Lumina crestinului, nr. 9/2012

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIII septembrie 2012, nr. 9 (273) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, pr. Adrian Blãjuþã, dr. Dãnuþ Doboº Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic – Iaºi (Liturghie de încheiere, 29 iulie) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”.

Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca oamenii politici sã acþioneze întotdeauna cu onestitate, integritate ºi dragoste faþã de adevãr.

Intenþia misionarã Pentru ca în comunitãþile creºtine sã creascã disponibilitatea dãruirii de misionari, preoþi ºi laici, ºi de resurse concrete în favoarea Bisericilor celor mai sãrace.

Ocrotirea familiei creºtine (III) (Continuare a prevederilor „Cartei drepturilor familiei”) Articolul 4 Viaþa umanã trebuie sã fie respectatã ºi protejatã încã din momentul conceperii. a) Avortul este o violare directã a dreptului fundamental al vieþii oricãrei fiinþe umane. b) Respectul demnitãþii fiinþei umane exclude orice manipulare experimentalã sau exploatarea embrionului uman. c) Orice intervenþie asupra patrimoniului genetic al persoanei umane, care nu priveºte corectarea anomaliilor, constituie o violare a dreptului la integritatea fizicã ºi este în contradicþie cu binele familiei. d) Atât înainte, cât ºi dupã naºterea lor, copiii au dreptul la protecþie ºi asistenþã socialã, la fel ca mama lor în timpul sarcinii ºi în timpul unei perioade rezonabile dupã naºtere. e) Toþi copiii, fie cei nãscuþi în cadrul cãsãtoriei sau în afara ei, se bucurã de acelaºi drept la protecþie socialã, în vederea dezvoltãrii integrale a persoanei lor. f) Orfanii ºi copiii lipsiþi de asistenþã din partea pãrinþilor sau a tutorilor trebuie sã se bucure de o protecþie deosebitã din

partea societãþii. În ceea ce-i priveºte pe copiii care urmeazã sã fie încredinþaþi unei familii sau adoptaþi, statul trebuie sã instaureze o legislaþie care sã faciliteze familiilor apte sã o facã primirea copiilor care au nevoie sã fie luaþi în îngrijire, în mod temporar sau permanent, ºi care, totodatã, sã respecte drepturile naturale ale pãrinþilor. g) Copiii cu handicap au dreptul sã afle în cãminul lor ºi la ºcoalã un cadru adaptat creºterii lor umane.

Articolul 5 Pentru cã au dat viaþã copiilor lor, pãrinþii au dreptul originar, primul ºi inalienabil de a-i educa; de aceea, ei trebuie sã fie recunoscuþi ca primii ºi principalii educatori ai copiilor lor. a) Pãrinþii au dreptul sã-ºi educe copiii conform convingerilor lor morale ºi religioase, þinând seama de tradiþiile lor culturale de familie, care favorizeazã binele ºi demnitatea copilului, ºi trebuie sã primeascã din partea societãþii ajutorul ºi asistenþa necesare pentru a-ºi îndeplini rolul de educatori în mod corect. (va urma)

Mesaj terezian

Progres spiritual „Cu cât vei înainta, cu atât vei avea mai puþin de luptat sau mai degrabã vei învinge mai uºor, pentru cã vei vedea partea bunã a lucrurilor. Atunci, sufletul tãu se va ridica deasupra creaturilor.

E de necrezut cum, la sfârºit, tot ce ni s-ar putea spune nu-mi va atinge sufletul pentru cã am înþeles la timp ºubrezenia slãbiciunii omeneºti” (CSG 186).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

A învãþa pentru a cunoaºte ºi a iubi Dragi elevi, Luna septembrie este luna în care începe ºcoala, drum al pregãtirii pentru viaþã. În aceastã atmosferã efervescentã, gândul nostru se îndreaptã spre toþi cei care, dupã ce au parcurs ºcoala vieþii în familie, încep un timp de muncã pentru a pãtrunde mai adânc în misterele vieþii ºi ale ºtiinþelor, încep drumul cãutãrii adevãrurilor, care trebuie sã lumineze paºii omului pe tot parcursul vieþii.

Aºadar, gândul nostru ne poartã spre voi, dragi elevi ºi eleve, dornici sã mãriþi tot mai mult bogãþia cunoaºterii.

Fiecare a auzit deja cã omul este capodopera creaþiunii ºi cã a fost înzestrat cu facultãþi divine, ce îl situeazã pe locul cel dintâi dintre fiinþele întregului univers, cu puþin mai mic decât îngerii, aºa cum noteazã Psalmul 8,4-6: „Când privesc cerurile, lucrãrile mâinilor tale, luna ºi stelele pe care le-ai creat, mã întreb, ce este omul, cã te gândeºti la el sau fiul omului cã

Colegiul Catolic Bacãu

îl iei în seamã. L-ai fãcut cu puþin mai mic decât pe îngeri, l-ai încununat cu cinste ºi mãreþie”.

Acesta este omul, opera cea mai perfectã a mâinilor sale, ºi lui i-a încredinþat toate, aºezându-le sub stãpânirea lui. Pentru aceasta trebuie sã ne minunãm ºi sã proclamãm lucrarea Domnului, spunând: „Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat e numele tãu peste tot pãmântul!”

Când se naºte un copil, trebuie cu adevãrat sã ne minunãm ºi sã ne bucurãm, preamãrindu-l pe Creator.

Când un copil creºte la umbra pãrinþilor în casa pãrinteascã, simte iubirea lor, el descoperã ce minunatã este lucrarea Domnului, care i-a dat viaþã ºi l-a înzestrat cu atâtea daruri, mai ales cu darul cunoaºterii ºi al iubirii.

Când se deschid porþile ºcolii, mica minune a vieþii începe sã intre în tainele cãrþilor ºi ale ºtiinþei.

Când copilul, elevul întâlneºte minunãþiile vieþii ºi ale naturii, glasul lui se uneºte cu

cel al pãrinþilor, al educatorilor ºi învãþãtorilor ºi exclamã cu mare bucurie: „Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat e numele tãu peste tot pãmântul!” M-ai înzestrat cu atâtea daruri, cu viaþã, cu minte ºi voinþã, ºi mai ales cu iubire.

Dragi copii, dragi elevi, Când eram copil ºi am început sã învãþ catehismul, una dintre întrebãri era aceasta: „Pentru ce l-a fãcut Dumnezeu pe om?” Nu pot uita rãspunsul simplu, pe care l-am învãþat pe de rost: „Dumnezeu l-a fãcut pe om, ca omul sã-l cunoascã, sã-l iubeascã, sã-i slujeascã ºi astfel sã dobândeascã viaþa veºnicã”. Dupã toate studiile ºi cercetãrile, în inima mea au rãmas întipãrite aceste cuvinte: „ca sã-l cunoascã ºi sã-l iubeascã”.

Acesta este rolul primei ºcoli, familia; acesta este rolul ºcolii pe care o începeþi sau o reîncepeþi în aceste zile de septembrie: a învãþa pentru a cunoaºte ºi pentru a iubi, a iubi pentru a cunoaºte. ¾

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾

Fiecare literã, cifrã, fiecare cuvânt, fiecare propoziþie ori lecþie înseamnã un pas, mai întâi mic, apoi tot mai mare, pentru a aduna cunoºtinþe ºi date despre viaþa omului ºi destinul sãu.

Cu aceastã mare bucurie a cunoaºterii, a studiului ºi a ºcolii, voi, în aceste zile, vã îndreptaþi din nou spre bãncile din ºcoli, spre cãrþile voastre din ghiozdane ori biblioteci, spre educatorii ºi învãþãtorii voºtri, spre a aduna cât mai multe ºi folositoare informaþii, ca sã cunoaºteþi viaþa, scopul vostru, locul vostru între oameni ºi, mai ales, sã-l cunoaºteþi pe Dumnezeu care v-a creat ºi v-a înzestrat cu atâtea haruri ºi care vã cheamã sã-l iubiþi pe el, marele Creator ºi Pãrinte, ºi pe oamenii ce vã înconjoarã, fãpturile sale.

Timpul ºcolii este o perioadã binecuvântatã pentru cel care înþelege cã omul are o misiune în aceastã lume ºi are un destin veºnic. ªcoala îl face pe om capabil sã-ºi cultive virtuþile, sã creascã în cunoºtinþe ºi sã-ºi descopere locul adevãrat în universul în care Dumnezeu l-a aºezat. Acum poate descoperi cu adevãrat cã viaþa are un sens, cã timpul este Liceul Catolic Oneºti

Liceul Catolic Iaºi

o monedã preþioasã, cã numai atunci când îþi descoperi valoarea, numai atunci când descoperi adevãrul ºi pe cel care te-a creat, numai atunci porþi în tine chipul ºi imaginea creatorului ºi transmiþi celor din jur farmecul iubirii ºi al fericirii.

Cu ocazia Întâlnirii Naþionale a Tinerilor de anul acesta (25-29 iulie), a fost publicat un catehism special adresat tinerilor dornici sã creascã în cunoaºtere ºi sã-ºi descopere idealul pentru care au venit în lume.

Catehismul este adaptat pentru cei tineri, dar nu numai pentru ei, ci ºi pentru cei care vor ajunge la vârsta tinereþii ºi a maturitãþii, adicã pentru voi. El este rodul muncii multor specialiºti în diferite domenii ale teologiei ºi ale vieþii, dar mai ales acest catehism-ghid este rodul întrebãrilor multor tineri ºi produsul contribuþiei lor. Titlul este Youcat, iniþialele în limba englezã de la Catehismul tinerilor.

Prima întrebare este deosebit de cuprinzãtoare ºi primul rãspuns este fundamental: De ce suntem pe pãmânt, adicã de ce ne-a creat Dumnezeu?

Redau rãspunsul pe care îl prezintã acest minunat catehism: „A fi om înseamnã a proveni de la Dumnezeu ºi a merge spre Dumnezeu. Originea noastrã este mai îndepãrtatã decât cea

4 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

constituitã din pãrinþii noºtri ºi trebuie cãutatã în Dumnezeu, în care se aflã orice fericire din cer ºi de pe pãmânt; el ne aºteaptã în fericirea sa veºnicã ºi infinitã”.

Dragi elevi, ªcoala ne deschide spre orice lucru frumos ºi spre tot ce a fãcut Dumnezeu, dar mai ales ne ajutã sã cunoaºtem inima noastrã pe care a creat-o Dumnezeu ºi care are o dorinþã profundã. Iatã ce noteazã Catehismul tinerilor despre acest adevãr: „Dumnezeu a pus în inima noastrã dorinþa de a-l cãuta ºi de a-l gãsi; sfântul Augustin spune: «Tu ne-ai fãcut pentru tine ºi inima noastrã nu are pace pânã când nu se odihneºte în tine»”.

Acum când porþile grãdiniþelor, ale ºcolilor se deschid, vã îndemn, dragi copii ºi tineri, sã pãºiþi cu mult curaj în universul cunoaºterii ºi vã asigur cã dacã veþi munci, veþi studia ºi veþi iubi, îl veþi cunoaºte pe Dumnezeu, tot ce a fãcut el în lume ºi veþi ºti sã preþuiþi ceea ce el ne-a dãruit: viaþa, inteligenþa ºi voinþa, care sunt cele mai frumoase calitãþi ale omului, ale voastre.

Spor la carte, la cunoaºtere ºi la iubirea lui Dumnezeu ºi a semenilor!

Iaºi, 1 septembrie 2012

Al vostru episcop, ? Petru Gherghel

Actualitatea A VI-a Adunare Generalã a FIAC

Rolul laicilor ea de-a VI-a Adunare Generalã a Forumului InterC naþional al Acþiunii Catolice (FIAC) a avut loc la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, în perioada 22-26 august.

Peste 170 de reprezentanþi a 35 de þãri s-au întâlnit pentru a discuta, pornind de la tema „Laici din AC: coresponsabilitate eclezialã ºi socialã”.

FIAC s-a nãscut la Roma, în anul 1987, în timpul Sinodului episcopilor despre vocaþia ºi misiunea laicilor în Bisericã ºi în societate. Preºedintele Consiliului Pontifical pentru Laici din timpul respectiv, cardinalul Eduardo Pironio, a cãrui cauzã de beatificare este în desfãºurare, a susþinut formarea unui organism care sã coordoneze asociaþiile de AC din lume. Adunarea de constituire a FIAC a avut loc în anul 1991, iar urmãtoarele adunãri au avut loc la Viena (1994), Buenos Aires (1997) ºi la Roma (2000, 2004 ºi 2008).

România (printre cele 26 de þãri membre ale FIAC) este o þarã fondatoare a FIAC, Viorica Lascu, reprezentantã a Asociaþiei Generale a Românilor Uniþi, Greco-Catolici (AGRU), fiind prezentã, în anul 1987, la prima întâlnire a AC din lume din timpul Sinodului episcopilor. În perioada 1997-2000 România a fost membrã a secretariatului FIAC. FIAC a mai fost prezent la Iaºi în anul 1998 când a avut loc o întâlnire a AC din Europa ºi zona mediteraneanã (31 iulie – 2 august) ºi prima sãptãmânã

de formare pentru tineri (3–9 august).

La a VI-a Adunare Generalã a FIAC s-a discutat despre contribuþia pe care AC o poate oferi noii evanghelizãri ºi despre cum poate aceasta sã rãspundã tot mai bine rolului sãu în Bisericã, aºa cum apare schiþat în Conciliul Vatican II, a cãrui aniversare ne pregãtim sã o celebrãm în acest an. În prima zi, miercuri, 22 august, toþi reprezentanþii au participat la ora 18.30 la sfânta Liturghie a hramului catedralei din Iaºi (Sfânta Fecioarã Maria, Reginã) care a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, gazda întâlnirii. Încheierea adunãrii (duminicã, 26 august, ora 11.00) a fost marcatã prin sfânta Liturghie din aceeaºi catedralã prezidatã de Eminenþa sa cardinal Salvatore de Giorgi, la care au participat ºi câteva grupuri de laici din þarã.

Lucrãrile au fost moderate de Emilio Inzaurraga, coordonator al FIAC ºi preºedinte al Acþiunii Catolice din Argentina, Franco Miano, preºedinte al AC din Italia, Oana Tuduce, preºedinte al AC din România.

Sandro Calvani, director al Centrului Asiatic pentru Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ONU, a susþinut conferinþa cu tema „Cãi de coresponsabilitate între nivelul local ºi nivelul global”, care a fost punct de plecare pentru reflecþii.

Pe lângã reprezentanþii laici au fost prezenþi cardinalul Salvatore De Giorgi, arhiepiscop emerit de Palermo, fost asistent al AC Italiene ºi al FIAC, ÎPS Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova, PS Antonio Grappone din partea Consiliului Pontifical pentru Laici, PS Domenico Sigalini, episcop de Palestrina ºi asistent eclezial al AC din Italia ºi al FIAC, PS Petru Gherghel, episcop de Iaºi, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, PS Virgil Bercea, episcop al Eparhiei de Oradea, responsabilul cu laicii în cadrul Conferinþei Episcopilor Catolici din România ºi vicepreºedinte al Comisiei Conferinþei Episcopale a Comunitãþii Europene (COMECE), precum ºi alþi episcopi români ºi din alte þãri, împreunã cu numeroºi preoþi.

Timpul de analizã ºi de reflecþie a fost susþinut de celebrãrile sfintelor Liturghii, de adoraþia euharisticã ºi de meditarea cuvântului lui Dumnezeu. Nu au lipsit programele culturale care au evidenþiat bogãþia spiritualã a þãrilor reprezentate ºi cunoaºterea unui crâmpei din meleagurile româneºti prin pelerinajul la Cacica, vizitarea unor mãnãstiri ºi a unor obiective culturale.

Pr. Felix Roca

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Pelerinaj la Cacica ii de pelerini din întreaga þarã s-au îndreptat ºi în M acest an spre bazilica minor din Cacica spre a sãrbãtori împreunã hramul acestui lãcaº de cult. Alãturi de un numãr impresionant de preoþi ºi de persoane consacrate, pelerinii prezenþi în zilele de 14 ºi 15 august la Cacica au mulþumit în rugã ºi cânt pentru toate binefacerile pe care le-au primit de la Dumnezeu prin mijlocirea sfintei Fecioare Mariei.

Primii care au sosit la Cacica au fost tinerii voluntari, însoþiþi de pr. Florin-Petru Sescu, responsabilul pelerinajului tinerilor din acest an. În cursul zilei de 13 august, curtea din spatele sanctuarului a fost umplutã de cei 65 de tineri care, în pofida ploii ºi a frigului, au adus cu ei bucuria de a sluji Domnului ºi celorlalþi pelerini.

Numãrul pelerinilor a continuat sã creascã în timpul nopþii ºi în dimineaþa zilei de marþi, 14 august, în ciuda ploii care continua sã cadã ºi a vântului rece care nu contenea sã batã, astfel încât marþi dimineaþã,

la ora 10.00, când a început celebrarea penitenþialã, atât sanctuarul, cât ºi curtea de la intrare erau neîncãpãtoare.

Tinerii, copiii, vârstnicii, persoanele consacrate s-au apropiat de sfintele sacramente, mai ales de sacramentul pocãinþei, la îndemnul pãrintelui predicator Cristinel Fodor ºi din dorinþa de a trãi la intensitate sãrbãtoarea marianã.

La ora 11.30 au sosit cei 84 de tineri pelerini care au parcurs distanþa de la Roman la Cacica pe biciclete. Ei au fost primiþi cu multã cãldurã de PS Petru Gherghel, cel care cu o zi înainte dãduse startul pelerinajului la Roman.

La ora 12.00 a început sfânta Liturghie solemnã de deschidere a pelerinajului prezidatã de pãstorul diecezei în cadrul cãreia a consacrat noul altar, realizat cu sprijinul domnului Ghervaze Longher. În altar au fost puse moaºte ale sfântului Anton de Padova, fericitului

6 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

Ioan Paul al II-lea ºi fericitului Ieremia Valahul. Pr. Romuald Bulai, rectorul sanctuarului, a primit crucea sinodalã.

Tot la ora 12.00 a început ºi pelerinajul pe jos al celor 250 de tineri spre sanctuar, condus de PS Aurel Percã. În jurul orei 14.00 tinerii au ajuns la bazilicã.

La ora 16.00 a început Calea sfintei cruci în jurul sanctuarului, urmatã de o orã de adoraþie. Liturghia tinerilor de la ora 18.00 a fost prezidatã de PS Aurel Percã. Au concelebrat PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, ºi aproape 50 de preoþi. Tinerii Parohiei Oneºti „Ss. Apostoli Petru ºi Paul” au animat cântarea. La omilie, pr. Cristinel Fodor, predicatorul pelerinajului, i-a îndemnat pe tineri sã ofere toate gesturile mici, frumoase ºi aparent neînsemnate lui Dumnezeu, pe care „sã învãþãm sã-l iubim cu aceeaºi «extravaganþã» a iubirii de care a dat dovadã sfânta Fecioarã Maria în întreaga sa viaþã.

Privegherea marianã de la ora 22.00 a fost prezidatã de ¾

¾ PS Petru Gherghel. Alãturi s-au

Coºa ºi un mare numãr de preoþi. În predica sa, PS Paolo de Nicolo a vorbit despre Ridicare Sfintei Fecioare la cer ca despre un act care prefigureazã mântuirea noastrã, atât timp cât suntem atenþi la cuvântul lui Dumnezeu, care ne cãlãuzeºte spre a o recunoaºte pe sfânta Fecioarã ca model desãvârºit al vieþii creºtine. Aºa cum Maria ºi-a urmat Maestrul asemenea unui ucenic fidel, la fel trebuie sã facem ºi noi, încredinþându-ne viaþa în mâinile Tatãlui.

Sfânta Liturghie – la fel ca ºi majoritatea celebrãrilor liturgice – a fost animatã de corul sanctuarului de la Cacica, dirijat de prof. Monica Grosu.

Impresii ale tinerilor pelerini Dupã procesiunea tinerilor, câþiva tineri participanþi au fost Liturghia s-a încheiat cu procesiunea cu preasfântul sacraîntrebaþi care este motivul pentru care au venit la Cacica. „Am venit la Cacica sã mulþumesc Fecioarei Maria pentru ment în jurul bisericii ºi cu tot ajutorul oferit în încercãri. De asemenea, mã voi ruga sã binecuvântarea acordatã de fie alãturi de mine, de familia ºi de prietenii mei în conti- PS Paolo de Nicolo.

Dincolo de frig ºi ploaie, nuare”. (Marius, Gherãeºti) „În urmã cu 17 ani am trãit o experienþã unicã în viaþã, atmosfera a fost dominatã de aceea de a vedea lumina zilei. Încã de micã am simþit pro- zâmbet, de bucurie, de mulþimi tecþia ºi iubirea Mamei cereºti ºi am voit sã îi fiu tot mai aproa- de oameni cu flori în mâini, pe. Astãzi am ales sã îmi sãrbãtoresc ziua de naºtere alãturi de cea mai purã manifestare a iubirii ºi recunoºtinþei faþã de de ea”. (Iuliana, Sãbãoani) „Am venit la Cacica pentru a merge în pelerinaj alãturi de preacurata Fecioarã Maria. A tineri, cu ei mã simt mai aproape de sfânta Fecioarã. Zilele fost o adevãratã împãrtãºire a acestea mã voi ruga pentru o viaþã mai bunã ºi pentru sufletul harurilor cu care Dumnezeu meu, deoarece simþeam necesitatea iubirii Mamei”. (Mira- nu înceteazã sã-i copleºeascã pe cinstitorii sfintei Fecioare. bela, Rãducãneni)

aflat PS Aurel Percã, PS Anton Coºa, PS Paolo de Nicolo ºi un numãr mare de preoþi.

Privegherea de rugãciune cu tinerii a început la miezul nopþii ºi s-a încheiat puþin dupã ora 1.00. În liniºte, departe de zgomotul lumii ºi atenþi la ºoapta Duhului Sfânt, mulþi au înþeles cã se pot îndrepta spre bucuria veºnicã ºi adevãratã – Cristos, pot face din viaþã un cântec de slavã asemãnãtor „Magnificat”-ului Mariei, pot deveni ceea ce doreºte Dumnezeu sã devinã: purtãtori de Cristos.

Noaptea de 14 spre 15 august a însemnat pentru majoritatea pelerinilor o noapte de rugãciune ºi de cântare. În jurul sanctuarului ºi la grotã, credincioºi de toate vârstele nu au încetat sã se roage sfântul Rozariu, Litania lauretanã ºi alte devoþiuni, sã cânte ºi sã-l laude pe Dumnezeu.

Sfânta Liturghie solemnã pontificalã a hramului de miercuri, 15 august, ora 11.00, a fost prezidatã de PS Paolo de Nicolo, regent al Casei Pontificale din Vatican, alãturi de care s-au aflat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, PS Anton

Ana-Maria Sescu

Ana-Maria Blaga

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Benedict al XVI-lea merge în Liban apa Benedict al XVI-lea va P întreprinde cea de-a 24-a cãlãtorie apostolicã internaþionalã, în perioada 14-16 septembrie, în Liban. Aici va semna exortaþia apostolicã postsinodalã despre Biserica din Orientul Mijlociu. Documentul vine în urma Sinodului Episcopilor din Orientul Mijlociu, desfãºurat la Vatican în octombrie 2010.

Exortaþia va cuprinde mai multe apeluri adresate întregii societãþi din Orientul Mijlociu ºi creºtinilor din regiune pentru a le oferi o ancorã puternicã în faþa emigraþiei, îndemnându-i la coexistenþã paºnicã ºi dialog.

Documentul reprezintã o adevãratã provocare pentru Bisericile din Orientul Mijlociu, în care, pornind de la diversitatea legitimã a riturilor liturgice, se resimte o anumitã separaþie în activitate.

Sfântul Pãrinte va ajunge în Beirut, capitala Libanului, la ora 13.45 din ziua de vineri, 14 septembrie, urmând sã fie primit pe aeroportul „Rafik Hariri”. De acolo va merge la bazilica „Sfântul Paul” din Harissa, la aproape 20 km nord de Beirut. Acolo, în prezenþa

episcopatului din Orientul Mijlociu, va semna exortaþia apostolicã. Sâmbãtã dimineaþa, 15 septembrie, va face o vizitã de curtoazie preºedintelui libanez Michel Sleiman, la reºedinþa sa oficialã din Baabda, întâlnindu-se ºi cu reprezentanþii majoritãþii musulmane, dupã care va adresa un discurs societãþii civile. Va lua apoi masa cu patriarhii ºi episcopii din Liban, la sediul Patriarhiei Catolice Armene din Bzommar.

Spre searã va ajunge la Bkerke, unde, ora 18.00, va þine un discurs în faþa tinerilor strânºi în piaþa de lângã reºedinþa Patriarhiei Maronite. În dimineaþa zilei de duminicã, 16 septembrie, papa va celebra Liturghia în aer liber la Centrul Waterfront din Beirut.

Acolo va prezenta oficial exortaþia apostolicã postsinodalã.

La miezul zilei va recita rugãciunea Angelus. Ultimul eveniment public este prevãzut pentru ora 17.15, când va prezida o întâlnire ecumenicã gãzduitã de Patriarhia Siro-Catolicã în Charfet. Va merge apoi la aeroportul din Beirut pentru a lua avionul spre Roma, la ora 19.00.

„Vizita papei este foarte aºteptatã în ciuda unei situaþii care, sub anumite

aspecte, prezintã semne de instabilitate, atât în interiorul cât ºi în afara Libanului, mai ales în Siria. Dar suntem siguri cã prezenþa, vocea ºi cuvintele sale vor avea un impact benefic pentru þara noastrã care ºi-a dorit cu mare intensitate aceastã cãlãtorie apostolicã” (Mons. Paul Dahdah, vicarul apostolic al latinilor de Beirut). „Vizita papei în Liban vrea sã spunã creºtinilor cã Roma este cu ei, cã Sfântul Scaun este cu ei ºi cã lucreazã cu toatã comunitatea internaþionalã pentru a face cunoscut în lume cã Orientul fãrã creºtini nu ar fi un adevãrat Orient. În acelaºi timp, Biserica lucreazã ºi cu membrii din conducerea musulmanã, pentru a arãta cã toatã contribuþia creºtinilor nu poate fi dãunãtoare pentru credinþa islamicã” (Marwan Tabet, coordonator al vizitei papale).

8 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

Suprafaþa: 10.452 km2 Populaþia: 3.826.018 locuitori (estimare din 2005) Capitala: Beirut Limba oficialã: araba Ziua naþionalã: 22 noiembrie Grupuri etnice: arabi 95%, armeni 4%, alþii 1% Confesiuni: 59,7% musulmani, 39% creºtini (rituri: maroniþi, melchiþi, siro-catolici ºi armeni catolici, latini), 1,3% alþii

Liturghia pontificalã (16 septembrie) va fi celebratã în ritul latin, restul celebrãrilor va fi un mozaic de rituri orientale.

Se pregãteºte ºi o mare întâlnire pentru tineri. Vor fi aproximativ 20.000 de tineri, care vor sta cu papa, se vor ruga cu el ºi vor asculta cuvintele sale. În zilele premergãtoare vizitei se vor recita rugãciuni comune în toate parohiile din tot Orientul Mijlociu. Apoi, pentru cele nouã zile care preced sosirea papei a fost pregãtitã o novenã, ce porneºte de la misterele de luminã ale Rozariului, ce se va recita în fiecare parohie din Orientul Mijlociu, iar în fiecare casã va exista o luminã aprinsã timp de nouã zile, o luminã care se va rãspândi în întregul Orient Mijlociu.

Pr. Adrian Blãjuþã

Anul Credinþei va începe în octombrie mai rãmas puþin timp ºi se va deschide Anul Credinþei, A atât la nivelul Bisericii Universale cât ºi în dieceze.

Scrisoarea apostolicã a papei Benedict al XVI-lea, Porta fidei (Poarta credinþei), publicatã anul trecut, la 17 octombrie, anunþa proclamarea Anului Credinþei începând cu 11 octombrie 2012, în cea de-a 50-a aniversare a deschiderii Conciliului Vatican II. Tot atunci se vor împlini 20 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice, iar în aceeaºi lunã va fi ºi Adunarea Generalã a Sinodului Episcopilor, cu tema „Noua evanghelizare pentru transmiterea credinþei creºtine”. Anul Credinþei se va încheia la 24 noiembrie 2013.

A fost publicat Calendarul Anului Credinþei, care va fi deschis cu o celebrare solemnã prezidatã de Sfântul Pãrinte, în dimineaþa zilei de joi, 11 octombrie, în Piaþa „Sfântul Petru”. Vor participa pãrinþii sinodali ºi preºedinþii conferinþelor episcopale.

Calendarul prevede câteva evenimente la care va fi prezent papa Benedict al XVI-lea, împreunã cu o serie de întâlniri, întruniri ºi iniþiative care vor aprofunda diferitele teme religioase ºi culturale legate de celebrare.

Toate iniþiativele ºi evenimentele ce vor avea loc în acest an au scopul de a susþine credinþa credincioºilor. Papa a indicat în Porta fidei obiectivele: „Dorim ca acest An sã trezeascã în fiecare credincios

aspiraþia de a mãrturisi credinþa în plinãtate ºi cu reînnoitã convingere, cu încredere ºi speranþã.

Va fi o ocazie propice ºi pentru a intensifica celebrarea credinþei în liturgie, ºi îndeosebi în Euharistie [...] A redescoperi conþinuturile credinþei mãrturisite, celebrate, trãite ºi rugate ºi a reflecta asupra actului însuºi cu care se crede este o angajare pe care orice credincios trebuie sã ºi-o însuºeascã” (nr. 9).

Logoul Anului Credinþei reprezintã o barcã mergând pe valuri, imagine a Bisericii. Catargul mare este o cruce care înalþã velele, care la rândul lor, cu semne dinamice, realizeazã grupul de trei litere ale lui Cristos (IHS). Pe fundalul velelor este reprezentat soarele care, asociat la grupul de trei litere, face trimitere la Euharistie. Pentru a fi informaþi cu privire la toate evenimentele, a fost dezvoltat un site internet (www.annusfidei.va) disponibil în mai multe limbi. Imnul oficial al Anului Credinþei, Credo, Domine, adauge nobis fidem, este ca o invocaþie cãtre Domnul ca sã mãreascã în toþi credinþa.

Aºa cum s-a spus la conferinþa de presã pentru prezentarea Anului Credinþei (21 iunie), „o micã imagine a lui Cristos din domul din Cefalù îi va însoþi pe toþi pelerinii ºi credincioºii din diferitele pãrþi ale lumii. Pe spate este scrisã Mãrturisirea de credinþã (Crezul).

Unul dintre obiectivele Anului Credinþei este de a face din crez

rugãciunea zilnicã învãþatã pe de rost, aºa cum era obiceiul în primele secole ale creºtinismului.

Conform cuvintelor sfântului Augustin: «Primiþi formula credinþei care este numitã Simbol. ªi când aþi primit-o, imprimaþi-o în inimã ºi repetaþi-o în fiecare zi în interior. Înainte de a vã culca, înainte de a ieºi, luaþi cu voi Simbolul.

Nimeni nu scrie Simbolul numai cu scopul de a fi citit, ci ca sã fie meditat»”. În acest sens, papa recomandã Catehismul Bisericii Catolice.

Publicaþia Lumina creºtinului va cãuta sã-i ajute pe cititori în aprofundarea credinþei lor.

Câte o catehezã legatã de cele 12 articole ale Crezului va însoþi revista începând cu luna urmãtoare. La nivel naþional se pregãteºte un site (www.credinta-catolica.ro) care va aduna toate textele legate de credinþã, cum ar fi: Catehismul Bisericii Catolice, Compendiul Catehismului Bisericii Catolice, Micul catehism euharistic, Pregãtire pentru primirea primei sfintei Împãrtãºanii, Credinþa catolicã. Catehezã pentru adulþi etc.

Aºadar, un an în care se celebreazã ºi se oferã credinþa; un an în care suntem invitaþi sã cunoaºtem conþinuturile credinþei.

Pr. Cornel Cadar

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Aniversare la Luncani Expo-Carisma A E bine de ºtiut

Î

n urmã cu zece ani, la 3 august 2002, a fost consacratã biserica ºi binecuvântatã mãnãstirea ºi centrul de spiritualitate carmelit din Luncani.

Aniversarea a fost marcatã, duminicã, 12 august, de întreaga comunitate mãnãstireascã din Luncani, împreunã cu oaspeþi veniþi din Italia, precum ºi mulþi credincioºi.

Celebrarea euharisticã a fost prezidatã de PS Aurel Percã, cu participarea multor preoþi din Italia ºi din Dieceza de Iaºi.

Vorbind ºi în numele PS Petru Gherghel, PS Aurel a apreciat prezenþa fraþilor în diecezã ºi contribuþia la creºterea spiritualã a celor care le trec pragul.

Pr. Tiberio Scorrano, priorul mãnãstirii, a mulþumit celor care au contribuit la edificarea lãcaºului de cult ºi a centrului de spiritualitate, amintindu-i pe cei care participã duminica la Liturghie ºi grupurile care vin pentru formare, reculegere spiritualã sau exerciþii spirituale. A menþionat ºi cele peste 1.500 de persoane care au îmbrãcat scapularul carmelit, catolici ºi ortodocºi, fideli Maicii Domnului de pe Muntele Carmel.

Pr. Gian Domenico Meloni, priorul provincial al Provinciei Italiene a Carmeliþilor, a dãruit mãnãstirii scapularul pe care fericitul Ioan Paul al II-lea l-a purtat în timpul vieþii.

Carmelul ºi-a început prezenþa în Dieceza de Iaºi la îndemnul Mons. Petru Mareº.

Pr. Tiberio a dat curs acestui îndemn, începând cu anul 1992, ajutat apoi ºi de pr. ªtefan Erdeº pe atunci decan de Bacãu, în anul 1996. În anul 1998 a început construirea mãnãstirii carmelite la Luncani. La construire au contribuit credincioºi din Italia.

Particularitatea bisericii este mozaicul aflat pe partea centralã a prezbiteriului, înfãþiºând-o pe Maica Domnului de pe Muntele Carmel cu pruncul Isus în braþe care îi ocroteºte cu mantia sa pe credincioºi.

Ferestrele sunt împodobite cu vitralii înfãþiºând imaginea unor sfinþi din Orient ºi Occident, patronii Europei, precum ºi imaginea sfinþilor renumiþi ai Carmelului. În cripta bisericii, încã neterminatã, închinatã profetului Ilie, credincioºii se pot reculege într-o capelã în stil bizantin.

treia ediþie a evenimentului „Expo-Carisma” a fost organizatã la Iaºi, în perioada 26-28 iulie, în Sala Paºilor Pierduþi din cadrul Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”. La invitaþia lansatã de Echipa de Pastoraþie Vocaþionalã din zona Roman, în calitate de organizator, au rãspuns 22 de congregaþii cãlugãreºti din România.

Mulþi tineri, participanþi la Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic, au vizitat standurile pe care fiecare congregaþie participantã le-a amenajat cu multã creativitate.

Fiecare carismã este reprezentatã prin congregaþii, asociaþii, fraternitãþi, institute de viaþã consacratã care se dedicã în ajutorarea diferitelor nevoi ale oamenilor: sãnãtate, educarea ºi îngrijirea copiilor, tinerilor, grãdiniþe, aziluri de bãtrâni, masã pentru sãraci etc.

Cu scopul de a face cunoscute carisma ºi apostolatul fiecãrei congregaþii, prima ediþie a avut loc în anul 2010 cu ocazia Zilei Mondiale de Rugãciune pentru Vocaþii ºi s-a þinut în Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Roman. Au participat 32 de congregaþii. A doua ediþie a avut loc la Butea, cu ocazia Zilei Tineretului din 2011, participând Cãlugãrii carmeliþi 22 de congregaþii.

10 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

ISTORIE

Pildeºti o nouã bisericã onsacrarea altarului ºi sfinþirea noii biserici din C Pildeºti, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, au fost prezidate de PS Petru Gherghel, joi, 16 august.

Au fost prezenþi PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale din Vatican, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, PS Aurel Percã, 115 preoþi (dintre care 17 originari din Pildeºti), autoritãþi locale ºi aproximativ 3.500 de credincioºi.

Biserica, deºi este destul de mare, a devenit neîncãpãtoare.

Cei care au rãmas afarã au putut vedea Liturghia pe un ecran mare amplasat în curtea bisericii. Întreaga ceremonie a fost transmisã video pe internet, pe site-ul www.ercis.ro.

Cuvântul de învãþãturã a fost þinut de PS Aurel Percã.

Excelenþa sa a vorbit despre semnificaþia lãcaºului de cult, spunând cã „biserica este casa lui Dumnezeu pe pãmânt, locul care uneºte cerul cu pãmântul, locul unde oamenii gãsesc împãcare ºi iertare”. Preasfinþitul a vorbit ºi de eforturile comunitãþii în a construi biserica. În altarul consacrat s-au aºezat moaºtele sfinþilor Inocenþiu ºi Pacific (gãsite în biserica veche), ale sfintei Roza Venerini ºi un medalion al fericitului papã Ioan Paul al II-lea. Pe altar a fost aºezatã o faþã de altar specialã, aceeaºi pe care fericitul

papã Ioan Paul al II-lea a celebrat Liturghia când a vizitat România, în anul 1999. Ea a fost dãruitã de pr. Ioan Ciobanu, originar din Pildeºti.

La sfârºitul Liturghiei, pr. Ioan Jicmon, parohul comunitãþii, a amintit câteva etape ale construirii bisericii, ea începând în anul 1994 de cãtre pr. Petru Budãu, parohul de atunci. El a pus piatra de temelie la noua bisericã în luna mai 1996 ºi a coordonat lucrãrile pânã în luna august 2006. Lucrãrile au fost preluate ºi conduse apoi de actualul paroh pânã în luna iulie 2012, când s-au finalizat.

Biserica a fost ridicatã cu ajutorul credincioºilor din sat, din þarã ºi din strãinãtate, precum ºi cu sprijinul unor persoane cu suflet mare care au dorit sã contribuie.

PS Petru Gherghel le-a mulþumit celor doi parohi care au contribuit la construirea bisericii ºi le-a oferit crucea sinodalã. Apoi s-a citit decretul episcopal de consacrare a bisericii, iar PS Paolo de Nicolò a oferit celor prezenþi, în limba latinã, binecuvântarea specialã din partea Sfântului Pãrinte.

Biserica are lungimea de 60 m, lãþimea la crucierã 41 m, lãþimea corpului 28 m, înãlþimea interioarã 24 m, înãlþimea la vârful crucilor este de 67 m. În interior, în centrul peretelui din prezbiteriu, vegheazã o icoanã în mozaic a Ridicãrii Preasfintei Fecioare Maria la cer, fiind cea mai mare din þarã, având înãlþimea de 13,75 m ºi lãþimea de 8,60 m.

Un candelabru, având 600 kg, cu dimensiunea de 6,80 m înãlþime, 4 m diametru ºi 196 de becuri, scoate în evidenþã frumuseþea lãcaºului. La exterior, între cele douã turnuri, o statuie a sfintei Fecioare Maria înaltã de 3,20 m, cu braþele deschise, îi priveºte pe toþi credincioºii care vin sã dea laudã lui Dumnezeu.

Credincioºii sunt chemaþi la Liturghie ºi înºtiinþaþi despre evenimentele mai importante, vesele sau triste, de patru clopote care sunt acþionate automat, sfinþite de PS Aurel Percã în ziua de 24 iunie 2012.

Pr. Gabriel Ciobanu ºi Daniela Mãrtiºcã

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Ep. Anton Durcovici ºi cultul Madonei de Lourdes n aspect biografic mai puU þin abordat de cercetãtori a fost contribuþia episcopului Anton Durcovici la dezvoltarea, prin presã, a cultului Madonei de Lourdes. Atracþia particularã a ep. Anton Durcovici pentru sfânta Fecioarã Maria îºi aflã rãdãcinile în anii petrecuþi la Roma, acolo unde a fost influenþat în mod covârºitor de profesorul sãu, cardinalul Lepicier, cel pe care elita clerului din România (ep. Iuliu Hossu, arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, ep. Alexandru Nicolescu, canonic Stanislav Traian Jovanelli) îl revendica drept mentorul sãu spiritual.

Cardinalul Lepicier a consacrat opt volume sfintei Fecioare Maria, deviza sa fiind: „Dupã Dumnezeu, toate le datorãm Maicii Domnului”. În anul 1921, pr. Anton Durcovici a preluat conducerea Congregaþiei Mariane a bãrbaþilor din Bucureºti, funcþie pe care a deþinut-o pânã în anul 1947, cãlãuzindu-ºi colaboratorii spre devoþiunea totalã în jurul sfintei Fecioare Maria. Printre cei mai activi se numãrau Emil ºi Iosif Frollo, al cãror tatã, Gian Luigi Frollo, organizase, în anul 1885, primul pelerinaj naþional românesc la Lourdes.

Colaborarea pr. Anton Durcovici cu familia Frollo a contribuit în mod direct la punerea în practicã a ideii dezvoltãrii, prin presã, a cultului Madonei de Lourdes în Arhidieceza de

Bucureºti. Astfel, la 16 aprilie 1934, canonicul Anton Durcovici ºi prof. I. Frollo au fondat ziarul „Farul nou”, al cãrui protector spiritual a fost aflat în persoana sfintei Bernadeta Soubirous, alegere explicatã prin faptul cã „între ea ºi ziarul «Farul nou» este comun tocmai punctul esenþial (...) de a aduce mãrturie adevãrului...”

Anual, în luna aprilie, ziarul „Farul nou” publica articole dedicate sfintei Bernadeta Soubirous, apariþiilor sfintei Fecioare la Lourdes, minunilor întâmplate aici, pelerinajelor naþionale efectuate la Lourdes ºi altele.

Din pãcate, nu se cunoaºte cu exactitate dacã pr. A. Durcovici a efectuat vreodatã un pelerinaj la Lourdes. Probabil cã nu, ºtiut fiind faptul cã rectorul A. Durcovici obiºnuia sã-ºi dedice tot timpul pregãtirii ºi educaþiei seminariºtilor, inclusiv pe durata vacanþelor ºcolare.

La o datã, neprecizatã însã, ep. A. Durcovici i-a mãrturisit canonicului Stanislav Traian Jovanelli faptul cã fãcuse promisiunea („votul”) preasfintei Fecioare Maria de a efectua un pelerinaj special la Lourdes.

Acest lucru trebuia sã se întâmple în anul 1958, cu ocazia festivitãþilor prilejuite de centenarul apariþiilor de la Lourdes. În aprilie 1948, ep. A. Durcovici a preluat conducerea Episcopiei de Iaºi, la 26 iunie 1949 a fost arestat, iar moartea sa survenitã la 10 decembrie 1951

12 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

avea sã punã capãt visului sãu de a efectua pelerinajul la Lourdes. În anul 1958, canonicul Stanislav Traian Jovanelli readucea în memoria colectivã aceastã dorinþã a ep. A. Durcovici, solicitând autoritãþilor comuniste aprobarea de a efectua, în numele unui grup de trei persoane, un pelerinaj la Lourdes.

Dorinþa arzãtoare a canonicului Jovanelli de a efectua acest pelerinaj era motivatã de intenþia de a implora harul însãnãtoºirii sale, cât mai ales „pentru a împlini votul fãcut de Mons. dr. Anton Durcovici de a merge în pelerinaj la Lourdes în anul 1958”.

Reamintim faptul cã la 22 august 1948, ep. A. Durcovici a rostit rugãciunea de consfinþire a Diecezei de Iaºi cãtre inima neprihãnitã a Mariei. Totodatã, aflat în penitenciarul Sighet, în septembrie 1951, episcopul mãrturisea visul sãu de a declara biserica din Sãbãoani „loc de pelerinaj diecezan” în cinstea inimii neprihãnite a sfintei Fecioare, ce urma sã aibã loc la 22 august.

Dr. Dãnuþ Doboº

Sanctuare

Ludz´mierz D

acã intraþi în Polonia dinspre Slovacia, meritã sã faceþi un popas la sanctuarul din Ludz´mierz, sat situat la 85 km sud de Cracovia, lângã oraºul Nowy Targ.

Istoria sanctuarului începe în jurul anului 1400 (chiar dacã prima bisericã atestatã a fost în anul 1234). Se povesteºte cã un negustor de vinuri, maghiar, se îndrepta spre Nowy Targ. Zona aceasta fiind una de ºes ºi adesea mlãºtinoasã, caii acestui cãlãtor s-au afundat într-o mlaºtinã, iar el, necãjit, a început sã se roage ca sã fie salvat. Pe când se ruga, a vãzut într-un nor chipul unei femei cu înfãþiºare cereascã auritã. Aceasta i-a spus sã mai facã o încercare de a ieºi din mlaºtinã. Dintr-o datã, caii au cãpãtat puteri ºi au scos cãruþa la loc uscat. Apoi, aceeaºi doamnã l-a condus spre bisericuþa de lemn din Ludz´mierz.

El a înþeles cã aceea care l-a salvat era Maica Domnului.

Ajuns în bisericã, negustorul a voit sã-i mulþumeascã, dar doamna frumoasã a dispãrut.

Drept recunoºtinþã, negustorul a donat bisericii o statuie, realizatã din lemn, auritã, ca amintire a minunii.

Statuia, înaltã de 1,25 m, este excepþional de frumoasã ºi impresioneazã pe orice pelerin care ajunge aici. Chipul Mariei este senin ºi zâmbitor. Fecioara þine pruncul pe braþul stâng, iar în mâna dreaptã are un sceptru, ca o reginã. Este aºezatã într-o niºã de deasupra tabernacolului. În jurul Mariei se poate vedea

un ansamblu arhitectonic, împodobit cu ornamente baroce aurite ºi cu multe pietre preþioase. Statuia a fost încoronatã în anul 1963 de cãtre cardinalul Stefan Wyszynski, episcop auxiliar de Cracovia, fiind prezent ºi Karol Józef Wojtyla, care a devenit apoi papa Ioan Paul al II-lea. Se spune cã, la un moment dat, sceptrul din mâna Fecioarei era sã cadã, însã episcopul Wojtyla, fiind foarte atent, l-a prins. Cardinalul ar fi spus cã acest semn este profetic, iar Maica Domnului va face mari lucruri pentru episcopul Wojtyla. La intrarea în bisericã se poate vedea o imagine cu papa Ioan Paul al II-lea care prinde sceptrul. O copie a sceptrului din mâna Fecioarei de la Ludz´mierz poate fi vãzutã lângã icoana Maicii Domnului de la Czestochowa.

Biserica actualã, construitã între anii 1869 ºi 1877, s-ar putea ca din exterior sã nu impresioneze. Însã ceea ce impresioneazã aici este Grãdina Rozariului, un parc în care au fost amplasate, pe extremitãþi, reprezentãri statuare cu toate cele 20 de mistere ale Rozariului.

La intrarea în grãdinã este un

altar amenajat pentru marile celebrãri, iar în mijlocul grãdinii a fost amplasatã o statuie foarte mare a fericitului papã Ioan Paul al II-lea, papa fiind reprezentat în genunchi, cu rozariul în mânã. În partea dreaptã, la intrarea în curtea bisericii este un izvor ale cãrui ape sunt considerate de credincioºi ca fiind miraculoase.

Cinstirea sfintei Fecioare de la Ludz´mierz este strâns legatã de prezenþa papei Ioan Paul al II-lea, care a fost aici de nenumãrate ori pentru a se ruga.

Acelaºi papã, la 18 mai 2001, a oferit bisericii titlul de basilica minor. La 7 iunie 1977, papa s-a rugat, împreunã cu o mare mulþime de credincioºi, sfântul Rozariu în Grãdina Rozariului. Cu aceastã ocazie le spunea celor prezenþi: „Privesc cu admiraþie acest sanctuar care, în ultimul timp, a devenit atât de mãreþ ºi de frumos. Acesta este un semn al credinþei ºi al generozitãþii voastre. Este darul pe care voi l-aþi fãcut Mariei, dar ºi pelerinilor care vin aici”.

Aici vin foarte mulþi pelerini, mai ales din Polonia, Slovacia ºi Cehia.

Pr. Iosif Dorcu

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

Singura mea bogãþie este „el”! orbeam zilele trecute cu o V doamnã, soþie a unui soþ simplu, dar foarte înþelept ºi în acelaºi timp mamã a unui copil.

Pornisem în dialogul nostru de la realitatea socialã de astãzi.

Nu ascund faptul cã m-am arãtat indignatã de modul în care autoritãþile publice înþeleg sã administreze bunurile þãrii, fapt care a dus la fenomenul pe care îl numim „emigrare”. Îi spuneam acestei doamne cã suntem o þarã sãracã, cu locuitori sãraci, de cele mai multe ori împiedicaþi sã progresãm. Între timp mã asculta cu mare atenþie, fãrã sã spunã nimic.

Din când în când mai zâmbea, mai dãdea din cap, fãrã însã a-mi confirma sau infirma „nemulþumirile” mele. Apoi, a spus: „Iatã, eu sunt cãsãtoritã de cinci ani. Înainte sã mã cãsãtoresc, ca orice tânãrã, am lucrat sã mã întreþin. Din când în când, i-am ajutat ºi pe pãrinþi, pentru cã, la rândul lor, m-au crescut, m-au educat ºi am considerat normal sã le vin în ajutor. Nu m-am preocupat pentru o casã ºi, ca sã fiu sincerã, nu m-am preocupat nici sã devin «atrãgãtoare» pentru nu ºtiu care bãiat.

Am fost din totdeauna convinsã cã frumuseþea unei persoane nu este datã de frumuseþea exterioarã, ci de cea interioarã”. „Dar nu-þi era fricã, am intervenit eu, cã o sã-þi reproºeze faptul cã nu ai nimic?” „Nu, a continuat ea, nu-mi era fricã. ªi, apoi, nu era adevãrat cã nu aveam nimic. Oare eu chiar nu reprezentam nimic? ªi, apoi, acel bãiat pe care mi l-ar fi rânduit

Dumnezeu într-o zi, trebuia sã se opreascã la ceea ce aveam sau la ceea ce eram? ªi dacã ceea ce aveam ar fi dispãrut într-o clipã, imediat dupã primele noastre zile de cãsãtorie, ar fi trebuit sã mã abandoneze? N-aº vrea sã fiu înþeleasã greºit; aveam posibilitatea sã-mi fac ºi o casã, aºa cum îºi fac mulþi tineri de astãzi, dar, împreunã cu soþul, cel puþin aºa gândeam eu atunci, ce aveam sã mai facem? ªi, apoi, dacã aveam eu casã ºi lui nu i-ar fi plãcut? Sau dacã avea el, cã nici el nu a avut, ºi mie nu mi-ar fi plãcut? Consider cã o casã trebuie construitã împreunã. Sigur, nu mã refer doar la construcþia în sine, ci la tot ceea ce se înþelege prin realitatea care se numeºte «casã».

Alãturi de soþul meu, am început sã ne construim o casã, la câteva zile dupã cãsãtorie.

Am proiectat-o împreunã, lucrãm împreunã pentru construirea ei ºi pot sã vã spun cã suntem mulþumiþi, chiar dacã încã nu este gata, deºi au trecut câþiva ani de la cãsãtoria noastrã”.

Revenind la subiectul discuþiilor noastre de la început, a continuat: „Nu, nu cred cã suntem o þarã sãracã, cu locuitori sãraci. Eu nu cred cã putem fi sãraci atât timp cât voim s-o ducem mai bine! E diferenþã între a fi sãrac ºi între a voi s-o duci mai bine. Eu, sincer, vreau sã-mi fie bine ºi, de ce nu, mã strãduiesc în fiecare moment pentru asta. Aº vrea sã mã înþeleg bine cu soþul, aº vrea sã-mi cresc bine copilul pe care ni l-a

14 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

dat Dumnezeu, ca ºi pe ceilalþi, dacã va voi sã ne mai dea. Nu, nu vreau bogãþii! Singura mea bogãþie este el, soþul meu, alãturi de care, în fiecare searã, înainte sã ne culcãm, recitãm o rugãciune din care pot spune doar o micã parte: «Iar dacã ne-ai ales unul pentru celãlalt, fii tu, Doamne, iubirea care ne uneºte». O casã..., o casã se construieºte într-o viaþã. O casã e ca ºi iubirea; se construieºte toatã viaþa. Dar dacã o casã înseamnã siguranþã, înseamnã locul unde te întorci mereu cu drag, soþul este mai mult decât o casã. El este «casa» ca atare, nu o oarecare casã, ci «casa».

Pentru mine este «bogãþia» de pe acest pãmânt”.

Recunosc cã dupã o asemenea discuþie, o concluzie clarã ºi plinã de conþinut mi-a venit în inimã ºi pe buze: „O cred, mi-am spus, o cred pentru cã tot ceea ce mi-a spus, se citeºte pe faþa ei. Este fericitã ºi din fericirea ei împarte ºi altora! Deci, se poate!” (Irina) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

Pentru copii Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Dupã ce tatãl lui Gotfrid, împreunã cu Andrei ºi Marta au plecat de pe Insula Verde, au pornit bucuroºi toþi la barcã ºi s-au îndreptat spre sat. Toþi trei au istorisit mamei presimþirile lor. Mama nu mai putea de bucurie primind aceastã scânteie de speranþã ºi, tot gândindu-se, speranþa se transforma în siguranþã.

Pãrinþii au chemat câþiva vecini la sfat. Pãrerile bãrbaþilor erau împãrþite.

– Da de unde! a strigat unul mai guraliv dintre ei, de unde sã aparã acolo o insulã? În viaþa mea nu am auzit de aºa ceva.

Cu siguranþã a ars vreo corabie pe mare ºi voi i-aþi vãzut fumul.

Atunci s-a ridicat bãtrânul ºi cinstitul Toma, care a poruncit sã se facã tãcere ºi apoi a spus: – Cumãtre Filipe, voi merge cu dumneata! Gotfrid a fost întotdeauna un bãiat drãguþ ºi, în afarã de aceasta, eu sunt naºul lui. Ce e drept, nu suntem siguri, dar totuºi e posibil sã trãiascã. De aceea e o datorie a noastrã sã facem aceastã cãlãtorie periculoasã. Dumnezeu, care ne dã un asemenea curaj, ne va ajuta sã ajungem la un rezultat bun!

Petru, un flãcãu voinic, a spus: – Pentru cã vei vâsli dumneata, moº Toma, voi merge ºi eu. Mi-am pus de atâtea ori viaþa în primejdie pentru a prinde peºte, ºi pentru o faptã bunã sã nu mi-o pun?

Numai cã, pentru bani nu mi-o vând; de aceea nu pretind nimic. Toatã viaþa mea m-aº bucura, dacã aº putea sã-l salvez pe acel bãiat ºi aceastã bucurie ar fi pentru mine o mare rãsplatã.

– Sã ne ajute Dumnezeu sã avem parte de aceastã bucurie, a spus Toma.

– Dacã vântul ºi vremea ne vor fi tot aºa de favorabile ca astãzi, atunci mâine, în revãrsatul zorilor, vom pleca în largul mãrii. Ceilalþi bãrbaþi au plecat unul câte unul gânditori ºi dând din cap a nenorocire. Cei doi oameni

curajoºi, Toma ºi Petru, au mai rãmas la tatãl lui Gotfrid, pentru a pregãti chiar din acea searã cele necesare pentru cãlãtoria din ziua urmãtoare. Între timp, mama Margareta a fãcut toate pregãtirile pentru a-i aproviziona cu de-ale mâncãrii. Dar Toma a spus: – Lãsaþi, cãci ºi aºa iau cu mine corabia cea mare cu pânze ºi mã însãrcinez eu sã o încarc cum se cuvine!

A doua zi dimineaþã era o vreme cum nu se poate mai frumoasã ºi bãtea un vânt prielnic.

Margareta ºi copiii i-au însoþit pe tatãl ºi pe cei doi bãrbaþi pânã la corabie. Pe când aceºtia se urcau în corabie, biata mamã, cu o privire plinã de evlavie ºi de duioºie, a spus: – În lipsa voastrã, mã voi ruga împreunã cu copiii, pânã vã veþi întoarce sãnãtoºi, iar Dumnezeu sã vã ajute sã mi-l aduceþi pe Gotfrid al meu!

Ei au ridicat pânzele, s-au îndepãrtat din ce în ce mai mult de mal, au trecut pe la Insula Verde, îndreptându-se în direcþia unde zãrise ieri punctul cel negru pe mare. Dupã ce s-au îndepãrtat cam la o milã de Insula Verde au zãrit, în sfârºit, ºi mult doritul punct ºi cu cât se apropiau mai mult de el, cu atât se vedea mai mare ºi mai desluºit.

– Oameni buni, a strigat Petru, într-adevãr se vede o insulã; sã vâslim aºadar mai departe! Trebuie puse în acþiune ºi vâslele ºi pânzele, ca sã ajungem cât se poate mai repede acolo.

Nici nu au bãgat de seamã, cum tot vorbeau ºi fãceau planuri, când s-au apropiat de insulã.

Dar deodatã Toma a strigat: – Atenþie! încetiniþi vâslitul ºi sloboziþi pânzele, cãci sunt numeroase stânci sub suprafaþa apei! Trebuie sã înaintãm cu multã bãgare de seamã, ca sã ¾

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre mersul la ºcoalã ºi cruce

„Dacã pentru tata mersul la serviciu este o cruce, aºa cum spune mereu, ºi pentru mine mersul la ºcoalã este o cruce.

Dar eu nu pot sã i-o spun cu voce tare!” (Leonard, 9 ani). „Sã înveþi e greu! De aceasta m-am convins anul ºcolar trecut. Dar dacã nu mai merg la ºcoalã, nu mai pot sã ajung «mare». Aºa a fãcut ºi Isus; dacã abandona crucea, nu mai ajungea «mare». Bine, voi merge la ºcoalã!” (Eugen, 10 ani). „Elevilor le place crucea lui Isus, mai ales la examene. Îi vãd eu când ºi-o fac!” (Cristina, 10 ani).

La Liturghia de dinainte de începutul unui nou an ºcolar, fiind în preajmã ºi sãrbãtoarea

Înãlþãrii Sfintei Cruci, preotul i-a întrebat pe elevii prezenþi: „Ce legãturã este între cruce ºi ºcoalã?” Mirel (10 ani) a rãspuns: „Oricum ai face, tot te rãstigneºte!”.

Un învãþãtor a vãzut la una dintre elevele lui o cruce mare ºi frumoasã deasupra uniformei.

Oarecum scandalizat, a întrebat-o cu ce ocazie... „Sora mea, care este mãicuþã, a venit asearã acasã ºi i-am luat-o sã vãd cum îmi stã. Cred cã ºi acum o cautã, dar... nu ºtie cã frumoasa ei cruce este la ºcoalã” (Alina, 9 ani). „La noi în clasã, pe peretele din faþã, deasupra tablei, este o cruce. Ori de câte ori învãþãtoarea ne dã lucrare de control ºi vreau sã copiez, mi se pare cã

¾ nu izbim corabia de ele ºi sã o

Ceilalþi doi bãrbaþi au debarcat ºi ei ºi au legat corabia cu o funie de un colþ de stâncã.

Toma a privit împrejur ºi a dat din cap privind cu neîncredere stâncile cele pleºuve ºi neroditoare.

– Aici nu e chip sã locuiascã fiinþã omeneascã în aºa pustietate. ªi chiar de s-ar fi refugiat aici Gotfrid, din cauza furtunii, de acum trei ani pe aceastã stâncã, nu-mi pot închipui cum ar fi putut trãi pânã acum.

Au început totuºi a cerceta insula, s-au suit pe stânci ºi au coborât vãi. În sfârºit au dat de o cãrare, pe care erau urme de picior de om.

Au mers pe aceastã cãrare ce ducea chiar la peºtera lui Gotfrid. Petru, fiind mai sprinten,

facem þãndãri. O corabie mai mare decât a mea, cum sunt bunãoarã cele ale negustorilor, ori s-ar împotmoli, ori s-ar alege praful de ea.

Mânând corabia numai cu ajutorul vâslelor, au reuºit cu chiu cu vai sã se strecoare printre stâncile submarine ºi au ajuns la mal. Petru, ca unul ce era mai voinic ºi mai sprinten, a sãrit pe uscat ºi a strigat: – Iatã-ne ajunºi, cu ajutorul lui Dumnezeu!

Apoi a fãcut cruce, adãugând: – Când omul pleacã cu gând bun la muncã sau sã facã o faptã bunã, atunci ºi Dumnezeu este cu el. Dacã o fi voinþa Domnului, îl vom gãsi pe Gotfrid ºi vom duce treaba la bun sfârºit.

16 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

Isus se uitã la mine ºi atunci mã ruºinez” (Petricã, 10 ani). „Tata îmi spune mereu cã pe vremea lui nu erau cruci în ºcoalã aºa cum sunt astãzi.

Asta înseamnã cã pe vremea lui ºcoala nu avea nevoie de cruce” (Mirela, 9 ani). „Isuse, încep astãzi un nou an ºcolar. Tu ºtii cã fiecare lecþie pentru mine este o cruce, ajutã-mã sã port crucea fiecãrei lecþii cu rãbdare ºi pânã la capãt” (Dan, 10 ani).

Prelucrare de pr. Felician Tiba

a alergat înainte. Toma, care deºi mai înaintat în vârstã, dar se simþea încã destul de voinic, se þinea pe urma lui, iar tatãl lui Gotfrid mergea mai încet.

Priveliºtea acestei sãlbãticii îl umplea de groazã. Pe de o parte îl chinuia gândul cã nu va putea sã-l gãseascã pe Gotfrid ºi au fãcut drumul degeaba, pe de altã parte îl bucura gândul cã aceastã cãrare trebuie sã-l ducã la un capãt.

– Bunule Dumnezeule, zicea el gânditor, dacã sãrmanul bãiat mai trãieºte, aceasta este o adevãratã minune a bunãtãþii ºi atotputerniciei tale! Numai grija ta pãrinteascã, pentru toate câte vieþuiesc pe pãmânt, putea sã-l pãstreze în viaþã într-o pustietate ca aceasta! (va urma)

Pentru tineri Culorile bucuriei

Sãrbãtoarea bucuriei! ntâlnirea Naþionalã a Tine- tânãr sã îi propui sã participe la INTC, dacã nu i se explicã cum poate trãi intens aceastã a confirmat cã tinerii rãspund întâlnire ºi ce beneficii poate cu generozitate la propunerile avea pentru viaþa sa. Acest lucru consistente ºi semnificative pe este valabil pentru tot ceea ce care le face Biserica. În al doi- înseamnã propunerea trãirii lea rând, tinerii au demonstrat vieþii de credinþã. Propunerea cã ºtiu sã îmbine credinþa cu fãrã motivaþii rãmâne pe un dinamica vieþii lor, timpul de ru- teren ºubred. gãciune cu momentele culturale Tinerii tânjesc dupã îndruºi de sãrbãtoare, cunoaºterea mare, doresc sã fie pregãtiþi mai aprofundatã a lui Cristos pentru acele situaþii care pot cu deschiderea faþã de semenii marca viaþa lor. Între tinerii prelor. În al treilea rând, întâlnirea zenþi la INTC s-au observat a arãtat cã Biserica se poate acele grupuri, fie diecezane, fie baza pe forþa mãrturiei tinerilor parohiale sau ale asociaþiilor, care, cu entuziasmul lor, mani- care se remarcau prin faptul cã festã cã prietenia cu Cristos nu erau uniþi, participau împrerãpeºte nimic din frumuseþea unã la momente. ºi bucuria tinereþii.

Un alt aspect care este încuÎn urma unui astfel de eve- rajator e faptul cã tinerii ºtiu sã niment, cu uºurinþã ne oprim slujeascã cu generozitate. Au asupra aspectelor care au fost demonstrat lucrul acesta numai vizibile, asupra efectului mãrul mare de voluntari care care a creat un anumit moment au fost inepuizabili ºi plini de sau asupra entuziasmului ma- energie în favoarea participannifestat în diferite moduri. Toate þilor, animaþi fiind de conºtiinþa acestea fac parte dintr-o astfel cã slujesc aºa cum a ºtiut sã de întâlnire, dar existã semni- slujeascã Cristos. ficaþii care sunt mult mai proLa INTC tinerii au arãtat cã funde ºi care nu se pot opri doar sunt capabili sã îmbine în viaþa la desfãºurarea efectivã a eveni- lor bucuria rugãciunii, cu bumentului, ci trebuie sã angajeze curia cunoaºterii ºi cu bucuria ºi mai mult pe cei care în Bise- sãrbãtorii. Adicã, momentele ricã au misiunea de a educa ti- de rugãciune, cu activitãþile nerele generaþii. Este important formative ºi cu programele sã desluºim pe îndelete mesajul culturale. Majoritatea tinerilor pe care îl transmit tinerii spre au participat la sfintele Liturcei care au datoria de a alimenta ghii, mulþi s-au spovedit sau au credinþa, speranþa ºi iubirea din discutat cu un preot, mare parte viaþa lor. dintre ei s-au împãrtãºit. În faþa În acest sens, INTC ne învaþã sfântului sacrament, expus în cã tinerii au nevoie sã li se facã fiecare zi, în capela Seminapropuneri consistente ºi moti- rului, au stat în genunchi mulþi vate. Nu este suficient ca unui tineri adorându-l pe Cristos

Î retului Catolic (INTC) a fost un eveniment care, încã o datã,

ºi cerându-i harurile necesare vieþii lor. Diversitatea programelor alternative de formare a oferit tinerilor posibilitatea de a învãþa multe lucruri necesare pentru viaþa lor. Iar Festivalul bucuriei a dovedit cât de talentaþi sunt tinerii ºi cât de capabili de a transmite prin artã mesajul valorilor umane ºi creºtine. În contextul noii evanghelizãri, la care Biserica face apel tot mai mult în aceastã perioadã, care are nevoie de mãrturia de credinþã a credincioºilor în mediile în care trãiesc, INTC a fost un eveniment care a manifestat bucuria credinþei în diferite ambiente ale oraºului Iaºi: parc, Universitate, strãzi, grãdina publicã dintr-un mare complex etc.

Areopagurile moderne au nevoie de proclamarea evangheliei!

Cu tot ceea ce am spus pânã acum, rãmâne valabil adevãrul cã marile întâlniri sunt doar momente de apogeu în pastoraþia tinerilor ºi nu trebuie sã devinã scop în sine. Munca cea mai consistentã ºi cea care aduce roade multe în viaþa tinerilor rãmâne acea muncã ce se desfãºoarã în fiecare comunitate spre binele tinerilor.

Pr. Felix Roca

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 17

INTC: Impresii de la participanþi Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic (INTC), care a avut loc la Iaºi în perioada 25-29 iulie, a însemnat pentru mulþi tineri bucurie ºi creºtere spiritualã. Prezentãm câteva gânduri de la cei care au fost întrebaþi despre acest eveniment. „Este prima oarã când vin la

o astfel de întâlnire, dar pot spune cã aº repeta-o cu orice ocazie ºi oricând. A fost pur ºi simplu perfect. Nu mã aºteptam sã fie atât de frumos. Am învãþat cu ajutorul catehezei cum sã pãstrez bucuria ºi cum sã o transmit. Am discutat acest lucru ºi în grupurile mici dupã catehezã. Cu bucuria acumulatã aici, cu siguranþã voi convinge mai mulþi prieteni sã meargã la urmãtoarea întâlnire” (Anda Motocu, Craiova). „Este pentru a treia oarã când particip la o Întâlnire Naþionalã a Tinerilor ºi pot spune despre aceastã întâlnire cã regret cã s-a terminat. A trecut foarte repede timpul. Am învãþat cã bucuria se gãseºte în lucruri mãrunte, cã Dumnezeu se prezintã în simplitate. Am învãþat lucruri noi la conferinþe. Oamenii mi se par extraordinari. Pe feþele preoþilor ºi ale organizatorilor am citit bucuria, entuziasmul ºi liniºtea sufleteascã, iar acest lucru ni l-a transmis ºi nouã” (Cristina Obrejan, Cugir). „Am venit la aceastã întâlnire ca animator de grup. A fost o ocazie deosebitã de a lega noi prietenii ºi de a face sã creascã iubirea lui Dumnezeu.

Am reuºit sã creãm legãturi speciale între tineri ºi sã plecãm cu ceva de la aceastã întâlnire: cu bucurie ºi cu dorinþa

de a transmite aceastã bucurie a întâlnirii cu Cristos. De la cateheze mi-a rãmas îndemnul de a-l gãsi cu adevãrat pe Cristos, care este bucuria adevãratã” (Marius Lãcãtuº, Baia-Mare). „Dupã aceastã întâlnire am rãmas cu bucuria. Din cele prezentate la cateheze am reuºit sã ne dãm seama cum sã o cãutãm, cum sã o gãsim, cum sã o pãstrãm ºi apoi sã o împãrtãºim celorlalþi. Este foarte important ca acum, cã am gãsit-o, sã o putem împãrþi celor cunoscuþi de acasã” (Daniel Piþ, Odorheu). „Am ales sã vin ca voluntar la aceastã întâlnire pentru a-l sluji pe Dumnezeu cu bucurie ºi dezinteresat. M-am gândit cã voi fi înconjuratã de oameni plini de bucurie ºi aºa a fost.

Am fãcut totul din toatã inima.

Plec acasã cu un bagaj frumos de sentimente. Mi-am dat seama cã unindu-ne forþele putem aduce zâmbete pe feþele tuturor ºi putem face o sãrbãtoare a bucuriei minunatã. Plec acasã cu prieteni noi ºi cu minunatul sentiment de a-l simþi pe Dumnezeu în mijlocul nostru, pentru cã l-am simþit în orice moment:

18 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

la rugãciune, la cateheze, la muncã, în orice moment am avut bucuria de a-l simþi pe Cristos printre noi” (Camelia Coºa, Galbeni). „Aceastã întâlnire a fost prima pentru mine. Nu am venit foarte entuziasmatã, trebuie sã recunosc, dar odatã ajunsã aici am rãmas surprinsã de organizare, de oamenii de aici, de prietenii care mi i-am fãcut ºi de trãirea lor spiritualã. Pot spune cã întâlnirea ºi-a atins scopul în ce mã priveºte. Plec acasã bucuroasã, cu sufletul împãcat.

Am gãsit ce am cãutat. La majoritatea întrebãrilor cu care am venit mi s-a rãspuns ºi plec acasã bucuroasã” (Diana Paula Costea, Oradea). „În aceste zile la INTC Iaºi m-am simþit foarte bine. De la cateheze am învãþat cã bucuria este o alegere de viaþã: Dacã vrem sã fim sau sã nu fim bucuroºi. Sperãm sã reuºim sã transmitem aceastã bucurie pe care am simþit-o aici ºi celor de acasã, din parohia noastrã” (Cristina Mureºan, Baia Mare).

Claudiu Bulai

Crucea tinerilor,

Tablete spirituale

Politeismul valorilor D

la Pildeºti

L

a finalul Liturghiei de încheiere a Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic de la Iaºi (29 iulie), PS Petru Gherghel a anunþat cã Ziua Tineretului în Dieceza de Iaºi în anul 2013 va avea loc în prima duminicã din luna mai ºi va fi gãzduitã de Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Pildeºti. Crucea tinerilor ºi icoana Maicii Domnului au fost preluate de tinerii din Pildeºti.

Dupã ce tinerii din Pildeºti au primit aceastã veste, au fost abordaþi pentru a-ºi spune pãrerea cu privire la acest eveniment. Angela Dimiºcã a rãspuns pozitiv invitaþiei de a rãspunde la câteva întrebãri.

Care a fost primul sentiment care te-a încercat când, la Iaºi, ai intrat în acest loc în care a avut loc INTC-ul?

Vãzând atâþia tineri, a fost unul de bucurie. În acelaºi timp mã aºteptam sã fie aºa de mulþi, având în vedere cã am fost ºi acum trei ani la Baia

Mare. A fost foarte plãcut sã vãd cã majoritatea tinerilor îmi erau cunoscuþi ºi prieteni apropiaþi care au venit sã se bucure la Iaºi.

Eºti din Pildeºti. Ai aflat cã urmãtoarea Zi a Tineretului la nivel diecezan va fi la Pildeºti. Cum aþi primit vestea?

Pentru noi este o veste foarte mare, având în vedere cã este un eveniment important, pe care urmeazã sã-l organizãm. ªtiind cã sunt mulþi tineri dispuºi sã se dãruiascã, sunt sigurã cã o sã fie unul reuºit. Abia aºtept sã mã implic în tot ceea ce înseamnã aceastã zi.

Ce le transmiteþi celor care vor dori sã participe la urmãtoarea Zi a Tineretului la nivel diecezan? Îi aºteptãm cu drag. Sã se pregãteascã, sã nu uite cã orice întâlnire, ca sã fie reuºitã, trebuie sã fie pregãtitã din timp.

Claudiu Bulai

acã, pe bunã dreptate, se strigã în gura mare cã nu mai existã valori, nu mai sunt cãutate valorile autentice, iar noile generaþii nu se raporteazã în mod direct mai ales la valoarea supremã, iatã cã, paradoxal, se verificã o adevãratã invazie de valori false. Valori tiranice, distrugãtoare...

Banul, ca valoare de prim rang, se cere a fi obþinut prin orice mijloace tocmai pentru ca, posedându-l, sã se deschidã o „infinitate” de posibilitãþi. Pe tãrâmul consumismului. De aici, încãlcarea tuturor regulilor...

O adevãratã sfidare a simþului proprietãþii ºi al corectitudinii.

Iar atunci când mai existã vreo reþinere, iatã cã este inoculat veninul împrumutului nelimitat, cu urmãrile de neevitat: rãsturnãri de sisteme ºi falimentãri de state întregi. Cãci, consumatorul prin definiþie, nu mai este preocupat de altceva; cu atât mai puþin de muncã cinstitã. Ca un drogat, el umblã cu limba scoasã dupã plãceri ºi satisfacþii. ªi astfel, plãcerea, promovatã prin tot ceea ce înseamnã distracþii, ajunge sã fie simþitã ca o valoare cu ifos de zeu absolut...

Ce mai urmeazã? Trecând din una în alta (de la o falsã valoare la alta), se construieºte cu fum ºi se zideºte în aer. Iar prãbuºirea nu are cum sã fie evitatã. Cãci din Scripturi rãzbate un îndemn: „Dãrâmaþi idolii!...”.

Pr. Cristian Chinez

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Eforturi recunoscute public ctivitatea de evanghelizare are drept scop cunoaºterea A ºi descoperirea lui Dumnezeu de toþi oamenii. În þãrile de misiuni, activitatea misionarilor nu se rezumã doar la predicarea cuvântului lui Dumnezeu sau la o catehizare cât mai desãvârºitã, dar ea cuprinde, în mod concret, o paletã foarte bogatã de acþiuni care presupun o educare complexã a conºtiinþei persoanei umane.

Eforturile misionarilor români din Maikona (Kenya) sunt concentrate în opera lor de evanghelizare a triburilor nomade din deºertul Chalbi ºi pentru implementarea multor proiecte sociale de ajutorare a celor sãraci. Într-o zonã de „primã evanghelizare”, unde nu existã nici ideea de creºtinism ºi nici o formã organizatã de sprijin social pentru cei mai sãraci dintre sãraci, misionarii au promovat ºi continuã sã promoveze cât mai multe iniþiative, din care sã beneficieze un numãr tot mai mare de tineri ºi copii dornici sã fie educaþi din toate punctele de vedere: creºtin, uman, social ºi intelectual.

Anul acesta, Ziua Educaþiei s-a sãrbãtorit pentru toatã zona din deºertul Chalbi, în Maikona, locul misiunii româneºti. Într-un ambient de bucurie s-au reunit elevi din toate ºcolile primare ºi liceele din teritoriu. Oaspete de onoare a fost domnul Richard Chepkawai, directorul Educaþiei pe Marsabit County.

Au fost prezente ºi multe alte autoritãþi de la Ministerul Învãþãmântului. Sãrbãtoarea a început cu o rugãciune condusã de

parohul misiunii din Maikona.

Scopul celebrãrii a fost stimularea educaþiei primare ºi secundare, motivarea profesorilor ºi recunoaºterea publicã a celor care au învãþat din greu ºi au obþinut rezultate bune. Dupã ce s-a fãcut o clasificare generalã, au fost onoraþi profesorii ºi elevii care au avut mediile cele mai bune, li s-au înmânat trofee ºi au primit, pe lângã unele cadouri, aplauzele unui public foarte numeros, format din elevi, profesori, lideri civili ºi pãrinþi ai copiilor. Printre cei premiaþi cu un trofeu, pentru deschiderea ºi susþinerea celor mai multe grãdiniþe din regiune, a fost misiunea catolicã din Maikona, reprezentatã la acest eveniment de parohul comunitãþii.

La încheierea festivitãþilor, câteva persoane responsabile cu educaþia în toatã zona din deºertul Chalbi, au þinut discursuri scurte, în care au apreciat eforturile elevilor, ale profesorilor, ale organizaþiilor religioase, ale organizaþiilor neguvernamentale, ale instituþiilor de stat care, într-o mãsurã sau alta, au contribuit la susþinerea ºi extinderea educaþiei în zona deºertului Chalbi. Anul trecut acest teritoriu a fost pe ultimul loc în þarã, iar anul acesta a fãcut progrese importante. Pe lângã aceastã provocare, au mai fost puse în evidenþã practicile tribale tradiþionale ºi gradul mic de deschidere a bãtrânilor faþã de educaþie.

Deºi suntem la începuturile educaþiei scolastice în aceste zone, totuºi este apreciabil faptul cã numãrul de elevi în ºcoli

20 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

cresc, cã rezultatele unora sunt comparabile cu ale celor mai buni elevi din centrul Kenyei, cã unii deja au grade academice foarte înalte, ca masterate ºi doctorate. Mulþumesc din inimã credincioºilor din Dieceza de Iaºi, a celor din Italia din zona Roma – Ladispoli, care ne-au susþinut de mulþi ani ºi continuã sã ne susþinã, ca sã putem sprijini educaþia pe teritoriul misiunii noastre din Maikona. Sper ca bucuria noastrã, a misionarilor de aici, pe care o avem pentru recunoaºterea publicã în susþinerea educaþiei sã fie ºi bucuria dv. Aºa avem speranþa cã indicele de analfabetism sã fie redus în mod progresiv.

Suntem recunoscãtori tuturor binefãcãtorilor noºtri pentru proiectele din misiunea Maikona, iar Domnul sã vã rãsplãteascã înmiit!

(Pentru a vedea fotografiile de la celebrarea acestei zile, vizitaþi pagina de Facebook a misiunii: Maikona Parish. Albumul se numeºte Education Day, Chalbi District).

Pr. Eugen Blaj

ªtiri • ªtiri • ªtiri Calendarul Anului Credinþei A fost publicat Calendarul Anului Credinþei la Vatican.

Iatã câteva dintre evenimentele celebrate de Sfântul Pãrinte la Roma: 11 octombrie – deschiderea solemnã în Piaþa „Sfântul Petru”; 21 octombrie – canonizarea a ºase martiri ºi mãrturisitori ai credinþei; 28 aprilie 2013 – zi dedicatã tuturor copiilor ºi adolescenþilor care au primit sacramentul Mirului; 18 mai – privegherea de Rusalii; 2 iunie – adoraþie euharisticã în sãrbãtoarea Corpus Domini; 7 iulie – încheierea pelerinajului vocaþional al seminariºtilor, novicelor, novicilor ºi celor care sunt pe drumul vocaþional; 29 septembrie – zi dedicatã cateheþilor ºi a 20-a aniversare a publicãrii Catehismului Bisericii Catolice; 24 noiembrie – încheierea Anului Credinþei.

Mitingul Prieteniei „Natura omului este raport cu infinitul” a fost tema celei de-a 33-a ediþii a Mitingului Prieteniei între Popoare, manifestare cultural-religioasã promovatã de miºcarea eclezialã „Comuniune ºi Eliberare” ºi desfãºuratã la Rimini (Italia), în perioada 19-25 august. În mesajul pentru acest eveniment, papa Benedict al XVI-lea a menþionat: „Pentru a se regãsi cu adevãrat pe sine ºi propria identitate, omul trebuie sã se întoarcã ºi sã se recunoascã fãpturã, dependent de Dumnezeu”.

Mitingul a propus o reflecþie ºi o dezbatere deschisã pe teme culturale, religioase, politice, artistice, printr-o serie de întâlniri, expoziþii, evenimente muzicale, literare sau sportive. Manifestarea a fost iniþiatã de pãrintele Luigi Giusani, desfãºurându-se anual din 1980.

Pelerinaj focolar Solemnitatea Schimbãrii lui Isus la Faþã (6 august) a fost o zi importantã pentru membrii Miºcãrii Focolarelor: aproape 70 de episcopi ºi cardinali apropiaþi de miºcare au luat parte la pelerinajul de la Sassello în

provincia italianã Savona, locul de naºtere al Chiarei Luce Badano (1971-1990), beatificatã la 25 septembrie 2010. Pelerinajul s-a înscris în contextul unei reuniuni anuale de zece zile, începutã la 1 august, în Forno di Coazze (Torino), centratã pe tema „prezenþei lui Isus în frate”, unul dintre punctele de temelie ale spiritualitãþii focolarelor.

Congres panafrican La Yaoundé, în Camerun, va avea loc cel de-al doilea congres panafrican, cu tema „A fi mãrturisitori ai lui Isus Cristos în Africa de azi”, fiind organizat în perioada 4-9 septembrie de Consiliul Pontifical pentru Laici, în colaborare cu Biserica localã.

Evenimentul doreºte sã se înscrie în manifestãrile Anului Credinþei, având ca obiectiv „aprofundarea vocaþiei creºtine”. La lucrãri sunt aºteptaþi 300 de delegaþi din întreaga Africã, membri ai conferinþelor episcopale, ai asociaþiilor ºi miºcãrilor bisericeºti.

Jubileu la Taizé Biserica Reconcilierii, în care membrii comunitãþii ecumenice din Taizé, în regiunea francezã Burgundia, se reunesc de trei

ori pe zi pentru rugãciunea comunitarã, a împlinit 50 de ani.

Biserica a fost inauguratã la 6 august 1962. A fost construitã de cãtre tineri, sub patronajul unei organizaþi germane care dorea sã creeze punþi de reconciliere în þãri care suferiserã ororile celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. În Franþa, a fost aleasã localitatea Taizé pentru construirea acestui semn tangibil al împãcãrii: o bisericã numitã Biserica Reconcilierii.

Diplomaþi ai Bisericii Doi tineri preoþi din Dieceza de Iaºi au absolvit anul acesta Academia Ecleziasticã, acea instituþie a Bisericii Catolice care asigurã formarea celor chemaþi sã lucreze în nunþiaturile apostolice. Pr. Paul Butnaru (Piatra Neamþ) ºi-a început misiunea diplomaticã la Nunþiatura Apostolicã din Addis Abeba (Etiopia), iar pr. Mihãiþã Blaj (Gherãeºti), la Nunþiatura Apostolicã din Quito (Ecuador). În anul 2006 a absolvit aceeaºi instituþie pr. Ionuþ-Paul Strejac, aflat din anul 2011 la Nunþiatura Apostolicã din Safat (Kuweit), dupã ce a fost în El Salvador (2006-2007), apoi în Polonia (2007-2011), iar în anul 2007, a absolvit pr. Claudiu-Cãtãlin Carteº, aflat acum la Nunþiatura Apostolicã din Montevideo (Uruguay), dupã ce anterior fusese în Coasta de Fildeº (2007-2010).

Prietenul rromilor Pr. Bruno Nicolini (85 ani), care ºi-a dedicat peste 50 de ani din viaþã pastoraþiei populaþiei rrom ºi sinti din Italia, a murit la Roma la 17 august. „Don Bruno a început sã se ocupe de rromi ºi sinti în 1958, când a fondat Opera Nomadi, la Bolzano – a spus Mons. Matteo

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Zuppi, episcopul auxiliar de Roma. A promovat apãrarea drepturilor populaþiei rrom. A fost prima instituþie care a încercat sã garanteze romilor zone de staþionare, Opera Nomadi fiind, de asemenea, prima care a garantat ºi ajutat integrarea copiilor de etnie rromã în ºcoli”. În anul 1964, pr. Bruno a fost chemat de papa Paul al VI-lea pentru a se ocupa de rromii din capitala Italiei.

Centenar Abbé Pierre La Lyon (Franþa), în ziua de 5 august 1912, s-a nãscut Henri Grouès, cunoscut sub numele de Abbé Pierre, fondatorul miºcãrii internaþionale de solidaritate pentru dreptate „Emaus”.

A decedat în anul 2007. În Franþa, centenarul naºterii sale a fost marcat prin multe evenimente, printre care inaugurarea unui nou Centru „Emaus” la Estevile, iar Monetãria din Paris a bãtut o serie de monede de doi euro pentru colecþionari, care poartã, pe o parte, un portret al lui Abbé Pierre, ºi pe alta logoul Comunitãþii „Emaus”, ºi motoul sãu: „…ºi alþii?”.

Prezentã în 37 de þãri, Comunitatea „Emaus” numãrã 327 de centre care desfãºoarã activitãþi economice cu cei marginalizaþi.

Institutele Seculare Assisi a gãzduit cel de-al IX-lea Congres Internaþional al Institutelor Seculare, în perioada 22-26 iulie. Au fost prezente 350 de persoane din 36 de þãri.

Tema congresului a fost „Ascultându-l pe Dumnezeu «pe brazdele istoriei»: secularitatea vorbeºte consacrãrii”. La lucrãri a fost prezent ES Joao Braz de Aviz (din Brazilia), cardinalul prefect al Congregaþiei pentru Institutele de Viaþã Consacratã ºi Societãþile de Viaþã Apostolicã. Institutul Secular

„Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din România (www.terezine.ro) a fost reprezentat de directoarea Maria Tereza Candian (din Lugano, Elveþia), iar din România au mai participat Elena Matei (Bacãu) ºi Maria Emanuela Zaharia (Câmpina).

Nou preot

La Mãnãstirea Carmeliþilor Desculþi din Ciofliceni (Snagov), prin impunerea mâinilor ÎPS Ioan Robu, ºi în prezenþa unui foarte mare numãr de fraþi carmeliþi, a fost hirotonit pr. Mihai Lauº din Oþeleni, în ziua de 7 iulie.

Pãrintele a celebrat prima sa Liturghie în comunitatea natalã în ziua de 22 iulie.

Întâlnire franciscanã Institutul Teologic Franciscan din Roman a gãzduit a patra întâlnire naþionalã a familiei franciscane din România, în perioada 28-30 august, cu tema „Francisc, mergi ºi reparã Biserica mea. Dimensiunea profeticã ºi misionarã franciscanã”.

Programul evenimentului a inclus conferinþe, celebrãri euharistice, discuþii în grup, momente de adoraþie, momente de cunoaºtere, dar ºi o vizitã la sanctuarul Maicii Domnului din Cacica, la 29 august.

Schimb de experienþã Tineri din Parohia „Sfântul Anton de Padova” Iaºi au fãcut un schimb de experienþã cu tinerii din Gnas (Austria). Evenimentul a avut loc în perioada 4-12 iulie, în parohia austriacã, participanþi fiind 45 de tineri din Iaºi ºi aproximativ 20 de tineri din Gnas. Coordonatori au fost preoþii Ionuþ-Eremia Imbriºcã ºi Claudiu Budãu. ¾

Numiri ºi transferuri Prin decrete episcopale, PS Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele numiri ºi transferuri în Dieceza de Iaºi, care au intrat în vigoare: începând cu 1 august: transferuri (pe lângã cele publicate în numãrul trecut): pr. Gabriel Sascãu – vicar la Iaºi „Sfântul Anton de Padova”; pr. Iulian-Valerian Ianuº – profesor de filozofie la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” Iaºi; începând cu 1 septembrie: transferuri de parohi: pr. Daniel Biºoc – Horleºti; pr. Cazimir Biur – Sãrata; pr. Cristian Chinez – Izvoarele; pr. Iosif Dãmãtãr – Valea Mare; pr. Carmil Duma – Rotunda; pr. Adrian Iºtoc – Luncaºi; pr. Cristian Lucaci – Sãbãoani „Sfânta Cruce”; pr. Ioan Lungu – Vatra Dornei; pr. Iosif Martin – Mirceºti; pr. Petru-Bogdan Rãchiteanu – Cotnari; pr. Ionel Roºu – Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”; numiri de parohi: pr. Sebastian Bilboc – Bãlþaþi; pr. Daniel Budãu – Floreºti; pr. Cãtãlin-Cristian Burcã – Belceºti; pr. Mihai Dumitru – Mãrgineni; transfer de vicar: pr. ªtefan Ciubotaru – Sãbãoani „Sfânta Cruce”; alte numiri: pr. Eugen Budãu – director executiv la ªcoala de cântãreþi bisericeºti din Roman, preot cooperator la Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”; pr. Isidor Chinez – cenzor edituri, preot cooperator la Izvoarele; pr. Florin-Petru Sescu – Centrul Misionar Diecezan din Roman.

22 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

¾ Tinerii români au fãcut ºi pele-

rinaj pânã la sanctuarul Mariazell, la 7 iulie, participând la o Liturghie în limba românã în Gnadenkapelle (Capela Harului). La 11 iulie au vizitat ºi Bad Deutsch-Altenburg, locul de naºtere al episcopului Anton Durcovici.

Exerciþii spirituale Centrul Diecezan de Spiritualitate „Don Bosco” din Pralea a gãzduit, în perioada 27-31 august, prima serie a cursurilor de exerciþii spirituale pentru preoþi (62 de înscriºi). Predicator a fost pr. Cristinel Fodor. Vor urma: seria a II-a, 10-14 septembrie, Pralea, predicator: pr. dr. Eduard Ferenþ (63 de preoþi); seria a III-a, 17-21 septembrie, Traian, predicator: PS Florentin Crihãlmeanu (34 de preoþi); seria a IV-a, 17-21 septembrie, Luncani, predicator: pr. Cristinel Fodor, (45 de preoþi) ºi seria a V-a, 24-28 septembrie, Traian, predicator: Mons. Benone Farcaº, (36 de preoþi). Listele participanþilor pe serii sunt publicate pe www.ercis.ro.

Kolping la 20 de ani „Kolping Moldova, 20 de ani în Dieceza de Iaºi” a fost titlul sãrbãtorii organizate la 1 septembrie, la Bacãu, de Asociaþia regionalã Kolping Moldova, la împlinirea a 20 de ani de funcþionare pe teritoriul Diecezei de Iaºi. Programul a inclus un eveniment sportiv pe Stadionul Municipal din Bacãu, un concert simfonic în sala de spectacole a Teatrului Bacovia din Bacãu, sfânta Liturghie în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu urmatã de Marºul pãcii pe un traseu prestabilit.

Festival de muzicã sacrã Provincia „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori Conventuali din România anunþã organizarea a celei de-a treia ediþii a Festivalului de Muzicã Sacrã „Festum Domini”, dedicatã sfintei Fecioare Maria. Festivalul va fi gãzduit, în perioada 26-28 septembrie 2013, de Institutul Teologic Franciscan din Roman.

Ediþia se va desfãºura pe douã secþiuni, având ca denumiri generice „Atelier” (cu dezbaterea problemelor teoretice ºi practice specifice) ºi „Recital” (recitalurile propriu-zise). Condiþiile de participare ºi alte detalii sunt precizate pe site-ul www.festumdomini.ro. ªcoala de cantori Bãieþii ºi fetele care au încheiat ºcoala generalã se pot înscrie la cursurile de trei ani ale ªcolii de Cântãreþi Bisericeºti, din Roman, lângã Parohia Romano-Catolicã „Sfânta Tereza”, învãþând cântul liturgic la orgã.

Informaþii despre înscriere, probele de concurs ºi actele necesare se pot obþine la telefon 0733/623330 sau prin prezentare personalã la biroul Parohiei „Sfânta Tereza” din Roman (Str. ªtefan cel Mare, 228, Roman, jud. Neamþ). Perioada de înscriere este 17-30 septembrie.

Pe scurt

8 iulie: Primirea mandatului de ministrant de 29 de copii din Luizi-Cãlugãra 19 iulie: Liturghie de mulþumire la sanctuarul de la Cacica celebratã de absolvenþii Institutului Teologic din Iaºi care au primit sfinþirea preoþeascã la 29 iunie 11 august: Reuniune a Consiliului Director Kolping Moldova, la Ploscuþeni 14 august: Procesiune de la biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu cãtre Maica Domnului de la Baraþi 27 august – 2 septembrie: Experienþã vocaþionalã pentru tinere organizatã de Surorile Sãrace ale Sfântului Iosif la Roman 2-10 octombrie: Pelerinaj diecezan în Þara Sfântã, organizat de Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, prin Oficiul pentru Pelerinaje, în colaborare cu Centrul Misionar Diecezan Iaºi.

A trecut la Domnul Într-un spital din Iaºi, joi, 26 iulie, a trecut la cele veºnice pr. Ioan Gabor, fost paroh ºi decan de Iaºi. De mai mulþi ani, pãrintele a purtat crucea suferinþelor cauzate de boalã. S-a nãscut la 25 octombrie 1941 la Iugani. A absolvit ªcoala de Cantori în anul 1960 la Iaºi ºi Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaºi în anul 1966. A fost sfinþit preot la 26 iunie 1966 la Iaºi (în capela Seminarului) de cãtre ep. Petru Pleºca. A activat fãrã numire la Horleºti ºi Iaºi (1967 – 1968), vicar la Oituz (1 martie 1968 – 1 august 1969), Barticeºti (1 august 1969 – 16 martie 1973), paroh la Siret (16 martie 1973 – 1 august 1975), Barticeºti (1 august 1975 – 1 octombrie 1984), prefect de studii ºi profesor de omileticã la Institutul Teologic (1 octombrie 1984 – 1 iunie 1990), paroh ºi decan de Iaºi (1 septembrie 1990 – 1 septembrie 1996), confesor la Institutul Teologic (1996-2012).

La 1 septembrie 1996 a fost pensionat pe caz de boalã. Liturghia de înmormântare s-a desfãºurat luni, 30 iulie, la Iugani, fiind prezidatã de PS Petru Gherghel, alãturi de care au concelebrat: PS Florentin Crihãlmeanu, episcop greco-catolic de Cluj, PS Aurel Percã ºi peste 80 de preoþi.

Sã se odihneascã în pace! septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Curiozitãþi despre apã 35 tone de apã într-o viaþã Fãrã apã o persoanã poate trãi un timp foarte scurt. Apa este al doilea element vital necesar omului, dupã oxigen. Fãrã alimente o persoanã poate trãi aproximativ ºase sãptãmâni, fãrã apã, cinci, ºapte zile. Pe parcursul vieþii, un bãrbat consumã aproximativ 35 tone de apã.

Apa, pentru inimã sãnãtoasã Apa reduce riscul unui atac de cord. Savanþii au descoperit cã probabilitatea de a suferi un atac de cord este mult mai micã la persoane care consumã aproximativ ºase pahare de apã zilnic, decât la cei care consumã doar douã.

Apa, ca dietã Dacã vom consuma din bãuturi doar apa, vom reduce drastic aportul caloric general. În primul rând, deoarece încetãm sã consumãm bãuturi bogate în calorii, sucuri ºi bãuturi gazoase dulci, ºi, în al doilea rând, dupã ce consumi apã nu ai aºa o poftã de dulciuri, cum ai avea dacã ai consuma ceai sau cafea.

Cea mai mare parte de apã potabilã se aflã în gheþari Unde se aflã cea mai mare cantitate de apã? Rãspunsul pare evident, în oceane. Cu toate acestea, mantaua pãmântului conþine de 10-12 ori mai multã apã decât oceanul planetar. Aproape întreaga masã de apã de pe pãmânt nu este potabilã. Putem consuma doar 3% din întreaga masã a apei, dar ºi cele 3% de apã nu sunt disponibile, deoarece cea mai mare

parte de apã potabilã se conþine în gheþari.

Apa, ca sticla Ce se va întâmpla dacã vom lua apa purã îngheþatã ºi vom continua sã o rãcim? Va avea loc o transformare minunatã.

La minus 120 de grade Celsius, apa va avea o stare vâscoasã, dar la o temperaturã mai joasã decât minus 135 de grade, ea se va transforma în „apã de sticlã”. Apa de sticlã este o substanþã solidã, care nu are o structurã cristalinã, la fel ca sticla.

Omul moare fãrã apã Dacã un om pierde 2% de apã din masa corpului, el suferã de sete. În cazul în care procentul de apã pierdut va creºte pânã la zece, încep halucinaþiile. Dacã omul pierde 12% de apã, el nu se poate restabili fãrã ajutorul medicului. La pierderea a 20% omul moare.

Care apã se transformã mai repede în gheaþã: cea caldã sau rece?

Dacã ne gândim logic, atunci desigur cã apa rece. Apa fierbinte ar trebui mai întâi de toate sã se rãceascã. Însã cercetãrile aratã cã în gheaþã se transformã mai rapid apa fierbinte decât cea caldã. Rãspunsul exact la întrebarea de ce apa fierbinte îngheaþã mai repede decât cea rece nu existã.

Apa are mai mult de trei stãri de agregare De la ºcoalã cunoaºtem cã apa poate avea trei stãri de agregare: solidã, lichidã ºi gazoasã.

Cu toate acestea, oamenii de

24 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

ºtiinþã deosebesc cinci stãri diferite de apã în stare lichidã ºi 14 în stare solidã.

Apa, transportator de boli Apa nu numai cã ne dã viaþã, dar ne priveazã de viaþã. 85% din bolile din toatã lumea se transmit prin intermediul apei. În fiecare an, 25 de milioane de oameni mor din cauza bolilor transmise prin apã.

Suprarãcirea apei Desigur, de la fizicã toþi þinem minte cã apa îngheaþã la 0 grade Celsius, iar temperatura de fierbere este de 100 de grade Celsius.

Cu toate acestea, existã termenul „suprarãcirea apei”. Aceastã proprietate o poate avea doar apa purã, fãrã aditivi. Chiar ºi la rãcirea apei la 0 grade Celsius ea rãmâne în stare lichidã, însã, totuºi, temperatura de îngheþ existã, dar ea este mai micã decât în cazul apei simple.

Cea mai purã apã se gãseºte în Finlanda Potrivit UNESCO, cea mai purã apã este în Finlanda. În total, savanþii au studiat apa în 122 de þãri. În timpul cercetãrilor s-a dovedit cã circa un miliard de oameni nu au deloc acces la apa purã.

Dr. Doina Lucia Amza, medic primar

Poºta redacþiei Diana Gal (e-mail). „Crucea lui Cristos a rãmas ºi va rãmâne pânã la sfârºit instrumentul lui Dumnezeu prin care s-a adus bucurie în toatã lumea ºi care reprezintã începutul unei legãturi de viaþã între om ºi Dumnezeu... Prin extrema umilire ºi suferinþã a crucii s-a descoperit negrãita iubire ºi slavã a Fiului lui Dumnezeu devenit om... Crucea este altarul pe care s-a jertfit însuºi Isus Cristos pentru mântuirea oamenilor...

Gândind, privind, rugându-ne în faþa crucii, privim cu ochii sufletului pe Cristos cel jertfit pe ea. Crucea este semnul identitãþii creºtinului de la Botez pânã la trecerea la cele veºnice”.

Vã mulþumim pentru gândurile legate de cruce, în aceastã lunã când avem sãrbãtoarea Înãlþãrii Sfintei Cruci (14 septembrie).

Maria-Alexandra Platon (e-mail). „Am avut marea plãcere sã particip la INTC ºi, luând parte la sfânta Liturghie de rit latin, am observat un lucru: credincioºii nu sunt împãrtãºiþi ºi cu sângele Domnului, doar cu trupul Domnului, deºi în Biblie scrie cã «Cine nu mãnâncã trupul meu ºi nu bea sângele meu nu v-a gusta împãrãþia cerului!». Dacã vã rog frumos ºi nu e nici un deranj, mã puteþi lãmuri ºi pe mine cu un rãspuns. Am uitat sã specific cã eu sunt greco-catolicã”.

Felicitãri cã ai fost la INTC! Iatã rãspunsul pe care l-am mai dat în revistã ºi altã datã când ni s-a pus aceastã întrebare. În Biserica Catolicã se folosesc ambele moduri de împãrtãºire ºi sub ambele specii ºi cu o specie. Decizia Bisericii Romano-Catolice de a folosi împãrtãºirea credincioºilor sub o specie a venit din motive de ordin practic ºi din motive de rãspuns la deviaþiile care erau

în timpul respectiv. Motive de ordin practic: împãrtãºirea sub ambele specii e mai dificil de fãcut într-o bisericã în care se împãrtãºesc mulþi. E vorba de timpul cât dureazã ºi de modalitatea de a o face. Celelalte motivaþii vin dintr-un timp în care era negatã prezenþa realã a lui Cristos în pâine ºi în vin. În acest context s-au introdus gesturi ºi acþiuni în Liturghie care sã sublinieze prezenþa realã: îngenuncherea în faþa preasfintei Împãrtãºanii, ridicarea ostiei la împãrtãºanie, procesiunea cu sfânta Împãrtãºanie etc. Ca o consecinþã a sublinierii prezenþei reale a lui Cristos, s-a renunþat la împãrtãºirea credincioºilor cu specia vinului: se evitã în felul acesta vãrsarea sau pierderea oricãrei picãturi de sânge. Motivaþiile pot fi întâlnite ºi în Scripturã.

Acelaºi Isus care a spus: „Adevãr, adevãr zic vouã: dacã nu mâncaþi trupul Fiului Omului ºi nu beþi sângele lui, nu veþi avea viaþã în voi” (In 6,53), a spus: „Cine mãnâncã din pâinea aceasta va trãi în veci; iar pâinea pe care eu o voi da, pentru viaþa lumii, este trupul meu” (In 6,51). Acelaºi Isus care a spus: „Cine mãnâncã trupul meu ºi bea sângele meu are viaþã veºnicã ºi eu îl voi învia în ziua de apoi” (In 6,54), a spus: „Cine mãnâncã din aceastã pâine va trãi în veci” (In 6,58). Oricum, precizãm încã o datã cã în Bisericã se folosesc ambele modalitãþi, considerându-le corecte pe amândouã, întrucât modalitatea de împãrtãºire nu þine de esenþa credinþei. În ritul latin, sub ambele specii se poate folosi la împãrtãºirea mirilor care se cãsãtoresc, a celor care au un eveniment deosebit, a celor care se împãrtãºesc pentru prima datã etc. Esenþa este cã El e

prezent ºi în pâine ºi în vin. Rãmâne la latitudinea Bisericii sã hotãrascã cum ºi în ce fel sã le foloseascã. Cu alte cuvinte, sunt lucruri care nu se pot modifica ºi sunt altele pe care Biserica poate hotãrî cum sã le facã.

Marsilia Asaftei (e-mail). „Obiºnuiesc sã merg de câteva ori pe an la sanctuarul de la Cacica. Frumos poziþionat, bine întreþinut, cu icoana Maicii Domnului care vegheazã biserica, nu-þi mai vine sã pleci. ªi pentru a ne întregi bucuria, sfânta Liturghie este oficiatã cu mult har de preoþii care o slujesc. Ai impresia cã te înalþi la cer ascultând sfânta Liturghie în sanctuarul de la Cacica.

Anul acesta, la 15 august, sãrbãtoarea Maicii Domnului, am întâlnit o sorã – dragã mie – care mi-a spus: «Sãrãcia umple biserica, bunãstarea o goleºte».

I-am spus cã nu este adevãrat.

Nu trebuie sã fii sãrac, bolnav, bãtrân ca sã mergi la bisericã ºi sã asculþi sfânta Liturghie.

Trebuie doar sã crezi, sã simþi ºi sã doreºti. Sãrãcia nu poþi sã o rezolvi decât tu însuþi.

Bunãstarea, dacã nu ºtii sã o echilibrezi, îþi va asigura doar hrana necesarã trupului, iar în suflet va rãmâne un mare gol. Este o pãrere personalã. În sfânta Liturghie eu caut acea luminã care sã-mi purifice sufletul – o idee pe care sã mã sprijin. Ce gãsesc? Pace ºi liniºte sufleteascã. Pace ºi sãnãtate urez preoþilor sanctuarului de la Cacica, dv., tuturor preoþilor ºi surorilor care ºi-au pus viaþa în mâinile lui Isus, tuturor laicilor de bunã credinþã”.

Vã mulþumim pentru gândurile trimise. Rãmânând valabile cele spuse de dv., adãugãm doar cã Evangheliile subliniazã cã existã riscul ca bunurile sã ne abatã mai uºor de la calea lui Dumnezeu decât lipsurile.

septembrie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Noutãþi editoriale Sfântul Anton Învãþãtorule, de Padova învaþã-ne sã ne rugãm! Curs introEd. „Sapientia”, ductiv în rugãciune 10x14 cm, Andrea Gasparino, 80 p., 3 lei Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116- 23-5, 300 p., Întrebãrile tinerilor 10x14 cm, 10 lei Andre Manaranche, Ed. „Sapientia”, CD: Sfântul Rozariu ISBN 978-606Oficiul pentru 578-043-9, 272 p., Comunicaþii 14x21 cm, 20 lei Sociale, set 4 cd-uri audio sau 1 cd mp3, 15 lei Sã trãim Liturghia Ezio Morosi, Ed. „Serafica”, Anton de Padova.

ISBN 978-606O viaþã de luminã 8092-59-1, 140 p., Al. Amedeo, 14x21 cm, 9 lei Bovo Dante, Ed. „Sapientia”, Bãrbat adevãrat ISBN 978-606Jason Evert, 578-057-6, 224 p., Ed. Arhiepiscopiei 14x21 cm, 15 lei Romano-Catolice de Bucureºti, ISBN 978-973Youcat. Catehismul 1891-47-7, 64 p., Bisericii Catolice 10x14 cm, 5 lei pentru tineri (traducere Mihai Îndrãzneºte sã trãieºti Pãtraºcu), iubirea. Spiritualitatea Ed. „Sapientia”, familiei ISBN 978-606Georgette Blaquiere, 578-067-5, 304 p., Ed. „Pauline”, 14x21 cm, 25 lei ISBN 978-9731967-32-5, 192 p., Introducere în viaþa 14x21 cm, 16 lei evlavioasã Materialele, în limita stocului disponibil, Francisc de Sales, pot fi procurate prin comandã: Ed. „Sapientia”, • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, ISBN 978-606Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; 578-035-4, 266 p., • prin fax: 0232/211527; 17x24 cm, 20 lei • prin telefon: 0232/212003, interior 41: Drumul rugãciunii.

Experienþe Andrei Adam Motyka, trad., Ed. „Sapientia”, ISBN 978-606578-064-4, 152 p., 14x21 cm, 12 lei

– luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria

În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2012

Concurs

Citeºti ºi câºtigi datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga un premiu. Trebuie doar sã rãspundeþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în articolele din numãrul trecut al revistei. Se acordã douã premii prin tragere la sorþi. Trimiteþi prin poºtã pe adresa de la pag. 2, prin fax: 0232/211527 sau prin e-mail: editor@ercis.ro rãspunsul, adresa dv. completã ºi, eventual, numãrul de telefon la care puteþi fi contactat. Participã la concurs rãspunsurile care vor ajunge la redacþie pânã la 15 octombrie. Numele câºtigãtorilor se vor anunþa în revista din luna noiembrie.

Întrebarea Care sunt câteva elemente (notaþi cel puþin douã) care fac parte din logoul Anului Credinþei?

Premiul Youcat Youcat (Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri) este o carte dedicatã tinerilor, care vrea sã-i ajute sã înþeleagã mai bine credinþa Bisericii Catolice, aºa cum a fost ea formulatã în Catehismului Bisericii Catolice.

Cartea are fotografii ºi reprezentãri artistice, precum ºi cu elemente complementare, cum ar fi citate din Sfânta Scripturã ºi din mari personalitãþi ale Bisericii.

Câºtigãtorii din luna iulie Au fost primite: 15 e-mailuri ºi trei scrisori. În urma tragerii la sorþi au câºtigat: Paula Roca (Boghicea) ºi Angelica Conþu (Bacãu), care vor primi câte o carte Meditaþii creºtine din anii prigoanei, de pr. prof. dr. Anton Moisin.

Cãsãtoria ºi familia (IX) Orizontal: 1) Voinþa exprimatã de miri în mod conºtient ºi liber, în cadrul celebrãrii Cãsãtoriei, de a se dãrui reciproc ºi definitiv, cu scopul de a trãi o alianþã de iubire fidelã ºi rodnicã. 2) A ademeni – Oameni cu un înalt nivel de cunoºtinþe (adj.). 3) Sete! – Tip! – Slujbã.

4) Notã muzicalã – Primul responsabil de pastoraþia familialã (cf. Familiaris consortio, nr. 73), care trebuie sã depunã interes, timp ºi resurse pentru familie ºi pentru aceia care îl sprijinã în acest demers (pl.). 5) Actul prin care viitorii soþi îºi manifestã formal ºi public, în faþa comunitãþii ecleziale, civile ºi familiale, hotãrârea de a se cãsãtori – Localitate în Ungaria.

6) Diverse grupãri implicate în pastoraþia familialã, cu scopul de a favoriza o conduitã de viaþã inspiratã din evanghelie ºi din credinþa Bisericii, de a forma conºtiinþele dupã valorile creºtine ºi de a stimula operele caritative, astfel încât „familiile creºtine sã devinã un adevãrat izvor de luminã ºi un ferment sãnãtos pentru alte familii” (FC 72) – Dânsa. 7) Specific unui cadru restrâns, familial – Perioadã din istoria omenirii (livr.) – Frédéric Godefroy.

8) Aici (arh.) – Actul creator în sine! – Pulbere. 9) Persoane care pot contribui în favoarea apostolatului familiei tocmai în baza dãruirii lor totale lui Dumnezeu (cf. FC 74), prin practicarea sfaturilor evanghelice (adj.). 10) Cãsãtorii

încheiate între persoane catolice botezate ºi persoane necatolice botezate, care implicã o atenþie pastoralã deosebitã (adj.) – Sistem de organizare a vieþii economice, politice ºi sociale a unui stat.

11) La þarã! – Încuietori la uºi ºi la ferestre. 12) Plin de afecþiune – Numeral cardinal.

Vertical: 1) La început de cãsnicie! – Credincioºii care, încorporaþi lui Cristos prin Botez, „îºi exercitã partea lor din misiunea încredinþatã întregului popor creºtin în Bisericã ºi în lume” (LG 31), inclusiv în domeniul pastoraþiei familiale (cf. FC 75) – Frunzã pe cetinã.

2) A pocni (pop.) – „Managementul riscului operaþional” (abr.). 3) Limitele unui neam! – Oameni dominaþi de o atitudine individualistã ce provine din acordarea unei importanþe exagerate propriei persoane (adj.). 4) Bãrbat cãsãtorit considerat în raport cu partenera de viaþã – Nociv în sine! – Compus al oxigenului cu alt element chimic. 5) Caz sau circumstanþã personalã care împiedicã încheierea în mod valid a unei cãsãtorii. 6) Notã muzicalã – „Personal Navigation Assistant” (abr.) – A pune într-o anumitã ordine. 7) Micã piaþã aflatã la o rãspântie de strãzi – Apel!

8) Înþepãtor (înv.) – Cifra 4 la

Rãspuns la rebusul „Cãsãtoria ºi familia” (VIII) din numãrul trecut: 1) POCAINTA – CAT; 2) RRA – CARITATE; 3) ENTORSA – TS – A; 4) OARE – CIV – ABC; 5) T – EUHARISTIA; 6) EAN – PRETIOS; 7) ABEL – E – ATREC; 8) SO – IP – SLEIRE; 9) CREDINTA – AIA; 10) ATRIBUI – O – CR; 11) IMA – TREPTAT; 12) EVANGHELIE – A. Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” a mai contribuit Parohia Talpa, 160 lei.

romani – „Carte româneascã veche” (abr.). 9) Þesut fibros ºi cãrnos – Colaboratori ai episcopului în pastoraþia familialã (cf. FC 73), a cãror responsabilitate nu se rezumã doar la probleme de ordin moral ºi liturgic, ci ºi la acelea cu caracter personal ºi social (sg.). 10) Mlãdiþã – Dud (reg.). 11) Nete! – Acþiune gradualã ºi continuã, atât de necesarã tinerilor pentru Cãsãtorie ºi pentru viaþa de familie, ce presupune trei etape principale: una îndepãrtatã, una apropiatã ºi una imediatã (cf. FC 66). 12) Sfioasã – Soþii.

Dicþionar: HIRD, CII, EAT. Pr. Emanuel Imbrea

Campus franciscan internaþional pentru tineri (Munþii Fãgãraº, 9-19 iulie)

Campus misionar dedicat familiei (Mirceºti,15-22 iulie)

Funeraliile pr. Ioan Gabor (Iugani, 30 iulie)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii „Sfântul Mihail” (Sãrata, 4 august)

Consiliul Director Kolping Moldova (Ploscuþeni, 11 august)

Procesiune în cinstea Maicii Domnului (Baraþi - Bacãu, 14 august)

Pelerinajul bicicliºtilor la Cacica (13-15 august)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” (Pildeºti, 16 august)