Issuu on Google+


LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXV ianuarie 2014, nr. 1 (289) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: pr. Adrian Blãjuþã, sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, dr. Dãnuþ Doboº, Paul-Marian Cojoc Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez? Vã anunþãm cã aveþi posibilitatea de a reînnoi abonamentele în condiþii foarte avantajoase. Pânã la 31 ianuarie, puteþi beneficia de reduceri. Costul publicaþiilor care apar la Editura „Presa Bunã” este notat la pag. 27. Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor pânã la finalul anului, prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Completaþi cu atenþie „Buletinul de abonament” (pag. 27) ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia documentului de platã, pe adresa editurii. Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia universalã Pentru ca sã fie promovatã o dezvoltare economicã autenticã, respectuoasã faþã de demnitatea tuturor oamenilor ºi a tuturor popoarelor. Intenþia pentru evanghelizare Pentru ca toþi creºtinii de diferite confesiuni sã poatã merge spre unitatea voitã de Cristos.

Mai buni! u aceste cuvinte scurte, C dar convingãtoare, ca hotãrâre de luat pentru o nouã zi, încheia veneratul nostru rector ºi profesor, Monseniorul Anton Durcovici, sfertul de orã de meditaþie, înainte de sfânta Liturghie. Temele meditaþiilor priveau, desigur, formarea noastrã seminarialã, în perspectiva sfintei Preoþii. Mai buni decât ieri! Voia sã fie o propunere de corectare, de propãºire în ansamblul vieþii de elev, cât priveºte silinþa la studiu, respectarea disciplinei ºi preocuparea pentru rugãciune. Garanþia succesului era asiguratã de trãirea în prezenþa lui Dumnezeu, raportarea întregii zile la Dumnezeu: lucrez, mã comport corect, mã rog cu atenþie pentru cã astfel împlinesc voinþa lui Dumnezeu care m-a creat, mã susþine ºi mã vrea al lui. Modelul prin excelenþã care ni se recomanda era Isus în cãminul de la Nazaret, care „creºtea în înþelepciune, staturã ºi har, înaintea lui Dumnezeu ºi a oamenilor” (Lc 2,52). Monseniorul Durcovici ne încuraja mereu, atât în comun,

în clasã, în capelã, în recreaþie, excursie, dar ºi în convorbirile particulare. Impunea prin statura sa demnã, prin privirea pãtrunzãtoare care scruta sufletul, prin cuvântul clar ºi cuprinzãtor, prin sfinþenia care îi lumina chipul. Abaterile unora de la calea cea bunã îl întristau, determinându-l sã-ºi intensifice rugãciunile ºi jertfele pentru îndreptarea celor vinovaþi. Când îl vedeam în capelã, singur, cufundat în rugãciune prelungitã, ºtiam cã se roagã, în faþa lui Isus, marele preot, pentru propãºirea seminariºtilor. În calitatea sa de episcop de Iaºi, în cele 14 luni de pãstorire, în condiþii deosebit de grele, a cutreierat parohiile pentru a-i întãri pe enoriaºi în viaþa de credinþã, dupã exemplul sfintei familii de la Nazaret. Putem fi siguri cã îndemnurile sale ºi speranþa de mai bine, însoþite de rugãciunile ºi jertfele sale, inclusiv jertfa supremã a martiriului, au cãlãuzit ºi vor cãlãuzi mereu pe preoþi, seminariºti, cãlugãri ºi enoriaºi în perspectiva de a fi mai buni, din ce în ce mai buni!

Mesaj terezian

Sãrbãtoare La aniversarea naºterii Terezei (2 ianuarie 1873): „O, cuvânt dumnezeiesc! Fii tu vulturul adorat pe care îl ador ºi care mã atrage!” La aniversarea botezului ei (4 ianuarie 1873): „Cum ar putea avea limite încrederea mea?” P.A.D.


SCRISOARE PASTORALÃ Anul Durcovici

Precizãri pastorale ºi organizatorice Fericit poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul! (Ps 143,15)

C

u scrisoarea noastrã circularã din 5 noiembrie 2013, prezentatã în prima duminicã a Adventului, am declarat anul liturgic 2013-2014 un An special dedicat cunoaºterii persoanei ºi mesajului episcopului nostru martir Anton Durcovici. Viaþa lui, pregãtirea sa intelectualã ºi spiritualã pe care a fãcut-o în diferite ºcoli din þarã ºi strãinãtate, munca pe care a desfãºurat-o ca formator ºi rector în Seminarul arhidiecezan, activitatea sa pastoralã împlinitã în comunitãþile unde a lucrat ca preot, cursurile speciale filozofice ºi teologice destinate pregãtirii tinerilor ºi intelectualilor în catedrala din Bucureºti, angajarea sa ca vicar general de Bucureºti, dar mai ales activitatea sa ca pãstor al Episcopiei de Iaºi, în fruntea cãreia a fost numit de papa Pius al XII-lea în anul 1947, manifestatã printr-un program intens de rugãciune, prin vizitele pastorale desfãºurate imediat dupã instalare într-un mare numãr de parohii, pânã la arestarea brutalã din 26 iunie 1949, rãmân pentru noi toþi o impresionantã dãruire pentru cauza lui Dumnezeu ºi a poporului creºtin ºi un exemplu strãlucit de rãspuns la chemarea Domnului. Aceastã intensã slujire fãrã rezerve ca preot, profesor ºi episcop reprezintã o adevãratã provocare ºi chemare pe care o îndreaptã

spre noi, ca un testament de iubire ºi trãire în credinþã ºi ca un profund imbold pentru împlinirea menirii ºi alegerii noastre. Dornici de a pãtrunde mai mult ºi mai bine acest profil spiritual ºi pastoral pe care l-a iscãlit cu sângele sãu ºi l-a întãrit cu jertfa vieþii, vã invitãm pe toþi, Cucernici pãrinþi ºi dragi fraþi ºi surori în Cristos, ca prin misiunea pe care o aveþi în sânul poporului lui Dumnezeu ºi în structurile diecezane sã pornim la o mobilizare exemplarã în studierea lucrãrilor care au fost deja tipãrite de diferitele noastre edituri ºi de a le comunica cu respect ºi adevãratã iubire credincioºilor pentru ca astfel „bobul de grâu cãzut în pãmânt sã nu rãmânã fãrã rod, ci sã aducã roade bogate” în trãirea noastrã creºtinã (cf. In 12,24). În acest sens, prezentãm alãturat comisia centralã ºi structurile componente ce vor coordona pregãtirea celebrãrii momentului liturgic ºi toate cele necesare cu privire la proclamarea episcopului nostru Anton ca martir ºi fericit de cãtre cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor. Facem, de asemenea, urmãtoarele precizãri: – Oficiul pentru Comunicaþii Sociale va pregãti ºi va distribui în toate comunitãþile parohiale, în toate instituþiile de

învãþãmânt, seminarii ºi ºcoli, în toate casele persoanelor consacrate, centrele de formare ºi instituþiile socio-caritative imaginea episcopului Anton Durcovici, astfel încât ea sã fie prezentã în toate bisericile ºi capelele noastre. Pentru a pãstra o linie comunã, calendarele, posterele ºi amintirile pentru celebrarea sfinþirii caselor vor fi distribuite de la Episcopie, eventual prin decanate. De asemenea, vor fi trimise imagini ºi rugãciuni cu Imprimatur ºi binecuvântarea noastrã, care vor fi puse la dispoziþia credincioºilor ºi a familiilor. Pentru a cunoaºte mai mult viaþa episcopului Anton vor fi puse la dispoziþia credincioºilor volumul pregãtit de Departamentul de Cercetare Istoricã: „În umbra crucii”, lucrãrile: „Bine ai venit, Stãpâne”, „Viaþa Episcopului Anton Durcovici, ¾

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 3


¾ martir al Bisericii Catolice din

România”, precum ºi lucrarea mai recentã, pregãtitã de Asociaþia „Anton Durcovici”, „Episcopul Anton Durcovici, martir al credinþei în Cristos”. Între timp, alte materiale vor ajunge la toate oficiile parohiale ºi instituþiile diecezane pentru a fi prezentate ºi puse la dispoziþia credincioºilor. – Oficiul pentru Catehezã va pregãti ºi publica, la fel ca în anii precedenþi, materiale ce vor fi folosite pentru catehizare

Decret episcopal

în toate parohiile: pentru timpul Adventului, în fiecare zi (aºa cum sunt propuse de pr. Alois Moraru); pentru timpul Postului Mare, în fiecare sâmbãtã; pentru timpul de peste an, în toate sâmbetele întâi din lunã. – Pentru pregãtirea proximã a celebrãrii declarãrii de fericit ºi martir a episcopului Anton cerem tuturor parohiilor, tuturor structurilor bisericeºti ºi caselor cãlugãreºti ca, înainte de evenimentul de la Iaºi, sã celebreze o novenã de rugãciuni,

1 decembrie 2013 / Prot. nr. 2660

În urma consultãrilor fãcute în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului Prezbiteral din 20 noiembrie 2013 referitor la pregãtirile recerute de celebrarea oficialã a declarãrii de martir ºi fericit al episcopului Anton Durcovici, decidem ºi hotãrâm constituirea Comisiei Centrale cu toate secþiunile ei dupã cum urmeazã: Preºedinte: ep. Petru Gherghel Preºedinþi onorifici: card. Christoph Schönborn ºi arhiep. Ioan Robu Coordonator general: ep. Aurel Percã Comisia centralã: pr. Mihai Budãu, pr. Alois Fechet, pr. Isidor Iacovici, pr. Emilian Cãtãlin, provincial OFMConv., pr. Cristian Farcaº, pr. Iosif Dorcu, pr. Cornel Cadar, pr. ªtefan Lupu, pr. Daniel Iacobuþ, pr. Felix Roca, pr. Pavel Balint, pr. Benone Lucaci, pr. Isidor Dâscã, pr. Pavel Chelaru. Consultanþi: pr. Ioan Tamaº, pr. Fabian Doboº, pr. Anton Despinescu, pr. Daniel Bulai, pr. Alois Moraru, prof. Dãnuþ Doboº Regulamentul de lucru, componenþa comisiilor ºi responsabilitãþile vor fi stabilite de coordonatorul general în dialog cu responsabilii fiecãrei comisii. Comisii speciale 1. Comisia pentru organizare (tehnicã ºi logisticã): pr. Iosif Dorcu 2. Comisia liturgicã: pr. Daniel Iacobuþ 3. Comisia pentru muzicã: pr. Eduard Soare 4. Comisia pentru preoþi: pr. Cristinel Fodor 5. Comisia pentru voluntari: pr. Felix Roca 6. Comisia pentru invitaþi: pr. Alois Fechet 7. Comisia cu participarea credincioºilor: pr. Cristian Farcaº 8. Comisia mass-media: pr. Cornel Cadar 9. Comisia de popularizare a evenimentului (pregãtirea materialelor): pr. ªtefan Lupu 10. Comisia pentru cazarea invitaþilor: pr. Mihai Budãu 11. Comisia economicã: ep. Aurel Percã Cu mulþumiri pentru angajare ºi disponibilitate ºi cu binecuvântare de la Domnul. 4 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

reflecþii ºi adoraþii euharistice pentru implorarea binecuvântãrii cereºti peste Biserica ºi poporul nostru credincios. – Toate momentele celebrative din anul pe care îl dedicãm episcopului Anton vor fi însoþite de rugãciuni speciale cãtre Maica Domnului, pe care episcopul Anton a iubit-o atât de mult. – Institutele teologice, seminariile, ºcolile, grãdiniþele ºi celelalte case de formare vor avea programe speciale, având ca scop cunoaºterea ºi promovarea spiritului de jertfã al episcopului Anton. – Asociaþia „Anton Durcovici” va continua caravana dedicatã promovãrii rugãciunilor, colocviilor ºi prezentãrii diferitelor producþii artistice, precum este difuzarea piesei de teatru Omul cu faþa de bronz, moment cultural important, ce se doreºte a fi prezentatã în cât mai multe centre. Copiii, tinerii, pãrinþii ºi toþi credincioºii vor fi invitaþi la o mai mare apropiere de imaginea pãstorului nostru, pentru ca toþi sã se bucure sã-l descopere pe Dumnezeu, adevãrata fericire ºi binecuvântare în viaþã. Nu uitãm cã episcopul Anton ne-a transmis crezul sãu, spunându-ne: „Fericit poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul!” Pentru toate îi suntem recunoscãtori ºi îi mulþumim lui Dumnezeu. Tuturor, bucurie ºi binecuvântare de la Domnul prin mijlocirea Maicii Domnului. Cu vii mulþumiri ºi îmbrãþiºare pãrinteascã, ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi


Actualitatea

Provocãri pentru noul an -a încheiat la 24 noiemS brie 2013 Anul Credinþei. La nivelul Diecezei de Iaºi a fost ºi cel de-al treilea an dedicat familiei. Cu ce rãmânem din ceea ce am trãit? Care sunt provocãrile pentru noul an? Lansat cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la deschiderea Conciliului Vatican II (11 octombrie 1962) ºi a 20 de ani de la promulgarea Catehismului Bisericii Catolice (11 octombrie 1992), Anul Credinþei (11 octombrie 2012 – 24 noiembrie 2013) a avut menirea sã „trezeascã în fiecare credincios aspiraþia de a mãrturisi credinþa în plinãtate ºi cu reînnoitã convingere, cu încredere ºi speranþã”. Evenimentele trãite anul trecut la nivelul Bisericii Universale ºi al Diecezei de Iaºi (întâlniri, conferinþe, simpozioane, cursuri, pelerinaje, pagini ºi rubrici speciale pe site sau în publicaþii, cateheze, materiale publicate, lectio divina, adoraþii, rugãciuni, vizite ale icoanei Maicii Domnului, misiuni populare în parohii etc.) ne-au ajutat sã parcurgem cele patru indicaþii propuse: mãrturisire, celebrare, trãire, rugãciune. La nivel individual mulþi s-au întors în biserica în care au fost botezaþi pentru a se ruga ºi a reflecta la semnificaþia Botezului. Alþii au urmat diferite propuneri, precum decalogul pentru Anul Credinþei: 1) Îmi voi mãrturisi credinþa spunând zi de zi Crezul, 2) Mã voi strãdui ca Liturghia sã fie plinã de credinþã, 3) Mã voi spovedi ºi împãrtãºi cât mai des, 4) Voi medita zilnic cel puþin un verset

din Sfânta Scripturã, 5) Voi gãsi în sfânta Fecioarã Maria un model de credinþã, 6) Voi da ascultare îndemnurilor Sfântului Pãrinte, 7) Îmi voi alege un sfânt patron ºi ocrotitor pentru Anul Credinþei, 8) Îmi voi alege o carte bunã pe care sã o citesc, 9) Voi renunþa la ceva care mã þine departe de credinþã, 10) Mã voi ruga pentru o persoanã care nu crede. Cu prima duminicã a Adventului (1 decembrie 2013) a început un nou an pastoral ºi liturgic. Provocãrile pentru noul an vin din ceea ce am trãit pânã acum. Iatã câteva. Mai întâi, este importantã orientarea spre martorii credinþei. Un asemenea martor a fost ºi ep. Anton Durcovici, mort în închisoarea de la Sighetu Marmaþiei, la 10 decembrie 1951. Marea bucurie a venit la 31 octombrie 2013 când Sfântul Pãrinte a recunoscut oficial martiriul slujitorului lui Dumnezeu Anton Durcovici, aprobând ridicarea la cinstea altarelor ºi înscrierea lui, într-un viitor apropiat, în rândul fericiþilor ºi sfinþilor Bisericii Catolice. Anul acesta, conform scrisorii pastorale a pãstorului diecezei din ziua de 5 noiembrie 2013, este dedicat cunoaºterii, promovãrii ºi popularizãrii mesajului episcopului martir. Continuãm sã ne orientãm ºi spre familie. La Vatican, între 5 ºi 19 octombrie 2014 va fi un Sinod special dedicat familiei, cu tema: „Provocãrile pastorale ale familiei în contextul evanghelizãrii”. O altã provocare constã în chemarea de a intra

în logica noii evanghelizãri: „Nouã în ardoarea sa, în metodele sale ºi în exprimãrile sale”. ªi nu în ultimul rând, evenimentele de anul trecut ne cheamã sã trãim credinþa cu entuziasm ºi sã o propunem ºi altora. La început de an civil ne facem urãri ºi ne spunem: La mulþi ani! Avem dorinþe mai curate pentru noi ºi pentru alþii. Cea mai bunã urare o gãsim la episcopul Anton Durcovici, cãruia îi este dedicat acest an. Stema lui e compusã dintr-o navã în furtunã în care stã Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei. În mijloc se aflã crucea, în stânga mitra, iar în dreapta cârja episcopalã. Dedesubt este motoul lui, un text din Ps 143,15: „Fericit poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul”. Fericirea pentru noi, pentru familiile noastre aceasta este: sã îl facem pe Dumnezeu stãpân al nostru. Urarea specialã pentru toþi cititorii o constituie îndemnul care ne însoþeºte în acest an: „Fiþi imitatorii acelora care, prin credinþã ºi rãbdare, moºtenesc promisiunile” (Evr 6,12). Pr. Cornel Cadar

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 5


Interviu cu pr. Claudio Barriga Domínguez, SJ

Specialiºti ai spiritului Douã sunt noutãþile pentru intenþiile pe care papa le-a încredinþat Apostolatului Rugãciunii pentru 2014. Schimbãri care se referã nu numai la formulare, ci la însuºi sensul intenþiilor, mai deschise la exigenþele lumii actuale. Explicã aceasta într-un interviu acordat ziarului „L’Osservatore romano”, la 27 februarie 2013, iezuitul Claudio Barriga Domínguez, director general delegat al Apostolatului ºi al Miºcãrii Euharistice de Tineret. Redãm aici, cu uºoare adaptãri, o bunã parte din acest interviu luat de Nicola Gori. ‰ Sã începem de la cele douã intenþii lunare: înainte erau denumite „generalã” ºi „misionarã”, în schimb acum devin „universalã”, respectiv „pentru evanghelizare”. De ce? Benedict al XVI-lea a ales sã schimbe denumirea lor pentru a exprima mai bine conþinutul lor. Prima se va numi „universalã” ºi, începând din 2014, va face referinþã la teme care pot sã intereseze toate persoanele de bunãvoinþã, nu numai pe catolici. În acest mod se exprimã mai clar dorinþa Bisericii de a fi atentã la necesitãþile lumii actuale, conform învãþãturii Conciliului Vatican II. De fapt, vrem sã favorizãm o colaborare mai mare între cei care împãrtãºesc aceleaºi preocupãri ale papei, mai ales pentru a favoriza promovarea dialogului ecumenic ºi între religii. ‰ Care este firul comun care caracterizeazã intenþiile „pentru evanghelizare”? A doua intenþie lunarã, care de acum va fi definitã „pentru evanghelizare”, va conþine teme care aparþin domeniului intern al Bisericii. Acest lucru va folosi pentru a aprofunda ºi a

clarifica înþelegerea teologicã a naturii misiunii. ªtim cã ea se referã la întregul efort al comunitãþii ecleziale universale ºi nu numai la angajarea evanghelizatoare a naþiunilor îndepãrtate, aºa-numitele þãri de misiune. De fapt, nu mai este actualã distincþia – care în schimb era clarã atunci când în anul 1927 au fost create intenþiile misionare – între þãrile catolice ºi þãrile de misiune. Mai mult, munca misionarã a Bisericii pare de acum mai urgentã ºi necesarã în þãrile cu veche evanghelizare. Aceastã noþiune atât de specificã a Apostolatului, care s-a nãscut „misionar”, se exprimã mai bine cu indicaþia „pentru evanghelizare”. Astfel, în acelaºi timp, asociaþia se grupeazã cu aceia care duc înainte provocãrile ºi limbajul noii evanghelizãri. ‰ Care-i contribuþia oferitã de Apostolatul Rugãciunii Anului Credinþei? Contribuþia la Anul Credinþei este dublã. Pe de o parte, oferã un drum de formare pentru toþi creºtinii, bazat pe spiritualitate ºi pe rugãciune. De fapt, asociaþia noastrã se înþelege ca un drum interior care porneºte de

6 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

la inima umanã ºi merge în întâmpinarea inimii lui Cristos. Este un parcurs care vrea sã-l conducã pe creºtin la o identificare afectivã ºi efectivã cu persoana Mântuitorului. În schimb, cealaltã parte se referã la domeniul eclezial: formãm apostoli în slujba Bisericii cu o legãturã cu totul specialã cu papa. Suntem „specialiºti” pentru rugãciune ºi ai rugãciunii. Apostolatul se poate defini ca reþeaua mondialã oficialã de rugãciune a papei, la care sunt invitaþi toþi creºtinii. ‰ Se poate evangheliza pur ºi simplu ºi prin rugãciune? Toþi, fãrã excludere, sunt chemaþi sã devinã apostoli ai lui Cristos în Bisericã, în slujba lumii. Mari ºi mici, sãnãtoºi ºi bolnavi, muncitori ºi ºomeri, sunt chemaþi sã susþinã misiunea Bisericii cu viaþa lor ºi cu rugãciunea lor. Nu toþi vor putea face asta direct în slujirea apostolicã, dar toþi pot sã se roage pentru Bisericã ºi cu papa pentru intenþiile sale. Asociaþia ne învaþã drumul ºi practicile pentru a trãi acest stil apostolic ºi evanghelizator. Traducere de pr. Mihai Pãtraºcu


ecumenicã Pastoraþia migranþilor ºi refugiaþilor Vizitã C

ardinalul Kurt Koch, pre-

Cºedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Uni-

onsiliul Conferinþelor EpisC copale Europene a organizat, la Valletta (Malta), în perioada 2-4 decembrie 2013, o întâlnire pentru lucrãtorii în domeniul migranþilor ºi a refugiaþilor. Întâlnirea a avut titlul „Pastoraþia migranþilor ºi refugiaþilor: între integrare ºi includere”. Provocãrile ºi perspectivele pastoraþiei migranþilor ºi a refugiaþilor, cooperarea dintre conferinþele episcopale, schimbul de experienþe ºi dificultãþile cu care se confruntã directorii naþionali, politicile privind migraþia ºi problema integrãrii imigranþilor au fost principalele subiecte de discuþie la aceastã întâlnire. Au fost participanþi din conferinþele episcopilor din Marea Britanie, Austria, Belgia, Croaþia, Franþa, Germania, Elveþia, Irlanda, Islanda, Spania, „Dorim sã repetãm cã pastoraþia migranþilor nu este auxiliarã, ci, mai degrabã, o prioritate pentru Bisericã ºi are influenþã asupra întregii vieþi sociale. De fapt, contribuþia Bisericii, care conduce la coeziune socialã ºi la integrarea armonioasã a strãinilor, este enormã ºi trebuie apreciatã. Biserica este angajatã în redescoperirea ospitalitãþii, în lumina credinþei în Isus Cristos”. (Mons. Duarte da Cunha, secretar general al CCEE)

tãþii Creºtinilor, a efectuat, în perioada 3-7 decembrie 2013, prima sa vizitã în România. Cardinalul a vizitat comunitãþi romano-catolice, greco-catolice ºi ortodoxe din Bucureºti, Blaj, Alba-Iulia, Ungheni ºi Cluj Napoca. Printre cei cu care s-a întâlnit au fost arhiep. Ioan Robu, cardinalul Lucian Mureºan, patriarhul Daniel ºi preºedintele Traian Bãsescu. În cadrul colocviilor cu patriarhul Daniel, card. Koch a subliniat „contribuþia reprezentanþilor Bisericii Ortodoxe Române în Comisia Mixtã de Dialog Teologic Ortodox-Catolic”, exprimându-ºi speranþa de a se ajunge, „prin dialog ºi reflecþie comunã”, la „un document de lucru convergent referitor la raportul dintre primat ºi sinodalitate din punct de vedere teologic”. Primit la Cotroceni de preºedintele Traian Bãsescu, acesta a transmis prin card. Koch recunoºtinþa ºi respectul sãu papei Francisc ºi a vorbit despre modul convergent în care România ºi Sfântul Scaun abordeazã fenomenul migraþiei. La Bucureºti, preoþii ºi episcopii i-au prezentat cardinalului situaþia în care trãieºte Biserica Catolicã din România, în contextul majoritãþii ortodoxe, scoþând în evidenþã cã decizia din anul 2008 a Bisericii Ortodoxe, de a nu se mai ruga împreunã cu catolicii, întãreºte atitudinile antiecumenice din partea unor preoþi ºi laici ortodocºi.

Italia, Lituania, Portugalia, Luxemburg, Moldova, România, Turcia, Ucraina ºi, desigur, Malta. Reprezentantul Conferinþei Episcopilor din România a fost pr. Iosif Dorcu, responsabil al Oficiului pentru Migranþi în Dieceza de Iaºi. A fost aleasã Malta ca loc al desfãºurãrii întâlnirii, deoarece aceastã insulã se confruntã cu cel mai mare numãr de refugiaþi, mai ales din Africa (Somalia, Eritreea, Nigeria). Întâlnirea s-a bucurat de participarea a numeroºi experþi ºi protagoniºti din pastoraþia migranþilor ºi itineranþilor, inclusiv din conducerea Consiliului Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Itineranþilor: card. Antonio Maria Vegliò, preºedinte, ºi Mons. Gabriele Ferdinando Bentoglio, subsecretar. În timpul întâlnirii au fost diferite intervenþii, care, în esenþã, s-au axat pe trei idei principale: migraþiile sunt un semn al timpurilor ºi pentru Europa nu sunt nicidecum o povarã, ci o binefacere; trebuie schimbatã mentalitatea þãrilor primitoare, pentru a acorda ajutor celor care emigreazã; trebuie propus ca legislaþiile sã nu dezavantajeze imigranþii. Urmãtoarea întâlnire de acest gen va avea loc în Lituania. Paginã realizatã de pr. Adrian Blãjuþã ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 7


Evangelii gaudium, un document „revoluþionar” vangelii gaudium („Bucuria evangheliei”) este titlul E primei exortaþii apostolice a papei Francisc, care a fost semnatã la 24 noiembrie, în solemnitatea Cristos, Regele Universului, când în Biserica Catolicã s-a încheiat Anul Credinþei. Scrisã de papa cu propria sa mânã, în limba spaniolã, în luna august, dupã Ziua Mondialã a Tineretului de la Rio, exortaþia a fost prezentatã în cadrul unei conferinþe de presã, la 26 noiembrie. Un document „programatic ºi mobilizator”, în care papa Francisc indicã Bisericii sã se facã însoþitoare de drum tuturor celor care sunt în cãutarea lui Dumnezeu. Aceasta este în sintezã definiþia datã în cadrul conferinþei de presã exortaþiei papei Francisc, documentul în care cuvântul „bucurie” apare de 59 de ori, mai ales cu referire la vestirea evangheliei. Textul exortaþiei este scris într-un limbaj clar, pedagogic, fãrã retoricã ºi fãrã subînþelesuri, cel cu care a obiºnuit deja Sfântul Pãrinte. El merge la inima problemelor pe care le trãieºte omul de astãzi ºi care, din partea Bisericii, cer mult mai mult decât o simplã prezenþã. Papa Francisc ia cititorul de mânã ºi-i indicã drumul corect pentru a face ca evanghelia sã devinã relevantã în actualitatea lumii ºi în prezentul Bisericii. Astfel, deºi exortaþia are multe pagini, acestea sunt uºor de citit. În intervenþia sa din conferinþa de presã, Mons. Rino Fisichella,

preºedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizãri, a subliniat cã exortaþia este în continuitate cu învãþãtura papei Paul al VI-lea din Evangelii nuntiandi. Papa Francisc pune din nou în centru persoana lui Isus Cristos, primul evanghelizator, care cheamã astãzi pe fiecare sã participe cu el la opera mântuirii. Aºezatã într-un cadru doctrinar solid, întemeiat pe referinþe biblice ºi magisteriale, papa Francisc face referinþã deseori la Propositiones (propunerile venite din întreaga Bisericã), pentru stabilirea temelor Sinodului despre noua evanghelizare, din octombrie 2012, arãtând astfel marea contribuþie sinodalã la redactarea exortaþiei sale. În document sunt regãsite ºapte puncte principale, adunate în cinci capitole, ce constituie coloanele fundamentale ale viziunii papei Francisc pentru noua evanghelizare: reforma Bisericii în ieºire misionarã, tentaþiile lucrãtorilor pastorali, Biserica înþeleasã ca totalitate a poporului lui Dumnezeu care evanghelizeazã, omilia ºi pregãtirea sa, incluziunea socialã a sãracilor, pacea ºi dialogul social, motivaþiile spirituale pentru angajarea misionarã. Liantul care þine unite aceste tematici este iubirea lui Dumnezeu. Printre altele, papa cere tuturor o convertire la evanghelie, atenþionând asupra uitãrii ei, a riscului ca ea sã fie îngropatã

8 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

„Bucuria evangheliei umple inima ºi întreaga viaþã a celor care se întâlnesc cu Isus. Cei care se lasã salvaþi de el sunt eliberaþi de pãcat, de tristeþe, de golul interior, de izolare. Alãturi de Isus Cristos, bucuria apare ºi reapare mereu. În aceastã exortaþie doresc sã mã adresez credincioºilor creºtini, pentru a-i invita la o nouã etapã evanghelizatoare, marcatã de aceastã bucurie, ºi sã indic cãi pentru drumul Bisericii în urmãtorii ani (...) Invit fiecare creºtin, în oricare loc ºi situaþie s-ar afla, sã-ºi reînnoiascã chiar astãzi întâlnirea lui personalã cu Isus Cristos sau, cel puþin, sã ia decizia sã se lase întâlnit de el, sã-l caute în fiecare zi fãrã oprire. Nu este nici un motiv pentru care cineva ar putea sã creadã cã aceastã invitaþie nu este pentru el, deoarece «nimeni nu este exclus de la bucuria adusã de Domnul»”. (Evangelii gaudium, 1.3)

sub munþi de documente adãugate, sub grãmezi de reguli ºi concepte de moralã ºi spiritualitate, sub straturile structurilor instituþionale ecleziastice. Se vorbeºte mult despre schimbãri în lume ºi despre o revoluþie care ar trebui fãcutã ºi în Bisericã, iar papa Francisc, prin exortaþia sa, îndeamnã la implicarea în adevãrata revoluþie, care începe cu rãspândirea bucuroasã a evangheliei. Pr. Adrian Blãjuþã


Din istoria revistei (XI)

Anii 1931-1934 anul 1931 revista revine la clasicã. În articolul ΄Oncoperta pildã grãitoare” din ianuarie 1931 se noteazã unde a fost numãrul cel mai mare de abonamente cu un an în urmã: la Grozeºti – 134 de abonaþi. ªi asta se datoreazã implicãrii parohului Ioan Ghergu ºi a dascãlului Petre Blaj, ajutat de Paul Ghitiu. Revista din februarie vine cu anunþul unor abonamente speciale (cu preþ scãzut) pentru cei sãraci ºi îndemnul pentru cei cu dare de mânã de a plãti abonamentele celor care nu au posibilitãþi. În luna martie este anunþatã moartea lui Dominic Jaquet, fost episcop de Iaºi (1894-1903). În lunile iunie, iulie ºi august este relatatã vizita canonicã a episcopului în Bucovina. În luna august se anunþã cã a sosit un nou preot: pr. Petru Pleºca, hirotonit la 30 mai 1931 la Genova, a celebrat prima Liturghie în Fântânele, satul natal, la 12 iulie. În luna octombrie este publicatã o meditaþie despre presã, se anunþã „Un aniversar al Institutului Presa Bunã” ºi începe o nouã rubricã, „Pilde frumoase” (cu diverse povestiri ºi întâmplãri din Spirago). În anul 1932, revista din ianuarie anunþã moartea unui membru fondator al „Presei Bune”, Mons. Diomede Ulivi. Numerele din mai ºi iunie descriu jubileul de 25 de ani de preoþie al ep. Mihai Robu. Numãrul din septembrie prezintã cartea nou apãrutã „Imitaþiunea lui Cristos”. În decembrie se scrie despre moartea pr. Iosif

Ghiuz an (34 de ani), fost director al revistei ºi unul dintre colaTabloul oferit Mons. Mihai Robu cu prilejul jubileului de preoþie boratorii acesteia. În acest an, în mai multe ºi sufletul. De aceea apostolanumere, se intensificã îndem- tul scrisului cãruia s-a dedicat nul de a sprijini presa; în nu- Mons. Gabor e nu numai folomãrul din noiembrie este pu- sitor, dar absolut necesar. ªi toþi blicat articolul: „Faceþi ceva oamenii de bine, care înþeleg aceastã nevoie, sunt îndemnaþi pentru presã?”. Despre Anul Sfânt, la 1900 sã continue a-l sprijini”. de ani de la moartea MântuitoÎn mai multe numere din 1934 rului ºi despre înfiinþarea Cru- se redã „Lista neagrã” a celor ciadei Euharistice se scrie în care nu au achitat abonamentul numãrul din aprilie 1933. Nu- de mai mult timp. Numãrul dumãrul din iunie anunþã cã „au blu august-septembrie noteazã fost ºterºi cam 200 de abonaþi despre moartea pr. Ioan Ghergu, cari au rãmas în urmã cu ani susþinãtor al Institutului „Presa dearândul”. Numãrul din sep- Bunã”. Ultima duminicã a lutembrie vorbeºte despre sosirea nii octombrie a anului 1934 unui nou nunþiu la Bucureºti ºi (28 octombrie) era sãrbãtoarea despre pr. Ioan Ferenþ, un vechi lui Cristos Rege. Aceastã zi a colaborator al revistei, care a fost aleasã ca Ziua Presei, „o trecut la Domnul. În numãrul zi de cercetare a cugetului pendin octombrie, pr. Ioan Mãr- tru toþi catolicii, ca sã vadã ce tinaº scrie despre jubileul de au fãcut ºi ce mai au de fãcut 25 de ani de preoþie ai redac- în sprijinul presei”, o zi de rutorului, trecând în revistã ac- gãciune ºi de sprijin, o zi pe care tivitatea acestuia: „S-a jertfit direcþiunea „Presei Bune” o vrea pe sine, a cãutat mijloace materiale, a încercat sã convingã „generalizatã în toatã þara ºi pe mulþi ca sã sprijineascã pe sãrbãtoritã cu deosebit interes orice cale acest gând înalt de prin festivaluri, expoziþiuni de refacere moralã ºi religioasã cãrþi ºi reviste, împãrþiri de cataprin presã (…). Nu mai e de loage, reclame etc. pentru ca sã ajuns ca sã predicãm, e nevoie se deºtepte cât mai mult interesul sã scriem. Nu ne mai putem credincioºilor”. Ziua Presei va mulþumi cu amvonul ori învã- reveni în centrul atenþiei ºi în þãtura catehismului, ci trebuie anul urmãtor (27 octombrie). sã oferim credincioºilor ziarul Numãrul din noiembrie 1934 reºi cartea; fãrã de aceste arme lateazã despre vizita canonicã a mulþi, foarte mulþi s-ar pune în ep. Mihai Robu în Basarabia. primejdie sã-ºi piardã credinþa Pr. Cornel Cadar ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 9


Gânduri la centenar

E bine de ºtiut

Importanþa

SRUC 2014 S

imaginii

umnezeu dã fiecãrui om câte un har, o vocaþie sau D pasiune. Mie mi-a turnat în inimã, ochi ºi suflet, o picãturã din talentul de a surprinde în fotografie momentele cele mai importante, cele mai simbolice ale evenimentelor comunitãþii. Am cãpãtat pasiunea pentru imagine înainte de începutul anilor ’90 ºi încã din acea perioadã am fotografiat aspecte ale vieþii Bisericii noastre locale. Faptul cã din anul 1991 am lucrat ca fotoreporter profesionist pentru cotidiene locale din Iaºi (...), iar apoi naþionale (...), mi-a ridicat mult ºtacheta exigenþelor ºi a pregãtirii profesionale. Cu mare bucurie ºi entuziasm, mi-am pus aceastã pregãtire profesionalã în slujba revistei „Lumina creºtinului”, „pro bono”, încã din perioada de început a reapariþiei ei. (...) Am fost ºi sunt încã un martor care consemneazã pentru viitor istoria Bisericii noastre catolice. Liturghii solemne, vizitele unor importante personalitãþi (...), acþiuni ale copiilor ºi tinerilor sau manifestãri ale studenþilor seminariºti s-au aflat de-a lungul timpului în faþa obiectivului aparatului de fotografiat. Fotografiile realizate se aflã în arhivele Episcopiei, la Seminarul „Sfântul Iosif” sau în alte comunitãþi parohiale. Momentul de vârf al activitãþii mele la revista „Lumina creºtinului” a

fost fotografierea vizitei papei Ioan Paul al II-lea la Bucureºti, în anul 1999. O selecþie de imagini a fost publicatã în paginile revistei ºi s-a alãturat fotografiilor de la Vatican, în expoziþia itinerantã ce a fost vernisatã de nunþiul apostolic, la Seminar. Faptul de a-l putea fotografia pe papa Ioan Paul al II-lea mi-a dat încredere ºi m-a întãrit în exercitarea meseriei de fotoreporter. Am avut apoi ocazia de a-l fotografia la Vatican ºi pe papa Benedict al XVI-lea, imaginile regãsindu-se ºi în paginile revistei ºi pe site-ul ercis.ro. Fiinþa umanã percepe, în medie, circa 80% din informaþia înconjurãtoare prin vãz. De aceea, este important sã pãstrãm pentru urmaºii noºtri mãrturii vizuale ale istoriei comunitãþii noastre. O fotografie se judecã atât dupã aspectele tehnice, cât ºi dupã cele artistice ºi estetice, de surprindere a momentului culminant ºi transmitere a unui mesaj sau emoþii. (...) Doresc revistei „Lumina creºtinului” viaþã cât mai îndelungatã ºi poate cât de curând într-un format grafic nou, A4, cu o frumoasã policromie ce va evidenþia imaginea fotograficã. Adrian Cuba (www.adriancuba.ro)

10 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

ãptãmâna de Rugãciune pentru Unitatea Creºtinilor, care se va desfãºura în perioada 18-25 ianuarie, va avea tema: „Oare a fost Cristos împãrþit?” (1Cor 1,13). Diferenþele din interiorul comunitãþii creºtine asupra prioritãþii sau nevoii de evanghelizare a oamenilor de altã credinþã continuã sã fie factori care încetinesc cooperarea. Totuºi, cooperarea creºtinã în dialogul interreligios a crescut în ultimii ani ºi are loc în mod frecvent între biserici. Versiunea internaþionalã 2014 a textului broºurii folosite la aceste întâlniri a fost conceputã de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unitãþii Creºtinilor ºi de Comisia „Credinþã ºi Constituþie” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor. La pregãtirea acestui text a colaborat o echipã de specialiºti din diferite pãrþi ale Canadei. „Sã ne rugãm ºi sã trãim pentru o lume în care oamenii din toate naþiunile vor fi uniþi în gândire, cuvânt ºi faptã; ajutã-ne sã fim oneºti într-o manierã transparentã, curaþi ºi iubitori în relaþiile noastre cu ceilalþi din lumea noastrã. Sã ne rugãm pentru armonie ºi împlinire pentru fiecare suflet din aceastã naþiune ºi din fiecare naþiune; ajutã-ne sã lucrãm ºi sã trãim aºa încât foamea, sãrãcia, ignoranþa ºi boala sã disparã ºi împãrãþia ta sã vinã cu adevãrat. Amin” (din textul broºurii).


ISTORIE Figuri ilustre

Avocat Victor Ambãruº flat la conducerea revistei „Lumina creºtinului”, în A perioada 1941-1945, pr. Dumitru Herghelegiu a avut ca principal obiectiv editorial sporirea calitãþii ºi diversificarea tematicã a articolelor gãzduite de revistã, prin atragerea spre colaborare a unui grup de tineri intelectuali catolici: Zoe Haºdeu, Charlotte Sibi, Iosif E. Naghiu, Emanoil Florens, Victor Ambãruº ºi alþii. Între aceºtia s-a evidenþiat Victor Ambãruº, originar din Huºi (s-a nãscut la 8 mai 1919), care în perioada 1931-1939 a urmat cursurile Seminarului „Sfântul Iosif” din Iaºi, iar între anii 1939 ºi 1940 pe cele ale Academiei Teologice din Alba-Iulia. În anul 1940, din motive medicale se retrage, înscriindu-se ulterior la Facultatea de Drept din cadrul Universitãþii „Cuza Vodã” din Iaºi, pe care a absolvit-o în septembrie 1947. A debutat în revista „Lumina creºtinului” în numãrul aferent lunii octombrie 1941, cu articolul Salvat prin puterea Rozariului (traducere). În numãrul urmãtor a publicat povestioara intitulatã De ziua morþilor, iar în numãrul din decembrie 1941 articolul Noapte de vis, despre bucuria Crãciunului. În contextul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, în anul 1942 va publica articole mobilizatoare, precum Pãrinþi creºtini, luaþi aminte! (februarie), care reprezenta un omagiu adus familiei, consideratã drept izvorul tuturor bucuriilor ºi fericirii, respectiv articolul Bucuria crucii.

În acelaºi an a publicat articolele O scrisoare adresatã Maicii Domnului (traducere), respectiv Ajutaþi misiunile (octombrie). În anul 1943 a publicat un singur articol intitulat Chemarea Domnului (septembrie), în cadrul cãruia îºi exprima bucuria participãrii, searã de searã, la devoþiunea din luna mai în cinstea sfintei Fecioare Maria. În numerele din februarie ºi martie 1944, respectiv în numãrul comun din ianuarie-februarie-martie 1945, Victor Ambãruº a publicat, în traducere, fragmente din lucrarea abatelui Louis-Gaston de Sègur, Rèponses courtes et familières aux objections les plus rèpandues contre la religion. De asemenea, în numãrul din martie 1944 al revistei, a publicat povestioara Sfântul Iosif, mijlocitorul unei morþi bune, iar în numãrul urmãtor, articolul intitulat Suferinþã ºi bucurie, în care exprima gânduri ºi reflecþii înãlþãtoare ocazionate de sãrbãtoarea pascalã. În cuprinsul unor medalioane publicate în revistele Glasul nostru ºi Buletin istoric, pr. prof. dr. Anton Despinescu i-a adus un omagiu avocatului creºtin Victor Ambãruº, menþionând urmãtoarele: „Zestrea culturalã umanã ºi creºtinã dobânditã în anii de seminar a folosit-o sârguincios, sporind-o. Venea deseori la Seminar, pe Copou, pentru «cãrþi bune» de lecturã spiritualã. S-a implicat personal în traduceri din limba francezã ºi din limba germanã, precum «Pãtimirile Domnului nostru

Isus Cristos descoperite Ecaterinei Emerich», «Apariþiile Maicii Domnului la Lourdes» ºi «Stigmatele Terezei Newmann»”. Totodatã, pr. Anton Despinescu a fost impresionat ºi de devotamentul familial al lui Victor Ambãruº, care în testamentul sãu, redactat în anul 1981, îºi exprima ultima dorinþã: „A muri în harul Domnului, protejat de preasfânta Fecioarã Maria ºi de sfinþii sãi dragi (…) Pe copiii mei îi rog sã nu uite fãgãduinþele de la Botez, de la prima sfântã Împãrtãºanie, de la Cãsãtorie, de a duce o viaþã creºtinã pe toate planurile, s-o respecte ºi s-o iubeascã pe mama lor, sã nu o uite, sã nu o neglijeze (…) Îi rog sã se respecte ºi sã se iubeascã între ei”. Victor Ambãruº a murit la 26 august 1983, dupã o „viaþã zbuciumatã (…) dar pãtrunsã de credinþã creºtinã profundã”. Rãmâne, în istoria Bisericii noastre locale, una dintre figurile ilustre ale laicatului catolic, pe a cãrui cruce de mormânt, din propria dorinþã, sunt scrise cuvintele: „Victori victor in terris victoriam aeternam in coelis dona Domine” („Lui Victor cel învingãtor pe pãmânt, dã-i, Doamne, victoria veºnicã în ceruri”). Dr. Dãnuþ Doboº

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 11


Mesajul sfinþilor Episcopul Anton Durcovici

Testamentul spiritual ntr-un articol de referinþã puÎvistei blicat în nr. 9/2008 al re„Buletin istoric”, pãrintele prof. dr. Wilhelm Dancã a argumentat pentru prima datã existenþa unui testament spiritual, în afara celui juridic redactat de ep. Anton Durcovici la 20 septembrie 1945. Acest testament spiritual, scrie autorul citat, poate fi evidenþiat în declaraþia datã de episcop în arestul „Uranus” al Securitãþii din Bucureºti, la 26 aprilie 1950, declaraþie de mare valoare spiritualã, însã neluatã în seamã de anchetatori. Cu ajutorul metodei istoricocritice ºi a hermeneuticii textelor episcopului Anton Durcovici redactate sub ameninþare, pãrintele Dancã a concluzionat cã declaraþia episcopului din ziua de 26 aprilie 1950 „are învãþãtura unui testament spiritual”, aceasta conþinând adevãruri dogmatice ºi morale, precum ºi îndemnuri pastorale. În pofida faptului cã textul în cauzã a fost redactat în condiþii de intimidare, ºantaj ºi agresiune fizicã, se remarcã „tonul ferm, curajos al declaraþiilor ºi sentimentul de rãmas bun ºi încurajare”. Se cuvine menþionat faptul cã toate declaraþiile date de episcopul Anton Durcovici în arestul Securitãþii reprezintã „rãspunsuri punctuale ºi fãrã ocoliºuri” la întrebãrile anchetatorilor sãi,

episcopul „asumându-ºi în mod clar cuvintele ºi faptele prin care s-a opus regimului comunist”. În cuprinsul declaraþiei din 26 aprilie 1950, episcopul Durcovici reitereazã principalele valori creºtine pe care le îndrãgise în timpul vieþii sale, ca preot ºi episcop, le meditase îndelung ºi le predicase în timpul vizitelor pastorale în Moldova ºi Oltenia. Textul declaraþiei conþine, prin urmare, rezumatul predicilor ºi îndemnurilor adresate de episcop preoþilor ºi credincioºilor, în special tinerilor care primeau cu acel prilej sacramentul sfântului Mir. „În declaraþia având calitãþile unui testament spiritual – scrie autorul menþionat – accentul este pus pe îndemnurile adresate familiilor, pãrinþilor ºi copiilor, cu referire la importanþa sfintei Liturghii în viaþa creºtinã ºi la rolul esenþial al preoþilor în sfinþirea ºi mântuirea lumii. Deoarece atenþia se concentreazã pe trei categorii de preocupãri pastorale, adicã maturizarea în credinþã a creºtinilor laici, formarea tineretului în spiritul educaþiei catolice ºi sfinþirea preoþilor prin studiu ºi rugãciune, este uºor sã gãsim o punte de legãturã cu activitãþile

12 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

lui anterioare ca profesor ºi vicar general ºi sã vedem în aceste referinþe drept ultimele mesaje pe care ar fi voit sã le transmitã poporului credincios”. Fotografia alãturatã a fost realizatã la 18 iunie 1949, la încheierea sfintei Liturghii prezidate de episcopul Anton Durcovici în biserica din Piteºti. Alãturi de episcop apar preoþii Edmond Barciovschi ºi Emil Kendelbacher, precum ºi câþiva credincioºi. La predicã, episcopul Anton Durcovici a vorbit despre sfinþii Petru ºi Paul, cei doi apostoli chemaþi ºi cãlãuziþi de Dumnezeu „din stare de pãcat la înãlþatã sfinþenie”. Totodatã, episcopul i-a îndemnat pe credincioºi sã aibã „nestrãmutatã încredere în milostivirea fãrã margini a lui Dumnezeu”. Pãrintele Edmond Barciovschi ºi pãrintele Emil Kendelbacher au fost feriþi de persecuþiile regimului comunist, în timp ce episcopul Anton Durcovici a suferit rigorile închisorilor Securitãþii, murind de foame la 10 decembrie 1951 în Penitenciarul din Sighetu Marmaþiei. Dr. Dãnuþ Doboº


Sanctuare

Maria Plain raºul austriac Salzburg, O gazdã a nenumãrate valori artistice, religioase ºi istorice, este cunoscut ºi pentru marele sanctuar Maria Plain, aflat în imediata sa apropiere. La doar cinci kilometri, pe o colinã impunãtoare a localitãþii Bergheim, biserica sanctuar dominã cu cele douã turnuri impozante ºi solemne. Pelerinul, care urcã la sanctuar, se va bucura de o imagine panoramicã de excepþie asupra oraºului Salzburg ºi a împrejurimilor. Istoria lui începe în anul 1633. În urma unui incendiu, o frumoasã imagine a Maicii Domnului rãmâne intactã, iar creºtinii vor începe sã o venereze ca fiind miraculoasã. În anul 1652 se construieºte, pentru aceastã icoanã, o capelã. Datoritã afluenþei mari de pelerini, s-a simþit nevoia construirii unei biserici, care se va ridica între anii 1671 ºi 1673. În anul urmãtor, arhiepiscopul Max Gandolf von Künburg (ulterior devenit cardinal) a consacrat noul sanctuar. Imaginea care era veneratã încã în capelã va fi transferatã în sanctuar abia în anul 1732. Creºtinii din Salzburg au considerat o adevãratã minune sãvârºitã de aceastã icoanã când au fost salvaþi, în timpul unui rãzboi de succesiune, între anii 1740 ºi 1748. Drept recunoºtinþã icoana va fi încoronatã în mod solemn de arhiepiscopul Andreas Jakob în anul 1751. Din anul 1824 sanctuarul intrã sub jurisdicþia cãlugãrilor benedictini. Abia în sec. al XX-lea, adicã în anul 1952, sanctuarul este ridicat la rangul de basilica

minor. În anul 1959 biserica va fi dotatã cu ºase noi clopote, dintre care cel mai mare, numit ºi „clopotul celor risipiþi”, cântãreºte 3.700 kg. Astãzi icoana Maicii Domnului este aºezatã deasupra tabernacolului, într-un mare ostensoriu baroc, ostensoriu care se suprapune peste icoana votivã a altarului. Imaginea altarului este completatã de alte douã altare laterale baroce: unul închinat sfântului Iosif ºi altul închinat sfintei cruci. În pãrþile laterale ale bisericii mai sunt încã patru altare. Atât Maria cât ºi pruncul poartã coroane ornate cu multe pietre preþioase. Maria are în jurul capului o coroanã de stele, iar la gât are o cruce maltezã. Pruncul este culcat, iar Maria, cu ochii puþin triºti, priveºte spre prunc, pe care vrea sã-l acopere. Pelerinul care urcã pe jos dealul spre bisericã va întâlni multe capele, iar în interiorul lor sunt reprezentate scene din timpul pãtimirii lui Isus. Azi, Maria Plain este sanctuarul cel mai vizitat din Arhidieceza de Salzburg, dar trebuie spus cã pentru mult timp a fost cel mai important sanctuar din Austria.

Tot aici îºi are originea ºi cunoscuta operã a lui Wolfgang Amadeus Mozart, „Misa încoronãrii”, misã compusã cu ocazia sãrbãtorii anuale a Încoronãrii icoanei miraculoase a Fecioarei de la Maria Plain. În zilele noastre are loc un pelerinaj special în fiecare lunã cu urmãtoarele intenþii de rugãciune: întãrirea în credinþã, vocaþii religioase, înnoirea Bisericii ºi pentru pace în lume. Iniþiativa acestor pelerinaje aparþine arhiepiscopului Karl Berg, primul organizându-se în luna septembrie 1975. În perioada mai-octombrie pelerinajul porneºte din biserica parohialã Itzling. Aici pelerinii se adunã în jurul orei 14.00. Dupã o scurtã rugãciune pornesc, pe jos, prin pãdure, spre sanctuar. Pe toatã durata drumului cântã ºi se roagã sfântul Rozariu. La sanctuar îi întâmpinã un cãlugãr, iar apoi se celebreazã sfânta Liturghie cu predicã. În perioada noiembrieaprilie, doritorii se întâlnesc direct la sanctuar pentru sfântul Rozariu ºi sfânta Liturghie. Cei care doresc sã se roage Maicii Domnului de la Maria Plain au acces în bisericã pe tot parcursul zilei. Pr. Iosif Dorcu

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 13


Pentru Familii

Bileþelul salvator ând credeam cã totul este sortit eºecului, din nimic C sau, mã rog, aproape din nimic, a rãsãrit o razã de speranþã. Cãsnicia noastrã începuse sã-ºi piardã din entuziasm ºi din spontaneitate. Ne mulþumeam cu puþin ºi aceasta ne asigura conºtiinþa cã am fãcut totul unul pentru celãlalt. Faptul cã la sfârºitul lunii aduceam în mod regulamentar salariul acasã, cã nu-l cheltuiam în altã parte, în schimb îl încredinþam cu o disponibilitate aproape desãvârºitã „ministrului de finanþe” din casã, adicã soþiei, îmi dãdea un anumit confort ºi mã fãcea sã cred cã deja fac prea mult. Între noi fie vorba, sã nu credeþi cã nu îmi opream ºi eu o micã parte! ªi apoi, doar erau ai mei. Eu îi câºtigasem cu sudoarea frunþii mele. Meritam ºi eu..., pentru „mici premieri”! Treptat însã, colegii, alãturi de care mai ieºeam în ziua de salariu ºi vreo câteva zile dupã, au început sã intuiascã „supunerea” mea faþã de soþie. În zadar veneam cu argumente de genul: „Doar suntem cãsãtoriþi, trebuie sã punem totul în comun! Trebuie sã fim sinceri unul cu celãlalt. Mi se pare normal sã clãdim împreunã familia etc.” Replicile pe care le primeam mã puneau mereu în umbrã ºi mã determinau ca data viitoare sã fiu mai atent. Într-un final, ca sã nu par laº în ochii lor, am început sã exagerez, punându-mi de data aceasta soþia în umbrã. Începusem s-o subestimez, sã le spun cã nu are nimic bun în ea, decât numai defecte, cã vrea doar bani ºi atât,

cã fusesem orb în ziua în care m-am cãsãtorit ºi cã chiar mã gândeam sã ne despãrþim. Dacã mi-e permis sã spun, mã „minunam” eu însumi de ceea ce ajunsesem sã afirm despre cea pe care o alesesem din dragoste, pe care o cerusem în cãsãtorie ca fiind unica din aceastã lume, fãrã de care nu puteam sã-mi concep viaþa. ªi toate acestea în faþa prietenilor pe care îi întâlneam ocazional! Dupã un anumit timp am început sã cred eu însumi cele spuse ºi, în consecinþã, am început sã mã comport pe mãsurã. La sfârºitul lunii nu-i mai lãsam soþiei niciun leu ºi nu mã interesa dacã avea cu ce sã acopere cheltuielile casei. Învãþasem de la „prietenii” mei cã faþã de soþie trebuie sã mã comport cu duritate ºi aceasta pentru a-i demonstra cine conduce în casã. „Cu femeia, spuneau ei, trebuie sã fii dur, altfel te dominã, iar un bãrbat dominat de cãtre femeie nu e bãrbat! Ba mai mult, este o ruºine pentru toþi ceilalþi bãrbaþi!” Iar eu, credul ºi laº, îmbrãþiºam fãrã sã filtrez prin mintea mea tot ceea ce aceºti aºa-ziºi prieteni îmi transmiteau prin modul lor de a vorbi. La un moment dat mi s-a pãrut cã... totuºi mersesem cam departe. Mã rãcisem faþã de soþie ºi devenisem foarte recalcitrant. Mã consideram un laº ºi începuse sã-mi fie ruºine pentru cã pânã atunci i-am adus banii acasã. La rândul ei începuse sã-i fie fricã de mine, iar eu am început sã profit de aceastã slãbiciune. Încã nu am ajuns sã fiu violent!

14 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

Într-una dintre seri, întorcându-mã acasã, în faþa uºii am gãsit un bileþel pe care scria: „N... numele meu, luminarea minþii, credinþã, îndepãrtarea de prietenii rãi”. Era un bileþel pregãtit pentru Liturghia din acea searã. Era marþi! Probabil voia sã i-l dea preotului care avea sã se roage pentru întoarcerea mea. Unde ajunsesem! Sã mã spunã soþia preotului! Sã se roage preotul pentru mine! În acea searã, am mers imediat la bisericã unde soþia se afla deja de ceva timp. Am intrat ºi am aºteptat momentul „rugãciunilor speciale”. M-am simþit uºurat cã preotul nu mi-a pronunþat numele. La drept vorbind, mã temeam puþin! Acea întâmplare însã m-a trezit din drumul meu spre rãu. Mi-am dat seama cã influenþa prietenilor nu-mi fãcea bine nici mie, nici familiei mele. Acel bilet, cãzut din buzunarul soþiei în momentul în care a scos cheia pentru a încuia uºa apartamentului, mi-a salvat cãsnicia, iar eu am renunþat deja de mult la aºa-ziºii prieteni care, în loc sã mã încurajeze, mai mult mã îndepãrtau de idealul meu, acela al unui soþ ºi tatã bun. (Ilie) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba


Pentru copii Istorioarã moralã de Christofor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Trandafirii roºii ºi cei albi (continuare din numãrul trecut)

Într-o searã, pe când buna mamã se simþea foarte slãbitã, ºi-a mai aruncat încã odatã privirea spre scumpa sa Clara ºi i-a spus: – Clara, rãmâi o fatã evlavioasã, bunã ºi nevinovatã, un suflet curat ºi nobil, ºi Dumnezeu va fi cu tine. Ea ºi-a întins mâna pentru a o binecuvânta pe Clara. Paloarea morþii a trecut deodatã peste faþa ei ºi în câteva clipe ºi-a dat sufletul. Clara a început sã tremure ºi a încremenit, apoi a luat mâna rece a mamei ºi a izbucnit într-un plâns, udând cu multe lacrimi faþa palidã a scumpei sale mame. Vãrsând mii de lacrimi, tatãl ºi Clara au condus-o pânã la cimitirul

din Eschenbach, satul vecin, ºi au îngropat-o acolo. Tatãl ºi fiica vizitau în fiecare duminicã mormântul mamei dupã sfânta Liturghie. Tatãl a semãnat iarbã pe mormânt ºi a pus o cruce simplã neagrã. Clara a spus: – Sã nu plantãm oare trandafirul din grãdina noastrã pe mormântul mamei? – Ah, a rãspuns tatãl, acel trandafir a fost plantat de mama ta! ÎI vom lãsa acolo; îmi este o amintire prea scumpã. Voi cumpãra un alt copãcel ºi-l voi planta pe mormântul atât de preþios. A cumpãrat din oraº un copãcel de trandafir ºi l-a sãdit pe mormânt, fiind ajutat de Clara care avea ochii plini de lacrimi. În sfârºit a venit ºi primãvara. Toate au reînviat. Pãdurea era înverzitã, iar câmpia era plinã de flori. Dar Clarei nu-i mai plãcea primãvara ca altãdatã. Gândul ei era ºi acum la mama ei ºi mergea foarte des împreunã cu tatãl la mormânt, a cãrui verdeaþã era umbritã de copãcelul de trandafir. Într-o zi a venit din nou Clara cu tatãl ei la mormânt. Dar cât de uimitã, cât de încremenitã a rãmas buna fatã! Ea nu

mai vãzuse încã trandafiri albi ºi nici nu auzise mãcar aºa ceva ºi iatã toþi trandafirii ºi toþi boboceii din copãcelul de pe mormântul mamei aveau culoarea albã ca a crinului. Drãgãlaºa fatã, speriatã, a devenit atât de palidã, cã obrajii se asemãnau cu trandafirii cei albi. – Ce sã însemne aceasta! a strigat Clara. Bobocei albi! Mã face sã vãd în fiecare bobocel moartea cea palidã! Frumoasã ºi plãcutã era mama, pe când era încã sãnãtoasã; dar când era foarte bolnavã, la faþã a devenit tot atât de palidã ca aceºti trandafiri. Nu pot sã privesc la aceste flori fãrã o oarecare groazã: mã înfior de ele ºi nu pot sã le culeg. – Nu trebuie sã te sperii, scumpa mea! a spus tatãl. Trandafirii albi nu sunt aºa de rari precum crezi tu. În unele grãdini sunt o sumedenie de asemenea fiori. Eu am plantat un copãcel de trandafir alb pe mormântul mamei tale, deoarece mi se pãrea mai potrivit decât unul cu trandafiri roºii. Prevedeam cã vei fi surprinsã când vei vedea trandafirii albi. Dar faptul cã acum vezi trandafiri albi poate deveni tot atât de instructiv pe cât a fost de surprinzãtor. Da, scumpa mea copilã! a continuat tatãl ºi a luat-o frumos de mânã. Tu eºti icoana mamei tale. Azi roºeaþa nevinovãþiei încã mai împodobeºte obrajii tãi, având o culoare mai vie decât a trandafirilor. Dar iatã! ªi tu vei deveni odatã palidã ca ºi mama ta. ªi obrajii tãi cei rumeni vor deveni – ºi poate în scurt timp! – ca trandafirii cei albi. Ceea ce þi-a spus mama ta cu faþa cea palidã pe patul de moarte, îþi spun ºi aceºti trandafiri de pe mormânt: Copilã, ¾

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 15


Aºa rãspund copiii despre lumea vizibil㠉 „Dumnezeu a fãcut tot ce se vede ca sã se joace Isus” (Andrei, 8 ani). ‰ „Când le-a creat pe animale, Dumnezeu le-a pus în cuºti ca sã nu-i mãnânce pe oameni” (Irina, 7 ani). ‰ „Dumnezeu a creat tot ce se vede, ºi pe om!” (Claudiu, 10 ani). ‰ „Când a creat soarele, Dumnezeu ºi-a pus ochelari de soare ca sã nu-l doarã ochii” (Mirela, 7 ani). ‰ „Dumnezeu a creat iarba pentru animale ºi animalele pentru oameni, dar oamenii nu mãnâncã iarbã pentru cã o mãnâncã animalele” (Felix, 8 ani).

„Dumnezeu a creat tot ce se vede ºi a spus omului: «Priveºte!»” (Mateea, 10 ani). ‰ „Frumuseþile din lume nu puteau fi create decât de cineva la fel de frumos” (Cãtãlin, 9 ani). ‰ La o predicã, un preot i-a întrebat pe copii: „Cine credeþi cã a creat universul?” Rãzvan (10 ani) a rãspuns spontan: „Dumnezeu, ce nu ºtiþi!” ‰ „Dumnezeu a creat ºi timpul, dar nu se vede...” (Hermina, 11 ani). ‰ „Ceea ce se vede este opera lui Dumnezeu, ceea ce nu se vede este tot opera lui Dumnezeu, Dumnezeu a creat totul” (Amalia, 11 ani).

¾ priveºte cum pãleºte moartea!

plãcerile josnice ale lumii! În clipele când rãul þi se va pare plãcut ºi atrãgãtor gândeºte-te: „Când voi zace odatã palidã pe patul de moarte cât de mult ar trebui sã mã cãiesc cã am pãcãtuit?” Aceastã întrebare sã þi-o pui când vei fi ispititã ºi niciodatã nu vei mai face o faptã rea. De aceea, scumpa mea fiicã, rupe un trandafir ºi pune-þi-l la piept. Floarea cea albã sã-þi aducã aminte cã moartea este palidã; dar ºi mai mult, ea trebuie sã-þi aducã aminte cã viaþa trebuie sã þi-o trãieºti în curãþie ºi nevinovãþie. Cine trãieºte în curãþie ºi inocenþã nu are de ce sã se teamã de moarte. Propune-þi de a trãi în aºa fel ca atunci când vei ajunge la altar sã porþi cu demnitate rochia de mireasã. De câte ori zãreºti un

De aceea nu te încrede prea mult în culoarea înfloritoare a feþei; obrajii cei rumeni în scurt timp vor deveni palizi. Vor veni mulþi linguºitori ºi îþi vor spune cã eºti frumoasã: dar nu asculta de cei linguºitori, care la început cautã sã te facã vanitoasã ºi apoi uºuraticã. Gândeºte-te cã îþi va veni ºi þie rândul odatã sã mori. Frumuseþea se ofileºte tot atât de iute ca ºi trandafirul, nevinovãþia în schimb are o valoare veºnicã! Ea este comoara cea mai mare. Pãzeºte-þi nevinovãþia! Trupul putrezeºte în scurt timp dupã ce a fost pus în groapã, sufletul însã este nemuritor ºi destinat pentru o mãrire nemaiauzitã, pentru o fericire infinit de mare! Pãzeºte-þi sufletul! Cautã sã dispreþuieºti

‰

16 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

‰ „Dupã ce Dumnezeu l-a creat pe ºarpe, ºarpele s-a dus sã facã o plimbare prin grãdina paradisului” (Iosif, 9 ani). ‰ „Când Dumnezeu crea, se vedea ceea ce crea” (Tudor, 10 ani). ‰ „Dupã ce l-a creat pe om, Dumnezeu l-a trimis sã se îmbrace” (Irina, 10 ani).

Prelucrare de pr. Felician Tiba

asemenea trandafir, reînnoieºte-þi propunerea aceasta.

3. Mãtuºa Mama a fost pânã când a murit singura educatoare a Clarei. Cãci tatãl, fiind ocupat totdeauna cu serviciul, nu avea timpul necesar, iar ºcoala care se afla în satul vecin era prea departe pentru fata cea gingaºã. De aceea, mama o învãþa sã citeascã ºi sã scrie; evlavia mamei, convorbirile ei pline de învãþãturi erau o ºcoalã excelentã pentru Clara. Dupã moartea mamei, tatãl a trimis-o la ºcoala din Eschenbach. În afarã de religie, care o preda parohul locului cu mare mãiestrie, Clara ºtia deja toate câte se învãþau la ºcoalã. Acasã Clara nu putea sã înveþe decât foarte puþin din ale gospodãriei ºi lucrul de mânã. (va urma)


Pentru tineri

Citeºte fericirile care îþi vor face bine umnezeu a creat lumea ca o grãdinã minunatã, plinã D de pomi, înþesatã de izvoare, presãratã de pajiºti ºi de flori. În aceastã splendoare i-a pus pe bãrbat ºi pe femeie, poruncindu-le: „Pentru fiecare rãu care îl veþi comite eu voi face sã cadã un fir de nisip în aceastã imensã oazã a lumii”. Dar oamenii, indiferenþi ºi nesocotiþi, ºi-au spus: „Ce poate sã fie un fir de nisip în aceastã imensitate de verdeaþã?”. ªi au început sã trãiascã fãrã noimã ºi încrezuþi, rãspândind mici ºi mari nedreptãþi. Nu luau în considerare cã pentru fiecare vinã a lor Creatorul continua sã trimitã pe pãmânt fire aride de nisip. Aºa au apãrut deºerturile care, an dupã an, se lãrgeau muºcând din grãdina pãmântului, în indiferenþa locuitorilor. Creatorul continua sã repete: „De ce creaturile mele predilecte se încãpãþâneazã sã distrugã creaþia mea, cu atâta lejeritate ºi superficialitate?” Aceastã povestioarã arabã este, într-un anumit fel, portretul simbolic al istoriei umanitãþii marcate tocmai de indiferenþã ºi rãutate care fac lumea noastrã un deºert dezolant în care oamenii se agitã în mod frenetic ºi poate fãrã sens, dar continuând sã atragã dupã ei firele de nisip. Aceasta pare sã fie o reflecþie total nepotrivitã la început de an. Este timpul pentru a vorbi frumos, pentru a face urãri încântãtoare ºi pentru

a spera mai mult. Tocmai acest lucru îl dorim ºi noi: sã începem anul cu o dorinþã mai mare de a reda lumii în care trãim, cercului în care ne miºcãm, frumuseþea doritã de Dumnezeu. Trãim timpuri tulburi, agitate ºi îngrijorãtoare. În aceastã negurã suntem chemaþi, fiecare dintre noi, sã aprindem luminiþa noastrã, sã plantãm o floare, sã ne îngrijim de un copãcel... Adicã sã luãm în serios chemarea lui Dumnezeu de a fi sarea pãmântului ºi lumina lumii, pentru ca „deºertul” rãutãþii sã nu se extindã, sã nu mai muºte din lumea frumoasã creatã de Dumnezeu. Cum putem face acest lucru? În timpul Zilei Mondiale a Tineretului de la Rio de Janeiro papa Francisc, printre multe întâlniri, discursuri ºi gesturi semnificative, s-a întâlnit ºi cu tinerii din Argentina, în numãr de peste 40 de mii. Acestora, ºi lumii întregi, papa le spunea: „Uitaþi-vã, eu cred cã în acest moment, aceastã civilizaþie mondialã a mers dincolo de limite; a mers dincolo de limite pentru cã a creat un atare cult al zeului ban încât suntem în prezenþa unei filozofii ºi a unei practici de excludere a celor doi poli ai vieþii care sunt promisiunile popoarelor. Excluderea bãtrânilor, desigur. Cineva s-ar putea gândi cã este un soi de eutanasie ascunsã, adicã nu se are grijã de bãtrâni; dar existã ºi o eutanasie culturalã, pentru

cã nu sunt lãsaþi sã vorbeascã, nu sunt lãsaþi sã acþioneze. ªi excluderea tinerilor. Procentul pe care-l avem de tineri fãrã loc de muncã, fãrã serviciu, este foarte ridicat ºi avem o generaþie care nu are experienþa demnitãþii câºtigate prin muncã. Adicã aceastã civilizaþie ne-a fãcut sã excludem cele douã vârfuri care sunt viitorul nostru”. Este o analizã foarte profundã a realitãþii în care trãim. Papa este conºtient de dificultatea de a înfrunta aceastã realitate ºi de a da un rãspuns care sã fie însufleþit de trãirea credinþei. De aceea, adreseazã ºi o propunere clarã: „Uite, citeºte fericirile care îþi vor face bine. Dacã vrei sã ºtii ce trebuie sã faci în mod concret, citeºte Matei capitolul 25, care este protocolul cu care vom fi judecaþi. Cu aceste douã lucruri aveþi planul de acþiune: fericirile ºi Matei 25. Nu aveþi nevoie sã citiþi altceva”. Tocmai de aceea, mai apoi, papa Francisc a propus pentru urmãtoarele ediþii ale Zilei Mondiale a Tineretului teme legate de fericiri. Luând în considerare propunerea papei, în aceastã rubricã pentru tineri vom aprofunda pe parcursul întregului an teme legate de trãirea fericirilor proclamate de Cristos. Îþi doresc sã ai un an bogat în creºtere spiritualã ºi în trãirea îndemnurilor lui Cristos! Pr. Felix Roca

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 17


Au fost sfinþiþi 17 diaconi upã un drum lung de preD gãtire, de studiu ºi de rugãciune, 17 studenþi de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaºi au fost hirotoniþi diaconi de cãtre PS Petru Gherghel, luni, 9 decembrie 2013, în solemnitatea Neprihãnitei Zãmisliri, în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi. Cu hotãrâre ºi încredere, cei 17 studenþi ºi-au manifestat dorinþa de a-l sluji pe Domnul ºi turma sa, rostind cu fermitate, în faþa pãstorului diecezei, a preoþilor ºi a credincioºilor adunaþi în catedralã: „Vreau!” Momentul hirotonirii a fost pregãtit ºi prin exerciþiile spirituale care s-au desfãºurat la casa de reculegere de la Traian (Neamþ), în perioada 1-8 decembrie, sub cãlãuzirea pr. Petru Sescu, paroh al Parohiei „Sfânta Tereza” din Iaºi. Duminicã seara, 8 decembrie, cei 17 studenþi au fãcut profesiunea solemnã ºi jurãmântul de fidelitate în faþa PS Aurel Percã, a pr. Eduard Soare, vicerectorul Institutului, a pãrinþilor formatori ºi spirituali ºi a colegilor seminariºti, în capela Institutului. Liturghia de hirotonire a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, avându-i alãturi în altar ºi pe PS Aurel Percã, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu ºi pe PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, în catedralã fiind prezenþi aproximativ

„ Pentru Dieceza de Iaºi: Mihai Androºcã (n. 26.10.1988, Piatra Neamþ – „Sfântul Iosif Muncitorul”); Albert Babiaº (n. 27.08.1988, Siret); Alexandru Balaþchi (n. 28.05.1988, Siret); Claudiu Ciubotaru (n. 03.05.1988, Bacãu – „Fericitul Ieremia”); Corneliu Cucuteanu (n. 12.02.1988, Iaºi – „Adormirea Maicii Domnului”); Virgil Demºa-Crainicu (n. 03.08.1987, Bacãu – „Fericitul Ieremia”); Alin-Petricã Herciu (n. 23.06.1988, Bacãu – „Înãlþarea Sfintei Cruci”); Pavel Martinaº (n. 01.05.1988, Rãducãneni); Octavian-Iulian Nistor (n. 16.01.1988, Bacãu – „Sfântul Nicolae”); Gabriel-Cãtãlin Pãuleþ (n. 23.07.1988, Buruieneºti); Robert Râtan (n. 07.06.1988, Gherãeºti); Silviu-Cristian Salca (n. 20.05.1989, Ciucani); Remus-Alin Toma (n. 07.05.1988, Huºi-Corni – Epureni); Roberto-ªtefan Vacaru (n. 11.08.1988, Bacãu – „Fericitul Ieremia”) „ Pentru Arhidieceza de Bucureºti: Daniel Ioniþã (n. 17.10.1988, Ploscuþeni); Ciprian Matei (n. 23.12.1988, Bacãu – „Înãlþarea Sfintei Cruci”) „ Pentru Dieceza de Chiºinãu: Petru Ciobanu (n. 12.09.1982, Chiºinãu)

100 de preoþi. La celebrare au participat ºi familiile candidaþilor, rudele, prietenii ºi toþi cei care au dorit sã fie alãturi de ei. În cadrul omiliei, PS Anton Coºa a precizat: „Ziua sfinþirii voastre ca diaconi, pusã sub mantia imaculatã a Mariei, a fost aleasã ºi pentru a imprima mai adânc în fiinþa voastrã chipul curat al Mariei, mama preotului veºnic, ca un exemplu ideal de colaborare cu Dumnezeu... Faptul cã voi sunteþi sfinþiþi diaconi tocmai astãzi în solemnitatea Neprihãnitei Zãmisliri, înseamnã cã Biserica vã recomandã sã învãþaþi de la mama lui Isus în ce constã misiunea voastrã de diaconi ºi cum trebuie sã o exercitaþi”.

18 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

Dupã hirotonire, la altar au urcat doi dintre diaconii nou sfinþiþi pentru a sluji în cadrul liturgiei euharistice. Înainte de binecuvântarea finalã, PS Petru Gherghel a invitat pe fiecare sã spunã asemenea Mariei: „Iatã slujitoarea Domnului”. Preasfinþitul a amintit de chemarea pe care a avut-o episcopul martir Anton Durcovici ºi de exemplul sãu de trãire creºtinã, având ca moto: „Fericit poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul”. PS Cornel Damian a mulþumit episcopului Petru ºi pãrinþilor formatori cã au lucrat cu sârguinþã la formarea viitorilor pãstori care îºi vor desfãºura misiunea ºi în Arhidieceza de Bucureºti. Paul-Marian Cojoc


Tablete spirituale

Gânduri ale noilor diaconi Teama

de mister

in spusele lui Petre Þuþea desprindem urmãtoarele: D „Un mister care se leagã ºi se

‰ „…I-am cerut astãzi Domnului sã mã întãreascã cu harul ºi binecuvântarea sa pentru a sluji, cu umilinþã, speranþã ºi bucurie turma sa, dupã exemplul lui Isus, bunul pãstor. Un gând de recunoºtinþã se îndreaptã ºi cãtre familia mea care m-a susþinut în acest drum al formãrii, precum ºi cãtre binefãcãtorii ce m-au sprijinit cu rugãciunile lor”. (Virgiliu Demºa-Crainicu) ‰ „…Având în faþã modelul episcopului Anton Durcovici, cred cã viaþa sa, alimentatã de atâta eroism pentru Cristos, dusã pânã la martiriu, îmi dã curajul de a merge mai departe fãrã sã mã uit înapoi. De aceea, acum ca slujitor al sfintei Euharistii vreau sã primesc ºi sã pãstrez întotdeauna cu vrednicie pe Isus în «temniþa pieptului» meu, cum învãþa venerabilul episcop, pe preoþii sãi, în una dintre scrisorile sale. Dumnezeu sã fie lãudat în veci! Amin!” (Corneliu Cucuteanu) ‰ „…Astãzi am fãcut primul mare pas spre idealul la care a binevoit sã mã cheme Dumnezeu ºi-l rog sã mã susþinã pe

acest drum al slujirii diaconale, dându-mi harurile necesare sã înaintez cu credinþã, speranþã ºi iubire pe drumul spre slujirea preoþeascã” (Petru Ciobanu) ‰ „Odatã cu diaconatul, voi avea posibilitatea ºi datoria de a mã implica în mod concret în vestirea lui Cristos celorlalþi credincioºi, prin predicã ºi alte acþiuni liturgice, pe care sunt, de acum încolo, abilitat sã le îndeplinesc. Mulþumesc celor care mi-au fost alãturi pe acest drum. Dar, în mod special îi mulþumesc lui Dumnezeu, pentru vocaþie ºi harurile primite, ºi vreau sã fiu de acum încolo un instrument în mâinile sale, pentru ca toþi sã primeascã prin mine binecuvântarea sa” (Daniel Ioniþã) ‰ „Începe un drum nou, care nu e simplu. Însã nu voi fi singur; o rog pe Fecioara Maria sã-mi lumineze inima ºi mintea în fiecare zi, ºi încã ceva din timpul exerciþiilor spirituale: rugãciunea este secretul statorniciei pe drumul pe care l-am început. Nu doar pentru mine, ci pentru toþi colegii mei”. (Silviu-Cristian Salca)

dezleagã devine o problemã ºi nu mai e mister. Misterele sunt supranaturale ºi sunt singurele mijloace de ieºire din înlãnþuirea cosmicã, din limitele comunitãþii ºi din mãrginirea personalã”. Continuând ideea, putem constata cã acceptarea misterului presupune credinþã dinamicã ºi un drum de urmat. De mister nu poþi dispune ºi nu-l poþi acapara. Dimpotrivã, poþi fi învãluit de mister ºi chiar cãlãuzit. De unde atunci teama de mister sau respingerea a ceea ce nu poþi cuprinde ºi nici manipula? De fapt, printr-o astfel de atitudine, sunt vizate adevãratele mistere (cele supranaturale), în timp ce falsele mistere sunt preluate ºi folosite în raport cu numãrul de necunoscute. Ceea ce are doar aparenþã de mister, mai degrabã sau mai târziu poate fi spulberat. Adevãratele mistere nu au nimic de-a face cu refugierea în enigme. Ele vin spre om ºi nu fug de el. Misterele religiei creºtine îºi au originea în Dumnezeu ºi sunt îndreptate spre om prin revelaþie, iar nucleul revelaþiei este constituit din iubire. Tocmai de aceea, teama nu-ºi are rostul, iar riturile prin care misterul este împãmântenit nu strivesc în virtutea vreunei doze de obscuritate, ci lumineazã prin ceea ce se comunicã. Iar scopul este comuniunea. Pr. Cristian Chinez

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 19


Misiuni

În „cãutarea pruncului” a câteva zile distanþã de sãrL bãtoarea Crãciunului ºi trecuþi fiind deja în noul an calendaristic, în mintea tuturor este încã prezentã imaginea fragilã a pruncului Isus ºi hotãrârile frumoase luate la spovadã sau la începutul anului nou. Întâmplarea relatatã de pr. Isidor Mîrþ ºi petrecutã în misiunea din Maikona (Kenya) se încadreazã perfect în aceastã atmosferã. Cu ceva ani în urmã, de Crãciun, în misiunea românã din Maikona, misionarii ºi oamenii din comunitate au amenajat o iesle frumoasã din figurinele trimise din România pentru acest timp sfânt. Altarul frumos împodobit ºi presepiul erau o atracþie deosebitã pentru ochii tuturor. Pãrintele a subliniat la predicã, apropiindu-se de iesle, faptul cã pruncul Isus este darul lui Dumnezeu fãcut oamenilor. Isus este darul Crãciunului fãcut tuturor ºi fiecãruia în parte. Terminându-se sfânta Liturghie ºi celelalte activitãþi, a intrat în bisericã sã se roage, dar a constatat cã pruncul nu mai era la locul sãu. L-a cãutat în sacristie, în casa misionarilor, a întrebat

mai multe persoane, dar nimeni nu ºtia nimic. A început „cãutarea pruncului”, pentru a afla ce s-ar fi putut întâmpla cu el. Întrebând în stânga ºi în dreapta, a aflat cã un copil sãrman a fost vãzut ieºind din bisericã, la o orã mai puþin obiºnuitã. Pãrintele a mers la acel copil ºi, într-adevãr, l-a gãsit în faþa cortului, strângându-l cu drag la piept pe pruncul Isus. S-a aºezat alãturi de el ºi l-a întrebat de ce l-a luat pe Isus. Copilul i-a amintit preotului cuvintele de la predicã ºi faptul cã Isus era darul pe care Dumnezeu i l-a fãcut lui ºi îl strângea ºi mai tare la piept. Pãrintele se gândea cum va fi a doua zi fãrã pruncul Isus în iesle ºi a încercat tot felul de metode, chiar i-a promis în schimbul pruncului o pungã întreagã de bomboane, ofertã tentantã pentru un copil din deºert, dar el a refuzat ferm. Isus era al lui ºi nu voia sã renunþe la el. În faþa acestei situaþii, pãrintele ºi-a amintit cã avea în camera sa un prunc ceva mai mic, aºa încât i-a sugerat un schimb: pruncul cel mare sã fie al tuturor, iar cel mic sã-i rãmânã lui ca dar, pentru totdeauna. Copilul l-a pãstrat pe Isus sub forma pruncului firav, dar într-o formã mai micã, iar parohia ºi-a redobândit pruncul pierdut.

20 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

Preotul misionar l-a gãsit pe pruncul Isus, l-a aºezat atât în braþele, în inima copilului african, cât ºi în presepiul comunitãþii, dar mai sunt oameni care-l cautã încã ºi nu reuºesc sã-l afle. Crãciunul este istoria unui „dar” oferit, însã câþi l-au gãsit, câþi l-au primit, câþi au împãrtãºit bucuria cu ceilalþi? Întâmplarea relatatã este povestea unui copil, a unui preot, a unei comunitãþi din Africa, dar ºi povestea oricãrui om implicat în rãspândirea cuvântului lui Dumnezeu. Cei care i-au susþinut ºi continuã sã-i susþinã pe misionari sunt parte din aceastã poveste, fac posibilã o altã lume, mai frumoasã ºi mai plãcutã. Ei aºazã în braþele ºi în inima copiilor un „prunc”, darul ceresc al lui Dumnezeu. Centrul Misionar Diecezan le este recunoscãtor tuturor acelora care au participat ºi participã la „cãutarea pruncului”. Sã ne propunem în noul an sã ajutãm cât mai mulþi copii sã primeascã darul lui Dumnezeu, Cuvântul viu. Sã nu încetãm niciodatã sã-l cãutãm, sã-l gãsim ºi sã-l oferim pe Isus tuturor, cãci „ceea ce aþi fãcut unuia mai mic dintre ei, mie mi-aþi fãcut!”. Pruncul poate lua chipul unei persoane apropiate sau îndepãrtate, a unui orfan din România sau din Africa, a unui sãrac, a unui om ce a fost înjosit, dar care a fost ajutat sã se ridice ºi sã stea drept, cu demnitate. Acestor oameni nimeni nu va trebui sã le explice ce este bucuria sufleteascã, ei o poartã în inimã ºi o împãrtãºesc tuturor. Vã dorim un an binecuvântat în Domnul! „Cãutarea pruncului” a fost ºi rãmâne o poveste deschisã! Pr. Florin-Petru Sescu


ªtiri • ªtiri • ªtiri „Omul anului” Papa Francisc a fost proclamat „Omul anului” de revista „Time”, care i-a dedicat coperta numãrului din 23 decembrie 2013. Papa Francisc este al treilea pontif care a fost numit „Omul anului” de revista „Time”. În anul 1962, distincþia a fost atribuitã papei Ioan al XXIII-lea, iar în anul 1994, lui Ioan Paul al II-lea. Din anul 1927 revista „Time” alege o persoanã pe care o considerã exemplarã sau care a avut un impact considerabil asupra omenirii. Pace durabilã Fãrã fraternitate este imposibil sã construim o societate justã ºi o pace durabilã, a subliniat papa Francisc, în primul sãu Mesaj pentru Ziua Mondialã a Pãcii 2014, care în Biserica Catolicã se marcheazã anual la 1 ianuarie. Pe lângã apelul la pace ºi dialog, „pentru a reconstrui dreptatea ºi speranþa”, papa a subliniat cã vocaþia omului la fraternitate este astãzi deseori contrastatã de „globalizarea indiferenþei” care „ne face încet, încet sã ne obiºnuim cu suferinþa celuilalt, închizându-ne în noi înºine”. Ziua Comunicaþiilor Sociale „Comunicarea în slujba unei culturi autentice a întâlnirii” este tema pe care Sfântul Pãrinte Francisc a ales-o pentru a 48-a Zi Mondialã a Comunicaþiilor Sociale, care se celebreazã în 2014. Ziua Mondialã a Comunicaþiile Sociale, singura zi mondialã stabilitã de Conciliul Vatican II (Inter mirifica, 1963), este celebratã în multe þãri, la recomandarea episcopilor din lume, în duminica ce precedã Rusaliile (în anul 2014, la 1 iunie). Mesajul Sfântului Pãrinte pentru Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale este

publicat în mod tradiþional cu ocazia comemorãrii sfântului Francisc de Sales, patronul ziariºtilor (24 ianuarie). Iesle ºi brad „Francisc 1223 – Francisc 2013” a fost titlul ales pentru scena Naºterii Domnului, oferitã de oraºul Napoli, care a însoþit în Piaþa „Sfântul Petru” prima sãrbãtoare de Crãciun a papei Francisc. Alãturi de scenã, a fost înãlþat ºi bradul de Crãciun, oferit de regiunea germanã Bavaria, mai precis de comunitatea Waldmünchen. Cu o înãlþime de 25 de metri ºi diametrul la bazã de aproape un metru, bradul are o greutate de peste 7 tone. România a oferit bradul de Crãciun în 2001, fiind trimis din pãdurile seculare ale Harghitei. Întâlnire ecumenicã Peste 30 de episcopi care împãrtãºesc spiritualitatea focolarinã s-au reunit la Ierusalim, în perioada 18-22 noiembrie 2013, pentru a explora noi spaþii de comuniune ºi deschidere, prin prezenþa lor reunitã, dar ºi prin gesturi de solidaritate ºi susþinere pentru fraþi ºi surori în credinþã din Orientul Mijlociu. Printre reprezentanþii a 12 Biserici creºtine, din 17 naþiuni, a fost prezent ºi PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu. Locaþiile urmãtoarelor întâlniri vor fi: în anul 2014 la Roma, iar în anul 2015 la Chiºinãu, la invitaþia episcopului Anton Coºa. Colectã pentru Filipine Conferinþa Episcopilor Catolici din România a organizat duminicã, 8 decembrie 2013, în toate bisericile catolice din þarã, o colectã pentru ajutorarea victimelor taifunului din Filipine din 8 noiembrie 2013. Furtuna a afectat peste 13 milioane de

oameni. Responsabilitatea coordonãrii acestei acþiuni de ajutorare a victimelor taifunului din Filipine a fost încredinþatã Confederaþiei Caritas România, care acþioneazã în strânsã legãturã cu programul deja iniþiat de Caritas la nivel internaþional. Pelerinaj Taize Întâlnirea Europeanã de Tineret din Strasbourg, desfãºuratã în perioada 28 decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014, în regiunea Alsaciei, la graniþa cu Ortenau (Baden, Germania), a reunit zeci de mii de tineri pentru încã un pas al „pelerinajului de încredere pe pãmânt” iniþiat de fratele Roger la finalul anilor 1970. Site-ul taize.fr are ºi o secþiune în limba românã. Monument Comunitatea din Teþcani a marcat încheierea Anului Credinþei ºi al Familiei prin ridicarea unui monument (3,10 m x 2,40 m x 4,40 m – înãlþime). Acoperiºul este o Biblie deschisã, având

inscripþionate cuvintele „Anul Credinþei ºi al Familiei 2013”, deasupra fiind globul pãmântesc ºi o ancorã însemnând speranþã, douã inele însemnând Cãsãtoria, în mijlocul ansamblului este crucea cu Rãstignitul, în stânga este sfânta Fecioarã, în dreapta crucii este o candelã reprezentând credinþa, în fundal fiind reprezentatã „o familie care navigheazã în larg, spre patria cereascã”. De construirea monumentului s-a ocupat familia Maximilian ºi Tereza

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 21


Petercã, susþinuþi de pr. paroh Ioan Blaj. Ceremonia de inaugurare (10 noiembrie 2013) a fost prezidatã de PS Cornel Damian. Seara, în faþa monumentului, s-a recules ºi PS Petru Gherghel. O istorie cu viitor La Adunarea Generalã Kolping Moldova, desfãºuratã în Parohia „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu, la 7 decembrie 2013, a avut loc ºi celebrarea a 200 de ani de

la naºterea fericitului Adolph Kolping. Au fost prezente 27 de persoane din comunitãþile unde existã asociaþii Kolping, dar ºi invitaþi. Membrii prezenþi au fost din Familiile Kolping Bacãu, Bârlad, Faraoani, Oituz ºi Ploscuþeni. Anul Durcovici Cunoaºterea activitãþii, personalitãþii ºi martiriului episcopului Anton Durcovici i-a fost dedicat noul an pastoral 2013-2014 în Dieceza de Iaºi – este ceea ce s-a accentuat la Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel în catedrala din Iaºi, duminicã, 1 decembrie 2013. În cadrul celebrãrii au fost admiºi la ordinele sacre 17 tineri din anul III de la Institutul Teologic din Iaºi. Haina clericalã pe care au primit-o este un semn exterior al deciziei pe care au luat-o de a-l urma pe Cristos pe calea Preoþiei, printr-o dãruire totalã lui ºi sfintei Biserici. Adeziunea în AC Peste 40 de parohii din Dieceza de Iaºi au depus sau au reînnoit adeziunea la Acþiunea Catolicã

Peregrinatio Mariae ºi misiuni Pe lângã parohiile menþionate în numãrul anterior, Icoana Maicii Domnului de la Cacica a mai fost ºi în Parohiile Bãlþaþi (29 septembrie – 2 octombrie 2013, cu misiuni populare având ca predicator pe pr. Eduard Soare) ºi Arini (21-24 noiembrie 2013). Pentru misiuni populare în luna decembrie 2013, la redacþie au mai fost anunþate: Podu Iloaiei (9-15 decembrie, pr. Sebastian Bilboc), Horgeºti (12-15 decembrie, pr. Cristinel Fodor), Ciucani (12-15 decembrie, pr. Petru Sescu), Baraþi (15-18 decembrie, pr. ªtefan Vacaru) ºi Horleºti (19-22 decembrie, pr. Cornel Cadar). Nu au fost primite programãrile misiunilor pentru: Brusturoasa, Valea Micã ºi Tecuci. În Parohia Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”, misiunile au fost reprogramate pentru Postul Mare 2014. „Sfântul Iosif”, la 8 decembrie 2013. În cadrul celebrãrilor liturgice membrii ºi-au exprimat dorinþa de a-ºi trãi credinþa într-un mod conºtient, activ ºi rodnic în colaborare cu pãstorii Bisericii. Parohiile Traian (NT), Iugani ºi Bârzuleºti ºi-au exprimat dorinþa de a fi simpatizante. Tema acestui an asociativ este Strãluceºte în Acþiunea Catolicã! cu motoul Priviþi la el ºi veþi fi luminaþi! (Ps 34,6). Reînnoire de voturi Patru tinere din Congregaþia „Surorile Slujitoarele Sãracilor – sr. Iuliana Bîrnat, sr. Mariana Bîrnat, sr. Rita Cosalbert ºi sr. Andreea-Maria Mihoc – ºi-au reînnoit, la 8 decembrie 2013, în

biserica „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Piatra Neamþ, promisiunea fãcutã Domnului de a-l sluji cu fidelitate ºi bucurie. Muzeu Durcovici La subsolul bisericii „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman, marþi, 10 decembrie 2013, ziua

22 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014

comemorãrii morþii martirice a ep. Anton Durcovici, s-a inaugurat un muzeu de istorie ºi etnografie. Dupã binecuvântarea spaþiilor destinate pentru aceastã operã, de cãtre pr. Alois Moraru, parohul comunitãþii, zecile de credincioºi prezenþi au putut vedea numeroase cãrþi ºi documente, precum ºi sute de obiecte gospodãreºti culese din satele din zona Roman. Comemorãri Durcovici La împlinirea a 62 de ani de la moartea martiricã a ep. Anton Durcovici a fost celebratã o Liturghie în catedrala din Iaºi, la 10 decembrie 2013. La altar, alãturi de PS Petru Gherghel, au fost PS Aurel Percã ºi alþi 20 de preoþi. La sfârºitul Liturghiei a urmat un moment cultural, cu lansarea cãrþii: În umbra crucii. Articole ºi studii despre viaþa ºi activitatea episcopului martir Anton Durcovici, apãrutã la Editura „Sapientia”. Momente comemorative au fost prezidate de pr. Emil Moraru, directorul Academiei Teologice „Anton Durcovici”, în biserica „Sfânta Tereza” din Bucureºti, în cadrul sfintei Liturghii din 10 decembrie 2013, precum ºi în bisericile din Popeºti-Leordeni, Târgoviºte, Buzãu ºi Giurgiu, la Liturghiile din 15 decembrie 2013.


delegaþiilor prezente din DiNumele sfântului Iosif Congregaþia pentru Cultul Divin eceza de Iaºi, în mod simboºi Disciplina Sacramentelor a lic, flacãra adusã de la Viena aprobat propunerea Conferinþei de cãtre o delegaþie a scoutiºEpiscopilor din România refe- tilor. „Prin mesajul acestui simritor la varianta în limba românã bol promovãm deschiderea ºi pentru introducerea numelui acceptarea faþã de cei de lângã sfântului Iosif, în rugãciunile noi ºi nonviolenþa; promovãm euharistice. Astfel, dupã amin- ecumenismul, prin rãspândirea tirea sfintei Fecioare Maria se mesajului care ne cheamã la va spune: „cu sfântul Iosif, soþul pace”, au precizat organizatorii. ei”. Într-o scrisoare trimisã în Concerte parohii, PS Petru Gherghel pre- Concertul anual de muzicã sacrã cizeazã: „În vederea aplicãrii a fost susþinut de corurile Paroacestor dispoziþii ale Sfântului hiilor Bacãu „Sfântul Nicolae”, Pãrinte Francisc ºi ale congre- Bacãu „Fericitul Ieremia” ºi gaþiei, facem cunoscut cã, înce- Nicolae Bãlcescu, la 1 decempând cu primirea acestei comu- brie 2013, în biserica din Ninicãri, toþi preoþii de pe teritoriul colae Bãlcescu. „Hodie Christus Episcopiei noastre vor respecta natus est” a fost tema concertului aceste norme ºi le vor aplica de Crãciun susþinut în capela Institutului Teologic Franciscan întocmai”. din Roman, la 15 decembrie 2013, Lumina pãcii sub conducerea pr. Ciprian AnÎn cadrul proiectului „Lumina tãlucã, OFMConv. La 15 depãcii de la Betleem”, cu desfã- cembrie, corul „Juvenes Eccleºurare anualã, este împãrtãºitã siae” a susþinut un concert de lumina aprinsã în grota unde s-a colinde în catedrala din Iaºi. nãscut Isus Cristos. Sâmbãtã, Corul Institutului Teologic din 21 decembrie 2013, în catedrala Iaºi a susþinut un concert în ca„Adormirea Maicii Domnului” pela institutului, la 21 decemdin Iaºi, a fost celebratã o Litur- brie 2013, reluat în catedrala ghie în cadrul cãreia s-a distribuit din Iaºi la 22 decembrie 2013. A trecut la Domnul În urma unor grave probleme de sãnãtate, pr. Ionel Râtan a decedat la un spital din Craiova, în noaptea de 16 decembrie 2013, la vârsta de 67 de ani. S-a nãscut la Gherãeºti (Neamþ), la 8 februarie 1946. A absolvit cursurile elementare în anul 1960, ªcoala de Cantori în anul 1965 ºi Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi, la 24 iunie 1971, când a fost hirotonit preot, la Iaºi, de ep. Petru Pleºca, pentru Arhidieceza de Bucureºti. A activat ca vicar la Craiova (1 august 1971 – 1974), administrator parohial la Târgoviºte (1 august 1975 – 1978), paroh la Târgoviºte (1978-1984) la Târgoviºte, Craiova „Toþi Sfinþii” (1 august 1985 – 31 februarie 2007) paroh la Craiova – Izvorul Rece „Înãlþarea Sfintei Cruci” (1 martie 2007), unde a construit o bisericã. A fost decan de Craiova de la 14 aprilie 1988 pânã la 1 martie 2011. În ultima perioada a fost capelan la „Casa Speranþei” din Craiova a Surorilor Sãracilor Pãrintelui Vincenzo Morinello. La 1 septembrie 2011, s-a pensionat. Sã se odihneascã în pace!

Cateheze În cadrul iniþiativelor de pregãtire pentru beatificarea episcopului Anton Durcovici, pr. Alois Moraru a realizat o serie de cateheze pentru timpul Adventului 2013, intitulate „Viaþa eroicã a episcopului Anton Durcovici”. Textele catehezelor, structurate pe zile, pentru perioada 2-24 decembrie 2013, pot fi gãsite în pagina „Anul Durcovici” din meniul „Catehezã” pe ercis.ro. Alte cateheze pregãtite de pr. Corneliu Berea (timpul de peste an ºi Postul Mare) vor ajunge curând în parohii. Pe scurt „ 23 noiembrie: Vizitã a unui grup de ti-

neri din Sãbãoani „Sfântul Mihail” la cei din Piatra Neamþ „Sfânta Tereza” „ 23 noiembrie: Piesa „Anton Durcovici – Omul cu faþa de bronz”, la Casa de Culturã a Sindicatelor din Roman „ 29 noiembrie – 1 decembrie: Cursul de formare „Sã strãluceascã lumina voastrã!”, pentru 33 de preºedinþi parohiali ai Acþiunii Catolice din diecezã, la Traian „ 30 noiembrie: Zi de reculegere „Voi sunteþi prietenii mei” (In 15,14), la Luncani, pentru profesori de religie din zona Bacãu „ 1 decembrie: Primirea mandatului de ministrant de cãtre 20 de copii din Parohia Traian (NT) „ 2 decembrie: Piesa „Anton Durcovici – Omul cu faþa de bronz”, la Teatrul „George Bacovia” din Bacãu „ 6 decembrie: Sesiunea ºtiinþificã „Neprihãnita Zãmislire a Mariei aspecte istorico-teologice”, la Institutul Teologic Franciscan din Roman „ 7 decembrie: Întâlnire cu membrii ºi simpatizanþii din Iaºi ºi Tomeºti ai Societãþii „Sfântul Vincenþiu de Paul”, la biserica „Sfânta Tereza” din Iaºi „ 10 decembrie: Conferinþa „Splendoarea curãþiei” – o provocare pentru tineri, susþinutã de pr. Felician Tiba, în sala de conferinþe de la catedrala nouã din Iaºi „ 27-30 decembrie: Exerciþii spirituale pentru tineri, cu tema „Prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, cu care ne va vizita”, organizate la Barticeºti, de Slujitoarele ºi Fiii Iubirii Milostive.

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 23


În apãrarea sãnãtãþii

Voluntariatul... o provocare!? mi face mare plãcere sã spun, „sã vrei sã faci ceva bun în timpul tãu Asociaþia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare liber, sã te dedici, Iaºi, tel.+fax: 0232-228204; www.alcoologia.ro implicit munca lor, oferitã ne- sã îþi doreºti sã în- e-mail: acar_2004ro@yahoo.com; acar@alcoologia.ro condiþionat, pentru Asociaþia veþi mai mult, sã Voluntariatul în cadrul ACAR Cluburilor Alcoolicilor în Re- cunoºti oameni noi ºi sã înveþi cuperare (ACAR) ºi pentru be- de la ei, sã vrei sã fii acolo...”. este o provocare, care oferã, cu neficiarii cu probleme legate Tot ea ne mãrturiseºte cã ºi-a siguranþã, satisfacþii personale dorit sã fie printre oameni, sã se în raport cu munca desfãºuratã. de alcool. Prin intermediul acestui arÎncã din anul 2004, an în deschidã spre cunoaºtere, spre ticol dorim sã mulþumim tutucare a prins viaþã programul de iubirea de aproapele, spre acele ror voluntarilor noºtri, operarecuperare al ACAR, activita- lucruri care o fac sã creascã, tori (moderatori) ai cluburilor tea din cadrul cluburilor (gru- sã se autodepãºeascã. din Iaºi, Rãducãneni, Roman, Chiar dacã domeniile de acpurilor de suport), dar ºi o parte Timiºoara, tuturor voluntarilor din cea de la Centrul de Recu- tivitate ale celor care au fãcut perare Postcurã a fost susþinutã sau fac în continuare volunta- care dedicã timpul lor activiºi cu ajutorul voluntarilor, care riat diferã, chiar dacã unii sunt tãþii din Centrul de Recuperare, dar ºi a celor care se implicã au acceptat sã îºi ofere din încã studenþi, iar alþii au o expunctual în alte proiecte ºi initimpul lor pentru a se forma, perienþã de muncã ºi de viaþã þiative ale asociaþiei ºi sã îi asiîn cadrul cursurilor de sensi- mult mai vastã, chiar dacã unii gurãm de tot respectul ºi recubilizare, pentru a se interesa de au 20 de ani, iar alþii sunt tre- noºtinþa noastrã. modalitãþi concrete de a intra cuþi de 50, pe toþi îi leagã doDe asemenea, doresc sã tranîn contact cu familiile cu pro- rinþa de a ajuta semenii în ne- smit un mesaj celor care vor bleme legate de consumul de voie. Toþi, mai devreme sau mai dori sã se implice, alãturi de alcool ºi, ulterior, pentru a spri- târziu, îºi dau seama cã în spa- noi, pentru sprijinirea familijini aceste familii în drumul lor tele oricãrui tip de comporta- ilor cu probleme legate de conspre schimbare, spre reînnoire. ment se aflã o nevoie, o dorinþã sumul de alcool: Acceptaþi proCu sprijinul voluntarilor am sau o suferinþã. Toþi realizeazã vocarea! Depãºiþi barierele ºi reuºit sã ne dezvoltãm ulterior la un moment dat cã trebuie sã prejudecãþile ºi experimentaþi reþeaua de cluburi din Iaºi ºi priveascã dincolo de aparenþe, sentimentul de mulþumire ca apoi sã ne deplasãm cãtre alte cã trebuie sã treacã prin filtrul urmare a unei sarcini realizate localitãþi din judeþ, dar ºi din propriu toate informaþiile pe cu succes ºi mai ales satisfacþia care le primesc de la ceilalþi, cã ºi voi aþi contribuit la starea þarã (Roman, Timiºoara). Poate vã întrebaþi „ce înseam- cã este necesar sã facã eforturi de bine resimþitã de familiile nã sã fii voluntar la ACAR?”. spre a înþelege persoana cu pro- din program, dupã câteva luni Smãrãndiþa, care se implicã în bleme legate de alcool, ºi mai de abstinenþã totalã la alcool. activitãþile noastre de peste trei ales cã munca ºi experienþa Asistent social Ramona Ciobanu, ani ne spune cã, pentru ea, a fi dobânditã este necesarã pentru coordonator Centru de Recuperare ACAR voluntar la ACAR înseamnã propria maturizare.

Î ori de câte ori am ocazia, cât de mult conteazã voluntarii ºi

24 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014


Poºta redacþiei Ne-au scris de sãrbãtori: Elena Lungu (Vulcan); Viorica Fãgãrãºanu ºi Vasile Creþa (Bucureºti); Maria Criºan (Sân Mihai de Pãdure); Tereza Sociu (Brãila); pr. Ioan Pop (Lugoj); pr. Dominic Hîrja (Bucureºti); Surorile Franciscane (Singureni); Surorile Benedictine de Caritate (Sighetu Marmaþiei); Institutul Teologic Franciscan (Roman). Vã mulþumim! Mihai (e-mail). „Sunt din jud. Bacãu. M-am bucurat foarte mult când am aflat cã s-a aprobat transmisia Radio Maria în Moldova. Aºtept de mult lucrul acesta ºi cred cã nu numai eu. Însã tot la fel de repede

bucuria s-a dus. Am încercat pe câteva aparate de Radio sã acult pe 1.602 MHz Radio Maria. Unele aparate nu au frecvenþa aceasta. Am gãsit la un aparat chiar în capãt, dar nu se aude nimic. Cum ar trebui sã fac sã aud Radio Maria în satul meu pe frecvenþa anunþatã?” Ne bucurãm cã susþineþi recepþionarea Radio Maria ºi în Moldova. Ceea ce aþi aflat despre frecvenþa pentru Moldova, mai exact pentru Iaºi, este adevãrat, însã este o frecvenþã care nu acoperã toatã Moldova. Aceasta a fost obþinutã în urma concursului organizat de Consiliul Naþional al Audiovizualului (CNA),

Sfânta Scripturã

Anton. „Vã mulþumesc pentru rãspunsurile pe care mi le-aþi dat pânã acum. Ele mi-au clarificat multe lucruri pe care nu le aveam lãmurite. M-ar interesa acum dacã evreii aveau alt sistem de calculare a timpului. Întreb aceasta deoarece este notat cã Isus a înviat a treia zi. Însã dupã calculul nostru de vineri pânã duminicã dimineaþa nu sunt trei zile. Tot legat de timp am observat o diferenþã cu privire la Schimbarea la faþã. În Evanghelia dupã Sfântul Luca scrie cã „dupã opt zile dupã aceste cuvinte”, adicã dupã ce Isus spune: „Dacã vrea cineva sã vine dupã mine…” (Urmarea lui Cristos). În Evanghelia dupã sfântul Matei la fel ca în cea dupã Sfântul Marcu Schimbarea la faþã are loc dupã ºase zile. Cum se explicã aceastã diferenþã? Vã mulþumesc!” În privinþa modului de calculare a timpului la evrei, sunt multe de precizat. Vã recomand un studiu mai detaliat pentru care nu este spaþiu aici. La întrebãrile punctuale pe care le-aþi pus: 1) Numãrarea zilelor o includea ºi pe cea prezentã. Aºadar, „a treia zi” calculatã de vineri seara înseamnã: vineri, sâmbãtã ºi duminicã, chiar dacã este dis-de-dimineaþã, întrucât ziua începea la apusul soarelui zilei precedente. 2) În unele pasaje biblice indicaþia temporalã are nu atât valoare cronologicã, cât mai ales teologicã. Pentru sfântul Marcu ºi sfântul Matei, între prezicerea pãtimirii Fiului Omului ºi Schimbarea la faþã, indicaþia „dupã ºase zile” vrea sã sugereze distanþa dintre Yom Kippur (ziua cea mai tristã, singura zi de post) ºi Sãrbãtoarea Corturilor (o sãrbãtoare veselã în timpul cãreia evreii locuiau în corturi de frunzar; de aici ºi ideea lui Petru cu cele trei corturi). Ar putea fi ºi o aluzie la prezenþa gloriei lui Dumnezeu în nor pe Muntele Sinai atunci când a încheiat alianþa cu Moise (cf. Exod 24). Indicaþia sfântului Luca „la opt zile dupã aceea” vrea sã sugereze începutul unui nou timp. Creaþia lumii a durat ºapte zile. A opta zi înseamnã o nouã sãptãmânã, o nouã creaþie, o nouã ordine.

Pr. Alois Bulai

în ziua de joi, 21 noiembrie. Ne bucurãm cã totuºi am obþinut ºi aceastã licenþã de emisie. Radiourile, chiar dacã sunt mai vechi ºi nu vedeþi afiºatã frecvenþa de 1.602 MHz, au în banda lor aceastã frecvenþã. Nu aþi putut sã recepþionaþi Radio Maria la radio deoarece încã nu este pusã o antenã pentru a emite. Încã se mai fac cereri pentru mãrirea puterii de emitere primitã de la CNA, pentru a avea o acoperire cât mai mare ºi mai bunã. Apoi, în funcþie de ce se obþine, se va stabili unde ºi ce antenã trebuie folositã etc. Sperãm ca anul acesta Radio Maria sã emitã ºi în Moldova. Când se va întâmpla, vom anunþa în revistã ºi pe site-ul ercis.ro. Alexandru Lucaci (Penitenciar Iaºi). „Vã anunþ cu bucurie cã am reuºit sã obþin codul ISSN pentru revista mea «Dor de casã» astfel încât aceastã revistã sã poatã fi distribuitã ºi prin chioºcurile de presã. Încurajat de premiul al III-lea la concursul naþional «Poezie de puºcãrie» am mers mai departe cu realizarea revistei... Însã cel mai important lucru din viaþa mea rãmâne faptul cã dupã un sfert de veac am reuºit sã revin la viaþã, viaþa spiritualã, iar acum trãiesc una nouã, fãrã sã simt cã mã aflu printre gratiile reci ºi ziduri înalte. Lucrez în continuare la douã cãrþi, una despre viaþa mea, iar a doua un volum de poezii (...)”. Vã felicitãm pentru ceea ce aþi realizat ºi ne bucurãm cã l-aþi descoperit pe Dumnezeu, cã rãspândiþi învãþãtura lui printre deþinuþi ºi nu numai. Când Dumnezeu are un plan cu omul, el ºi-l duce la îndeplinire, nu conteazã locul. Rãmâneþi un om bun ºi credincios ºi Dumnezeu nu va întârzia cu binecuvântãrile sale.

ianuarie 2014 · LUMINA CREªTINULUI · 25


Noutãþi editoriale Bisericuþa din pãdure Cristofor von Schmid, Ed. „Presa Bunã”, 10x14 cm, 24 p., 2 lei

Isus din Nazaret. Copilãria Joseph Ratzinger, Ed. Arhiepiscopiei de Bucureºti, ISBN 978-9731891-81-1, 172 p., 14x21 cm, 22 lei

Concurs

Citeºti ºi câºtigi

datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga un premiu. Trebuie doar sã trimi-

teþi câteva gânduri care sã rãspundã la întrebarea de mai jos. Calendarul „Cinci Rãspunsul poate fi gãsit în arpâini de orz” 2014 Capitalul. Pledoarie ticolele din „Lumina creºtinuFraternitatea pentru om lui” sau în cãrþile ºi broºurile „Isus cel Înviat” Reinhard Marx, care redau viaþa ep. Anton Durdin Tavodo, Ed. Arhiepiscopiei covici. Se acordã douã premii Ed. „Presa Bunã”, de Bucureºti, celor care scriu impresiile cele 10x14 cm, 744 p., ISBN 978-973mai frumoase ºi prin tragere 1891-69-9, 352 p., 2 lei la sorþi, dacã sunt mai multe. 14x21 cm, 30 lei Trimiteþi prin poºtã pe adresa Lecþionarul Roman, de la pag. 2, prin fax: 0232/211527 vol. I: Timpul Spre mântuirea a sau prin e-mail: editor@ercis.ro Adventului ºi Timpul mii de suflete. Ghid rãspunsul, adresa dv. completã Crãciunului pentru discernerea ºi numãrul de telefon. Participã Ed. „Sapientia”, vocaþiei la preoþia la concurs scrisorile care ISBN 978-606diecezanã vor ajunge la redacþie pânã la 578-122-1, 356 p., Brett A. Brannen, 15 februarie. Numele câºtigã21x30 cm, 80 lei Ed. Arhiepiscopiei torilor se vor anunþa în revista de Bucureºti, din luna martie. Impresiile cele ISBN 978-973În umbra crucii. mai frumoase vor fi publicate. Articole ºi studii 1891-73-6, 444 p., despre viaþa ºi acti14x21 cm, 30 lei Întrebarea vitatea ep. martir Ce vã impresioneazã mai mult Anton Durcovici Monografia satului în viaþa ep. Anton Durcovici? ªtefan Lupu, Somuºca Premiul Ed. „Sapientia”, Anton Coºa, Calendarul „Cinci pâini de orz” 2014 2013, ISBN 978Ed. „Magic Print”, Frazele scurte din fiecare zi 606-578-124-5, 17x24 cm, ISBN 978-606sunt din Liturghia zilei dupã 570 p., 35 lei 622- 089-7, 420 p., calendarul roman; au fost no17x24 cm, 30 lei tate timpurile liturgice, solemCompendiu de drept nitãþile, sãrbãtorile, comemoMaterialele, în limita stocului disponibil, canonic pot fi procurate prin comandã: rãrile obligatorii, sfinþii zilei. Ioan Tamaº, • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Pe verso fiecãrei zile au fost Ed. „Sapientia”, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; preluate caseta ºi datele din ISBN 978-606• prin fax: 0232/211527; Agenda liturgicã 2014, fiind ºi 578-111-5, 640 p., • prin telefon: 0232/212003, interior 41: o scurtã meditaþie. – luni-vineri: orele 10.00-18.00; 17x24 cm, 40 lei • prin e-mail: libraria@ercis.ro; Câºtigãtorii din noiembrie • prin internet: www.ercis.ro/libraria Au fost primite: 17 e-mailuri, În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul Corupþie ºi pãcat poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþu- ºase scrisori, un fax ºi un apel Papa Francisc, rile specificate nu sunt incluse taxele poºtale. telefonic. În urma tragerii la Ed. Arhiepiscopiei Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi sorþi au câºtigat: Martin Mode Bucureºti, anunþate prin intermediul revistei „Lumina creº- raru (Bacãu) ºi Claudiu Santa ISBN 978-973tinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã (Alba-Iulia), care vor primi câte 1891-84-2, 48 p., puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa o carte Papa Francisc – o în14x21 cm, 5 lei http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp. treitã premierã. 26 · LUMINA CREªTINULUI · ianuarie 2014


Credinþa magilor Orizontal: 1) Unul dintre magii care au venit din Orient, cãlãuziþi de o stea, ca sã se închine plini de credinþã lui Isus la naºterea sa – A magilor este cea a Epifaniei Domnului. 2) Locul prezenþei lui Dumnezeu în biserici, pictat în unele dintre ele cu scena închinãrii celor trei magi – Oraº din Franþa, în care reprezentãrile literare cu cei trei magi au fost îmbogãþite cu scene din Liturghia Epifaniei. 3) Capul demonilor! – Pui de mâþã – Nicolae Crãciun. 4) Râu în Rusia – Stâng (abr.) – Zei din mitologia slavã. 5) Locuitorii unui puternic regat, cu ale cãror caravane comerciale au cãlãtorit ºi cei trei magi în drumul lor spre Betleem. 6) Imagine sacrã, pictatã din vremea creºtinismului timpuriu, în care cei trei magi apar ca orientali, în haine multicolore, deseori persane – Scaun gol! 7) Fiul Mariei, nãscut

la Betleem ºi adorat de cei trei magi – Cea a Iordanului, cu care a fost botezat Isus de Ioan Botezãtorul. 8) Sorin Gal – Mare profet al lui Israel, care a vestit venirea lui Mesia. 9) O datã la douãsprezece luni (fem.) – Oraº-cetate în Galileea, unde Isus a fãcut prima minune. 10) Numele unuia dintre magi – Capul lui Iuda! 11) Atmosferã (abr.) – Primul nume al lui Melchior în „Codexul Egbert”. Vertical: 1) Reprezentare plasticã a Maicii Domnului cu pruncul Isus – Regiune anticã în Arabia, de unde se pare cã au venit cei trei magi. 2) Sfânta mamã a împãratului Constantin cel Mare, cea care a descoperit, conform unei legendei, osemintele celor trei magi, pe care le-a dus la Constantinopol – Denumire

prin mandatul poºtal nr. ........., din data de .........................., reprezentând abonamente la: • Lumina creºtinului: ................... • Isus, prietenul copiilor: ............. • De la Rãsãrit pânã la Apus: ...... Data: Semnãtura:

– personal = 12 lei (8 + 4 cheltuieli poºtale; -10% = 11,2 lei) – colectiv (peste 10, de obicei prin parohii) = 8 lei (-10% = 7,2 lei) – în strãinãtate = 16 lei (8 + 8 cheltuieli poºtale; -10% = 15,2 lei) ‰ De la Rãsãrit pânã la Apus – personal = 67 lei (55 + 12 cheltuieli poºtale; -10% = 61,5 lei) – colectiv (cel puþin 7) = 55 lei (-10% = 49,5 lei) – în strãinãtate = 88,3 lei (55 + 33,3 cheltuieli poºtale; -10% = 82,8 lei)

datã zilei de 20 decembrie (pop.). 3) Cult! – Genune – Copacul din culme! 4) ªef – Reþinut. 5) Numele lui Isus, în faþa cãruia magii au venit sã i se închine (var.) – Oraº în Myanmar. 6) Astrul ceresc care i-a cãlãuzit pe cei trei magi pânã la Betleem – Lac în judeþul Brãila. 7) Scriitor bisericesc care vorbeºte pentru prima oarã despre cei trei magi (var.) – Adus de la început! 8) Soroc (reg.) – Intrarea în Nazaret! – Înþepãtori la gust. 9) În faþa bisericii! – Aceea (pop.). 10) „Legenda sfinþilor trei crai”, înso Editura Presa Bunã Costul abonamentelor þind întâmplãrile celor trei magi, Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi de la steaua care le-a apãrut, pentru anul 2014 tel. 0232-211527; e-mail: editor@ercis.ro pânã la aducerea osemintelor la Lumina creºtinului Köln (Germania) – Þarã euroBULETIN DE ABONAMENT ‰ – personal = 22 lei (10 + 12 chel- peanã unde a apãrut ºi a circuNumele ......................................... tuieli poºtale; -10% = 21 lei) lat legenda în versuri „Cartea Prenumele ..................................... – colectiv (peste 10, de obicei prin celor trei crai de la Rãsãrit”. parohii) = 10 lei (-10% = 9 lei) 11) A-ºi manifesta evlavia faþã Adresa .......................................... ....................................................... – în strãinãtate = 34 lei (10 + 24 de pruncul Isus, aºa cum au fãcut cheltuieli poºtale; -10% = 33 lei) Tel. ............................................... ºi magii – Unul dintre darurile Am achitat suma ....................... lei ‰ Isus, prietenul copiilor aduse de magi pruncului Isus.

Reduceri mari la „Presa Bunã”!

Aceia care, pânã la 31 ianuarie, fac dovada achitãrii materialelor comandate pentru întregul an beneficiazã de reduceri de 10%.

Dicþionar: ONA, BOH, LAP, IAZU, ROC, ZENO.

Magda Coºa

Rãspuns la rebusul „De Crãciun ºi Anul Nou” din numãrul trecut: 1) SANATATE – IMN; 2) OBICEIURI – AU; 3) RASARIT – RUGI; 4) C – ADA – IRONIE; 5) OJ – EST – AZI – L; 6) VICLEEM – IOVE; 7) AERE – DAR – NE; 8) NA – CERAMIST; 9) AICI – U – VASEA; 10) L – I – AMBA – TLR; 11) AJUNU – OSC – IA; 12) IANUARIE – PIN.


Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Arini, 21-24 noiembrie 2013)

Încheierea Anului Credinþei ºi Familiei (Iaºi, 24 noiembrie 2013)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Târgu Frumos, 24-27 noiembrie 2013)

Deschiderea noului an pastoral ºi admissio (Iaºi, 1 decembrie 2013)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Mãgura, 1 decembrie 2013)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Valea Seacã, 1-4 decembrie 2013)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Buruieneºti, 5-8 decembrie 2013)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Hãlãuceºti, 8-11 decembrie 2013)


Lumina crestinului, nr. 1/2014