus: „Tocmai de aceea si ¸ sufar aceste lucruri, ˘ ˆ dar nu-mi este rusine.

Pentru ca ıl cunosc pe ¸ ˆ ˘ cel ın care am crezut si ¸ sunt sigur ca el poate ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ sa pazeasca pana ın ziua aceea ce i-am ıncredin ¸tat“ (2 Tim. 1:12). ˘ ˆ 21 Biblia a profe ¸tit ca, ın zilele noastre, „oamenii vor fi iubitori de sine“ (2 Tim. 3:2). De ˘ aceea, nu e de mirare ca oamenii din jurul nos˘ ˘ ˆ ˆ tru traiesc dupa deviza „mai ıntai eu“. Dar tre˘ ˘ ˘ ˘ buie sa fim aten ¸ti sa nu ne lasam influen ¸ta ¸ti ˘ ˘ ˘ de aceasta atitudine egoista! Indiferent ca ne ˘ ˘ confruntam cu tenta ¸tii, ca trecem prin mo˘ ˆ mente grele ori ca suntem pusi ¸ ın situa ¸tii ˘ ˘ ˆ ˘ jenante sau umilitoare, sa fim hotara ¸ti sa ˘ dovedim ca Iehova este realmente cea mai im˘ ˘ ˘ portanta persoana din via ¸ta noastra! ˆ 21. In pofida atitudinii egoiste a oamenilor din ˘ ˘ ˆ aceasta lume, care este hotararea ta?

ˆ ˆ ‘O, ADANCUL INTELEPCIUNII ¸ LUI DUMNEZEU!’ ˆ ˆ ˘ „O, adancul bogatiei, ıntelepciunii si ¸ ¸ ¸ cunostin ¸ tei ¸ lui Dumnezeu! ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cat de nepatrunse sunt judecatile sale si ¸ ¸ cat de necuprinse caile sale!“ (ROM. 11:33)

C

ARE este cel mai mare privilegiu ce ti-a ¸ ˘ ˘ fost acordat vreodata? Poate ca primul ˆ ˆ lucru care ıti¸ vine ın minte este o responsa˘ ˘ bilitate teocratica sau o tie ¸ primita la ˆ distinc ˘ ˘ scoal a ori la serviciu. Insa cel mai mare pri¸ ˆ ˆ vilegiu pe care ıl avem ın calitate de crestini ¸ ˘ ˘ ˆ botezati¸ este acela ca ni se permite sa fim ın relatii ¸ apropiate cu singurul Dumnezeu ade˘ ˘ varat, Iehova. Astfel, am ajuns sa fim ‘cunoscuti¸ de El’ (1 Cor. 8:3; Gal. 4:9).

2 De ce faptul de a-l cunoaste pe Iehova si ¸ ¸ ˆ de a fi cunoscuti¸ de El este un privilegiu atat de mare? Deoarece Iehova este nu numai ˘ ˆ Personalitatea cea mai de seama din ıntregul univers, ci si ¸ Ocrotitorul celor pe care ˆ ˘ ıi iubeste.

Sub inspiratie ¸ divina, profetul ¸ Naum a scris: „Iehova este bun, este o for˘ ˘ ˆ ˆ tareat¸ a ın ziua necazului. Si ¸ ıi cunoaste ¸ pe ˘ cei ce cauta refugiu la el“ (Naum 1:7; Ps. ˘ ˘ 1:6). Da, chiar perspectiva noastra de a trai ˘ vesnic depinde de cunoasterea adevaratului ¸ ¸ ˘ Dumnezeu si a Fiului s au, Isus Cristos (Ioan ¸ 17:3). ˆ ˘ 3 A-l cunoaste pe Dumnezeu ınseamn a ¸ ˆ mai mult decat a-i cunoaste ¸ numele. Trebu˘ ˘ ˘ ie sa ajungem sa-l cunoastem ca Prieten, sa ¸ ˆ ˆ ˆ ıntelegem ce ıi place si ¸ ¸ ce ıi displace. De ase˘ ˘ ˆ menea, trebuie sa traim ın armonie cu aceas1. Care este cel mai mare privilegiu al cre ¸stinilor boteza ¸ti?

2. De ce faptul de a-l cunoa ¸ste pe Iehova ¸si de a fi ˆ cunoscu ¸ti de El este un privilegiu atat de mare? ˆ ˘ 3. Ce ınseamna a-l cunoa ¸ste pe Dumnezeu?

˘ ˘ ˘ ˘ ta cunostin ¸ t¸ a, ceea ce demonstreaza ca am ˘ ˆ ajuns ˆ sa-l cunoastem ındeaproape (1 Ioan ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ 2:4). Insa, daca dorim cu adevarat sa-l cunoastem pe Iehova, mai este necesar ceva. ¸ ˘ ˘ Trebuie sa cunoastem nu numai ce a facut, ¸ ˆ ci si el ın acel mod. ¸ ¸ cum si ¸ de ce a actionat ˆ ˆ Cu cat ıntelegem mai bine scopurile lui Ie¸ ˆ hova, cu atat suntem mai fascinati¸ de proˆ funzimea ıntelepciunii divine (Rom. 11:33). ¸ Un Dumnezeu care are un scop Iehova este un Dumnezeu care are ˘ un scop. Biblia vorbeste ¸ despre ‘scopul sau ˘ ˘ etern’ (Ef. ˆ 3:10, 11). La ce se refera aceasta ˆ expresie? In Biblie, cuvantul „scop“ este folosit cu sensul de obiectiv concret, tel, ¸ care ˆ poate fi atins ın mai multe moduri. ˆ ˘ 5 Pentru a ın telege mai bine ideea, sa ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ imaginam ca o persoana doreste ¸ sa ajunga ˘ la o anumita destinatie.

Acest lucru devine ¸ obiectivul, sau scopul, ei. Ea are mai mulˆ te optiuni ın ˆ ce priveste ruta si ¸ ¸ ¸ mijlocul ˘ ˘ de transport. In timpul calatoriei pe ruta ˘ ˆ ˆ aleasa, ar putea ıntampina diferite probleme ˘ — schimbari neasteptate ale vremii, blocaje ¸ ˆ ˆ ın trafic si ¸ drumuri ınchise —, motiv pentru ˘ ˘ ˘ care trebuie sa o ia pe alta ruta. Totusi, ¸ in˘ ˘ ˘ diferent ce schimbari trebuie sa faca, persoaˆ ˆ na ısi ¸ atinge obiectivul cand ajunge la destinatie. ¸ 4

ˆ ˆ 4, 5. a) Cu ce sens este folosit cuvantul „scop“ ın ˘ Biblie? b) Cum s-ar putea ilustra faptul ca un scop ˆ poate fi atins ın mai multe moduri?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

21

ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, Iehova a dovedit o ˘ ˆ extraordinara flexibilitate ın realizarea scopu˘ ˆ ˘ lui sau etern. Tin ¸ and cont de vointa ¸ libera a ˆ ˘ creaturilor sale inteligente, el ısi¸ adapteaza inˆ ˘ stantaneu modul ın care actioneaz a pentru ¸ ˘ ˘ ˆ a-si¸ atinge scopul. Sa analizam, ın acest sens, ˆ ˆ ˘ cum ısi¸ ımplineˆste ¸ Iehova scopul prin Saˆ ˘ manta ¸ promisa. In Eden, Iehova i-a spus priˆ mei perechi umane: „Fiti¸ roditori, ınmul˘ ˘ ˆ ti¸ ti-v ti¸ pamantul, supuneti-l“ (Gen. ¸ a si ¸ ˆ¸ umple ˘ ˘ ˘ ˘ 1:28). Insa primii oameni s-au razvratit. A za˘ ˆ ˘ ˘ darnicit oare razvratirea lor scopul pe care ıl ˘ declarase Iehova? Nicidecum! Iehova a gasit ˘ ˆ imediat o solutie ¸ la situatia ¸ ivita recurgand, ˘ ˘ ˘ ca sa spunem asa, ¸ la o „ruta“ alternativa pentru a-si¸ atinge scopul. El a prezis venirea unei ˘ ˆ ˘ „seminte“, care urma sa ındrepte raul pro¸ vocat de rebeli (Gen. 3:15; Evr. 2:14–17; 1 Ioan 3:8).

7 Capacitatea lui Iehova de a se adapta la ˆ ˘ ˘ ımprejurari noi pe parcursul realizarii scopu˘ ˆ lui sau reiese si¸ din descrierea pe care el ın˘ ˆ susi¸ si-a facut-o. Cand Moise i-a vorbit lui ¸ Iehova despre obstacolele pe care le-ar fi puˆ ˆ ˆ ˆ tut ıntampina ın ındeplinirea misiunii primi˘ te, Iehova i-a dat urmatoarea asigurare: „«Eu ˘ ˘ voi deveni ce voi vrea sa devin». Si ¸ a adaugat: ˘ ˘ «Iata ce sa le spui fiilor lui Israel: „Euˆ voi deveni m-a trimis la voi“»“ (Ex. 3:14). Intr-ade˘ ˘ ˘ var, Iehova poate sa devina tot ce este necesar pentru a-si ¸ realiza pe deplin scopul!

Lucrul acesta este minunat ilustrat de apostoˆ ˘ lul Pavel ın capitolul 11 al cartii ¸ biblice Ro˘ mani. Aici Pavel vorbeste despre un maslin ¸ ˘ ˘ simbolic. Analizarea ilustrarii despre maslin ne va spori aprecierea pentru profunzimea ˆ ˘ ıntelepciunii lui Iehova, fie ca avem speran¸ ˘ ta ¸ de a merge la cer, fie ca avem speranta ¸ de ˘ ˆ ˘ ˘ a ne bucura de viat¸ a vesnic a pe pamant. ¸ 6

ˆ 6. Cum a dovedit Iehova flexibilitate ın realizarea ˘ scopului sau? ˆ ˘ ˘ ˘ 7. Ce ınva ¸tam din descrierea pe care ¸si-a facut-o Ieˆ hova ın Exodul 3:14?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

Scopul lui Iehova ˘ ˆ ˘ cu privire la saman ¸ta prezisa ˆ ˘ 8 Pentru a ın ¸telege sensul ilustrarii despre ˘ ˘ maslin, trebuie sa cunoastem patru elemente ¸ ˘ ˘ care au legatura cu realizarea scopului lui Ie˘ ˆ ˘ ˆ hova privitor la saman ¸ta prezisa. In primul ˆ ˘ rand, Iehova i-a promis lui Avraam ca, „prin ˘ ˆ ˘ ˘ saman ¸ta [sa]“, adica prin descenden ¸tii sai, „se ˆ ˘ ˆ vor binecuvanta toate na ¸tiunile pamantului“ ˆ ˆ (Gen. 22:17, 18). In al doilea rand, na ¸tiunii Israel, care a descins din Avraam, i s-a oferit perˆ ˘ spectiva de a aduce ınˆ existen ¸ta „un regat de ˆ ˆ preo ¸ti“ (Ex. 19:5, 6). In al treilea rand, ıntruˆ cat majoritatea israeli ¸tilor naturali l-au respins ˘ pe Mesia, Iehova a luat alte masuri pentru a ˆ ˘ aduce ın existen ¸ta „un regat de preo ¸ti“ (Mat. ˆ ˆ 21:43; Rom. 9:27–29). In al patrulea rand, ˘ desi¸ Isus este partea principala a semin ¸tei lui Avraam, si¸ altora le este dat privilegiul de a ˘ ˘ ˆ ˘ face parte din aceasta saman ¸ta (Gal. 3:16, 29). ˆ ˘ 9 Pe langa aceste patru elemente funda˘ ˘ mentale, stim din cartea Revelatia ¸ ca numa¸ rul celor care vor domni cu Isus ca regi si¸ preˆ oti¸ ın cer este de 144000 (Rev. 14:1–4). Acestia ¸ sunt numiti¸ si ¸ ‘fiii lui Israel’ (Rev. 7:4–8).

Oare toti¸ cei 144000 sunt israeliti¸ naturali, ˘ ˘ ˆ sau evrei? Raspunsul la aceasta ıntrebare ˘ dezvaluie flexibilitatea pe care o dovedeste ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Iehova ın ımplinirea scopului sau. Sa obser˘ ˘ ˘ vam cum ne ajuta Scrisoarea lui Pavel catre ˘ ˘ ˘ romani sa aflam acest raspuns. „Un regat de preo ¸ti“ Asa deja, natiunii Is¸ ¸ ¸ cum s-a mentionat ˆ rael i se acordase ın exclusivitate privilegiul ˆ ˘ ˘ ca din randurile ei sa fie alesi¸ cei ce urmau sa ˆ formeze „un regat de preoti¸ si¸ oˆ natiune sfan¸ ˘ ˘ ˆ ta“. (Cite ¸ste Romani 9:4, 5.) Insa ce s-a ın10

8, 9. a) Care sunt patru elemente fundamentale ce ˘ ˘ ˆ ˘ ne ajuta sa ın ¸telegem ilustrarea despre maslin? b) Ce ˆ ˘ ıntrebare vom analiza, ¸si ce dezvaluie aceasta cu privire la Iehova? ˆ 10. Ce privilegiu i se acordase ın exclusivitate na¸tiunii Israel?

ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tamplat cand a venit Samanta ¸ promisa? Avea ˘ ˘ Israelul natural sa furnizeze numarul complet al celor 144 000 de israeliti¸ spirituali, ce ˘ ˘ alcatuiesc partea secundara a semintei ¸ lui Avraam?

11 (Cite ¸ste Romani 11:7–10.) Ca natiune, ¸ ˆ ˆ evreii din secolul ıntai l-au respins pe Isus. ˘ Din acest motiv, privilegiul de a produce saˆ ˆ manta ın ¸ lui Avraam nu ˆ le-a mai apartinut ¸ ˘ exclusivitate evreilor. Insa, cu ocazia Pentiˆ ˆ costei din 33 e.n., cand a ınceput alegerea ce˘ ˘ ˘ lor ce urmau sa alcatuiasca ‘regatul de preoti’ ¸ ˘ ˘ ceresc, unii evrei cu inima sincera au accep˘ ˆ ˆ tat invitatia.

Numarand cateva mii, acestia ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ 11, 12. a) Cand a ınceput alegerea celor ce alcatu˘ iesc Regatul ceresc, ¸si care a fost reac ¸tia majorita ¸tii ˘ evreilor de la acea vreme? b) Cum avea sa adune Ie˘ ˘ ˘ hova ‘numarul complet’ al celor ce alcatuiesc saˆ man ¸ta lui Avraam?

˘ ˘ ˘ ˆ constituiau doar „o ramasi¸ t¸ a“ ın comparatie ¸ ˆ ˘ cu ıntreaga natiune iudaica (Rom. 11:5). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ 12 Cum avea ıns a Iehova sa adune ‘numa˘ ˘ ˘ rul complet’ al celor ce aveau sa devina saˆ ˘ manta ¸ lui Avraam? (Rom. 11:12, 25) Sa re˘ ˘ marcam raspunsul dat de apostolul Pavel: ˆ ˘ ˘ „Dar aceasta nu ınseamna ca a dat gres¸ ˆ ˘ cuvantul lui Dumnezeu. Fiindca nu toti¸ cei care provin din Israel[ul natural] sunt cu ade˘ varat «Israel». Nici nu sunt toti¸ copii [parte a ˘ ˘ semintei ¸ lui Avraam], doar fiindca sunt saˆ ˘ manta lui Avraam . . . Adica ¸ [descendentii] ¸ ˘ ˘ nu copiii carnii sunt cu adevarat copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt soco˘ ˆ ˘ titi¸ ca samant¸ a“ (Rom. 9:6–8). Asadar, pentru ¸ ˘ ˆ ˘ ca Iehova sa-si¸ ımplineasca scopul cu privire ˘ ˆ ˘ la samant¸ a nu era absolut necesar ca aceia ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ care aveau sa faca parte din aceasta samant¸ a ˘ sa fie descendenti¸ naturali ai lui Avraam.

˘ Maslinul simbolic ˆ ˆ 13 In continuare, apostolul Pavel ıi compa˘ ra pe cei ce devin parte a semintei ¸ lui Avraam ˘ cu ramurile unui maslin simbolic1 (Rom. ˘ ˘ ˆ 11:21). Acest maslin cultivat reprezinta ımplinirea scopului pe care l-a avut Dumneˆ ˆ ˆ ˘ ˆ zeu ın vedere cand a ıncheiat legamantul cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Avraam. Radacina maslinului este sfanta si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıl reprezinta pe Iehova, Cel care da viat¸ a Israelului spiritual (Is. 10:20; Rom. 11:16). ˆ ˘ Trunchiul ıl reprezinta pe Isus, ca parte prin˘ cipala a semintei ¸ lui Avraam, iar ramurile

ˆ In ¸telegi ilustrarea ˘ despre maslinul simbolic?

ˆ ˘ ˘ 1 In cazul ilustrarii despre maslin nu se poate vorbi ˆ despre prefigurare si ¸ realitate. Desi ¸ ın Israelul natural existau regi si preo ti, na tiunea nu a devenit „un regat de ¸ ¸ ¸ preoti“.

Potrivit Legii mozaice, regii nu puteau deveni ¸ preoti. ¸ Prin urmare, Israelul natural nu a avut rol prefiˆ ˘ ˘ gurativ ın ilustrarea despre maslin. Ceea ce ilustreaza ˆ ˆ Pavel aici este modul ın care se ımplineste scopul lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu de a aduce ın existent¸ a „un regat de preoti“ ¸ ˘ prin Israelul spiritual. Aceasta explicatie ¸ constituie o reˆ ˆ vizuire a ıntelegerii prezentate ın Turnul de veghe din ¸ 1 noiembrie 1984, paginile 18–21.

˘ ˘ ˘ ˘ 13. Ce reprezinta: a) maslinul; b) radacina; c) trunchiul; d) ramurile?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

23

Altoirea cu ramuri ˘ ˘ de maslin salbatic — Cu ce scop? ˇ Lucius Junius Moderatus Columella, soldat roman si¸ agricultor din secolul I, este cunoscut pentru trata˘ ˆ tul sau ın 12 volume despre agricul˘ ˘ tura si¸ economie rurala. ˆ ˘ In cartea a V-a, el citeaza un pro˘ verb antic: „Cel ce ara livada de ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ maslini ıi cere rod, cel ce ıngras¸ a paˆ ˘ ˘ ˘ mantul cu balegar o implora sa dea ˘ rod, iar cel ce tunde maslinii o obli˘ ˘ ga sa dea rod“. ˘ Dupa ce descrie pomii care sunt vigurosi, ¸ dar care totusi¸ nu dau roa˘ ˘ de, Columella recomanda urmatoa˘ ˘ ˘ rea procedura: „O metoda buna ˘ ˘ este sa faci o gaura cu un burghiu ˘ ˆ ˘ galic si¸ sa introduci ın ea o ramura ˘ ˘ ˘ verde luata dintr-un maslin salbatic; ˘ fiind fertilizat, ca sa spunem asa, ¸ cu ˘ un vlastar roditor, pomul devine mai productiv“.

˘ ˘ reprezinta ‘numarul complet’ al celor ce ˘ ˘ alcatuiesc partea secundara a semintei ¸ lui Avraam. ˆ ˘ 14 In ilustrarea despre maslin, iudeii naturali, sau evreii, care l-au respins pe Isus sunt ˘ ˘ asemana ¸ti cu ramurile de maslin care au fost ˘ „taiate“ (Rom. 11:17). Ei au pierdut astfel posibilitatea de a deveni parte a semin ¸tei lui ˘ ˆ ˘ Avraam. Dar cine avea sa-i ınlocuiasca? Pentru ˆ ˘ iudeii naturali, care se mandreau cu faptul ca erau literalmente descenden ¸ti ai lui Avraam, ˘ ˆ era de neconceput sa fie ınlocui ¸ti de oameni ˘ ˆ ˘ ˆ din na ¸tiuni. Ioan Botezatorul ınsa ıi avertiza˘ ˘ ˘ se deja ca Iehova, daca dorea, putea sa-i ridice copii lui Avraam chiar din pietre (Luca 3:8). ˘ ˆ 15 Ce a facut Iehova pentru a-si¸ duce la ın˘ ˘ deplinire scopul? Pavel arata ca, pentru a ˆ ˘ ˆ ınlocui ramurile taiate, Iehova a altoit ın ˘ ˘ ˘ maslinul cultivat ramuri de maslin salbatic.

(Cite ¸ste Romani 11:17, 18.) Astfel, crestinii ¸ unsi¸ din natiuni, cum erau unii membri ai ¸ congregatiei vor¸ din Roma, au fost, figurativ ˆ ˆ ˘ bind, altoiti¸ ın maslinul simbolic. In acest fel, ei au devenit parte a semintei ¸ lui Avraam. Ini˘ tial, ei erau asemenea ramurilor unui maslin ¸ ˘ ˘ salbatic, adica nu aveau posibilitatea de ˆ a˘ fa˘ ˆ ce parte din acest legamant special. Insa Ie˘ ˘ hova le-a dat ocazia sa devina iudei spirituali (Rom. 2:28, 29).

16 Iata˘ cum explica˘ apostolul Petru noua situatie: ¸ „Pentru voi [israelitii ¸ spirituali, inclusiv crestinii neevrei] deci el [Isus Cristos] este ¸ ˘ pretios, fiindca sunteti¸ credinciosi. ¸ ¸ Dar, pen˘ tru cei ce nu cred, «aceeasi¸ piatra pe care au respins-o zidarii a devenit capul unghiului», ˘ ˆ ˘ ˘ «o piatra de poticnire si¸ o stanca de cadere». . . . Dar voi sunte ¸ti «un neam ales, o preo¸tie re˘ ˆ ˘ ˘ gala, o na ¸tiune sfanta, un popor care sa fie o ˘ ˘ proprietate speciala, ca sa anunta ¸ ti¸ pretutin˘ ˘ ˘ 14, 15. Pe cine reprezinta ramurile taiate din mas˘ linul cultivat, ¸si pe cine reprezinta ramurile altoite?

16. Cum a explicat apostolul Petru formarea noii na ¸tiuni spirituale?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

ˆ deni virtutile» celui care v-a chemat din ıntu¸ ˘ ˘ ˘ neric la lumina sa minunata. Caci odinioara nu era ¸ti un popor, dar acum sunte ¸ti poporul lui ˘ ˘ ˆ Dumnezeu. Erati¸ cei carora nu li se aratase ın˘ ˘ durare, dar acum sunteti¸ cei carora li s-a araˆ tat ındurare“ (1 Pet. 2:7–10). ˘ 17 Iehova a facut un lucru care pentru multi¸ a fost total neasteptat.

Pavel descrie ac¸ ˆ ˘ ˘ tiunea ıntreprins a drept ‘contrar a naturii’ ¸ ˆ ˘ (Rom. 11:24). In ce sens? Desi¸ ar putea parea ˘ ceva neobisnuit, chiar nefiresc, sa altoiesti ¸ ¸ o ˘ ˘ ˘ ˆ ramura salbatica ıntr-un pom cultivat, unii ˘ agricultori din secolul I foloseau aceasta me˘ ˆ ˘ ˘ ˘ toda.1 In mod asemanator, Iehova a facut un lucru iesit ¸ din comun. Din punctul de vedere al evreilor, oamenii din natiuni ¸ ˆ nu erau ca˘ ˘ ˘ pabili sa produca roade bune. Insa chiar pe ˘ acesti ¸ oameni i-a facut Iehova o parte a ‘unei natiuni’ ¸ ˆ care aˆ produs roadele Regatului (Mat. ˘ 21:43). Incepand din anul 36 e.n., odata cu ungerea lui Corneliu — primul om necircumcis din natiuni care s-a convertit —, oameni¸ lor necircumcisi¸ din natiuni li s-a dat posi¸ ˆ ˘ bilitatea de a fi „altoiti“ ın acest maslin ¸ simbolic (Fap. 10:44–48).2 ˆ ˘ ˘ 18 Inseamna˘ oare aceasta ca, dupa anul 36 e.n., iudeii naturali nu mai puteau deveni parte a semintei ¸ lui Avraam? Nicidecum. Pa˘ ˘ vel explica: „Iar ei [iudeii naturali], daca nu ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ raman ın necredint¸ a, vor fi altoiti, ¸ fiindca ˆ ˘ ˘ Dumnezeu ıi poate altoi din nou. Caci, daca ˘ ˘ ˘ tu ai fost taiat din maslinul care este salbatic prin natura lui si¸ ai fost altoit contrar naturii ˘ ˘ 1 Vezi chenarul „Altoirea cu ramuri de maslin salbatic — Cu ce scop?“. ˆ ˘ 2 Aceasta a avut loc la sfarsitul celor trei ani si ¸ ¸ jumaˆ ˘ ˘ tate ın care iudeilor naturali li s-a dat ocazia sa devina ˆ parte a noii natiuni spirituale, asa ¸ ¸ cum fusese prezis ın ˘ ˘ ˆ profetia ¸ referitoare la cele 70 de saptamani de ani (Dan. 9:27).

ˆ ˆ ˘ 17. In ce sens a fost ac ¸tiunea ıntreprinsa de Iehova ˘ ‘contrara naturii’? ˘ 18. Ce posibilitate au avut iudeii naturali dupa anul 36 e.n.?

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın maslinul de gradina, cu atat mai mult aces-¸ ˆ tia, care sunt ramuri naturale, vor fi altoiti¸ ın ˘ propriul lor maslin!“1 (Rom. 11:23, 24).

„Tot Israelul va fi salvat“ ˆ ˘ Intr-adevar, scopul lui Iehova cu privire ˆ la „Israelul lui Dumnezeu“ se ımplineste ¸ ˆ ıntr-un mod uluitor! (Gal. 6:16) Asa ¸ cum a spus Pavel, „tot Israelul va fi salvat“ (Rom. 11:26). La timpul stabilit de Iehova, israelitii ¸ ˆ ˘ ˘ spirituali ın numar complet, adica „tot Israeˆ lul“, vor sluji ca regi si¸ preoti¸ ın cer. Nimic ˆ ˆ nu poate ımpiedica ımplinirea scopului lui Iehova! ˘ ˆ 20 Asa cum a fost profe ¸tit, saman ¸ta lui Avra¸ ˆ ˘ am — Isus Cristos ımpreuna cu cei 144000 — ˆ ˘ va aduce binecuvantari pentru „oamenii na¸tiunilor“ (Rom. 11:12; Gen. 22:18). Astfel, to ¸ti slujitorii lui Dumnezeu vor trage foloase din ˆ ˆ ˘ modul ın care Iehova ısi¸ realizeaza scopul. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, cand analizam modul ın care se ˆ ımplineste ¸ scopul etern al lui Iehova, suntem ˆ ˘ ˆ ului ¸ti de „adancul boga ¸tiei, ın ¸telepciunii si¸ cunostin ¸tei lui Dumnezeu“! (Rom. 11:33) ¸ 19

ˆ 1 Prefixul grecesc redat ın Romani 11:24 prin expresia ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ „de gradina“ provine dintr-un cuvant care ınseamna ˘ „bun, excelent“ sau „potrivit pentru scopul sau“. Prefiˆ ˆ xul este folosit ındeosebi cu privire la lucrurile care ın˘ deplinesc scopul pentru care au fost facute.

˘ 19, 20. Ce lucruri realizeaza Iehova, a ¸sa cum reie˘ ˘ se din ilustrarea despre maslinul salbatic?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınva ¸tam despre Iehova din ˆ ˆ ˘ modul ın care ı ¸si realizeaza scopul? ˘ ˆ ˙ Ce reprezinta ın Romani, capitolul 11: ˘ maslinul? ˘ ˘ radacina? trunchiul? ramurile? ˘ ˙ De ce altoirea a fost ‘contrara naturii’?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

25

˘ ˆ ˘ Sa ıl urm˘ am pe Cristos, Conducatorul perfect! ˘ ˘ EI ce urmeaza conducatori umani ajung ˘ deseori la dezamagire. Altfel stau lucruriˆ ˘ le ınsa cu cei ce se supun conducerii lui Cristos. Isus a spus: „Veniti¸ la mine, voi, toti¸ care ˆ ˘ ˘ ˆ truditi¸ si ¸ si ¸ sunte ¸ti ımpovarati, ¸ eu va voi ınvio˘ ˆ ˘ ra! Lua ¸ti jugul meu asupra voastra si ¸ ti¸ ¸ ınvata ˘ ˆ ˘ de la mine, caci eu sunt bland si ¸ am o inima ˘ ˘ ˆ umila, si ¸ ve ¸ti gasi ınviorare pentru sufletele voastre“ (Mat. 11:28, 29). Conducerea lui Isus ˆ ˘ este ınvioratoare. El este profund interesat de ˘ ˆ cei de condi ¸tie umila si ¸ de cei oprimati¸ si ¸ ıi in˘ ˘ ˘ ˘ ˆ vita sa accepte jugul sau placut. Dar ce ınseam˘ ˆ ˘ na a-l urma pe Isus ın calitate de conducator? „Cristos a suferit pentru voi“, a scris aposto˘ ˆ ˘ ˘ ˘ lul Petru, „lasandu-va un model, ca sa calcati¸ ˆ ˆ cat mai exact pe urmele lui“ (1 Pet. 2:21). Cat ˘ ˘ ˘ de important este sa calcam pe urmele lui ˘ ˘ ˘ ˆ Isus? Imagina ¸ti-va ca va aflati¸ ıntr-un grup care ˘ ˘ trebuie sa traverseze un teren minat si ¸ ca doar ˘ o persoana din grup stie ¸ pe unde se poate mer˘ ˆ ˘ ˆ ge ca sa ajungeti¸ ın sigurant¸ a ın partea cealal˘ ˆ ta. Nu a ¸ti urma ındeaproape pasii ¸ acelei per˘ ˆ soane, poate ˆ chiar calcand exact pe urmele ˘ ˘ ˘ lasate de ea? In mod asemanator, pentru a ne ˘ ˆ bucura de sigurant¸ a ın viitor este absolut ne˘ ˘ ˆ ˆ cesar sa urmam cat mai ındeaproape exemplul ˆ ˘ lui Isus ın via ¸ta noastra. Acest lucru pretinde ˘ ˘ ˘ sa ascultam de Isus si ¸ sa ne supunem lui, pre˘ ˘ ˆ ˘ cum si ¸ sa cooperam cu cei care ıl reprezinta.

C

˘ ˘ ˘ Sa ascultam si ¸ sa ne supunem Spre finalul Predicii de pe munte, Isus a spus: „Cine aude aceste cuvinte ale mele si ¸ le ˆ ˘ ˘ ˘ pune ın practica se va asemana cu un barbat ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ prevazator, care si-a zidit casa pe stanca. A ca¸ ˆ zut ploaia, au venit inundatiile, au suflat van¸ ˆ turile si au izbit ın casa aceea, dar ea nu s-a ¸ 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

˘ ˘ ˆ ˘ prabusit, pentru ca avea temelia pe stanca“ ¸ (Mat. 7:24, 25). ˘ ˘ Isus l-a numit „prevazator“ pe omul care as˘ ˘ culta cuvintele sale si¸ se supune. Ascultam si¸ noi ˘ ˆ ˘ din inima de Isus, demonstrand astfel ca apre˘ ciem si¸ urmam exemplul lui? Sau avem tendin˘ ˘ ¸ta sa respectam numai poruncile care ne convin ori care nu presupun niciun efort din partea ˘ noastra? Isus a spus: „Fac mereu lucrurile care ˆ ˘ ˘ ıi sunt placute [lui Dumnezeu]“ (Ioan 8:29). Sa ˘ ˘ ˘ ne straduim sa-i urmam si¸ noi exemplul! ˆ In secolul I, apostolii au dat un exemplu exˆ ˘ celent ın ce priveste ¸ supunerea fa ¸ta de condu˘ cerea lui Cristos. Cu o anumita ocazie, Petru ˘ ˘ ˘ i-a spus lui Isus: „Iata ca noiˆ am lasat totul si ¸ ˘ te-am urmat“ (Mar. 10:28). Intr-adevar, aposˆ tolii au pre ¸tuit atat de mult conducerea lui ˆ ˆ ˘ Isus, ıncat au fost gata sa renun ¸te la alte lucruri pentru a-l urma (Mat. 4:18–22).

˘ ˘ Sa cooperam cu reprezentan ¸tii lui Cristos ˆ Cu pu ¸tin timp ınainte de moartea sa, Isus a ˘ ˆ vorbit despre o alta modalitate prin care ıl puˆ ˘ tem urma ın calitate de Conducator. El a spus: ˘ „Cine-l primeste ¸ pe cel trimis de mine ma primeste ¸ si ¸ pe mine“ (Ioan 13:20). De fapt, Isus ˘ i-a considerat pe reprezentantii ¸ sai unsi ¸ „fra ¸tii“ ˘ ˆ ˆ ˘ lui (Mat. 25:40). Dupa ınvierea si lui ¸ ¸ ınaltarea ˘ ˘ Isus la cer, „fra ¸tii“ sai au fost numi ¸ti sa ac ¸tioˆ ˆ neze „ın locul lui Cristos“ ın calitate de ambaˆ ˘ ˘ ˆ sadori care ıi invita pe oameni sa se ımpace cu Iehova Dumnezeu (2 Cor. 5:18–20). Prin urˆ mare, a accepta conducerea lui Cristos ınseam˘ na si ¸ a ne supune „fra ¸tilor“ lui. ˘ ˘ ˘ ˆ Sa ne facem deci o autoanaliza si ¸ sa ne ın˘ ˘ trebam cum reac ¸tionam la sfaturile oportune

pe care le primim prin publicatiile noastre ba¸ ˆ zate pe Biblie. Cand studiem Scripturile cu aju˘ ˆ torul acestor publicatii ¸ si ¸ participam la ıntrunirile congrega ¸tiei, ni se reamintesc cuvintele ˘ lui Cristos (2 Pet. 3:1, 2). Dovedim ca apreciem ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cu adevarat aceasta hrana spiritual ˆ ˘ a daca ne ˘ hranim cu regularitate din ea. Insa care ar tre˘ ˘ ˘ ˘ bui sa fie reac ¸tia noastra daca vedem ca unele ˘ ˆ ˆ ˆ sfaturi se repeta din cand ın cand? De exemˆ ˆ ˘ plu, Cuvantul lui Dumnezeu ıi sfatuieste ¸ pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ crestini sa se casatoreasca „numai ın Domnul“ ¸ (1 Cor. 7:39). De mai bine de un secol, acest ˘ ˆ subiect este dezbatut periodic ın revista Turnul ˘ de veghe. Articolele care analizeaza astfel de sfaturi inspirate dovedesc grija iubitoare a fra˘ ˘ tilor lui Cristos pentru bunastarea noastra spi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rituala. O modalitate prin care aratam ca ıl ur˘ ˘ mam pe Conducatorul nostru perfect, Isus Cristos, este aceea de a acorda atentie ¸ acestor aduceri-aminte. ˆ ˘ In Proverbele 4:18 se spune: „Cararea celor ˘ ˘ drep ¸ti este ca lumina zorilor a carei straluciˆ ˘ re creste pana la miezul zilei“. Una dintre ¸ caracteristicile conducerii lui Isus este progresul. Da, sub conducerea sa lucrurile nu stag˘ ˘ neaza. De aceea, o alta modalitate prin care pu˘ tem coopera cu „fratii“ lui Isus este sa avem ¸

˘ ˘ ˘ o atitudine pozitiva fa ¸ta de clarificarile pe ˘ ˘ ˆ care le aduce „sclavul fidel si ¸ prevazator“ ın ˆ ˘ ce priveste ın ¸telegerea adevarurilor biblice ¸ (Mat. 24:45). ˘ ˘ De asemenea, demonstram supunere fa ¸ta ˆ de „fra ¸tii“ lui Cristos cooperand cu supraveˆ ˘ ghetorii numi ¸ti ın congrega ¸tia crestin ¸ a. Apostolul Pavel a spus: „Asculta ¸ti de cei care sunt ˆ ˘ ˘ ın fruntea voastra si ¸ fi ¸ti-le supusi, ¸ caci ei ve˘ ˆ gheaza neıncetat asupra sufletelor voastre“ ˘ ˆ (Evr. 13:17). De exemplu, un batran ne-ar puˆ ˘ ˆ tea reaminti cat de important este sa tinem ın¸ ˆ chinarea ın familie cu regularitate sau ne-ar putea oferi sugestii cu privire la unele aspecte ˘ ale lucrarii de predicare. Un supraveghetor itinerant ne-ar putea oferi sfaturi biblice utile cu privire la un anumit aspect al vie ¸tii de crestin. ¸ ˆ ˘ ˘ Cand aplicam din toata inima aceste sfaturi ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ aratam ca ıl urmam pe Isus ın calitate de Con˘ ducator. ˆ ˘ Din nefericire, lumea ın care traim este lip˘ ˘ ˆ ˆ sita de o conducere eficienta. Dar cat de ınvi˘ ˘ oratoare este pentru noi conducerea plina de ˘ iubire a lui Cristos! Sa facem deci tot posibi˘ ˘ lul sa ne supunem Conducatorului nostru si ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sa cooperam cu cei pe care ıi foloseste ¸ el ın prezent.

Dai ascultare sfatului biblic ˆ de a nu te ınjuga la un jug inegal cu un necredincios?

ˆ ˘ ˆ INCREDEREA ˘ DEPLINA IN IEHOVA NE DA UN SENTIMENT ˘ DE SIGURANT¸ A ˆ ˆ „Iehova va auzi cand ıl voi chema.“ (PS. 4:3) ˆ EGELE David domnea de mai multi¸ ani ın ˆ ˘ ˆ Israel. Acum ınsa se afla ıntr-o situatie ¸ pe˘ ˆ ˘ riculoasa. Action and cu viclenie, fiul sau Absa¸ ˘ lom se autoproclamase rege, astfel ca David ˘ ˘ ˘ ˘ fusese nevoit sa paraseasca Ierusalimul. De ase˘ ˘ ˆ menea, el fusese tradat de un sfatuitor de ıncredere. Cu ochii plini de lacrimi, urca descult¸ ˘ ˆ ˆ Muntele Maslinilor, ınsotit slujitori ¸ de cativa ¸ ˆ loiali. Mai tarziu, Simei, membru al unei fami¸ lii care apartinea casei regelui Saul, chiar a arun¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cat cu pietre si¸ cu t¸ arana dupa David, blesteˆ mandu-l (2 Sam. 15:30, 31; 16:5–14). ˆ ˘ 2 A fost David atat de afectat de aceasta grea ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncercare, ıncat sa se lase rapus de mahnire si¸ ˘ ˆ de rusine?

Nicidecum! David si-a ¸ ¸ pastrat ıncreˆ derea ın Iehova. Lucrul acesta reiese clar din ˆ Psalmul 3, pe care l-a compus cand fugea de Absalom. Tot el a scris si¸ Psalmul 4. Ambele ˆ ˘ ˘ ˘ cantari exprima convingerea ca Dumnezeu ˘ ˘ aude rugaciunile si¸ raspunde la ele (Ps. 3:4; 4:3). ˘ Acesti ¸ psalmi ne dau asigurarea ca Iehova este ˘ ˘ ˆ zi si¸ noapte alaturi de slujitorii sai fideli, ıi ˘ ˘ sprijina si¸ le da pace si¸ un sentiment de sigu˘ ˘ ˘ rant¸ a (Ps. 3:5; 4:8). Sa analizam deci acesti ¸ ˘ ˘ ˆ psalmi si¸ sa vedem cum ne insufla ei ıncredere ˆ ın Dumnezeu si¸ cum ne dau un sentiment de ˘ sigurant¸ a.

R

ˆ ˘ ˆ ˘ Cand ‘se ridica mul ¸ti ımpotriva noastra’ ˘ ˆ ˘ 3 „Inima barbatilor lui Israel ıl urmeaza pe ¸ ˘ 1, 2. a) Prin ce situa ¸tie periculoasa a trecut David? b) Ce psalmi vom analiza? ˆ 3. Potrivit cu Psalmul 3:1, 2, ın ce situa ¸tie se afla David?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

Absalom“, a spus un mesager (2 Sam. 15:13). ˆ ˆ ˘ Intrebandu-se cum de a reusit ¸ Absalom sa con˘ ˆ ˘ vinga atat de multi¸ israeliti¸ sa-l urmeze, David ˆ ˘ spune: „O, Iehova, de ce s-au ınmul ¸tit vrajma ¸sii ˆ ˘ ˆ mei? De ce se ridica atat de mul ¸ti ımpotriva mea?

Mul ¸ti spun despre sufletul meu: «Nu este salvare pentru el de la Dumnezeu»“ (Ps. 3:1, 2). Multi¸ ˘ ˘ israeliti¸ cred ca Iehova nu-l va scapa pe David ˘ ˆ din situatia ¸ critica ın care a ajuns din cauza lui ˘ Absalom si¸ a sustin ¸ atorilor lui. ˆ ˘ ˆ ˘ 4 David se simte ıns a ın sigurant¸ a deoarece ˆ ˘ ˆ are ıncredere absoluta ın Dumnezeu. El spune ˆ ˆ ˆ ın cantarea sa: „Dar tu, o, Iehova, e ¸sti un scut ın ˆ ˆ ˘ jurul meu, gloria mea ¸si Cel ce ımi ınal ¸ta capul“ ˘ ˆ (Ps. 3:3). David este convins ca Iehova ıl va ˘ ˘ ocroti, ca va fi pentru el ca un scut. E adevarat, ˆ varstnicul rege fuge cu capul acoperit si¸ plecat ˆ ˆ sub povara umilirii. Dar Cel Preaınalt ıi va reda ˆ ˘ gloria. Iehova ıl va ajuta sa-si¸ recapete demni˘ ˘ tatea, sa-si¸ ridice capul si¸ sa stea din nou cu ˘ ˘ fruntea sus. David striga catre Dumnezeu fiind ˘ ˆ ˘ ˆ sigur ca El ıi va raspunde. Ai si¸ tu o astfel de ınˆ credere ın Iehova? ˆ ˆ ˘ 5 Prin cuvintele „Cel ce ımi ınalt¸ a capul“, Da˘ ˆ vid recunoaste ¸ ca ajutorul ıi va veni de la Ieho˘ va. O traducere a Bibliei reda versetul astfel: ˆ „Dar tu, o, Doamne, esti ¸ ıntotdeauna scutul ˘ ˘ ˘ ˘ care ma apara de pericol; tu ma duci la victoˆ rie si¸ ımi redai curajul“ (Today’s English Verˆ ˘ sion). Iata ce se spune ıntr-o lucrare de referin˘ ˆ ˆ ˘ t¸ a despre expresia „Cel ce ımi ınalt¸ a capul“: 4, 5. a) Ce convingere avea David? b) Ce sens are exˆ ˆ ˘ presia „Cel ce ımi ınal ¸ta capul“?

ˆ ˆ ˘ „Cand ınalt¸ a . . . «capul» unui om, Dumnezeu ˆ ˘ ˆ ˘ ıl umple de sperant¸ a si¸ ıi da un sentiment de ˘ sigurant¸ a“. Alungat de la tron, David are toate ˘ ˘ ˘ ˘ motivele sa se simta deznadajduit. Totusi, ¸ el stie ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ca Iehova ıi ‘va ınalta ¸ capul’, adica ıi va reda ˆ ˘ curajul, ıncrederea deplina si¸ sentimentul de si˘ gurant¸ a.

˘ ‘Iehova va raspunde!’ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ 6 Intrucat are ıncredere ın Iehova si¸ stie ¸ ca El ˆ ˘ ˘ ˘ ıi raspunde la rugaciuni, David continua: „Cu ˆ ˆ ˘ glasul meu ıl voi chema pe Iehova ¸si el ımi va ras˘ ˆ punde de pe muntele sau sfant“ (Ps. 3:4). La po˘ ˆ runca lui David, arca legamantului, care simbo˘ liza prezenta ¸ lui Dumnezeu, fusese dusa pe Muntele Sion. (Cite ¸ste 2 Samuel 15:23–25.) Pe ˘ ˘ ˘ buna dreptate deci, David spune ca raspunsul ˘ ˆ la rugaciunea sa va veni de pe muntele sfant al lui Iehova. ˘ ˆ 7 Fiind sigur ca˘ rugaciunea lui nu este ın za˘ ˘ dar, David nu se lasa cuprins de frica. Dimpo˘ ˘ ˘ 6. De ce spune David ca raspunsul la rugaciunea sa ˆ va veni de pe muntele sfant al lui Iehova? ˘ ˘ 7. De ce nu s-a lasat David cuprins de frica?

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ triva, el canta: „Ma voi culca, voi dormi ¸si ma ˘ ˘ ˘ voi trezi, caci Iehova ma sprijina“ (Ps. 3:5). Desi¸ noaptea pericolul de a fi atacat prin surprinde˘ re este mai mare, David nu se teme sa se culce. ˆ ˘ ˘ El nu are nicio ındoiala ca se va trezi, deoarece ˘ ˘ stie din proprie experient¸ a ca poate conta pe ¸ sprijinul permanent al lui Dumnezeu. Si ¸ noi ˆ ˘ ˘ putem avea aceeasi¸ ıncredere daca umblam cu ˘ ˆ ˘ loialitate pe „caile lui Iehova“ si¸ nu ne ındepar˘ tam de El. (Cite ¸ste 2 Samuel 22:21, 22.) ˆ 8 Sentimentul de siguranta˘ al lui David si ın¸ ¸ ˆ crederea lui ın Dumnezeu reies clar si¸ din alt ˘ psalm, unde citim urmatoarele cuvinte inspirate: „Iehova este lumina si¸ salvarea mea. De cine ˘ ˘ ma voi teme? Iehova este fortareata ¸ vietii ¸ mele. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ De cine sa-mi fie frica? . . . Chiar daca o tabara ˆ si-ar aseza corturile ımpotriva mea, inima mea ¸ ¸ nu s-ar teme. . . . Un lucru am cerut de la Ieho˘ ˘ ˆ va — aceasta voi cauta: Sa locuiesc ın casa lui ˆ ˘ ˘ Iehova ın toate zilele vietii ¸ mele, ca sa vad fru˘ musetea ¸ lui Iehova si¸ sa privesc cu apreciere ˘ ˆ 8. Cum reiese din Psalmul 27:1–4 ca David avea ınˆ credere ın Dumnezeu?

ˆ ˆ ˆ Chiar ¸si cand a fugit din cauza lui Absalom, David a avut ıncredere ın Iehova

˘ ˘ templul sau“ (Ps. 27:1–4). Daca si¸ tu ai aceleasi¸ ˆ ˘ sentimente ca ale psalmistului si¸ ımprejurarile ˆ ˆ ıti¸ permit, ın mod sigur vei participa cu reguˆ ˘ ˆ ˘ laritate la ıntruniri alaturi de ceilalti¸ ınchinatori ai lui Iehova (Evr. 10:23–25). ˘ ˘ 9 Desi sufera˘ din cauza trad arii lui Absalom ¸ ˘ si¸ a lipsei de loialitate a multor supusi¸ ai sai, Da˘ ˆ ˘ vid canta: „Nu ma voi teme de zecile de mii de ˆ ˆ ˆ oameni care s-au strans ımpotriva mea ımpresuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ randu-ma. Ridica-te, o, Iehova! Salveaza-ma, o, ˘ ˆ Dumnezeul meu! Caci ıi vei lovi negre ¸sit peste ˘ falci pe to¸ti du ¸smanii mei, le vei rupe din ¸tii ce˘ lor rai“ (Ps. 3:6, 7). ˘ ˘ 10 David nu manifesta˘ un spirit razbun ator. ˘ ˘ Daca dusmanii lui vor fi ‘loviti¸ peste falci’, ¸ Dumnezeu este cel ce va face acest lucru. Regeˆ ˘ le David a copiat cu mana lui Legea si¸ stie ca ¸ ˘ Iehova spune: „Razbunarea este a mea si, ¸ la fel, ˘ ˘ rasplatirea“ (Deut. 17:14, 15, 18; 32:35). De ase˘ ˘ menea, Dumnezeu are dreptul ‘sa rupa dintii ¸ ˘ ˘ ˘ celor rai’, cu alte cuvinte sa le ia puterea ca sa ˘ ˘ ˘ nu mai faca rau. Iehova stie cine sunt cei rai ¸ ˘ ˆ pentru ca „vede inima“ (1 Sam. 16:7). Cat de ˘ ˘ ˘ recunoscatori suntem ca Dumnezeu ne da cre˘ ˘ ˆ dint¸ a si¸ putere ca sa ne ımpotrivim celui mai ˆ ˘ ˆ josnic dintre cei rai, Satan! In curand, acesta va ˆ ˘ fi aruncat ın abis, ca un leu care racneste, dar ¸ ˆ ˘ care nu mai are dinti¸ si¸ pe care ıl asteapt a doar ¸ distrugerea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 7–10).

ˆ ˘ cuvantarea asupra acestuia. N-ar trebui sa ne ˆ ˆ ˘ ˘ gandim si¸ noi la colaboratorii ın credint¸ a? Sa-i ˆ ˘ ˆ amintim ın rugaciunile noastre, cerandu-i lui ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Iehova sa le dea spiritul sau sfant ca sa prinda ˘ ˘ curaj si¸ sa anunte ¸ cu convingere vestea buna (Ef. 6:17–20). ˆ 12 Absalom a avut un sfar sit ceea ce ¸ rusinos, ¸ constituie un avertisment pentru toti¸ cei care ˘ ˆ au un comportament abuziv fat¸ a de altii ¸ si¸ ın ˘ special fat¸ a de slujitorii unsi¸ ai lui Dumnezeu, cum era David. (Cite ¸ste Proverbele 3:31–35.) ˆ ˘ ˘ In urma unei batalii, armata lui Absalom a fost ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ınfranta. Absalom a fugit calare pe un catar si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ parul sau bogat s-a agatat ¸ ın ramurile de jos ale ˘ ˆ unui copac mare. Absalom a ramas atarnat acoˆ ˘ ˆ lo neputincios, pana cand a fost ucis de Ioab, ˆ ˆ ˘ ˘ care i-a ınfipt ın inima trei sageti¸ (2 Sam. 18:6–17). ˆ 13 S-a bucurat oare David cand a aflat ce i s-a ˆ ˆ ˘ ˆ ıntamplat fiului sau? Nicidecum. Umbland agiˆ ˘ ˆ tat prin ıncapere, David plangea si¸ striga: „Fiul meu Absalom, fiul meu, fiul meu Absalom! O, ˆ ˘ de-as¸ fi murit eu ın locul tau, Absalom, fiul meu, fiul meu!“ (2 Sam. 18:24–33). Numai ˆ ˘ ˘ cand i-a vorbit Ioab a reusit ¸ David sa iasa din ˆ ˆ acea stare de durere sfasietoare.

Cat de tragic a ¸ ˆ ˘ fost sfarsitul lui Absalom!

Ambi tia ¸ lui oarba l-a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ facut sa lupte ımpotriva propriului tata, un˘ ˆ sul lui Iehova, atragandu-si¸ astfel nenorocirea (2 Sam. 19:1–8; Prov. 12:21; 24:21, 22).

„Salvarea este a lui Iehova“ ˘ ˆ David este constient ca numai Iehova ıi ¸ ˆ poate aduce eliberarea de care are atata nevoie. ˆ Dar psalmistul nu se gandeste ¸ doar la el. Refeˆ rindu-se la poporul ales al lui Iehova, David ısi¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ıncheie cantarea inspirata spunand: „Salvarea ˆ este a lui Iehova. Binecuvantarea ta este peste ˘ ˘ poporul tau“ (Ps. 3:8). Chiar daca are probleme ˆ ˆ foarte mari, David se gandeste ¸ la popor si¸ ısi¸ ex˘ ˆ ˘ ˆ ˘ prima ıncrederea ca Iehova ısi¸ va revarsa bine-

ˆ ˘ David ısi ¸ exprima din nou ˆ ˆ ıncrederea ın Dumnezeu ˘ 14 La fel ca Psalmul 3, Psalmul 4 este o ruga˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ciune sincera ın care David ısi¸ exprima ıncre˘ ˆ derea deplina ın Iehova (Ps. 3:4; 4:3). El a com˘ ˆ pus aceasta cantare probabil pentru a da glas ˘ sentimentelor de usurare sufleteasca si¸ de recu¸ ˘ ˘ ˘ nostin actiu¸ ¸ t¸ a fat¸ a de Dumnezeu dupa esecul ¸ ˆ nii de uzurpare ıntreprinse de Absalom. Sau ˘ ˆ este posibil ca el sa fi scris psalmul gandindu-se ˆ ˘ la cantaretii ¸ leviti. ¸ Oricum au stat lucrurile, me-

11

˘ 9, 10. De ce se poate spune ca David nu a manifes˘ ˘ ˘ tat un spirit razbunator cu toate ca a spus cuvintele din Psalmul 3:6, 7? ˘ ˘ 11. De ce trebuie sa ne rugam pentru colaboratorii ˆ ˘ ın credin ¸ta?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

ˆ ˆ 12, 13. Ce s-a ıntamplat cu Absalom, ¸si cum a reac¸tionat David?

14. Ce se poate spune despre Psalmul 4?

ˆ ˘ ˆ ditarea la acest psalm ne poate ıntari ıncredeˆ rea ın Iehova. ˆ ˆ ˘ ˆ 15 Si ın acest psalm, David ısi¸ exprima ıncre¸ ˘ ˆ ˘ derea deplina ın Iehova si¸ convingerea ca Dumˆ ˘ ˘ nezeu ıi aude rugaciunile si¸ raspunde la ele. El ˘ ˆ ˆ ˘ canta: „Raspunde-mi cand strig, o, Dumnezeul ˘ ˆ meuˆ drept! Scoate-ma la loc larg din stramtora˘ ˘ ˘ re! Indura-te de mine ¸si asculta-mi rugaciunea!“ ˆ ˘ (Ps. 4:1). Si ¸ noi putem avea o ıncredere asema˘ ˘ ˘ ˘ natoare daca practicam dreptatea. Stiind ca Ie¸ ˆ ˆ hova, ‘Dumnezeul nostru drept’, ıi binecuvan˘ ˘ ˘ ˘ teaza pe slujitorii sai drepti, ¸ putem sa ne rugam ˆ ˘ Lui cu ıncredere prin intermediul Fiului sau, ˆ ˘ ˆ ˘ Isus, manifestand credint¸ a ın jertfa de rascum˘ ˆ ˘ ˆ parare (Ioan 3:16, 36). Cata pace primim ın felul acesta!

16 Uneori si noi am putea trece prin situatii ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ descurajatoare, care ne rapesc pacea. Dupa cat ˆ ˆ se pare, asa ¸ s-a ıntamplat pentru moment cu ˆ ˆ ˆ ˆ David, ıntrucat el spune ın cantarea sa: „Fii ai ˆ ˆ ˘ ˆ oamenilor! Pana cand ımi va fi gloria batjocori˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ta, pana cand ve ¸ti iubi lucrurile de ¸sarte, pana ˆ ˘ cand ve ¸ti cauta minciuna?“ (Ps. 4:2). Expresia ˘ ˆ „fii ai oamenilor“ este folosita, evident, ın sens peiorativ. Dusmanii lui David ‘iubeau lucrurile ¸ ˘ desarte’.

O traducere a Bibliei reda aceste cuvin¸ ˆ ˘ ˆ te astfel: „Pana cand veti¸ iubi niste ¸ iluzii si¸ veti¸ ˘ cauta dumnezei falsi?“ (New International Ver¸ ˘ sion). Chiar daca ne simtim descurajati¸ din cau¸ ˆ 15. De ce ne putem ruga lui Iehova plini de ıncrede˘ re prin intermediul Fiului sau? ˘ ˆ 16. Dupa cat se pare, de ce a fost David descurajat?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˙ Cu ce probleme s-a confruntat David din cauza lui Absalom? ˘ ˙ Cum ne insufla Psalmul 3 ˘ un sentiment de siguran ¸ta? ˆ ˆ ˘ ˙ In ce moduri ne poate ıntari ˆ ˆ Psalmul 4 ıncrederea ın Iehova? ˘ ˘ ˙ Ce foloase avem daca manifestam ˆ ˘ ˆ ıncredere deplina ın Dumnezeu?

˘ ˘ za lucrurilor pe care le fac altii, ¸ sa continuam ˘ ˘ ˆ ˆ sa ne rugam fierbinte, manifestand ıncredere ˘ ˆ ˘ deplina ın singurul Dumnezeu adevarat. ˆ ˆ ˆ 17 Increderea lui David ın Dumnezeu iese ın ˘ ˘ ˘ ˘ evident¸ a din urmatoarele cuvinte: „Sa ¸sti ¸ti ca ˆ Iehova ıl va onora pe cel loial lui. Iehova va auzi ˆ ˆ ˘ ˆ cand ıl voi chema“ (Ps. 4:3). Pentru a-i ramane ˆ loiali lui Iehova este nevoie de curaj si¸ de ıncre˘ ˆ dere deplina ın El. De exemplu, o familie cres-¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tina trebuie sa manifeste aceste calitati¸ cand o ˘ ˘ ˘ ruda care nu se caieste ¸ este exclusa. Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ıi onoreaza pe cei loiali lui, care continua sa ˘ ˆ umble pe caile sale. Iar loialitatea si¸ ıncrederea ˘ ˆ ˘ ˆ deplina ın Iehova promoveaza bucuria ın mij˘ locul poporului sau (Ps. 84:11, 12). ˘ ˆ 18 Dar cum ne putem pastra bucuria cand ci˘ ˘ neva spune sau face lucruri care ne supara? Urˆ ˆ ˆ ˘ ˆ mand ındemnul pe care ıl da David ın contiˆ ˆ ˘ ˘ ˘ nuare: „Infuria ¸ti-va, dar nu pacatui ¸ti! Vorbi ¸ti ın ˘ ˆ ˘ inima voastra, ın patul vostru ¸si tace ¸ti“ (Ps. 4:4). ˘ ˆ ˘ Daca cineva ne-a vorbit urat ori s-a purtat rau ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fat¸ a de noi, sa nu pacatuim raspunzand cu ˘ ˘ aceeasi¸ moneda (Rom. 12:17–19). Putem sa vorˆ ˘ ˆ bim ın inima noastra, exprimandu-ne sentiˆ ˘ ˘ ˆ mentele ıntr-o rugaciune personala ‘ın patul ˆ nostru’. Rugandu-ne cu privire la problema res˘ ˘ ˆ ˘ pectiva, s-ar putea sa privim lucrurile ıntr-o alta ˘ ˘ ˆ lumina si¸ sa ne simtim ındemnati¸ ca, din iubi¸ ˘ ˘ ˆ re, sa iertam (1 Pet. 4:8). Demn de remarcat ın ˘ ˘ aceasta privint¸ a este sfatul pe care l-a dat apos˘ ˆ tolul Pavel si¸ care are la baza, din cate se pare, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Psalmul 4:4: „Maniati-v ¸ a, dar nu pacatuiti! ¸ Sa ˘ ˆ ˘ ˘ nu apuna soarele peste mania voastra si¸ sa nu-i faceti¸ loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). ˆ ˆ 19 Subliniind necesitatea de a ne ıncrede ın ˆ ˘ Dumnezeu, David canta: „Aduce ¸ti jertfe de drepˆ ˘ ˆ tate ¸si ıncrede ¸ti-va ın Iehova“ (Ps. 4:5). Jertfele pe care le aduceau israelitii ¸ aveau va˘ loare numai daca erau aduse cu motivatii ¸ ˆ ˆ ˘ 17. Avand ın vedere Psalmul 4:3, cum ar trebui sa ac˘ ¸tionam? ˘ ˘ 18. Potrivit cu Psalmul 4:4, ce trebuie sa facem daca ˆ ˘ ˘ cineva ne-a vorbit urat ori s-a purtat rau fa ¸ta de noi? ˆ ˘ ˘ 19. Ce ınva ¸tam din Psalmul 4:5 cu privire la jertfele noastre spirituale?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2011

31

ˆ Ai ¸si tu ıncredere ˘ ˆ deplina ın Iehova?

corecte (Is. 1:11–17). Pentru ca jertfele noastre ˘ spirituale sa fie aprobate de Dumnezeu, si¸ noi ˘ ˘ ˆ trebuie sa avem motivatii ¸ corecte si¸ sa ne ıncreˆ ˆ dem ıntru totul ın El. (Cite ¸ste Proverbele 3:5, 6; Evrei 13:15, 16.) ˘ ˘ 20 David continua: „Mul ¸ti zic: «Cine ne va ara˘ ˘ ˘ ˘ ta binele?» Fa sa rasara peste noi lumina fe ¸tei tale, o, Iehova!“ (Ps. 4:6). Expresia „lumina fe˘ ˆ tei ¸ [lui Iehova]“ este folosita ın psalmi cu sen˘ ˆ sul de favoare divina (Ps. 89:15). Astfel, cand ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ David se roaga „fa sa rasara peste noi lumina ˘ fe ¸ tale“, el cere, de fapt, „arata-ne favoare“. ˆ tei ˆ ˆ Increzandu-ne ın Iehova, avem parte de favoa˘ ˆ ˆ ˘ rea sa si¸ de multa bucurie ın timp ce ınfaptuim ˘ vointa ¸ divina. ˆ ˘ ˘ ˘ 21 Asteptand cu nerabdare sa simta bucuria ¸ ˘ 20. Ce reprezinta „lumina fe ¸tei [lui Iehova]“? ˘ ˘ 21. De ce anume putem fi siguri daca participam din plin la seceri ¸sul spiritual din prezent?

www.watchtower.org

˘ ˆ pe care o da Dumnezeu si ¸ care ıntrece cu mult bucuria din timpul secerisu¸ ˘ ˆ lui, David i se adreseaza lui Iehova ın ˆ ˆ cantare astfel: „Tu vei pune ın inima ˆ mea o bucurie mai mare decat bucuria ˆ din timpul bel ¸sugului lor de grane ¸si de ˘ ˘ vin“ (Ps. 4:7). Daca participam din plin la secerisul ¸ spiritual din prezent, ˘ putem fi siguri ca si ¸ noi vom ˆ sim ¸ti o˘ mare bucurie (Luca 10:2). Impreuna ˘ ˆ cu cei unsi, ¸ care se afla ın frunte, ne ˘ ˘ ˘ ˘ bucuram ca numarul ‘lucratorilor la ˘ ˘ ˘ seceris’¸ continua sa creasca (Is. 9:3).

Da, acest seceris¸ aduce bucurie! Partiˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cipi si ¸ tu la el ın asa ¸ masura ıncat sa ˘ ˘ gasesti ¸ cu adevarat satisfac ¸tie? ˘ ˘ ˘ Sa continuam sa-i slujim lui ˆ Dumnezeu plini de ıncredere ˆ 22 David ıncheie acest psalm cu ur˘ ˘ matoarele cuvinte: „Ma voi culca ¸si voi ˆ ˘ dormi ın pace, caci numai tu, o, Iehoˆ ˘ ˘ ˘ va, ma faci sa locuiesc ın siguran ¸ta!“ ˆ (Ps. 4:8). Cand respectau Legea lui Ieˆ hova, israel ¸tii erau ın rela ¸tii de pace ˆ ˘ cu El si ¸ se sim ¸teau ın siguran ¸ta. De exemplu, ˆ ın timpul domniei lui Solomon, „Iuda si ¸ Isˆ ˘ rael au locuit ın siguran ¸ta“ (1 Regi 4:25). Cei ˆ ˆ ce aveau ıncredere ın Dumnezeu se bucurau ˆ de pace chiar si ¸ cand na ¸tiunile din jur erau ostile. Asemenea lui David, noi dormim liˆ nisti ¸ ¸ti, „ın pace“, deoarece Dumnezeu ne ˘ ˆ ˘ face sa ne sim ¸tim ın siguran ¸ta. ˘ ˘ 23 Sa˘ continuam sa-i slujim lui Iehova plini ˆ ˘ ˘ ˘ de ıncredere! Sa ne rugam cu credin ¸ta si, ¸ astˆ fel, vom sim ¸ti „pacea lui Dumnezeu, care ınˆ ˆ ˘ trece orice gandire“ (Filip. 4:6, 7). Cata bucu˘ ˘ ˘ rie ne va aduce aceasta! Daca pastram o ˆ ˘ ˆ ˆ ıncredere deplina ın Iehova, ne vom sim ¸ti ın ˘ ˘ siguran ¸ta indiferent ce ne rezerva viitorul.

22. Potrivit cu Psalmul 4:8, care era situa ¸tia israeli ¸tiˆ lor cand respectau Legea lui Dumnezeu? ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 23. Ce vom sim ¸ti daca pastram o ıncredere deplina ˆ ın Dumnezeu?

w11 05/15-M