














Prof. Univ. Dr. Doina Anca Pleșca
Președinte SRPed
Dr. Raluca Ghionaru
Președinte AREPMF
Prof. Univ. Dr. Oana Cristina Mărginean
Vicepreședinte SRPed

















Prof. Univ. Dr. Doina Anca Pleșca
Președinte SRPed
Dr. Raluca Ghionaru
Președinte AREPMF
Prof. Univ. Dr. Oana Cristina Mărginean
Vicepreședinte SRPed
Dr. Ileana Brînză
Vicepreședinte AREPMF
Asist. Univ. Dr. Claudia-Felicia Pop
UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
Șef Lucrări
Dr. Mihaela Oros
Universitatea „Titu Maiorescu”, Facultatea de Medicină, București
Prof. Univ.
Dr. Otilia Mărginean
UMF „Victor Babeș”, Timișoara
Șef Lucrări
Dr. Oana Belei
UMF „Victor Babeș”, Timișoara
Conf. Univ.
Dr. Angela Butnariu
Cabinet Pediatrie-Cardiologie, Cluj-Napoca
Conf. Univ. Dr. Mihai Doina-Andrada
UMF „Carol Davila”, București
Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!
Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!
Pulbere și soluție pentru soluție orală
L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină
DENUMIREA COMERCIALĂ
A MEDICAMENTULUI
Indicat în stări de convalescenţă1:
• După inter venţii chirurgicale
• Ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie, anemie, surmenaj fizic și intelectual (fenomen de Burnout)
• După evenimente vasculare acute
• În dereglări metabolice și ca adjuvant în terapia angiovasculară
Asigură supor tul organismului în boli cronice1:
• Reglează metabolismul celular (toate maladiile sunt cauzate de disfuncţii ale metabolismului celular)
• În boli neurologice
• În boli cardiovasculare
• Determină sinteza mediatorilor chimici
SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT
Chirurgie:
TONOTIL-N pulbere şi soluţie pentru soluţie orală
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Pulbere pentru soluţie orală (conţinută în dop)
170 mg pulbere pentru soluţie orală conţin
L-fosfotreonină 20 mg,
Este un tonic pentru organism; se recomandă în convalescenţă după intervenţii chirurgicale
Oftalmologie:
Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
L-glutamină 75 mg, clorură de hidroxocobalamină 0,5 mg
Soluţie orală (conţinută în flacon)
10 ml soluţie orală conţin L-fosfoserină 60 mg, clorhidrat de arginină 150 mg
Excipient cu efect cunoscut: sorbitol (E 420)
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi prospectul FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi soluţie pentru soluţie orală
Soluţie: limpede, de culoare roşu-cireaşă, cu miros plăcut, caracteristic de vişine şi gust dulce
Pulbere: granulată, de culoare albă
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice Tonotil N este indicat în stări patologice, de exemplu: boli somatice şi psihice, demenţă senilă, boli în care intervine o disfuncţie în metabolismul neuronal Tonotil N stimulează activitatea cerebrală, producerea de energie şi posibilităţile de utilizare a oxigenului la nivel celular Tonotil N completează componentele biologice celulare deficitare fără să genereze produşi de degradare Tonotil N este folosit ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie şi în convalescenţă Datorită indicaţiilor de mai sus Tonotil N poate fi administrat în următoarele "Specialităţi Medicale":
Pediatrie:
Retardare psihosomatică, convalescenţă, anorexie, oboseală în urma unui efort intelectual prelungit Medicină internă: Surmenaj fizic şi intelectual, convalescenţă, stări de slăbiciune (anemie, anorexie)
Geriatrie:
Depresie senilă sau demenţă senilă, dereglări psihosomatice ale vârstei a III-a, în pierderea memoriei la persoane vârstnice, în scăderea performanţelor intelectuale, în dereglări metabolice şi ca adjuvant în terapia angiovasculară
Neurologie:
Tensiuni nervoase, oboseală asociată cu administrarea de medicam
Oboseală oculară, miopie progresivă, boli ale retinei datorate dereglărilor metabolice, irigare sangvină deficitară la nivel ocular, ambliopie datorată fumatului, atrofia nervului optic, şi ca
aditiv în tratamentul combinat cu medicaţie anticataractă, pentru a preveni cataracta senilă (datorită efectelor asupra reglării metabolismului celular şi aprovizionării organismului cu aminoacizi esenţiali)
Obstetrică-ginecologie:
Convalescenţă, tensiune nervoasă, slăbiciune, climacteriu
Ortopedie-traumatologie:
Ca un tonic al organismului şi ca un tonic pentru pacienţii ce urmează a fi operaţi Convalescenţă
(după intervenţii chirurgicale, traumatisme, etc )
Medicină sportivă
Recuperarea psihosomatică a atleţilor
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se îndepărtează sigiliul de metal al flaconului, prin extragere Apoi se împinge dopul roşu în aşa fel încât să se golească conţinutul acestuia în partea lichidă din flacon Se agită bine flaconul
Se înlătură dopul şi se transvazează conţinutul
flaconului într-un pahar
Tonotil N este uşor de administrat şi are gust plăcut
Se poate dilua cu apă
Tonotil N poate fi administrat şi la diabetici, deoarece
nu conţine zahăr Soluţia se administrează imediat după constituire
Adul ţi: doza recomandată este de 1-2
flacoane dimineaţa, înainte de micul dejun
Copii: doza recomandată este de 1 flacon dimineaţa, înainte de micul dejun
CONTRAINDICAŢII Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi Tumori maligne, stări neoplazice datorită prezenţei hidroxocobalaminei Pentru mai multe amănunte, citiţi cu
NŢIONĂRI
insuficienţă renală sau hepatică severă sau cu acidoză metabolică sau la pacienţii cu tulburări ale metabolismului aminoacizilor. Deoarece conţine sorbitol, pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la f ructoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament
Interacţiuni cu al te medicamente şi al te forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Tonotil N poate fi administrat în timpul sarcinii și în perioada de alăptare.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Tonotil N nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Reacţii adverse
Reacţii alergice în cazul hipersensibilităţii la unul dintre componenţii produsului.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http: //www anm.ro/ Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament Supradozaj
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.
DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI
DE PUNERE PE PIAŢĂ: VIANEX S.A
8, Varibobi street, Nea Erythraia, 146 71 Kifisia, Greece
Distribuitor/Reprezentant: S C. IMEDICA S A Șoseaua București – Ploiești nr. 141 D, sector 1, București
Tel: 021 301 70 10; 20; 30 / Fax: 021 319 77.51 office@imedica.ro / www.imedica.ro NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE
PE PIAȚĂ: 9360/2016/01
VIZĂ DE PUBLICITATE: 6351/02 04 2024 Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.
„Este important ca cercetarea științifică să reprezinte o preocupare continuă!”
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Oana Cristina Mărginean
„Îngrijirile dedicate copilului se centrează pe pacient, pentru a asigura confortul și o complianță crescută la tratament”
Interviu cu Dr. Raluca Ghionaru, Președintele AREPMF
Managementul bolii diareice acute la copil Șef Lucrări Dr. Belei Oana, Prof. Univ. Dr. Mărginean Otilia
Alergia la proteinele din laptele de vacă la sugar în practica medicului de familie
Asist. Univ. Dr. Claudia-Felicia Pop, Dr. Anca Andreea Moldovan, Dr. Rodica Cristina Tomoiagă
Baby blues și Mommy brain
Dr. Ileana Brînză
Metapneumovirusul, un agent infecțios nou, dar vechi
Dr. Adrian Neculai
Beneficiile și limitările inteligenței artificiale în practica medicală Farm. Smărăndița Tașcă-Ștefan
Corelații cheie între poluarea ambientală, bolile respiratorii la copii și evoluția către afecțiuni pulmonare cronice la adult Șef Lucrări Dr. Mihaela Oros
Sistemele de monitorizare glicemică continuă la copiii cu diabet zaharat tip 1
Dr. Voicu Maria-Andreea, Dr. Apostolescu Ștefania, Conf. Univ. Dr. Mihai Doina- Andrada
Esofagita eozinofilică în populația pediatrică Dr. Andreea-Beatrice Mare
Mastocitoza cutanată la pacientul pediatric: „blitz diagnostic”, cum tratez?
Dr. Raluca-Gabriela Miulescu, Dr. Alina Turenschi
Implicațiile deficitului de zinc în infecțiile acute
Dr. Oana Gheorghe
Tubajul siliconic în obstrucția de duct lacrimo-nazal („canalul lacrimal înfundat”)
Dr. Daniela Cioplean
Testarea genetică – all in one?
Dr. Maria Stratan, Dr. biolog Andreea Țuțulan-Cuniță
O perspectivă asupra anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copii Conf. Univ. Dr. Angela Butnariu, As. Univ. Dr. Alexandru Munteanu
Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de
în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală
Dr. Anca Andreea Moldovan
Medic rezident an 4, specialitatea Medicină de Familie, Medic specialist Medicină Internă
Dr. Rodica Cristina Tomoiagă
Medic rezident an 1, specialitatea Medicină de Familie
Dr. Adrian Neculai
Medic Rezident BI - INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, Master în Managementul Serviciilor de Sănătate – ASE București
Farm. Smărăndița Tașcă-Ștefan
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“, Membru AREPMF
Dr. Andreea-Beatrice Mare
Medic rezident Pediatrie, SCUC „Grigore Alexandrescu”,București
Dr. Raluca-Gabriela Miulescu
Medic specialist Dermatologie Pediatrică, Sp. de Pediatrie Ploiești, Sp. Sf. Constantin, Brașov
Dr. Alina Turenschi
Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești
Dr. Oana Gheorghe
Medic rezident Pediatrie, SCUC „Grigore Alexandrescu”, București
As. Univ. Dr. Alexandru Munteanu
Catedra Nursing, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Dr. Daniela Cioplean
Președintele Societății Române de Strabism și Oftalmopediatrie, Examinator Certificare FEBO-SP
Dr. Voicu Maria-Andreea INDNBM „N. Paulescu” București Dr. Apostolescu Ștefania INDNBM „N. Paulescu” București
SRPed este o societate medicală puternică, cu o remarcabilă implicare în procesul de educare şi formare al medicilor. Cu ocazia Conferinței Naționale de Pediatrie – Ghiduri şi Protocoale în Pediatrie – care se desfăşoară în perioada 2-5 aprilie la Bucureşti, stăm de vorbă cu doamna Prof. Univ. Dr. Oana Cristina Mărginean, Medic primar Pediatrie, Medic specialist Gastroenterologie, Endoscopie digestivă şi Ultrasonografie abdominală pediatrică, Vicepreşedinte al SRPed.
Ce tematică și subiecte de actualitate vor fi abordate în cadrul acestui prestigios eveniment?
Conferința Națională a Societății Române de Pediatrie „Ghiduri și Protocoale în Pediatrie” din acest an are un program extrem de variat care să acopere practic toată patologia pediatrică.
Evenimentul abordează teme de mare actualitate în domeniul alergologiei și imunologiei, cardiologiei, hemato-oncologiei, gastroenterologiei, nefrologiei, pneumologiei, diabetologiei și endocrinologiei pediatrice, neurologiei pediatrice, dar și teme legate de patologie chirurgicală pediatrică. Continuăm, de asemeni, cu includerea în program a unei secțiuni dedicate urgențelor majore în pediatrie.
În același timp, este pregătită o nouă ediție a “Protocoalelor de Diagnostic și Tratament în Pediatrie”, cu cele mai noi informații în cele mai importante patologii ale copilului. Informațiile utile, cu aplicabilitate clinică, sunt prezentate atât pe înțelesul specialiștilor în domeniu cât și al rezidenților, oferind date preţioase pentru diagnosticul precoce și tratamentul adecvat privind majoritatea afecţiunilor din cadrul patologiei pediatrice.
Este o tradiție ca în primăvara fiecărui an, lideri de opinie din domeniul pediatriei și nu numai, să susțină prelegeri, mese rotunde, simpozioane. Ce invitați aveți anul acesta?
Colaborarea strânsă dintre Societatea Română de Pediatrie și alte societăți academice naționale și internaționale ne-au permis să realizăm proiecte comune în care să promovăm cele mai recente informații și descoperiri științifice medicale destinate patologiei copilului. Lectorii
care s-au alăturat acestui proiect provin din toate centrele universitare de medicină din țară, precum și de la alte facultăți de medicină. Personalitățile de marcă, recunoscute atât la nivel național cât și internațional vor oferi participanților prelegeri extrem de interesante.
Conduceți Secția Clinică de Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, instruiți și coordonați medici și viitori medici pediatri. Care ar trebui să fie calitățile unui pediatru, pe lângă profesionalism?
Medicul pediatru devine un veritabil membru al familiei în care copilul s-a născut și crește pentru a deveni un adult sănătos. Pediatrul trebuie să aibă abilități excelente în a comunica cu părinții și aparținătorii, să afle cât mai multe informații despre copilul pe care îl examinează, dar să dea dovadă de o empatie deosebită vis-a-vis de suferința copilului, de devotament în tot ceea ce face. Copilul este un pacient dificil și depinde de modul în care medicul înțelege suferința acestuia, reușește să stabilească un diagnostic corect și să aleagă cea mai bună atitudine terapeutică pentru a-l vindeca.
Poate fi XLH *
Recomandați un consult la specialistul endocrinolog dacă:
Aveți un pacient care nu răspunde conform așteptărilor la tratamentul rahitismului nutrițional și de asemenea, tabloul clinic poate include statură mică,1-5 abcese dentare,1-5 anomalii ale craniului,1-3 dureri osoase, articulare sau musculare,1–4 sau hipofosfatemie.1–5 Specialistul endocrinolog și pediatru din centrele universitare / centre de excelență XLH pot confirma diagnosticul de XLH* și pot iniția terapia adecvată.
Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. * - hipofosfatemie X-linkata; Referințe: 1. Haffner D et al. Nat Rev Nephrol 2019;15:435–455. 2. Beck-Nielsen SS et al. Orphanet J Rare Dis 2019;14:58. 3. Skrinar A et al. J Endocr Soc 2019;3:1321–1334. 4. Lo SH et al. Qual Life Res 2020;29:1883–1893. 5. Carpenter TO et al. J Bone Miner Res 2011;26:1381–1388.
Un subiect important în practica pediatrică se dovedește a fi mortalitatea infantilă. Cum stă România la acest capitol? Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar putea fi cauzele?
Conform unor statistici, România se află pe locul doi în topul țărilor cu o rată mare a mortalității infantile. Lipsa screeningului adecvat în timpul vieții intrauterine, faptul că mamele nu sunt informate și monitorizate adecvat, lipsa aparaturii performante în unele spitale precum și un deficit de medici neonatologi, duc la complicații, sarcini cu probleme, feți malformați și chiar risc de decese neonatale. Vă rugăm să ne comunicați ce proiecte aveți în acest an, atât ca Vicepreședinte
O preocupare permanentă pentru conducerea Societății Române de Pediatrie o reprezintă susținerea rezidenților pediatri și a tinerilor medici în dezvoltarea profesională și de cercetare științifică. Facilităm acestora accesul la școlile de vară de pediatrie, oferim burse, premii pentru cercetare științifică. Este important ca cercetarea științifică să reprezinte o preocupare continuă iar pentru aceasta desfășurăm granturi de cercetare care vizează domenii de larg interes.
Pot enumera câteva proiecte
• Softis-Ped - Softskills for Children’s Health, Proiect Erasmus Plus - proiect internațional
• Elaborarea unui ghid inovator de diagnostic al copilului obez prin evaluare genetică, antropometrică, de bioimpedanță și ecografică – proiect național
• Innovative skills for nursing Aprofundarea tehnologiilor noi, de vârf în domeniul pediatriei și al gastroenterologiei pediatrice este o preocupare constantă a mea, precum și cercetarea în domeniul pediatriei rămâne o portiță deschisă în viitor, pentru a putea îmbogăți diagnosticul, tratamentul și sănătatea micilor pacienți.
Deasemeni, aș dori să precizez că, în perioada 24-27 septembrie, la Centrul Internațional de Conferințe Sinaia, se va desfășura cel de-al XVII-lea Congres Naţional de Pediatrie, cu participare internațională, unde vor fi abordate subiecte de mare interes de către personalități remarcabile din lumea medicală.
Doresc tuturor participanților la aceste prestigioase evenimente să dobândească noi informații în domeniu, să își îmbunătățească abilitățile diagnostice și terapeutice. Mult succes!
utilizat cu sau fără sistemul de ventilație BIBERONUL Anti-Colici
Folosind sistemul intern de ventilație, beneficiile sunt:
• Ajută la reducerea problemelor legate de hrănire
Biberoanele noastre sunt recunoscute pentru reducerea colicilor, eructatului, espectoratului și gazelor
• Dovedit că ajută la conservarea nutrienților din lapte*
Vitaminele C, A și E sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă în copilărie
• Hrănirea fără vid ajută digestia
O bună digestie este esențială pentru copii, în special pentru nou-născuți
• Design complet ventilat al biberonului
Asemănător cu hrănirea la sân
• Sistemul de ventilare internă și tetina din silicon funcționează împreună
Flux controlat, astfel încât bebelușii se hrănesc în propriul ritm
• Ajută la digestie pentru un somn mai bun
* În urma unui studiu universitar. Aflați mai multe aici: drbrownsbaby.com/nutrient-study
Dar, este minunat să avem opțiuni atunci când
hrănirea bebelușului se dezvoltă
• Puteți să eliminați sistemul de ventilație - nu este necesar să introduceți alte biberoane
• Experiența de hrănire este similară cu cea a majorității biberoanelor ventilate prin tetină
Pediatrician Recommended i gnedtogrowwithba al e
Dovedit clinic că reduce colicii, eructatul, espectoratul și gazele
Sistemul intern de ventilație
Aerul intră prin gulerul biberonului și este direcționat prin sistemul intern de ventilație
Aerul circulă prin tubul sistemului ocolind laptele, până în capătul biberonului
Sistemul elimină vidul și bulele din lapte, presiunea negativă și strângerea tetinei
Bebelușul se hrănește mai confortabil, în timp ce laptele curge liber prin tetină, asemănător alăptării
Vezi cum funcționează aici: drbrownsbaby.com 1 2 3 4
Sistemul intern de ventilație
Dr. Brown’s® elimină bulele de aer din lapte, astfel se minimizează oxidarea, ajută la păstrarea substanțelor nutritive din lapte.
Vitamina C în laptele matern
Afla mai mult: nutrientstudy.com
Biberonul cu Gat Larg Dr. Brown’s® Opțions + ™ dispune de un nou model al tetinei, similar cu mamelonul, pentru a încuraja hrănirea la sân, comportamentul alimentar natural. Împrumutat de la natură, designul corect conturat ajută în alăptare. Copilul se atașează confortabil și se evită confuzia mamelonului.
„Îngrijirile dedicate copilului se centrează pe pacient, pentru a asigura confortul și o complianță crescută la tratament”
În perioada 6-9 martie, la Centrul de Conferințe Poiana Brașov, se desfășoară Congresul
Național al AREPMF, o editie aniversară, și anume împlinirea a 10 ani de activitate! Cu această ocazie, stăm de vorbă cu doamna Dr. Raluca Ghionaru, Președintele AREPMF.
Vă rugăm să ne comunicați ce teme științifice abordați la această ediție aniversară a evenimentului, precum și ce speakeri de marcă aveți ca invitați.
Ca în fiecare an, Congresul Național AREPMF deschide seria manifestărilor științifice dedicate practicii medicului de familie. Și această ediție, cea de-a zecea, ca și cele anterioare, se va desfășura sub titlul: Tradiție și modernism în practica medicului de familie. Medicina este o știință în continuă metamorfoză, un domeniu cu descoperiri științifice frecvente, așa că medicul este nevoit să țină pasul cu toate aceste transformări. Vom porni de la teme clasice de îngrijire a pacienților: intervenții preventive, algoritmi de diagnostic și tratament, modularea stilului de viață, sănătatea psihică și le vom aduce în prezent. În cadrul Congresului sunt invitați lectori din țară și de peste hotare, profesioniști care formează generații de medici și care stabilesc direcții de dezvolate și de practică medicală: Prof. Dr. Hania Szajewska, Prof. Dr. Paolo Manzonni, Prof. Dr. Eugene Leibowitz, Prof. Dr. Cristian Apetrei, Prof. Dr. Coriolan Ulmeanu, Prof. Dr. Doina Pleșca, Prof. Dr. Sorin Man sunt prezenți alături de noi în Congres alături de mulți alți lideri de opinie în domeniu.
Cum a evoluat medicina copilului în această perioadă?
Urmând evoluția generală a medicinei, îngrijirile dedicate copilului se centrează pe pacient, luând în considerare toate aspectele care pot influența o decizie terapeutică: socioeconomic, cultural și educațional, fizic și psihic, emoțional. Intervențiile medicale se doresc a fi în prezent minim invazive, pentru a asigura confortul micului pacient și o complianță crescută la tratament. Dotarea medicală tehnică, dar și “parteneriatul” cu inteligența artificială sunt adaptate la caracteristicile fizice și de dezvoltare ale copilului.
Ce programe educaționale pentru pacienți veți desfășura anul acesta? Dar pentru medici?
Anul acesta continuăm câteva dintre proiectele deja devenite tradiționale: întâlnirile cu caracter științific încep cu Congresul Național, urmat de Școala de vară AREPMF și de Conferința Națională Zilele AREPMF. Vom marca Săptămâna Europeană a Vaccinării, Săptămâna Mondială a Alăptării și vom continua proiectul Școala Familiei Mele, dedicat populației generale.
Cât de importantă este vaccinarea, începând chiar din primele zile de viață?
Prevenția rămâne unul dintre subiectele importante abordate de AREPMF?
Pe parcursul ultimului an, AREPMF a dezvoltat câteva proiecte care să contribuie la creșterea aderenței la vaccinare. Acestea au fost destinate atât profesioniștilor în sănătate, cât și populației generale.
Proiectul ProtectLifeRo început în 2023 cu lansarea Îndreptarului de vaccinare în cabinetul medicului de familie, ediția a doua, a continuat în prima parte a anului 2024 cu varianta digitală (e-book) a acestui volum, atât în limba română, cât
M O DU L N OST R U CEL MAI RAPID
Fe + Mn + Cu.5
Asorbabil imediat + Bine tolerat.1, 4
Până în ziua 30, normalizarea nivelului de hemoglobină la toate tipurile de pacienți.1, 2, 3
2 S.Y Anmouth, O.B. Saneeva and A.V Tchouprova. Les nouveautés dans le traitement de l’anémie sidéropénique chez les enfants. Le journal des « Maladies des Nouveaux Nés et des Enfants ». 2001. 1 : 68-70
3with other liquid or solid formultaions containing bivalent or trivalent iron. Minerva ginecologica. 1996. 48 : 511-518
4 Raport ul din anul 2017 privind siguranța, actualizat periodic (1 Iulie 2010 - 30 Iunie 2017)
5 Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Tot’héma®. Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Tot’héma® este disponibil la stand la cerere.
și în limba engleză, ambele fiind disponibile pentru consultare pe pagina oficială a Asociației www.arepmf.ro. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect ne-am îndreptat atenția către educația pentru sănătate a populației, prin realizarea unor scurte filme informative despre bolile infecțioase prevenibile prin vaccinare, care pot fi vizionate liber de publicul larg. Pentru a facilita accesul pacienților refugiați la aceste informații, aceste filme au fost subtitrate în limba ucraineană. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Biroului din România al Organizației Mondiale a Sănătății.
La sfârșitul anului trecut am adus din nou în discuție prevenția bolilor infecțioase, de data aceasta cu accent pe patologia respiratorie, prin Proiectul „Prevenția Bolilor Respiratorii: O abordare integrată în îngrijirea medicală”, care a cuprins două evenimente online (webinarii) dedicate medicilor și o întâlnire față în față cu jurnaliști și bloggeri din domeniul
medical, pe care i-am invitat să ni se alăture în transmiterea unor mesaje cheie de încurajare a vaccinării.
Anul acesta am reluat deja activitatea educațională printr-un parteneriat cu Societatea Română de Medicină Preventivă, în cadrul unui eveniment medical online adresat medicilor, farmaciștilor și asistenților medicali și având ca temă vaccinarea pe parcursul sarcinii.
Cum a fost anul 2024 pentru medicii de familie?
Ce progrese s-au făcut în valorizarea profesiei medicale?
Anul 2024 a început abrupt pentru medicina de familie, în pericol de a reveni la subfinanțare și destabilizare a activității praxisurilor. Aceasta în condițiile în care am putea spune că medicina de familie este „în prag de pensionare”, tot mai mulți dintre colegii noștri apropiindu-se de finalul
activității profesionale. Din păcate, pentru o lungă perioadă de timp, medicina de familie nu a reprezentat o opțiune pentru tinerii medici. Finanțarea insuficientă și inconstantă, legislația fluctuantă, birocrația excesivă, reprezintă tot atâtea minusuri de care absolvenții facultăților de medicină țin cont atunci când își aleg drumul în carieră. Tocmai de aceea este importantă încurajarea tinerilor medici să caute să cunoască mai bine specificul medicinei de familie, prin accesul la stagii de pregătire în cabinetele medicilor de familie. De asemenea, este importantă dezvoltarea unor parteneriate cu autoritățile locale pentru sprijinirea lor la început de activitate și politici sanitare care să faciliteze preluarea praxisurilor de medici la început de drum. Cred că mai sunt încă pași de făcut până la recunoașterea reale a importanței activității pe care o desfășoară medicul de familie, până la câștigarea statutului de bază a sistemului medical și până la valorizarea corectă a acestei specialități.
Mucoliticele sunt medicamente esențiale în tratamentul afecțiunilor respiratorii, ajutând la fluidificarea și eliminarea secrețiilor bronșice. TIS FARMACEUTIC a dezvoltat produse medicamentoase cu acțiune expectorantă sub formă de siropuri și soluții. Mecanismul de acțiune al acestora constă în modificarea structurii glicoproteinelor din mucină, având ca rezultat: 9 eliberarea glandelor de învelișul vâscos care împiedică activitatea lor secretorie; 9 favorizarea activității celulelor ciliate, care au rol în transportarea secrețiilor către exterior, de eliberare a căilor respiratorii.
Bromhexin T 2 mg/ml picături orale soluție
Clorhidratul de bromhexin, derivat al alcaloidului natural vasicină, acționează împiedicând polimerizarea mucopolizaharidelor din spută pe care o fluidifică, favorizând expectorația.
Crește permeabilitatea vaselor bronșice, favorizând difuzabilitatea antibioticelor administrate concomitent. Poate fi administrat începând cu vârsta de 1 an.
AMBROXOL 0,3%, soluție orală și
AMBROXOL 0,75%, picături orale, soluție
Clorhidratul de ambroxol: acționează ca agent mucolitic, cu instalare rapidă a acțiunii și efect maxim întro perioadă scurtă de timp. Prezintă două avantaje clinice importante care conduc la ameliorarea simptomatologiei și îmbunătățirea funcției ventilatorii: lichefiază mucusul bronsic vascos, favorizând astfel expectorația, ceea ce conduce la ușurarea respirației si favorizează penetrația anumitor antibiotice în secrețiile bronșice.
Pot fi administrate copiilor cu vârsta sub 2 ani.
Siropurile expectorante fitoterapice prezintă ca principale beneficii terapeutice: îmbunătățirea clearanceului mucociliar și reducerea congestiei căilor respiratorii.
PLANTAGINOL sirop (Extract lichid de pătlagină) este utilizat tradițional în tratamentul simptomatic al inflamațiilor căilor respiratorii superioare, însoțite de tuse uscată. Poate fi administrat începând cu vârsta de 6 ani.
CALMOFLUID-T sirop (Extract fluid de pătlagină, Extract fluid de licviriție, clorură de amoniu) este indicat în tratamentul afecțiunilor bronhopulmonare cu secreții vâscoase greu de eliminat, cum ar fi traheobronșitele, bronșitele acute și cronice cu tuse iritativă, precum și pentru prevenirea complicațiilor legate de efortul de tuse pre și postoperator. Poate fi administrat începând cu vârsta de 1 an.
AMBROXOL 0,3% soluție orală
Compoziţia calitativă şi cantitativă: 100 ml soluție orală conțin clorhidrat de ambroxol 0,3 g. Forma farmaceutică: Soluție orală. Indicaţii terapeutice: Tratamentul tulburărilor de secreție bronșică (sputa vâscoasă), în special în cazul afecțiunilor bronșice acute și acutizărilor bronhopneumopatiilor cronice. Doze şi mod de administrare: 1ml soluție orală conține 3 mg clorhidrat de ambroxol. O linguriță dozatoare soluție orală (5 ml) conține 15 mg clorhidrat de ambroxol. Copii sub 2 ani: doza recomandată este de ½ linguriță de 2 ori/zi. Copii între 25 ani: doza recomandată este de ½ linguriță de 3 ori/zi. Copii între 512 ani: doza recomandată este de 1 linguriță de 23 ori/zi. Copii peste 12 ani și adulți: doza recomandată este de 2 lingurițe de 23 ori/zi. Numărul APP: 6752/2006/01. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală.(RCP revizuit august 2016)
AMBROXOL 0,75% picături
Compoziţia calitativă şi cantitativă: 1 ml picături orale soluție conțin clorhidrat de ambroxol 7,5 mg. Forma farmaceutică: Picături orale, soluție. Indicaţii terapeutice: Tratamentul tulburărilor de secreție bronșică (sputa vâscoasă), în special în cazul afecțiunilor bronșice acute și acutizărilor bronhopneumopatiilor cronice la copii. Doze şi mod de administrare: Copii sub 2 ani: doza recomandată este de 510 picături de 3 ori/zi. Copii între 25 ani: doza recomandată este de 1020 picături de 3 ori/ zi. Numărul APP: 6753/2006/01. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală.(RCP revizuitseptembrie 2023)
BROMHEXIN T 2mg/ml picături orale soluție
Compoziţia calitativă şi cantitativă: 100 ml picături orale soluție conțin clorhidrat de bromhexin 0,2 g. Forma farmaceutică: Picături orale, soluție. Indicaţii terapeutice: Fluidifiant al secrețiilor bronșice în cursul afecțiunilor bronhopulmonare însoțite de secreții vâscoase: bronșita acută, bronșită cronică, traheobronșită, acutizările bronhopneumopatiei cronice obstructive. Doze şi mod de administrare: Copii între 1 – 5 ani: 1 ml (20 picături) bromhexin de 34/zi. Copii între 5 10 ani: 2 ml (40 picături) bromhexin de 3 ori/zi. Copii peste 12 ani şi adulţi: 4 ml (80 picături) bromhexin de 3 ori/zi. Numărul APP: 6610/2006/01. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală.(RCP revizuit – noiembrie 2016)
Compoziţia calitativă şi cantitativă: 100 ml sirop conțin extract fluid de pătlagină 12,227g, extract fluid de licviriție 12,227g și clorură de amoniu 0,611 g. Forma farmaceutică: Sirop. Indicaţii terapeutice: Afecțiuni bronhopulmonare cu spută vâscoasă, care nu poate fi eliminată prin procesul de clearance mucociliar și prin tuse: traheobronșite, bronșite acute sau cronice cu tuse iritativă, și prevenirea complicațiilor legate de efortul de tuse pre și postoperator. Doze şi mod de administrare: Adulți și copii peste 10 ani: doza recomandată este de 10 ml sirop de 3 – 4 ori/zi. Copii peste 3 ani: doza recomandată este de 5 ml sirop de 4 ori/zi. Copii intre 1 – 3 ani: doza recomandata este de 2,5 ml sirop de 3 ori/zi. Numărul APP: 6686/2006/01. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală.(RCP revizuit – iulie 2006)
PLANTAGINOL sirop
Compoziţia calitativă şi cantitativă: 5 ml sirop conțin: 1,2 g extract lichid de pătlagină (Plantago lanceolata) (0,80,9:1). Forma farmaceutică: Sirop Indicaţii terapeutice: utilizat în mod tradițional în tratamentul simptomatic al inflamațiilor căilor respiratorii superioare însoțite de tuse uscată. Doze şi mod de administrare: Adulţi și adolescenti : 10 ml sirop de 3 ori /zi. Copii peste 6 ani: 5 ml sirop de 3 ori/zi. Numărul APP: 8860/2016/01. Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală.(RCP revizuit – aprilie 2016)
Deţinătorul autorizaţiilor de punere pe piaţă: S.C. TIS Farmaceutic S.R.L., Str. Industriilor nr. 16, sector 3, Bucureşti, România. Acesta este un material destinat profesioniștilor în domeniul sănătății. Pentru informații suplimentare vă rugăm să consultați rezumatul caracteristicilor produsului disponibil pe siteul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.
Boala diareică acută este caracterizată printr-o malabsorbţie temporară a apei, electroliţilor și a unor principii alimentare (dizaharide, grăsimi), soldată cu creșterea frecvenţei și volumului scaunelor, precum și cu scăderea consistenţei acestora. Pierderile hidroelectolitice conduc la sindrom acut de deshidratare și scădere ponderală de grade variate.
Șef Lucrări Dr. Belei Oana
Medic primar Pediatrie și Gastroenterologie
Pediatrică, Clinica I Pediatrie, Centrul de Cercetare a Tulburărilor de Creștere și Dezvoltare la Copil, UMF „Victor Babeș”, Timișoara
Prof. Univ. Dr. Mărginean Otilia
Medic primar Pediatrie și Endocrinologie
Pediatrică, Clinica I Pediatrie, Centrul de Cercetare a Tulburărilor de Creștere și Dezvoltare la Copil, UMF „Victor Babeș”, Timișoara
Gastroenterita acută este, în general, definită ca o scădere a consistenței scaunelor (semiconsistente sau lichide) și/ sau o creștere în frecvența evacuărilor (de obicei 3 în 24 de ore), cu sau fără febră sau vărsături. Cu toate acestea, o schimbare a consistenței scaunului față de consistența anterioară, este mai specifică pentru definirea diareei comparativ cu numărul de scaune, în special la sugari în primele luni de viață. Diareea acută durează de obicei 7 zile și nu depaseste 14 zile.
Cauzele determinante, la pacientul pediatric, pot fi:
1. Infecţioase:
A. Enterale:
Virale: Rotavirus, enterovirusuri, adenovirusuri, parvovirus-like, coronaviru-
suri, astrovirusuri, calicivirusuri, norwalk-like virus, etc
Bacteriene: E.Coli, Salmonella, Shigella, C. Jejuni, Yersinia, Clostridium, V. Holerae, Stafilococ Aureus, Klebsiella, etc
Parazitare: Giardia, Entamoeba, Blastocystis Hominis, Cyclospora ș.a.
Fungice: Candida Albicans
B. Parenterale: rinofaringite, otite, otomastoidite, bronhopneumonii, infecții de tract urinar, septicemii, ș.a.
2. Greșeli alimentare:
A. Cantitative: supra- și subalimentaţia
B. Calitative: diluţii sau concentrații necorespunzătoare de lapte, exces de fructe laxative
3. Antibiotice cu spectru larg, administrate pe cale orala, ce induc disbioza intestinală
4. Alergice: alergia la proteinele laptelui de vaca și soia
Cauzele favorizante sunt reprezentate de: 1. Carenţe de îngrijire: igienă individuală și de mediu deficitare
2. Constituţionale: vârsta mică (0-3 luni), prematuritatea, dismaturitatea, rahitismul, diatezele exudative și limfatice ș.a.
Cauzele determinante diverse conduc la tulburarea digestiei principiilor nutritive, iar la nivelul tubului digestiv proximal, se produc: modificarea pH-ului chimului alimentar, alterarea absorbției și secreției intestinale și accelerarea motilității intestinale, cu apariția scaunelor diareice.
Alte modificări, care concură la apariția diareei, sunt: prezenţa substanțelor nutritive în colon, cu rol de molecule osmotic active și mediu de cultură pentru fermenții microbieni saprofiţi sau patogeni, tulburări ale permeabilităţii mucoasei intestinale, reducerea suprafeței de absorbţie etc.
Mecanisme patogenetice implicate în boala diareica acută, cauzată de agenţi microbieni, sunt: mecanismul enteroinvaziv, mecanismul enterotoxigen, mecanismul citotoxic și mecanismul diareei prin aderenţă.
Debutul poate fi insidios, precedat de prodrom cu apetit scăzut, eritem fesier și schimbarea comportamentului (agitaţie, indispoziţie, somn superficial) sau acut, cu scaune diareice ± vărsături alimentare, colici abdominale, meteorism abdominal, alterarea stării generale, febră - inconstant. Perioada de stare se caracterizează prin scaune diareice apoase, grunjoase, muco-grunjoase, spumoase, 4-10/zi, cu miros acru, de culoare verzuie, galben-verzuie; vărsăturile sunt inconstante, când apar sunt frecvente și abundente și determină pierderi de apă și electroliți; colici abdominale și tenesme - la sugar au corespondent clinic agitaţia, plânsul, frecatul călcâielor etc. De asemenea, pot apărea semne clinice de deshidratare de grade variate. (Tabelul I)
În majoritatea cazurilor, investigațiile biologice și paraclinice extensive, nu sunt necesare în diareea acută necomplicată la copil. Dezideratele de indeplinit sunt menținerea unui volum circulant corespunzator, decelarea și corectarea tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice, dar și identificarea agentului etiologic.
Dieta
Măsurile dietetice moderne au ca principii generale derularea tratamentului dietetic al bolii diareice acute la pacientul pe-
este produsul original, fabricat în Franţa 2 printr-un proces riguros de purificare și control
Argila este un mineral format din silicaţi de aluminiu și magneziu, 1 organizaţi în foi, compuși din particule foarte fine (1-3 µm).
Argilele au o structură bine definită pe 3 niveluri, fiecare particulă având o structură de tip foaie, care se dispersează ușor într-un film continuu:
Foaie: organizare lamelară
Particulă: gruparea foilor
Agregate: asocieri de particule
Proprietăţile fizico-chimice remarcabile ale argilelor stau la baza modului lor de acţiune, astfel nu doar oprește diareea, dar și tratează simptomele acesteia, având acţiune completă:
Adsorbe – fixează diferite molecule, având acţiune pe suprafaţă mare => leagă astfel virusuri, bacterii și toxine și ajută la eliminarea lor din organism.
Acoperă – formează o barieră de protecţie faţă de factorii iritanţi la nivelul mucoasei intestinale => reparară și reface permeabilitatea acesteia.
Absoarbe – prin intermediul particulelor de argilă și al straturilor dintre foi absoarbe excesul de apă
Diosmectita trebuie izolată de celelalte minerale, de aceea MAYOLY a dezvoltat un proces special riguros de fabricaţie pentru a prezerva calităţile naturale ale argilei și potenţialul ei terapeutic.
2 Astfel, peste 90 de teste și analize diferite sunt realizate începând din etapa de extracţie, până în etapa finală de ambalare, asigurând calităţile terapeutice ale și siguranţa în administrare.
Referinţe: 1. Rautureau et al. Les argiles. Éditions Septima, 2004; 2. Data on file; 3. RCP Smecta Februarie 2020; 4. Brouillard JG Gastroenterol Clin Biol 1989;13(1):18-24; 5. Droy et al. Gastroenterol Clin Biol 1985;12:119-121; 6. Dupont et al. Clinical Gastroenterology and Nutrition 1992;14:413-419; 7. Guarino et al. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2014;59:132–152; 8. Kow C, Hasan S. Letter to Editor. Elsevier. 2021;82(2); 9. Carretero MI, Pozo M. Applied Clay Science 200;46:73-80; 10. Ghadiri et al. RSC Adv. 2015;5:29467-81; 11. Rautureau et al. Argiles et santé. Propriétés et thérapies. Éditions Lavoisier, 2010; 12. Cumulatively, postmarketing exposure to diosmectite. PSUR on the 11 january 2019; 13. Pèrez-Gaxiola G, et al. Cochrane Database Syst Rev 2018;4:CD011526. Medicament care nu se eliberează pe bază de prescripţie medicală. Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Este important să raportaţi orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1, Bucureşti 011478- RO, e-mail: adr@anm.ro, Website: www.anm.ro. Totodată, reacţiile adverse suspectate se pot raporta și către reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă, la Mayoly Romania SRL, Str. Mihai Eminescu, Nr. 108-112, București, Sector 2. Telefon: +40 371 575 757, e-mail: vigilance.ROU@mayoly.com. SCA-RO-001425 Pentru informaţii complete de prescriere, vă
Tabelul I: Gradele de deshidratare la pacienții pediatrici
„Forma ușoară (3-5%)”
„Forma moderată (6-9%)”
„Forma severă (≥ 10%)”
Puls normal rapid rapid și slab / absent
TA normală normală / scăzută scăzută
Respirația normală frecvent poate fi crescută tahipnee / bradipnee / stop
Mucoasa bucală uscată, crăpată uscată, crăpată / scăzută cartonată
FA normală deprimată foarte deprimată
ochii normal infundați foarte înfundați
Pliu cutanat normal redus persistent
Extremități normal reci reci, acrocianoză
Diureza normală / ușor redusă foarte redusă anurie
Semne sistemice sete iritabilitate letargie, comă
diatric în 2 etape: terapia orală de rehidratare și realimentarea. Conform recomandarilor Societatii Europene de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN), soluțiile de rehidratare cu osmolaritate redusă (50/60 mmol/L Na) ar trebui să fie utilizate ca terapie de primă linie pentru managementul copiilor cu gastroenterita acută. Toate ghidurile actuale mențin recomandarea ca alăptarea să nu se întrerupă la sugarii cu gastroenterită acută, iar dieta adecvată vârstei să fie începută în timpul sau după etapa de rehidratare orală (4-6 ore). Diluarea formulei de lapte sau utilizarea unor formule de lapte modificate sunt considerate inutile.
Tratamentul antimicrobian
Conform ghidului ESPGHAN, terapia antiinfecțioasă nu ar trebui să fie admininistrată ca primă linie la copiii cu gastroenterită acută fără patologie cronică sau carențe subiacente, având în vedere predominanţa etiologiei virale la această grupă de vârstă. În gastroenterita acută bacteriană, terapia antibiotică se recomandă a fi administrată țintit, după elucidarea agentului etiologic.
Adsorbantele și protectoarele intestinale (cu acțiune intraluminală)
Sunt reprezentate de diosmectită și gelatina tanat. Acestea tapetează și protejează bariera mucoasă intestinală. Asocierea cu alte medicamente se recomandă a fi la interval de 2 ore, deoarece pot modifica absorbția și eficacitatea acestora. Diosmectita este o argilă 100% naturală,
formată din straturi de silicați de aluminiu și magneziu, cu structură lamelară și cristalină, denumită și smectită di-octaedrică. Pe lângă proprietățile de mucoprotecție și citoprotecție, diosmectita are și proprietate adsorbantă, de leagare a virusurilor, bacteriilor și toxinelor. Deține și acțiune locală anti-inflamatorie. În 2025, diosmectita originală împlinește 50 de ani de când a fost lansată pe piață, pentru prima dată, în Franța. Este esențial de subliniat, pentru practica clinică, faptul că diosmectita poate fi adminstrată cu eficiență terapeutică similară, atât în diareea neinfecțioasă cât și în cea infecțioasă, deținând avantajul de a realiza, pe lângă cito- și mucoprotecție, adsorbția agenților patogeni și a enterotoxinelor produse de aceștia. Conform studiilor, diosmectita inhibă diseminarea Rotavirusului pe suprafața celulară, chiar și atunci când a fost administrată la 6 ore după inocularea virusului. Diosmectita reduce aderența virusurilor la suprafața celulelor epiteliale intestinale și conferă protecție împotriva infecțiilor virale. În enterita provocată de diverse tulpini de E. coli, s-a dovedit ca diosmectita reușește să contracareaze pierderea de electroliți indusă de infecția bacteriană prin urmatoarele mecanisme: crește absorbția apei și a electroliților, are efect mucoprotector și reduce distrugerea membranelor celulelor epiteliale intestinale.
Antisecretorii intestinale
Racecadotril face parte din clasa inhibitorilor de enkefalinază. Acesta scade
semnificativ hipersecreția intestinală de apă și electroliți și se recomandă în diareea acută la copil.
Inhibitorii tranzitului intestinal
Inhibitorii tranzitului intestinal (loperamid) sunt substanțe opioid-like care reduc peristaltismul intestinal și, implicit, frecvența scaunelor și sunt recomandate numai în diareea acută neinfecțioasă la adult, fiind contraindicate la copil.
Antiemetice
La cazurile cu gastroenterită acut, care asociază la scaunele diareice vărsături repetate, ESPGHAN recomandă abordare antiemetică cu ondansetron.
Probiotice
Abordarea probiotică de refacere a echilibrului florei intestinale recomandată de ESPGHAN se bazează pe evidențe în ceea ce privește administrarea a trei tulpini cu efect probiotic: Lactobacillus rhamnosus GG, Saccharomyces boularii și Lactobacillus reuteri DSM 17938.
Administrarea suplimentară de zinc, în dozele recomandate (20 mg/zi), s-a dovedit că reduce incidența diareei în perioada ulterioară episodului acut (3 luni) și reduce rata de complicații. Conform ESPGHAN, sugarii cu vârsta peste 6 luni din țările în curs de dezvoltare pot beneficia de utilizarea zincului în tratamentul gastroenteritei acute. Cu toate acestea, în regiunile în care deficiența de zinc este rară, nu se preconizează un beneficiu semnificativ după utilizarea zincului.
Profilaxia bolii diareice acute la copii cuprinde masurile de igienă cunoscute, folosirea apei îmbuteliate, promovarea alăptării exclusive în primele 6 luni de viață și administrarea vaccinului anti-rotavirus.
Bibliografie
1. Doina Anca Pleșca, Tratat de Pediatrie 2021 Editura MedicHub;
2. Florea Iordăchescu, Tratat de Pediatrie 2019 Editura ALL;
3. Kliegman et al. Nelson Textbook of Pediatrics 2019 21st Edition, volume 2, Editura Elsevier;
4. Guarino et al. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2014;59:132–152;
5. Flynn et al. Lancet 2024;403(10429):862-876;
6. Elliott EJ. BMJ 2007;334(7583):35-40; 7. Zhang et al. Clin Lab Med. 2015;35(2):461-486.
Diosmectită
Suspensie gata preparată
Administrare rapidă
Fără apă
, este solutia potrivita pentru , aate în miscare persoane active ,
Activități sportive
SmectaGo® este un dispozitiv medical, o suspensie gata de utilizare, disponibilă într-un plic unidoză, pentru administrare pe cale orală.
® Ce este SmectaGo și pentru ce se utilizează: SmectaGo® este indicat în: Tratamentul diareei acute la adulţi şi copii cu vârsta peste 8 ani. La copii, tratamentul diareei acute trebuie însoţit de administrarea de soluţii de rehidratare ® orală pentru a evita deshidratarea. Tratamentul diareei cronice sau al durerii abdominale la adulţi. *In caz de diaree acută, puteţi utiliza SmectaGo timp Recomandari privind dozajul: de până la 3 zile. Dacă diareea durează mai mult de 3 zile, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Diareea cronică și dureri abdominale: Adulţi (exclusiv) Doza: Până la 3 plicuri pe zi (1 dimineaţa, 1 la prânz și 1 seara), după caz. Puteţi să utilizaţi acest dispozitiv medical timp de până la 2 săptămâni fără aviz medical. Nu este recomandată utilizarea prelungită sau ® repetată a SmectaGo. Fabricant: IPSEN Consumer HealthCare, 65 quai Georges Gorse 92100 Boulogne-Billancourt, Franţa, Telefon: +33 (0)158 33 00 00. Ultima revizuire a informaţiilor: Februarie 2020. Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii. Este important să raportaţi orice incident/reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1, Bucureşti 011478- RO, e-mail: adr@anm.ro, Website: www.anm.ro. Totodată, incidentele/reacţiile adverse suspectate se pot raporta și către reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă, la Mayoly Romania SRL, Str. Mihai Eminescu, Nr. 108-112, București, Sector 2. Telefon: +40 371 575 757, e-mail: vigilance.ROU@mayoly.com. SGO-RO-001424
Procesul de creștere și dezvoltare, caracteristic doar perioadei copilăriei, este un proces complex cu implicații importante pe termen lung. Este de multe ori oglinda stării de sănătate a copilului plecând de la ipoteza că acesta este un proces predictibil, in uențat de o multitudine de factori:
• factorii nutriționali (mai ales în primii 3 ani de viața) cei mai importanți,
• hormonali (cu precăderere axa tireotropă, somatotropă si gonadotropă),
• genetici ,
• psihosociali .
Este astfel evident că evaluarea si monitorizarea constantă a creșterii unui copil permite identi carea precoce a problemelor medicale ce ulterior ar putea afecta bunăstarea zică și psihică a acestuia.
Creșterea copilului nu este constantă, ci alternează între perioade lente și „salturi de creștere.”
Perioada fetală: Creștere accelerată între săptămânile 20-24 de gestație (≈2,5 cm/săptămână), in uențată de factori genetici, materni și nutriționali precum greutatea și starea de nutriție a mamei, de existența diabetului gestațional, a HTA sau dacă mama fumează sau consumă alcool.
Cea mai mare viteză de creștere in utero este între săptămânile 20 si 24 de VG când fătul crește cu cca 2.5 cm/săptămână. IGF-1 și IGF-2 joacă un rol central, iar impactul GH este redus.
Perioada neonatală și de sugar: În primul an, copilul crește ≈25 cm/an, iar greutatea la naștere se triplează sau cvadruplează. Nutriția este esențială, iar GH are un rol secundar.
Copilăria timpurie și mijlocie: Creștere progresiv mai lentă (8 cm/an între 2-3 ani, 5-6 cm/an până la pubertate), reglată de GH și hormonii tiroidieni.
Dr. Anca Bălănescu , medic specialist pediatru, competență Endocrinologie pediatrică
Saltul pubertar: Creștere nală de ≈20-25 cm la fete și 25-30 cm la băieți, in uențată de sexosteroizi, GH-IGF1 și hormoni tiroidieni. Apare la începutul pubertății la fete și la mijlocul pubertății la băieți.
Auxologia studiază creșterea somatică și are un rol esențial în pediatrie pentru identi carea timpurie a deviațiilor de la normal.Deși cu precădere medicală, auxologia are aplicații și în economie, matematică și artă.
Evaluarea standard include parametri precum înălțime, greutate și perimetru cranian, iar, în funcție de caz, se pot adăuga măsurători suplimentare (anvergura brațelor, IMC, circumferința abdominală etc.).
Rezultatele sunt comparate cu curbele de creștere corespunzătoare vârstei, sexului și etniei, exprimate în percentile sau deviații standard. Normalitatea este de nită, de obicei, între percentila 5 și 95% sau ±2 DS. Copiii își stabilesc un „canal de creștere” în jurul vârstei de 12 luni, iar abaterile de peste două percentile necesită investigații. Cele mai utilizate standarde internaționale sunt curbele OMS (pentru vârste sub 2 ani) și curbele CDC (după 2 ani), alături de referințe speci ce ecărei populații, inclusiv cele românești.
Ce trebuie reținut este ca auxologia este foarte importantă pentru ramurile medicale pediatrice iar re ectarea stării de sănătate nu este determinată numai de bifarea unor parametri auxologici „în gra c” la un moment dat în timp, cât este mult mai importantă dinamica acestora de-a lungul timpului, astfel încât să luăm în calcul și tempoul de dezvoltare care poate avea variații ziologice destul de importante.
Revenind la ideea principală și anume aceea că procesul de creștere în copilărie este un barometru al stării de sănătate generale, o creștere normală indică faptul că organismul primește nutriția necesară și că sistemele biologice funcționează corect. Pe de altă parte, devierile de la tiparele normale sunt adevărate semnale de alarmă ce trebuie recunoscute.
Astfel, se pot descoperi precoce, lăsând timp pentru intervenție e cientă, diverse patologii cu impact pe creșterea longitudinală :
• boli sistemice cu substrat in amator (boli reumatologice, autoimune, boli in amatorii intestinale),
• boli care asociază malnutriție sau sindroame de malabsorbție ( boala celiacă, broza chistică ),
• infecții cronice, imunode ciențe primare sau secundare,
• diverse sindroame genetice (sindrom Turner, Noonan, Klinefelter, Russel – Silver, Williams etc)
•sau patologii endocrine caracterizate e de creștere staturală lentă/statură joasă (de cit de hormon de creștere, pubertate precoce), e de surplus sau de pierdere ponderală ( suprapondere și obezitate , hiper/hipofuncții tiroidiene, patologii suprarenale, afectare a funcției pancreasului endocrin etc).
Un medic pediatru este necesar să e un n cunoscător al procesului ziologic de creștere și dezvoltare astfel încât să deosebească ușor variațiile largi ale normalului caracteristice vârstei pediatrice de aspectele real patologice.
Acest lucru implică anticiparea evoluției unui copil prematur sau SGA, recunoașterea tempourilor diferite de dezvoltare (ex. întârzierea constituțională a creșterii vs. tulburări patologice) și intervenția precoce atunci când este necesar. În plus, un pediatru joacă un rol esențial în liniștirea familiei, explicând variațiile ziologice și oferind siguranță în privința dezvoltării copilului.
Perspective viitoare
Tehnologia modernă, cum ar aplicațiile mobile și sistemele digitale de sănătate/de monitorizare (exemplu: „Calculatorul copilului tău” din site-ul Yuno Clinic ), poate facilita monitorizarea creșterii. Acestea permit părinților să înregistreze și să urmărească parametrii de creștere ai copilului, oferind în același timp medicilor date utile pentru luarea deciziilor informate.
Concluzie
Monitorizarea creșterii este o componentă esențială a pediatriei, oferind o imagine completă a stării de sănătate și dezvoltării copilului. Prin evaluări regulate, medicul poate detecta și aborda din timp problemele care afectează creșterea, prevenind complicațiile pe termen lung. În plus, colaborarea e cientă cu părinții și utilizarea tehnologiei moderne pot îmbunătăți considerabil acest proces.
ABREVIERI
VG = Vârstă gestațională; GH = Growth Hormone ( Hormon de creștere); T4 = Tiroxină; IMC = Indice de Masă Corporală; OMS= Organizația Mondială a Sănătații; CDC= Center for Disease Control; DS = Deviații Standard; SGA = Small for Gestational Age ( Mic pentru vârsta gestațională)
Scanează codul QR pentru a accesa Calculatorul copilului tău
Scanează codul QR pentru a accesa Calculatorul copilului tău
Cow’s milk protein allergy (CMPA) is an immediate or delayed immune reaction to one or more proteins found in cow’s milk. The proteins most frequently involved in allergic reactions are whey proteins (beta-lactoglobulin, alphalactoglobulin) and caseins. This condition can begin at a young age, including during the newborn stage. The clinical manifestations of CMPA vary depending on the severity of the reaction and include skin, gastrointestinal, respiratory and general symptoms. Clinical manifestations can present as immediate reactions (occurring within a few minutes to 2 hours after exposure) or delayed reactions (appearing 48 hours to 1–2 weeks after exposure). The CoMiSS score is a tool that helps guide family doctors in suspecting cow’s milk protein allergy. The family antecedents of allergy, the age at which symptoms first appeared, clinical examination to identify clinical manifestations, and food history play crucial roles in making the diagnosis. A definitive diagnosis must be confirmed through paraclinical investigations, with the oral challenge test being considered the gold standard. Prevention of allergy in high-risk newborns and infants who cannot benefit from breast milk is important. Once the diagnosis of CMPA is confirmed, the treatment involves excluding milk and milk-derived products from the diet, accompanied by paraclinical monitoring at 3-month intervals, for a period determined by the severity of the symptoms. The collaboration of the family doctor with the multidisciplinary team is critical for accurate diagnosis and patient monitoring.
Asist. Univ.
Dr. Claudia-Felicia Pop
Medic primar Medicină de Familie
CMI Cluj-Napoca, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
ADr. Anca
Andreea Moldovan
Medic rezident an 4, specialitatea Medicină de Familie, Medic specialist Medicină Internă
Dr. Rodica
Cristina Tomoiagă
Medic rezident an 1, specialitatea Medicină de Familie
lergia la proteinele laptelui de vacă (APLV) este o reacție imună de tip imediat sau întârziat la una sau mai multe din proteinele existente în laptele de vacă. Cel mai frecvent implicate în reac-
țiile alergice sunt proteinele din zer (betalactoglobulina, alfalactoglobulina) și cazeinele. Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Manifestările clinice ale acestei afecțiuni variază în funcție de severitatea reacției și sunt de tip manifestări cutanate, gastrointestinale, respiratorii dar și manifestări de ordin general. Pot fi manifestări clinice de tip reacții imediate (apar în câteva minute până la 2 ore de la expunere) sau de tip reacții tardive (apar la 48 ore până la 1-2 săptămâni). Scorul CoMiSS reprezintă un instrument care orientează medicul de familie spre suspiciunea de alergie la proteinele laptelui de vacă. Antecedentele familiale de alergie, vârsta la care au debutat simptomele, examenul clinic cu identificarea manifestărilor clinice, anamneza alimentară au un rol important pentru diagnostic. Diagnosticul de certitudine trebuie confirmat prin investigații paraclinice – testul de provocare orală fiind considerat gold standard. Profilaxia alergiei la nou-născutul și sugarul cu risc înalt care nu poate beneficia de laptele matern este importantă. Când diagnosticul de APLV a fost confirmat tratamentul constă în excluderea din alimentație a laptelui și produselor derivate din lapte, sub monitorizare paraclinică la interval
de 3 luni, pentru o perioadă de timp care depinde de severitatea simptomatologiei. Colaborarea medicului de familie cu echipa multidisciplinară este importantă pentru un diagnostic corect și monitorizarea pacientului.
Laptele de vacă și produsele lactate sunt alimente frecvent consumate în alimentație și contribuie la menținerea unei stări nutriționale sănătoase, oferind surse unice de energie, calciu, proteine și vitamine, în special în timpul copilăriei timpurii. Laptele de vacă nu este recomandat ca atare în alimentația nou-născutului și sugarului mic ca o alternativă la laptele de mamă. Laptele de mamă rămâne gold standard în alimentația nou-născutului și sugarului până la vârsta de 6 luni și ulterior până la vârsta de 2 ani conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este o reacție imună de tip imediat sau întârziat (mecanism IgE mediat sau nonIgE mediat) la una sau mai multe din proteinele existente în laptele de vacă(1,2). Ea reprezintă cea mai frecventă alergie alimentară întâlnită în rândul sugarilor și copiilor mici. Este important să deosebim alergia la proteinele laptelui de vacă de intoleranța le-
gată de laptele de vacă pe care o regăsim frecvent în cazul deficitului primar (de tip infantil sau de tip adult) sau secundar de lactază. Laptele de vacă are în compoziția sa peste 30 de tipuri de proteine care pot determina alergii(1) însă cel mai frecvent implicate în reacțiile alergice, sunt proteinele din zer (20% din compoziție) precum betalactoglobulina, alfalactoglobulina și cazeine (reprezintă 80%). Ele se regăsesc în laptele de vacă ca atare, derivatele de lapte și formule de lapte. Aceste proteine din laptele de vacă trec și în laptele matern și pot determina la nou-născut și sugarul alăptat sensibilizare mediată sau nu prin imunglobulina E (IgE)(1). De asemenea studiile au arătat că există o reactivitate încrucișată între laptele de vacă și laptele altor animale precum capră și oaie (proteinele din zer fiind similare), motiv pentru care o parte din copiii cu alergie la proteinele din laptele de vacă nu tolerează laptele de capră sau oaie(1). Boala poate debuta la vârstă mică, inclusiv la nou-născut. Cantitatea de lapte de vacă care poate declanșa reacția alergică de tip imediat poate fi o picătură sau 100-150 ml de lapte. Manifestările clinice ale acestei afecțiuni variază în funcție de severitatea răspunsului imun și pot afecta multiple sisteme ale organismului de la manifestări cutanate, gastrointestinale, respiratorii la manifestări sistemice severe. Simptomele apar de obicei în primele minute până la 2 ore (în cazul răspunsului mediat IgE) și în 48 ore până la 1-2 săptămâni (în cazul răspunsului nonIgE mediat) după introducerea laptelui de vacă în alimentația mamei/alimentația sugarului sau a formulelor standard de obicei la sugarul până la vârsta de 6 luni(2). Există cazuri rare când alergia la proteinele laptelui de vacă poate să apară după vârsta de 1-2 ani.
La nou-născut, sugar și copilul mic regăsim următoarele semne și simptome, care atunci când nu pot fi atribuite unei alte patologii, se va lua în considerare suspiciunea de APLV(1,2,3):
• Manifestări cutanate
a) Dermatita/eczema atopică – este una dintre cele mai comune manifestări ale APLV. Se caracterizează prin erupții cutanate pruriginoase, uscate și eritematoase localizate mai ales pe față, gât, coate sau genunchi
b) Urticaria – pete eritematoase, pruriginoase care pot apărea imediat sau la scurt timp după consumul de lapte de vacă sau produse derivate. Leziunile pot fi localizate sau generalizate.
Important de reținut – trebuie exclusă etiologia infecțioasă, reacția alergică la medicamente sau alte cauze de urticarie
c) Angioedem – tumefacție la nivelul buzelor, pleoapelor sau a feței
d) Rash perianal
• Manifestări gastrointestinale
a) Regurgitații frecvente și vărsături – pot să apară imediat sau la câteva ore după consumul de lapte de vacă, fiind semne comune în cazul alergiilor alimentare la sugari și copii mici
b) Disfagie
c) Refuzul laptelui sau alimentația se face cu dificultate
d) Diaree sau scaune frecvente –acestea pot fi un semn de inflamație a tractului gastrointestinal cauzată de reacția imunologică la proteinele din lapte
e) Colici și dureri abdominale – sugarul poate manifesta plânsete excesive din cauza crampelor asociate cu disconfortul gastrointestinal
f) Constipație
g) Scaune cu sânge/ sângerări oculte – pierderi intestinale de sânge
• Manifestări respiratorii
a) Wheezing, tuse persistentă – simptomele pot varia de la tuse uscată până la respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, similare cu cele ale astmului
b) Rinoree și congestie nazală – aceste simptome pot fi confundate cu o infecție virală de tract respirator superior de aceea trebuie corelate cu prezența simptomelor cutanate și digestive
• Manifestări sistemice severe
a) Șoc anafilactic/anafilaxie – deși mai rar întâlnit, reacțiile anafilactice pot apărea rapid, fiind o urgență medicală. Acestea sunt însoțite de dificultăți de respirație severe, scăderea tensiunii arteriale și pierderea conștienței
b) Sindrom șoc-like – prezentă acidoza metabolică, hipotensiunea arterială, vărsături și diaree
• Important de reținut este faptul că manifestările clinice specifice pentru reacția imediată (mecanism IgE mediat) care apar în câteva minute până la 2 ore de la expunerea la proteinele din laptele de vacă sunt(2):
- vărsăturile
- stridorul, wheezing, dificultăți în respirație
- urticaria, angioedemul
- anafilaxia, sindromul enterocolitei induse de proteinele alimentare
• Sugarii cu APLV asociază frecvent și următoarele afecțiuni:
a) Falimentul creșterii – nu se absorb adecvat nutrienții din cauza inflamației intestinale, refuzul alimentației
b) Iritabilitate sau comportament schimbat – poate fi o manifestare indirectă a disconfortului cauzat de simptomele gastrointestinale sau cele cutanate
c) Anemie feriprivă – prin pierderi digestive oculte sau aport insuficient alimentar
d) Reflux gastroesofagian
Diagnosticul alergiei
la proteinele din laptele de vacă (1,2,3,4)
Medicul de familie va avea o suspiciune înaltă atunci când există manifestări clinice care implică mai mult de două sisteme ca localizare (cutanat, digestiv, respirator) iar aceste semne și simptome nu pot fi corelate cu altă afecțiune. Suspiciunea de APLV va trebui confirmată prin dieta de excludere a laptelui de vacă și derivatelor din lapte de vacă/preparate care pot conține urme de lapte de vacă din alimentație (ameliorarea/dispariția simptomelor clinice) și paraclinic prin testul de provocare orală(2). De asemenea având în vedere că medicul de familie cunoaște antecedentele familiale de tip alergic poate aplica măsuri preventive în cazul nou-născutului și sugarului cu risc înalt de a dezvolta o boală alergică (cel care are cel puțin o rudă de gradul unu cu afecțiune alergică confirmată)(1)
Pentru diagnosticul pozitiv se vor parcurge următoarele etape:
a.) Evaluare clinică
1. Anamneza
• Medicul va întreba părinții despre: - vârsta la care au apărut primele simptome
- ordinea în care au apărut simptomele și care a fost evoluția lor
- tratamente urmate din proprie inițiativă
- tipul de alimentație (alăptat/mixt/ formula de lapte)
- anamneza alimentară/ce lapte sau produse derivate din lapte de vacă/ capră/oaie au fost consumate înainte de apariția simptomelor în cazul sugarului la care s-a inițiat alimentația complementară (atenție la preparatele care pot conține lapte de vacă ca ingredient ascuns sau la ingestia accidentală de lapte de vacă)
- istoricul familial de alergii la rudele de grad unu (părinte sau frate)
2. Examenul obiectiv
• Pentru a identifica posibilele semne și simptome ale unei reacții alergice, erupții cutanate, semne de deshidratare, simptome respiratori și simptome gastrointestinale
• Date antropometrice: greutatea și talia
- de la naștere
- înregistrarea datelor pentru greutate și talie pe curbele de creștere adecvate vârstei și tipului de alimentație
- evoluția curbei ponderale
b.) Evaluare paraclinică
1. Teste de laborator
Important de reținut – Nu există nici un test de laborator care să confirme sau să infirme 100 % alergia la proteinele din laptele de vacă.
• Teste serologice pentru dozare IgE specifice (lapte integral, betalactoglobulină, alfalactoglobulină, cazeină)
- un rezultat pozitiv pentru IgE specifice sugerează o sensibilizare la proteinele din laptele de vacă și trebuie corelat cu manifestările clinice și cu răspunsul la testul de provocare orală pentru a confirma diagnosticul de APLV
- IgE specifice pot fi negative la pacienții cu manifestări gastrointestinale comparativ cu cei cu manifestări cutanate(2)
- la pacienții cu valori normale ale IgE specifice dar suspiciune înaltă de APLV trebuie luată în considerare o formă de alergie non IgE mediată
- determinarea în dinamică la inter-
val de 3 luni a IgE specifice permite ajustarea dietei de excludere a laptelui și derivatelor de lapte prin luarea deciziei de reintroducere treptată a acestora în alimentație atunci când valorile probelor se normalizează
• Teste serologice pentru dozare IgE totale
- nu aduc beneficii pentru diagnosticul de APLV
• Dozare Anticorpi tip IgG specifici din sânge – NU sunt utili pentru diagnosticul de APLV
2. Teste cutanate
• Teste cutanate prick – Skin Prick Test
- aplicarea de mici cantități de lapte proaspăt pe pielea copilului și apoi ințeparea ușoara a pielii pentru a observa dacă apare o reacție locală, ceea ce sugerează o sensibilizare la proteinele din laptele de vacă
- se face fără antihistaminic
- se corelează cu reacțiile mediate IgE
- cu cât este mai mare eritemul/indurația cu atât este mai probabil să persiste alergia(2)
• Testul cutanat patch cu camera Finn (pentru alergii non IgE mediate)
- deoarece nu este standardizat iar interpretarea lui este subiectivă și dificilă, NU se recomandă pentru diagnosticul APLV
- este momentan acceptat doar pentru diagnosticul esofagitei cu eozinofile
3. Test de provocare orală (TPO)
- se efectuează sub strictă supraveghere medicală, în clinică cu posibilități de reanimare la îndemână
- are ca scop reproducerea manifestărilor clinice și diferențierea între sensibilizare și alergie alimentară
- este precedat de o perioadă de excludere a laptelui/preparatelor din lapte de vacă din alimentație (6 săptămâni - 1 an) cu ameliorare clinică a simptomatologiei
- se realizează cu formulă de lapte sub vârsta de 1 an și cu lapte pasteurizat după vârsta de 1 an și se administrează doze progresiv crescânde din 30 în 30 de minute
Testul de provocare orală dublu orb placebo controlat este gold standard-ul diagnostic.
4. Endoscopia digestivă superioară/ inferioară cu biopsie
- indicată în cazul pacienților cu manifestări gastrointestinale foarte severe și persistente, cu anemie feriprivă fără a putea preciza etiologia, cu falimentul creșterii
- modificările histopatologice de tip atrofia mucoasei și infiltrate eozinofilice nu sunt specific pentru APLV, investigația ajută pentru diagnosticul diferențial
5. Testarea intradermică
- NU este recomandată
- risc crescut de reacție sistemică la pacienții cu nivel crescut de sensibilizare
c.) Proba terapeutică – Dieta de eliminare/excludere
- eliminarea completă a laptelui, produselor lactate și a oricărui aliment ce conține proteine din laptele de vacă din dieta copilului și a mamei (dacă sugarul este alimentat natural) pentru o perioadă scurtă de 2-4 săptămâni
- se recomandă și în cazurile de suspiciune APLV cu IgE specifice negative
- dacă simptomatologia clinică nu se ameliorează/remite NU se recomandă prelungirea dietei de excludere peste această perioadă
CoMiSS – Scorul de recunoaștere a simptomelor provocate de laptele de vacă (Cow’s Milkrelated Symptom Score)(5)
- este un instrument util medicului de familie pentru conștientizarea simptomelor legate de APLV
- utilizare simplă, rapidă
- crește gradul de conștientizare a celor mai frecvente simptome a APLV
- ajută la o diagnosticare precoce dar NU e un instrument diagnostic în sine
- poate fi folosit și pentru a evalua și cuantifica evoluția simptomelor pe parcursul intervenției terapeutice
- scorul CoMiSS variază de la 0 la 33
- fiecare simptom are un scor maxim de 6, cu excepția simptomelor respiratorii unde scorul maxim este de 3
- plânsul trebuie luat în considerare doar dacă părinții relatează că sugarul plânge semnificativ de o 1 săptămână sau mai mult, fără o altă cauză evidentă
- o valoare a scorului ≥ 10, poate sugera prezența simptomelor provocate de laptele de vacă
- o valoare a scorului < 6, ne îndepărtează de diagnosticul de ALPV și trebuie căutată altă cauză pentru simptome
Un scor de 10 necesită prezența a cel puțin 2 simptome severe, iar un scor mai mare de 10 necesită prezența a cel puțin 3 simptome și implicarea a 2 sisteme (cutanat/respirator/digestiv)(5)
Diagnosticul diferențial în cazul alergiei la proteinele din laptele de vacă (APLV) este important pentru a distinge această afecțiune de alte condiții cu simptome similare.
1. Intoleranța la lactoză
• Similitudini - ambele afecțiuni pot provoca simptome gastrointestinale precum balonare, dureri abdominale și diaree, mai ales la sugari și copii mici
• Diferențe - Intoleranța la lactoză este o problemă digestivă cauzată de deficitul enzimei lactază, care duce la imposibilitatea de a digera lactoza.
2. Dermatita atopică (eczema)
• Similitudini - ambele afecțiuni pot provoca erupții cutanate și prurit, în special la sugari și copii mici. Eczema poate fi agravată de alergiile alimentare, inclusiv APLV.
• Diferențe - Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, adesea legată de predispoziția genetică și nu este direct legată de proteinele din lapte.
3. Infecțiile gastrointestinale
• Similitudini - ambele afecțiuni pot prezenta simptome digestive precum diaree, vărsături, dureri abdominale
• Diferențe - Infecțiile gastrointestinale sunt cauzate de agenți patogeni (viruși, bacterii) care afectează tractul digestiv. Infecțiile gastrointestinale sunt de obicei însoțite de febră și simptome acute, cu evoluție rapidă. Simptomele din APLV apar mai gradual, în urma consumului de lapte.
4. Refluxul gastroesofagian (GERD)
• Similitudini - ambele afecțiuni pot provoca regurgitație, vărsături și dureri abdominale.
• Diferențe - GERD apare din cauza refluxului acid din stomac în esofag, ceea ce poate duce la iritație gastrică și esofagiană.
5. Sindromul de intestin iritabil (IBS)
• Similitudini - ambele afecțiuni pot cauza dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație).
• Diferențe: IBS este o afecțiune funcțională a intestinului, fără o cauză imunologică, în timp ce APLV este o alergie alimentară mediată de sistemul imunitar. IBS se manifestă prin simptome cronice de disconfort abdominal și tulburări de tranzit intestinal, dar nu este asociat cu manifestări cutanate sau respiratorii. IBS este diagnosticat prin excluderea altor afecțiuni și prin evaluarea simptomelor.
Prevenția alergiei la proteinele din laptele de vacă
- alimentația naturală este recomandată pentru toți sugarii până la vârsta de 6 luni indiferent dacă au sau nu risc de a dezvolta boli alergice(1)
- la sugarul cu risc înalt de a dezvolta o boală alergică, care nu poate fi alăptat exclusiv se va alege o formulă hipoalergenică parțial sau extensiv hidrolizată
- nu se recomandă formule pe bază de soia
- în alimentația complementară, alimentele cu risc alergenic crescut (gluten, ou, pește) vor fi introduse cu precauție, în cantități mici, progresiv pentru a obține toleranța lor și se exclud produsele pe bază de lapte(2)
Tratamentul în alergia la proteinele din laptele de vacă la sugar (vârsta sub 12 luni)
Constă în regim alimentar foarte strict cu eliminarea laptelui, produselor lactate și a oricărui aliment care poate conține urme de proteine din laptele de vacă pe o durată de cel puțin 6 luni sau până la vârsta de 9-12 luni(2). În cazul manifestărilor alergice severe regimul alimentar va avea o durată de cel puțin 1 an până la 18 luni(1,2).
• la sugarul alimentat natural
- mama va elimina din dietă laptele de vacă, derivatele de lapte și orice preparate care poate conține accidental urme de lapte
- se va prelungi alimentația naturală cât mai mult timp, dacă este posibil până la vârsta de 2 ani
- alimentația complementară se va
iniția în jurul vârstei de 6 luni
• sugarul alimentat mixt sau exclusiv cu formulă
- se exclud formulele convenționale derivate din lapte de vacă și formulele pe bază de soia sub vârsta de 1 an (risc de alergie încrucișată, risc de deficite nutriționale)
- NU se vor utiliza formule parțial hidrolizate, laptele altor mamifere (capră, oaie), sucurile de soia, orez, cocos, migdale
- se vor utiliza formule pe bază de proteine din lapte extensiv hidrolizate
- formulă pe bază de aminoacizi se recomandă când persistă simptomatologia în timpul alimentației cu formule pe bază de proteine din lapte extensiv hidrolizate
Copiii alergici la lapte și ou ar putea tolera mai târziu aceste alimente după ce sunt prelucrate termic un timp mai lung la temperaturi mari. Majoritatea copiilor vor tolera laptele în final după vârsta de 3 ani (mai mult de 75%)(2). Copii cu alergie la proteinele din laptele de vacă (sau ou) sunt predispuși pentru rinită alergică și astm bronșic.
Medicul de familie are un rol foarte important în identificarea cazurilor suspecte pentru APLV și colaborarea ulterioară cu echipa multidisciplinară – pediatru gastroenterolog, pediatru pneumolog, alergolog, dermatolog, specialist terapie intensivă, psiholog – pentru confirmarea diagnosticului, tratamentul și monitorizarea cazului.
Bibliografie
1. Ulmeanu, C. coord, Algoritmi de practică pentru medicul de familie, vol 2, Editura Amaltea, Bucuresti, 2020, 245-252 ISBN 978-973-162-205-7
2. Pleșca, DA. coord, Protocoale de diagnostic și tratament în pediatrie – update 2023, Editura Amaltea, București, 2023, 268-273 ISBN 978-973-162-234-7
3. Vandenplas Y, Brueton M, Staiano A, Guidelines for the diagnosis and management of cow’s milk protein allergy in infants, Archives of disease in childhood (2007) 92 (10) 902-908
4. Vandenplas, Y., Dupont, C., Eigenmann, P., Host, A., Kuitunen, M., Ribes-Koninck, C., Shah, N., Shamir, R., Staiano, A., Szajewska, H., Von Berg, A. A workshop report on the development of the Cow’s Milk-related Symptom Score awareness tool for young children, Acta Pediatrica, volumul 104, nr 4, aprilie 2015
5. www.nestlehealthscience.com/sites/default/files/2022-09/NHSc_CoMiSS
ULEI DE BAZĂ - 100% VITAMINA E
film lipidic protector unic, un singur ingredient fără excipienți
acțiune protectoare, reparatoare și antioxidantă, reduce biofilmul cutanat
Adjuvant cosmetic pentru:
Buze și zona periorală: - roșeață, iritație și fisuri din cauza agenților externi
Cavitatea bucală (comestibil): - iritație și roșeață a gingiilor și mucoaselor
- iritație de la dentiție
- uscăciunea cavității bucale
Față, corp și membre: - fisuri ale mameloanelor în timpul alăptării (ragade)
- fisuri și ragade localizate
- înțepături de insecte: calmează mâncărimea și roșeața
Zona genitală și anală: - iritație balano-vulvo-anală sau ragade din cauza agenţilor externi
- sinechie vulvară, aderențe balanoprepuțiale
Vea ORIS
Spray oral indispensabil pe bază de Vitamina E cu acțiune antioxidantă
Protejează și menține mucoasa bucală în stare bună
Indicații:
- pentru igiena și sănătatea cavității bucale, în special în timpul sarcinii
- în caz de reacții alergice sau hiperactivitate a mucoasei, idiosincrazie
Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale
Testat pentru Nichel și Gluten
Compoziție: Caprylic/Capric Trigliceride,Tocopheryl acetate
Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi
Filme OTO
Spray auricular pe bază de Vitamina E
Ulei de curățare și igienă pentru canalul auditiv extern
Indicații:
- Eczema cronică a meatului acustic
- Previne formarea dopului de ceară
- Dizolvă dopul de ceară și facilitează eliminarea lui
- Disconfort cauzat de dispozitivele auditive
Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale
Testat pentru Nichel și Gluten
Compoziție: Tocopheryl acetate, Hydrogenated Polydecene
Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi
Filme
Irigator nazal pe bază de Vitamina E
Ulei hidratant, protector și reparator pentru cavitatea nazală
Indicații:
- rinită alergică
- cruste nazale / uscăciune nazală
- Epistaxis
Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale
Testat pentru Nichel și Gluten
Compoziție: Tocopheryl acetate, Caprylic/Capric Trigliceride
Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi
PEDIAKID®
BAUME PECTORAL
Balsam pectoral cu extracte de Cimbru, Lavandă, Rozmarin, Nalbă mare
Balsam pentru masaj, cu efect relaxant. Ameliorează confortul copiilor.
Conține ingrediente active de origine naturală.
Adaptat pentru piele sensibilă. Produs cosmetic, testat sub control dermatologic. Pentru uz extern.
La schimbarea anotimpurilor sau când se instalează sezonul rece, bebelușii și copiii mici resimt un disconfort.
Balsamul pectoral PEDIAKID®, îi calmează și le conferă o stare de bine. Textura sa lejeră, non grasă și parfumul său delicat, cu arome vegetale, contribuie la îmbunătățirea confortului copiilor mici.
PEDIAKID® este prima gamă pentru copii cu ingrediente active 100% naturale, formulată de către laboratorul Ineldea, pentru a răspunde
nevoilor de calitate, eficacitate și securitate specifice copiilor. Materiile prime utilizate sunt riguros selecționate pe baza efectelor benefice tradițional recunoscute și pentru acțiunea lor delicată.
Ingrediente
Apă, glicerină, amidon de Tapioca, pudră de Mușchi irlandez (CHONDRUS CRISPUS), parfum, caprilil glicol, gumă Sclerotium, benzoat de sodiu, extract din rădăcină de Nalbă Mare (ALTHAEA OFFICINALIS), acid citric, pulbere din suc de frunze de Aloe vera (ALOE BARBADENSIS), extract din frunze de Rozmarin (ROSMARINUS OFFICINALIS), extract de Cimbru de câmp (THYMUS VULGARIS), extract din flori de Lavandă (LAVANDULA ANGUSTIFOLIA)
NU CONȚINE
ULEIURI ESENȚIALE, TERPENI (MENTOL, CAMFOR, EUCALIPTOL), ALCOOL (ETANOL)
Sfaturi de utilizare
Puneți, în palmă, o cantitate de gel de mărimea unei alune și apoi masați cu delicatețe torsul și/sau spatele copilului.
• Copii cu greutate între 5 kg și 10 kg: 1-2 aplicări pe zi.
• Copii cu greutate peste 10 kg: maximum 3 aplicări pe zi.
Recomandări
Citiți cu atenție recomandările și sfaturile de utilizare, înainte de a folosi produsul.
A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici.
A se păstra flaconul la adăpost de căldură.
Numai pentru uz extern.
A se evita contactul cu ochii. În caz de contact accidental cu ochii sau de iritație oculară, spălați cu multă apă.
Spălați mâinile după utilizare.
În caz de intoleranță sau de apariție a unei iritații, opriți imediat aplicarea și consultați un medic.
Volum net: 40 ml
Valabil 12 luni de la prima utilizare.
Producător: Laboratoires Ineldea, Franța/ www.pediakid.com
Dirstribuitor exclusiv: Montana
Nutraceuticals SRL, București, Sector 6 www.pediakid.ro / www.farma-mall.ro
SIROPURILE Pediakid®
Ingredientele acestei formule inovatoare sunt selecționate riguros pentru a răspunde nevoilor de calitate, eficacitate și securitate specific copiilor.
Pediakid® este prima gamă pentru copii formulată utilizând ingrediente active 100% naturale, combinate de manieră sinergică pentru a obține o eficacitate optimă în corectarea eventualelor mici dezechilibre nutriționale care pot apărea în perioada de creștere la copii.
Biodisponibilitatea optimală a substanțelor din siropurile Pediakid® este rezultatul asocierii de manieră inovatoare a extractelor de plante cu fibre naturale, sirop de Agave, minerale și vitamine, iar gustul plăcut este obținut grație utilizării concentratelor naturale de fructe.
Fibregum™ prebiotic Acacia- UN INGREDIENT PREZENT ÎN
COMPOZIȚIA SIROPURILOR Pediakid®
Fibregum™ este marca înregistrată a Nexira, Normandia-Franța. Nexira garantează cea mai înaltă calitate a gumei de Acacia, datorită prezenței sale continue, de peste 125 de ani, în Africa și a parteneriatelor puternice în țările producătoare de gumă de acacia.
Fibregum™ este obținut din seva de gumă de Acacia, atent selecționată, emanată din tulpinile și ramurile arborilor de Acacia.
Fibregum™ oferă un minim garantat de 90% fibre solubile, raportat la greutatea uscată.
Fibregum™ este un polizaharid nedigerabil, cu greutate moleculară mare. Este compus dintr-un miez proteic și fracții polizaharidice asociate (macromolecule proteo-polizaharidice).
Fibregum™ manifestă o toleranță intestinală ridicată, cu proprietăți digestive excelente. Datorită structurii sale foarte ramificate, Fibregum™ este fermentat lent și treptat în colonul transvers și descendent. Spre deosebire de multe alte forme de fibre, fermentația Fibregum™ nu generează disconfort intestinal.
Studiile Nexira au demonstrat următoarele beneficii ale Fibregum™:
• Efect prebiotic;
• Reface permeabilitatea intestinală;
• Indice glicemic aproape de zero;
• Reface, la nivelul colonului, joncțiunile dintre celulele epiteliale;
• Modulează markerii inflamatori produși de epiteliul intestinului gros;
• Stimulează producția acizilor grași cu lanț scurt de către microbiota intestinului gros.
O dietă bogată în fibre alimentare solubile precum Fibregum™ poate ajuta la extinderea senzației de sațietate după mese, pentru un control sănătos al greutății corporale.
La nivelul cavității bucale, Fibregum™ nu este afectat de procesul de hidroliză al enzimelor conținute în saliva, făcându-l astfel necariogen (nu favoriează demineralizarea dentară).
Siropul de Agave
Avantajele utilizării siropului de Agave în formulele Pediakid®:
• Gust dulce și plăcut: Siropul de Agave are un gust dulce și plăcut, ceea ce îl face o alegere populară pentru copiii care pot fi mai pretențioși cu gustul alimentelor.
• Indice glicemic redus: Siropul de Agave are un indice glicemic mai mic decât zahărul, ceea ce înseamnă că eliberarea de glucoză în sânge are loc mai lent și treptat. Acest lucru poate ajuta la menținerea nivelului de zahăr din sânge sub control și la evitarea unor variații majore ale glicemiei.
• Conținut ridicat de fructoză: Siropul de Agave are un conținut mai mare de fructoză decât zahărul, ceea ce îl face o alegere mai sănătoasă pentru cei care încearcă să evite zahărul rafinat. Fructoza este un tip de zahăr natural găsit în fructe și legume și poate fi mai ușor digerată de organism decât alte tipuri de zahăr.
• Fără gluten și fără alergeni comuni: ceea ce îl face o alegere sigură pentru cei cu alergii alimentare sau intoleranțe.
• Produs natural: Siropul de agave este produs din seva agavei, o plantă suculentă care crește în regiunile uscate din America de Sud și Centrală. Producția de sirop de agave este un proces natural și nu implică adăugarea de substanțe chimice sau sintetice.
Sarcina este un fenomen complex care presupune schimbări importante pe plan fiziologic, somatic, socialrelaţional și nu în ultimul rând pe plan psihologic, așa cum este perioada Baby blue la majoritatea proaspetelor mămici. Schimbările includ aspectul corpului, psihismul, afectivitatea și sexualitatea femeii, astfel că sarcina trebuie considerată un fenomen bio-psiho-social complex în care modificările somatice sunt însoțite de schimbări cu caracter psihologic și de schimbări în interacțiunile cu partenerul/familia. Dacă modificările hormonale pregătesc viitoarea mămică pentru nașterea unui copil sănătos și pentru alăptarea lui, modificările structurale ale creierului din timpul sarcinii și precoce postpartum asigură dezvoltarea abilităților necesare creșterii armonioase a copilului.
Dr. Ileana Brînză
Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF, Președinte de onoare APMF Brăila
Dincolo de serviciile medicale acordate gravidei, lăuzei, este necesar în momentul de față, ca medici de familie, să putem consilia viitoarea mămică în special, dar și partenerul/familia cu privire la modificările induse de sarcină și naștere și rolul lor pentru dezvoltarea unui produs de concepție sănatos și creșterea armonioasă – fizică, psihică și emoțională – a sugarului/copilului.
Repere generale
Studiile desfășurate în ultimi ani, care au avut ca scop scanarea RMN a creierului femeilor, au arătat:
• remodelarea dramatică a regiunilor creierului care guvernează emoțiile, memoria, comportamentul și eficiența transferului de informații funcție de creșterea și scăderea hormonilor sexuali în timpul ciclului menstrual,
• morfologia și arhitectura funcțională a creierului sunt modelate de ciclurile hormonilor sexuali,
• substanța cenușie reglează emoția, în-
vățarea și memoria; substanța albă face schimb de informații și conectează diferite regiuni ale materiei cenușii.
Hipocampul, centrul cognitiv al creierului, care conține atât substanță cenușie, cât și substanță albă este situat într-o regiune dens populată de receptori pentru hormoni sexuali. El răspunde fie prin creșterea volumului, ceea ce se traduce prin dezvoltarea de noi abilități, fie se micșorează, așa cum se întâmpla, precoce, în demență, în special în boala Alzheimer.
Sarcina este o perioadă în care hormonii prezentați în tabelul 1 se află într-un adevărat “dans”, influențându-se reciproc (1)
Nașterea transformă acest „dans” al hormonilor într-un adevărat „carusel” care dureză pînă la restabilirea echilibrului hormonal.
Bucuria familiei la venirea pe lume a noului membru poate fi, uneori, presărată cu lacrimile mamei, aparent fără motiv! (2-5)
Tabel 1 Lista hormonilor din sarcină
Hormonii din sarcină
1. H. Luteinizant (LH), Foliculostimulant (FSH);
2. Gonadropina corionică umană (hGH);
3. Estrogenul, 4. Progesteronul;
5. Lactogenul (Somatropina corionică umană - HPL),
6. Relaxina, 7. Oxitocina;
8. Prolactina;
9. Factorul de creștere placentar (PIGF).
BABY BLUES (zilele cu plâns) este consecința modificărilor hormonale care apar imediat după naștere, cu debut, în general, între ziua 3 și ziua 10:
• nivelurile de estrogen și progesteron scad, scăderea este atât de importantă încât afectează echilibrul emoțional al proaspetei mămici care se simte neliniștită, iritată, obosită, temătoare în fața propriului copil,
• nivelul de prolactină crește, favorizând lactația,
• nivelul de oxitocină “hormonul fericiri” crește, stimulând lactația,
• nivelul hormonilor tiroidieni se poate modifica influențând apetitul, accentuînd starea de oboseală și iritabilitatea.
Baby blues este o perioadă firească post-partum, experimentată de aproximativ 80% dintre mămici!
Deși restabilirea echilibrului hormonal durează pînă la opt luni, simptomatologia dispare spontan și total în cîteva zile.
Alți hormoni de sarcină
10. Eritropoietină
11. Calcitonină
12. Tiroxină (Tetraiodotironina - T4)
13. Hormon de stimulare tiroidiană (TSH)
14. Insulină
15. Hormon adrenocorticotropic (ACTH)
16. Cortizol
17. Prostaglandină
18. Endorfină
Persistența ei după 3-4 săptămâni indică o evoluție spre depresie post-partum care necesită intervenție psihologică de specialitate (2-5)
MOMMY BRAIN (6-9) În perioada postpartum timpurie, creierul matern (materia cenușie) suferă modificări în mai multe regiuni precum hipotalamus, amigdala, lobul parietal și cortexul prefrontal cu semne de amnezie, deficit cognitiv ușor sau probleme emoționale (anxietate, depresie postnatală). “Creierul face spațiu pentru noua prioritate: copilul! Lista de cumpărături trece în plan secund” (Moriah Thomason, Barakett profesor asociat de psihiatrie pentru copii și adolescenți la New York University School of Medicine).
În hipocamp (rol cheie în memorie și învățare) pierderea materiei cenușii duce la o recalibrare sinaptică (de natură adaptativă) – unele conexiuni sunt eliminate pentru a facilita apariția de noi conexiuni – cu scopul de a descoperi dorințele și nevoile copilului. Aceste modificări permit proaspetelor mămici să diferențieze mai multe detalii, de la diferențe minime de culoare la plânsul/strigătele distinctive ale bebelușilor dar și să depășească/învingă evenimente stresante. “Avantajele cognitive pe care le au proaspetele mămici sunt ceva ca o super-putere.” (Valeria Tucker Miller, Universitatea Purdue).
Studiul desfășurat (6) a evidențiat că timpii de reacție ai mamelor au fost mai buni decât ai femeilor care nu au născut, deși proaspetele mame erau cu pâna la 10 ani mai în vârstă!
Amigdala crește în timpul sarcinii și postpartum; ea are mulți receptori pentru oxitocină. Nivelurile ridicate de oxitocină au fost identificate la mame foarte implicate, hipersensibile la nevoile bebelușului lor.
Creșterea în volum a cortexului prefrontal îmbunătățește capacitatea de planificare, învățarea și reglează emoțiile. La nivelul lobului parietal se dezvoltă empatia, în timp ce creșterea în volum a lobului temporal ajută mamele să înțeleagă indiciile transmise de bebeluși prin plâns, alte sunete sau modificările de culoare.
Recalibrarea sinaptică și modificările de volum ale materiei cenușii îmbunătățesc auzul, văzul, procesarea emoțiilor și capacitatea de decizie.
Reduceri ale materiei cenușii din creier, în regiunile responsabile de cunoașterea socială, sunt prezente și la 2 ani după
naștere, ceea ce sugerează că a avea un copil poate duce la modificări structurale permanente ale creierului.
“Este perfect logic ca mamele care au adus copii pe lume trebuie să proceseze mai mulți stimuli: atât pentru propria supraviețuire cât și pentru copil. Asta în timp ce continuă cu toate celelalte sarcini care au fost necesare înaintea veniri pe lume a copiilor.” (Valeria Tucker Miller, Universitatea Purdue).
Paternitatea Modificările materiei cenușii din creierul taților (10-11) a fost, de asemenea, analizat. Autorii au descoperit că deși nu au avut aceleași schimbări ca proaspetele mame, apar unele modificări structurale induse de parenting legate de activitatea creierului în domeniile de vigilență, recompensă, înțelegere socială, empatie cognitivă și motivație. Gradul de plasticitate a creierului la tați poate fi legat de cât de mult interacționează cu copilul lor.
Ca medici de familie cu practică pediatrică, pentru o bună îngrijire în familie a micuților pacienți, avem nevoie de noi cunoștințe interdisciplinare și neuroștiințele fac parte dintre ele.
Bibliografie
1. Pratap Kumar, Navneet Magon - Hormones in pregnancy https://pmc.ncbi. nlm.nih.gov/articles/PMC3640235/
2. Merriam-Webster.com Dictionary, Merriam-Webster, https://www. merriam-webster.com/dictionary/ baby%20blue. Accessed 15 Feb. 2025.
3. Barton Schmitt MD, FAAP Postpartum Blues – Normal American Academy of Pedriatics https:// publications.aap.org/patiented/ article-abstract/doi/10.1542/ppe_ schmitt_409/197750/Postpartum-Blues-Normal?redirectedFrom=fulltext
4. Perinatal Mental Health Overview American Academy of Pedriatics https://www.aap.org/en/patient-care/ perinatal-mental-health-and-social-support/?srsltid=AfmBOopi-
Vg1P0ASf-D2PzFt2rHUj3sCC5trNu0pf2RAK4--tNwBU3lx7
5. Understanding Motherhood and Mood - Baby Blues and Beyond, link: https://www.healthychildren. org/English/ages-stages/prenatal/ delivery-beyond/pages/Understanding-Motherhood-and-Mood-Baby-Blues-and-Beyond.aspx
6. Valeria Tucker Miller Does ‚mommy brain’ last? Study shows motherhood does not diminish attention https:// www.purdue.edu/newsroom/archive/releases/2020/Q2/does-mommy-brain-last-study-shows-motherhood-does-not-diminish-attention.html
7. E. Hoekzema, E. Barba- Müller, C. Pozzobon, M. Picado, F. Lucco, D. García-García, J.C. Soliva, A. Tobeña, M. Desco, E.A. Crone, A. Ballesteros, S. Carmona, O. Vilarroya (2017). Pregnancy leads to long-lasting changes in human brain structure. Nature Neuroscience 20(2): 287-296. https:// pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27991897
8. E. Hoekzema, H. van Steenbergen, M. Straathof, A. Beekmans, I.M. Freund, P.J.W. Pouwels, E.A. Crone (2022). Mapping the effects of pregnancy on resting state brain activity, white matter microstructure, neural metabolite concentrations and grey matter architecture. Nature Communications 13: 6931. https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/36414622/
9. Susana Carmona Cañabate, Gregorio Marañón Imaging study details changes in a woman’s brain during and after pregnancy https:// sciencemediacentre.es/en/imaging-study-details-changes-womans-brain-during-and-after-pregnancy
10. Lee T Gettler 1, Thomas W McDade, Alan B Feranil, Christopher W Kuzawa Longitudinal evidence that fatherhood decreases testosterone in human males https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/21911391/
11. Magdalena Martínez-García, María Paternina-Die, Sofia I Cardenas, Oscar Vilarroya, Manuel Desco, Susanna Carmona, Darby E Saxbe, First-time fathers show longitudinal gray matter cortical volume reductions: evidence from two international samples https://academic.oup.com/cercor/article/33/7/4156/6691667?login=false
The Metapneumovirus, a new but old infectious agent
Human Metapneumovirus (HMPV) is an ARN virus, member of Pneumoviridae family and related to the Avian Metapneumovirus (AMPV). HMPV has been mentioned for the first time in 2001 when a lot of 28 children from Netherlands were positive for a novel infectious agent after being tested with PCR. [1]
SDr. Adrian Neculai
Medic Rezident BI - INBI
„Prof. Dr. Matei Balș”, Master în Managementul Serviciilor de Sănătate – ASE București
ince 2016, Metapneumovirus has been occupying the second position as frequency in acute respiratory infections of children younger than 5 years old, after Respiratory Syncytial Virus. According to National Institute of Public Health data, the first novel case in Romania was reported in November 2024, followed by a second one in January 2025, both in Bucharest. [2,3]
The main mode to transmit the virus is through airway, but it can be spread by getting in contact with contaminated objects or surfaces. The incubation time varies between 3-5 days. [4]
The symptoms generally mimic a mild viral respiratory infection with cough, runny nose, odynophagia and fever. Babies, elders and immunosuppressed patients can develop severe pneumonia with wheezing and shortness of breath. [5]
The treatment is focused on symptoms and, in some severe cases which require continuous monitoring, it may be needed to use: oxygen therapy, intravenous fluids in order to avoid dehydration and non-steroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) to reduce the inflammation. No vaccine has been developed yet. The main method of prevention consists of a defensive behavior such as covering the mouth and nose while coughing or sneezing, using handkerchiefs, washing
the hands properly, all of these to avoid spreading the virus, especially when we are part of collectivities. [5,6,7]
Metapneumovirusul uman (Human Metapneumovirus – HMPV) este un virus ARN din familia Pneumoviridae, aflat în strânsă legătură cu metapneumovirusul aviar (Avian Metapneumovirus – AMPV). HMPV a fost adus în discuție pentru prima dată în anul 2001, în Olanda, când, în urma efectuării unui test PCR pentru virusuri respiratorii, un nou virus a fost identificat la 28 de pacienți pediatrici.[1]
Începând cu anul 2016, metapneumovirusul ocupă locul 2 ca frecvență în infecțiile acute de căi respiratorii superioare la copiii cu vârsta sub 5 ani, după virusul sincițial respirator. Conform datelor comunicate de către Institutul Național de Sănătate Publică, un prim caz raportat pe teritoriul României a fost în noiembrie 2024, urmat de un al doilea în ianuarie 2025, ambele în București.[2,3]
Principalul mod de transmitere a virusului este pe cale aeriană, urmată de contactul cu obiecte și suprafețe contaminate cu secreții ale pacienților infectați. Perioada de incubație variază între 3 și 5 zile.[4]
Simptomatologia mimează, în general, o viroză respiratorie ușoară, cu tuse, rinoree și congestie nazală, odinofagie și febră. Sugarii, vârstnicii și imunodeprimații pot dezvolta forme severe de pneumonie, cu wheezing și dispnee. [5]
Tratamentul este unul strict simptomatic, iar în cazurile severe care necesită monitorizare continuă, pe lângă acesta se recomandă: oxigenoterapie, fluide intravenos pentru menținerea unei stări optime de hidratare a organismului, respectiv corticoterapie pentru reducerea gradului
de inflamație. Până în prezent nu s-a dezvoltat niciun vaccin care să se fi dovedit a fi eficient împotriva metapneumovirusului. Principala metodă de prevenție constă într-un comportament defensiv atunci când strănutăm sau tușim (acoperirea gurii și nasului cu cotul, folosirea batistei și spălarea corectă a mâinilor) pentru a evita răspândirea virusului, în special când facem parte din colectivități. [5,6,7]
Bibliografie
1. van den Hoogen, Bernadette G.; Jong, Jan C. de; Groen, Jan; Kuiken, Thijs; Groot, Ronald de; Fouchier, Ron A.M.; Osterhaus, Albert D.M.E. (2001). „A newly discovered human pneumovirus isolated from young children with respiratory tract disease”. Nature Medicine. 7 (6): 719–724. doi:10.1038/89098. PMC 7095854. PMID 11385510
2. Williams, John V.; Harris, Paul A.; Tollefson, Sharon J.; Halburnt-Rush, Lisa L.; Pingsterhaus, Joyce M.; Edwards, Kathryn M.; Wright, Peter F.; Crowe, James E. Jr. (2004-0129). „Human Metapneumovirus and Lower Respiratory Tract Disease in Otherwise Healthy Infants and Children”. New England Journal of Medicine. 350 (5): 443–450. doi:10.1056/nejmoa025472. ISSN 0028-4793. PMC 1831873. PMID 14749452
3. Informare privind metapneumovirusul uman (HMPV). Institutul Național De Sănătate Publică. https://insp.gov. ro/2025/01/10/informare-privind-metapneumovirusul-uman-hmpv/. Published January 10, 2025. Accessed January 28, 2025.
4. Human metapneumovirus (hMPV). Illinois Department of Public Health. http://www.idph.state.il.us/public/hb/ hb_hMPV.htm. Published April 2009. Accessed January 29, 2025.
5. Human metapneumovirus (HMPV). Cleveland Clinic. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22443-human-metapneumovirus-hmpv. Published May 1, 2024.
6. Human metapneumovirus (hMPV) infection. https:// www.who.int/news-room/questions-and-answers/ item/human-metapneumovirus-(hmpv)-infection. Published August 9, 2023.
7. Metapneumovirus. Vircell. https://www.vircell.com/en/ diseases/49-metapneumovirus. Accessed February 1, 2025.
Inteligența artificială în practica medicală poate fi un sprijin în optimizarea anumitor acțiuni repetitive, factor ce contribuie la creșterea timpului acordat dialogului cu pacientul. Apelarea la soluțiile pe care le poate oferi inteligența artificiale în activitatea medicală trebuie făcută cu responsabilitate și asumare, pentru că la finalul consultației, răspunderea este a fiecăruia dintre specialiști și nu a unor algoritmi.
UFarm. Smărăndița
Tașcă-Ștefan
Institutul Național de CercetareDezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“, Membru AREPMF
tilizarea inteligenței artificiale a crescut considerabil pe parcursul ultimilor ani. Ca farmacist aud tot mai des pacienți care apelează la diferite aplicații pentru a solicita sfaturi sau lămuriri medicale. Astfel apar întrebări: Cum impactează inteligența artificială activitatea medicală de zi cu zi? Vor fi pacienții mai receptivi sau mai reticenți în ceea ce privește complianța și aderența la recomandările și tratamentele medicale vizate de specialiști? Ne putem găsi un aliat în inteligența artificială sau e doar o nouă provocare în comunicarea cu pacienții și cu colegii din domeniul medical?
Ca orice lucru și inteligența artificială prezintă atât beneficii cât și limitări. Utilizarea inteligentă, cu scopul eficientizării activității medicale, a acestui al patrulea element revoluționar, după cum afirmă Klaus Martin Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial, depinde de fiecare dintre noi.1 În medicină, inteligența artificială și-a adus o contribuție semnificativă în segmente precum: stocarea și gestionarea datelor și informațiilor medicale; interpretarea investigațiilor de tip imagistic; monitorizarea continuă a unor parametri medicali în diferite afecțiuni. Unele dintre aplicațiile bazate pe inteligența artificială ce șiau dovedit utilitatea în domeniul medical sunt:
1. Platforma Reverse Engineering and Forward Simulation (REFS) - analizează date variate în vederea identificării potențialelor interacțiuni medicamentoase. Utilizarea acestei platforme contribuie la maximizarea rezultatelor terapeutice,
bazându-se pe evidențe medicale electronice și informații din asistența medicală, pentru optimizarea tratamentului unui pacient cu multiple comorbidități.2
2. Algoritmul Medical Sieve dezvoltat de IBM are capacitate de analiză pentru identificarea anomaliilor. Tumorile sau malformațiile cardiovasculare sunt identificate cu o precizie superioară celei umane.
3. AliveCor aprobat FDA în 2014 sau Kardia - pentru detectarea precoce a fibrilației atriale.
4. Molly - aplicație destinată pacienților cu rol de asistent virtual. Această aplicație ajută pacienții să gestioneze corect tratamentul, crescând aderența la tratament și reducînd greșelile legate de autoadministrare.3
Utilizarea acestor aplicații bazate pe inteligența artificială aduce beneficii activității medicale prin:
1. Accesul rapid la informații integrate; inteligența artificială simplifică procesul de colectare, stocare și urmărire a datelor, deci se poate beneficia de optimizarea celei mai importante resurse: timpul;
2. Eficientizarea proceselor repetitive prin scăderea timpului alocat birocrației și creșterea atenției pentru pacient și provocărilor medicale ale acestuia;
3. Reducerea costurilor asociate îngrijirilor medicale;
4. Monitorizarea constantă, în afara mediului spitalicesc a anumitor parametri, esențiali în stabilirea diagnosticului sau în răspunsul pacientului la tratament;
5. Inteligența artificială poate veni cu informații rapide și exacte privind interacțiunile medicamentoase, optimizarea dozele și identificarea tratamentelor personalizate.4 Printre limitările inteligenței artificiale au fost identificate următoarele:
a. Diagnosticul clinic are elemente care nu sunt ușor formalizabile: lucrăm cu bolnavi și nu cu boli, lucrăm cu persoane și nu cu date. Procesul de diagnosticare poate ne-
cesita noi informații odată cu furnizarea rezultatelor unor investigații clinice și paraclinice suplimentare, ceea ce poate duce la o nouă ipoteză de diagnostic. Algoritmul din spatele inteligenței artificiale detectează eventualele anomalii, urmărind să ajungă la un diagnostic unic.5
b. Responsabilitatea actului medical poate scădea. Încrederea exagerată în inteligența artificială nu este o opțiune în domeniul medical. Sistemul este “educat” de om, deci algoritmul poate fi supus unor informații incomplete, neactualizate sau greșite care pot afecta rezultatele. Sistemul poate avea nevoie de informații suplimentare, iar specialistul trebuie să aibă capacitatea de a le oferi.6
b. Aplicațiile de inteligență artificială trebuie actualizate constant, cu promptitudine, cu date noi, în vederea menținerii corectitudinii informațiilor utilizate în actul medical.
b. Algoritmii se dezvoltă pe seturi de date ce provin din baze de date cu anumite particularități, astfel, există riscul de excludere a populației care nu se încadrează în tiparul folosit.7
Ca practician, pentru mine rămâne deschisă următoarea întrebare: Dacă avem pacienți care ajung să se bazeze mai mult pe răspunsurile pe care le primesc de la IA, unde greșim în comunicarea cu ei?!
Concluzii
1. Elementele esențiale pentru o mai bună înțelegere și acceptare de către pacient a recomandărilor primite de la specialiști în vederea creșterii aderenței la tratament și a calității stilului de viață rămân: compasiunea, empatia și inteligența afectivă.8
2. Consecințele revoluției mașinilor cu abur, a electricității și erei digitale vor fi depășite de impactul IA asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm.
3. Prudența și asumarea pot face din IA un partener în practica medicală.
Bolile respiratorii cronice, precum astmul și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), au un impact semnificativ asupra sănătății globale, BPOC reprezentând o cauză majoră de mortalitate la nivel mondial (OMS Global Health Estimates, 2020). Având în vedere că afectarea pulmonară cronică este un proces multifactorial, există un interes în creștere legat de cercetările asupra contribuției factorilor de risc modificabili, cum ar fi expunerea la poluanții de mediu.
Medic primar pediatru, Atestat somnologie nivel I+II, Doctor în medicină, Centrul de Somnologie
Pediatrică Ponderas Academic Hospital București, Universitatea „Titu Maiorescu”, Facultatea de Medicină București
Se consideră în prezent că, în interior, există o cantitate mai mare de poluanți chimici decât în exterior, aceștia provenind fie din transferul poluanților din exterior, fie din surse specifice din interior. Rapoartele Comitetului Științific al Comisiei Europene privind riscurile pentru sănătate și mediu (SCHER) au subliniat că mai mult de 900 de substanțe chimice diferite au fost identificate în aerul din interior. Poluanții din interior provin în mare parte din activitățile umane, cum ar fi procesele de ardere, renovare și curățenie. Dioxidul de azot și particulele în suspensie, care se găsesc atât în interior cât și în exterior, sunt emise prin utilizarea aparatelor pe gaz, kerosen, lemn, cărbune sau fumul de tutun. Formaldehida, un alt poluant nociv, este adesea întâlnită în interior, fiind prezentă în dezinfectanți, adezivi pen-
tru tapet, vopsele, spume izolante, mobilier, pardoseli și materiale pe bază de celuloză.
Expunerea copiilor la aceeași concentrație de poluant atmosferic poate avea efecte mult mai grave decât în cazul adulților, din cauza procesului de creștere și a faptului că aceștia au o suprafață corporală mai mare în raport cu greutatea, ceea ce favorizează absorbția substanțelor poluante. De asemenea, copiii au o rată mai mare de consum de oxigen pe unitate de greutate corporală comparativ cu adulții. Iritația provocată de poluarea aerului, care ar cauza doar un răspuns ușor la un adult, poate duce la o obstrucție potențial semnificativă în căile respiratorii ale unui copil mic.
Copiii sunt susceptibili de a fi expuși la substanțele toxice din mediul înconjurător în contexte diferite, în funcție de vârsta lor. Sugarii și copiii de vârstă mică sunt expuși în primul rând la domiciliu, în timp ce copiii mai mari sunt susceptibili de a fi expuși și în colectivităti, la grădiniță sau la școală.
În evaluarea nivelului de expunere personală, două componente sunt mai importante: concentrația toxicului și durata expunerii. În cazul femeilor și copiilor mici (sugari), expunerea este adesea de cel puțin 3 până la 5 ore pe zi, sau chiar mai mult. În anumite
comunități, mai ales în sezonul rece, expunerea va dura mult mai mult în fiecare zi și va afecta toți membrii familiei.
Expunerea diferă, de asemenea, între zonele rurale și urbane datorită stilurilor de viață diferite.
Copiii din zonele urbane își petrec mare parte a timpului în interior, ceea ce înseamnă că expunerea lor primară la poluarea aerului poate proveni mai degrabă din aerul din interiorul caselor și școlilor decât din exterior.
Poluarea aerului din interior este responsabilă de efecte acute precum: iritarea mucoaselor (ochi, nas, gât), tuse, wheezing, creșterea reactivității căilor respiratorii la alergeni, creșterea incidenței bolilor respiratorii acute (traheobronșite, pneumonii, otite), exacerbări ale astmului.
Este important de menționat și faptul că efectul edemului căilor respiratorii ale adultului este mult mai puțin dramatic decât cel al căilor respiratorii ale sugarului. Un milimetru de edem reduce diametrul căilor respiratorii ale adultului cu aproximativ 19%, în timp ce diametrul căilor respiratorii la sugar este redus cu 56%.
Expunerea pe termen lung la poluarea aerului din interior poate determina efecte cronice precum afectarea
Testați inflamația bronșică prin FeNO cu tehnologia NIOX
Prima tehnologie patentată în lume pentru determinarea FeNO, lideră în domeniu şi care
şi-a demonstrat fiabilitatea timp de 25 de ani, prin cele peste 50 de milioane de teste efectuate.
NIOX VERO este primul aparat de măsurare a FeNO care:
• are controlul calității asigurat la fiecare test: 1 test à 1 rezultat exact în 50 sec.
• destinat atât copiilor cât şi adulților,
• soft integrat care asistă pacientul la efectuarea testului şi soft pentru bază de date pacienți
• fără costuri ascunse, contract de service sau mentenanță post-vânzare
• calibrare automată
Avantajele includerii FeNO în diagnosticul și managementul astmului alergic/eozinofilic
• Identifică pacienții potențial responsivi la corticoterapia inhalatorie
• Permite ajustarea dozelor de corticosteroizi inhalatori
• Monitorizează aderența la terapia inhalatorie
• Identifică pacienții posibil candidați pentru terapia biologică
• Reduce riscul exacerbărilor prin supravegherea periodică a valorilor FeNO NIOX VERO prezent în România de 15 ani prin:
www.niox.ro
niox@alergomed.ro
creșterii și funcției pulmonare, creșterea susceptibilității pentru bolile pulmonare obstructive cronice, precum astmul și BPOC.
Particulele și gazele respirabile afectează diferite părți ale arborelui respirator în funcție de caracteristicile lor. Pentru gaze, solubilitatea relativă este un factor esențial, iar pentru particule, dimensiunea este cel mai important factor. Particulele mai mari de 10 microni (PM10) rareori reușesc să treacă de căile aeriene superioare, în timp ce particulele fine, mai mici de 2 microni (PM 2.5), pot ajunge până la nivelul alveolelor. Comparativ cu particulele mari, particulele fine pot rămâne suspendate în aer pentru perioade mai îndelungate și pot fi transportate pe distanțe mai mari. Tipul și forma particulei pot influența capacitatea acesteia de a absorbi diferiți compuși chimici la suprafața sa, amplificând astfel efectele nocive asupra epiteliilor bronșice, alveolelor sau spațiului interstițial.
Concentrația particulelor din aer este de 2 până la 3 ori mai mare în casele fumătorilor. Copiii ale căror mame fumează pot avea cu 70% mai multe probleme respiratorii și cu 38% mai multe spitalizări în primul an de viață. Expunerea la fumatul pasiv poate apărea și în colectivități, centre de îngrijire a copiilor sau în casele rudelor. La vârsta adultă, copiii din familii de fumători au un risc mai mare de a dezvolta cancer, BPOC și boli cardiovasculare decât cei cu părinți nefumători. Adolescența reprezintă o perioadă de risc crescut pentru adoptarea comportamentului de fumat. În plus, copiii cu părinți fumători sunt mai predispuși să fumeze și la vârsta adultă, perpetuând astfel acest ciclu de la o generație la alta.
Există două mecanisme principale implicate: primul este stresul oxidativ, care duce la producerea de specii reactive de oxigen și la creșterea expresiei citokinelor proinflamatorii, cum ar fi factorul de necroză tumorală-α și interleukinele IL-8 și IL-6. Al doilea mecanism presupune interacțiuni între poluanți și alergeni. Anumiți poluanți,
în special particulele diesel, dioxidul de azot, ozonul și dioxidul de sulf, pot intensifica răspunsul căilor respiratorii la alergenii inhalați, existând dovezi care sugerează că expunerea la poluarea de interior crește riscul de a dezvolta sau agrava astmul la copii și tineri. De asemenea, utilizarea crescută a medicamentelor și numărul de zile de spitalizare pentru exacerbările astmatice sunt corelate cu expunerea ridicată la poluanți.
Prin urmare, este important să existe programe de informare și educatie în comunități cu privire la riscul expunerii la poluanții aerului din interior și la impactul potențial al acestora la copii, precum și cu privire la modul de evitare a expunerii. Evitarea fumatului în timpul sarcinii și alăptării ar trebui să fie puternic încurajată.
Este necesar ca opiniile profesioniștilor din domeniul sănătății să fie exprimate public, pentru a veni în sprijinul strategiilor care reduc expunerea la poluarea aerului din interior, cum ar fi eliminarea sau controlul surselor de poluare, ventilarea prin proiectarea mai bună a clădirilor și a locuințelor și utilizarea dispozitivelor de curățare a aerului și nu a odorizantelor.
Într-o abordare complexă, pe mai multe niveluri, profesioniștii din domeniul sănătății și al mediului, factorii de decizie în politici de sănătate și cercetătorii au responsabilități distincte în implementarea schimbărilor necesare pentru a reduce expunerea copiilor la substanțele poluante și pentru a preveni afecțiunile cauzate de poluarea aerului interior.
Referinte:
1. Robert William Wilmott, P.S., Andrew Bush. Environmental Contributions to Respiratory Disease in Children. In Kendig’s disorders of the respiratory tract in children, 9th ed.; Elsevier: Philadeplhia, 2019.
2. Boekelheide, K.; Blumberg, B.; Chapin, R.E.; Cote, I.; Graziano, J.H.; Janesick, A.; Lane, R.; Lillycrop, K.; Myatt, L.; States, J.C.; et al. Predic-
ting later-life outcomes of early-life exposures. Environ Health Perspect 2012, 120, 1353-1361, doi:10.1289/ehp.1204934.
3. World Health, O. Children’s health and environment: training package for the health sector: improving the capacity to diagnose, prevent and manage paediatric diseases linked to the environment; World Health Organization: Geneva, 2019 2019.
4. Ravindra, K.; Chanana, N.; Mor, S. Exposure to air pollutants and risk of congenital anomalies: A systematic review and metaanalysis. The Science of the total environment 2021, doi:10.1016/j.scitotenv.2020.142772.
5. Addressing the links between indoor air pollution, household energy and human health. Based on the WHO-USAID Consultation on the Health Impact of Household Energy in Developing Countries; Geneva, 2002.
6. Global Burden of Disease Study. 2019.
7. Ren, S.; Haynes, E.; Hall, E.; Hossain, M.; Chen, A.; Muglia, L.; Lu, L.; DeFranco, E. Periconception Exposure to Air Pollution and Risk of Congenital Malformations. The Journal of pediatrics 2018, 193, 76-84 e76, doi:10.1016/j.jpeds.2017.09.076.
8. Casset, A.; Marchand, C.; Purohit, A.; le Calve, S.; Uring-Lambert, B.; Donnay, C.; Meyer, P.; de Blay, F. Inhaled formaldehyde exposure: effect on bronchial response to mite allergen in sensitized asthma patients. Allergy 2006, 61, 1344-1350, doi:10.1111/j.13989995.2006.01174.x.
9. Hulin, M.; Simoni, M.; Viegi, G.; Annesi-Maesano, I. Respiratory health and indoor air pollutants based on quantitative exposure assessments. Eur Respir J 2012, 40, 1033-1045, doi:10.1183/09031936.00159011.
Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2
Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2
Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5
Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6
Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6
Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6
Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.
Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de:
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes grup A
Streptococcus pneumonia tip 3
Haemophylus influenzae tip b
Branhamella catarrhalis
Klebsiella pneumoniae
Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.
Referințe:
Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul
3. A. Chen et al. Efficacy of sublingual polyvalent bacterial vaccine (Lantigen B) in children with recurrent respiratory
Er Ke ZaZhi.2004 Jun;42(6):463-4
4. Gilberto Rinaldi, Monografie Lantigen B, 2007 5. Cimadamore
79,6 unităţii antigenice
126,2 unităţi antigenice
63,2 unităţi antigen
50,2 unităţi antigenice
39,9 unităţi antigenice
39,8 unităţi antigenice
Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.
Durata tratamentului cu Lantigen B:
- la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni).
>10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)
- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.
Producător și deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia
Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro
Sistemele de monitorizare glicemică continuă (CGM) au revoluționat gestionarea diabetului zaharat, în special la copiii și adolescenții cu diabet zaharat tip 1. Aceste sisteme oferă informații detaliate despre variabilitatea glicemiei și detectează hipoglicemia asimptomatică și nocturnă, depășind limitările metodelor tradiționale de automonitorizare a glicemiei[1]
INDNBM „N. Paulescu” București
CConf. Univ. Dr. Mihai
Doina- Andrada
UMF „C. Davila” București, INDNBM „N. Paulescu” București
onform ghidurilor actuale, sistemele CGM ar trebui implementate pentru a monitoriza glicemia la copiii și adolescenții cu diabet zaharat tip 1 cât mai curând posibil după diagnostic, datorită impactului asupra scăderii hemoglobinei glicate (HbA1c) și, pe termen lung, asupra riscului de complicații micro și macrovasculare[2]
Un sistem CGM cuprinde un senzor, transmițător, receptor, software de aplicație și un instrument de inserție. Dispozitivele CGM măsoară la intervale scurte concentrația de glucoză din lichidul interstițial din țesutul adipos subcutanat și, prin intermediul unor algoritmi, prezic nivelurile de glucoză din sânge. Datele sunt memorate și pot fi utilizate și analizate de către pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății (medic, asistentă de educație)[1]
În practica clinică cele mai foloiste două tipuri de dispozitive CGM sunt: cele
cu scanare intermitentă (is-CGM) și cele care transmit informația în timp real (rtCGM)[2]
CGM-urile intermitente constau dintr-un senzor care măsoară concentrația de glucoză din interstițiu la fiecare minut și care stochează informația la fiecare 15 minute, fără a o transmite. Pentru a vedea datele, persoana trebuie să scaneze senzorul cu un cititor sau un smartphone. Dispozitivele is-CGM (Freestyle Libre 1 și Freestyle Libre 2) sunt aprobate pentru copiii cu vârsta de cel puțin 4 ani [1] [2]
CGM-urile în timp real transmit informația legată de nivelul glicemiei la fiecare 1/5 minute către un receptor (cititor, smartphone, pompă de insulină). Acestea au sisteme de alarmă pentru nivelurile
de glucoză din afara intervalului prestabilit și informează pacienții/ îngrijitorii despre hipo sau hiperglicemia iminentă, permițând decizii terapeutice proactive. Anumite dispozitive rt-CGM sunt aprobate pentru copiii cu diabet zaharat tip 1 în vârstă de cel puțin 2 ani (Dexcom one +, Medtronic Simplera, Freestyle Libre 3+), cel puțin 4 ani (Freestyle Libre 3) și cel puțin 7 ani (Medtronic Guardian).[1] [2]
Precizia senzorului este descrisă de diferența relativă absolută medie (MARD). Majoritatea senzorilor disponibili comercial ating 8–10% MARD. În anumite circumstanțe - hipoglicemie, variație rapidă a glicemiei și simptome neconcordante cu valorile glicemice indicate de CGM - se recomandă dozarea
Tabelul 1. Beneficiile și limitările utilizării CGM în populația pediatrică (adaptat după[3])
Beneficiile utilzării CGM în populația pediatrică Limitările utilizării CGM în populația pediatrică
• Vizualizarea, în timp real, a glicemiilor și trendurilor glicemice
• Alerte predictive pentru hipo și hiperglicemie
• Optimizarea terapiei cu insulină
• Îmbunătățirea controlului glicemic
• Reducerea timpului petrecut în hipoglicemie
• Reducerea fricii de hipoglicemie
• Creșterea calității somnului părinților
• Acuratețe superioară HbA1c în evaluarea controlului glicemic
• Posibilitatea integrării cu sisteme de livrare automată a insulinei
• Preocupări cu privire la imaginea corporală
• Complicații cutanate (Frecvent eritem dat de adeziv)
• Substanțe care pot interfera cu citirile CGM (Acetaminofen, Vitamina C, Hidroxiuree)
• Costuri ridicate și inegalitate cu privire la accesul la CGM și tehnologie în diabet
• Fatigabilitatea dată de multiplele alarme și cantitatea mare de informație primită
• Posibilitatea ca dispozitivele să se defecteze
• Posibilitatea generării unor conflicte între părinți și adolescenți
• Întârzierea dată de citirea glicemiilor din lichidul interstițial și nu direct din capilarul sanguin
• Hipoglicemia de compresie (în special în timpul somnului)
Tabelul 2. Comparații între diferitele sisteme CGM de generație nouă aprobate pentru copii [6], [7], [8]
Caracteristici Dexcom ONE+ Simplera Libre 3+
Utilizatori Copii peste 2 ani Copii peste 2 ani Copii peste 2 ani
Durata senzorului (zile)
Componente
Zone de inserție aprobate
10#+12h perioadă de grație 7 15
Senzor cu transmițător încorporat, aplicație
Senzor cu transmițător încorporat, aplicație
Senzor cu transmițător încorporat, aplicație
Abdomen, braț și fese superior (doar 2-6 ani) Braț și fese superior Braț
Precizie (MARD%) ideal <10% 8.5 10.2 (fese superior), #10.8 (braț) 8.2
Calibrare
Nu necesită calibrare (calibrat din fabrică)
Nu necesită calibrare (calibrat din fabrică)
Nu necesită calibrare (calibrat din fabrică)
Warm-up 30 min 30 min 60 min
Alarme glicemii crescute/scăzute Da Da Da
Predicție glicemică crescută și scăzută Da Da Da
Integrare cu o pompă de insulină
Integrare smartphone
Omnipod 5,#Tandem t:slim X2
Medtronic MiniMed 780G (Sync chit)
Android, iOs, Apple Watch Android, iOs, Apple Watch
Mylife Loop:#mylife CAM APS® FX app, mylife YpsoPump
Android, iOs
Distanța până la telefon 6 m 6 m 10 m
Schimbul de date ≤10 persoane ≤5 persoane ≤20 persoane
Este disponibil un receptor separat Da Nu Da Temperatura 10-42°C
Investigații imagistice (IRM, CT, Rx) Nu Nu
Da #(nu diatermie/ PET-CT)
Rezistența la apă 2.4m până la 24h 2.4m până la 30 min 1m până la 30 min
Complicații cutanate Da Da Da
Interferența cu medicamente Hidroxiuree
glicemiei din sângele capilar înainte de a lua măsuri terapeutice.[1]
Utilizarea sistemelor CGM permite setarea unor ținte glicemice mai apropiate de euglicemie în populația pediatrică, cu recomandarea obținerii unei HbA1c < 7% și a următorilor parametri rezultați din rapoartele de senzor generate pe un interval de 14 zile: Time in range (Tim-
Acetaminofen, Hidroxiuree Acid ascorbic >1g/zi
pul petrecut în intervalul 70-180mg/dL) > 70%; TAR (Timpul petrecut în hiperglicemie > 180mg/dL) < 25%; TAR level 2 (Timpul petrecut in hiperglicemie > 250mg/dL) < 5%; TBR (Timpul petrecut în hipoglicemie < 70 mg/dl) < 4%; TBR level 2 (Timpul petrecut în hipoglicemie < 54mg/dL) < 1% și a unui CV (Coeficient de variabilitate glicemica) < 36%.[4]
Deși în trecut s-a considerat că ținte de HbA1c mai scăzute s-ar asocia cu un risc crescut de hipoglicemie, în prezent, în cazul pacienților utilizatori de CGM, s-a observat că reducerea HbA1c s-a asociat cu un control metabolic mai bun, o variabilitate glicemică mai mică și un risc mai scăzut de hipoglicemii severe.[4]
Principalele companii care comercializează dispozitive minim invazive de monitorizare continuă a glucozei sunt: GlySens Incorporated; Abbott Laboratories; F. Hoffmann-La Roche Ltd.; Dexcom, Inc.; Senseonics Holdings, Inc.; A. Menarini Diagnostics; LifeScan IP Holdings LLC; Medtronic plc; Echo Therapeutics, Inc.; Johnson & Johnson; B. Braun Melsungen AG; Terumo Corporation. În tabelul următor sunt exemplificate cele mai noi modele CGM aprobate pentru copii în UE și SUA. [5]
Bibliografie
1. Agata Chobot, Claudia Piona, Bruno Bombaci, Olga Kami ´nska-Jackowiak, Valentina Mancioppi and Stefano Passanisi. Exploring the Continuous Glucose Monitoring in Pediatric Diabetes: Current Practices, Innovative Metrics, and Future Implications. Children (Basel). 2024 Jul 27;11(8):907.
2. American Diabetes Association. Standards of Care in Diabetes2025:146-153;289-290.
3. Marks BE, Wolfsdorf JI. Monitoring of Pediatric Type 1 Diabetes. Front Endocrinol (Lausanne). 2020 Mar 17;11:128. doi: 10.3389/fendo.2020.00128. PMID: 32256447; PMCID: PMC7089921.
4. Martin de Bock, Juliana Chizo Agwu, Matt Deabreu, Klemen Dovc, David M. Maahs, M. Loredana Marcovecchio, Farid H. Mahmud, Yeray Nóvoa-Medina, Leena Priyambada, Carmel E. Smart, Linda A. DiMeglio; International Society for Pediatric and Adolescent Diabetes Clinical Practice Consensus Guidelines 2024: Glycemic Targets. Horm Res Paediatr 28 December 2024; 97 (6): 546–554.
5. Continuous Glucose Monitoring Devices Market Competitive landscape Analysis. Strategic Market Research, 2024 .
6. https://manuals.plus/ro/medtronic/simplera-sensor-manual
7. https://cgmdiabet.ro/wp-content/uploads/2024/05/Ghid-de-utilizare-Dexcom-ONE. pdf?srsltid=AfmBOooo41DF_9wZk8DrPU_Z7lSbEKW4zANYymnA54vTETiObgyMWSnz
8. https://www.freestyle.abbott/us-en/products/ freestyle-libre-3.html?srsltid=AfmBOoowgmyS3vlAYthe87H9U99iJtWksXJkDf-U9u85VMUWhgL8qlGP
Dezvoltareaneuromoto�ieacopiluluiesteunprocescomplex.Unadintreetapeleesen�ialeale acestuiprocesestepat�upedia,saumersulde-abușilea,opiatrădetemeliepent�u dezvoltarea cognitivă,emo�ionalășisenzo�ială
.Vomexploraîmpreunăimpo� tan�apat�upediei,beneficiile pecareleaduce,momentulîncareaceastaartrebuisăfieatinsăși�iscu�ileasociatecuomiterea acesteietape.
Pat upediaimplicădeplasarea copiluluicusp�ijinpepalmeși pegenunchi,folosindomișcare alte�nantăpent�uaavansa.
Aceastăetapădezvoltăatâtcoordonareaîntremembrelesupe�ioareși celeinfe ioare,câtșiocolaborare intensăîntreemisferelecerebrale, pregătindcopilulpent upozi�iao tostaticășimersulindependent.
Acestobiectivdinvia�ao� ică�uibebelușpoatefivăzutatâtcaunevenimentdistractiv,stimulant,darșiplin depe ipe�iișinesiguran�ăpent �u proaspe�iipă�in�i.
Ce impact aduce asupra sănătă�ii bebelușului?
Ajutăfoa temultlacreștereatonusuluimuscularglobal,cuprecădere lanivelulcentu�iiscapulare,pelvine, t� unchișidezvoltăfunc�iilemoto ii grosiereșifine,esen�ialepent�uactivită�ilesaledinu� mătoareaetapăa vie�ii(alergat,să it,sc is,desenat, pictat,etc)..
Esteunantrenamentexcep�ionalde stimulare:copilulutilizeazăvederea pe�ife� icăpent uo ientareșiintrăîn contactcusuprafe�edife�ite,ceeace cont ibuieladezvoltareasim�ului tactil.
Stimuleazăcoordonareainteremisfe�ică:mișcareaalte� nantăabra�elor șimembrelorinfe� ioareimplicăactivareaambeloremisferecerebrale, consolidândlegăturadintreele. Aceastăcoordonareesteesen�ială pent�udezvoltareaabilită�ilorcognitiveprecumcititul,sc�isul,gândirea logicășirezolvareaproblemelor. Copilulcâștigăîncredereînprop�iile abilită�ișidevinemaicu� iosșimaiindependentp inexplorareamediului
Acestsentimentdeautonomieeste esen�ialpent udezvoltareaunei stimedesinesănătoase.Înplus, pat upediape mitecopiluluisă interac�ionezemaiușorcu persoaneledinjur,ceeacecont�ibuie ladezvoltareasocialășilaconst�uirea unuistildeatașamentsănătos,
Când ar trebui săfie atinsă etapa pat�upediei?
Etapapat� upedieieste,înmodobișnuit,atinsăîntre6și10luni.Totuși, fiecarecopilareprop�iul�itmdedezvoltare,iaracestinte�valpoateva�ia.Este impo� tantcapă�in�iisăoferecopiluluiun mediusigurșistimulativpent ua-l încurajasăexplorezeșisăsemiște.
Încazulîncarepat�upedianueste atinsăpânăla11-12luni,esterecomandatăoevaluaremedicalăpent� ua excludeeventualeleîntâ zie ide dezvoltaresaualteproblememedicale. Uneo�i,lipsapat�upedieipoatefirezultatulunorfacto iprecumhipotonie, asimet�iisaudificultă�iledecoordonare.
De ce nu este bine săsă�im peste etapa pat�upediei?
Deșiuniicopiitrecdirectlamersulbipedfărăsăparcurgăetapapat�upediei, aceastăsitua�iepoateaveaconsecin�e pete�menlungasupradezvoltă�iilor neuromoto�iișicognitive,maiales:
•
• Problemedeechilib� ușipostură:lipsa antrenamentuluimuscularspecificîn timpulpat upedieipoateducelao musculaturăslabdezvoltatăat�unchiului,ceeacepoateducemaitâ�ziu laostaticăve�tebralădefectuoasă, pozi�iivicioaselanivelulșoldu ilor, bazinuluișiîntreguluimemb�uinfe�ior. Impactasupraîncrede�iiînsine:copiii carenuparcurgaceastăetapăpotfi maireticen�iînaexploramediul înconjurător,ceeacepoateafecta dezvoltarealoremo�ionalășisocială.
Cum putem încuraja pat�upedia?
Existămaimultemodalită�ip incare pă�in�iipotstimulacopilulsăparcurgă etapapat�upediei:
•
• •
Creareaunuimediusigur: unspa�iu largfărăobstacolepe�iculoaseeste esen�ialpent�uaîncurajamișcarea liberă.
Stimulareacu�iozită�ii: jucă iile atractivepotfiplasateladistan�ă, astfelîncâtcopilulsăfiemotivatsăse deplasezespreele.
Petrecereatimpuluipebu�tică: aceastăactivitate,cunoscutășisub numelede„tummytime”,ajutăîncă dinp�imeleziledevia�ălaîntă�irea musculatu� iigâtuluișit�unchiului. Implicareaactivăapă�in�ilor: jocu�ile interactive,încarepă in�iiimită mișcă�ilede-abușilea,potîncuraja copilulsăleu�mezeexemplul.
• Înconcluzie,pat upediajoacăunrol esen�ialîndezvoltareamoto ieși senzo�ialăabebelușilor,iarintegrarea etapeiînprocesuldecreșterenutrebuie subestimată.Deaceea,estec�ucialca specialiștiisăsus�inăpă�in�iișisăle ofereînd� umă�iadecvate,asigurândusecăpat�upediaesteintegratăcorectîn dezvoltareatimpu�ieacopilului.
Alexandra Julia Statache
Kinetoterapeut Pediat�u, terapia Schroth, Kineto Consult
Cent�u de recuperare medicală dedicat Mama și Copilul, deschis recent în cent�ul capitalei
Împreună,pent�uănătateși
mobilitate s
Kinetoterapieși masaj pent�u gravide
Procedu� i de kinetoterapieși masaj prenatal care îmbunătă�esc postura corpului în timpul sarcinii, ameliorează dure�ile musculareși pregătesc viitoarea mamăpent�u o naștere mai ușoară.
Kinetoterapie postpa�tumși recuperare urope�ineală
Pent�u ca mamele săîși recapete controlul asupra corpului cu ajuto�ul unei echipe de kinetoterapeuţi cu vastăexpe�ien�ăîn recuperare medicală.
Consulta�ii recuperare medicalăpediat�ică
P� imul pas către dezvolarea abilită�ilor moto� iiși o�topedice sau tratarea afec�iunilor neuro-moto� ii la bebeluși, copiiși adolescen�i.
Kinetoterapie pediat�ică
Pent�u bebeluși sau copii, kinetoterapia ajutăla o dezvoltare a�monioasă, rezisten�ă fizică, imunitate, stare generală excelentăplus dezvoltare mentală și generalămai bună.
Mai mult decât o clinică
Kineto Consult este o echipăde profesioniști care asigurăun mediu de încredereși supo� t celor care se aflăîn procesul de recuperareși, totodată, o comunitate în care fiecare persoanăse simte sus�inutăîn d�umul său spre un stil de via�ăsănătos!
În total, re�eaua noastrăde clinici include 3 loca�ii în București, dintre care una . dedicatăMamași Copilul Abonamentele se�viciilor noastre pot fi decontatep�in CASMB,OPSNAJ sau asigură�i p�ivate SIGNAL IDUNA.
Gimnasticăși masaj bebeluși
Masajul pent�u bebeluși practicat cu regula�itate ajutăîn corec�ia pozi�iei membrelorși a capului, cont�ibuindși la îmbunătă�irea somnului, a hrăni� iiși a rela�iei mamă-copil.
Cent�u kinetoterapie Mamași Copilul � Str. Iacob Pa. Victo�iei, Felixnr. 28, etaj 3 ,
0735 139 584 felix@kinetoconsult.ro
Terapia Schroth
Este indicatăca tratament conse� vator în cazul modifică�ilor de staticăve�tebralăși poate fi aplicatăîn recuperare medicală pediat� icăa pacien�ilor începând de la vârsta de 7-8 ani.
Cent�u kinetoterapie 2 Pia�a Victo�iei Str. Argentinanr.5,
0727 843 402 argentina@kinetoconsult.ro
aflămai multe pe kinetoconsult.ro
Cent�u kinetoterapie Avia�iei (Nordului) Str. Si�iului, nr. 42-46, etaj 5
799 866 240 0 aviatiei@kinetoconsult.ro
Esofagita eozinofilică (EoE) este o boală inflamatorie cronică a esofagului caracterizată prin simptome caracteristice și prin infiltrat inflamator eozinofilic la nivelul epiteliului scuamos, în absența unor cauze alternative de inflamație eozinofilă. Afecțiunea este determinată de mecanisme imune, cel mai frecvent declanșate de antigenele alimentare, provocând o varietate de simptome, de la disfagie și impactare alimentara, până la eșecul creșterii.
Incidența EοΕ este în creștere, fiind implicați factori genetici și de mediu. Sexul masculin este un factor de risc (OR: 2,01), legat de variațiile unei gene asociate ЕоE, localizate pe cromozomul X. O prevalență crescută (9,5%-17%) a EoE a fost raportată la copii după tratamentul atreziei esofagiene congenitale.
Există o asociere puternică a EoE cu afecțiunile atopice precum: astmul, rinita atopică, alergia alimentară mediată de IgE și eczema.
S-a observant creșterea prevalenței EoE în: boala celiacă (5,6% din EoE), boli ale țesutului conjunctiv (1,4% din EoE), fibroza chistică (0,9% din EoE), boli inflamatorii intestinale (0,7% din EoE) și diabet zaharat de tip 1 (1,2% din EoE).
Pe de alta parte, expunerea la Helicobacter pylori poate fi asociată cu un risc redus de EoE, existând însa dovezi contradictorii. Motivul din spatele acestei asocieri este reprezentat de proprietățile imunomodulatoare ale H. pylori, polarizând sistemul imun către răspunsul Th-1 și oferind protecție împotriva tulburărilor alergice mediate de Th-2.
Simptomele EoE variază în funcție de vârstă. La copiii mari, manifestările clinice observate sunt: disfagie pentru solide, impactarea alimentelor și durere toracică.
La copiii mici, simptomele sunt mai puțin specifice. Pot imita simptomele de reflux gastro-esofagian, prezentând dureri epigastrice, vărsături, refuzul alimentatiei, mestecatul excesiv, consumul excesiv de lichide la mese, hematemeza și eșecul creșterii.
Posibilitatea progresiei bolii a fost sugerată prin existenta unor rate crescute de disfagie (49% vs. 6%) și impactare alimentară (40% vs. 3%) la copiii cu EoE urmăriți timp de 15 ani.
Scorul Simptomelor EoE Pediatrice (PEESS v2) poate fi utilizat pentru a evalua severitatea simptomelor.
Diagnosticul de EoE se bazează pe:
• Simptome ascociate disfuncției esofagiene,
• Aspectul endoscopic și histologic,
• Excluderea altor cauze ce pot determina eozinofilie la nivelul esofagului.
Suspiciunea ΕοΕ trebuie ridicată la pacienții cu simptome cronice de disfuncție esofagiană (disfagie, impactare
alimentară, dificultăți alimentare, dureri abdominale sau toracice), comorbidități atopice și antecedente familiale de EoE. Simptomelele fiind nespecifice, intârzierea medie a diagnosticului este de 6 ani de la aparitia lor, crescând riscul de stricturi.
Endoscopic - Endoscopia digestivă superioară (EDS) cu cel puțin 6 biopsii de la nivelurile superioare și inferioare ale esofagului (cel puțin 2 probe de la fiecare nivel) rămâne standardul de aur pentru diagnostic și urmărire.
Scorul de referință endoscopic al EoE (EREFS) este cel mai de încredere scor endoscopic disponibil. Evaluează severitatea inflamației (exsudat, edem, fisuri), frecvente la copiii mici, și a trăsăturilor fibrostenotice (inele și stricturi, mai ales proximale), frecvente la pacienții în vârstă. Un EREFS ≤2 a fost asociat cu o activitate a bolii bine controlată, prag pentru răspunsul endoscopic la terapie. O treime dintre copiii cu EoE au un aspect macroscopic normal, biopsiile esofagiene efectuându-se indiferent de aspectul endoscopic.
Histologic - Pentru diagnosticul histologic al EoE, într-un context clinic adecvat, este necesară prezența inflamației predominant eozinofilice, cu o valoare prag de ≥15 eozinofile/HPF (60 eozinofile/mm2).
Eozinofilia esofagiană în absența caracteristicilor clinice nu este suficientă pentru diagnostic. Sensibilitatea pentru diagnosticarea EoE depinde de numărul
de biopsii, fiind de 100% pentru 5 biopsii si de 55% la o biopsie. Pentru fixarea specimenelor, formolul este mai eficient în păstrarea integrității еοzinofilelor. Mărimea zonei HPF depinde de caracteristicile tehnice ale microscopului.
Scorul de severitate histologica a EoE (EoEHSS) oferă o imagine mai completă asupra leziunilor tisulare. Acesta evaluează opt caracteristici: densitatea eozinofilelor, hiperplazia bazocelulara, microabcesele eozinofilice, stratificarea eozinofilelor, dilatarea spațiilor intercelulare, alterarea epiteliului, celulelor epiteliale diskeratotice si fibroza laminei propria.
EoE poate coexista cu infiltrarea eozinofilica a altor segmente gastrointestinale. Dacă simptomele predominante nu sunt esofagiene, ci cele ale altor segmente, atunci diagnosticul aplicabil este de: gastrită/enterită/colită eozinofilica cu afectare esofagiană.
Ghidurile anterioare recomandau fie utilizarea pHmetriei 24h, fie două luni de tratament cu IPP în doze mari, pentru a exclude BRGE. Actual, persistența eozinofiliei esofagiene după două luni de tratament cu IPP nu mai este un criteriu de diagnostic.
De asemenea, EoE si BRGE pot coexista și fiecare poate agrava sau determina dezvoltarea celeilalte. O parte din pacienții cu EoE, fara expunere patologică esofagiana la acid, răspund la IPP prin mecanisme antiinflamatorii și de protecție a barierei, independent de efectele antisecretorii. IPP este acum considerat o opțiune de tratament, mai degrabă decât un criteriu de excludere.
Radiologie - Rezultatele radiologice și de laborator pot susține, dar nu sunt necesare pentru diagnostic. Tranzitul baritat poate descrie stricturi sau un esofag inelat. Nu se va folosi pHmetria în diagnosticul EoE, dar poate fi utila pentru a identifica o BRGE asociată.
Teste de laborator - Aproximativ 5060% dintre pacienții cu ЕoЕ vor avea niveluri serice crescute de IgE (>114.000 UI/L). Eozinofilia periferică, în general ușoară, este observată la 40-50% dintre pacienți.
Câțiva biomarkeri, precum: peroxidaza eozinofilă/AEC, proteina cationică a eozinofilelor, eozinofilele activate, IL10, anti‐NC1A (colagen XVII), IgG4 și celulele progenitoare de eozinofile, s-au dovedit promițători în studiile preliminare, dar nu se utilizează de rutină.
Evaluare pentru alergii - Pacienții cu EοΕ trebuie supuși evaluării de către un alergolog. Testul IgE specific și testul Prick cutanat au o valoare limitată în identificarea antigenelor alimentare declanșatoare. Este controversat rolul IgG4 seric și tisular ca predictor al antigenității specifice alimentelor în EoE.
Managementul EoE include intervenții dietetice, farmacologice și endoscopice. Scopurile terapiei sunt creșterea normală și ameliorarea histologică.
Dietele empirice de eliminare, IPP și steroizii topici sunt toate opțiuni de tratament de inducție de primă linie, fără nicio preferință. Tratamentul combinat poate fi util în anumite cazuri.
Se recomandă minim 8-12 săptămâni de inducție pentru dietele de eliminare, steroizii topici sau IPP și 4 săptămâni pentru diete elementare. Lipsa simptomelor nu prezice fiabil absența activității bolii. Eficacitatea este evaluată prin EDS cu biopsii. La un răspuns parțial (scădere >50% a nr. de eozinofile) precoce (după 4-7 săptămâni) se ia în considerare prelungirea inducției și reevaluare la 12-16 săptămâni, înaintea schimbarii tratamentului.
Pacienții recidivează frecvent când tratamentul este oprit. Pentru a menține remisiunea, este necesar tratamentul de întreținere, cel puțin 1 an. Se recomandă evaluare clinică periodică și, în remisiunea clinică stabilă, evaluare endoscopica și histologica după 1-3 ani. Revaluarea histologică este necesara în orice recidivă.
Ca tratament dietetic de primă linie al EoE, se recomandă dietele empirice de eliminare, existând o tranziție spre diete mai puțin restrictive, cu o abordare step-
up. Un singur aliment a fost declanșatorul bolii la 74% dintre pacienți.
Dieta de eliminare a șase alimente, SFED, (proteine din lapte de vacă, gluten, ou, soia, alune, pește și fructe de mare) induce remisiunea clinică și histologică la 74% din EoE. O dietă de eliminare a patru alimente, FFED, (lapte de vacă, ouă, gluten și soia), mai puțin restrictivă, a avut o remisiune histologică de 64%. La reintroducere, cel mai frecvent au declanșat recidivă histologică: laptele de vacă (85%), ouă (35%), grâul (33%) și soia (19%). S-a examinat eficacitatea unei abordari stepup (2-4-6), inițial cu o dietă de eliminare a două alimente, TFED, și o remisiune histologică la 43%. Pentru arespondenți, a fost extinsă la FFED sau SFED.
Formulele pe bază de aminoacizi induc remisiune histologică la 90% din EoE. Sunt un tratament de a doua linie, în special pentru alergii alimentare multiple, eșec de creștere sau EoE severă, fara răspuns la diete restrictive.
Există rezultate slabe pentru dietele cu eliminare țintită, ghidată de teste alergice standard (teste IgE specifice, testări cutanate Prick).
1. Inhibitorii pompei de protoni (IPP) se numără printre opțiunile de tratament de primă linie. Doza recomandată de IPP pentru copii este de 1-2 mg/kg/zi Omeprazol, divizata în două doze (până la 20–40 mg, de două ori pe zi). Variațiile genetice ale genei CYP2C19 afectează metabolismul și clearance-ul IPP.
Deoarece EoE și BRGE pot să apară concomitent, unii pacienți beneficiaza de IPP cu scopul tratarii ambelelor afecțiuni. Deși IPP sunt medicamente sigure, se raportează reactii adverse la 34% dintre pacienti, inclusiv: dureri de cap, fracturi osoase, diaree, greață, constipație si alterarea microbiotei intestinale.
2. Glucocorticoizi topici - Majoritatea pacienților cu EoE răspund la Budesonid sau Fluticazona, fără dovezi clare de superioritate între ele.
Budesonidul, sub 11 ani, poate fi administrat ca pastă vâscoasă orală (1-2 mg/zi, divizat in 2 doze). Peste 11 ani doza aprobată este de 2 mg, de două ori pe zi, 12 săptămâni. Se administreaza lent, nu se mănânca si nu se bea timp de 30 de minute.
Propionatul de fluticazonă se administrează fără spacer, fiind înghițit. Nu se inhaleză la administrare și nu se mănânca sau bea timp de 30 de minute. Intre 1 -11 ani se administrează 110 mcg/spray, 8 pulverizări/zi (divizate de 2-4 ori/zi). Peste 11 ani se administrează 220 mcg/spray, 8 pulverizări/ zi (divizate de 2-4 ori/zi).
Steroizii topici sunt în general bine tolerați. Cea mai frecventă reacție adversă este candidoza orală sau esofagiană, la 2%-15% dintre pacienți, tratată cu Nistatina orală. Se recomandă ca nivelul total de steroizi să fie calculat (sistemic, topic, nazal, inhalator), deoarece expunerea cumulata poate duce la insuficiență suprarenaliană.
Reducerea graduala, după remisiune endoscopică și histologică la 8 săptămâni, cuprinde reducerea dozei inițiale de Budesonid sau de Fluticazonă cu 50%, pe o perioadă de 8-12 săptămâni, apoi reevaluarea răspunsului.
3. Dupilumab - Dupilumab este un antagonist al receptorului de interleukină (IL)-4, rezervat copiilor cu EoE refractari la alte opțiuni, de peste un an și de peste 15 kg.
Dupilumab inhibă semnalizarea prin IL-4 și IL-13, importantă în generarea inflamației mediate de Th-2 și implicată în alte boli inflamatorii (astm, dermatită atopică). Se administrează subcutanat, între 15-30 kg. - 200 mg, la două săptămâni; între 30-40 kg. - 300 mg, la două săptămâni; peste 40 kg. - 300 mg o data/ săptămână.
Dilatarea stricturilor esofagiene este eficientă pentru ameliorarea disfagiei,
dar nu are niciun efect asupra inflamației subiacente. Este rezervată pacienților la care a eșuat terapia mai conservatoare sau ca terapie inițială în stricturile de grad înalt.
Poate fi asociată cu rupturi profunde ale mucoasei și perforație esofagiană. S-a recomandat ca progresia dilatației pe sesiune să fie limitată la 3 mm, necesitând dilatări multiple.
Esofagita eozinofilică este o boala cronică, cu o probabilitate mare de recidivă la întreruperea tratamentului și care poate progresa într-un stadiu fibrostenotic. Nu a fost studiat pe larg dacă, în cazul copiilor afectați, boala persistă până la vârsta adultă, deși datele disponibile sugerează că da, doar 10% dezvoltând toleranță la alergiile alimentare.
Prognosticul pe termen lung al ЕоE este neclar, dar ΕoЕ nu pare să scurteze semnificativ durata de viață.
O aventură a cunoașterii pentru sănătate, a realizării unor invenţii - un domeniu al terapiilor naturale.
Pentru cei care au probleme respiratorii, pentru părinţii care au copii cu probleme respiratorii, pentru tot mai mulţi medici de familie sau specialiști, aparatele Salin au intrat într-un normal al utilizării ca o terapie naturală de mare valoare.
Pe lângă astm, alergii respiratorii, rinite, sinuzite, laringite, bronșite, lista cuprinde practic toate problemele legate de buna funcţionare a aparatului respirator. În afecţiuni ORL, SALIN se arată a fi de mare ajutor în rinite, sinuzite, laringite cu o acţiune generală desensibilizată în probleme alergice. În afecţiuni pneumologice au fost obţinute rezultate favorabile în astm bronșic, bronșite astmatiforme, bronșite, bronșectazii, silicoze, recuperări în TBC, mucoviscidoză.
Acestea sunt deosebit de spectaculoase în cazul copiilor. Se remarcă și efecte favorabile în diverse alte cazuri de insuficienţă respiratorie, ca de exemplu în cele pe fond cardiac sau tiroidian.
Aparatele Salin au fost medaliate cu aur și argint la saloanele de invenţii de la Bruxelles, Geneva, Chișinău. Au primit marca de aur la expoziţiile Natura Vita, sunt menţionate pe internet în Doctor’s Guide. În mod curent, sunt produse aparatele SALIN S2 și SALIN PLUS pentru tratarea salină a aerului ambiental, inhalatorul cu mască SaltMed și mezinul gamei, miniinhalatorul InSALIN.
Aparatele Salin pentru tratarea ambientală a aerului sunt foarte eficiente și comode în utilizare, doar prin simpla funcţionare în spaţiul în care stă mai mult sau doarme utilizatorul. Aparatele asigură purificarea generală a aerului în spaţii diverse: locuinţe, birouri.
Acest dispozitiv recreează efectele unei saline naturale, producând microparticule de sare pentru o respirație ușoară. Recomandat de medici specialiști și folosit în spitale, SaltMed ajută la prevenirea răcelilor sezoniere și la ameliorarea afecțiunilor respiratorii cronice cum ar fi astm, BPOC, sinuzita, rinita și altele. Fără contraindicații sau riscuri de dependență, poate fi utilizat oriunde: acasă, la serviciu sau în deplasare, oferind un suport natural pentru sănătatea căilor respiratorii.
V mărirea rezistenţei generale a organismului la răceli; V somn liniştit, odihnitor, stare de confort psihic;
V acţiune generală desensibilizantă în probleme alergice;
V de mare ajutor în rinite, sinuzite, laringite;
V rezultate favorabile în astm bronşic, bronşite astmatiforme, bronşite, bronşectazii, silicoze, recuperări în TBC, mucoviscidoză;
V scăderea problematicii sforăitului;
V reducerea problemelor respiratorii ale fumătorilor;
V ajutor natural în renunţarea mai uşoară la fumat; V calitate deosebită a aerului care devine proaspăt şi plăcut respiraţiei.
S.C.Tehno Bionic S.R.L. Buzău, Str. Agriculturii nr 55, tel/fax: 0238.725.321 email - salin@tehnobionic.ro / www.salin.ro
Mastocytosis, a rare myeloproliferative disease, represents a group of disorders characterised by the expansion and accumulation of mast cells in one or more organ systems. Mast cells may be located on the skin, liver, spleen, bone marrow, gastrointestinal tract, or lymph nodes. The most common form is cutaneous mastocytosis , in which mast cells infiltration is limited to the skin. On the other hand, the WHO classification includes three types of mastocytosis: the cutaneous one (mentioned before), the systemic disease and the mast cell sarcomas. Although it is a genetic disease, caused by a mutation of the KIT gene on the 4q12 chromosome, this pathology, most often, is sporadic, and has no family history of mastocytosis. As for cutaneous mastocytosis, there are three main forms: maculopapular cutaneous mastocytosis or urticaria pigmentosa, diffuse cutaneous mastocytosis, mastocytoma of the skin. In all forms, rubbing or scratching an area of skin affected by mastocytosis results in redness, swelling, itching, and occasionally blistering within a few minutes (Darier sign). Most often, no treatment is recommened for cutaneous mastocytosis; sometimes, it requires management of the symptoms. In conclusion, pediatric patients with cutaneous mastocytosis should be managed interdisciplinary, with a view to rapid diagnosis and prevention of complications.
MDr. Raluca-Gabriela Miulescu
Medic specialist Dermatologie Pediatrică, Sp. de Pediatrie Ploiești, Sp. Sf. Constantin, Brașov
Dr. Alina Turenschi
Medic specialist Pediatrie Spitalul de Pediatrie Ploiești
astocitoza, o boală mieloproliferativă rară, reprezintă un grup de patologii, caracterizate prin expansiunea și acumularea mastocitelor într-unul sau mai multe organe. Mastocitele pot fi localizate în piele, ficat, splină, măduvă osoasă, tractul gastrointestinal sau ganglioni limfatici. Cea mai frecventă formă întalnită la copil este mastocitoza cutanată, în care infiltrarea mastocitelor este limitată cutanat. Pe de altă parte, clasificarea OMS include trei tipuri de mastocitoză: cutanată (menționată anterior), boala sistemică și sarcoamele mastocitare. Deși este o boală genetică, cauzată de o mutație a genei KIT pe cromozomul 4q12, această patologie, cel mai adesea, este sporadică și nu are antecedente familiale de mastocitoză. În ceea ce privește mastocitoza cu-
tanată, există trei forme principale: mastocitoza cutanată maculopapulară sau urticaria pigmentară, mastocitoza cutanată difuză, mastocitomul cutanat.
În toate formele, frecarea sau zgârierea unei zone de piele afectată de mastocitoză are ca rezultat eritemul, edemul și pruritul și ocazional vezicule, dezvoltate în câteva minute (semnul Darier). Cel mai adesea, nu se recomandă niciun tratament pentru mastocitoza cutanată; uneori însă, necesită gestionarea simptomelor.
În concluzie, pacienții pediatrici cu mastocitoză cutanată trebuie tratați interdisciplinar, în vederea diagnosticării rapide și prevenirii complicațiilor.
Mastocitoza reprezintă un grup heterogen de boli, care se caracterizează printr-o acumulare de mastocite la nivelul țesutului. Este necesar a se clasifica această patologie, pentru început, în două mari categorii: mastocitozele cutanate, care afectează exclusiv pielea, și formele sistemice în care sunt afectate suplimentar măduva osoasă și/sau alt țesut extracutanat. În ceea ce privește pacienții pediatrici, cea mai frecventă formă este cea cutanată(1)
Există trei forme principale de mastocitoză cutanată:
• Mastocitoză cutanată maculopapulară (urticarie pigmentară aprox 70%)
• Mastocitoză cutanată difuză
• Mastocitom cutanat.
În forma cutanată, este prezent semnul Dariei: frecarea sau zgârierea unei zone de piele afectată de mastocitoză are ca rezultat eritem asociat cu edem, prurit, și uneori chiar vezicule(2, 3)
Mastocitozele rezultă din proliferarea clonală a mastocitelor în diferite țesuturi. Această proliferare excesivă a mastocitelor este cauzată în principal de o mutatie genetică, la nivelul genei KIT(4)
Diagnosticul mastocitozei cutanate se poate stabili rapid, în cabinet, pe baza aspectului clinic, asociat cu semnul Darier. Pacienții cu mastocitom cutanat unic, nu necesită, în general, investigatii suplimentare.
Pentru un diagnostic de certitudine, uneori, poate fi necesară biopsia cutanată cu examen histopatologic. În ceea ce privește testele de imunohistochimie, acestea sunt pozitive pentru CD 117, în dermul papilar; colorare pozitivă pentru triptază(5).
FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM
FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL
Fără cortizon
Ideal pentru sugari, copii şi adulți
Tratament de prevenție și întreținere pentru pielea cu dermatită atopică
TRIDERM A.D
Cremă emolientă
TRIDERM A.D
Balsam emolient
TRIDERM A.D
Cremă de curățare păr și corp
TRIDERM A.D
Ulei emolient și calmant de curățare
OLIGOZAHARIDE purificate din Ophiopogon Japonicus
®
1 INGREDIENT CU 4 ACȚIUNI
1 Restabilește funcția de barieră a pielii
2 Reechilibrează microbiota pielii, diminuând aderența Stafilococului Auriu
3 Hidratează pielea
4 Atenuează răspunsul inflamator Th2
TRIDERM A.D
Cremă pentru dermatita pleoapei
Cremă adjuvant de îngrijire pentru roșeață, descuamare și mâncarime la nivelul pleoapelor
FĂRĂ CONSERVANȚI | FĂRĂ PARFUM FĂRĂ GLUTEN | TESTAT PENTRU NICHEL
TRIDERM A.D 50+
Cremă cu protecție solară
cutanată se poate complica? Cum?
Foarte rar, mastocitoza cutanată se poate complica. Totuși, este necesară o atenție specială, vara, deoarece leziunile se pot acutiza, în urma înțepăturilor de insecte. Alte simptome prezente: prurit sever, tulburări de somn(6)
5. Care sunt
patologiile cutanate care necesită diagnostic diferențial cu mastocitoză?
Printre cele mai importante boli care intră în diagnosticul diferențial al mastocitozei, se enumeră:
• Xantogranulomul juvenil
• Impetigo bulos
• Prurigo acut (înțepături de insecte)
• Patologii buloase autoimune
• Urticaria acută(7-9)
6. Cum tratăm mastocitoza cutanată?
a) Măsuri generale
De obicei, mastocitoza cutanată nu necesită tratament.
Evitarea triggerilor care eliberează histamina/degranulării mastocitelor este importantă la pacienții cu mastocitoză simptomatică.
O atenție deosebită trebuie acordată pacienților cu mastocitoză cutanată difuză sau sistemică, mai ales dacă au un nivel al triptazei serice crescute, înainte de a primi anestezic sau de a efectua imagistică cu substanță de contrast.
b) Agenți trigger care pot declanșa anafilaxie, la pacienții cu mastocitoză severă:
- Triggeri fizici:
• Temperaturi extreme
• Radiații ultraviolete
• Schimbări bruște de temperatură
• Frecarea/presiunea asupra leziunilor pielii.
- Factori emoționali:
• Stres/anxietate
• Privarea de somn
- Medicamente:
• Aspirina și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
• codeină și derivați (opioizi)
• Relaxante musculare utilizate în anestezia generală
• Medicamente pentru tuse
• Anestezice locale - (lignocaina, bupivacaina și prilocaina par sigure)
• Medicamente anticolinergice (de exemplu, scopolamină)
• Vancomicina
• Amfotericina B
• Tiamina (Vitamina B1).
c) Tratamentele specifice pentru pacienții cu mastocitoză cutanată pot include:
• Antihistaminice H1 non-sedative
• Antihistaminice H2 (de exemplu, cimetidină, ranitidină) sau inhibitori ai pompei de protoni (de exemplu, omeprazol, lansoprazol sau pantoprazol) pentru simptomele gastrointestinale, cum ar fi diareea și refluxul
• Steroizi topici
• Montelukast
• Fototerapie, de exemplu, fototerapie UVB în bandă îngustă sau PUVA (fotochimioterapia) 10-14).
Care sunt evoluția
Mastocitoza cutanată este de obicei autolimitată și are evolutie benignă. Dacă devine simptomatică, obiectivele principale ale managementului sunt controlul simptomelor și evitarea acutizării leziunilor, pentru a preveni anafilaxia. În concluzie, în vederea unui management complet și corect al mastocitozei cutanate, este necesară o colaborare interdisciplinară(15)
Referințe bibliografice
1. Schaffer JV Pediatric mastocytosis: Recognition and management. Am J Clin Dermatol. 2021; 22: 205–220.
2. Hussain SH Pediatric mastocytosis. Curr Opin Pediatr. 2020; 32: 531–538.
3. Hussein S, Chifotides HT, Khoury JD, et al. Systemic Mastocytosis and Other Entities Involving Mast Cells: A Practical Review and Update. Cancers (Basel). 2022;14(14):3474. doi: 10.3390/cancers14143474.
4. Hartmann K Escribano L Grattan C Brockow K Carter MC Alvarez-Twose I Matito A Broesby-Olsen S Siebenhaar F Lange M Niedoszytko M Castells M Oude
Elberink JNG Bonadonna P Zanotti R Hornick JL Torrelo A Grabbe J Rabenhorst A Nedoszytko B Butterfield JH Gotlib J Reiter A Radia D Hermine O Sotlar K George TI Kristensen TK Kluin-Nelemans HC Yavuz S Hägglund H Sperr WR Schwartz LB Triggiani M Maurer M Nilsson G Horny HP Arock M Orfao A Metcalfe DD Akin C Valent P Cutaneous manifestations in patients with mastocytosis: Consensus report of the European Competence Network on Mastocytosis; the American Academy of Allergy, Asthma & Immunology; and the European Academy of Allergology and Clinical Immunology. J Allergy Clin Immunol. 2016; 137: 35–45.
5. Klaiber N Kumar S Irani AM Mastocytosis in children. Curr Allergy Asthma Rep. 2017; 17: 80.
6. Lange M, Hartmann K, Carter MC, et al. Molecular Background, Clinical Features and Management of Pediatric Mastocytosis: Status 2021. Int J Mol Sci. 2021;22(5). doi: 10.3390/ijms22052586
7. Siebenhaar F Weller K Blume-Peytavi U Maurer M [Childhood-onset mastocytosis]. Hautarzt. 2012; 63: 104–109.
8. Ben-Amitai D Metzker A Cohen HA Pediatric cutaneous mastocytosis: a review of 180 patients. Isr Med Assoc J. 2005; 7: 320–322.
9. Barnes M Van L DeLong L Lawley LP Severity of cutaneous findings predict the presence of systemic symptoms in pediatric maculopapular cutaneous mastocytosis. Pediatr Dermatol. 2014; 31: 271–275.
10. Valent P, Akin C, Metcalfe DD. Mastocytosis: 2016 updated WHO classification and novel emerging treatment concepts. Blood. 2017;129(11):1420–7. doi: 10.1182/blood-2016-09-731893
11. Gurnee EA Johansen ML Phung TL Guo EL Fong A Tollefson M Nguyen H Brandling-Bennett H Moriarty N Paller AS Huynh TN Lawley LP Pediatric maculopapular cutaneous mastocytosis: Retrospective review of signs, symptoms, and associated conditions. Pediatr Dermatol. 2021; 38: 159–163.
12. Czarny J Lange M Ługowska-Umer H Nowicki RJ Cutaneous mastocytosis treatment: strategies, limitations and perspectives. Postepy Dermatol Alergol. 2018; 35: 541–545.
13. Alvarez-Twose I Vañó-Galván S Sánchez-Muñoz L Morgado JM Matito A Torrelo A Jaén P Schwartz LB Orfao A Escribano L Increased serum baseline tryptase levels and extensive skin involvement are predictors for the severity of mast cell activation episodes in children with mastocytosis. Allergy. 2012; 67: 813–821.
14. Górska A Niedoszytko M Lange M Chełmińska M Nedoszytko B Wasąg B Słomiński JM Gruchała-Niedoszytko M Nowicki R Jassem E Risk factors for anaphylaxis in patients with mastocytosis. Pol Arch Med Wewn. 2015; 125: 46–53.
15. Broesby-Olsen S Dybedal I Gülen T Kristensen TK Møller MB Ackermann L Sääf M Karlsson MA Agertoft L Brixen K Hermann P Stylianou E Mortz CG Torfing T Havelund T Sander B Bergström A Bendix M Garvey LH Bjerrum OW Valent P Bindslev-Jensen C Nilsson G Vestergaard H Hägglund H Multidisciplinary management of mastocytosis: Nordic Expert Group Consensus. Acta Derm Venereol. 2016; 96: 602–612.
Consola cap-pat OKI FANTASY este un sistem integrat ce include (standard și accesorizat) distribuţie electricitate, distribuţie gaze medicale, iluminare directă și indirectă, iluminare preferenţială pentru anumite detalii ale desenului, alerte și semnale, sistem de chemare a asistentei. Consola poate fi folosită pentru un singur pat de pediatrie sau poate fi adaptată ca lungime pentru utilizare la mai multe paturi concomitent.
VESELIE ȘI OPTIMISM – un mediu prietenos și amuzant are efecte emoţionale pozitive pentru micuţii pacienţi, îmbunătăţind vindecarea și recuperarea acestora
FANTEZIE PERSONALIZATĂ – cele mai vesele panouri frontale ale consolei constituie modelele standard, însă orice alt model poate fi realizat la cerere
SOMN LINIȘTIT – o lampă discretă de noapte veghează somnul micului pacient, conferindu-i siguranţă și îmblânzind întunericul nopţii
MONTARE SIMPLĂ – fiecare consolă se livrează complet pregătită pentru instalare și poate fi utilizată imediat după racordarea la instalaţiile de gaze și electricitate
ENERGIE VERDE – consum redus de energie, mentenanţă minimă și performanţă crescută datorită benzilor cu LED pentru iluminare directă, indirectă și de noapte
DESIGN PRACTIC – racordurile pentru gaze și cele pentru electricitate sunt bine separate, conferind consolei un aspect practic și o utilizare ușoară
FRUMOS ȘI IGIENIC – filmul din poliester ce acoperă panoul frontal din acrilic al consolei garantează o dezinfectare sigură și o curăţare de durată
HORIZON 4.0 / 4.0 PRECISION - Pat Pediatric ATI (FAVERO)
Gama HORIZON 4.0 / 4.0 PRECISION este o gamă de paturi pediatrice inovative pentru ATI, dotate cu funcții unice de ultimă generație, opțional cu sistem integrat de cântărire pentru o monitorizare constantă a greutății pacientului, cu poziționări variate foarte rapide pentru cazuri de urgență și concepute pentru a oferi maximă siguranță în fiecare clipă.
București, Str. Giuseppe Garibaldi
nr. 8-10 sector 2, 020223
Tel.: +40 314 250226/27
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro
www.medicalmall.ro
CARACTERISTICI:
Nivel ridicat de protecţie, prevenţie și control al contaminării; vizibilitate completă asupra copilului; nivel maxim de securitate în conformitate cu cele mai exigente normative și standarde privind siguranţa copiilor.
BENEFICII:
•Design elegant și panouri detașabile – facilitează accesul, dar și curăţarea eficientă
•Vizibilitate 360° în jurul patului – ideală pentru medic, dar și pentru confortul emoţional al copilului
•Stabil și robust – siguranţă permanentă, nu cedează la șocuri sau presiune
•Ajustabil și ușor manevrabil – secţiuni reglabile în unghi și pe înălţime
OPȚIONAL:
• Poate fi prevăzut cu sistem de cântărire integrat
Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiș, 300361
Tel.: +40 720 393269
Fax: +40 356 110233
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317
Tel: +40 725 119393
Fax: +40 372 560250
office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro
Zincul este un microelement esențial pentru organismul uman. Este implicat în multiple procese precum creșterea, răspunsul imun, repararea țesuturilor, vindecarea rănilor și sinteza hormonilor sexuali. Importanța zincului în funcționarea optimă a sistemului imunitar este cunoscută de câteva decenii. Deficitul de zinc afectează atât celulele implicate în răspunsul imun înnăscut, cât și pe cele din cel adaptativ, ducând la afectarea fagocitozei, a formării, activării și maturării limfocitelor și a perturbării comunicării intercelulare prin citokine.
ZDr. Oana Gheorghe
Medic rezident Pediatrie, SCUC „Grigore Alexandrescu”, București
incul este întâlnit în toate țesuturile și lichidele organismului uman, mai ales în oase, mușchi, pancreas, ficat și tegument. Cea mai mare cantitate de zinc se află în hipocamp și în cortexul cerebral, unde este implicat în neurotransmitere. Aproximativ 250 de enzime conțin zinc, printre acestea fiind enzima de conversie a angiotensinei, fosfataza alcalină, ADN și ARN polimeraze, superoxid dismutaza cupru-zinc și metalotioneina[1].
Din punct de vedere cantitativ, este al doilea microelement din organism, după fier. Aportul alimentar regulat este foarte important deoarece zincul nu se produce în organismul uman și nu se depune în depozite. Doza zilnică recomandată variază de la 2 mg/zi pentru sugari la 9-11 mg/zi în cazul adolescenților[1]. Copiii, având un ritm rapid de creștere, au nevoie crescută de zinc întrucât acesta este necesar pentru diviziunea, diferențierea și creșterea celulară.
Zincul se găsește în cantitate mare în carnea roșie, produse marine (pește, stridii, crustacee), ouă, lactate și cereale fortificate. Homeostazia acestuia în corpul uman este reglată prin absorbția de la nivelul duodenului și jejunului. Absorbția zincului nu depinde doar de aportul alimentar adecvat, ci și de biodisponibilitatea lui din alimentele ingerate. În cele de origine vegetală există anumite substanțe (fitați, lignină) care formează un complex
insolubil cu zincul, ceea ce face ca acesta să nu fie disponibil pentru absorbție. Fasolea, nucile și cerealele integrale conțin zinc, dar acesta nu se absoarbe atât de bine comparativ cu cel din produsele de origine animală[2]
Aportul zilnic insuficient este principala cauză a deficitului de zinc. Faptul că alimentele bogate în zinc sunt, în general, scumpe, a dus la apariția deficitului acestuia la aproximativ 30% din copii la nivel mondial (mai ales în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare)[3]. De asemenea, persoanele vegetariene sau vegane sunt la risc de a dezvolta deficit de zinc.
Un element important de apărare împotriva infecțiilor este integritatea barierelor epiteliale, mai ales a celor de la nivelul aparatului respirator și digestiv care sunt expuse constant la diferiți agenți patogeni. Deficitul de zinc este asociat cu reducerea integrității epiteliale, dezorganizarea citoscheletului și creșterea permeabilitații transmembranare. În plus, este afectată glicarea mucusului care acoperă întregul tract gastro-intestinal. Acesta din urmă servește ca o barieră fizică suplimentară pentru epiteliul subiacent[2].
PMN-urile, macrofagele și celulele Natural Killer sunt printre primele celule implicate în răspunsul imun înnăscut. Chemotaxia PMN-urilor și fagocitoza sunt reduse în deficitul de zinc. După fagocitoză, agenții patogeni sunt distruși de NADPH oxidaza a cărei activitate s-a observat că este inhibată atât de deficitul cât și de excesul de zinc. De aseme-
nea, PMN-urile pot distruge germenii prin formarea capcanelor extracelulare (NET). Acesta este un proces complex care implică eliberarea extracelulară a ADN-ului și a unor proteine antimicrobiene, creând astfel o rețea care captează și distruge agenții patogeni. Zincul are rol crucial în stabilizarea și eficiența acestor capcane. El influențează formarea și funcționarea corectă a NET-urilor prin modularea semnalizării intracelulare și prin interacțiunea cu proteinele antimicrobiene[5].
Alte efecte negative ale deficitului de zinc asupra răspunsului imun înnăscut sunt: scăderea numărului și a activității celulelor Natural Killer, scăderea fagocitozei și a prezentării antigenice la nivelul macrofagelor, scăderea activității celulelor dendritice și reducerea capacității de recunoaștere și răspuns la patogeni prin sistemul MHC[5].
Deficitul de zinc influențează activitatea, funcția și dezvoltarea limfocitelor, afectând direct formarea lor și secreția de citokine.
Maturarea limfocitelor T (LT) are loc la nivelul timusului. Unele studii au descris apariția atrofiei acestuia în deficitul de zinc. Astfel, scade numărul de LT mature prin creșterea apoptozei precursoarelor T și reducerea activității timulinei. Aceasta este un polipeptid dependent de zinc cu rol în diferențierea celulelor imature în LTH1.
Dezechilibrul dintre subtipurile TH este o consecință majoră a deficitului de zinc. Zincul este esențial pentru menți-
nerea balanței TH1/TH2. Astfel, zincul influențează formarea LTH1 și implicit, citokinele produse de acestea, ducând la scăderea IFN-γ, TNF-α și IL2. În schimb, LTH2, nefiind influențate de homeostazia zincului, mențin producția de IL 4, 5, 6, 10. Excesul de limfocite TH2 favorizează alergiile, astmul și inflamația cronică[5]
Deși deficitul de zinc afectează limfopoieza, un studiu pe șoareci a arătat că scăderea acesteia afectează mai sever limfocitele T decât limfocitele B.
S-a observat că deficitul de zinc scade răspunsul imun post-vaccinare, reducând producția de anticorpi, însă administrarea de doze mari de zinc simultan cu vaccinarea a fost asociată cu un răspuns imun mai slab. Totuși, suplimentarea cu zinc înainte de vaccinare a avut efecte benefice asupra formării anticorpilor[5]
în
Așa cum am arătat anterior, zincul joacă un rol esențial în diferențierea și maturarea limfocitelor T și în reglarea sintezei citokinelor. Acestea sunt esențiale pentru comunicarea interleucocitară. Deficiența de zinc poate dezechilibra acest proces, afectând producția de anticorpi și eficiența mecanismelor de apărare ale organismului.
În contextul infecțiilor, lipsa zincului determină alterări ale răspunsului imun, atât la nivel central, cât și periferic, crescând vulnerabilitatea organismului la agenți patogeni, precum virusuri, bacterii, fungi și protozoare.
Deficitul sever de zinc este ilustrat cel mai bine în afecțiunea acrodermatita enteropatică. Aceasta este o tulburare metabolică severă, autosomal recesivă, determinată de o mutație în gena SLC39A4 care codifică proteina ZIP 4 implicată în absobția zincului și a fierului. În absența sa apare deficit sever de zinc. Simptomele debutează după întreruperea alăptării (laptele matern conține o cantitate mică din această proteină) sau la câteva săptămâni, dacă sugarul este alimentat artificial. Manifestările includ leziuni cutanate (eritem vezicule, pustule, descuamare) în zonele periorale, genitale și acrale, alopecie difuză, diaree cronică, falimentul creșterii, infecții bacteriene și fungice frecvente și simptome neuropsihiatrice (iritabilitate, apatie). În absența supli-
mentării cu zinc, boala evoluează spre complicații fatale în primii ani de viață. Modificările sunt reversibile la administrarea de suplimente de zinc[4]
Din anul 2004, zincul a fost introdus introdus în recomandările OMS și UNICEF pentru tratamentul enterocolitei acute. Acesta s-a dovedit a fi eficient în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, în care prevalența deficitului de zinc este mai mare.
Administrarea de suplimente alimentare cu zinc ajută la regenerarea epiteliului intestinal, îmbunătățește absorbția apei și a electroliților, crește nivelul enzimelor de la nivelul marginii în perie și ajută la eliminarea agenților patogeni prin modularea răspunsului imun. În plus, zincul inhibă AMPc care este implicat în mecanismul diareei secretorii.
O meta-analiză Cochrane din anul 2016 a investigat efectele terapiei cu zinc în tratamentul bolii diareice. Au fost incluse studii (majoritatea din țări în curs de dezvoltare) care au comparat administrarea de zinc în cazuri de diaree acută infecțioasă sau persistentă, inclusiv dizenterie, cu placebo, la copii cu vârsta între 1 lună si 5 ani. Rezultatele au concluzionat că:
• Administrarea de zinc este benefică în cazul copiilor >6 luni.
• Pacienții tratați cu zinc au durată a diareei cu aproximativ 13 ore mai mică decât cei din grupul placebo.
• Beneficiile suplimentării cu zinc sunt mai evidente în cazul pacienților cu semne de malnutriție.
• Suplimentarea cu zinc a fost asociată cu un risc mai redus de evoluție a diareei către forme persistente
• Un aspect notabil al terapiei cu zinc a fost creșterea incidenței vărsăturilor la unii copii, deși aceste efecte au fost, în general, tranzitorii și nu au afectat semnificativ beneficiile tratamentului[6]
Recent, OMS a emis recomandări noi privind administrarea de zinc ca tratament adjuvant în diareea apoasă și diareea persistentă la copii. Astfel, s-a extins utilizarea acestui tratament și la copiii mai mari de 10 ani. De asemenea, doza de zinc a fost redusă la 5 mg/zi pentru a
diminua incidența vărsăturilor ca efect advers. Durata tratamentului rămâne între 10 și 14 zile, conform recomandărilor anterioare, iar forma preferată de zinc este cea sub formă de gluconat[7]
Suplimentele de zinc s-au dovedit utile în prevenirea pneumoniei la copiii din țările în curs de dezvoltare. O meta-analiză a evidențiat că, la copiii cu vârste între 2 luni și 5 ani din zone cu resurse limitate, administrarea suplimentelor de zinc a redus incidența pneumoniei confirmate clinic cu aproximativ 20%. Studiile analizate au fost realizate în țări precum India, Peru, Africa de Sud și Bangladesh. Totuși, cercetările nu au demonstrat un beneficiu semnificativ al zincului ca tratament adjuvant în cazul pneumoniei[8].
Deficitul de zinc afectează negativ numeroase sisteme din organism, inclusiv imunitatea înnăscută și adaptativă, crescând vulnerabilitatea la infecții și alte afecțiuni. Copiii aflați în risc de malnutriție, provenind din țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, obțin un beneficiu semnificativ din administrarea de zinc, contribuind la întărirea sistemului imun și la promovarea unei creșteri sănătoase.
Bibliografie:
1. UpToDate. (2024). Overview of dietary trace elements
2. Maywald M, Rink L. Zinc in Human Health and Infectious Diseases. Biomolecules. 2022 Nov 24;12(12):1748. doi: 10.3390/biom12121748. PMID: 36551176; PMCID: PMC9775844.
3. Gropper SS, Smith JL, Groff JL. Advanced nutrition and human metabolism. 5th Edition, Wadsworth, 2009
4. Stephanie Gilley, MD, PhDNancy F Krebs, MD, MS Zinc deficiency and supplementation in children
5. Maria Maares, Hajo Haase, Zinc and immunity: An essential interrelation, Archives of Biochemistry and Biophysics, Volume 611, 2016.
6. Lazzerini M, Wanzira H. Oral zinc for treating diarrhoea in children. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 12. Art. No.: CD005436. DOI: 10.1002/14651858.CD005436.pub5.
7. World Health Organization. (2024, 31 decembrie). Guideline on management of pneumonia and diarrhoea in children up to 10 years of age (ISBN 9789240103412). World Health Organization.
8. Lassi ZS, Haider BA, Bhutta ZA. Zinc supplementation for the prevention of pneumonia in children aged 2 months to 59 months. Cochrane Database of Systematic Reviews 2010, Issue 12. Art. No.: CD005978. DOI: 10.1002/14651858.CD005978.pub2.
Supliment alimentar
Formulă validată în mai multe studii clinice
Două tulpini bacteriene, într-un singur produs
Pentru colicile sugarului
Pentru suplimentarea florei intestinale
Sigur pentru copii
Formulă cu proteine din zer, extensiv hidrolizate, utilizate de peste 10 ani
Formulă sigură și adecvată sugarilor, confirmată de EFSA
Cu acizi grași polinesaturați cu lanț lung - Omega 3 și Omega 6 (DHA & ARA), într-un raport optim de 1:1, în conformitate cu prevederile legale pentru
formulele de început
Conține lactoză, ca unică sursă de carbohidrați (7,1g/100ml)
Conținut redus de proteine (~1,4g/100ml)
Compozitie unică de pre și probiotice → o formulă simbiotică
Cu GOS (0,5 g/100 ml)
Conține 4 specii de Bifidobacterii dar
(B.breve, B.bifidum, B.infantis, B.longum) prezente în intestinul sugarilor sănătosi, dar și în laptele matern, specii care se regăsesc, de asemenea, în toate formulele de lapte Topfer și care și-au dovedit
eficacitatea de-a lungul timpului
Obstrucția de duct lacrimal sau „canalul lacrimal înfundat“ este o afecțiune destul de frecventă la bebeluși. Ea se manifestă prin secreții și ulterior, odată cu producerea lacrimilor, printr-o lăcrimare excesivă. Cauza principală pentru care apar aceste fenomene este faptul că permeabilizarea ductului lacrimo-nazal care se produce în mod fiziologic în ultima lună de sarcină, nu se produce la timp, întârzie sau nu se produce deloc.
Examinator Certificare
Din fericire, marea majoritate a cazurilor se remit spontan în primele luni de viață, masajul hidrostatic făcut corect și cât mai devreme, alături de o toaletă locală corespunzătoare contribuind la accelerarea acestui proces. Atunci când masajul nu este eficient și fenomenele persistă și se complică prin infecția sacului lacrimo-nazal, se recomandă dezobstrucția prin SONDAJ, o procedură chirurgicală ușoară, care durează câteva minute și pe care, majoritatea oftalmopediatrilor o practică în anestezie generală pentru siguranță și eficiența actului medical. Rezultatele sunt foarte bune, rata de succes este de 98% în statisticile clinicii noastre dacă intervenția este efectuată sub vârsta de 1 an. Nu s-au semnalat la peste 1500 de cazuri operate până în prezent, efecte secundare sau incidente semnificative legate de chirurgie sau anestezie generală.
Există însă situații în care lucrurile nu merg conform așteptărilor și un simplu sondaj nu poate rezolva situația pe termen lung. În asemenea situații, se implantează tuburi de silicon pe traiectul lacrimo-nazal astfel încât obstacolul să nu se refacă. Mai întâi se efectuează sondajul, se explorează traiectul și se evidențiază sonda în cavitatea nazală.
Abia după aceea se introduce o canulă specială care permite introducrea
celor două capete ale tubului în cavitatea nazală, unde ele se vor înnoda și fixa la peretele nazal. Tubul se extrage, la câteva săptămâni lăsând în urmă ceea ce numim noi o cale patentă, adică liberă, care permite drenarea lacrimilor către cavitatea nazală și însănătoșirea sacului lacrimal. Extragerea se poate face în cabinet după aplicarea unui unguent anestezic.
Indicațiile tubajului siliconic (noi folosim de aproximativ 12 ani tubajul siliconic de tip Ritleng) sunt următoarele:
1. Obstrucția de duct-lacrimonazal recidivată
2. Obstrucția de duct-recidivată, operată multiplu, în care există suspiciunea de cale falsă
3. Dacriocistocelul și dacriocistita
4. Obstrucția veche, suprainfectată după vârsta de 1 an
5. Hipertrofia cornetului mijlociu nazal care obstruează ductul
6. Alte situații în care este necesară lărgirea și menținerea deschisă a ductului lacrimo-nazal
Intervenția durează între 20-40 minute, în funcție de dificultatea cazului. Cele mai mari probleme le ridică cazurile cu istoric de multiple sondaje, unde este foarte dificilă reabilitarea traiectului ana-
tomic, mai ales dacă o parte din structuri au fost distruse.
Chiar și așa, rata de succes este excelentă, la cele peste 500 de tubaje efectuate au existat doar câteva situații în care tubul (sub 10 cazuri, <2%) nu a putut fi implantat pentru că, din punct de vedere anatomic, structurile nu erau normale (lipsa unui canalicul, absența valvei Hasner și deschiderea sacului în structura osoasă a cornetului etc.).
Singurul incident semnalat după implantarea de tub siliconic de tip Ritleng, atât de noi cât și de colegii din alte țări, este dizlocarea tubului prin scărpinarea agresivă nesupravegheată a ochiului sau nasului.
Este un incident minor care nu lasă nici un fel de sechelă, necesită extragerea tubului care se face în cabinet sau poate fi făcută chiar de către părinți cu ajutorul medicului.
În mâinile noastre, tubajul siliconic de tip Ritleng este o metodă sigură, neinvazivă, bine tolerată și cu rezultate excepționale.
Recepţie: 0219252; 0730 593 534 / 0764 740 081, E-mail: office@oftapro.ro; Bd. Mărășești nr. 15, Sector 4, București, oftapro.ro
Metaforic, genomul uman poate fi privit ca o carte ce conține informația necesară vieții sau ca un angrenaj de o complexitate extraordinară, ale cărui planuri și funcționare sunt încă departe de a fi bine înțelese - în ciuda descoperirilor din ultimele decenii, suținute de progresele tehnologice explozive.
Istoric, prima tehnică de investigare a materialului genetic uman în scop diagnostic a fost cariotipul, urmat apoi de tehnologiile FISH, PCR, MLPA, microarray, secvențiere, fiecare acoperind o categorie anume de modificări cauzatoare de boală: anomalii cromozomiale de tipul sindromului Down, rearanjamente cromozomiale, modificări de secvență țintite, deleții/duplicații intragenice, alterări ale secvenței la nivelul unui set de gene, întregului exom sau genom. La modul ideal, un set de semne clinice ne-ar direcționa către o anume analiză. Însă faptul că în multe situații tabloul clinic este nespecific sau atipic face ca drumul pacientului spre găsirea unui diagnostic să capete realmente dimensiuni de odisee.
Recent, în lumea medicală, a apărut ceea ce poate părea Graal-ul diagnosticului genetic, anume tehnologia de secvențiere cu înaltă fidelitate a întregului genom, lrWGS, ce folosește așa-numitele long-reads, segmente ADN (ampliconi) de dimensiuni mari - 15-50 kb, în contrast cu cele scurte, de cca. 250 pb,
folosite în secvențierea obișnuită. Posibilitatea de a obține aceste segmente lungi înseamnă că în afara mutațiilor punctiforme detectate de tehnicile curente de secvențiere, lrWGS identifică și anomalii localizate în zonele problematice pentru alte tehnologii: regiunile cu conținut bogat în GC, cele aflate adânc din interiorul intronilor, cele repetitive, transpozoni, pseudogene, permițând, de asemenea, și observarea aberațiilor structurale echilibrate, în general invizibile prin tehnicile de genetică moleculară. În plus, metilarea ADN, mecanism principal în bolile de imprinting, este, de asemenea, analizată, la fel ca și ADN mitocondrial.
Astfel, expansiuni ale unor regiuni repetitive alcătuite din triplete nucleotidice, cauzative pentru afecțiuni cum ar fi sindromul X fragil, ataxia Friedreich sau distrofia miotonică pot fi identificate direct prin această tehnologie. Un număr în creștere de boli sunt acum cunoscute a fi provocate de inserția unor transpozoni în regiunile codificatoare sau reglatoare ale genelor, ori chiar și în introni, modificând în acest fel procesul de splicing. Inserția unui element Alu într-un exon al genei USH2A, în trans cu o variantă punctiformă, a condus la diagnosticarea sindromului Usher tip 2 la un pacient la care testele genetice obișnuite nu au izbutit să clarifice mecanismul patogenetic.
Similar, în lrWGS un singur amplicon acoperind distanțe lungi, este posibilă stabilirea localizării în cis sau în trans a variantelor asociate cu afecțiuni recesive, lucru de obicei dificil de realizat prin variantele de secvențiere cu ampliconi scurți. Clarificarea localizării variantelor patogene, esențială pentru
confirmarea diagnosticului genetic la pacienții ce prezintă mutații heterozigot compuse, se realizează de obicei prin secvențiere clasică Sanger.
În plus, un număr considerabil de gene din genomul uman prezintă una sau mai multe copii, cu similaritate ridicată de secvență, de cele mai multe ori nefuncționale. Acesta este cazul unor gene precum PKD1, CYP21A2 ș.a. Acuratețea lrWGS în analiza acestor regiuni este net superioară comparativ cu secvențierea standard.
Tehnologiile actuale de secvențiere a întregului exom sau genom incorporează și analiza variațiilor numărului de còpii, echivalentă cariotipului molecular prin tehnologia microarray. Grație ampliconilor lungi, lrWGS nu doar identifică delețiile și duplicațiile detectabile prin microarray, ci și anomalii structurale echilibrate, precum inversiile și translocațiile, ce pot fi vizualizate, alternativ, prin cariotip convențional (atunci când sunt de dimensiuni mari) sau prin cartare optică.
Modificările epigenetice ale ADN sunt, de asemenea, analizate, oferind posibilitatea diagnosticării bolilor de imprinting precum sindroamele Prader-Willi, Angelman, Silver-Russell, Beckwith-Wiedemann s.a.
Analiza lrWGS se desfășoară în trio, pacientul fiind investigat prin lrWGS, iar părinții - prin secvențierea întregului exom (WES); datele sunt analizate prin algoritmi comparativi, conducând astfel la o rată de detecție sporită a modificărilor patogenetice. Analiza este disponibilă la Cytogenomic Medical Laboratory, laborator dedicat excelenței în diagnostic.
Activează procesul de regenerare al pielii BETAGLUCAN
ACID HIALURONIC
Are acțiune de hidratare și de formare a unui film protector
COPII ∙ ADULȚI
ZGÂRIETURI MINORE NOU-NĂSCUȚI
IRITAȚII ȘI MANIFESTĂRI
ALE PIELII, ÎNSOȚITE DE ROȘEAȚĂ
PIELE USCATĂ, DESCUAMĂRI, CRĂPĂTURI ALE PIELII, CHIAR ȘI RECURENTE
ARSURI SOLARE
ARSURI SUPERFICIALE DE GRADUL I ȘI II
ULCERAȚII SUPERFICIALE
ÎNAINTEPROTECȚIE ȘI DUPĂ RADIOTERAPIE
ALGINAȚI
Mențin hidratarea și umiditatea pielii la o temperatură constantă, favorizând absorbția secrețiilor
ÎNGRIJIREA PIELII USCATE SAU PREDISPUSE LA IRITAȚII
DERMATITA DE SCUTEC - PREVENIRE ȘI TRATAMENT ÎNGRIJIREA PIELII ÎN ZONA SCUTECULUI
PEELING CHIMIC ADULȚI
ÎNGRIJIRE POST-TATUAJ
După 4 săptămâni
Îmbunătățește statusul
nutr iț i o nal, a p e t i tul și activitatea fizică
După 8 săptămâni
Ajută la creșterea în greutate
După 12 săptămâni
Contribuie la creșterea în înălțime
După 16 săptămâni
Reduce numărul de zile de îmbolnăvire (Stimulează sistemul imunitar)
One of the most frequently used, minimally invasive medical maneuvres that children are subjected to, is the peripheral venous access. It generates pain and anxiety, both of which can have a short- or long term negative impact upon the child’s quality of life, upon stress hormones, neurobiological development and future behaviors towards healthcare. Pharmacological methods (i.e. local anesthetics) and non-pharmacological (supportive, cognitive-behavioral and physycal) methods are proposed, to alleviate in various degrees the pain and anxiety percieved by children subjected to peripheral venous access. These methods show mixed results, depending on age, sensitivity treshold, previous traumatic experiences etc.
Abordul venos periferic reprezintă unul dintre cele mai frecvente manopere medicale minim-invazive exercitate asupra copilului. Generează anxietate și durere care pot avea impact negativ, acut sau pe termen lung, influențând calitatea vieții copilului, hormonii de stres, dezvoltarea neurobiologică, comportamentele viitoare de îngrijire a sănătății. S-au propus metode farmacologice, ca și anestezice locale nonfarmacologice suportive, cognitiv comportamentale, fizice care ameliorează, în grade variabile, resimțite de copiii supuși unui abord venos periferic.
Pattern-ul genetic, pragul individual specific de sensibilitate, factorii de mediu incluzând educația, experiențele traumatice anterioare influențează răspunsul la mijloacele farmacologice sau non farmacologice de terapie a anxietății și durerii asociate abordului venos la copii.
Abordul venos prin puncție este unul dintre cele mai frecvente acte medicale exercitate asupra copilului. Se utilizează în scop explorator (recoltarea sângelui pentru investigații de laborator) sau tera-
peutic (administrarea medicației, lichide de hidratare, etc.) când poate deveni necesară montarea unei branule sau cateter venos. Aproape banal prin multiple repetări și prin facilitatea execuției puncției venoase, acest act medical practicat în ambulatoriile medicale sau în unitățile spitalicești poate avea un impact semnificativ în viața copilului prin anxietatea și durerea pe care le generează(1)
Dincolo de pattern-ul genetic cu pragul specific de sensibilitate, care poate condiționa anxietatea, factorii de mediu și experiențele traumatice anterioare influențează copilul, acut sau pe termen lung. Puncția venoasă este imediat traumatică cu durere și anxietate. Dar, durerea netratată poate avea efecte negative pe termen lung asupra calității vieții, hormonilor de stres, dezvoltării neurobiologice și asupra comportamentelor viitoare de îngrijire a sănătății, cu noncomplianța la tratamente și fobia de a se adresa/accesa serviciile medicale. Anxietatea asociată abordului venos poate preceda, poate fi concomitentă sau poate continua și după încheierea procedurii de puncționare a venei.
Ținând cont de toate aceste implicații este important să reducem la minimum suferința asociată puncției venoase la copii, îndeosebi la cei care din raționamente medicale (boli cronice, etc.) sunt supuși abordului venos repetat, nu numai prin puncție propriu-zis ci și prin montarea unor catetere periferice de vehiculare a substanțelor medicamentoase.
Cum ameliorăm anxietatea și durerea asociate abordului venos periferic?
Există câțiva pași la care ne vom referi în continuare.
1. Medicul sau asistentul medical care efectuează manopera trebuie să dispună de o bună manualitate, multă experiență în abordul venos la copii și de abilități de comunicare cu copilul indiferent de vârstă. Astfel se evită puncționarea repetată, traumatică. Este preferabil ca vena să poată fi abordată de la prima încercare(2). Evident, se vor respecta toate normele de etică și se va cere consimțământul de la pacientul-copil capabil de a-l oferi și de la aparținător (părinte, tutore).
2. Pentru început, o bună vizualizare/ identificare a patului vascular venos este esențială.
Fără a înlocui experiența cadrului medical, se pot utiliza dispozitive cu lumină infraroșie pentru a face observabilă la nivelul tegumentului, vascularizația(3) Au avantajul de a simplifica observarea venelor, fiind instrumente utile mai ales în cazul pacienților la care abordul venos este dificil: prematuri, nou-născuți, copii mici, obezi, etc.
Dispozitivul poate fi folosit în completarea vizualizării și palpării standard a venelor, proiectând lumina pe care o emite asupra zonei de interes. Este ușor de folosit și nu implică efecte adverse pentru sănătate.
În scopul ameliorării propriu-zise a anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copii s-au imaginat mijloace terapeutice farmacologice și nonfarmacologice(4)
3. Metodele farmacologice de a combate durerea generată de puncția venoasă la copii se bazează pe utilizarea locală a unor anestezice a căror componentă principală este lidocaina, ce acționea-
ză prin blocarea canalelor de potențial de sodiu la nivelul membranei celulare nervoase(1). Aceasta se prezintă sub forma unor creme, patch-uri sau spray-uri care se aplică la locul venepuncției cu 15-30 de minute înainte de abord. Există numeroase studii asupra efectului anestezicelor aplicate la locul venepuncției și majoritatea sunt de acord că se obține o ameliorare a durerii și anxietății la copii.
4. Metodele nonfarmacologice sunt variate și foarte creative dar rezultatele privind ameliorarea durerii și anxietății corelate cu puncția venoasă la copii sunt uneori controversate. Metodele nonfarmacologice se adaptează fiecărei categorii de vârstă a copilăriei. Se divid în trei mari grupe: metode suportive, tehnici cognitiv-comportamentale și metode fizice(6). Metodele suportive distrag atenția copilului de la procedura medicală și includ tehnici ca vizionarea unor clipuri video, desene animate,
cărți interactive, audiții muzicale, VR (realitatea virtuală)(7,8)
Metodele fizice sunt numeroase, de la cele mai simple (strângerea unei mingi, umflarea unui balon, manevra Valsalva stimulată) până la altele mai complicate care utilizează diverse dispozitive.
Un dispozitiv care acționează mixt, suportiv (are un design plăcut de jucărie/albină) dar și fizic producând vibrații și răcire locală este Buzzy ® (MMJ Labs, Atlanta, Georgia, SUA)(5).
Studiile referitoare la mijloacele farmacologice și nonfarmacologice dau rezultate satisfăcătoare arătând că este posibilă ameliorarea anxietății și durerii asociate abordului venos periferic la copil, implicit a consecințelor la distanță.
5. Lunde MM, Bolin EA, Drendel A. An Evaluation of high preprocedural anxiety and venipuncture pain experienced by young children. Pediatr Emerg Care.2021 37 (10):e 621-624.
6. De Lima Jacinta AK, Avelar AFM, Pedreira MLG. Predisposing factors for infiltration in children submitted to peripheral venous catheterization. J Infus Nurs, 2011, 34(6): 391-398
7. https://www.accuvein.com blood draw/
8. Cohen LL. Behavioral approaches to anxiety and pain management for pediatric venous access. Pediatrics 2008; 122 (suppl 3): 5134-5139.
9. Lescoe K, Josef I, Debos P et all. The effectiveness on the Buzzy device to reduce or prevent pain in children undergoing needle-related procedures. Intl J Nurs Stud. 2021;
10. Erdogan B, Ozdemir AA. The effect of three different methods on venipuncture pain and anxiety in children: distraction cards, virtual reality and Buzzy R (randomized controlled trial). J Ped Nurse 2021; 58: e54-e62.
11. Atzon B, Hollman HG, Vagnon L, Patterson DK et all. Virtual Reality analgesia during venipuncture in pediatric patients with onco-hematological diseases. Front Psychol 2018; 9: 2508.
12. Atzon B, Vagnon L, Graziani D et all. An exploratory study on the effectiveness of virtual reality analgesia for children and adolescents with kidney diseases undergoing venipuncture. Intl J Environ Res Public Health. 2022; 19 (4): 2291.
Miopia este o problemă din ce în ce mai gravă la nivel mondial. În unele țări ale Asiei s-au efectuat studii conform cărora miopia se extinde în rândul celor mai tineri.
În plus, copiii sunt mult mai predispuși decât adulții să sufere leziuni oculare cauzate de razele puternice ale soarelui, așadar este deosebit de important să le oferim o protecție eficientă și de încredere împotriva soarelui.1
Pentru a menține sănătatea vederii și a diminua incidența miopiei în rândul copiilor, specialiștii susțin că petrecerea timpului în aer liber este esențială pentru aceștia.2,3
Însă, în lipsa unui tratament de control al miopiei pe perioada creșterii, există un real risc ca acest defect fiziologic să se accentueze treptat.
Având în vedere aceste aspecte, HOYA, lider mondial al inovației în domeniul opticii, împreună cu Universitatea Politehnică din Hong Kong au dezvoltat soluția ideală pentru corectarea vederii și încetinirea progresiei miopiei: Lentilele MiYOSMART. Iar cu lentilele de ochelari MiYOSMART pentru soare, se îmbină încetinirea progresiei miopiei și protejarea împotriva luminii puternice a soarelui.4,5
Cu ajutorul lentilelor MiYOSMART pentru soare, îngrijirea vederii copiilor este completă, copiii beneficiind de șansa de a se bucura de o vedere mai clară, pe termen lung.
Acest articol v-a fost oferit de HOYA Lens România.
1. WSPOS. Sunlight Exposure & Children’s Eyes Consensus Statement. 2016. Available at: https://www.wspos.org/wspos-sunlight-exposure-childrens-eyesconsensus-statement/ (Last accessed 11/07/2024)
3. Ho CL, et al. Dose-Response Relationship of Outdoor Exposure and Myopia Indicators: A Systematic Review and Meta-Analysis of Various Research Methods. Int J Environ Res Public Health. 2019;16(14):2595.
3. Jonas JB, et al. IMI prevention of myopia and its progression. Invest Ophthalmol Vis Sci. 2021;62(5):6.
4. HOYA data on file. Transmission, traffic light recognition, and UV blocking test for MiYOSMART clear and polarized lenses. 02/2023. Tests were conducted at room temperature (23°C)
5. HOYA data on file. Transmission, traffic light recognition, and UV blocking test for MiYOSMART clear and photochromic lenses. 02/2023. Tests were conducted at room temperature (23°C)
Pentru a afla mai multe despre lentilele de ochelari MiYOSMART, vizitați: www.hoyavision.com/ro/