Page 1


| Focşanii Nr. 109 |

CUPRINS

Domnul Cuza la Focşani���������������������������������������������������������������������������������������� 3 Proclamaţia de la Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza către naţiune�������� 3 „Unirea naţiunea a făcut-o!”������������������������������������������������������������������������������������ 3 Execuţia bugetului general al Municipiului Focşani pe anul 2012����������������������� 4 Anghel Saligny (14)�������������������������������������������������������������������������������������������������� 6 „Parlamentul European: De ce ar trebui să îmi pese?”��������������������������������������������7 Desfiinţarea hotarului dintre Moldova şi Ţara Românească — 22 mai 1862 —����8 Muzeul Unirii�������������������������������������������������������������������������������������������������������� 10 Mic istoric al iluminatului din Focşani���������������������������������������������������������������� 12 Gheorghe Alexianu – de pe băncile Liceului Unirea la comanda Transnistriei Româneşti�������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 13 File din trecutul jandarmeriei locale�������������������������������������������������������������������� 15 CSM Focşani 2007������������������������������������������������������������������������������������������������� 16 Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani în şedinţa ordinară din 13 decembrie 2012��������������������������������������������������������������������������� 18

FOCŞANII Revistă municipală

1895 Fondata în

SERIA A VI-A, ANUL 11 (XI) NR. 109, IANUARIE 2013 ISSN 2285–5866 ISSN-L 2285–5866 Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700 Email: primarie@focsani.info Web: www.focsani.info COLEGIUL DE CONDUCERE Decebal Gabriel Bacinschi — Preşedintele colegiului Eduard Corhană Nataşa Maria Nemeş Dan Mihai Cazaciuc REDACŢIA Dan Mihai Cazaciuc — Coordonator Nataşa Maria Nemeş Mirela Andrei Marian Mihu Răzvan Necula GRAFICĂ ŞI LAYOUT Valentin Rădulescu

Publicaţie realizată de S.C. Euro Print Company S.R.L. Str. Victoriei, Nr. 1, Buzău Tel.&Fax: 0338.101.253 Email: europrint2006@yahoo.com

PROGRAM DE AUDIENŢE

Problemele ce sunt de competenţa adminis­ traţiei publice locale şi nu au fost soluţiona­ te de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin­ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului. Primarul municipiului Focşani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în pri­ ma zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească. Viceprimarul municipiului Focşani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro­bleme privind acti­ vitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publi­ ce – întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat pu­ blic, spaţii verzi-, activităţi comerciale, cultură,

2 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

proiecte cu finanțare europeană. Viceprimarul municipiului Focşani, Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice și cantina de ajutor social. Secretarul municipiului Focşani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a pa­ tra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridi­ ce, legile proprietăţii, reclamaţii administrative. Pentru a putea participa la audienţe, persoa­ nele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În mo­ mentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se pre­ zinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta­te ser­ viciului de specialitate, care trebuie să for­muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, probleme­ le pentru care doreşte să fie pri­mit în audienţă. Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fi­ ind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Focşani şi care au fost adresate persoanei cu responsabilităţi în domeniu. Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergă­ toare zilei de audienţă. ■


Î

n ziua de 5 februarie 1859, domni­ torul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani Mii de oameni i-au ieşit în cale în dru­ mul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridi­ cat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă şi în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, împodobite cu ver­ deaţă şi înfăşurate în pânză tricoloră. Sute de felinare erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş mai multe pi­

ramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. Mai în toate casele particulare s-au arborat stea­ guri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi, la ferestre, toată noaptea au ars lumâ­ nările bucuriei obsteşti. "La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii 'Timpuri de Mărire'. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborît din diligenţă."

Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care fă­ ceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. De aici, însoţit de notabilităţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată. 

SĂ TR ĂIA SC Ă ROMÂNIA!

PROCLAMAŢIA DE A DOMNITORULUI LA IAŞI ALEX ANDRU IOAN CĂTRE NAŢIUNE CUZA  11 DECEMBRIE 1861 Unirea este

îndeplinită. Naţionalitatea Româ nă este întemeiată. Acest fapt măreţ, do rit la generaţiunile trecute, aclam at de Corpurile Legiuitoare, chemat cu caldură de noi, s-a recunoscut de În de Puterile garante şi alta Poartă, s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţ elepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 şi 24 Ian uarie aţi depus toată a voastră înc redere în Alesul naţiei, aţi întru nit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă ast ăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

„UNIREA T- O!” U C Ă F A A E N NAŢIU

tele din preaj­ ziasm evenimen ogălniceanu tu en cu u ri sc de texte care de stit de Mihail K n multitudinea emorabil a rămas discursul ro rea actului istoric al Uni­ m , făptui naţiunii ro­ ma Micii Uniri urt timp de la în sc la ci de , suprem elogiu 63 un 18 e ea ri uc ua ad br fe re 9 ca la ănui dreptul să urs în nu recunosc nim tul energic al r Române, disc lo eu te r, pa lo ci ni in m Pr do i ri e ac rea, clusivă; Unirea d răspicat: "Uni mâne, afirmân individual, proprietatea sa ex chiar domnitorului, dar încă u ci zică că e actul să mâne şi de aceea, domnilor, ni i da vreodată dreptul acesta vo ro -i ni nu ţiu ci na ni ii şi a a făcut-o!” întreg recunosc -i nu , ar ul r, Unirea naţiune ic lo rt ni pa m u pl do m u, si N ui a. re un făcut singur Uni de-a zice că el a

Î

Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 3

| Eveniment |

DOMNUL CUZA LA FOCŞANI


| Execuţie bugetară |

EXECUŢIA BUGETULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI PE ANUL 2012 mii lei Indicatori

Bugetul general, centralizat pe anul 2012, din care:

Bugetul instituţiilor finanţate integral/parţial din venituri proprii

Bugetul local

Realizat

Buget

Execuţie

Venituri proprii, din care:

83.387,00

80.456,53

83.387,00

80.456,53

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Impozite, taxe şi alte venituri

38.271,00

37.398,27

38.271,00

37.398,27

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Cote defalcate din impozit venit

44.800,00

42.755,15

44.800,00

42.755,15

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

316,00

303,11

316,00

303,11

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Alte venituri proprii

Execuţie

Buget

Execuţie

Transferuri ce se scad

Buget

Sume alocate pentru echilibrare buget

Buget

Bugetul împrumuturilor interne

Buget

Execuţie

5.543,96

4.175,85

0,00

0,00

5.543,96

4.175,85

0,00

0,00

0,00

0,00

Sume defalcate din TVA

60.068,00

59.739,88

60.068,00

59.739,88

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Subvenţii

94.208,00

13.460,18

94.208,00

13.460,18

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Sume primite de la UE

79.747,00

12.267,48

79.747,00

12.267,48

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Transferuri de la bugetul local

0,00

0,00

0,00

0,00

8.460,32

8.352,59

0,00

0,00

8.460,32

8.352,59

Împrumuturi

9.000,00

2.223,13

0,00

0,00

0,00

0,00

9.000,00

2.223,13

0,00

0,00

331.953,96

172.323,05

317.410,00

165.924,07

14.004,28

12.528,44

9.000,00

2.223,13

8.460,32

8.352,59

Autorităţi publice

7.523,45

7.182,60

7.523,45

7.182,60

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Servicii publice generale

1.663,10

1.487,10

1.428,10

1.274,60

750,50

688,07

0,00

0,00

515,20

475,57

Dobânzi

2.270,00

2.270,00

2.270,00

2.270,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Ordine publică

5.467,80

5.241,30

5.167,80

5.149,16

2.657,00

2.449,14

0,00

0,00

2.357,00

2.357,00

82.653,05

62.806,70

78.341,98

59.454,96

4.311,07

3.351,74

0,00

0,00

2.140,00

2.120,83

2.140,00

2.120,83

0,00

0,00

Cultură, recreere, religie

16.942,03

11.492,06

16.494,14

11.080,02

5.321,51

5.249,06

0,00

0,00

4.837,62

4.837,02

Asistenţă socială şi asigurari

11.442,12

11.340,19

11.192,12

11.091,20

964,20

931,99

0,00

0,00

714,20

683,00

Locuinţe, servicii şi dezvoltare locuinţe

12.173,81

10.270,16

12.173,81

10.270,16

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL VENITURI

Învăţământ Sănătate

Protecţia mediului

4.542,40

4.378,41

4.542,40

4.378,41

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Acţiuni generale economice

4.055,00

4.019,89

4.055,00

4.019,89

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

159.991,03

56.184,10

158.691,03

55.317,25

0,00

0,00

1.300,00

866,85

0,00

0,00

32.681,80

5.599,36

24.981,80

4.243,08

0,00

0,00

7.700,00

1.356,28

0,00

0,00

343.545,59

184.392,70

329.001,63

177.852,16

14.004,28

12.670,00

9.000,0

2.223,13

8.460,32

8.352,59

-11.591,63

-12.069,65

-11.591,63

-11.928,09

0,00

-141,56

0,00

0,00

0,00

0,00

Combustibili şi energie Transporturi TOTAL CHELTUIELI Excedent an 2012 Excedent ani precedenţi Excedent total

13.247,64

12.455,07

792,57

1.177,99

526,98

651,01

Bugetul general consolidat al Municipiului Focşani s-a realizat la venituri în procent de 51,91%, iar la cheltuieli de 53,67%, înregistrând în exerciţiul bugetar 2012 un deficit bugetar de 12.069,65 mii lei, acoperit din excedentul anilor precedenţi. În aceste condiţii, excedentul bugetar înregistrat la începutul anului 2012 se reduce de la 13.247,64 mii lei la 1.177,99 mii lei.

PONDEREA CATEGORIILOR DE VENIT REALIZATE ÎN TOTAL VENITURI O sursă importantă de finanţare a bu­ getului general o reprezintă veniturile proprii (constituite din impozite, taxe, vărsăminte de la instituţii, alte venituri, cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din impozitul pe venit alocate pentru echilibrarea bugetelor lo­ cale) care, în total venituri, reprezintă o pondere de 49%, la care se adaugă îm­ prumuturile contractate de autoritatea locală în completarea surselor proprii (1%). Sumele defalcate din TVA aloca­ te de bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate reprezintă 35%, subvenţiile alocate de la bugetul de stat şi alte administraţii 8%, iar sumele alo­ cate de Uniunea Europeană 7%. În anul 2012, a fost finanţată o largă paletă de acţiuni, astfel: •  serviicii publice = 81.673,33 mii lei (44,3%):

4 | FOCŞANII | Ianuarie 2013


PONDEREA CATEGORIILOR DE CHELTUIELI REALIZATE ÎN TOTAL CHELTUIELI PROGRAMUL INVESTIŢIONAL – 50.295,99 MII LEI (27,28% DIN TOTALUL CHELTUIELILOR BUGETULUI GENERAL CENTRALIZAT AL MUNICIPIULUI FOCŞANI PE ANUL 2012)

•  modernizarea reţelelor termice şi punctelor termice, aferentă proiectului cu finanţare europeană = 31.648,72 mii lei; •  proiecte aferente Şcolii nr. 9, Şcolii nr. 1 şi Colegiului Naţional „Unirea” (finanţare europeană), reparaţii capitale la Şcoala nr. 7 şi Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”, sală multifuncţională la Colegiul Tehnic Auto, sisteme de alarmă în uni­ tăţile de învăţământ etc. = 3.792,73 mii lei; •  studii de fezabilitate, studii topo şi geo, PUG, dotări utilaje deszăpezire, sirene, programe informatice (pagină web, pro­ gram mijloace fixe), camere video pentru asigurarea supravegherii interne şi exterioare primăriei = 3.286,08 mii lei; •  locuri de joacă, amenajare parcuri, cimitire, amenajare spaţii verzi aferente proiectului din zona de sud-est a municipiului (finanţare europeană) = 2.753,51 mii lei; •  refacere infrastructură străzi, inclusiv proiectul din zona de sud-est a municipiului (finanţare europeană) = 914,95 mii lei; •  majorare capital social la SC ENET SA Focşani (7.400 mii lei) şi la SC TRANSPORT PUBLIC SA Focşani (500 mii lei).

PONDEREA CATEGORIILOR DE INVESTIŢII REALIZATE ÎN TOTAL PROGRAM INVESTIŢIONAL

Ec. Nataşa Maria Nemeș Director Direcţia Economică Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 5

| Execuţie bugetară |

•  subvenţie acordată populaţiei pentru diferenţă preţ energie termică şi retehnologizarea sistemului de energie termică = 56.184,10 mii lei (30,5%); •  protecţia mediului = 4.378,41 mii lei (2,4%); •  locuinţe şi servicii publice = 10.270,16 mii lei (5,6%); •  transporturi = 5.599,36 mii lei (3,0%); •  ordine publică = 5.241,30 mii lei (2,8%). •  cheltuielile social-culturale = 87.759,78 mii lei (47,6%): •  învăţământ = 62.806,70 mii lei (34,1%); •  asistenţă socială = 11.340,19 mii lei (6,2%); •  cultură, recreere şi tineret = 11.492,06 mii lei (6,2%); •  sănătate = 2.120,83 mii lei (1,1%). •  servicii publice generale = 14.959,59 mii lei (8,1%): •  autorităţi executive = 7.182,60 mii lei (3,9%); •  serviciul datoriei publice = 4.056,30 mii lei (2,2%); •  constituirea fondului de înlocuire şi întreţinere a mijloacelor fixe aferente proiectelor cu finanţare europeană – reabilita­ rea sistemului de apă şi canalizare şi a sistemului de termoficare = 3.032,62 mii lei (1,6%); •  serviciul de evidenţă a persoanelor = 688,07 mii lei (0,4%).


| Cultură |

ANGHEL SALIGNY (14)

Î

uturi şi feluri alese, toate scrise în lim­ brie 1910 – Director general al primuba franceză, în semn de respect pentru lui Serviciu de îmbunătăţiri funciare marele om Anghel Saligny, a fost pus la din România. dispoziţia cititorilor de domnul George Serviciul creat avea ca misiune, în Roca (scriitor primul rând, puromân, crea­ nerea în valoare a tor şi redactor întinselor terenuri al website “Asla din zona inundaRomânia” din bilă a Dunării şi Australia şi al apoi apărarea de Farul din portul Constanţa primului dicţiinundaţii a zoneonar virtual al lor de pe râuripersonalităţilor le interioare pre­ româneşti). cum şi realizarea Se credea, la de lucrări de ameacel moment, liorare agricolă că Anghel Sa­ prin desecări, dreligny s-a hotă­ nări, colmatări, rât să-şi înce­ irigaţii. teze activitatea Anghel Saligny tehnică şi să se a studiat în amă­ repauseze în nunt îndiguirea exportul petrolului, proiectează patru restul vieţii sale, marilor ostroave magazii cu silozuri pentru cereale, pre­ dar împrejură­ dintre Borcea şi vede o gară maritimă, farul de la Tuzla rile, l-au condus Dunăre, Dunăre şi şi cel din port, plus instalaţii pentru re­ pe neobositul Meniul cu băuturi şi feluri alese (1911) Braţul Măcin şi te­ pararea navelor. inginer, proiec­ renurile situate în Am pomenit în numărul trecut că An­ tant şi constructor către domeniul îmghel Saligny a avut o importantă activi- bunătăţirilor funciare (Ansamblu de tate academică şi didactică la catedra lucrări care au ca scop prevenirea con­ Ostroave pe Dunăre de poduri a Şcolii de Poduri şi Şosele în­ secinţelor nefavorabile ale acţiunii fac­ Hartă satelit NASA tre 1884 şi 1914. torilor naturali asupra terenurilor şi asi­ La 23 decembrie1910, Anghel Saligny gurarea folosirii pământului în condiţii părăseşte Serviciile Ministerului lucrări­ de eficienţă şi productivitate sporită: în­ lor publice, după 35 ani de activitate în diguiri, desecări, irigaţii, amendamente corpul tehnic al acestuia. La retragere, la calcaroase, asolamente, plantaţii etc. Re­ data de 28 decembrie 1910 a fost organi­ alizarea îmbunătăţirilor funciare, consti­ zat un banchet, de către minister, la care tuie una dintre obligaţiile principale ale deţinătorilor de terenuri şi fond funciar). Ministerul Lucrărilor publice Succesul tuturor lucrărilor sale l-a fă­ cut pe Anghel Saligny să fie recomandat a se ocupa de problema adoptării „Legii îmbunătăţirilor regiunii inundabile a Dunării” prin care se preconiza îndigu­ stânga fluviului, din judeţele Ialomiţa şi irea aproape în întregime a Luncii Du­ Brăila. A elaborat proiecte pentru îndi­ guirile respective şi s-a preocupat să organize­ ze sindicate de proprietari, pentru astfel de lucrări şi a luat măsuri pentru începerea lucră­ rilor. Totodată studiază au participat toţi miniştrii în viaţă, toţi problema alimentării inginerii-inspectori generali şi directorii cu apă a Capitalei, ilupe care i-a avut în ordinile sale. minatul cu gaz şi elecLa 28 februarie 1911 admiratorii şi co­ tricitate şi proiectează laboratorii lui Anghel Saligny l-au săr­ o mare gară de călători Zonă inundată din Lunca Dunării în Bucureşti. bătorit printr-un alt banchet. Cu această  ocazie a fost prezentat un meniu (foarte rar) care i-a fost oferit lui Anghel Sa­ nării, cu diguri insubmersibile continui. —va urma— ligny. A fost astfel celebrat cu mare fast La propunerea conducerii Ministerului cel care 35 de ani a muncit în Corpul Agriculturii şi Domeniilor, este numit – Carmen Corina Cazaciuc Tehnic al Statului Român. Meniul cu bă­ prin Decretul regal Nr. 3838/21 decem­ Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” n vara anului 1899 moare Gheorghe Duca – Directorul lucrărilor din por­ tul Constanţa iar la 13 August 1899 lui Saligny i se predă conducerea lucră­ rilor respective încredinţându-i-se şi Di­ recţiunea Serviciului Hidraulice. Saligny dezvoltă suprafaţa bazinului, lungimea digurilor şi întinderea platfor­ melor, crează un bazin special pentru

6 | FOCŞANII | Ianuarie 2013


entrul pentru Politici Europene (European Policy Centre – EPC) a lansat competiţia The European Parliament: Why should I care? (Parlamentul European: De ce ar trebui să îmi pese?). În cadrul aceste­ ia, tinerii cetă­ ţeni din statele membre ale Uni­ unii Europene şi din Croaţia sunt invitaţi să argu­ menteze, într-un mod inovator şi convingător, de ce Parlamentul European este im­ portant pentru ei şi de ce consideră că este nevoie să u participe la vot la Parliament matters to yo Tell us why the European următoarele ale­ s. on cti ele EP 14 in the 20 and why you plan to vote geri pentru Parla­ mentul European. Ceea ce este in­ teresant şi tentant pentru participanţi ite, sing, paint, dance, atively and originally: wr Cre este că îşi pot ex­ social media or lop new applications for ve de , film atever prima aceste opinii anise public events or wh org , es on ph art sm prin text, muzică, . else comes to your mind pictură, dans, film sau orice alte moda­ lităţi creative. Totul se va întâmpla până pe 28 martie 2013. atia, aged 16-30. Citizens of the EU and Cro l be accepted. Apoi, 20 de câştigă­ al or collective entries wil du ivi Ind tori vor fi premiaţi cu o excursie la Bruxe­ lles, unde vor avea ocazia de a-şi prezen­ ta opiniile, de a afla By 28 MARCH 2013 mai multe despre in­ stituţiile UE, precum şi de a face schimb de idei cu factorii de de­ , once-in-a-lifetime trip An all-expenses-covered cizie din cadrul UE s, rs to present their entrie şi cu tinerii europeni to Brussels for 20 winne elik d an rs cision make care gândesc la fel ca ei. exchange ideas with de , and see the EP at work. ns ea Alte detalii despre minded young Europ concurs şi despre mo­ dalitatea de înscriere pot fi găsite pe pagina European Policy Cen­ tre http://www.epc.eu sau pe pagina de Face­ book creată special pen­ tru eveniment: https:// www.facebook.com/ep. competition. Multă baftă tuturor!

COMPETITION CALL THE EUROPEAN PARLIAMENT: WHY SHOULD I CARE? WHAT HOW

WHO

WHEN PRIZE

ORGANISERS

e The European Policy Centr n ea op Eur the by supported Parliament

CONTACT & INFO www.epc.eu ep.competition@epc.eu facebook/ep.competition

Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 7

| Uniunea europeană |

C

„PARLAMENTUL EUROPEAN: DE CE AR TREBUI SĂ ÎMI PESE?”


| Istorie |

DESFIINŢAREA HOTARULUI DINTRE MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ — 22 MAI 1862 —

„GRANIŢA S-A DESFIINŢAT, IAR OAMENII POT MERGE LA CASELE LOR.”

S

tabilit definitiv de Ştefan cel Mare în anul 1482, hotarul dintre Mol­ dova şi Valahia nu a constituit o problemă majoră până la pacea de la Adrianopol, din anul 1829. Trecerea produselor dintr-un Principat în altul nu reprezenta o chestiune dificilă, măr­ furile fiind considerate monopol turcesc şi, deci, poprite cu totul a ieşi din ţară. Rămâneau puţine produsele care mai puteau fi taxate la vama dintre cele două provincii româneşti. Dar după anul 1829, când Marile Puteri au hotărât desfiinţarea monopolului turcesc şi asigu­ rarea unor condiţii prielnice comerţului liber, în Ţările Româneşti, pe lângă or­ ganizarea aspectelor va­ male, s-a întărit şi paza hotarului cu grăniceri, ajutaţi de locuitorii din aşa-numitele sate cordonaşe, adică din apro­ pierea graniţei. Organizarea şi con­ trolul pazei au fost în­ credinţate unui ofiţer, care avea în subordinea

8 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

sa mai multe pichete. Acestea erau aşe­ zate astfel încât să se poată vedea unul cu altul. În afară de paza propriu-zi­ să a graniţei, lo­ cuitorii din sate­ le cordonaşe erau obligaţi şi la alte contribuţii, cum ar fi construirea pi­ chetelor, aducerea lemnelor pentru încălzit, cumpăra­ rea şi întreţinerea cailor necesari pen­ tru patrularea în­ tre pichete. După desfiinţarea vămilor în Principate în 1848, grănicerii şi angajaţii vamali au rămas pentru controlarea articolelor prohibite şi pentru verificarea paşapoarte­ lor. Acest nou regim vamal a conti­ nuat, cu neînsemnate modificări, şi după îndoita alegere a lui Cuza. Odată cu înfăptuirea deplinei uniri a Principatelor Române, pro­ clamată la 24 ianuarie 1862, alege­ rea unei singure Adunări şi a unui singur Guvern, Ţara a continuat

să rămână despărţită prin graniţă (pe care firmanul sultanului din 2 decem­ brie 1861 o menţinuse, în speranţa unei reveniri la situaţia de dinaintea Uni­ rii). În acest mo­ ment, Cuza a de­ cis că problema hotarului despărţitor trebuia lichidată, nu printr-un act oficial al Mari­ lor Puteri, ci prin­ tr-o acţiune internă fermă, dar discre­ tă. La 29 ianuarie 1862, Ministerul de Finanţe a cerut ministrului de răz­ boi să răspundă la ce dată încetează funcţionarea grănicerilor din comunele de pe linia despărţitoare dintre Moldo­ va şi Ţara Românească. În răspunsul ofe­ rit de minister, se arată că graniţa exista încă şi că „principala îndatorire a acestui cordon este aceea de a se îngădui trecerea sării dintr-o parte în alta. Ori această obligaţie căzând, după preluarea administrării salinelor de către guvern, graniţa a rămas de prisos a mai exista între ambele Principate Unite deja”. La 8 martie 1862, Ministerul de Interne a dat ordin prefecţilor din judeţele limitrofe grani­ ţei ca „orice călătorie în Principatele Unite a locuitorilor pământeni să se urmeze numai cu bilete de drum, iar nu cu paşaporturi ca mai înainte”. Se hotăra astfel nu desfiinţarea integrală a graniţei, ci o simplificare a formalităţilor pentru lo­ cuitorii din cele două principate. Apoi, la 28 martie 1862, Ministerul de Răz­ boi comunica punctelor de trecere „să înceteze vizarea paşapoartelor sau a biletelor de drum, aceste formalităţi fiind ridicate pentru totdeauna de Guvern”. Deşi măsura a fost aplicată cu toată discreţia, pentru a nu irita puterile interesate şi în special Turcia, pichetele nu s-au desfiin­ ţat şi cordonul de militari a continuat să rămână cu efectivele lui vechi. Toată ţara, inclusiv ministerele de care depindeau menţinerea sau desfiinţarea graniţei, se întrebau „care sunt motivele care obligau statul să mai facă cheltuieli pentru paza unei frontiere care nu mai exista”. Un alt pas semnificativ urmează la data de 5 mai 1862, când inspectorul cordonului munţilor, care avea în sub­ ordine şi pichetele de grăniceri de pe


că „ambele ţări, prin a lor unire, n-ar mai avea trebuinţă de asemenea cordon, a cărui existenţă nu aduce alt decât cheltuieli statului, a decis ca străjuitorii de dincoace şi dincolo de Milcov să se desfiinţeze”.

roasele reforme inițiate de Cuza, urmate de venirea pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței, cât și de cel al Prusiei, au făcut ca actul deplinei uniri să fie ire­ versibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România. Jumătate de secol mai târziu, la 1 decembrie 1918, o mare adunare naţională românească la Alba-Iulia, compusă din

să se desfiinţeze aceşti grăniceri de pe linia de strejuire”. În zilele următoare, au fost întocmite numeroase hârtii de corespondenţă de la un minister la altul, dar nicio autoritate nu s-a pronunţat clar dacă frontiera mai exis­ ta sau nu. Un lucru însă reie­ se din conţinutul documen­ telor purtate între instituţii: posturile de grăniceri şi angajaţii fiscului de la vamă au rămas pe loc, întrucât aveau rolul de a constata şi a percepe de la antreprenorii tutunului turcesc şi ai cărţi­ lor de joc importate în ţară taxele legale. S-a solicitat de îndată des­ Astfel, în ziua de 22 mai 1862, domfiinţarea acestor antreprize şi rezilierea nitorul Cuza a iscălit raportul de desficontractelor, fără nicio altă despăgubi­ inţare a graniţei dintre cele două Prin­ re, autorităţile ajungând la concluzia că cipate, prezentat de colonelul I. Ghica, aceste înţelegeri erau singurele care mai ministrul de război. A doua zi, acelaşi obligau ministerele la păstrarea unei minister a transmis comandantului frontiere de fapt desfiinţate. punctului de trecere de la Focşani că Având în faţă oficial toate aceste aspec­ „graniţa s-a desfiinţat, iar oamenii pot te subliniate de Ministerul de Finanţe şi merge la casele lor”. La 14 iunie, loco­ cel de Interne, Ministerul de Război a tenentul Millu, unul dintre comandan­ 1.228 de delegaţi aleşi din toate localităţi­ primit dezlegare pentru a acţiona în ve­ ţii din această zonă, a adus la cunoştin­ le Transilvaniei şi 100.000 de alţi români derea ridicării graniţei dintre cele două ţă Ministerului de Război desfiinţarea veniţi să-şi exprime adeziunea la unire, a Principate. Astfel, la 14 mai 1862, acesta frontierei Focşanii Moldovei. Au urmat votat unirea Transilvaniei, Maramurea înaintat Consiliului de Miniştri un re­ operaţiunile de inventariere a lucrurilor şului, Crişanei şi Banatului cu Româferat în care arăta efectivul de oameni pe care aparţineau unităţilor militare şi de nia. Mica Unire de la Focşani se desăvâr­ graniţă şi a propus desfiinţarea acestui predare a clădirilor care serviseră la adă­ şea cu Marea Unire de la Alba-Iulia şi lua, cordon, deoarece „pentru importul tutu- postirea pichetelor, consiliilor comunale astfel, naştere România Mare.  nului turcesc şi al cărţilor de joc nu există mai apropiate de aceste puncte. în sarcina guvernului nici o pază”. După Reacţii externe nu au fost înregistrate, Florin Dîrdală 2 zile, Consiliul de Miniştri a luat în dis­ iar pe plan intern, mulţumirea a fost de­ Serviciul Judeţean Vrancea cuţie referatul prezentat şi, considerând plină. Această măsură, precum şi nume­ al Arhivelor Naţionale Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 9

| Istorie |

graniţa dintre cele două principate, a ce­ rut Ministerului de Război să-i precize­ ze dacă „grănicerii din Focşani şi Vădeni pot să-şi facă noi construcţii în locul celor vechi, mai ales acum, când se crede că or


| Istorie |

MUZEUL UNIRII

P

rin întreaga istorie, Focşanii şi-au încrustat pe frontispiciu simbolul de Oraş al Unirii. Apărut pe harta ţării la sfârşitul secolului al XVI-lea, se­ parat în Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei de hotarul trasat pe Milcov de către Ştefan cel Mare şi Sfânt, la 1482, oraşul s-a dezvoltat ca localitate de gra­ niţă şi important centru vamal. Viaţa desfăşurată aici, pe hotar, prin

rării conştiinţei de neam, de limbă, de origine a locuitorilor de pe ambele ma­ luri ale Milcovului. Pe acest fundament, prin participa­ rea la marile momente ale istoriei noas­ tre naţionale – Revoluţia Română de la 1848 şi Unirea Principatelor Române de la 1859 – expresia cea mai înălţătoare a gândirii şi simţirii româneşti – conştiin­ ţa unităţii naţionale a căpătat trăsătura

complexitatea, multitudinea şi statorni­ cia relaţiilor interumane, sociale, econo­ mice, matrimoniale, culturale şi politice, a constituit fermentul şi suportul contu­

dominantă şi perenă a istoriei oraşului Focşani. Mărturiile documentare şi muzeis­ tice cuprinse în sălile Muzeului Unirii capătă astfel statutul de argumente in­ contestabile ale adevărului istoric, ale implicării focşănenilor întru împlinirea dezideratelor naţionale şi locale ale Epo­ cii Unirii. La Focşani, în iunie 1848, sărbătorind Ziua Constituţiei Revoluţionare, moldo­ veni şi munteni deopotrivă au dat glas conştiinţei naţionale, strigând ”Trăiască România Unită”. Aici, în 1856, iau naştere cele mai pu­ ternice Comitete Unioniste, de aici, în 1857, plecau spre Iaşi şi Bucureşti depu­ taţii aleşi în Adunările Ad-hoc, printre care negustorul Gheorghe Ilie şi săteanul din Câmpuri, Ioan Roată, alăturându-se voinţei de Unire exprimată cu tărie în dezbaterile prilejuite de conturarea vii­ torului ţării. Prin glasul lui Mihail Kogălniceanu – deputatul oraşului Focşani, locuitorii acestor meleaguri au votat în Adunarea Electivă a Moldovei alegerea colonelului

10 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Mol­ dovei, la 5 ianuarie 1859. Cu convingerea că s-a făcut primul pas spre împlinirea idealului lor, într-o tele­ gramă de felicitare, focşănenii din partea munteană a oraşului scriau: ”Glorie vouă fraţilor de peste Milcov; Trăiască Româ­ nia Unită!” Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, ca Domn al Principa­


lor împlinirea visului lor secular: desfi­ inţarea hotarului şi unificarea oraşului. Mărturiile rămase de la personalită­ ţile focşănene implicate în desfăşurarea evenimentelor Epocii Unirii – Dumitru Dăscălescu, Gheorghe Apostoleanu, lo­ calul muzeului – fostul Hotel ”Cimbru” în care au fost găzduiţi membrii Comisi­ ei Centrale, locul primirii, cu entuziasm, a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza la 5 februarie 1859, unde la 10 iulie 1862 ”a fost cel dintâi hotar distrus pentru uni­ tate naţională”, dincolo de cunoaştere, înseamnă pentru vizitatorii Muzeului Unirii retrăirea timpului istoric trecut, respect şi preţuire pentru înaintaşi, în­ credere în prezent, speranţă în viitor. Oricând şi oricine, din ţară sau din afară, păşind pragul Muzeului, dialo­

gând cu mărturiile expuse, va înţelege de ce istoria i-a conferit Focşanilor drep­ tul de a-şi purta, prin veacul veacurilor, cu mândrie şi îndreptăţire, Simbolul de Oraş al Unirii.  Dumitru Huţanu

Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 11

| Istorie |

telor Unite a entuziasmat întreaga sufla­ re a oraşului. Adunaţi aici, pe locul unde se află muzeul, locuitorii au aruncat cu pietre în hotar, dorind ca nici o urmă să nu ramână dintr-însul, au ovaţionat până seara târziu momentul istoric, ale­ sul naţiunii. Aici, la Focşani, între 1859-1862, şi-a desfăşurat lucrările Comisia Centrală, un adevărat Parlament al ţării, elaborând principalele legi comune – juridice, po­ litice, administrative, culturale, econo­ mice, inclusiv Constituţia Principatelor Unite – legi care aveau să stea la temelia consolidării şi dezvoltării statului român modern şi european. La 10 iulie 1862, prin Decretul Dom­ nitorului Alexandru Ioan Cuza, Unirea Principatelor Române a adus focşăneni­


| Istorie |

D

MIC ISTORIC AL ILUMINATULUI DIN FOCŞANI

intru început şi până în secolul al XIX-lea, uliţele Focşanilor nu erau luminate deloc în timpul nopţii, iar de felinare nici nu se pome­ nea. De îndată ce se făcea noapte, întune­ ricul şi tăcerea se întindeau asupra celor două orăşele. Se mai găsea pe la case bo­ iereşti, în faţa porţilor, câte un şomoiog îmbibat în păcură care mai lumina dru­ mul de ieşire sau intrare a vreunei butci

delemnul, de o categorie inferioară, sau untura de peşte. Urmează un alt pas important, în aprilie 1857, când tot în Bucureşti s-a introdus iluminatul public cu petrol lampant. Acesta a fost primul oraş din lume luminat astfel. La 1 noiembrie, acelaşi an, în Timişoara s-a introdus iluminatul stradal cu gaz aerian, produs prin distilarea cărbunelui. Timișoara de­

sau căleşti în curte. Căleştile boierilor, când veneau din provincie sau întârziau cu stăpânii pe la diferite sindrofii în oraş, erau însoţite de robi ţigani purtători de făclii care luminau drumul. Numai din loc în loc, la câte un han sau cârciumă, se mai găsea câte o feştilă sau într-un fe­ linar o lumânare de seu care de-abia pâl­ pâia o luminiţă indicatoare de aşezare omenească. Încolo nimic. Prin mahala­ lele mai mărginaşe şi chiar în centru, în afară de lătratul câinilor nu se auzeau în întunericul adânc decât strigătele Stai! Cine-i acolo? Te văd! ale străjerilor sau grănicerilor, iar în vremuri de primejdie, de bejenie, de război se auzeau strigăte­ le caraulelor formate din 10-15 oameni care cutreierau mahalaua. Odată cu secolul al XIX-lea, încet-în­ cet, au început şi în oraşele româneşti a se ilumina străzile, mai întâi cu lumânări de seu, din distanţă în distanţă, apoi au fost introduse felinare. În perioada 1828-1829, s-au instalat în Bucureşti, pe unele străzi, bineînţeles centrale, felinare încrucişate, adică alternativ pe o parte şi pe alta, la o distanţă de 20 metri între ele. Combustibilul folosit era unt­

venea astfel primul oraș din Imperiul Habsburgic și din România cu astfel de lămpi stradale. În oraşul nostru, până la începutul anului 1898, iluminatul s-a făcut după vechiul sistem, cu petroleu pe 500 de felinare agăţate în stâlpi. La anul 1882, pe vremea primarului Pruncu, din cei 500 de stâlpi 400 erau de lemn, iar 100 erau de tuci, aceştia, de model mai nou, fiind aşezaţi mai ales pe Calea Naţională (azi Cuza Vodă), pe strada Mare a Unirii, în pieţele publice, pe strada Centrală (azi Republicii) şi pe bulevardul Lascăr Ca­ targiu (azi Gării). Acest vechi sistem al iluminării cu felinare era apreciat de au­ toritatea locală ca fiind unul ce lăsa mult de dorit şi în anii următori s-a încercat iluminarea oraşului cu alte mijloace ru­ dimentare, până când a venit rândul iluminatului stradal cu ajutorul electricităţii, cu atât mai mult cu cât, în anii 1882-1884, la București și Timişoara s-au pus în funcţiune primele instalații de producere a energiei. La Focşani, au­ torităţile vremii au reuşit să construias­ că între anii 1910-1912, prin societatea Siemens Schukert, instalaţia pentru ilu-

12 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

minatul oraşului cu electricitate. Uzina electrică, ridicată în zona actualei Case a Corpului Didactic, funcţiona cu două motoare Diesel Carells iar iluminatul stradal a început a se face prin lămpi cu arc voltaic şi lămpi incandescente. De la această dată, focşănenii bogaţi au înlăturat vechiul sistem de iluminat al caselor lor, lămpile şi policandrele au fost transformate, adaptate noilor cerin­ ţe, iar sfeşnicele, oricât au fost de fru­ moase, au rămas ca obiecte ornamentale prin camere. De asemenea, cele mai im­ portante hoteluri s-au grăbit să-şi insta­ leze lumină electrică şi căldură cu calo­ rifer, anunţând această înnoire prin ziare şi pe antetul hârtiilor de scrisori care stă­ teau gratuit la dispoziţia clienţilor. După primul război mondial, cu o subvenţie acordată de Stat, s-a putut în­ cepe la Focşani refacerea iluminatului electric, care era aproape distrus de pe urma întrebuinţării excesive a armatei germane. Au fost chemaţi pentru con­ statarea stării de avarie şi luarea măsuri­ lor ce se impuneau cei mai buni ingineri electricieni: specialistul Leonida din Bu­ cureşti, Al. Păiş din Iaşi şi mecanicul-şef al arsenalului armatei, Babeş, care, exa­ minând uzina cu instalaţiile electrice, au arătat lucrările ce trebuiau executate pentru repararea completă a motoarelor şi a instalaţiei electrice. Între anii 1920-1922, iluminatul particular s-a dat continuu, cu foarte mici întreruperi provocate de sarcina prea încărcată a celor două motoare Diesel puse în reparaţie. Erau 699 de abonaţi cu contor şi 311 fără contor. În aceeaşi pe­ rioadă, iluminatul public a funcţionat în mod restrâns. Anii următori au fost fo­ losiţi de autoritatea locală pentru a mări capacitatea centralei electrice, aceasta ajungând în anul 1924, pe vremea pri­ marului Iorgu Poenaru, să deţină 4 mo­ toare diesel. Ca investiţii la acea vreme, în cuprinsul oraşului, poate fi amintită schimbarea firului neutru subteran de pe B-dul Lascăr Catargiu. Acest fir, fiind de fier şi oxidat, cu desăvârşire transmi­ tea foarte slab lumina la gară şi la 10 case particulare de pe bulevard. De aseme­ nea, s-au mai instalat în diferite puncte pe străzile oraşului 10 becuri de 300 W, 30 becuri de 50 W, precum şi 150 de ra­ corduri noi la diferite case particulare. S-a mai realizat instalaţia luminii electri­ ce la 2 şcoli de băieţi, la Azilul Comunal, dispensarul şi baia comunală şi au mai fost executate lucrări de instalare a lumi­ nii electrice în localul primăriei. Investiţiile în oraş şi în cuprinsul uzi­


cleară. Localitatea noastră beneficiază, între anii 1954-1956, de realizarea pri­ mei linii de 110 KV Borzeşti–Focşani– Galaţi (staţia Fileşti) cu racordarea zonei de sud a Moldovei la SEN. Prima staţie de transformare din oraş, vizibilă şi azi în dreapta podului din bariera Odobeşti, pe direcţia Focşani–Odobeşti, este ame­ najată în această perioadă. Un moment important îl reprezintă anul 1959 când, la 24 ianuarie, în sta­ ţia Focşani, are loc punerea în paralel, prin întrerupătorul liniei 110 KV Buzău, a Sistemului Energetic din Moldova cu Sistemul Energetic din restul ţării, cre­ ându-se Sistemul Energetic Naţional. Urmează anul 1985 şi punerea în funcţiune a staţiei de transformare 220/110 KV Foc­ şani Vest, amplasată în comuna Câmpi­ neanca, în partea vestică a municipiului Focşani, cu acces la DN(E85) Bucureşti– Suceava, printr-un drum secundar din localitatea Goleşti. Infrastructura ilumi­ natului în perioada de sfârşit a regimului comunist, la Focşani ca şi în întrega ţară, a devenit una fără precedent, dar desele

raţionalizări ale energiei electrice, ordo­ nate de autorităţile de atunci, au dezgus­ tat întreaga populaţie. După anul 1989, tabloul iluminatului în Focşani este binecunoscut de toată lu­ mea, cu toţii fiind la curent cu încercări­ le manageriale de divizare a activităţilor specifice acestei Regii, de eficientizare a acestui serviciu de importanţă naţională. Pe viitor, este greu de făcut un prognos­ tic relativ la producerea, transportul şi distribuirea electricităţii. În schimb, un lucru este limpede: iluminatul inteligent, un sistem de transmisie fără fir a electri­ cităţii şi energia produsă din surse alter­ native trebuie să fie – şi sunt cu siguranţă – în atenţia responsabililor în domeniu. Ritmul de implementare, costurile şi efi­ cienţa noilor proiecte par, în prezent, probleme greu surmontabile. Dar aceste aspecte, cu viziune şi curaj, pot fi depăşi­ te în viitorul apropiat.  Florin Dîrdală Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale

GHEORGHE ALEXIANU – DE PE BĂNCILE LICEULUI UNIREA LA COMANDA TRANSNISTRIEI ROMÂNEŞTI

I

ată, pe scurt, povestea lui Gheorghe Alexianu, poate cel mai puternic om care s-a născut vreodată între hotarele ac­ tualului judeţ Vrancea şi care, din pă­ cate, a cules de pe masa istoriei doar dispreţul şi uitarea. Pe 2 ianuarie, la anul 1897, în oraşul Panciu, a văzut lumina zilei Gheorghe, fiul lui Ovanes Alecsan – agricultor de naţionalitate româ­ nă şi religie gregoriană, în vârstă de 39 de ani – şi al Adelei Alecsan, de 20 de ani. Tatăl era aromân sau poate armean, refugiat din zona munţilor Pind datorită represalii­ lor turceşti făcute împotriva celor de altă credinţă. Interesant este că biografii lui Gheorghe Alexianu îl descriu ca fiu al lui Ion Alexia­ nu, de profesie învăţător. Numele transformat din Alecsan sau Ale­ xan în Alexianu se pare că a fost o dorinţă a pănceanului nostru şi s-a produs imediat după anul 1916, când acesta s-a înrolat în rându­ rile armatei române, deşi motivul exact al schimbării nu este cunos­ cut. Profesia tatălui, alta decât cea reală, de asemenea nu poate fi ex­ plicată, dar poate fi intuită. Ca şi biografia lui Ion Antonescu, cosmetizată propagandistic şi răspândită în zilele răz­ boiului, şi biografia lui Gheorghe Alexia­

nu, cea care trebuia ştiută de români, era şiţei, cumpărând de la I. Robescu aproa­ necesar să fie fără cusur: fiu de român şi pe o sută de hectare de teren în cătunul Muncel, comuna Străoane de Sus (azi Străoane). După anul 1910, trebuinţele de bani crescânde ale lui Ovanes Alecsan, poate şi pen­ tru că fiii, mari acum şi mai ales Gheorghe, au început studiile la Liceul „Unirea”, îl obligă să amane­ teze moşia Muncelul la Societatea Economia din Focşani, societate care, în anul 1916, o confiscă pen­ tru neplata datoriei. Mâhnit de neputinţa sa, tatăl se stinge la nici 60 de ani, iar fiul Gheorghe pleacă pe front. După sfârşitul războiului, având doar 22 de ani, oferă spre răscumpărarea acestei moşii, pier­ dută de tatăl său, suma de 30.000 lei, dar Societatea Economia re­ fuză, cerând dublul acestei sume. Neputând suporta o astfel de pre­ tenţie, Alexianu, cu regret, înce­ tează a se mai lupta pentru moşie şi întrerupe orice contact cu ţinu­ tul în care s-a născut, a copilărit şi s-a format. Moşia Muncelul intră în tăvălugul exproprierilor pentru reforma agrară din 1921 şi ajun­ ge, după numeroase lupte în jus­ învăţător, adică apostol de oameni. tiţie, din proprietatea Băncii Economia Tatăl său a devenit, în anul 1890, şi un în mâinile străoanenilor şi apoi în patri­ proprietar agricol însemnat pe Valea Şu­ moniul Cooperativei de producţie locală. Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 13

| Istorie |

nei electrice au continuat an de an, ca de altfel în întreaga ţară, astfel încât, în prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a reuşit electrificarea teritoriului României, până la o putere instalată în 1938 de 501 MW, puțin în comparație cu cei 17.630 MW produşi în 2006, dar semnificativ pentru acele timpuri. Bor­ bardamentele celui de-al doilea război mondial au redus mult din capacităţile energetice ale acelor timpuri, iar la Fo­ cşani au dus la avarierea aproape în to­ talitate a centralei electrice şi a infras­ tructurii de iluminat existentă în oraş. Noile organe de conducere a ţării, luând în calcul evidenta lipsă de performanţă a centralelor energetice locale şi având drept model sistemul energetic rusesc, inclusiv ajutorul specialiştilor din URSS, iniţiază şi coordonează cu mult mai bine decât alte acţiuni un amplu proiect naţional de formare a unui sistem energetic performant, în care erau incluse surse puternice de producere a energiei, precum hidrocentralele, termocentra­ lele şi, mai recent, chiar o centrală nu­


| Istorie |

Gheorghe Alexianu a studiat la Şcoala Primară din Panciu până în anul 1907 şi apoi la Liceul „Unirea” din Focşani între 1907-1915, unde a avut rezultate exce­ lente la limba şi literatura română, pre­ cum şi la drept uzual şi economie po­ litică, dar abia făcea faţă la gimnastică. Poate şi din acest motiv, al unei condiţii fizice precare şi nefericit de moartea ta­ tălui, executat silit de consiliul de admi­ nistraţie al Băncii Economia din Focşani, care nu a vrut să ţină seama de nicio ce­ rere de amânare a ratelor – ştiut fiind că în anii 1915-1916 România se pregătea să intre în război, iar această stare de fapt a lăsat moşia fără lucrători – Alexia­ nu a decis să plece pe front la nici 19 ani, bineînţeles la o şcoală militară mai îna­ inte, pentru o instruire corespunzătoare. După război, îşi începe studiile de drept şi devine un eminent profesor uni­ versitar, cu numeroase lucrări publicate.

Ceea ce i-a schimbat destinul este faptul că, timp de aproape 2 ani şi jumătate (19 august 1941 – 29 ianuarie 1944), a reuşit să administreze un teritoriu de aproape 40.000 km² – Transnistria Românească – cam de 8 ori suprafaţa judeţului Vran­ cea sau cât Moldova noastră de azi şi sunt şi voci care afirmă răspicat că s-a achitat onorabil de această sarcină. Amintim câ­ teva dintre realizările sale, consemnate de Olivian Verenca în Administraţia civilă română în Transnistria (Bucureşti, 2000), precum apropierea de populaţia locală (ucrainieni, ruşi, români, găgăuzi) şi acordarea de drepturi, înlesniri şi libertăţi pentru aceştia, niciodată gândite sau visate sub oprimarea comunistă. Me­ ritul său neîndoielnic este că, în calitate de guvernator al noii provincii, a conce­ put şi condus cu atâta tact şi înţelegere activitatea de refacere, normalizând în scurt timp, prin realizări remarcabile în toate domeniile, viaţa economică, socială şi culturală a acestui teritoriu. Cu o putere de muncă neobişnuită, spirit de organizare şi aptitudini deosebi­ te de conducere, generozitate şi bunătate omenească faţă de nevoile populaţiei, cu nobleţea şi delicateţea sa, a cucerit sufle­ tele muncitorilor, ţăranilor şi intelectua­

14 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

lilor din acest teritoriu, a reuşit să-i apro­ pie şi să găsească o deplină înţelegere din partea lor şi tot sprijinul pentru marile împliniri şi realizări obţinute. A înfiinţat cantine şcolare pe lângă şcolile primare, prin grija primăriilor şi a directorilor de şcoală, unde copiii primeau zilnic pâine, ceai, lapte, marmeladă. În sate şi oraşe, primarii au fost obligaţi să deschidă magazine de desfacere, iar fiecare oraş şi sat important aveau o brutărie şi un ma­ gazin de desfacere a mărfurilor necesa­ re populaţiei. În oraşele şi târgurile mai mari, s-au înfinţat hoteluri, restaurante, măcelării şi frizerii. Ţăranii erau liberi să aducă produsele lor la târguri şi să le vândă fără nicio restricţie. Printre alte măsuri, a mai dispus ca toate persoanele care au sustras, în zilele luptelor purtate în zonă, obiecte de orice fel din localurile publice sau private, în termen de 15 zile să le predea, fără a suporta vreo conse­ cinţă. A ordonat reluarea şi continuarea activităţii neîntrerupte a fostelor colhozuri şi le-a păstrat în această formă pen­ tru buna organizare a muncilor agricole şi obţinerea unor recolte cât mai eficien­ te. A înfiinţat poliţia comunală în toate oraşele importante, pentru paza vieţii, a bunurilor, a ordinii publice şi a incendi­ ilor. Dar mai ales, prin toate mijloacele posibile, a încercat asigurarea hranei populaţiei, aducând alimente din regi­

unile mai îndestulate şi făcând depozite. De asemenea, a alcătuit planurile unui amplu proiect de reorganizare a teritoriului distrus de război. Pentru a nu în­ târzia activitatea şcolară, a ordonat deschiderea şcolilor primare în Transnistria în ziua de 1 octombrie 1941, în care scop, primarii satelor şi oraşelor urmau să con­ sulte imediat obştile locale spre a stabili limba de predare a învăţământului – rusă sau moldovenească. Primarii erau obli­ gaţi să ia măsuri pentru îngrijirea, curăţe­ nia şi reparaţia localului de şcoală şi să le aprovizioneze cu combustibil necesar în timpul iernilor. Mai mult decât atât, Ale­ xianu a făcut toate demersurile necesare la Ion Antonescu pentru ca pedeapsa cu moartea a 22 de persoane să fie comutată în închisoare pe viaţă. Păcate, Gheorghe Alexianu a avut cu siguranţă, în anii grei de război fi­ ind aproape imposibil să conduci fără o mână de fier. Rezultatele guvernării lui în Transnistria nu se văd decât în cele câteva hârtii de arhivă păstrate. La fel şi eşecu­ rile. Dar în vremurile prezentului, exem­ plul de guvernare – latura sa pozitivă – a pănceanului Alexianu poate fi admirat şi, de ce nu, studiat pentru învăţătură.  Florin Dîrdală Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale


n fiecare an, de 3 aprilie, se mai scrie Ulterior anului 1930, instituţia jan­ iar clădirile erau estimate la 4 456 509 lei. o pagină din istoria acestei redutabile darmeriei locale capată denumirea de O dată cu desfiinţarea instituţiei, la 23 instituţii care este Jandarmeria Jude­ Legiune de Jandarmi, iar împreună cu ianuarie 1949, în clădirile de aici se in­ ţeană. Este data când se analizează rolul Inspectoratul şi Şcoala de Jandarmi se stalează Spitalul Militar Sovietic până în acestei arme în peisajul instituţiilor sta­ instalează într-o clădire impresionan­ anul 1958, Spitalul Militar Zonal până în tului, se apreciază seriozitatea, exigenţa tă, zidită între anii 1932-1935, pe acelaşi anul 1979 (când s-a construit actualul şi transparenţa lucrătorilor ei, modalita­ tea de asigurare a climatului de ordine şi siguranţă publică, de prevenire şi com­ batere a faptelor antisociale, precum şi de protecţie a instituţiilor statului aflate în responsabilitatea acesteia. Jandarmeria Locală a avut pe vremuri propriul sediu de funcţionare. În anul 1923, Ministerul de Interne a cumpărat pentru Comandamentul Corpului de Jandarmi Putna imobilul (teren şi mai multe construcţii) situat pe strada N. Săveanu nr. 5, în prezent strada Cezar Boliac. La debutul sec al XX-lea, aces­ te clădiri au aparţinut Mariei Tufelcică, fostă Sihleanu, căsătorită cu fostul pre­ fect de Putna, din primii ani de domnie ai principelui Carol I, ofiţerul de carie­ ră Panaite Tufelcică, şi al căror monu­ ment funerar situat în Cimitirul Nordic, lângă Capela Ortodoxă, este prăbuşit şi Spitalul Militar - fost sediu al Legiunii de Jandarmi - văzut din faţă. Clădirea a abandonat de toată lumea. Deşi istori­ fost demolată după 1990, fiind destul de şubredă… cii şi criticii literari nu o menţionează, se pare ca Maria Tufelcică era sora lui Sursa foto: Romulus Deac - www focsaniulvechi.ro A. Sihleanu, poetul meleagurilor noastre, stins din viaţă mult prea devreme. În ac­ loc cumpărat cu un deceniu în urmă. Au Spital Militar), apoi Policlinica Spitalu­ tul de tranzacţie autentificat la Tribuna­ fost păstrate şi corpurile de clădiri mai lui Militar Judeţean până la demolare. În lul Putna în anul 1900, se specifică faptul vechi, dar s-au construit şi altele noi. momentul construirii Spitalului Militar că acest teren, cu construcţiile existente Noul imobil rezultat avea, la inventari­„Dr. Alexandru Popescu” din Focşani, o pe el, fusese donat acestei Maria de A. erea din anul 1940, 4530 mp, din care parte din clădiri au fost demolate pen­ Sihleanu în semn de preţuire. După un 1465 mp ocupaţi de clădirile existen­ tru a face loc noii unităţi iar restul au an, terenul a fost cumpărat de Elena Tu­ te, atât cele vechi cât şi cele nou edifica­ fost îndepărtate după evenimentele din felcică de la mama ei Maria, iar în anul te. Construcţiile principale erau din zid 1989, fiind extrem de şubrezite. În pre­ 1923 a fost transmis cu plată ministeru­ masiv, acoperite cu tablă şi având în total zent, locul este ocupat de parcarea Spi­ lui mai sus amintit. 109 încăperi. Terenul valora 724.935 lei talului Militar.

În spiritul respectării adevărului isto­ ric, ar fi potrivit ca această instituţie să se bucure, dacă nu de vechiul spaţiu, măcar de un altul comparabil ca valoare şi am­ plasament cu acesta.  Florin Dîrdală Serviciul judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 15

| Istorie |

Î

FILE DIN TRECUTUL JANDARMERIEI LOCALE


| Sport |

CSM FOCŞANI 2007 DECEMBRIE – LUNA PREMIERILOR!

mentul aniversar, în numele Comitetului de directorul DJTS, Daniel Gongu. director, Diplome de excelenţă pentru Aşadar, clasamentele pentru 2012 Decembrie a fost luna ultimelor apa­ contribuţia adusă la dezvoltarea sportu­ ale sportivilor de la CSM Focşani 2007 riţii în competiţiile anului 2012 ale echi­ lui focşănean. arată astfel: pelor Clubului Sportiv Municipal 2012, ARTE MARŢIALE dar mai cu seamă a premierilor! În Cam­ PE PODIUM LA GALA pionatul Naţional de handbal, formaţia SPORTULUI VRÂNCEAN! •  Bogdan Alpreotesei – campion monCSM 2007 a încheiat turul cu o splendi­ dial la kumite individual cadeţi, 65 dă victorie în faţa unei adversare mereu Organizată de Direcţia Judeţeană pen­ kg., locul II kumite echipe cadeţi, lo­ redutabile, CSU Galaţi. Baschetbaliş- tru Tineret şi Sport, cu sprijinul Consi­ cul II kumite echipe mixt la Campio­ tii s-au calificat cu anticipaţie în turne­ liului Local şi Primăriei municipiului ul semifinal al Campionatului Naţional Focşani, Gala Sportului Vrâncean a fost Bogdan Alpreotesei, U23, după ce au câştigat cu 93-79 parti­ o sărbătoare a sportului, în care au fost primul clasat la da cu contracandidata la calificare, CSM onoraţi şi sportivi ai CSM 2007. Astfel, discipline neolimpice Bucureşti, iar voleibalistele au pierdut au fost premiate rezultatele deosebi­ partidele cu primele clasate în serie Est a te obţinute la Campionatul Mondial de Campionatului Naţional de senioare, Pe­ Karate SKDUN şi Campionate Naţiona­ Premierea sportivilor de la CSM 2007

nicilina Iaşi şi CSM Bucureşti. Şi sporti­ vii de la judo au încheiat anul cu o bună performanţă: concurând în echipă cu ju­ doka de la LPS Focşani, au câştigat pri­ mul loc la Festivalul judo-ului românesc. Performanţele sportivilor de la arte marţiale au fost recunoscute şi la nivel naţional, unde Andreea Arginteanu a fost clasată pe locul 4 la cadete, iar Bogdan Alpreotesei pe locul 5 la cadeţi, în clasamentul pentru 2012. De asemenea, în clasamentul pe cluburi, CSM Focşani 2007 se află pe locul 8 din 51 de cluburi. Tot în decembrie, a avut loc sărbători­ rea a 5 ani de activitate a CSM Focşani 2007. Au fost ani de selecţie şi pregăti­ re, de participare la competiţii interne şi internaţionale, în care sportivii clubului au obţinut rezultate concretizate în ti­ tluri şi clasări pe locuri în partea de sus a ierarhiilor. Au fost ani cu bune perfor­ manţe obţinute prin talent, multă mun­ că a sportivilor şi antrenorilor. Cu acest prilej, a fost lansat website-ul clubului, www.csmfocsani2007.ro, iar domnul profesor Marian Rădulescu, directorul clubului, a acordat celor prezenţi la mo­

16 | FOCŞANII | Ianuarie 2013

le (sportivii Bogdan Alpreotesei, Andreea Arginteanu, Irina Paraschiv şi Dragoş Pantazică la karate, Elena Adelaida Toma şi Bianca Gabriela Banciu la şah), precum şi rezultatele de la Campionatul Naţional de Nage No Kata, seniori şi ju­ niori (Dănuţ Stănescu, Răzvan Lazăr, Mircea Tomescu şi Claudiu Neagu la judo). De asemenea, pe podium au ur­ cat mândri şi sportivii Cosmin Dragoş Ion, Gabriel Aurelian Cristea, Teodora Avădănii şi Alexandra Ioana Banciu, ei fiind cei care au obţinut rezultate fru­ moase la Campionatul Naţional de Şah echipe mixt. În cadrul Galei, o diplomă a primit şi prof. Marian Rădulescu – directorul CSM Focşani 2007 – pentru promovarea şi susţinerea sportului de performanţă, iar pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea sportivă în 2012, antreno­ rii clubului au fost la rândul lor felicitaţi şi premiaţi (Marinel Palade şi Stănică Grosu – judo, Petrişor Mircea – baschet, Petruţ Mihai – baschet şi Romina Coman – volei). Premierea tuturor sportivilor şi antrenorilor a fost făcută de primarul Mu­ nicipiului Focşani, Decebal Bacinschi, şi

natul Mondial de karate SKDUN de la Milano, campion european la kumite echipe mixt, locul III la kumite indivi­ dual şi locul III la kumite echipe mas­ culin, la Campionatul European desfă­ şurat la Chiajna; •  Andreea Arginteanu – campioană mondială la kumite echipe mixt, locul III la kumite echipe cadete şi locul III la kumite individual cadete, la Campi­ onatul Mondial de karate SKDUN de la Milano; •  George Dochioiu – locul III la kumi­ te echipe cadeţi la Campionatul Euro­ pean, la Chiajna. Antrenor: Daniel Fusaru

ATLETISM: •  Ana Roberta Anghel – locul II la pen­ tatlon, locul II la 60 metri garduri, lo­ cul III la înălţime, locul III la 110 me­ tri garduri la Campionatul Naţional al juniorilor 2 şi locul II la înălţime la Campionatul Naţional de tineret; •  Valentina Tănase – locul VI la pen­ tatlon la Campionatul Naţional al ju­ niorilor 2; •  Rafaela Ciobanu (copil 1) – locul V la greutate la Campionatul Naţional al juniorilor 1. Antrenor: prof. Ştefan Munteanu

BASCHET •  Andrei Neguroiu – component al Lo­ tului Naţional, locul II cu echipa Ro­ mâniei la Jocurile Olimpice ale Tine­ retului; •  Alin Olaru – component al lotului na­ ţional;


Banciu – locul II la şah clasic la Cam­ pionatul naţional pe echipe mixte; •  echipa feminină de 18 ani: Elena Adelaida Toma, Bianca Gabriela Banciu, Andreea Simona Toma şi Daniela Bîrzan – locul III la şah clasic şi ace­ eaşi poziţie la şah rapid, la Campiona­ tul Naţional de şah pentru echipe copii şi juniori. Antrenor: Mihai Strîmbu

VOLEI •  Mădălina Mocanu, Alexandra Ciucă şi Adina Sava Samoilă, antrenate de prof. Marian Rădulescu.

BILANŢ BUN PENTRU CLUBUL NOSTRU! 2012 a fost aproape generos cu Clubul Sportiv Municipal Focşani 2007. Sporti­ vii clubului s-au întors cu titluri ori me­ dalii de la competiţiile mondiale, euro­ pene, internaţionale şi naţionale la care au concurat. Clubul şi-a dăugat în porto­ ŞAH •  Darius Chircă şi Lucian Ţibîrnă. foliu titluri mondiale şi europene la arte Antrenor: Mircea Petrişor •  echipa de junioare: Elena Adelaida marţiale, titluri şi numeroase medalii na­ Toma şi Bianca Gabriela Banciu – lo- ţionale la judo, şah şi atletism, sportivii HANDBAL cul I în Divizia A •  Iulian Neaţă, Daniel Rusu şi Robert şi promovarea în Sărbătorirea a cinci ani de activitate Popa, antrenaţi de prof. Viorel Ciubo- Superliga naţiotaru. nală; •  echipa mixtă de JUDO 12 ani: Dragoş •  Alexandru Munteanu – campion na­ Cosmin Ion, Auţional la Campionatul Naţional de ju­ relian Gabriel niori U 20; Cristea, Teodora •  Daniela Zghera – locul III la Campio­ Avădăni şi Alenatele Balcanice de cadeţi; xandra Ioana •  Dănuţ Stănescu şi Răzvan Lazăr – Banciu – locul campioni naţionali la echipe, la Cam­ I la şah clasic la pionatul Naţional de kata, seniori; Campionatul na­ •  Maria Paraschiv – locul III la Campi­ ţional pe echipe onatul Naţional de juniori U 20; mixte; •  Mircea Tomescu şi Claudiu Neagu – •  echipa mixtă de campioni naţionali la echipe la Cam­ 14 ani: Cătălin pionatul Naţional de kata, juniori. Lucian Pătraşcu, Cosmin Vasiliu, de la aceste discipline aflându-se în frun­ Antrenor: prof. Stănică Grosu Andra Viviana Mihăilă şi Ana Maria tea ierarhiilor judeţene de sfârşit de an. Şi sporturile de echipă au avut partea lor de contribuţie la concluzia că, la CSM Elena Toma, Bianca Banciu, Andreea Arginteanu Focşani 2007, managementul, sporti­ vii şi antrenorii lucrează cu folos pentru performanţă. Fotbalul şi futsalul, care au fost parte a clubului până la finalul campionatului trecut, au reuşit menţine­ rea în Liga a III-a – fotbalul, respectiv o clasare foarte bună în Liga I – futsalul. Handbalul, voleiul şi baschetul continuă ca secţii ale CSM 2007, iar echipele lor au avut evoluţii normale în compania unor adversari cu bună valoare. Pe un astfel de fundament, anul 2013 poate fi mai darnic, atât la sporturile individuale, cât şi la cele de echipă.  Petrică Butuc Ofiţer de presă CSM Focşani 2007 Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 17

| Sport |

Ana Roberta Anghel, împreună cu antrenorul Ştefan Munteanu


| Administraţie publică |

HOTĂRÂRI ADOPTATE DE CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI ÎN ŞEDINŢA ORDINARĂ DIN 13 DECEMBRIE 2012

•  A fost aprobată execuţia bugetului şani 2007, care au obţinut medalii la nicipiului Focşani, pentru anul 2013; local al Municipiului Focşani, bu- Campionatul Naţional KATA, seni- •  A fost adoptată modificarea anexei nr. getului instituţiilor finanţate parţial ori şi juniori, şi la Campionatul Na- 2 la HCL nr. 42/2012 privind aproba­ şi activităţilor finanţate integral din ţional de Şah pe Echipe Mixte, desfă­ rea organigramei, statului de funcţii şi venituri proprii şi bugetului credi- şurate în luna noiembrie 2012; numărului de personal pentru Primă­ telor interne şi externe, estimată la •  A fost aprobat Planul de lucrări de in­ ria municipiului Focşani, cu modifică­ 31 decembrie 2012, detaliată pe sec­ teres local pentru repartizarea orelor rile şi completările ulterioare; ţiunea de funcţionare şi secţiunea de de muncă prestate de persoanele be­ •  S-a aprobat tabelul nominal reprezen­ dezvoltare; neficiare de ajutor social la nivelul mu­ tând propunerea de atribuire în pro­ prietate a unei suprafeţe de teren în baza art. 36, alin. (3) din Legea nr. 18/1991 a fondului fun­ ciar, republicată, cu mo­ dificările şi completările ulterioare; •  A fost modificat art. 1 din HCL nr. 82/261/2012 privind aprobarea punerii la dispoziţie a terenului în suprafaţă de 9.000,00 mp, situat pe teritoriul administrativ al comunei Câmpineanca, către SC CUP SALUBRITATE SRL Focşani, în vederea realizării unei rampe pentru depozitarea deşeurilor realizate din activităţi de construcţii şi demolări; •  S-a aprobat majorarea capitalului social al SC ENET SA Focşani. •  S-a adoptat modificarea art. 1 din HCL nr. 11/31.01.2012 privind aprobarea utilizării în anul 2012 a excedentului bugetului local rezultat la încheierea exerciţiului bu­ getar a anului precedent, cu modificările şi completările ulterioare; •  A fost alocată suma de 30.000 lei (din bugetul lo­ cal al Municipiului Focşani pe anul 2013) pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române; •  S-a alocat suma de 2.400 lei (din bugetul local al Muni­ cipiului Focşani pe anul 2012) pentru premierea unor sportivi de la Clubul Sportiv Municipal Foc-

18 | FOCŞANII | Ianuarie 2013


PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL Luni 8.30 – 16.30 Marţi 8.30 – 16.30 Miercuri 8.30 – 18.30 Joi 8.30 – 16.30 Vineri 8.30 – 16.30 Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folo­ sească un limbaj adecvat şi civilizat, să păstreze confidenţialita­ tea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspun­ suri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean.

CEI CE LUCREAZĂ ZILNIC ÎN CENTRUL DE COMUNICARE SUNT: Daniela Grozavu – Informare Publică şi Fond Locativ Elena Vişan – Registratură Lucia Caloian – Urbanism şi Investiţii Ligia Bulboacă – Juridic Violeta Asanache – Taxe şi Impozite Eduard Bernovici / Valentin Agafiţei – Cadastru şi Agricultură

NUMERELE DE TELEFON (INTERIOARE) DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FOCŞANI Cabinet Primar – DECEBAL BACINSCHI

209

22

Direcţia Administraţie Publică Locală – Director

106

2

Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA

107

23

Direcţia Economică, Birou Contabilitate

207

3

Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN

109

24

Direcţia Economică – Director

206

4

Cabinet Secretar

210

25

Direcţia Economică, Serviciul Buget – Şef serviciu

205

5

Centrul de Comunicare – Cadastru şi agricultură

411

26

302

6

Centrul de Comunicare – Impozite şi taxe

412

Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) – Şef serviciu

7

Centrul de Comunicare – Informaţii generale

417

27

Serviciul Administraţie Publică Locală – Şef serviciu

102

8

Centrul de Comunicare – Juridic

418

28

Serviciul Administrativ – Şef serviciu

115

9

Centrul de Comunicare – Registratură

416

29

Serviciul Comunicare

201

10

Centrul de Comunicare – Urbanism

419

30

Serviciul Comunicare

104

11

Compartiment Audit

303

31

Serviciul Comunicare – Şef serviciu

202

12

Compartiment Contracte, Achiziţii

203

32

Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04)

304

13

Compartiment Proiecte

111

33

Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 05) – Şef serviciu

305

34

Serviciul Impozite şi taxe – Şef serviciu

333

35

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09)

309

36

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 10)

310

37

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 11)

311

38

Serviciul Investiţii – Şef serviciu

204 112

14

Compartiment Rromi

404

0237.236.000

1

15

Compartiment autorizare agenţi economici

302

16

Compartiment transport public local

302

17

Compartiment monitorizare servicii comunitare

215

18

Compartiment Securitatea muncii

215

19

Consiliul Local – Aparat Tehnic

217

39

20

Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate – Director

Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public şi Privat – Şef serviciu

103

40

Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Şef serviciu

307

105

41

Serviciul Urbanism (Cam. 08)

308

21

TELEFOANE UTILE TELEFONUL CETĂŢEANULUI: 0237.233.333 Centrala telefonică: 0237.236.000 Fax: 0237.216.700 INTERIOARE: 417 – Informare Publică, Fond Locativ 416 – Registratură 419 – Urbanism, Investiţii 418 – Juridic 412 – Taxe şi impozite 411 – Cadastru şi agricultură www.focsani.info primarie@focsani.info Ianuarie 2013 | FOCŞANII | 19

| Informaţii utile |

CENTRUL DE COMUNICARE AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI FOCŞANI


Focsanii109  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you