Lumina crestinului, nr. 7/2012

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIII iulie 2012, nr. 7 (271) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Virgiliu Demºa-Crainicu, Silviu-Cristian Salca Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Afiºul Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic, Iaºi 2012 ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”.

Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica

Ocrotirea familiei creºtine xpresia „omul este capodopera creaþiei” este, în pofida E pãrerii contrare a unora, o realitate.

De la primul cuplu uman pânã astãzi, familia a fost, este ºi rãmâne celula societãþii. Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a consfinþit-o. Magisteriul Bisericii îi respectã sacralitatea, a intervenit ºi intervine mereu, cu mai multã intensitate în momentele de crizã.

Este bine cunoscutã grija constantã a fericitului papã Ioan Paul al II-lea cu privire la familia creºtinã, în ansamblul marii familii umane. Exortaþia sa apostolicã Familiaris consortio, din 22 noiembrie 1981, privind obiectivele familiei creºtine în lumea contemporanã, este mereu actualã. Papa afirmã cã, în experienþa familiei, omul e chemat sã trãiascã ºi sã realizeze cu succes vocaþia fundamentalã la iubire, care îi este proprie. Familia creºtinã este Biserica în miniaturã, o comunitate de persoane, ºi constituie prima experienþã a Bisericii, primul loc în care este acceptatã, recunoscutã ºi împãrtãºitã experienþa iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Ea este chematã sã fie o profundã ºi solidã comunitate de viaþã ºi de iubire care sã permitã fiecãruia dintre membrele sale sã se deschidã ºi sã-ºi realizeze propria vocaþie în

slujba vieþii, care lucreazã la umanizarea societãþii ºi care participã la misiunea Bisericii.

Foruri competente au propus norme înþelepte în favoarea familiei. În rândurile urmãtoare din acest numãr al revistei, precum ºi în altele care vor succeda, vom prezenta astfel de norme, cuprinse în Carta drepturilor familiei, publicatã într-o Nouã enciclopedie catolicã, în limba francezã, cunoscutã sub denumirea de THËO, apãrutã la Editura „Droguet-Ardent / Fayard”, 1989.

Articolul 1 din aceastã cartã are urmãtoarea formulare: „Toate persoanele au dreptul sã-ºi aleagã propria stare de viaþã, de a se cãsãtori ºi de a întemeia o familie sau sã rãmânã celibatari. a) Orice bãrbat ºi orice femeie, ajunºi la vârsta de a contracta cãsãtoria ºi având capacitatea necesarã, au dreptul de a se cãsãtori ºi de a întemeia o familie, fãrã nici o discriminare; restricþii legale cu privire la exercitarea acestui drept, fie de naturã permanentã, ori temporarã, nu pot fi introduse decât dacã ele sunt cerute de exigenþe grave ºi obiective privind instituþia cãsãtoriei însãºi, precum ºi însemnãtatea ei publicã ºi socialã; în toate cazurile, ele trebuie sã respecte demnitatea ºi drepturile fundamentale ale persoanei umane”. (va urma).

Mesaj terezian

Intenþia generalã Pentru ca toþi sã poatã avea un loc de muncã ºi sã-ºi desfãºoare munca în condiþii de stabilitate ºi de siguranþã.

Specificul terezian

Intenþia misionarã Pentru ca voluntarii creºtini, prezenþi în teritoriile de misiune, sã dea mãrturie despre caritatea lui Cristos.

„Cale a copilãriei pentru a ajunge la deplinã maturitate. Cale a copilãriei spirituale în care avansez cu încredere ºi oferire a întregii mele fiinþe Domnului, ca sã fiu eu însumi. Tu eºti cel care mã zideºti” (C. Tonnelier, Trãirea zilnicã a evangheliei…, Editura „Presa Bunã”, 1997).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

Invitaþie la bucurie „Bucuraþi-vã mereu în Domnul!” (Fil 4,4) coul cuvintelor Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea, E pronunþate la Madrid la Întâlnirea Mondialã a Tinerilor, continuã sã rãsune în urechile ºi inimile tuturor, dar mai ales în sufletele voastre, dragi tineri.

Anul acesta, între 25 ºi 29 iulie, oraºul Iaºi devine locul unui eveniment ce se înscrie în suita de întâlniri naþionale ale tinerilor catolici din întreaga þarã, cu o invitaþie puternicã la bucurie, la bucurie în credinþã ºi în iubire, conform cu îndemnul repetat al îngerilor, care au coborât din cer pe pãmânt sã aducã vestea cea bunã a Naºterii ºi Învierii Domnului; potrivit cu declaraþia lui Isus de pe muntele fericirilor: „Bucuraþi-vã ºi veseliþi-vã, cãci mare va fi în ceruri rãsplata voastrã”; potrivit cu recomandarea apostolului neamurilor fãcutã filipenilor, pe care ne-o semnaleazã Sfântul Pãrinte.

INTC 2009, Baia-Mare

Apostolul neamurilor, sfântul Paul, care a descoperit cel mai bine înþelesul ºi fundamentul adevãratei bucurii, a bucuriei în Domnul, a bucuriei întâlnirii cu Cristos, o recomandã ºi o asigurã cu toatã convingerea tuturor celor care îl aleg pe Domnul ºi îl urmeazã cu fidelitate. Bucuria este deplinã, dacã îl are ca motivaþie pe acela care a venit din ceruri sã umple inima noastrã cu darurile iubirii dumnezeieºti, dintre care pacea care se bazeazã pe statornicia în Domnul (cf. Fil 4,1). Îndemnul, pe care apostolul neamurilor îl face credincioºilor din Filipi, are ca fundament grija continuã de a se identifica cu Cristos ºi de a se împãrtãºi mereu din iubirea sa. Acest lucru presupune ca fiecare sã-ºi însuºeascã aceeaºi atitudine, care este în Cristos Isus, încercând de a fi neîncetat „preocupaþi de a cãuta toate cele adevãrate,

toate cele demne, toate cele drepte, toate cele curate, toate cele plãcute, toate cele vrednice de laudã, tot ce e nobil, ce e drept, ce e curat, ce e vrednic de iubire, ce e vrednic de cinste, dacã ceva este virtute sau onorabil, ceea ce aþi învãþat ºi primit, ce aþi auzit ºi vãzut la mine, aceea sã puneþi în practicã. ªi Dumnezeul pãcii va fi cu voi” (Fil 4,8-9).

Un adevãrat program pentru a simþi ºi trãi o adevãratã bucurie.

Dragi tineri, Timpul întâlnirii voastre cu toþi colegii ºi fraþii veniþi din toate eparhiile ºi diecezele din þarã este aproape.

Glasul lui Isus rãsunã fãrã încetare în urechile voastre, repetându-vã: „Voi sunteþi prietenii mei, dacã faceþi ceea ce vã poruncesc eu”. Îndemnul apostolului Paul se face tot mai tare auzit: „Bucuraþi-vã mereu în Domnul”.

Chemarea Sfântului Pãrinte la iubire ºi bucurie nu înceteazã, ea continuã sã vã trezeascã interesul pentru o experienþã unicã, fundamentatã pe toatã viaþa ºi lucrarea lui Isus. În aceastã atmosferã de speranþã ºi de entuziasm tineresc, ¾

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾ vã întâmpinãm cu aceleaºi cu-

vinte ale apostolului Paul: „Fraþii mei iubiþi ºi doriþi, bucuria ºi coroana noastrã, rãmâneþi astfel statornici în Domnul, iubiþii mei» (cf. Fil 4,1), ºi acest lucru vã va umple de adevãratã ºi trainicã pace ºi bucurie. Împreunã cu Preasfinþitul nostru Aurel, cu ceilalþi episcopi ce vor fi prezenþi la Iaºi ca sã vã întâmpine, împreunã cu asistentul general ºi colaboratorii sãi din Oficiul Diecezan pentru Pastoraþia Tinerilor ºi Copiilor, împreunã cu preoþii ce vã stau mereu alãturi, îndrept spre voi un îndemn plin de iubire ºi de speranþã ºi vã spun: „Bun venit” la marea întâlnire a tineretului din întreaga þarã; bun venit la Iaºi, în oraºul celor ºapte coline; bun venit în capitala spiritualã a Moldovei, în dulcele târg al Iaºilor, în centrul universitar cel mai vechi din þarã, în atmosfera bojdeucei lui Creangã din Þicãu. Fiþi bineveniþi, aºadar, la noi acasã pentru a experimenta pentru câteva zile bucuria întâlnirii cu Cristos, autorul a tot ce avem ºi ne înconjoarã, cu Acela care vrea sã vã arate încã o datã cât de mult vã iubeºte, care vã preþuieºte alegându-vã ca prieteni ai sãi ºi aºteaptã ca voi sã rãspândiþi în lume farmecul iubirii ºi al evangheliei sale ºi sã deveniþi multiplicatorii adevãratelor motive de bucurie în aceastã lume suferindã ºi fãrã prea multã speranþã.

Veniþi ºi umpleþi-vã de bucurie ºi, întorcându-vã, împãrtãºiþi-o tuturor!

Veniþi sã vã bucuraþi mereu în Domnul!

Vã îmbrãþiºeazã în Domnul ºi vã aºteaptã cu dragoste ºi bucurie,

INTC info

Cea de-a XII-a ediþie a Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic (INTC) va avea loc la Iaºi în perioada 25-29 iulie, cu tema: „Bucuraþi-vã mereu în Domnul” (Fil 4,4).

Situl oficial al acestui eveniment este www.intc2012.ro, iar pagina de facebook este INTC Iaºi 2012. Înscrierea se face prin oficiile diecezane / eparhiale pentru pastoraþia tineretului. Tinerii din Dieceza de Iaºi se pot înscrie prin propriile parohii (pot participa câte trei tineri din fiecare parohie). Vârsta participanþilor: 14-35 de ani.

Taxa este de 40 lei pentru un participant.

Participanþii trebuie sã aducã cu ei: documentul de identitate; acordul pãrinþilor (pentru minori); sac de dormit ºi izopren; aviz epidemiologic.

Cazarea este asiguratã în cãminele studenþeºti ºi liceale (dupã-amiaza zilei de 25 iulie – dupã-amiaza zilei de 29 iulie, cel târziu la ora 15.00). Preoþii vor sta împreunã grupurile.

Programul întâlnirii

Miercuri, 25 iulie – Sosirea participanþilor – 20.00: Moment de bun venit Joi, 26 iulie – sâmbãtã, 28 iulie – 07.30: Micul dejun – 08.15: Întâlnirea animatorilor – 09.00: Rugãciunea de dimineaþã – 09.30: Sfânta Liturghie – 11.00: Cateheza – 11.30: Discuþii pe grupuri – 12.30: Prânz – 15.00: Conferinþe, mese rotunde, ateliere – 18.30: Cina ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

4 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Duminicã, 29 iulie, pot participa la program toþi tinerii din Dieceza de Iaºi.

Masa este asiguratã începând cu ziua de joi, 26 iulie, micul dejun. Vor fi trei mese pe zi pe baza unui tichet de masã. Micul dejun va fi distribuit fie împreunã cu cina, fie dimineaþa devreme. Fiecare tânãr trebuie sã aibã cu sine o farfurie, o canã ºi tacâmuri (în caz de nevoie).

INTC oferã posibilitate de a colabora, ca voluntari. Cei doritori se pot înscrie pentru: asistenþa participanþilor, comunicare, logisticã.

Voluntarii vor fi selecþionaþi din cei înscriºi de cãtre organizatori ºi vor primi înºtiinþarea selectãrii lor. Înscrierea voluntarilor din Dieceza de Iaºi se face pe pagina destinatã voluntarilor pe situl oficial www.intc2012.ro, completând toate datele cerute.

Ceilalþi tinerii se vor adresa responsabilului cu pastoraþia tineretului din propria diecezã sau eparhie.

– 19.30: Timpul întrebãrilor – 20.00: Rugãciunea de searã – 20.30: joi ºi sâmbãtã: Festivalul bucuriei; vineri (20.00): Priveghere de rugãciune + concert în catedralã Duminicã, 29 iulie – 08.00: Micul dejun – 09.30: Rugãciunea de dimineaþã. Pregãtire pentru Liturghie – 10.30: Sfânta Liturghie de încheiere – 12.00: Moment de încheiere. Prânz – 13.00: Festivalul bucuriei

Actualitatea Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor

„Vino la sãrbãtoarea credinþei ºi a bucuriei!”

Puþin timp ne mai desparte pânã la începerea Întâlnirii Naþionale a Tinerilor. La Iaºi pregãtirile sunt în toi. Aproape 2.500 de tineri din toatã þara vor participa în perioada 25-29 iulie la aceastã întâlnire. Lor li se adaugã sute de voluntari, animatori ºi cateheþi. Pentru a afla amãnunte cu privire la pregãtiri, program ºi înscriere, l-am contactat pe pr. Felix Roca. Sfinþia sa, împreunã cu pr. Florin-Petru Sescu, este responsabil cu organizarea acestei întâlniri. L-am rugat sã rãspundã la câteva întrebãri.

Pãrinte, cum decurg pregãtirile pentru Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor?

Ne apropiem din ce în ce mai mult de acest eveniment ºi, fiind multe lucruri de fãcut, creºte ºi senzaþia cã timpul se comprimã. Fiecare departament în parte se mobilizeazã pe domeniul ce îi este specific. Am stabilit parteneriatele cu Primãria Municipiului Iaºi, cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” ºi cu alte instituþii. Este o mobilizare enormã, dar, cred, cã ºi motivaþiile sunt la fel de puternice. Tinerii care vor veni la Iaºi meritã acest lucru! Întâlnirea are loc în plinã vacanþã. Sunt atâtea posibilitãþi de a petrece vara. Ce ar putea sã-l motiveze pe un tânãr sã participe la Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic de la Iaºi?

Perioada de desfãºurare a INTC a fost bine studiatã: se va termina bacalaureatul, se vor încheia înscrierile la facultãþi ºi studenþii harnici vor avea ºi examenele date. Nu vreau sã

folosesc tehnicile marketingului publicitar ºi de aceea spun direct cã ceea ce face diferenþa este participarea în spirit de credinþã. INTC nu este o ofertã de vacanþã (sunt mulþi alþii care ne „bat” la acest capitol), ci este o propunere de a trãi câteva zile în compania tinerilor din întreaga þarã pentru a-l cunoaºte mai bine pe Cristos. Atmosfera care se va crea va fi cu adevãrat specialã, deoarece atunci când se unesc atâtea inimi care trãiesc aceleaºi valori ºi vãd viaþa în acelaºi fel se experimenteazã o stare unicã!

Dupã pãrerea Sfinþiei voastre, care sunt punctele cele mai tari ale întâlnirii?

Fiecare zi, în afarã de aceea de deschidere ºi aceea de încheiere, are trei componente: Bucuria rugãciunii cu rugãciunea de dimineaþã, sfânta Liturghie, cateheza, grupurile de discuþii; Bucuria cunoaºterii cu diferite programe alternative: conferinþe, ateliere de lucru, dezbateri, momente de animare, vizitarea oraºului

Iaºi, vizitarea muzeelor etc.; Bucuria sãrbãtorii, ca un festival al bucuriei creat de tineri ºi pentru tineri, în care cea mai mare parte va fi ocupatã de muzicã; nu vor lipsi surprizele!

Tema întâlnirii este „Bucuraþi-vã mereu în Domnul!”.

De ce aceastã temã? Vor veni la Iaºi doar tineri care se simt triºti?

Papa Benedict al XVI-lea spune în Mesajul pentru Ziua Tineretului de anul acesta: „În contextul actual dificil, atâþia tineri în jurul vostru au o nevoie imensã de a simþi cã mesajul creºtin este un mesaj de bucurie ºi de speranþã!” Ne dorim ca INTC 2012 sã consolideze în tineri convingerea cã a trãi credinþa nu înseamnã a alege un mod cel puþin plictisitor de a trãi viaþa, dacã nu chiar de-a dreptul de a rata bucuria vieþii, ci, dimpotrivã, este modul prin care, urmând calea lui Cristos, descoperã adevãrata bucurie.

Este necesar sã îi ajutãm pe tineri sã înþeleagã cã, aºa cum spunea Sfântul Pãrinte într-un alt context, Cristos nu le rãpeºte nimic, ci le dãruieºte totul! ¾

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 5

INTC 2009, Baia-Mare

¾ E adevãrat cã la INTC vor veni Sã presupunem cã un tânãr

ºi tineri care sunt apãsaþi de suferinþe, de tristeþe, de descurajare. Sper ca fiecare dintre ei sã poatã discuta pe îndelete cu un preot ºi sã trãiascã o frânturã de bucurie, care sã fie începutul unei vieþi noi! În ce constau catehezele?

Care-i rolul lor?

Catehezele sunt elementele centrale ale INTC, deoarece au un puternic rol formativ, pe lângã predicile episcopilor de la sfintele Liturghii. Conþinutul catehezelor pornesc de la tema întâlnirii ºi vor încerca sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri: Care-i sursa bucuriei? Cum pot s-o menþin? Cum pot transmite bucuria? Cateheza nu este o simplã prezentare oferitã de un preot, ci înseamnã a aprofunda împreunã, în lumina cuvântului lui Dumnezeu, unele teme centrale ale vieþii de credinþã ºi, în acelaºi timp, este o ocazie de a reflecta asupra propriei vieþi ºi a modului în care este trãitã credinþa. Apoi, catehezele sunt urmate de discuþii în grupuri mici, acestea oferã posibilitatea de dialog cu alþi tineri, de aprofundare ºi chiar de a face unele propuneri ce pot fi de folos tuturor tinerilor.

care citeºte aceste rânduri se hotãrãºte sã participe la Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor.

Cum ar trebui sã procedeze?

Dacã este din Dieceza de Iaºi trebuie sã se adreseze preoþilor din parohie ºi sã îºi exprime dorinþa de a participa la INTC. Din pãcate nu vor putea participa toþi doritorii deoarece suntem condiþionaþi de unele aspecte. Însã duminicã, 29 iulie, sunt invitaþi toþi tinerii din Dieceza de Iaºi. Tinerii din celelalte dieceze ºi eparhii trebuie sã se adreseze responsabilului cu pastoraþia tineretului din propria diecezã sau eparhie. Alte detalii se pot gãsi pe pagina de internet a evenimentului: www.intc2012.ro.

Cum ar trebui sã se pregãteascã un tânãr în propria lui parohie pentru aceastã întâlnire?

Este foarte important ca tinerii sã citeascã ºi sã discute pe marginea Mesajului papei Benedict al XVI-lea cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului de anul acesta. Este un mesaj cu adevãrat minunat, plin de învãþãturã. Apoi, pe situl evenimentului sunt disponibile unele cateheze ce pot fi fãcute în grup.

6 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Însã cea mai bunã pregãtire este aceea de a încerca sã trãiascã cu multã credinþã fiecare moment din viaþã lor, pentru ca astfel sã experimenteze acea bucurie care este rodul întâlnirii cu Cristos.

Cum ar suna o reclamã-invitaþie pentru aceastã întâlnire?

Pe afiºul evenimentului scrie aºa: „Vino la sãrbãtoarea credinþei ºi a bucuriei, alãturi de tineri din întreaga þarã!” Nicãieri un tânãr nu va gãsi o atmosferã mai frumoasã decât acolo unde se unesc mai mulþi tineri într-o sãrbãtoare a adevãratei bucurii ce izvorãºte din credinþã. Mulþi încearcã sã ofere distracþie, INTC va oferi bucurie! Mulþi încearcã sã ofere soluþii la orice, INTC poate da rãspunsuri la întrebãrile esenþiale ale vieþii! Mulþi se folosesc de tineri, INTC vrea sã demonstreze cã tinerii sunt o resursã, o bogãþie! Mulþi spun cã a fi credincios este înapoiere, INTC vrea sã arate cã este o alegere inteligentã! Pentru mulþi Cristos nu este important, INTC doreºte sã arate cã El îl iubeºte cu adevãrat pe om ºi are cuvinte pentru viaþa veºnicã!

Pr. Cornel Cadar

Au fost sfinþiþi 22 de preoþi Roman

Roman Prin impunerea mâinilor PS Aurel Percã, sâmbãtã, 26 mai, în capela Institutului Teologic Franciscan din Roman, au fost hirotoniþi cinci preoþi: trei pentru Provincia Franciscanã Conventualã ºi doi pentru Misionarii Cuvântului Divin (Verbiþi).

La celebrare au fost prezenþi pr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial OFMConv., pr. Gianfranco Maronese, provincial al pãrinþilor verbiþi, peste o sutã de preoþi din þarã ºi din strãinãtate, seminariºti, persoane consacrate ºi mulþi credincioºi.

PS Aurel a þinut cuvântul de învãþãturã, în care a prezentat figura ºi menirea preotului, insistând pe rolul sãu de slujitor al cuvântului, de împãrþitor al tainelor mântuitoare, de „sare a pãmântului ºi luminã a lumii”, de exemplu de slujire ºi dãruire, Preoþii nou-sfinþiþi la Roman Pentru Ordinul Franciscan Ovidiu Cojan (18.09.1984, Bacãu „Ss. Petru ºi Paul”); Vasile Dior (04.02.1984, Teþcani); Florin-Cristian Farcaº (30.09.1984, Buruieneºti) Pentru Misionarii Cuvântului Divin Claudiu Eva (19.10.1979, Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”); Gheorghe Iordache (10.12.1979, Tuta)

dupã modelul preotului veºnic, Cristos.

Fiecare candidat a rãspuns cu fermitate „Prezent”, afirmând angajamentul de a-l urma pe Cristos pentru toatã viaþa.

Episcopul s-a rugat lui Dumnezeu ca sã-i primeascã în rândul miniºtrilor sacri prin învrednicirea cu taina sfintei Preoþii.

Au urmat celelalte acþiuni prevãzute de ritualul de hirotonire: prosternarea candidaþilor ºi intonarea litaniei tuturor sfinþilor, impunerea mâinilor, rugãciunea de consacrare, îmbrãcarea veºmintelor preoþeºti, ungerea mâinilor cu ulei sfânt, înmânarea pâinii ºi vinului ºi dãruirea pãcii.

Liturghia a continuat cu oferirea darurilor, preoþii nou-sfinþiþi urcând pentru prima datã la altar pentru a celebra, împreunã cu episcopul ºi cu preoþii, prima lor sfântã Liturghie.

La final, preoþii nou-sfinþiþi au împãrþit binecuvântarea specialã.

Sãrbãtoarea a continuat dupã Liturghie, preoþii nou-sfinþiþi bucurându-se împreunã cu rudele lor care le-au oferit flori, i-au felicitat ºi s-au bucurat împreunã de marele dar pe care l-au primit de la Dumnezeu.

Pr. Virgil Blaj

Bacãu ºi Iaºi Comunitatea fraþilor salezieni ai lui Don Bosco din Bacãu s-a aflat sâmbãtã, 16 iunie, în sãrbãtoare. Fratele Iosif Ilieº, din Adjudeni (18.07.1979, originar din Buzãu), care a fost sfinþit diacon la 9 iunie 2011, a fost hirotonit preot, prin impunerea mâinilor PS Petru Gherghel. Celebrarea s-a desfãºurat în Parohia „Fericitul Ieremia” din Bacãu. Întreaga comunitate a fraþilor salezieni precum ºi comunitatea credincioºilor din parohie s-au unit în cântece ºi rugãciune mulþumindu-i Domnului pentru darul preoþiei la care a fost chemat fratele Iosif.

Bacãu

În catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi, în ziua de 29 iunie, solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, au fost hirotoniþi 16 preoþi: 14 diecezani (12 pentru Dieceza de Iaºi, doi pentru Arhidieceza de Bucureºti) ºi doi aparþinând Ordinului Fraþilor Minori Conventuali. Acest moment a fost pregãtit prin exerciþii spirituale, desfãºurate în perioada 21-28 iunie, timp în care candidaþii au meditat asupra tainei la care urmau sã fie fãcuþi pãrtaºi. Exerciþiile s-au desfãºurat la casa de reculegere de la Bârnova (Iaºi), sub îndrumarea Mons. Benone Farcaº, paroh al bisericii „Providenþa Divinã” din Chiºinãu.

Virgiliu Demºa-Crainicu

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Întâlnirea Mondialã a Familiilor

Importanþa duminicii pentru familie „Dragi familii, cereþi deseori, în rugãciune, ajutorul Fecioarei Maria ºi al sfântului Iosif, ca sã vã înveþe sã primiþi iubirea lui Dumnezeu aºa cum ei au primit-o. Vocaþia voastrã nu este uºor de trãit, mai ales astãzi, dar vocaþia iubirii este o realitate minunatã, este singura forþã care poate cu adevãrat transforma cosmosul, lumea”.

Benedict al XVI-lea ea de-a VII-a Întâlnire MonC dialã a Familiilor s-a desfãºurat anul acesta între 30 mai ºi 3 iunie la Milano (Italia), cu tema: „Familia, munca ºi sãrbãtoarea”. Au participat aproximativ un milion ºi jumãtate de persoane din întreaga lume, peste 150 fiind din România.

Urmãtoarea întâlnire va avea loc în SUA, în anul 2015.

Printre participanþi s-au aflat ºi patru episcopi români, doi de rit latin (PS Petru Gherghel ºi PS Cornel Damian) ºi doi de rit oriental (PS Florentin Crihãlmeanu ºi PS Virgil Bercea), împreunã cu mai mulþi români veniþi din toate colþurile þãrii: aproape 50 din Diecezele de Iaºi ºi Bucureºti, însoþiþi de preoþii Fabian Mãriuþ, Alois Fechet ºi Iulian-Eugen Kropp, cãrora li s-a adãugat ºi pr. Isidor Mãrtincã; alte douã grupuri venite din Diecezele de Cluj ºi Oradea. Acestora li s-au adãugat ºi credincioºii catolici români care locuiesc la Milano ºi în partea de nord a Italiei.

La întâlnire a participat, prin intermediul Forumului Internaþional al Acþiunii Catolice (FIAC) ºi al Acþiunii Catolice din România (ACRo), ºi familia Frona, din Dieceza de Iaºi.

Grupul coordonat de FIAC a fost format din familii de pe diverse continente, din diferite þãri: Argentina, Israel, Etiopia, Italia ºi România.

Familii din întreaga lume, însoþite de pãstorii lor ºi de experþi în diverse domenii ºtiinþifice, teologice ºi pastorale, au analizat, în cadrul unui Congres Teologico-Pastoral, diferite aspecte antropologice, doctrinare ºi sociologice care au legãturã cu familia. Cele trei zile de conferinþe au avut menirea sã îi facã pe participanþi sã înþeleagã cã „pãrinþii sunt fundamentul, copiii sunt zidurile, iar sãrbãtoarea ºi munca sunt camerele casei, iubirii ºi a relaþiilor” din familie.

Sâmbãtã, 2 iunie, papa s-a întâlnit pe Stadionul San Siro, cu aproximativ 80.000 de persoane – în majoritate tineri care

8 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

au primit recent sau care urmeazã sã primeascã sacramentul Mirului. „Tindeþi spre idealuri înalte, le-a spus papa; toþi pot ajunge la o mãsurã înaltã, nu doar unii! Fiþi sfinþi!

Dar este posibil sã fiþi sfinþi la vârsta voastrã? Vã rãspund: cu siguranþã! O demonstreazã mãrturia atâtor sfinþi de vârsta voastrã, precum Dominic Savio sau Maria Goretti. Sfinþenia este calea obiºnuitã a creºtinului: nu este rezervatã unor puþini aleºi, ci este deschisã tuturor”.

Aproximativ o jumãtate de milion de persoane au participat în seara zilei de 2 iunie la „Celebrarea Mãrturiei” în Parcul Bresso din Milano. Au fost mãrturii emoþionante ale soþilor ºi copiilor de pe cele cinci continente. S-a rãspuns întrebãrilor unor familii pe teme diferite. Doi logodnici din Madagascar, Fara e Serge, care studiazã la o universitate din Italia, au vorbit despre neliniºtea pe care o simt în faþa angajamentului „pentru totdeauna” ¾

¾ dat

la cãsãtorie. O familie din Brazilia (Maria Marta ºi Manoel Angelo) a ridicat problema celor recãsãtoriþi în urma divorþului care nu pot primi sfintele taine. O familie din Grecia (Pania ºi Nikos Paleologos) a întrebat ce pot face familiile afectate de criza economicã pentru a nu-ºi pierde speranþa.

Jay ºi Anna Rarrie din SUA au vorbit despre dificultatea de a reconcilia timpul de lucru cu timpul pentru familie. La cererea lui Cat Tien, o fetiþã de ºapte ani din Vietnam, de a spune ceva despre familia în care a crescut ºi despre copilãria sa, papa a amintit importanþa esenþialã a duminicii în familia sa: „Duminica începea sâmbãtã dupã-masa, când tatãl meu ne citea lecturile duminicale. [...] Astfel intram în Liturghie într-o atmosferã de bucurie. Ziua urmãtoare mergeam la Liturghie. Locuiam lângã Salzburg… când începea Kyrie era ca ºi cum se deschideau însãºi cerurile. [...] Apoi, natural, acasã era important prânzul luat împreunã”.

Punctul culminant l-a constituit sfânta Liturghie de încheiere celebratã în parcul Bresso din Milano, duminicã, 3 iunie. „Doresc sã amintesc – a spus Benedict al XVI-lea – ceea ce am reafirmat în apãrarea timpului familiei, ameninþat de un fel de impunere a angajamentelor de muncã: duminica este ziua Domnului ºi a omului, o zi în care toþi trebuie sã poatã fi liberi, liberi pentru familie ºi liberi pentru Dumnezeu. Apãrând duminica, apãrãm libertatea omului!”.

La terminarea sfintei Liturghii, la care au participat peste un milion de persoane, Sfântul Pãrinte a anunþat locul ºi anul urmãtoarei ediþii: 2015, Philadelphia, în Pennsylvania (SUA).

Mãrturii ale participanþilor „Îi mulþumim Domnului cã la acest eveniment istoric au avut bucuria sã participe un numãr frumos de familii din Dieceza de Iaºi, din Bucureºti ºi din Ardeal, precum ºi multe alte familii ºi persoane ce se aflã în nordul Italiei, în emigraþie pentru un loc de muncã.

A fost o adevãratã bucurie ºi o întâlnire ce nu se va putea uita uºor” (PS Petru Gherghel). „Punctul culminant al pelerinajului nostru a fost sfânta Liturghie de duminicã, 3 iunie, celebratã de Sfântul Pãrinte, la Bresso. A fost un moment emoþionant, plin de încãrcãturã spiritualã. Sfântul Pãrinte a exprimat preþuirea ºi grija pe care Biserica le manifestã faþã de familiile zilelor noastre. Am fost încurajaþi în trãirea autenticã a credinþei noastre” (Matei, Anca ºi Cristian Frona). „La Bresso, locul unde s-a desfãºurat sãrbãtoarea mãrturiilor cu Sfântul Pãrinte, au fost mãrturii emoþionante ale soþilor ºi copiilor de pe diferite continente, despre teme fierbinþi din societatea actualã: criza economicã, dificultatea de a concilia timpurile de lucru cu

cele ale familiei, rãspândirea divorþurilor, precum ºi alte întrebãri existenþiale care îi ating pe adulþi, copii ºi tineri. Sfântul Pãrinte a rãspuns la întrebãrile adresate ºi a subliniat cã trebuie sã ne trãim credinþa în orice condiþii, chiar ºi în momente de crizã” (Lucia ªmid). „Ne bucurãm cã am avut ºansa de a lua parte la aceastã întâlnire, mulþumim celor care au fãcut posibilã participarea noastrã ºi încurajãm toate familiile sã participe la cât mai multe activitãþi din anul familiei” (Ana Doboº). „Noi, românii catolici din Milano, adresãm gândul nostru de mulþumire episcopilor noºtri care au fost prezenþi la Milano, familiilor de români din þarã care au participat la acest important eveniment, familiilor care i-au gãzduit pe credincioºii veniþi din România ºi ne exprimãm speranþa cã acest moment va impulsiona ºi viaþa comunitãþilor noastre din þarã, pentru ca la urmãtoarea Întâlnire Mondialã sã putem participa într-un numãr ºi mai mare” (Comunitatea românilor catolici din Milano).

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Congres Euharistic Internaþional L

a Dublin (Irlanda) s-a desfãºurat în perioada 10-17 iunie cel de-al 50-lea Congres Euharistic Internaþional (www.iec2012.ie), cu tema: „Euharistia: comuniune cu Cristos ºi cu fiecare”.

Un congres euharistic reprezintã o întâlnire internaþionalã, cu scopul de a promova ºi de a conºtientiza rolul central al Euharistiei în viaþa ºi misiunea Bisericii. De asemenea, are misiunea de a ajuta la îmbunãtãþirea modului de a înþelege ºi a celebra liturgia, ºi de a atrage atenþia asupra dimensiunii sociale a Euharistiei.

Nu este pentru prima datã când s-a organizat un astfel de eveniment în Irlanda, un Congres Euharistic având loc aici în anul 1932.

Deschiderea oficialã a avut loc, duminicã, 10 iunie, în prezenþa a peste 12.500 de pelerini din 120 de þãri ºi din cele patru arhidieceze ale Irlandei.

Liturghia de deschidere a fost prezidatã de cardinalul Marc Ouellet, delegat papal. Printre concelebranþi s-au numãrat Diarmuid Martin, arhiepiscop de Dublin ºi preºedintele acestei ediþii a congresului, Mons. Piero Marini, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Congresele Euharistice ºi cardinalul Thomas Collins, arhiepiscop de Toronto (Canada).

Programul a cuprins diferite celebrãri liturgice, evenimente culturale, cateheze, mãrturii ºi ateliere de lucru pe grupuri.

A existat ºi un program special pentru tineri, care a cuprins cateheze, concerte, piese de teatru, mãrturii personale ºi câteva activitãþi dedicate copiilor.

Invitaþi speciali au fost cardinalul Peter Turkson, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate ºi Pace, cardinalul Rodriguez Maradiaga, preºedintele Caritas Internationalis, fratele Alois, priorul comunitãþii Taizé, arhiep. Michael Jackson, din Irlanda. Biserica Catolicã din România a fost reprezentatã de ÎPS György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba-Iulia Încheierea a avut loc, duminicã, 17 iunie, cu participarea a aproape 80.000 de persoane, fiind prezidatã de acelaºi legat papal.

Românii s-au adunat în biserica „Our Lady of Lourdes” din Dublin, în care se celebreazã zilnic sfânta Liturghie pentru românii din Irlanda, de cãtre pr. Eugen Þâmpu.

Primul Congres Euharistic Internaþional a avut loc la Lille (Franþa), la 21 iunie 1881. Iniþiativa i-a aparþinut episcopului Gaston de Ségur, fiind aprobatã de papa Leon al XIII-lea. Evenimentul se desfãºoarã din patru în patru ani, în anul 2008 desfãºurându-se în Quebec (Canada).

Participanþii la congres au avut prilejul de a înþelege mai bine Euharistia, de a o celebra într-un mod mai amplu ºi de a întãri angajamentul de a face binele prin slujirea reciprocã ºi prin fapte de dreptate.

10 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

E bine de ºtiut

Învãþãtori ai Bisericii

În cadrul solemnitãþii „Coborârea Sfântului Duh”, celebratã la 27 mai, la rugãciunea pascalã „Regina coeli” papa Benedict al XVI-lea a anunþat data la care vor fi proclamaþi doi noi învãþãtori ai Bisericii.

Evenimentul va avea loc la 7 octombrie, iar cei doi sfinþi sunt Ioan de Avila ºi cãlugãriþa benedictinã germanã Hildegard von Bingen. De la aceastã datã vor fi 35 de învãþãtori ai Bisericii.

Pentru ca o persoanã sã devinã învãþãtor al Bisericii sunt necesare trei condiþii: sfinþenia vieþii, recunoscutã de Bisericã prin canonizare, învãþãtura conformã cu doctrina Bisericii ºi o cunoaºtere eminentã a credinþei, exprimatã în scris. Confirmarea acestor condiþii are loc printr-un decret special al papei. Învãþãtura respectivei persoane este însuºitã ºi susþinutã de cãtre Bisericã, constituind o sursã teologicã importantã.

Printre învãþãtorii Bisericii se numãrã sfinþi ca Augustin, numit ºi „doctor gratiae” (învãþãtorul harului), sau Toma de Aquino, „doctor angelicus” (învãþãtorul angelic).

Ultima persoanã care a primit acest titlu a fost sfânta Tereza de Lisieux, în anul 1997.

De altfel, ultimele titluri de învãþãtori ai Bisericii au fost acordate unor sfinte (Tereza din Avila ºi Ecaterina din Siena). În acest moment, în Biserica Catolicã existã 33 de învãþãtori ai Bisericii: 30 de bãrbaþi ºi trei femei.

ISTORIE Figure ilustre

Pr. Iosif Celante reotul franciscan Iosif (Giu P seppe) Celante s-a nãscut la 16 februarie 1910 la Câmpeni, comuna Pârjol (Bacãu) ºi a urmat cursurile Seminarului Franciscan din Hãlãuceºti ºi pe cele ale Academiei Teologice din Assisi (Italia).

A fost sfinþit preot la 13 august 1933, la Assisi, iar dupã întoarcerea în þarã a îmbrãþiºat ritul oriental, activând în parohiile greco-catolice din Oradea ºi Sanislãu.

Dupã lichidarea Bisericii Greco-Catolice în luna decembrie 1948, a venit în Dieceza de Iaºi, fiind numit paroh de Piatra Neamþ, funcþie pe care o va deþine pânã la arestarea sa survenitã la 25 mai 1962.

A fost anchetat cu duritate, în cadrul Anchetei 612/1961, care viza grupurile de preoþi franciscani – Albert – Budãu – Dãmoc – Apostol, pr. Iosif Celante fiind inclus în „lotul nr. 2”, din care mai fãceau parte preoþii ªtefan Apostol, Petru Dâncã ºi Iosif Duman. În baza informaþiilor cuprinse în dosarul de urmãrire informativã, securiºtii Guiþã Ionaºcu ºi Theodor Popa l-au catalogat pe pr. I. Celante ca fiind „un element duºmãnos” faþã de regimul comunist-ateu din România, împotriva cãruia ar fi dus, chipurile, o „intensã activitate contrarevoluþionarã”, care viza „rãsturnarea regimului comunist”.

Concret, preotului Celante i-a fost imputat faptul de a fi

distribuit în 1948 un manifest anticomunist, de a fi purtat cu unii preoþi „discuþii duºmãnoase”, de a fi ascultat Vocea Americii ºi Radio Vatican, de a fi folosit, pentru întocmirea predicilor, cãrþi religioase având „conþinut antidemocratic”, de a fi tradus ºi distribuit faimoasele predici ale lui Giovanni Colombo, ºi, în sfârºit, de a fi oferit ajutor bãnesc unor preoþi aflaþi cu „domiciliu obligatoriu” dupã ieºirea lor din puºcãriile comuniste.

Prin Sentinþa nr. 7/4 februarie 1963, Tribunalul Militar Iaºi l-a condamnat la ºapte ani de închisoare corecþionalã pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale” ºi ºase ani închisoare pentru delictul de „deþinere ºi rãspândire de publicaþii interzise”. Pedeapsa i-a fost redusã la recurs la cinci ani de închisoare, prin Decizia nr. 107 din 3 aprilie 1963 a Tribunalului Militar Bucureºti.

A urmat pentru pr. I. Celante calvarul închisorilor comuniste de la Bacãu, Jilava, Giurgeni, Strâmba ºi Gherla, de unde va fi graþiat în luna august 1964.

Conform mãrturiei oferite de pr. I. Celante, la Bacãu a stat în aceeaºi celulã cu preoþii din „loturile” de deþinuþi Albert – Budãu – Dãmoc – Apostol, unde, „pentru a-ºi pãstra vie credinþa”, preoþii þineau zilnic, prin rotaþie, prelegeri pe teme teologice. La scarã redusã,

Pr. Iosif Celante în arestul Securitãþii

procedeul s-ar fi repetat ºi în puºcãriile de la Giurgeni ºi Strâmba.

De asemenea, la Gherla, pr. I. Celante a fost coleg de celulã cu preoþii M. Rotaru, Gh. Vameºiu, I. Ploscaru ºi I. Herþa.

De menþionat cã la 1 iulie 1964, deþinutul I. Celante a primit la Gherla vizita unor securiºti din Bucureºti, care, prin constrângere, au încercat racolarea sa ca informator. ªicanele din partea Securitãþii au continuat ºi dupã eliberarea sa, scãpând de aceastã presiune abia în 1966. „Eu nu sunt informator. Sã mã fereascã Dumnezeu!”, declara în 1966 pr. I. Celante, care mãrturisea deschis faptul cã „avea o pãrere rea despre organele de Securitate”.

Dupã anul 1964, pr. Celante a activat în parohiile Mãrgineni ºi Bacãu, fiind în toatã aceastã perioadã urmãrit de Securitate prin dosar informativ. Moare la Bacãu la 20 februarie 1992, fiind înmormântat în cimitirul central al oraºului Bacãu.

Dr. Dãnuþ Doboº

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor Ep. Anton Durcovici

Dispariþia obiectelor personale n toamna anului 1996, episcopul Petru Gherghel a iniþiat Îo amplã investigaþie arhivisticã ºi istoricã privind identificarea mormântului de la Sighet al ep. Anton Durcovici, precum ºi descoperirea ºi recuperarea obiectelor personale ce i-au fost confiscate de Securitate în momentul arestãrii, la 26 iunie 1949. Este vorba de veºmintele bisericeºti, mitra, toiagul episcopal („baculus”), inelul, lanþul ºi crucea pectoralã.

Au urmat 16 ani de cãutãri în arhivele M.A.I., SRI, CNSAS, Direcþia Generalã a Penitenciarelor, BNR ºi altele, din echipa de cercetãtori fãcând parte la un moment dat ºi senatorul Petru Caraman.

Momentul cel mai emoþionant a fost în zilele de 23 ºi 24 iunie 1997, atunci când am fost chemaþi la Bucureºti de un domn secretar de Stat în M.A.I., pentru a ridica obiectele respective, care fuseserã descoperite în arhiva SRI. Din pãcate, informaþia nu era veridicã, în realitate fiind vorba de descoperirea „documentelor” Durcovici, ºi nu despre obiectele sus-menþionate.

Atenþia ni s-a concentrat apoi pe Banca Naþionalã a României, dar la 7 ianuarie 1998 a venit rãspunsul fãrã echivoc al Guvernatorului BNR, care ne informa cã nu fusese identificatã nici o documentaþie care sã ateste depunerea la BNR a obiectelor personale ale episcopului Anton Durcovici.

Cercetãrile ulterioare efectuate în arhivele CNSAS aveau

sã releve faptul cã, odatã cu internarea episcopului la Penitenciarul de exterminare de la Sighet, a fost depus ºi un sac conþinând hainele ºi obiectele personale ale episcopului. Cheia de la depozitul ce adãpostea hainele ºi obiectele personale ale deþinuþilor o deþinea doar comandantul închisorii, torþionarul Vasile Ciolpan. În martie 1955, obiectele de valoare au fost preluate de colonelul Ilie Bãdica ºi transportate la Bucureºti pentru a fi predate generalului Ady Ladislau, adjunctul ministrului de Interne. Printre obiectele în cauzã se aflau ºi câteva care aparþinuserã episcopului Anton Durcovici: „Un inel dublu cu piatrã albãstruie, metal galben; un ceas de mânã, metal alb, fãrã sticlã, marca Longines, cu brãþãri de curea; o cruce cu lanþ metal galben, cu ºase pietre albãstrui; un carnet CEC, cu 26,71 lei”.

Alte obiecte aparþineau episcopilor Ioan Suciu ºi Valeriu Traian Frenþiu, dar ºi unor demnitari ºi generali.

Toate obiectele vor dispãrea însã, iar ancheta declanºatã în anul 1959, la sesizarea surorii episcopului Suciu, avea sã releve faptul cã acestea fuseserã furate de colonelul Ilie Bãdica ºi de generalul Ady Ladislau.

Rezoluþia adoptatã de ministrul de Interne, Alexandru Drãghici a fost: „Sã plãteascã persoanele care au furat lucrurile”.

Sunt trei ipoteze cu privire la soarta acestor obiecte: au fost comercializate, au fost incluse

12 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

în „colecþia” de obiecte furate din închisori a gen. Ady Ladislau sau au fost „utilizate apoi în interesul muncii M.A.I. (!)”, probabil în operaþiuni externe. În cazul ep. Anton Durcovici, obligaþia legalã a securiºtilor era sã predea aceste obiecte rudelor sale. Se vede însã cã securiºtii au pus interesele personale ºi lãcomia înaintea legii! În ceea ce priveºte mitra episcopului, toiagul episcopal, alãturi de veºmintele bisericeºti, acestea au fost depozitate de torþionarul V. Ciolpan într-o camerã „necorespunzãtoare”, direct pe podea, fapt ce a dus la degradarea lor, conform concluziilor anchetei M.A.I. din anul 1955. Obiectele au dispãrut însã în condiþii neelucidate, alãturi de vasul pentru sfânta crismã, care se aflau în posesia episcopului Anton Durcovici la 26 iunie 1949, zi programatã pentru acordarea sfântului Mir la Popeºti Leordeni.

Dr. Dãnuþ Doboº

Sanctuare

Nazaret azaretul ar trebui considerat cel mai important N loc marian din lume, deoarece aici Maria nu doar s-a arãtat câtorva persoane pentru scurt timp, ci aici a trãit, a muncit, s-a rugat, s-a îngrijit de Isus ani ºi ani de zile. Într-o traducere mai veche, Nazaret (Naþrat) ar fi numele unei flori. Nazaretul se deschide ca petalele unei flori între colinele Galileii. Îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-un oraº din Galileea, numit Nazaret, iar la întoarcerea din Egipt, sfânta familie a mers sã locuiascã în acelaºi oraº, Nazaret. Dupã perioada biblicã, cele douã rãscoale evreieºti împotriva romanilor au fãcut mari pagube în Galileea, dar Nazaretul nu a fost afectat. Încet-încet a crescut ºi comunitatea creºtinã (iniþial numiþi „nazareni”), condusã de Iuda Tadeu. Aºa apare, în jurul casei Mariei, o sinagogã-bisericã, în stilul sinagogilor timpului. Pe la anul 450, este înlocuitã de o bazilicã bizantinã, mare, cu trei nave. Grota Bunei-Vestiri nu a fost introdusã în bisericã, dar se ajungea la ea coborând pe o scarã. Dupã anul 313, încep sã vinã pelerini în Palestina. Primul care vorbeºte despre Nazaret este Anonimus din Piacenza, în anul 570, care spune cã a vãzut aici cartea din care a învãþat Isus ºi piatra pe care el a ºezut. Mai vorbeºte ºi despre frumuseþea femeilor din Nazaret. Un alt pelerin, Arculf, scria, în anul 638, cã a vãzut „biserica ridicatã deasupra casei unde a intrat arhanghelul Gabriel”.

În anul 1099 sosesc aici cruciaþii ºi construiesc peste vechea bazilicã o nouã clãdire imensã, mai mare ca bazilica de azi. Dupã înfrângerea cruciaþilor, biserica este distrusã.

Au rãmas doar ruine care acopereau Grota Bunei-Vestiri. În anul 1620, cãlugãrii franciscani au primit în dar, de la principele turc Fakhr, teritoriul din zona bazilicii, iar în anul 1730 apare prima bisericã franciscanã, în care a fost introdusã ºi Grota Bunei-Vestiri. Pe altarul existent în grotã s-a scris: „Aici, Cuvântul s-a fãcut trup”. Cãlugãrii au avut la dispoziþie doar ºase luni, timp în care funcþionarul musulman era plecat în pelerinaj la Mecca, pelerinaj plãtit de fraþi, desigur. În secolul al XX-lea, biserica a fost demolatã pentru a se ridica bazilica modernã de azi. Între anii 1955 ºi 1959 s-a construit noua bazilicã. În timpul construcþiei fundaþiei, s-au descoperit multe urme din clãdirile antice ºi din biserica ridicatã de cruciaþi. Poate cea mai interesantã descoperire, prin bucãþile de tencuialã din prima sinagogã-bisericã, este o piatrã cu inscripþia greceascã XE MAPIA (Kh-air-e Maria – Bucurã-te, Marie).

Actuala bazilicã l-a avut ca arhitect pe Giovanni Muzio ºi a fost consacratã la 25 martie 1969. A fost construitã din beton armat, fiind placatã pe exterior cu piatrã albã de Galileea. La intrare, pãtrundem într-o bisericã intermediarã ºi suntem înconjuraþi de un semiîntuneric mistic, pentru ca,

imediat, sã fim conduºi, în stânga, spre Grota Bunei-Vestiri. Punctul central al Nazaretului este altarul din grotã, care se sprijinã pe patru capiteluri din biserica anticã. Grota face parte din complexul de locuinþe al vechiului sat.

Biserica mare, de sus, impresioneazã prin mãrime (45/27 m), variaþia de culori de marmurã, mulþimea ºi frumuseþea mozaicurilor, culorile vii ale vitraliilor. Altarul principal este din marmurã roºie, având forma unei bãrci. Deasupra meritã atenþie tabernacolul de argint aurit. În spatele altarului, un mozaic imens reprezintã întreaga Bisericã: în centru Isus ºi sfântul Petru, iar spre ei se îndreaptã toate neamurile pãmântului. Însã, cu siguranþã, cel mai frumos lucru de aici este cupola (cu diametrul la bazã de 18 m), o adevãratã bijuterie arhitectonicã: un crin imens, care coboarã spre pãmânt, trãgându-ºi parcã seva din cer. În curtea bazilicii pot fi admirate diverse mozaicuri ce o reprezintã pe Maria, donaþii ale multor þãri, printre care România.

Pr. Iosif Dorcu

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

La urmã, cui foloseºte? u de mult, într-una din zile, N întoarsã de la serviciu, soþia a avut un dialog foarte serios cu fiica mai mare, cãreia i-a spus printre altele sã vorbeascã ºi cu mãtuºa (profesoarã), pentru a avea un rãspuns mult mai complet la întrebãrile pe care ºi le pusese. O atitudine care, sincer, nu mi-a plãcut! De ce trebuia sã vorbeascã fiica mea cu mãtuºa ei? De ce cu ea ºi nu ºi cu mine? Sau, de ce nu doar cu mine? Doar sunt tatãl ei! De ce trebuia sã fiu exclus dintr-o problemã care mã privea în mod direct? Eram foarte supãrat ºi pentru asta am fãcut un scandal „monstru”.

Dupã un timp, în care spiritele s-au mai limpezit, m-am gândit sã „reiau” dialogul: „ªi totuºi, de ce sunt exclus dintr-o problemã a fiicei mele? am întrebat-o pe soþie”. „Tu, mi-a rãspuns ea, înainte sã þi se explice ceea ce se întâmplã, pretinzi cã trebuie sã ºtii totul. ªi, într-o oarecare mãsurã, ai dreptate. Trebuie sã ºtii ceea ce se

întâmplã cu fiica noastrã, aºa cum trebuie sã ºtii ce se întâmplã cu toþi copiii noºtri, dar depinde de modul în care eºti dispus sã ºtii. Dacã pretinzi, aºa cum ai fãcut adineauri, nu te aºtepta ca vreunul dintre copii sã se deschidã faþã de tine ºi sã-þi spunã ceea ce îl frãmântã. Nu þi se pare cã, mai mult decât iubire ºi respect, ai indus în copii un sentiment de fricã? Cum crezi cã pot sã se apropie ca sã-þi vorbeascã, vãzându-te mereu nervos? Ce, eu nu am problemele mele la serviciu? Problemele mele de sãnãtate, pe care tu le ºtii, nu m-ar fi îndreptãþit mult mai mult decât tine sã fiu nervoasã? La urmã, cui foloseºte?”

O ascultam aproape hipnotizat de vocea-i blândã, de profunzimea discursului ºi de intenþia ei de a schimba ceva în atitudinea mea. Mã ºi gândeam sã „sar” din nou, sã rãspund nervos, sã înveþe la rândul ei cã eu sunt „bãrbatul” din casã.

Cã prea mi se pãrea cã s-a „aliat”

cu fiica mai mare împotriva mea. Dar…, vorba ei, „la urmã, cui foloseºte?”. ªi apoi, pe undeva avea dreptate. Eram o fire vulcanicã. Mã irita orice vorbã spusã pe la spate, orice apropo, chiar ºi glumele care se fãceau pe seama mea.

Am acceptat ideea cã era necesar ca fiica mea sã vorbeascã ºi cu mãtuºa ei. Era o problemã de relaþionare la nivel de clasã. ªi, cum mãtuºa era profesoarã, iar pe deasupra ºi specialistã în pedagogie, am ajuns la concluzia cã nu era de competenþa mea.

Am vorbit la rândul meu cu un preot, care m-a lãmurit cã nici mãcar nu trebuie sã fim „competenþi” în toate. Ba mai mult, ar fi o mare mândrie sã pretinzi cã te pricepi la toate. În acelaºi timp, din toatã „povestea” asta am mai învãþat un lucru, ºi anume cã o persoanã nu se judecã în funcþie de un singur lucru care i s-a întâmplat. Eu m-am considerat nedreptãþit pentru cã soþia i-a spus fiicei sã vorbeascã ºi cu mãtuºa. Dacã m-aº fi întrebat asupra competenþei mele în privinþa problemei fiicei mele, dacã mi-aº fi dat seama de ce fiica mea nu a avut curajul sã vorbeascã cu mine, atunci lucrurile ar fi luat o altã turnurã.

Judecãm persoanele fãrã sã fim competenþi, le judecãm pentru ceea ce s-a întâmplat, fãrã a þine seama de context, de starea lor, de atitudinea pe care am avut-o noi pânã în acel moment faþã de ele. Judecãm, deºi nu suntem îndreptãþiþi! ªi apoi, mai greºeºte ºi omul, ce, noi nu greºim? ªi, dacã ne-am certa sau am avea o reacþie neprevãzutã, la urmã, cui foloseºte? (Marcelin) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

14 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Pentru copii Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Gotfrid, trist ºi cuprins de dorul de casã, stãtea adâncit în gânduri pânã seara târziu.

Când s-a deºteptat din reveria lui, a simþit iar dorul sã se retragã la peºtera lui ºi a pornit în direcþia ei. Flãcãrile au dispãrut, dar jarul ºi dogoreala erau atât de puternice, încât nu se putea apropia de culcuºul sãu; de aceea a fost nevoit sã-ºi caute un alt adãpost. Copacii de pe lângã izvor, care nu prea erau cine ºtie ce mare lucru, îi tãiase cu timpul, pentru a se aproviziona cu lemne. Aºadar, a fost nevoit sã se adãposteascã sub cerul liber, servindu-se de o stâncã drept pat. Gotfrid era prea trist ca sã poatã dormi.

– Ah! a spus el, acum sunt într-adevãr ca o pasãre ce a fost gonitã din cuibul ei! ªi iar l-a nãvãlit dorul de casã, mai aprig ca niciodatã.

– Vai! a spus el, câte am avut de suferit pe aceastã insulã ºi câte mai am încã de acum de suferit! O, ce bine îmi era

când mã aflam în casa pãrinteascã! Dacã m-aº mai vedea odatã acolo, mi s-ar pãrea cã am înviat din nou!

Cu ochii plini de lacrimi, ºi-a îndreptat privirea spre cer, de unde-i venea totdeauna mângâierea ºi tãria în mâhniri ºi necazuri. Era o noapte splendidã; pe cer nu se zãrea nici un crâmpei de nor, stelele sclipeau ca milioane de lumânãri aprinse care îºi oglindeau lumina în oglinda apelor mãrii.

– O Dumnezeule, a spus el, cât de frumos trebuie sã fie la tine în cer! Ce bine o sã ne simþim acolo, împreunã cu tine!

Numai acolo este patria noastrã, casa noastrã pãrinteascã!

Dupã cum mã poartã dorul de pe aceastã insulã pustie ºi neroditoare, unde trãiesc ca un surghiunit, la uscatul, unde grãdinile sunt pline de flori frumoase ºi de fructe gustoase, unde tatãl meu pãmântesc m-ar primi cu braþele deschise, tot aºa, ba încã mai mult, doresc sã vin la tine

sus, prea bunul meu Tatã ceresc! Tot pãmântul se poate asemãna cu aceastã insulã. Oamenii de pe pãmânt au, fiecare în felul sãu, multe de suferit, cum am ºi eu de suferit aici pe insulã: necazuri, ger, foame, boli ºi la urma urmei moartea.

Pe când la tine, sus în cer, nu sunt suferinþe ºi nici necazuri; acolo este numai bucurie ºi fericire desãvârºitã. O, dacã aº mai ajunge mãcar o singurã datã la pãrinþii mei, atunci mi-ar fi cu totul indiferent orice aº mai avea de suferit mai departe!

O, ce bucuros aº fi, dacã ar veni o corabie sã mã ducã la tatãl meu; dar cât de mult mã vei bucura tu, când mã vei chema la tine în cer, luându-mã de pe acest pãmânt, care nu e decât o vale a plângerii!

X. Prietenii de departe S-au împlinit trei ani de când Gotfrid a ajuns pe aceastã insulã.

Pãrinþii lui nu se mai gândeau cã el ar mai putea fi în viaþã.

Singura lor speranþã era cã îl vor vedea odatã în cer. Jalea lor dupã el era rãsplãtitã, în schimb, prin purtarea cea bunã a celorlalþi copii, care le fãceau mare bucurie. Marta, care avea de acum 14 ani, era o copilã foarte harnicã ºi ascultãtoare. Andrei, care avea 8 aniºori când plecase Gotfrid, dãdea acum o mânã de ajutor la lucru tatãlui sãu, în locul lui Gotfrid. Amândoi erau copii evlavioºi ºi bine crescuþi. Într-o zi, pe când tatãl socotea cã se pot culege nucile, a spus copiilor sãi, Andrei ºi Marta: – Azi e o zi foarte frumoasã ºi marea e liniºtitã; vom merge cu barca pe Insula Verde, cãci am terminat mlaja ºi nu mai am cu ce lucra. Cu aceastã ocazie puteþi strânge câteva coºuri cu nuci. Anul acesta s-au fãcut tot aºa de multe, ca acum trei ani, când s-a înecat sãrmanul vostru frate, Gotfrid. (va urma)

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Sãrbãtoarea Copiilor

Isus

e bucuria mea! arohia Baraþi a fost gazda Sãrbãtorii Copiilor, sâmP bãtã, 9 iunie, cu tema: „Isus e bucuria mea!”. Peste 3.500 de copii, împreunã cu aproximativ 500 de animatori ºi 90 de preoþi din întreaga diecezã, s-au adunat în jurul PS Petru Gherghel, rãspunzând la invitaþia de a-l mãrturisi pe Isus ca bucurie a vieþii.

Ziua de sâmbãtã a început foarte devreme pentru cei de la Baraþi. Grupurile agitate ºi gãlãgioase au umplut locul de entuziasm. Ele au trecut mai întâi pe la centrul de primire, unde au primit eºarfe colorate, apã ºi câte un pacheþel de mâncare pentru fiecare copil.

La ora 9.30 un grup de tineri din grupul Salezienilor lui Don Bosco din Bacãu au început programul cu un moment de animare. Ziua a fost deschisã oficial de pr. Felix Roca, responsabil al Oficiului pentru

Pastoraþia Tinerilor, Copiilor ºi Asociaþiilor. Programul a continuat cu o scurtã rugãciune cãtre Isus, bucuria noastrã.

Apoi a urmat salutul din partea pr. Ferenþ Tancãu, paroh în parohia gazdã. Un moment mult aºteptat a fost intonarea noului imn al sãrbãtorii.

Sfânta Liturghie, celebratã de PS Petru Gherghel, a fost pentru toþi un moment plin de entuziasm ºi de bucurie. În cadrul Liturghiei a fost sfinþitã noua icoanã ce îl reprezintã pe Isus cu copiii, simbol al Sãrbãtorii Copiilor. La predicã, Preasfinþitul a insistat pe faptul cã bucuria noastrã este un dar de sus ºi cã fiecare creºtin are misiunea de a fi purtãtor al acestei bucurii în familie.

La sfârºitul Liturghiei, doi reprezentanþi ai Parohiei Baraþi au înmânat, în ropote de aplauze, noua icoanã urmãtoarei gazde: Parohia Adjudeni.

Dupã-amiazã, programul a continuat cu festivalul copiilor, ocazie pentru micile talente ale diecezei sã îºi facã cunoscut Sãrbãtoarea Copiilor în diecezã darul de a cânta sau a recita în Ediþia I (2002): Bacãu „Sfântul Nicolae” Tema: „Lãsaþi pe copii faþa a mii de spectatori. Un mosã vinã la mine!” (Mt 19,14) ment inedit ne-au oferit inviEdiþia a II-a (2003): Roman „Sfânta Tereza” Tema: „Dãruind vei dobândi!” taþii din Maramureº, care ne-au Ediþia a III-a (2004): Iaºi „Sfânta Tereza” Tema: „A fi apostoli” amintit ce înseamnã un dans Ediþia a IV-a (2005): Sãbãoani Tema: „Euharistia, dar spre creºtere” tradiþional. Un alt moment a Ediþia a V-a (2006): Faraoani Tema: „Vorbeºte Doamne, te ascult!” fost prezenþa lui Narcis Ianãu, Ediþia a VI-a (2007): Rãchiteni Tema: „Sã ne iubim precum Isus ne iubeºte!” care a interpretat patru piese.

Ediþia a VII-a (2008): Izvoare Tema: „Duhul Sfânt este puterea mea!”

Ziua s-a încheiat cu mulþuEdiþia a VIII-a (2009): Gherãeºti Tema: „Isus este speranþa noastrã!” mirile aduse Domnului, paroEdiþia a IX-a (2010): Lespezi Tema: „Isus este Învãþãtorul meu!” hiei gazdã ºi tuturor celor care Ediþia a X-a (2011): Roman „Isus, Bunul Pãstor” Tema: „Cresc cu Isus! au fãcut ca aceastã zi sã fie una El este cel mai bun prieten!” într-adevãr deosebitã.

Ediþia a XI-a (2012): Baraþi Tema: „Isus e bucuria mea!”

16 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Oana Andrei

Pentru tineri Culorile bucuriei

INTC 2012 – o sãrbãtoare a bucuriei n fiecare numãr al revistei Îdespre am scris, la aceastã paginã, bucurie. De aceastã datã am ajuns, parcã, la apogeu, þinând cont cã în aceastã lunã are loc la Iaºi Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic. O întâlnire care se doreºte a fi o sãrbãtoare a bucuriei, dar nu a unei bucurii efemere, ci a unei bucurii care izvorãºte din credinþã ºi care dãinuie. Tema întâlnirii este tocmai: „Bucuraþi-vã mereu în Domnul!” (Fil 4,4).

Papa Benedict al XVI-lea spunea cã în timpul fiecãrei Zile Mondiale a Tineretului se experimenteazã o bucurie intensã, bucuria comuniunii, bucuria de a fi creºtini, bucuria credinþei.

Lucrul acesta este valabil ºi pentru întâlnirile diecezane sau naþionale. Este una dintre caracteristicile acestor întâlniri.

Aceste evenimente au o mare forþã de atracþie, deoarece într-o lume adesea marcatã de tristeþe ºi neliniºti sunt o mãrturie importantã a frumuseþii ºi a credibilitãþii credinþei creºtine.

Biserica are vocaþia de a duce lumii bucuria ºi de aceea, prin aceste întâlniri, doreºte sã îi însoþeascã pe tineri pe drumul, adeseori anevoios, de descoperire a frumuseþii credinþei.

Dar, oare, a vorbi despre bucurie, nu este ceva banal? Bucuria, în sine, nu este ceva trecãtor? Este potrivit ca tema unei întâlniri de amploare, cum este INTC 2012, sã se refere tocmai la bucurie? Papa rãspunde foarte direct spunând cã aspiraþia la

bucurie este imprimatã în interiorul fiinþei umane. Inima omului cautã bucuria profundã, deplinã ºi durabilã, care sã poatã da „gust” existenþei. Bucuriile autentice, cele mici din fiecare zi sau cele mari din viaþã, îºi au toate originea în Dumnezeu, chiar dacã lucrul acesta nu îl descoperim imediat. Dumnezeu este comuniune de iubire veºnicã, este bucurie infinitã care nu rãmâne închisã în ea însãºi, ci se extinde în cei pe care el îi iubeºte ºi care îl iubesc. La aceastã bucurie Dumnezeu ne cheamã pe fiecare în parte!

Bucuria are de-a face cu dorinþa. Când vorbim de dorinþã ne gândim imediat la instinct, la o forþã greu de controlat, un fel de câmp magnetic care atrage, în mod haotic, impulsuri dezordonate. Dar nu este aºa! Dorinþa adevãratã este o disponibilitate de a canaliza energiile noastre spre un bine esenþial pentru viaþa noastrã. Nu este, aºadar, un impuls orb, o tensiune nebunã, un instinct de necontrolat, ci o aspiraþie semnificativã spre ceva care este plin de valoare. În felul acesta, dorinþa este ceva nobil! Dorinþa poate duce la adevãrata bucurie atunci când se cautã ceea ce este cel mai nobil pentru om, atunci când omul nu se amãgeºte cu satisfacþii imediate ºi trecãtoare. Înseamnã a dori ceva mai mult pentru propria persoanã, dar fãrã a cãlca în picioare pe alþii, a avea aspiraþii profunde, a þinti mai sus, a iubi propria viaþã ºi a depune

INTC 2009, Baia-Mare

mereu efortul de a o înnobila mai mult, a face propria parte pentru ca adevãratele valori (dreptatea, cinstea, corectitudinea, prietenia, iubirea etc.) sã se rãspândeascã. Faptul de a contribui la crearea unei lumi noi poate aduce multã bucurie!

Opusul bucuriei nu este tristeþea, ci... plictiseala! Este o stare de neant, pasivitate cronicã, lipsa oricãrui chef, aplatizarea gândurilor ºi simþurilor! Plictiseala este cea care ucide orice dorinþã, deci ºi orice bucurie. Nu se poate trãi în felul acesta! Mai ales un tânãr nu este tânãr dacã trãieºte aºa!

Iatã de ce bucuria este importantã! Este un motor al vieþii!

INTC are rolul de a le spune tinerilor cã a gãsi ºi a pãstra bucuria spiritualã se naºte din întâlnirea cu Domnul, care cere sã-l urmãm ºi sã facem alegerea hotãrâtã de a miza totul pe el.

De astfel de tineri, plini de dorinþã ºi de bucurie, are nevoie Biserica ºi societatea!

Pr. Felix Roca

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Ce aºteaptã tinerii de la INTC? Pentru Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor care se va desfãºura la Iaºi în perioada 25-29 iulie, câþiva tineri au fost întrebaþi despre aºteptãrile lor. „Ceea ce îmi doresc caracterizeazã fiecare întâlnire a noastrã, a tinerilor: o împãrtãºire a bucuriei. Îmi doresc ca eu ºi ceilalþi tineri, care vor participa la aceastã întâlnire, sã realizãm cât de preþioasã este tinereþea noastrã ºi cât de norocoºi suntem avându-l în mijlocul nostru pe Isus Cristos, veºnicul tânãr, prietenul nostru. Sper din suflet ca aceastã întâlnire sã ne facã mai responsabili în ceea ce priveºte tinereþea noastrã, implicarea în activitãþile din cadrul Bisericii ºi, mai ales, responsabili în trãirea credinþei! Vã doresc ºi vouã ºi mie sã fim ºi sã rãmânem veºnic tineri, plini de credinþã, plini de iubire ºi lipsiþi de egoism, dãruind ºi celorlalþi din tot ceea ce suntem ºi avem!”

(Alexandra Luca). „Aºtept o explozie de bucurie a tinerilor, cu atât mai mult cu cât motoul întâlnirii ne îndeamnã: «Bucuraþi-vã mereu în Domnul!» (Fil 4,4). În mesajul adresat nouã, tinerilor, Sfântul Pãrinte ne învaþã cã iubirea este fãcutã pentru bucurie, cã Dumnezeu este izvorul adevãratei bucurii; ne învaþã cum sã pãstrãm în inimi bucuria creºtinã, ce este bucuria iubirii, bucuria convertirii, dar ºi cum putem pãstra bucuria în încercãri ºi cum sã fim martori ai bucuriei. Despre toate

aceste lucruri mi-ar plãcea sã aprofundez mai mult, împreunã cu ceilalþi tineri de aceeaºi vârstã, aceleaºi principii ºi acelaºi stil de viaþã ca ºi mine!” (Andreea Gheþ). „Nici nu ºtiu cum sã-mi exprim nerãbdarea în aºteptarea acestei mari sãrbãtori care va aduna peste 2.000 de suflete tinere, dornice sã se întâlneascã cu Isus, prietenul nostru. Ce poate fi mai frumos decât sã participi la o întâlnire a tinerilor care se adunã sub auspiciile bucuriei? Ce poate fi mai frumos decât sã vezi tineri care se bucurã de tinereþea lor alãturi de Cristos care va fi în centrul întâlnirii? Aºtept cu nerãbdare sã mã unesc cu ceilalþi tineri în rugãciune, meditaþie, cânt ºi voie bunã!” (Violeta Ciobanu). „Nu mi-am fãcut neapãrat o listã a aºteptãrilor de la acest mare eveniment care va avea loc la Iaºi, la sfârºitul lunii iulie.

Dar lucrul cel mai sigur este cã sunt entuziasmatã, gândindu-mã cã în acele zile Cristos va fi cel mai important, cã îi vom simþi prezenþa în toate activitãþile ºi cã vom putea da mãrturie tuturor despre Dumnezeu prin jovialitatea specificã nouã. Abia aºtept sã îmi fac prieteni noi, deoarece ºtiu cã vor fi prezenþi mulþi tineri din toatã þara. Îmi place mult unitatea în diversitate care se creeazã la astfel de întâlniri:

18 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

deºi suntem diferiþi, toþi ne vom uni în rugãciune, în celebrarea sfintelor Liturghii, în cântec, zâmbet, în discuþii ºi toþi vom împãrtãºi din experienþele noastre. Pentru toate acestea ºi pentru multe altele abia aºtept INTC 2012!” (Iolanda Budãu). „Chiar aºtept cu nerãbdare INTC de la Iaºi, mai ales dupã experienþa din anul 2009 de la Baia Mare, deoarece am trãit momente intense de rugãciune, am cunoscut persoane noi cu care am rãmas prietenã, am învãþat lucruri noi… Aºtept momentele de rugãciune, catehezele, momentele artistice ale fiecãrei diecezã sau eparhie din þarã… Aºtept tineri mulþi animaþi de dorinþa de a se întâlni cu Isus! Aºtept sã trãiesc momente unice care sã rãmânã întipãrite mereu în inima mea ºi a celorlalþi!” (Cãtãlina Carmen Diac).

Pr. Vasile Petriºor

O, bucuraþi-vã!

Tablete spirituale

O, bucuraþi-vã de ziua de astãzi, Cântaþi ºi veseliþi-vã în ea.

Purtarea dragostei ce vã-nconjoarã Lãsaþi sã cuprindã inima!

Cântaþi, cântaþi cu toatã bucuria, Trãind al fericirii har deplin. ªi v-adunaþi în suflete comoarã Cât cerul vostru încã e senin!

Cãci zile ca acestea nu sunt multe ªi ne sunt date doar ca mângâieri Sã ne uitãm durerile trecute, Sã ne-ntãrim pentru alte noi dureri!

Luaþi, luaþi puteri prin rugãciune, S-aveþi mereu tãrie sã vegheaþi Ca-n noaptea grea a luptei viitoare Sã nu cãdeþi, sã nu vã lepãdaþi.

Vã umpleþi inimile cu luminã Ca sã aveþi belºug în noaptea grea.

Mai strâns uniþi sã v-alipiþi de Domnul Când vine greul sã-l puteþi rãbda.

Trãiþi, trãiþi puternic orice clipã Din fericita, dulce zi de az’, Zidiþi în voi credinþã ºi rãbdare Sã biruiþi în vreme de necaz.

Cântaþi acum, în ziua bucuriei, În dragoste prin har sã vã-ntãriþi, Ca-n ziua încercãrii prin credinþã ªi prin nãdejde toþi sã biruiþi!

Cântaþi, cântaþi... dar voi ºi-n bucurie De jertfã gata, oriºicând, sã fiþi, Cãci chiar de nu va trebui adusã Rãsplata ei în cer o s-o primiþi!

Traian Dorz

Rugãciune pentru INTC Pãrinte sfânt, tu l-ai trimis în lume pe Fiul tãu pentru mântuirea noastrã ºi pentru ca bucuria noastrã sã fie deplinã. Îþi încredinþãm pregãtirea Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic. Lumineazã-i ºi întãreºte-i pe toþi cei care pregãtesc ºi susþin aceastã întâlnire. Revarsã asupra lor înþelepciunea ºi puterea ta. Ajutã-i pe tinerii din dieceza noastrã ºi din întreagã þarã sã se pregãteascã din toatã inima pentru întâlnirea cu tine ºi cu ceilalþi tineri. Isuse Cristoase, tu ne dãruieºti adevãrata bucurie, care nu amãgeºte. Binecuvânteazã pe toþi tinerii: pe cei care cred în tine ºi pe cei care rãtãcesc, pe cei care sunt plini de bucurie ºi pe cei apãsaþi de tristeþe, pe cei sãnãtoºi ºi pe cei încercaþi de diferite suferinþe. Fã ca Biserica ºi societatea sã se bucure de generaþii de tineri care trãiesc credinþa, speranþa ºi iubirea. Duhule Sfânt, revarsã harurile tale asupra tuturor acelora care participã la Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic. Transformã inimile tuturor pentru ca în orice situaþie de viaþã sã dea mãrturie de credinþa lor ºi sã se bucure mereu în Domnul. Sfântã Fecioarã Maria, regina bucuriei noastre, roagã-te pentru noi. Amin.

Parodia

ca fenomen

n zilele noastre, mai mult

Î decât oricând, se foloseºte în mod conºtient ºi exagerat un

limbaj agresiv ºi licenþios. Se pleacã de la ceea ce dominã în mod convenþional cunoºtinþele comune ºi sunt exploatate la maximum gustul ridicolului ºi efectul comic. ªi asta fãrã sã se þinã seama cã cineva poate fi rãnit. Cel mai grav este însã faptul cã o astfel de practicã tinde sã se generalizeze, aºa încât se poate vorbi chiar de un fenomen. Iar acest fenomen are un nume: parodia.

Bazatã pe refuzarea semnificaþiilor împãmântenite ºi pe respingerea a ceea ce þine de seriozitatea unei autoritãþi, parodia mizeazã de multe ori pe libertatea de a nu fi traºi la rãspundere pentru ceea ce se spune.

Iar cuvântul „magic” cu care se invocã scuzarea implicitã este pamflet. Din nefericire, este practicatã la dimensiuni îngrijorãtoare ºi aºa-numita bãºcãlie, o formã mult mai la îndemânã de a persifla totul. Sã ne gândim cã o face pânã ºi acel personaj simpatic intitulat drept mucalit. Ba chiar se ºi cred cu toþii ca fiind „de spirit”.

Dincolo de toate acestea însã, mai rãmâne loc ºi pentru valori autentic spirituale? Isus avertizeazã: „Nu aruncaþi mãrgãritarele voastre…” Dar odatã aruncate, mai meritã oare sã fie culese din mocirla derâderii?

Pr. Cristian Chinez

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni Coasta de Fildeº

Experienþã misionarã Misiunea româneascã din Parohia Djebonoua (Coasta de Fildeº) a primit ajutorul pastoral a doi seminariºti, Gabriel-Cãtãlin Pãuleþ ºi Corneliu Cucuteanu. Pentru o perioadã de ºase luni (noiembrie 2011 – mai 2012) seminariºtii l-au ajutat pe pr. Gabriel Cimpoeºu în activitãþile pastorale din comunitate. Unul dintre ei împãrtãºeºte experienþa sa. impul petrecut în misiunea catolicã a diecezei noastre din Coasta de Fildeº ne-a oferit ocazia unicã de a trãi ºi descoperi o lume deosebit de frumoasã, o lume diferitã de cea de aici, dar de care suntem foarte apropiaþi prin legãtura credinþei.

Impactul pe care l-am trãit la întâlnirea cu oamenii de acolo mi-a produs sentimente de uimire, emoþii ºi o bucurie necunoscutã pânã atunci. Încã de la sosirea noastrã în misiune am avut parte de o primire cu adevãrat cãlduroasã ºi aceastã cãldurã din partea oamenilor am simþit-o pe tot parcursul experienþei noastre misionare. În prima lunã am intrat, încetul cu încetul, în noul ambient cultural pentru noi ºi ne-am strãduit sã ne adaptãm programului ºi condiþiilor de viaþã din misiune. Începutul a fost greu, însã am fost permanent încurajaþi ºi susþinuþi de sprijinul pãrintelui paroh ºi de zâmbetul localnicilor oferit chiar ºi în momentele de dificultate.

Dupã ce am cunoscut mai bine comunitatea din Djebonoua ºi filialele, am început sã ne

T

implicãm în diferite activitãþi pastorale. Am avut bucuria de a celebra liturgia cuvântului prin satele în care nu reuºea sã ajungã pãrintele, am participat la câteva întâlniri diecezane în catedrala din Bouake cu tinerii ºi copiii ºi am animat grupurile de credincioºi la pelerinajul anual de Postul Mare la capela din Kondoukro.

La orice celebrare trebuia sã colaborãm cu cateheþii din comunitate. Eram conºtienþi de rolul ºi misiunea importantã ca sã transmitem ºi sã facem cunoscut prin orice acþiune cuvântul lui Dumnezeu. Pãrintele Gabriel ne vorbea deseori despre responsabilitatea noastrã de vestitori ai evangheliei ºi ce înseamnã sã fii misionar într-o zonã de primã evanghelizare.

Pe parcursul celor ºase luni au avut loc multe evenimente, motiv de bucurie pentru localnicii misiunii, iar pentru noi ocazii deosebite de a cunoaºte cultura ºi modul în care se manifestã creºtinii din acele locuri. Este uimitor entuziasmul pe care îl poþi citi pe feþele lor ºi bucuria pe care ºi-o exprimã prin rugãciune, cântãri ºi dansuri de fiecare datã când organizeazã o sãrbãtoare, aºa cum a fost cea de binecuvântare a capelei din Katienou, de la 29 aprilie, sau cu ocazia administrãrii sacramentului Botezului ºi Mirului din luna mai.

Totodatã, se poate remarca foarte uºor dorinþa lor ºi disponibilitatea de a ajuta Biserica prin implicarea activã la iniþiativele misionarilor.

20 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Un moment emoþionant a fost sãrbãtoarea organizatã la Liturghia de revedere, în ziua de 20 mai, când se anunþa întoarcerea noastrã în þarã ºi sfârºitul experienþei pastorale în misiunea din Djebonoua. La Liturghie au participat credincioºi veniþi ºi din satele dimprejur, care doreau sã ne mulþumeascã pentru prezenþa noastrã în misiune. În realitate, ei nu aveau multe motive sã ne mulþumeascã întrucât noi am primit mult mai mult decât am oferit.

Mãrturisesc cã timpul petrecut în mijlocul acelor oameni, însetaþi dupã Cristos, ne-a marcat profund din punct de vedere spiritual ºi va contribui cu siguranþã la formarea noastrã de viitori preoþi. În ciuda tuturor greutãþilor, care sunt inevitabile într-o astfel de experienþã dintr-o zonã de misiune, rãmâne satisfacþia personalã care poate atrage în perspectivã dorinþa de te întoarce ca misionar. Pot spune cã am descoperit, cu aceastã ocazie, câmpul larg de activitate al Bisericii într-o þarã de misiune, cum este Coasta de Fildeº, dar ºi necesitatea de implicare a tuturor credincioºilor în susþinerea operei de evanghelizare a tuturor popoarelor.

Corneliu Cucuteanu

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa în Liban Sfântul Pãrinte va efectua o vizitã apostolicã în Liban, „Þara Cedrilor” în perioada 14-16 septembrie. La Liturghia de încheiere, pe care papa o va prezida la Beirut, este prevãzutã semnarea ºi distribuirea mai multor copii ale exortaþiei apostolice postsinodale pentru Orientul Mijlociu, document care constituie laitmotivul acestei cãlãtorii apostolice. Textul exortaþiei este rodul Adunãrii Speciale a Sinodului Episcopilor pentru Orientul Mijlociu, desfãºuratã la Roma între 10 ºi 24 octombrie 2010 cu tema: „Biserica Catolicã în Orientul Mijlociu. Comuniune ºi mãrturie”.

Modificãri la Radio Vatican Radio Vatican renunþã treptat, începând de la 1 iulie, la undele scurte ºi medii pentru America ºi Europa. Emisiunile în limba românã pot fi ascultate oricând pe Internet (radiovaticana.va pagina românã: Web Canal 3 – audiþie în direct, Web on demand ºi Podcast) ºi la Radio Maria România (între 15.10 ºi 15.30, ora României). Emisiunea zilnicã a programului român Radio Vatican este difuzatã zilnic de la ora 21.00 la 21.20, pe unda medie cu frecvenþa de 1260 kHz. Radio Vatican poate fi recepþionat prin satelit – Eutelsat Europa – Telepace, seara de la 21.00 pânã la 21.20, ºi dimineaþa în reluare între 7.20 ºi 7.40 (EUTELSAT: HotBird 13 grade E, 12380V – RV Telepac e; 118004V – 105 FM).

Absolvenþi „Fidelitatea lui Dumnezeu este cheia ºi izvorul fidelitãþii noastre”, a spus papa Benedict al XVI-lea în discursul adresat membrilor Academiei Ecleziastice primiþi în audienþã la

11 iunie, cu prilejul încheierii anului academic de formare a unor noi absolvenþi ai acestei instituþii pontificale. Academia Ecleziasticã este instituþia Bisericii Catolice care asigurã formarea celor chemaþi sã lucreze în nunþiaturile apostolice din întreaga lume. Din România se apropie de absolvire doi preoþi din Dieceza de Iaºi: Paul Butnaru ºi Mihãiþã Blaj.

Renovabis Pfingstaktion Cea de-a XX-a Acþiune Renovabis, intitulatã „Renovabis Pfingstaktion 2012”, s-a încheiat la 27 mai, în catedrala din Aachen (Germania), cu o celebrare solemnã prezidatã de PS dr. Heinrich Mussinghoff, episcop de Aachen, alãturi de

care a concelebrat PS Petru Gherghel, fiind prezenþi reprezentanþii Renovabis-ului din Freising, München, invitaþi speciali din diferite þãri ale Europei de Est ºi Sud-Est, precum ºi un mare numãr de credincioºi.

Acþiunea „Renovabis Pfingstaktion 2012” a început la 6 mai ºi a cuprins diverse întâlniri cu structuri diecezane, cu diferite centre de spiritualitate ºi ºcoli, cu diferiþi susþinãtori ai Acþiunii Renovabis ºi cu un numeros public. Din România a participat ºi Oana Androne, reprezentanta Fundaþiei „Leonardo Murialdo” din Bucureºti.

La 30 de ani La Vatican s-a desfãºurat o întâlnire, la 12 iunie, în cadrul cãreia a fost proiectat documentarul realizat de RAI ºi dedicat

împlinirii a 30 de ani de la înfiinþarea Consiliului Pontifical pentru Culturã, de cãtre papa Ioan Paul al II-lea, la 20 mai 1982.

A fost prezentat ºi noul site al consiliului: www.cultura.va.

Deschizând uºi La Eger (Ungaria) s-a desfãºurat, în perioada 19-21 iunie, prima întâlnire regionalã „Opening Doors” (Deschizând uºi) despre proiectele de incluziune a rromilor în Europa Centralã ºi de Est. Au participat reprezentanþi ai organizaþiilor bisericeºti ºi din Uniunea Europeanã centrate pe lucrul cu rromii, din Ungaria, România, Republica Cehã ºi Slovacia.

Scopul a fost aprofundarea cunoaºterii structurilor ºi modurilor de abordare implicate în lucrul cu rromii, în þãrile participante. Organizatori au fost PS János Székely, episcop auxiliar de Esztergom-Budapesta, promotor pentru pastoraþia rromilor în cadrul Conferinþei Episcopilor Catolici din Ungaria, ºi organizaþia Renovabis din Germania. Din Dieceza de Iaºi au participat PS Petru Gherghel, pr. Iosif Dorcu ºi pr. Felix Mãriuþ.

Conferinþã despre internet Cum sã ajungi la oameni într-o lume mobilã: a fost preocuparea de fond a celei de-a 17-a Conferinþe Europene Creºtine despre Internet, între 12 ºi 14 iunie la Casa Generalã a Congregaþiei „Fraþii ªcolilor Creºtine” din Roma. Reprezentanþi ai mai multor Biserici ºi organizaþii creºtine europene, printr-o serie de reuniuni cu caracter ecumenic, au discutat cu privire la strategiile ºi abordãrile posibile în raportul cu internetul. În Sala Marconi de la Radio Vatican, participanþii au fãcut la 12 iunie o analizã a relaþiei dintre tehnologie ºi spiritualitate.

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Mir în Austria În Austria, PS Aurel Percã a administrat sacramentul Mirului, în zilele de 2 ºi 3 iunie,

în trei parohii unde activeazã preoþi din Dieceza de Iaºi: Parohia Lustenau – 35 de candidaþi pregãtiþi de pr. Anton Cobzariu, Parohia Schoppernau – 37 de candidaþi, pregãtiþi de pr. Marius Ciobanu, ºi filiala Fluh a Parohiei „Sfântul Kolumban” din Bregenz – 7 candidaþi pregãtiþi de pr. dr. Pavel Solomon. În ultima zi, PS Aurel Percã a fãcut o vizitã ºi în Parohia „Sfântul Kolumban” din Bregenz, unde a celebrat sfânta Liturghie în biserica parohialã împreunã cu prelatul dr. Benno Elbs, administratorul diecezan al Diecezei de Feldkirch, la altar mai aflându-se pr. Felix Mãriuþ ºi pr. dr. Pavel Solomon, paroh ºi decan.

Congres Euharistic În Ucraina s-a desfãºurat primul Congres Euharistic Panucrainean, care a început la 26 mai la Kiev, iar la 3 iunie la Lviv, mii de credincioºi romano-catolici au participat la ceremonia de încheiere. Liturghia finalã a fost prezidatã de card. Angelo Comastri, la campusul Facultãþii de Medicinã Veterinarã a Universitãþii din Lviv.

A concelebrat Mons. Thomas Gullickson, nunþiu apostolic în Ucraina, fiind prezenþi înalþi ierarhi ai Bisericii Ucrainene condusã de mitropolitul Mieczyslaw Mokrzycki, mai mulþi

episcopi strãini. Au participat la celebrare 400 de preoþi veniþi din toate diecezele ucrainene ºi din Polonia, Belarus, Italia, România, Austria, precum ºi reprezentanþi ºi funcþionari ai autoritãþilor de stat. Înfrãþire Acþiunea Catolicã „Sfântul Iosif” Iaºi continuã drumul cãtre Cristos alãturi de prietenii din Acþiunea Catolicã Nocera Inferiore-Sarno. Prima întâlnire s-a desfãºurat în perioada 13-16 octombrie 2011 la Iaºi, cu vizita unei delegaþii din care au fãcut parte Giovanna Civali, preºedinte diecezan, ºi pr. Roberto Farruggio, asistent spiritual pentru sectorul tineri. În

perioada 24-27 mai, pr. Felix Roca, asistent spiritual diecezan, Adriana Ianuº, preºedinte diecezan, însoþiþi de Gabriel Mãriuþ, Viorica Spãtaru, Celina Dumitru ºi Mariana Ciuraru, s-au deplasat la Nocera (Italia), pentru a cunoaºte realitatea localã a asociaþiei cu care s-a înfrãþit.

Pentru copii La Paºcani a fost organizat un festival al copiilor, la 3 iunie, cu sprijinul pr. paroh Francisc Vernica ºi al pãrintelui Elcio de la Mãnãstirea Cavanis, care a fost gazda evenimentului. Au participat peste 200 de copii, atât din oraº, cât ºi din parohiile apropiate: Iugani, MogoºeºtiSiret ºi Mirceºti. În Spania, în sintonie cu copiii din România

22 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

care s-au întâlnit la Baraþi, sub acelaºi moto, „Isus este bucuria mea!”, a fost celebratã în premierã, la Lleida, Sãrbãtoarea Copiilor, sãrbãtoarea bucuriei, având ca protagoniºti peste 30 de copii.

Schimb de experienþã Un grup de opt preoþi de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaºi, în frunte cu pr. rector Benone Lucaci,

au vizitat, în perioada 7-9 iunie, Seminarul „Incarnatae Sapientiae” din Alba-Iulia. Pe lângã programul cultural la diferite obiective din oraº, preoþii din Iaºi, însoþiþi de rectorul gazdã, pr. Oláh Zoltán, au fost primiþi în audienþã, la 8 iunie, de episcopul dr. Jakubinyi György.

Comemorare Charlotte Sibi Institutul Francez din Iaºi a gãzduit, la 25 mai, întâlnirea foºtilor prieteni ºi elevi, invitaþi sã aducã fotografii, caiete, documente din perioada cursurilor cu Charlotte Sibi (1901-1989) – o personalitate a comunitãþii catolice din Iaºi. A fost lansat numãrul special al revistei „Les Cahiers de Charlotte”, cu tema „Langue et civilisation française”, publicaþie redactatã de profesori de limba francezã membri ai Asociaþiei culturale francofone „Charlotte Sibi” dn Iaºi. Prietenii ºi elevii de altãdatã ai domniºoarei Charlotte Sibi au participat ºi la o reuniune comemorativã, la 26 mai, la cimitirul Eternitatea din Iaºi.

Pelerinajul studenþilor Asociaþia Studenþilor Catolici din Iaºi (ASCI), în colaborare cu Facultatea de Teologie Romano-Catolicã, au organizat pelerinajul studenþilor la Cacica, în ziua de sâmbãtã, 26 mai. Au participat aproximativ 100 de studenþi, 9 dintre ei din Camerun, Benin ºi Canada care studiazã în Iaºi.

Admiteri Înscrierea pentru examenul vocaþional de admitere la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” Iaºi se va desfãºura între 9 ºi 14 iulie, iar examenul va fi la 16 iulie. Detalii suplimentare se pot obþine la sediul din Str. Th. Vãscãuþeanu, 6, 700462-Iaºi; tel. 0232/225228; fax 0232/211476; e-mail: secretar@itrc.ro sau www.itrc.ro.

Admiterea la Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti se va desfãºura în etape: 16-20 iulie ºi 3-5 septembrie.

Relaþii suplimentare la secretariatul liceului: 0234/321630 sau de la pr. Mihail Vacaru, OFMCap. (tel. 0765/483097).

Admiterea la Facultatea de Teologie Pastoralã „Sfântul Francisc din Assisi” din cadrul Institutului Teologic RomanoCatolic Franciscan, cu sediul în Roman (NT), str. ªtefan cel Mare, 268/B, va fi în perioada 21-24 septembrie. Informaþii suplimentare: tel: 0233/208369; 0747/550512; e-mail: secretaritrcf@yahoo.com; alexandruolaru75@yahoo.it.

La Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman se va organiza concurs de admitere, în zilele de 20 ºi 21 septembrie, cu afiºarea rezultatelor

la 25 septembrie. Informaþii su- Pe scurt plimentare: tel. 0233/208369; 11-20 mai: Turneu în Italia al corului 0747/550512; 0748/255651; „Pastores amicitiae” al Parohiei Roman e-mail: sec_fiolos@yahoo.com; „Isus, Bunul Pãstor” 22 mai: Simpodecanfilozofie@yahoo.com. zion religios cu tema „Fericitul Ioan Paul al II-lea ºi familia creºtinã”, la Bacãu Modificãri program Mir 27 mai: A patra ediþie a evenimentului Faþã de proiectul pentru pro- „Sãrbãtoarea popoarelor” în Dieceza de gramul administrãrii Mirului Concordia-Pordenone, cu participarea ºi celebrarea unor evenimente românilor catolici 28 mai – 1 iunie: deosebite, în anul 2012, prezen- Pelerinaj în Grecia al unui grup de preoþi tat în revista din luna martie, din seria 1998 a Institutului Teologic precum ºi pe lângã modificarea Romano-Catolic din Iaºi 29 mai: Cursul din numãrul din luna iunie, festiv al promoþiei 2009-2012 a Faculau mai intervenit urmãtoarele tãþii de Teologie Romano-Catolicã din schimbãri: 18 august: Ciugheº; Iaºi 31 mai: Concert susþinut în biserica 25 august: Mogoºeºti-Siret; parohialã de corul de copii „Allegria” al 26 august: Sprânceana; 29 sep- Parohiei Iaºi „Sfânta Tereza”, transmis ºi de Radio Maria 3 iunie: Sfinþirea unei tembrie: Poiana Negri. capele, o grotã ºi o statuie a sfintei Fecioare Exerciþii spirituale Maria de la Lourdes 4 iunie: Schimb de La Mãnãstirea Carmelitã din experienþã între tinerii parohiilor Roman Luncani (Bacãu) s-au organizat „Inima Neprihãnitã a Mariei” (gazdã) exerciþii spirituale pentru ti- ºi Tuta, cu tema „Prietenia se trãieºte în neri, în perioada 26-30 iunie, grup” 4-9 iunie: A 32-a întâlnire intercu tema: „Oare eu pot fi pro- naþionalã Kolping, la Bensberg (Gerfet? Mai înainte de a te forma mania), cu participanþi din România în pântecele mamei tale, eu 10 iunie: Concert de muzicã sacrã, suste-am cunoscut; mai înainte de þinut de corul catedralei din Iaºi ºi de a te naºte, te-am sfinþit” (Ier 1,5). orchestra de tineri interpreþi ieºeni, în caAu participat tineri ºi tinere tedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” cu vârsta cuprinsã între 17 ºi din Iaºi 17 iunie: Jubileul de 10 ani al 26 ani, care au dorit sã facã o Grãdiniþei „Sfânta Familie” din Gherãeºti, experienþã de întâlnire cu Dum- marcat cu o Liturghie prezidatã de PS Petru Gherghel. nezeu ºi cu sine.

A trecut la Domnul În noaptea dupã sãrbãtoarea Înãlþarea lui Isus la cer (vineri, 18 mai, ora localã 00.30), pr. Abelardo Lobato, OP, s-a întors la Tatãl ceresc. S-a nãscut la San Pedro de la Vina (Zamora) în Spania, la 20 ianuarie 1925. A îmbrãcat haina dominicanã în anul 1941 ºi a fãcut profesiunea la 15 septembrie 1942 în Provincia Andalusía. La 16 aprilie 1949 a fost hirotonit preot.

A avut doctorat în filozofie. În anul 1976, împreunã cu pr. Benedetto D’Amore, a fondat Societatea Internaþionalã „Tommaso d’Aquino” (SITA). A înfiinþat filiala românã în aprilie 2001, împreunã cu alþi 22 de membri fondatori. Între anii 1996 ºi 2000 a fost rector al Facultãþii de Teologie din Lugano. Între anii 1998 ºi 2007 a fost numit asistent spiritual pentru Compania „Sfânta Tereza” la Lugano, cunoscutã în România ca Institutul Secular „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”. Funeraliile s-au desfãºurat sâmbãtã, 19 mai 2012, la Cádiz (Spania), la Mãnãstirea Dominicanã. Sã se odihneascã în pace! iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Curiozitãþi despre alimente Contrar ideii cã frigul distruge bacteriile, existã numeroºi germeni care supravieþuiesc în frigider. Unul dintre aceºtia este listeria, bacterie extrem de periculoasã pentru femeile însãrcinate, deoarece poate îmbolnãvi copilul. Listerioza provoacã infecþii rare, dar grave, ºi persoanelor în vârstã sau celor cu rezistenþã scãzutã la infecþii. Ea poate da meningita, conjunctivita, chiar septicemii (înmulþirea nestãvilitã a bacteriei în sânge). Evitaþi sã mâncaþi mezeluri în gelatinã, carne tocatã insuficient preparatã termic, peºte afumat, germeni de grâu încolþit sau lactate nepasteurizate. Spãlaþi bine ierburile aromate, fierbeþi bine carnea ºi dezinfectaþi-vã regulat frigiderul.

Nu trebuie sã zdrobiþi usturoiul înainte de a-l gãti sau mânca, pentru a-i pãstra proprietãþile anticoagulante, utile în prevenirea bolilor cardiovasculare ºi a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedicã formarea trombilor de sânge. Cercetãtorii de la Universitatea din Cuyo (Argentina) au comparat efectul anticoagulant al usturoiului gãtit întreg sau zdrobit.

Rezultat: copt sau fiert, usturoiul îºi pãstreazã efectul anticoagulant mult mai mult decât dacã este zdrobit înainte de a fi pus în mâncare. Important este ca perioada de fierbere sã nu depãºeascã trei minute, ºi sã nu fie gãtit la microunde, deoarece îºi pierde toate proprietãþile curative.

Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnãvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susþin cercetãtorii de la Universitatea de Medicinã din Pennsylvania (SUA). Pe lângã fistic, nucile, migdalele ºi alunele de pãdure neprãjite reduc atât nivelul colesterolului rãu, cât ºi al grãsimilor nesãnãtoase din arterele sangvine. Studiul, efectuat pe 3.000 de adulþi, timp de cinci sãptãmâni, a arãtat micºorarea nivelului colesterolului ºi trigliceridelor cu pânã la 30%, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blocheazã arterele.

Un consum moderat de bere poate îmbunãtãþi funcþiile sistemului cardiovascular. Sunt mai mult de 20.000 de feluri de bere. În secolul al XVI-lea, în Anglia, berea fãcea parte din micul dejun. ªtiaþi cã douã pastile de ulei de peºte zilnic impulsioneazã creierul copiilor sã se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani?

Un studiu realizat de cercetãtorii italieni asupra populaþiei din sudul Europei aratã cã existã o proporþie inversã între frecvenþa utilizãrii cepei în alimentaþie ºi riscul de apariþie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostatã, renal. La fel ca usturoiul ºi prazul, ceapa prezintã capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanþã protectoare împotriva cancerului.

24 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

Consumul de ceapã (cel puþin jumãtate de ceapã crudã pe zi) a fost asociat, într-un alt studiu francez, cu o reducere de cel puþin 50% a riscului de apariþie a cancerului de stomac, dar ºi cu reducere semnificativã a incidenþei cancerului de sân.

Sucul de morcov este un ajutor preþios al celor care suferã de digestie dificilã sau lipsa poftei de mâncare. Morcovul este bogat în substanþe antioxidante ca vitamina A, dar ºi alte vitamine ºi minerale, atât de necesare organismului uman. O curã de zece zile cu suc proaspãt cicatrizeazã rãnile fãcute de ulcer ºi îmbunãtãþeºte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte.

Roºiile conþin o substanþã care are proprietãþi antioxidante.

Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se împiedicã distrugerea ºi degenerarea lor, care ar putea cauza apariþia cancerului. Alte legume cu proprietãþi asemãnãtoare sunt salata verde, varza, brocoli, anghinarea ºi ardeiul iute.

Dr. Doina Lucia Amza, medic primar

Poºta redacþiei Ana Tereza (Iaºi). „Suntem

nespus de bucuroºi cã tocmai în acest an omagiat ca Anul Familiei ne sãrbãtorim jubileul de 50 de ani de cãsnicie. Împreunã cu copii, nepoþii ºi cu cei apropiaþi ne vom întâlni mai întâi la sfânta Liturghie, unde vom mulþumi bunului Dumnezeu pentru tot ºi pentru toate, apoi la o micã agapã unde ne vom bucura împreunã. Este frumos cã îi avem lângã noi ºi pe naºii noºtri, care ne-au fost alãturi în toþi aceºti ani ºi cãrora le mulþumim cu toatã sinceritatea ºi recunoºtinþa noastrã. Când au zburat aceºti ani, cu toate bucuriile ºi necazurile, cu lipsurile ºi încercãrile de tot felul nici mãcar nu vrem sã ne mai aducem aminte... Totuºi, cer fãrã nori nu existã, aºa a fost ºi viaþa noastrã... Nu putem mulþumi îndeajuns lui Dumnezeu ºi Maicii Preacurate pentru cã tot timpul i-am avut cãlãuzã.. Dorim ca prin aceste rânduri sã putem aduce un îndemn mai ales celor tineri, care din nefericire au în faþã atâtea exemple negative, cã viaþa de cãsãtorie este pentru toatã viaþa ºi ceea ce promiþi sã faci ºi ceea ce ai jurat în faþa sfântului altar trebuie respectat cu multã grijã, seriozitate ºi respect pânã la moarte... Mã adresez în mod special soþilor ºi mamelor care cu dãruire, multã dragoste ºi înþelepciune pot fi punþi de legãturã ºi fãcãtori de pace. Tuturor celor cãsãtoriþi ºi nu numai, mulþi ani împreunã ºi multã pace în familie!”.

Vã mulþumim pentru rândurile trimise. Ne alãturãm ºi noi celor dragi familiei dv. în a vã dori multã sãnãtate, haruri ºi

tãrie de la Acela care v-a þinut uniþi în taina Cãsãtoriei.

Petru Susan (Bãluºeºti). „Doresc ºi eu sã mi se rãspundã la diferite întrebãri aºa cum rãspundeþi la toatã lumea: De ce Paºtele catolic este întotdeauna înaintea celui ortodox?... Mã bucur cã la Radio Iaºi se transmite sfânta Liturghie în fiecare duminicã ºi zi de sãrbãtoare, dar vã rog sã transmiteþi preoþilor sã spunã mai multe pilde pentru cã predicile citite nu prea ajung la sufletul nostru”.

Despre diferenþa datei Paºtelui s-a scris un articol amplu în Almanahul „Presa Bunã” 1995 ºi s-a rãspuns de mai multe ori în paginile acestei reviste celor care ne-au scris. Reluãm aici esenþialul. Regula este aceeaºi.

Paºtele se sãrbãtoreºte în prima duminicã cu lunã plinã dupã echinocþiul de primãvarã. Diferenþele apar în general datoritã folosirii de calendare diferite: romano-catolicii – calendarul gregorian; ortodocºii – calendarul iulian (care este în urmã cu 13 zile). Ca atare, de cele mai multe ori (uneori cade la aceeaºi datã) Paºtele în Biserica Ortodoxã va fi în urma celui din Biserica Romano-Catolicã. Se fac eforturi pentru ca Paºtele sã se sãrbãtoreascã la aceeaºi datã. Biserica Catolicã a propus sã se sãrbãtoreascã la aceeaºi datã fie în duminica din intervalul 9-16 aprilie, fie în a doua duminicã din luna aprilie. Se aºteaptã decizia din partea Bisericilor Ortodoxe care probabil vor analiza propunerea într-un viitor sinod panortodox.

Cu privire la Liturghia de la Radio Iaºi, credem cã redarea mesajului dv. pe aceastã paginã

face ca dorinþa dv. sã ajungã la toþi preoþii, care în general citesc revista. La celelalte întrebãri veþi primi rãspuns în numerele viitoare ale acestei reviste.

Alexandru Lucaci (Penitenciar Bucureºti). „Am reuºit în sfârºit sã scot primul numãr al revistei «Dor de casã». Am reuºit sã gãsesc în mai multe penitenciare din þarã colegi care sã prezinte revista în special deþinuþilor catolici. Am primit o serie de sugestii care le voi completa în numerele urmãtoare ale revistei. Deocamdatã numãrul deþinuþilor catolici din penitenciare ajunge la peste 50, dar sunt convins cã în scurt timp voi duce la îndeplinire ceea ce mi-am propus, ºi anume sã þin legãtura cu cel puþin zece deþinuþi din cele 42 de penitenciare din þarã. Domnul a voit ca în cele opt luni de detenþie sã trec prin 8 penitenciare din þarã. În paralel cu realizarea acestei reviste lucrez la douã cãrþi...”

Am primit primul numãr al revistei trimestriale pentru deþinuþi „Dor de acasã”. Vã felicitãm pentru realizarea acestui material ºi vã dorim mult succes în continuare, mai ales cã aveþi în proiect scrierea unor cãrþi. Apreciem mult munca pe care o depuneþi. Un numãr al revistei l-am înmânat, aºa cum aþi cerut, pr. Alois Fraþade. Totuºi, noi sperãm ºi ne rugãm ca numãrul deþinuþilor catolici sã fie din ce în ce mai mic. Suntem convinºi cã trãirea credinþei ºi respectarea poruncilor lui Dumnezeu face sã nu mai fie nici un deþinut catolic.

iulie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Noutãþi editoriale Scrisoare pentru preoþi Congregaþia pentru Cler, Ed. „Presa Bunã”, 10x14 cm, 36 p., 1,5 lei

Meditaþii creºtine Concurs din anii prigoanei Meditaþii creºtine Anton Moisin, din anii Ed. „Presa Bunã”, prigoanei datã la douã luni aveþi poISBN 978-606sibilitatea de a câºtiga un 8116-25-9, 78 p., premiu. Trebuie doar sã rãspun8 lei deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Vechiul Testament.

Mesajul cu ocazia articolele din numãrul trecut Vol. 2/1 Cãrþile Celei de-a XXVII-a al revistei. Se acordã douã preistorice Zile Mondiale Alois Bulai, mii prin tragere la sorþi. Trimia Tineretului Eduard Patraºcu teþi prin poºtã pe adresa de la Benedict (trad.), pag. 2, prin fax: 0232/211527 al XVI-lea, Ed. „Sapientia”, sau prin e-mail: editor@ercis.ro Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-606-578-045-3, rãspunsul, adresa dv. completã 10x14 cm, 20 p., 0,5 lei 14x21 cm, 726 p., 40 lei ºi, eventual, numãrul de telefon Conºtiinþã, libertate la care puteþi fi contactat. ParAlmanahul ºi moralã. Rãspun- ticipã la concurs rãspunsurile Presa Bunã 2012 care vor ajunge la redacþie pânã suri date tinerilor Ed. „Presa Bunã”, la 15 august. Numele câºtigãºi educatorilor 14x21 cm, Rocca Gino, torilor se vor anunþa în revista 382 p., 15 lei Ed. „Sapientia”, din luna septembrie.

ISBN 978-606578-042-2, 158 p., Întrebarea 14x21 cm, 10 lei Ce zi mondialã de rugãciune Adrese ºi telefoane este sãrbãtoritã în Biserica 2012 Sfânta Liturghie: Catolicã la 15 iunie?

Ed. „Presa Bunã”, explicatã, comen14x17 cm, Premiul tatã ºi ilustratã 224 p., 12 lei Meditaþii creºtine punct cu punct din anii prigoanei Aurel Iºtoc, Pr. prof. dr. Anton Moisin Ed. „Sapientia”, ISBN 978-606prezintã o lucrare pe care a Registrul sfintelor 578-039-2, 14x20 cm, scris-o în ascuns, pe vremea Liturghii 546 p., 25 lei persecuþiei comuniste. Este o Ed. „Presa carte scrisã pe înþelesul tutuBunã”, Materialele, în limita stocului disponibil, ror, simplu, direct, despre valo17x24 cm, pot fi procurate prin comandã: rile moralei creºtine.

200 p., 20 lei • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bucuria este credinþa trãitã.

Itinerar spiritual pentru tinerii din Acþiunea Catolicã Acþiunea Catolicã „Sf. Iosif” Iaºi, Ed. „Presa Bunã”, 14x20 cm, 74 p., 3 lei

Anton Moisin

Citeºti ºi câºtigi

Ed. „Presa Bunã” Iaºi – 2012

Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 41: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2012

O

Câºtigãtorii din luna mai Au fost primite: 17 e-mailuri (dintre care douã cu rãspunsuri greºite) ºi 6 scrisori, toate cu rãspunsuri corecte. În urma tragerii la sorþi au câºtigat: Marcel Romencu (Rãdãuþi) ºi Victoria Voros (Vatra Dornei), care vor primi câte o carte Învãþãtorule, învaþã-ne sã ne rugãm, de Andrea Gasparino.

Alianþa conjugalã Orizontal: 1) Comuniune conjugalã pe care Conciliul Vatican II o calificã drept „alianþã” în care bãrbatul ºi femeia se dãruiesc ºi se primesc reciproc – Omul care îºi lasã tatãl ºi mama ºi se uneºte cu soþia sa pentru a forma un singur trup (pl.). 2) Cei care iubesc în tainã, în afara cãsãtoriei, ºi încalcã angajamentul pe care l-au asumat în faþa lui Dumnezeu ºi a Bisericii – Atras în sfârºit la rãspundere! 3) O picãturã – Pãrinþi care stau cu ochii-n patru pentru binele comun al familiei. 4) Drum într-un parc, strãbãtut de cupluri (pl.) – A (se) încheia un tratat de alianþã conjugalã.

5) Tineri care se destãinuie! – Tatãl mamei. 6) Cotiturã – Afirmaþie expusã ºi susþinutã într-o discuþie sau într-o lucrare. 7) Energie sau vigoare existentã într-o familie – Cuplu la Cacica! – Elena Robu.

8) Nenorocire sau blestem ce

se abate asupra unor familii care se iau dupã exemplul celor rãi – Un soþ necontrolat.

9) Lipsiþi de conþinut (fig.) – Refren în colinde.

10) Fricos din fire! – Ceva obþinut sau primit de cãtre familie.

Vertical: 1) Soþi ambiþioºi.

2) Soþi smeriþi, supuºi în cãsãtorie – Nereuºitã în dragoste. 3) Atmosferã caracterizatã de armonie, iubire reciprocã ºi înþelegere deplinã în familie – Piciorul omului de la coapsã pânã în cãlcâi (pop.).

4) Lene! – Iubit (pop.). 5) Mutat la centru! – Util la început!

6) Un soþ de la munte – Este un prefãcut. 7) Crema societãþii (fig.) – Soþia de la geam!

8) Ceasornic – Banul ortacului! 9) Dumnezeu, Pãrintele nostru – Se obþine din lapte,

dupã coagulare. 10) Trimiºi la spate! – Soþul sau capul familiei, care participã în mod egal la capacitatea de a trãi „în adevãr ºi în iubire” (neart.).

Dicþionar: RAS, UTA, CALP. Magda Coºa Rãspuns la rebusul „Apostolii lumii de azi” din numãrul trecut: 1) PLECACIUNE; 2) ACA – PACTUM; 3) RI – SONOR – E; 4) O – CASTA – SR; 5) HIROTONITI; 6) NA – O – A – IT; 7) IV – ULM – LG; 8) SARDI – TEMA; 9) UTUM – CROATE; 10) SACRAMENTE.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit parohiile: Arini, 176 lei; Bacãu „Sfânta Cruce”, 896 lei; Bacãu „Sfântul Nicolae”, 3.100 lei; Bãluºeºti, 267 lei; Bârgãuani, 270 lei; Buruieneºti, 634 lei; Cãlugãreni, 215 lei; Chetriº, 260 lei; Cireºoaia, 540 lei; Ciucani, 130 lei; Ciugheº, 300 lei; Cleja „Sfântul Francisc”, 223 lei; Cleja „Sfântul Marcu” 200 lei; Faraoani, 1.000 lei; Fãlticeni, 120 lei; Galbeni, 380 lei; Gheorghe Doja, 160 lei; Gherãeºti, 1.400 lei; Gura Humorului, 450 lei; Hãlãuceºti 700 lei; Horgeºti, 295 lei; Huºi „Sfântul Anton”, 1.455 lei; Izvoare (BC), 110 lei; Izvoarele, 583 lei; Lespezi, 750 lei; Lilieci, 153 lei; Luizi Cãlugãra, 800 lei; Luncaºi, 358 lei; Moara, 250 lei; Nicolae Bãlcescu, 812 lei; Nicoreºti, 250 lei; Nisiporeºti, 300 lei; Piatra Neamþ „Sfântul Iosif Muncitorul”, 1.020 lei; Piatra Neamþ „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 578 lei; Pildeºti, 1.700 lei; Ploscuþeni, 500 lei; Poiana (Negri), 437 lei; Poiana Micului, 460 lei; Pralea, 180 lei; Prãjeºti, 495 lei; Pustiana, 437 lei; Rãdãuþi, 500 lei; Rãducãneni, 565 lei; Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus, 1.000 lei; Rotunda, 350 lei; Sagna, 930 lei; Sarata, 360 lei; Sãbãoani „Sfântul Mihail”, 1.200 lei; Sãbãoani „Sfântul Iosif”, 210 lei; Schineni, 280 lei; Siret, 300 lei; Slãnic Moldova, 210 lei; ªtefan cel Mare, 210 lei; Tãrâþa, 35 lei; Tomeºti, 86 lei; Traian (NT), 395 lei; Valea Mare, 353 lei; Valea Seacã, 370 lei; Vladnic, 120 lei.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Mãrgineni, 3-6 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Huºi „Sfântul Anton”, 6-9 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Somuºca, 20-23 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Pustiana, 24-27 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Târgu Ocna, 27-30 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Horgeºti, 31 mai – 3 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Fãlticeni, 8-10 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Focºani, 10-13 iunie)