Președinte al Secțiunii de Fiziopatologie Respiratorie a SRP
Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Director al Școlii de Pregătire Postuniversitară a SRP
Prof. Univ. Dr. Paraschiva Postolache
Coordonator al Grupului de Lucru de Reabilitare Respiratorie al SRP
Șef Lucrări
Dr. Ioana Munteanu
Președinte al Secțiunii de Somnologie și VNI a SRP
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
Președinte al Secțiunii de Tuberculoză a SRP
Șef Lucrări
Dr. Mihaela Oros
Centrul de Somnologie Pediatrică Ponderas Academic Hospital București
Dr. Doina Dumitru Didiță
Clinica Somnolog București
Pneumologie
Dispozitive medicale pentru
Citește revista integral
„Pneumologia și noile sale provocări diagnostice și terapeutice“
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan
„Să facem tratamentele inhalatorii accesibile pentru TOȚI!”
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș 12
„Provocările medicilor pneumologi sunt de a identifica motivele de non aderență la fiecare pacient și a interveni specific asupra fiecăruia”
Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu 16
Rolul sfatului minimal pentru renunțarea la fumat în îngrijirea pacientului fumător
Șef Lucrări Dr. Ioana Munteanu
Consecințele scoliozei asupra respirației și calității somnului Șef Lucrări Dr. Mihaela Oros, Dr. Lucica Barangă, Adina Grămadă Petruneac
Protecția pacienților cu boli respiratorii cronice împotriva gripei: rolul vaccinării diferențiate la vârstnici
Prof. Univ. Dr. Oana Săndulescu,
Prevenirea tusei convulsive la pacienții cu astm și BPOC: Rolul strategic al vaccinării Tdap
Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan
Asistență Medicală la Domiciliu prin Telemedicină Integrată Martin Bikfalvi
Somnolența Diurnă Excesivă
Dr. Doina Dumitru-Didiță
Rolul medicului de familie în monitorizarea pacientului cu CPAP
Dr. Ileana Brînză
Provocările și direcțiile de acțiune în controlul tuberculozei în România
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
Tehnologii digitale în recuperarea respiratorie: de la aplicații mobile la realitate virtuală
Prof. Univ. Habil. Dr. Paraschiva Postolache, Drd. Dr. Constantin Ghimuș
FREETUSS – Terapie Naturală Complexă pentru Toate Tipurile de Tuse, Indiferent de Cauză
Tulburările de somn la vârstnici:
eozinofilică în populația pediatrică
Andreea-Beatrice
Drd. Dr. Constantin Ghimuș
„Grigore T. Popa” Iași Dr. Raluca Mihaela Bercea Medic primar Pneumologie, Șef Secție Pneumologie,
Dr. Lucica Barangă
Spitalul Ponderas, București
Adina Grămadă Petruneac
Studentă Facultatea de Medicină Universitatea „Titu Maiorescu” București
Ileana Brînză Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF, Președinte de Onoare APMF Brăila
Dr.
Prof. Univ. Dr. Oana Săndulescu,
„Pneumologia și noile sale provocări diagnostice și terapeutice“
Cu o bogată activitate în educația medicală, parteneriate și proiecte, Societatea Româna de Pneumologie se numără printre cele mai active societăți profesionale din România.
Despre activitatea Societății Române de Pneumologie stăm de vorbă cu domnul
Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.
Ați fost inițiatorul şi ați militat cu o mare reuşită pentru legea fumatului. Dar, din nefericire, au apărut alte surse nocive care înlocuiesc tutunul clasic, şi anume tutunul încălzit. Ce riscuri reprezintă această nouă formă de fumat? Aveți un proiect de interzicere a acestuia, ca o completare la lege?
Legea pentru controlul tutunului a rămas din păcate înghețată la nivelul anului 2016. Deși au mai fost încercări de modificare a ei, deși au existat cereri din Parlament, nu s-a mai întâmplat nimic important. Sigur că, în alte țări, și mă uit doar la vecinii noștri, la Ungaria, Bulgaria lucrurile au evoluat în acest domeniu și tot timpul a fost o actualizare legislativă la nivelul purtătoarelor de fanioane precum Irlanda, Belgia, Anglia. Sper ca viitorul guvern și factorii decizionali din țară să realizeze în final că cei 9 ani pierduți în alinierea acestei legi sunt ani pierduți în încercarea de a face prevenție reală și protecție corespunzătoare în fața unui etern factor cauzal care se cheamă tutun convențional. În schimb, în acești ani am asistat la campanii nedisimulate în favoarea țigării electronice și a tutunului încălzit care au fost realizate de industria tutunului și care au permis atragerea tinerelor generații pe această nouă cale de consum. Prevalența la țigara electronică și tutunul încălzit crește exponențial la adolescenții români. Asistăm la același tip de promovare care a fost folosit și pentru tutunul convențional la care se adaugă unele mesaje novatoare, liniștitoare pentru noua generație de consumatori conform conceptului „harm reduction“. Toate sunt în slujba unui singur slogan: nu
sunt la nivelul de daune induse sănătății precum tutunul clasic. În plus se încearcă inducerea convingerii că industria tutunului se preocupă de sănătatea celor care folosesc aceste produse și că există o susținere din partea unor articole științifice scrise de medici sponsorizați de industria tutunului și chiar din partea unor organizații medicale. Mesaje de genul: „țigara electronică este cea mai bună modalitate de sevraj, nu este dăunătoare”, sunt în acest moment din ce în ce mai mult combătute de publicații independente care arată riscurile cardiovasculare și pulmonare a acestora și inducerea unei continuări a dependenței de nicotină, care în final induce generații de adolescenți puternic dependenți de nicotină, cu treceri ulterioare spre consumuri duale sau chiar deschideri spre noi droguri care pot fi adiționate ulterior. Cât despre realitățile la nivelul anului 2025: s-a reușit practic reinserția în spațiile sociale a „vapingului“, chiar dacă articole recente demonstrează că există o expunere pasivă dăunătoare și pentru această categorie de noi oferte. De aceea este imperios necesară această actualizare legislativă. Am refăcut parteneriatul cu Societatea
Română de Cardiologie și primele intervenții legate de riscurile țigării electronice au fost făcute. Doresc să refac parteneriate nu numai cu alte societăți profesionale dar și cu cele de pacienți astfel încât să reluăm cererile pentru actualizarea legislației din acest domeniu.
Care sunt caracteristicile populației la risc pentru BPOC din România şi cum a evoluat în timp, având în vedere studiile anterioare realizate de SRP? Cum ar trebui să susțină politicile de sănătate această povară a BPOC pentru pacienții români?
În primul rând, există o creștere a eșantionului de persoane vârstnice cu această boală. Ce înseamnă? Un progres terapeutic. La capitolul BPOC cu 8,4% prevalență avem o reprezentare importantă a acestei grupe de vârstă de peste 45-60 de ani. Evoluția în timp a fost evidentă în zona terapeutică unde disponibilitatea medicației moderne a inhalatoarelor, a triplei terapii, a fost confirmată și la noi. Beneficiile așteptate sunt pe mortalitate, pe cuparea exacerbărilor letale, pe calitatea vieții. Din păcate, pacienții sunt de multe ori pensionari cu venituri mici și cu multiple comorbidități care nu își permit achiziționarea acestor medicații chiar dacă ele sunt compensate 50%. De aceea, pe linie de SRP neam axat pe un dialog cu autoritățile și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite o creștere a compensării la 75% sau chiar 100% la această categorie de bolnavi. O altă problemă recentă este protecția vaccinală. Deși vaccinul anti-gripal și anti-pneumococic sunt vaccinuri gratuite (un progres real pe această zonă), rata de vaccinare și acceptul acestei indicații este
dezolant din partea pacienților potențiali. Este un deserviciu făcut de pandemia de COVID. Aici am început alte tipuri de demersuri împreună cu colegii infecționiști, epidemiologi dar va rămâne dialogul deschis cu populația care presupune un calup serios educațional ce trebuie implementat. Se ştie că bolile pulmonare sunt subdiagnosticate iar pacienții ajung la pneumolog în stadii avansate ale acestora, şi aici vorbim mai ales despre cancerul pulmonar. Pe lângă acțiuni de conştientizare a populației, aveți şi programe de screening?
Cancerul pulmonar la bărbați este în continuare pe primul loc iar la femei este competitiv cu cel mamar. În spitalele de pneumologie din România, până la 80% din cazurile noi diagnosticate sunt deja în stadii inoperabile cu prezentări tardive. Screeningul de cancer (cel promovat de UE) este în curs de reglare și în România și sper să fie rezultatul unei antante-autorități-oncologi, etc. Din păcate aici pneumologii nu au fost solicitați să se implice decizional. Toate screeningurile pe care le realizăm pe alte boli precum astmul de exemplu, au în final o adresare la pneumolog unde primele demersuri aduc în final investigații complexe și cu deschideri și spre depistarea cancerului bronho-pulmo-
nar. Pentru conștientizarea populației legat de factorii de risc nu s-a făcut însă mare lucru cu toate că, în proiectele UE, există procente substanțiale de fonduri alocate doar pe zona educațională. Noi am deschis astfel de capitole în proiecte mai vechi sau mai noi unde avem dialog cu populația, ca de exemplu CAN 4 sau conferințele cu asociațiile de pacienți de boli rare sau cronice (un exemplu este colaborarea cu asociația COPAC). Cred însă că mai este mult de făcut în acest domeniu iar pneumologii deși, repet, nu au fost solicitați până acum în mod concret să se implice în astfel de activități, rămân deschiși pentru colaborare.
Patologia respiratorie înseamnă de foarte multe ori colaborare interdisciplinară. Cu ce alte societăți medicale aveți colaborări şi care sunt beneficiile?
Sigur că avem astfel de colaborări. Cu Societatea Română de Cardiologie pe factori comuni de risc, cu Societatea Româna de Geriatrie și Gerontologie pe patologia vârstnicului, cu Societatea Româna de Medicină Preventivă pe profilaxia unor factori multipli de risc, cu European Network for Smoking Prevention pe tabagism și alternativele „sănătoase” ale industriei tutunului, cu asociații care se preocupă de o altă problemă majoră - obezitatea și cu reprezentanții infecționiștilor și epidemiologilor
pentru susținerea campaniilor de vaccinare. Dorim să reluăm însă colaborări internaționale pentru o mai bună vizibilitate a pneumologiei românești. Am făcut progrese serioase pe această linie cu American Thoracic Society și anul acesta, la congresul de la San Francisco, am fost remarcați la nivel de lideri internaționali recunoscuți de confrații americani, alături de alte 10 asociații de pneumologie din alte țări. De asemenea, am construit un dialog continuu cu Spațiul Francofon și cu Societatea de Pneumologie Franceză - SPLF cu omniprezențe la congresele noastre prin simpozioane franco - române dar și la bienala din acest an de la Guadelupe. O altă deschidere o avem cu Societatea Europeană de Pneumologie - ERS unde avem prezențe în Internaţional Respiratory Coalition - IRC dar și în proiecte precum SHARP de astm sever.
Considerați necesară lansarea unor registre naționale în care să fie înregistrați pacienții cu boli pulmonare?
Da, este o zonă greu defrișată în România. Sunt multiple limitări legate de plata permanentă a celor care introduc datele, de orgolii regionale, etc. Au fost încercări de a crea registre naționale precum cel de pneumopatii interstițiale. Avem în derulare o înscriere a cazurilor de astm sever într-un registru internați-
onal SHARP. A fost cândva, în perioada comunistă, o înscriere obligatorie a cazurilor de cancer într-un registru. Actualmente este imperios necesară o reluare a acestor registre care ar putea fi utile pe BPOC, astm bronșic, cancer pulmonar.
Somnologia este una dintre secțiunile SRP. Cât de importantă este calitatea somnului? Dar a unor campanii de screening. Decontări CASS.
Somnul este și va fi permanent o latură importantă a calității vieții pentru că ocupă 1/3 din viața fiecăruia. Profunzimea sa, durata și regularitatea orelor de somn este cea care dictează comportamentul de a doua zi. Multiplele patologii regăsite în tulburările de somn presupun diagnostic și terapii adaptate. Screeningul este important și în România. Am făcut, pe linie francofonă, pe baza unui chestionar, o prospecțiune a calității somnului la concetățenii nostril, care s-a materializat în concluzii importante (articolul fiind în curs de publicare). S-a constatat că 30%-40% dintre români au probleme de insomnie sau hipersomnolență și acest fapt impune realizarea unor anchete naționale pe viitor pentru identificarea precoce a acestor evoluții de la adolescență până la vârsta a treia. Obținerea compensării prin efortul meu personal alături de echipa de somnologi a Societății Române de Pneumologie a dus la o accelerare a depistării sindromului de
apnee în somn și la o creștere a complianței prin oferta largă de aparate de CPAP și BiPAP. Asistăm la o explozie de prescripții și la o ameliorare vizibilă a somnului acestei pături de pacienți cu sindrom de apnee în somn, forma obstructivă în special.
SRP este o societate activă, implicându-se mult în educarea continuă a medicilor pneumologi şi nu numai. Care sunt proiectele de viitor?
Da, suntem o societate extrem de activă. Se vede din Newsletterul lunar SRP. Avem manifestări, datorită eforturilor colegilor cărora le mulțumesc și pe această cale, care uneori chiar se suprapun în special la sfârșiturile de săptămână. Avem întâlniri programate cu asociații de pacienți. Nici o zi mondială pe respirator nu trece nemarcată. Exemple recente sunt cele de Ziua Somnului, a astmului (cu screening de spirometrie), a tuberculozei sau ziua mondială fără fumat. Avem în derulare un proiect de aclimatizare cu spirometria pentru tinerii pneumologi, de spirometrii în farmacii, de consulturi și spirometrii în viitorul sezon estival la mare. De asemenea, tot tinerilor li se adresează un proiect multidisciplinar pe mai multe paliere nu doar de pneumologie, aflat în derulare. Am contribuit decisiv ca societate la parcursul lung de asigurare a asistenței CPAP și ventilație non invazivă la domiciliu. Sigur că avem și
frustrări care sper să fie tamponate printr-un dialog cu autoritățile legate de programul “STOP FUMAT” sau de atestatul de tabacologie pentru toate specilitățile și pentru medicii de familie. Pe viitor dorința mea pe care încerc să o imprim și colegilor din conducerea SRP și din țară este de a contribui la remodelarea imaginii pneumologiei românești atât în fața confraților din țară dar mai ales în peisajul internațional. Probabil când pe zona educativă - spirometria anuală va fi la fel de bine cunoscută și realizată de concetățeni precum electrocardiograma vom reuși să completăm această verigă lipsă din educația populației din țară.
În perioada 26-28 noi. vor avea loc Conferințele Naționale ale Secțiunilor SRP. Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre amploarea evenimentului, participare, tematică.
Este un eveniment care se va ridica în mod sigur la valoarea congresului Societății Române de Pneumologie care are loc la doi ani. Contăm pe cel puțin 1200 de participanți și fiecare secțiune și grup de lucru va avea cel puțin un curs precongres și un simpozion.
Tema generală va fi: “Pneumologia și noile sale provocări diagnostice și terapeutice“. Îi așteptăm nu doar pe pneumologi la această întâlnire, deoarece vor fi multiple conferințe și simpozioane interdisciplinare.
FII PROACTIV PENTRU SĂNĂTATEA TA!
Află riscul de cancer pulmonar înainte de a fi prea târziu
EARLYCDT®
Test imunologic pentru screeningul cancerului pulmonar
Nu aștepta să apară simptomele! Depistează riscul de cancer pulmonar cu EarlyCDT® – un test inovator disponibil în premieră la MedLife. Programează-te acum!
„Să facem tratamentele inhalatorii accesibile pentru TOȚI!”
este mesajul transmis de Ziua Mondială a Astmului
Cu această ocazie, stăm de vorbă cu doamna Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș, Medic primar Pneumologie, Medic specialist Pediatrie, Doctor în Științe Medicale, Șef Laborator Explorări Funcționale Respiratorii Speciale la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, Președintele Secțiunii de Fiziopatologie Respiratorie a SRP.
Care este situația astmului la nivel global, în Europa şi în România?
Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile, care afectează peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial și provoacă anual mai mult de 450.000 de decese. Din păcate, prevalenţa astmului este în creștere. Medicamentele inhalatorii cu corticosteroizi sunt esențiale pentru controlul bolii și pentru prevenirea crizelor de astm. Lipsa lor duce la suferință inutilă și decese evitabile. În multe țări cu venituri mici și medii, dar și în regiuni defavorizate din țările dezvoltate, tratamentele rămân inaccesibile fie din cauza costurilor ridicate, fie din cauza lipsei disponibilității.
În Europa, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
În România, se estimează că peste 1 milion de persoane suferă de astm bronșic, iar anual sunt înregistrate aproximativ 200.000 de exacerbări severe – adică, în fiecare minut, un pacient are o criză de astm care îi poate pune viața în pericol. În mediul urban, incidența acestei afecțiuni este dublă față de cea din mediul rural.
Astmul afectează aproximativ 7% dintre copiii cu vârste între 7 și 8 ani.
În România, pacienții care au astm bronșic prezintă în medie în fiecare an:
• 2 crize care duc la internări în spitale
• 3 crize care presupun tratament ambulatoriu.
Cum diagnosticăm şi monitorizăm astmul?
Diagnosticul de astm este un diagnostic de mare finețe și de mare responsabilitate.
La copii, pe lângă această responsabilitate imensă a diagnosticului, este și faptul de acceptare a acestuia. Durează cam șase luni ca familia să accepte diagnosticul și să înțeleagă modul în care se poate gestiona această afecțiune.
Spirometria reprezintă cel mai simplu, neinvaziv și la îndemână instrument
de evaluare a funcției pulmonare. Ea este disponibilă începând cu vârsta de 5 ani și devine un element important în evaluarea pacienților diagnosticați cu astm – copii sau adulți. Spirometria nu pune diagnosticul, dar, alături de alte analize, de anamneză și de istoricul familial, ajută medicul să gestioneze corect și la timp diagnosticul acestei afecțiuni. Un diagnostic pus la timp și un tratament adecvat nivelului de severitate al bolii ajută pacientul să ducă o viață activă și plină de satisfacții. Testarea periodică a funcției pulmonare (o spirometrie la 3-6 luni) dă medicului ocazia să adapteze schema de tratament. Societatea Română de Pneumologie încurajează efectuarea de spirometrii regulate pentru diagnosticarea și monitorizarea astmului.
Astmul rămâne totuşi o provocare pentru pacienți şi medici, chiar dacă există tratamente care permit o viață normală?
Cred că totul pleacă de la momentul în care pacientul acceptă diagnosticul, în acest tandem cu medicul care îl îngrijește. Succesul tratamentului pentru astm depinde în mare măsură de înțelegerea acestei afecțiuni de către pacienți, de disciplina lor de a-și lua medicamentele prescrise si nu în ultimul rând de încrederea în medicul curant.
Îmbunătățirea accesului pacientului român către terapii de ultimă generație, așa cum sunt terapiile biologice, către investigații complexe de evaluare funcțională respiratorie prin creșterea numărului de centre la nivel național care pot accesa aceste investigații, conștientizarea importanței diagnosticării la timp a astmului, dar și monitorizarea corectă a acestor pacienți, poate crește complianța la tratament, ținând cont că terapia golden standard în astm este reprezentată de administrarea pe calea inhalatorie a corticosteroizilor inhalatori, evitând supraîncărcarea schemei de tratament și respectând încadrarea corespunzătoare a terapiei în clasa corectă de tratament conform ghidului GINA, disponibil pentru copii și adulți.
Cu toate acestea, astmul și BPOC au una dintre cele mai scăzute rate de aderență la tratament, doar 33% dintre pacienți urmează întocmai ce le-au prescris medicii. Mai mult, în România, aderența la tratamentele inhalatorii este de 68%.
Ce înseamnă să ajungi la un control al astmului? Un astm bine controlat înseamnă o persoană care va duce o viață absolut normală din punct de vedere al efortului, a tot ceea ce își propune, fără simptome diurne, fără simptome nocturne și fără exacerbări.
Medicii și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății sunt îndemnați să se asigure că fiecare persoană cu astm beneficiază de un tratament bazat pe dovezi, care include medicamente inhalatorii esențiale ce conțin corticosteroizi, administrate alături de (sau în combinație cu) medicamentele de urgență, pentru a preveni și evita morbiditatea și mortalitatea prin astm.
Pentru a marca Ziua Mondială a Astmului, Societatea Română de Pneumologie a organizat sesiuni gratuite de spirometrii în București la Sun Plaza pe 10 mai, în intervalul 10.00-22.00, iar în Timișoara la Iulius Mall pe 11 mai, între orele 10.00 și 16.00.
Strălucește în orice rol și la orice vârstă
Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!
Pulbere și soluție pentru soluție orală L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină
SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT
Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
Strălucește în orice rol și la orice vârstă
Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!
Pulbere și soluție pentru soluție orală
L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină
DENUMIREA COMERCIALĂ
A MEDICAMENTULUI
Indicat în stări de convalescenţă1:
• După inter venţii chirurgicale
• Ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie, anemie, surmenaj fizic și intelectual (fenomen de Burnout)
• După evenimente vasculare acute
• În dereglări metabolice și ca adjuvant în terapia angiovasculară
Asigură supor tul organismului în boli cronice1:
• Reglează metabolismul celular (toate maladiile sunt cauzate de disfuncţii ale metabolismului celular)
• În boli neurologice
• În boli cardiovasculare
• Determină sinteza mediatorilor chimici
SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT
Chirurgie:
TONOTIL-N pulbere şi soluţie pentru soluţie orală
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Pulbere pentru soluţie orală (conţinută în dop)
170 mg pulbere pentru soluţie orală conţin
L-fosfotreonină 20 mg,
Este un tonic pentru organism; se recomandă în convalescenţă după intervenţii chirurgicale
Oftalmologie:
Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
L-glutamină 75 mg, clorură de hidroxocobalamină 0,5 mg
Soluţie orală (conţinută în flacon)
10 ml soluţie orală conţin L-fosfoserină 60 mg, clorhidrat de arginină 150 mg
Excipient cu efect cunoscut: sorbitol (E 420)
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi prospectul FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi soluţie pentru soluţie orală
Soluţie: limpede, de culoare roşu-cireaşă, cu miros plăcut, caracteristic de vişine şi gust dulce
Pulbere: granulată, de culoare albă
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice Tonotil N este indicat în stări patologice, de exemplu: boli somatice şi psihice, demenţă senilă, boli în care intervine o disfuncţie în metabolismul neuronal Tonotil N stimulează activitatea cerebrală, producerea de energie şi posibilităţile de utilizare a oxigenului la nivel celular Tonotil N completează componentele biologice celulare deficitare fără să genereze produşi de degradare Tonotil N este folosit ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie şi în convalescenţă Datorită indicaţiilor de mai sus Tonotil N poate fi administrat în următoarele "Specialităţi Medicale":
Pediatrie:
Retardare psihosomatică, convalescenţă, anorexie, oboseală în urma unui efort intelectual prelungit Medicină internă: Surmenaj fizic şi intelectual, convalescenţă, stări de slăbiciune (anemie, anorexie)
Geriatrie:
Depresie senilă sau demenţă senilă, dereglări psihosomatice ale vârstei a III-a, în pierderea memoriei la persoane vârstnice, în scăderea performanţelor intelectuale, în dereglări metabolice şi ca adjuvant în terapia angiovasculară
Neurologie:
Tensiuni nervoase, oboseală asociată cu administrarea de medicam
Oboseală oculară, miopie progresivă, boli ale retinei datorate dereglărilor metabolice, irigare sangvină deficitară la nivel ocular, ambliopie datorată fumatului, atrofia nervului optic, şi ca
aditiv în tratamentul combinat cu medicaţie anticataractă, pentru a preveni cataracta senilă (datorită efectelor asupra reglării metabolismului celular şi aprovizionării organismului cu aminoacizi esenţiali)
Se îndepărtează sigiliul de metal al flaconului, prin extragere Apoi se împinge dopul roşu în aşa fel încât să se golească conţinutul acestuia în partea lichidă din flacon Se agită bine flaconul
Se înlătură dopul şi se transvazează conţinutul
flaconului într-un pahar
Tonotil N este uşor de administrat şi are gust plăcut
Se poate dilua cu apă
Tonotil N poate fi administrat şi la diabetici, deoarece
nu conţine zahăr Soluţia se administrează imediat după constituire
Adul ţi: doza recomandată este de 1-2
flacoane dimineaţa, înainte de micul dejun
Copii: doza recomandată este de 1 flacon dimineaţa, înainte de micul dejun
CONTRAINDICAŢII Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi Tumori maligne, stări neoplazice datorită prezenţei hidroxocobalaminei Pentru mai multe amănunte, citiţi cu
NŢIONĂRI
insuficienţă renală sau hepatică severă sau cu acidoză metabolică sau la pacienţii cu tulburări ale metabolismului aminoacizilor. Deoarece conţine sorbitol, pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la f ructoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament
Interacţiuni cu al te medicamente şi al te forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Tonotil N poate fi administrat în timpul sarcinii și în perioada de alăptare.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Tonotil N nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Reacţii adverse
Reacţii alergice în cazul hipersensibilităţii la unul dintre componenţii produsului.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http: //www anm.ro/ Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament Supradozaj
Distribuitor/Reprezentant: S C. IMEDICA S A Șoseaua București – Ploiești nr. 141 D, sector 1, București
Tel: 021 301 70 10; 20; 30 / Fax: 021 319 77.51 office@imedica.ro / www.imedica.ro NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE
PE PIAȚĂ: 9360/2016/01
VIZĂ DE PUBLICITATE: 6351/02 04 2024 Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.
„Provocările medicilor pneumologi sunt de a identifica motivele de non aderență la fiecare pacient și a interveni specific asupra fiecăruia”
Ziua mondială a astmului este un proiect anual organizat de Global Initiative for Asthma și reunește toți experții la nivel internațional care doresc să informeze publicul larg despre astm: diagnostic, tratatament și mai ales care trebuie să fie relația între medic și pacient. Despre cum putem îmbunătăți comunicarea medic-pacient în tratamentul astmului, stăm de vorbă cu doamna Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Medic primar Pneumologie, Doctor în Medicină, Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie, Medicul Coordonator al Centrului Integrat de Pneumologie și Bronhoscopie al Spitalului Nord Pipera.
Ce înseamnă şi cum trebuie să fie tratamentul pentru astm?
Sunt câteva repere esențiale pentru pacienți, mai ales pentru că tratamentul de elecție în astmul bronșic este tratamentul inhalator și nu întotdeauna pacienții sunt încrezători în acest lucru. Aplicat corect si constant, astmul intră în perioadele de remisiune, astfel încât pacientul crede că s-a vindecat și ca urmare, întrerupe tratamentul.
Aderența pacientului la tratamentul astmului și a bolilor respiratorii cronice (BPOC) este cea mai scăzută în comparație cu alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea, diabetul, depresia.
Care sunt factorii principali care determină aderența scazută la tratamentul inhalator?
Există o serie de factori emoționali și raționali ai pacientului referitoare la starea de sănătate proprie și la argumentele care să-l motiveze pentru a-și administra tratamentul.
Un proiect al Societății Române de Pneumologie a evaluat tocmai această aderență la tratamentele inhalatoare ale pacienților și vedem care sunt principalele motive de non-aderență.
- 49% dintre pacienți uită să-și administreze medicația zilnic
- factorii informaționali:
• vârsta înaintată,
• teama pentru efecte secundare (corticofobia),
• durata terapiei,
• limbajul medical complex
- rațiunile financiare
Care este rolul medicului în relația cu pacientul pentru a-l motiva să urmeze tratamentul recomandat?
Provocările medicilor pneumologi sunt de a identifica aceste motive de non aderență la fiecare pacient și a interveni specific asupra fiecăruia.
Primul pas în asigurarea unui management adecvat al bolii este educația pacienților pentru îmbunătățirea tehnicii inhalatorii.
Apoi, discuțiile medicilor cu pacienții pentru o înțelegere mai bună a perspecti-
vei pacientului despre boală și tratament.
Nu în ultimul rând, selectarea dispozitivului inhalator în funcție de vârstă, abilitățile pacientului, cost.
Cel mai important este să convingem pacientul să vină de fiecare dată cu inhalatorul și împreună să vedem dacă își administrează corect tratamentul.
Deasemeni, trebuie să luăm în considerare modificarea terapiei inițiale cu verificarea tehnicii inhalatoare, și a aderenței la tratament.
Rolul medicului în creșterea aderenței la tratament este de a:
- Verifica dacă pacientul a înțeles tratamentul
- Furniza argumente raționale care să îl motiveze și să ofere suportul pentru a continua tratamentul
- Rezolva îngrijorările pacientului
- Agrea împreună cu pacientul un plan, cum, unde și când să-și administreze tratamentul
Reperul esențial pentru astmul bronșic în acest moment este ca acest tratament de elecție pentru pacienții cu astm, cel inhalator, să fie accesibil pentru toți. Avem, din fericire în România, acces pentru pacienții noștri cu astm la cele mai moderne feluri de medicație pentru această patologie.
Hipocrate spunea: „Este mult mai important să cunoști ce fel de persoană are o boală decât ce fel de boală are un pacient.”
În opinia mea, asta înseamnă să faci medicină personalizată!
Messer Medical Home Care Ro este parte a grupului Messer, grup internațional de origine germană cu o vechime de peste 100 de ani și 6.000 de angajați la nivel mondial.
Înființată în 2018, Messer Medical Home Care Ro activează în prezent cu două linii de business. Prima, formată din dispozitivele pentru oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu (OLD) – concentratoarele de oxigen, este dedicată persoanelor cu afecțiuni respiratorii. A doua linie de business, ceva mai complexă, este formată atât din echipamente de diagnostic cât și din dispozitive și accesorii pentru tratamentul Sindromului de Apnee în Somn (SAS).
Messer Medical Home Care RO SRL
Str. Drumul între Tarlale nr. 102-112, Corp B1.1. RO-032982, București, Sector 3, România
Tel: +40 21 529 55 65, +40 720 49 99 49
Fax: +40 31 425 35 77
E-mail: mgr@messermedical.ro
Rolul sfatului minimal pentru renunțarea la fumat în îngrijirea pacientului fumător
Consumul de tutun datează din era precolumbiană în faimoasele „tobago” sau „pipe ale păcii” și este adus în Europa de către Cristophor Columb în timpul expedițiilor sale în America. A fost inițial folosit de către privilegiați ca plantă ornamentală sau pentru tratamentul migrenelor precum Caterina de Medici, dar diseminarea sa la nivel mondial începe odată cu apariția țigărilor în Sevilia și preluarea lor de către soldații britanici în timpul Razboiului din Crimea (18531856). Pentru că erau rulate manual, țigările erau scumpe, dar după inventarea primei mașini de rulare automată în 1880, acestea au devenit accesibile și astfel se dezvoltă exponențial industria tutunului și apare pandemia tabagică(1).
CDr.
Inst. de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Facultatea de Medicină, Univ. „Titu Maiorescu”, Președinte
Secțiunea de Somnologie și VNI a SRP
onform datelor OMS din 2021, consumul de tutun este cea mai larg răspandită cauză prevenibilă de moarte prematură, producând peste 8 milioane de decese anual cu costuri pentru economia mondială de peste 1.4 trilioane de dolari. În general, comparativ cu nefumătorii, viața unui fumător va fi mult mai scurtă, 50% dintre ei fiind lipsiți de 20 de ani de viață sănătoasă secundar unei afecțiuni pulmonare(2)
Atunci vine întrebarea:
Cum putem determina o persoană să renunțe la fumat? Există două tipuri de măsuri ce pot fi aplicate:
- populaționale (guvernamentale, recomandate de OMS încă din 1979 și cuprinse în Convenția cadru pentru controlul tutunului și programul Mpower). Datorită acestora în prezent 75% din țări și peste 5.3 mii de miliarde de persoane sunt protejate prin cel puțin o măsură de control a tutunului, consecința fiind reducerea prevalenței fumatului în rândul persoanelor peste 15 ani de la 22.7% la 17.5%, în 2021(2)
o Fumatul reprezintă o condiţie medicală, şi nu un obicei, viciu, plăcere, stil de viaţă, etc.
o Fumatul este o boală, o dependență de nicotină, ce este un drog şi care trebuie tratată de către medic.
o Asistenţa medicală constă în diagnosticul consumului cronic de tutun şi al dependenţei de nicotină, urmată de tratament adecvat (3) .
Medicului îi revine astfel un rol esențial în renunțarea la fumat și reducerea pandemiei tabagice, deoarece un pacient se întâlnește cu profesioniști din sistemul medical în diverse etape ale vieții sale, iar uniformitatea intervenției este foarte importantă. Evaluarea clinică a consumului de tutun este un act medical obligatoriu și trebuie efectuat de rutină. Conform GHID GREFA (Ghid de renunţare la fumat și asistenţă de specialitate a fumătorului, 2010) și ENSP PENTRU TRATAMENTUL DEPENDENȚEI DE TUTUN, 2019 statusul fumatului și consumul de tutun trebuie înregistrate în orice documente medicale ale pacientului. Datele din literatura de specialitate relevă faptul că screeningul clinic al fumatului crește rata de succes a intervențiilor pentru renunțarea la fumat.
În ce constă diagnosticul clinic al consumului de tutun și al dependenței?
Cel mai ușor de identificat este statusul de fumător. Clasificarea indivizilor în funcție de atitudinea față de fumat este: 1. Fumător: persoana care fumează de cel puţin 6 luni.
Șef Lucrări
Ioana Munteanu
Performanță și inovație
în diagnosticul respirator
TotalMed Aparatură Medicală, unic distribuitor autorizat al brandului MIR în România, sprijină profesioniștii din domeniul medical încă din 2008, oferind echipamente de ultimă generație, suport tehnic dedicat și consultanță de specialitate.
MIR New Spirolab IV este un spirometru portabil avansat, ideal pentru cabinete și spitale, care oferă rapid măsurători precise ale funcției pulmonare, esențiale în diagnosticul și monitorizarea astmului și BPOC.
3
Ecran tactil color de 7" – interfață intuitivă pentru utilizare rapidă și ușoară
Imprimantă termică integrată – permite printarea instant a rezultatelor testelor
Conectivitate Bluetooth și USB – pentru integrare facilă cu PC-uri și sisteme medicale
MIR (Medical International Research), producător italian de top, specializat în spirometre și soluții pentru diagnostic respirator, recunoscut la nivel global pentru inovație și precizie.
2. Nefumător: persoana care nu a fumat mai mult de 100 ţigări în cursul vieţii (100 de ţigări sunt echivalentul a 100 g tutun, în cazul pipei și a unor produse de tutun, altele decât ţigara).
3. Fost fumător: persoană care nu mai fumează de cel puţin 6 luni(4)
Această încadrare este ușor de realizat de către orice profesionist din sănătate cu ajutorul unor întrebări simple de genul:
1. Aţi fumat vreodată?
2. Cam câte ţigări aţi fumat în decursul vieţii? Să fi fost mai mult sau mai puţin de 100*? (*100 de ţigări echivalează cu 100 de grame de tutun)
3. Obişnuiţi să fumaţi în fiecare zi/în anumite zile/la anumite ocazii? Care sunt acelea?
4. De câţi ani fumaţi?
5. Câte ţigări (alte produse din tutun: pipe, trabuce, etc.) fumaţi pe zi?
6. De câţi ani, câte luni nu mai fumaţi?(4)
Ulterior se poate trece la aprecierea severității dependenței de nicotină cu ajutorul testului de dependenţă Fagerstrom(fig.1). Valori între 4 -10 , indică dependență moderată și severă un risc mai mare de recidivă a fumatului datorită unor fenomene de sevraj mai severe și impun o monitorizare mai atentă a pacientului(4)
Ce reprezintă sfatul minimal pentru renunțare la fumat?
O sumă de indicaţii verbale, clare și concise privind renunțarea la fumat, la care se pot adăuga informaţii despre efectele dăunătoare ale fumatului(5).
„Cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru sănătatea dvs. este oprirea fumatului. Și vă sfătuiesc să o faceți cât mai repede. Cu cât mai repede, cu atât va fi mai bine.”
Reprezintă o scurtă perioadă de consiliere (3 minute) fiind considerată mai eficientă pe termen lung, decât o simplă recomandare de a se lăsa de fumat adresată pacientului și, în plus, dublează rata de renunţare, prin comparaţie cu lipsa oricărei intervenții(5)
Este recomandat tuturor categoriilor de fumători sau foști fumători, precum și persoanelor care nu au fumat niciodată și este una din cele mai ieftine intervenţii medicale (fig.2)(5)
El poate oferi fumătorilor o motivație pro renunțare, atunci când aceasta este inexistentă(5)
Intervențiile aplicate pacienților spitalizați, în special a celor care se confruntă
cu boli datorate fumatului s-au dovedit a fi eficiente în sprijinul renunțării. Femeile însărcinate și pacienții care urmează a fi supuși unor intervenții chirurgicale necesită includerea în programul lor de îngrijire și a sfatului pentru renunțare la fumat datorită efectelor negative pe care la are fumatul la această categorie de pacienți. Este vital pentru o mamă să renunţe la fumat cât mai precoce posibil în cursul sarcinii și să menţină abstinenţa, mai ales după primul trimestru, dat fiind că cele mai importante efecte adverse ale fumatului (atât pentru ea cât mai ales pentru făt) se instalează în semestrele doi și trei de sarcină(5). În cazul pacienților cu intervenții chirurgicale programate aceștia trebuie informați pentru necesitatea renunțării la fumat cu 6-8 săptămâni înaintea intervenției și menținerea abstinenței pentru minim 3 luni pentru a evita complicațiile legate de vindecarea plăgilor, consolidarea osoasă post fractură, prevenirea infecțiilor(5).
În concluzie
O consiliere minimală, are un impact substanţial asupra sănătăţii publice, datorită numărului mare de fumători care consultă un clinician în fiecare an. Orice pacient care se adresează unui serviciu medical (cabinet medic de familie, medic specialist de ambulatoriu, spital, dentist, etc.) trebuie chestionat cu privire la consumul de tutun, la fiecare consultaţie. Evaluarea va fi mai mult sau mai puţin elaborată, în măsura timpului disponibil și a profilului consultaţiei respective, dar fiecare consumator de tutun ar trebui să primească obligatoriu măcar o astfel de intervenţie minimală, indiferent dacă ulterior va fi adresat sau nu mai departe pentru o intervenţie de susținere a sevrajului nicotinic.
3. Gratziou C., Review of current smoking cessation guidelines, Eur.Respir.Mon.,2008, 42, 35-43.
4. Ghid de renunţare la fumat și asistenţă de specialitate a fumătorului, 2010, https:// srp.ro/tabacologie/GREFA%202010%20 FINAL%20tiraj.pdf
5. GHID ENSP pentru tratamentul dependentei de tutun, 2019 https://ensp.network/ wp-content/uploads/2021/01/guidelines_2019_romanian.pdf
Fig.2 Consilierea minimală în practica generală conform Ghid ENSP 2019
Credem că soluția îngrijirii medicale de calitate stă într-un furnizor de încredere.
Aparatură medicală pentru:
Explorări funcționale avansate:
• bodypletismografie
Spirometrie computerizată:
• spirometrie
• spirometrie lentă
• spirometrie forțată
Funcție pulmonară și efort cardiopulmonar:
• spirometrie, ergospirometrie
Diagnostic somnologie
• poligrafie
• polisomnografie
Ventilație
• VNI
• invazivă
• CPAP, BiPAP
• măști
Oxigenoterapie
• concentratoare oxigen
Consecințele scoliozei asupra respirației și calității somnului
Scolioza, o deformare tridimensională a coloanei vertebrale, este o afecțiune care nu afectează doar aspectul fizic al pacientului, ci poate avea implicații semnificative și asupra sănătății respiratorii. Scolioza are o prevalență variabilă între 0,3% și 15,3% în populația generală. În literatura de specialitate este clasificată în scolioză congenitală, idiopatică, neuromusculară și sindromică.
SFacultatea de Medicină Universitatea
„Titu Maiorescu” București, Spitalul Ponderas București
Dr. Lucica Barangă
Spitalul Ponderas, București
Adina Grămadă Petruneac
Studentă Facultatea de Medicină Universitatea
„Titu Maiorescu” București
colioza congenitală este prezentă la naștere și rezultă din malformații vertebrale sau costale, adesea asociate cu tulburări sistemice. Pe de altă parte, scolioza idiopatică, care constituie aproximativ 85% din cazuri, nu are o cauză specifică identificată și apare în perioadele de creștere rapidă. Scolioza asociată cu sindroame cunoscute este adesea subclasificată drept „scolioză sindromică”. Un aspect esențial în evaluarea scoliozei este măsurarea unghiului Cobb, un indicator obiectiv al severității deformării. Acest unghi, format prin intersectarea liniilor trasate perpendicular pe vertebrele de la extremitățile curbei, este direct proporțional cu severitatea scoliozei. Studiile clinice arată că anomaliile funcției pulmonare devin detectabile la un unghi Cobb între 50 și 60 de grade. În cazurile severe, cu un unghi Cobb de peste 90 de grade, riscul de insuficiență cardiorespiratorie este semnificativ crescut.
În fazele incipiente, scolioza este adesea asimptomatică și nu cauzează disconfort. Totuși, pe măsură ce coloana vertebrală suferă modificări în poziție și unghi, în funcție de localizarea curburii și de vârsta la care apar aceste schimbări, afecțiunea poate deveni evidentă prin simptome semnificative, inclusiv afectarea funcției respiratorii.
Funcția pulmonară depinde în mare măsură de integritatea și dinamica complexă a scheletului toracic de susținere, a articulațiilor și a mușchilor.
Modificările structurale cauzate de scolioză au un impact direct asupra mecanicii respiratorii. Deformarea coloanei vertebrale și a toracelui reduce complianța peretelui toracic, limitează mobilitatea coastelor și afectează forța musculaturii intercostale. Aceste schimbări conduc la o scădere a volumului pulmonar și deter-
mină compresia focală a căilor respiratorii. În special la copiii cu scolioză cu debut precoce, limitarea creșterii normale a toracelui și a plămânilor poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării respiratorii.
În practica clinică, pacienții cu scolioză pot dezvolta un tipar de respirație rapidă şi superficială, în încercarea de a compensa rigiditatea peretelui toracic. Această adaptare conduce la o scădere a capacității de efort şi la apariția dispneei de efort, una dintre primele manifestări clinice ale scoliozei. Implicarea coloanei toracice (singură sau în combinație cu segmentul lombar) în scolioză este responsabilă pentru complicațiile respiratorii şi cardiovasculare, iar distorsiunea cutiei toracice creşte efortul respirator necesar.
Deși scolioza nu afectează direct mușchii respiratori, aceasta poate restricționa funcționarea lor. De exemplu, mușchii intercostali pot deveni „supraîntinși” sau pot avea dificultăți în a se extinde din cauza modificărilor dintre spațiile intercostale, ceea ce le reduce eficiența, inclusiv capacitatea de expansiune a toracelui. Deformarea cutiei toracice determină un perete toracic (și, implicit, un sistem respirator) mult mai puțin elastic, ceea ce crește efortul necesar pentru respirație. Datorită interconexiunilor complexe dintre coloana vertebrală, stern și coaste, mișcarea și rotația vertebrelor în cazul
Șef Lucrări
Dr. Mihaela Oros
Figura 1 Scolioza
scoliozei au un impact semnificativ asupra formei toracelui, generând o latură convexă și una concavă. Pe lângă severitatea curbei coloanei vertebrale, vârsta pacientului joacă un rol în distribuția inegală a gazelor alveolare. Reducerea capacității de a efectua efort fizic la copiii cu scolioză nu se datorează doar scăderii capacității respiratorii, ci și diminuării abilității inimii de a se adapta la cerințele metabolice crescute. De asemenea, micșorarea diametrului anteroposterior al toracelui la acești copii determină o deplasare a inimii, afectând astfel funcționarea acesteia.
Un alt aspect important al conexiunii dintre scolioză și afectarea respiratorie este influența scoliozei asupra somnului. Studiile arată că pacienții cu scolioză, în special cei cu debut precoce, prezintă frecvent tulburări respiratorii în timpul somnului, cum ar fi hipopneea și apneea. Aceste tulburări sunt mai pronunțate în timpul somnului REM și sunt asociate cu scăderea saturației de oxigen.
Hipoventilația în timpul somnului cu creșterea concentrației de dioxid de carbon se poate manifesta cu următoarele simptome: cefalee matinală, somnolență/oboseală în timpul zilei, iritabilitate, somn agitat, coșmaruri, transpirații nocturne, scădere în greutate, infecții respiratorii frecvente, dispnee.
Cu toate acestea, studiile au evidențiat că la copiii cu scolioză cu debut precoce hipoventilația alveolară se manifestă inițial pe timpul nopții iar simptomele respiratorii pot fi absente. Acest lucru nu exclude afectarea respiratorie, motiv pentru care
evaluarea periodică și precoce a funcției respiratorii este esențială pentru a surprinde evoluția spre insuficiență respiratorie. Evaluarea funcției respiratorii la acești pacienți include metode non-invazive precum:
• pulsoximetria
• spirometria
• explorarea forței mușchilor respiratori: măsurarea presiunii inspiratorii maximale (PImax) și a presiunii expiratorii maximale (PEmax)
• bodypletismografia (pletisomnografia corporeală) și difuziunea/transferul monoxidului de carbon prin membrana alveolo-capilar
• ecocardiografia
• polisomnografia – investigație complexă realizată pe durata somnului, înregistrează multiplii parametri ce evaluează (Figura2):
▶ arhitectura și calitatea somnului
▶ respiraţia – flux, efort respirator, saturația de oxigen și de dioxid de carbon
▶ EKG
▶ poziţia corpului
▶ mișcările membrelor
▶ videomonitorizare
Aceste investigații sunt esențiale pentru a monitoriza capacitatea respiratorie și pentru a identifica precoce semnele de insuficiență respiratorie.
Complicațiile respiratorii asociate cu scolioza sunt variate și depind de vârsta la care debutează boala și de severitatea curbei. În cazurile severe de scolioză, există riscul apariției hipertensiunii pulmonare și a insuficienței respiratorii. Afectarea respi-
ratorie care însoțește scolioza de cauză neuromusculară, poate varia considerabil între pacienți, chiar și în cadrul aceleiași boli. Conexiunile dintre scolioză și afectarea respiratorie sunt complexe și au impact asupra sănătății pacienților. Recunoașterea acestor interacțiuni poate duce la dezvoltarea unor strategii de tratament care să abordeze nu doar deformarea coloanei vertebrale, ci și complicațiile respiratorii și cardiovasculare asociate. Evaluarea periodică și precoce a funcției respiratorii este esențială pentru a surprinde evoluția spre insuficiență respiratorie, a înțelege progresia bolii și a stabili momentul optim pentru inițierea terapiilor de susținere care pot compensa pierderea funcției respiratorii.
Referinte:
1. Front. Med., 16 June 2022; Sec. Pulmonary Medicine Volume 9 - 2022 | https:// doi.org/10.3389/fmed.2022.915904
2. Koumbourlis, A. C. (2006). Scoliosis and the respiratory system. Paediatric Respiratory Reviews, 7(2), 152–160. doi:10.1016/j.prrv.2006.04.009 10.1016/j. prrv.2006.04.009
3. Redding GJ. Clinical Issues for Pediatric Pulmonologists Managing Children With Thoracic Insufficiency Syndrome. Front Pediatr. 2020 Jul 23;8:392. doi: 10.3389/fped.2020.00392
4. Al Amrani F, Amin R, Chiang J, Xiao L, Boyd J, Law E, Nigro E, Weinstock L, Stosic A, Gonorazky HD. Scoliosis in Spinal Muscular Atrophy Type 1 in the Nusinersen Era. Neurol Clin Pract. 2022 Aug;12(4):279-287. doi: 10.1212/CPJ.0000000000001179. PMID: 36382115; PMCID: PMC9647826
5. Mayer O, Campbell R, Cahill P, Redding G. Thoracic Insufficiency Syndrome. Curr Probl Pediatr Adolesc Health Care. 2016 Mar;46(3):72-97
6. K. M. Prentice, A.I. Tsirikos, D.S. Urquhart. Pre-operative respiratory assessment for children with spinal deformity, Paediatric Respiratory Reviews, Volume 43, 2022,Pages 60-66,
7. Pneumologia de la A la Z / coord. șt.: prof. dr. Florin Mihălţan, prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu; coord. ed.: Dan Dumitru Mihalache. București, Viaţa medicală: Medichub Media, 2020
Respreeza 1000 mg pulbere şi solvent pentru soluţie per fuzabilă. Indicaţii terapeutice: Respreeza este indicată în tratamentul de întreţinere, pentru a încetini progresia emfizemului la adulţi cu deficit sever documentat de inhibitor al alfa proteinazei (de exemplu 1 genotipuri PiZZ, PiZ (null), Pi (null, null), PiSZ). Perioada de valabilitate: 3 ani. Precauții speciale pentru păstrare: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A nu se congela. DAPP: CSL Behring GmbH, Emil-von-Behring-Strasse 76, 35041 Marburg, Germania. Nr. APP: EU/1/15/1006/001. Pentru mai multe informații, consultați Rezumatul Carac teristicilor Produsului (varianta Decembrie 2021). Acest material promotional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.
Protecția pacienților cu boli respiratorii cronice
împotriva gripei: rolul vaccinării diferențiate la vârstnici
Infecția gripală reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, cu impact disproporționat asupra persoanelor vârstnice și a celor cu boli cronice respiratorii precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). În aceste categorii populaționale, gripa determină frecvent exacerbări acute, spitalizări și complicații extrarespiratorii severe. În contextul imunosenescenței, vaccinurile antigripale standard pot avea eficiență diminuată. Datele recente susțin utilizarea vaccinurilor gripale cu doză mare de antigene (HD), dezvoltate specific pentru a răspunde nevoilor sistemului imun îmbătrânit. Acest articol analizează datele epidemiologice, riscurile asociate gripei în bolile pulmonare cronice și dovezile privind superioritatea vaccinului gripal HD la vârstnici, oferind o perspectivă integrată asupra strategiilor de prevenție eficientă în această populație vulnerabilă.
GProf. Univ.
Dr. Oana Săndulescu,
UMF „Carol Davila”, Institutul
Național de Boli Infecțioase
„Prof. Dr. Matei Balș” București
ripa sezonieră continuă să constituie o problemă majoră de sănătate publică, cu un impact semnificativ asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv vârstnicii și pacienții cu afecțiuni cronice. În Europa, gripa generează anual cea mai mare povară dintre toate bolile infecțioase analizate, contribuind cu aproximativ 30% la povara totală a bolilortransmisibile1. Morbiditatea și mortalitatea cauzate de gripă sunt adesea subestimate, în special în ceea ce privește complicațiile cardiovasculare, neurologice și metabolice pe care le poate induce. Impactul gripei asupra pacienților cu boli pulmonare cronice Complicații respiratorii și sistemice În cazul pacienților cu astm sau BPOC, gripa determină frecvent exacerbări ale bolii de bază, necesitând spitalizare sau ajustări terapeutice majore. Mecanismele includ amplificarea inflamației bronșice, creșterea producției de mucus și hipersensibilizarea căilor respiratorii. Pneumonia virală, suprainfecțiile bacteriene, și insuficiența respiratorie acută sunt complicații redutabile ale gripei la aceste categorii de pacienți, care pot avea un prognostic sever. Gripa nu se limitează însă doar la complicații pulmonare. Riscul de infarct miocardic acut este crescut de până la 10 ori în primele 3 zile după infectare, iar riscul de accident vascular cerebral este de până la 8 ori mai mare în aceeași perioadă8. Aceste complicații apar inclusiv la pacienți fără istoric cardiovascular documentat anterior8 Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice: rolul imunosenescenței
Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imun trece printr-un proces de deterio-
rare cunoscut sub denumirea de imunosenescență. Acesta presupune o scădere a numărului și a funcției celulelor T helper, cu consecințe asupra răspunsului la prezența agenților infecțioși. Acest lucru face ca o persoană vârstnică să fie mai predispusă la infecții, și cu precădere la forme mai severe ale bolilor infecțioase. Totodată, imunosenescența afectează și capacitatea organismului vârstnic de a răspunde în mod eficient la unele dintre vaccinuri. Datele arată că până la 85% din decesele legate de gripă și 70% din spitalizările aferente apar la persoane cu vârsta ≥65 de ani2 Pe lângă mortalitatea directă, gripa contribuie la pierderea autonomiei funcționale a vârstnicilor, până la necesitatea instituționalizării. Din toate aceste motive, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă atingerea unei ținte de puțin 75% pentru acoperirea vaccinală antigripală a vârstnicilor. În România, vârstnicii reprezintă aproape 20% din populație, însă rata de vaccinare gripală în acest segment rămâne semnificativ sub acest obiectiv recomandat de OMS. Limitările vaccinurilor gripale standard în această populație
Vaccinurile cu doză standard de antigen (standard-dose, SD) au o eficiență21 diminuată în rândul vârstnicilor; răspunsul imun generat este de 2–4 ori mai slab comparativ cu cel observat la adulții tineri16. Mai mult, eficiența acestor vaccinuri scade progresiv în decursul sezonului gripal, cu o reducere estimată de 6–11% pe lună12, aspect care impune o sincronizare optimă a campaniei de vaccinare.
Vaccinul gripal cu doză crescută de antigen: o soluție adaptată
Vaccinul gripal HD (high dose) a fost dezvoltat special pentru a depăși limitările imunologice observate la vârstnici. Acesta conține 60 µg de hemaglutinină per tulpină, de patru ori mai mult decât vaccinurile SD, și generează un răspuns imun semnificativ superior la această categorie de vârstă. Într-un studiu clinic randomizat cu
31.989 de participanți, vaccinul trivalent HD a redus incidența gripei confirmate de laborator cu 24,2% comparativ cu SD la vârstnici13. Un alt studiu efectuat în centre rezidențiale, care includ 53.008 de participanți, a demonstrat:
• o reducere cu 20,9% a spitalizărilor pentru pneumonie,
• o reducere cu 12,7% a spitalizărilor pentru afecțiuni respiratorii,
• și o reducere cu 8% a spitalizărilor din toate cauzele10.
Eficiența vaccinului HD s-a menținut constantă pe parcursul a 12 sezoane gripale analizate într-o metaanaliză care a inclus peste 45 de milioane de persoane vârstnice, indiferent de gradul de potrivire antigenică sau de tulpina circulantă15. Siguranță și recomandări actuale
Datele de farmacovigilență și studiile post-autorizare confirmă un profil de siguranță favorabil al vaccinului HD, comparabil cu cel al vaccinurilor SD. Reacțiile adverse sunt, în general, locale și de intensitate ușoară până la moderată.
În România, vaccinul gripal HD este disponibil în regim compensat, fiind indicat în mod prioritar pacienților cu vârste >60 ani, inclusiv celor cu boli cronice precum astmul și BPOC-ul.
Concluzii
Pacienții cu astm și BPOC reprezintă o populație de risc crescut pentru complicațiile gripei, iar vârstnicii din această categorie sunt afectați suplimentar de imunosenescență. Dovezile clinice și epidemiologice susțin tranziția către vaccinuri gripale cu doză crescută de antigen în această populație. Adoptarea acestei strategii poate contribui la reducerea semnificativă a poverii gripale, inclusiv a complicațiilor respiratorii și sistemice.
Implementarea largă a vaccinării antigripale HD în rândul pacienților vârstnici cu boli cronice respiratorii ar putea constitui un nou standard de prevenție în practica pneumologică modernă.
Prevenirea tusei convulsive la pacienții cu astm
și BPOC: Rolul strategic
al
vaccinării Tdap
Pacienții cu astm și bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sunt expuși unui risc crescut de complicații severe în cazul infecțiilor respiratorii. Tusea convulsivă (pertussis), o boală prevenibilă prin vaccinare, poate agrava semnificativ simptomele și evoluția acestor afecțiuni cronice. În contextul unei creșteri alarmante a incidenței tusei convulsive în România, vaccinarea cu Tdap (vaccin difteric, tetanic și pertussis acelular) redevine o măsură esențială de prevenție pentru pacienții cu boli respiratorii cronice.
Astmul bronșic și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice prevalente, caracterizate prin inflamație persistentă a căilor respiratorii și reducerea rezervelor funcționale pulmonare. Pacienții diagnosticați cu aceste patologii prezintă un risc crescut de exacerbări declanșate de infecții respiratorii, cu impact semnificativ asupra prognosticului și calității vieții.
Tusea convulsivă, cauzată de Bordetella pertussis1, rămâne o infecție severă, potențial subdiagnosticată la adulți, dar cu risc major la pacienții cu boli respiratorii cronice, din cauza vulnerabilității pulmonare preexistente. La acești pacienți, tusea convulsivă poate determina decompensări acute severe, de aceea este necesar adoptarea unor masuri de preventie esențiale pentru a proteja această grupă de pacienți vulnerabili.
Vaccinul Tdap (vaccin difteric, tetanic și pertussis acelular) reprezintă o intervenție profilactică importantă, cu un profil de siguranță foarte bun, fiind o măsură de prevenție a tusei convulsive, esențială pentru pacienții cu astm și BPOC. Administrarea sa poate reduce semnificativ riscul de infecții și de exacerbări secundare, contribuind la stabilizarea evoluției clinice a bolii.
În acest sens, includerea vaccinului Tdap în strategia de management a pacientului cu boală respiratorie cronică ar trebui considerată o măsură de rutină în practica pneumologică, în acord cu principiile medicinei preventive.
Tusea convulsivă: implicații clinice la pacienții cu astm și BPOC2,3 Tusea convulsivă (pertussis) este o boală respiratorie acută caracterizată prin accese severe de tuse, frecvent urmate de episoade de apnee paroxistică1. Deși poate afecta persoane de toate vârstele, pacienții cu boli respiratorii cronice, în special cei cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), prezintă un risc semnificativ crescut de complicații.
Acestea includ:
1. Compromiterea suplimentară a funcției pulmonare: Atât astmul, cât și BPOC-ul reduc capacitatea respiratorie, iar suprapunerea unei infecții precum infecția cu B. pertussis poate precipita exacerbări acute severe.
2. Susceptibilitate la complicații infecțioase: Infecțiile respiratorii virale sau bacteriene pot favoriza apariția pneumoniei, a insuficienței respiratorii sau a coinfecțiilor.
3. Creșterea riscului de spitalizare și morbiditate: Forma severă a bolii la acești pacienți poate necesita internare și suport respirator, crescând costurile și complexitatea îngrijirii. Evoluția epidemiologică a tusei convulsive în România și implicațiile pentru pacienții cu boli respiratorii cronice4,5 Datele epidemiologice recente din România indică o recrudescență alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă. În anul 2024, au fost raportate 2 908 cazuri confirmate, reprezentând o creștere de aproximativ 180 de ori față de anul precedent. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-au înregistrat cinci decese la copii mici, evidențiind severitatea formei clinice în rândul populației vulnerabile. Tendința ascendentă s-a menținut și în 2025, când, în primele patru luni, au
fost notificate deja 352 de cazuri și două decese suplimentare la copii sub vârsta de 1 an. Aceste date subliniază nu doar povara bolii, ci și fragilitatea actualelor măsuri de control unde rata vaccinării nu este la nivelul dorit.
În contextul în care pacienții cu astm și BPOC sunt expuși unui risc major de complicații în cazul infecțiilor respiratorii, creșterea incidenței tusei convulsive devine un factor de risc adițional. Astfel, implementarea eficientă a vaccinării cu Tdap dobândește o relevanță crescută, nu doar în cadrul programelor de imunizare infantilă, ci și în strategia preventivă a adulților cu comorbidități respiratorii. Relevanța vaccinării Tdap în contextul bolilor respiratorii cronice
Vaccinul Tdap11 (vaccin difteric, tetanic și pertussis acelular) oferă protecție împotriva a trei infecții respiratorii cu potențial sever: tetanos, difterie și tuse convulsivă. În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), vaccinarea cu Tdap prezintă o serie de beneficii clinice semnificative:
1. Prevenirea tusei convulsive: Prin inducerea imunității împotriva Bordetella pertussis, vaccinul reduce riscul apariției tusei convulsive — o infecție care, în contextul comorbidităților respiratorii, poate avea un impact clinic sever.
2. Scăderea riscului de exacerbări: Infecțiile respiratorii reprezintă o cauză frecventă a exacerbărilor acute în astm și BPOC. Prin prevenirea tusei convulsive, vaccinarea Tdap contribuie indirect la reducerea riscului de decompensări respiratorii.
3. Protejarea funcției pulmonare: La pacienții cu rezervă ventilatorie redusă, prevenirea infecțiilor cu potențial inflamator și obstructiv este esențială pentru menținerea stabilității funcției pulmonare.
Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan
UMF „Carol Davila”, București
4. Impact epidemiologic favorabil: Prin reducerea riscului de transmitere a infecției în comunitate, vaccinarea pacienților cronici contribuie la consolidarea imunității colective, protejând grupele vulnerabile (copii mici, vârstnici, persoane imunocompromise).
Vaccinul Tdap: un progres în politicile de sănătate publică Începând cu luna decembrie 2023, vaccinul Tdap11 este compensat integral pentru toți adulții din România în cadrul rapelului recomandat la fiecare 10 ani. Această măsură reprezintă un pas important în direcția consolidării protecției populației adulte față de infecțiile respiratorii cu potențial sever, precum tusea convulsivă.
Pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul sau BPOC, eliminarea barierei financiare asociate vaccinării constituie o oportunitate esențială pentru implementarea unei strategii profilactice eficiente. Compensarea integrală a vaccinului permite extinderea accesului, îmbunătățirea aderenței la recomandările specialiștilor și, în mod indirect, reducerea poverii asupra sistemului de sănătate.
Recomandări internaționale privind vaccinarea cu Tdap în bolile respiratorii cronice
Mai multe organizații internaționale recunosc importanța vaccinării cu Tdap la pacienții cu boli respiratorii cronice, inclusiv astm bronșic și BPOC, în contextul riscului crescut de complicații infecțioase și introduc aceste recomandări în protocoalele de prevenție și terapie.
1. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) recomandă, alături de vaccinarea antigripală și antipneumococică, administrarea vaccinului Tdap la pacienții cu BPOC, ca parte a strategiei de prevenție a exacerbărilor și spitalizărilor7
2. Immunization Action Coalition (IAC) recomandă Tdap pentru pacienții cu boli respiratorii cronice pentru prevenirea infecțiilor severe și reducerea riscului de exacerbări acute8.
3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) susține vaccinarea cu Tdap pentru toți adulții, cu o atenție specială pentru cei cu comorbidități respiratorii, ca măsură cheie de sănătate publică9.
4. European Respiratory Society (ERS) include vaccinarea împotriva tusei convulsive în planul de management
pentru pacienții cu BPOC, având în vedere riscul crescut de infecții respiratorii severe și exacerbări10. Rolul medicului specialist în promovarea vaccinării
Tdap la pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice
În cazul pacienților cu astm bronșic sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), integrarea vaccinării cu Tdap în strategia de prevenție este esențială. Cu toate că vaccinul este disponibil în cadrul programelor naționale de imunizare, gradul de conștientizare al pacienților asupra riscurilor infecției cu Bordetella pertussis și asupra beneficiilor imunizării rămâne scăzut, în special în cazul celor cu funcție pulmonară deja compromisă. Medicul pneumolog
și medicul de familie joacă un rol-cheie în acest context, prin:
• Evaluarea riscului individual și a istoricului medical: Identificarea stadiului bolii respiratorii, a eventualelor contraindicații și a momentului optim pentru administrarea vaccinului este fundamentală pentru personalizarea intervenției.
• Educația pacientului: Comunicarea clară și argumentată a beneficiilor vaccinării, a siguranței acesteia și a riscurilor neimunizării este o componentă esențială a relației medic–pacient. Informarea privind compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, în vigoare din decembrie 2023, contribuie semnificativ la creșterea aderenței.
• Administrarea sigură a vaccinului: Tdap poate fi administrat în deplină siguranță pacienților cu boli respiratorii cronice, inclusiv în perioadele de stabilitate clinică, și ar trebui inclus în rutina de îngrijire preventivă.
Prin asumarea activă a acestui rol, medicii specialisti pot contribui decisiv la reducerea complicațiilor infecțioase, prevenirea exacerbărilor și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice.
Concluzii
Vaccinarea pacienților cu astm și BPOC împotriva tusei convulsive reprezintă o componentă esențială a strategiei de prevenire a complicațiilor infecțioase și a exacerbărilor acute. Vaccinul Tdap s-a dovedit a fi o metodă eficientă și sigură de reducere a riscului de infecție cu Bordetella pertussis în rândul persoanelor cu vulnerabilitate respiratorie crescută.
Prin includerea vaccinării în planul de management al bolii cronice și prin recomandarea clară venită din partea medicului specialist, se pot obține beneficii semnificative atât în termeni de reducere a morbidității, cât și de îmbunătățire a calității vieții pacientului. Accesul facilitat prin compensarea integrală a vaccinului Tdap pentru adulți, începând cu decembrie 2023, consolidează oportunitatea de implementare la scară largă a acestei intervenții profilactice. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Sanofi România.
Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. MAT-RO-2500437-1.0-06/2025.
Referințe
1. Goodenough D, et al. Antimicrob Agents Chemother. 2016;60(5):3051-3056.
2. Buck PO, et al. Epidemiol Infect. 2017; 145(10): 2109-2121.
3. Liu BC, et al. Clin Infect Dis. 2012; 55(11): 1450-1456.
4. Situația tusei convulsive în România la data de 31.12.2024 actualizare 31.01.2025– Institutul Național de Sănătate Publică.
5. Situația tusei convulsive în România la data de 30.04.2025 - Institutul Național de Sănătate Publică.
6. Monitorul Oficial nr 1082/nov 2023.
7. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease. Global Strategy for the Diagnosis, Management and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary disease (2021 Report). https://goldcopd.org/ wpcontent/uploads/2020/11/GOLD-REPORT-2021-v1.1-25Nov20_WMV.pdf. Accessed May, 2025.
8. Immunization Action Coalition. Vaccination for Adults with Lung Disease. https:// www.immunize.org/catg.d/p4045.pdf. Accessed May, 2025.
9. CDC. Lung Disease including Asthma and Adult Vaccination. February 3, 2019. https://www.cdc.gov/vaccines/adults/recvac/health-conditions/lung-disease.html. Accessed May, 2025.
10. European Lung Foundation. Protect your lungs: get vaccinated. https:// europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/01/Vaccination-2021.pdf. Accessed May, 2025.
11. Rezumatul caracteristicilor produsului Adacel, data revizuirii textului Aprilie 2025. Acest medicament se eliberează pe baza de prescripţie medicală PRF.
Asistență Medicală la Domiciliu
prin Telemedicină
Integrată
În ultimii ani, cererea pentru serviciile medicale la domiciliu a crescut semnificativ la nivel global, fiind alimentată de schimbările socio-economice, avansurile tehnologice și adoptarea sistemelor informatice de telemedicină. Această creștere a fost accelerată și amplificată de pandemia de COVID-19, care a determinat pacienții și furnizorii de servicii medicale să caute soluții alternative pentru a evita expunerea la riscuri.
Spirocco Digital Hospital
Sistem Informatic de Telemedicină Integrată www.digitalhospital.ro
Factori care Contribuie
la Creșterea Cererii:
1. Pandemia de COVID-19: Răspândirea virusului a generat o creștere exponențială a cererii pentru serviciile medicale la domiciliu, deoarece pacienții au căutat soluții alternative pentru a evita expunerea la riscuri în spațiile medicale tradiționale.
2. Tehnologia și Telemedicina: Avansurile tehnologice au transformat modul în care accesăm serviciile medicale. Consultațiile online, monitorizarea la domiciliu și accesul rapid la informații medicale au devenit posibile datorită progreselor în domeniul telemedicinii.
3. Tehnologii de Monitorizare și Dispozitive Inovatoare: Utilizarea tot mai extinsă a dispozitivelor de monitorizare la domiciliu permite pacienților cronici să fie monitorizați în timp real, iar datele să fie transmise instantaneu medicilor pentru evaluare și intervenție promptă.
4. Îmbătrânirea Populației: Creșterea numărului de persoane în vârstă conduce la o cerere crescută pentru serviciile medicale la domiciliu, unde acești pacienți pot beneficia de îngrijire personalizată și de asistență constantă, fără a fi nevoiți să se deplaseze la unitățile sanitare.
5. Focus pe Prevenție și Gestionarea Bolilor Cronice: Conștientizarea crescută a importanței prevenirii și gestionării bolilor cronice a determinat o cerere sporită pentru serviciile medicale la domiciliu, care pot contribui la monitorizarea și gestionarea eficientă a acestor condiții.
6. Confort și Conveniență: Pacienții apreciază comoditatea oferită de serviciile medicale la domiciliu, evitând așteptările lungi din sălile de așteptare și deplasările în trafic.
7. Urbanizare și Stil de Viață Aglomerat: În zonele urbanizate, ritmul alert al vie-
ții face ca serviciile medicale la domiciliu să fie o soluție eficientă și flexibilă pentru nevoile medicale ale locuitorilor.
8. Parteneriate cu Companiile de Asigurări de Sănătate: Colaborarea dintre furnizorii de servicii medicale la domiciliu și companiile de asigurări de sănătate facilitează accesul pacienților la aceste servicii și poate reduce costurile asociate.
Creșterea cererii pentru serviciile medicale la domiciliu este un indicator al schimbărilor semnificative din industria sănătății. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că nu toate tipurile de servicii medicale pot fi eficient furnizate la domiciliu, iar consultațiile fizice și intervențiile medicale rămân esențiale în anumite situații, iar adaptarea la nevoile emergente ale societății este esențială pentru modelarea acestei piețe în viitor.
Consultații Medicale la Domiciliu prin Telemedicina Integrată
Telemedicina Integrată reprezintă o soluție inovatoare și eficientă pentru furnizarea de consultații medicale la domiciliu, utilizând tehnologii moderne de comunicație și platformă online securizate. Aceste consultații acoperă o gamă diversificată de specialități medicale și se adresează diferitelor probleme de sănătate, oferind pacienților acces convenabil la îngrijiri medicale de calitate.
Tipurile de consultații oferite, pe lângă medicina familiei sau medicina muncii: Consultații cu Diverse Specialități:
Telemedicina permite accesul la consultații online cu specialiști din diferite domenii medicale, inclusiv:
• Cardiologie pentru evaluarea și gestionarea problemelor cardiace.
• Endocrinologie pentru tratamentul tulburărilor sistemului endocrin.
• Gastroenterologie pentru gestionarea problemelor digestive.
• Dermatologie pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor pielii.
• Pneumologie pentru evaluarea problemelor respiratorii.
• Nefrologie pentru managementul afecțiunilor renale.
• Evaluarea funcției hepatice.
• Monitorizarea nivelului glucozei în sânge.
• Evaluarea funcției vizuale și auditive.
• Determinarea și monitorizarea densității osoase.
Consultații de Urgență Online:
• Pacienții pot beneficia de consultații de urgență online pentru probleme non-vitale care necesită evaluare medicală urgentă, precum febră, dureri abdominale sau alte simptome care nu sunt severe.
Consultații de Control și Monitorizare a Afecțiunilor Cronice:
• Pentru pacienții cu boli cronice, telemedicina permite monitorizarea regulată a stării de sănătate și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție.
Consultații pentru
Sănătatea Copiilor:
• Pentru evaluarea și gestionarea problemelor de sănătate ale copiilor, inclusiv vaccinări, creștere și dezvoltare, afecțiuni pediatrice comune.
Consultații pentru
Nutriție și Fizioterapie:
• Pacienții pot beneficia de consultații cu nutriționiști pentru evaluarea dietei și recomandări legate de alimentație sănătoasă, precum și de sesiuni de fizioterapie online pentru reabilitare și recuperare. Această varietate de consultații medicale la domiciliu oferite prin telemedicină reprezintă o modalitate eficientă de a accesa îngrijirea medicală în confortul propriei locuințe, reducând necesitatea deplasărilor la clinicile medicale și facilitând gestionarea sănătății într-un mod convenabil și accesibil.
Servicii Medicale Acoperite la Domiciliu Prin Sistemul Informatic de Telemedicină Integrată Spirocco Digital Hospital
Telemedicina reprezintă o componentă esențială a serviciilor moderne de îngrijire medicală la domiciliu, oferind o gamă extinsă de beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Prin intermediul tehnologiei și comunicațiilor digitale avansate, telemedicina permite accesul la îngrijiri medicale de calitate în confortul propriului cămin.
Martin Bikfalvi
Iată câteva aspecte cheie ale rolului telemedicinii integrate în acest context:
1. Accesibilitate Extinsă:
• Telemedicina elimină barierele geografice și facilitează accesul la servicii medicale pentru persoanele care trăiesc în zone izolate sau au dificultăți de deplasare. Astfel, pacienții pot beneficia de consultații medicale, monitorizare și tratament fără a fi necesară deplasarea la o unitate medicală tradițională.
2. Consultații Medicale la Distanță:
• Prin intermediul telemedicinii, medicii pot oferi consultații online în timp real, utilizând platforme de videoconferință. Acest lucru facilitează comunicarea directă între pacient și specialist, permitând evaluarea simptomelor și furnizarea de recomandări medicale fără necesitatea prezenței fizice în cabinetul medical.
• Platformele de videoconferință permit pacienților să consulte medici specialiști din diverse domenii, cum ar fi medicina generală, cardiologia, dermatologia sau psihiatria, pentru evaluarea simptomelor și obținerea recomandărilor adecvate.
3. Testare și Diagnosticare la Domiciliu:
• Kit-uri de testare pot fi livrate la domiciliu pentru auto-colectarea de probe, iar rezultatele pot fi raportate online pentru diagnosticare și evaluare medicală.
4. Servicii de Urgență și Triaj Online:
• Telemedicina oferă posibilitatea de a efectua triajul online pentru situații de urgență non-vitale, reducând aglomerația în unitățile de urgență și facilitând orientarea pacienților către tratamentul potrivit în funcție de severitatea simptomelor.
5. Asistență Medicală Generală:
• Pacienții cu dificultăți de mobilitate sau din zone izolate pot beneficia de asistență medical generală la domiciliu, inclusiv evaluări periodice și îngrijire adecvată.
6. Monitorizare Continuă la Domiciliu:
• Dispozitivele de monitorizare la do-
miciliu permit colectarea constantă a datelor vitale ale pacienților, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac sau nivelurile de glucoză, etc.. Aceste informații sunt transmise medicilor pentru evaluare și pot contribui la gestionarea eficientă a afecțiunilor cronice sau a perioadelor de recuperare postoperatorie.
7. Managementul Bolilor Cronice:
• Telemedicina facilitează gestionarea și monitorizarea continuă a pacienților cu afecțiuni cronice, precum diabetul sau hipertensiunea arterială, insuficință respiratorie. Medicii pot ajusta tratamentele în funcție de evoluția stării de sănătate a pacienților, contribuind astfel la menținerea unei calități optime a vieții.
• Pacienții pot primi informații educaționale personalizate și suport în gestionarea afecțiunilor cronice pentru menținerea unei sănătăți optime la domiciliu.
8. Educație Medicală la Domiciliu:
• Profesioniștii din domeniul sănătății pot oferi informații educaționale personalizate pacienților referitoare la afecțiunile lor și la măsurile de auto-îngrijire necesare pentru menținerea sănătății.
9. Prescrierea Medicamentelor:
• Telemedicina permite prescrierea online a tratamentelor și facilitarea livrării de medicamente la domiciliu, oferind astfel pacienților acces mai facil la medicamentele necesare, asigurându-se astfel continuitatea tratamentului și confortul pacienților.
10. Colaborare Eficientă între Specialiști:
• Prin intermediul telemedicinii, specialiștii din diferite domenii medicale pot colabora în gestionarea cazurilor complexe, facilitând schimbul de informații și planificarea tratamentului optim pentru fiecare pacient.
11. Optimizarea Timpului și a Costurilor:
• Reducerea timpului pierdut în deplasări către clinicile medicale și optimi-
zarea proceselor de îngrijire medicală conduc la eficientizarea sistemului de sănătate și la reducerea costurilor asociate cu asistența medicală tradițională.
12. Fizioterapie
și Recuperare la Domiciliu:
• Terapeuții specializați pot oferi sesiuni de fizioterapie online sau la domiciliu pentru recuperarea funcționalității fizice după intervenții chirurgicale sau accidente.
13. Consultații pentru Sănătate Mentală:
• Terapeuții și psihologii pot oferi servicii de consiliere și terapie online pentru gestionarea problemelor de sănătate mentală și a tulburărilor emoționale.
14. Servicii de Asistență pentru Copii și Vârstnici:
• Copiii și vârstnicii pot beneficia de îngrijire medicală și supraveghere la domiciliu, adaptată nevoilor specifice ale acestor categorii de pacienți.
15. Servicii de Radiologie și Imagistică la Domiciliu:
• Echipamente portabile permit efectuarea de radiografii sau ecografii la domiciliu, cu interpretarea rezultatelor de către specialiști radiologi.
16. Asistență pentru
Boli Terminale:
• Pacienții cu boli terminale pot beneficia de îngrijire paliativă și asistență specializată la domiciliu, asigurându-li-se confort și sprijin în ultimele etape ale vieții.
17. Siguranța și Confidențialitatea
Datelor:
• Telemedicina implementează standarde ridicate de securitate pentru protejarea datelor pacienților și asigură respectarea confidențialității în transmiterea informațiilor medicale. Prin integrarea telemedicinii în serviciile medicale asigurate la domiciliu, se promovează o abordare modernă, flexibilă și eficientă a îngrijirii sănătății, contribuind la îmbunătățirea calității vieții și la optimizarea sistemului medical în beneficiul tuturor.
Aceste servicii nu numai că aduc confort și accesibilitate pacienților, dar și optimizează resursele medicale prin reducerea presiunii asupra unităților spitalicești și a timpului necesar deplasării către clinici. Este important de subliniat că, în ciuda beneficiilor, nu toate afecțiunile pot fi tratate complet la domiciliu, iar consultațiile fizice sau investigațiile suplimentare pot fi necesare pentru evaluarea corectă și tratarea eficientă a anumitor condiții medicale.
Somnolența Diurnă Excesivă
O provocare subdiagnosticată cu impact
major
Somnolența din timpul zilei este un simptom cardinal care poate compromite sănătatea, calitatea vieții și siguranța în trafic și este adesea ignorată de pacienți și subdiagnosticată de medici. Aplicarea de chestionare autoadministrate este o soluție simplă în depistarea somnolenței diurne excesive. Aplicarea noului Chestionar BOSS în depistarea somnolenței la volan poate fi o uneltă importantă în managementul pacientului.
SClinica Somnolog București
omnolența, deși nu are o definiție exactă, o interpretăm ca și tendința crescută de a adormi în timpul zilei, involuntar și chiar în situații nepotrivite. Atunci când această stare persistă mai mult de trei luni și interferează cu funcționarea socială, profesională sau cu siguranța personală, vorbim despre SDE.
Aceasta poate
avea trei dimensiuni:
• Introspectivă: măsurată prin chestionare auto-raportate.
• Psihologică: evaluată prin teste clinice precum MSLT (Multiple Sleep Latency Test).
• Manifestă: asociată cu semne comportamentale și testată prin MWT (Maintenence of Wakefulness Test).
Prevalența
și Cauzele SDE
Studiile estimează o prevalență a SDE de 5–20% în populația generală. Printre cele mai frecvente cauze se regăsesc:
• Sindromul de apnee în somn (SASO)
• Hipersomnia idiopatică
• Narcolepsia
• Somnul insuficient determinat comportamental
• Afecțiuni metabolice sau endocrine (anemie, hipotiroidism)
• Tulburări psihiatrice (depresie, anxietate)
• Tulburări de igienă a somnului
Evaluarea Somnolenței
– Metode Subiective
Obiective
1. Chestionare Subiective
• Scala Epworth (ESS): cea mai utilizată, evaluează probabilitatea de a adormi în 8 situații cotidiene. Scorurile peste 10 indică prezența SDE.
• Stanford Sleepiness Scale (SSS): măsoară starea de somnolență din momentul completării.
• Karolinska Sleepiness Scale (KSS): auto-evaluare simplă pe o scară de la 1 la 9.
• SWIFT, POMS, Scala Figurativă: utile în populații specifice (copii, pacienți cu deficiențe cognitive).
• Scala BOSS (Bordeaux Sleepiness Scale): axată pe riscul de accident rutier asociat somnolenței – combină kilometri parcurși cu frecvența somnolenței la volan.
2. Metode Obiective
• MSLT (Testul de Latență Multiplă a Somnului): standardul de aur în evaluarea narcolepsiei.
• MWT (Testul de Menținere a Vigilenței): indicat pentru evaluarea capacității de a rămâne treaz, mai ales la profesii critice.
• EEG: măsoară activitatea cerebrală, util în corelare cu MSLT.
• Testele de vigilență (PVT, OSLER): teste rapide, utile în screening.
• Testul de echilibru postural: corelează oboseala cu instabilitatea fizică.
Scala BOSS
– Un nou instrument pentru evaluarea somnolenței la volan
Scala de Somnolență Bordeaux (BOSS) a fost concepută pentru a acoperi o lacună importantă: evaluarea riscului de șofat legat de somnolență.
În studiul publicat în The Bordeaux Sleepiness Scale (BOSS): a new questionnaire to measure sleep-related driving risk | Journal of Clinical Sleep Medicine, 2023, s-a creat un nou chestionar de somnolență, adresat în principal șoferilor.
Aceasta confirmă de asemenea limitările ESS în ceea ce privește măsurarea riscului de conducere la șoferii somnolenți și foarte somnolenți.
Structurată în patru întrebări scurte, aceasta are avantajul de a fi direct aplicabilă în cabinetele medicale și în evaluările de aptitudine pentru șoferi.
Un scor BOSS ≥3 indică un risc crescut de accidente și impune investigații suplimentare.
Date clinice Somnolog
O analiză retrospectivă realizată pe 248 de pacienți care s-au prezentat în clinică pentru probleme de somn, și cărora li s-a aplicat ESS (Epworth Sleepiness Scale) a arătat că:
• 57% au avut scoruri normale ESS (0–6).
• 43% au prezentat SDE în grade variabile:
Dr. Doina
Dumitru-Didiță
o 12,5% – somnolență limită
o 20,5% – SDE ușoară
o 7,3% – SDE moderată
o 2% – SDE severă
Aceste date justifică includerea ESS în screeningul inițial al pacienților cu tulburări de somn și indică un procent crescut al pacienților ce prezintă SDE. Dar în timp ce ESS depistează gradul de SDE al pacienților, acesta nu oferă date privind somnolența la volan al acestora, de aceea se dorește aplicarea suplimentară a Chestionarului BOSS pentru acei pacienți care șofează și mai ales pentru pacienții care sunt șoferi profesioniști.
Impactul Somnolenței
asupra Siguranței
la Volan
SDE este asociată cu un risc crescut de accidente rutiere. Datele arată că:
• Șoferii somnolenți sunt de 7 ori mai predispuși la accidente.
• După 24 de ore fără somn, reflexele devin similare cu cele ale unei persoane în stare de ebrietate.
• 10–20% dintre șoferii profesioniști recunosc că au adormit la volan.
• Un accident din trei pe autostradă este asociat cu oboseala sau somnolența. Microsomnul la volan – adormirea de câteva secunde – este extrem de periculos. La 80 km/h, într-un microsomn de 4 secunde, o mașină parcurge distanța unui teren de fotbal.
Reglementări
și Siguranța Rutieră
În România, există reglementări specifice privind aptitudinile medicale ale șoferilor cu tulburări de somn:
• OUG 195/2002 și Ordinul 1255/2015 – stabilesc obligația medicilor de familie de a trimite spre evaluare pacienții cu suspiciune de apnee în somn.
• Eliberarea permisului este condiționată
de controlul bolii și evaluare periodică: o Grupa 1 (șoferi amatori): control medical la 3 ani.
o Grupa 2 (șoferi profesioniști): anual.
Concluzii
Somnolența diurnă excesivă este mai mult decât o simplă stare de oboseală –este un simptom clinic cu potențial letal, în special în contextul condusului auto. Evaluarea și recunoașterea precoce prin metode validate (ESS, BOSS) pot salva vieți. Aplicarea noului chestionar BOSS acoperă o lacună a evaluării din punctul de vedere al somnolenței la volan.
Bibliografie
The Bordeaux Sleepiness Scale (BOSS): a new questionnaire to measure sleep-related driving risk
1. Ohayon MM. From wakefulness to excessive sleepiness: what we know and still need to know. Sleep Med Rev. 2008;12(2):129–141.
2. Ohayon MM, Smolensky MH, Roth T. Consequences of shiftworking on sleep duration, sleepiness, and sleep attacks. Chronobiol Int. 2010;27(3):575–589.
3. Senaratna CV, Perret JL, Lodge CJ, et al.. Prevalence of obstructive sleep apnea in the general population: a systematic review. Sleep Med Rev. 2017;34:70–81.
4. Léger D, Stepnowsky C. The economic and societal burden of excessive daytime sleepiness in patients with obstructive sleep apnea. Sleep Med Rev. 2020;51:101275.
6. Antonelli Incalzi R, Marra C, Salvigni BL, Petrone A, Gemma A, Selvaggio D, et al. Does cognitive dusfunction conform to a distinctive pattern in obstructive sleep apnea syndrome? J Sleep Res. 2004;13(1):79-86.
7. Sleep restriction for the duration of a work week impairs multitasking performance.Haavisto ML, Porkka-Heiskanen T, Hublin C, Härmä M, Mutanen P, Müller K, Virkkala J, Sallinen M J Sleep Res. 2010 Sep; 19(3):444-54.
Ergospirometru PISTON PRE-101
Testul de efort cardiopulmonar asigură o evaluare globală a răspunsurilor la exercițiul integrativ ce implică sistemele pulmonar și cardiovascular
Controlul bicicletei și al bandei de alergat:
• Protocoale de exercițiu pe bicicletă cu creștere progresivă, Step și Ramp (la pas și în rampă)
• Protocoale cu creștere maximă pentru banda de alergat
• Protocol de intensitate constantă a ac tivității
• Protocol de creștere discontinuă
Opţiuni:
• PRE-101/c – analizor chimic ultra rapid cu celulă de oxigen
• PRE-101/pm – analizor de oxigen paramagnetic ne- epuizant
• PRE-101/ew – tensiometru și ECG wireless
• PPC-1250 – cărucior pentru PC cu supor t dublu pentru monitor, elec trod pentru braț, supor t balon de gaz și transformator de separație
Spirometru PISTON PDD-301/sh
Pletismograf complet PISTON PDT-111/p Dispozitivul asigură măsurarea parametrilor mecanici ai sistemului respirator
• Constanta de timp dublă a cabinei asigură efectuarea de teste la frecvență normală de respirat și de asemenea cu respirație îngreunată
• Optional: Cabină spațioasă cu patru pereți transparenți și acoperiș din sticlă securizată
• Închidere elec tromagnetică
• Metronom audiovizual programabil
• Corec ție BTPS automatică bazată pe temperatura, umiditatea și presiunea măsurate în cabină
• Test complet de calibrare automată și de scurgere
• Sistem de comunicare cu microfon și difuzor incorporat
• Optional: Test de capacitate pulmonară difuză: metode de masurare Single Breath, Intra Breath
Modalități de măsurare: Volumul de gaz toracic, toate componentele rezistenței aeriene, complianța dinamică și statică (opțional), test de capacitate pulmonară difuză (opțional), presiunea de ocluzie maximă, inspirație și expirație forțată, capacitate vitală statică, ventilare voluntară maximă.
Spirometrul este dispozitivul de bază în diagnosticarea bolilor pulmonare Este inevitabil în detectarea problemelor timpurii ale sistemului respirator: COPD, astm, bronșită cronică, tulburare obstructivă a ventilației, emfizem
• Modalități de măsurare: Inspirare și expirare for țată, Capacitate vitală statică, Ventilație voluntară maximă
• Design aerodinamic de prindere în mână cu debitmetru PinkFlow*. Inter fața USB când este conec tată la un laptop conferă por tabilitate completă.
ERS (European Respirator y Journal 2005). Este insensibil la condens și vapori și nu necesită recalibrare după schimbare.
Piston PDD-111/d
Sistem computerizat pentru determinarea capacității de difuzie. Dispozitivul poate fi utilizat pentru a măsura capacitatea de difuzie a plămânilor, capacitatea de asimilare a oxigenului și capacitatea reziduală funcțională.
Supapă de dozaj de mare capacitate cu presiune de deschidere extrem de scăzută
Circuit pacient ușor dezinfectabil
Analiza directa gaze (fara balon de mostre )
Calibrare complet automată și autotestare
Rolul medicului de familie în monitorizarea pacientului cu CPAP
SASO este asociat cu diverse probleme de sănătate care afectează negativ performanța profesională și academică dar și calitatea și durata activă a vieții pacientului.
Dr. Ileana Brînză
Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF, Președinte de Onoare APMF Brăila
Medicul de familie
are rol în:
1) Identificarea precoce a factorilor de risc pentru SASO deoarece:
a. MF cunoaște antecedentele personale patologice ale pacienților,
b. MF, indiferent de motivul consultației, poate dirija, țintit, anamneza în cazul celor cu boli cronice cardio-vasculare, diabet zaharat, depresie, ... mai ales dacă au și factori de risc adiționali sau antecedente heredocolaterale sugestive,
c. MF poate folosi cu ușurință scala EPWORTH, chestionarul STOP BANG și scorul Mallampati. În acest fel suspiciunea de SASO se poate face cu ușurință.
2) Îndrumarea precoce a pacienților către medicul pneumolog, atestat în somnologie pentru evaluare și tratament. Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) fiind principalul tratament.
3) Monitorizarea și consilierea permanentă a pacienților aflați în tratament pentru SASO, ținând cont de comorbiditățile pacientului sau de eventualele decompensări ale acestor patologii.
a. MF este în mod constant mentor și consilier al stilului de viață cu privire la - nutriție și scădere în greutate (ex.):
• mese mici și dese (3 mese principale și 2-3 gustări); evitați consumul de alimente cu 2-3 ore înainte de culcare (digestia are timp să se realizeze și crește calitatea somnului); ...
• scăderea cu 10% din G duce la o scădere semnificativă clinic a Indicelui de
Apnee Hipopnee 0,78 evenimente/oră pentru fiecare kilogram de greutate pierdut.
- recomandările de efort fizic (ex.)
• exercițiile fizice se fac: la distanță de 4 ore de la ultima masa important, la 2,5 ore de la ultima gustare, *de preferat ca pacientul să nu fumeze sau să consume stimulente cu o oră înaintea programului de exerciții.
- recomandările de igiena somnului (ex.)
• nu faceți din dormitor o cameră multifuncţională!
• liniște, întuneric, temperatură 18-21°C. b. MF poate contribui la evaluarea acceptării și conformității CPAP, prin implicarea lui în echipa multidisciplinară care îngrijește această stare particulară de sănătate prin adresarea câtorva întrebări simple despre satisfacția și aderența pacientului la terapia CPAP:
• S-au înregistrat îmbunătățiri ale somnului?
• Mai aveți somnolență diurnă?
• S-au înregistrat îmbunătățiri ale calității vieții?
• Câte zile pe săptămână utilizați aparatul CPAP?
• Câte ore pe noapte utilizați aparatul CPAP?
c. MF facilitează transmiterea omogenă a informațiilor și tuturor recomandărilor medicale ajutând pacientul să se implice în gestionarea pe termen lung a stării lui de sănătate.
Concluzii
• Un sistem de comunicăre funcțional într-o echipă multidisciplinară înseamnă:
- optimizarea priorităților medicale ale pacienților noștri,
- abordarea personalizată, adaptată nevoilor medicale ale pacientului,
- scăderea costurilor îngrijirilor medicale la pacienții cu SASO.
• În acest context este adecvat reevaluarea rolului MF în creșterea eficienței echipei medicale interdisciplinare în vederea reduceri costurilor asociate îngrijirilor medicale ale pacienților cu SASO.
Bibliografie
1) Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului 2023 https:// marius-nasta.ro/wp-content/uploads/2024/02/Ghid%20somn-cu%20 ISBN.pdf
2) Management of obstructive sleep apnoea in primary care Claire M Ellender Andrew Vakulin Nigel Stocks Ching Li Chai-Coetzer CLINICAL Volume 53, Issue 6, June 2024 doi: 10.31128/AJGP08-23-6933 https://www1.racgp.org. au/ajgp/2024/june/management-of-obstructive-sleep-apnoea-in-primary
3) The Management of Obstructive Sleep Apnea in Primary Care Monitoring Editor: Alexander Muacevic and John R Adler. Gokul Paidi, Anju Beesetty, Marie Jean, Farrah P Aziz Greye, Taha Siyam, Maria F Fleming, Joshua Nealy, Lisa Kop, and Ranbir Sandhu Cureus. 2022 Jul; 14(7): e26805 doi: 10.7759/cureus.26805 https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pmc/articles/PMC9373878/
4) Primary Care Physicians Can Comprehensively Manage Patients with Sleep Apnea. A Noninferiority Randomized Controlled Trial M. Ángeles Sánchez-Quiroga, Jaime Corral, Francisco J. Gómez-de-Terreros, Carmen Carmona-Bernal, M. Isabel Asensio-Cruz, Marta Cabello, M. Ángeles Martínez-Martínez, Carlos J. Egea, Estrella Ordax, Ferran Barbe, Javier Barca, and Show All...+ Author Affiliations American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine https:// doi.org/10.1164/rccm.201710-2061OC https://www.atsjournals.org/doi/10.1164/ rccm.201710-2061OC
Provocările și direcțiile de acțiune
în controlul tuberculozei în România
Romania continues to have the highest tuberculosis incidence in the European Union, despite a substantial decline from 142.2/100,000 in 2000 to 55/100,000 in 2023. The persistence of TB is fueled by socio-economic inequalities, poor living conditions, and health system limitations. Challenges include underdiagnosis, treatment dropout, and a high burden of multidrug-resistant TB (MDR-TB). The Romanian National TB Control Program (PNCT) is supported by international and EU-funded initiatives that aim to improve early diagnosis and treatment adherence. Strategic actions must focus on improving digital surveillance, expanding access to modern diagnostics and treatment, and integrating social support to ensure long-term sustainability. With coordinated multisectoral efforts, Romania has the potential to eliminate TB as a public health threat by 2035.
Medic primar Pneumologie, Doctor în medicină, Cadru didactic asociat, Președinte Secțiunea Tuberculoză a Societății Române de Pneumologie, Coordonator tehnic județean PNPSCT Timiș
Tuberculoza (TB) rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, cu impact semnificativ în România. Deși s-au înregistrat progrese în reducerea incidenței, România continuă să aibă cea mai mare rată de TB din Uniunea Europeană, cu o incidență de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2023[1]. Această situație reflectă provocările persistente în diagnosticare, tratament și prevenție, amplificate de factori socio-economici și de infrastructura medicală.
Contextul Global și European al Tuberculozei
Conform declarațiilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2023, aproximativ 10,8 milioane de persoane au dezvoltat TB, înregistrându-se o ușoară creștere față de anii anteriori[1]. În Regiunea Europeană a OMS, incidența TB a crescut cu 0,2% între 2022 și 2023, inversând tendința descendentă observată anterior[2]. În Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (UE/SEE), România a raportat 7.979 de cazuri în 2021, reprezentând 23,8% din totalul cazurilor din regiune, cu o rată de notificare de 41,6 la 100.000 de locuitori, de cinci ori mai mare decât media UE/SEE[2].
Situația specifică a României în Europa
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate incidențe ale tuberculozei din Uniunea Europeană. Conform datelor publicate de ECDC și OMS, în anul 2023, România a înregistrat o rată de incidență de aproximativ 48 de cazuri la 100.000 de locuitori, mult peste media europeană (8.6 cazuri la 100.000 de locuitori)[2]. De asemenea, România este responsabilă pentru aproape un sfert din cazurile de TB raportate anual în Uniunea Europeană, în ciuda reducerii progresive a numărului de cazuri din ultimele decenii.
În anul 2023, România a înregistrat 9.143 de cazuri noi și recidive de tuberculoză, dintre care 429 au fost la copii, ceea ce reprezintă o rată de incidență de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori. Aceasta marchează al treilea an consecutiv de creștere a numărului de cazuri, comparativ cu 8.824 de cazuri în 2022 și 7.618 în 2021 (după o scădere artificială în perioada pandemiei Covid-19)[3]
România se confruntă cu o povară semnificativă de TB multidrog-rezistentă. În 2021, din cele 758 de cazuri de TB rezistentă la medicamente raportate în UE/ SEE, 264 au fost din România[2]. De asemenea, România a raportat 24 din cele 115 cazuri de pre-XDR în regiune. Tratamentul pentru MDR-TB este complex și are o rată de succes scăzută; în 2023, rata de succes a tratamentului pentru MDR-TB în regiunea europeană a fost de doar 59,7%[2]
De-a lungul ultimelor două decenii, România a înregistrat un trend descendent al incidenței tuberculozei, ca urmare a implementării mai multor programe naționale de control, în parteneriat
cu OMS și Fondul Global. În anul 2002, incidența era de aproximativ 142 de cazuri/100.000 locuitori, iar până în 2022, acest indicator s-a redus cu peste 60%[4]. Cauze și Factori Determinanți ai Persistenței Tuberculozei în România. Tuberculoza nu este doar o boală infecțioasă, ci și una socială, reflectând inegalitățile sistemice din societate. Persistența TB în România este rezultatul unui cumul de factori:
• Factori sociali și economici: sărăcia și excluziunea socială sunt factori-cheie; persoanele fără adăpost, comunitățile de romi și populațiile instituționalizate au o incidență semnificativ mai mare a TB; supraaglomerarea locuințelor și condițiile de trai precare favorizează transmiterea bolii, în special în zonele urbane marginalizate; migrația contribuie la întreruperea tratamentului, lipsa accesului la servicii medicale și dificultăți de supraveghere[3].
• Probleme în sistemul de sănătate: subfinanțarea programelor de control TB a afectat capacitatea de diagnosticare timpurie, monitorizare și tratament complet; număr insuficient de pneumologi și personal specializat, în special în zonele rurale; capacitate redusă de laborator și infrastructură diagnostică limitată la anumite regiuni[3]
• Stigmatizare și lipsa de educație: tuberculoza este asociată frecvent cu stigmat social, ceea ce determină mulți pacienți să evite testarea sau tratamentul; lipsa educației sanitare duce la întârzierea prezentării la medic și creșterea riscului de transmitere comunitară[5]
Provocări Majore în Controlul TB în România. România se confruntă cu o serie de obstacole în controlul eficient al tuberculozei:
Asist. Univ. Dr. Adriana Socaci
VITAMINA PLĂMÂNILOR
Se recomandă în scop profilactic pentru menținerea funcției pulmonare, imunoterapie, adjuvant în tratamentul afecțiunilor pulmonare, în tratamentul de recuperare respiratorie post infecții respiratorii inclusiv Covid, pentru menţinerea şi refacerea rezistenţei sistemului respirator, adjuvant în tratmentul afecțiunilor pulmonare care provoacă insuficiență respiratorie.
Efectele nocive ale fumului de țigară sunt devastatoare pentru sistemul respirator. Cea mai frecventă cauză a emfizemului cronic şi a cancerului pulmonar o reprezintă fumatul. Se recomandă fumătorilor, pentru profilaxia simptomelor specifice la nivelul aparatului respirator, ajută mecanismele auto-imune care protejează plămânii împotriva efectelor nocive ale fumului de ţigară, în tratamentul adjuvant al tuberculozei.
La efort, corpul nostru mobilizează majoritatea resurselor, în acest proces, organismul are nevoie de un plus de energie. De-a lungul vieții, cu toții ne confruntăm cu perioade dificile: stres cotidian, program aglomerat, activitate profesională intensă, examene, refacere după diverse boli sau perioade de efort fizic şi psihic îndelungat. Un complex potrivit de vitamine și minerale pot oferi resursele necesare organismului în perioadele de efort.
Compozitie: Vitamina B6, Vitamina D3, Magneziu (Citrat), Potasiu, Fier, Magneziu (Oxid), Extractul de radacina de Rhodiala Rosea.
RESPIRATOR
SUSȚINE SĂNĂTATEA CĂlLOR RESPIRATORII
Poate fi util într-o varietate de condiții respiratorii, inclusiv bronșita cronică, pneumonie bacteriană, BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), infecții respiratorii recidivante, sechele post-viroze, răceală și gripă. Poate fi utilizat ca expectorant, antitusiv şi antiinflamator în viroze comune şi infecții bacteriene, inclusiv cele multi-rezistente. Poate fi benefic în ameliorarea simptomelor astmului bronşic, în tratamentul bronşitelor alergice sau cauzate de fumat şi în alte afecțiuni respiratorii.
Compozitie: Extract de Soc Negru din care antocianină, Extract de Turmeric din care turmeric, Extract de Cordyceps sinensis din care polizaharide, Coenzim Q10, Extract de usturoi, Beta Glucan, Extract de Scoarță de pin, din care conținut OPC.
• Diagnostic tardiv și subraportare: în ciuda introducerii tehnologiilor rapide precum GeneXpert, multe cazuri sunt diagnosticate târziu, când boala este deja avansată; subraportarea cazurilor, în special în mediul rural și în rândul populațiilor vulnerabile, afectează estimările reale ale incidenței[2]
• Abandonul tratamentului: regimul terapeutic lung (6–24 luni, în funcție de forma TB) și efectele adverse duc la abandonul tratamentului, favorizând rezistența la medicamente; programele de tratament direct observat (DOT) nu sunt aplicate uniform la nivel național[3].
• Lipsa continuității în finanțare: Programul Național de Prevenire și Control al Tuberculozei (PNPSCT) depinde parțial de finanțări externe, ceea ce face sustenabilitatea intervențiilor incertă; trecerea de la sprijinul Global Fund/alte fonduri externe la finanțare exclusivă din bugetul de stat a generat perioade de instabilitate[3]
• Managementul TB multidrog-rezistente (MDR-TB): costurile tratamentului pentru MDR-TB sunt ridicate, iar tratamentele sunt greu accesibile în multe județe; lipsa aderenței și durata tratamentului (peste 18 luni) scad considerabil rata de succes[2]
Direcții Strategice de Acțiune. Pentru a reduce povara tuberculozei, România trebuie să adopte o abordare integrată, multisectorială; cele mai importante direcții sunt:
Intervenții medicale:
• Extinderea testării rapide (GeneXpert MTB/RIF) în toate județele[3]
• Consolidarea rețelei de laboratoare TB pentru diagnostic bacteriologic și teste de sensibilitate la medicamente.
• Îmbunătățirea tratamentului DOT: introducerea tratamentului observat electronic (eDOT) în mediile izolate sau urbane[5].
Reformarea sistemului de sănătate publică:
• Integrarea serviciilor TB în medicina de familie pentru o mai bună depistare precoce.
• Crearea unui registru electronic național TB interoperabil cu dosarul medical electronic.
• Reorganizarea rețelei de dispensare TB, în special în zonele cu deficit de personal.
Finanțare și politici publice:
• Creșterea finanțării PNPSCT și asigurarea fondurilor din bugetul de stat.
• Revizuirea legislației pentru a susține tratamentul ambulatoriu și protecția pacienților cu TB în câmpul muncii.
• Acces echitabil la medicamente noi, inclusiv pentru TB MDR (bedaquiline, delamanid, pretomanid etc.)[3]
Educație, prevenție și reducerea stigmei:
• Campanii media și educaționale pentru combaterea stigmatizării.
• Formarea cadrelor medicale în consilierea pacienților cu TB.
• Colaborare cu ONG-uri pentru intervenții comunitare (screening, aderență, suport psihosocial)[5]
Inițiativele Naționale și
Internaționale în Desfășurare:
• Programul Național de Prevenire și Control al Tuberculozei (PNPSCT) este cadrul principal prin care România abordează tuberculoza, oferind diagnostic gratuit și tratament complet pentru toate formele de TB; monitorizarea cazurilor printr-un registru centralizat și dezvoltarea ghidurilor naționale în colaborare cu societatea științifică[3]
• Proiecte cofinanțate prin fonduri europene și internaționale: România a beneficiat de sprijin din partea Fondului Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei (2004–2020). Proiectul „Organizarea de programe de screening pentru tuberculoză” (POS CCE, 2018–2023) a testat peste 75.000 de persoane. Proiectul „Abordare integrată pentru controlul tuberculozei în România” a focusat pe diagnostic molecular rapid și servicii de suport[3]
• Colaborarea cu OMS și ECDC: România implementează Strategia End TB 2016–2035 și beneficiază de sprijin tehnic și evaluări periodice ale situației TB la nivel național[1, 2]
Recomandări și Perspective de Viitor. Pentru a elimina tuberculoza ca problemă de sănătate publică până în 2035, România trebuie să adopte următoarele măsuri: Măsuri imediate:
• Introducerea tratamentului ambulatoriu sprijinit în toate județele.
• Consolidarea serviciilor mobile de screening pentru zonele rurale și comunitățile marginalizate.
• Creșterea capacității de tratament pentru TB MDR, inclusiv acces la terapii noi[3].
Măsuri structurale:
• Dezvoltarea unui sistem de supraveghere electronică interoperabil pentru cazurile de TB.
• Introducerea stimulentelor sociale (bonuri alimentare, transport) pentru pacienții în tratament.
• Integrarea serviciilor TB cu alte programe de sănătate publică (HIV, hepatite, sănătate mintală)[5]
Măsuri pe termen lung:
• Crearea unei strategii naționale intersectoriale care să includă educație, locuire, protecție socială.
• Creșterea investițiilor în cercetare și inovare privind diagnosticul rapid, vaccinuri noi și tratamente mai scurte.
• Combaterea stigmei prin campanii publice de informare și incluziune[1] Concluzii
Deși România a făcut progrese semnificative în reducerea incidenței tuberculozei în ultimele două decenii, provocările rămân complexe și multisectoriale. TB continuă să afecteze cu precădere categoriile vulnerabile, reflectând inegalități structurale profunde.
Prin consolidarea infrastructurii medicale, digitalizarea sistemelor de supraveghere, extinderea screening-ului și tratamentului, precum și prin politici publice coerente și sustenabile, România are potențialul de a eradica TB ca amenințare majoră până în 2035.
Angajamentul politic, sprijinul comunității internaționale și implicarea societății civile vor fi esențiale pentru atingerea acestui obiectiv.
Bibliografie
1. World Health Organization. Global Tuberculosis Report 2024. Geneva: WHO; 2024. Disponibil online: https:// www.who.int
2. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe 2023. Stockholm: ECDC; 2023. Disponibil online: https://www.ecdc.europa.eu
3. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Buletine de supraveghere TB 2021–2023. București: INSP; 2023. Disponibil online: https://insp.gov.ro
Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2
Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2
Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5
Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6
Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6
Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6
Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.
Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de:
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes grup A
Streptococcus pneumonia tip 3
Haemophylus influenzae tip b
Branhamella catarrhalis
Klebsiella pneumoniae
Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.
Referințe:
Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul
3. A. Chen et al. Efficacy of sublingual polyvalent bacterial vaccine (Lantigen B) in children with recurrent respiratory
Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.
Durata tratamentului cu Lantigen B:
- la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni).
>10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)
- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.
Producător și deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia
Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro
The single-use bronchoscope with superior suction capacity and HD image quality
Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, București; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro
PENTAX Medical ONE Pulmo™
Pulmo
Perfection in Detail
Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, București; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro Perfection in Detail
Tehnologii digitale în recuperarea respiratorie: de la aplicații mobile la realitate virtuală
În ultimele două decenii, recuperarea respiratorie s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente intervenții non-farmacologice pentru pacienții cu boli respiratorii cronice, contribuind la ameliorarea simptomelor, creșterea capacității de efort, reducerea exacerbărilor și îmbunătățirea calității vieții[1]. Cu toate acestea, rata de acces și participare la programele de recuperare respiratorie rămâne extrem de redusă la nivel global, estimările variind între 2% și 10% dintre pacienții eligibili[2]. Printre barierele cele mai frecvent raportate se numără distanța față de centrele specializate, dificultățile de transport, costurile, comorbiditățile asociate și lipsa de motivație sau alfabetizare în domeniul sănătății[3].
Prof. Univ. Habil. Dr. Paraschiva Postolache
UMF „Grigore T. Popa” Iași, Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie, Coordonator Grup de lucru Reabilitare Pulmonară al SRP, Expert european în Dizabilități și Reabilitare al Ministerului Sănătății
PDrd. Dr. Constantin Ghimuș
UMF „Grigore T. Popa”, Iași
andemia de COVID-19 a amplificat aceste probleme, dar a reprezentat și un catalizator pentru inovație în medicina respiratorie. Limitarea accesului fizic la centrele de recuperare a determinat tranziția rapidă către soluții alternative, în special digitale, demonstrând astfel potențialul noilor tehnologii de a susține și extinde recuperarea respiratorie dincolo de spațiul clinic tradițional[4]. În acest context, integrarea aplicațiilor mobile, a platformelor digitale interactive, a dispozitivelor purtabile și a realității virtuale se conturează drept o direcție strategică pentru optimizarea recuperării, creșterea accesului și personalizarea intervenției terapeutice.
Aplicațiile mobile și platformele digitale au evoluat din simple instrumente de informare către soluții complexe de tele-reabilitare respiratorie, permițând paci-
enților să urmeze programe structurate de exerciții fizice, sub supraveghere indirectă și cu feedback în timp real. Aceste aplicații, precum myCOPD, Kaia Health, Propeller Health sau Reabilitic, oferă programe de antrenament personalizate, educație medicală adaptată nivelului utilizatorului, funcționalități de auto-monitorizare a simptomelor și opțiuni de comunicare cu echipa medicală[5,6].
Un element esențial în eficiența acestor aplicații este algoritmul dinamic de adaptare a programului de exerciții. Prin evaluarea constantă a simptomelor (precum dispneea, tusea, fatigabilitatea) și a parametrilor fiziologici (ritm cardiac, saturația în oxigen), aplicațiile pot ajusta intensitatea exercițiilor, tipul activității sau durata sesiunii în funcție de starea pacientului. Această capacitate de individualizare, realizată fără intervenție directă, oferă pacienților o experiență terapeutică personalizată, comparabilă ca eficiență cu reabilitarea clasică în centru[7].
În plus, platformele digitale permit înregistrarea zilnică a simptomelor și a nivelului de aderență la program, generând rapoarte accesibile pentru medicul curant, fizioterapeut sau asistentul specializat. Studiile controlate randomizate au demonstrat că recuperarea respiratorie digitală poate îmbunătăți scorurile de calitate a vieții măsurate prin St. George’s Respiratory Questionnaire (SGRQ), crește distanța parcursă la testul de mers 6 minute (6MWT) și reduce numărul de zile de spitalizare la pacienții cu BPOC[8].
Într-un studiu publicat în BMJ Open care a comparat recuperarea online cu
cea clasică, pacienții din grupul digital au obținut rezultate similare privind capacitatea funcțională și scorurile de anxietate/depresie, demonstrând fezabilitatea și eficiența acestor metode[9]. Totodată, platformele cu componentă educațională interactivă ajută pacienții să înțeleagă mai bine boala, tratamentele disponibile, utilizarea corectă a dispozitivelor inhalatorii și să recunoască semnele de agravare – toate acestea contribuind la reducerea exacerbărilor și a spitalizărilor[10]
Tehnologia purtabilă (wearable devices) a cunoscut o dezvoltare rapidă în medicina respiratorie, oferind posibilitatea monitorizării continue, neinvazive și accesibile a parametrilor clinici esențiali pentru evaluarea eficienței recuperării. Dispozitivele moderne – brățări inteligente, ceasuri cu senzori integrați, patch-uri respiratorii și spirometre digitale – pot monitoriza frecvența respiratorie, saturația în oxigen (SpO₂), ritmul cardiac, variabilitatea ritmului cardiac (HRV), nivelul activității fizice și chiar volumele pulmonare estimate[11].
Printre cele mai utilizate dispozitive se numără NuvoAir Home, un spirometru conectat prin Bluetooth, care permite înregistrarea parametrilor funcției pulmonare (VEMS, CVF, PEF) direct din locuința pacientului. Datele sunt stocate în cloud și pot fi accesate de medicul curant în timp real sau asincron, permițând intervenții precoce în cazul agravării simptomelor[12]. Similar, Propeller Health monitorizează utilizarea inhalatoarelor prin senzori atașați și oferă alerte în caz de utilizare excesivă sau neregulată, favorizând complianța și prevenind exacerbările[13].
Testați inflamația bronșică prin FeNO cu tehnologia NIOX
Prima tehnologie patentată în lume pentru determinarea FeNO, lideră în domeniu și care
și-a demonstrat fiabilitatea timp de 25 de ani, prin cele peste 50 de milioane de teste efectuate.
NIOX VERO este primul aparat de măsurare a FeNO care:
• are controlul calității asigurat la fiecare test: 1 test à 1 rezultat exact în 50 sec.
• destinat atât copiilor cât și adulților,
• soft integrat care asistă pacientul la efectuarea testului și soft pentru bază de date pacienți
• fără costuri ascunse, contract de service sau mentenanță post-vânzare
• calibrare automată
Avantajele includerii FeNO în diagnosticul și managementul astmului alergic/eozinofilic
• Identifică pacienții potențial responsivi la corticoterapia inhalatorie
• Permite ajustarea dozelor de corticosteroizi inhalatori
• Monitorizează aderența la terapia inhalatorie
• Identifică pacienții posibil candidați pentru terapia biologică
• Reduce riscul exacerbărilor prin supravegherea periodică a valorilor FeNO NIOX VERO prezent în România de 15 ani prin:
www.niox.ro
niox@alergomed.ro
De asemenea, dispozitivele portabile pot evalua indirect toleranța la efort prin analiza mersului, a distanței parcurse zilnic și a modificărilor de frecvență cardiacă la efort. Aceste date pot înlocui testele clinice standard (precum 6MWT) în cazurile în care evaluarea funcțională directă nu este posibilă. În plus, integrarea acestor date într-un ecosistem digital permite echipei multidisciplinare să monitorizeze pacientul în dinamică și să adapteze prompt programul de recuperare[14].
În studiile clinice, utilizarea tehnologiei portabile s-a asociat cu scăderea numărului de internări și reducerea riscului de agravare a bolii respiratorii. Un studiu sistematic publicat în Journal of Clinical Medicine a arătat că folosirea de wearables pentru monitorizarea fiziologică a pacienților cu BPOC reduce semnificativ exacerbările și îmbunătățește parametrii funcționali și calitatea vieții[15].
Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) sunt tehnologii emergente cu un potențial terapeutic semnificativ în medicina respiratorie, în special în recuperarea pacienților cu boli pulmonare cronice. Aceste tehnologii permit crearea unor medii interactive și imersive în care pacientul poate efectua exerciții respiratorii și fizice într-un mod atractiv, antrenant și personalizat. În plus, pot reduce percepția de efort și monotonia exercițiilor repetitive, aspecte esențiale în menținerea complianței[16]
Studii pilot au demonstrat că pacienții cu BPOC care folosesc VR în cadrul sesiunilor de recuperare respiratorie raportează o mai mare plăcere în efectuarea exercițiilor și un nivel crescut de implicare, comparativ cu programele tradiționale[17]. De asemenea, utilizarea VR poate avea un efect anxiolitic, prin imersia în medii relaxante (pădure, plajă, peisaje montane), reducând disconfortul psihologic asociat dispneei[18].
Într-un studiu realizat de Rutkowski și colab., s-a observat că introducerea realității virtuale în programul de exerciții fizice a determinat o creștere semnificativă a duratei sesiunilor și a toleranței la efort, fără apariția efectelor adverse[19] De asemenea, unele aplicații VR permit integrarea feedback-ului biometric (ritm
cardiac, SpO₂), astfel încât exercițiile se adaptează în timp real la capacitatea fiziologică a pacientului.
Realitatea augmentată, deși mai puțin explorată în contextul recuperării respiratorii, oferă promisiuni similare, mai ales în crearea unor protocoale interactive de educație respiratorie sau ghidaj în timp real pentru tehnici respiratorii (precum drenajul postural sau exercițiile de antrenament al musculaturii inspiratorii).
La nivel internațional, numeroase inițiative demonstrează integrarea cu succes a tehnologiilor digitale în recuperarea respiratorie. În Marea Britanie, platforma myCOPD, aprobată de NHS, este una dintre cele mai bine studiate aplicații mobile, oferind un program complet de autogestionare a BPOC, inclusiv module educaționale, exerciții fizice și monitorizarea simptomelor. Un studiu observațional a arătat că utilizatorii activi ai aplicației au înregistrat o reducere semnificativă a exacerbărilor și o îmbunătățire a scorurilor CAT (COPD Assessment Test)[20]
În Germania, compania Kaia Health a dezvoltat un program de reabilitare respiratorie digitală pentru pacienți cu afecțiuni pulmonare cronice, combinând exerciții fizice, tehnici de respirație și suport psihologic, printr-o aplicație ghidată de inteligență artificială. Studiile clinice randomizate au evidențiat beneficii semnificative în ceea ce privește capacitatea de efort și scorurile de calitate a vieții[21]
De asemenea, proiectul COVRehab, dezvoltat în Suedia ca răspuns la sechelele respiratorii post-COVID-19, a utilizat platforme digitale pentru monitorizarea pacienților la domiciliu, cu un program de recuperare ghidat video, suport psihologic la distanță și integrarea de date din dispozitive purtabile[22]. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri rapide ale funcției pulmonare și ale stării funcționale generale, în comparație cu pacienții fără intervenție digitală.
Astfel de modele de succes subliniază fezabilitatea integrării tehnologiilor în practica clinică curentă și oferă o bază solidă pentru extinderea reabilitării respiratorii în sistemele de sănătate naționale.
În ciuda potențialului demonstrat, implementarea largă a tehnologiilor digitale în recuperarea respiratorie se confruntă cu o serie de provocări importante. Una dintre cele mai mari este legată de inegalitatea accesului: pacienții vârstnici, cu venituri reduse, din mediul rural sau cu afecțiuni multiple pot avea dificultăți în utilizarea dispozitivelor digitale sau în accesarea internetului[23]. Această barieră digitală poate accentua inegalitățile existente în îngrijirea pacienților cu boli cronice.
O altă provocare majoră este nivelul scăzut de alfabetizare digitală și medicală. Mulți pacienți nu reușesc să înțeleagă complet funcționalitatea aplicațiilor sau nu sunt capabili să interpreteze corect datele furnizate de dispozitivele purtabile. Acest lucru implică necesitatea unor intervenții de educație digitală și a implicării personalului medical în formarea pacienților și supravegherea utilizării corecte[24]
Nu în ultimul rând, există îngrijorări legate de validarea clinică și reglementarea acestor tehnologii. Multe aplicații mobile și platforme nu sunt supuse unui proces riguros de validare științifică, ceea ce ridică întrebări legate de acuratețea, siguranța și eficiența lor. În acest sens, se impune dezvoltarea unor standarde internaționale și ghiduri clinice pentru evaluarea și integrarea acestor soluții în medicina respiratorie[25]
În concluzie, deși recuperarea respiratorie digitală oferă perspective promițătoare, succesul său depinde de o abordare sistematică, multidisciplinară și echitabilă, care să includă infrastructură, educație și reglementare adecvată.
Bibliografie:
1. Spruit MA, Singh SJ, Garvey C, et al. An official American Thoracic Society/European Respiratory Society statement: Key concepts and advances in pulmonary rehabilitation. Am J Respir Crit Care Med. 2013;188(8):e13-e64. doi:10.1164/ rccm.201309-1634ST
2. Yohannes AM, Connolly MJ. Pulmonary rehabilitation programmes in the UK: A national representative survey. Clin Rehabil. 2004; 18 (4): 444-449. doi: 10.1191/0269215504cr757oa
Echipamente pentru anestezie, ventilație, reanimare, terapie intensivă și urgență
Stații de anestezie (portabile, fixe, compatibile RMN), ventilatoare pulmonare (pentru ATI, hiperbarice, portabile), echipamente pentru urgență, monitoare funcții vitale.
Sisteme
de distribuție pentru gaze medicale
Generatoare PSA de oxigen medical
Medical Logistic Mall asigură servicii complete de consultanță în vederea dimensionării, proiectare, instalare, punere în funcțiune, service în garanție și post-garanție pentru stații complete de producere a oxigenului medical (PSA) cu debite cuprinse între 1.2 și 144 mc/oră.
Articole și sisteme de distribuție, vacuum și evacuare gaze anestezice, console cap-pat și console de tavan pentru UPU, săli de operaţii, ATI și saloane pacient, sisteme modulare pentru separare pacient.
Instalații complete de producere și distribuție a gazelor medicale
Articole și sisteme de gaze medicale, vacuum și gaze anestezice, unităţi terminale de distribuţie și evacuare, sisteme de monitorizare și alarmare, umidificatoare sterile preumplute, accesorii.
București, Str. Giuseppe Garibaldi
nr. 8-10 sector 2, 020223
Tel.: +40 314 250226/27
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiş, 300361
Tel.: +40 720 393269
Fax: +40 356 110233
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317
Tel: +40 725 119393
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
3. Keating A, Lee AL, Holland AE. Lack of perceived benefit and inadequate transport influence uptake and completion of pulmonary rehabilitation in people with chronic obstructive pulmonary disease: a qualitative study. J Physiother. 2011;57(3):183-190. doi:10.1016/S18369553(11)70040-6
4. Holland AE, Cox NS, Houchen-Wolloff L, et al. Defining modern pulmonary rehabilitation: An official ATS workshop report. Ann Am Thorac Soc. 2021;18(5):e12-e29. doi:10.1513/AnnalsATS.202102-146ST
5. Bourne S, DeVos R, North M, et al. Online versus face-to-face pulmonary rehabilitation for patients with COPD: Randomised controlled trial. BMJ Open. 2017;7(7):e014580. doi:10.1136/bmjopen-2016-014580
6. Tabak M, Vollenbroek-Hutten MM, van der Valk PD, et al. A telerehabilitation intervention for patients with COPD: A randomized controlled pilot trial. Clin Rehabil. 2014;28(6):582-591. doi:10.1177/0269215513512495
7. Polgar O, Patel S, Walsh JA, et al. Digital habits of pulmonary rehabilitation service-users following the COVID-19 pandemic. Chron Respir Dis. 2022; 19: 14799731221075647. doi: 10.1177/ 14799731221075647
8. Aburub A, Darabseh MZ, Badran R, Eilayyan O, Shurrab AM, Degens H. The Effects of Digital Health Interventions for Pulmonary Rehabilitation in People with COPD: A Systematic Review of Randomized Controlled Trials. Medicina. 2024; 60(6):963. https://doi.org/10.3390/medicina60060963
9. Vasilopoulou M, Papaioannou AI, Kaltsakas G, et al. Home-based maintenance tele-rehabilitation reduces the risk for acute exacerbations of COPD, hospitalisations and emergency department visits. Eur Respir J. 2017;49(5):1602129. doi:10.1183/13993003.02129-2016
10. Gloeckl R, Spielmanns M, Stankeviciene A, et al. Smartphone application-based pulmonary rehabilitation in COPD: a multicentre randomised controlled trial. Thorax. 2025;80(4):209-217. Pu-
blished 2025 Mar 18. doi:10.1136/thorax-2024-221803
11. Beauchamp UL, Pappot H, Holländer-Mieritz C. The Use of Wearables in Clinical Trials During Cancer Treatment: Systematic Review. JMIR Mhealth Uhealth. 2020;8(11):e22006. Published 2020 Nov 11. doi:10.2196/22006
12. Nishi SP, Wang Y, Kuo YF, Goodwin JS, Sharma G. Spirometry use among older adults with chronic obstructive pulmonary disease: 1999-2008. Ann Am Thorac Soc. 2013;10(6):565-573. doi:10.1513/AnnalsATS.201302-037OC
13. Merchant RK, Inamdar R, Quade RC. Effectiveness of Population Health Management Using the Propeller Health Asthma Platform: A Randomized Clinical Trial. J Allergy Clin Immunol Pract. 2016;4(3):455-463. doi:10.1016/j. jaip.2015.11.022
14. Vorrink SN, Kort HS, Troosters T, Lammers JW. Level of daily physical activity in individuals with COPD compared with healthy controls. Respir Res. 2011;12(1):33. Published 2011 Mar 22. doi:10.1186/1465-9921-12-33
15. Al Rajeh AM, Hurst JR. Monitoring of Physiological Parameters to Predict Exacerbations of Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD): A Systematic Review. J Clin Med. 2016;5(12):108. Published 2016 Nov 25. doi:10.3390/jcm5120108
16. Rutkowski S, Rutkowska A, Kiper P, et al. Virtual Reality Rehabilitation in Patients with Chronic Obstructive Pulmonary Disease: A Randomized Controlled Trial. Int J Chron Obstruct Pulmon Dis. 2020;15:117-124. Published 2020 Jan 13. doi:10.2147/COPD.S223592
17. Chen Y, Zhang Y, Long X, Tu H, Chen J. Effectiveness of Virtual Reality–Complemented Pulmonary Rehabilitation on Lung Function, Exercise Capacity, Dyspnea, and Health Status in Chronic Obstructive Pulmonary Disease: Systematic Review and Meta-Analysis J Med Internet Res 2025;27:e64742, doi: 10.2196/64742
18. Chai X, Wu L, He Z. Effects of virtual reality-based pulmonary rehabilitation
in patients with chronic obstructive pulmonary disease: A meta-analysis. Medicine (Baltimore). 2023;102(52):e36702. doi:10.1097/MD.0000000000036702
19. Rutkowski S, Szczegielniak J, Szczepańska-Gieracha J. Evaluation of the Efficacy of Immersive Virtual Reality Therapy as a Method Supporting Pulmonary Rehabilitation: A Randomized Controlled Trial. J Clin Med. 2021;10(2):352. Published 2021 Jan 18. doi:10.3390/ jcm10020352
20. North, M., Bourne, S., Green, B. et al. A randomised controlled feasibility trial of E-health application supported care vs usual care after exacerbation of COPD: the RESCUE trial.npj Digit. Med. 3, 145 (2020). https://doi.org/10.1038/s41746020-00347-7
21. Chung C, Lee JW, Lee SW, Jo MW. Clinical Efficacy of Mobile App-Based, Self-Directed Pulmonary Rehabilitation for Patients With Chronic Obstructive Pulmonary Disease: Systematic Review and Meta-Analysis. JMIR Mhealth Uhealth. 2024;12:e41753. Published 2024 Jan 4. doi:10.2196/41753
22. Clemente-Suárez VJ, Beltrán-Velasco AI, Ramos-Campo DJ, et al. Physical activity and COVID-19. The basis for an efficient intervention in times of COVID-19 pandemic. Physiol Behav. 2022;244:113667. doi:10.1016/j.physbeh.2021.113667
23. Kruse CS, Argueta DA, Lopez L, Nair A. Patient and provider attitudes toward the use of patient portals for the management of chronic disease: a systematic review. J Med Internet Res. 2015;17(2):e40. Published 2015 Feb 20. doi:10.2196/jmir.3703
24. Norman CD, Skinner HA. eHealth Literacy: Essential Skills for Consumer Health in a Networked World. J Med Internet Res. 2006;8(2):e9. Published 2006 Jun 16. doi:10.2196/jmir.8.2.e9
25. Coiera E, Ash J, Berg M. The Unintended Consequences of Health Information Technology Revisited. Yearb Med Inform. 2016;(1):163-169. Published 2016 Nov 10. doi:10.15265/IY-2016-014
FREETUSS – Terapie Naturală Complexă pentru Toate Tipurile de
Tuse, Indiferent de Cauză
Profil Terapeutic. FREETUSS este un fitopreparat complex cu acțiune multiplă, recomandat ca tratament adjuvant natural pentru diverse tipuri de tuse (productivă sau seacă), indiferent de etiologie: virală, bacteriană sau iritativă. Formula sa sinergică reunește principii active din plante consacrate în fitoterapia respiratorie, conferind produsului un spectru terapeutic larg.
Compoziție activă:
• Extract de iederă standardizat în hederagenină (35 mg/ml)
• Antibacteriene și antiinfecțioase susțin lupta naturală a organismului împotriva infecțiilor
• Mucoprotectoare protejează și regenerează mucoasa respiratorie
matorii (IL-1β, IL-6, TNF-α) prin inhibarea căii NF-κB
Ulei esențial de lămâie (Citrus limonum)
• Activitate antibacteriană asupra:
o Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus capitis, Micrococcus luteus, Bacillus subtilis
o Pseudomonas fluorescens, Escherichia coli
• Activitate antivirală (Herpes simplex)
• Activitate antiinflamatoare:
o Inhibă migrarea leucocitelor și producția de citokine
o D-limonenul acționează asupra 5-lipoxigenazei și reduce inflamația
Miere florală
• Proprietăți antimicrobiene și emoliente naturale
• Sprijină vindecarea mucoasei iritate și calmează tusea
Indicații terapeutice
• Tuse acută sau cronică, de diverse etiologii
• Bronșite, faringite, laringite
• Infecții respiratorii recurente
• Alergii respiratorii cu manifestări iritative
• Disconfort orofaringian
FREETUSS este o alegere naturală și eficientă pentru susținerea sănătății căilor respiratorii, oferind alinare rapidă și protecție de durată.
Tulburările de somn la vârstnici: o provocare geriatrică complexă
Geriatria, ca specialitate medicală dedicată îngrijirii holistice a persoanelor vârstnice, joacă un rol crucial în menținerea sănătății și calității vieții vâstnicilor, o populație în creștere. Abordarea geriatrică se distinge prin evaluarea complexă a comorbidităților, prin accentul pe prevenție, prin personalizarea îngrijirii și managementul simptomelor în stadii avansate ale bolii. Un aspect fundamental al sănătății vârstnicilor, adesea subestimat, este calitatea somnului. Deși problemele de somn sunt frecvente odată cu înaintarea în vârstă, ele nu trebuie considerate o consecință inevitabilă a procesului de îmbătrânire, ci mai degrabă un semnal de alarmă ce necesită o evaluare și o intervenție adecvată în contextul geriatric.
Dr. Raluca Mihaela Bercea
Medic primar Pneumologie, Șef Secție Pneumologie, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, Clinica Medicală Scandinavia Ploiești
Importanța somnului
în contextul îmbătrânirii
Somnul de calitate reprezintă un pilon esențial pentru sănătatea fizică și mentală la orice vârstă, dar importanța sa devine critică la vârstnici. Un somn adecvat contribuie semnificativ la procesele de refacere fizică și cognitivă, facilitând consolidarea memoriei și menținerea funcțiilor executive(2). La nivel imunitar, un somn odihnitor susține capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, un aspect deosebit de relevant în contextul imunosenscenței asociate vârstei. Mai mult, somnul influențează direct reglarea stării de spirit, iar deprivarea cronică de somn poate exacerba sau chiar induce simptome de iritabilitate, depresie și anxietate, afecțiuni frecvente la vârstnici(7) Nu în ultimul rând, tulburările de somn pot afecta echilibrul și coordonarea, crescând semnificativ riscul de căderi, o cauză majoră de morbiditate și mortalitate în rândul persoanelor în vârstă.
Abordarea geriatrică a tulburărilor de somn
Geriatria adoptă o abordare comprehensivă în evaluarea și managementul tulburărilor de somn la vârstnici. Primul pas crucial este identificarea cauzelor subiacente. Acesta implică o anamneză detaliată, evaluarea comorbidităților (cum ar fi bolile cardiovasculare, respiratorii, neurologice, durerea cronică), revizuirea medicației (multe medicamente pot afecta arhitectura somnului) și analiza factorilor de stil de viață (igiena somnului, activitate fizică, consum de cofeină și alcool).
Intervențiile non-medicamentoase reprezintă adesea prima linie de tratament. Promovarea regulilor de igienă a somnului, incluzând stabilirea unui program regulat de somn-veghe, crearea unui mediu de dormit optim (întunecat, liniștit, la o temperatură confortabilă) și evitarea stimulentelor seara, sunt esențiale. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (TCC-I) s-a dovedit eficientă în îmbunătățirea calității somnului prin abordarea gândurilor și a comportamentelor disfuncționale legate de somn(1, 6)
Tratamentul medicamentos este rezervat cazurilor în care intervențiile non-medicamentoase nu sunt suficiente și impactul tulburărilor de somn asupra calității vieții este semnificativ. Prescrierea medicamentelor hipnotice necesită o evaluare atentă a riscurilor și beneficiilor, ținând cont de profilul farmacocinetic și
farmacodinamic specific vârstnicilor, precum și de potențialele interacțiuni medicamentoase și riscul de efecte secundare (confuzie, căderi). Monitorizarea atentă a eficacității și tolerabilității tratamentului medicamentos este obligatorie.
O altă categorie de tulburări de somn la vârstnici este reprezentată de tulburările de respirație în somn, în special apneea obstructivă în somn, care reprezintă o problemă de sănătate publică semnificativă, cu o prevalență crescută odată cu înaintarea în vârstă. La populația geriatrică, recunoașterea, diagnosticul și managementul apneei în somn pot fi complicate de comorbiditățile asociate, modificările fiziologice legate de vârstă și prezentările clinice atipice.
Din punct de vedere fiziopatologic, apneea în somn obstructivă se caracterizează prin episoade recurente de obstrucție parțială (hipopnee) sau completă (apnee) a căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Aceste evenimente duc la desaturare, scădere intermitentă a nivelului de oxigen, hipercapnie și fragmentare a somnului. La vârstnici, o serie de factori contribuie la creșterea susceptibilității la apariția apneei:
• Modificări anatomice: pierderea tonicității musculare la nivelul faringelui, depunerea de țesut adipos în jurul căilor respiratorii superioare și modificări ale structurilor osoase faciale pot predispune la colapsul căilor aeriene
• Modificări neurologice: reducerea drive-ului respirator central și alterarea re-
GCC – Partener exclusiv autorizat VISARIS pentru Grafie Digitală Fixă în România și Republica Moldova
VISION V
Design Flexibil pentru Rezultate Optime
• Sistem modular cu raze X cu configurație standard (suport de tub montat pe podea, suport bucky vertical și masă bucky)
• Design conceput pentru o gamă largă de servicii de imagistică radiografică generală și specializată în configurații standard, numai toracic, numai masă sau cameră de urgență (masă mobilă)
• Pentru eficiență, consola de sistem permite setarea de la distanță a generatorului, colimatorului și listei de lucru
Performanță Ridicată la un Preț Corect
• Gamă extinsă de fluxuri de lucru, siguranță avansată și funcții de poziționare • Urmărire motorizată a detectorului vertical și orizontal • Camere AEC cu 5 câmpuri • Comenzi de colimare motorizate pe suportul vertical • Partajare ușoară a detectoarelor cu camera mobilă sau alte camere DR • Reglare automată a expunerii cu SID și grilă (care pot fi modificate) • Configurații detector flexibil: fix, portabil, wireless
Modul Stitching pentru Imagini Anatomice Lungi
• Vizualizare imagini anatomice lungi ce permit măsurători mult mai mari decât aria activă a detectorului cu panou plat • Posibilitate obținere imagine completă coloană vertebrală din 3 expuneri • Stitching motorizat de până la 4 imagini (150 cm de acoperire a pacientului)
GCC – Partener exclusiv autorizat LANMAGE pentru Grafie Digitală Mobilă în România și Republica Moldova
AKSO PREMIUM Suplu & Ușor Manevrabil
• Dimensiunile cele mai reduse de pe piață (l 54 cm, h 135 cm), pentru poziționare flexibilă și vizibilitate optimă
• Amplificarea electrică a mișcării, pentru deplasarea ușoară a unității cu o singură mână
• Tub cu design special, pentru manevrabilitate maximă, rotirea sistemului și accesul în orice poziție
• Deblocare cu o singură mână și o singură cheie, pentru funcționare simultană pe 5 axe, acoperire completă de 360° și suspendare la înălțimea dorită • Înclinare maximă la 12° Robust & Autonom
• Cu alimentare de la rețea sau de la bateria încorporată (1 an timp de stocare a energiei)
• Baterie cu mod super-fast charge de 3 ore • Autonomie 100 km
• Minim 1200 expuneri la fiecare încărcare a bateriei (radiografie standard torace adult) Inteligent & Versatil
• Transmisie date wireless 5G • 4 moduri de expunere cu control manual, prin telecomandă, cu temporizator sau de la consolă • Control de până la maxim 15 m fără obstrucționarea semnalului prin pereți • Frână automată la detectarea unui obstacol iminent • Opțional, suport pentru radiografie toracică și pat mobil imagini • DAP system
GCC – Partener exclusiv autorizat SWISSRAY pentru Service și Distribuție în România și Republica Moldova
Mentenanță optimă pentru echipamente radiologice de înaltă clasă Asigurăm servicii specializate și autorizate de reparații, mentenanță, intervenții la cerere și întreținere preventivă pentru sistemele radiologice SWISSRAY instalate în orice unitate medicală din România sau Republica Moldova.
Concepute cu precizie, servisate cu mare grijă Înțelegem importanța funcționării optime a echipamentelor SWISSRAY care sunt esențiale pentru siguranța pacienților și a utilizatorilor. O întreținere regulată și profesionistă este crucială pentru a asigura rezultate radiologice precise și un diagnostic corect.
Când pacientul este pe primul loc, Timpul Contează Echipa noastră de experți garantează răspuns prompt și soluționare rapidă oriunde în România sau Republica Moldova, folosind piese originale și tehnici avansate, astfel încât echipamentele dumneavoastră radiologice SWISSRAY să funcționeze la parametri maximi în mod continuu.
Alegându-ne pe noi, alegeți siguranța, eficiența și excelența în domeniul radiologiei Noi ne focalizăm experiența pe funcționarea optimă a echipamentelor radiologice SWISSRAY, pentru ca dumneavoastră să vă puteți focaliza expertiza pe ceea ce contează cel mai mult – sănătatea pacientului.
GREENBERG & COHEN CONSULT: www.greeenberg.ro Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10, Bucureşti, Telefon 021-4116063, Email office@greenberg.ro
flexelor de menținere a permeabilității căilor aeriene
• Comorbidități: afecțiuni precum insuficiența cardiacă congestivă, fibrilația atrială, boala renală cronică și accidentul vascular cerebral sunt frecvent asociate cu apneea în somn și pot exacerba severitatea acesteia.
• Medicație: utilizarea sedativelor, hipnoticelor sau miorelaxantelor, comune la vârstnici, poate suprima tonusul muscular al căilor respiratorii superioare(8).
Prevalența și impactul clinic al apneei în somn la vârstnici
Prevalența apneei în somn crește exponențial cu vârsta. Studiile epidemiologice sugerează că până la 70% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani pot prezenta o formă de apnee, multe dintre ele nediagnosticate până în acel moment(11)
Impactul clinic al AOS la vârstnici este amplu și include frecvent complicații cardiovasculare cu risc crescut de hipertensiune arterială sistemică, fibrilație atrială, boală coronariană ischemică, insuficiență cardiacă congestivă și accident vascular cerebral(9). Deteriorarea cognitivă apare ca urmare a asocierii între AOS și declinul cognitiv, inclusiv demența de tip Alzheimer, a fost din ce în ce mai recunoscută(12). Hipoxia intermitentă cronică și fragmentarea somnului pot contribui la leziuni cerebrale(5)
Calitatea vieții acestor pacienți este evident deteriorată prin prezența somnolenței diurne excesive, a oboselii. Iritabilitatea și scăderea capacității de concentrare afectează semnificativ calitatea vieții și pot crește riscul de accidente(10). Risc de cădere, o problemă majoră de sănătate la vârstnici, este crescut prin fragmentarea somnului și somnolența diurnă.
Diagnosticul sindromului de apnee în somn se bazează pe suspiciunea clinică (somnolență diurnă, sforăit puternic, apnee observată) și este confirmat prin polisomnografie (PSG), considerată standardul de aur sau poligrafie cardiorespiratorie. La vârstnici, prezentările atipice pot face diagnosticul mai dificil, iar scorurile de somnolență pot fi mai puțin fiabile(1).
Managementul AOS la vârstnici trebuie să fie individualizat și să ia în considerare comorbiditățile și preferințele
Concluzii
Tulburările de somn reprezintă o problemă frecventă și cu impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții vârstnicilor. Tulburările de respirație în somn, în particular apneea obstructivă în somn, reprezintă o afecțiune prevalentă și subdiagnosticată la vârstnici. Impactul său asupra sistemului cardiovascular, cognitiv și asupra calității vieții subliniază importanța recunoașterii timpurii și a managementului adecvat. Având în vedere complexitatea cazurilor geriatrice, o abordare multidisciplinară este esențială pentru optimizarea rezultatelor clinice și îmbunătățirea bunăstării pacienților. Abordarea geriatrică, prin evaluarea complexă a cauzelor, implementarea strategiilor non-medicamentoase și utilizarea judicioasă a medicației, este esențială pentru a îmbunătăți somnul și, implicit, starea generală de bine a acestei populații vulnerabile. O colaborare interdisciplinară între geriatri, psihologi, terapeuți ocupaționali și alți specialiști este adesea necesară pentru a oferi o îngrijire optimă și personalizată, permițând vârstnicilor să se bucure de o îmbătrânire sănătoasă și activă.
pacientului. Opțiunile terapeutice includ:
• Presiunea pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP): este tratamentul de primă linie și cel mai eficient pentru AOS moderată până la severă. CPAP menține deschise căile respiratorii superioare prin furnizarea unui flux constant de aer. Aderența la tratament poate fi o provocare la vârstnici, necesitând educație și suport(9)
• Dispozitive de avansare mandibulară (DAM): Acestea repoziționează mandibula și limba anterior, crescând spațiul în orofaringe. Sunt o opțiune pentru AOS ușoară până la moderată, în special la pacienții care nu tolerează CPAP.
• Intervenții chirurgicale: sunt rareori indicate la vârstnici din cauza riscurilor crescute și a ratei variabile de succes.
• Măsuri comportamentale: pierderea în greutate, evitarea alcoolului și a sedativelor înainte de culcare, și poziția laterală în somn pot ameliora simptomele, în special în cazurile ușoare.
Bibliografie
1. Morley, J. E., Vellas, B., Van Kan, G. A., Anker, S. D., Bauer, J. M., Bernabei, R., Cesari, M. (2013). Sarcopenia: revised European consensus on definition and diagnosis. Age and ageing, 42(4), 427-441.
2. Ohayon, M. M. (2007). Prevalence of DSM-IV diagnostic criteria of insomnia: differentiating chronic
from occasional insomnia. The Journal of Clinical Psychiatry, 68(Supplement 14), 12-16.
3. Riemann, D., Spiegelhalder, K., Nissen, C., Mauz, E., Soyka, M., & Wetter, T. C. (2017). S3 guidelines for the diagnosis and treatment of insomnia: update 2017. Somnologie-Schlafforschung und Schlafmedizin, 21(1), 2-44.
4. Hodkinson, H. M. (1972). Evaluation of a mental test score for assessment of mental impairment in the elderly. Age and Ageing, 1(4), 233-238.
5. Ju, Y. S., Lucey, B. P., & Holtzman, D. M. (2014). Sleep and Alzheimer disease pathology—a bidirectional relationship. Nature Reviews Neurology, 10(2), 115-125.
6. McCurry, S. M., Logsdon, R. G., Teri, L., Vitiello, M. V. (2007). Evidence-based behavioral interventions for insomnia in older adults. Sleep Medicine Reviews, 11(3), 225-232.
7. National Institutes of Health. (2005). NIH state-of-the-science conference statement on manifestations and management of chronic insomnia in adults. NIH Consensus and State-of-the-Science Statements, 22(2), 1-30.
8. American Geriatrics Society. (2019). AGS Beers Criteria for Potentially Inappropriate Medication Use in Older Adults. Journal of the American Geriatrics Society, 67(S1), S1-S39.
9. Marin, J. M., Carrizo, S. J., Gispert, E. H., & Soriano, J. B. (2005). Long-term cardiovascular outcomes in men with obstructive sleep apnea-hypopnea with or without treatment with continuous positive airway pressure: an observational study. The Lancet, 365(9468), 1046-1053.
10. Peker, Y., Turan, C., Bıçak, A., & Șahin, S. (2016). The impact of obstructive sleep apnea on quality of life. Sleep and Breathing, 20(4), 1195-1200.
11. Punjabi, N. M. (2008). The epidemiology of sleep apnea. Sleep Medicine Clinics, 3(2), 173-184.
12. Yaffe, K., Middleton, L. E., Ranby, K., Kamel, N., & O’Connor, A. (2011). Sleep-disordered breathing, APOE genotype, and risk of dementia in older adults. JAMA Neurology, 68(11), 1358-1363.
Unii dintre pacienții dumneavoastră cu BPOC ar putea avea încă simptome
Trimbow® pentru BPOC BPOC cu risc de exacerbări
Exacerbări prevenite cu Trimbow®1
Reduce semnificativ riscul de exacerbări ale BPOC2 evenimente clinice majore direct corelate cu creșterea mortalităţii la pacienţii cu BPOC3,4
Îmbunătățește semnificativ calitatea vieții2
Trimbow® 87/5/9 mcg extrafin determină o ameliorare semnificativă a scorului mediu SGRQ2
Întârzie semnificativ deteriorarea clinică a BPOC5
Trimbow® 87/5/9 mcg extrafin prelungește timpul până la prima deteriorare clinică importantă5
BPOC - Bronhopneumopatia cronică obstructivă; SGRQ – St. George's Respiratory Questionnaire, chestionar utilizat pentru a evalua calitatea vieţii legată de starea de sănătate la pacienţii cu afecţiuni respiratorii cronice, în special BPOC și astm.
1. Singh et all., International Journal of COPD 2017;12 2917-2928; 2. Singh D, et al. Eur Respir J. 2019;53(53):1900235; 3. Løkke A, et al. Int J Chron Obstruct Pulmon Dis. 2022:17: 569-78; 4. Fortis S, et al. Respir Med X. 2021:3:100025; 5. Singh D, et al. Int J Chron Obstruct Pulmon Dis. 2019:14:531-46.
Material promoţional dedicat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Acest medicament se eliberează pe bază de prescripţie medicală PRF. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze reacţiile adverse. Raportarea reacţiilor adverse se poate face direct prin sistemul naţional de raportare (www.anm.ro). Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament. Pentru informaţii complete de prescriere, vă rugăm să consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului, accesând codul QR.
Chiesi România SRL Str. Venezuela nr. 10, sector 1, 011834; București; România Tel +40 21 202 36 42; Fax +40 21 202 36 43; www.chiesi.ro; www.chiesi.com www.instagram.com/chiesi_romania/ www.linkedin.com/company/chiesiromania/
005/CR/Trimbow pMDI/04-2025
Metapneumovirusul, un agent infecțios nou, dar vechi
The Metapneumovirus, a new but old infectious agent
Human Metapneumovirus (HMPV) is an ARN virus, member of Pneumoviridae family and related to the Avian Metapneumovirus (AMPV). HMPV has been mentioned for the first time in 2001 when a lot of 28 children from Netherlands were positive for a novel infectious agent after being tested with PCR. [1]
SDr. Adrian Neculai
Medic Rezident BI - INBI
„Prof. Dr. Matei Balș”, Master în Managementul Serviciilor de Sănătate – ASE București
ince 2016, Metapneumovirus has been occupying the second position as frequency in acute respiratory infections of children younger than 5 years old, after Respiratory Syncytial Virus. According to National Institute of Public Health data, the first novel case in Romania was reported in November 2024, followed by a second one in January 2025, both in Bucharest. [2,3]
The main mode to transmit the virus is through airway, but it can be spread by getting in contact with contaminated objects or surfaces. The incubation time varies between 3-5 days. [4]
The symptoms generally mimic a mild viral respiratory infection with cough, runny nose, odynophagia and fever. Babies, elders and immunosuppressed patients can develop severe pneumonia with wheezing and shortness of breath. [5]
The treatment is focused on symptoms and, in some severe cases which require continuous monitoring, it may be needed to use: oxygen therapy, intravenous fluids in order to avoid dehydration and non-steroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) to reduce the inflammation. No vaccine has been developed yet. The main method of prevention consists of a defensive behavior such as covering the mouth and nose while coughing or sneezing, using handkerchiefs, washing
the hands properly, all of these to avoid spreading the virus, especially when we are part of collectivities. [5,6,7]
Metapneumovirusul uman (Human Metapneumovirus – HMPV) este un virus ARN din familia Pneumoviridae, aflat în strânsă legătură cu metapneumovirusul aviar (Avian Metapneumovirus – AMPV). HMPV a fost adus în discuție pentru prima dată în anul 2001, în Olanda, când, în urma efectuării unui test PCR pentru virusuri respiratorii, un nou virus a fost identificat la 28 de pacienți pediatrici.[1]
Începând cu anul 2016, metapneumovirusul ocupă locul 2 ca frecvență în infecțiile acute de căi respiratorii superioare la copiii cu vârsta sub 5 ani, după virusul sincițial respirator. Conform datelor comunicate de către Institutul Național de Sănătate Publică, un prim caz raportat pe teritoriul României a fost în noiembrie 2024, urmat de un al doilea în ianuarie 2025, ambele în București.[2,3]
Principalul mod de transmitere a virusului este pe cale aeriană, urmată de contactul cu obiecte și suprafețe contaminate cu secreții ale pacienților infectați. Perioada de incubație variază între 3 și 5 zile.[4]
Simptomatologia mimează, în general, o viroză respiratorie ușoară, cu tuse, rinoree și congestie nazală, odinofagie și febră. Sugarii, vârstnicii și imunodeprimații pot dezvolta forme severe de pneumonie, cu wheezing și dispnee. [5]
Tratamentul este unul strict simptomatic, iar în cazurile severe care necesită monitorizare continuă, pe lângă acesta se recomandă: oxigenoterapie, fluide intravenos pentru menținerea unei stări optime de hidratare a organismului, respectiv corticoterapie pentru reducerea gradului
de inflamație. Până în prezent nu s-a dezvoltat niciun vaccin care să se fi dovedit a fi eficient împotriva metapneumovirusului. Principala metodă de prevenție constă într-un comportament defensiv atunci când strănutăm sau tușim (acoperirea gurii și nasului cu cotul, folosirea batistei și spălarea corectă a mâinilor) pentru a evita răspândirea virusului, în special când facem parte din colectivități. [5,6,7]
Bibliografie
1. van den Hoogen, Bernadette G.; Jong, Jan C. de; Groen, Jan; Kuiken, Thijs; Groot, Ronald de; Fouchier, Ron A.M.; Osterhaus, Albert D.M.E. (2001). „A newly discovered human pneumovirus isolated from young children with respiratory tract disease”. Nature Medicine. 7 (6): 719–724. doi:10.1038/89098. PMC 7095854. PMID 11385510
2. Williams, John V.; Harris, Paul A.; Tollefson, Sharon J.; Halburnt-Rush, Lisa L.; Pingsterhaus, Joyce M.; Edwards, Kathryn M.; Wright, Peter F.; Crowe, James E. Jr. (2004-0129). „Human Metapneumovirus and Lower Respiratory Tract Disease in Otherwise Healthy Infants and Children”. New England Journal of Medicine. 350 (5): 443–450. doi:10.1056/nejmoa025472. ISSN 0028-4793. PMC 1831873. PMID 14749452
3. Informare privind metapneumovirusul uman (HMPV). Institutul Național De Sănătate Publică. https://insp.gov. ro/2025/01/10/informare-privind-metapneumovirusul-uman-hmpv/. Published January 10, 2025. Accessed January 28, 2025.
4. Human metapneumovirus (hMPV). Illinois Department of Public Health. http://www.idph.state.il.us/public/hb/ hb_hMPV.htm. Published April 2009. Accessed January 29, 2025.
5. Human metapneumovirus (HMPV). Cleveland Clinic. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22443-human-metapneumovirus-hmpv. Published May 1, 2024.
6. Human metapneumovirus (hMPV) infection. https:// www.who.int/news-room/questions-and-answers/ item/human-metapneumovirus-(hmpv)-infection. Published August 9, 2023.
7. Metapneumovirus. Vircell. https://www.vircell.com/en/ diseases/49-metapneumovirus. Accessed February 1, 2025.
Esofagita eozinofilică în populația pediatrică
Esofagita eozinofilică (EoE) este o boală inflamatorie cronică a esofagului caracterizată prin simptome caracteristice și prin infiltrat inflamator eozinofilic la nivelul epiteliului scuamos, în absența unor cauze alternative de inflamație eozinofilă. Afecțiunea este determinată de mecanisme imune, cel mai frecvent declanșate de antigenele alimentare, provocând o varietate de simptome, de la disfagie și impactare alimentara, până la eșecul creșterii.
Medic rezident Pediatrie, SCUC „Grigore Alexandrescu”, București
Factori de risc
Incidența EοΕ este în creștere, fiind implicați factori genetici și de mediu. Sexul masculin este un factor de risc (OR: 2,01), legat de variațiile unei gene asociate ЕоE, localizate pe cromozomul X. O prevalență crescută (9,5%-17%) a EoE a fost raportată la copii după tratamentul atreziei esofagiene congenitale.
Există o asociere puternică a EoE cu afecțiunile atopice precum: astmul, rinita atopică, alergia alimentară mediată de IgE și eczema.
S-a observant creșterea prevalenței EoE în: boala celiacă (5,6% din EoE), boli ale țesutului conjunctiv (1,4% din EoE), fibroza chistică (0,9% din EoE), boli inflamatorii intestinale (0,7% din EoE) și diabet zaharat de tip 1 (1,2% din EoE).
Pe de alta parte, expunerea la Helicobacter pylori poate fi asociată cu un risc redus de EoE, existând însa dovezi contradictorii. Motivul din spatele acestei asocieri este reprezentat de proprietățile imunomodulatoare ale H. pylori, polarizând sistemul imun către răspunsul Th-1 și oferind protecție împotriva tulburărilor alergice mediate de Th-2. Manifestări clinice
Simptomele EoE variază în funcție de vârstă. La copiii mari, manifestările clinice observate sunt: disfagie pentru solide, impactarea alimentelor și durere toracică.
La copiii mici, simptomele sunt mai puțin specifice. Pot imita simptomele de reflux gastro-esofagian, prezentând dureri epigastrice, vărsături, refuzul alimentatiei, mestecatul excesiv, consumul excesiv de lichide la mese, hematemeza și eșecul creșterii.
Posibilitatea progresiei bolii a fost sugerată prin existenta unor rate crescute de disfagie (49% vs. 6%) și impactare alimentară (40% vs. 3%) la copiii cu EoE urmăriți timp de 15 ani.
Scorul Simptomelor EoE Pediatrice (PEESS v2) poate fi utilizat pentru a evalua severitatea simptomelor.
Diagnostic
Diagnosticul de EoE se bazează pe:
• Simptome ascociate disfuncției esofagiene,
• Aspectul endoscopic și histologic,
• Excluderea altor cauze ce pot determina eozinofilie la nivelul esofagului.
Suspiciunea ΕοΕ trebuie ridicată la pacienții cu simptome cronice de disfuncție esofagiană (disfagie, impactare alimentară, dificultăți alimentare, dureri abdominale sau toracice), comorbidități atopice și antecedente familiale de EoE. Simptomelele fiind nespecifice, intârzierea medie a diagnosticului este de 6 ani de la aparitia lor, crescând riscul de stricturi.
Endoscopic - Endoscopia digestivă superioară (EDS) cu cel puțin 6 biopsii de la nivelurile superioare și inferioare ale esofagului (cel puțin 2 probe de la fiecare nivel) rămâne standardul de aur pentru diagnostic și urmărire.
Scorul de referință endoscopic al EoE (EREFS) este cel mai de încredere scor endoscopic disponibil. Evaluează severitatea inflamației (exsudat, edem, fisuri), frecvente la copiii mici, și a trăsăturilor fibrostenotice (inele și stricturi, mai ales proximale), frecvente la pacienții în vârstă. Un EREFS ≤2 a fost asociat cu o activitate a bolii bine controlată, prag pentru răspunsul endoscopic la terapie. O treime dintre copiii cu EoE au un aspect macroscopic normal, biopsiile esofagiene efectuându-se indiferent de aspectul endoscopic.
Histologic - Pentru diagnosticul histologic al EoE, într-un context clinic adecvat, este necesară prezența inflamației predominant eozinofilice, cu o valoare prag de ≥15 eozinofile/HPF (60 eozinofile/mm2).
Eozinofilia esofagiană în absența caracteristicilor clinice nu este suficientă pentru diagnostic. Sensibilitatea pentru diagnosticarea EoE depinde de numărul de biopsii, fiind de 100% pentru 5 biopsii si de 55% la o biopsie. Pentru fixarea specimenelor, formolul este mai eficient în păstrarea integrității еοzinofilelor. Mărimea zonei HPF depinde de caracteristicile tehnice ale microscopului.
Scorul de severitate histologica a EoE (EoEHSS) oferă o imagine mai completă asupra leziunilor tisulare. Acesta evaluează opt caracteristici: densitatea eozinofilelor, hiperplazia bazocelulara, microabcesele eozinofilice, stratificarea eozinofilelor, dilatarea spațiilor intercelulare, alterarea epiteliului, celulelor epiteliale diskeratotice si fibroza laminei propria.
EoE poate coexista cu infiltrarea eozinofilica a altor segmente gastrointestinale. Dacă simptomele predominante nu sunt esofagiene, ci cele ale altor segmente, atunci diagnosticul aplicabil este de: gastrită/enterită/colită eozinofilica cu afectare esofagiană.
Ghidurile anterioare recomandau fie utilizarea pHmetriei 24h, fie două luni de tratament cu IPP în doze mari, pentru a exclude BRGE. Actual, persistența eozinofiliei esofagiene după două luni de tratament cu IPP nu mai este un criteriu de diagnostic.
De asemenea, EoE si BRGE pot coexista și fiecare poate agrava sau determina dezvoltarea celeilalte. O parte din pacienții cu EoE, fara expunere patologică esofagiana la acid, răspund la IPP prin mecanisme antiinflamatorii și de protecție a barierei, independent de efectele antisecretorii. IPP este acum considerat o opțiune de tratament, mai degrabă decât un criteriu de excludere.
Radiologie - Rezultatele radiologice și de laborator pot susține, dar nu sunt necesare pentru diagnostic. Tranzitul baritat poate descrie stricturi sau un esofag inelat. Nu se va folosi pHmetria în diagnosticul EoE, dar poate fi utila pentru a identifica o BRGE asociată.
Dr. Andreea-Beatrice Mare
Teste de laborator - Aproximativ 5060% dintre pacienții cu ЕoЕ vor avea niveluri serice crescute de IgE (>114.000 UI/L). Eozinofilia periferică, în general ușoară, este observată la 40-50% dintre pacienți.
Câțiva biomarkeri, precum: peroxidaza eozinofilă/AEC, proteina cationică a eozinofilelor, eozinofilele activate, IL10, anti‐NC1A (colagen XVII), IgG4 și celulele progenitoare de eozinofile, s-au dovedit promițători în studiile preliminare, dar nu se utilizează de rutină.
Evaluare pentru alergii - Pacienții cu EοΕ trebuie supuși evaluării de către un alergolog. Testul IgE specific și testul Prick cutanat au o valoare limitată în identificarea antigenelor alimentare declanșatoare. Este controversat rolul IgG4 seric și tisular ca predictor al antigenității specifice alimentelor în EoE. Tratament
Managementul EoE include intervenții dietetice, farmacologice și endoscopice. Scopurile terapiei sunt creșterea normală și ameliorarea histologică.
Dietele empirice de eliminare, IPP și steroizii topici sunt toate opțiuni de tratament de inducție de primă linie, fără nicio preferință. Tratamentul combinat poate fi util în anumite cazuri.
Se recomandă minim 8-12 săptămâni de inducție pentru dietele de eliminare, steroizii topici sau IPP și 4 săptămâni pentru diete elementare. Lipsa simptomelor nu prezice fiabil absența activității bolii. Eficacitatea este evaluată prin EDS cu biopsii. La un răspuns parțial (scădere >50% a nr. de eozinofile) precoce (după 4-7 săptămâni) se ia în considerare prelungirea inducției și reevaluare la 12-16 săptămâni, înaintea schimbarii tratamentului.
Pacienții recidivează frecvent când tratamentul este oprit. Pentru a menține remisiunea, este necesar tratamentul de întreținere, cel puțin 1 an. Se recomandă evaluare clinică periodică și, în remisiunea clinică stabilă, evaluare endoscopica și histologica după 1-3 ani. Revaluarea histologică este necesara în orice recidivă. Tratament dietetic:
Ca tratament dietetic de primă linie al EoE, se recomandă dietele empirice de eliminare, existând o tranziție spre diete mai puțin restrictive, cu o abordare stepup. Un singur aliment a fost declanșatorul bolii la 74% dintre pacienți.
Dieta de eliminare a șase alimente, SFED, (proteine din lapte de vacă, gluten,
ou, soia, alune, pește și fructe de mare) induce remisiunea clinică și histologică la 74% din EoE. O dietă de eliminare a patru alimente, FFED, (lapte de vacă, ouă, gluten și soia), mai puțin restrictivă, a avut o remisiune histologică de 64%. La reintroducere, cel mai frecvent au declanșat recidivă histologică: laptele de vacă (85%), ouă (35%), grâul (33%) și soia (19%). S-a examinat eficacitatea unei abordari stepup (2-4-6), inițial cu o dietă de eliminare a două alimente, TFED, și o remisiune histologică la 43%. Pentru arespondenți, a fost extinsă la FFED sau SFED.
Formulele pe bază de aminoacizi induc remisiune histologică la 90% din EoE. Sunt un tratament de a doua linie, în special pentru alergii alimentare multiple, eșec de creștere sau EoE severă, fara răspuns la diete restrictive.
Există rezultate slabe pentru dietele cu eliminare țintită, ghidată de teste alergice standard (teste IgE specifice, testări cutanate Prick).
Tratament farmacologic: 1. Inhibitorii pompei de protoni (IPP) se numără printre opțiunile de tratament de primă linie. Doza recomandată de IPP pentru copii este de 1-2 mg/kg/zi Omeprazol, divizata în două doze (până la 20–40 mg, de două ori pe zi). Variațiile genetice ale genei CYP2C19 afectează metabolismul și clearance-ul IPP.
Deoarece EoE și BRGE pot să apară concomitent, unii pacienți beneficiaza de IPP cu scopul tratarii ambelelor afecțiuni. Deși IPP sunt medicamente sigure, se raportează reactii adverse la 34% dintre pacienti, inclusiv: dureri de cap, fracturi osoase, diaree, greață, constipație si alterarea microbiotei intestinale.
2. Glucocorticoizi topici - Majoritatea pacienților cu EoE răspund la Budesonid sau Fluticazona, fără dovezi clare de superioritate între ele.
Budesonidul, sub 11 ani, poate fi administrat ca pastă vâscoasă orală (1-2 mg/zi, divizat in 2 doze). Peste 11 ani doza aprobată este de 2 mg, de două ori pe zi, 12 săptămâni. Se administreaza lent, nu se mănânca si nu se bea timp de 30 de minute.
Propionatul de fluticazonă se administrează fără spacer, fiind înghițit. Nu se inhaleză la administrare și nu se mănânca sau bea timp de 30 de minute. Intre 1 -11 ani se administrează 110 mcg/spray, 8 pulverizări/zi (divizate de
2-4 ori/zi). Peste 11 ani se administrează 220 mcg/spray, 8 pulverizări/ zi (divizate de 2-4 ori/zi).
Steroizii topici sunt în general bine tolerați. Cea mai frecventă reacție adversă este candidoza orală sau esofagiană, la 2%-15% dintre pacienți, tratată cu Nistatina orală. Se recomandă ca nivelul total de steroizi să fie calculat (sistemic, topic, nazal, inhalator), deoarece expunerea cumulata poate duce la insuficiență suprarenaliană.
Reducerea graduala, după remisiune endoscopică și histologică la 8 săptămâni, cuprinde reducerea dozei inițiale de Budesonid sau de Fluticazonă cu 50%, pe o perioadă de 8-12 săptămâni, apoi reevaluarea răspunsului.
3. Dupilumab - Dupilumab este un antagonist al receptorului de interleukină (IL)-4, rezervat copiilor cu EoE refractari la alte opțiuni, de peste un an și de peste 15 kg.
Dupilumab inhibă semnalizarea prin IL-4 și IL-13, importantă în generarea inflamației mediate de Th-2 și implicată în alte boli inflamatorii (astm, dermatită atopică). Se administrează subcutanat, între 15-30 kg. - 200 mg, la două săptămâni; între 30-40 kg. - 300 mg, la două săptămâni; peste 40 kg. - 300 mg o data/ săptămână.
Dilatare esofagiană
Dilatarea stricturilor esofagiene este eficientă pentru ameliorarea disfagiei, dar nu are niciun efect asupra inflamației subiacente. Este rezervată pacienților la care a eșuat terapia mai conservatoare sau ca terapie inițială în stricturile de grad înalt.
Poate fi asociată cu rupturi profunde ale mucoasei și perforație esofagiană. S-a recomandat ca progresia dilatației pe sesiune să fie limitată la 3 mm, necesitând dilatări multiple.
Prognostic
Esofagita eozinofilică este o boala cronică, cu o probabilitate mare de recidivă la întreruperea tratamentului și care poate progresa într-un stadiu fibrostenotic. Nu a fost studiat pe larg dacă, în cazul copiilor afectați, boala persistă până la vârsta adultă, deși datele disponibile sugerează că da, doar 10% dezvoltând toleranță la alergiile alimentare.
Prognosticul pe termen lung al ЕоE este neclar, dar ΕoЕ nu pare să scurteze semnificativ durata de viață.
Call center dedicat
în primele 7 zile de la închirierea aparatului
• verificăm complianța pacienților
• identificăm eventualele probleme
• găsim soluții
Home care services
• atenție sporită pacienților și terapiei
Monitorizare terapie pacienți
Trimiterea rapoartelor de complianță către medicii prescriptori
• verificarea aparatului (unitatea de umidificare, accesoriile);
• setarea presiunii/presiunilor de terapie;
• verificarea aderenței la terapie;
• verificarea efectelor secundare ale terapiei, inclusiv probleme cu mască (leak-uri), probleme ale mucoasei oro-nazale, etc.
• obținerea feedback-ului pacientului;
• descărcarea raportului de complianță de pe platformele cloud ale dispozitivelor.
