100 Florilegiu – proză scurtă – ----------------------------------------------------------------------------------Încercară să ne ia cu elicopterul, dar o manevră greşită şi un uşor dezechilibru au fost suficiente pentru ca pata să îl absoarbă cu totul. Nu mai găsiră nici o urmă din el şi curând uitară orice acţiune de salvare. Oamenii, care se adunaseră în număr mare pe margine, se dădură un pas înapoi şi aşteptară să vadă ce avea să se mai întâmple. Câţiva, mai slabi de înger, leşinară. Alţii exclamau din când în când, indicându-ne cu arătătorul: - Uite! - Sărmanii! - E sfârşitul lumii! Apoi priveau cu groază mai departe. - Spuneţi-i fiicei mele că o iubesc, mai apucă să spună băbuţa de la 4, cu câteva secunde înainte de a fi înghiţită. Un alt vecin începu să-şi dicteze testamentul.
Piatra
Cine aşezase piatra acolo, nu-şi mai aminteau. Dar toţi ştiau, că acela ce-o va scoate sau va fi bănuit doar, va fi afurisit şi fiecare va avea dreptul să-l ucidă, ca pe-un făcător de rele. Ba să-i omoare şi familia, fără a se teme de pedeapsă. Dar cine să cuteze? Nu îndrăzneau nici să se apropie de locul cu pricina, de teama de a nu fi suspectaţi de gânduri necurate. Ciobanii îl ocoleau, îndemnând vitele să-şi sune tălăngile pe păşuni mai puţin roditoare. Ţăranii nu-l traversau, deşi era cel mai scurt drum către târg. Nici tâlharii nu se aventurau, preferând să-şi împartă prada la adăpostul salcâmului, de care se legănase cândva trupul nebunului din vale, neînsufleţit. Iar bătrânii puteau jura că erau nopţi în care pe piatră se iveau strigoii şi urlau până în zori la luna plină. Şi nepoţii tremurau seară de seară, ascultându-le poveştile. În ultimul timp plouase şi piatra aproape că nu se mai zărea din iarba înaltă. Dar locul era în continuare evitat, ca un tărâm blestemat. Şi totuşi, într-o zi, un vânzător ambulant urcă dealul. Roţile se agăţară în ceva, biciul şuieră, calul trase cu putere înainte. Cu toate acestea, căruţa se dezechilibră, răsturnându-se, iar negustorul se trezi la pământ. Înjurând stricăciunile şi bodogănind, văzu piatra.