Lumina crestinului, nr. 8/2012

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIII august 2012, nr. 8 (272) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Dãnuþ Doboº Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Preoþii nou sfinþiþi (Iaºi, 29 iunie) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”.

Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca oamenii încarceraþi sã fie trataþi cu dreptate ºi sã le fie respectatã demnitatea lor umanã.

Intenþia misionarã Pentru ca tinerii, chemaþi sã-l urmeze pe Cristos, sã se facã disponibili pentru a proclama evanghelia ºi a da mãrturie despre ea pânã la marginile pãmântului.

Ocrotirea familiei creºtine (II) (Continuare a prevederilor „Cartei drepturilor familiei”)

b. „Cei care vor sã se cãsãtoreascã ºi sã întemeieze o familie au dreptul ca societatea sã le ofere condiþii morale, educative, sociale ºi economice favorabile care sã le permitã exercitarea dreptului lor de a se cãsãtori pe deplin maturi ºi responsabili. c. Valoarea instituþionalã a cãsãtoriei trebuie sã fie susþinutã de cãtre autoritãþile publice; situaþia cuplurilor necãsãtorite nu trebuie pusã pe acelaºi plan cu cãsãtoria chibzuit contractatã.

Articolul 2 Cãsãtoria nu poate fi contractatã decât prin consimþãmântul liber, corect exprimat de cãtre miri. a) Fãrã a desconsidera, în anumite culturi, rolul tradiþional pe care îl au familiile de a orienta decizia copiilor lor, trebuie evitatã orice constrângere care ar împiedica alegerea de partener a unei persoane determinate. b) Viitorii soþi au dreptul la libertatea lor religioasã: prin urmare, a impune ca o condiþie prealabilã cãsãtoriei, o renegare a credinþei sau o profesiune de credinþã contrarã conºtiinþei, constituie o violare a acestui drept. c) Soþii, în complementaritatea naturalã de bãrbat sau femeie,

au aceeaºi demnitate ºi drepturi egale cu privire la cãsãtorie.

Articolul 3 Mirii au dreptul inalienabil de a întemeia o familie ºi de a decide distanþarea naºterilor ºi numãrul de copii, înþelegând pe deplin datoriile lor faþã de ei înºiºi, faþã de copiii lor deja nãscuþi, faþã de familie ºi societate, într-o justã ierarhie a valorilor ºi în acord cu ordinea moralã obiectivã care exclude recurgerea la contracepþie, sterilizare ºi avort. a) Acþiunile puterilor publice sau ale organizaþiilor particulare care tind la limitarea într-un fel sau altul a libertãþii soþilor în deciziile lor privind copiii lor, constituie o ofensã gravã la demnitatea umanã ºi a dreptãþii. b) În relaþiile internaþionale, ajutorul economic acordat pentru dezvoltarea popoarelor, nu trebuie condiþionat de acceptarea programelor de contracepþie, sterilizare sau avort. c) Familia are dreptul la ajutorul societãþii pentru naºterea ºi educarea copiilor. Familiile celor cãsãtoriþi care au mulþi copii au dreptul la un ajutor corespunzãtor, fãrã discriminare”. (va urma)

Mesaj terezian

Copil al Bisericii „Eu sunt copil al Bisericii. Inima copilaºului nu cere bogãþiile ºi gloria. Aceasta va fi reflexul aceleia care va þâºni de pe fruntea Mamei sale. Ceea ce el cere este iubirea. El nu ºtie altceva decât sã te iubeascã, Isuse!” (Ms. B, 4r).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

Invitaþie la bucurie „Bucurã-te, Marie!” (Lc 1,28) Dragi cinstitori ai Maicii Domnului de la Cacica Dragi copii ºi tineri, dragi pelerini, ãsunã fãrã încetare în urechile noastre îndemnul la bucurie, pe care mesagerii lui Dumnezeu l-au adus omenirii.

Salutul arhanghelului Gabriel ºi îndemnul sãu adresat tinerei Fecioare din Nazaret au umplut de bucurie inima Mariei ºi au rãmas drept cea mai sfântã împãrtãºire din partea lui Dumnezeu unei fiinþe omeneºti: „Bucurã-te, Marie, Domnul este cu tine! Bucurã-te cea plinã de har! Bucurã-te, pentru cã însuºi Dumnezeu îþi umple inima ºi viaþa de bucurie! Bucurã-te, cãci eºti aleasã sã porþi în sânul tãu pe autorul bucuriei, pe Cristos Domnul nostru!”

Bucuria oferitã de Dumnezeu oamenilor are punctul cel mai înalt în întruparea ºi naºterea lui Isus pe pãmânt prin opera Duhului Sfânt ºi prin Fecioara Maria.

R

Cacica (2011)

La naºterea lui Isus în Betleemul Iudeii, îngerii îi încurajeazã pe pãstori spunându-le: „Iatã, vã vestesc o mare bucurie, care va fi pentru tot poporul; astãzi în cetatea lui David vi s-a nãscut Mântuitorul, care este Cristos Domnul” (Lc 2,11).

Aceastã bucurie nu mai înceteazã, pentru cã el, izvorul ºi autorul bucuriei, rãmâne mereu cu oamenii: se naºte, creºte, predicã, este prezent pe pãmânt, se dãruieºte pentru toþi, moare pe cruce pentru ca toþi sã se bucure de viaþã dumnezeiascã, iar înviind din morþi sã dea tuturor bucuria ºi garanþia învierii.

De aceastã bucurie s-a învrednicit Maica Sfântã ºi un astfel de dar l-a mijlocit pentru oameni, prin Fiul pe care l-a primit în sânul ei ºi pe care l-a oferit, cu mare generozitate, prin naºterea sa, tuturor celor care-l cautã ºi îl doresc.

De douã mii de ani bucuria Mariei continuã, iar aceastã bucurie divinã, revãrsatã ºi primitã în inima ei, nu poate rãmâne doar pentru ea, ci se împãrtãºeºte tuturor fiilor sãi spirituali.

Dragi ºi iubiþi credincioºi, dragi cinstitori ai Maicii Domnului, Dragi copii ºi tineri, Nu putem uita mesajul pe care papa Benedict al XVI-lea a voit sã-l încredinþeze tinerilor, ºi nu numai lor, ci tuturor, pentru Ziua Mondialã a Tinerilor, celebratã la Madrid sau în diecezele proprii, cum s-a întâmplat ºi la noi în Duminica Floriilor, ºi a rãsunat apoi în zilele de 25-29 iulie, când a avut loc, la Iaºi, Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor.

Suntem fericiþi sã trãim aceastã atmosferã de speranþã ºi de bucurie ºi în aceste zile, în care suntem invitaþi sã-l întâlnim pe Isus, împreunã cu Preacurata Fecioara Maria, la Cacica, care a experimentat în cel mai înalt grad bucuria prezenþei sale în sânul ei ºi în familia din Nazaret.

Bucuria pe care i-a împãrtãºit-o Elisabetei, veriºoara sa, spre care s-a grãbit sã ajungã, ¾

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾

dupã vestea cea bunã adusã de înger, bucurie pe care a exprimat-o din nou prin imnul Magnificat, împreunã cu ruda sa, bucuria pe care a simþit-o la naºtere, auzind cântarea îngerilor ºi vizita pãstorilor ºi a magilor, bucuria pe care a experimentat-o când l-a întâlnit înviat, împreunã cu apostolii în Cenacol, aceiaºi bucurie vrea sã ne-o împãrtãºeascã ºi nouã în momentele importante ale credinþei noastre ºi, îndeosebi, la locurile de pelerinaj ºi de trãire sãrbãtoreascã ºi, desigur, ºi la sanctuarul nostru de la Cacica.

Aici, în bazilica minor a diecezei noastre, ne aºteaptã sã o reîntâlnim ºi sã retrãim împreunã aceiaºi bucurie a întâlnirii cu Fiul ei, izvorul ºi autorul sfinþeniei, cu el, împãrþitorul iubirii ºi fericirii, cu el, cel care singur umple sufletul ºi viaþa omului cu pacea cereascã ºi cu bucurie adevãratã.

La Cacica, participând le celebrãrile sfinte, la rugãciunile ce se vor desfãºura, vom putea simþi din plin bucuria Mariei ºi darul pe care ea vrea sã-l facã tuturor.

Suntem fericiþi, ºtiind cã Maria, mama noastrã cereascã, ne iubeºte pe toþi ºi vrea sã ne vadã binecuvântaþi în grãdina ei alãturi de ea ºi aproape de Isus fiul ei, mântuitorul ºi prietenul nostru.

Cacica (2011)

Dupã ce am avut bucuria de a primi vizita icoanei sale în cele mai multe dintre parohiile diecezei, ne grãbim acum sã dãm rãspuns la invitaþia ei: Veniþi sã vã arãt motivul bucuriei adevãrate! Veniþi sã vã bucuraþi de prezenþa lui Isus!

Dragi cinstitori ai Maicii noastre de la Cacica, Dorind sã înþelegem bucuriile adevãrate ale Maicii Domnului, pe care o venerãm la Cacica, ºi sã ne facem pãrtaºi de prezenþa ei generoasã, îndrept, împreunã cu Preasfinþitul nostru episcop auxiliar Aurel, cu rectorul sanctuarului, pr. Romuald Bulai, cãtre toþi copiii, care an de an organizeazã pelerinajul iubirii lor nevinovate, cãtre tinerii noºtri, care pe diferite cãi – pe jos, cu bicicletele,

Cacica (2011)

aºa cum au fãcut-o anul trecut, sau cu orice alt mijloc de locomoþie, þin sã ajungã lângã icoana ei miraculoasã, cãtre familiile noastre, angajate în programul pastoral al diecezei, dedicat darului ceresc, familia ºi Cãsãtoria creºtinã, precum ºi cãtre toþi iubitorii Maicii Domnului din diecezã, din þarã ºi din strãinãtate, ºi, desigur, cu multã bucurie, spre pãstorii sufleteºti angajaþi cu toatã dãruirea lor în programul pastoral de vestire a evangheliei ºi a trãirii creºtine, o invitaþie specialã, plinã de respect ºi de încredere: sã ne strângem cu toþii, împreunã cu distinºii noºtri oaspeþi din strãinãtate, Mons. Paolo de Nicolo, regentul Casei Pontificale din Vatican, cu Preasfinþitul Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, cu alþi invitaþi speciali ºi cu mulþimea de pelerini, iubitori ai Maicii Sfinte, ca sã ne împãrtãºim din plin din bucuriile Maicii Domnului, mama lui Isus ºi mama noastrã.

Vã invit, aºadar, la izvorul bucuriei adevãrate, la bucuria pe care ne-o promite Maria, mama noastrã iubitoare de la Cacica.

Cu bunul Isus, sã ne binecuvânteze Fecioara de sus!

Iaºi, 1 august 2012 ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

4 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Actualitatea

Sfinþiri de preoþi la Iaºi sãrbãtoarea Sfinþilor AposÎ29ntoli Petru ºi Paul, vineri, iunie, în catedrala romano-catolicã „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, prin impunerea mâinilor PS Petru Gherghel, au primit hirotonirea întru preoþie 16 diaconi: 12 pentru Dieceza de Iaºi, doi pentru Arhidieceza de Bucureºti ºi doi pentru Provincia „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori Conventuali.

La Liturghia de hirotonire au participat ÎPS Edward Ozorowski, arhiepiscop de Bialystok (Polonia), PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, superiori ai Provinciei „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori Conventuali, profesori de la institutele unde au studiat candidaþii, peste 160 de preoþi din þarã ºi strãinãtate, pãrinþi ºi rude ale candidaþilor, precum ºi mulþi credincioºi. Cei mai de departe au venit din Bucureºti, Buzãu, Brusturoasa, Oneºti ºi Ploscuþeni.

La predicã, PS Petru a invitat pe cei prezenþi sã reflecteze asupra chemãrii apostolilor Petru ºi Paul ºi asupra misiunii lor. „Astãzi, le-a spus episcopul candidaþilor, trebuie sã rãspundeþi Domnului ca cei doi apostoli.

El vã întreabã cum l-a întrebat odinioarã pe Petru: Mã iubeºti?

Vã trimite sã vestiþi evanghelia cum l-a trimis pe apostolul Paul”. „Deschideþi inima ca sã primiþi darul preoþiei”, le-a spus episcopul la încheierea predicii.

La finalul Liturghiei, PS Cornel Damian a transmis salutul ÎPS Ioan Robu ºi urarea de la muþi ani Preasfinþitului Petru pentru aniversarea zilei de naºtere ºi pentru ziua numelui sãu.

Folosind cuvintele apostolului Paul, le-a spus candidaþilor: „Voinþa lui Dumnezeu este sfinþirea voastrã”. Arhiepiscopul Edward Ozorowski i-a felicitat, ºi ºi-a exprimat bucuria cã a participat la o asemenea sãrbãtoare ºi i-a asigurat cã se roagã pentru noii preoþi sã nu-l abandoneze pe Cristos ºi sã aibã o credinþã vie.

Preoþii nou-sfinþiþi Pentru Dieceza de Iaºi: Alin-Cãtãlin Butnaru (30.04.1985, Tãmãºeni); Paul Cãliman (30.08.1985, Oneºti); Dominic-Sorin Ciobanu (04.11.1986, Sãbãoani „Sfântul Iosif Muncitorul”); Mihail Cojan (01.06.1982, Valea Seacã); Anton-Valentin David (05.07.1986, Frumoasa); Daniel Frâncu (11.08.1982, Valea Mare); Marian Gãrghi (05.08.1986, Brusturoasa); Tarciziu Grãdinaru (30.04.1986, Ploscuþeni); Paul-Cristian Niculãeºi (18.06.1986, Mirceºti); Gabriel-Iulian Robu (31.07.1986, Sãbãoani „Sfântul Mihail Arhanghelul”); Ovidiu-Ciprian Solomon (20.09.1985, Bacãu „Fericitul Ieremia”); Claudiu-Lucian Trifescu (30.12.1986, Roman „Sfânta Tereza”).

Pentru Arhidieceza de Bucureºti: Gabriel-Cristian Anghel (05.03.1986, Buzãu); Andrei Dumitrescu (20.10.1986, Bucureºti „Adormirea Maicii Domnului”).

Pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali: Liviu Baciu (25.08.1983, Rotunda); Ionuþ Coceanga (11.01.1985, Luizi-Cãlugãra).

Pãstorul diecezei, dupã ce i-a încurajat pe preoþi, a felicitat ºi a mulþumit familiilor din care provin, primul seminar în care au fost formaþi.

Alãturi de episcopi, preoþii nou-sfinþiþi au împãrþit binecuvântarea specialã. În urmãtoarele douã duminici, preoþii au celebrat prima sfântã Liturghie în localitãþile natale.

Cei 16 s-au adãugat celorlalþi ºase preoþi hirotoniþi la Roman (26 mai) ºi Bacãu (16 iunie).

Privindu-i ºi ascultându-i nu ai cum sã nu te întrebi: Cum vor predica ei evanghelia într-o lume care pare cã se îndepãrteazã tot mai mult de Cristos? Cum îºi vor pãstra entuziasmul pe care îl au acum? Cum sã procedeze ca sã aibã curajul lui Petru sau zelul lui Paul?

Fãrã îndoialã, suntem invitaþi sã ne rugãm pentru ei, pentru sfinþirea preoþilor în general ºi pentru a obþine de la Dumnezeu vocaþii la sfânta Preoþie, împlinind în felul acesta chemarea pe care Isus a fãcut-o odinioarã: „Seceriºul este mare, însã lucrãtorii sunt puþini. Rugaþi-l deci pe Domnul seceriºului sã trimitã lucrãtori la seceriºul sãu” (Mt 9,37-38).

Pr. Cornel Cadar

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Interviu cu pr. Benone Lucaci, rectorul Seminarului

La finalul anului jubiliar S-a încheiat, la 29 iunie, anul

jubiliar pentru Seminarul din Iaºi: 125 de ani de la înfiinþare. Ce a însemnat acest an jubiliar?

Practic, data la care s-au împlinit cei 125 de ani de la înfiinþarea Seminarului din Iaºi, a fost 29 septembrie 2011. Atunci, datoritã importanþei acestui aniversar, PS Petru Gherghel a decretat întregul an academic 2011-2012 ca an jubiliar al Seminarului, iar pe parcursul desfãºurãrii lui aveau sã fie organizate mai multe manifestãri.

Aºadar, ziua de 29 septembrie 2011 a fost o zi specialã de rugãciuni în Seminar, ca ºi în întreaga diecezã, iar seara, la ora 18.30, în catedralã, s-a celebrat sfânta Liturghie de mulþumire ºi un Te Deum; la 1 octombrie 2011 a avut loc la Institut deschiderea oficialã a anului academic 2011-2012; ziua de 26 noiembrie 2011, când s-au împlinit 55 de ani de la redeschiderea Seminarului din Iaºi – dupã ce fusese închis timp de 8 ani de regimul comunist – a însemnat un moment emoþionant, deoarece, pe lângã rugãciunile ºi mulþumirile pentru înaintaºii noºtri, ne-am bucurat de prezenþa ºi mãrturia câtorva preoþi care au fost martori ai acelui eveniment din anul 1956; ziua de 10 decembrie 2011, când am comemorat 60 de ani de la moartea episcopului martir Anton Durcovici, a constituit o altã etapã în celebrarea anului jubiliar, studenþii seminariºti pregãtind

pentru acea ocazie o scenetã cu tematicã specialã ce a scos în evidenþã personalitatea episcopului martir; apoi, cu ocazia comemorãrii liturgice a sfântului Toma de Aquino (28 ianuarie 2012), a avut loc o academie tomistã; un alt moment comemorativ a fost la 19 martie 2012 cu ocazia celebrãrii hramului Seminarului; în sfârºit, la 29 iunie 2012 am trãit momentul culminant al anului jubiliar: hirotonirea întru preoþie a studenþilor din ultimul an de studiu.

Pentru cei de astãzi, profesori ºi seminariºti, care este semnificaþia acestui an jubiliar?

Dupã cum afirmam ºi la începutul anului academic, consider cã acest an reprezintã o perioadã în care suntem datori sã ne gândim la toþi cei care au fãurit pentru noi o istorie atât de bogatã în eforturi, jertfe, sacrificii de tot felul, dar ºi realizãri ºi visuri împlinite. Faþã de ei nu putem sã avem alte sentimente decât de mulþumire ºi de gratitudine profundã. Dupã 125 de ani, trãim în Seminar un timp al seceriºului: este toamna recoltei, însã o recoltã care în mare mãsurã nu a depins ºi nu depinde de noi, ci este lucrarea lui Dumnezeu ºi a înaintaºilor noºtri care au ºtiut sã semene plini de speranþã, sã ude cu sudoarea frunþii sau chiar cu lacrimi ºi sânge terenul în care aveau sã încolþeascã ºi sã creascã germenii vocaþiilor sacerdotale ºi astfel sã aducã rod însutit.

6 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Schiþaþi, vã rog, momentul

de început al Seminarului.

Aspiraþia de a fonda un seminar pentru tinerii autohtoni i-a animat, încã de la început, pe catolicii din Moldova. Au existat mai multe tentative în acest sens începând cu secolul al XVI-lea, însã pânã în secolul al XIX-lea nu au putut fi duse la capãt. Înfiinþarea Diecezei de Iaºi (1884) a fost evenimentul care l-a stimulat pe episcopul Nicolae Iosif Camilli sã fondeze în sfârºit Seminarul. Dupã un Pactum încheiat între episcop ºi provincialul iezuit din Galiþia (Polonia), pãrintele Henric Jackowski, Seminarul a fost inaugurat la 29 septembrie 1886, cu doar trei seminariºti, fiind pus sub patronajul sfântului Iosif ºi fiind condus de pãrinþii iezuiþi.

Dacã ar fi sã amintiþi evenimentele mari care au marcat cei 125 de ani, care ar fi?

Consider cã primul eveniment deosebit de relevant ºi emoþionant a fost acela în care „s-a cules primul rod matur”: la 29 septembrie 1895 episcopul Dominic Jaquet l-a hirotonit preot pe tânãrul autohton Petru Pal, primul din lunga serie a preoþilor autohtoni care continuã ºi astãzi. Apoi, un moment important îl reprezintã preluarea conducerii Seminarului de preoþii diecezani dupã plecarea iezuiþilor (1906). Tot în aceastã perioadã (1907) are loc transferarea Seminarului din clãdirile

de lângã episcopie, unde funcþionase iniþial, în clãdirea din Copou, unde funcþioneazã ºi astãzi. Începând cu cel de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi, mai ales dupã moartea episcopului Mihai Robu (1944) ºi instaurarea regimului comunist, a urmat pentru Seminar o perioadã deosebit de dificilã care, cu diferite alternanþe, a durat pânã în 1989.

Din aceastã perioadã amintim: avarierea gravã a clãdirii Seminarului în urma bombardamentelor din noaptea de 5 spre 6 iunie 1944; închiderea Seminarului de cãtre comuniºti (1948) arestarea episcopului Anton Durcovici (1949); moartea episcopului Durcovici în închisoare ca martir (1951); redeschiderea Seminarului în 1956; a doua avariere gravã a clãdirii Seminarului în urma cutremurului din 1977, fapt ce a determinat reconstruirea unei pãrþi a acesteia. Schimbãrile survenite dupã cãderea regimului comunist (1989) au avut consecinþe deosebite asupra vieþii ºi activitãþii din Seminar: numãrul mare de candidaþi admiºi în Seminar (în timpul comunismului era permisã doar admiterea unui numãr foarte mic, chiar dacã erau foarte mulþi care ar fi dorit sã facã acest pas); dãrâmarea corpului vechi care mai rãmãsese din clãdirea Seminarului ºi construirea altor trei corpuri mai mari ºi mai moderne (1990-1994); recunoaºterea legalã a instituþiei pe plan civil ºi bisericesc; afilierea Seminarului la Universitatea Pontificalã de la Lateran (1995); înscrierea studenþilor noºtri la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaºi (începând cu anul 2009); dar, mai presus de toate, trebuie subliniat cadrul de autonomie ºi seninãtate în care se pot forma astãzi candidaþii la preoþie.

La 29 iunie au fost consacraþi întru preoþie, în catedralã, 16 tineri. Cei mai mulþi dintre ei (14) au studiat în Seminar. Ce înseamnã pentru rectorul Seminarului un asemenea moment?

Aº rãspunde mai întâi tot printr-o întrebare: Ce înseamnã pentru niºte pãrinþi sã-ºi vadã copiii realizându-se, sã-i vadã în momentul în care ºi-au atins cel mai înalt ideal al vieþii?

Pãstrând proporþiile, s-ar putea spune cã ceva asemãnãtor trãiesc ºi profesorii ºi în special formatorii atunci când studenþii ajung sã fie hirotoniþi.

Pentru noi, ca Seminar, ca loc unde se formeazã cei care au simþit chemarea Domnului pentru a deveni preoþi, un astfel de moment înseamnã de fapt, împlinirea menirii pentru care existãm ca instituþie. De aceea trãim la intensitate maximã, în comuniune cu cei hirotoniþi, bucuria împlinirii unui ideal pentru care au muncit, s-au rugat ºi au studiat mulþi ani. Desigur, pentru corectitudine, personal trebuie sã subliniez cã referitor la cei hirotoniþi anul acesta, n-am fost implicat direct în formarea lor decât în ultimul an, de când am fost numit rector. Oricum, dincolo de aceste aspecte, cred cã momentul hirotonirii este motiv de mare bucurie ºi de speranþã pentru toþi preoþii ºi pentru întreaga Bisericã.

Astãzi sunt multe provocãri ºi tentaþii. Este greu pentru un tânãr sã audã chemarea lui Dumnezeu ºi sã devinã preot.

Era oare mai dificil acum 125 de ani sau astãzi? Cum

ar trebui sã procedeze un tânãr care simte chemarea de a ajunge preot?

Aveþi dreptate, existã multe provocãri ºi tentaþii pentru tinerii de astãzi, însã eu cred cã Domnul, cel care cheamã, ºtie sã foloseascã acea „voce” care sã fie auzitã în orice moment, în orice perioadã istoricã. Nu cred cã din acest punct de vedere este mai dificil astãzi decât acum 125 de ani, chiar dacã existã multe alte „voci” care-l cheamã pe tânãrul din zilele noastre. Din experienþa celor aproximativ 20 de ani de când lucrez cu tinerii pot afirma cã existã ºi astãzi foarte mulþi tineri care ne dau motive de speranþã. Nici pe departe nu pot împãrtãºi scepticismul acelora care considerã cã „tinerii de azi” sunt „o problemã”. Referitor la ultima parte a întrebãrii, n-aº dori sã dau decât o sugestie tinerilor: sã încerce sã-l întâlneascã pe Cristos în viaþa proprie ºi sã fie totdeauna deschiºi faþã de planul sãu, iar mai departe vor înþelege de la sine care este sensul vieþii ºi chemarea pe care el le-o adreseazã.

Parabola „Tânãrului bogat” din Evanghelie, care nu a acceptat sã-l urmeze pe Cristos ºi a plecat „trist”, ar trebui sã dea de gândit tuturor tinerilor.

Pr. Cornel Cadar

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Capitul provincial

Surorile Clarise franciscan în anul de har

rin Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel la 11 auP gust, în capela „Sfânta Maria

rovincia „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori ConvenP tuali din România s-a reunit, în perioada 25-30 iunie, în cel de-al XX-lea capitul provincial, la Institutul Teologic Franciscan din Roman.

Au participat 55 de delegaþi aleºi de cãtre cei peste 240 de fraþi, cãrora li s-au adãugat fr. Marco Tasca, ministrul general, fr. Valentin Redondo, asistentul general pentru aria mediteraneanã, ºi fr. Cesar Essayan, custodele provincial de Orient.

Conform documentelor ordinului, fraþii reuniþi în capitul se îngrijesc de binele provinciei: verificã viaþa ºi activitãþile fraþilor ei la lumina Evangheliei, a Regulii, a Constituþiilor ºi a învãþãturii Bisericii; dupã aceasta se trece la alegerea ministrului provincial ºi a tuturor acelora care, dupã normele proprii, trebuie sã desfãºoare slujirea autoritãþii ºi a animãrii; proiecteazã drumul provinciei pentru urmãtorii patru ani ºi încearcã sã gãseascã soluþiile adecvate acelor probleme pe care capitulul le va considera oportune.

La 28 iunie, 205 fraþi prezenþi din totalul de 221 de fraþi

cu drept de vot l-au reales ca ministru provincial pe fr. Emilian Cãtãlin, pentru încã un mandat de patru ani. (Fr. Emilian Cãtãlin, originar din Bãluºeºti, NT, s-a nãscut la 23 martie 1976 la Roman. A absolvit Institutul Teologic Franciscan în anul 2001 ºi Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþe ale Educaþiei în anul 2007).

Fraþii delegaþi au votat în penultima zi (29 iunie), urmãtorii definitori, propuºi de ministrul provincial: fr. Lucian Mihai Bobârnac, vicar provincial; fr. Adrian Mãgdici, secretar provincial; fr. Cristian Blãjuþ, fr. Fabian Iacob, fr. Eugen Rãchiteanu ºi fr. Daniel Cãtãlin Romila. Delegaþi la capitulul general 2013 au fost desemnaþi: fr. Sorin Adrian Giurgi, fr. Maximilian Pal ºi fr. Ion Ciuraru.

A doua parte a capitulului se va desfãºura între 3 ºi 7 septembrie, când va fi prezentat, discutat ºi aprobat proiectul provincial cvadrienal ºi eventualele moþiuni; vor fi aleºi noii responsabili (guardiani) ai comunitãþilor ºi vor fi comemoraþi fraþii decedaþi în ultimii patru ani.

8 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Fr. Virgil Blaj

a Îngerilor” din Roman, se va încheia anul jubiliar dedicat celor 800 de ani de existenþã a Ordinului Surorilor Clarise.

Manifestãrile au început la 17 aprilie 2011.

A fost un an providenþial în care prin diferite celebrãri ºi pelerinaje, organizate de Federaþia Clariselor, am revizitat locurile unde a luat naºtere carisma clarianã, am aprofundat ºi reîmprospãtat identitatea noastrã de fiice ale sfintei Clara, pentru a fi în acest timp istoric „sarea pãmântului ºi lumina lumii” (Mt 5,13-14) care sã dea gust vieþii ºi sã lumineze orice întuneric.

Pentru noi, Fiicele Sfintei Clara, care trãim pe acest tãrâm, aniversarul originilor, care se va încheia în mod solemn în ziua de 11 august, este motiv de bucurie ºi îl rugãm pe Tatãl milostivirilor ca sãmânþa acestei carisme semãnatã pe pãmântul României sã încolþeascã în multe inimi, pentru ca, atrase ºi ele de idealul evanghelic care a inspirat-o pe sfânta Clara, sã rãspundã cu generozitate chemãrii Domnului.

Surorile Clarise din Roman

Pr. Martin Benedict, OFMConv.

Transmisii

Paºi spre beatificare

video online

rin Liturghia în cadrul P cãreia, vineri, 29 iunie, la ora 11.00, în catedrala roma-

Teologic Franciscan Roman a gãzduit, sâmbãtã, I30 nstitutul iunie, sesiunea de închidere a procesului informativ diecezan asupra vieþii, virtuþilor ºi faimei de sfinþenie a slujitorului lui Dumnezeu preotul medic Martin Benedict (1931-1986).

La ora 10.00 s-a celebrat sfânta Liturghie solemnã prezidatã de PS Petru Gherghel. Au fost prezenþi: pr. Marco Tasca, ministru general OFMConv., pr. Angelo Paleri, postulator general OFMConv., pr. Emilian Cãtãlin, ministru provincial, pr. Eusebio Bejan, vicepostulator, pr. Mihai Pãtraºcu, delegat episcopal, pr. Iosif Iacob, promotor de dreptate, Octavian Antonin Bejan, notar, fr. Carol Martin, notar auxiliar, preoþi ºi seminariºti, persoane consacrate ºi un grup de credincioºi veniþi din localitatea Galbeni împreunã cu pr. paroh Gabriel Farcaº.

La predicã, pr. Mihai Budãu a evocat câteva dintre virtuþile pr. Martin Benedict: viaþa de rugãciune, iubirea pentru ceilalþi, în special pentru cei bolnavi fizic ºi spiritual, capacitatea de jertfire, mãrturia pentru Cristos.

Dupã Liturghie a urmat sesiunea de închidere a procesului informativ diecezan a slujitorului

lui Dumnezeu Martin Benedict, fiind prezenþi: PS Petru Gherghel, pr. Mihai Patraºcu, pr. Iosif Iacob, prof. Octavian Antonin Bejan ºi pr. Eusebio Bejan.

Notarul cauzei a prezentat actele originale, copiile ºi traducerile procesului. S-au prezentat datele generale ale desfãºurãrii procesului. Dupã ce promotorul de dreptate a afirmat cã nu are nimic de obiectat asupra autenticitãþii actelor procesului, episcopul a sigilat cutiile ce conþineau documentaþia întregului proces pe care le-a înmânat vicepostulatorului, împreunã cu scrisorile de recomandare, care le va duce la Congregaþia pentru Cauzele Sfinþilor la Roma.

La Galbeni, cu ocazia împlinirii a 26 de ani de la moartea lui Martin Benedict, în ziua de 12 iulie, dupã Liturghia din biserica „Sfântul Iosif Muncitorul”, oficiatã de pr. Emilian Cãtãlin, ministru provincial, s-au fãcut rugãciuni la mormântul preotului comemorat. Ceremonia s-a încheiat cu acordarea, din partea autoritãþilor locale, a titlului de „cetãþean de onoare” post mortem al comunei Nicolae Bãlcescu, medicului preot Martin Benedict.

Pr. Virgil Blaj ºi pr. Silvestro Bejan

no-catolicã Iaºi „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” au fost hirotoniþi întru Preoþie 16 diaconi, s-au inaugurat ºi transmisiile video prin internet din cele douã catedrale ieºene.

De la Iaºi, din catedrala veche „Adormirea Maicii Domnului”, ºi din catedrala nouã, „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, se transmite în direct, prin intermediul site-ului ercis.ro, celebrãrile liturgice, dar ºi alte transmisiuni în timp real.

Accesând meniul „Servicii” ºi mai departe pagina „Video” sau introducând în programul de navigare pe internet direct adresa www.ercis.ro/video, cei interesaþi vor descoperi o paginã cu adresele ºi orele la care pot fi vizionate prin internet sfintele Liturghii romano-catolice din catedralele din Iaºi ºi din alte localitãþi ale diecezei.

Deocamdatã, prin internet se transmit în direct imagini din: catedrala veche romano-catolicã Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”, catedrala nouã romano-catolicã Iaºi „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” ºi bisericile romano-catolice din Suceava, Bacãu „Sfinþii Petru ºi Paul”, Bacãu „Fericitul Ieremia Valahul”, Câmpulung-Moldovenesc ºi Poiana Micului.

De la Roman, prin intermediul postului RomTV, se fac transmisii alternative din bisericile: „Sfânta Tereza”, „Fericitul Ieremia” ºi „Isus, Bunul Pãstor”.

Ovidiu Biºog

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Cacica

E bine de ºtiut

Pelerinajul bicicliºtilor Programul celebrãrilor hramului

i în acest an, PS Petru Gherª ghel adreseazã credincioºilor invitaþia de a fi prezenþi

la pelerinajul de la Cacica cu ocazia hramului sanctuarului, la 15 august. Va fi din nou ºi provocarea de a face parte din grupul celor care doresc sã ajungã la Cacica pe bicicletã.

Plecarea va fi din curtea Institutului Teologic Franciscan din Roman, în dimineaþa zilei de 13 august, iar sosirea la Cacica va fi a doua zi, 14 august, în jurul orei 11.00. Pelerinajul va continua, cu programul comun, alãturi de ceilalþi credincioºi prezenþi la sanctuar pânã la încheiere, care va fi miercuri dupã-amiazã, 15 august, dupã binecuvântarea finalã.

Cei care doresc sã participe trebuie sã aibã peste 16 ani, fãrã boli cronice, condiþie fizicã, pentru a putea rula cu o vitezã medie de 15 km/h. În afarã de bicicletã, participanþii trebuie sã aibã haine de schimb, hainã de ploaie (pelerinã de ploaie / geacã impermeabilã), hranã rece, cort pentru dormit.

Organizatorii asigurã: asistenþã pe tot parcursul drumului (rutierã, din partea poliþiei, ºi sanitarã, o unitate a ambulanþei), cinã ºi cazarea la Fãlticeni în seara de 13 august, microbuz pentru transportul bagajelor, spre Cacica, mijloc de transport la întoarcere, pentru participanþi ºi pentru biciclete (pânã la Roman), apã. Contribuþia celor care participã este de 15 lei.

Etapele au intercalate perioadele de pauzã, cu momente de rugãciune ºi de comuniune.

sanctuarului Cacica Luni,

Programul pelerinajului: Luni, 13 august: 08.30 – sosi-

rea participanþilor; 09.00 – deschiderea pelerinajului; 09.30 – plecarea în pelerinaj; – etapa I (de la km 0 pânã la km 24,4; între orele 09.30 ºi 11.30) – pânã la Nisiporeºti; – etapa a II-a (de la km 24,4 la km 39,6; între orele 12.15 ºi 13.00) – pânã la Soci; – etapa a III-a (de la km 39,6 la km 59,3, între orele 14.30 ºi 16.00) – pânã la Hanul Drãguºeni; – etapa a IV-a (de la km 59,3 la km 82,2; între orele 14.30 ºi 18.15) – pânã la Fãlticeni.

Marþi, 14 august: – etapa a V-a (de la km 82,2 la km 93,7; între orele 07.00 ºi 07.40) – pânã la Cornu Luncii; – etapa a VI-a (de la km 93,7 la km 113; între orele 08.10 ºi 09.30) – pânã la Pãltinoasa; – etapa a VII-a (de la km 113 la km 126,4) – pânã în faþa bisericii din Cacica.

Detalii organizatorice pot fi obþinute de la pr. Cristian Pal (tel. 0729/120841, 0764/866968).

Informaþii suplimentare, precum ºi formularul de înscriere pot fi gãsite pe situl oficial www.sanctuarcacica.ro.

10 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

13 august Pelerinajul bicicliºtilor Marþi, 14 august 10.00 – Celebrare penitenþialã 11.00 – Sosirea la Cacica a pelerinilor bicicliºti. Primirea ºi binecuvântarea 12.00 – Sfânta Liturghie solemnã de deschidere a pelerinajului ºi consacrarea noului altar principal al sanctuarului.

12.00 – Pelerinajul tinerilor 13.30 – Sosirea tinerilor la sanctuar 16.00 – Calea sfintei cruci 17.00 – Adoraþie euharisticã 18.00 – Sfânta Liturghie pentru tineri, seminariºti ºi persoane consacrate 22.00 – Priveghere marianã, urmatã de procesiunea cu lumânãri în jurul bisericii

Miercuri,

15 august 06.00 – Sfânta Liturghie de dimineaþã 07.30 – Sfânta Liturghie grecocatolicã (în bisericã) 08.30 – Sfânta Liturghie în limba maghiarã (la grotã) 09.15 – Sfânta Liturghie în limba polonã (în bisericã) 09.15 – Sfânta Liturghie în limba germanã (la grotã) 11.00 – Sfânta Liturghie solemnã pontificalã a hramului.

ISTORIE Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii

Sarata „Sfântul Mihai” S

âmbãtã, 4 august, ora 11.00, va avea loc consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii parohiale „Sfântul Mihai” din Sãrata, judeþul Bacãu.

Biserica a fost construitã între anii 1972 ºi 1973, pe lângã fosta bisericã, devenitã neîncãpãtoare ºi care era într-o stare avansatã de degradare.

Actuala bisericã are lungimea de 28 metri, lãþimea de 10,40 metri, iar înãlþimea turnului de 20 metri. Coordonator

principal al construirii bisericii a fost pr. Carol Susan (1913-1979), paroh la Luizi-Cãlugãra, având în vedere faptul cã pânã în anul 1997 comunitatea Sarata a fost filiala Parohiei LuiziCãlugãra, ajutat fiind de preoþii vicari: pr. ªtefan Vacaru, pr. Augustin Pascaru ºi pr. Petru Beþa. Lucrãrile s-au fãcut în regie proprie, neexistând un proiect de construire a bisericii, ci doar o aprobare din partea Consiliului Judeþean, aprobare

S

arata–Talpa este un sat din judeþul Bacãu, aºezat pe dealurile din dreapta Siretului, de o parte ºi de alta a pârâului Sãrãþii, la 9 km depãrtare, spre sud-vest de oraºul Bacãu.

Localitatea are douã sectoare – care odinioarã erau aºezãri separate – Sarata, situatã pe partea dreaptã a pârâului Sãrãþii locuit mai mult de ortodocºi ºi Talpa, pe partea ºi pe dealul din stânga pârâului, unde sunt catolicii ºi unde este ºi biserica, cu cimitirul satului.

Cu toate aceste deosebiri de odinioarã, statisticile catolice, aproape în exclusivitate, au numit aºezarea cu singurul nume de Sarata.

Catolicii din Sarata au fost menþionaþi, pentru prima datã, de o statisticã a bisericilor ºi satelor catolice din Moldova, întocmitã pe la sfârºitul sec. al XVIII-lea, când se aratã la Parohia Cãlugãra aºezarea Sarata.

Lãcaº de cult catolic nu a existat la Sarata decât în intervalul 1871-1875, când s-a construit o bisericã din lemn. Aceastã bisericã a fost reclãditã – din cãrãmidã – în anul 1908.

Statistica anualã 1909 a Parohiei Cãlugãra menþioneazã cã biserica proaspãt fãcutã din Talpa nu-i încã binecuvântatã.

Biserica reclãditã în anul 1908 a fost demolatã, reclãditã ºi mãritã în anul 1977. (Pr. Iosif Gabor)

ce se intitula „Reparaþii capitale fãrã adãugiri”.

Biserica a fost construitã din banii sãtenilor, la care s-a adãugat un ajutor bãnesc din partea pr. Ioan Jicmon, originar din aceastã localitate.

Pe parcursul anilor, biserica a suferit unele schimbãri ºi adãugiri, precum: modificarea altarelor, pe timpul primului paroh, pr. Ferenþ Tancãu, renovarea ºi repictarea bisericii, schimbarea duºumelei, a geamurilor etc.

Toate aceste modificãri au fost susþinute financiar de cãtre credincioºii din sat, la care s-a adãugat un ajutor din partea Primãriei Comunei Sãrata ºi a unor persoane cu suflet mare, care au fãcut câte o sponsorizare.

Sfinþirea bisericii va fi ºi ocazie de a mulþumi tuturor ºi de a-l ruga pe bunul Dumnezeu sã-i binecuvânteze cu darurile sale pe toþi binefãcãtorii care sunt în viaþã, iar celor rãposaþi sã le dãruiascã odihnã veºnicã pentru toate eforturile depuse.

Pr. Ionel Roºu

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor Ep. Anton Durcovici

Mai aproape de altare orim sã sãrutãm lanþurile D celor care, închiºi pe nedrept, plâng ºi se întristeazã

„

pentru atacurile împotriva religiei, pentru distrugerea instituþiilor sfinte, pentru mântuirea veºnicã a poporului ameninþat de un astfel de pericol, ºi mai mult pentru propriile suferinþe ºi pentru libertatea pierdutã”.

Aceste cuvintele, rostite la 27 martie 1952 de papa Pius al XII-lea, ne aratã care a fost atitudinea Sfântului Pãrinte faþã de martirii Bisericii lui Cristos ºi implicit faþã de martirii Bisericii din România.

Vorbind despre cauza de beatificare a episcopului de Iaºi Anton Durcovici, faza diecezanã a început la Iaºi prin decretul dat de ep. Petru Gherghel la 25 martie 1997 ºi s-a încheiat la 11 septembrie 1999, tot la Iaºi, când dosarul a fost trimis la Roma la Congregaþia pentru Cauzele Sfinþilor.

Dupã ce Congregaþia, studiind dosarul, a aprobat validitatea procesului desfãºurat la Iaºi, a fost numit un relator în persoana pr. Zdzislkaw Kijas, OFMConv. Împreunã cu postulatorul cauzei numit de PS Petru Gherghel a fost redactatã lucrarea care poartã numele Positio super martyrio. În aceastã carte (Positio) sunt prezentate documentele personale, biografia, documentele procesuale ºi raportul comisiei istoricilor asupra vieþii, activitãþii, ºi mai ales asupra virtuþilor ºi martiriului episcopului de Iaºi Anton Durcovici. Sunt prezentate apoi mãrturiile celor ce l-au cunoscut de aproape pe episcop.

Un rol important în Positio îl ocupã martiriul material ºi cel formal atât din partea persecutorului, cât ºi din partea celui persecutat, mai concret, cum s-a desfãºurat persecuþia din partea sistemului comunist împotriva Bisericii ºi cum a rezistat Biserica ºi episcopul martir împotriva celor ce ar fi voit sã izoleze creºtinii romano-catolici ºi greco-catolici de Sfântul Scaun.

Aceastã lucrare, Positio, a fost prezentatã în ziua de 25 iunie, Eminenþei sale card. Angelo Amato, prefectului Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, de PS Petru Gherghel, însoþit de pr. Isidor Iacovici, postulatorul cauzei. Cardinalul Amato a vorbit despre martirii persecuþiei comuniste ca despre adevãraþi martiri ai evanghelizãrii popoarelor.

Pe drept, episcopul Anton Durcovici, împreunã cu toþi ceilalþi mãrturisitori ai credinþei care au sfârºit în temniþele securitãþii din dragoste pentru Cristos ºi evanghelie, pot fi consideraþi martiri ºi mãrturisitori ai secolului al XX-lea.

Din acest moment, lucrarea prezentatã prefectului Congregaþiei va fi supusã analizei comisarilor teologi, apoi comisiei formate din episcopi ºi cardinali, urmând ca ultimul cuvânt sã îi aparþinã Sfântului Pãrinte.

Cu exemplul sãu, episcopul Anton Durcovici aratã cã evanghelia lui Cristos poate sã fie trãitã de toþi oamenii ºi în toate timpurile. Datoritã martiriului sãu, Biserica localã de Iaºi îºi continuã istoria sa de mântuire,

12 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

încrezãtoare cã o Bisericã nãscutã sub crucea lui Cristos poate sã creascã ºi sã se dezvolte ºi în mijlocul persecuþiilor. Aceastã speranþã a fost întãritã în poporul român de cuvintele fericitului papã Ioan Paul al II-lea, în a doua zi a vizitei în România din anul 1999 (desfãºuratã între 7 ºi 9 mai). „Lanþurile voastre, cãtuºele conaþionalilor voºtri sunt gloria Bisericii: adevãrul v-a fãcut liberi! Au încercat sã vã ia libertatea, sã vã oprime, dar fãrã succes. Aþi rãmas liberi în interior chiar ºi în lanþuri; liberi chiar ºi atunci când plângeaþi; liberi chiar ºi atunci când comunitãþile voastre au fost profanate ºi lovite. Am venit pentru a aduce un omagiu poporului român, fraþilor ºi surorilor care au sfinþit acest pãmânt cu mãrturia lor de credinþã, un popor creºtin mândru de identitatea sa, mereu apãratã cu un preþ scump”.

Sã susþinem acest proces de beatificare cu rugãciunile noastre statornice îndreptate spre Domnul prin mijlocirea inimii neprihãnite a Mariei, cãreia episcopul Durcovici i-a încredinþat Dieceza de Iaºi ºi întreaga Bisericã din România.

Pr. Isidor Iacovici, postulator

Sanctuare

Máriapócs acã treceþi graniþa României pe la Carei, meritã fãcut D un popas ºi o rugãciune la cel mai mare sanctuar din Ungaria, Máriapócs. Biserica de aici, construitã în secolul al XV-lea, existã ºi astãzi într-o formã modificatã, dar importanþa ºi renumele ei îºi au începutul în anul 1696.

La începutul sec. al XVII-lea exista la Pócs o bisericuþã grecocatolicã din lemn. Icoana a fost pictatã în anul 1675 de Papp István, fratele preotului. Mai existã o ipotezã care spune cã icoana ar fi fost pictatã de un þãran din Maramureº. Din punct de vedere artistic lucrarea este simplã. Maria þine copilul pe braþul stâng, aºa cum se obiºnuieºte în pictura orientalã. În jurul capului, ºi la Maria ºi la Isus, strãluceºte aureola, iar în apropierea feþelor, cu litere greceºti sunt urmãtoarele prescurtãri: MP-OY ºi IC-XC: Maica lui Dumnezeu ºi Isus Cristos.

Maria este îmbrãcatã cu o hainã de purpurã, cu mâna dreaptã aratã spre pruncul care are mâna ridicatã pentru binecuvântare, în stânga þine o floare asemãnãtoare cu un crin. În jurul gâtului – lucru destul de neobiºnuit – pruncul poartã o cruce. În colþurile superioare se vãd capete de îngeri. Douãzeci de ani mai târziu, începând cu 4 noiembrie 1696, aceastã icoanã a lãcrimat. În timpul sfintei Liturghii, un gospodar din Pócs, Eöri Mihály, a observat cã din ochii Mariei de pe icoana din iconostas curg lacrimi, iar trãsãturile feþei ei exprimã durere.

A doua zi o mare mulþime de oameni, în care erau ºi ofiþeri imperiali, capelani militari, funcþionari de la prefecturã, a intrat în bisericã. Parohul din Kálló, o localitate învecinatã, a ridicat în dreptul icoanei copilul muribund al unui ofiþer, iar acesta, dupã ce a atins icoana care lãcrima, s-a vindecat. Icoana a lãcrimat cu întreruperi, de la 4 noiembrie la 8 decembrie. Împãratul Leopold I a ordonat ca icoana miraculoasã a Mariei sã fie dusã la Viena. Credincioºii au încercat sã împiedice rãpirea icoanei; au încetat sã opunã rezistenþã numai la intervenþia parohului. Icoana fãcãtoare de minuni a pãrãsit comuna însoþitã de veneraþia ºi jalea locuitorilor. La 4 iulie 1697, icoana a fost aºezatã în domul „Sfântul ªtefan”, unde se gãseºte ºi azi.

Pentru biserica din Máriapócs împãratul a comandat o copie.

Noua icoanã a vãrsat multe lacrimi în zilele de 1, 2 ºi 5 august 1715. În decembrie 1905, icoana a vãrsat lacrimi pentru a doua oarã, aproape toatã luna.

Nãframa de mãtase, cu care au fost ºterse lacrimile a fost aºezatã pe perete într-o ramã; se aflã ºi azi acolo, sub icoana fãcãtoare de minuni.

Numãrul tot mai mare al credincioºilor care veneau în

pelerinaj la Pócs a fãcut necesarã construirea unei biserici noi în locul celei din lemn. În anul 1749, s-a depus piatra de temelie binecuvântatã de episcop; biserica a fost terminatã în anul 1756. Cele douã turnuri mari au fost construite mai târziu, în anul 1856. Iconostasul dateazã din anii 1785-1788: icoanele însã au fost înlocuite în anul 1896. Cele douã altare laterale ºi amvonul sunt creaþii baroce deosebite.

Icoana fãcãtoare de minuni se gãsea deasupra uºilor împãrãteºti, iar venerarea ei se fãcea cu greutate. De aceea, altarul din nava lateralã stângã a bisericii a fost modificat pentru a primi icoana. La 8 septembrie 1946, la 250 de ani de la primele lacrimi, a avut loc sfinþirea ºi aºezarea icoanei pe noul altar în prezenþa a 250.000 de pelerini. În anul 1948 papa Pius al XII-lea a dat sanctuarului din Máriapócs titlul de „basilica minor”. Lângã altar se pãstreazã, în vitrine de sticlã, darurile votive pe care credincioºii le-au oferit ca recunoºtinþã Mariei.

La 18 august 1991, papa Ioan Paul al II-lea a fost în pelerinaj la Máriapócs. Atunci s-a inaugurat parcul (aflat la 800 metri de sanctuar) care poartã numele papei.

Pr. Iosif Dorcu

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

„Babaul” nu existã, aºadar, curaj! evãd ºi acum serile în care mama mã trimitea dupã R apã. Sã fiu sincerã, mi-era atât de fricã! Iar dacã iau în calcul ºi beciul, în care pãstra murãturile ºi cartofii, deja mi se pare cã retrãiesc toatã frica pe care o experimentam ori de câte ori trebuia sã-i aduc ceva de acolo.

Aºa am fost crescutã eu! Am înþeles cã trebuie sã-mi fie fricã de „babau”, ceea ce mai târziu s-a transformat în fricã de întuneric, pentru ca apoi sã-mi fie fricã de bãieþi ºi de locurile retrase, în care, poate fãrã voinþa mea, m-aº fi regãsit deodatã singurã.

Abia în adolescenþã mi-am dat seama de ce mi-au insuflat pãrinþii aceastã aºa-zisa fricã.

Trebuia sã am grijã de mine, de integritatea mea fizicã, trebuia sã-mi protejez trupul de ochii altora ºi aceasta nu ascunzându-mã, ci „ascunzându-l”.

Cu alte cuvinte, trebuia sã învãþ încã de micã sã-mi pãstrez puritatea trupeascã printr-o îmbrãcãminte adecvatã ºi printr-o atitudine pe mãsurã, pentru a nu lãsa spaþiu nici unei interpretãri care ar fi putut sã vinã mai ales din partea bãieþilor.

Am înþeles mai târziu cã noi, fetele, suntem create pentru ca într-o zi, rãspunzând unei chemãri speciale din partea lui Dumnezeu, sã fim alese de un bãiat, alãturi de care sã întemeiem o familie. O familie! Ce cuvânt nobil! Ce plan de iubire!

Crescusem cu frica de care vã spuneam. Nu mergeam singurã dupã apã pentru cã mã temeam, iar în beci aprindeam de fiecare

datã lumina. La ºcoalã am învãþat cã trebuie sã fiu modestã, reþinutã în gesturi ºi decentã în îmbrãcãminte, iar în vorbe, trebuia sã fiu atentã mai ales la cuvintele cu dublu înþeles.

E inutil sã spun cã peste toate acestea era ºi motivaþia spiritualã, insuflatã ºi susþinutã de preoþii noºtri care ne îndemnau mereu la modestie. ªi acum îmi vin în minte cuvintele pãrintelui paroh care spunea cã „modestia dã frumuseþea unei fete ºi nu frumuseþea ei în sine, care este trecãtoare”.

A sosit ziua primei mele îndrãgostiri. Ce luptã! Cum s-au rãsturnat deodatã toate principiile bune din mine! Cum am uitat ºi de fricã, ºi de întuneric, ºi de modestie! Dar el, actualul meu soþ, educat la rândul sãu în acelaºi spirit în care fusesem educatã eu, m-a ajutat sã înþeleg cã nu sunt un lucru, ci o persoanã, cã nu se va cãsãtori cu mine pentru un timp, ci pentru toatã viaþa, ºi cã, odatã cãsãtoritã, nu-mi voi mai aparþine în totalitate, ci vom aparþine unul altuia pentru totdeauna.

Cum sunt frumoºi bãieþii bine educaþi! ªi nu ºtiu dacã o sã mã credeþi, dar din acea zi mie nu mi-a mai fost ºi nu-mi mai este fricã. Mã simþeam ºi mã simt în siguranþã pentru cã am lângã mine pe cineva care mã iubeºte ca pe o persoanã.

Astãzi, când formãm cu adevãrat o familie, pentru cã între timp ne-a fãcut Dumnezeu un dar, ne-a dat un copil, nu pot decât sã constat cã efortul pãrinþilor mei în a-mi da o educaþie bunã a meritat ºi le mulþumesc!

14 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Astãzi „babaul” nu mai spune mare lucru, iar copiii nu mai sunt educaþi în adevãratul spirit al respectului ºi al fricii.

Departe de mine gândul cã trebuie sã ne speriem copiii sau sã-i educãm în aºa fel încât sã le fie fricã în adevãratul sens al cuvântului. Pornind însã de la ideea de fricã va trebui sã ajungem la aceea de respect.

Un copil trebuie sã înveþe de mic ce înseamnã respectul, pentru a se respecta pe sine ºi pe alþii atunci când va începe sã creascã ºi mai ales atunci când va intra cu adevãrat în viaþa socialã. Iar o fetiþã va trebui sã înveþe ºi mai mult ce înseamnã respectul de sine pentru a nu deveni mai târziu, prin modul de a fi ºi de a se îmbrãca, piatrã de poticnire. Lipsa de modestie face mai rãu omenirii decât adevãratele rãzboaie. Aºadar, curaj! „Babaul” nu existã, existã doar respectul dobândit prin conºtientizarea a ceea ce suntem ºi facem. (Simona) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

Pentru copii Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Tatãl ºi copiii s-au urcat în barcã ºi au plecat spre Insula Verde. Dupã ce au tãiat mlajã, cât aveau nevoie, s-au aºezat sub un copac pentru a lua masa.

– Scumpii mei copii, a spus tatãl, acesta este plopul sub care am stat la masã pentru ultima datã împreunã cu Gotfrid! ªi a continuat sã povesteascã ce s-a întâmplat atunci, dupã cum cititorul ºtie deja, iar la urmã, arãtând cu mâna spre mare, a spus: – Cam în direcþia aceasta l-am vãzut cum a dispãrut în valurile acelea puternice! ªi ochii tatãlui s-au umplut de lacrimi, iar vorba i s-a înnodat în gât de plâns. Lui Andrei i-au dat lacrimile, iar Marta plângea de-a binelea. S-au îndreptat spre nuc ºi au umplut coºurile cu nuci.

– Ce bucurie va fi pe capul mamei, a spus Andrei, când va vedea atâtea nuci!

– Din contra, a spus Marta, mama e mereu tristã când se culeg nucile. Probabil cã îºi aduce mereu aminte de scumpul nostru frate, Gotfrid. Când va vedea nucile, sigur va începe sã plângã, dacã nu vom reuºi sã o liniºtim!

Tatãl era de pãrere cã a sosit timpul sã plece acasã. Dar Andrei a spus: – Dragã tatã, du-ne sus pe dealul din faþã; de acolo vom putea vedea marea.

– Da, da scumpule tatã, a spus Marta, hai sã mergem. Priveliºtea spre uscat trebuie sã fie foarte frumoasã de aici.

Tatãl, ca sã facã pe placul copiilor ºi sã le facã ºi lor o bucurie, a urcat dealul împreunã cu ei. Era o zi încântãtoare de toamnã. Cerul era aºa de curat ºi de albastru, iar aerul era aºa de clar ºi de strãveziu, încât se putea vedea pânã la mari depãrtãri.

Andrei ºi Marta erau aºa de încântaþi cã puteau sã priveascã uscatul de la o aºa depãrtare, încât Andrei a început sã strige: – O, cât de fermecãtor ºi de frumos este sã priveºti de aici munþii, vãile, stâncile, pãdurile, satele, castelele ºi turnurile bisericilor. Nici un pictor nu ar putea sã facã un tablou aºa de frumos!

– ªi cât de mic se vede satul nostru, a strigat Marta, când îl priveºti de la o aºa depãrtare, ºi cât de drãgãlaº ºi de prietenos aratã el, cu cãsuþele lui albe, de parcã sunt niºte jucãrii pentru copii! ªi cãsuþa noastrã unde o fi oare? A, uite-o! Am descoperit-o! O vezi tu, Andrei, cum ne zâmbeºte din pâlcul cel verde de copaci ºi pare cã ne face cu ochiul? Iar ochii ei sunt ferestrele care par niºte puncte negre. Întreaga clãdire nu pare a fi mai mare decât un zar, din cele cu care ne jucãm noi acasã. ªi cum a împestriþat de acum toamna pãdurile! Ia priveºte mai departe în zare munþii cei fumurii, pe care din sat de la noi nu-i putem vedea din cauza perdelei de pãduri, ce-o desparte de sat. O ce dea minunãþii a fãcut Dumnezeu pe pãmânt. Dacã pãmântul este aºa de frumos ºi încântãtor, ce va fi atunci cerul unde locuieºte Dumnezeu?!

Andrei ºi-a îndreptat însã ochii spre largul mãrilor ºi a strigat deodatã mirat: – Tatã, tatã, ia te uitã! Ce-o fi asta? Colo în zare se vede un fum mare, ridicându-se pânã la cer!

Tatãl a privit în acea direcþie ºi a vãzut coloana de fum, care acum se ridica drept în sus, acum se apleca într-o parte, din cauza vântului.

O, de ar fi ºtiut sãrmanii, cã acesta era fumul de pe insula lui Gotfrid! Tatãl ºi copiii se ¾

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre Isus ºi vacanþã „Isus nu merge niciodatã în vacanþã” (Mãdãlina, 8 ani). „Eu ºi în vacanþã îmi spun rugãciunea de searã ºi de dimineaþã, pentru sã sufletul nu are vacanþã” (Eusebiu, 9 ani). Întrebaþi ce vor face pe parcursul vacanþei în ceea ce priveºte sufletul, câþiva copii au dat diferite rãspunsuri, care mai de care mai interesante. Romeo (10 ani) a rãspuns: „Vreau sã-l pun la treabã!”. „În vacanþã, Isus mergea cu apostolii la peºte pe lacul Genezaret” (Iustin, 9 ani). „Chiar în prima sãptãmânã de vacanþã îl voi primi pentru ¾ aflau

pe colinã tocmai în momentul când ardea lemnãria ºi brazii cei înalþi din faþa peºterii, ce serveau ca locuinþã lui Gotfrid. Dar tatãl a spus: – Nu ºtiu ce-o fi asta! Mã tem cã s-a aprins vreo corabie pe mare!

– Ah, Dumnezeule, a exclamat Marta, asta ar fi îngrozitor!

Dumnezeu sã-i aibã în paza lui pe sãrmanii nenorociþi de pe corabie! Ei nu pot scãpa de foc, fãrã sã nu-ºi gãseascã moartea în valuri.

Tatãl nu-ºi mai lua ochii din acel punct. Soarele lumina dintr-o parte, aºa cã nu-i deranja vederea. Marea strãlucea ca un val uriaº de argint topit.

– Mi se pare, a spus tatãl, punând mâna deasupra ochilor, cã vãd în mare o patã neagrã, din mijlocul cãreia se ridicã fumul.

Nu vedeþi ºi voi, care aveþi ochii mai buni decât mine?

prima datã pe Isus în sfânta Împãrtãºanie, apoi îl voi lua cu mine oriunde voi merge” (Alexandra, 9 ani). „Isus era numit «Învãþãtor», dar nu a dat la nimeni vacanþã” (Eusebia, 10 ani).

Mama îl trezeºte pe Marian (8 ani) în prima zi de vacanþã spunându-i: „Hai, trezeºte-te, spalã-te pe faþã, spune rugãciunea, apoi vino sã mâncãm”. „Dar ºi în vacanþã trebuie sã mã rog?” a rãspuns acesta! „La ºcoala lui Isus nu se dã vacanþã niciodatã, dar cine învaþã acolo se simte mereu în vacanþã” (Georgiana, 10 ani).

– Ba da, a spus Marta, eu o vãd foarte bine. Ea are douã vârfuri.

– ªi eu vãd cele douã vârfuri! a strigat Andrei, unul e mai înalt decât celãlalt.

– Atunci nu poate fi o corabie, a zis tatãl, cãci o corabie nu are o astfel de înfãþiºare ºi apoi la o depãrtare aºa de mare, o corabie nu poate sã aparã aºa de mare. Acolo, mai degrabã, se aflã vreo insulã, despre care nu am ºtiut nimic pânã acum. ªi trebuie sã fie locuitã de oameni, cãci altfel nu s-ar putea explica de unde sã se ridice atâta fum spre cer!

– Dragã tatã, oare nu e cu putinþã ca sãrmanul Gotfrid al nostru sã fie ºi el pe acea insulã? a întrebat Marta.

– Eu cred cã ar putea fi, a spus Andrei, de vreme ce tocmai în acea direcþie l-a dus furtuna acum trei ani!

16 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

„Când am fãcut pregãtirea pentru prima sfântã Împãrtãºanie, sora ne-a spus cã sufletul nu are vacanþã ºi cã Isus ne aºteaptã mereu la ºcoala iubirii” (Hermina, 9 ani). „Isuse, ºi în vacanþã voi fi mereu cu tine, aºa cum ºi tu eºti cu mine!” (Ingrid, 10 ani).

Prelucrare de pr. Felician Tiba

– O, dacã ar mai trãi, ce bucurie ar fi pe capul nostru, al tuturor! a strigat Marta, ºi cuprinsã de un fior de bucurie, a devenit palidã la faþã.

– La bunul Dumnezeu cel atotputernic nimic nu este imposibil, a rãspuns tatãl; este deci cu putinþã ca Dumnezeu sã-l fi cruþat de furia valurilor ºi sã trãiascã acum pe acea insulã!

– Ei bine, a spus Andrei, vom vâsli îndatã în acea direcþie ºi-l vom lua cu noi!

– Stai! cã nu merg lucrurile aºa de iute precum gândeºti, scumpul meu Andrei, a spus tatãl, mai aveþi rãbdare ºi vom face ºi aceastã încercare, numai cã trebuie sã caut mai întâi o corabie mai mare ºi corãbieri cu experienþã. Acum, haideþi sã plecãm cât mai repede acasã! (va urma)

Pentru tineri Culorile bucuriei

Credinþa trãitã autentic umple viaþa de bucurie! ând paginile acestei reviste sunt sub tipar este în C plinã desfãºurare la Iaºi Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic. Am considerat oportun ca în aceastã paginã în care am vorbit mereu despre bucurie sã redãm mesajul organizatorilor adresat participanþilor la INTC. „A început Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic de la Iaºi! Voi aþi ales sã petreceþi aceste zile împreunã cu atâþia tineri din întreaga þarã, într-o manifestare a credinþei ºi a bucuriei! Fiecare dintre voi are aºteptãri personale de la INTC, fiecare sperã sã trãiascã momente deosebite ºi, peste ani, sã îºi aminteascã cu bucurie de zilele petrecute la Iaºi!

Ne dorim ca participarea voastrã la INTC de la Iaºi sã vã ajute sã creºteþi din toate punctele de vedere, dar mai ales sã vã întãreascã în credinþã! Nu treceþi cu vederea acest aspect! În toate evenimentele acestei întâlniri cãutaþi-l pe Cristos! El are deja aþintitã privirea sa asupra voastrã.

Profitaþi de aceastã ocazie minunatã pentru a face sã vibreze în interiorul vostru trãirile spirituale cele mai intense ºi pentru a face sã creascã aspiraþiile cele mai profunde! ªtim cã mulþi dintre voi sunteþi plini de entuziasm, de bucurie ºi de frumuseþe sufleteascã.

Cereþi lui Cristos, în aceste zile, sã vã pãstreze statornici în aceste trãiri. ªtim cã printre voi sunt

unii apãsaþi de pãcat, de îngrijorãri, de temeri, de neliniºti.

Nu ezitaþi, în aceste zile, sã vorbiþi pe îndelete cu un preot, sã vã spovediþi, sã cereþi binecuvântarea lui Dumnezeu! El nu pãrãseºte pe nimeni!

Efortul ºi oboseala organizatorilor va avea un sens dacã voi, toþi, veþi pleca de la INTC cu inima în pace cu Dumnezeu ºi cu aproapele, plini de adevãrata bucurie, care izvorãºte din prietenia cu Cristos. În drumul spre Madrid, pentru a participa la Ziua Mondialã a Tineretului, papa Benedict al XVI-lea a fost întrebat de cãtre ziariºti: „Zilele Mondiale ale Tineretului sunt un timp foarte frumos ºi trezesc multe entuziasme, însã dupã aceea tinerii se întorc acasã ºi regãsesc o lume în care practica religioasã este în foarte puternicã diminuare. Cum se poate da continuitate roadelor Zilelor Mondiale ale Tineretului? Credeþi cã dau efectiv roade de lungã duratã dincolo de momentele de mare entuziasm?”

Rãspunsul Sfântului Pãrinte poate fi aplicat ºi Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic: „Semãnatul lui Dumnezeu este mereu tãcut, nu apare imediat în statistici. ªi cu sãmânþa pe care Domnul o pune pe pãmânt cu ZMT, este ca ºi cu sãmânþa despre care el vorbeºte în Evanghelie: ceva cade pe drum ºi se pierde; ceva cade pe piatrã ºi se pierde; ceva cade printre spini

ºi se pierde; însã ceva cade pe pãmânt bun ºi aduce rod mare.

Chiar aºa este ºi cu semãnatul ZMT: mult se pierde – ºi acest lucru este uman. Cu alte cuvinte ale Domnului: grãuntele de muºtar este mic dar creºte ºi devine un copac mare. Cu alte cuvinte iarãºi: desigur cã mult se pierde, nu putem spune imediat: de mâine reîncepe o mare creºtere a Bisericii. Dumnezeu nu acþioneazã aºa. Ci creºte în tãcere ºi mult. ªtiu de la alte ZMT cã s-au nãscut atâtea prietenii, prietenii pe viaþã; atâtea experienþe noi cã Dumnezeu existã. ªi pe aceastã creºtere silenþioasã ne încredem ºi suntem siguri, chiar dacã statisticile nu vor vorbi mult, cã realmente creºte sãmânþa Domnului ºi va fi pentru foarte multe persoane începutul unei prietenii cu Dumnezeu ºi cu alþii, al unei universalitãþi a gândirii, al unei responsabilitãþi comune care realmente ne aratã cã aceste zile aduc roade”.

Suntem convinºi cã sãmânþa pe care Domnul o sãdeºte în inimile voastre, va creºte în tãcere ºi va da roade pentru o viaþã fericitã ºi pentru o lume mai bunã, mai frumoasã, mai dreaptã!”

Pr. Felix Roca

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Gânduri ale unor preoþi nou-sfinþiþi

„Preoþia reprezintã pentru mine bucuria de a-l sluji pe Dumnezeu ºi pe aproapele. Este un mare dar, de aceea îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru cã m-a întãrit ºi m-a gãsit vrednic de încredere, chemându-mã sã-l slujesc. Dupã sfântul Francisc din Assisi, preotul este totul, pentru cã îl reprezintã pe Cristos pe pãmânt. Mã rog lui Dumnezeu sã mã pãstreze fidel chemãrii sale” (Fr. Liviu Baciu). „«Iatã, vin, Doamne, sã împlinesc voinþa ta!». Sunt doar câteva cuvinte ce strãbat întreaga mea fiinþã în aceastã zi sublimã ºi minunatã. Este ziua când visul meu a devenit realitate: aceea de a mã dãrui cu totul lui Dumnezeu, de a-i sluji lui ºi întregii Biserici. Sunt nespus de bucuros, deoarece, începând de astãzi, am devenit instrumentul din mâna Domnului prin care se aduce jertfã de ispãºire atât pentru pãcatele omenirii, cât ºi pentru ale mele. Acest eveniment a devenit ºi mai important mie deoarece, în cadrul sfintei Liturghii, am simþit cum degetul lui Dumnezeu, care, cândva, pe muntele Tabor, a scris pe douã plãci de piatrã cele zece porunci, astãzi a trasat ºi a imprimat cu acelaºi deget patru cuvinte: «Tu eºti preotul meu!» Îl rog pe Cristos, marele preot, sã facã vrednicã preoþia mea, iar Fecioara Maria, Mama tuturor preoþilor, sã mã însoþeascã neîncetat pe acest minunat drum” (Pr. Alin-Cãtãlin Butnaru). „Oricât aº încerca sã vorbesc despre acest har pe care l-am primit prin consacrarea întru

prezbiterat, simt cã vorbele mele pãlesc în faþa mãreþiei binecuvântãrii cu care am fost copleºit. Într-adevãr, e un mare har a fi chemat de Dumnezeu la o misiune atât de nobilã, a fi invitat la configurarea cu modelul suprem. Pãstorul cel Bun, Isus, în ciuda nevredniciei mele, a binevoit a mã alege dintre atâþia alþii ca sã slujesc prin întreaga mea viaþã. Singura mea dorinþã este aceea de a fi vrednic de el ºi de a mã ridica la înãlþimea misiunii care îmi este încredinþatã. Implor mijlocirea preasfintei Fecioare pentru ca, aºa cum mi-a fost alãturi încã de la începutul formãrii mele pentru slujirea ca preot, sã mã însoþeascã pânã la sfârºitul vieþii, pentru a fi un vrednic slujitor în via Domnului” (Pr. Dominic Sorin Ciobanu). „În aceastã zi atât de sfântã pentru Bisericã, dar ºi pentru mine, cuvintele ºi gândurile, oricât de solemn ar fi exprimate, sunt extrem de sãrace pentru a exprima ceea ce simte inima mea în aceste momente, când Dumnezeu m-a învrednicit cu darul sfintei Preoþii.

Primirea acestui sacrament atât de sfânt mã configureazã intim cu Cristos ºi mã face ºi pe mine un mijlocitor înaintea tronului milostivirii lui Dumnezeu. Cu ocazia sfinþirii mele întru Preoþie, înalþ din adâncul inimii un gând de recunoºtinþã pentru marea iubire cu care Domnul m-a iubit ºi implor mijlocirea preasfintei Fecioare Maria ºi a tuturor sfinþilor, ca darul primit, fãrã vrednicia mea, sã aducã rod

18 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

bogat în poporul lui Dumnezeu!”

(Pr. Andrei Dumitrescu). „Preoþia este o chemare pe care o simþim ºi care vine din partea lui Dumnezeu. Pentru mine acest eveniment este unul important, deoarece de mult timp l-am aºteptat. Preoþia este o misiune nobilã pe care o primim fãrã vreun merit de-al nostru ºi de care nu toþi oamenii se pot bucura. Dumnezeu este cel care oferã acest dar. El alege cu grijã apostoli, care sã ducã mai departe opera de mântuire.

Preotul celebreazã în persoana lui Cristos toate sacramentele.

El este un alt Cristos. Însã pentru a ajunge la preoþie existã un timp de formare, un drum de parcurs, care uneori este anevoios, însã, cu ajutorul celui care ne-a chemat, putem trece peste toate obstacolele care se ivesc în cale. Astãzi îi mulþumesc lui Dumnezeu cã m-a chemat la o aºa misiune nobilã, dar ºi pentru cã mi-a dat toate cele necesare pentru a putea ajunge pânã la capãt” (Pr. Daniel Frâncu).

Tablete spirituale

Youcat oferit tinerilor Frãmântãri G

L

uând exemplu de la papa Benedict al XVI-lea, care a oferit o copie a Catehismului pentru tineri – Youcat – tuturor tinerilor prezenþi la Ziua Mondialã a Tineretului de la Madrid, Episcopia de Iaºi a dãruit o copie în limba românã celor care au fost prezenþi la INTC Iaºi, 25-29 iulie.

Ce este Youcat? „Ce anume credem”, „celebrarea misterului creºtin”, „viaþa în Cristos”, „rugãciunea în viaþa creºtinã”. Youcat încearcã sã dea un rãspuns la aceste patru probleme de fond. Este un instrument dedicat tinerilor, care ajutã la înþelegerea Catehismului Bisericii Catolice.

Dupã prefaþa scrisã de Benedict al XVI-lea urmeazã circa trei sute de pagini, împãrþite în patru secþiuni. Nãscut din iniþiativa Conferinþei Episcopilor din Austria, prezintã o structurã tradiþionalã cu întrebãri ºi rãspunsuri, ilustrate de imagini ºi reprezentãri artistice ºi înzestrate cu elemente complementare, cum ar fi citatele luate din Scripturã ºi din vieþile sfinþilor. Rod al muncii unei echipe de teologi austrieci ºi al unui grup de tineri, Youcat a avut supervizarea arhiepiscopului de Viena, cardinalul Christoph Schönborn. Deja existã peste 30 de traduceri în diferite limbi ºi se pregãteºte traducerea în alte 20 de limbi!

În limba românã Ideea Catehismului pentru tineri Youcat a fost prezentatã la întâlnirea responsabililor naþionali cu pastoraþia tineretului în vederea pregãtirii Zilei Mondiale a Tineretului de la Madrid. La aceastã întâlnire, desfãºuratã la Madrid în luna ianuarie 2011, a fost prezentat Youcat. Delegaþii României, pr. Felix Roca ºi Codruþa Fernea, au luat imediat legãtura cu reprezentanþii editurii care se ocupa de ediþia originalã în vederea unei eventuale traduceri în limba românã. Episcopia de Iaºi ºi-a asumat acest proiect.

Editura „Sapientia” s-a ocupat de ediþia în limba românã, traducerea fiind asiguratã de pr. dr. Mihai Patraºcu, iar redactarea de pr. dr. ªtefan Lupu.

Youcat are ºi o paginã web în diferite limbi ºi cu multe materiale: www.youcat.org. Nu lipseºte nici pagina de facebook: www.facebook.com/youcat.org.

Pr. Felix Roca

oetthe pune pe buzele lui Faust urmãtoarele: „Scris este: «La început era Cuvântul». / ªi iatã-mã deja blocat.

Cine mã ajutã sã mã urnesc? / Mi-e imposibil sã acord Cuvântului / atâta valoare. Trebuie sã traduc altfel, / dacã Duhul îmi va da destulã luminã. / Scris este: «La început era Gândirea». / Mediteazã bine primul rând, / care sã nu-þi fugãreascã pana. / Aceea care creeazã ºi înfãptuieºte totul este Gândirea? / Ar trebui sã fie: «La început era Energia». / Dar, în timp ce transcriu acest cuvânt, ceva / deja îmi zice cã nu mã voi putea opri aici. / Mã ajutã Duhul! Iatã cã vãd clar / ºi acum scriu cu certitudine: «La început era Acþiunea!»”.

Este una dintre frãmântãrile minþii, care nu poate cuprinde ceea ce credinþa acceptã ca venind din revelaþia divinã. Ca sã nu mai spunem ºi de ispitirea Duhului… ªi totul datoritã ruperii din context. Cãci prologul Evangheliei scris de Ioan este unitar. Iar în centrul acestui prolog este întruparea ºi nicidecum creaþia.

Cât despre predilecþia spre o aºa-zisã energie creatoare, sã nu uitãm de mult cãutata „particulã a lui Dumnezeu”, pentru identificarea cãreia se riscã totul, numai ca sã nu fie acceptat Dumnezeu cel personal. Cãci… e greu sã te confrunþi cu el!

Pr. Cristian Chinez

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Profesor în deºertul Chalbi (Kenya) eodora Cojan (Valea Seacã) T s-a oferit voluntar sã-ºi dedice o perioadã de minimum doi ani din viaþã ca misionarã laicã în Kenya. Ea a întrerupt pentru un timp activitatea de profesor de religie într-o comunitate din Dieceza de Iaºi, pentru a se implica într-un voluntariat în Kenya. În luna august 2011 a plecat, prin intermediul Centrului Misionar Diecezan, cu acordul ºi binecuvântarea episcopului Petru Gherghel, în misiunea din Maikona (Kenya), unde sunt preoþi români misionari. Dupã un an, s-a reîntors în þarã, într-o scurtã vacanþã ºi relateazã primele ei impresii.

Tânãra misionarã spune cã era deja obiºnuitã cu munca de voluntariat. Dorinþa de a pleca misionarã laicã în Kenya o avea din anul 2003. Încurajatã de faptul cã mai avea o sorã ºi un vãr misionari în Kenya, în anul 2010 a plecat acolo pentru douã luni ºi jumãtate, pentru a studia ambientul ºi condiþiile de viaþã ºi activitate pentru care avea sã se decidã cu un an mai târziu. „Printre condiþiile cele mai importante pentru a face faþã aici se numãrã pregãtirea psihicã ºi cea fizicã. Trebuie sã cunoºti foarte bine locul unde te duci, sã te familiarizezi. Primul lucru ce m-a impresionat, când am ajuns în Kenya, au fost diferenþele foarte mari dintre nordul ºi sudul þãrii. Capitala þãrii, Nairobi, care se aflã în sudul þãrii, e un oraº în plinã dezvoltare, cu multe clãdiri moderne. Cum înaintezi spre nord (direcþia spre misiunea românã), apar case din ce în ce

mai sãrãcãcioase. Aici oamenii sunt mai simpli, dar mai primitori ºi mai inocenþi”, povesteºte Teodora Cojan. Ea mãrturiseºte cã s-a adaptat repede la condiþiile climatice ºi la viaþa din misiune. „Majoritatea bãºtinaºilor stau în colibe confecþionate din diferite materiale…

Au douã paturi în care noaptea dorm femeile ºi copiii. Bãrbaþii dorm afarã, de cele mai multe ori, pe o piele de animal... Bogãþia lor constã în turmele de cãmile sau capre. Practic, este banca lor vie. Fiind o zonã vulcanicã, pãmântul este foarte uscat ºi greu de lucrat”, mai spune Teodora.

Din mãrturiile preoþilor misionari din Maikona, se înþelege cã, printre proiectele prioritare din regiune, sunt cele care vizeazã copiii ºi, în special, educaþia preºcolarã, proiecte care nu sunt subvenþionate de stat. „Misiunea noastrã are 23 de grãdiniþe, iar sarcina noastrã este sã coordonãm activitatea lor. Majoritatea grãdiniþelor sunt din tablã, unele fãrã podea, cu bãnci înfipte în pãmânt... De regulã, o zi din activitatea noastrã începe cu celebrarea unei Liturghii dimineaþa. Apoi, în funcþie de zile, avem programate

20 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

diferite activitãþi. De exemplu, sunt zile în care împãrþim alimente celor sãraci, sau zile când ne deplasãm în filialele misiunilor. Cea mai îndepãrtatã filialã se aflã la 120 de kilometri, distanþã care se parcurge în cinci-ºase ore cu maºina. Trebuie sã-þi placã munca de misionar ca sã poþi rezista. Cel mai mult te afecteazã cazurile în care oamenii vin la tine ºi tu nu poþi sã-i ajuþi cu nimic. De exemplu, cineva a apelat la noi sã transportãm la dispensar un bãtrân bolnav de cancer. Nu am putut face nimic, deoarece maºina noastrã era defectã. Maºina pe care o avem la dispoziþie se defecteazã deseori, deoarece drumurile sunt foarte dificile, iar fãrã maºinã, uneori nu poþi face nimic”.

Modul senin al acestei tinere când povesteºte viaþa de misionar trezeºte în orice ascultãtor o curiozitate deosebitã de a experimenta acest „teren” necunoscut multora. Însã, dacã nu toþi suntem chemaþi sã facem faþã unei astfel de provocãri, cu siguranþã, toþi putem sprijini astfel de persoane care îi slujesc pe cei mai sãraci dintre cei sãraci din lume.

Pr. Claudiu Iºtoc

ªtiri • ªtiri • ªtiri Prezentarea Anului Credinþei La Vatican s-a desfãºurat joi, 21 iunie, o conferinþã de presã pentru prezentarea Anului Credinþei (11 octombrie 2012 – 24 noiembrie 2013), a calendarului marilor evenimente care vor avea loc la Roma în cadrul Anului Credinþei. Logoul Anului Credinþei reprezintã o barcã mergând pe valuri, imagine a Bisericii. Catargul mare este o cruce care înalþã velele, care la rândul lor, cu semne dinamice, realizeazã grupul de trei litere ale lui Cristos (IHS).

Pe fundalul velelor este reprezentat soarele care, asociat la grupul de trei litere, face trimitere la Euharistie. A fost lansat ºi site-ul, disponibil în mai multe limbi: www.annusfidei.va.

Mesajul pentru pace „Fericiþi fãcãtorii de pace” este tema aleasã de Benedict al XVI-lea pentru cea de-a 46-a Zi Mondialã a Pãcii de la 1 ianuarie 2013. Va fi al optulea mesaj al papei Benedict al XVI-lea pentru celebrarea Zilei Mondiale a Pãcii. În ordine, amintim titlurile mesajelor anterioare: „În adevãr, pacea” (2006), „Persoana umanã, inimã a pãcii” (2007), „Familia umanã, comunitate de pace” (2008), „Combaterea sãrãciei, construirea pãcii” (2009), „Dacã vrei sã cultivi pacea, pãzeºte creaþia” (2010), „Libertatea religioasã, cale pentru pace” (2011), „A educa tinerii la dreptate ºi la pace” (2012).

Vocaþii la Preoþie „Grija pentru vocaþii este o provocare permanentã pentru Bisericã”: se afirmã în documentul Congregaþiei pentru Educaþia Catolicã, prezentat la 25 iunie la Vatican, intitulat „Orientãri pastorale pentru promovarea vocaþiilor la slujirea preoþeascã”.

Documentul cuprinde liniile majore care dau orientare pastoraþiei vocaþionale într-o situaþie de lumini ºi umbre. Referindu-se la situaþia vocaþiilor, Mons. Angelo Vincenzo Zani a precizat: „În ce priveºte Africa, trecem de la 20.994 de candidaþi în anul 2001, la 26.924 de candidaþi în anul 2010. În Asia, avem o creºtere puternicã ºi semnificativã: de la 26.433 de candidaþi la 33.282”. Au fost amintite cuvintele papei Benedict al XVI-lea: „Lumea cere de la preot sã fie expert în ale credinþei; în alte domenii, pot fi alþii”.

Festivalul vocaþiilor Ce este vocaþia ºi ce înseamnã pentru viaþa mea? La aceastã întrebare de bazã au cãutat un rãspuns aproximativ 400 de participanþi la a treia ediþie a Festivalului numit „Invocation 2012”, desfãºurat de la 6 la 8 iulie la Oscott College din Dieceza de Birmingham (Marea Britanie). Lansat pentru prima datã în anul 2010 de episcopii din Anglia ºi Þara Galilor ºi organizat în colaborare cu Conferinþa Directorilor Diecezani pentru Vocaþii, evenimentul a fost deschis pentru toþi bãieþii ºi fetele cu vârsta între 16 ºi 35 de ani, care au dorit sã aprofundeze relaþia lor cu Dumnezeu ºi care nu au exclus sã îmbrãþiºeze viaþa consacratã.

La 10 ani Comunitatea din Gherãeºti s-a adunat la 17 iunie pentru a aduce laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu pentru cei 10 ani de activitate de la Grãdiniþa „Sfânta Familie”. La sãrbãtoare a fost prezent ºi PS Petru Gherghel, alãturi de pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan. Au mai participat

profesori ºi specialiºti din învãþãmânt, surori ºi fraþi din alte congregaþii; educatoare de la grãdiniþele diecezane; educatoare ºi învãþãtoare de la grãdiniþele ºi ºcolile de stat ºi surori din Institutul „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot”. Aniversarea a fost marcatã prin simpozionul naþional „Modalitãþi de dezvoltare socio-emoþionalã la vârsta preºcolarã”, organizat de Grãdiniþa „Sfânta Familie”, urmat de o sfântã Liturghie în biserica parohialã ºi un program artistic. Întâlnirea vincenþianã Centrul „Xaverianum” din Iaºi a gãzduit, în perioada 22-24 iunie, întâlnirea membrilor Societãþii „Sfântul Vincenþiu de Paul”, pe tema „Diferiþi, dar uniþi de aceeaºi carismã”, la care au

participat 41 de vincenþieni din conferinþele: Adjudeni, Bãlþaþi, Iaºi „Sfântul Anton de Padova”, Iaºi „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Oneºti, Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Târgu Frumos ºi Tomeºti. Fiecare zi a întâlnirii a început cu sfânta Liturghie, care a fost urmatã de mai multe conferinþe ºi ateliere de lucru. PS Aurel Percã a fãcut o scurtã vizitã vincenþienilor reuniþi la aceastã întâlnire.

Exerciþii pentru terezine „Fiþi desãvârºiþi, precum Tatãl vostru ceresc este desãvârºit” (Mt 5,48) a fost tema exerciþiilor spirituale anuale pentru un grup de 56 de terezine din toatã þara, la Mãnãstirea Carmelitã

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 21

a Maicii Domnului ºi a profetului Ilie din Luncani, sub îndrumarea pr. Mihai Augustin Folner, OCarm., în perioada 9-12 iulie. Predicile zilnice din cadrul Liturghiei ºi novena de pregãtire pentru sãrbãtoarea Fecioarei de pe Muntele Carmel au fost fãcute de pr. Tiberio Scorrano, OCarm.

Zece ani de slujire O Liturghie de mulþumire, pentru cei 10 ani de slujire în via Domnului, au concelebrat 15 preoþi ai Ordinului Fraþilor Minori Conventuali, avându-i

ca invitaþi pe Preasfinþitul Aurel Percã ºi pe pr. Alois Fechet, vicarul episcopal pentru viaþa consacratã, în biserica „Naºterea Sfintei Fecioare Maria” din Huºi-Corni, la 1 iulie. La final, pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., ministrul provincial, coleg cu preoþii sãrbãtoriþi, a mulþumit pentru numeroasele binecuvântãri cu care au fost copleºiþi preoþii prezenþi de-a lungul celor 10 ani de apostolat, invitând pe cei prezenþi sã creeze acea comuniune de rugãciune pentru susþinerea pãstorilor în jurul episcopului.

Deceniu carmelit Hramul Mãnãstirii Carmelite de la Luncani ºi celebrarea a 10 ani de prezenþã a carmeliþilor în România au fost marcate la 16 iulie printr-o Liturghie. La 20 iulie, în sãrbãtoarea profetului Ilie, a fost marcat ºi al doilea patron al mãnãstirii. Cu ocazia acestor celebrãri a fost

Numiri ºi transferuri Prin decrete episcopale, Preasfinþitul Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele transferuri ºi numiri în Dieceza de Iaºi, care vor intra în vigoare începând cu 1 august: transferuri de vicari: pr. Pavel Beºleagã – Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”; pr. Adrian Blãjuþã – Episcopie – Oficiul pentru Comunicaþii Sociale (Editura „Presa Bunã”); pr. Claudiu Cocuþ – Roman „Isus, Bunul Pãstor”; pr. Cãtãlin Farcaº – Seminar Bacãu; pr. Paul Fechetã – Lespezi; pr. Sergiu-Felician Hârja – Gioseni; pr. Ionuþ-Eremia Imbriºcã – Institutul Teologic Iaºi; pr. Ciprian Laslãu – Sagna; pr. Emanuel Pîrþac – Moineºti; pr. Emil Robu – Fãrcãºeni; pr. Eugen Robu – Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”; numiri de vicari: pr. Alin-Cãtãlin Butnaru – Rãdãuþi; pr. Paul Cãliman – Roman „Fericitul Ieremia”; pr. Dominic-Sorin Ciobanu – Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul”; pr. Mihail Cojan – Gura Humorului; pr. Anton-Valentin David – Bijghir; pr. Daniel Frâncu – Adjudeni; pr. Marian Gãrghi – Gherãeºti; pr. Tarciziu Grãdinaru – Satu Nou (Nt); pr. Paul-Cristian Niculãeºi – Sãbãoani „Sfântul Mihail”; pr. Gabriel-Iulian Robu – Bacãu „Sfântul Nicolae”; pr. Ovidiu-Ciprian Solomon – Iaºi „Sfântul Anton”; pr. Claudiu-Lucian Trifescu – Barticeºti; misiuni în strãinãtate: I. în pastoraþie: pr. Valentin Aenoaei – Dieceza de Gorizia; pr. Marius-Claudiu Dumea – Dieceza de Feldkirch; pr. Marius Enãºel – Dieceza de Graz; II. la studii: pr. Ioan Bãlan; pr. Ciprian Bejan-Piser; pr. Emanauel Bejenaru; pr. Pius-Petru Iancu; pr. Vasile Petriºor; pr. Iosif Tiba. Preoþii nou-sfinþiþi au primit numirile din partea pãstorului diecezei la sfârºitul sfintei Liturghii celebrate miercuri, 1 august, în biserica „Sfânta Tereza” din Roman. expus spre veneraþia credincio- Programul a cuprins compoziþii ºilor, în perioada 12-20 iulie, de J.S. Bach, F. Mendelssohnscapularul Maicii Domnului de Bartholdy, W.A. Mozart ºi pe Muntele Carmel, purtat de M. Reger. În aceeaºi catedralã, fericitul Ioan Paul al II-lea în Julian Bewig a mai susþinut contimpul pontificatului sãu. Sãrbã- certe de orgã la 3 august 2008 torile carmelite se vor încheia ºi la 2 august 2009. Potrivit la 12 august, prin Liturghia de site-ului www.julian-bewig.com, mulþumire pentru împlinirea a Julian Bewig a studiat muzica 10 ani de la inaugurarea ºi bi- bisericeascã la Institutul Folknecuvântarea bisericii ºi a mã- wang din Essen. În anul 1996 nãstirii, aniversare la care a fost a obþinut diploma în muzicã invitat ºi pr. Gian Domenico bisericeascã, apoi în anul 2001 Meloni, prior provincial al Pro- diploma de organist ºi în 2002 vinciei Italiene a Carmeliþilor, certificatul de solist la orgã. Din împreunã cu un grup de pele- noiembrie 2002 este organist rini ºi binefãcãtori din Italia. la biserica „St. Marien” în Emsdetten (Germania). A susþinut Concert de orgã Organistul german Julian Bewig numeroase concerte de orgã în a susþinut un concert de orgã în Germania, alte þãri din Europa catedrala „Sfânta Fecioarã Ma- de Vest, Rusia, Japonia ºi în ria, Reginã”, duminicã, 15 iulie. SUA.

22 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Adunare FIAC Cea de-a VI-a Adunare Generalã a Forumului Internaþional al Acþiunii Catolice din România se va desfãºura la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi, în perioada 22-26 august.

Tema va fi „Laici din Acþiunea Catolicã – coresponsabilitate

Cluj-Gherla, ºi sunt prevãzute intervenþii din partea unor invitaþi din Argentina ºi Italia.

Admitere La Facultatea de Teologie Pastoralã „Sfântul Francisc din Assisi” din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, va fi concurs de admitere în ziua de 21 septembrie. PenAu trecut la Domnul tru informaþii suplimentare: În conventul din Galaþi, pr. Petru Albert, tel: 0233/208369; 0747/550512; OFMConv. a fost chemat de Tatãl în patria 0767/994512; e-mail: secrecereascã, în ziua de 14 iulie. S-a nãscut la taritrcf@yahoo.com; alexan16 februarie 1919, în satul Pildeºti. La 8 audruolaru75@yahoo.it. Toate gust 1941 a fãcut prima profesiune a voturilor. dosarele se depun la SecretaLa 15 august 1946 a fãcut profesiunea solemnã riatul Facultãþii, str. ªtefan cel la Luizi-Cãlugãra. La 14 septembrie 1947 a fost Mare, 268/b, 611040-Roman hirotonit preot de cãtre PS Marcu Glaser, la Hãlãuceºti. Între (NT), www.itrcf.ofmconv.ro. anii 1948-1949 a fost vicar parohial la Sãbãoani. Din octombrie 1949 ºi pânã în iunie 1953 a urmat cursurile Facultãþii de Pe scurt Filologie Romanicã, secþia francezã, luând examenul de Stat 10 iunie: Sãrbãtoarea Copiilor, organila Universitatea din Bucureºti. Ulterior a slujit în urmãtoarele zatã la Lleida, în Spania, în comunitatea parohii: 30 iulie 1953 – 18 octombrie 1955: vicar econom la catolicilor români 14-17 iunie: Curs naIaºi; 18 octombrie 1955 – 1 septembrie 1959: vicar cu sediul þional de formare pentru 32 de membri, la Moineºti; 1 septembrie 1959 – 1 septembrie 1960: paroh la organizat de Federaþia Acþiunii Catolice din Nisiporeºti; 1 septembrie 1960 – 21 iunie 1961: vicar parohial România cu tema „Adulþi, educatori în cola Hãlãuceºti; 21 iunie 1961 – 31 iulie 1964 a fost arestat, an- munitatea parohialã”, la Luncani, cu partichetat doi ani, judecat, condamnat ºi deþinut în închisorile co- ciparea unui grup din Republica Moldova muniste; 8 august 1964 – 22 ianuarie 1965: paroh la Parohia ºi invitaþi din Italia 15 iunie: Orã de Pustiana, fãrã drept de funcþionare; 22 ianuarie 1965 – 2 de- rugãciune prilejuitã de cea de-a LXVI-a Zi cembrie 1967: vicar parohial III la aceeaºi parohie; 2 decem- Mondialã de Rugãciune pentru Sfinþirea brie 1967 – 15 ianuarie 1968: vicar parohial la Piatra Neamþ; Preoþilor, la Iaºi, în catedrala veche, în 15 ianuarie 1968 – 1 iulie 1970: vicar parohial la Mãrgineni; prezenþa PS Petru Gherghel ºi PS Aurel 1 iulie 1970 – 1990: paroh la Nisiporeºti. Între anii 1990 ºi 1992 Percã 21 iunie: Teatru religios cu piesa a fost director la Seminarul Franciscan, care a început sã func- „Ieremia - Povestea unui sfânt” la Liceul þioneze în mod provizoriu în casa parohialã din Nisiporeºti, fiind mai apoi transferat la Roman; între anii 1992 ºi 1994 Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti a fost rector al Institutului Teologic Franciscan din Roman. 22-24 iunie: Seminarul de formare Din anul 1994 ºi pânã în anul 2001 a fost responsabil al revistei pentru membrii tineri ai asociaþiei Kol„Mesagerul sfântului Anton” în limba românã, apoi a fost tri- ping, la Ploscuþeni 24 iunie: Vizita mis în conventele din Nisiporeºti ºi Galaþi. Înmormântarea a PS Petru Gherghel la comunitatea catoavut loc marþi, 17 iulie, la Nisiporeºti, Liturghia fiind prezidatã licilor români din Roma 15-18 iulie: Campus vocaþional pentru tinere, orgade PS Aurel Percã. nizat de Surorile „Slujitoarele lui Cristos, În urma unei boli necruþãtoare, în ziua de Marele Preot”, la Slãnic-Moldova, relator 18 iunie, a trecut la cele veºnice sr. Lenuþa fiind pr. Marius Dumea 16-23 iulie: Bereºoaei. A fãcut parte din Ordinul FecioaPelerinaj în Polonia al unui grup de relor Consacrate. S-a nãscut la 27 august 1949, credincioºi din Gherãeºti împreunã cu la Gherãeºti, fiind al ºaselea dintre cei 13 copii PS Petru Gherghel 30 iulie - 10 august: ai soþilor Vasile ºi Elisabeta Bereºoaei, una dintre cele ºase persoane consacrate din familie.

Al XVII-lea capitul general obiºnuit al Sfânta Liturghie de înmormântare a avut loc Surorilor lui Isus Rãscumpãrãtorul, la joi, 21 iunie, la Gherãeºti.

Bagnoregio (VT - Italia). eclezialã ºi socialã”, având motoul „În acelaºi ceas, s-au ridicat ºi s-au întors la Ierusalim” (Lc 24,33). Au fost invitaþi ºi PF Lucian Mureºan, cardinal ºi arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolicã, PS Florentin Crihãlmeanu, episcop greco-catolic de

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic I. Herciu (Faraoani). „În anul 2005, tatãlui meu i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru toate suprafeþele de teren pe care le-a deþinut înainte de colectivizare. El a decedat în anul 2011, iar cu ocazia dezbaterii succesorale am constatat o serie de nereguli ale titlului de proprietate, atât cu privire la nume, cât ºi cu privire la numãrul cadastral al tarlalelor.

Menþionez cã noi, moºtenitorii, stãpânim tot terenul ºi nu avem neînþelegeri nici între noi, fraþii, nici cu alte persoane strãine, dar nu putem sã ieºim din indiviziune, din cauza acestor greºeli.

Cum putem rezolva aceastã problemã?”. Întrucât pe titlul eliberat pe numele tatãlui dv. s-au strecurat erori materiale, atât cu privire la nume, cât ºi cu privire la amplasament, va trebui sã vã adresaþi Comisiei Judeþene Bacãu ºi Prefecturii Bacãu, în vederea rectificãrii titlului de proprietate. La cererea pe care o formulaþi, va trebui sã anexaþi copii de pe actele de stare civilã ale tatãlui dv., iar cu privire la amplasamentul terenului, se va efectua o expertizã care sã stabileascã în mod corect amplasamentul. Precizez cã pentru clarificarea situaþiei amplasamentului vã puteþi adresa ºi instanþei de judecatã cu o cerere de rectificare a titlului de proprietate, iar în cadrul acestui dosar se va efectua expertiza topometricã.

Dupã opinia mea, cererea adresatã instanþei de judecatã trebuie sã o faceþi dupã trecerea termenului de 30 de zile de la data la care v-aþi adresat comisiei

judeþene, întrucât unele instanþe, fãrã acest demers, resping acþiunea ca prematur introdusã.

M. Roman (Iaºi). „În anul 2010, mama mea a suferit un accident cerebral care i-a afectat grav discernãmântul. La aceastã datã ea nu poate semna nici un fel de act la notar sau la o altã instituþie ºi nu putem dezbate succesiunea dupã tãtãl meu. Existã vreo cale ca ea sã poatã semna actele juridice?”.

Conform art. 164 din Codul civil, „persoana care nu are discernãmântul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaþiei ori debilitãþii mintale, va fi pusã sub interdicþie judecãtoreascã. Pot fi puºi sub interdicþie judecãtoreascã ºi minorii cu capacitate de exerciþiu restrânsã”.

Cererea prin care se solicitã punerea sub interdicþie a unei persoane va fi adresatã instanþei de judecatã de cãtre oricare dintre persoanele prevãzute la art. 111 din Codul civil: – persoanele apropiate minorului, precum ºi administratorii casei în care locuieºte minorul; – serviciul de stare civilã, cu prilejul înregistrãrii morþii unei persoane, precum ºi notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; – instanþele judecãtoreºti, cu prilejul condamnãrii la pedeapsa penalã a interzicerii drepturilor pãrinteºti; – organele administraþiei publice locale, instituþiile de ocrotire, precum ºi orice altã persoanã. În cadrul procesului de punere sub interdicþie va fi numit un tutore, conform art. 166 din

24 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Codul civil care poate fi orice persoanã ce are capacitate de exerciþiu. Cu ocazia soluþionãrii dosarului de punere sub interdicþie va fi expertizat bolnavul pentru a se constata dacã acesta are sau nu discernãmânt. De asemenea, se vor solicita relaþii ºi de la Parchet, în legãturã cu starea de sãnãtate a bolnavului, care va efectua cercetãri în acest sens (se vor audia martori care sã confirme starea de boalã), iar instanþa va trebui sã procedeze, în mod obligatoriu, la ascultarea bolnavului pentru a constata în mod direct dacã acesta are sau nu capacitatea de exerciþiu.

Cererea de punere sub interdicþie se va soluþiona în regim de urgenþã, iar participarea procurorului este obligatorie. Prin hotãrârea de punere sub interdicþie, instanþa de tutelã numeºte, de îndatã, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicþie, iar toate actele juridice vor fi semnate în locul interzisului de cãtre tutore.

Actele juridice încheiate de persoana pusã sub interdicþie judecãtoreascã sunt anulabile, chiar dacã la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernãmânt.

Cu toate acestea, conform art. 43 pct. 3, „persoana lipsitã de capacitate de exerciþiu poate încheia singur actele anume prevãzute de lege, actele de conservare, precum ºi actele de dispoziþie de micã valoare, cu caracter curent ºi care se executã la momentul încheierii lor”.

Av. Mihaela Ciobanu

Poºta redacþiei L. (Adjudeni). „Vã scriu cu rugãmintea de a explica semnificaþia literelor IHS pe care le-am vãzut pe unele haine ale preoþilor. Dedesubtul literelor este un soare cu raze”.

Vã rãspundem cu explicaþiile gãsite pe site-ul Radio Vatican. IHS reprezintã iniþialele în limba greacã Iesoús Hemón Sotér, „Isus Mântuitorul nostru”. Este vorba de aºa-numita trigramã a sfântului Bernardin din Siena (1380-1444), cel care a rãspândit cultul numelui lui Isus. Acest sfânt, pentru a-i face pe ascultãtori sã reþinã mesajul predicilor, a inventat un sistem de litere ºi de culori vii care era pus în toate locurile publice ºi private, înlocuind blazoane ºi steme ale diferitelor familii ºi corporaþii adesea în luptã între ele. Trigrama numelui lui Isus a devenit o emblemã foarte rãspânditã, gãsindu-se în orice loc unde Bernardin ºi ucenicii sãi au predicat sau au rãmas mai mult timp. Aceasta se vede ºi astãzi pe faþada palatului public din Siena. Simbolul consistã într-un soare cu razele alungite pe fond albastru, iar deasupra sunt literele IHS. În afarã de semnificaþia de mai sus, literele au fost explicate ºi altfel. Ele sunt primele trei ale numelui lui Isus în greacã IHSOYS (Iesus) sau sunt iniþialele de la „In hoc signo (vinces)”, motoul constantinian, dar ºi „IHS = Iesus hominum salvator = Isus Mântuitorul oamenilor”. Fiecãrui element, sfântul Bernardin i-a atribuit o semnificaþie: soarele central este aluzie clarã la Cristos care dã viaþã aºa cum face soarele ºi sugereazã ideea de iradiere a iubirii; cãldura soarelui este rãspânditã de raze, în numãr de 12 linii ondulatorii cu referire la drumurile întortocheate ale apostolilor ºi apoi

opt raze drepte care reprezintã fericirile evanghelice; fâºia care înconjoarã soarele reprezintã starea de beatitudine a celor fericiþi care nu cunoaºte sfârºit, fondul celest este simbol al credinþei iar aurul, cel al iubirii. Bernardin a lungit braþul stâng al lui H tãindu-l sus pentru a face o cruce, care în unele cazuri este aºezatã pe linia medianã a literei H. Tot simbolul este înconjurat de inscripþia exterioarã în latinã luatã din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Filipeni: „În numele lui Isus sã se plece tot genunchiul, al celor din ceruri, al celor de pe pãmânt ºi al celor de dedesubt”. Ioana d’Arc a cusut trigrama pe stindardul ei de luptã ºi mai târziu a fost adoptatã de cãlugãrii iezuiþi, care au luat cele trei litere ca emblemã a lor.

C. (Iaºi). „La sfârºitul lunii iunie s-a împlinit un an de la inaugurarea capelei din cadrul catedralei „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, din Iaºi, pentru adoraþia preasfântului sacrament, zece ore pe zi, excepþie fãcând zilele de duminicã ºi cele de sãrbãtori de poruncã.

Este o mare realizare, un mare dar al bunului Dumnezeu pentru care noi, credincioºii, aducem modestele noastre mulþumiri iniþiatorilor. Fie ca Domnul sã reverse multitudine de haruri peste ei. Fie ca Domnul sã-i întãreascã, sã-i ocroteascã, sã-i lumineze pe cei care îl adorã pe Isus, se roagã pentru ei, pentru comunitate. Fie ca tot mai mulþi credincioºi sã descopere drumul spre capelã”.

Mulþumim ºi felicitãm comunitatea „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi pentru gândurile trimise, pentru rugãciunile care le înalþã cãtre Domnul

ºi ne dorim ºi noi, aºa cum ºi-a exprimat dorinþa în finalul mesajului: „Ca tot mai mulþi credincioºi sã descopere drumul spre capelã”.

A. (e-mail). „Sunt mãtuºa unui copil care se pregãteºte pentru prima sfântã Împãrtãºanie. Am aflat cu stupoare cã pregãtirea pentru acest prim important eveniment din viaþa lui (exceptând Botezul) o face cu tineri din Acþiunea Catolicã.

Vã întreb ce pregãtire au aceºti tineri? Oare sunt mai capabili decât pãrintele paroh care a studiat atâþia ani în Seminar?

Cine este în mãsurã sã îi pregãteascã pentru prima lor întâlnire cu Isus: un tânãr sau un preot? Sã le explice mai bine?

Sã îi pregãteascã pentru spovadã? Înþeleg când pãrintele are ceva urgent de fãcut ºi este înlocuit o datã, de douã ori sau când se face pregãtirea la cântece. Însã mi se pare de neconceput ca un tânãr sã îi pregãteascã pentru spovadã. Zilele trecute mi-a spus nepotul meu cã va face spovada cu un tânãr.

Seara îmi povesteºte cã tânãrul a intrat în locul pãrintelui ºi el în locul penitentului... Explicarea semnificaþiei confesiunii o putea face pãrintele, nu credeþi? Nimeni nu este mai indicat decât Sfinþia sa... Ce îºi vor aminti copiii? Cã pãrintele nu a avut timp sã facã pregãtirea necesarã cu ei?!... Poate va dori pe viitor sã devinã ºi el preot.

Ce exemplu îi va rãmâne în minte? Mulþumesc anticipat pentru rãspuns!”.

Cel mai bine este sã luaþi direct legãtura cu pãrintele pentru a lãmuri problemele. Poate cã acolo unde sunteþi dv. lucrurile au scãpat de sub control. Noi ºtim cã în toate parohiile din diecezã, copiii (unde sunt mai

august 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 25

mulþi) sunt împãrþiþi pe grupe, la fiecare grupã fiind pus un responsabil (tânãr, adult, dascãl).

Preotul face cu toþi lucrurile mai importante, restul revine responsabililor de grupã, care se întâlnesc cu preotul pentru a vedea ce au de fãcut. La final, copiii sunt verificaþi de cãtre preot... Motivul este simplu: nu ai cum sã te ocupi de toþi care sunt diferiþi, ci trebuie ca un responsabil sã aibã câþiva de care sã se ocupe mai îndeaproape.

Petru Susan (Bãluºeºti). Nu de mult a fost creat cardinal un episcop greco-catolic din România. De ce nu este creat ºi un episcop romano-catolic din România? Dacã o sã ajungã papã un cardinal greco-catolic, noi toþi, romano-catolicii, trebuie sã ne facem greco-catolici?”.

Cardinalii sunt cei mai apropiaþi colaboratori ai papei. Ei sunt aleºi pentru a-l ajuta pe suveranul pontif în conducerea Bisericii fie în mod colegial, fie personal, îndeplinind diferite misiuni în cadrul Curiei Romane. De asemenea, cei care nu au împlinit 80 de ani au misiunea de a-l alege pe noul papã.

Cât priveºte alegerea cardinalului din þara noastrã, este o onoare pentru noi ºi trebuie sã ne bucurãm foarte mult pentru cã ne reprezintã pe toþi cei din Biserica Catolicã din România, fie romano-catolici, fie grecocatolici. Împreunã suntem catolici din aceeaºi Bisericã. Poate aþi citit de mai multe ori în aceastã revistã cã atunci când are loc o sesiune a Conferinþei Episcopilor din România se întâlnesc toþi episcopii romanocatolici ºi greco-catolici ºi sunt aduse în discuþie problemele Bisericii Catolice din România.

Referitor la a doua întrebare, rãspunsul îl aflaþi dacã vã gândiþi invers: dacã acum papa este romano-catolic nu înseamnã cã greco-catolicii îºi schimbã ritul.

Fiecare catolic rãmâne în ritul sãu.

R.B. (judeþul Bacãu). „Sunt un credincios romano-catolic dintr-o localitate din judeþul Bacãu ºi vã rog sã mã lãmuriþi în urmãtoarea problemã: în luna septembrie a anului trecut a avut loc cununia religioasã a fiului meu în biserica parohialã a miresei, ce aparþine decanatului de Bacãu. Înainte de cãsãtorie cu douã zile, am fost chemaþi de cãtre preot, atât noi cât ºi pãrinþii miresei, pentru a ne spune cã este un ordin din partea Preasfinþitului sã dãm câte o declaraþie ºi s-o semnãm.

Dacã este adevãrat, atunci vã rugãm sã daþi conþinutul acelei declaraþii pe care trebuie s-o dea pãrinþii înainte de cãsãtoria copiilor lor ca sã fie cunoscutã de toatã lumea, deoarece ne-am interesat ºi la alte parohii ºi nu se face aºa ceva”.

Din pãcate nu ne-aþi dat mai multe amãnunte ºi nu ºtim conþinutul declaraþiei pe care a trebuit s-o semnaþi. Bãnuim cã în cadrul pregãtirii pentru cãsãtorie, pãrintele a constatat pericolul amestecului pãrinþilor în viaþa noii familii. E posibil sã vã fi chemat pentru a vã pune în vedere cã noua familie trebuie sã se dezvolte fãrã amestecul pãrinþilor. Pentru a fi sigur cã aþi înþeles v-a pus sã semnaþi.

Dacã a fost aºa, credem cã sunteþi de acord cu noi cã nu e un lucru rãu. Dacã lucrurile au stat altfel, vã rugãm sã reveniþi cu amãnunte sau sã vorbiþi direct cu parohul sau cu pãrintele decan.

26 · LUMINA CREªTINULUI · august 2012

Diana Gal (Bacãu). „În ziua de 2 august în calendarul catolic se gãseºte sãrbãtoarea numitã Porþiuncula. Aceastã sãrbãtoare este legatã mult de sfântul Francisc din Assisi care într-o noapte din luna iulie a anului 1216, în timp ce se afla în genunchi în faþa altarului Porþiunculei, a vãzut pe neaºteptate o luminã ce strãlucea pe zidurile capelei ºi au apãrut sfânta Fecioarã Maria ºi Isus.

Mântuitorul l-a întrebat pe sfântul Francisc ce har ar dori pentru binele oamenilor. Francisc a rãspuns: «Deoarece acela ce îþi vorbeºte este un pãcãtos mizerabil, o Dumnezeule îndurãtor, doresc milã pentru fraþii pãcãtoºi ºi pentru toþi cei care vor intra în aceastã bisericã sã aibã de la tine, Doamne, iertare...» Fie ca aceastã sãrbãtoare a Porþiunculei sã ne conºtientizeze faptul cã suntem pãcãtoºi ºi greºitori ºi sã ne înalþe la idealurile cereºti... Biserica ne invitã din nou sã privim la sfânta Fecioarã Maria ca la un model de trãire ºi slujire pentru cã ea a biruit pãcatul prin neprihãnita sa zãmislire. În viaþa pãmânteascã sfânta Fecioarã Maria a fost fiicã a lui Dumnezeu, mama lui Isus, mireasa Duhului Sfânt ºi acum e regina cerului ºi a pãmântului slãvitã de îngeri ºi de oameni ºi puternicã mijlocitoare pe lângã tronul Fiului sãu. Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului e un prilej pentru noi sã ne deschidem sufletul pentru a pregusta fericirea paradisului unde sfânta Fecioarã Maria troneazã ca reginã peste cer ºi pãmânt”.

Vã mulþumim pentru gândurile trimise. Ele ne amintesc cã cele douã sãrbãtori ne învaþã sã trãim frumos.

Cãsãtoria ºi familia (VIII) Orizontal: 1) Sacramentul care îi conduce pe membrii familiei la întâlnirea cu Dumnezeul milostivirii care, „împãrþind iubirea sa mai puternicã decât pãcatul, reconstruieºte ºi perfecþioneazã legãmântul conjugal ºi comuniunea familialã” (Familiaris consortio, nr. 58) – Numãr ce rezultã dintr-o împãrþire (mat.). 2) Radio România Actualitãþi (abr.) – Acþiunea familiei creºtine de a transpune în viaþã ospitalitatea, respectul ºi slujirea faþã de aproapele, pentru a edifica Biserica ºi a realiza „promovarea umanã” (cf. FC 64).

3) Ruperea sau întinderea bruscã a ligamentelor (med.) – Traian Stãnescu. 4) Particulã interogativã – Anul 104 la romani – Primele la alfabet. 5) Sacramentul iubirii lui Cristos, care devine „izvorul nesecat al dinamismului misionar ºi apostolic al familiei creºtine” (FC 57).

6) În neant! – Scump. 7) Fratele lui Cain – Râu în Iran. 8) Primele solicitãri! – În criptã! – Extenuare (fig.). 9) Virtutea teologalã care le permite soþilor creºtini sã descopere ºi sã admire planul lui Dumnezeu cu privire la Cãsãtorie ºi familie (cf. FC 51) – Aceea (pop.).

10) A conferi – Cer! 11) Primele imagini! – În mod progresiv.

12) Vestea cea bunã a mântuirii transmisã de fiecare familie care devine conºtientã de aceastã misiune, astfel încât „toþi componenþii familiei evanghelizeazã ºi sunt evanghelizaþi” (FC 52).

Vertical: 1) Misiunea pe care familia creºtinã, în virtutea sacramentului Cãsãtoriei, poate ºi trebuie s-o exercite în strânsã legãturã cu întreaga Bisericã (cf. FC 55), prin realitãþile zilnice ale vieþii conjugale ºi familiale (adj.).

2) A împodobi – (Medicament) destinat sã provoace avortul. 3) Strofã din patru versuri (pl.) – Râu în Bulgaria. 4) Operational Evaluation Unit (abr.) – Unul dintre cele opt moduri muzicale în Grecia anticã. 5) Institutul Cultural Român (abr.) – Hop! – Produsul Intern Brut (abr.). 6) Naºtere (pop.) – Localitate în provincia Limburg (Olanda). 7) Experienþã sufleteascã – Veste, noutate. 8) Trãiri interioare! – Esenþialã pentru viaþã – Un bãrbat oarecare. 9) Teºite! – Strecurãtori (pop.) – Inimã de copil! 10) Sacramentul orânduit ca „izvor propriu ºi mijloc original de sfinþire pentru soþi ºi pentru familia creºtinã” ºi care constituie „un act liturgic pentru preamãrirea lui Dumnezeu în Isus Cristos ºi în Bisericã” (FC 56) – Spate în spate! 11) Acut! – Trupul mistic al lui Cristos, la a cãrui misiune familia creºtinã este chematã sã participe în mod propriu atât prin iubirea, rodnicia generoasã, unirea ºi fidelitatea

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit Parohiile: Bijghir, 460 lei; Comãneºti, 110 lei; Fãrcãºeni, 380 lei; Fundu Rãcãciuni, 420 lei; Gioseni, 500 lei; Moineºti, 500 lei; Oituz, 1.225 lei; Oneºti „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 210 lei; Oþeleni, 425 lei; Rãchiteni, 395 lei; Roman „Fericitul Ieremia”, 100 lei; Slobozia, 385 lei; Teþcani, 162 lei; Vizantea, 166 lei.

soþilor, cât ºi prin colaborarea plinã de iubire dintre toþi membrii ei (cf. FC 50). 12) Toc pentru obiecte tãioase – Schimb de cuvinte aspre (între soþi).

Dicþionar: ATREC, ERMA, NUTH.

Pr. Emanuel Imbrea

Rãspuns la rebusul „Alianþa conjugalã” din numãrul trecut: 1) CUPLU – SOTI; 2) AMANTI – RAS; 3) PIC – ATENTI; 4) ALEI – ALIA; 5) TI – BUNIC – B; 6) A – COT – TEZA; 7) NERV – CA – ER; 8) OSANDA – ORB; 9) SECI – LER – A; 10) IC – CAPATAT.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Paºcani, 14-17 iunie)

Curs de formare pentru Acþiunea Catolicã Adulþi (Luncani, 14-17 iunie)

Grãdiniþa „Sfânta Familie” la 10 ani de activitate (Gherãeºti, 17 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Schineni, 17-20 iunie)

Seminar de formare Kolping pentru tineri (Ploscuþeni, 22-24 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Brusturoasa, 24-27 iunie)

Exerciþii spirituale pentru terezine (Luncani, 9-12 iulie)

Funeraliile pr. Petru Albert, OFMConv.

(Nisiporeºti, 17 iulie)