Page 1

BULETIN DE EUROPA

Publicaţie gratuită lunară de informare europeană  Nr. 9  Octombrie 2010

Un pas important:

Guvernanța economică

Comisia Europeană a prezentat pe 29 sep­ tembrie propunerile legislative privind gu­ver­ nanța economică europeană. Noul sistem, de la care se așteaptă să prevină derapajele eco­no­mi­ ce de tipul celor înregistrate în Grecia și în alte sta­te membre care nu și-au putut ține deficitele sub control, se bazează pe un fond permanent de­dicat salvării zonei euro, sancțiuni financiare în caz de încălcare a regulilor și un “sistem de alertă”

pri­vind evoluția salariilor din sectorul public. Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Eu­ro­ pene, ar urma să primească puteri sporite pentru a asigura o mai mare acuratețe în prelucrarea da­ telor și a conferi încredere în datele prezentate de statele membre. Propunerile legislative vin după ce, în primăvara acestui an, Comisia Europeană a prezentat elementele principale a ceea ce se vrea o guvernanţă economică

aprofundată. La reuniunea sa din 16 septembrie, Consiliul European a luat în discuție un raport intermediar al Grupului de Lu­cru pentru Guvernanța Economică. Nu a fost în­să, nici pe departe, singurul punct fierbinte al ul­timului summit european. Relațiile externe ale U­niunii, precum și spinoasa chestiune a romilor au întregit agenda.  

(citiţi în paginile 2-3)

EDITORIAL Franţa şi romii: compromisul Comisiei

Luca Niculescu

Trebuia sau nu pedepsită sever Fran­­ţa pentru “repatrierile” şi ex­pul­ză­ rile cetăţenilor români şi bulgari? Po­ le­mica a fost foarte vie în ultimele luni, iar Comisia Europeană a ales com­pro­ mi­sul. Nu, Franţa nu riscă să ajungă în faţa instanţelor europene pentru dis­­ criminare (ceea ce ar fi fost ruşinos pen­­ tru “ţara drepturilor omului”). Da, Pa­­risul riscă însă o sancţiune pentru că nu a transpus complet în propria le­gis­la­ţie deja faimoasa directivă 38 din 2004 pri­ vind libera circulaţie în Eu­ro­pa. Compromisul Comisiei creează noi po­sibilităţi de dialog deoarece, în tim­ pul polemicii, problema principală, cea a integrării romilor, a trecut pe pla­nul al doilea. Oficialii au fost ocupaţi cu declaraţii: s-a vorbit despre valori, de­ spre principii, s-a facut apel la istoria

mai mult sau mai puţin recentă…“dis­ puta hrăneşte disputa şi îi înghite pe cei care se aruncă în ea”, după cum spu­nea Seneca. Acum, că polemica s-a mai liniştit, în­trebarea poate fi pusă din nou: ce po­litică pentru romi? România este ţa­ra cu cea mai mare populaţie romă din Europa: între 1,5 şi 2,5 de milioane de români sunt de etnie romă, potrivit u­nor statistici. Nu se poate spune că nu există progrese: astăzi, majoritatea ro­milor are documente de identitate, ceea ce nu era cazul în urmă cu 15 ani, au apărut instituţii ca mediatorii sa­nitari şi şcolari, există discriminare po­zitivă în ce priveşte accesul în şcoli, universităţi, în curând, sperăm, şi în grădiniţe, deoarece cu cât începi e­du­ caţia mai devreme, cu atât şansele de integrare sunt mai mari. În acelaşi timp, potrivit statisticilor, cei mai mulţi din­tre romii români trăiesc în sărăcie. Autorităţile române, prin vocea pre­

şe­dintelui, cer o “strategie europeană pen­­tru romii nomazi”. De ce nu? Există deja proiecte care se aplică pentru no­ mazi în câteva state. Se poate concepe – evident - o strategie pentru nomazii din întreaga Europă, acum, când fron­ tie­rele se şterg. Dar asta nu rezolvă pro­blema decât într-o mică măsură. Cei care ajung din România în Franţa nu sunt nomazi, nu se deplasează cu că­ruţele dintr-o ţară în alta, iar acolo nu stau în rulote dintr-o sensibilitate cul­turală, ci pentru că fug de condiţiile mi­zere de acasă. Înainte de a o deplasa la nivel eu­ ro­­pean, integrarea poate fi facută în respectivele statele membre, iar co­ lectivităţile locale trebuie să se implice mai mult. Potrivit unor es­ti­mări, printre tinerii români care au mai puţin de 18 ani, unul din patru este de etnie romă. Şi cum ar fi ca, peste 20 de ani, un sfert din generaţia mijlocie să fie insuficient integrată ? 


2 BULETIN DE EUROPA

Nr. 9

octombrie 2010

EVENIMENT

Ecourile unui summit atipic Consiliul European extraordinar din 16 sep­tem­ brie a fost unul ieșit din tipare; summitul, plă­nuit încă din primăvară, avea, în mare, două com­ ponente: discutarea relațiilor externe ale Uniunii și prezentarea unui raport intermediar al Grupului de Lucru pentru Guvernanța Economică. La masa dis­cuțiilor a apărut însă, în ultimul moment, și un su­biect nepoftit - controversele privind repatrierea ro­milor din Franța și, desigur, inflamarea relațiilor Paris-Bruxelles. A fost motivul pentru care re­u­niu­ nea celor 27 de șefi de stat şi de guvern a ținut pri­ma pagină a presei, cu un interes întâlnit doar în cazul summit-urilor în care se luau mari decizii, cum ar fi cel la care s-au făcut numirile pentru pos­tul de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, sau cel la care liderii au pus la punct mecanismele pentru scoa­terea Greciei din faliment. La capitolul relații externe, liderii europeni au atins practic toate zonele: parteneriatul transatlantic, relaţiile cu Rusia, Africa, India, China, Asia, Orien­tul Mijlociu și, nu în ultimul rând, politica de ve­cinătate, cu partenerii din est și cu cei sudici. In­diferent de regiune, esența mesajului e aceeași. Re­lațiile trebuie să fie mai dinamice, mai coerente, pe scurt e nevoie ca Uniunea Europeană să capete un profil mai vizibil pe scena internațională și să ai­bă mult-dorita voce unică în materie de politică ex­ternă. Sau, cum spunea președintele Consiliului Eu­ropean, Herman van Rompuy, Bruxelles-ul și cele 27 de capitale naționale să meargă în aceeași di­recție. Nu au fost numai discuții teoretice, șefii de stat au convenit și elemente concrete. Cel mai bun exemplu este acordul de liber schimb cu Coreea de Sud – unul din primii zece parteneri co­ merciali ai Uniunii, mai exact al optulea. Prin acest a­cord, dispar o serie de taxe, ceea ce înseamnă o eco­nomie anuală de peste un miliard și jumătate de euro pentru exportatorii europeni. În ceea ce privește raportul intermediar despre ac­tivitatea Grupului de Lucru pentru Guvernanța Eco­nomică, concluziile Consiliului menționează

pe scurt că liderii salută progresele de până acum, în special cele legate de semestrul european și de su­pravegherea macroeconomică. Raportul final al Grupului, condus de Herman van Rompuy, va fi analizat în detaliu la viitorul summit, la sfârșitul lui octombrie. La masa de prânz am discutat un subiect care vă intersează în mod deosebit – romii –, cu aceste cuvinte și-a început președintele Con­ siliului European, Herman van Rompuy, par­tea din discursul rostit în faţa Parlamentului Eu­ro­ pean referitoare la problema care a tulburat atât de mult apele la București, Paris și Bruxelles. Du­ pă cum a explicat van Rompuy în fața euro-par­ lamentarilor, liderii europeni au fost în consens pe cinci puncte:  Un stat membru are dreptul și datoria să ia măsuri pentru a menține ordinea pe teritoriul său.  Comisia are dreptul și într-adevăr datoria de a asigura respectarea legislației Uniunii de către sta­tele membre și are dreptul - și într-adevăr da­ toria – de a declanșa anchete.  S-a luat notă de declarația pe care președintele Co­misiei a făcut-o în ajunul Consiliului European.  Respectul este regula esențială în relația din­ tre statele membre și Comisie.  La o viitoare reuniune a Consiliului European se va discuta problema integrării romilor.

Grup operativ pentru romi

Comisia Europeană și-a înființat propriul grup o­­perativ care să se ocupe de problema romilor. Prin­­cipala sarcină a acestei echipe este evaluarea mo­dului în care statele membre folosesc fon­du­ rile Uniunii Europene destinate proiectelor de integrare a romilor. Pe lângă raportarea e­ven­ tualelor deficiențe constatate în folosirea banilor co­munitari, grupul operativ pentru romi va veni și cu idei și recomandări pentru îmbunătățirea u­tilizării fondurilor. Primul raport va fi prezentat Co­legiului comisarilor până la sfârșitul anului; Par­

lamentul European și Consiliul vor fi periodic in­ formate despre activitatea grupului operativ. 12 state membre – Bulgaria, Cehia, Spania, Fin­ landa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Ro­ mâ­nia, Slovenia și Slovacia – dispun de programe de sprijin care vizează populația roma (printre alte gru­puri vulnerabile), cu un buget total de 17,5 mi­ liarde de euro.

Vești bune pentru români

Uniunea Europeană a plătit României 1,15 mi­ liar­de euro, ceea ce reprezintă a treia tranșă din îm­prumutul comun cu FMI. Banii au fost virați du­pă ce Comisia Europeană a evaluat pozitiv mă­surile luate de autoritățile române pentru con­ solidarea bugetară. România a respectat con­ dițiile convenite în mai 2009, când s-a agreat îm­ prumutul, și a luat și măsuri suplimentare pentru a compensa creșterea economică mai slabă. Co­ misia menționează reforma sistemului de pen­sii, recent adoptată de Parlament, înființarea u­nui consiliu independent pentru îmbunătățirea po­ li­ticilor fiscale și angajamentul guvernului de a ameliora absorbția fondurilor europene. De a­se­ me­nea, notează Comisia, autoritățile fac ultimele re­tușuri la normele de aplicare a legii salarizării u­nice – legislație cheie pentru reglarea problemei sa­lariilor din sectorul public. De altfel, Comisia Europeană a oprit, pentru mo­ment, procedurile de deficit excesiv, lansate îm­potriva României pentru depășirea limitei de 3 la sută din PIB. Executivul comunitar consideră că Ro­mânia a revenit pe linia de plutire ca urmare a măsurilor de consolidare bugetară prin care s-au redus salariile în sectorul public și a crescut taxa pe valoarea adăugată – TVA. Comisarul pen­tru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, a de­ clarată că România a luat măsurile adecvate pen­ tru a-și reduce deficitul; prin urmare, un deficit de sub 3 la sută din PIB, în 2012, pare un obiectiv rea­ lizabil. Dar eforturile trebuie să continue, atrage a­ten­ția comisarul Rehn.  Magdalena Moreh


Nr. 9

BULETIN DE EUROPA 3

octombrie 2010 EVENIMENT

Discurs al preşedintelui Barroso în Parlamentul European cu privire la starea Uniunii

Maros Sefcovic şi José Manuel Barroso

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Ba­rroso, s-a adresat Parlamentului European pen­ tru prima dată cu privire la starea Uniunii. El a reamintit că, în ultimul an, din cauza crizei e­co­no­ mice şi financiare, Uniunea s-a confruntat cu cea mai mare provocare de până acum, care i-a pus în evidenţă interdependenţa şi i-a pus la încercare so­li­daritatea. Chiar dacă preşedintele Barroso a spus că UE a trecut testul crizei, el a atras atenţia că Uniunea trebuie să continue lupta cu aceasta şi să fa­că faţă celor cinci provocări majore pentru anul ur­mă­tor, respectiv: abordarea crizei şi guvernanţei e­co­nomice, restabilirea creşterii economice şi crea­rea de locuri de muncă prin accelerarea pro­gramului de reforme Europa 2020, clădirea u­nui spaţiu de libertate, justiţie şi securitate, des­ chiderea negocierilor pentru un buget UE mo­ dern şi exercitarea unei influenţe europene pe sce­na mondială. Preşedintele Comisiei a mai spus că acesta este momentul adevărului pentru Eu­ ropa. Ea trebuie să demonstreze că reprezintă mai mult decât 27 de soluţii naţionale diferite. "Ori ne menţinem la suprafaţă împreună, ori ne scu­ fundăm separat“, a mai declarat preşedintele Bar­ roso referindu-se la poziţia UE pe scena mondială. În acest context, înaltul oficial european a anunţat continuarea  reformării sectorului fi­ nan­ciar, lansarea de măsuri vizând  consolidarea pac­tului de stabilitate, creşterea competitivităţii în­treprinderilor europene, încurajarea  creării de noi întreprinderi industriale, creşterea nu­mă­ rului locurilor de muncă şi orientarea spre  rea­ lizarea  unei  "pieţe unice europene mai des­chi­ se". Conform spuselor  preşedintelui CE, pentru a se înregistra creştere economică, e nevoie de un sec­tor financiar solid şi viabil. Finanţele publice so­ lide duc la atingerea obiectivului de creştere e­co­ nomică şi, implicit, la crearea de locuri de mun­ că. Prioritatea absolută a Comisiei este creşterea, creşterea durabilă, creşterea favorabilă in­cluziunii. Oficialul european a propus o mai bună gu­ver­ nanţă economică prin găsirea de soluţii pentru de­zechilibrele macroeconomice majore, în spe­ cial în zona euro. "Trebuie întreprinse măsuri pen­tru ca uniunea monetară să fie însoţită de o adevărată uniune economică", a afirmat pre­şe­ dintele Comisiei, completând că o generaţie care func­ţionează pe bază de datorii dă naştere unei na­ţiuni nedurabile. Conform preşedintelui Barroso,

Co­misia va propune în cursul acestui an, în cadrul Stra­tegiei Europa 2020, un „Monitor european al pos­turilor vacante”, care va informa cetăţenii unde în Europa sunt locuri de muncă disponibile şi care sunt competenţele căutate. Oficialul european do­reşte ca până în 2020 să existe 3 milioane de lo­ curi de muncă verzi şi a promis 38 de miliarde de eu­ro companiilor europene pentru combaterea bi­rocraţiei. În ceea ce priveşte revizuirea bugetului UE, preşedintele Barroso a propus înlocuirea ca­ dru­lui financiar de şapte ani cu unul de 10 ani, du­pă primii cinci ani efectuându-se o revizuire. El a mai cerut instituirea de obligaţiuni UE pentru fi­nan­ţarea proiectelor şi un sistem nou pentru re­ sursele proprii ale UE.

CE vrea o piaţă europeană a instrumentelor financiare derivate mai sigură şi mai transparentă

În urma declanşării crizei economice, Comisia Eu­ropeană a luat o serie de noi măsuri cu scopul de a crea un sistem financiar european mai ar­mo­ nizat şi mai sănătos. Astfel, organismul executiv a prezentat o propunere de regulament care vi­ zează creşterea siguranţei şi transparenţei pieţei in­strumentelor financiare derivate negociate pe pie­ţe nereglementate (over the counter - OTC). În a­cest proiect de regulament, Comisia propune mai mul­te acţiuni care vizează creşterea transparenţei, si­guranţei şi reducerea riscurilor operaţiunilor în con­trapartidă. Astfel, pentru a creşte transparenţa pe piaţa eu­ ropeană, Comisia propune ca informaţiile privind con­tractele cu instrumente financiare derivate de tip OTC să fie raportate către aşa-numitele registre cen­trale de tranzacţii şi să poată fi accesate de că­ tre autorităţile de supraveghere. De asemenea, toţi cei­lalţi participanţi la operaţiunile de pe piaţă vor a­vea, la rândul lor, acces la mai multe informaţii. În prezent raportarea contractelor cu instrumente fi­ nanciare derivate de tip OTC nu este obligatorie, iar prin propunerea sa Comisia îşi doreşte să ofere au­ to­ri­tăţilor de reglementare din UE acces la aceste re­gistre centrale pentru a putea avea o mai bună ima­gine de ansamblu cu privire la datoriile fiecărei en­tităţi şi la beneficiarii acestor datorii. În această si­tuaţie, autorităţile de reglementare vor putea de­tecta din timp eventualele probleme, cum ar fi acu­mulările de riscuri.  Claudia Doanţă

CHIOŞCULDEZIARE 34% din bugetul UE din perioada 2007-2013 merge în sectorul agriculturii

Este lesne de înţeles cât de importantă este această ramură economică pentru Uniunea Europeană şi pentru cetăţenii săi. Cu atât mai dificilă este misiunea lui Dacian Cioloş, comisarul responsabil în următorii ani de tot ceea ce înseamnă agricultură la nivelul Uniunii. Despre misiunea lui Cioloş în fruntea agriculturii europene, despre direcţiile pe care comisarul vrea să dezvolte Politica Agricolă Comună (PAC) într-o Europă afectată serios de criza economică mondială vorbeşte şi publicaţia "Comisia Europeană 2010-2014. Profiluri şi priorităţi". "Reforma nu înseamnă micşorarea ajutorului financiar din domeniul agricol, ci adaptarea sistemului la noile cerinţe" este sintagma pe care publicaţia în cauză o menţionează ca reprezentativă pentru discursul şi acţiunile lui Dacian Cioloş. Comisarul responsabil cu acest portofoliu are în primul rand sarcina de a oferi sprijin financiar pentru fermieri din fonduri europene, subliniază broşura editată de Comisia Europeană. O altă prioritate a lui Cioloş este verificarea şi certificarea calităţii alimentelor produse în cadrul UE, având în vedere standardele ridicate impuse prin legile care reglementează acest domeniu. Dezvoltarea în condiţii prielnice a comunităţilor rurale este şi ea o prioritate pe agenda lui Cioloş. În România, spre exemplu, nivelul de dezvoltare din mediul rural este unul scăzut, iar UE oferă fonduri nerambursabile consistente pentru creşterea acestui nivel. Comisarul european a explicat în repetate rânduri importanţa folosirii fondurilor din sectorul agricol, România având deocamdată un nivel scăzut de accesare a banilor europeni destinaţi dezvoltării agriculturii. Implementarea PAC, dar mai ales creionarea traseului pe care va trebui să îl urmeze Politica Agricolă Comună după 2013 rămâne obiectivul numărul unu al lui Dacian Cioloş, după cum subliniază şi publicaţia în cauză. Pentru a afla mai multe detalii despre comisarul european Dacian Cioloş și despre misiunea sa în cadrul CE puteţi consulta publicaţia "Comisia Europeană 2010-2014. Profiluri şi priorităţi" la pagina de internet http://ec.europa.eu/publications/ booklets/others/88/index_en.htm.  (M.O.)


4 BULETIN DE EUROPA

Nr. 9

octombrie 2010

EUROPA ÎN ROMÂNIA

EUROPAÎNDIRECT Apulum Agraria - ediţia a 19-a În perioada 18-19 septembrie 2010, Centrul Europe Direct Alba Iulia a participat, alături de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba-Iulia, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba şi Asociaţia Ţara Vinului Alba, la cea de-a XIX-a ediție a Târgului Apulum Agraria. Pe parcursul celor 2 zile, Centrul a oferit atât celor peste 160 de expozanţi şi producători din ţară şi de peste hotare, cât şi celor peste 20.000 de participanţi, nu doar materiale, ci şi informaţii şi discuţii constructive pe teme specifice. La ediţia din acest an standurile producătorilor agricoli individuali şi firmelor au abundat în fructe şi legume, nenumărate produse de panificaţie şi patiserie, dar și ouă, brânzeturi și preparate din carne. Printre cele mai vizitate standuri s-au numărat cele ale producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice.  (M.O.)

Fonduri europene de 25 milioane euro pentru programul “Casa Verde”

Târg de informare pe teme europene în Baia Mare Centrul Europe Direct Maramureş a organizat, pe data de 24 septembrie, în Piaţa Revoluţiei din Baia Mare, ediția a treia a Târgului de informare pe teme europene. Evenimentul a avut scopul de a prezenta locuitorilor din Baia Mare, precum şi vizitatorilor din celelalte localităţi maramureşene, informaţii utile despre activităţile, politicile şi programele derulate la nivelul Uniunii Europene, au declarat organizatorii. În cadrul standului de informare au fost puse la dispoziţia vizitatorilor materiale gratuite, care au oferit celor interesați detalii despre instituţiile europene și rolul lor în cadrul UE.  (M.O.)

LIVE din Parlamentul European

Vâlcenii pot vedea în direct cum lucrează parlamentarii europeni, grație unei inițiative a Centrului Europe Direct Vâlcea. La Biblioteca Județeană din localitate, sunt proiectate în direct, în fiecare lună, sedințe din Parlamentul European. Astfel, cei interesați au putut urmări între 20 și 23 septembrie, între orele 10,00 – 16,00, a doua sesiune plenară a Parlamentului European din luna curentă. Pe ordinea de zi s-au aflat subiecte de interes maxim din actualitatea europeană: rezultatele summitului UE – discursul preşedintelui Van Rompuy la Strasbourg, supravegherea financiară, răspunsul comun al UE referitor la aprovizionarea cu gaze naturale sau interzicerea importurilor de produse fabricate în lagărele de muncă forțată din China.  (M.O.)

Uniunea Europeană acordă fonduri de 25 mi­ lioa­ne de euro pentru programul "Casa Verde", pro­gram ce vizează instalarea sistemelor de în­ călzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv în­locuirea sau completarea sistemelor clasice de în­călzire. Scopul acestui program este îmbunătăţirea ca­ lităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a com­bustibililor fosili utilizaţi pentru producerea e­nergiei termice. Pe lângă beneficiile asupra me­ diului, sistemul de încălzire care foloseşte energia re­generabilă reduce  cheltuielile anuale dedicate cu până la 70%. Programul "Casa Verde" este operaţional în­ cepând cu data de 1 iulie 2010, iar persoanele fi­zice îşi pot depune dosarele pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă la agenţiile judeţene de mediu din localităţile unde domiciliază, până la data de 15 decembrie a fiecărui an. Bugetul de 110 milioane lei alocat programului este distribuit la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de numărul de locuitori al acestuia. Contractele de finanţare ne­ ram­bursabilă pentru persoane fizice în cadrul pro­gramului “Casa Verde” sunt valabile 12 luni de la data semnării acestora de către părţile con­ trac­tante. Beneficiarii care doresc prelungirea contractelor de finanţare vor prezenta în scris o solicitare, la sediul agenţiei judeţene pentru pro­ tecţia mediului unde domiciliază, cu cel puţin 30 zile lucrătoare înainte de data intrării în vigoare a mo­dificării solicitate. "Casa Verde" se adresează exclusiv persoanelor fi­zice şi constă în acordarea unor sume fixe, din bu­getul Fondului pentru Mediu, în funcţie de ti­ pul instalaţiei, astfel: până la 6.000 lei pentru in­ stalarea panourilor solare, până la 8.000 lei pentru in­stalarea pompelor de căldură, până la 6.000 lei pen­tru instalaţia care produce energie termică pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, pre­cum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, a­gricole, forestiere.

Pentru a aplica la acest program solicitantul tre­buie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie persoană fizică domiciliată în România, să fie pro­prietar/coproprietar al imobilului în care se implementează proiectul, iar acesta trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, proprietarul să nu ai­bă obligaţii restante la bugetul de stat, bugete lo­ cale, conform legislaţiei naţionale în vigoare, iar activitatea desfăşurată anterior începerii pro­iec­ tului să nu fi încălcat dispoziţiile legale privind pro­tecţia mediului. Reprezentanţii Ministerului Mediului susţin că pro­cedura de întocmire a dosarului este foarte simplă, iar cetăţenii îşi pot alege singuri firma cu care să execute lucrările. După ce au finalizat lu­ crările, oamenii se prezintă cu factura, copia după con­tractul de execuţie, procesul verbal de recepţie a lucrării şi certificatul de garanţie a instalaţiei, iar autoritatea de mediu le dă banii în funcţie de tipul de centrală instalată. Cei care aplică la a­cest program trebuie să fie atenţi întrucât sunt con­ siderate eligibile doar cheltuielile efectuate după sem­narea contractului de finanţare. Într-o lună de la demararea Programului au fost de­puse 8.727 dosare de finanţare, cu o valoare de peste 50 milioane lei. Cele mai multe dosare au fost depuse în judeţele Bihor (741 dosare), Har­ ghita (629), Braşov (310), Bistriţa Năsăud (226), Co­ vasna (233), Mureş (297), Sălaj (233), Sibiu (276) şi Alba (291). În Bucureşti au fost depuse 318 do­sare. Până pe 22 iulie au fost acceptate 530 de ce­reri din totalul dosarelor depuse. Reprezentanţii Mi­ nisterului Mediului recunosc că ritmul de pre­ lucrare a dosarelor este destul de lent; după do­ uă luni de la debutul programului ''Casa Verde'', an­gajaţii Administraţiei Fondului pentru Mediu au analizat doar un sfert din totalul dosarelor de­ puse. În aceste condiţii, ei vor termina de analizat toa­te dosarele abia în luna martie 2011, motiv pen­tru care şi decontările vor fi întârziate până în pri­mă­vara anului menţionat.  Claudia Doanţă


Nr. 9

BULETIN DE EUROPA 5

octombrie 2010 INTERVIU

Tineretul în mișcare

Educație pentru o economie inteligentă În prima jumătate a acestui an, Uniunea Eu­ro­ peană a investit, pe bună dreptate, o mare parte din energia sa în vederea consolidării guvernanței e­co­nomice în contextul volatilității piețelor. În pre­zent, trebuie să ne orientăm spre viitor și să ne întrebăm ce fel de economie dorim să făurim pen­tru mâine. Acesta este obiectivul strategiei Europa 2020. Ea este o foaie de parcurs pentru o creștere in­ teligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care va con­tribui la crearea locurilor de muncă necesare pen­tru o societate bazată pe cunoaștere. Eforturile noas­tre s-au concentrat asupra educației de­ oa­rece oamenii sunt cea mai bună resursă de care dispunem. Trebuie să răspundem urgent la întrebarea: „Tinerii noștri primesc pregătirea ne­ ce­sară pentru a răspunde exigențelor de mâine?”. Câteva cifre ilustrează amploarea provocării cu care se confruntă Europa. Șomajul în rândul ti­nerilor se ridică astăzi la peste 20%. Mai puțin de o treime dintre tinerii noștri se îndreaptă către în­vă­țământul superior, în comparație cu 40% în Statele Unite și 50% în Japonia; aproximativ 15% părăsesc școala prematur, având, în cel mai bun caz, doar calificări de bază. Totuși, economia eu­ ro­peană în anul 2020 va necesita calificări de ni­ vel înalt pentru cel puțin 35% dintre locurile de muncă și calificări de nivel mediu pentru 50% din­tre acestea. Din acest motiv, UE și-a stabilit obiective am­ bi­țioase pentru educație: reducerea numărului de abandonuri școlare la mai puțin de 10% și ga­ ran­tarea faptului că minimum 40% dintre tineri se în­dreaptă către învățământul superior sau către per­fecționarea profesională. Aceste obiective sunt cre­dibile și realiste; ele vor contribui la orientarea re­formelor noastre structurale în direcția bună. Cel mai recent raport al OCDE privind educația de­monstrează că guvernele care investesc în mod a­decvat în învățământul superior beneficiază în schimb de avantaje, printr-o creștere economică mai accentuată. Comisia Europeană lansează acum „Tineretul în miș­care” pentru a aborda provocările cu care se con­fruntă tinerii în domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă. Acesta este un pa­ chet de măsuri care vor ajuta sistemele noastre de învățământ să ofere competențele adecvate, să crească performanța învățământului superior, să încurajeze tinerii să studieze și să participe la ac­ țiuni de formare în străinătate, precum și să le fa­ ci­liteze tranziția către piața locurilor de muncă. De a­semenea, lansăm o consultare publică cu privire la viitorul educației, formării și programelor de mo­bilitate ale Uniunii Europene pentru perioada de după 2013. În primul rând, trebuie să rezolvăm problemele de bază: alfabetizarea, competențele numerice și competențele TIC sunt esențiale pentru dez­vol­ta­ rea oricărui copil. În ceea ce privește al­fa­betizarea la citire, Europa a înregistrat un regres în ultimii ani – aproape un sfert din copiii noștri cu vârsta de 15 ani au competențe scăzute în acest domeniu – iar acest fapt este inacceptabil. Am instituit de ur­gență un grup de experți la nivel înalt pentru a

iden­tifica cele mai eficiente practici din întreaga Eu­ropă și pentru a elabora noi politici. Unele state mem­bre înregistrează reale progrese în ceea ce pri­vește alfabetizarea și ar trebui să învățăm de la a­cestea. Trebuie apoi să continuăm reforma în­vă­ță­ mântului superior, pentru ca Europa să fie ca­ pa­bilă nu doar să producă, ci și să atragă cele mai mari talente din lume. Am inițiat un dialog la nivel european între universitățile noastre și întreprinderi, creând o mai mare apropiere în­ tre acestea, astfel încât programele de studii să contribuie la pregătirea tinerilor pentru mul­ti­tu­ dinea de exigențe ale mediului de lucru modern. Do­rim să încurajăm universitățile să își diversifice sur­sele de venituri și analizăm noi modalități de finanțare a împrumuturilor pentru studenți la nivel european. De asemenea, preconizăm un nou sistem multidimensional de clasificare pen­ tru a reflecta mai bine diversitatea a ceea ce oferă uni­versitățile noastre. UE a adăugat întotdeauna valoare permițândule cetățenilor să trăiască, să lucreze și să studieze în alte state membre. Mobilitatea este un mijloc de a le oferi tinerilor competențele de care vor avea ne­voie pentru o viață aflată sub semnul schimbării și al adaptării – iar acest fapt este valabil în aceeași mă­sură atât pentru formarea profesională, cât și pentru discipline legate mai mult de mediul uni­ versitar. Toți tinerii au de câștigat dacă învață să colaboreze cu alte persoane, să facă schimb de idei și să exploreze o nouă cultură. Această ex­pe­

rien­ță le oferă mai multe șanse de a obține un loc de muncă. Prin urmare, obiectivul nostru este de a ne extinde programele de mobilitate și de a le des­chide unui număr mai mare de tineri. „Tineretul în mișcare” îi va ajuta pe tinerii noștri să efectueze tranziția de la educație la piața forței de muncă. Un nou Monitor european al posturilor va­can­te va oferi tinerilor și consultanților în do­ meniul ocupării locurilor de muncă informații pri­vind sectoarele care oferă locuri de muncă în Eu­ro­pa și competențele necesare. Un Pașaport eu­ropean al competențelor va facilita compararea ex­pe­riențelor dobândite de tineri în diferite țări. Una dintre provocările cele mai dure va fi pu­ nerea în aplicare a acestui pachet într-o perioadă de austeritate. Sprijinul UE este crucial pentru a o­feri șansa de a studia, de a participa la activități de formare și de a lucra în străinătate pentru mi­ lioane de tineri europeni. De exemplu, prin in­ter­ mediul programului Erasmus, milioane de stu­ denți au beneficiat de oportunitatea de a stu­dia în străinătate și de a-și spori competențele aca­ demice, sociale, personale și lingvistice. Vom lansa în curând o dezbatere dificilă cu pri­ vire la prioritățile UE în materie de cheltuieli pentru noul deceniu. Pentru a îndeplini obiectivele am­ bițioase ale strategiei noastre Europa 2020, tre­buie să facem unele alegeri dificile. Într-o perioadă de criză, mai mult ca oricând, educația trebuie să ră­ mână prioritatea noastră.  Androulla Vassiliou (Comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret)


6 BULETIN DE EUROPA

EUROFLASH Concurs pentru studenţii la Jurnalism Comisia Europeană a lansat concursul „Tineri reporteri împotriva sărăciei” la care pot participa toţi studenţii la jurnalism din statele membre ale UE. Concursul, organizat în cooperare cu Centrul European de Jurnalism, este o iniţiativă adresată studenţilor la jurnalism cu scopul de a-i sensibiliza cu privire la aspectele legate de politica de dezvoltare. Studenţii sunt invitaţi să transmită un articol sau un reportaj radio privind UE şi politica sa de dezvoltare până pe 29 octombrie. Pe baza reportajelor transmise şi a formularelor de candidatură, vor fi selecţionaţi 33 de candidaţi care vor fi invitaţi să participe la un atelier în cursul Zilelor Europene ale Dezvoltării, care se desfăşoară la Bruxelles în luna decembrie. În timpul atelierului, studenţii la jurnalism vor transmite în direct de la Zilele Dezvoltării, iar laureaţii concursului vor fi invitaţi să participe la o vizită de teren într-un stat african, partener al Comisiei.  (C.D.)

Seminar internaţional la Iaşi: „The EU - an active player in a globalised world" Centrul de Studii Europene al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează seminarul internaţional în limba engleză “UE – un participant activ într-o lume globalizată”, în perioada 21-24 octombrie 2010, în cadrul proiectului “Centrul de Excelenţă Jean Monnet în Studii Europene”. Seminarul se adresează unui grup ţintă de 30 de doctoranzi de la şcoli doctorale din România şi Republica Moldova, în domeniile: economie şi afaceri internaţionale, economie, studii europene şi relaţii internaţionale, ştiinţe politice, drept, istorie. Programul seminarului va include prelegeri şi dezbateri pe următoarele arii tematice: UE într-o lume globalizată – provocări și oportunități, relațiile dintre UE și SUA în domeniile crizei economice, schimbărilor climatice și securitatăţii internaționale, relațiile dintre UE și Rusia, rolul României în contextul regional european. Seminarul se bucură de prezenţa unor profesori din SUA, Italia, Marea Britanie şi Moldova.  (C.D.)

Supermaratonul Viena Bratislava – Budapesta În perioada 19-23 octombrie 2010 are loc cea de-a 21-a ediţie a supermaratonului Viena-Bratislava-Budapesta, precum şi un festival sportiv, cultural şi turistic, sub patronajul comisarului Androulla Vassiliou şi al unor importante personalităţi din Austria, Slovacia şi Ungaria.  Timp de cinci zile, participanţii la maratonul de 320 km care va traversa Austria, Slovacia, Ungaria – parcurgând Viena, Bratislava, Budapesta şi alte 50 de oraşe şi sate – se vor întrece în probe de alergare individuală, ştafetă, ciclism şi patinaj pe rotile. Vor participa, conform estimărilor, circa 1.000 de persoane din 13 ţări. Pe lângă  Austria, Slovacia, Ungaria  şi ţările din regiunea Dunării, în competiţie vor fi reprezentate şi alte câteva state ale lumii. Chiar de la primele ediţii ale Supermaratonului, atleţii români au participat constant la cursele de alergare individuală, precum şi la cele de ştafetă, obţinând rezultate foarte bune.  (C.D.)

Nr. 9

octombrie 2010

AGENDA

Comisia Europeană (CE) propune măsuri pentru creşterea siguranţei circulaţiei Comisia a adoptat un program ambiţios de si­ guranţă rutieră care îşi propune să reducă la ju­ mătate numărul deceselor rutiere în Europa în ur­­­mă­­torul deceniu. Siguranţa rutieră reprezintă o problemă socială majoră, doar în 2009 peste 35.000 de persoane decedând pe drumurile U­niu­nii Europene − echivalentul populaţiei unui oraş me­ diu. Consecinţele economice pentru so­cietate sunt estimate la 130 de miliarde de euro pe an. Programul stabileşte un set de iniţiative care se concentrează pe îmbunătăţirea siguranţei au­to­­ vehiculelor, a siguranţei infrastructurii şi a com­por­ ta­mentului participanţilor la trafic. Pentru a îmbunătăţi măsurile de siguranţă pen­­­ tru autovehicule, între 2011-2020 va in­tra în vigoare o nouă gamă de măsuri pri­vind e­­chi­­­pa­mentul de siguranţă, inclusiv: obli­ga­ti­vi­ta­tea sistemului de control electronic al sta­bi­lităţii, obli­ga­ti­vi­ta­ tea sistemelor de a­ver­ti­za­re pentru prinderea centurii de siguranţă, o­­bli­­ga­ti­vi­ta­tea sistemelor automate de frâ­nare de urgenţă (pentru camioane şi autobuze), o­bli­ga­­ti­vi­ta­tea  sistemelor de avertizare la trecerea in­­­vo­lun­tară pes­te liniile de separare a benzilor de cir­culaţie (pen­tru camioane şi autobuze). Pen­tru a creşte si­gu­ran­ţa infrastructurii, acordarea fon­durilor eu­ro­pe­ne pentru infrastructură va fi con­diţionată de res­pectarea directivelor privind si­guranţa rutieră şi a tunelelor.  Excesul de viteză, condusul sub influenţa bă­u­ tu­­rilor alcoolice şi nepurtarea centurii de si­gu­ranţă sunt considerate primele trei principale cau­ze res­­ponsabile pentru accidentele rutiere fa­tale. În

ca­zul condusului sub influenţa băuturilor al­co­ol­i­ ce, Comisia consideră că sancţiunile trebuie să fie în­soţite de măsuri preventive, de aceea va lua în con­siderare măsuri legislative care solicită uti­li­zarea obli­gatorie a dispozitivului „alcolock” pen­tru şo­ferii pro­fesionişti şi în cadrul programelor de rea­bil­itare pen­tru şoferii care au fost descoperiţi con­du­când sub influenţa băuturilor alcoolice. Pentru a reduce numărul de accidente cu vă­ tă­­mare corporală, CE va elabora o strategie de ac­­ ţiune care să stabilească nişte definiţii comune pen­­­tru răni grave şi minore, să promoveze schim­ bul de bune practici între statele membre re­fe­ ritor la reacţia serviciilor de urgenţe în caz de ac­ ci­dent şi să instaleze dispozitive de în­re­gis­tra­re a evenimentelor („cutii negre”) în spe­cial pe au­to­ve­ hiculele profesionale, cu scopul de a îm­bunătăţi an­ chetele tehnice şi analiza ac­ci­den­telor. În ceea ce priveşte vehiculele motorizate pe do­­­uă roţi, se vor propune măsuri de siguranţă ca: instalarea obligatorie a unui sistem de frânare a­­ van­sat, dezvoltarea unor standarde tehnice pen­tru echipamentele de protecţie şi studierea fe­za­bi­ lităţii echipării motocicletelor cu un airbag şi/sau in­troducerea airbagului în îmbrăcămintea de pro­ tecţie. Comisia preconizează că până în 2020 numărul de­­­ceselor va scădea cu mai mult de 40% (faţă de 25% în deceniul precedent). Media deceselor datorate accidentelor rutiere la un milion de lo­cui­ tori s-a redus de la 113 în 2001 la 69 în 2009 pentru toa­te cele 27 de state membre.  Claudia Doanţă

Ziua Europeană a Limbilor Străine a evidenţiat avantajele pe care multilingvismul le oferă micilor întreprinderi Ziua Europeană a Limbilor Străine a fost lansată în anul 2001 pentru a celebra diversitatea lor şi a sublinia importanţa limbilor străine în viaţa noa­stră personală şi profesională. Anul acesta, pe 26 septembrie, ser­ ba­rea Zilei Europene a Lim­bi­lor Străine s-a axat pe te­ma utilizării limbilor străi­ne în întreprinderi, la Bru­ xelles având loc con­ferinţa intitulată „Limbile străine pen­tru IMM-uri” (Languages for SMEs). În jur de 150 de în­tre­prin­ză­tori, asociaţii de întreprinderi şi re­­prezentanţi ai administraţiilor naţionale şi locale au par­ticipat la acest eveniment. După alocuţiunea de des­chi­de­re a doamnei Androulla Vassiliou, co­ mi­sarul eu­ro­pean responsabil cu educaţia, cultura, mul­­ti­ling­vis­mul şi tineretul, invitaţii au participat la o ma­­să rotundă la care au avut loc dezbateri privind lim­­­bile străine, competitivitatea şi capacitatea de in­­ serţie profesională. Comisia a organizat, de asemenea, evenimente în toa­te statele membre UE. La Berlin, elevii şcolilor pri­­ ma­re au participat la spectacole multilingve în care au fost prezentate diversele limbi şi ţări ale Eu­ropei. La Londra, Reprezentanţa Comisiei i-a încurajat pe autorii de bloguri să scrie într-o lim­bă diferită. La Paris, „Maison de l'Europe” a găz­duit o masă rotundă pri­vind multilingvismul şi în­tre­prin­derile, în timp ce la Madrid a avut loc o conferinţă privind „Traducerea şi interpretarea îm­potriva excluziunii”. În Italia, la Pisa şi Lucca, An­drea Ronchi, ministrul italian responsabil cu afa­ce­rile europene, şi autorul Umberto Eco au dis­­­cu­tat pe tema contribuţiei cunoaşterii limbilor străi­­­ne la integrarea europeană. În România, au a­­­vut loc evenimente dedicate Zilei Europene a Lim­­bi­­lor

Străine în­tr-o serie de Centre Europe Di­rect de peste tot din ţa­ră (expoziţii de publicaţii pri­vind mul­­ti­ling­ vismul, con­cursuri interactive cu elevii), iar la sediul Reprezentanţei Comisiei Eu­ro­pene din Bucureşti va avea la loc, în data de 8 oc­tombrie, conferința de instituire a rețelei de ex­celență a limbii române fo­ losite în instituțiile UE (Rețeaua RO+). Această rețea este menită să asi­gure colaborarea lingvistică și ter­ minologică în­tre Departamentul de Limba Ro­mână din cadrul Di­recției Generale Traduceri a Co­mi­siei și experți ro­mâni. Obiectivul principal al rețelei este de a crea un cadru de colaborare permanentă între experții și in­stituțiile relevante, pentru a asi­ gura consecvența lim­bajului și terminologiei fo­ lo­site în legislația U­niu­nii Europene și în legislația ro­mânească, în concordanță cu ultimele evoluții ling­vistice, terminologice și legislative din România. Mem­brii rețelei aparțin mediului academic, so­ cietății civile și administrației publice din România. La conferinţă vor participa fostul comisar european pen­tru multilingvism, în prezent consilier pre­zi­ den­țial pentru afaceri europene, Leonard Orban, vice­președintele Academiei Române, Marius Sala, şeful Departamentului de Limba Română, Vio­rel Șerbănescu, şeful Reprezentanței Comisiei Eu­ro­ pene în România, Niculae Idu, reprezentanți ai Mi­ nisterului Afacerilor Externe, ai Departamentului pen­tru Afaceri Europene, ai Institutului European din România, precum și reprezentanți ai altor de­ par­tamente de limba română din instituțiile Uniunii Eu­ropene.  Claudia Doanţă


Nr. 9

BULETIN DE EUROPA 7

octombrie 2010

EUROFLASH Reporter European – ediția de toamnă

Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România invită jurnaliștii să participe la ediția de toamnă a concursului Reporter European. Scopul concursului este promovarea temelor legate de integrarea europeană a României, materialele urmând a fi înscrise în această ediție având ca temă extinderea spaţiului Schengen la Bulgaria și România. Detalii despre concursul din această toamnă puteți găsi pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/romania/ eu_you/concursuri/reporter_european_ toamna_2010_ro.htm. Termenul limită pentru transmiterea materialelor este 15 noiembrie 2010, data poștei.  (A.D.)

UE cere eliminarea vizelor canadiene Uniunea Europeană vine în sprijinul cetăţenilor români, bulgari şi cehi cerând Guvernului Canadei sa renunţe la vizele pentru rezidenţii celor trei ţări. În 2008, Canada a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din Polonia, Slovacia, Lituania şi Ungaria şi a promis că nici românii sau bulgarii nu vor mai avea nevoie de viză canadiană. Cetăţenii canadieni pot circula fără viză în toate cele 27 de state membre ale UE. Astfel, oficialii Uniunii Europene solicită ca toţi cetăţenii UE să aibă la rândul lor acces nerestricţionat de vize în Canada.  (A.D.)

Adio becuri de 75 W!

SOCIETATE

Europenii, dispuși să ajute țările în curs de dezvoltare Un recent Eurobarometru, realizat de Comisia Eu­ropeană, pe tema „Europenii, ajutorul pentru dez­voltare și obiectivele de dezvoltare ale mi­ leniului” arată că 9 din 10 europeni susțin ajutorul a­cordat țărilor în curs de dezvoltare. Cercetarea ara­tă că 76% dintre europeni consideră că o ac­ țiune comună a țărilor din UE reprezintă o valoare a­da­ugată care contribuie la evitarea intensificării efor­turilor și la asigurarea eficacității ajutorului. Eurobarometrul Comisiei relevă faptul că sprijinul exprimat de marea majoritate a cetățenilor UE, indiferent de naționalitatea acestora, pentru po­litica din domeniu a rămas ridicat, în ciuda cri­ zei economice și financiare din Europa. În același studiu, cetățenii își exprimă sprijinul in­direct pentru politica de coeziune în domeniul dez­voltării. 43% dintre aceștia consideră că po­ liticile UE în materie de comerț și finanțare au un im­pact pozitiv asupra țărilor partenere. Gradul de sus­ținere a politicilor de menţinere a păcii a ajuns la 42%, domeniu urmat de agricultură cu 33% și mi­grație (22%). Sărăcia este considerată drept cea mai mare pro­vocare de 42% dintre respondenții Eu­ro­ barometrului. Cu această problemă se confruntă țările în curs de dezvoltare, scriu specialiștii în Eurobarometrul „Europenii, ajutorul pentru dez­ vol­tare și obiectivele de dezvoltare ale mileniului”. Cri­za economică reprezintă problema pentru 36% din­tre cei care au răspuns la întrebările adresate de Comisie. Alte două probleme identificate de eu­ro­peni sunt alimentația (20%) și aspectele din do­meniul sănătății (19%). 42% dintre europeni se declară în favoarea aju­ torării țărilor în curs de dezvoltare prin munca vo­luntară sau prin donații. 30% dintre cetăţenii UE fie donează bani, fie lucrează ca voluntari. În opi­nia a 63% dintre respondenți, organizațiile in­ ternaționale sunt cele mai în măsură să ajute țările în curs de dezvoltare. UE ocupă locul al treilea cu 17%, după ONU cu 27% și Banca Mondială cu 19%.

Întrebărilor Eurobarometrului le-au răspuns 26.500 de cetățeni din toa­te cele 27 de state membre. Obiectivul sondajului a fost acela de a estima an­gajamentul opiniei publice în favoarea aju­to­ rului pentru dezvoltare în contextul actualei crize e­conomice și în vederea următoarei reuniuni la ni­vel înalt privind obiectivele de dezvoltare ale mi­leniului, care se va desfășura la New York. În 2009, Uniunea Europeană a fost cel mai important do­nator din lume, acordând asistenţă pentru dez­ voltare în valoare de 49 de milioane de euro. „Cetățenii europeni ne-au transmis tuturor un mesaj foarte clar: în ciuda încetinirii creșterii eco­nomice, trebuie ca UE să dea dovadă, în con­ tinuare, de solidaritate și de responsabilitate față de cei aflați în dificultate. Consider acest mesaj drept un mandat de a urmări în continuare cu ho­ tărâre îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mi­leniului. Este evident că trebuie să asigurăm cel mai mare impact al ajutorului UE, care este cel mai im­portant ca volum din lume”, a declarat comisarul eu­ropean pentru dezvoltare, Andris Piebalgs.  Alexandra Duţulescu

Ştiţi ce poate face Europa socială pentru dumneavoastră? Conform legislației UE în vigoare, becurile tradiționale vor fi înlocuite cu becuri noi ce vor reduce emisiile de CO2. Astfel, de la 1 septembrie, în România nu se mai comercializează becuri tradiționale incandescente de 75 de waţi. Anul trecut, Uniunea a eliminat becurile de 100 de wati, iar până la sfârșitul anului 2012 vor fi retrase de pe piață și cele de 60 W, 40 W sau mai puțin. Chiar dacă sunt interzise, comercianții mai pot comercializa becuri de 75 de W până la terminarea stocurilor. UE a decis înlocuirea becurilor tradiționale pentru a economisi energie și pentru a reduce emisiile de CO2.  (A.D.)

În perioada 17-18 septembrie 2010 a avut loc în Par­cul Unirii din Bucureşti un eveniment organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România în cadrul campaniei "CIRCUS – Ştiţi ce poate face Eu­ropa socială pentru dumneavoastră?". Această campanie a fost lansată de Comisia Eu­ ropeană pentru a sensibiliza publicul cu privire la iniţiativele concrete adoptate de Uniunea Eu­ro­ peană în domeniul ocupării forţei de muncă, po­ liticilor sociale şi egalităţii de şanse. Campania pre­ zintă modul în care Uniunea Europeană contribuie la combaterea problemelor sociale într-o manieră prac­tică. După ce a vizitat 30 de oraşe, atrăgând 450.000 de vizitatori în 2009, campania „Circus” va ajunge la 1 milion de vizitatori până la sfârşitul a­nului 2010. Deschiderea oficială a evenimentului

a avut loc în prezenţa domnului Niculae Idu, şeful Re­prezentanţei Comisiei Europene în România, care a ţinut să precizeze că această iniţiativă ara­tă angajamentul Comisiei Europene de a ajuta ce­ tăţenii, pe plan local, să facă faţă efectelor crizei eco­nomice şi sociale. "Ne face o deosebită plăcere să prezentăm proiectele şi instrumentele locale care ajută în mod direct cetăţenii să obţină un loc de muncă sau să dobândească noi deprinderi", a mai spus domnul Niculae Idu. La acest eveniment au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, dar şi organizaţii non-guvernamentale care au ofe­rit celor interesaţi informaţii despre proiectele pe care le desfăşoară şi au expus materiale de pro­ mo­vare.  Claudia Doanţă


8 BULETIN DE EUROPA

EUROMITURI  Ce se susține: Uniunea Europeană se

pregătește să interzică sloganurile mai multor reclame celebre. În urma unei inițiative de la Bruxelles, mai multe mesaje bine-cunoscute din lumea publicității vor dispărea, fiind vorba aici de ”Pisicuțele ar cumpăra Whiskas” (Whiskas), ”Red Bull îți dă aripi” (Red Bull) sau ”Calitatea este rețeta cea mai bună” (Oetker). Care este realitatea: Afirmațiile de mai sus, apărute în celebrul ziar german Bild Zeitung, în anul 2003, pornesc de la o directiva a Uniunii, care face însă referire numai la produsele alimentare și la reclamele făcute acestora. Oficiali ai UE atrăgeau atunci atenția asupra mesajelor eronate transmise de unele reclame, care făceau trimitere la calități nutritive inexistente ale produselor în cauză.

 Ce se susține: Adio banane curbate,

la revedere castraveți strâmbi, gata cu morcovii butucănoși! Agricultorii europeni trebuie să se supună unui noian de reguli care vor reglementa mărimea, culoarea și textura legumelor și fructelor cultivate și comercializate în UE (The Times, 2003). Care este realitatea: Ministerele agricole din statele membre UE au cerut încă din anii 90 Comisiei Europene să reglementeze legal cultivarea și comercializarea produselor agricole pentru obținerea unor rezultate cât mai bune. În 1994, miniștrii reprezentând statele membre UE au votat în Consiliul European noile reglemetări. Conform acestor standarde, dimensiunea și forma fructelor sunt indicatori extrem de importanți în stabilirea maturității acestora și calității lor nutritive. În orice caz, bananele rămân curbate, iar castraveții, de diverse forme.

Nr. 9

octombrie 2010

EUROPA PE SCURT

Chestionar Puteţi contribui la îmbunătăţirea comunicării pe teme europene prin intermediul Buletinului de Europa prin completarea următorului ches­tio­nar, pe care vă rugăm să îl transmiteţi prin poştă la adresa redacţiei (Strada Vasile Lascăr 31, 020492, Bucureşti) sau prin email la com-rep-ro-newsletter@ec.europa.eu.

1. De unde ați auzit / aflat de publicația Buletin de Europa? a) presă/internet b) puncte de distribuție c) prieteni/cunoștințe d) alte surse (care?) 2. Ați mai consultat Buletinul de Europa până acum? a) DA b) NU 3. Dacă da, câte ediţii ale Buletinului de Europa aţi mai consultat până acum? ___________________________________ 4. Cum consideraţi informaţia pe care o oferă Buletinul de Europa despre actualitatea europeană? a) foarte interesantă b) interesantă c) neutră d) puţin interesantă e) foarte puţin interesantă 5. Cum ați prefera să citiţi în viitor această publicaţie? a) în format tipărit b) în format electronic (internet)

5a. Dacă preferaţi varianta tiparită, unde aţi dori să fie accesibil acest buletin de informare? a) să îl primesc acasă sau la birou (în acest caz, vă rugăm să ne transmiteţi adresa) ___________________________________ ___________________________________ b) să fie disponibil în centrele de informare Europe Direct şi în centrele de documentare europeană c) să fie disponibil în instituţiile publice (în acest caz, vă rugăm să ne daţi exemple de instituţii publice unde aţi dori să găsiţi Buletinul) ___________________________________ d) alte opţiuni __________________________ ___________________________________ 6. În ce măsură consideraţi că informaţiile furnizate de această publicaţie vă sunt de folos în activitatea dvs.? a) în mare masură b) în oarecare măsură c) în mică măsură d) nu știu 7. Care consideraţi că sunt temele europene de interes despre care doriţi să citiţi în Buletin de Europa? ___________________________________ ___________________________________ 8. Cum credeţi că am putea îmbunătăţi calitatea acestui Buletin astfel încât să răspundă mai bine nevoilor dvs de informare în domeniul afacerilor europene? ___________________________________ ___________________________________

 Ce se susține: Comisia Europeană îi va

obliga pe proprietarii de baruri din UE să se asigure că personalul localului nu este ”agresat” verbal de către clienți cu apelative de tipul: drăguță, iubire, păpușă etc. (The Sun, 2008). Care este realitatea: Apelativele în cauză nu fac obiectul unor discriminări rasiale sau sociale, așa că nu pot fi sancționate. Oricum, astfel de decizii la nivel local nu intră în atribuțiile Comisiei Europene, ci în jurisdicția autorității naționale a fiecărui stat membru.  (M.O.)

BULETIN DE EUROPA Publicaţie a Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Tiraj: 40.000 exemplare Redactor-şef: Ovidiu Nahoi Editorialist: Luca Niculescu Corespondenţi Bruxelles: Magdalena Moreh Redactori: Mircea Oprea  Alexandra Duţulescu  Claudia Doanţă Prezentare grafică şi DTP: Adrian Damian Secretar general de redacţie: Dragoş Pătlăgeanu Coordonator proiect RCE: Roxana Morea Manager de proiect: Mirela Meiţă Web: http://ec.europa.eu/romania Strada Vasile Lascăr 31, 020492 Bucureşti Telefon: (+ 40-21) 203.54.00 Fax: (+40-21) 316.88.08 E-mail: comm-rep-ro-newsletter@ec.europa.eu

EUROPEANUL LUNII - CĂTALIN MUGUREL FLUTUR Orașul Botoșani ocupă un loc fruntaș în topul lo­calităților cu rata cea mai ridicată în atragerea fon­durilor europene. Am dorit să aflăm chiar de la edilul orașului amănunte despre strategia a­plicată în atragerea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iată mai jos răspunsul pri­marului municipiului Botoşani, Cătălin Mu­gu­ rel Flutur. “Încă de la primul meu mandat ca primar al mu­nicipiului Botoşani am ştiut că singura şansă de a dezvolta oraşul o constituie atragerea fon­ durilor europene. Una dintre problemele municipiului o re­ pre­zintă infrastructura. Iată de ce am accesat fi­nan­ţare pentru importante proiecte care vor schim­ba mult în bine faţa actuală a Botoşanilor. Mai întâi un mare proiect intitulat “Reabilitare şi modernizare străzi urbane în municipiul Bo­ toşani”, cu o valoare de peste 10.000.000 de eu­ro, aflat în curs de execuţie. Mai sunt alte cinci proiecte cuprinse în Planul Integrat de Dez­voltare Urbană, pentru care am semnat re­ cent contractul de finanţare, în valoare totală de 79.854.000 lei. Sunt proiecte prin care vom moderniza şi reabilita străzi, parcuri, zone pie­to­ nale, Piaţa Revoluţiei din centul urbei. Cu fonduri eu­ropene vom reface iluminatul în parcul Mihai E­minescu şi vom transforma una din clădirile din centrul istoric într-un spaţiu de îngrijire de

zi pentru copiii aflaţi în situaţii de risc. Tot cu fonduri eu­ ropene se află de­ja în curs de e­xe­cu­ţie lucrările pen­tru re­a­bi­ li­ta­rea cen­trului istoric şi a zo­nei pietonale - o a­­de­­vă­rată bijuterie ar­ hi­­tec­­to­ni­că, obiectiv ce va fi introdus în cir­ cu­i­tul turistic al ju­de­ ţu­lui nostru. Atât în primul, cât şi în al doilea man­dat de pri­mar al mu­ni­ci­ piului Bo­toşani, am primit un spri­jin con­ si­derabil din partea consilierilor locali. Da­că la pro­iectele locale se mai nasc controverse, co­ men­tarii, atunci când am cerut votul colegilor din Consiliul Local pentru aprobarea proiectelor fi­nan­ţate din fonduri externe, m-am bucurat de un consens general. Faptul că ocupăm în prezent una din poziţiile frun­taşe în privinţa atragerii fondurilor europene, prin proiectele depuse la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamţ, ne obligă să menţinem în continuare ridicat trendul dezvoltării.” 

Buletin de Europa  

Octombrie 2010

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you