Lumina crestinului, nr. 6/2013

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIV iunie 2013, nr. 6 (282) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: pr. Adrian Blãjuþã, sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, dr. Dãnuþ Doboº, Cosmin Croitoru Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Pe copertã: Centenarul revistei „Lumina creºtinului” (Iaºi, 18 mai) Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Completaþi cu atenþie „Buletinul de abonament” (pag. 27) ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia documentului de platã, pe adresa editurii.

Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635).

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã: Pentru ca între popoare sã prevaleze o culturã marcatã de dialog, ascultare ºi respect reciproc.

Intenþia misionarã: Pentru ca acolo unde este mai puternicã influenþa secularizãrii, comunitãþile creºtine sã promoveze cu eficacitate o nouã evanghelizare.

Mãrturie de credinþã F

iul lui Dumnezeu, „întrupat pentru noi, oamenii, ºi pentru a noastrã mântuire”, în activitatea sa evanghelizatoare ºi de îndrumare spre Tatãl care l-a trimis în lume, s-a dovedit a fi „slujitorul exemplar al lui Iahve”. Înainte de a accepta, din iubire, pãtimirile sale rãscumpãrãtoare, culminând cu moartea pe cruce, cu desãvârºitã smerenie, spalã picioarele ucenicilor sãi. Înfiinþând sfânta tainã a Euharistiei, tainã a credinþei privind moartea ºi învierea sa, cere ucenicilor prezenþi la cinã, martori ºi beneficiari ai acestei minuni a minunilor: „Faceþi aceasta în amintirea mea” (Lc 22,19).

Pe lângã slujirea cuvântului, „mergeþi în toatã lumea ºi predicaþi evanghelia la toatã fãptura” (Mc 16,15), apostolii ºi urmaºii lor, pânã în zilele noastre, sunt ºi slujitori ai Euharistiei, precum ºi ai celorlalte sacramente, izvoare nesecate de har, în spiritul iubirii unificatoare. În felul acesta, ei sunt „martorii acestor lucruri” (Lc 24,48), adicã a tot ceea ce a spus ºi a înfãptuit Isus.

Duhul Sfânt, trimis de Tatãl în numele lui Isus, a ridicat ºi în Biserica noastrã localã numeroºi slujitori ai cuvântului

ºi ai sfintelor taine. Printre aceºtia este ºi autorul acestor rânduri, care, la 29 iunie anul acesta, mulþumeºte într-un mod cu totul deosebit îndurãrii divine pentru cele ºase decenii de preoþie.

Mã simt obligat sã dau mãrturie a slujirii mele preoþeºti, pe aceastã paginã care mi s-a încredinþat din anul 1994. Deºi îndelungatã, slujirea mea a avut douã domenii principale: 1. didactic-seminarial la Alba Iulia (1953-1956) ºi la Iaºi (1956-1960, 1969-2007).

2. parohial-pastoral la Focºani (1960-1962) ºi Huºi (1962-1969).

Din anul 2007 sunt „rezervist”, disponibil la ceea ce mi se cere ºi pot face cu dragã inimã. Îmi însuºesc întru totul cele spuse de sfânta Tereza a Pruncului Isus: „Isus nu-i cheamã pe cei care meritã, ci pe cei pe care îi vrea el” (Ms. A,2r).

Primiþi, vã rog, invitaþia: „Preamãriþi-l pe Domnul împreunã cu mine, sã înãlþãm numele lui împreunã!” (Ps 34,4).

Recunoscãtor din toatã inima sfintei providenþe, îl rog pe bunul Dumnezeu: „Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ºi binecuvânteazã moºtenirea ta!” (Te Deum).

Pr. Anton Despinescu

Editorial

La centenar upã ce am participat la un moment omagial, amintinD du-ne de cei o sutã de ani de viaþã ai publicaþiei „Lumina creºtinului”, instrument preþuit al Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, iatã-ne aici, în jurul altarului, pentru a intra în dialog cu cel care a venit pe pãmânt sã ne împãrtãºeascã adevãrurile despre Dumnezeu ºi oameni, sã ne lumineze cu învãþãtura sa ºi sã ne bucure cu prezenþa sa (…).

Ne bucurãm astãzi de mijloace care ne leagã de restul omenirii, de toate continentele, ºi ne oferã cunoºtinþe ºi date în toate domeniile. În mijlocul unui ocean de informaþii ºi în faþa atâtor avantaje ºi dezavantaje cu privire la folosirea mijloacelor de comunicare, Biserica, sfinþii pãrinþi papi – Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea ºi, desigur, Benedict al XVI-lea – au þinut sã-i cheme pe creºtinii din lumea întreagã la o demnã ºi constructivã folosire a lor, astfel încât omul, descoperitorul atâtor cãi de comunicare, sã fie înãlþat ºi fãcut tot mai conºtient de valoarea ºi misiunea primitã, capabil sã desãvârºeascã creaþia ºi sã promoveze viaþa socialã.

Poporul lui Dumnezeu, avea sã noteze papa Paul al VI-lea în instrucþia pastoralã „Communio et progressio” (Comuniune ºi progres), care prezintã mai temeinic ºi mai pe larg principiile din documentul conciliar „Inter mirifica” (Între minunatele daruri), fiind în pas cu evenimentele care þes firul istoriei ºi îndreptându-ºi cu imensã încredere privirea spre viitor,

atât în calitate de comunicator, cât ºi de receptor, întrevede deja cât este de promiþãtoare noua erã, cea a comunicaþiilor sociale (CP, 187).

Cu marea descoperire a internetului, Biserica trebuie sã simtã necesitatea de a fi prezentã ºi de a comunica la rândul ei darurile primite, revelaþia ºi credinþa, „fãclie pentru paºii noºtri”. Ea nu trebuie sã rãmânã afarã, ci e chematã sã deschidã pagina Cuvântului veºnic pe toate undele ºi prin toate cãile noi de comunicare, aºa cum ne-a îndemnat veneratul Sfânt Pãrinte papa Benedict.

Suntem fericiþi ºi dornici ca mesajul evanghelic sã nu rãmânã închis în case sau în Biserici, ci sã fie proclamat de pe acoperiºuri, adicã prin atâtea antene: presa scrisã, radio, televiziune ºi internet.

Trãind astãzi Ziua Presei ºi fãcând sãrbãtoare pentru cei o sutã de ani de la apariþia revistei diecezane „Lumina creºtinului”, ne bucurãm sã unim toate sentimentele noastre de respect pentru darurile primite de la Creatorul a toate, celebrând sfânta Liturghie, act de supremã adoraþie ºi mulþumire prin Cristos Domnul, care este Cuvântul întrupat fãcut om, ce a venit sã lumineze pe tot omul ºi sã le împãrtãºeascã tuturor iubirea sa. Îi mulþumim cã ne-a învrednicit cu atâtea daruri, cu atâtea scrieri, documente ºi date transmise din istorie, cu aceste nenumãrate mijloace de comunicare ºi, mai ales, îi mulþumim pentru preþuita noastrã

revistã „Lumina creºtinului”, care a ajuns la o sutã de ani.

Aºezãm pe altar prinosul nostru de recunoºtinþã pentru grija înaintaºilor noºtri, pentru Mons. Anton Gabor, fondatorul acestei publicaþii, pentru cei care i-au stat alãturi, l-au urmat în grija pentru aceastã candelã luminoasã ºi aºezãm pe altar eforturile celor ce au preluat munca de redactare a revistei în noi condiþii ºi cu un nou avânt.

Ne rugãm ºi pentru colectivul redacþional de astãzi, ca sã nu uite cã lumina a venit în lume ºi cã nu vrea ºi nu trebuie sã rãmânã doar în Biserici ºi în case, ci trebuie fãcutã sã strãluceascã de pe acoperiºuri, prin atâtea mijloace de comunicare.

Cinste celor ce iubesc menirea de a fi vestitorii cuvântului ºi multiplicatorii luminii. Cinste tuturor care au iubit ºi iubesc lumina lui Cristos, „Lumina creºtinului”.

(Din predica de la Liturghia de mulþumire pentru centenarul revistei „Lumina creºtinului”) ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea

De o sutã de ani… „Luminã” entenarul revistei „Lumina C creºtinului” a fost marcat sâmbãtã, 18 mai, la Iaºi, printr-o întâlnire cu prietenii ºi colaboratorii revistei ºi printr-o Liturghie de mulþumire. Fiind în preajma Zilei Comunicaþiilor Sociale (12 mai), s-a amintit ºi acest eveniment, prin participarea operatorilor ºi simpatizanþilor mass-media din diecezã.

Alãturi de PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã ºi pr. Cornel Cadar, au fost prezenþi peste 20 de preoþi, trei diaconi ºi 40 de laici ºi persoane consacrate: redactori, tehnoredactori, colaboratori, studenþi în anii pastorali, fotografi, tipografi, operatori ºi simpatizanþi mass-media din diecezã.

La întâlnirea din 18 mai s-a adus mulþumire lui Dumnezeu ºi s-au rememorat momentele importante pe care le-a trãit revista, amintindu-se de cei care au trudit la înfiinþarea ei, la scrierea articolelor, la aºezarea lor în paginã, la tipãrirea ºi la distribuirea publicaþiei.

La subsolul catedralei „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” a fost

organizatã o expoziþie cu numere semnificative ale revistei din perioada 1913-2013. Cu ocazia centenarului a fost lansat un DVD care cuprinde în format electronic, printre alte materiale audio-video, toate apariþiile revistei. A fost tipãritã ºi cartea „Lumina creºtinului” – o sutã de ani. Începând cu ora 10.00, dupã rugãciunea rostitã de PS Petru Gherghel, s-a dat startul primului moment al întâlnirii, cu prezentarea pr. Cornel Cadar a unui material PowerPoint despre cei o sutã de ani ai revistei, cu rememorarea începutului, contextului ºi persoanelor care au trudit la realizarea ei. În al doilea moment al întâlnirii s-au împãrtãºit experienþe legate de revistã. Au luat cuvântul: PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, pr. Grigore Duma, pr. Anton Despinescu, pr. Anton Dancã, Cristina Koch Smeu, pr. ªtefan Lupu, pr. Francisc Fãrcãºel ºi Antonius Cuba. O mãrturie deosebitã a fost datã de Eduard Lisacoschi, care a ajutat la distribuirea revistei înainte ca ea

4 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

sã fie interzisã, în anul 1948, amintind de voluntariatul copiilor în împãrþirea revistei.

Toþi vorbitorii au exprimat aprecierile faþã de revista omagiatã, care a fost ºi se sperã sã rãmânã o luminã pentru multe suflete. În al treilea moment al întâlnirii au fost oferite diplome ºi daruri celor care au trudit la editarea ºi distribuirea revistei în perioada de dupã 1989. Într-un chip deosebit, cei doi episcopi l-au felicitat pe pr. Cornel Cadar pentru toatã munca depusã, oferind pentru Editura „Presa Bunã” o plachetã cu o diplomã omagialã de onoare. În al patrulea punct, pr. Iosif Dorcu a prezentat decernarea premiilor la concursurile „Cea mai bunã revistã”, „Cel mai bun site” ºi „Cel mai bun blog”, fiind luate în calcul înscrierile fãcute la redacþie, site-urile ºi blogurile trebuind sã corespundã tipului specificat de paginã „web”.

Comisia de jurizare a fost alcãtuitã din pr. Iosif Dorcu, pr. Adrian Blãjuþã, pr. PetruSebastian Tamaº, Ovidiu Biºog ºi ing. Silviu Dogariu.

La concursul revistelor s-au înscris ºapte reviste: „Biserica

ºi viaþa”, a Decanatului de Bacãu; „Drum spre luminã”, a Parohiei Mãrgineni; „Raze de speranþã”, a Parohiei „Isus, Bunul Pãstor” din Roman; „Ecouri din Vale”, a Parohiei Valea Mare; „Glasul Bisericii”, a Parohiei Buruieneºti; „Paºi spre fericire”, a Parohiei „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman ºi „Calea cea micã”, a Institutului „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”.

Dupã o atentã analizã (în care s-au luat în calcul: hârtia, claritatea, tehnoredactarea, originalitatea, implicarea credincioºilor în scriere, regãsirea realitãþilor locale, ortografie, constanþa rubricilor, consistenþa articolelor, alegerea fonturilor, calitatea copertelor, numãrul de pagini, frecvenþã, caseta tehnicã etc.) au fost premiate primele trei reviste. Pe locul întâi a ieºit revista „Biserica ºi viaþa” a Decanatului de Bacãu.

Locul al doilea a fost ocupat de revista „Paºi spre fericire” a Parohiei „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman, iar locul al treilea, revista „Glasul Bisericii”, a Parohiei Buruieneºti.

La concursurile „web”, „Cel mai bun site” ºi „Cel mai bun blog”, au fost înscrise 44 de site-uri (ale instituþiilor, parohiilor, asociaþiilor, congregaþiilor, seminariilor ºi ºcolilor catolice) ºi opt bloguri (analizându-se existenþa mesajului creºtin, designul, tehnologiile folosite, frecvenþa actualizãrilor, caracterul interactiv, un motor de cãutare, originalitatea informaþiilor, numãrul de vizitatori, înregistrãri audio-video).

Deoarece acestea sunt diferite în funcþie de publicul spre care se îndreaptã ºi de ceea ce ele prezintã, s-a luat decizia sã se premieze cel mai bun site dupã trei categorii ºi un singur blog

(care are ºi caracteristicile unui blog). Astfel, la categoria „site parohial” a fost premiat site-ul www.pfib.ro, al Parohiei „Fericitul Ieremia” din Bacãu; la categoria „viaþa consacratã” a fost distins site-ul www.ofmcapucini.ro, al Fraþilor Minori Capucini, iar la categoria „institute de educaþie” premiul a fost acordat site-ului www.itrc.ro, al Institutului Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi. „Cel mai bun blog” a fost considerat blogul „Prea târziu te-am iubit...” (www.paxlaur.ro), realizat de pr. Laurenþiu Dãncuþã, formator la Seminarul din Iaºi. În centrul întâlnirii a fost Liturghia de la ora 12.30, celebratã de PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã, avându-i alãturi pe pr. Cornel Cadar, redactor al revistei „Lumina creºtinului”, ºi pe pr. Adrian Blãjuþã, redactor colaborator al revistei, împreunã cu alþi 22 de preoþi.

La omilie, PS Petru Gherghel, subliniind importanþa decretului despre mijloacele de comunicare socialã, „Inter mirifica”, a Conciliului Vatican II, a scos în evidenþã rolul pozitiv al mijloacelor de comunicare, dar ºi pericolele care pot surveni dacã sunt folosite în mod greºit. A vorbit despre rolul

revistei „Lumina creºtinului” în cei o sutã de ani, subliniind recunoºtinþa care trebuie purtatã Mons. Anton Gabor, fondatorul publicaþiei, ºi „pentru cei care i-au stat alãturi, l-au urmat în grija pentru aceastã candelã luminoasã; aºezãm pe altar eforturile celor ce au preluat munca de redactare a revistei în noi condiþii ºi cu un nou avânt”. „Cinste celor ce iubesc menirea de a fi vestitorii cuvântului ºi multiplicatorii luminii. Cinste tuturor care au iubit ºi iubesc lumina lui Cristos, «Lumina creºtinului»!”, a spus Preasfinþitul în încheiere.

Dupã celebrarea liturgicã ºi dupã fotografia de grup a urmat o agapã frãþeascã, prilej pentru cei prezenþi de a se cunoaºte mai bine ºi de a depãna amintiri despre „Lumina creºtinului”.

A fost o zi în care participanþii i-au mulþumit lui Dumnezeu pentru cei care au susþinut ºi au promovat revista ºi pentru toþi cei care rãspândesc mesajul sãu prin toate mijloacele moderne de comunicare. Totodatã a fost conºtientizatã importanþa mass-mediei ºi marele bine pe care revista „Lumina creºtinului” l-a adus ºi îl aduce în viaþa cititorilor.

Pr. Adrian Blãjuþã

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Interviu cu un preot din Bagdad

„Preoþia înseamnã a da mãrturie despre Cristos” Pr. Basel Yaldo din Irak ne-a vizitat în perioada 29-31 martie 2013. A dorit sã vadã cum este sãrbãtoarea Paºtelui în catedrala din Iaºi. A vizitat ºi câteva localitãþi din Moldova. Înainte de a se întoarce la Roma pentru a-ºi continua studiile l-am rugat sã rãspundã la câteva întrebãri.

Pentru început, vã rog sã oferiþi câteva date despre dv.

Mã numesc Basel Yaldo, sunt preot irakian din ritul caldeean catolic. Sunt originar din Irak, din Dieceza de Bagdad. Am împlinit zece ani de Preoþie, fiind hirotonit la 23 noiembrie 2002, la Roma. Am studiat ºapte ani la Roma, am fãcut licenþa în teologie dogmaticã.

Dupã hirotonire m-am întors la Bagdad. Am lucrat ca secretar personal al patriarhului de atunci, Emanuel al III-lea Delly, patriarh al Babiloniei ºi al caldeenilor din toatã lumea.

Am fost numit apoi vicerector la Seminarul major, ajutam în parohie, eram ºi profesor de teologie dogmaticã în singura universitate creºtinã catolicã din Bagdad, numitã Babel College.

Acum sunt la Roma, pentru a-mi continua studiile de doctorat, în mariologie. Sunt în ultimul an, la Universitatea Urbanianã.

Cum s-a nãscut creºtinismul în þara dv.?

Suntem creºtini încã din primul secol al erei creºtine, când a trecut apostolul Toma prin Irak (pe atunci se numea Mesopotamia), înainte de a merge în India. Prin cei doi discipoli ai sãi, sfântul Addi ºi sfântul Mari (erau dintre cei 72 de discipoli ai lui Isus) a fost

fondatã prima bisericã creºtinã. Aceasta se gãseºte la Cuhis, foarte aproape de Bagdad. În Irak existã civilizaþie foarte veche. Avem trei oraºe antice amintite în Biblie: Ninive, la nord, oraºul profetului Iona; vechiul Babilon, lângã Bagdad, la o jumãtate de orã de mers cu maºina; oraºul Uhr al Caldeei, patria pãrintelui Abraham, care a plecat din acest oraº din sudul Irakului.

Care este situaþia creºtinilor irakieni astãzi?

Suntem puþini. În primele secole creºtinismul ajunsese pânã în China, am trimis chiar misionari, dar în timpul actual suntem circa un milion de creºtini catolici caldeeni în toatã lumea. În þarã suntem puþini, pentru cã mulþi au emigrat dupã situaþia de dupã rãzboi, care acum este foarte dificilã. Avem un patriarh caldeean, cu sediul la Bagdad. Sunt ºase dieceze în Irak ºi alte dieceze în strãinãtate, de exemplu douã mari dieceze în America, una la Detroit ºi cealaltã în California.

Mai avem o diecezã în Australia, în Canada, douã în Iran, una în Siria, una în Liban. Astfel, suntem rãspândiþi în toatã lumea. Mai existã în þarã ºi creºtini ortodocºi, asirieni, armeni,

6 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2013

din mai multe confesiuni, chiar ºi protestanþi. Dar majoritatea creºtinilor sunt caldeeni, aproape 80 %.

Prin ce diferã ritul caldeean de cel latin?

Sunt diferenþe în liturgie. De exemplu, în ritul caldeean se foloseºte limba aramaicã. Este limba liturgicã a ritului nostru.

Sfânta Liturghie este celebratã în limba aramaicã, limbã în care vorbea ºi Isus, fiind pãstratã în unele þãri: Iordania, Palestina, Siria, Irak. În aceste þãri mai existã sate în care se vorbeºte aramaica. Creºtinii aproape toþi vorbesc aramaica, inclusiv copiii. Clerul trebuie sã ºtie aramaica, sã scrie, sã vorbeascã, pentru cã liturgia este în aramaicã. Oamenii, în general, nu ºtiu sã citeascã ºi sã scrie în aceastã limbã, decât doar cei care fac unele cursuri. Liturghia este puþin mai lungã decât cea din ritul latin. Sunt fragmente care se cântã, de exemplu evanghelia, apoi avem anafora, folosim tãmâia mai mult... acestea ar fi câteva diferenþe.

Ce ne puteþi spune cu privire la vocaþiile la sfânta Preoþie, la viaþa consacratã?

Acum sunt mai puþine vocaþii. Aveam un Seminar major, la Bagdad, ºi unul minor.

Acum Seminarul major a fost transferat în nordul Irakului, fiind o zonã mai sigurã. Cu situaþia aceasta, este mai dificil sã avem vocaþii, dar noi încurajãm mereu. În prezent sunt 20-24 de tineri în Seminarul major, însã au fost ºi 50. Avem douã ordine de surori, Surorile Inimii Neprihãnite ºi surorile Fiicele Sfintei Maria, acestea din urmã fiind o congregaþie foarte mare, cu peste o sutã de surori. Avem un ordin de cãlugãri, Cãlugãrii Sfântului Anton cel Mare, avem ºi douã-trei mãnãstiri în nord. Oamenii sunt legaþi de Bisericã, în ciuda pericolului ºi a situaþiei dificile din Irak. Încã se simte, credinþa este foarte vie. Înainte de cãderea lui Husein era mai bine pentru creºtini? Cum este în timpul de acum, un timp marcat de teamã?

Pot sã spun cumva da, înainte aveam un timp de liniºte.

Nu erau probleme, era libertatea religioasã. Acum guvernul oferã spaþiu. Problema nu este guvernul, ci sunt anumite grupuri, indivizi, fundamentaliºti, fanatici, care nu þin cont de guvern. Guvernul vrea ca toþi sã trãiascã bine. Dar sunt aceste bande care lucreazã pe cont propriu. Sunt dificultãþi determinate de teamã. Situaþia nu este stabilã în Irak. Dupã rãzboi ºi dupã cãderea regimului lui Saddam Husein s-au schimbat multe lucruri. Noi, creºtinii, avem mereu speranþa de a avea un viitor mai bun. Nu putem sã le spunem oamenilor sã plece din þarã, este pãmântul nostru, noi suntem creºtini aici încã din primul secol. Cãutãm toate cãile pentru a merge înainte.

De ce aþi dorit sã deveniþi preot în aceastã situaþie

Pr. Basel Yaldo în catedrala din Iaºi

dificilã? Care este istoria vocaþiei dv.?

Este o istorie lungã, dar spun câteva cuvinte. Când eram adolescent, aveam un paroh foarte bun, în zona mea. Mergeam cu sora mea la bisericã ºi îl priveam. Era foarte bun cu oamenii, iar eu voiam sã-l imit, sã fiu ca el. Pe atunci nu înþelegeam mult vocaþia. Când am voit sã intru la Seminar, mama nu a fost de acord, pentru cã eram cel mai mic din familie.

Dar treptat am terminat liceul, apoi am înþeles ce însemna vocaþia. Simþeam chiar cã îmi puteam da viaþa pentru ceilalþi, pentru a sluji. Preoþii din zona mea au fost bune exemple.

Ce înseamnã Preoþia pentru dv.?

Martiriu... Mãrturie. A da o mãrturie. Preoþia înseamnã a da mãrturie despre Cristos, chiar dacã uneori aceastã mãrturie te costã mult, te costã chiar viaþa.

Cum sunt familiile? Ce ne puteþi spune despre familia dv.? Înainte erau mai numeroase.

Acum puþine sunt cu mulþi membri. În satele noastre erau familii de 15 membri... 12... 8... dar acum... 4-5. Cei din strãinãtate au ºi mai puþini membri. Eu am doi fraþi ºi douã surori, suntem cinci copii în total.

Mama a murit în anul 2000, când eram la studii la Roma.

Fraþii ºi surorile sunt cãsãtoriþi. Sunt foarte practicanþi în privinþa credinþei, aºa cum era ºi mama mea. Pe mama am vãzut-o îngenuncheatã în faþa crucii. M-a impresionat foarte mult acea scenã, mai mult decât toate cãrþile pe care le-am studiat... când o vedeam rugându-se în faþa crucii...

Ce vã place mai mult în þara dv.? Îmi place liturgia, pentru cã suntem obiºnuiþi cu aceastã liturgie. În România, am celebrat Paºtele în catedrala din Iaºi.

M-am simþit ca acasã, pentru cã am vãzut o tradiþie foarte asemãnãtoare cu a noastrã. Am vãzut aici un lucru minunat care m-a impresionat foarte mult: legãtura oamenilor cu Biserica este foarte puternicã aici, în Iaºi.

Am vãzut cum lumea practicã credinþa. Am mai vãzut încã ceva: numãrul mare de credincioºi la spovadã. Împreunã cu pr. Benone Lucaci de la Seminar am vizitat câteva parohii din Dieceza de Iaºi ºi am rãmas impresionat de prezenþa numeroasã a oamenilor la scaunul de spovadã ºi la bisericã. Acest fapt ne dã ºi nouã curaj pentru a fi mai practicanþi în credinþã.

Pr. Cornel Cadar

mai 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Papa Francisc

Familiile,

mai importante decât bilanþul bãncilor ã avem curajul credinþei ca sã ne arate tot ceea ce poate S fãrã a fi creºtini apretaþi, sã fi viaþa unui om”, a spus la rânconstruim o culturã a întâlnirii dul sãu John Waters, scriitor cu aproapele ºi sã ajutãm familiile, care sunt mai importante decât bilanþul bãncilor.

Cu aceste cuvinte s-a adresat papa Francisc în Piaþa „Sfântul Petru” sâmbãtã searã, 18 mai, în faþa unei mulþimi de circa 200.000 de pelerini, la privegherea de rugãciune din ajunul Rusaliilor, animatã de miºcãrile bisericeºti, fiind coordonatã în Anul Credinþei de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizãri.

Cel puþin 150 de realitãþi bisericeºti – a spus la începutul privegherii Mons. Rino Fisichella – au venit din orice parte a lumii pentru a da vizibilitate marelui dar pe care Duhul Sfânt l-a fãcut Bisericii în aceºti 50 de ani care au trecut de la începutul Conciliului Vatican II. „Sunt profund recunoscãtor papei Francisc pentru posibilitatea de a împãrtãºi împreunã cu voi suferinþele ºi speranþele creºtinilor din Pakistan”, a spus Paul Bhatti, fratele lui Shahbaz Bhatti, ministrul pentru minoritãþi în guvernul pakistanez, asasinat de extremiºtii islamici la doar 43 de ani. „Natura omului este o continuã întrebare.

Nu suntem fãcuþi ca sã ne mulþumim cu satisfacþii timide ºi mãrunte. Isus a venit între noi

ºi jurnalist irlandez, care dupã ani de înstrãinare de credinþã ºi-a dat seama cã Dumnezeu nu este incompatibil cu setea omului de libertate.

Ajuns pe esplanada bazilicii, papa a rãspuns la întrebãrile ce i-au fost adresate. „Cum aþi ajuns la certitudine în ce priveºte credinþa?”, l-a întrebat cineva. Papa a rãspuns: „Am primit primul anunþ creºtin chiar de la bunica mea. E minunat acest lucru! Prima vestire a credinþei a avut loc în casã, cu familia. Aceasta mã face sã mã gândesc la iubirea atâtor mame ºi a atâtor bunici în transmiterea credinþei”. „Cum putem comunica mai departe cu eficacitate credinþa în timpurile noastre?”, a fost urmãtoarea întrebare. Rãspunsul: „Voi spune doar trei cuvinte.

Primul: Isus. Care este lucrul cel mai important? Isus! Dacã noi mergem înainte bazându-ne pe organizare, pe alte lucruri, pe lucruri frumoase, dar mergem fãrã Isus, nu mergem înainte, nu funcþioneazã. Al doilea cuvânt: rugãciunea. A privi chipul lui Dumnezeu, dar mai ales – ºi aceasta se leagã de ce spuneam mai înainte – a se simþi priviþi. Când el ne priveºte, ne dã putere. Suntem adevãraþi evanghelizatori

8 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

lãsându-ne conduºi de el. Al treilea: mãrturie”. „Cum putem trãi o Bisericã sãracã ºi pentru cei sãraci?”

Papa a rãspuns cã a trãi evanghelia este prima contribuþie în actuala crizã economicã. Apoi a adãugat: „Biserica nu este o miºcare politicã, nici o structurã bine organizatã. Nu este aceste lucruri. Noi nu suntem un ONG, iar când Biserica devine un ONG pierde sarea, nu are gust, este numai o organizaþie fãrã conþinut”. „A da mãrturie pentru credinþã, alãturi de atâþia fraþi care suferã din cauza credinþei, dar aº vrea sã fac mai mult: ce anume?” La aceastã ultimã întrebare, papa i-a îndemnat pe toþi sã primeascã curajul care vine de la Dumnezeu în vestirea evangheliei ºi darul rãbdãrii în suportarea suferinþelor. „Ei suferã. Sunt mai mulþi martiri astãzi decât în primele secole ale Bisericii. Mai mulþi martiri.

Fraþi ºi surori. Suferã. Dar martiriul nu este niciodatã o înfrângere. Martiriul este gradul cel mai înalt al mãrturiei pe care noi trebuie sã o dãm. Dar ºi pe noi, aceastã experienþã trebuie sã ne facã sã promovãm libertatea religioasã pentru toþi: orice bãrbat ºi orice femeie trebuie sã fie liberi în confesiunea religioasã, oricare ar fi aceasta”.

(Dupã Radio Vatican)

Din istoria revistei (V)

Primii ani (2) proape de sfârºitul anului 1913, pãrintele Anton A Gabor, într-un articol intitulat „O operã ce trebuie înfãptuitã”, trage concluziile: „Ca pasãrea ascunsã în desiºul verde al copacului, care cântã de dragul celor ce vor s-o asculte, aºa pornit-am ºi noi – cu sfialã, se înþelege – însã hotãrâþi sã scriem pentru cei ce vor sã ne citeascã (…)

Am umplut o micã parte din golul ce era în populaþia noastrã catolicã (…) Am vãzut cu multã mângâiere cã «Lumina creºtinului» a pãºit pragul multor case ºi cã a fost întâmpinatã cu cãldurã ºi dragoste. Fapt care ne dovedeºte iarãºi pe de o parte cã era nevoie de o asemenea publicaþie, pe de altã parte cã dorul de citit a pãtruns nu numai printre orãºeni, dar ºi în însãºi inima celor de la þarã”.

Revista de la Iaºi a fost apreciatã în publicaþiile vremii.

Notãm câteva reacþii. „Calendarul catolic pe anul 1914”, în cadrul rubricii „Cronica”, scrie: „De la 1 ianuarie se tipãreºte la Iaºi «Lumina creºtinului», o revistã lunarã scrisã pentru poporul catolic, cu scopul de a-l instrui ºi de a-i face cunoscutã viaþa catolicã din celelalte pãrþi”. Calendarul noteazã pe scurt ºi reacþia pozitivã a publicaþiei „Revista catolicã” din Bucureºti, amintind ºi de aprecierea pozitivã a revistei „Cultura creºtinã” din Blaj. Mai pe larg reacþiile respective pot fi citite în respectivele publicaþii. „Revista catolicã”: „Începând cu 1 ianuarie a anului nou, apare

în capitala Moldovei o revistã al cãrei scop e: rãspândirea adevãrurilor descoperite de Isus, ºi întãrirea sentimentului religios. Spre a ajunge acest scop, «Lumina creºtinului» va spune – pe înþelesul tuturor – învãþãtura Bisericii ºi va înºira faptele mai însemnate din Biserica Catolicã (…) „Salutãm cu bucurie apariþia acestei reviste ºi dorim sã fie rãspânditã în straturile cele mai largi ale tuturor celor ce se intereseazã de învãþãtura Domnului”. „Cultura creºtinã”: „Miºcarea catolicã din þarã ne-a surprins anul acesta cu o nouã publicaþie lunarã intitulatã: «Lumina creºtinului». Ea iese din Iaºi ºi este îngrijitã de preoþii catolici din anturajul arhiepiscopului de acolo, Mons. Nicolae Iosif Camilli, care nu putea sã prãznuiascã mai demn jubileul preoþiei sale de 50 de ani – decât contribuind cu îndemnul ºi sprijinul sãu la scoaterea unei publicaþii, menitã sã întãreascã în credincioºii sãi alipirea de legea lor… Foaia catolicã lunarã a ieºenilor, care costã anual numai 2 cor., se îndreaptã mai ales cãtre credincioºii celor douã eparhii catolice din þarã, dar va gãsi, credem, ºi la noi sprijinul material pe care îl meritã”. În anul 1913, pr. A. Gabor dã naºtere unui proiect în care se doreºte tipãrirea de cãrþi bune: Societatea „Sfântul Iosif”. Pentru aceasta în mai multe numere cere sprijinul cititorilor, sã se înscrie în aceastã societate ºi sã contribuie financiar,

arãtând avantajele: „Cu câtã plãcere în serile lungi ºi viforoase de iarnã, adunaþi roatã la gura sobei, nu veþi asculta de glasul acestor cãrþi, ce vã vor vorbi de credinþa voastrã dragã, despre patrie ºi vremile trecute, pline când de mândrie, când de amarnicã rãstriºte; sau vã vor înºira poveºti frumoase, curate, înãlþãtoare de suflet! ªi plãcerea ta va fi cu atât mai mare, cu cât cugetul îþi va ºopti: ºi tu ai pãrticica ta de muncã în întruchiparea acestui mândru sol de bine: autorul, cu mintea ºi scrisul lui, ºi tu cu banul ce-ai contribuit, ban, câºtigat cinstit, cu mare trudã ºi sudoarea frunþii”. În martie 1914 erau adunaþi 250 lei, iar pr. Anton Gabor subliniazã cã este nevoie de 25.000 lei pentru a putea începe activitatea.

Numãrul din ianuarie 1914 se tipãreºte în ediþie de lux. Pãrintele Anton Gabor este bucuros cã revista a fost primitã de oameni cu vazã, printre care Raymund Netzhammer, arhiepiscop de Bucureºti, Demetriu Radu, episcop de Oradea Mare, Valeriu Traian Frenþiu, episcop de Lugoj.

Pr. Cornel Cadar

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 9

În pelerinaj la Sighet

E bine de ºtiut

Vladimir Ghika va fi beatificat

M

radiþionalul pelerinaj la Cimitirul Sãracilor din Sighet T s-a desfãºurat în cea de-a doua sâmbãtã a lunii mai (11 mai).

Aici au fost îngropaþi mulþi dintre cei care au murit în „închisoarea elitelor”. Printre cei care ºi-au mãrturisit credinþa pânã la martiriu a fost ºi episcopul de Iaºi, Anton Durcovici.

Din Dieceza de Iaºi au participat mai mulþi credincioºi din toate parohiile din Iaºi ºi din Valea Lupului. Ei s-au întâlnit cu episcopii din România, care se aflau în sesiunea de primãvarã a Conferinþei Episcopilor (CER). De asemenea, a participat ºi Acþiunea Catolicã din România (ACRO); din partea Acþiunii Catolice Iaºi au fost prezente 55 de persoane, tineri ºi adulþi, alãturi de pr. Felix Roca, asistent spiritual general, ºi Adriana Ianuº, preºedinte diecezan.

Sfânta Liturghie a fost concelebratã de cãtre toþi episcopii catolici din România în frunte cu cardinalul Lucian Mureºan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite, fiind prezent ºi nunþiul apostolic în România, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano.

Urmãtoarea sâmbãtã ºi duminicã, 18-19 mai, a avut loc ºi pelerinajul a 80 de studenþi de la Institutul Teologic din Iaºi, însoþiþi de cinci preoþi profesori.

Traseul a cuprins mai multe locuri semnificative: sanctuarul din Cacica, mãnãstirea Voroneþ, închisoarea ºi Cimitirul Sãracilor din Sighet, Episcopia de Baia. „Cu emoþie am vizitat închisoarea din Sighet unde episcopul Anton Durcovici ºi-a mãrturisit credinþa pânã la moarte.

Prin excelenþã în aceastã închisoare, Crezul a devenit viaþã, o viaþã încrezãtoare în victoria lui Cristos asupra morþii”, a declarat Octavian-Iulian Nistor, unul dintre pelerini.

Pelerinajul se înscrie în seria iniþiativelor pentru Anul Credinþei ºi prelungeºte celebrãrile de la Bucureºti (27 aprilie) ºi Iaºi (17 mai) dedicate celor 125 de ani de la naºterea episcopului martir Anton Durcovici. În acelaºi sens, s-a desfãºurat ºi la Roma, la 23 mai, în prezenþa PS Petru Gherghel, un simpozion de studii în memoria episcopului martir Anton Durcovici.

10 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

onseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), preot romano-catolic ºi principe român, al cãrui martiriu pentru credinþã a fost recunoscut de papa Francisc la 27 martie 2013, va fi beatificat sâmbãtã, 31 august, ora 11.00, la Bucureºti, în cadrul unei sfinte Liturghii solemne oficiatã la Romexpo (Piaþa Presei Libere).

Sfânta Liturghie a beatificãrii va fi prezidatã de trimisul papei Francisc, Eminenþa sa cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor. Odatã declarat fericit, Monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiþilor ºi sfinþilor Bisericii Catolice ºi introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureºti, ºi sãrbãtorit la 16 mai, ziua martiriului sãu.

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de cãtre Biserica Catolicã, dupã Constantin Ignaþiu Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare ºi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, ºi Ioan Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.

Pr. Francisc Doboº

ISTORIE Figuri ilustre

Pr. Gaspar Bachmeier -a nãscut la 13 noiembrie 1909 S la Crasna (Basarabia) ºi a urmat cursurile Seminariilor teologice „Sfântul Iosif” din Iaºi ºi „Sfântul Duh” din Bucureºti. De asemenea, a urmat cursurile de teologie la Universitatea din Strasbourg (Franþa), fiind sfinþit preot la 16 iulie 1933. În anul 1939 a obþinut titlul de doctor în drept canonic la Universitatea din Tübingen (Germania). Cu excepþia perioadei 1950-1955, când a fost paroh la Târgu Jiu ºi Râmnicu-Vâlcea, pr. G. Bachmeier a activat numai la Iaºi ca profesor la seminar, consilier episcopal, paroh ºi protopop de Iaºi, rector al Institutului Teologic.

Mai puþin cunoscutã este activitatea sa în domeniul cultural al Episcopiei de Iaºi, desfãºuratã în perioada dificilã ce a coincis în cea mai mare parte cu începutul represiunii comuniste împotriva Bisericii.

Astfel, la 8 mai 1943, ep. Mihai Robu l-a numit pe pr. Gaspar Bachmeier membru consultor în Comitetul „Presa Bunã” din Iaºi, iar, la 19 octombrie 1945, ep. Marcu Glaser l-a numit director al Institutului „Presa Bunã”, dupã demisia Mons. Dumitru Romila.

Din pãcate, directorul G. Bachmeier nu a reuºit sã readucã la Iaºi, de la Beiuº, unde se afla în refugiu, Tipografia „Presa Bunã”, dispãrutã de altfel în condiþii neelucidate deplin, în anul 1948.

Dupã o pauzã de peste doi ani ºi jumãtate, în care revista

„Lumina creºtinului” ºi-a suspendat activitatea, la 29 decembrie 1947, preoþii G. Bachmeier, Dumitru Herghelegiu, fostul redactor al revistei, ºi Ioan Mãrtinaº au luat decizia formãrii unui „Comitet de redactare a broºurilor religioase ce þin locul revistei «Lumina creºtinului»”.

Broºurile urmau sã deþinã drepturile juridice ºi canonice ale revistei, fiind susþinute financiar de Institutul „Presa Bunã”.

De asemenea, cei trei preoþi menþionaþi mai sus urmau a fi „responsabili in solido” ai broºurilor (ai revistei în fapt), însã numele lor nu trebuia trecut pe coperta broºurilor (revistei), ci doar „Comitetul de redactare”.

Ep. Marcu Glaser a aprobat la 9 ianuarie 1948 acest proiect editorial, prin care se dorea reînfiinþarea revistei diecezane. În cursul lunii ianuarie 1948, revista diecezanã a apãrut sub titlul „Hristos, lumina creºtinului”, în timp ce numãrul din luna martie 1948 a avut numele de „Cristos este învierea ºi viaþa”. Ambele broºuri în format de 16 pagini au fost tipãrite la Atelierele Grafice „Alexandru Þerek”, fostul director al Tipografiei „Presa Bunã”.

La apariþia lor au mai contribuit ºi vechii colaboratori ai revistei, preoþii Iacob Ferenþ, Dumitru Herghelegiu, Dumitru Matei ºi Ioan Jicmon. În sfârºit, preoþii G. Bachmeier ºi I. Mãrtinaº au publicat

la aceeaºi tipografie, în primãvara anului 1948, valoroasa lucrare „Bine ai venit, Stãpâne”, dedicatã evenimentelor consacrãrii, la 5 aprilie 1948, în catedrala „Sfântul Iosif”, a episcopului de Iaºi, dr. Anton Durcovici ºi întronizãrii sale, la 14 aprilie 1948, în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi.

La sfârºitul anului 1947, pr. G. Bachmeier ºi-a dat concursul pentru apariþia ultimului numãr al Almanahului „Presa Bunã”, tipãrit la tipografia lui Alexandru Þerek sub numele de „În prag de An Nou”.

Apariþia lucrãrii a fost aprobatã de Ministerul Informaþiilor, în urma unei solicitãri speciale trimisã de ep. M. Glaser. Începând cu luna august 1948, guvernul comunist a interzis apariþia tuturor publicaþiilor ºi lucrãrilor religioase catolice, iar la 15 ianuarie 1949, Editura ºi Tipografia „Presa Bunã” au fost radiate din oficiu din registrul Camerei de Comerþ Iaºi, „din lipsã de activitate”.

Pr. G. Bachmeier a trecut la cele veºnice la 9 iulie 1971, fiind înmormântat în cimitirul „Eternitatea” din Iaºi.

Dr. Dãnuþ Doboº

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Ep. Anton Durcovici 125 de ani de la naºtere -au împlinit 125 de ani de S la naºterea episcopului martir Anton Durcovici. Programul evenimentelor prilejuite de aceastã aniversare a cuprins, vineri, 17 mai, o sfântã Liturghie celebratã în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi, precum ºi un simpozion desfãºurat în aula sinodalã, aducând în atenþie personalitatea pãstorului care a murit în închisoarea de la Sighetu Marmaþiei.

Celebrarea sfintei Liturghii a început la ora 10.00, fiind prezidatã de PS Petru Gherghel.

Au concelebrat PS Aurel Percã, pr. Isidor Iacovici, postulator al cauzei de beatificare, ºi aproximativ 25 de preoþi de la Institutul Teologic din Iaºi, de la Seminarul mic din Bacãu ºi de la parohiile din Iaºi.

Folosindu-se de imaginea bobului de grâu care cãzând în pãmânt moare pentru a aduce o nouã viaþã, episcopul de Iaºi a arãtat roadele martiriului episcopului Anton. Din pãmântul udat de sângele martirilor, sãmânþa aºezatã în el continuã sã aducã roade. „Avem speranþa vie – a continuat Preasfinþitul – cã în curând martiriul sãu va fi recunoscut ca model de sfinþenie ºi de credinþã vie. Celebrarea celor 125 de ani de la naºterea sa se face în catedrala în care episcopul ºi-a început misiunea sa de pãstor. În acest loc aºezãm ºi rugãciunile noastre, spunând împreunã cu psalmistul:

«Fericit poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul»”.

Dupã celebrarea sfintei Liturghii, animatã de corul studenþilor seminariºti, programul a continuat cu un simpozion.

Pr. Alois Moraru a prezentat pe scurt viaþa episcopului Anton Durcovici de la leagãn pânã la altar, ajutându-se de un material powerpoint. Emanuel Cosmovici a reliefat perioada episcopatului lui Anton Durcovici, punctând în acelaºi timp ºi „jocurile” de culise prestate de Securitatea din România, care cãuta cu orice preþ sã-l înlãture pe episcop.

Dr. Dãnuþ Doboº a prezentat etapele realizãrii documentaþiei postulatorii. În aceastã acþiune de recuperare a memoriei, o piedicã a constituit-o teama celor care au fost alãturi ºi care l-au cunoscut pe episcopul Anton, teamã pe care Securitatea a inoculat-o în conºtiinþa acestor persoane, aºa încât multe dintre ele au plecat la Domnul purtând cu ele mãrturii importante.

A urmat o mãrturie a lui Eduard Lisacoschi, care a fost ministrant pe vremea episcopului Durcovici ºi care el însuºi a suferit torturi, fiind arestat de Securitate cu puþine zile înainte de arestarea episcopului.

Vizibil emoþionat, domnul Lisacoschi ºi-a manifestat recunoºtinþa ºi mulþumirea pentru bucuria de a fi slujit în mod direct pe episcopul Anton. Continuând

12 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

seria mãrturiilor, pr. Anton Despinescu a precizat cã se gândeºte la o frumoasã sãrbãtoare în ceruri a douã suflete mari: episcopul martir Anton Durcovici ºi Mons. Vladimir Ghika (trecut la Domnul la 16 mai 1954), cel care va fi beatificat la 31 august 2013.

Pr. ªtefan Lupu a prezentat lucrarea „Bine ai venit, Stãpâne”, avându-i ca autori pe preoþii Ioan Mãrtinaº ºi Gaspar Bachmeier. Lucrarea a fost publicatã prima datã în anul 1948 la Editura „Presa Bunã”, cu prilejul consacrãrii ºi înscãunãrii episcopului Anton Durcovici.

Pr. Isidor Iacovici, postulator al cauzei de beatificare a episcopului Durcovici, al cãrui dosar este în analizã la Vatican, a prezentat etapele de desfãºurare a procesului de strângere a documentaþiei, precum ºi cartea tipãritã, Positio, ce conþine toate aceste documente, împreunã cu o broºurã cu tezele celor nouã cenzori care au analizat documentaþia. Pãrintele a precizat cã cele douã acte urmeazã sã fie prezentate comisiei cardinalilor ºi episcopilor care vor trebui sã-ºi dea acceptul pentru beatificare.

La final, PS Petru Gherghel le-a mulþumit tuturor celor care au fost prezenþi la eveniment ºi a dat binecuvântarea.

Virgiliu Demºa-Crainicu

Sanctuare

Alger ine ajunge în capitala Algeriei, Alger, pierde enorm C dacã nu viziteazã bazilica „Notre-Dame d’Afrique” („Sfânta Maria a Africii”) sau cum o numesc localnicii, „Lella Myriam”.

Situatã pe o colinã la înãlþimea de 124 m, pe coasta sudicã a Mãrii Mediterane, bazilica ºi zona înconjurãtoare oferã o ambianþã paradisiacã ºi o priveliºte de nedescris asupra mãrii.

Istoria sanctuarului începe în anul 1857, imediat dupã declararea dogmei Neprihãnitei Zãmisliri (1854). În luna mai a anului 1840, Mons. Dupuch, primul episcop catolic de Alger, primeºte în dar o statuie de bronz a Fecioarei Maria. Episcopul aºazã statuia în capela unei mãnãstiri trapiste. Mons. Pavy, urmãtorul episcop de Alger, imediat dupã declararea dogmei amintite, decide sã înalþe o mãreaþã bisericã de pelerinaj în cinstea Maicii Domnului. Mai întâi construieºte o capelã, pe care o inaugureazã la 20 septembrie 1857, ºi transferã aici statuia din mãnãstirea trapistã.

Episcopul Pavy, originar din Lyon, ar fi dorit sã construiascã la Alger o copie a sanctuarului Fourvières. Proiectul noului sanctuar a fost încredinþat arhitectului Jean Eugène Fromageau, cel care va conduce ºi lucrãrile ºantierului.

Construirea s-a terminat în anul 1872, dar Mons. Pavy decedase deja în anul 1866 ºi a fost înmormântat în biserica neterminatã.

Bucuria de a consacra sanctuarul i-a revenit arhiepiscopului de Alger, Mons. Lavigerie.

Tot el a transferat statuia în ziua de 2 mai 1873. Douã zile mai târziu este convocat un conciliu provincial al Africii, unde au fost invitaþi toþi episcopii ºi abaþii din Algeria, prima reuniune de acest gen pentru timpurile moderne. Devenit ulterior cardinal, Mons. Lavigerie a fondat douã societãþi misionare: Misionarii Africii (Pãrinþii Albi) ºi Surorile Misionare (Surorile Albe), cãrora le-a încredinþat grija sanctuarului.

Papa Pius al IX-lea a acordat noii biserici titlul de bazilicã.

Bazilica este construitã în stil romano-bizantin, dar are o curiozitate: altarul este orientat spre sud-vest ºi nu spre est, cum se obiºnuieºte. Atât exteriorul cât ºi interiorul sunt impresionante: par masive ºi totuºi au supleþe prin diverse ornamente statui, sculpturi ale porþilor ºi patru turnuleþe care înconjoarã cupola mare.

Interiorul, dominat de culoarea cerului, lãsând sã se întrevadã influenþe din arhitectura hispano-maurã, invitã la reflecþie ºi rugãciune. În jurul altarului sunt douã capele, împodobite cu diferite relicvarii: capela „Sfântul Augustin” (cu multe exvoto-uri ale

fericitului Charles de Foucauld) ºi capela „Sfânta Monica”, în care se amintesc cãlugãrii ºi preoþii uciºi în anul 1996 în Algeria.

Centrul de atenþie al sanctuarului este statuia Maicii Domnului, care poartã o coroanã de aur ºi o mantie de catifea albastrã ornatã cu aur. În spatele statuii este un ornament în ceramicã ºi mozaic, realizat de un artist algerian musulman.

Pe o frescã, deasupra altarului, este reprezentatã Maria în slavã, veneratã de cardinalul Lavigerie, înconjurat de sfinþi care evocã trecutul creºtin al Africii de Nord.

Orga bisericii, care are 1.500 de fluiere, a fost inauguratã la Paris, la 31 decembrie 1911 de marele muzician Camille SaintSaëns ºi a fost donatã bazilicii din Alger în anul 1930.

Lucrul care impresioneazã cel mai mult aici este o rugãciune adresatã Maicii Domnului în trei limbi: francezã, arabã ºi berberã (limba bãºtinaºilor): „Sfântã Fecioarã Marie a Africii, roagã-te pentru noi ºi pentru musulmani”. Probabil aceastã rugãciune reflectã convieþuirea paºnicã în aceastã zonã între creºtini ºi musulmani, dar ºi un apel la fraternitate ºi toleranþã.

Pr. Iosif Dorcu

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

De tine va depinde...

Dragul meu copil, Zilele trecute te-am adus pe lume. Erai o fiinþã atât de micã ºi neajutoratã, încât m-am întrebat cum poþi sã respiri, sã te miºti ºi mai ales sã-mi dai de înþeles cã îþi este foame.

Te-ai desprins de mine ºi ai început sã exiºti pe cont propriu. Mi-a fost milã de tine!

Te ºi vedeam intrând în viaþa „adevãratã”, acolo unde fiecare luptã pentru sine, unde fiecare cautã sã fie mai puternic, sã dea pe alþii la o parte, sã denigreze, sã ofenseze, sã aducã injurii ºi uneori chiar sã calce în picioare pe ceilalþi.

Te-am adus într-o lume aflatã mereu în schimbare. Sã nu te miri cã nu ai cu cine sã te joci pe uliþã. Sunt copii, ce-i drept, puþini, care astãzi stau în casã în faþa computerului ºi se joacã „singuri”, chiar dacã au „sute” de prieteni. Când vei începe sã mergi în picioare, nu te preocupa, astãzi sunt dispozitive speciale ºi nu o sã cazi, iar dacã o sã cazi, iarãºi nu te

preocupa, îþi voi pune cotiere ºi genunchiere, ca sã nu te loveºti. Uneori aºa fac pãrinþii, ca sã nu se rãneascã pruncul!

Ah, ar fi trebuit sã te las sã experimentezi pelincile, faºa, covãþica ºi leagãnul, dar, scuzã-mã, ce-o sã spunã prietenele ºi vecinele? Voi folosi pampers, iar, în locul leagãnului, tatãl tãu deja þi-a cumpãrat un landou... foarte frumos.

Va trebui sã-þi dau o veste tristã încã de pe acum. Sunt mama ta, dar nu voi putea sta mereu cu tine. Va trebui sã te duc la o creºã, apoi la grãdiniþã, apoi la ºcoalã. Va trebui sã înþelegi. Eu ºi tatãl tãu trebuie sã lucrãm, ca sã nu duci lipsã de nimic. Destul cã am dus noi lipsã! Aº vrea sã nu-þi lipseascã nimic!

Intrând în aceastã lume o sã rãmâi mirat cã oamenii au o cutiuþã în mâini ºi tot apasã pe ea. Este telefonul mobil! În el au internet, aparat de fotografiat. Cu ajutorul lui vorbesc unii cu alþii, pot sã cãlãtoreascã în

lumea întreagã, sã vadã, sã audã, sã cumpere, sã vândã, pot sã facã orice. Dar, crede-mã, deºi ºtiu totul din toatã lumea, nu se mai ºtiu între ei; nici tatãl cu mama, nici fraþii între ei, nici prietenii. κi pun cãºtile în urechi ºi fiecare intrã în lumea lui.

Vei vedea în aceastã lume case mari ºi frumoase, dar goale, vei vedea maºini, care mai de care mai luxoase, dar oameni egoiºti, care nu le lasã încet nici mãcar când plouã ºi te stropesc din cap pânã în picioare.

Vei vedea copii triºti, pentru cã pãrinþii lor sunt departe, în strãinãtate.

Dragul meu, mã vei vedea pe mine, îl vei vedea pe tatãl tãu, pe sora ta mai mare, pe bunici, pe educatorii ºi învãþãtorii tãi, pe profesorii tãi. Dragul meu, respectã-i pe toþi, iubeºte-i pe toþi ºi fii recunoscãtor tuturor. Dacã vei ºti sã respecþi, vei fi respectat, dacã vei iubi, vei fi iubit, dacã vei ºti sã-þi pleci capul, fã-o cu demnitate, dacã vei avea, nu uita cã Dumnezeu þi-a oferit tot ceea ce vei avea. ªi nu uita un lucru, înainte de toate, cautã sã fii ºi apoi o sã ºi ai. Dacã nu o sã fii bun, lumea o sã te marginalizeze, dacã nu o sã lucrezi, lumea nu o sã-þi ofere nimic, dacã nu vei ºti sã preþuieºti ceea ce ai, þi se va lua ºi vei duce lipsã.

O, copilul meu, îngeraºul meu, cât aº vrea sã te ºtiu mereu fericit. Dar de tine va depinde...

Acum îmi ºterg lacrimile pe care le-am vãrsat gândindu-mã la toate acestea. Hrãneºte-te bine, te aºteaptã un drum lung...

(Irina) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

14 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

aNUL CREDINÞEI ªI FAMILIA

Simon, pescarul – Petru, apostolul Credinþa care schimbã o identitate ºi o destinaþie ra într-o zi oarecare de lucru E când Isus, trecând pe lângã Marea Galileii, i-a vãzut pe Simon ºi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând nãvodul în mare, cãci erau pescari. Isus le-a spus: „Veniþi dupã mine ºi vã voi face pescari de oameni.

Lãsând îndatã nãvoadele l-au urmat...” (Mc 1,16-18). S-ar putea ca acest eveniment sã fi fost precedat de un altul, când Andrei, unul dintre ucenicii apropiaþi ai sfântului Ioan Botezãtorul, sã-ºi fi auzit maestrul spunând despre Isus, care tocmai trecea pe acolo: „Iatã-l pe mielul lui Dumnezeu!” (In 1,36) ºi sã fi pornit, împreunã cu un alt ucenic, pe urmele lui, pânã la el acasã. Acolo, cei doi ucenici ºi-au petrecut întreaga zi alãturi de cel despre care maestrul lor spunea cã „ia asupra sa pãcatul lumii” (In 1,29). Ceea ce au trãit cei doi ucenici în acea zi le-a sãdit în suflete convingerea cã el este Mesia, iar Andrei a þinut ca ºi fratele sãu, Simon, sã-l cunoascã. L-a condus, aºadar, la Isus care, privindu-l, i-a zis: „Tu eºti Simon, fiul lui Ioan; tu te vei numi «Chefa», adicã «Petru»” (In 1,42).

Gestul ºi cuvintele lui Isus ne surprind ºi ne intrigã deopotrivã. De ce evanghelistul Ioan insistã asupra privirii pe care Mântuitorul a fixat-o asupra lui Simon ºi, mai ales, ce vrea sã însemne schimbarea numelui acestui pescar pe care îl întâlneºte pentru prima oarã în viaþã (Tu eºti Simon...; tu te vei numi „Chefa”, adicã „Petru”)? De bunã seamã cã, în ziua în care Isus l-a întâlnit pe Simon, l-a

privit cu luare aminte ºi a vãzut în el pe cel care va fi capabil sã-l urmeze pentru a-i deveni ucenic ºi apostol (Mc 3,13-19), pe cel care avea curajul sã-ºi asume responsabilitatea de a vorbi în numele grupului de apostoli ºi al celorlalþi ucenici (Lc 9,20), de a-i reuni ºi de a-i întãri, dupã învierea sa, pe aceia din grupul ucenicilor care, în Vinerea Mare, au fugit ºi s-au ascuns de frica iudeilor sau de a fi episcopul primei comunitãþi creºtine de la Ierusalim (Fap 1,15) ºi mai târziu al comunitãþii creºtine de la Roma (1Pt 5,13). Prin urmare, schimbându-i numele din Simon în Chefa, adicã Petru, Isus i-a trasat o misiune, l-a instituit ca piatra de temelie a Bisericii sale (Mt 16,18). Într-adevãr, ca ºi fratele sãu Andrei, Simon-Petru s-a convins ºi a crezut cã Isus este Mesia (Cristos) pe care a înþeles cã trebuie sã-l urmeze ºi mai apoi sã-l facã cunoscut pe el ºi evanghelia sa chiar cu preþul vieþii (In 21,18b-19a).

E drept cã de-a lungul perioadei petrecute alãturi de Isus Cristos credinþa lui Simon-Petru a trebuit sã se maturizeze, sã se aprofundeze. Într-adevãr, credinþa celui care avea sã devinã întâi-stãtãtorul apostolilor a cunoscut naivitãþi (Lc 9,33; In 13,6-9), ezitãri (Mt 14,28-32) sau chiar întunecãri (Mc 8,32), dar Isus s-a rugat pentru el (Lc 22,31-32), l-a iertat pentru trãdarea sa (In 18,15-18) ºi apoi, dupã ce i-a obþinut promisiunea iubirii totale, l-a reinvestit ca pãstor al „mieluºeilor”, al „mieilor”, al „oilor” turmei sale (In 21,15-17).

Istoria ne aratã ce preþ scump – preþ de sânge – a plãtit sfântul Petru pentru credinþa sa în cel pe care, într-o zi, l-a întâlnit, de care a fost fascinat ºi apoi ales într-o misiune fundamentalã pentru viaþa Bisericii. Tot ea, istoria, ne aratã ce roade bogate a adus credinþa acestui pescar pe care Domnul l-a fãcut pescar de oameni (Lc 5,10).

Pr. Tarciziu ªerban

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre Duhul Sfânt ºi Mir Ionuþ (10 ani) a întrebat-o pe mama sa: „Dupã ce primesc sacramentul Mirului pot sã spun cã sunt matur?”. „La mir Duhul Sfânt ne dã ceea ce la Botez ºi la prima sfântã Împãrtãºanie nu am ºtiut sã luãm” (Ana-Maria, 9 ani). „Când a primit sacramentul Mirului, fratele meu a spus cã toatã Liturghia a bãtut vântul.

Acela era Duhul Sfânt?” (Narcis, 8 ani). „Duhul Sfânt a miruit-o ºi pe sora mea mai mare” (Alina, 8 ani). „Când a venit sã dea Mirul în parohia noastrã episcopul îl avea pe Duhul Sfânt într-un diplomat. Am vãzut când un

preot l-a scos din portbagajul maºinii ºi l-a dus în sacristie” (Iulian, 9 ani). „Apostolii au primit Mirul la Rusalii” (Monica, 8 ani).

La o orã de catehism, Cristian (8 ani) a întrebat-o pe sora care îi pregãtea: „Dacã Duhul Sfânt e Dumnezeu, de ce are numai ºapte daruri? Restul, unde sunt?”. „La Mir Duhul Sfânt îi face pe toþi sã se mire” (Veridiana, 9 ani).

O parohie se pregãtea pentru sacramentul Mirului. Erau mai mulþi porumbei de hârtie agãþaþi de-o parte ºi de alta a bisericii pentru a-l simboliza pe Duhul Sfânt. Oana (7 ani) a

întrebat-o pe mama sa: „Când o sã primesc Mirul, o sã primesc ºi eu porumbei?”. „La Mir Duhul Sfânt vine în zbor ca un porumbel ºi lasã cadouri celor care s-au pregãtit bine” (Eugen, 8 ani).

Un preot i-a întrebat pe copii la o predicã: „Cine dã de obicei sacramentul Mirului?” Gabriel (7 ani) a rãspuns: „Duhul Sfânt!”.

Prelucrare de pr Felician Tiba

Ziua Copilului – Adjudeni ãrbãtoarea Copiilor va avea loc în ziua de 1 iunie în S Parohia „Coborârea Duhului Sfânt” din Adjudeni. Aici se vor întâlni copii din majoritatea parohiilor din Dieceza de Iaºi pentru a trãi împreunã o zi de sãrbãtoare, care izvorãºte din prietenia cu Cristos.

Evenimentul este organizat de Oficiul pentru Pastoraþia Tineretului, în colaborare cu preoþii, persoanele consacrate ºi asociaþiile bisericeºti implicate în pastoraþia tinerilor ºi copiilor.

Care este finalitatea Sãrbãtorii Copiilor?

Sãrbãtoarea Copiilor este un eveniment diecezan care are

menirea de a face sã creascã în copii simþul apartenenþei la marea familie a Bisericii prin trãirea prieteniei cu Cristos.

Un eveniment diecezan nu se substituie pastoraþiei obiºnuite din parohii, ci oferã posibilitatea ca, într-un mod diferit de activitãþile din parohii, copiii sã experimenteze întâlnirea cu cei de vârsta lor, în jurul lui Isus, într-o atmosferã de sãrbãtoare.

Care este programul?

Tema întâlnirii din acest an este urmãtoarea: „Suntem mesagerii lui Isus!”. Evenimentul se va desfãºura dupã programul: 08.00 – Deschiderea centrelor de primire;

16 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

09.00 – Program de animare; 10.00 – Deschiderea Sãrbãtorii Copiilor; rugãciune, moment catehetic, imnul întâlnirii; 10.30 – Repetiþie cântãri; 11.00 – Sfânta Liturghie, prezidatã de PS Petru Gherghel; 12.30 – Program de animare; 13.00 – Festivalul copiilor; 14.30 – Încheierea Sãrbãtorii Copiilor.

Pr. Felix Roca

Pentru tineri Paºii credinþei

Un Dumnezeu care iubeºte viaþa aginile Noului Testament ne oferã posibilitatea sã P aprofundãm ce este credinþa, înþelegând modul în care Cristos se raporteazã la Tatãl sãu ºi felul în care diferite persoane rãspund chemãrii lui Cristos.

Ne vom opri asupra a trei aspecte: Dumnezeu care iubeºte viaþa, ascultarea lui Cristos faþã de Tatãl ºi punerea în practicã a învãþãturii lui Cristos.

Cei care îl întâlnesc pe Isus descoperã cã Tatãl despre care el vorbeºte este un Dumnezeu care iubeºte viaþa, care doreºte binele tuturor, care se apleacã mai ales asupra celor apãsaþi de dramele vieþii. Este semnificativ ceea ce zice Cristos într-o discuþie cu fariseii: „Dumnezeu nu este al celor morþi, ci al celor vii” (Lc 20,38). În întreaga sa activitate, prin gesturi, cuvinte ºi semne, el a arãtat chipul plin de milostivire al Tatãlui sãu.

Dumnezeu nu este superputerea care doreºte sã subjuge totul ºi pe toþi, gelos de slava ºi onoarea sa, rival al omului.

Dimpotrivã, este un Dumnezeu

plin de gingãºie ºi de grijã, care doreºte binele oamenilor ºi care continuã sã se bazeze pe ei. Despre acest Dumnezeu vorbea papa Francisc în duminica a V-a din timpul pascal (28 aprilie 2013) la Liturghia în cadrul cãreia a oferit mai multor tineri sacramentul Mirului: „Nu existã dificultãþi, încercãri, neînþelegeri care trebuie sã ne înfricoºeze dacã rãmânem uniþi cu Dumnezeu aºa cum mlãdiþele sunt unite cu viþa, dacã nu pierdem prietenia cu el, dacã-i facem tot mai mult spaþiu în viaþa noastrã. Aceasta ºi mai ales dacã ne simþim sãraci, slabi, pãcãtoºi, pentru cã Dumnezeu dãruieºte forþã slãbiciunii noastre, bogãþie sãrãciei noastre, convertire ºi iertare pãcatului nostru. Este atât de milostiv Domnul: mereu, dacã mergem la el, ne iartã.

Sã avem încredere în acþiunea lui Dumnezeu! Cu el putem face lucruri mari; ne va face sã simþim bucuria de a fi discipolii sãi, martorii sãi. Pariaþi pe idealurile mari, pe lucrurile

mari. Noi, creºtinii, nu am fost aleºi de Domnul pentru lucruri mici, mergeþi tot mai departe, spre lucrurile mari. Jucaþi viaþa pentru idealurile mari, tinerilor!”

Credinþa într-un Dumnezeu atât de mãreþ ne elibereazã de teamã ºi dã forþã vieþii noastre.

Sfântul Ioan Bosco spunea: „Fii cu Dumnezeu ca pasãrea care simte cum tremurã creanga, dar continuã sã cânte, deoarece ºtie cã are aripi!”. Aceastã încredere este motivatã de promisiunea lui Cristos: „Vouã însã chiar ºi firele de pãr de pe cap vã sunt numãrate. Nu vã temeþi!

Voi valoraþi mai mult decât multe vrãbii” (Lc 12,7). Dumnezeu este cel care „este bun faþã de cei nerecunoscãtori ºi rãi” (Lc 6,35) ºi care „face sã rãsarã soarele sãu peste cei rãi ºi peste cei buni ºi sã plouã peste cei drepþi ºi peste cei nedrepþi” (Mt 5,45). De un astfel de Dumnezeu nimeni nu trebuie sã se teamã ca de un tiran!

Regizorul polonez Krzysztof Kieslowski a realizat o serie de zece filme intitulatã Decalogul. În filmul dedicat primei porunci existã un dialog cu adevãrat minunat: „Ce este Dumnezeu?”, întreabã un copil.

Mama îl strânse în braþe ºi îl întrebã: „Ce simþi?”. „Te iubesc!”, zise copilul. „Iatã, acesta este Dumnezeu!”, îi rãspunse mama. În acea îmbrãþiºare se regãseºte un adevãr unic transmis în cuvinte atât de clare de sfântul apostol Ioan: „Dumnezeu este iubire!”.

Pr. Felix Roca

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Pildeºti: Ziua Tineretului

Mergeþi ºi faceþi ucenici inerii din întreaga Diecezã de Iaºi s-au întâlnit sâmT bãtã, 4 mai în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Pildeºti, pentru a sãrbãtori cea de-a 21-a Zi a Tineretului din Dieceza de Iaºi. Au participat peste 3.100 de tineri din 111 parohii, însoþiþi de pãrinþii parohi sau vicari. Tema propusã spre meditare a fost cea a mesajului Sfântului Pãrinte: „Mergeþi ºi faceþi ucenici din toate naþiunile” (Mt 28,19). Celebrarea a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, alãturi fiind PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu. Încã de la primele ore ale dimineþii, tinerii participanþi fãceau primii paºi pe meleagurile pildeºtene, cu speranþa cã va fi o zi de neuitat pentru toþi.

La biserica nouã din localitate

îi aºtepta un program care nu avea sã fie deloc plictisitor.

Activitãþile au debutat cu un moment de înviorare, pregãtit de tinerii din Paºcani, urmând ca, dupã rugãciunea de dimineaþã, fiecare sã ia parte la cateheza pe tema întâlnirii, susþinutã de pr. Florin-Petru Sescu.

Pãrintele catehet a explicat tinerilor ce înseamnã a vesti cuvântul lui Dumnezeu. În exemplele date, a subliniat mai ales necesitatea cunoaºterii evangheliei, pentru cã numai ea este cea care poate face posibilã vestirea ei. A amintit cã noi cunoaºtem ºi trãim evanghelia prin participarea la sfânta Liturghie ºi la sacramente, dar ºi prin conduita noastrã ºi prietenii pe care ni-i alegem ºi alãturi de care ne formãm caracterul, pentru cã

18 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

mereu „drumul cãtre ceilalþi ajunge prin inima noastrã”.

Au urmat procesiunea ºi sfânta Liturghie. În mijlocul tinerilor au sosit PS Petru Gherghel ºi PS Anton Coºa, însoþiþi de pr. Ioan Jicmon, paroh de Pildeºti, pr. Gabriel Ciobanu ºi pr. Emanuel Pîrþac, pãrinþii vicari de Pildeºti, pr. Felix Roca, responsabil al Oficiului pentru Pastoraþia Tinerilor, Copiilor ºi Asociaþiilor din Dieceza de Iaºi, precum ºi peste 120 de preoþi din parohiile participante. Aceºtia au fãcut din momentul de întâlnire cu Cristos unul cu adevãrat profund ºi emoþionant. În cuvântul de învãþãturã, PS Petru Gherghel ºi-a mãrturisit plãcuta surprizã de a gãsi

Tablete spirituale

Diagnostic

portunismul ºi cinismul, iatã douã caracteristici ale O omului modern pe care le iden-

în tinerii prezenþi „adevãrata forþã cu care trebuie sã iasã ºi sã meargã în lume”. De asemenea, Excelenþa sa a mãrturisit plin de convingere cã „dacã sunteþi astãzi aici plini de credinþã, înseamnã cã aþi fost aleºi de Isus încã din sânul mamei”.

Astfel, întreaga predicã a adus un plus de conºtientizare ºi de încurajare a tinerilor în misiunea de a fi ucenici, cãci „cine-l dã pe Cristos, dã totul”.

Cântãrile de la sfânta Liturghie, care cu siguranþã au înãlþat inimile celor din bisericã, au fost pregãtite de pr. Ciprian Antãlucã, OFMConv. Alãturi de coruri din nouã parohii vecine celei din Pildeºti au fost seminariºtii de la Institutele Teologice din Iaºi ºi Roman.

A doua parte a evenimentului a fost reprezentatã de Festivalul Tinerilor, care a înglobat peste zece momente artistice, în care tinerii ºi-au putut manifesta talentele actoriceºti.

Muzica, zâmbetele ºi dansul popular au fost o adevãratã dovadã a reuºitei Zilei Tineretului de la Pildeºti.

La festival, alãturi de tineri, au fost prezenþi ºi PS Petru Gherghel, PS Anton Coºa, pr. Ioan Jicmon ºi Adrian Diaconu, primar al comunei Cordun.

Câteva cuvinte au fost împãrtãºite de PS Anton Coºa, care

a fost foarte încântat de aceastã zi ºi care ºi-a exprimat dorinþa de a reveni printre tineri, la urmãtoarea întâlnire diecezanã, cu un grup de tineri din Republica Moldova. Pentru a rãspândi vestea bucuriei trãitã la Pildeºti, momentul final care a încoronat Ziua Tineretului a fost lansarea logo-ului fãcut din baloane spre cer, în speranþa cã, acolo unde va ajunge, va umple inimile oamenilor cu împlinirea pe care tinerii au simþit-o la Pildeºti.

O zi cu adevãrat reuºitã au trãit tinerii la Pildeºti, o zi care va încuraja cu siguranþã ºi viitoarea participare, în anul 2014, la pelerinajul tinerilor, urmând drumul crucii tinerilor, la Oneºti, Parohia „Sfinþii Petru ºi Paul”, urmãtoarea parohie care va organiza Ziua Tineretului.

tificã Mario Pezzella în cartea sa Narcisism ºi societate a spectacolului. El se exprimã cam în aceºti termeni: „Narcisistul se simte strãin de orice legãturã socialã… El nu aparþine unei «patrii», cãci fantasmagoria dizolvã percepþia legãturilor fiziologice de sânge sau de pãmânt; nu aparþine nici unei familii. Confruntat cu ºubrezenia oricãrei legãturi sociale ºi cu infinitatea posibilelor oferte comerciale, narcisistul reacþioneazã cu oportunism ºi cinism... Simþul apartenenþei este substituit de adeziunea imediatã la fluxul învolburat al posibilitãþilor... Apartenenþa dizolvatã din realitate este reconstituitã la nivelul imaginarului, pentru a face suportabilã instabilitatea ºi absenþa unui sens al vieþii... Calea care l-ar putea conduce pe narcisist afarã din cercul fantasmagoriei este dureroasã: cãci, în realitate, nu-i adevãrat cã ar fi lipsit de apartenenþe care sã-l condiþioneze...

Acestea nu-l constrâng în sensul de comenzi sociale explicite, ci ca instanþe imaginare arhaice cãrora este silit sã se supunã”.

Sunt uºor de recunoscut în acest diagnostic evadãrile ºi prãbuºirile acelora care ajung mai rãu decât mai înainte. Cãci astfel de oameni au fost întotdeauna niºte victime ale rãului, tocmai prin fuga lor de bine.

Acel bine împãmântenit de generaþiile precedente; prin selectivitate. Ba chiar binele instaurat de Dumnezeu prin lucrarea sa de mântuire.

Raluca Cocuþ

Pr. Cristian Chinez

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Cutia speranþei – gest de iubire necondiþionatã tenþia prieteneascã faþã de celãlalt, care are neA voie de iubirea noastrã, este

„

substanþa credinþei noastre. Nu cuvintele, ci faptele au valoare” (prelat Albert Holenstein).

Gândindu-ne la perioada Postului Mare ºi a timpului pascal din acest an, perioadã în care Centrul Misionar Diecezan Iaºi a desfãºurat proiectul intitulat „Cutia speranþei”, ne vin în minte cuvintele sfântului Grigore din Nazianz, care spunea cã „cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecãm decât atunci când privim în sus”. ªi nu putem sã simþim decât bucurie ºtiind cã toþi cei care au participat la acest proiect dedicat celor din þãrile de misiune ale Diecezei de Iaºi, dar mai ales copiilor din Kenya ºi Coasta de Fildeº, au ºtiut sã priveascã „în jos”, la fraþii lor lipsiþi ºi extrem de sãraci, dând dovadã de caritate ºi dorind sã schimbe în bine viaþa semenilor lor din Africa.

Proiectul intitulat „Cutia speranþei” s-a desfãºurat în acest an în mai multe localitãþi din Dieceza de Iaºi, atât în comunitãþile parohiale locale, cât ºi în mai multe ºcoli ºi licee. Au participat la proiect atât credincioºi catolici, cât ºi ortodocºi, cadre didactice, elevi, preoþi ºi persoane consacrate, într-un cuvânt toþi cei care au dorit sã aducã un zâmbet ºi o razã de speranþã în sufletele copiilor din Kenya ºi Coasta de Fildeº. Prezentarea în cuvinte

ºi imagini a realitãþii cu care se confruntã locuitorii din Africa, precum ºi comparaþiile fãcute între o zi obiºnuitã din viaþa noastrã ºi o zi din viaþa unui copil din Kenya sau Coasta de Fildeº au fãcut sã nu mai conteze diferenþele de ordin dogmatic, lingvistic sau liturgic dintre creºtini, ducând la o participare realã ºi vie la construirea împãrãþiei lui Dumnezeu aici, între noi, ºi acolo, în Africa, în sufletele celor care se vor bucura de darul iubirii noastre necondiþionate.

Implicarea copiilor ºi tinerilor care au participat la activitãþile din cadrul proiectului „Cutia speranþei” a constituit un exemplu de urmat pentru noi toþi. Vizionarea materialelor prezentate de pr. FlorinPetru Sescu ºi de cãtre colaboratorii Centrului Misionar Diecezan cu ocazia vizitelor în comunitãþi, îmbrãcarea hainelor tradiþionale africane, studierea obiectelor folosite în gospodãrie de cãtre locuitorii din þãrile de misiune, precum ºi sutele de imagini care redau condiþiile de viaþã ale copiilor ºi tinerilor din Kenya ºi Coasta de Fildeº au atras dupã sine o ploaie de întrebãri din partea copiilor mai mici sau mai mari ºi dorinþa fermã de a-i ajuta pe copiii ºi tinerii din Africa pe care nimeni nu-i aºteaptã cu masa pusã atunci când vin de la ºcoalã, pentru cã nu au ºcoli la care sã meargã, sau sunt prea sãraci ca sã meargã la ºcoalã,

20 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

sau nu existã nimic de mâncare în „casã” (ghilimelele sunt justificate), sau nu existã nici masã, nici casã, nici ºcoalã…

Conºtientizarea propriilor condiþii de viaþã, a nenumãratelor binecuvântãri zilnice cu care ne-am obiºnuit atât de mult încât nu le mai observãm sau considerãm cã ni se cuvin a fãcut ca realitatea din þãrile de misiune sã ne aparã cu atât mai crudã ºi, în acelaºi timp, ne-a fãcut pe toþi cei implicaþi în acest proiect sã fim recunoscãtori pentru tot ceea ce suntem, avem ºi trãim, ne-a învãþat sã mulþumim lui Dumnezeu, pãrinþilor, profesorilor, prietenilor ºi tuturor celor care ne ajutã, ne susþin ºi ne iubesc necondiþionat.

Iubirea fraternã, dorinþa de a susþine ºi sprijini educaþia ºi viaþa copiilor din Kenya ºi Coasta de Fildeº au constituit principala motivaþie pentru participarea la proiectul „Cutia speranþei” din acest an. Centrul Misionar Diecezan mulþumeºte tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la desfãºurarea ºi reuºita acestei iniþiative, dând o mãrturie atât de frumoasã despre esenþa credinþei creºtine: iubirea de Dumnezeu ºi iubirea faþã de aproapele.

Centrul Misionar Diecezan Iaºi

ªtiri • ªtiri • ªtiri Primele canonizãri În Piaþa „Sfântul Petru”, în cadrul Liturghiei din 12 mai, papa Francisc a ridicat la cinstea altarelor 802 sfinþi. Dintre aceºtia, 800 sunt martiri, cãzuþi la Otranto în timpul asediului turcilor în anul 1480. Celelalte douã sunt surori fondatoare de congregaþii cãlugãreºti: Laura Montoya y Upegui – prima sfântã din Columbia care este canonizatã de primul papã latinoamerican din istorie – ºi mexicana Maria Guadalupe Garcia Zabala.

Simpozion Durcovici La Accademia di Romania din Roma a avut loc, la 23 mai, în prezenþa episcopului Petru Gherghel, simpozionul de studii

pastoralã a Bisericii în contextul migraþiilor forþate”, s-a desfãºurat la Roma, în perioada 22-24 mai. Lucrãrile au fost coordonate de card. Antonio Maria Vegliò, preºedintele acestui departament. Din România a participat PS Petru Gherghel, responsabil cu pastoraþia migranþilor în cadrul Conferinþei Episcopilor din România. Joi, 23 mai, s-au marcat ºi 25 de ani de la înfiinþarea Consiliului Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Itineranþilor.

Sesiune CER Sesiunea de primãvarã a Conferinþei Episcopilor din România s-a desfãºurat în perioada 11-13 mai, la Baia Mare, în prezenþa nunþiului FranciscoJavier Lozano. În cadrul lucrãrilor, episcopii catolici s-au exprimat în mod ferm pentru promovarea ºi apãrarea valorilor creºtine în societatea româneascã. Printre celelalte teme s-au numãrat: implicarea mai activã a Bisericii Catolice în „Episcopul Anton Durcovici ocrotirea creaþiei; participarea (1888 – 1951) – 125 de ani de la naºtere”. Evenimentul a început cu un mesaj din partea ES Christoph Schönborn, cardinal prezbiter ºi arhiepiscop de Viena, dupã care au urmat trei intervenþii: pr. prof. dr. Emil Dumea, pr. Felician Tiba care a prezentat conferinþa pr. Pavel Balint ºi pr. Isidor Iacovici, care tinerilor la Întâlnirea de la Rio a prezentat conferinþa pr. prof. de Janeiro (22-29 iulie), evodr. Eduard Ferenþ. La eveni- luþia procesului referitor la cament au mai participat ES Bog- tedrala greco-catolicã din Baia dan Tataru-Cazaban, ambasa- Mare, participarea, în comudorul României pe lângã Sfântul niune cu papa Francisc, la ora Scaun, ºi PS Virgil Bercea, epis- de adoraþie din ziua de 2 iunie. cop greco-catolic de Oradea. Conform statutului, ÎPS Ioan Robu a fost ales preºedinte al Pentru migranþi A XX-a Adunare Plenarã a Con- CER pentru un mandat de trei siliului Pontifical pentru Pas- ani. Sesiunea de toamnã va fi toraþia Migranþilor ºi Itineran- în perioada 9-13 septembrie la þilor, având tema „Solicitudinea Luncani.

Vizitã pastoralã ºi Mir PS Aurel Percã, însoþit de trei preoþi (pr. Adrian Blãjuþã, pr. Petru Dorcu ºi pr. Ciprian Bulai), a întreprins o vizitã pastoralã în Dieceza de GrazSeckau (Austria), în perioada 27 aprilie – 2 mai. La 1 mai a administrat sacramentul Mirului pentru 55 de tineri ai comunitãþii parohiale Odbach, pãstoritã de cãtre pr. Claudiu Budãu. La 29 aprilie, la Graz, PS Percã s-a întâlnit cu PS Egon Kapellari, episcop de GrazSeckau. A vizitat apoi bisericile din celelalte trei parohii pãstorite de pr. Claudiu Budãu: Mönchegg, Kathal ºi Obdacheeg; a urmat Parohia Weiz, unde slujeºte pr. Cristian Diac, încheind cu vizitarea parohiilor Bad Deutsch-Altenburg ºi Mannersdorf am Leithagebirge, unde pãstoresc preoþii parohi Pavel Balint, respectiv Florin Farcaº.

Formare ºi aprofundare În seria pregãtirilor pentru jubileul de 150 de ani de la fondarea Congregaþiei Surorilor Oblate Asumpþioniste (24 mai 2015), Mãnãstirea „Sfânta Monica” din Izvoare – Bacãu a gãzduit, în perioada 7-10 mai, sesiunea de formare „Tradiþie ºi spiritualitate orientalã”. Au participat 35 de surori din patru continente.

Pãrintele asumpþionist Michel Kubler a prezentat istoria Bisericilor Orientale, a schismei ºi a miºcãrii ecumenice, istoria Misiunii din Orient de la începuturi ºi pânã astãzi; PS Virgil Bercea, episcop de Oradea, a vorbit despre bogãþia simbolisticã a Liturghiei bizantine.

PS Petru Gherghel a fost prezent personal în penultima zi (9 mai). Sesiunea s-a încheiat cu un pelerinaj la mãnãstirile ortodoxe din centrul ºi nordul Moldovei.

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Surorile Sociale Un an jubiliar în cadrul Societãþii Surorilor Sociale a început la 6 ianuarie, ziua morþii fondatoarei, sr. Margit Slachta, jubileul culminând la 12 mai, când s-au împlinit 90 de ani de la fondare, în anul 1923, la Budapesta. În perioada 3-10 mai, sr. Ágnes Pataki, superioara generalã, însoþitã de sr. Anna Farmati, superioara provincialã în funcþie, ºi sr. Mária Biró, fostã superioarã, în prezent consilierã, au efectuat vizita provinciei din România (Cluj-Napoca ºi Miercurea-Ciuc). Au vizitat ºi comunitatea din Iaºi,

sâmbãtã, 11 mai, cu peste 400 de participanþi. Pãrintele ªtefan Lupu a fost delegat al PS Petru Gherghel pentru acest eveniment, printre concelebranþi fiind pr. Laurenþiu Dãncuþã ºi pr. Egidiu Condac. Programul a inclus ºi recitarea Rozariului ºi momente de adoraþie euharisticã. Ziua Bolnavului a fost marcatã în parohiile Diecezei de Iaºi, cu celebrãri mai deosebite la Rãdãuþi (11 mai), Iaºi „Sfântul Anton” (12 mai), Gherãeºti ºi Iugani (13 mai).

Olimpiada de religie La ªcoala Gimnazialã „Constantin Platon” din Bacãu s-a desfãºurat, sâmbãtã, 11 mai, etapa interjudeþeanã a olimpiadei de religie romano-catolicã pentru elevii claselor V-VI, la care s-au calificat 77 de elevi din Dieceza de Iaºi. Rezultatele obþinute au fost: 6 note de 10,00; 9 între 9,50 – 9,99; 12 note între 9,00 – 9,49; 6 note între având o întrevedere cu PS Petru 8,50 – 8,99; 12 note între 8,00 – Gherghel, la 7 mai. În Dieceza 8,49. Dupã examen, a putut fi de Iaºi, Surorile au activat la Roman între 1996 ºi 2011, în prezent spiritualitatea societãþii persistând prin sr. Maria Sescu.

Triplã aniversare Mãnãstirea „Don Orione” din Iaºi a marcat, la 16 mai, hramul, în sãrbãtoarea Sfântul Alois Orione, 15 ani de prezenþã a vizitatã expoziþia de desene: Sã mãnãstirii în oraºul Iaºi, dar ºi trecem pragul speranþei, reali10 ani de la inaugurarea semi- zatã cu lucrãri ale elevilor de narului din incinta mãnãstirii. toate vârstele. Cele mai reuºite Liturghia festivã a fost prezi- ºi originale lucrãri au fost rãsdatã de PS Petru Gherghel, fiind plãtite cu câte o diplomã. urmatã de vizitarea mãnãstirii ºi o prezentare a activitãþilor Milostivire ºi pedeapsã Simpozionul internaþional „Micaritative din incintã. lostivire ºi pedeapsã în dreptul Pelerinajul bolnavilor Bisericii” a avut loc la SemiCa o anticipare a Zilei Bolna- narul Franciscan din Roman vului în Dieceza de Iaºi, decla- în zilele de 23 ºi 24 mai. Din ratã pentru 13 mai, a fost orga- voinþa unanimã a profesorilor ºi nizat pelerinajul anual la Cacica, specialiºtilor în drept canonic, 22 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

participanþi la simpozion, sub directa îndrumare a card. Francesco Coccopalmerio, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, a fost înfiinþatã Asociaþia Canoniºtilor din România. La simpozion au mai fost prezenþi: PS Gianfranco Girotti, OFMConv., regent emerit al Penitenþiariei Apostolice, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, ºi pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., ministrul provincial al Ordinului Fraþilor Minori Conventuali din România. A fost înfiinþat ºi Departamentul de Literaturã al Academiei „Petru Tocãnel”.

Exerciþii pentru tineri Federaþia Conferinþei Române a Superioarelor Majore va organiza la mãnãstirea carmelitã din Luncani (Bacãu), în perioada 9-13 iulie, exerciþii spirituale cu tema: „Cine eºti tu, Petru?”, adresate tinerilor cu vârsta cuprinsã între 17 ºi 26 de ani care doresc sã facã o experienþã de întâlnire cu Dumnezeu ºi cu sine.

Pentru înscriere ºi informaþii: sr. Francesca Piaggi, (e-mail: capnavodari@yahoo.it).

Departament biblic Prin decretul 829 din 25 aprilie, PS Petru Gherghel a înfiinþat Departamentul de Cercetare Biblicã ºi a aprobat statutul de funcþionare. Departamentul va coordona, în primã fazã, finalizarea ºi publicarea, la finalul lunii iunie, a traducerii integrale în limba românã a Bibliei dupã textele originale. Cei care doresc sã facã parte din acest departament sunt invitaþi sã scrie la adresa: biblia_catolica@yahoo.ro sau sã viziteze site-ul: www.bibliacatolica.ro, unde vor gãsi curând ºi alte informaþii mai detaliate în privinþa departamentului. Coordonator al acestui departament a fost numit pr. Eduard Patraºcu.

Pentru educaþie Spectacole de binefacere „Educaþie pentru Kenya! Fii alãturi de un copil din Maikona!”, având ca scop strângerea de fonduri pentru educaþia copiilor din Kenya, vor fi organizate la Iaºi, în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, la 2 iunie, ºi la Bacãu, în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul”, la 9 iunie. Va fi prezent pr. Eugen Blaj, misionar fidei donum în Kenya, de 14 ani.

Spectacolele vor fi realizate în colaborare cu TVR Iaºi.

Un cd pentru Kenya Pr. Isidor Iacovici a realizat un nou CD audio, intitulat „Îngerul meu drag”, cu nouã piese dedicate sfintei Fecioare Maria, tuturor mamelor, incluzând ºi o melodie dedicatã pãrinþilor. Prezentarea acestui CD a avut loc în sãrbãtoarea Înãlþarea Domnului (joi, 9 mai), în parohiile Gherãeºti, Pildeºti ºi Buruieneºti, iar duminicã, 12 mai, în parohiile Nicolae Bãlcescu, Trebeº ºi Mãrgineni. Preþul CD-ului este de 30 lei. Fondurile adunate din vânzarea acestuia vor fi destinate misiunii catolice româneºti din Kenya, pentru copiii sãraci din deºertul Chalbi. CD-ul se gãseºte ºi la Librãria „Presa Bunã” din Iaºi.

Admiteri Admiterea la Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” din Bacãu se va desfãºura în etape: 5-9 iulie – prezentarea specificului ºcolii, 16 iulie – repartiþia computerizatã, 17-26 iulie – depunerea dosarelor. Vor fi trei clase cu 90 de locuri.

Informaþii la tel. 0234/550468; 0234/550469; 0234/574513, www.colegiulcatolicbacau.ro.

ªcoala de Cântãreþi Bisericeºti, cu sediul în Roman, str. ªtefan cel Mare, 228, organizeazã la 27 iunie, ora 9.00, examen de admitere pentru cântãreþi bisericeºti ºi organiºti. Vor fi cursuri de zi (bãieþi) ºi cursuri de sâmbãtã (bãieþi ºi fete). Înscrierile

se fac în perioada 9-23 iunie, la biroul Parohiei „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Roman (Str. ªtefan cel Mare, nr. 228).

Detalii suplimentare pe site-ul ercis.ro, sau la pr. director Eugen Budãu, (tel. 0733/623330, e-mail: prgenu@yahoo.com).

Pe scurt 22 aprilie: Jubileu de 25 de ani de viaþã consacratã a sorei Elseena Muttathottil, în comunitatea Surorilor Maestre ale Sfintei Doroteea din Roman 28 aprilie: Împlinirea a 10 ani de prezenþã a Surorilor Providenþei la Cireºoaia, marcatã prin Liturghia celebratã de pr. Petru Beºleagã 1 mai: Întâlnirea seminariºtilor franciscani ºi diecezani la Iaºi 1 mai: Pelerinaj al tinerilor catolici români din Roma la Gubbio, însoþiþi de pr. paroh Isidor Iacovici, pr. Ciprian Bejan-Piser ºi de pr. Felician Tiba 3 mai: Consfãtuire semestrialã a directorilor din grãdiniþele confesionale ale diecezei, la Grãdiniþa „Sfânta Ana” din Sãbãoani 5 mai: Depunerea voturilor perpetue de sr. Lucica Pal ºi sr. Mihaela Dancã, din Congregaþia „Surorilor Providenþei”, la Liturghia prezidatã în capela casei congregaþiei din Iaºi de PS Anton Coºa 7-12 mai: Sãptãmâna Comunicaþiilor Sociale cu Surorile Pauline la Gherãeºti, Bacãu, Nicolae Bãlcescu, Valea Mare, Chetriº ºi Horgeºti 8 mai: Finala Cupei „Prietenia” la Iaºi, în prezenþa PS Aurel Percã, fiind câºtigatã de echipa studenþilor de la Cãminul „Dominic Savio”, podiumul fiind ocupat în ordine de echipa Institutului Teologic „Sfântul Iosif” ºi cea a Parohiei Bãlþaþi 8-9 mai: Zilele Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti, la deschidere fiind prezent PS Aurel Percã 11 mai: Simpozionul mass-media, intitulat „Reþelele sociale: porþi de adevãr ºi de credinþã; noi spaþii de evanghelizare”, la Bacãu, cu participarea jurnaliºtilor laici 11-12 mai: Întâlnire de rugãciune Taizé la Rãdãuþi alãturi de tineri din Iaºi 13-19 mai: Sãptãmâna de voluntariat cu participarea unor tineri din Asociaþia Kolping la Oituz ºi Ploscuþeni 18 mai: Întâlnirea vocaþionalã diecezanã a ministranþilor din clasele a VII-a ºi a VIII-a, la Seminarul din Bacãu 18 mai: Pelerinaj diecezan a 70 de studenþi la Cacica, organizat de Asociaþia Studenþilor Catolici din Iaºi (ASCI) ºi Oficiul pentru Pastoraþie Universitarã 19 mai: A V-a ediþie a Sãrbãtorii popoarelor, la Pordenone (Italia), cu participarea unor membri ai comunitãþii catolicilor români 22 mai: Concert susþinut de violonistul Alexandru Tomescu în catedrala din Iaºi, în cadrul Turneului Naþional Stradivarius 2013 – „Bach to Basics”, reluat în ziua urmãtoare în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu 24-26 mai: Campus formativ la Luncani pentru adulþii din Acþiunea Catolicã 14-21 iunie: Exerciþii spirituale þinute de pr. Corneliu Berea, SVD, la Horpaz, pentru studenþii diaconi din anul VI de la ITRC Iaºi, ca pregãtire pentru hirotonirile din 23 iunie (Bucureºti) ºi 29 iunie (Iaºi). iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic A. „Eu ºi soþia mea am fãcut un testament unor nepoþi prin care le-am lãsat tot ceea ce am dobândit în timpul vieþii, întrucât nu avem copii. Aceºtia ne îngrijesc foarte bine ºi nu am vrea ca ei sã renunþe în a mai avea grijã de noi, de teama cã actul încheiat ar putea fi anulat. Este posibil ca testamentul pe care noi l-am încheiat sã poatã fi desfiinþat de rudele mele sau ale soþiei?”.

Orice act poate fi desfiinþat pe cale judecãtoreascã, indiferent dacã este testament sau contract de vânzare-cumpãrare cu clauzã de întreþinere. Dar atunci când se solicitã desfiinþarea actului persoana care solicitã acest lucru trebuie sã dovedeascã faptul cã existã un motiv serios pentru desfiinþarea actului (de ex.: nu aþi avut discernãmânt la încheierea actului dv. sau soþia dv.). Din ceea ce ne-aþi comunicat, prin scrisoarea adresatã redacþiei, dv. sunteþi foarte mulþumiþi de îngrijirea pe care o primiþi, iar din punct de vedere psihic aveaþi discernãmânt pentru încheierea testamentului. Consider cã din punct de vedere juridic, orice rudã care va încerca sã desfiinþeze actul nu va avea câºtig de cauzã, dacã pe baza actelor medicale se dovedeºte cã eraþi sãnãtoºi, iar la încheierea testamentului încheiat de dv. ºi soþie notarul a respectat toate condiþiile prevãzute de lege (mai ales cu privire la soþie care are handicap – dacã a avut un tutore legal). Precizez însã cã anularea unui astfel de act

presupune cheltuieli destul de mari (taxã de timbru, eventual o expertizã medico-legalã care sã stabileascã dacã aveaþi sau nu discernãmânt la încheierea actului), iar actul nu se anuleazã doar pentru cã o anumitã persoanã cere, ci trebuie dovedit cã nu aþi avut discernãmânt, iar acest aspect este contrazis de actele medicale eliberate de medicul de familie din care rezultã cã eraþi în deplinãtatea facultãþilor mintale la încheierea testamentului.

C.I. (Focºani). „În anul 2008, am încheiat un antecontract de vânzare-cumpãrare pentru apartamentul, proprietatea noastrã, situat în Focºani. Cu ocazia încheierii actului am primit suma de 40.000 euro, urmând ca diferenþa sã fie achitatã pânã în cursul lunii iunie 2009. Din preþul solicitat am mai primit contravaloarea a 3.000 euro. Imediat dupã încheierea actului, promitenþiicumpãrãtori s-au mutat în apartament, urmând sã fie finalizate actele la notar dupã achitarea integralã a preþului. La acest moment, promitenþii-cumpãrãtori refuzã atât eliberarea apartamentului, cât ºi achitarea diferenþei de preþ ºi au formulat o plângere penalã pentru înºelãciune. Cum am putea rezolva juridic aceastã situaþie?”.

Pentru perfectarea actelor în formã autenticã, trebuie ca fiecare parte sã-ºi îndeplineascã obligaþiile pe care ºi le-a asumat prin antecontractul de vânzare-cumpãrare. În cazul în care

24 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

nu v-a fost achitatã diferenþa de preþ, atunci nu aveþi cum sã fiþi obligaþi sã încheiaþi contractul de vânzare-cumpãrare, iar o instanþã de judecatã nu va putea pronunþa o hotãrâre care sã þinã loc de act autentic decât atunci când se va face dovada cã aþi primit toatã suma înscrisã în actul încheiat. Nu are nici o relevanþã juridicã faptul cã preþurile la apartamente au scãzut, în condiþiile în care la data perfectãrii antecontractului de vânzarecumpãrare, acesta a fost preþul stabilit de comun acord de toate pãrþile. Mai mult, de la data perfectãrii antecontractului de vânzare-cumpãrare, promitenþii-cumpãrãtori au stãpânit bunul promis ºi este culpa lor cã nu v-au achitat banii în termenul stabilit prin actul încheiat. În ceea ce priveºte plângerea penalã, aceasta este nefondatã, întrucât cei care nu ºi-au respectat obligaþiile sunt promitenþii-cumpãrãtori ºi nu sunt indicii cã aþi sãvârºit vreo faptã prevãzutã de legea penalã. Situaþia dv. poate fi rezolvatã doar pe cale civilã, conform condiþiilor din antecontractul de vânzare-cumpãrare.

Av. Mihaela Ciobanu

Poºta redacþiei Ion Criºu (Pãdureni, jud. Bacãu). „Sã privim înapoi ºi sã ne facem un proces de conºtiinþã al faptelor noastre, sã încercãm sã ne amintim cât timp am petrecut alãturi de Isus, sã ne amintim cât timp am fãcut bine ºi cât timp am fãcut rãu, cât timp am iubit ºi cât timp am urât, cât timp ne-am rugat ºi cât timp nu ne-am rugat... Sã sperãm cã dacã ne vom trezi la timp ºi vom trãi mai mult timp dupã legea ºi porunca lui Isus, atunci viaþa o sã fie una plãcutã, unde vom mulþumi Domnului cã s-a nãscut, a murit ºi a înviat pentru noi... Aº dori sã mai adaug mãcar o sutã de ani la existenþa acestei reviste care contribuie la iluminarea noastrã. Doresc colectivului de redacþie multã sãnãtate ºi haruri de la Domnul”.

Vã mulþumim pentru cele împãrtãºite. Fie ca tot mai mulþi sã simtã bucuria împãcãrii cu Dumnezeu, citind rândurile dv.

Vã mulþumim ºi pentru urãri! ªtefan Ghercã (e-mail). „Lãudat sã fie Isus Cristos. Sã binecuvânteze Dumnezeu pe toþi aceia care lucreazã ºi colaboreazã la aceastã revistã minunatã, care ne lumineazã, ne înalþã ºi ne apropie ºi mai mult de Creator prin rubricile ce ne sunt prezentate în fiecare lunã.

Pe fiecare paginã gãsim ceva care sã ne încânte sufletul, ne þine la curent cu tot ce se petrece în Bisericã, cu întâmplãri ºi evenimente trãite de unele persoane din care se desprind atâtea învãþãminte pentru viaþa noastrã. Mã impresioneazã în mod deosebit paginile legate de istoria Bisericii Catolice din România, de jertfa atâtor preoþi care au plãtit cu libertatea ºi uneori cu viaþa pentru credinþa lor. Mulþumesc pe aceastã cale coordonatorului acestei reviste, preotului Cornel Cadar, precum

ºi d-lui Dãnuþ Doboº ºi tuturor acelora care lucreazã la realizarea acestei reviste”.

Vã mulþumim mult pentru gândurile ºi aprecierile exprimate cu ocazia centenarului revistei „Lumina creºtinului”. Ele ne dau curaj. Rugaþi-vã pentru cei care scriu ºi lucreazã la revistã, ca Domnul sã ne dea luminã ºi putere. Rugaþi-vã, de asemenea, ca acolo unde ajunge revista sã-i ajute pe oameni sã se apropie mai mult de Dumnezeu ºi de Bisericã.

Sr. Paula B. (e-mail) „Aº dori sã ºtiu dacã a fost tradusã în limba românã exortaþia apostolicã «Evangelii nuntiandi» a papei Paul al VI-lea. Pe site nu o gãsesc. Mulþumesc mult!

Dupã ºtiinþa noastrã, exortaþia „Evangelii nuntiandi” a fost tradusã de Arhiepiscopia de Bucureºti. Probabil se mai gãseºte în librãrie la Bucureºti, pentru cã la Iaºi nu mai este.

D.V. (e-mail) „Am pe cineva foarte drag mie pe nume Emil.

Am constatat cu multã amãrãciune cã numele de Emil nu mai figureazã în calendarul romanocatolic. E o scãpare sau voit s-a scos numele din calendar? Aº fi enorm de recunoscãtor dacã s-ar putea remedia greºeala”.

Cu privire la calendar, un rãspuns pe larg s-a dat la „Poºta redacþiei” în numãrul din luna februarie 2013 al revistei „Lumina creºtinului”. În rezumat, acolo se sublinia cã în anul 2013 s-a fãcut adaptarea calendarului de perete, conform normelor Congregaþiei pentru Cultul Divin, dupã cartea liturgicã numitã „Martirologiu”. Sunt o serie de nume care nu apar în „Martirologiu”, pentru cã nu sunt suficiente informaþii ca sã poatã fi înscrise ºi propuse pentru cultul public. Tot acolo era notat cã erorile (omisiuni

ale unor nume cunoscute care sunt în „Martirologiu” sau nume scrise greºit), fiind semnalate, se vor corecta în ediþiile viitoare.

Cu privire la Emil, eroarea a fost deja semnalatã. El apare în Martirologiu pentru ziua de 22 mai.

Totuºi în anul 2013 a fost înscris, la 13 ianuarie, fer. Emil, pr. m.

R.I. (Bacãu). „Doresc sã mã ajutaþi cu sfaturi, rãspunsuri la niºte întrebãri la care vrea prietena mea sã-i rãspundeþi.

Ea este de religie ortodoxã ºi am plãnuit sã facem nunta la 31 august. Când ne-am hotãrât sã facem nunta am spus cã facem cununie mixtã, acuma nu mai doreºte aºa ceva pentru cã unii preoþi ºi cãlugãri pe unde a fost i-au spus niºte lucruri, ca de exemplu: Biserica Catolicã crede în papa ºi nu în Dumnezeu, de ce nu respectãm Biblia, de ce sfânta Împãrtãºanie se ia altfel la noi, de ce preoþii nu se cãsãtoresc, de ce nu primim ºi sfânta Împãrtãºanie la Botez, ce este credinþa romanocatolicã, de ce s-a modificat crezul, canoanele ºi tradiþia creºtinã. Ea a început sã citeascã Biblia ºi a vãzut cã la noi s-a modificat religia ºi nu mai e ca în Biblie. Noi ne iubim foarte tare ºi vreau sã-mi rãspundeþi la aceste întrebãri cu rãspunsuri care se gãsesc în Biblie sau în cãrþi de rugãciuni ºi sã-i arãt ºi ei. Eu nu vreau sã renunþ la religia catolicã, nici ea la cea ortodoxã, ce putem face?

Ajutaþi-mã, vã rog frumos, ºi rugaþi-vã cã ºi eu mã rog sã ne ajute Dumnezeu sã trecem peste hopul acesta ºi sã ne cãsãtorim la catolici. Vã mulþumesc ºi Dumnezeu sã ne cãlãuzeascã prin deciziile ce le vom lua”.

Faptul cã doriþi sã aflaþi rãspunsuri la nedumeririle dv. despre anumite aspecte ale credinþei ne

iunie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 25

bucurã. Este important sã vã clarificaþi problemele pe care le aveþi, mai ales cã doriþi sã faceþi pasul important al Cãsãtoriei. O cãsãtorie mixtã este o cãsãtorie dintre un catolic ºi un creºtin dintr-o altã confesiune.

Dupã ºtiinþa noastrã, în Biserica Ortodoxã nu existã o astfel

de practicã, cu toate cã unii spun cã o acceptã. Desigur, cãsãtoria mixtã presupune ºi anumite greutãþi ºi riscuri: greutatea trãirii credinþei, problema educaþiei copiilor etc. Aminteaþi de faptul cã unii spuneau cã nu respectãm Biblia, dar oare ce înseamnã cuvintele „Ceea ce Dumnezeu

Sfânta Scripturã Maria. „Aº dori sã vã întreb despre semnificaþia unei lecturi, e adevãrat cã am auzit-o într-o bisericã ortodoxã, dar poate este ºi la noi. Erau 12 fete, 6 înþelepte ºi 6 mai puþin înþelepte, cele înþelepte au umplut candelele cu ulei, celelalte nu. La miezul nopþii când trebuiau sã intre la nuntã, cele mai puþin înþelepte au fugit sã caute ulei pentru candelele lor, însã când s-au întors era prea târziu. Vã rog sã-mi explicaþi ce voia sã spunã aceastã lecturã. Vã mulþumesc!

Mai întâi vã rog sã-mi permiteþi o rectificare. Noul Testament vorbeºte de 10 ºi nu de 12 tinere. Parabola, alegoria celor zece fecioare care merg în întâmpinarea mirelui este relatatã numai în Evanghelia dupã Sfântul Matei 25,1-13. Ea subliniazã care trebuie sã fie condiþiile celor care cred pentru ca întâlnirea lor definitivã cu Isus Cristos, care duce la împlinirea împãrãþiei cerurilor, sã fie un eveniment de mântuire ºi nu de condamnare. Criteriul aprecierii la judecata finalã nu este apartenenþa la grupul celor invitaþi – toate zece au fost invitate –, ci fidelitatea activã care se mãsoarã în împlinirea voinþei lui Dumnezeu aºa cum ne-a revelat Cristos. În acest cadru al parabolei, mirele este Isus care va veni la sfârºit ca Domnul ºi judecãtorul care-i exclude de la comuniunea mântuitoare pe cei care nu sunt pregãtiþi. Cele zece fecioare cu candelele aprinse sunt credincioºii a cãror luminã trebuie sã strãluceascã înaintea oamenilor ca sã vadã faptele lor bune ºi sã-l preamãreascã pe Dumnezeu. Întârzierea mirelui dezvãluie „nebunia” acelor credincioºi care nu s-au pregãtit în timpul aºteptãrii. La sfârºit, în momentul întâlnirii hotãrâtoare cu Domnul, nu mai este posibilã repararea neglijenþei. Untdelemnul de rezervã este fidelitatea ºi perseverenþa activã a credincioºilor. Atitudinea tinerelor „înþelepte” poate sã irite ºi sã parã egoistã, dar ea subliniazã responsabilitatea personalã care nu poate fi substituitã prin „împrumut” sau delegare. În faþa Domnului, fiecare, în mod personal, trebuie sã dea cont de fidelitatea în iubire. Veghea în aºteptarea Domnului care vine pe neprevãzute înseamnã cã trebuie sã fim pregãtiþi. A fi pregãtiþi înseamnã a fi fideli faþã de voinþa Tatãlui prin fapte de iubire activã pe baza cãrora se va face discernãmântul final. Aceasta este „înþelepciunea” creºtinã: a împlini cu perseverenþã voinþa lui Dumnezeu pe care Isus ne-a dezvãluit-o pe deplin. Perspectiva escatologicã potrivitã ºi corectã este fundamentul ºi motivarea unei angajãri morale serioase ºi practice.

Pr. Alois Bulai

26 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2013

a unit, omul sã nu despartã”, din Marcu 10,9. Oare la ce se referã acest text, dacã nu la excluderea divorþului ºi imposibilitatea unei noi cãsãtorii, aºa cum foarte uºor este acceptat de alþii. Cred cã vã daþi seama cã acuze copilãreºti, de genul închinãrii la papa ºi nu la Dumnezeu, nu-ºi au locul. Papa este urmaºul lui Petru („Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi clãdi Biserica mea” Matei 16,18), iar pe el îl cinstim ca pe un urmaº al lui Petru ºi capul Bisericii Catolice, nu ca pe Dumnezeu, cãruia i se dã toatã închinarea.

Pentru a înþelege de ce preoþii romano-catolici nu se cãsãtoresc, vã recomandãm sã citiþi 1Cor 7.

Desigur, norma aceasta îi ajutã pe preoþi sã se dãruiascã mai mult activitãþilor pastorale, de a fi la dispoziþia credincioºilor... o adevãratã mobilitate. Cât priveºte primirea sfintei Împãrtãºanii ºi a Mirului mai târziu (cazul Bisericii Romano-Catolice), aceasta este de ordin practic, luându-se în consideraþie faptul ca un copil sã fie conºtient de ceea ce primeºte în sfânta Împãrtãºanie. Pe lângã aceste idei pe care vi le-am oferit mai sus, sfatul nostru ar fi sã luaþi legãtura cu un preot catolic (desigur ºi cu un preot ortodox bine intenþionat) ºi sã discutaþi aceste probleme împreunã.

Apoi sã vã rugaþi pentru ca Domnul sã vã lumineze sã luaþi decizia cea mai bunã pentru viitorul familiei dv.

N.B. Aºteptãm scrisorile ºi mesajele dv. pe adresa redacþiei (Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi) sau prin e-mail: cornel@ercis.ro. Prin bunãvoinþa pr. Alois Bulai, profesor de Biblie la Institutul Teologic din Iaºi, intenþionãm sã rãspundem pe o coloanã sau douã ºi la întrebãri legate de Sfânta Scripturã. Aºteptãm ºi asemenea întrebãri.

Cireºar Orizontal: 1) „Piatra” pe care Isus a zidit Biserica sa – Mare arhitect al Romei. 2) Peºte din apele Americii – Celebru amfiteatru roman unde au fost sacrificaþi primii creºtini. 3) Cel mai important stat al creºtinilor catolici – Plecat. 4) Mijlocelul zeiþei Venus! – Toiagul lui Bachus – Munþi în Europa.

5) Celebrã stradã din Roma, care ne aminteºte de Spania – Coadã de clean! 6) Împãrat roman (275-276) – Post scriptum (abr.). 7) Plin pe trei sferturi! – La ieºirea din bisericã! – Din când în când. 8) Râu în Congo – ªal. 9) Nae Strâmbu – Apostol flamand – „Aºa sã fie”. 10) Jumãtatea lui Tac! – Denunþaþi...

11) Dispoziþie sufleteascã (pl.) – Oraº antic în Palestina. 12) Cetatea eternã – Butoi mare – Cele care se descurcã greu. 13) Lãcaºul iubirii ºi al urii – Miros – Suspin (arh.).

Vertical: 1) Al doilea pãrinte al Romei – Oraºul lui Pilat – La ieºirea din Cotnari! 2) La Roma, în Piaþa Veneþiei se gãseºte acest frumos monument al lui Victor... – ... din Cirene, cel care l-a ajutat pe Isus sã-ºi ducã crucea. 3) Împãrat

roman (79-81) de pe urma cãruia a rãmas pânã astãzi un frumos „arc de triumf” – Bluza leliþei – Pictor italian din sec. al XVI-lea.

4) Visul de „aur” al omenirii creºtine – Intrare în Italia! – … ºi în Balcani! – Creangã.

5) Locul din Roma unde se gãseºte mormântul sfintei Cecilia. 6) Ruinele termelor construite de acest împãrat se mai vãd ºi astãzi la marginea Romei – Nota diapazonului.

7) Via..., aflatã în vestul Romei ºi care începe ºi se terminã în aceeaºi Via Cagliara – Foarte vechi (pl). 8) Un bãrbat oarecare – Cetate... italianã! – La intrare în Durãu! – Marele vrãjitor din... 9) Fruct – Aureole – Radio-televiziune.

10) Râu în Kenya – Personaj diabolic din Capela Sixtinã (frescã). 11) Accesoriu al staulului în care s-a nãscut Isus – Pãmântul nostru sfânt pentru care meritã sã ne rugãm.

12) Ba – Demnitatea pontificalã a unui papã. 13) Miºcat

cu forþa – Pentru credinþa sa, acest sfânt a fost ars de viu împreunã cu fratele sãu, Fotin.

Dicþionar: AMIA, EBOLA, AMAND, TANAC, COMI, NSUA.

Prof. Anton Gherca ºi sr. Patricia Gherca Rãspuns la rebusul „De Rusalii” din numãrul trecut: 1) AT – MA; 2) EC – R– OI; 3) DOF – N – L – MOS; 4) E – RT– EVA – NU – T; 5) UNIRI – VIN – MUNTE; 6) MACERA – N – SINCER; 7) CAINTA – O – LECTIO; 8) MARET – D – RAMAI; 9) E – ÎNTRUPARE – U; 10) RUE – IHS – INI; 11) MARTURISI; 12) SO – L – SA; 13) PREOT; 14) OPS; 15) ART; 16) DEI; 17) AEAEA; 18) S – S – M; 19) AFA; 20) RUSALII; 21) SFINTII; 22) INALTAREA.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au contribuit: Adjud, 115 lei; Arini, 220 lei; Bacãu „Inima Neprihãnitã a Mariei”, 214 lei; Bacãu „Sfânta Cruce”, 700 lei; Bacãu „Sfântul Francisc din Assisi”, 150 lei; Bacãu „Sfântul Nicolae”, 3.800 lei; Baraþi, 210 lei; Bãluºeºti, 275 lei; Belceºti, 70 lei; Berzunþi, 150 lei; Botoºani, 455 lei; Brusturoasa, 135 lei; Buruieneºti, 675 lei; Butea, 835 lei; Chetriº, 225 lei; Ciucani, 150 lei; Ciugheº, 300 lei; Cleja I, 268 lei; Cleja II, 200 lei; Comãneºti, 150 lei; Corhana, 150 lei; Dãrmãneºti, 430 lei; Dofteana, 250 lei; Faraoani, 810 lei; Fãlticeni, 100 lei; Fãrcãºeni, 340 lei; Floreºti, 98 lei; Frumoasa, 500 lei; Fundu Rãcãciuni, 460 lei; Galaþi, 950 lei; Galbeni, 365 lei; Gheorghe Doja, 186 lei; Huºi „Sfântul Anton”, 1.130 lei; Iaºi „Sfântul Anton”, 686 lei; Iaºi „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 1.094 lei; Iugani, 700 lei; Izvoarele, 389 lei; Lespezi, 700 lei; Lilieci, 124 lei; Mogoºeºti Siret, 600 lei; Nicolae Bãlcescu, 798 lei; Nicoreºti, 245 lei; Oneºti I, 870 lei; Oneºti II, 220 lei; Oþeleni, 375 lei; Paºcani, 466 lei; Pârgãreºti, 130 lei; Piatra Neamþ „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 532 lei; Pildeºti, 1.640 lei; Ploscuþeni, 500 lei; Podu Iloaiei, 100 lei; Poiana (Negri), 484 lei; Prãjeºti, 445 lei; Pustiana, 432 lei; Rãdãuþi, 400 lei; Rãducãneni, 540 lei; Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 800 lei; Roznov, 220 lei; Sagna, 1.040 lei; Sarata, 150 lei; Satu Nou (BC), 280 lei; Sãbãoani „Sfânta Cruce”, 310 lei; Sãbãoani „Sfântul Iosif”, 190 lei; Sãbãoani „Sfântul Mihail”, 710 lei; Schineni, 300 lei; Slobozia, 417 lei; Somuºca, 150 lei; Stufu, 100 lei; ªcheia, 225 lei; ªtefan cel Mare, 212 lei; Tãrâþa, 85 lei; Târgu Frumos, 118 lei; Târgu Ocna, 210 lei; Târgu Trotuº, 220 lei; Teþcani, 177 lei; Tomeºti, 70 lei; Traian (BC), 400 lei; Traian (NÞ), 420 lei; Trebeº, 500 lei; Tuta, 750 lei; Valea Lupului, 60 lei; Valea Mare, 550 lei; Valea Micã, 100 lei; Valea Seacã, 215 lei; Vaslui, 200 lei; Vatra Dornei, 250 lei; Vizantea, 185 lei; Vladnic, 150 lei; pr. Anton Dancã, 1.000 lei.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Ciucani, 25-28 aprilie)

Pelerinajul absolvenþilor de liceu la Cacica (27 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Luncaºi, 28 aprilie - 1 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Satu Nou - NT, 2-5 mai)

Depunerea voturilor perpetue în cadrul Surorilor Providenþei (Iaºi, 5 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Vatra Dornei, 5-8 mai)

Pelerinajul bolnavilor la sanctuarul de la Cacica (11 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Comãneºti, 19-22 mai)