Medical Market - Endocrinologie 2023

Page 1

Prof. Univ. Dr. Carmen Georgescu

UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, Președinte SRE

Prof. Univ.

Dr. Cătălina Poiană

UMF „Carol Davila” din București

Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian

UMF „Carol Davila” din București

Conf. Univ.

Dr. Diana Loreta Păun

UMF „Carol Davila” din București

Conf. Univ.

Dr. Mihaela Stanciu

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. Univ.

Dr. Mihaela Ionela Vladu

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

As. Univ. Dr. Iulia

Florentina Burcea

UMF „Carol Davila” din București

Dr. Gabriela Mădăraș

Medic primar endocrinolog, Târgu-Mureș, DIU Sexologie Université Paris 7

Dr. Maria

Magdalena Roșu

Medic Primar Diabet, Nutriție

și Boli Metabolice, Spitalul Clinic

Județean de Urgență Craiova

Sistemul Horizon™

DXA: o soluție inovatoare pentru un diagnostic precis!

HOLOGIC®, pionierul în osteodensitometria osoasă pe bază de raze X https://pmec.ro
- 2024 • Publicație creditată B+ conform
Revista profesioniștilor din Sănătate
2023
Endocrinologie
Spray transdermic, cu estradiol, pentru ameliorarea simptomelor menopauzei Pentru mesaje de siguranță și informații medicale: E-mail: pharmacovigilance@gedeon-richter.ro Tel/Fax: +40-265-257-011 Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Acest medicament se eliberează pe baza de prescripție medicală. Referință: Lenzetto 1,53 mg/doză spray transdermic, soluţie, Rezumatul caracteristicilor produsului/AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIATĂ NR.13913/2021/01-02 KEDP/DAEEGA LEN_003_2021_10

„Endocrinologia este una dintre specialitățile medicale în care ultimele decenii au adus profunde schimbări ca urmare a progresului înregistrat în domeniul geneticii, al biologiei moleculare, precum și al imunohistochimiei!” Interviu cu Doamna Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană

8 Sindromul carcinoid – diagnostic și implicații terapeutice Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, As. Univ. Dr. Iulia Florentina Burcea

12 Noi perspective de investigare a riscului de fracturi la pacienții cu osteoporoză Conf. Univ. Dr. Mihaela Stanciu

16 Abordarea modernă a hiperparatiroidismului primar Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun

20 Medicaţia antidiabetică inovatoare la graniţa dintre specialităţi Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian

Viața fără sexualitate - o anomalie socială? Dr. Gabriela Mădăraș 26

Pompele de insulină: O abordare avansată în gestionarea diabetului zaharat Conf. Univ. Dr. Mihaela Ionela Vladu, Dr. Maria Magdalena Roșu

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală şi intră sub incidența legii.

Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23

e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

4 www.revistamedicalmarket.ro Endocrinologie Sumar
21
32
line www.mldtrading-bg.com office-ro@mldtrading-bg.com +031 425 7577

Al XXXI-lea Congres Național al Societății Române de Endocrinologie

Stimați colegi, Sunt deosebit de onorată să vă invit la manifestarea națională științifică tradițională a endocrinologiei românești, Congresul Național al Societății Române de Endocrinologie, ce anul acesta ajunge la ediția cu numărul 31.

Congresul Național de Endocrinologie se va desfășura în format fizic la Oradea în perioada 25-28 iunie 2023 (duminică-miercuri).

Vă așteptăm cu 4 zile de sesiuni științifice dedicate noutăților clinice în relația cu managementul afecțiunilor endocrine, respectiv cercetării științifice în domeniu și prezentări de cazuri.

Vă invităm să vă înscrieți și să participați la cel de-al XXXI-lea Congres Național al Societății Române de Endocrinologie.

În numele Comitetului Director al Societății Române de Endocrinologie,

Prof. Univ. Dr. Carmen Georgescu

Președinte Societatea Română de Endocrinologie

6 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie

Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Șef Disciplina de Endocrinologie

Stimată doamnă Profesor, care vor fi tematicile prezentărilor ştiințifice pe care le veți susține în cadrul celui de-al 31-lea Congres Național al Societății Române de Endocrinologie, ce va avea loc la Oradea în perioada 25-28 Iunie 2023?

În perioada 25-28 Iunie 2023 vor avea loc la Oradea lucrările celei de-a 31-a ediții a Congresului Național al Societății Române de Endocrinologie. Și în acest an Programul Științific al Congresului este generos, abordând tematici de mare actualitate, în sesiuni plenare, întâlniri cu experții, sesiuni de dezbateri sau comunicări orale. Am fost onorată să răspund invitației de a susține o Plenară, intitulată: Noi paradigme în managementul osteoporozei. De asemenea, am organizat un Simpozion comun al Asociației Române pentru Studiul Tumorilor Neuroendocrine și al Societăţii Române de Endocrinologie, în care într-o echipă

multidisciplinară vom discuta aspecte practice ale abordării unor interesante cazuri de neoplasme neuroendocrine, pe baza noilor ghiduri de diagnostic și tratament din această patologie. Aș mai aminti prezentarea unor patologii rare, cum ar fi: Managementul terapeutic al hipofosfatemiei X-linkate la vârsta adultă, sau relevante aspecte ale implicării hormonilor în obezitate, cum ar fi Axa GH – IGF-1 în obezitate.

Endocrinologia este o specialitate care a evoluat foarte mult odată cu dezvoltarea tehnicilor de biologie moleculară şi de genetică. Care sunt terapiile inovatoare funcţionale în Endocrinologie?

Da, Endocrinologia este una dintre specialitățile medicale în care ultimele decenii au adus profunde schimbări ca urmare a progresului înregistrat în domeniul geneticii, al biologiei moleculare, precum și al imunohistochimiei. Sunt patologii endocrine importante

în care s-au înregistrat progresiv în acest răstimp terapii inovatoare, de exemplu terapia cu analogi de somatostatin în acromegalie și în tumorile neuroendocrine, inhibitori de mTOR, everolimus sau inhibitori ai angiogenezei, sunitinib în neoplasmele neuroendocrine, sau terapii biologice în osteoporoză, anticorpii monoclonali umani anti RANKLigand, denosumab sau antisclerostină, romosozumab sunt doar câteva asemenea exemple. Când se recomandă un screening al glandei tiroide?

Prevenţia are un rol definitoriu?

În orice sistem de sănătate performant prevenția este o componentă majoră a serviciilor medicale din domeniul sănătății. Și în Endocrinologie, diagnosticul precoce al multor afecțiuni este important, pentru a permite tratament specific și pentru a preveni apariția complicațiilor. Și în patologia tiroidiană se recomandă o evaluare endocrină atunci când în tabloul clinic al pacientului apar elemente care suge-

8 www.revistamedicalmarket.ro Endocrinologie Interviu
„Endocrinologia este una dintre specialitățile medicale în care ultimele decenii au adus profunde schimbări ca urmare a progresului înregistrat în domeniul geneticii, al biologiei moleculare, precum și al imunohistochimiei!”
„C. I. Parhon“, București și Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“, București, Prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București
Ablaţie tiroidiană cu Radio Fre cve nţă Str. C . F. Robescu, Nr. 1 2 , Sector 3 , Bucuresti o ce@biotechnics.ro 07 26 .5 7 3 . 90 5 www.biotechnics.ro Adresa e- Mail Tel Website

rează hipofuncția tiroidiană precum fatigabilitate, lipsă de energie, scăderea memoriei, intoleranță la frig, constipație, încetinire psihomotorie, facies infiltrat, tegumente palide și uscate, bradicardie sau dimpotrivă de hiperfuncție tiroidiană, cum ar fi scădere în greutate cu apetit păstrat, tranzit intestinal accelerat, intoleranță la căldură, transpirații, palpitații, tahicardie, tremor al extremităților, agitație, nervozitate, insomnii, etc.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni endocrine întâlnite în rândul pacienților din România?

Printre cele mai frecvente afecțiuni endocrine întâlnite în rândul pacienților noștri se numără patologia tiroidiană, și în special hipotiroidismul, care este de aproximativ 8 ori mai frecvent la femei față de bărbați. Cel mai adesea cauza hipotiroidismului la adult este primară, adică afectarea tiroidei, și dintre acestea cauza autoimună este cea mai frecventă situație, Tiroidita cronică autoimună, Hashimoto se întâlnește la aproximativ 3% din populația adultă, cel mai adesea între 30 și 50 de ani. Alte cauze de hipotiroidism primar sunt cele iatrogene (tiroidectomia sau tratamentul cu iod radioactiv), sau deficitul de iod. Nu trebuie subestimate însă, nici tireotoxicoza care are o frecvență de patru ori mai mare la femei comparativ cu bărbații, sau prevalența nodulilor tiroidieni, care este de aproximativ 4-5%. Aproximativ 5% din totalul nodulilor tiroidieni pot fi cancere tiroidiene.

De asemenea, obezitatea este întâlnită la aproximativ 24% din adulți, dar în Atlasul Mondial de Obezitate, ediția 2023, se preconizează pentru România o creștere până în 2035, de 35% în rândul adulților. Îngrijorătoare este însăși obezitatea la copii, creșterea anuală fiind estimată în același Atlas pentru 2035 de 5,6%.

Există boli aflate la interferența dintre specialități. Exemplificați şi definiți, vă rog, care sunt cauzele generatoare?

Un exemplu de patologie aflată la interferența dintre specialități este osteoporoza, afecțiune de care se ocupă endocrinologii, reumatologii, geriatrii,

precum și specialiștii de medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, și nu numai. Osteoporoza reprezintă o reală problemă de sănătate publică, fiind cea mai frecventă boală metabolică osoasă, caracterizată de scăderea rezistenței osoase și creșterea consecutivă a riscului de fractură. Osteoporoza se datorează unui dezechilibru între resorbția și formarea osoasă, respectiv creșterea resorbției osoase și scăderea formării osoase.

Se poate vorbi de Managementul multidisciplinarității medicale şi în Endocrinologie?

În articolul II din Decretul-lege de înființare a Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon” din 1946 era menționat: „Institutul de Endocrinologie are drept scop organizarea, îndrumarea și promovarea studiilor și cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul endocrinologiei aplicate în toate ramurile biologice și sociale”, demonstrând încă de atunci multidisciplinaritatea medicală în Endocrinologie. Abordarea modernă a unor tipuri de patologie endocrină nu poate fi efectuată decât într-o manieră pluridisciplinară și o grăitoare exemplificare, o reprezintă tumorile neuroendocrine, al căror management corect și eficient se poate face doar cu implicarea multor specialiști: endocrinologi, gastroenterologi, oncologi, chirurgi, anatomo-patologi, radiologi, radioterapeuți, specialiști de medicină nucleară.

Conceptul de tumoră neuroendocrină a evoluat foarte mult. Cât de dificilă este diagnosticarea tumorilor

neuroendocrine având în vedere faptul că au ca punct de plecare sistemul endocrin difuz?

Neoplasmele neuroendocrine reprezintă un grup heterogen de tumori, cu punct de plecare în sistemul endocrin difuz. Ele își pot avea originea în glandele endocrine (hipofiză, paratiroide, adrenale), în insule de celule endocrine din alte glande (tiroidă, pancreas), sau din celule endocrine dispersate de-a lungul tractului digestiv sau respirator. Mai mult de jumătate dintre ele au ca punct de plecare tractul digestiv sau pancreasul, fiind numite tumori neuroendocrine gastroenteropancreatice.

Descrise cu peste 100 de ani în urmă și inițial denumite carcinoid, ceea ce sugera o evoluție mai blândă, continuă să fie o provocare pentru clinician, și din 2010 Organizația Mondială a Sănătății le redefinește ca neoplasme neuroendocrine, pentru a sublinia potențialul lor malign în multe cazuri. Diagnosticul neoplasmelor neuroendocrine poate fi de multe ori întârziat câțiva ani, deoarece tabloul lor clinic poate fi vag și nespecific, putând fi confundat cu alte condiții digestive, cum ar fi spre exemplu sindromul de colon iritabil. Odată cu agravarea simptomelor și efectuarea de teste biochimice și investigații imagistice se pot evidenția tumora primară, sau uneori direct metastazele hepatice. Uneori acestea pot fi găsite întâmplător cu ocazia altor investigații efectuate. Biopsia leziunii sau rezecția, urmate de examen histopatologic și întotdeauna și imunohistochimic confirmă diagnosticul.

10 www.revistamedicalmarket.ro Endocrinologie Interviu

Un duo made in Germany pentru dereglari hormonale la menopauză

Viața și situațiile de zi cu zi devin tot mai greu de gestionat în momentul în care nivelul de hormoni tiroidieni este scăzut sau foarte crescut. Iar la menopauză totul devine chiar mai greu, deoarece menopauza este un factor care poate duce la apariția nodulilor tiroidieni.

Cefasel® 200 nutri Stix este un produs de înaltă calitate pentru aportul zilnic de seleniu foarte necesar în controlul patologiilor tiroidiene.

Suplimentul alimentar Cefasel cu aromă naturală de afine-lavandă conţine seleniu într-o formă care poate fi ușor metabolizată de organismul uman.

Extractul special isopropanolic special de cimicifuga conținut exclusiv în REMIFEMIN are propriile sale efecte, toleranță și siguranță dovedite în nenumărate studii știinţifice. Nu conține nici hormoni, nici fitohormoni, nu produce efecte nedorite asupra țesuturilor mamare sau uterine, nu crește riscul apariției cancerului!

Remifemin tablete este singurul medicament pentru menopauză aprobat de Agenția Europeană a medicamentului, pentru uz pe termen lung (6 luni-1an).

Toate produsele 3F PLANTAMED le găsiţi în farmacii sau, la pret de importator, cu un singur click, pe www.farmaciile3f.ro

Sindromul carcinoid – diagnostic și implicații terapeutice

Sindromul carcinoid este terminologia aplicată, în prezent, unei constelații de simptome mediate de o varietate de factori umorali, elaborate de anumite tumori neuroendocrine (NET) bine diferențiate, cu impact asupra calității vieții pacientului și asupra prognosticului. Contribuția relativă a oricărei substanțe secretate în declanșarea, în special a simptomelor și complicațiilor sindromului carcinoid, rămân destul de neclare. Este binecunoscut însă că printre numeroasele substanțe implicate în dezvoltarea sindromului carcinoid, serotonina și metaboliții din calea serotoninergică joacă un rol major. Aproximativ 10-40% dintre pacienții cu NET bine diferențiate asociază sindrom carcinoid. Între 20-70% dintre pacienții cu sindrom carcinoid dezvoltă boală carcinoidă cardiacă, prevalența globală a acesteia fiind incertă, pe fondul lipsei screeningului prin ecocardiografie transtoracică. Aceasta este asociată cu un prognostic rezervat, mortalitatea pacienților cu NET și boală carcinoidă cardiacă fiind mai crescută (40%) spre deosebire de cei fără afectare cardiacă (25%). Serotonina are un rol important în dezvoltarea și progresia fibrozei din boala carcinoidă cardiacă (dar și a fibrozei mesenterice și peritoneale), prin stimularea creșterii fibroblastelor și a fibrogenezei.

Prof. Univ.

Dr. Cătălina Poiană

UMF „Carol Davila” din București, Departamentul de Endocrinologie, Institutul Naţional de Endocrinologie

„C.I. Parhon”, București

As. Univ. Dr. Iulia

Florentina Burcea

UMF „Carol Davila” din București, Departamentul de Endocrinologie, Institutul Naţional de Endocrinologie

„C.I. Parhon”, București

Sindromul carcinoid a fost descris pentru prima dată în 1954 de Thorson, ca fiind o afecțiune caracterizată prin afectare valvulară a cordului drept, simptome vasomotorii periferice, bronhoconstricție și „un tip neobișnuit de cianoză”. Aceste simptome, asociate cu diaree, scădere ponderală, hipersudorație și leziuni cutanate asemănătoare cu pelagra, rămân principalele caracteristici clinice ale sindromului carcinoid clasic (tabel 1). Substanțele care determină simptomatologia asociată sindromului carcinoid sunt majoritar amine (serotonina, 5-hidroxitriptofanul, noeadrenalina, dopamina, histamina), dar și polipeptide (kalikreina, polipeptidul pancreatic, bradikinina, motilina, somatostatinul, insulina, glucagonul, proteina S-100, peptidul vasoactiv intestinal, neuropeptidul K, neurotensina, substanta P, neurokinine, cromogranina A, hormonul de creștere, hormonul adrenocorticotrop, endorfine) și prostaglandine.

Pacienții pot manifesta un sindrom carcinoid complet sau pot prezenta doar unele dintre caracteristicile acestuia. Manifestările și severitatea acestora depind de localizarea tumorii primare, de masa tumorală și de extensia și localizarea metastazelor, sindromul carcinoid fiind, de obicei, asociat cu NET localizate la nivelul intestinului subțire (midgut), mai ales cele cu determinări secundare hepatice (figura 1). Sindromul carcinoid apare atunci când aminele și peptidele biologic active intră în circulația sistemică, șuntând primul pasaj hepatic. În mod normal, ficatul inactivează acești produși bioactivi. Cu toate acestea, în cazul existenței metastazelor hepatice, acestea sunt eliberate direct în circulație sau scapă de inactivarea hepatică din cauza afectării funcției hepatice. Tumorile neuroendocrine ovariene, bronșice sau metastazele retroperitoneale ale tumorilor neuroendocrine de intestin subțire sunt asociate cu sindrom

Tipic

carcinoid în absența determinărilor secundare hepatice, aminele biogene fiind eliberate direct în circulația sistemică prin vena cavă internă sau vena renală.

Criza carcinoidă reprezintă o exacerbare cu potențial fatal a sindromului carcinoid, pe fondul eliberării unei cantități mari de amine în circulație. Se manifestă prin hipotensiune arterială, aritmii, tahicardie, flush și bronchospasm și poate fi fatală. Poate debuta spontan sau în urma unor proceduri, precum anestezia, intervenția chirurgicală sau terapii radiologice intervenționale. Deși în cazul acestor proceduri invazive se utilizează profilactic analogi de somatostatin cu durată scurtă de acțiune, unii pacienți continuă să aibă simptome. Managementul sindromului carcinoid presupune inhibiția directă a secreției hormonale și controlul volumului tumoral. Se recomandă utilizarea analogilor de somatostatin (Octreotid sau Lanreotid),

Atipic

Flush parcelar, bine delimitat, prelungit Diaree

Flush paroxistic

Scădere ponderală

Hipersudorație

Leziuni cutanate pellagra-like

Crampe abdominale

Afectare valvulară a cordului drept

Bronhoconstricție

Cianoza

Prurit intens

Hipotensiune arterială

Hiperlacrimare

Edeme

Bronhoconstricție

Anxietate

Tremor

Afectarea statusului mental

12 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie
Tabel 1. Caracteristicile clinice ale sindromului carcinoid tipic și atipic

clinic: F, 63 ani, NET G2 ileon operată, cu determinări secundare hepatice, peritoneale, osoase, cu sindrom carcinoid în tratament cu analog de somatostatin și boală carcinoidă cardiacă. A-episod de flush; B-scintigrafie osoasă cu modificări osteogenice cu aspect de leziuni secundare multicentrice; C-aspect ecocardiografic de regurgitare tricuspidiană moderat-severă; D-aspect morfopatologic al determinărilor secundare hepatice, x30; E-chemoembolizare hepatică transarterială (TACE)

aproximativ 80% dintre NET bine diferențiate exprimând receptori de somatostatin pe suprafața celulelor tumorale. Analogii de somatostatin reprezintă standardul terapeutic la pacienții cu sindrom carcinoid, cu o eficacitate excelentă. Cu toate acestea, o dată cu progresia bolii, pacienții pot deveni refractari la dozele standard. Agenții terapeutici care pot bloca calea sintezei serotoninei acționează prin inhibiția triptofan-hidroxilazei tip 1, izoforma exprimată în celulele enterocromafine din tractul gastro-intestinal sau prin modularea receptorilor serotoninegici.

Telotristatul, un inhibitor de triptofanhidroxilază, reprezintă un agent terapeutic nou în tratamentul pacienților cu sindrom carcinoid. Pentru controlul volumului tumoral, după intervenția chirurgicală (în cazurile în care aceasta este posibilă), se poate

opta pentru chimioterapie, terapie țintită cu radionuclizi (PRRT), interferon, inhibitori de tirozin-kinază sau terapii țintite pentru metastazele hepatice, precum ablația cu radiofrecvență, crioablația sau chemo/radioembolizarea. Deși există diverși agenți terapeutici, în multe cazuri pot apărea toleranță scăzută sau rezistența la terapie.

În ceea ce privește fibroza asociată sindromului carcinoid, principalii factori implicați sunt factorul de creștere al fibroblastelor (FGF2), factorul de creștere al trombocitelor (PDGF) și factorul de creștere al țesutului conjunctiv (CTGF). Astfel, identificarea unor agenți terapeutici care să țintească aceste căi poate fi utilă în controlul simptomatologiei și al complicațiilor sindromului carcinoid. Inhibitorii de angiogeneză, inhibitorii de tirozin-kinază și inhibitorii factorului de creștere al fibro-

blastelor sunt studiați pentru a fi utilizați la pacienții cu NET, cu evaluarea efectelor acestora asupra micromediului tumoral și asupra secreției factorilor de creștere. De asemenea, inhibitorii de m-TOR (everolimus) scad expresia receptorilor serotoninergici de la nivelul celulelor valvulare cardiace, putând fi utilizați la pacienții cu boală carcinoidă cardiacă.

Având în vedere complexitatea originii, a diagnosticului și a managementului pacienților cu sindrom carcinoid, este necesară o abordare multidisciplinară a acestor cazuri și, de asemenea, studierea factorilor de prognostic și predictivi ai tratamentelor actuale, în vederea unor date epidemiologice care să evalueze impactul real al sindromului carcinoid.

Bibliografie:

1. Rubin de Celis Ferrari AC, Glasberg J, Riechelmann RP. Carcinoid syndrome: update on the pathophysiology and treatment. Clinics (Sao Paulo). 2018 Aug 20; 73(suppl 1):e490s. doi: 10.6061/clinics/2018/e490s. PMID: 30133565; PMCID: PMC6096975.

2. Vitale G, Carra S, Alessi Y, Campolo F, Pandozzi C, Zanata I, Colao A, Faggiano A, On Behalf Of The Nike Group. Carcinoid Syndrome: Preclinical Models and Future Therapeutic Strategies. Int J Mol Sci. 2023 Feb 10; 24(4):3610. doi: 10.3390/ ijms24043610. PMID: 36835022; PMCID: PMC9961914.

3. Fanciulli G, Ruggeri RM, Grossrubatscher E, Calzo FL, Wood TD, Faggiano A, Isidori A, Colao A; NIKE. Serotonin pathway in carcinoid syndrome: Clinical, diagnostic, prognostic and therapeutic implications. Rev Endocr Metab Disord. 2020 Dec; 21(4):599-612. doi: 10.1007/ s11154-020-09547-8. PMID: 32152781.

4. Subash N, Papali MM, Bahadur KP, Avanthika C, Jhaveri S, Thannir S, Joshi M, Valisekka SS. Recent Advances in the Diagnosis and Management of Carcinoid Syndrome. Dis Mon. 2022 Jul; 68(7):101304. doi: 10.1016/j.disamonth.2021.101304. Epub 2021 Dec 28. PMID: 34972546.

5. Grozinsky-Glasberg S, Grossman AB, Gross DJ. Carcinoid Heart Disease: From Pathophysiology to Treatment-’Something in the Way It Moves’. Neuroendocrinology. 2015; 101(4):263-73. doi: 10.1159/000381930. Epub 2015 Apr 9. PMID: 25871411.

6. Macfie R, McCully BH, Ratzlaff AN, Lim J, Song HK, Dewey EN, Pommier SJ, Bhamidipati CM, Pommier RF. The prevalence, operations, and outcomes of carcinoid heart disease. Am J Surg. 2022 Aug; 224(2):665-669. doi: 10.1016/j.amjsurg.2022.03.054. Epub 2022 Mar 31. PMID: 35382934.

7. Hallet J, Law CH, Cukier M, Saskin R, Liu N, Singh S. Exploring the rising incidence of neuroendocrine tumors: a population-based analysis of epidemiology, metastatic presentation, and outcomes. Cancer. 2015 Feb 15; 121(4):589-97. doi: 10.1002/cncr.29099. Epub 2014 Oct 13. PMID: 25312765.

8. Koumarianou A, Daskalakis K, Tsoli M, Kaltsas G, Pavel M. Efficacy, safety and unmet needs of evolving medical treatments for carcinoid syndrome. J Neuroendocrinol. 2022 Jul; 34(7):e13174. doi: 10.1111/jne.13174. Epub 2022 Jul 6. PMID: 35794780.

13 Articole de specialitate Endocrinologie 2023 - 2024
A B C D E
Figura 1. Caz

MAGLUMI® X3

CAPACITATE: 200 TESTE/H

REACTIVI LA BORD: 20

PROBE LA BORD: 72

ÎNCĂRCARE CONTINUĂ, STAT CITIRE REACTIVI RFID

CAPACITATE: 600 TESTE/H

REACTIVI LA BORD: 42

PROBE LA BORD: 300

ÎNCĂRCARE CONTINUĂ, STAT CITIRE REACTIVI RFID

SC AVENA MEDICA SRL

Niţă Elinescu nr 56-58, Sector 3, București, cod 031871 Mobil: 0726.750.780; 0720.070.165; 0720.070.168; 0726.750.775, 0726.750.778, 0720.070.167 Tel./ Fax: 031.405.42.09; 031.405.42.10; E-mail: avenacomenzi@yahoo.com; Site: www.avena-medica.com, www.avena.ro

ANALIZOR AUTOMAT CHEMILUMINESCENTA MAGLUMI X3 ANALIZOR AUTOMAT CHEMILUMINESCENTA MAGLUMI X8

166 TESTE DISPONIBILE ÎN MENIUL X3/X8

Fertility

FSH

TSH (3rd Generation)

T4

T3

FT4

FT3

Tg (Thyroglobulin)

TGA (Anti-Tg)

Anti-TPO

TRAb

TMA

Rev T3

*T-Uptake

Hepatic Fibrosis

HA

PIIIP N-P

C IV

Laminin

Cholyglycine

TORCH

Toxo lgG

Toxo lgM

Rubella lgG

Rubella lgM

CMV lgG

CMV lgM

HSV-1/2 lgG

HSV-1/2 lgM

HSV-2 lgG

*HSV-2 IgM

*HSV-1 IgG

*HSV-1 IgM

EBV

EBV EA lgG

EBV EA lgA

EBV VCA lgG

EBV VCA lgM

EBV VCA lgA

EBV NA lgG

EBV NA IgA

Inflammation

Thyroid Monitoring

hs-CRP

PCT (Procalcitonin)

IL-6 (Interleukin 6)

SAA(Serum Amyloid A)

LH

HCG/β-HCG

PRL (Prolactin)

Estradiol

Testosterone free Testosterone

DHEA-S

Progesterone free Estriol

17-OH Progesterone

AMH

SHBG

Androstenedione

*PlGF

*sFlt-1

Hypertension

Direct Renin

Aldosterone

Angiotensin I

Angiotensin II

Cortisol

ACTH

Autoimmune

Anti-CCP

Anti-dsDNA IgG

ANA Screen

ENA Screen

Anti-Sm IgG

Anti-Rib-P IgG

Anti-Scl-70 IgG

Anti-Centromeres IgG

Anti-Jo-1 IgG

Anti-M2-3E IgG

Anti-Histones IgG

Anti-nRNP/Sm IgG

Anti-SS-B IgG

Anti-SS-A IgG

TGA(Anti-Tg)

Anti-TPO

TRAb

TMA

ICA

IAA(Anti Insulin)

GAD 65

Anti-IA2

*Anti-Cardiolipin IgG

*Anti-Cardiolipin IgM

*Anti-MPO

Immunoglobulin

lgM

lgA

lgE lgG

Tumor Markers

AFP

CEA

Total PSA

f-PSA

CA 125

CA 15-3

CA 19-9

PAP

CA 50

CYFRA 21-1

CA 242

CA 72-4

NSE

S-100

SCCA

TPA-snibe

ProGRP

HE4

HER-2

PIVKA-II

Infectious Disease

HBsAg

Anti-HBs

HBeAg

Anti-HBe

Anti-HBc

Anti-HCV

Syphilis

Anti-HAV

HAV IgM

HIV Ab/Ag Combi

Chagas

HTLV I+II

H.pylori IgG

H.pylori IgA

H.pylori IgM

2019-nCoV IgG

2019-nCoV IgM

SARS-CoV-2 S-RBD IgG

SARS-CoV-2 Neutralizing Antibody

SARS-CoV-2 Ag

*Anti-HBc IgM

Drug Monitoring

Digoxin

CSA (Cyclosporine A)

FK 506 (Tacrolimus)

Kidney Function

β2-MG

Albumin

*NGAL

SC AVENA MEDICA SRL

Niţă Elinescu nr 56-58, Sector 3, București, cod 031871

Cardiac

CK-MB

Troponin I

Myoglobin

hs-cTnl

H-FABP

NT-proBNP

BNP

D-Dimer

Lp-PLA2

*MPO

Metabolism

Pepsinogen I

Pepsinogen II

Gastrin-17

GH (hGH)

IGF-I

IGFBP-3

Prenatal Screening

AFP(Prenatal Screening)

Free β-HCG

PAPP-A

free Estriol

Anemia

Vitamin B12

Ferritin

Folate (FA)

*RBC Folate

*EPO

Glyco Metabolism

C-Peptide

Insulin

GAD 65

Anti-IA2

ICA

IAA (Anti Insulin)

Proinsulin

Bone Metabolism

Calcitonin

Osteocalcin

25-OH Vitamin D

Intact PTH

*β-CrossLaps (β-CTx)

*total P1NP

Mobil: 0726.750.780; 0720.070.165; 0720.070.168; 0726.750.775, 0726.750.778, 0720.070.167 Tel./ Fax: 031.405.42.09; 031.405.42.10;

E-mail: avenacomenzi@yahoo.com; Site: www.avena-medica.com, www.avena.ro

* Available soon

Noi perspective de investigare a riscului de fracturi la pacienții cu osteoporoză

Osteoporoza alături de osteoartrită sunt boli degenerative corelate cu vârsta, frecvente la femeile în vârstă, după instalarea menopauzei. Densitatea minerală osoasă (DMO) prin măsurarea absorbției cu raze X cu energie duală (DXA) este considerată în prezent standardul de aur pentru screening-ul și aprecierea calității și cantității de masă osoasă.

spațiului discal și artropatia fațetelor articulare reprezintă cea mai frecventă sursă de artefacte la evaluarea DXA la nivel lombar, mai ales la vârstnici ducând la valori fals crescute ale DMO. (5)

Datele raportate până în prezent au demonstrat o serie de artefacte și erori de măsurătoare care necesită o bună identificare a acestora de către medicul care interpretează. (1, 2)

DXA a coloanei vertebrale lombare este o evaluare a cantității și calității oaselor, obținută ca proiecție anteroposterior (AP) 2D. Osteofitele și fracturile de vertebre pot duce la alterarea măsurătorii DMO, la fel ca și obiecte suprapuse imaginii (nasturi, obiecte metalice), inclusiv calcificări foarte severe ale aortei care pot duce la o supraestimare a DMO. (3)

Vertebroplastia fracturilor vertebrale mai ales când implică două sau mai multe vertebre lombare, limitează capacitatea de a realiza o evaluare precisă a DMO prin DXA. (4)

Manifestările osteoartritei, reprezentate de osteofitoză, scleroză, îngustarea

Societatea Internațională de Densitometrie Clinică (ISCD), ținând cont de aceste erori a recomandat excluderea din analiza DXA atât a vertebrelor cu o diferență de scor T mai mare de 1,0 față de vertebrele adiacente, cât și a celor cu modificări degenerative importante. (6)

Astfel, se obține o ameliorare a preciziei DXA pentru diagnostic și monitorizare a țesutului osos dar se reduce și valoarea clinică a DXA pentru monitorizare. (4)

Multi-spectrometria ecografică cu radiofrecvență (REMS) este o nouă tehnologie neionizantă existentă pe piață pentru evaluarea stării osoase, cu rezultate foarte bune. Tehnologia REMS se bazează pe analiza semnalelor ecografice native brute nefiltrate, așa-numitele semnale ultrasunete cu radiofrecvență (RF), obținute în timpul unei ecografii a vertebrelor lombare și a femurului proximal. (7)

Analiza semnalelor ultrasunete native nefiltrate permite obținerea de informații

importante ale caracteristicilor țesuturilor evaluate, care sunt în mod normal filtrate în timpul procesului convențional de reconstrucție a imaginii în modul B. Densitatea osoasă se obține prin compararea spectrelor de semnal analizate cu modele spectrale de referință, derivate anterior pentru condițiile patologice și normale considerate. (7)

Datele comparative cu DXA au fost validate apreciindu-se precizia diagnosticului cu REMS. În 2021 Cortet și colab. în cadrul unui mare studiu multicentric european a raportat că valorile T-score-ului măsurate cu REMS au fost asociate cu apariția fracturilor osteoporotice anterioare, chiar și la un grad puțin mai mare decât valorile corespunzătoare DXA T-score. (8)

De asemenea, Adami a constatat că scorul REMS T este capabil să prezică apariția fracturilor de fragilitate incidente la femei, reprezentând un rezultat promițător pentru creșterea calității diagnosticului osteoporozei. (9)

DXA reprezintă standardul „de aur” pentru măsurarea densității minerale osoase (DMO) și este o parte integrantă a

16 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie
Fig. Nr.1 Tehnica simplă de investigație REMS Conf. Univ. Dr. Mihaela Stanciu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Dep. de Endocrinologie

procesului de evaluare a riscului de fractură conform ghidurilor internaționale.

Pe baza limitelor DXA care dă numai informații cantitative din imaginile scanate bidimensionale DXA și nu pot fi obținute informații tridimensionale calitative referitoare la structura osoasă, se impune o extindere a metodelor de evaluare a osteoporozei.

Precizia datelor DXA poate fi redusă semnificativ de prezența artefactelor.

Într-un studiu recent, publicat de Caffarelli C. și colab. scorul mediu BMDLS T la DXA a fost în intervalul normal, în timp ce scorul mediu BMD-LS T la REMS a fost în intervalul osteopenic. (4)

Tehnologia REMS prin analiza semnalelor ultrasunete naturale brute nefiltrate pare a fi capabilă să recunoască

și să elimine automat semnalul brut al osteofitelor, calcificărilor și alte posibile cauze ale artefactelor, permițând astfel o definire corectă a osteoporozei și implicit a riscului de fractură.

Datele publicate până în prezent, legate de precizia REMS la subiecții obezi cu IMC > 40 kg/m2 reprezintă o limită a utilizării REMS la pacienții cu obezitate gravă. (4)

Ghidul Ministerului Sănătății din Italia pentru „Diagnostic, stratificarea riscului și continuitatea îngrijirii pentru fracturile de fragilitate”, emis în octombrie 2021, a recunoscut examinarea cu ultrasunete REMS ca tehnologie de diagnosticare care poate facilita calea de îngrijire a pacientului cu osteoporoză. (10)

Tehnologia REMS reprezintă o abordare modernă, nouă, promițătoare de perfecționare a diagnosticului de osteoporoză la pacienții cu suspiciune de osteoporoză mai ales dacă au antecedente de fracturi vertebrale sau a osteoartritei la nivelul coloanei lombare dar sunt necesare studii mai ample la nivel mondial.

Bibliografie:

1. Martineau P, Bazarjani S, Zuckier LS. Artifacts and Incidental Findings Encountered on Dual Energy X-ray absortiometry: Atlas and Analysis. Semin Nucl Med. 2015; 45:458–469. doi: 10.1053/j.semnuclmed.2015.02.001.

2. Fogelman I, Blake GM. Different approaches to bone densitometry. J Nucl Med. 2000; 41:2015–2025.

3. Frye MA, Melton LJ, 3rd, Bryant SC, Fitzpatrick LA,

Wahner HW, Schwartz RS, Riggs BL. Osteoporosis and calcification of the aorta. Bone Miner. 1992; 19:185–94. doi: 10.1016/0169-6009(92)90925-4.

4. Caffarelli C, Tomai Pitinca MD, Al Refaie A, De Vita M, Catapano S, Gonnelli S. Could radiofrequency echographic multi spectrometry (REMS) over come the over estimation in BMD by dual-energy X-ray absorptiometry (DXA) at the lumbar spine? BMC Musculoskelet Disord. 2022 May 19; 23(1):469. doi: 10.1186/s12891-02205430-6. PMID: 35590362; PMCID: PMC9118880.

5. Stewart A, Black AJ. Bone mineral density in osteoarthritis. Curr Opin Rheumatol. 2000; 12:464–477. doi: 10.1097/00002281-200009000-00021.

6. Baim S, Binkley N, Bilezikian JP, et al. Official positions of the International Society for Clinical Densitometry and Executive summary of the 2007 ISCD position development conference. J Clin Densitom. 2008; 11:75–91. doi: 10.1016/j.jocd.2007.12.007.

7. Conversano F, Franchini R, Greco A, et al. A novel ultrasound methodology for estimating spine mineral density. Ultrasound Med Biol. 2015; 41:281–300. doi: 10.1016/j.ultrasmedbio.2014.08.017.

8. Cortet B, Dennison E, Diez-Perez A, et al. Radiofrequency Echographic Multi Spectrometry (REMS) for the diagnosis of osteoporosis in a European multi center clinical context. Bone. 2021; 143:115786. doi: 10.1016/j.bone.2020.115786.

9. Adami G, Arioli G, Bianchi G, et al. Radiofrequency echographic multi spectrometry for the prediction of incident fragility fractures: A 5-year follow-upstudy. Bone. 2020; 134:115297. doi: 10.1016/j. bone.2020.115297.

10. Italian ministerial, inter-societal guidelines for the „Diagnosis, risk stratification and continuity of care for Fragility Fractures”. https://snlg.iss.it/wp-content/uploads/2021/10/LG-392_Fratture-da-Fragilita%CC%80.pdf.

17 Articole de specialitate Endocrinologie 2023 - 2024
Fig. nr. 2 - Raportul DMO obținut la REMS comparativ cu DXA (4)

CONTOUR®PLUS ELITE oferă

îndrumare pentru a sprijini cu încredere deciziile de gestionare a diabetului

Recomand

CONTOUR®PLUS ELITE

Ascensia Diabetes Care are peste 80 de ani de experiență în gestionarea diabetului și sistemul

CONTOUR®PLUS ELITE aduce fiabilitatea pe care o așteptați de la un produs Ascensia

Evoluăm împreună

domeniul medical consideră că este ușor să își treacă pacienții pe un glucometru CONTOUR®1

De precizie ridicată,2 depășind cerințele minime de precizie prevăzute în standardul EN ISO 15197:2015*3

Indicatorul unic al intervalului țintă smartLIGHT® arată dacă valoarea citită a glicemiei se încadrează în intervalul țintă personal**. 96% dintre persoanele cu diabet consideră că un glucometru cu cod de culori roșu, verde și galben este ușor de înțeles***4

Mai puțină frustrare cu funcția de recoltare Second-Chance® care evită înțeparea repetată5 și este o funcție pe care 93% dintre utilizatori preferă ca glucometrul să o aibă4

Când e vorba de gestionarea diabetului, aveți încredere în CONTOUR®PLUS ELITE

Aflați mai multe pe www.diabetes.ascensia.com

Aplicația CONTOUR®DIABETES app a fost asociată cu o scădere a rezultatelor de hipoglicemie și hiperglicemie6

Serviciul Clienți este disponibil prin Ascensia Diabetes Care, prin urmare, clienții dvs. pot suna dacă au întrebări despre produsele Ascensia

*95% dintre valorile măsurate ale glicemiei trebuie să se încadreze în intervalul ±15 mg/dL (±0,83 mmol/L) al valorilor medii măsurate prin procedura de măsurare de referință la concentrații ale glucozei <100 mg/dL (<5,55 mmol/L) sau în intervalul ±15% la concentrații ale glucozei ≥100 mg/dL (≥ 5,55 mmol/L). 99% dintre valorile individuale măsurate ale glucozei trebuie să se încadreze în intervalele A și B ale grilei de eroare convenite prin consens (CEG) pentru diabetul zaharat de tip 1.

**Consultați-vă întotdeauna cu medicul dvs. înainte de a seta sau modifica orice interval țintă. ***Studiul clinic a inclus 326 de participanți.

1. Studiu de piață. Ascensia Diabetes Care. German Praxistest (694 HCPS și 7610 PWDs). Realizat din august până în decembrie 2020

2. Klaff l et al. Accuracy and user performance of a new blood glucose monitoring system. Journal of Diabetes Science and Technology. 2021;15(6): 1382-1389

3. Organizația Internațională de Standardizare. Sisteme pentru încercări de diagnostic in vitro – cerințe referitoare la sistemele de monitorizare a glicemiei prin autotestare în gestionarea diabetului zaharat (ISO 15197). Organizația Internațională de Standardizare, Geneva, Elveția, 2013.

4. Ascensia Diabetes Care. Date aflate la dosar. Studiul clinic GCA-PRO-2018-006-01 - Lightning NEXT – Raport statistic la subiecți cu diabet

5. Richardson J et al. Clinical Relevance of Reapplication of Blood Samples During Blood Glucose Testing. Poster prezentat la a 20-a întrunire anuală virtuală pentru tehnologie în diabet (DTM). 12 noiembrie 2020

6. Stuhr A și Pardo S. Impact of Real-World Use of the CONTOUR®️DIABETES App on Glycemic Control and Testing Frequency. Poster prezentat la Întrunirea pentru tehnologie în diabet (DTM). 8−10 Noiembrie 2018, North Bethesda, Maryland, USA.

©️2022 Ascensia Diabetes Care Holdings AG. Toate drepturile rezervate. Ascensia, sigla Ascensia Diabetes Care, Contour, smartLIGHT®️ și Second-Chance sunt mărci comerciale și/sau mărci comerciale înregistrate ale Ascensia Diabetes Care Holdings AG. Data elaborării: Aprilie 2022

PP-CNXT C-GBL-0005

99% dintre profesioniștii din

Abordarea modernă

a hiperparatiroidismului primar

Hiperparatiroidismul primar este determinat de o secreție inadecvată de parathormon comparativ cu nivelul calcemiei, sursa fiind o tumoră sau o hiperplazie paratiroidiană. Parathormonul este un hormon cu rol esențial în menținerea echilibrului fosfo-calcic, cu efecte directe asupra transportului renal de calciu și fosfor, asupra mineralizării osoase și cu acțiune stimulatoare asupra sintezei metabolitului activ al vitaminei D, 1,25 (OH)2D, controlând absorbția intestinală a calciului și fosforului.

că de rinichi, nefrocalcinoză, litiază renală și miopatie proximală.

În cazul hiperparatirodismului asimptomatic se descriu 2 forme, ambele descoperite în contextul screening-ului biochimic de rutină, fără semne și simptome clinice:

• asimptomatic fără implicarea organelor țintă

este obligatorie pentru localizarea preoperatorie la pacienții cu indicație operatorie.

Fiziopatologic, în hiperparatiroidismul primar, rata resorbției osoase se accelerează, crește absorbția calciului la nivel renal dar și absorbția intestinală a acestuia, cu apariția hipercalcemiei.

Implementarea pe scară largă a screening-ul biochimic - în mod special măsurarea calcemiei - a dus la o creștere a incidenței hiperparatiroidismului primar, prin depistarea cazurilor incidentale, numite și asimptomatice.

Dacă în urmă cu 50 de ani, această afecțiune se manifesta zgomotos, cu apariția de fracturi pe os patologic, a calculilor renali și nefrocalcinozei și evoluție către insuficiență renală, după anii ’70 se constată o modificare a trăsăturilor bolii, în sensul apariției primare a unei semnături biochimice și densitometrice. După anii 2000, tabloul afecțiunii s-a modificat radical, astăzi fiind descrise 3 fenotipuri ale hiperparatiroidismului primar:

• Hiperparatiroidismul primar simptomatic – diagnosticat în lipsa unui screening biochimic;

• Hiperparatiroidismul asimptomaticdecelat în urma screening-ului biochimic de rutină;

• Hiperparatiroidismul normocalcemicdepistat frecvent în centre specializate în managementul bolilor osoase metabolice, unde dozarea PTH se efectuează de rutină.

Hiperparatiroidismul simptomatic se manifestă prin hipercalcemie, osteitis fibrosa cystica, fracturi osoase, boală croni-

• asimptomatic cu implicarea organelor țintă

Hiperparatiroidismul primar normocalcemic se caracterizează prin valori normale ale calciului total și ionic cu creșterea valorilor PTH la cel puțin două măsurători la 3-6 luni și poate fi simptomatic sau asimptomatic cu sau fără atingerea organelor țintă. Pentru confirmarea acestui tip de hiperparatiroidism trebuie excluse cauzele de hiperparatiroidism secundar:

• Deficiența de vitamina D

• Insuficiența renală

• Medicații (diuretice tiazidice, litiu)

• Hipercalciuria

• Malabsorbția

• Alte boli metabolice osoase asociate cu creșterea valorilor PTH (boala Paget)

Investigațiile paraclinice necesare pentru stabilirea diagnosticului de hiperparatiroidism sunt reprezentate de:

• Calcemia și Calciuria/24 ore

• Fosfatemia

• 25-hydroxivitamina D

• Estimarea funcției renale prin clearance-ul la creatinină

• Turn-overul osos (în hiperparatiroidismul primar sunt afectate atât osul trabecular cât și cel cortical)

• Evaluarea osoasă - examen DXA la nivelul coloanei lombare, șoldului și radiusului distal și imagistica vertebrală (radiografii, TBS)

Imagistica paratiroidiană (ecografia de regiune cervicală, scintigrama cu Tc sestamibi, examen computer-tomografic/RMN)

Tratamentul hiperparatiroidismului primar simptomatic este de elecție chirurgical, în mâinile unui chirurg experimentat, paratiroidectomia ducând la vindecare biochimică în 97,85% din cazuri. Dilema care se ridică în fața unui hiperparatiroidism asimptomatic este însă: cine necesită chirurgie și cine poate fi monitorizat în siguranță fără chirurgie?

Chirurgia se asociază cu creșterea semnificativă a densității minerale osoase fără să se cunoască exact efectele chirurgiei paratiroidene asupra complicațiilor renale, neurocognitive, calității vieții și indexului cardiovascular. Markerii eficienței terapiei chirurgicale sunt normalizarea calcemiei, a PTH, a vitaminei D, calciuriei și markerilor de turn-over osos.

În hiperparatiroidismul normocalcemic se constată o prevalență mai mare a afectării multiglandulare decât în hiperparatiroidismul hipercalcemic. Principala recomandare este de monitorizare de către un endocrinolog experimentat în managementul hiperparatiroidismului.

În concluzie, hiperparatiroidismul primar este o afecțiune endocrină comună în cadrul căruia forma simptomatică și normocalcemică pot coexista cu cea asimptomatică, dar proporția relativă dintre cele 3 fenotipuri depinde de practica medicală și implementarea screening-ului biochimic.

Bibliografie selectivă:

1. Bilezikian JP. Primary hyperparathyroidism. In: De Groot LJ, Chrousos G, Dungan K, et al., eds. 2017.

2. Bilezikian JP. Evaluation and Management of Primary Hyperparathyroidism: Summary Statement and Guidelines from the Fifth International Workshop. JBMR, 2022.

3. Bilezikian JP. Management of Primary Hyperparathyroidism. JBMR, 2022.

4. Dumitrache C. Endocrinologie, ediție revizuită și completată, Editura Național, 2017.

20 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie
Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun UMF „Carol Davila” din București, Disciplina de Endocrinologie

Medicația antidiabetică inovatoare la granița dintre specialități

Sindromul metabolic (SM) și diabetul zaharat reprezintă actualmente o provocare a sistemului de sănătate publică la nivel mondial. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) constată o creștere a speranței de viață a pacienţilor cu diabet, ca urmare a scăderii ratelor de mortalitate, totuși nu se înregistrează și o scădere corespunzătoare a incidenţei complicaţiilor diabetului zaharat. [1,2] .

Obezitatea și diabetul zaharat de tip 2 (DZ2) sunt în creștere în societatea modernă ca urmare a modificărilor dietei și ale stilului de viață [1,2]. Durata de viață mai lungă și viața sedentară duc la o creștere a bolilor cronice care necesită o abordare terapeutică și un management pluridisciplinar. [2]

Prof. Univ.

Dr. Cătălina Poiană

UMF „Carol Davila” din București, Departamentul de Endocrinologie, Institutul Naţional de Endocrinologie

„C.I. Parhon”, București

Conf. Univ. Dr. Anca

Pantea Stoian

UMF „Carol Davila” din București, Departamentul de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, Institutul Naţional de Diabet, Prof. „N. C. Paulescu”

Creșterea tuturor formelor de sindrom metabolic (SM) este strâns legată de epidemia globală de obezitate [1]. O problemă de sănătate publică bine-cunoscută, DZ2 este o afecțiune metabolică progresivă cu incidență în creștere și prevalență pandemică [2] . DZ2 contribuie major la dezvoltarea SM și este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, insuficiență renală și orbire. [2]

Prevenirea și gestionarea DZ2 și SM necesită o abordare cu mai multe fațete care include modificări ale stilului de viață, cum ar fi obiceiuri alimentare sănătoase și activitate fizică regulată, precum și intervenții farmacologice ţintite, iniţiate cât mai timpuriu. [1]

DZ2 este o afecțiune cronică marcată de hiperglicemie ce prezintă un risc crescut de complicații microvasculare, cum ar fi retinopatie, nefropatie sau neuropatie, complicații macrovasculare, precum boala aterosclerotică, boala arterială periferică, accidentul vascular cerebral sau boala coronariană și afectarea cognitivă. [4,5]

Abordarea terapeutică modernă pentru pacientul cu DZ2 presupune personalizarea

tratamentului pentru atingerea obiectivelor metabolice, dar mai ales pentru a preveni, sau dacă este cazul, chiar de a trata complicaţiile menţionate și de a reduce nevoia de spitalizare și mortalitatea de orice cauză. [4,5]

În ultimii ani, pacienţii cu DZ2 au beneficiat de opțiuni terapeutice inovatoare superioare medicaţiei antihipoglicemiantelor vechi, care împreună cu o dietă adecvată și exerciții fizice, îmbunătățesc controlul metabolic, promovează pierderea în greutate, scad mortalitatea de cauză cardiovasculară și reduc progresia bolii renale.

Dintre aceste terapii antidiabetice care au revoluţionat abordarea terapeutică și managementul pacientului cu DZ2 se numără clasa analogilor de GLP1ra (agoniștii receptorilor de glucagonlikepeptid) și ai SGLT2i (inhibitorii co-transportorului 2 de glucoză).

Moleculele clasei de GLP-1ra au calitatea de a reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină și reducerea secreţiei de glucagon într-o manieră dependentă de glucoză. Avantajul acestui mecanism de acţiune îl reprezintă riscul mic de hipoglicemie pe lângă multiplele beneficii metabolice și extrametabolice documentate într-o serie impresionantă de studii.

Plecând de la date fiziologice concrete legate de prezenţa receptorilor de GLP1 în mai multe ţesuturi și organe (pancreas, plămâni, inimă, vase de sânge, sistem imunitar, sistem digestiv, ficat, creier, rinichi), această clasă de medicamente își dovedește excelentele beneficii metabolice dar și extrametabolice.

Prin întârzierea golirii gastrice în etapa postprandială timpurie, aceste molecule pot regla glicemiile postprandiale dar promovează și saţietatea precoce, aspect care

explică și pierderea în greutate, independent de dietă. La nivelul creierului, date recente arată că au capacitatea de a scădea neuroinflamaţia, inhibă senzaţia de foame prin scăderea apetitului, îmbunătăţește funcţia cognitivă și răspunsul inflamator la nivelul astrocitelor și microgliei. [6,7,8]

La nivelul vaselor de sânge, GLP1ra îmbunătăţesc vasodilataţia, funcţia endotelială, stabilizează fluxul de sânge, scad agregarea plachetară și stabilizează placa de aterom. Ca urmare a acestor efecte, la nivel cardiovascular se înregistrează beneficii remarcabile prin scăderea inflamaţiei, a metabolismului acizilor grași îmbunătăţind tensiunea arterială sistolică, funcţia cardiacă și per ansamblu, scad efectul nociv al factorilor de risc cardiovasculari. Asupra profilului lipidic, date importante arată o scădere semnificativă a concentraţiei totale de colesterol și a LDL colesterol, a trigliceridelor, precum și a concentraţiei de apolipoproteina B48 (ApoB 48), în cursul tratamentului cu GLP1ra.

Cele mai impresionante efecte ale GLP1ra se regăsesc la nivelul pancreasului și ficatului, unde impactul este dovedit în reducerea apoptozei celulei beta secretoare de insulină și stimularea secreţiei de insulină, scăderea producţiei de glucoză și a conversiei carbohidraţilor în grăsime la nivel hepatic. Efectele de reducere a fibrozei hepatice în steato hepatită precum și ameliorarea bolii ficatului gras non-alcoolic déjà surescită specialiștii gastroenterologi. [9-14]

Dintre cele mai cunoscute și utilizate molecule, disponibile în Europa dar și în România sunt semaglutida, liraglutida, exenatida și dulaglutida.

Atât semaglutida, cât și dulaglutida sunt administrate o dată pe săptămână,

21 Articole de specialitate Endocrinologie 2023 - 2024

injectabil subcutanat. Dozele recomandate sunt individualizate, în anumite cazuri fixe sau titrabile.

Beneficiile metabolice se reflectă în reducerea hemoglobinei A1c (HbA1c). Studiul comparativ SUSTAIN 7 a investigat semaglutida versus dulaglutida. Semaglutida a avut o reducere mai mare a HbA1c în comparație cu dulaglutida (-1,4 vs -1,1, respectiv, p=0,002) comparând dulaglutida 0,75 mg și semaglutida 0,5 mg. Un procent mai mare de pacienți au reușit să obţină HbA1c <7% în săptămâna 40 prin administrarea de semaglutidă de 0,5 mg (65% vs 51%, p=<0,0001).

Semaglutida și dulaglutida au rezultate similare de eficacitate. Se remarcă o diferență atunci când se iau în considerare măsurile de precauție. Riscul de pancreatită acută sau agravarea retinopatiei diabetice sunt comparative pentru ambele molecule, de aceea pacienții cu antecedente de retinopatie diabetică sau pancreatită trebuiesc evaluați și monitorizați cu atenţie. Când se analizează avertismentele și măsurile de precauție ale semaglutidei și dulaglutidei, se remarcă o diferență între cele două: dulaglutida nu include precauția pentru retinopatie. Incidența retinopatiei diabetice a fost raportată în studiul SUSTAIN 6, un studiu privind rezultatele cardiovasculare pentru semaglutidă. Semaglutida a fost asociată cu risc crescut de retinopatie diabetică comparativ cu placebo. Lipsa agravării retinopatiei diabetice în cursul tratamentului cu dulaglutidă se poate datora unor studii care nu includ retinopatia drept criteriu de excludere a rezultatului de siguranță. [15-22]

Un studiu observațional efectuat în 2020 care evaluează eficacitatea și aderența terapeutică la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 iniţiaţi cu dulaglutidă comparativ cu semaglutidă subcutanată arată că ambele medicamente au indus o reducere semnificativă a nivelului glicemiei precum și a greutății. Ambele medicamente au obținut o pierdere în greutate mai mare decât cea așteptată, în comparaţie cu greutatea corporală inițială.

Semaglutida, în special, este una din moleculele noi create dar care și-a dovedit eficiența superioară în scăderea greutății corporale și a glicemiei. Primul GLP1ra cu administrare orală este disponibil recent și la noi în ţară și beneficiile acestei forme sunt comparabile cu cele din formula injectabilă. Studii dedicate acestei formulări noi (PIONEER) au arătat, com-

parativ cu alte antidiabetice sau placebo, beneficii similare formulei injectabile. Sunt încă studii în derulare care vor aduce informaţii noi în acest sens. [15-22]

Similar cu alte medicamente din clasa de agoniști ai receptorilor GLP-1, cele mai frecvent raportate efecte adverse asociate tratamentului au fost de natură gastrointestinală și au inclus greață, vărsături și diaree. În studiile de farmacologie clinică efectuate la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, majoritatea evenimentelor gastrointestinale au fost raportate în primele 2-3 zile după doza inițială și au scăzut cu dozele ulterioare. [23]

Semaglutida și Dulaglutida au ambele contraindicații pentru antecedentele personale sau familiale de carcinom medular tiroidian sau pacienți cu sindrom de neoplazie endocrină multiplă. Chiar și așa, recomandările de prescriere ale Uniunii Europene pentru agoniștii receptorilor GLP-1 nu includ contraindicarea antecedentelor personale sau familiale de carcinom medular tiroidian sau neoplazie endocrină multiplă, însă se recomandă evitatarea terapiei la acești pacienţi. [24-27]

Datorită efectelor benefice în ceea ce privește reducerea riscului de mortalitate din cauza evenimentelor CV, cum ar fi infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral, toate ghidurile atât cele internaţionale cât și naţionale recomandă în special tratamentul cu GLP-1ra la pacienții cu boală vasculară aterosclerotică preexistentă. GLP-1ra pot ajuta, de asemenea, la prevenirea complicațiilor renale ale diabetului de tip 2. Alte domenii de cercetare active în domeniul GLP-1ra sunt definirea subgrupurilor din cadrul populației cu diabet zaharat de tip 2 care beneficiază în mod deosebit de tratamentul cu GLP-1ra. Acestea includ abordări farmacogenomice și caracterizarea pacienţilor non-respondenți. Sunt explorate indicații noi pentru GLP-1ra în afara diabetului de tip 2, cum ar fi diabetul de tip 1, bolile neurodegenerative, sindromul de ovar polichistic, remodelarea osoasă, osteoporoza, psoriazisul și cancerul. Astfel, în mai puţin de 20 de ani de la indicaţia lor inițială, GLP-1ra au devenit o clasă bine stabilită de agenți antihiperglicemianți, care au și potențialul de dezvoltare ulterioară și un impact în creștere pentru prevenirea și tratarea diabetului de tip 2 dar și a altor patologii cronice. [23-27]

O altă clasă la fel de importantă ca și cea a GLP1ra, o reprezintă terapia cu inhibitorii SGLT2 (canagliflozină, dapa-

gliflozină și empagliflozină). La fel ca și la GLP1ra, inhibitorii co-transportorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT2) se utilizează în asociere cu regim alimentar și exercițiu fizic la pacienții cu diabet de tip 2, în monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antidiabetice. SGLT2 se află exprimaţi la nivelul tubilor renali proximali și sunt responsabili pentru reabsorbția glucozei filtrate din lumenul tubular. Acţiunea SGLT2i este aceea de a bloca activitatea SGLT2, astfel încât, vor determina eliminarea glucozei prin urină și reducerea valorilor glicemice prin intermediul acestui mecanism independent de insulină. [28-30]

Prin studiile dedicate inhibitorilor co-transportorului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT2), s-au obţinut rezultate ce au dovedit beneficii importante în ceea ce privește protecția cardiovasculară și renală la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. Trei studii clinice mari, care au schimbat radical atitudinea glucocentrică a pacientului diabetic, au arătat eficacitatea terapiei cu SGLT2i dincolo de beneficiul metabolic.

„The Lancet” a publicat o meta-analiză a acestor trei studii clinice care a arătat că atât pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică, precum și cei care prezintă doar factori de risc CV, prezintă beneficii suplimentare la utilizarea de inhibitori SGLT2. [31-34]

Cumulate, aceste 3 mari studii clinice care au inclus pacienți cu diabet de tip 2 au evaluat răspunsul terapeutic la inhibitori SGLT2 a peste 20.000 de pacienți cu boală cardiovasculară (CV) aterosclerotică (boală cardiacă ischemică, boală cerebrovasculară, boală arterială periferică) și peste 13.000 de pacienți fără boală CV, însă cu factori de risc CV multipli (vârstă avansată, dislipidemie, hipertensiune arterială, fumat). EMPA-REG OUTCOME, DECLARE-TIMI 58 și CANVAS au arătat că inhibitorii SGLT2 reduc semnificativ numărul de spitalizări pentru insuficiență cardiacă (31%), decesele CV cumulate cu spitalizări pentru insuficiență cardiacă (23%), evenimentele majore cardiovasculare (11%) și boală renală (45%), atât la pacienții cu boală CV aterosclerotică, cât și la cei care prezintă doar factori de risc. În ceea ce privește beneficiile protectoare cardiovasculare și renale, acestea variază, însă sunt prezente la ambele categorii de pacienți cu diabet de tip 2. În mod specific, reducerea spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă și protecția renală au fost semnificative la ambele catego-

22 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie

rii de pacienți: cei cu ateroscleroză și la cei fără boală CV, însă cu factori de risc. [35-37]

Dintre efectele adverse ale clasei SGLT2i, riscul de infecţii de tract urinar de cetoacidoză au fost cele mai frecvent menţionate.

Așadar, tratamentul cu inhibitor al co-transportatorului de sodiu/glucoză-2 (SGLT-2) reduce și evenimentele CV, în mod special prin efectul de reducere a complicațiilor insuficienței cardiace, riscul individual de complicații ischemice sau insuficiența cardiacă ale pacientului cu diabet ar trebui să fie premiza medicală care să ghideze alegerea tratamentului.

Pentru beneficiile extraordinare ale acestor clase terapeutice antidiabetice, ghidul Societății Europene de Cardiologie recomandă pacienților cu diabet zaharat acordarea unei atenţii speciale asupra riscului cardiovascular și militează pentru iniţierea cât mai precoce a celor două clase terapeutice antidiabetice.

Studiile clinice efectuate cu privire la siguranţa cardiovasculară a medicamentelor pentru diabetul de tip 2 au dus la o schimbare de paradigmă, demonstrând siguranța și eficacitatea cardiovasculară a inhibitorilor SGLT2 (inhibitorii co-transportorului 2 de sodiu-glucoză) și a agoniștilor receptorilor GLP-1 pentru diabetul de tip 2.

SGLT-2i și GLP-1ra, două noi clase de medicamente antidiabetice, s-au dovedit a fi eficiente în atingerea controlului glicemic, metabolic și a greutății, precum și în reducerea riscului de deces CV și infarct miocardic non-letal, cunoscute ca evenimente cardiovasculare adverse majore [37-48]. Mai mult, aceste medicamente au arătat și rezultate promițătoare în reducerea riscului de spitalizare cu insuficiență cardiacă și progresia bolii renale [37-48]. Cu toate acestea, sunt încă necesare date de siguranță și eficacitate pe termen lung pentru a evalua pe deplin beneficiile și riscurile potențiale ale acestor medicamente în gestionarea diabetului.

În lumina acestor date și descoperiri știinţifice remarcabile, GLP1ra și SGLT2 devin clase terapeutice care excaladează recomandarea terapeutică iniţială, aceea de antihiperglicemiante și reușesc să aducă lângă pacientul cu diabet tip 2 atât medicul endocrinolog, cardiolog și nefrolog pentru a individualiza abordarea terapeutică și a acţiona eficient pe toate componentele sindromului reno-cardio-metabolic, care de fapt este abordarea corectă și integrată a acestor pacienţi.

Bibliografie:

1. Matheson, G.O.; Klügl, M.; Engebretsen, L.; Bendiksen, F.; Blair, S.N.; Börjesson, M.; Budget, R.; Derman, W.; Erdener, U.; Ioannidis, J.; et al. Prevention and management of non-communicable disease: the IOC consens us statement, Lausanne 2013. Sports Med. 2013, 43, 1075-1088.

2. Jakovljevic, M.; Cerda, A.A.; Liu, Y.; García, L.; Timofeyev, Y.; Krstic, K.; Fontanesi, J. Sustainability Challenge of Eastern Europe - Historical Legacy, Belt and Road Initiative, Population Aging and Migration. Sustainability 2021, 13, 11038.

3. Papotti, B.; Marchi, C.; Adorni, M.P.; Potì, F. Drug-drug interactions in polypharmacy patients: The impact of renal impairment. Curr Res Pharmacol Drug Discov, 2021, 2, 100020.

4. Peron, E.P.; Ogbonna, K.C.; Donohoe, K.L. Antidiabetic medications and polypharmacy. Clin Geriatr Med, 2015, 31, 17–vii.

5. Marx, N.; McGuire, D.K.; Perkovic, V.; Woerle, H.J.; Broedl, U.C.; von Eynatten, M.; George, J.T.; Rosenstock, J. Composite Primary End Points in Cardiovascular Outcomes Trials Involving Type 2 Diabetes Patients: Should Unstable Angina Be Included in the Primary End Point?. Diabetes care. 2017, 40, 1144–1151.

6. Hansen HH et al. J Alzheimers Dis 2015;46:877–88. 2. Zhao L et al. Nature Comm 2020; 11:4413(figure adapted from publication).

7. Secher A et al. Oral presentation at Virtual Alzheimer’s Disease/Parkinson’s Disease International Conference, March 9–14, 2021.

8. Rakipovski G et al. JACC Basic Transl Sci 2018; 3:844–57.

9. Campbell JE, Drucker DJ. Cell Metab 2013; 17:819–837.

10. Marso SP et al. N Engl J Med 2016; 375:311–322.

11. Ryan D, Acosta A. Obesity 2015; 23:1119–1129.

12. Hogan AE et al. Diabetologia. 2014;57:781–784; 5. Baggio LL, Drucker DJ. J Clin Invest 2014; 124:4223–4426.

13. Bagger JI et al. Clin Endocrinol Metab 2015;100:4541–4552; 15. Hsieh J et al. Diabetologia 2010; 53:552–561.

14. Xie Z et al. Front Mol Neurosci 2021; 14:750726.

15. Hupfeld, C.; Mudaliar, S. Navigating the„MACE” in Cardiovascular Outcomes Trials and decoding the relevance of Atherosclerotic Cardiovascular Disease benefits versus Heart Failure benefits. Diabetes, Obes Metab. 2019, 21, 1780–1789.

16. Nauck M.A., Heimesaat M.M., Ørskov C., Holst J.J., Ebert R., Creutzfeldt W. Preserved incretin activity of glucagon-like peptide 1 [7-36 amide] but not of synthetic human gastric inhibitory polypeptide in patients with type-2 diabetes mellitus. Journal of Clinical Investigation. 1993; 91:301–307. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

17. Nauck M.A., Weber I., Bach I., Richter S., Ørskov C., J.J. H. Normalization of fasting glycaemia by intravenous GLP-1 ([7-36 amide] or [7-37]) in Type 2-diabetic patients. Diabetic Medicine. 1998; 15:937–945. [PubMed] [Google Scholar]

18. Nauck M.A., Kleine N., Ørskov C., Holst J.J., Willms B., Creutzfeldt W. Normalization of fasting hyperglycaemia by exogenous glucagon-like peptide 1 (7-36 amide) in type 2 (non-insulin-dependent) diabetic patients. Diabetologia. 1993; 36:741–744. [PubMed] [Google Scholar]

19. Deacon C.F., Nauck M.A., Toft-Nielsen M., Pridal L., Willms B., Host J.J. Both subcutaneously and intravenously administered glucagon-like peptide 1 are rapidly degraded from the NH2-terminus in type 2-diabetic patients and in healthy subjects. Diabetes. 1995;44:1126–1131. [PubMed] [Google Scholar]

20. Deacon C.F., Pridal L., Klarskov L., Olesen M., Holst J.J. Glucagon-like peptide 1 undergoes differential tissue-specific metabolism in the anesthetized pig. American Journal of Physiology. 1996; 271:E 458–E 464. [PubMed] [Google Scholar]

21. Nauck M.A., Heimesaat M.M., Behle K., Holst J.J., Nauck M.S., Ritzel R. Effects of glucagon-like peptide 1 on counterregulatory hormone responses, cognitive functions, and insulin secretion during hyperinsulinemic, stepped hypoglycemic clamp experiments in healthy volunteers. Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. 2002; 87:1239–1246. [PubMed] [Google Scholar]

22. Wettergren A., Schjoldager B., Mortensen P.E., Myhre J., Christiansen J., Holst J.J. Truncated GLP-1 (proglucagon 78-107-amide) inhibits gastric and pancreatic functions in man. Digestive Diseases and Sciences. 1993; 38:665–673. [PubMed] [Google Scholar]

23. National Library of Medicine. Semaglutide. Drug Label Information. DailyMed. https://dailymed.nlm.nih.gov/ dailymed/drugInfo.cfm?setid=adec4fd2-6858-4c99-91 d4-531f5f2a2d79Updated January 16, 2020.

24. National Library of Medicine. Dulaglutide. Drug Label Information. DailyMed. https://dailymed.nlm.nih.gov/ dailymed/drugInfo.cfm?setid=463050bd-2b1c-40f5-b 3c3-0a04bb433309Updated September 26, 2019.

25. Romera, I., Cebrián-Cuenca, A., Álvarez-Guisasola, F. et al. A Review of Practical Issues on the Use of Glucagon-Like Peptide-1 Receptor Agonists for the Management of Type 2 Diabetes. Diabetes Ther 10, 5—19 (2019) doi:10.1007/s13300-018-0535-9

26. Vilsboll T, Bain SC, Leiter LA et al. Semaglutide, reduction in glycated haemoglobin and the risk of diabetic retinopathy. Diabetes Obes Metab. 2018 Apr;20(4):889-897. doi: 10.1111/dom.13172

27. Novo Nordisk. Ozempic vs Trulicity SUSTAIN7. Ozempic website. www.ozempicpro.com/clinical-data/ozempic-vs-trulicity.html Reviewed January 2020. Future perspectives in diabesity treatment: Semaglutide, a glucagon like peptide 1 receptor agonist (Review).

28. Einarson TR et al. Cardiovasc Diabetol 2018;17:83.

29. Morrish NJ et al. Diabetologia 2001; 44(Suppl. 2):S14.

30. Sarraf M et al. Clin J Am SocNephrol 2009; 4:2013.

31. GBD 2017 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators. Lancet 2018; 392:1789.

32. GBD 2015 Mortality and Causes of Death Collaborators. Lancet 2016; 388:1459.

33. The Emerging Risk Factors Collaboration. JAMA 2015; 314:52.

34. Wen C et al. Kidney Int 2017; 92:388.

35. Häring H-U et al. Diabetes Care 2014; 37:1650.

36. Lavelle-Gonzalez FJ et al. Diabetologia 2013; 56:2582.

37. Bailey CJ et al. Lancet 2010; 375:2223.

38. Zelniker A et al. Lancet 2018; 393:31.

39. Perkovic V et al. N Engl J Med 2019; 380:2295.

40. McMurray J et al. N Engl J Med 2019; 381:1995.

41. ClinicalTrials.gov. NCT03521934.

42. ClinicalTrials.gov. NCT03057977.

43. ClinicalTrials.gov. NCT03057951.

44. ClinicalTrials.gov. NCT03036150.

45. ClinicalTrials.gov.NCT03619213.

46. ClinicalTrials.gov. NCT03315143.

47. ClinicalTrials.gov. NCT03594110.

48. ClinicalTrials.gov. NCT03819153.

23 Articole de specialitate Endocrinologie 2023 - 2024

Viața fără sexualitate - o anomalie socială?

Ascultam într-o zi Radio România Cultural și ceva mi-a atras atenția. Se vorbea despre noile descoperiri geografice făcute pe Venus folosind tehnologiile actuale și concluzia era că planeta, în ciuda proximității ei, rămâne o enigmă. Gândul mi-a zburat atunci către corelațiile făcute între Venus și femeie și la nenumăratele semne de întrebare existente legate de sexualitatea feminină, care, și ea, continuă să fie atât de puțin înțeleasă! Despre această temă va fi vorba în rândurile următoare și în particular despre o tendință care ia amploare printre femei, aceea de a trăi fără sexualitate. Nu va fi vorba de lipsa nedorită a sexualității datorată celibatului sau de coerciție - condiții de detenție sau datorată unui handicap sau sănătății precare, ci de alegerea anumitor femei de a se lipsi de contacte intime, atunci când intimitatea cu un partener ales ar fi posibilă.

Dorința feminină ajunge în atenția medicilor începând cu sec. 19, odată cu obsesia scriitorilor (Balzac, Zola) de a analiza comportamentul feminin. La modă era ca femeia să nu își exprime dorința, ci doar să o sugereze prin privire, gesturi, atitudini. În 1933 Freud, după o viață de psihanaliză feminină, afirma că știe prea puține și că va trebui să așteptăm ca știința să ne ofere informații mai profunde și mai coerente despre sexualitatea feminină. Din punct de vedere medical și al cercetării științifice, doar recent se poate vorbi despre un interes crescut pentru studierea sănătății reproductive feminine și a sexualității feminine, astfel că târziu, în 1998, studiile RMN au definitivat anatomia clitorisului și au descoperit faptul că punctul G atât de controversat este de fapt o regiune strâns legată de partea internă a clitorisului. În februarie 2023

un articol Medscape vorbește despre ‘vagina chip’*, încercările cercetătorilor de a crea o structură similară vaginului în condiții de laborator, lucru imposibil încă datorită, spun ei, complexității acestuia. Se precizează acolo că acesta este motivul pentru care din 1982 vaginoza se tratează cu aceleași 2 antibiotice!

Sexualitatea feminină continuă să fie, cum spuneam, puțin înțeleasă. Se scriu și se afirmă multe teorii. Una din cele mai interesante definiții ale felului în care funcționează o femeie e cea a psihoterapeutei Esther Perel, care spune că sexualitatea feminină este ‘narcisistă’, femeia trebuie să se placă, nu trebuie să fie critică la adresa propriei persoane, pentru că doar așa se poate ‘abandona’ și poate avea orgasm. Aceasta este o mare problemă în zilele noastre și ar putea explica de ce atât de multe femei spun că nu pot ajunge la orgasm. Societatea cere performanță și social media abundă în modele cu care puține femei se pot compara, de unde nemulțumirea vis-a-vis de propria persoană și continua insatisfacție, cu efect se pare la nivelul vieții sexuale.

*Don Ingber, MD, PhD, founding director, Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering, Harvard University.

Caroline Mitchell, MD, MPH, OB/ GYN, Massachusetts General Hospital.

Suntem martorii unor schimbări rapide, poate mai rapide decât în secole sau chiar milenii de istorie.

În ultimele decenii, pilula contraceptivă a separat sexualitatea de reproducere, iar revoluția tehnologică a ‘eliberat’ femeia din rolul de ‘casnică’ și i-a dat mai multă putere decizională asupra propriului corp și propriei vieți. La aceasta au contribuit și legile egalității în educație, avortul legal, concediul maternal și pentru urgențe familiale plătit. Aceste avantaje și stimulente societale au ajutat femeile să își modifice statutul în cadrul cuplului. Independența lor financiară a crescut, astfel încât în aproape 1/2 din căsătoriile din SUA femeile câștigă cel puțin la fel de mult sau mai mult decât bărbații*. Trebuie amintit, pentru comparație, că în urmă cu 50 de ani 4 din 5 familii se bazau în principal pe venitul bărbatului. Dacă aruncăm o privire înapoi la anii ‘60, veniturile femeilor au crescut cu 44%, comparativ cu 6% pentru bărbați. Femeile necăsătorite și fără copii încasează cu 117% mai mult decât omologii bărbați**.

În Marea Britanie 40% din directorii marilor companii erau femei anul

26 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie
Dr. Gabriela Mădăraș Medic primar endocrinolog Târgu-Mureș, DIU Sexologie Université Paris 7

trecut, depășind pragul stabilit pentru 2025. În urmă cu 11 ani procentul era de 9,5% (Financial Times).

*Pew Research Center, 2022

**Bolick, ‘All the single ladies’, 2011 Profesorul Zimbardo de la University of Stanford, în cartea lui ‚Masculinitate furată’, observa că față de anii ‘60 bărbații au o școlarizare mai redusă, în timp ce mult mai multe femei au studii superioare*. Cauza ar putea fi lipsa taților din educația băieților, dependența de jocuri video- care nu au fost gândite pentru femei, dependența și de pornografia online, faptul că educatorii sunt mai degrabă femei acum, iar studiile arată că există o discriminare în acordarea notelor atunci când o femeie - educator apreciază performanța elevilor, băieții primesc note mai mici, folosirea drogurilor și medicației ilegale - din nou frecvență crescută a dependenților băieți. Un grafic care spune mai mult decât orice text e de găsit în studiul realizat de amintitul profesor Zimbardo, fost președinte al Asociației Psihologilor din Statele Unite ale Americii.

* Philip Zimbardo, Nikita D. Coulombe, Masculinitate furată, Ed. Trei, 2020 Pentru că piața sexuală este acum liberă, toate aceste modificări apărute în ultima jumătate de secol au un impact

semnificativ. Același profesor Zimbardo vorbește despre o ‚masculinitate în declin’, foarte mulți bărbați nereușind să își găsească o parteneră în noul context creat. Site-urile de întâlniri online au mai mulți utilizatori femei decât bărbați. Întrebate ce caută și cum văd ele cuplul, răspunsurile lor au arătat cât de nerealiste sunt așteptările lor. Dacă bărbații sunt dependenți de pornografie, femeile sunt dependente de filmele romantice, în care partenerii masculini sunt ‚cavaleri pe cai albi’, perfecți, model cu care un bărbat real nu se poate compara (la fel cum multe femei nu se pot ridica la nivelul actrițelor din filmele porno sau modelelor de pe copertele revistelor glossy). Problema este că femeile par a fi în măsură să decidă acum, iar 75% din femeile intervievate nu și-ar da întâlnire cu un bărbat fără serviciu (în timp ce, comparativ, 2 din 3 bărbați ar ieși cu o femeie șomeră)***.

***Mielach, preluat Business News Daily, 2012.

În plus aceste femei își doresc parteneri empatici și disponibili afectiv, lucruri la care bărbații nu s-au priceput niciodată. Nemaicrescând în triburi sau grupuri mari, înconjurate de alte femei cu care să poată socializa, multe din femei așteaptă de fapt ca partenerul să

suplinească și rolul de ‚prietenă’, ‚confesoară’, ‚stilistă’, ceea ce un bărbat rareori are timpul sau disponibilitatea de a face.

Asistăm prin urmare la o schimbare a raportului de forțe, precum și a tipului de relaționare în cadrul cuplului. ‚The rise of lonely, single men’, ‚involuntary celibates/INCELLS’ sunt fenomene de care se vorbește din ce în ce mai des. Singurătatea bărbaților duce la frustrare și frustrarea conduce, nu rar, la violență. Soluțiile pot veni din educație și o înțelegere mai profundă și mai în acord cu realitatea a rolurilor pe care fiecare gen îl are în cadrul cuplului în noua ordine economică și socială creată.

Gap-ul dintre bărbați și femei pare a se adânci și mai mult dacă aruncăm o privire asupra sexualității masculine. Am convenit deja asupra faptului că sexualitatea feminină este un mister. Ce spun însă antropologii și biologii despre felul în care funcționează persoanele de sex masculin în intimitate?

Biologic și evoluționist vorbind, bărbații nu s-au schimbat mult în ultimele secole, ei sunt mai interesați de varietatea sexuală, adică atrași de sexul întâmplător și relațiile scurte, pentru a-și maximaliza transmisia de gene. Există se pare 3 factori care fac ca bărbații să-și părăsească cu mai multă ușurință soția și copilul: femeia investește mult mai mult în sarcină și naștere, ea are interes să își îngrijească ulterior copilul, în timp ce tatăl are neîncredere în paternitate*.

Kristen Hawkes în cartea ei ‘Why do men hunt? Benefits for risky choices’ precizează că preocupările bărbaților americani sunt similare celor din timpul societăților de vânători - culegători’atât celibatari, cât și cei însurați, în principal de obținerea statutului de ’mascul feroce’. Cum se reflectă aceste atitudini în cuplul contemporan? Există șanse ca bărbații să treacă printr-o transformare, dictată de noua paradigmă?

*Jared Diamond, De ce e sexul o plăcere, Ed. Humanitas, 1999.

Deocamdată Cuplul ca instituție stă prost (nu mai putem vorbi acum de ‚familie’ sau ‚căsnicie’, în contextul multiplelor forme de conviețuire existente).

În 2011 în Europa 45% din căsătorii sfârșesc prin divorț, majoritatea după 4-6 ani de căsnicie (în Franța numărul a crescut de mai mult de 2 ori în ultimii 30 de ani!)*.

27 Articole de specialitate Endocrinologie 2023 - 2024

Numărul familiilor monoparentale s-a dublat în 2008 față de anii ‘80, preponderent mame care își cresc singure copiii*.

În Europa 18% din persoane sunt celibatari, 28% în Suedia - la femei majoritatea au o condiție socială superioară*.

*Atlas mondial des sexualités; Nadine Cattan et Stéphane Leroy; éd. Autrement; 2013.

Impactul schimbărilor societale din ultimii 50 de ani se vede și la nivelul intimității declarate. 1 femeie din 4 în SUA preferă să se uite la Netflix decât să facă sex, în timp ce 1 din 3 suedeze preferă să facă jogging **.

În Japonia 45% din femei nu sunt interesate deloc de sex, iar 90% consideră că e mai bine să rămână celibatare***’Artificial wombs: is a sexless reproduction society in our future?’

New York Post scria nu demult că femeile între 20 și 30 de ani preferă să îngrijească un câine decât să se căsătorească/facă copii****.

**Radio France Culture, Vivre sans sexualité, podcast

***Haworth, ‘Why have young people in Japan stopped having sex?’, 2013

****Antenucci, ‘More young women choosing dogs over motherhood’, 2014

Sunt medic endocrinolog și ajung să discut cu pacientele mele despre sexualitate prin natura specialității mele. Multe femei doresc să își verifice densitatea osoasă adesea cu mult înainte de menopauză crezând eronat că lipsa sexualității înseamnă și o lipsă de hormoni necesari unei structuri osoase solide. Alte femei mă întreabă dacă decizia lor de a nu face sex timp de ani de zile ar putea avea un impact asupra stării de sănătate. Cu unele doamne anamneza mă conduce către întrebări legate de ultimul consult ginecologic, ocazie cu care aflu că ele cred că dacă nu au partener sexual nu au nevoie nici de o vizită periodică de specialitate. Interesante sunt mereu mărturiile lor, pe care le voi cita mai jos:

• ‚Mă costă mult timp, energie și bani toată pregătirea asta pentru câteva minute de sex, adesea prost făcut! Câteodată el are probleme cu erecția sau ejaculează repede, în final abia aștept să merg la baie și să mă termin singură. Ultimul bărbat cu care m-am culcat nu își tăiase unghiile de la picioare!’ –C.D., 28 ani, manager, celibatară;

• ’Mă întrebați dacă sunt bine acum la pensie...am 65 de ani, copiii sunt mari, nepoții la fel, am divorțat și pot alege în sfârșit o viață fără sex, nu îmi doresc un bărbat, să am grija asta că dacă nu mă culc cu el va umbla cu alte femei, sunt liniștită și mă pot bucura cu adevărat de viață!’;

• ‘Am avut mereu impresia că prea multe persoane mi-au violat spațiul intim: de la consulturile ginecologice repetate anual, primii parteneri complet nepotriviți... Vreau să am corpul meu doar pentru mine, nu îmi mai trebuie sexualitate!’- R.O., 37 ani, violonistă;

• ‘Nu mai am sexualitate în sensul de penetrare de 2 ani; și cu cât citesc mai multă literatură feministă cu atât mi se pare mai greu să accept un contact sexual. Mă aștept ca o relație să se adreseze în primul rând creierului și abia apoi corpului! Am avut orgasm prin masaj tantric.’- M.E., psiholog, în cuplu cu un bărbat de 5 ani;

• ‘Eu și soția mea nu am mai făcut dragoste de peste 1 an. Suntem cei mai buni prieteni, dar nu mai există asta între noi. Nu pot spune că îmi lipsește în mod deosebit, suntem bine așa. Gătim împreună, bem, râdem, mergem în concedii, dar intimitate nu mai avem, nici acasă, nici în alte locuri.’ C.B., 65 de ani, Germania;

• ‘E jalnic sexul, de cele mai multe ori! O felație, o penetrare rapidă, apoi nici măcar nu mă pot autosatisface în prezența tipului, că asta îi șochează pe majoritatea. Mai bine nu, merci!’ D.F., 42 de ani, divorțată de 10 ani, trăiește singură și are întâlniri cu bărbați cunoscuți online.

Se pare că viața fără sexualitate e din ce în ce mai frecventă și e clar nevoie de un nou echilibru în cuplu. Dan Savage spunea că ‘99.99% of sex people are having over the course of their lives is not procreation, but recreational sex, sex for pleasure’ (99.99% din oamenii care fac sex o fac nu pentru a se reproduce, ci pentru plăcere) și atunci mă întreb: oare mai nou ne obținem satisfacția din alte surse? Viitorul după Harari* arată bizar: inteligența artificială înlocuiește

cam toate meseriile umane creând o masă de oameni inutili care se droghează și trăiește euforic într-o realitate virtuală 3D, lipsindu-se de sex și relaționare inter-umană

*Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, ed. Polirom, 2018.

Life without sexuality- a social anomaly?

During the last 50 years there have been changes in the Western World regarding women’s position in the family and society altogether. A rise of independent and intelligent women and a decline in masculinity have redefined the couple as we used to know it. A gap has been created between the two sexes and this gap is getting bigger and bigger each day. This economic and societal discrepance has a strong impact on intimacy.

In a hedonistic and hyperconsumerist world, with a free sex-market, women are more in charge now of their choices, and some of them, enjoying a never-before-felt freedom, choose, consciently and without remords, to sustrain themselves from the competition and live without sex. Make-up, hair removing, lenjerie, cosmetics, hairstyling, they find tiring all they had been teached to do since an early age. ‚It costs me time, energy and money to prepare myself for a couple of minutes of sex, sometimes with a man with erection issues or premature ejaculation, in the end I can barely wait to go to the bathroom and finish myself!’. Feminism and MeToo movement in sight, they say that their bodies are, since childhood, frequently submitted to unrequested touches, medical or relationship issued, by doctors or unexperienced parteners, and they speak about a ‚dispossession’ of their bodies. These women also denounce a huge pressure to comply and live in couples or families, to correspond to a social construct created by fashion, movies and cosmetics’commercials, to pose in dolls always hungry for sex and who have no other purpose in life but to observe themselves in the mirror and compare to others.

These women that I observe in my practice, as an endocrinologist and a sexologist,impose their rules on the way the couple functions, and are challenging an equilibrium existing since millenia.

28 www.revistamedicalmarket.ro
Endocrinologie
Articole de specialitate
Wolf-e Robotics S.R.L. Jud. Prahova, România +40 733 263 259 offic e@w olf e.r o www.wolfe.ro DEZINFECȚIE cu lumină UVC Roboți mobili și autonomi | Dispozitive smart Servicii Abonament "DAaaS" | Platformă integrată Consultanță proiectare | Sesiuni Demo CoBOT-Ultra WolfBOT CoBOT-Lite AER Breez Beam Lift AER 500+ Wolf-SENSE AER S WolfBOT-Mini AER & SUPRAFEȚE

Pompele de insulină: O abordare avansată în gestionarea diabetului zaharat

Diabetul zaharat (DZ) este o boală metabolică cu evoluție cronică, determinată fie de un deficit absolut sau relativ de insulină, fie de rezistența la insulină, ceea ce cauzează în primul rând perturbarea metabolismului glucidic, urmată de alterarea metabolismului lipidic, proteic, hidromineral și acido-bazic.

ind cea mai fiziologică metodă de livrarea insulinei. Scopul utilizării pompelor de insulină este de a obține un control optim al glicemiei, menținând nivelurile acesteia în limite normale sau cât mai aproape de normal și evitarea pe cât posibil a episoadelor de hipoglicemie.

Pompele de insulină oferă două modalități principale de administrarea insulinei pentru a satisface nevoile individuale ale pacientului: RB și bolusurile de insulină.

Iată câteva tipuri de bolusuri utilizate cu pompele de insulină:

• Bolus standard: administrare imediată înainte de masă, în funcție de carbohidrații consumați.

• Bolus dual: combină o doză imediată cu o doză suplimentară într-un interval de timp mai lung, util pentru alimente cu absorbție prelungită.

Terapia cu insulină este crucială în gestionarea DZ, în special în cazurile de DZ tip 1 (care implică un deficit absolut de insulină), dar și în situații selectate de DZ tip 2, când alte opțiuni terapeutice nu mai sunt eficiente. În evoluția sa, administrarea insulinei s-a diversificat și a avansat, iar pompele de insulină au devenit un instrument important în terapia pacienților cu DZ tip 1.

Precizia în administrarea insulinei este importantă pentru controlul glicemic și prevenirea complicațiilor asociate DZ. Metodele tradiționale precum injecțiile cu seringa sau stiloul de insulină pot fi inexacte și necesită mai multe injecții pe zi, în funcție de nevoile individuale. Pompele de insulină oferă o opțiune clară și personalizată de administrarea insulinei.

Pompele de insulină sunt dispozitive electronice portabile, concepute pentru a furniza insulină în mod continuu, sub forma ratelor bazale (RB), imitând astfel funcția pancreasului sănătos, fi-

RB reprezintă o caracteristică cheie a acestor dispozitive, furnizând o cantitate mică și constantă de insulină pe tot parcursul zilei. Ea menține glicemia stabilă între mese și pe timpul nopții. Pentru o adaptare mai precisă la necesitățile individuale și combaterea fenomenelor de insulino rezistență, pompele de insulină permit programarea diferitelor RB pentru perioadele de zi și de noapte.

De asemenea, pompele oferă și funcția suplimentară de RB temporară, care permite ajustarea RB pentru perioade scurte. Această opțiune permite pacienților să-și adapteze terapia în funcție de fluctuațiile glicemiei (cum ar fi perioadele de menstruație, stresul sau zilele de boală) sau de activitățile fizice intense.

Bolusurile reprezintă administrarea de insulină suplimentară pentru a acoperi nevoile de insulină în urma consumului de carbohidrați în timpul meselor sau pentru a corecta nivelurile ridicate ale glicemiei.

Pompele de insulină oferă diverse opțiuni pentru bolusuri, adaptate nevoilor fiecărui pacient.

• Bolus extins: administrare pe o perioadă mai lungă, util pentru alimente consumate treptat sau pentru ajustarea glicemiei pe timp de noapte.

Există mai multe tipuri de pompe disponibile în prezent, fiecare având caracteristici și funcționalități specifice.

• Pompe simple: permit administrarea bazală continuă a insulinei și bolusuri manuale, necesitând implicarea activă a utilizatorului pentru ajustarea dozelor și a RB.

• Pompe augmentate cu senzor: conectate la senzori de monitorizare continuă a glicemiei, opresc administrarea RB pe baza datelor din senzor pentru a evita hipoglicemia.

• Dispozitive hibride cu buclă închisă: combinație avansată de pompă de insulină, senzor continuu de monitorizare a glicemiei și algoritm de control automat. Ajustează automat RB și administrează microbolusuri de corecție, oferind un control automatizat al glicemiei.

Din punct de vedere al aspectului, există 2 tipuri principale de pompe, cu cateter și fără cateter, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale, astfel:

32 www.revistamedicalmarket.ro Articole de specialitate Endocrinologie
Conf.
Univ. Dr. Mihaela Ionela Vladu Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
Dr.
Maria Magdalena Roșu Medic Primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova

Articole de specialitate

Pompe de insulină cu cateter:

• conexiunea directă între pompă și cateter se realizează prin intermediul unui fir;

• informațiile și setările sunt controlate direct de pe pompă;

• este necesară o interacțiune fizică cu pompa pentru administrarea insulinei;

• pot fi mai accesibile și mai ușor de utilizat pentru unii utilizatori.

Dezavantaje:

• necesită utilizarea unui fir pentru a conecta pompa la cateter, ceea ce poate fi incomod pentru unii utilizatori;

• firul poate fi vizibil și poate necesita o gestionare suplimentară;

• posibilitatea de întrerupere sau deteriorare a firului, necesitând înlocuire;

• riscul de cudarea firului sau de tragere accidentală a acestuia.

Pompa de insulină fără cateter (pompa patch):

Avantaje:

• pompa se atașează direct la tegument, ceea ce oferă mai multă libertate de mișcare și flexibilitate;

• design compact și discreție în utilizare;

• are posibilitatea de a fi purtată sub haine sau pe piele;

• sistemele avansate pot fi controlate prin intermediul unui dispozitiv mobil sau al unui controler extern.

Dezavantaje:

• costuri inițiale mai ridicate și disponibilitate limitată;

• unele modele pot avea o capacitate mai mică de insulină și pot necesita schimburi mai frecvente ale rezervorului.

Este important de menționat că fiecare tip de pompă de insulină are avantaje și limitări specifice, iar alegerea potrivită depinde de nevoile individuale ale pacientului și de recomandările medicului diabetolog.

Selectarea pacienților care pot beneficia cel mai mult de utilizarea pompelor de insulină implică luarea în considerare a mai multor criterii.

În primul rând, candidatul ideal pentru terapia cu pompa de insulină trebuie să manifeste interes, dar să aibă și capacitatea de a utiliza tehnologia, întrucât aceste dispozitive necesită o educație adecvată și o înțelegere a funcționării acestora.

Ca și motive medicale, pacienții care pot beneficia de tratamentul intensiv prin pompă de insulină, sunt:

• pacienții care nu reușesc să atingă controlul glicemic dorit sau care prezintă fluctuații mari ale glicemiei, în ciuda terapiei cu injecții multiple, aderenței și complianței la tratament;

• pacienții cu variabilitate glicemică mare, indiferent de valoarea hemoglobinei glicate;

• pacienții care experimentează hipoglicemii frecvente, hipoglicemii severe, hipoglicemii neconștientizate;

• femeile însărcinate;

• pacienții cu necesar mic de insulină;

• sportivii sau pacienții care desfașoară activități fizice intense sau care au un stil de viață neregulat;

• copiii foarte mici;

• pacienții cu fenomen Dawn sau Dusk pronunțat;

• pacienții aflați în stadiul de complicații cornice microvasculare;

• pacienții cu fobie pronunțată de ace.

Dincolo de multiplele avantaje, terapia cu pompă prezintă o serie de riscuri/dezavantaje, precum:

• infecții la locul de inserție, motiv pentru care este esențială igiena corespunzătoare a zonei și schimbarea regulată a dispozitivelor pentru a minimiza riscul acestora;

• defecțiuni tehnice ale pompei;

• obstrucția sau dezlipirea cateterului; formarea bulelor de aer în interiorul rezervorului și a tubulaturii;

• reacții alergice sau iritații la materialele dispozitivului;

• probleme psihologice și emoționale: terapia cu pompă poate implica un nivel mai mare de responsabilitate și atenție la detalii în gestionarea DZ. Acest aspect poate provoca stress și anxietate în rândul pacienților. Este important ca pacienții să primească sprijin și consiliere adecvate pentru a face față acestor provocări psihologice.

În concluzie, terapia cu pompă de insulină reprezintă o inovație remarcabilă în gestionarea DZ tip 1, oferind beneficii multiple, precum flexibilitate crescută în regimul de insulină, controlul precis al glicemiei, reducerea riscului de hipoglicemie și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Tehnologia asociată pompelor de insulină evoluează în mod constant, devenind standardul de aur în tratamentul DZ tip 1.

Ideal ar fi ca toți pacienții cu DZ tip 1să beneficieze de această formă de tratament, având în vedere beneficiile semnificative pe care le aduce, cum ar fi prevenirea complicațiilor pe termen lung și îmbunătățirea calității vieții. Colaborarea strânsă între medici, pacienți și echipa de specialiști este esențială pentru selecția adecvată a pacienților și pentru a oferi suport și instruire în utilizarea acestor dispozitive avansate.

Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, terapia cu pompa de insulină rămâne opțiunea esențială pentru aceste persoane. Cercetările și dezvoltarea continuă a tehnologiei vor aduce îmbunătățiri continue în managementul DZ. Sperăm că acest tip de tratament va fi accesibil și disponibil pentru toți pacienții eligibili, într-un efort comun de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea acestora.

Bibliografie:

1. American Diabetes Association Standards of Care in Diabetes – Diabetes Care Volume 46, Supplement 1, 2023.

2. Cari Berget, Laurel H. Messer, Gregory P. Forlenza; A Clinical Overview of Insulin Pump Therapy for the Management of Diabetes: Past, Present, and Future of Intensive Therapy. Diabetes Spectr 1 August 2019; 32 (3): 194–204.

3. Bode BW, Sabbah HT, Gross TM, Fredrickson LP, Davidson PC. Diabetes management in the new millennium using insulin pump therapy. Diabetes Metab Res Rev 2002; 18(Suppl. 1):S14–S20.

4. McAdams BH, Rizvi AA. An overview of insulin pumps and glucose sensors for the generalist. J Clin Med 2016; 5:5.

5. Retnakaran R, Hochman J, DeVries JH, et al Continuous subcutaneous insulin infusion versus multiple daily injections: the impact of baseline A1C. Diabetes Care 2004;27:2590–2596.

6. Forlenza GP, Buckingham B, Maahs DM. Progress in diabetes technology: developments in insulin pumps, continuous glucose monitors, and progress towards the artificial pancreas. J Pediatr 2016;169:13–20.`

34 www.revistamedicalmarket.ro
Endocrinologie

Seria Compact 5000 împărtășește arhitectura și traductoarele de pe platformele Philips premium. Performanță care permite vizualizarea structurilor importante în detalii clare, de la vederi abdominale la scanări superficiale la imagistica inimii și de la pacienți pediatri până la adulți dificili din punct de vedere tehnic.

https://pmec.ro

Nu este doar compact, este compact fără compromis
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.