Lumina crestinului, nr. 6/2012

LUMINA

CREªTINULUI Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Virgiliu Demºa-Crainicu, Silviu-Cristian Salca Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Pe copertã: Liturghia crismei (Iaºi, 5 aprilie) Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”.

Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca toþi credincioºii sã recunoascã în Euharistie prezenþa vie a Celui Înviat, care îi însoþeºte în viaþa de zi cu zi.

Intenþia misionarã Pentru ca în Europa creºtinii sã-ºi redescopere identitatea ºi sã participe cu mai mult elan la vestirea evangheliei.

Sfântul apostol Petru îndrumãtor familial

n numerele 249 (sept. 2010) Apostolul le aminteºte de femeile de odinioarã care îºi puneau speranþa în Dumnezeu, pe pagina a doua a revistei „Lu- dând ca exemplu pe Sara care mina creºtinului”, am notat câ- asculta de Abraham, stãpânul teva date biografice ºi aspecte ei. Femeile care fac binele ºi nu din apostolatul sfântului Petru, se lasã speriate de nimic devin cel cãruia Isus, dupã Înviere, i-a astfel fiice ale Sarei. încredinþat misiunea pastoralã: Dar ºi bãrbaþilor (soþilor) le „Paºte mieluºeii mei!”, „Paºte cere sã trãiascã în fidelitate cu oile mele!” (cf. In 21,15-18). soþiile lor, þinând seama cã În cadrul Anului Familiei se sunt „fãpturi slabe” (gingaºe, cuvine a menþiona grija acestui mai puþin robuste). Sã le dea apostol, pe care Isus „a zidit Bi- cinstire, pentru cã sunt pãrtaºe, serica sa, dându-i cheile împã- împreunã cu ei, la harul vieþii. rãþiei cerurilor” (cf. Mt 16,18-19), În felul acesta, rugãciunile lor de a îndruma familia, chematã sunt bine primite de Tatãl cesã dea mãrturia creºtinã, aºa resc al tuturor. cum noteazã în prima sa scriSfânta Bisericã pune în vesoare (3,1-7). dere celor care încheie legãPrin comportarea lor respec- mântul lor în sfântul sacrament tuoasã ºi curatã, soþiile îi pot al Cãsãtoriei aceste deziderate câºtiga pe soþii care nu cred cu- necesare unei cãsnicii sãnãtoase, vântul (evangheliei). Podoaba trainice ºi rodnice. Numai aºa adevãratã a femeii nu este cea se poate asigura viitorul optiexterioarã: coafura, bijuteriile, mist al familiei, create de Dumetalarea hainelor, ci, mai pre- nezeu, în iubirea sa nemãrgisus de toate, interiorul inimii, nitã. Sfinte Petre, principe al cu frumuseþea nepieritoare a Bisericii lui Isus Cristos, roaunui suflet blând ºi liniºtit care gã-te pentru familiile noastre, este plãcut lui Dumnezeu (v. 3-4). pentru întreaga familie umanã!

Î pânã la 253 (ian. 2011), sub titlul „Principele apostolilor”,

Mesaj terezian

Calea copilãriei spirituale tereziene „Calea copilãriei spirituale a sfintei Tereza vizeazã, de fapt, ajungerea la deplina maturitate. Ea ne ajutã sã avansãm cu încredere ºi oferire a întregii fiinþe Domnului, ca sã fim noi înºine.

Ea este cea care ne zideºte trainic ºi armonios” (C. Tonnelier, Trãirea zilnicã a evangheliei împreunã cu sfânta Tereza a Pruncului Isus).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ Scrisoare cãtre preoþi

Un dar pentru noi toþi „Ca voi sã fiþi sfinþi” (1Tes 4,3) una iunie, dedicatã Inimii Preasfinte a lui Isus, repreL zintã pentru credincioºii catolici o ocazie fericitã pentru a întâlni ºi experimenta iubirea lui Dumnezeu, manifestatã în taina euharisticã ºi în misterul inimii lui Isus. Apropierea de el ºi de iubirea inimii sale aprinde în suflete curajul ºi speranþa divinã.

Celebrãrile solemnitãþilor Trupul ºi Sângele Domnului (7 iunie) ºi Preasfânta Inimã a lui Isus (15 iunie) sunt momente de vârf în cunoaºterea ºi trãirea acestui sublim adevãr: Isus rãmâne mereu cu noi, pânã la sfârºitul veacurilor, ca sã ne împãrtãºeascã iubirea sa divinã ºi cu ea toate darurile cereºti.

Tot în aceastã lunã, Biserica noastrã localã, dintr-o tradiþie îndelungatã, se bucurã ºi de o zi aparte, 29 iunie, solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, când are loc consacrarea noilor preoþi, apostolii iubirii inimii lui Isus ºi ai tainei

euharistice. Toate aceste celebrãri ne cheamã sã reflectãm la marea alegere din partea lui Dumnezeu ce o încredinþeazã oamenilor ºi la necesitatea de a fi la înãlþimea chemãrii preoþeºti. Dumnezeu cel sfânt împãrtãºeºte fiilor sãi darul sfinþeniei sale, iar aleºilor sãi le cere sã facã la fel.

Fiind asiguraþi de însuºi Cuvântul lui Dumnezeu cã el, în iubirea sa, ne va da pãstori dupã inima sa (cf. Ier 3,15), considerãm aceste fericite solemnitãþi ca un dar pentru poporul credincios ºi ca o adevãratã binecuvântare pentru sufletele noastre. În acest sens, luna iunie este o lunã fericitã ºi cu un mesaj puternic, mai ales pentru preoþi, slujitorii altarelor ºi apostolii iubirii Inimii Preasfinte. În iubirea ºi grija sa faþã de cei care sunt chemaþi sã fie apostolii iubirii divine, preoþii noului legãmânt, sfânta Bisericã se apleacã cu viu interes

Liturghia crismei (Iaºi, 5 aprilie)

spre ei, arãtându-le necontenit marea demnitate de care se bucurã, precum ºi responsabilitatea pe care trebuie sã o arate în toatã viaþa lor.

Anul acesta, Congregaþia pentru Cler, cu binecuvântarea Sfântului Pãrinte papa Benedict al XVI-lea, îndreaptã spre toþi slujitorii altarelor ºi ai poporului lui Dumnezeu, ca o expresie de mare preþuire, o scrisoare specialã, cu o invitaþie de suflet: „Aceasta este voinþa lui Dumnezeu: ca voi sã fiþi sfinþi” (1Tes 4,3).

Aceastã invitaþie a sfântului Paul se referã la toþi creºtinii, dar ea îi priveºte într-un chip special pe preoþi, pe cei aleºi sã se bucure de preoþia ministerialã, pe cei învredniciþi de Dumnezeu cu preoþia lui Cristos.

Preotul are o dublã obligaþie: mai întâi sã se sfinþeascã pe sine ºi aºa sã-i ajute ºi pe alþii sã se sfinþeascã. Într-un context în care pericolele ºi rãul se nãpustesc cu furie asupra tuturor oamenilor, ºi mai ales asupra preoþilor, când slãbiciunile omeneºti îi ameninþã pe toþi, grija pentru sfinþire trebuie sã fie o preocupare ºi mai mare, aºa încât, în ¾

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾ lumina

misterului iubirii ºi a crucii, toþi sã poatã sã se pãstreze în comuniune cu acela care este izvorul iubirii ºi al sfinþeniei ºi astfel sã fie pentru ceilalþi un continuu izvor sfinþitor de suflete.

Solemnitatea Inimii Preasfinte le oferã tuturor preoþilor, ºi nu numai, ocazia unei rugãciuni comune, pentru ca drumul lor de slujire sã fie un drum de sfinþenie ºi de adevãrat apostolat pentru vestirea ºi rãspândirea cuvântului lui Dumnezeu ºi a credinþei.

Apelul Bisericii este în acelaºi timp o invitaþie cãtre toþi preoþii ºi slujitorii altarelor, sã exprime regretul lor pentru abuzurile ºi scandalurile date, sã cearã iertare pentru pãcatele proprii ca ºi pentru lipsurile ºi greºelile celor care au uitat de chemarea lor, care s-au lãsat amãgiþi de slãbiciunile lor ºi sã nu înceteze sã cearã de la Dumnezeu ca, în bunãtatea sa, sã trezeascã în inimile tuturor preoþilor o relansare generoasã spre acele idealuri de dãruire fãrã rezerve, care stau la baza slujirii preoþeºti (cf. Ioan Paul al II-lea, 2002).

Procesiune cu Preasfântul Sacrament (Iaºi, 26 iunie)

Rugãciunea tuturor preoþilor ºi a credincioºilor din aceastã lunã dedicatã Inimii Preasfinte a lui Isus trebuie sã fie alimentatã ºi de invitaþia Bisericii din acest an, de a trece din nou prin poarta credinþei (porta fidei), adicã de a trãi cu viu interes angajarea preoþeascã, cu ocazia rememorãrii momentelor forte ale Bisericii: 50 de ani de la deschiderea Conciliului Ecumenic Vatican II (11 octombrie 1962), 20 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice (11 octombrie 1992), celebrarea Sinodului Episcopilor din luna octombrie a.c., care ne cheamã la o nouã evanghelizare ºi la un nou avânt apostolic.

Hirotonire de preoþi (Iaºi, 29 iunie 2011)

4 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

Sfinþiile voastre, dragi slujitori ai altarelor ºi ai lumii, Primind aceastã Scrisoare cãtre preoþi a Congregaþiei pentru Cler ºi aceastã dorinþã a Bisericii de a reînnoi avântul ºi grija noastrã pentru viaþa proprie, pentru sfinþirea proprie, garanþie pentru succesul muncii noastre apostolice, vã îndemn, cu grijã frãþeascã ºi pãrinteascã, sã trãiþi cu mare intensitate ziua de 15 iunie, solemnitatea Inimii lui Isus, înãlþând cãtre marele preot rugãciuni pentru sfinþirea proprie ºi a celorlalþi confraþi întru preoþie pe drumul lor de consacrare ºi de slujire.

Textul integral al acestui document al Congregaþiei pentru Cler, transmis pentru aceastã binecuvântatã zi, îl veþi putea afla pe situl Episcopiei de Iaºi, împreunã cu modele de reflecþii ºi rugãciuni ºi cu formularul unei cercetãri speciale a cugetului, adaptat chemãrii preoþeºti de slujitori ai Bisericii ºi ai poporului creºtin. Toate vor fi de real folos pentru viaþa noastrã sacerdotalã ºi pentru a înþelege cã aceasta e voinþa lui Dumnezeu: ca toþi sã fim una ºi sã fim sfinþi.

Cu îmbrãþiºarea noastrã frãþeascã ºi dorinþe de binecuvântare cereascã. ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Actualitatea Sesiunea de primãvarã a CER

Declaraþia cu privire la alegerile locale S

esiunea de primãvarã a Conferinþei Episcopilor din România (CER), cu participarea episcopilor greco-catolici ºi romano-catolici s-a desfãºurat la sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolicã) din Blaj, în perioada 8-10 mai.

Lucrãrile au fost conduse de Preafericitul cardinal Lucian Mureºan, preºedinte al CER. La sesiune a intervenit ºi Preasfinþitul Domenico Sigalini, episcop de Palestrina (Italia), din partea Forumului Internaþional al Acþiunii Catolice (FIAC).

Conferinþa a analizat mai multe teme de importanþã pastoralã, socialã, ecumenicã ºi administrativã: situaþia proprietãþilor ºi a lãcaºurilor de cult încã neretrocedate, demnitatea persoanei umane ºi respectarea vieþii, rolul laicilor în Bisericã, Ziua Naþionalã a Tineretului Catolic (Iaºi, 25-29 iulie), Întâlnirea Mondialã a Familiilor (Milano, 30 mai – 3 iunie), FIAC (Iaºi, august). În vederea alegerilor locale, CER a transmis credincioºilor o declaraþie care va fi cititã în toate bisericile. Iatã textul declaraþiei: „Noi, episcopii catolici din ambele rituri din România, reuniþi la Blaj între 8 ºi 10 mai,

© Curia Arhiepiscopalã Majorã

îndemnãm pe fiecare creºtin ºi pe toþi oamenii de bunã credinþã sã-ºi exercite dreptul ºi responsabilitatea de a participa la vot, pentru alegerile locale din 10 iunie 2012.

Creºtinii trebuie sã aibã un rol activ ºi esenþial în pãstrarea ºi promovarea valorilor creºtine proprii poporului nostru ºi conforme cu învãþãtura Sfintei Scripturi ºi a Bisericii.

De aceea insistãm ca toþi creºtinii sã îºi exercite dreptul de a vota ºi sã voteze pe aceia care promoveazã valorile demnitãþii umane, sprijinã familia ºi respectã viaþa încã din momentul conceperii ei ºi pânã la sfârºitul ei natural, care promoveazã pacea, valorile eticii creºtine ºi creaþia lui Dumnezeu. Fiecãruia în parte ºi tuturor nu ne este indiferent cine ne reprezintã politic valorile ºi interesele sociale. În exercitarea acestui drept constituþional ºi cetãþenesc, nimeni nu trebuie sã se lase influenþat de promisiuni, bani sau alte avantaje materiale.

Adresându-vã acest îndemn, ne rugãm bunului Dumnezeu pentru binele þãrii ºi al poporului nostru”.

Declaraþia a fost semnatã la Blaj, în numele episcopilor, la 10 mai, de cãtre PF card. Lucian Mureºan.

Reguli pentru votare

Când mergi la alegeri, sã nu

dai votul tãu niciodatã pentru stãpâni, ci numai pentru slujitori; pe cei pe care-i alegi sã-i respecþi, sã nu te închini lor prin laudã deºartã, prin cerºetori, prin linguºire sau corupþie; sã nu fii sclavul, ci stãpânul votului tãu.

Sã nu uiþi sã mergi la votare în ziua rânduitã de lege ºi sã nu dai votul tãu pentru cei care profaneazã zilele sfinte, care nu respectã timpul de sãrbãtoare, de odihnã, de vacanþã sau de concediu meritat.

Sã nu votezi niciodatã pe cei care susþin avortul sau eutanasia, pe cei care neglijeazã sistemul de sãnãtate publicã, pe cei care uitã de bolnavi, de bãtrâni ºi de cei abandonaþi; sã nu alegi pe cei care deturneazã fondurile pentru asigurare de sãnãtate.

Sã nu dai votul tãu pentru cei care dispreþuiesc familia, care promoveazã „alternative” matrimoniale contrare legii morale ºi bunului simþ.

Sã nu pofteºti funcþii pentru care nu eºti pregãtit; sã nu votezi ºi sã nu te laºi votat pentru interese dubioase, dãunãtoare pentru binele omului ºi pentru binele comun; sã nu pofteºti puterea ca formã de parvenire; dacã o doreºti, sã o transformi în slujire a lui Dumnezeu ºi a oamenilor.

(Din Decalog electoral) Pr. Lucian Farcaº

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Satu Nou (Bc)

Rãcãciuni

Casã pentru vârstnici

La ceas aniversar

asa surorilor din Congregaþia „Fiicele Sfântului C Francisc” din Satu Nou (Bc) a fost sfinþitã sâmbãtã, 12 mai.

Casa este destinatã îngrijirii persoanelor în vârstã.

La îndemnul Preasfinþitului Petru Gherghel, în urma sugestiei pr. Ubaldo Oliviero, OFMCap., surorile au rãspuns la necesitatea de a îngriji de persoanele în vârstã, începându-ºi oficial activitatea în Satu Nou la 1 iulie 2010.

Acum, dupã încheierea lucrãrilor de la casa locuinþei lor, surorile au un loc pentru activitãþi caritative conform carismei

încredinþate de Domnul acestora prin mijlocirea sfântului Francisc din Assisi, pãrintele spiritual, ºi a sorei Carla Brunner, fondatoarea congregaþiei.

Casa, al cãrei patron este fericitul Ieremia, a fost construitã de surori, cu susþinere din þarã ºi din strãinãtate.

Sfânta Liturghie s-a celebrat în biserica parohialã. La final s-a inaugurat ºi sfinþit casa, care se aflã în apropierea centrului parohial. La eveniment au participat pr. Alois Fechet, vicar episcopal ºi responsabil cu viaþa consacratã, sr. Gerarda, superioara generalã, venitã de la Bratislava, surori din aceeaºi congregaþie care îºi desfãºoarã activitatea în România, Slovacia, Ungaria ºi Statele Unite ale Americii, cãlugãri, preoþi ºi credincioºi.

Cei prezenþi la sãrbãtoare i-au mulþumit lui Dumnezeu care cheamã persoane generoase la preoþie, la viaþa consacratã ºi creeazã carisme necesare ajutorãrii umane ºi creºtine pe întregul pãmânt.

Pr. Serafim Romila

6 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

În urmã cu un an, la Rãcãciuni se înfiinþa parohia, fiind consacrat altarul ºi sfinþindu-se biserica „Naºterea Maicii Domnului”. Tot atunci se inaugura Centrul Parohial „Fericitul Ioan Paul al II-lea”.

Pentru a marca trecerea unui an de la aceste evenimente, marþi, 15 mai, s-a celebrat o sfântã Liturghie prezidatã de PS Aurel Percã, dupã care a urmat sfinþirea statuii fericitului Ioan Paul al II-lea, amplasatã în curtea parohiei.

Preasfinþitul a amintit cã „frumuseþea unei biserici e datã de sufletele pline de credinþã care duminicã de duminicã – sau, dupã posibilitãþi, mai des – calcã pragul bisericii pentru a se întâlni cu Cristos Domnul”. La sfârºitul celebrãrii, PS Aurel Percã a dezvelit statuia, urmând ritualul binecuvântãrii ºi sfinþirii acesteia. Statuia aminteºte de vizita fericitului suveran pontif efectuatã în România cu 13 ani în urmã. „Nu vã fie teamã! Deschideþi-i larg porþile lui Cristos!”, se poate citi la baza statuii, cuvinte pe care fericitul papã le-a rostit în primul discurs dupã alegerea sa ca pontif al Bisericii Catolice.

Sr. Valerica

Cardinalul Christoph Schönborn în Iaºi hristoph Schönborn, arhiepiscop de Viena ºi carC dinal al Bisericii Romano-Catolice, a primit, în ziua de 21 mai, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi.

Evenimentul a avut loc în aula magna „Mihai Eminescu”. Este al treilea cardinal care a primit acest titlu din partea Universitãþii ieºene, dupã card. Karl Lehmann (28 aprilie 2004) ºi card. Zenon Grocholewski (5 noiembrie 2010).

Eminenþa sa a sosit la Iaºi, luni, 21 mai, fiind oaspetele PS Petru Gherghel. Dupã-amiazã s-a întâlnit cu ÎPS Teofan, mitropolit ortodox al Moldovei ºi Bucovinei. La ora 17.00, în cadrul unei ceremonii desfãºurate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, Eminenþei sale i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de cãtre rectorul Universitãþii, prof. univ. dr. Vasile Iºan. În discursul, intitulat Laudatio, PS Petru Gherghel a menþionat faptul cã numele Eminenþei sale este legat de una dintre cele mai arzãtoare probleme ale zilelor noastre: crearea unui spaþiu de întâlnire ºi de colaborare între Bisericã ºi lumea modernã ºi/sau postmodernã, în vederea împlinirii planului lui Dumnezeu, care doreºte o familie umanã unitã, o lume a dreptãþii ºi a pãcii, în care sã fie recunoscute ºi respectate drepturile fundamentale ale tuturor oamenilor. De asemenea, PS Petru a adãugat cã profilul de „slujitor al omului”, care caracterizeazã din plin viaþa

Christoph Schönborn s-a nãscut la 21 ianuarie 1945 în Skalken, Boemia. Stabilit în Austria dupã Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, a intrat în ordinul dominican în anul 1963. A studiat filozofia ºi teologia la universitãþile din Viena, Bonn, Regensburg ºi Paris, iar în anul 1970 a fost hirotonit preot la Viena de cãtre cardinalul Franz König. La 29 septembrie 1991 a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Vienei, iar în septembrie 1995 a fost numit arhiepiscop al Vienei.

La 21 februarie 1998, papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la rangul de cardinal. În ziua de 29 octombrie 2007 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu, iar la 30 octombrie 2007 i-a fost decernat acelaºi titlu la Universitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj.

card. Christoph Schönborn, se oglindeºte nu doar în misiunea de pãstor de suflete, ca arhiepiscop ºi cardinal al Vienei, ci ºi în activitatea academicã ºi publicisticã, misiune în care s-a angajat cu toatã fiinþa, pe calea mesajului lui Cristos: Vos autem dixi amicos! („Pe voi însã v-am numit prieteni!”).

La finalul ceremoniei Corul „Gaudete” al Facultãþii de Teologie Romano-Catolicã a prezentat un scurt moment muzical.

Marþi, 22 mai, Eminenþa sa a fost oaspetele Institutului Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, unde a celebrat sfânta Liturghie la ora 7.30. Alãturi de card. Schönborn, la sfânta Liturghie au mai participat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, profesorii din cadrul Institutului ºi seminariºtii. Eminenþa sa a

rostit cuvântul de învãþãturã din cadrul Liturghiei. Având în vedere Întâlnirea Naþionalã a Tineretului ce se va desfãºura la Iaºi (25-29 iulie), dupã celebrare, cardinalul s-a întâlnit cu seminariºtii în aula magna unde a vorbit despre Youcat (Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri). Este vorba de un proiect început în anul 2006 de cãtre card. Christoph Schönborn ºi jurnalistul ºi editorul catolic Bernard Meuse, care au decis sã lucreze la un catehism care sã transmitã învãþãtura Bisericii „într-un mod în care sã îl poatã înþelege tinerii”. La ora 10.00, Eminenþa sa a vizitat Grãdina Botanicã ºi Muzeul Universitãþii. Cardinalul a plecat spre Viena de pe aeroportul din Iaºi la ora 13.40.

Virgiliu Demºa-Crainicu

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Executaþi fãrã judecatã

ând am ajuns acolo, se topea zãpada. Era sfârºitul C lunii martie. Iarna aproape trecuse. Mai încercasem o datã cu trei sãptãmâni înainte, dar n-am reuºit. Zãpada era prea mare. Dealul Mãrului nu este departe de Roman. Pe drumul spre Vaslui, dupã 13 km, pe partea dreaptã, este o fântânã ºi un drum pietruit care merge prin pãdure, cunoscut ca Drumul Cireºului. Dupã 500 m pe partea stângã, sub un mic deal, e o cruce de fier pe care este scris: „În amintirea celor executaþi

fãrã judecatã de cãtre comuniºti”. Crucea a fost pusã de puþin timp, mai înainte fusese alta de lemn.

Aici auzisem cã se descoperise o groapã comunã. M-au impresionat cele întâmplate ºi doream sã vãd locul. Am recunoscut cu uºurinþã crucea din scoarþa copacului. Am privit cu atenþie ºi, împreunã cu pr. Alois Moraru cu care am ajuns acolo, m-am rugat. În toamna anului 1990, Ioan Roºca (Asociaþia „Dialog” Piatra Neamþ) ºi Neculai Popa

8 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

(Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici – Neamþ) au cãutat groapa ºi au descoperit 11 morþi, victime ale Securitãþii. La cercetãri au mai participat ºi alþii, printre care: fraþii Tãnase, Ioan Bãlan ºi Livia Dandara.

Cei 11 au fost împuºcaþi în anul 1950. Daþi jos dintr-o maºinã, au fost aliniaþi, puºi sã-ºi sape groapa ºi uciºi. În cele din urmã cãlãii i-au acoperit cu pãmânt ºi au plecat, crezând cã taina nu va fi descoperitã niciodatã. În pãdure era atunci Tudor Gheorghe, acela care în anul 1990, la 80 de ani, a indicat locul. „De 40 de ani aºtept sã vinã cineva ºi sã mã întrebe... – a spus el atunci.

Era ºi timpul, cã nu mai am mult!” Zona era uºor de þinut minte. Dupã plecarea cãlãilor, omul s-a apropiat ºi a scrijelit în coaja celui mai apropiat copac o cruce, care a crescut odatã cu copacul. Apoi au fost scrijelite ºi alte cruci. Oamenii din împrejurimi ºtiau ºi vorbeau pe ºoptite. În groapã au fost gãsite cruciuliþe, monede cu Republica Popularã Românã ºi alte lucruri pe care cei uciºi le purtau ¾ la gât sau în buzunare.

Pelerinaj la Sighet este 40 de credincioºi din P Iaºi, însoþiþi de pr. Petru Sescu, parohul comunitãþii

¾

Cei 11 au rãmas necunoscuþi, mai ales cã dosarul depus în 1990 la Procuratura Militarã Bacãu a fost închis prin NUP (neînceperea urmãririi penale) în 1994. Întrucât trecuserã peste 15 ani de la sãvârºirea faptelor s-a tras concluzia prescrierii. Þãranii uciºi la Dealul Mãrului, probabil refuzaserã colectivizarea sau fãcuserã ceva care nu era pe placul celor de la putere. Putea fi oricine, din satele din împrejurimi sau aduºi din localitãþi mai îndepãrtate. În satul Butea, nu departe de locul execuþiei, în august 1949, locuitorii s-au ridicat împotriva comuniºtilor, atunci când au vrut sã-l aresteze pe parohul lor. Un avion a survolat satul, care în scurt timp a fost înconjurat de armatã. Soldaþi ºi miliþieni înarmaþi pânã în dinþi au intrat ºi au primit ordin sã tragã. Câþiva au fost rãniþi, alþii bãtuþi pânã la sânge. În lunile urmãtoare au fost arestaþi mai mulþi. Cinci familii au fost deportate. ªapte þãrani au fost închiºi ºi, dupã ani de zile, s-au întors în sat.

Singurul care nu a mai revenit

este Petru Cotnãreanu. Despre el sãtenii ºtiu cã a fost ucis fie la Dealul Mãrului, fie la Poarta Albã. Avea ºapte copii. Cea mai micã, Lenuþa, avea un an ºi jumãtate când tatãl ei a fost arestat. Am întrebat-o pe Niþa Milea, una dintre fetele lui (86 de ani), ce-ºi aminteºte de tatãl ei. „Când l-au arestat eu aveam 23 de ani. Eram cea mai mare. Era fierar tata. L-au luat de la fierãrie. Au luat ºi toate actele. Mai târziu a venit vestea cã este mort. Nu ºtiu cum ºi nici unde... I-am pus o cruce în cimitir... Noi am crescut fiecare cum am putut, fãrã tatã: pe cea mai micã a luat-o o mãtuºã, pe urmãtorul, Gheorghiþã, l-a crescut bunica”. Ion era în fierãrie când miliþia l-a arestat. „Aveam 11 ani... L-au luat pe tata din faþa mea. Nu l-am mai vãzut”, mi-a spus el.

Din Dealul Mãrului am plecat cu gândul la acea zi, când cei 11 au fost uciºi... Dumnezeu sã-i odihneascã! Cine ºtie câte gropi mai sunt în þarã în care zac semeni de-ai noºtri uciºi fãrã nici o vinã!

„Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, au fost în pelerinaj la Sighetu Marmaþiei, la Memorialul Durerii ºi la Cimitirul Sãracilor, în zilele de 11 ºi 12 mai, pentru a se ruga ºi pentru a aduce un pios omagiu aceluia care a fost episcop de Iaºi, Anton Durcovici.

Pelerinajul a început vineri, 11 mai, la ora 18.00, cu o priveghere de rugãciune desfãºuratã în holul Muzeului Memorial (fosta închisoare) din Sighetu Marmaþiei, la care au participat sute de tineri. Au participat ºi un grup de tineri din Dieceza de Iaºi, componenþi ai corului „Gaudete”, de la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din cadrul Universitãþii „A.I. Cuza” Iaºi. Aceºtia au interpretat câteva cântece în cadrul privegherii de rugãciune.

Sâmbãtã, 12 mai, pelerinii, împreunã cu episcopii grecocatolici, preoþii ºi persoanele consacrate, au pornit în procesiune spre Cimitirul Sãracilor, unde s-a celebrat sfânta Liturghie solemnã, prezidatã de card. Lucian Mureºan, arhiepiscop major.

La aceastã a IX-a ediþie a pelerinajului naþional de la Sighet au fost prezenþi peste 4.000 de Pr. Cornel Cadar credincioºi din toatã þara. iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Biserica ºi comunicarea Radio Maria E bine de ºtiut

tot mai aproape

adio Maria a mai realizat câþiva paºi în direcþia dezR voltãrii postului în Moldova, în

ea de-a XII-a ediþie a ÎntâlC nirii Naþionale a Operatorilor din Mass-media Catolice (ÎNOMC) s-a desfãºurat în perioada 7-10 mai, la Ciofliceni (Snagov), cu tema „Biserica ºi comunicarea. Provocãri actuale”.

Din Dieceza de Iaºi au participat preoþii Cornel Cadar, Iosif Dorcu, Petru-Sebastian Tamaº ºi Sebastian Benchea (Ordinul Carmelit – Luncani). Ediþia a fost onoratã de prezenþa unor invitaþi de seamã din þarã ºi strãinãtate.

Punctul de plecare l-a constituit mesajul papei adresat în acest an operatorilor media.

Pr. Bruno Mastroianni, jurnalist, profesor ºi director al Biroului de Presã al Opus Dei din Italia, a amintit operatorilor media cã orice comunicare e precedatã de un act de gândire.

Legat de comunicarea instituþionalã, a spus cã nu va exista comunicare externã bunã fãrã o comunicare internã sãnãtoasã.

Pr. Paolo Benvenuto, fondator ºi coordonator www.cathopedia.org, a vorbit despre importanþa accesului imediat la învãþãtura Bisericii. S-a realizat ºi o sesiune practicã de lucru pentru implementarea proiectului www.cathopedia.org în limba românã. „Deºi depozitul credinþei e acelaºi, modul de prezentare

special pentru ritul romano-catolic. În acest sens, va exista un canal dedicat. În prezent, transmisiunile se realizeazã pe satelit Digi în toatã Europa, pe cablu TV în reþeaua trebuie sã fie diferit” a amintit RDS din toatã þara, ºi pe FM în Radu Capan, fondator ºi editor localitãþile ºi zonele unde s-au www.catholica.ro. Prin urmare, obþinut frecvenþe. trebuie folosite toate oportunitãþile mediatice, iar în ultimul timp se impun tot mai mult aplicaþiile pe telefoane mobile.

Jack Valero, coordonator al proiectului Catholic Voices, a prezentat conferinþa „Biserica are nevoie de vocea ta”.

Pr. Michel Kubler, fost director al cotidianului francez De curând, datoritã noilor La croix, a împãrtãºit câteva acorduri realizate cu societãgânduri despre comunicarea in- þile de distribuþie a semnalului stituþionalã. „Misiunea mea este Radio Maria, toate transmisiumisiunea Bisericii” e un prin- nile liturgice pot fi separate pe cipiu valabil pentru orice jurna- douã canale distincte, urmând list creºtin, adicã misiunea „de ca restul programelor culturale a vesti evanghelia”. ºi spirituale sã fie transmise tu„De la informarea corectã la turor credincioºilor indiferent ºtirea spectacol” a fost tema ex- de rit, pe ambele canale, în acepusã de Mirela Vaºadi, prezentator TV. I s-a alãturat apoi Vlad laºi fel ºi în acelaºi timp. Din Mixich, jurnalist în presa scrisã. punct de vedere tehnic este S-au analizat principiile dupã vorba de divizarea unui canal care funcþioneazã presa comer- stereo în douã canale mono cialã ºi atitudinea Bisericii în dedicate fiecare câte unui rit.

Momentan, acest lucru este acest sector. posibil numai pe cablu TV ºi saCei prezenþi au putut înþelege telit Digi, în reþeaua naþionalã cã misiunea lor este de a face ca mesajul credinþei sã strãlu- a operatorului RDS, existând un ceascã ºi din mijlocul mize- canal dedicat ritului latin, iar riei în care a fost aruncat, iar celãlalt ritului bizantin.

Programul romano-catolic va cuvintele din evanghelie „Mergeþi ºi spuneþi ce aþi vãzut” fi disponibil curând. Mai multe informaþii pot fi gãsite pe situsunt adresate fiecãruia.

Pr. Petru Tamaº rile ercis.ro ºi radiomaria.ro.

10 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

ISTORIE

Sfinþirea bisericii din ªerbãneºti (Bacãu) onsacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii din Bacãu, C cu hramul „Inima Neprihãnitã a Mariei”, au fost prezidate de PS Petru Gherghel, duminicã, 20 mai. Au fost prezenþi PS Aurel Percã, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, pr. Isidor Dâscã, decan de Bacãu, un mare numãr de preoþi, credincioºi, autoritãþi locale ºi persoanele direct implicate în construirea lãcaºului de cult.

Biserica nou-sfinþitã este amplasatã în cartierul ªerbãneºti, parte a municipiului Bacãu.

Aceastã parte a oraºului se situeazã între râurile Bistriþa ºi Siret. Istoria Parohiei Bacãu „Inima Neprihãnitã a Mariei” a început în urmã cu cinci ani.

Pânã la înfiinþarea noii parohii, credincioºii din ªerbãneºti aparþineau Parohiei Bacãu „Sfântul Nicolae” ºi participau la celebrãrile liturgice de acolo. Deoarece distanþa pânã la biserica parohialã este destul de mare, în anul 2007, credincioºii din acest cartier au adunat semnãturi pentru construirea unei biserici ºi a unei case parohiale proprii. PS Petru Gherghel a aprobat pregãtirea proiectului, iar la 10 august 2009, au început lucrãrile de construire.

Proiectul bisericii ºi al casei parohiale a fost executat de Viorel Dorneanu, arhitect, ºi Costel Grapã, inginer de rezistenþã.

La 26 septembrie 2009, PS Petru Gherghel, împreunã cu 16 preoþi, a sfinþit piatra de temelie a bisericii dedicatã „Inimii Neprihãnite a Mariei”. În anul 2009 s-au construit temelia ºi zidurile bisericii, precum ºi

temelia casei parohiale. Dupã o scurtã întrerupere a construcþiei, lucrãrile au fost finalizate în anul 2011.

La 1 septembrie 2010, PS Petru Gherghel a hotãrât înfiinþarea Parohiei Romano-Catolice Bacãu „Inima Neprihãnitã a Mariei”, numindu-l paroh pe pr. Cristinel Alecu.

La 5 decembrie 2010 a fost celebratã prima sfântã Liturghie în noua bisericã, tot atunci având loc ºi instalarea oficialã a noului paroh. La sfârºitul anului 2011 a fost lansat în mod oficial ºi situl parohiei, www.inimaneprihanitabacau.ro, care cuprinde informaþii din viaþa parohiei ºi a Bisericii. Parohia are un numãr de 175 de familii, cu 524 de credincioºi.

Biserica are lungimea de 24 m, lãþimea de 13 m ºi înãlþimea de 12 m. Turnul, împreunã cu crucea, mãsoarã 37 m.

La lucrãrile de construire a bisericii au contribuit financiar credincioºii din noua parohie, din Parohia Bacãu „Sfântul Nicolae” ºi autoritãþile locale.

Liturghia solemnã de sfinþire a avut loc la ora 11.00. Dupã primirea ºi salutul de bun venit, au început ceremoniile de consacrare.

Sfânta Liturghie de sfinþire a bisericii a început cu prezentarea scurtului istoric al lucrãrilor ºi al parohiei. A urmat ritualul sfinþirii pereþilor exteriori ai bisericii, apoi intrarea solemnã în bisericã.

La predicã, PS Aurel Percã a vorbit despre importanþa unui asemenea moment: „Astãzi, aceastã consacrare marcheazã începutul unui nou drum în viaþa comunitãþii de aici”. A menþionat apoi ce înseamnã pentru credincioºi a fi cu adevãrat pietre vii în Biserica lui Cristos.

Dupã predicã a urmat ritualul consacrãrii altarului ºi ungerea pereþilor în câteva locuri cu ulei sfânt.

La finalul celebrãrii, PS Petru Gherghel a mulþumit pr. Isidor Dâscã, decan de Bacãu, pentru munca deosebitã depusã la construirea bisericii. Toþi cei implicaþi în mod special în proiectul noii parohii ºi a bisericii au primit felicitãri ºi diplome de merit. În cadrul sfintei Liturghii ne-am rugat pentru toþi binefãcãtorii bisericii ºi pentru cei care au fãcut posibil acest moment de bucurie ºi mulþumire, prin rugãciunile ºi contribuþia lor.

Pr. Cristinel Alecu

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Memoria episcopului martir Anton Durcovici oartea în condiþii dramatice, la 10 decembrie 1951, M a ep. Anton Durcovici a fost timp de mulþi ani un subiect tabu pentru autoritãþile comuniste ºi un secret bine pãstrat de Securitate.

Martor al tragicului eveniment, preotul iezuit Otto Farrenkopf, eliberat în februarie 1952 de la Sighet, va avea în continuare, timp de mulþi ani, statutul de internat ºi arestat, fãcând public evenimentul abia în 1955. Ceilalþi colegi de celulã ai episcopului Anton Durcovici, cu excepþia Mons. A. Boga, mort la Sighet la 14 septembrie 1954, vor fi eliberaþi din închisoare dupã anul 1955. În aceastã perioadã, informaþiile care soseau la sediul Episcopiei Catolice de Iaºi erau contradictorii, confuze, un rol în acest caz avându-l Serviciul „D” (dezinformare) al Securitãþii.

Astfel, la 25 iunie 1954, ordinariul substitut de Iaºi, pr. Petru Pleºca, avea „indicii” conform cãrora episcopul Anton Durcovici era în viaþã la acea datã, el aflându-se internat în apropierea Bucureºtiului, în localitãþile Þigãneºti sau Cãldãruºani. Potrivit unei mãrturii a pr. Petru Pleºca, „într-adevãr, ep. Durcovici trãgea sã moarã, ºi în stare muribundã a fost scos din celulã. În realitate, el nu a murit, ºi a fost dus în altã parte, iar paznicii ar fi primit ordinul sã spunã cã ep. Anton Durcovici este mort (…)”.

De menþionat faptul cã în anul 1954, pr. Petru Pleºca a

strâns mai multe mãrturii de la diverºi preoþi ºi seminariºti eliberaþi din închisorile comuniste, mãrturii care acreditau ideea, falsã, cum cã la data respectivã ep. Anton Durcovici era în viaþã. Pe de altã parte, aceste mãrturii concordau asupra tratamentului inuman, bestial, la care a fost supus la Sighet, de cãtre torþionarii sãi, ep. A. Durcovici: „Dupã ce a fost scos din celulã Durcovici, a fost aruncat în celulã un om gol, bãtut mãr, ºi care întrebat de ceilalþi deþinuþi, cine este, ar fi rãspuns «Sunt episcopul Anton Durcovici»”.

La Bucureºti, în mai 1954, pr. Petru Morosievicz afirma în faþa unor credincioºi din Cioplea cã „lucreazã din rãsputeri ca sã-l aducã din închisoare pe episcopul Durcovici”.

Convinºi de veridicitatea „indiciilor” cu privire la faptul cã ep. A. Durcovici trãia, la 7 iulie 1955, ordinarii substituþi de Bucureºti ºi Iaºi, Mons. Stanislav Traian Jovanelli, respectiv Mons. Petru Pleºca, au adresat liderului comunist Petru Groza un memoriu, solicitând eliberarea din închisori a unui numãr de 29 de preoþi ºi seminariºti, primul pe listã figurând ep. Anton Durcovici. Nu avea sã fie vorba de nici o mãrinimie comunistã, iar la memoriul respectiv nu s-a primit nici un rãspuns!

Toate speranþele privind soarta ep. A. Durcovici aveau sã se prãbuºeascã însã în contextul eliberãrii, în august 1955, a pr. Rafael Friedrich, coleg de

12 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

închisoare, la Sighet, cu episcopul martir. Pr. Rafael Friedrich a informat conducerea Bisericii Catolice din România despre moartea tragicã la Sighet, la 10 decembrie 1951, a ep. A. Durcovici.

La 5 noiembrie 1956, ep. Ioan Duma, fost deþinut la Sighet, informa Sfântul Scaun, printr-un memoriu scos din þarã de cãtre o legaþie diplomaticã occidentalã, despre moartea prin înfometare la Sighet, la 10 decembrie 1951, a ep. Durcovici.

Târziu, la 20 iulie 1957, securistul Vasile Nica, venit de la Bucureºti, consemna la Sfatul Popular Sighet, actul de moarte nr. 20 privindu-l pe ep. Anton Durcovici, decedat din cauza „anemiei”! Aceasta era o tentativã, tardivã, de ºtergere a urmelor unei crime comise de regimul comunist, rãmasã nepedepsitã pânã în zilele noastre, ca atâtea altele!

Memoria vieþii sfinte ºi a morþii martirice a ep. A. Durcovici s-a pãstrat vie ºi nealteratã, cu toatã adversitatea Securitãþii ºi a regimului comunist, care nu s-a mulþumit sã-l condamne la izolare, ci ºi la uitare.

Dr. Dãnuþ Doboº

Sanctuare

Maria-Radna acã treceþi de la Deva spre D Arad, fie cu trenul, fie cu maºina, cu siguranþã, la un moment dat, veþi rãmâne impresionaþi de solemnitatea, amplasarea ºi originalitatea sanctuarului de la Maria-Radna.

Cele douã turnuri zvelte se împletesc armonios cu muntele ºi pãdurea care înconjoarã sanctuarul. Punctul principal de atracþie este icoana Maicii Domnului, o icoanã mai veche de 300 de ani.

Prima bisericã a fost înãlþatã aici în anul 1520, într-o perioadã când, la sud de râul Mureº, Banatul era paºalâc turcesc. Istoria sanctuarului începe în anul 1668, când bãtrânul Georg Vriconosa doneazã, pentru capela cãlugãrilor franciscani din Radna, o icoanã tipãritã în Italia. Aceastã icoanã a Maicii Domnului a scãpat nevãtãmatã în urma incendiului provocat de trupele otomane, în anul 1695. Biserica a ars în întregime, însã icoana a fost gãsitã de cãtre credincioºi printre resturile carbonizate ale bisericii.

Dupã dispariþia ciumei din Arad, în anul 1709, toþi locuitorii oraºului au venit în pelerinaj la Radna pentru a se ruga ºi a mulþumi Maicii Domnului pentru salvarea oraºului de aceastã teribilã plagã. În anul 1750 are loc, în urma unei investigaþii minuþioase, recunoaºterea oficialã din partea Bisericii a icoanei ºi a locului de pelerinaj de la Maria-Radna.

La 9 iunie 1767, episcopul Franz Anton Leopold von Engl

zu Wagrain mutã, cu mare solemnitate, icoana miraculoasã din vechea capelã în noua ºi frumoasa bisericã, pe care o binecuvântase cu o zi înainte. În anul 1770, icoanei miraculoase i se monteazã marea ramã din argint, care se poate vedea ºi astãzi, primitã în dar de la Viena. În anul 1820 sunt finalizate lucrãrile la biserica din MariaRadna. Arhiepiscopul-principe Alexander Rudnay, primat al Ungariei, consacrã în mod solemn biserica, dãruind totodatã icoanei miraculoase douã coroane din aur. Numele de familie al arhiepiscopului însemna „de Radna”, el cerând prin testament ca, la moartea sa, inima sã-i fie scoasã din piept ºi aºezatã spre odihnã în preajma icoanei sfintei Fecioare Maria din Radna. În anul 1895, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseþatã cu un nou altar principal, realizat din marmurã de Carrara.

Cele douã turnuri ale bisericii Maria-Radna sunt înãlþate fiecare cu câte 30 de metri, în anul 1911, ele ajungând astfel la înãlþimea totalã de 67 de metri.

Tot atunci au fost reamenajate ºi staþiunile de la Calea crucii, de pe colina din spatele bisericii. În anul 1992, papa Ioan Paul al II-lea conferã bisericii din Maria-Radna titlul de basilica minor.

În ultima sutã de ani, Episcopia de Timiºoara a organizat mereu pelerinaje ale comunitãþilor parohiale la acest sanctuar, fiecare parohie având rezervatã o zi din an. În sacristiile multor biserici vechi din Banat se poate vedea ºi azi, tipãrit ºi înrãmat, programul de pelerinaj al întregii dieceze. În anul 1935 este înregistrat cel mai mare numãr de pelerini din istoria Radnei: au venit în pelerinaj, împreunã cu episcopul diecezan, PS Augustin Pacha, peste 73.000 de credincioºi, mulþi dintre ei parcurgând pe jos, împreunã cu episcopul, drumul care duce spre sanctuar. În biserica din Radna meritã atenþie ºi o piatrã introdusã în zid, pe un perete lateral din partea dreaptã. Pe aceastã piatrã se poate vedea urma unei potcoave. Tradiþia spune cã atunci când un soldat turc a voit sã intre cãlare în bisericã, potcoava de la unul din picioarele calului s-a fixat în piatrã ºi nu a mai putut înainta. De asemenea, se pot vizita imense culoare pline cu imagini ºi semne, ca recunoºtinþã pentru harurile primite de la Maica Domnului la acest sanctuar.

Pr. Iosif Dorcu

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

Dumnezeu ºtie de ce, tu... una trecutã o colegã de la serviciu ne-a dat, aºa cum L îi spunea ea, „vestea vieþii ei”: „Mã voi cãsãtori, a spus ea.

Asearã, dupã mai bine de doi ani de când ne cunoaºtem, prietenul meu m-a cerut în cãsãtorie. Evenimentul va avea loc peste douã luni. ªi sigur cã sunteþi deja invitaþi cu toþii!”.

Primul care a reacþionat a fost chiar patronul firmei. Nu a ascuns faptul cã, odatã cãsãtoritã, nu va mai putea da randamentul pe care el ca patron îl aºtepta de la angajaþii lui. Ca dovadã a ºi replicat: „ªi crezi cã dupã cãsãtorie vei mai putea lucra? Te ºi vãd spunându-mi cã vrei sã pleci mai degrabã de la serviciu pentru cã trebuie sã iei copiii de la ºcoalã, spunându-mi cã eºti însãrcinatã ºi cã trebuie sã iei concediu prenatal ºi maternal, cã salariul pe care þi-l dau nu-þi mai este de-ajuns pentru cheltuielile pe care le implicã o familie. N-ai putea sã te mai gândeºti?”.

Dintr-un colþ al camerei în care ne aflam, o colegã a intrat ºi ea în discuþie: „Dar tu ºtii ce înseamnã cãsãtoria? O sã fii tu în stare sã stai la dispoziþia soþului 24 de ore din 24; sã-i speli, sã-i gãteºti, sã-i faci copii, sã-i creºti, sã-i educi... ªi dacã ar fi numai asta, dar... tu ºtii cum sunt bãrbaþii, ei... nu se mai saturã niciodatã... O sã fii o sclavã!”.

Dupã toate aceste pãreri, pe care colega mea nici mãcar nu le ceruse, mai, mai sã ezite.

Avea sã-mi spunã a doua zi cã i-a pãrut rãu cã a spus despre

cãsãtoria ei. Poate cã era mai bine sã nu spunã. Cum avea s-o perceapã prietenul dacã i-ar fi împãrtãºit toate cele spuse de cãtre colegi! În acelaºi timp, dupã cum îmi mãrturisise, cele auzite au pus-o puþin pe gânduri. Dacã ar fi fost aºa cum i-au spus colegii de serviciu!

Pe undeva, teama pe care o au astãzi tinerii în a-ºi închega o familie nu cumva îºi gãseºte originile tocmai în acest tip de „pãreri”?! ªi apoi, dacã privea puþin în jur, lucrurile stãteau întocmai precum i se spusese.

Cunoºtea la rândul ei femei care ºi-au pierdut serviciu din cauza implicãrii în viaþa de familie, cunoºtea femei rãnite în viaþa lor din cauza soþilor uneori violenþi, cunoºtea ºi copii lipsiþi de recunoºtinþã pentru efortul pe care l-au fãcut pãrinþii. Între timp, pregãtirile pentru nuntã continuã. Mai este puþin ºi ea, alãturi de el, vor pãºi împreunã spre altar ºi acolo îºi vor spune „da-ul” lor definitiv în faþa martorilor ºi a reprezentantului Bisericii. Se pare cã discuþia de luna trecutã a lãsat-o rece. Ba mai mult, la vreo câteva zile, într-un moment de pauzã mi-a spus cã a discutat totul cu prietenul ei. I-a exprimat toate temerile împãrtãºite de cãtre colegi, iar el, drept rãspuns, nu s-a arãtat nici indignat, nici entuziasmat, ci i-a spus calm ºi cu seninãtate, cã au dreptate! „Lumea de astãzi, i-a spus el, este aºa cum este. Eu nu-i condamn pe colegii tãi de muncã.

14 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

Dacã ei vãd lucrurile astfel, este pãrerea lor. Ceea ce vreau sã te asigur astãzi este cã, prin cãsãtoria noastrã, nu-þi pot promite o viaþã fãrã nici o suferinþã.

Crede-mã, ºi eu sunt preocupat de cum va arãta viitorul nostru. ªi eu sunt conºtient cã tot ceea ce fac e o operã care mã copleºeºte, dar, draga mea, pe undeva, poate cã de asta a ºi rânduit Dumnezeu ca sacramentul Cãsãtoriei sã fie încheiat între un bãrbat ºi o femeie, tocmai pentru a se completa reciproc. Nu-þi garantez fericirea, dar mã voi strãdui sã te fac fericitã, dupã cum nu-þi garantez cã nu vei suferi, dar mã voi strãdui sã nu te fac sã suferi.

Nu-þi garantez cã va fi uºor, dar de asta te-am ºi cerut în cãsãtorie: sã ducem povara împreunã. ªi apoi, mai este ºi Dumnezeu, el ºtie de ce noi ºi nu alþii, de ce tu ºi nu alta, de ce cãsãtoriþi ºi nu „în pãcat”...

(Gabriela) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

Pentru copii Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Gotfrid, într-o zi, pe când se întorcea la peºtera unde locuia, a vãzut de departe niºte nori groºi ºi negri, ridicându-se spre cer ºi prin fum sclipeau uneori limbi de flãcãri.

Gotfrid a auzit vorbindu-se despre vulcani, care aruncã din când în când foc ºi lavã din munþi ºi se temea sã nu fi izbucnit ºi aici vreun foc subteran, care sã mistuie întreaga insulã. ªi-a aruncat legãtura de lemne cât colo ºi s-a apropiat cu multã precauþie ºi cu inima tremurându-i în piept, de peºtera sa.

Dar aici pârâitul ºi pocnetul vreascurilor ºi lemnelor care ardeau, îl ameþeau, nu altceva.

S-a mai liniºtit, când ºi-a dat seama cã focul nu vine din pãmânt. Ce s-a întâmplat? Vântul a luat niºte scântei de la jãraticul ce-l pãstra mereu Gotfrid în apropierea peºterii, pentru

a avea totdeauna foc, ºi le-a aruncat pe grãmada de vreascuri uscate, aflate în apropiere; iar de la acestea s-au aprins restul de vreascuri ºi chiar stiva de lemne. De la ele s-a aprins uºa de la peºterã, masa, banca ºi acoperiºul de scânduri, care a cãzut la pãmânt tocmai în momentul când a ajuns Gotfrid în faþa peºterii. Totul era numai o vâlvãtaie de foc, de fum ºi de flãcãri; pânã ºi cei doi brazi înalþi din faþa peºterii ardeau ca niºte torþe uriaºe. Acestea erau flãcãrile, pe care le-a observat din depãrtare. În primele clipe, Gotfrid nu ºi-a dat încã seama de paguba nespus de mare, pe care i-a pricinuit-o incendiul. κi fãcea acum aspre reproºuri pentru cã nu a acoperit locul cu mai multã grijã ºi cã a uitat grãmada de vreascuri lângã el. Se tânguia

cã ºi-a pierdut vasele lui de bucãtãrie, marea provizie de lemne ºi toate sculele.

– Doamne Dumnezeule, acoperiºul a cãzut pe oala în care îmi fierbeam mâncarea ºi nu voi mai avea în ce sã-mi fierb peºtii! Dar ºi urciorul e numai cioburi! De câte ori îmi va fi sete, va trebui sã fac drumul de la peºterã pânã la izvor ca sã beau apã. Nu mai am nici masã, nici bancã ºi fiindcã mi-a ars ºi acoperiºul de scânduri, nu mi-a mai rãmas alt adãpost, decât peºtera. Pânã ºi uºa de la gura peºterii s-a prefãcut în cenuºã ºi voi suferi de frig!

Dar de-abia acum ºi-a dat el seama de un alt lucru ºi mai neplãcut pentru el ºi a exclamat cu durere: – O Dumnezeul meu, ce nenorocire mare m-a lovit! Toate sforile care îmi erau nepreþuit de trebuincioase pentru prinderea peºtilor, le atârnasem sub acoperiºul de scânduri pentru a se usca ºi acum ele s-au fãcut scrum ºi cenuºã! Ce voi face de acum?! Tot ce aveam þesãturã pe aici, am destrãmat ºi am fãcut sfori. Cu ce voi mai prinde peºte de acum înainte? Firele postavului din care mi-am fãcut haina ºi frânghia cu care mã încing nu sunt potrivite pentru aºa ceva. Nu mai ºtiu ce sã fac ºi cum sã ies din aceastã încurcãturã. Iarãºi mã vãd expus sã mor de foame. Ajutã-mã, bunule Pãrinte, cãci voi muri printre aceste stânci pustii!

Gotfrid a fãcut vreo câþiva paºi pentru a se apropia ºi mai mult de locul sinistrului, dar nu a putut sta mult acolo, cãci pãmântul îl frigea sub picioare, aerul era îmbâcsit de o duhoare înãbuºitoare, rãºina topitã ploua sub formã de steluþe aprinse din ¾

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Sãrbãtoarea Copiilor În centrul logoului pentru aceastã întâlnire stã imaginea sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braþe, veneratã la Baraþi. În jurul lui Isus ºi al Maicii Domnului sunt reprezentaþi, în numãr de 12, copii care vor participa la Sãrbãtoarea Copiilor. Aceºtia pot fi consideraþi ca o coroanã a Maicii Domnului. Tema întâlnirii, „Isus e bucuria mea!”, este sugeratã de legãtura dintre copii, care se adunã împreunã tocmai pentru cã sunt prieteni ai lui

Isus, cel care le oferã adevãrata bucurie! În scrisoarea adresatã copiilor cu aceastã ocazie, episcopul Petru Gherghel îi asigurã cã Isus este bucuria lor. El este prietenul copiilor ºi-i aºteaptã ca sã-i binecuvânteze ºi sã le împãrtãºeascã bucuria sa. În program: rugãciune, moment catehetic, imnul (ora 10.00), sfânta Liturghie prezidatã de pãstorul diecezei (ora 11.00), festivalul copiilor (ora 13.00).

Sãrbãtoarea Copiilor este o întâlnire în jurul lui Isus! Copii din aproape toatã dieceza se adunã pentru a se ruga ºi a cânta împreunã, pentru a se cunoaºte mai bine ºi astfel sã transmitã bucuria lor tuturor acelora pe care îi întâlnesc.

stâncã, abãtut ºi cu capul între mâini.

– Dacã aº locui în mijlocul oamenilor, se gândea el, iute s-ar putea îndrepta paguba pe care am îndurat-o. Cu câþiva bãnuþi aº putea sã-mi cumpãr sfori pentru undiþã ºi oalã pentru fiertul mâncãrii. ªi chiar dacã n-aº avea nici un ban, s-ar gãsi totuºi oameni cu inimã bunã, care mi-ar da bucuroºi câteva jurubiþe sau vreun ghemuºor de sfoarã, o oalã, sau banii trebuincioºi ca sã-mi procur cele necesare; dar aºa, departe de oameni, paguba mea nu se poate repara cu nimic.

Ah! ce bine este sã trãiascã cineva între oameni ºi cât de uºor

le este a înlãtura nenorocirea unui om singur, când pun mânã de la mânã cu toþii! Dar când cineva e pãrãsit ca mine într-o pustietate, atunci trebuie sã moarã neºtiut de nimeni! O, de-aº mai ajunge o datã printre oameni, cât de bun ºi milos voi fi cu cei nenorociþi! Suferinþele pe care ni le trimite bunul Dumnezeu mai au ºi aceastã parte bunã, cã mila noastrã devine mai gingaºã ºi mai duioasã faþã de cei suferinzi. Dar vai! unde ar lipsi acest frumos sentiment, nenorocitul ar fi tot aºa de pãrãsit în mijlocul oamenilor, cum sunt eu pãrãsit pe aceastã insulã pustie! (va urma)

Roman (2011)

ãrbãtoarea Copiilor va avea loc în ziua de 9 iunie, în S Parohia Baraþi „Coborârea Duhului Sfânt”. Aici se vor întâlni copii din majoritatea parohiilor din Dieceza de Iaºi pentru a trãi împreunã o zi de bucurie, care izvorãºte din prietenia cu Cristos. Evenimentul este organizat de Oficiul pentru Pastoraþia Tinerilor, Copiilor ºi Asociaþiilor, în colaborare cu preoþii, persoanele consacrate ºi asociaþiile bisericeºti implicate în pastoraþia tinerilor ºi copiilor. ¾ brazii care ardeau, iar fumul îi

orbea ochii.

– Ah, a spus el; se spune cã din nenorocire se naºte fericirea. Dar când vãd aceastã îngrozitoare pustiire, atunci nu-mi pot închipui cum din nenorocirea ce s-a abãtut asupra capului meu s-ar mai putea naºte fericirea. Nu vãd acum nici o soluþie cum ar putea sã ia sfârºit nenorocirea mea.

Toate au mers cum au mers pânã aici, dar acum mi se pare cã s-au înfundat toate cu tine, Gotfrid!

Cuprins de o mâhnire adâncã, a pãrãsit peºtera ºi locul, care îi erau pânã acum aºa de dragi, ºi s-a aºezat mai la vale pe o

16 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

Pentru tineri Culorile bucuriei

Bucuria de a trãi credinþa A

m vãzut, în numerele trecute, cã adevãrata bucurie vine de la Dumnezeu, este darul sãu. Este un dar atât de preþios ºi, de aceea, trebuie îngrijit cu mare atenþie. Pe de altã parte, orice iniþiativã a lui Dumnezeu cere un rãspuns! Asta nu pentru cã el tânjeºte dupã atenþia noastrã, ci deoarece atunci când rãspundem cu generozitate la darurile sale legãm o relaþie minunatã de prietenie, de credinþã. Catehismul Bisericii Catolice spune: „Credinþa este, în primul rând, o adeziune personalã a omului faþã de Dumnezeu; ea este, în acelaºi timp ºi în mod inseparabil, asentimentul liber faþã de tot adevãrul pe care l-a revelat Dumnezeu”. Tocmai pentru cã este o adeziune liberã faþã de Dumnezeu, o dorinþã de a trãi, o legãturã autenticã cu el, credinþa nu poate sã nu fie trãitã cu bucurie. „Sã se bucure inimile celor care-l cautã pe Domnul”, spune Psalmul 105.

Aceastã bucurie a credinþei este datã tocmai de faptul cã Dumnezeu þine atât de mult la noi încât vrea sã ne facã pãrtaºi de bucuria sa. În Mesajul pentru Ziua Mondialã a Tineretului, papa Benedict al XVI-lea spune: „Dumnezeu vrea sã ne facã pãrtaºi de bucuria sa divinã ºi veºnicã, fãcându-ne sã descoperim cã valoarea ºi sensul profund al vieþii noastre este în faptul de a fi acceptat, primit ºi iubit de el, ºi nu cu o

primire fragilã cum poate sã fie cea umanã, ci cu o primire necondiþionatã cum este cea divinã: eu sunt voit, am un loc în lume ºi în istorie, sunt iubit personal de Dumnezeu”. Isus Cristos este cel care ne aratã din plin aceastã iubire a lui Dumnezeu faþã de fiecare dintre noi. Din întâlnirea cu Cristos, din trãirea credinþei se naºte bucuria interioarã. De aceea papa ne îndeamnã sã ne trãim credinþa cu intensitate: „A gãsi ºi a pãstra bucuria spiritualã se naºte din întâlnirea cu Domnul, care cere sã-l urmãm, sã facem alegerea hotãrâtã de a miza totul pe el. Dragi tineri, nu vã fie fricã sã puneþi în joc viaþa voastrã fãcând spaþiu lui Isus Cristos ºi evangheliei sale; este drumul pentru a avea pacea ºi adevãrata fericire în interiorul nostru, este drumul pentru adevãrata realizare a existenþei noastre de fii ai lui Dumnezeu, creaþi dupã chipul ºi asemãnarea sa”.

Ne dãm seama cã bucuria de care ne vorbeºte Cristos ºi la care ne invitã este o bucurie la care se ajunge cu un efort personal. Suntem tentaþi sã credem cã adevãrata bucurie trebuie sã se obþinã uºor, altfel ce bucurie este? De fapt, nu este aºa! „Bucuriile” care ni se propun din multe direcþii ºi care se obþin cu facilitate sunt la fel de efemere, iar, de multe ori, la puþin timp se transformã în amãrãciune. Trãirea intensã a

credinþei, a raportului cu Cristos, face ca bucuria sã fie un rod, o consecinþã fericitã a fiecãrui efort pe care îl facem în acest sens. Efortul de a fi fideli lui Cristos, de a-l iubi pe aproapele, de a merge împotriva curentului etc. conduc la o bucurie care are în sine o promisiune enormã: fericirea veºnicã în compania Tatãlui.

Tot ce am spus pânã acum pare sã fie o lecþie de teologie, dacã nu chiar cuvinte fãrã acoperire în realitate, dar dacã ne gândim la toate momentele în care am reuºit sã facem binele, sã ne dãruim, sã renunþãm la noi înºine, recunoaºtem cã am experimentat o bucurie deosebitã, consistentã, de o savoare unicã. Aceasta este adevãrata bucurie a credinþei! Iar noi avem misiunea de a o rãspândi tot mai mult în jurul nostru!

Pr. Felix Roca

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 17

INTC 2012 Înscriere Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic va avea loc la Iaºi în perioada 25-29 iulie.

Vârsta participanþilor: 14-35 de ani. Înscrierea participanþilor se face prin oficiile diecezane / eparhiale pentru pastoraþia tineretului. Tinerii din Dieceza de Iaºi se pot înscrie prin propriile parohii. Din fiecare parohie a diecezei pot participa trei tineri.

Participanþii trebuie sã aducã cu ei: documentul de identitate; acordul pãrinþilor (pentru minori); sac de dormit ºi izopren; aviz epidemiologic.

Data limitã pentru înscrieri este: 22 iunie.

Taxa de participare: 40 lei pentru un participant.

Duminicã, 29 iulie, pot participa la program toþi tinerii din Dieceza de Iaºi.

Voluntari Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic 2012 va oferi posibilitate de a colabora, ca voluntari, pentru buna desfãºurare a evenimentului. De fapt, aceastã întâlnire nu ar fi posibilã fãrã aportul voluntarilor motivaþi, responsabili ºi pregãtiþi.

Cine este un voluntar?

Un voluntar este un tânãr sau o tânãrã cu vârsta între 18 ºi 35 de ani, care are dorinþa de a contribui la buna desfãºurare a INTC 2012. Se pot înscrie ºi tineri între 16 ºi 18 ani, dar aceºtia vor fi selectaþi doar în mod excepþional, dacã se va dovedi cã au experienþã de

implicare în evenimente majore. Cea mai mare parte a voluntarilor vor fi din Dieceza de Iaºi. Tinerii din alte dieceze ºi eparhii se pot înscrie ca voluntari prin oficiile diecezane ºi eparhiale care vor selecta trei tineri la nivel de diecezã / eparhie.

Toþi voluntarii vor fi selecþionaþi de cãtre organizatori ºi vor primi înºtiinþarea selectãrii lor. De aceea, înscrierea ca voluntar nu înseamnã automat ºi acceptarea cererii.

Care sunt serviciile cerute voluntarilor?

• Asistenþa participanþilor Responsabilitãþi: primire, îndrumare, informare, asistenþã la cazãri, asistenþã la punctele de informaþii, asistenþã la diferite activitãþi etc.

Calitãþi cerute: rãbdare, capacitãþi relaþionale, cunoaºterea informaþiilor generale despre eveniment etc.

• Logisticã Responsabilitãþi: transport persoane, transport materiale, distribuire materiale, distribuire mic dejun, prânz ºi cinã, aranjarea diferitelor structuri lejere, supraveghere ºi pazã, curãþenie ºi ordine etc.

Calitãþi cerute: spirit de organizare, disponibilitatea de a depune efort fizic, deþinerea de permis de conducere categoria B, punerea la dispoziþie a unui mijloc de transport etc.

• Comunicare Responsabilitãþi: ajutor în diferite domenii de comunicare: fotografie, filmat, graficã, scriere articole, gestiune pagini web,

18 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

gestiune reþele sociale, promovarea evenimentului, asistenþã acordatã jurnaliºtilor etc.

Calitãþi cerute: competenþe referitoare la diferite arii de comunicare specificate mai sus, studii de specialitate (jurnalism, litere, informaticã etc.), imaginaþie bogatã, spirit de iniþiativã etc.

Care este perioada de voluntariat?

Colaborarea care se cere voluntarilor este pe douã perioade: 1. Voluntari pentru „perioada lungã” Începutul voluntariatului este imediat dupã înscriere, iar încheierea voluntariatului este la 31 iulie.

Pentru voluntarii înscriºi la aceastã categorie implicarea pentru perioada premergãtoare evenimentului va fi fãcutã de acord cu organizatorii în funcþie de exigenþele voluntarilor (unele zile pe sãptãmânã, unele ore dimineaþa, unele ore seara, lucru de acasã etc.). Acestor voluntari li se cere sã fie disponibili ºi pentru toatã perioada 22-31 iulie. În aceastã categorie prioritate vor avea tinerii cu domiciliul în Iaºi.

2. Voluntari pentru „perioada evenimentului” Începutul voluntariatului este la 22 iulie, iar încheierea voluntariatului este la 31 iulie.

Pentru voluntarii înscriºi la aceastã categorie implicarea pe perioada evenimentului va fi fãcutã de acord cu organizatorii. Acestor voluntari li se cere sã fie disponibili pe toatã perioada 22-31 iulie. La aceastã categorie vor fi incluºi voluntarii din diecezele/eparhiile catolice din þarã.

Cum se înscriu voluntarii? Înscrierea voluntarilor din Dieceza de Iaºi se face pe pagina destinatã voluntarilor pe situl oficial www.intc2012.ro, completând toate datele cerute.

Tinerii din alte dieceze/ eparhii decât cea de Iaºi, care doresc sã fie voluntari, trebuie sã se adreseze responsabilului cu pastoraþia tineretului din propria diecezã/eparhie.

Termenul limitã de înscriere pentru voluntari este 1 iulie.

Fiecare voluntar din Dieceza de Iaºi va trebui sã prezinte o recomandare din partea parohului. Voluntarii din celelalte dieceze/eparhii vor fi recomandaþi de responsabilul cu pastoraþia tineretului din propria diecezã/eparhie.

Alte informaþii Voluntarii oferã disponibilitatea lor în mod gratuit. Cheltuielile de deplasare la Iaºi ºi de întoarcere sunt suportate de fiecare voluntar în parte. Organizatorii vor oferi fiecãrui voluntar: – înscrierea gratuitã pentru INTC 2012; – cazarea ºi masa pentru perioada 22-31 iulie; – însemnele pentru voluntari; – rucsacul pelerinului.

Mai multe detalii se pot ob- Tablete spirituale þine de la pr. Vasile Petriºor, tel. 0766/636041; e-mail: voluntari@intc2012.ro

Fãrã Dumnezeu

Logo-ul Logo-ul INTC 2012 este compus din elemente care fac referinþã la natura evenimentului pe care îl reprezintã ºi þine cont cã acest eveniment este destinat tinerilor. Elementele sunt dinamice pentru a sugera tema întâlnirii: „Bucuraþi-vã mereu în Domnul” (Fil 4,4).

Elementul din centru reprezintã toate valorile comune care îi unesc pe tinerii participanþi la INTC 2012: aceeaºi credinþã, aceeaºi Bisericã, apartenenþa la o comunitate, mãrturisirea credinþei cu propria viaþã etc.

Aceste valori ar trebui sã strãluceascã în viaþa tinerilor.

Crucea, care se înalþã spre cer, este semnul lui Cristos, rãstignit ºi Înviat, care ne oferã mântuirea ºi ne pregãteºte pentru viaþa veºnicã. Crucea prezentã în logo este imaginea crucii care încoroneazã cupola catedralei „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi.

La baza crucii, ca într-o floare, sunt prezente elementele care fac referinþã la natura naþionalã a evenimentului ºi de aceea sunt reprezentate culorile naþionale ale României. Inima, care compune ºi conturul unei persoane, este semnul tuturor participanþilor care se îndreaptã spre Cristos.

Elementele laterale din partea superioarã simbolizeazã douã braþe care sunt întinse spre cruce ºi, în acelaºi timp, pot fi imaginea cerului spre care ne îndreaptã crucea, ca semn al vieþii veºnice.

Pr. Felix Roca

ntr-o lume gânditã fãrã Dum-

Î nezeu, lucrurile ar putea sta

ca în Revoluþie ºi libertate a lui Georges Bernanos. Iatã viziunea sa „profeticã” de final: „Ultimul rãzboi i-a distrus pe toþi oamenii, cu excepþia a doi aviatori, duºmani între ei, care sfârºesc înfruntându-se deasupra unei insule pustii din Pacific. Normal cã se nãpustesc unul asupra celuilalt, iar în acel moment, în vârful unui cocotier, un maimuþoi, un mare maimuþoi ºi cu femela sa stau ºi privesc cum cele douã aparate de zbor se scufundã în mare cuprinse de flãcãri. La care, maimuþoiul murmurã cu glas gânditor: «ªi acum nu ne rãmâne altceva de fãcut decât sã o luãm de la capãt...»”

Când la cele douã capete stau animalicul ºi distrugerea totalã, ori de câte ori ar fi reîncepute, lucrurile ar rãmâne mereu fãrã sens. Cât despre fiinþele vii...

Oare chiar sã fie vorba numai de un slogan în acel Nihil sine Deo (Nimic fãrã Dumnezeu) evocat din când în când ºi pe alocuri? Odatã ignoratã amprenta divinului, se continuã cu dispreþuirea planului sãu ºi se sfârºeºte cu excluderea... ªi atunci nu mai rãmâne decât înfruntarea, confruntarea, ura sfâºietoare ºi dezastrul total.

Fereºte-ne, Doamne, de nebunia confruntãrilor de nestãvilit!

Pr. Cristian Chinez

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Seminariºti în misiuni

n fiecare lunã iunie, atenþia Îsfinþirile noastrã se focalizeazã spre noilor preoþi. Printre aceºti tineri, arzãtori de dorinþa slujirii evangheliei ºi a aproapelui, descoperim cu mare satisfacþie spiritualã cã, în lungul lor drum de pregãtire ºi formare pentru sfânta preoþie, unii dintre ei au avut parte de o experienþã misionarã în misiunile din Africa ºi din Ecuador. Este un moment potrivit sã reflectãm ºi la aceastã oportunitate, care pânã nu demult, chiar ºi pentru preoþii cei mai zeloºi, era un vis greu de realizat.

Dacã încercãm sã facem o statisticã, putem vedea cã numãrul lor a ajuns la 20, incluzând ºi pe cei ce tocmai s-au întors în luna mai din experienþa misionarã. Pentru a confirma aceastã cifrã, menþionãm numele lor ºi parohia din care provin, în semn de preþuire pentru disponibilitatea ºi jertfa lor oferitã acestei cauze sfinte de a evangheliza. Primii seminariºti care au „spart gheaþa” spre aceastã lume nouã au fost: Cristian Piºta (Bacãu „Sfânta Cruce”) ºi Ioan Oancea (Dãrmãneºti), care au activat în misiunea din Kenya între anii 2004

ºi 2005. Dupã doi ani alþi doi seminariºti, Ionuþ Imbriºcã (Sãbãoani) ºi Cristian Bîrnat (Frumoasa) au readus din nou bucuria în Kenya (2007-2008) ºi nu numai, pentru cã din aceastã perioadã pânã în prezent, în fiecare an, cu ajutorul Centrului Misionar Diecezan, mulþi dintre seminariºti au avut parte de minunata experienþã pastoral-misionarã într-una din misiunile pe care preoþii noºtri români le au în grijã. Astfel, în anii 2008-2009, Alin Benone Conþu (Bacãu „Sfânta Cruce”) ºi Eusebiu Bulai (Iaºi „Sfânta Tereza”) au mers tot în misiunea din Kenya. Începând cu anii 2009-2010, s-a lãrgit prezenþa seminariºtilor ºi în misiunea din Ecuador, mergând aici Alin Cãtãlin Butnaru (Tãmãºeni) ºi Gabriel-Iulian Robu (Sãbãoani), iar seminariºtii Dominic-Sorin Ciobanu (Sãbãoani) ºi Ovidiu-Ciprian Solomon (Bacãu „Fericitul Ieremia”), în misiunea din Kenya. Cea mai mare bucurie a Centrului Misionar a fost în toamna anului 2010 când au plecat ºase seminariºti, câte doi în fiecare din misiunile noastre: în misiunea din Kenya au fost seminariºtii ªtefan

20 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

Roman (Oneºti) ºi Gabriel Bârnat (Frumoasa), în misiunea din Ecuador seminariºtii Adrian Ailenei (Iaºi „Sfânta Tereza”) ºi Marius Mãrtinaº (Roman „Fericitul Ieremia”), iar pentru misiunea din Coasta de Fildeº au fost seminariºtii Laurenþiu Luca (Oituz – Ferãstrãu) ºi Aurelian Herciu (Bacãu „Sfânta Cruce”). Recent reveniþi din misiuni, sunt: Cornel Cucuteanu (Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”), Gabriel Pãuleþ (Buruieneºti), care au activat în misiunea din Coasta de Fildeº, Roberto Vacaru (Bacãu „Fericitul Ieremia”) ºi Alexandru Balaþchi (Siret), care au fost în misiunea din Ecuador, toþi patru fiind plecaþi din toamna anului trecut 2011. În sintezã, zece dintre ei au activat în misiunea din Kenya, ºase în Ecuador, iar patru în Coasta de Fildeº.

Adaug cuvintele unuia dintre ei, care ne pot ajuta sã înþelegem spiritul misionar: „Priveam la seminariºtii ºi preoþii care au fost acolo ºi simþeam schimbarea care s-a produs în viaþa lor. Cred cã acela care merge sã îi evanghelizeze pe alþii se evanghelizeazã în primul rând pe el însuºi, însuºindu-ºi vestea cea bunã într-un mod special...

A fost o experienþã marcantã” (R.G.-I.).

Aducem preþioase mulþumiri tuturor binefãcãtorilor spirituali, care prin rugãciunile ºi jertfele lor oferite cu atâta credinþã ne ajutã sã înþelegem cã spiritul misionar face parte din viaþa noastrã de credinþã. Iar tuturor celor menþionaþi le mulþumim pentru munca ºi mãrturia lor, care poate aprinde în noi o mai mare dorinþã de a ne implica în susþinerea misiunilor.

Pr. Valentin Aenoaei

ªtiri • ªtiri • ªtiri Aniversãri PS Anton Coºa, episcopul Diecezei de Chiºinãu, în Republica Moldova, ºi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureºti, au participat la audienþa din 19 mai la Sfântul Pãrinte, alãturi de reprezentanþii a trei organizaþii bisericeºti: Federaþia de Organizaþii Creºtine ºi Serviciu Internaþional de Voluntariat (Federazione Organismi Cristiani Servizio Internazionale Volontario – FOCSIV), Miºcarea Bisericeascã de Implicare Culturalã (Movimento Ecclesiale di Impegno Culturale – MEIC), ºi Miºcarea Creºtinã a Lucrãtorilor (Movimento Cristiano Lavoratori – MCL), în total peste 7.000 de participanþi. Audienþa desfãºuratã în aula „Paul al VI-lea” a fost prilejuitã de sãrbãtoarea fondãrii respectivelor asociaþii: 40 de ani, pentru FOCSIV, 80 de ani pentru MEIC ºi 40 de ani pentru MCL. Sfinþire de capelã În Katienou, comunitate a Parohiei Djébonoua din Coasta de Fildeº, a fost sfinþitã o capelã, la 29 aprilie. Are 10 m lãþime ºi 20 m lungime, cu 24 de bãnci care oferã 200 de locuri.

Lucrãrile au fost începute de pr. Marius Catrinþaºu (temelia ºi zidurile), fiind terminate de pr. Gabriel Cimpoeºu.

Reînnoire spiritualã La Rimini (Italia) s-a desfãºurat a 35-a Întâlnire Naþionalã de Rugãciune ºi jubileul de 40 de ani de prezenþã a miºcãrii „Rinnovamento nello Spirito” („Reînnoire în Duh”) în Italia în perioada 28 aprilie – 1 mai.

Alãturi de cei peste 20.000 de pelerini, 500 de preoþi, cardinali ºi teologi, au fost prezenþi la eveniment ºi pr. Marius Catrinþaºu cu un grup de 55 de pelerini din Parohia „San Giuseppe” din Palermo. Printre participanþi

au fost cardinalul Tarcisio Bertone, cardinalul Gianfranco Ravasi, pãrintele Raniero Cantalamessa, cardinalul Stanislaw Rylko.

Centenar Alexandru Todea Au început, în ziua de 22 mai, în Parohia Greco-Catolicã Reghin, celebrãrile pentru marcarea împlinirii a zece ani de la chemarea la viaþa de veci a cardinalului Alexandru Todea (22 mai 2002) ºi a 100 de ani de la naºtere (5 iunie 1912). A fost hirotonit preot la 25 martie 1939, iar episcop a fost consacrat în clandestinitate, la 19 noiembrie 1950. Între anii 1941 ºi 1948 a fost arestat de mai multe ori, dar perioada continuã de detenþie în închisorile comuniste a fost între 31 ianuarie 1951 ºi august 1964. La 14 martie 1986, a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma. A fost numit cardinal în anul 1991 de cãtre papa Ioan Paul al II-lea. Liturghia ºi parastasul de la Reghin au fost oficiate de PS Claudiu Lucian Pop, episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore.

A pierdut la CEDO Arhiepiscopia Romano-Catolicã de Bucureºti (ARCB) a salutat decizia Curþii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 10 aprilie, prin care acþiunile firmei Millennium Building Development SRL (care a construit imobilul Cathedral Plaza de lângã catedralã) împotriva statului român au fost respinse ca fiind tardive (introduse dupã expirarea termenului regulamentar). „Aºteptãm cu încredere o decizie a Justiþiei din România prin care sã se dispunã dezasamblarea acestei

clãdiri ilegale ºi periculoase din vecinãtatea catedralei «Sfântul Iosif»”, a declarat pr. Gabriel Popa, secretar al ARCB. Prin respingerea de cãtre CEDO a plângerilor dezvoltatorului Cathedral Plaza nu mai existã nici o posibilitate ca hotãrârile judecãtoreºti favorabile ARCB sã fie schimbate ºi nici ca statul român sã aibã vreo obligaþie faþã de beneficiarul clãdirii ilegale Cathedral Plaza.

Vizitã la greco-catolici PS Mihai Frãþilã, episcop auxiliar greco-catolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia ºi Fãgãraº, cu sediul la Bucureºti, a fãcut o vizitã pastoralã la Iaºi, în zilele de 28 ºi 29 aprilie, la comunitatea greco-catolicã. La 29 aprilie, PS Frãþilã a celebrat o sfântã

Liturghie în catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, concelebrând pr. Mihai Husaru, protopop de Gheorgheni, ºi pr. Andrei Mãrcuº, secretarul episcopului Frãþilã. La celebrare au participat PS Petru Gherghel, pr. Alois Fechet ºi pr. Iosif Enãºoae. Dupã Liturghie, PS Mihai s-a întreþinut cu fiecare credincios în parte, încurajându-i sã rãmânã fideli lui Cristos ºi Bisericii sale.

La 170 de ani La Poiana Micului s-a sãrbãtorit împlinirea a 170 de ani de la aºezarea muntenilor polonezi în localitate. Sfânta Liturghie, prezidatã de PS Petru Gherghel în biserica „Fericitul Ioan Paul al II-lea”, asistat de peste 30 de

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 21

preoþi din Decanatul de Bucovina ºi de alþi preoþi, 19 dintre aceºtia fiind din Polonia, a fost urmatã de un program artistic la Casa Polonã (Dom Polski) din localitate. Printre participanþi au fost: Pawel Bogdziewicz, consulul Poloniei la Bucureºti, reprezentanþi ai autoritãþilor, artiºti bucovineni.

Competiþii ºcolare Elevii din colegiile judeþului Bacãu au participat sâmbãtã, 28 aprilie, la a 14-a ediþie a concursului de eseuri religioase „Luminã din luminã”, etapa judeþeanã, desfãºuratã la 28 aprilie, la Colegiul Tehnic de Comunicaþii din Bacãu.

Trei competiþii ºcolare s-au desfãºurat la Oneºti în ziua de 12 mai: olimpiada de religie faza regionalã/diecezanã pentru clasele V-VIII; concursul de eseuri ºi creaþie literar-religioasã „Luminã din luminã” pentru clasele IX-XII, etapa

diecezanã ºi expoziþia-concurs de desene „Sã trecem pragul speranþei”, ediþia a III-a, cu tema: „Familia creºtinã”, etapa naþionalã/diecezanã. Au fost 150 de participanþi. La olimpiadã au fost 30 de note peste nota 9.00 ºi 39 între 8.00 ºi 8.99. La concursul de desene au fost premiate 26 de lucrãri: 7 premii I, 8 premii II, 5 premii III ºi 6 menþiuni. Întâlnirea între profesori La sanctuarul marian de la Cacica, a avut loc o întâlnire, în ziua de 5 mai, între profesorii Institutului Teologic din Iaºi

ºi cei ai Institutului Teologic Franciscan din Roman, în prezenþa PS Petru Gherghel. Au mai participat: PS Aurel Percã, fr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial al Ordinului Fraþilor Minori Conventuali din România, ºi fr. Jude Winkler, asistentul general al Ordinului pentru America de Nord ºi Anglia. Profesorii au propus unele iniþiative de colaborare pe diferite domenii de specializare care sã aibã nu numai un caracter ºtiinþific, ci ºi un impact asupra credincioºilor din cadrul diecezei. La 1 mai a avut loc întâlnirea studenþilor de la cele douã institute teologice la Institutul Teologic din Roman.

Consfãtuire ºi simpozion Profesorii de religie din diecezã au desfãºurat între 18 ºi 20 mai, la Pralea, trei activitãþi: o zi de reculegere ºi interiorizare (exerciþii spirituale), simpozionul naþional „Rolul Bisericii, familiei ºi ºcolii în educaþia contemporanã”, cu tema „Familia ºi valorile ei” ºi o zi de reflecþie ºi consfãtuiri pe tema educaþiei catolice. La simpozion organizat de Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti a participat ºi PS Aurel Percã.

Hirotoniri de preoþi Cinci diaconi din partea Fraþilor Franciscani Minori Conventuali ºi a Misionarilor Cuvântului Divin au fost hirotoniþi preoþi, în cadrul Liturghiei desfãºuratã la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, sâmbãtã, 26 mai, prezidatã de PS Aurel Percã.

Pentru Ordinul Franciscan au fost hirotoniþi preoþi: Ovidiu Cojan (Bacãu „Sfinþii Petru ºi Paul”), Vasile Dior (Teþcani) ºi Florin-Cristian Farcaº (Buruieneºti), iar pentru Misionarii Cuvântului Divin: Claudiu

22 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

Eva (Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”) ºi Gheorghe Iordache (Tuta „Regina Sfântului Rozariu”). La 29 iunie în catedrala din Iaºi va fi hirotonirea întru preoþie a studenþilor anului VI de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi.

Exerciþii spirituale La sfârºitul lunii august ºi în luna septembrie Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi va organiza exerciþii spirituale pentru preoþii diecezani din Dieceza de Iaºi. Tema exerciþiilor spirituale va avea în vedere problema familiei ºi Anul Credinþei. Opþiunea de participare trebuie comunicatã la Episcopie pânã la 15 iunie. Seriile de exerciþii spirituale: 27-31 august: Pralea (predicator: pr. Cristinel Fodor); 10-14 septembrie: Centrul Diecezan de Spiritualitate „Don Bosco” Pralea (predicator: pr. Eduard Ferenþ); 17-21 septembrie: Casa de Reculegere Traian (predicator: PS Florentin Crihãlmeanu – Cluj); 24-28 septembrie: Casa de Reculegere Traian (predicator: Mons. Benone Farcaº – Chiºinãu). Dupã centralizarea înscrierilor, se va proceda la o echilibrare a seriilor ºi vor fi comunicate alte date cu privire la participarea la exerciþiile spirituale.

Pentru copiii în dificultate Congregaþia „Fraþii ªcolilor Creºtine”, a cãrei carismã este educaþia umanã ºi creºtinã a copiilor, în special a celor sãraci, prin proiectul „Cãminul La Salle” din Iaºi, vine în ajutorul copiilor aflaþi în dificultate.

Proiectul „Cãminul La Salle”, demarat în anul 2002, se adreseazã bãieþilor, în special cu vârsta între 14 pânã la 18 ani.

Copiii primesc cazare, masã, formare personalã, orientare ºcolarã ºi profesionalã, integrare

ºcolarã, sprijin pentru a se reintegra în societate. Serviciile oferite încearcã sã completeze ceea ce familia nu le poate oferi.

Adresa Cãminului „La Salle”: Str. Aeroportului, 1, 700384-Iaºi, tel. 0232/211.077. Coordonatorul proiectului este fr. Iosif Beda (tel. 0743/017669, e-mail: iosifbedafsc@gmail.com).

De 20 de ani Pentru Surorile Benedictine ale Divinei Providenþe anul acesta este al 20-lea de prezenþã în România. Jubileul a fost marcat

Admiteri Admiterea la Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” din Bacãu se va desfãºura în etape: 5-8 iulie – prezentarea specificului ºcolii, 14 iulie – repartiþia computerizatã, 16-26 iulie – depunerea dosarelor. Vor fi patru clase cu 120 de locuri. Informaþii la tel. 0234/550468; 0234/550469; 0234/574513, www.colegiulcatolicbacau.ro. Înscrierile la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din Iaºi vor fi între 16 ºi 20 iulie, iar selecþia ºi afiºarea rezultatelor vor fi între 21 ºi 23 iulie.

A doua sesiune de înscrieri va avea loc între 10 ºi 12 septembrie.

Informaþii la tel. 0232/201115, www.ftrc.uaic.ro. Pentru anul universitar 2012-2013, Facultatea de Teologie Romano-Catolicã propune programul de masterat „Strategii ale caritãþii creºtine”, cu aceleaºi sesiuni de admitere ca la facultate.

Modificare Faþã de proiectul pentru programul administrãrii Mirului ºi celebrarea unor evenimente deosebite, în anul 2012, prezentat în revista din luna martie, a mai intervenit o modificare: la 30 septembrie va fi Mirul la Cacica ºi sfinþirea bisericii „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi.

Pe scurt

Gransasso (Italia) 2-23 mai: Cupa 17-21 aprilie: Curs de formare „Viaþa Prietenia la fotbal între parohiile din Iaºi,

duminicã, 20 mai, prin Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel în biserica „Sfânta Treime” din Oituz (Bacãu). Comunitatea din Oituz a Congregaþiei „Surorile Benedictine ale Divinei Providenþe” a fost constituitã în anul 1992. Odatã cu trecerea timpului, congregaþia a fost recunoscutã de cãtre stat fiind denumitã Asociaþia de Asistenþã ºi Educaþie Oituz.

Congregaþia a fost înfiinþatã în anul 1849, carisma fiind primirea, asistarea ºi educaþia copiilor ºi a tinerilor abandonaþi sau puºi în condiþii periculoase de viaþã. „Peregrinatio Mariae” Continuã ºi în luna iunie pelerinajul în parohii a icoanei Maicii Domnului de la Cacica, prilejuit de Anul Familiei în Dieceza de Iaºi: 31 mai – 3 iunie: Horgeºti; 8-10 iunie: Fãlticeni (cu misiuni populare þinute de pr. Valentin Cochior); 10-13 iunie: Focºani; 14-17 iunie: Paºcani; 17-20: Schineni; 24-27 iunie: Brusturoasa.

consacratã ca profeþie, încotro?”, pentru surorile implicate în activitãþi de pastoraþie vocaþionalã, la Traian 20-21 aprilie: Întâlnire naþionalã a preºedinþilor ºi reprezentanþilor din Uniunea Asociaþiilor Caritative „Sfântul Vincenþiu de Paul” ºi alegerea noului preºedinte naþional, prof. Eva Maria Peter 20-22 aprilie: Schimb de experienþã între tineri din Parohia „Sfântul Anton de Padova” din Iaºi, având oaspeþi tineri din Parohia „Sfântul Anton de Padova” din Faraoani 21 aprilie: Zi de formare „Bucuria de a fi animator”, pentru 30 de animatori ACC din zona Bacãu, la oratoriul bãcãuan „Don Bosco” 27-29 aprilie: Campus pentru tineri din Oneºti, Bacãu, Târgu Ocna, Iaºi, Constanþa, Pârgãreºti, Luizi Cãlugãra la Slãnic Moldova, cu tema „Relaþiile dintre tineri” 27-29 aprilie: Seminarul „Adolf Kolping ºi munca de asociaþie” organizat la Chiºinãu de Organizaþia Kolping România 28 aprilie: Zi de formare pentru tinerii din Acþiunea Catolicã, la Mãrgineni, Roman ºi Iaºi, cu peste 200 de participanþi 28-30 aprilie: Pelerinaj la Santiago de Compostela al unui grup de credincioºi români din comunitatea romano-catolicã din Zaragoza (Spania) 1 mai: Pelerinaj al unui grup de tineri români din Roma la sanctuarul „Sfântul Gabriel al Maicii Îndurerate” din

ediþia a cincea, podiumul fiind ocupat de echipele ITRC Iaºi, Bãlþaþi, „Don Orione” 6 mai: Lansarea site-ului fericitulieremiaroman.ro al Parohiei „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman 6 mai: Pelerinaj al unui grup de români de la Roma la sanctuarul „Maica Domnului Îndureratã” de la Castelpetroso (Italia) 12 mai: Ediþia a VI-a a Cupei Kolping Moldova la fotbal, cu participanþi din opt localitãþi, podiumul fiind ocupat de echipele Oituz, Ploscuþeni ºi Bacãu 13 mai: Lansarea site-ului decanatcatolicbacau.ro 18-19 mai: Curs de formare pentru postulanþi, cu tema „Slujirea, darul lui Cristos”, þinut de sr. Cristiana Mareº, CJ, la Mãnãstirea „Don Orione” din Iaºi 18-20 mai: Campus de formare ACA la Luncani, cu 56 de participanþi din 15 parohii 19 mai: Festivalul Tinerilor din Acþiunea Catolicã, la Gura Humorului, cu tema „Bucuraþi-vã mereu în Domnul” (Fil 4,4) 20 mai: Sãrbãtoarea popoarelor, la Roma, cu participarea comunitãþii românilor catolici 26 mai: Pelerinajul Studenþilor la Cacica, organizat de Asociaþia Studenþilor Catolici din Iaºi 26-27 mai: Pelerinaj la Baraþi cu ocazia hramului Parohiei „Coborârea Duhului Sfânt” 17 iunie: Simpozion naþional „Modalitãþi de dezvoltare socio-emoþionalã la vârsta preºcolarã”, la Gherãeºti.

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic C.D. (Paºcani). „În anul 2009 am cumpãrat cu act autentic o suprafaþã de teren de la o persoanã fizicã, în urma unui anunþ dat la ziar de aceasta. La scurt timp de la cumpãrarea acestui bun, am fost informat de biroul notarial cã acest teren a fost vândut ºi prin act scris de mânã cãtre o altã persoanã. Întrucât vânzãtorul a fost condamnat pentru înºelãciune ºi fals în declaraþii, ce pot sã fac în situaþia în care va fi anulat contractul de vânzare-cumpãrare?”. În cazul în care s-a solicitat constatarea nulitãþii absolute a contractului de vânzare-cumpãrare, aveþi posibilitatea de a invoca în favoarea dv. principiul bunei-credinþe la încheierea actului juridic încheiat. Prin întâmpinarea pe care o depuneþi la dosar (punctul dv. de vedere în legãturã cu toate aspectele invocate în cererea de chemare în judecatã), va trebui sã arãtaþi faptul cã actul dv. a fost încheiat la notariat, cu respectarea tuturor dispoziþiilor legale referitoare la încheierea actelor notariale (adresele de la OCPI din care rezultã cã bunul este liber de sarcini ºi cã putea fi vândut, relaþii de la Primãrie, actele de proprietate). Toate aceste acte vor putea fi verificate ºi de instanþa de judecatã, întrucât în astfel de cauze se solicitã ataºarea dosarului notarial, iar în acest dosar sunt toate actele ce au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpãrare. Din ceea ce aþi precizat în scrisoarea adresatã redacþiei, rezultã cã celãlalt cumpãrãtor ºi-a asumat riscul

încheierii unui act sub semnãturã privatã, în condiþiile în care legea prevede, pentru valabilitatea unui act ce are ca obiect o suprafaþã de teren, forma autenticã. În situaþia în care, instanþa vã va anula contractul de vânzare-cumpãrare ºi va constata cã nu aþi fost de bunã-credinþã la încheierea actului juridic, în sensul cã aþi ºtiut cã acest teren era deja vândut prin act sub semnãturã privatã, atunci aveþi posibilitatea de a-l chema în garanþie pe vânzãtor ºi de a-i cere sã vã restituie suma de bani achitatã cu titlu de preþ.

Dacã s-a plãtit o sumã mai mare de bani la încheierea actului decât cea precizatã în actul autentic, se va restitui doar suma de bani menþionatã în contract cu titlu de preþ. Cererea de chemare în garanþie se timbreazã la valoare ºi ea trebuie sã îndeplineascã toate condiþiile pentru o cerere de chemare în judecatã.

Nuþa B. (Roman). „Sunt nãscutã la 21.04.1960 ºi am fost angajatã la IT Roman ca lãcãtuº mecanic pe gr. I muncã în perioada 21.04.1979 – 14.08.1996.

Când pot ieºi la pensie?”. În prezent, dv. aveþi vârsta de 52 de ani ºi un stagiu de cotizare de 17 ani. Conform art. 41 din legea 19/2000, modificatã ºi completatã, „pensia pentru limitã de vârstã se acordã asiguraþilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionãrii, condiþiile privind vârsta standard de pensionare ºi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru

24 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

femei ºi 65 de ani pentru bãrbaþi. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei ºi de 35 de ani pentru bãrbaþi. În conformitate cu art. 42 din aceeaºi lege, asiguraþii care au realizat stagiul complet de cotizare ºi care ºi-au desfãºurat activitatea, total sau parþial, în condiþii deosebite de muncã au dreptul la pensie pentru limitã de vârstã, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform urmãtorului tabel: Stagiul de cotizare Reducerea vârstei în condiþii deosebite standard de muncã de pensionare (ani împliniþi) (ani împliniþi) 6 1 8 1,5 10 2 12 2,5 14 3 16 3,5 18 4 20 4,5 22 5 24 5,5 26 6 28 6,5 30 7 32 7,5 35 8

Vârstele standard de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei ºi de 55 de ani pentru bãrbaþi.

Conform datelor furnizate de dv, vã puteþi pensiona doar dupã împlinirea vârstei legale de pensionare.

Av. Mihaela Ciobanu

Poºta redacþiei Diana Gal (e-mail). „Vã doresc întregii echipe a redacþiei «Lumina creºtinului» un sincer ºi cãlduros «La mulþi ani!» cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaþiilor Sociale. Fie ca bunul Dumnezeu sã vã cãlãuzeascã paºii ºi sã vã ajute sã vã îndepliniþi misiunea pe care o aveþi”.

Vã mulþumim pentru urãri. Suntem bucuroºi cã în aceastã zi ne-aþi scris ºi v-aþi gândit la cei care lucreazã ca Mântuitorul sã fie cunoscut ºi prin mijloacele de comunicare. Vã mulþumim ºi pentru rugãciunea pe care, suntem siguri, aþi înãlþat-o cãtre Domnul ca lucrãtorii mass-media sã rãspândeascã prin mijloacele de comunicare socialã cunoaºterea adevãrului ºi a binelui. Fie ca prin aceste mijloace numele lui Dumnezeu sã fie cunoscut de cât mai mulþi.

Cu privire la eseul dv., aºa dupã cum v-am mai scris, intrã sau nu intrã în revistã în funcþie de materialele ºi evenimentele care sunt în luna respectivã.

Aceasta se stabileºte de obicei la ºedinþa de redacþie care are loc în momentul când revista intrã în lucru. Vã reamintim cã materialele trimise sunt mult mai apreciate dacã alegeþi subiecte care n-au mai fost tratate în ultimii ani, sunt scrise cu diacritice ºi sunt trimise într-un fiºier word ataºat. Redãm o parte din ultimul dv. articol: „ (...) M-am gândit sã aduc în atenþie un subiect destul de interesant: despre sãrbãtoarea Sfintei Euharistii sau Joia Verde, cum mai este cunoscutã. Dupã cum ºtim din catehism, sfânta Euharistie este însãºi jertfa trupului ºi sângelui lui Isus ce el a instituit-o pentru a fi celebratã

în amintirea morþii ºi învierii sale.

Euharistia reprezintã izvorul ºi culmea întregii vieþi creºtine.

Prin ea se realizeazã comuniunea vieþii divine ºi unitatea poporului (...). Joia Mare este prin excelenþã ziua în care Isus, iubindu-ne pânã la sfârºit, a dorit sã rãmânã cu noi pentru totdeauna (...). Euharistia este un ospãþ în care Cristos este prezent în mod real. Primindu-l în sfânta Împãrtãºanie, obþinem garanþia vieþii veºnice. Euharistia este pe drept cãlãuzã ºi hranã pentru drumul nostru de credinþã. O manifestare a credinþei ce se face în aceastã zi în care cinstim ºi lãudãm preasfânta Euharistie este procesiunea cu preasfântul sacrament ce ne ajutã sã înþelegem aceastã iubire infinitã a lui Dumnezeu prin care a voit sã rãmânã cu noi pentru totdeauna (...)”.

Dorin Martea (e-mail). „Un preot mi-a spus cã dacã un creºtin doreºte sã facã ceva ºi nu-l mustrã conºtiinþa înseamnã cã Dumnezeu tot doreºte ca persoana sã facã aceasta. Dar dacã persoana doreºte sã facã un lucru rãu ºi nu-l mustrã conºtiinþa? Apoi aº dori sã întreb: are vreo ºansã la iertare persoana care s-a sinucis conºtientã?

Nu ºtim ce sã vã rãspundem la întrebarea pe care o puneþi. Practic ne puneþi sã comentãm opinia unui preot sau ceea ce aþi înþeles dv. de la el. Cel mai corect ar fi sã vã adresaþi lui direct pentru a vã clarifica cele spuse de Sfinþia sa. Oricum, conºtiinþa poate sã nu ne mustre fie cã nu e formatã, fie cã ni s-a împietrit inima. De exemplu sfântul Paul, înainte de a se converti pe drumul Damascului, credea cã face un lucru bun persecutându-i pe

creºtini. Când Domnul i s-a descoperit ºi a aflat ce face s-a întors. Faraon a refuzat de mai multe ori sã colaboreze cu Dumnezeu. Inima lui s-a împietrit încetul cu încetul ºi nu a mai vãzut cã a luat-o pe o cale care era împotriva lui Dumnezeu. Cu privire la sinucidere, aceasta este tratatã de Catehismul Bisericii Catolice nr. 2280-2283.

Redãm ultimele douã numere care oferã rãspuns la întrebarea dv., dupã ce la nr. 2280 ni se spune cã fiecare este rãspunzãtor de viaþa sa în faþa lui Dumnezeu, care i-a dat-o.

Nr. 2282: „Dacã este sãvârºitã cu intenþia de a da exemplu, în special pentru tineri, sinuciderea se încarcã ºi cu gravitatea scandalului. Cooperarea voluntarã la sinucidere contravine legii morale. Tulburãrile psihice grave, angoasa sau teama puternicã de încercãri, de suferinþã sau de torturi pot diminua responsabilitatea sinucigaºului”. Nr. 2283: „Nu trebuie sã ne pierdem speranþa în mântuirea veºnicã a persoanelor care ºi-au dat singure moartea. Dumnezeu le poate oferi, pe cãile pe care numai el le cunoaºte, prilejul unei cãinþe mântuitoare. Biserica se roagã pentru persoanele care au atentat la propria lor viaþã”.

A. (e-mail). „Împãratul Carol cel Mare e sfânt sau fericit? Îmi puteþi detalia problema beatificãrii ºi sanctificãrii lui. În calendar pe 28 ianuarie nu e trecut decât Toma de Aquino”.

Existã un calendar general în care sunt toþi sfinþii cunoscuþi.

Cartea care cuprinde numele ºi o scurtã biografie a sfinþilor se cheamã „Martirologiul roman”.

Din acest calendar fiecare þarã

iunie 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 25

alege sfinþii care sunt mai aproape de zona respectivã sau care sunt mai cunoscuþi. „Martirologiul roman” este, aºadar, o carte liturgicã ºi constituie baza pentru calendare liturgice. Prima ediþie oficialã dateazã din secolul al XVI-lea ºi a fost aprobatã de papa Grigore al XIII-lea în anul 1586. În sec. al XVI-lea, s-a decis unificarea diferitelor martirologii într-o singurã listã în care sunt toþi sfinþii ºi fericiþii recunoscuþi ca atare de Biserica Catolicã. A ieºit, prin urmare, „Martirologiul roman”, prin efortul card. Cesare Baronio. Martirologiul cel mai recent este din 2001, precedentul fusese finalizat în 1956, dar dupã numeroasele beatificãri ºi canonizãri fãcute în special în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, s-a decis actualizarea, reformându-l dupã hotãrârile Conciliului Vatican II. În aceastã ultimã revizuire sunt în total 6.538 de intrãri. Numele sfinþilor este însoþit de o notã scurtã, cuprinzând locul morþii, titlul de sfânt sau fericit, „statutul” în Bisericã (apostol, martir, învãþãtor al credinþei, misionar, mãrturisitor, episcop, preot, fecioarã, soþ, vãduvã sau copil), activitatea ºi carisma.

Numele lui Carol cel Mare (742 – 28 ianuarie 814, Aachen, rege al francilor din 768 pânã la moarte, încoronat în ziua de Crãciun a anului 800 de papã ca împãrat al Sfântului Imperiu Roman) nu apare. Din cele citite, rezultã cã el este amintit în unele zone, dar nu este recunoscut ca sfânt de Bisericã. Împãratul Carol cel Mare a stãpânit o parte din lume: a cucerit Italia ºi a fost încoronat imperator augustus de papa Leon al III-lea.

Apoi a domnit peste Franþa, Germania ºi peste o parte din Spania. A murit la 28 ianuarie 814 ºi a fost înmormântat în capela din Aachen. În anul 1000, împãratul Otto al III-lea a deschis mormântul lui Carol cel Mare. Trupului lui Carol cel Mare se afla în stare perfectã de conservare, aºezat pe un tron de marmurã ºi îmbrãcat în haine imperiale, cu coroana pe cap ºi sceptrul în mâna dreaptã. Pe braþe avea Sfânta Scripturã deschisã. Degetul arãtãtor al împãratului era aºezat pe un text: „Eu sunt învierea ºi viaþa, cine crede în mine, chiar dacã moare, va trãi” (In 11,25). În anul 1165, împãratul Frederic Barbarossa (1123-1190) a deschis din nou mormântul lui Carol cel Mare ºi a aºezat rãmãºiþele acestuia într-un sarcofag realizat din marmurã. Se spune cã în acest sarcofag a fost înmormântat Cezar.

Mircea Osoianu (Iaºi). „Am gãsit o rugãciune care mi-a plãcut foarte mult ºi am speranþa cã o sã poatã vedea lumina tiparului în paginile revistei.

«Iartã-mã, Doamne: pentru tot ce puteam sã vãd ºi nu am vãzut! pentru tot ce puteam sã aud ºi nu am auzit! pentru tot ce puteam sã simt ºi nu am simþit! pentru tot ce aº fi putut sã înþeleg ºi nu am înþeles! pentru tot ce puteam sã conºtientizez ºi nu am conºtientizat! pentru iertarea pe care aº fi putut sã o dau ºi nu am dat-o! pentru bucuria pe care aº fi putut sã o trãiesc ºi nu am trãit-o! pentru lumina pe care aº fi putut sã o primesc ºi nu am primit-o! pentru viaþa pe care aº fi putut sã o ocrotesc ºi nu am ocrotit-o! pentru visele pe care mi

26 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2012

le-aº fi putut împlini ºi nu le-am împlinit! pentru necunoscutul în care aº fi putut sã pãºesc ºi, din teamã, nu am îndrãznit sã pãºesc! pentru iubirea pe care aº fi putut sã o exprim ºi nu am exprimat-o! pentru tot ce puteam sa creez bun ºi frumos ºi nu am creat pentru gloria ta, Doamne, ºi a împãrãþiei tale divine! Pentru tot ce ºtiu ºi nu ºtiu cã am greºit, pe tine, Doamne, care eºti milã ºi iubirea infinitã, te rog, iartã-mã ºi mã îmbracã cu nesfârºita ta iubire ºi luminã! Îþi mulþumesc, Doamne: pentru toatã frumuseþea pe care am vãzut-o izvorând din tine! pentru muzica tãcutã a inimii tale, pe care mi-ai dezvãluit-o auzului! pentru tot ce am simþit bun ºi minunat în viaþa mea! pentru tot ce prin harul tãu am înþeles! pentru lumina pe care am sorbit-o în adâncul meu! pentru iertarea pe care dãruind-o, am dobândit pace! pentru bucuria fiecãrei clipe trãite în tine, Doamne! pentru toate cadourile spirituale care mi-au îmbogãþit fiinþa! pentru viaþa mea, care e a ta, o micã parte a simfoniei existenþei! pentru visele care au prins formã prin armonia iubirii tale pentru mine! pentru necunoscutul în care am pãºit plin de curaj, regãsindu-te! pentru iubirea copleºitoare cu care mã dezmierzi clipã de clipã! pentru tot ce am creat prin tine bun ºi frumos, aducând cu umilinþã laudã împãrãþiei tale divine! Dumnezeu, Tatãl nostru, plimbându-se prin casa mea, îmi va lua toate grijile ºi va vindeca toate bolile mele ºi ale familiei mele în numele lui Isus. Amin!»”.

Apreciem ºi noi textul pe care ni le-aþi trimis. Vã mulþumim!

Apostolii lumii de azi Orizontal: 1) Impusã în faþa episcopului în cadrul hirotonirii diaconilor ºi a preoþilor, prin impunerea mâinilor acestuia ºi rostirea unei rugãciuni speciale. 2) Acþiunea Catolicã a Adulþilor (abr.) – Înþelegerea din ziua de 1 august 1885, dintre episcopul Nicolae Iosif Camilli ºi pãrinþii iezuiþi din Polonia în vederea deschiderii Seminarului Catolic din Iaºi.

3) Primele rituri! – Ecou rãsunãtor la aniversarea Seminarului. 4) Pur, nevinovat..., aºa cum ar trebui sã fie cel care îmbrãþiºeazã sfânta Preoþie (fem.) – La intrarea ºi ieºirea din seminar! 5) Sfinþiþi preoþi prin impunerea mâinilor ºi prin invocarea Duhului Sfânt de cãtre episcopul celebrant.

6) Seminaristul din centru! – În sfârºit, acolit! 7) Anul de studiu în care se primeºte ministerul lectoratului – Arborele din culme! – Lumen gentium, constituþie dogmaticã a Conciliului Vatican II, în care se trateazã ºi despre „apostolii lumii de astãzi” (abr.). 8) Episcop care a reuºit, în anul 1845, sã deschidã „Micul Seminar pentru seminariºtii indigeni” la Iaºi (Paul) – Subiect la examenul de bacalaureat în teologie.

9) Localitate în Laos – Preot originar din Zagreb. 10) Cele ºapte taine înfiinþate de Isus Cristos ºi încredinþate Bisericii, dintre care face parte ºi Preoþia, „slujire bisericeascã exercitatã

în diferite ordine: episcopi, preoþi, diaconi” (LG 28).

Vertical: 1) Pãstorul, care exercitã activitatea pastoralã sub autoritatea episcopului diecezan, împreunã cu care este chemat sã participe la slujirea poporului lui Dumnezeu – Marele preot, fãcut om pentru mântuirea lumii, care a trimis pe ucenici în lume ca sã predice evanghelia. 2) Liga Comunistã Internaþionalã (partid în Portugalia, siglã) – A „toci” bãncile seminarului pentru a deveni preoþi buni ºi sfinþi.

3) Dânsa, de la geam! – Vorba corbului – În cruce! 4) Întorºi în Oaº! – Uniunea Democraticã a Maghiarilor din România (siglã). 5) Cei 12 ucenici aleºi de Isus Cristos pentru a fi martorii sãi în faþa lumii, predicatorii evangheliei ºi fundamentele Bisericii. 6) Muzica vocalã însuºitã în Seminarul din Iaºi – Camera 13! 7) Imagine sacrã care îl reprezintã pe sfântul Iosif, patronul principal al seminarului ieºean – Nota 3, în Italia. 8) Primele utrenii! – La 16 septembrie 1881, acest papã l-a numit episcop pe Nicolae Iosif Camilli, care la 29 septembrie 1886 a declarat deschis Seminarul Catolic al Episcopiei de Iaºi. 9) Rãspuns negativ la examene – Leziuni a cãror formã reproduc rãnile

lui Isus ºi care apar pe trupul unor persoane favorizate de Dumnezeu (sing.). 10) Titlu onorific acordat celui care lasã un oficiu ecleziastic pentru limitã de vârstã sau prin renunþare acceptatã de superiori, ca recunoºtinþã pentru cã a slujit Biserica vreme îndelungatã – Fire folosite deseori ºi de seminariºti.

Dicþionar: UTUM, LCI, TRE. Magda Coºa (Valea Mare) Rãspuns la rebusul „Cãsãtoria ºi familia (VII)” din numãrul trecut: 1) SOCIETATE – AR; 2) OSPITALITATE; 3) LTU – ETG – ISOP; 4) IR – EROIC – TMR; 5) DESTINDERE – E; 6) ATE – CA – RENEZ; 7) R – CB – RS – SINE; 8) INTIMITATE – N; 9) TIARA – IUR – ST; 10) AZ – SIGURANTA; 11) TAKAO – TINTAR; 12) EMIGRA – USITE.

Rezolvarea criptografiei „Isus Cristos” din numãrul trecut: DO – M – NUL – ES – TE – P – RE – Z – EN – T – IN – T – O – ATA – MAI – ES – T – ATE – AS – A – IN – S – FA – N – TA – TA – IN – A – D – IN – A – L – T – AR.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au contribuit Parohiile: Bacãu „Fericitul Ieremia”, 890 lei; Bacãu „Inima Neprihãnitã a Mariei”, 256 lei; Bãlþaþi, 160 lei; Bârlad, 65 lei; Berzunþi, 110 lei; Botoºani, 490 lei; Brusturoasa, 120 lei; Butea, 825 lei; Câmpulung Moldovenesc, 210 lei; Dãrmãneºti, 420 lei; Focºani, 245 lei; Frumoasa, 550 lei; Galaþi, 1.060 lei; Horleºti, 310 lei; Huºi „Corni”, 954 lei; Iaºi „Sfânta Tereza”, 853 lei; Iaºi „Sfântul Anton”, 638 lei; Iugani, 750 lei; Mãrgineni, 650 lei; Mogoºeºti Siret, 520 lei; Oneºti „Sfinþii Apostoli Petru ºi Paul”, 855 lei; Paºcani, 593 lei; Pârgãreºti, 190 lei; Podu Iloaiei, 120 lei; Roman „Inima Neprih ã n i t ã a Mariei”, 800 lei; Roznov, 285 lei; Satu Nou (BC), 250 lei; Satu Nou (NÞ), 250 lei; Suceava, 1.209 lei; ªcheia, 215 lei; Tãmãºeni, 1.250 lei; Târgu Frumos, 130 lei; Târgu Trotuº, 270 lei; Traian (BC), 450 lei; Trebeº, 370 lei; Tuta, 1.050 lei; Valea Lupului, 85 lei; Valea Micã, 100 lei; Vatra Dornei, 275 lei; Vãleni, 248 lei.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Cãlugãreni, 15-18 aprilie)

Curs naþional de formare pentru surori (Traian, 17-21 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Gheorghe Doja, 19-21 aprilie)

Întâlnirea diecezanã a persoanelor consacrate (Roman, 22 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Buhonca, 22-25 aprilie)

Consiliu Pastoral Diecezan (Traian, 26 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Bacãu „Sfânta Cruce”, 26-29 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Botoºani, 29 aprilie – 2 mai)