Lumina crestinului, nr. 5/2012

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIII mai 2012, nr. 5 (269) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Virgiliu Demºa-Crainicu, Silviu-Cristian Salca Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Sfânta Familie din Nazaret, mozaic de Marko Rupnik, realizat pentru Întâlnirea Mondialã a Familiilor 2012 ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi.

Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635).

Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”.

Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca în societate sã fie promovate iniþiative care sã apere ºi sã întãreascã rolul familiei.

Intenþia misionarã Pentru ca Maria, regina lumii ºi steaua evanghelizãrii, sã-i însoþeascã pe toþi misionarii în munca lor de a-l vesti pe fiul ei Isus.

Bucuria pascalã marianã

Religia, înþeleasã ca legãturã între cer ºi pãmânteni, înseamnã, de fapt, bucurie. „Când a venit împlinirea timpului”, trimisul ceresc, arhanghelul Gabriel, a spus Fecioarei din Nazaret, Maria, aleasa lui Dumnezeu, zãmislitã fãrã patã: „Bucurã-te, o, plinã de har, Domnul este cu tine” (Lc 1,28).

A fost preludiul întrupãrii Fiului lui Dumnezeu, cuvântul veºnic, care „s-a fãcut trup ºi a locuit între noi” (In 1,14).

La naºterea lui Isus, îngerii anunþã pãstorilor din împrejurimile Betleemului: „Vã vestim bucurie mare care va fi pentru tot poporul” (Lc 2,10).

Dupã activitatea sa de evanghelizare, confirmatã cu multitudinea de semne divine în favoarea celor nãpãstuiþi, înainte de a-ºi da viaþa din iubire pentru rãscumpãrarea neamului omenesc din robia pãcatului, intrând în Ierusalim, Isus este ovaþionat de mulþimile care mergeau împreunã cu el, strigând: „Osana! Fiul lui David!”

(Mt 21,9). Aºadar, pãmântenii, la rândul lor, salutã pe cel venit din cer, tot cu imperativul: Bucurã-te!

Reþinem acest salut reciproc dintre cer ºi pãmânt ºi îl actualizãm an de an, ca un ecou permanent, în timpul pascal, adresat mamei lui Isus Înviat, în rugãciunea: Bucurã-te, regina cerului, aleluia! Cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia! A înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Bucurã-te ºi te veseleºte, Fecioarã Marie, aleluia! Cãci Domnul a înviat, cu adevãrat, aleluia!

Dumnezeule, care ai binevoit sã bucuri lumea prin învierea Fiului tãu, Domnul nostru, Isus Cristos, fã-ne, te rugãm, ca prin Nãscãtoarea lui, Fecioara Maria, sã dobândim bucuriile vieþii veºnice. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Astfel, bucuria pascalã devine, implicit, bucurie marianã.

Mama noastrã, regina cerului ºi a pãmântului, rãspunde la acest salut ºi la acela care rãsunã fãrã încetare, zi ºi noapte, prin rugãciunea minunatã a rozariului. Ea ne va inunda sufletele cu bucuria ºi speranþa care vor fi puterea noastrã în parcurgerea cu succes a cãlãtoriei spre Paºtele veºnic, în Ierusalimul ceresc.

Mesaj terezian

Ziua Domnului

„Duminica, prima zi a lumii noi, ziua a opta a lumii viitoare în Dumnezeu. Fericite duminici pãmânteºti ºi duminicã fãrã apus a cerului! Zi a Domnului înviat, celebratã prin Euharistie. Zi a Domnului care se deschide pentru Dumnezeu. Dar ºi zi a lui Dumnezeu care îl aºteaptã pe om” (C. Tonnelier).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

Familia, în atenþia Bisericii ºi a lumii Familie, devino ceea ce eºti!

Sfinþiile voastre, dragi fraþi ºi surori, dragi familii, În programul pastoral al diecezei noastre, pentru cel de-al doilea an dedicat familiei ºi cãsãtoriei creºtine, atenþia tuturor este îndreptatã spre un eveniment de o deosebitã importanþã: Întâlnirea Mondialã a Familiilor, ce se va desfãºura la Milano (Italia), în perioada 30 mai – 3 iunie, având ca temã Familia, munca, sãrbãtoarea.

Chematã sã fie legãmânt de iubire, leagãnul vieþii ºi laborator al credinþei, familia asigurã realizarea planului lui Dumnezeu pentru viaþa lumii ºi de ea depinde viitorul omenirii ºi al Bisericii.

Biserica, pãstrãtoarea fidelã a revelaþiei divine ºi a învãþãturilor lui Isus Cristos, a avut necontenit ºi are grijã ca familia, celula de bazã a societãþii, sã fie ocrotitã ºi alimentatã cu o învãþãturã adecvatã, aºa încât misiunea ei sã aducã omenirii o vie ºi profundã speranþã ºi garanþie de fericire.

Binele persoanei ºi al societãþii umane ºi creºtine este strâns legat de bunul mers al comunitãþii conjugale ºi familiale, ne învaþã Conciliul Vatican II, în constituþia pastoralã despre Bisericã în lumea contemporanã Gaudium et spes, unde în partea a doua, la nr. 47, subliniazã cã una dintre problemele cele mai importante ºi urgente ale omenirii este familia, demnitatea ºi sfinþenia ei.

Angajaþi, în cadrul episcopiei noastre, la o analizã ºi cunoaºtere cât mai temeinicã, prin catehezele propuse, prin misiunile populare ce au loc în acest timp în diferitele comunitãþi parohiale sau în casele de reculegere, adunaþi la momente de rugãciune comunã, inspiraþi de icoana Maicii Domnului de la Cacica ºi mobilizaþi în toate institutele ºi seminariile teologice din diecezã prin conferinþe ºi prelegeri academice, privirea noastrã este îndreptatã, cu mare interes, spre misterul familiei pentru a-i admira chemarea, demnitatea ºi misiunea primitã din partea Creatorului, din partea lui Isus însuºi, Fiul lui Dumnezeu, care a consacrat-o ºi a ridicat-o la rang de sacrament ºi mijloc de mântuire.

Dar nu numai noi, ci întreaga Bisericã din lume þine ochii îndreptaþi spre familie ºi vrea sã o cunoascã mai bine, sã o ocroteascã, sã o apere ºi sã o susþinã ca sã fie ºi sã rãmânã la înãlþimea chemãrii ei, promovând astfel o campanie de preþuire ºi de iubire pentru aceastã instituþie divinã, pentru toþi pãrinþii ºi copiii din lume.

Sfântul Pãrinte papa Benedict al XVI-lea, pãstrãtor fidel al învãþãturii Bisericii ºi al Conciliului, continuã sã cheme întreaga lume, asemenea înaintaºului sãu, fericitul papã Ioan Paul al II-lea, sã-ºi îndrepte

privirea spre familia fondatã prin cãsãtorie, ca spre celula salvatoare ºi pãstrãtoare a vieþii în lume, numind-o pe drept „laboratorul credinþei”, fundamentul ºi temelia pentru viitorul societãþii ºi al Bisericii. Între multiplele sale iniþiative, binecuvânteazã, cu pãrinteascã grijã ºi preþuire, gândul Bisericii din Italia, care a þinut sã organizeze cea de-a VII-a Întâlnire Mondialã a Familiilor la Milano între 30 mai ºi 3 iunie.

La acest eveniment þine sã participe personal, aºa cum a fãcut-o în anul 2006, la Valencia (Spania), ºi mai târziu în anul 2009, în oraºul Ciudad de Mexico.

Ochii Bisericii se îndreaptã, alãturi de ochii Sfântului Pãrinte spre familii, spre familiile din întreaga lume întrunite la Milano la cea de-a VII-a Întâlnire Mondialã. Îndreptãm ºi noi privirea, nu numai aici, acasã, spre familiile Ø

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Ø noastre dragi, ci dorim sã o fa-

cem ºi la Milano, unde suntem chemaþi sã participãm nu numai în spirit, dar ºi fizic, printr-un numãr de familii din þarã ºi, desigur, ºi din Dieceza de Iaºi.

Un grup de familii din diferite zone ale Diecezei de Iaºi, alãturi de cele din Arhidieceza de Bucureºti ºi din alte dieceze ºi eparhii din þarã vor participa la toate momentele ce vor avea loc la Milano, la diferite manifestãri ºi mitinguri, la catehezele ce vor fi prezentate despre misterul familiei ºi rolul ei în lumea de azi, dar, mai ales, la întâlnirea cu Sfântul Pãrinte, la celebrarea solemnã a sfintei Liturghii cu toþi episcopii, preoþii, delegaþiile din întreaga lume, duminicã 3 iunie.

Mã voi bucura sã fiu prezent ºi eu alãturi de episcopul Cornel Damian, auxiliar de Bucureºti, responsabil cu pastoraþia familiilor în cadrul Conferinþei Episcopilor din România ºi de ceilalþi confraþi episcopi ºi preoþi, pentru a reprezenta ºi manifesta, cu viu interes, gândul nostru de preþuire, împreunã cu Sfântul Pãrinte, faþã de familie, celula fundamentalã a societãþii ºi a Bisericii, laboratorul prin excelenþã al credinþei în zilele noastre. Îndemnându-vã sã acordaþi atenþie tuturor iniþiativelor ce se vor desfãºura în diecezã ºi de a urmãri tot ce vi se va propune, prin mijloacele de comunicare, cu referinþã la evenimentul mondial de la Milano, vã propun sã parcurgeþi ºi sã meditaþi, încã de acasã, catehezele propuse de organizatori în vederea pregãtirii acestei întâlniri. Temele catehezelor sunt: Secretul din Nazaret, Familia genereazã viaþa, Familia în încercare, Familia însufleþeºte 4 · LUMINA CREªTINULUI

Papa Benedict al XVI-lea ºi familia regelui Spaniei (august 2011)

societatea, Munca ºi sãrbãtoarea în familie, Munca – resursã pentru familie, Munca – provocare pentru familie, Sãrbãtoarea – timp pentru familie, Sãrbãtoarea – timp al Domnului, Sãrbãtoarea – timp pentru comunitate.

Ele vor putea oferi o luminã asupra marelui eveniment ºi ne vor ajuta sã intrãm mai uºor în contact cu întreaga Bisericã ce se îndreaptã, cu justificatã preocupare ºi cu reînnoitã speranþã, cãtre familie.

Adresez un apel special tuturor preoþilor ce se aflã în diferite comunitãþi din Italia, tuturor familiilor din dieceza noastrã ce se aflã pentru moment în Italia ºi, mai ales, celor care se aflã în jurul oraºului Milano, sã se intereseze ºi sã ia parte la acest eveniment de mare importanþã pastoralã, nu numai prin mijloacele de informare ºi comunicare, ci ºi direct, participând, atât la diferitele momente din zilele premergãtoare, cât mai ales la întâlnirea de sâmbãtã (2 iunie) ºi duminicã (3 iunie), la marea sãrbãtoare a familiilor cu Sfântul Pãrinte papa Benedict al XVI-lea.

Dupã sfânta Liturghie de duminicã, 3 iunie, ne exprimãm dorinþa ºi trãim speranþa sã gãsim ·

mai 2012

un moment de comuniune cu familiile ce vor participa din România ºi cu familiile de români ce vor putea participa din comunitãþile catolice din jurul oraºului Milano ºi din nordul Italiei.

Preoþii ce acordã asistenþã spiritualã credincioºilor români din nordul Italiei vor lua legãtura cu pr. Maricel Mititelu, asistentul spiritual al credincioºilor catolici români din zona Milano, pentru a putea pregãti cadrul unei astfel de întâlniri, în vederea stabilirii orei ºi a locului acestui moment de comuniune.

Sperãm ca, astfel, gândurile noastre sã se întâlneascã, iar întâlnirea noastrã cu Sfântul Pãrinte ºi cu familiile din România sã fie un prilej de creºtere în demnitate, în comuniune ºi în mãrirea speranþei, de o nouã ºi sfântã revigorare ºi întãrire a celulei societãþii ºi a Bisericii, a leagãnului vieþii ºi a legãmântului iubirii, adicã a familiei, bazatã pe sacramentul Cãsãtoriei.

Tuturor, binecuvântarea Celui Înviat, iar familiilor din diecezã ºi din Italia, curaj ºi bucurie în Domnul. Ca toþi sã fie una în credinþã ºi în iubire!

X Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Actualitatea Întâlnirea Mondialã a Familiilor

Familia: munca ºi sãrbãtoarea

ea de-a VII-a Întâlnire C Mondialã a Familiilor, cu tema „Familia: munca ºi sãr-

bãtoarea”, se va desfãºura la Milano (Italia) în perioada 30 mai – 3 iunie. Sunt aºteptate la Liturghia de încheiere aproximativ un milion de persoane.

Din România vor participa aproximativ 100 de familii.

Din Moldova vor fi prezente opt familii, însoþite de pr. Alois Fechet ºi pr. Iulian Kropp.

Acestea vor pleca, împreunã cu cele ºapte familii din Arhidieceza de Bucureºti însoþite de pr. Fabian Mãriuþ.

Este cea de-a treia întâlnire desfãºuratã în timpul pontificatului Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea. Tema aleasã pentru acest an se plaseazã în continuitate cu reuniunea care a avut loc la Verona, în anul 2006.

Programul Întâlnirii Mondiale a Familiilor de la Milano este unul foarte intens. Astfel, marþi, 29 mai, are loc primirea participanþilor. În zilele care urmeazã, adicã miercuri, joi ºi vineri, respectiv 30, 31 mai ºi 1 iunie vor avea loc: Congresul internaþional teologico-pastoral, cu referate ºi seminarii pe tema „Familia: munca ºi sãrbãtoarea”, analiza politicilor pentru familie, mãrturii ºi exemple cu experienþe semnificative, celebrãri euharistice în parohii ºi în grupuri lingvistice, manifestãri festive în oraº ºi în parohiile de referinþã.

Vineri, 1 iunie, este programatã o searã specialã la Teatro alla

Scala din Milano pentru delegaþiile din diferite þãri, urmatã de adoraþia euharisticã în domul metropolei italiene. Sâmbãtã, 2 iunie, va avea loc sãrbãtoarea cu mãrturii, în prezenþa Sfântului Pãrinte. Duminicã, 3 iunie, se va desfãºura momentul culminant al întâlnirii: sfânta Liturghie solemnã pentru familii, prezidatã de papa Benedict al XVI-lea.

Pe baza experienþei din întâlnirile precedente, organizatorii se aºteaptã la aproximativ un milion de persoane, pentru sfânta Liturghie de duminicã, 3 iunie.

Estimãrile privind participanþii la sãrbãtoarea de sâmbãtã, 2 iunie, în prezenþa Sfântului Pãrinte, indicã pânã la 300.000 de persoane. În vederea pregãtirii pentru desfãºurarea acestui eveniment au fost pregãtite zece cateheze, disponibile în librãrii ºi on-line.

Cateheza introductivã, „Secretul Nazaretului”, este dedicatã stilului vieþii familiale, iar celelalte sunt împãrþite în trei teme majore: familia, munca ºi sãrbãtoarea.

Iniþiativa unor astfel de întâlniri, organizate de Biserica Catolicã o datã la trei ani, a aparþinut fericitului Ioan Paul al II-lea, în anul 1994, la Roma.

Ulterior, întâlnirea familiilor din anul 1997 a avut loc la Rio de Janeiro (Brazilia), în anul 2000 din nou la Roma, în anul 2003 la Manila (Filipine), la Valencia (Spania) în anul 2006, iar ultima întâlnire a avut loc în anul 2009 la Ciudad de Mexico (Mexic).

Anunþând participarea sa la cea de-a VII-a Întâlnire Mondialã a Familiilor de la Milano, Benedict al XVI-lea se exprima astfel într-o scrisoare adresatã cardinalului Dionigi Tettamanzi: „E necesar sã fie promovatã o reflecþie ºi un angajament care sã concilieze timpii de muncã ºi timpii familiei ºi sã recupereze sensul adevãrat al sãrbãtorii, mai ales al duminicii, Paºtele sãptãmânal, ziua Domnului ºi ziua omului, ziua familiei, a comunitãþii ºi solidaritãþii”. În centrul atenþiei, reflecþiilor ºi rugãciunii stã tocmai ritmul de fiecare zi al vieþii de familie, drept cale de realizat în cadrul societãþii ºi al lumii.

Munca ºi sãrbãtoarea sunt modalitãþi privilegiate prin care familia, leagãn al relaþiilor între membrii ei, ocupã spaþiul social al vieþii ºi muncii, reuºind sã umanizeze timpul în atmosfera sãrbãtorii. Pe aceste linii majore se încearcã redescoperirea familiei ca „patrimoniu al umanitãþii”, pentru a readuce familia în centrul atenþiei, nu doar a Bisericii, ci a întregii societãþi. n

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Interviu cu pr. Luca Violoni

Privind la cruce,

familia regãseºte propria cale Este tot mai prezent ecoul repetatelor apeluri ale papei privind familia, de la reflecþia fãcutã în Vinerea Sfântã ºi pânã la apelul adresat tinerilor la audienþa generalã de miercuri, 11 aprilie, când Sfântul Pãrinte i-a îndemnat pe tineri sã se pregãteascã pentru apropiata Întâlnire Mondialã a Familiilor de la Milano. Pãrintele Luca Violoni, secretarul general al Fundaþiei „Milano - Familie 2012”, organizatorul întâlnirii, a fost intervievat de Alessandro de Carolis prezent Sfântul Pãrinte: la 2 iunie, la sãrbãtoarea mãrturiei, ºi de la Radio Vatican.

Aþi putea sã oferiþi câteva gânduri despre îndemnurile repetate ale Sfântului Pãrinte privind familia?

Papa a vorbit de neînþelegeri, de preocupare pentru viitorul fiilor, de boli, de neplãceri de diferite tipuri: pânã aici, ar putea fi un diagnostic cu care mulþi pot fi de acord la nivel sociologic. Dar trecerea pe care a fãcut-o este cu adevãrat decisivã în toate sensurile: ºi anume cã familia nu este singurã.

Doar privind la crucea lui Isus, familia regãseºte propria cale ºi descoperã cã nu este abandonatã propriei singurãtãþi, dar cã existã o salvare realã. ªi, în timp ce suntem conºtienþi cã familia este asediatã de diferite provocãri ºi pericole, cred cã este cu adevãrat fundamental pentru noi sã spunem cã existã scãpare pentru familie ºi cã aceasta vine de la Isus însuºi, prin moartea ºi învierea sa. De aici trebuie sã plecãm pentru a da un mesaj de mântuire lumii. q În ce mod credinþa ajutã familiile care se aflã în strânsoarea crizei, a nevoilor?

Experienþa credinþei este o experienþã de comuniune cu

Dumnezeu care ne face sã descoperim cum legãturile familiale sunt o expresie a modului de a fi dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. ªi acest aspect face ca persoanele sã se uneascã mai mult între ele, sã devinã mai solidare, sã împãrtãºeascã un proiect comun, sã punã în acþiune toate forþele, nu unul împotriva celuilalt, ci unul împreunã cu celãlalt. Astfel, o familie cautã alte familii cu care sã împãrtãºeascã un proiect comun, ºi încearcã sã dea fiecare maximum. Dar este un parcurs dificil ºi anevoios din cauza situaþiei economice din prezent, care impune încercarea de a fi uniþi în faþa acestei provocãri. Problema este cã atunci când existã diviziune în faþa problemelor, atunci acestea devin dificil de depãºit. q Ce ne puteþi spune cu privire la numãrul participanþilor ºi la organizare?

Situl Întâlnirii Mondiale a Familiilor de la Milano este tot mai vizitat ºi se înregistreazã din ce în ce mai multe adeziuni pentru participare, mai ales în zilele în care va fi

q

6 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

la 3 iunie, la sfânta Liturghie.

Participanþii aºteptaþi sunt de aproximativ 5.000 la congres, 2-300.000 sâmbãtã noaptea la întâlnirea cu papa Benedict al XVI-lea, ºi aproximativ un milion de participanþi la sfânta Liturghie de duminicã, 3 iunie.

La Întâlnirea Mondialã a Familiilor de la Milano, dintre 30 mai ºi 3 iunie, sunt aºteptaþi participanþi din multe naþiuni europene, în special din Franþa, din Spania, dar ºi din America de Sud – Brazilia, Mexic, de asemenea din Statele Unite ale Americii ºi din Australia. S-au primit, de asemenea, cereri de participare din Haiti, Belarus, Zimbabwe ºi din alte þãri care se confruntã cu dificultãþi, de aceea organizatorii reînnoiesc apelul la solidaritate pentru a face posibilã participarea cât mai multor familii din þãri mai sãrace. Dorim sã continuãm promovarea acestei întâlnirii, pentru cã mai sunt încã multe þãri ale cãror familii pot participa: avem nevoie sã ascultãm istoria lor ºi ele au nevoie sã asculte istoria noastrã, pentru ca întorcându-se în þãrile lor sã poarte cu ele un mesaj reînnoit despre familie.

Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale

Tãcerea si, cuvântul

ãcerea ºi cuvântul: drum T de evanghelizare”. Aceasta este tema Mesajului Sfântului

„

Pãrinte pentru cea de-a 46-a Zi Mondialã a Comunicaþiilor Sociale, care se va celebra la 20 mai. Tãcerea ºi cuvântul sunt elemente esenþiale în procesul de comunicare ºi ele trebuie sã stea în echilibru. „Trebuie luate în considerare cu interes diferitele forme de situri, aplicaþii ºi reþele sociale care pot sã-l ajute pe omul de astãzi sã trãiascã momente de reflecþie ºi de întrebare autenticã, dar ºi sã gãseascã spaþii de tãcere, ocazii de rugãciune, meditaþie sau împãrtãºire a cuvântului lui Dumnezeu”, se spune în mesaj. În acest sens, printre preocupãrile Oficiului pentru Comunicaþii Sociale din Dieceza de Iaºi este ºi lumea internetului.

Pe situl diecezei (www.ercis.ro) sunt prezente articole ºi informaþii, dar ºi gândul zilei, lecturile de la Liturghie sau meditaþii pentru a favoriza tãcerea ºi contemplaþia. Pe aceeaºi linie pot fi citite sau ascultate peste 330 de predici rostite de peste 85 de autori la Liturghiile transmise duminica dimineaþa la Radio Iaºi. De asemenea, poate fi gãsitã o listã a siturilor instituþiilor prezente în Moldova (peste 80). Situl diecezei se bucurã de o medie de 2.470 de vizitatori unici pe zi, din aproximativ 12 þãri, cu momente de vârf ce ating 11.274 de pagini vizualizate. O parte a vizitatorilor vin prin intermediul reþelelor de socializare. Episcopia

de Iaºi are un cont pe facebook (facebook.com/ercis.ro: cu 2.165 de prieteni ºi 52 de abonaþi) în care sunt prezente o serie de ºtiri ºi gânduri creºtine.

Actualmente se lucreazã la transmiterea live pe internet a programelor liturgice din catedrala veche ºi din cea nouã, proiect la care s-au alãturat deja parohiile: Suceava, Bacãu centru, Bacãu „Fericitul Ieremia” ºi Câmpulung-Moldovenesc.

De la Roman, prin intermediul postului RomTV, se fac transmisii alternative din bisericile: „Sfânta Tereza”, „Fericitul Ieremia” ºi „Isus, Bunul Pãstor”.

La Sãbãoani ºi Luizi-Cãlugãra, prin intermediul radioficãrii, ajung în casele credincioºilor Liturghii ºi programe creºtine.

Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale ne atrage atenþia ºi asupra celorlalte mijloace de comunicare: publicaþiile creºtine (peste 30, dintre care 10 aparþin parohiilor), cãrþile apãrute la patru edituri din diecezã, Liturghia duminicalã la Radio Iaºi, programele de la Radio Maria realizate în Moldova, intervenþiile de la radio ºi televiziune, articolele din publicaþiile bisericeºti ºi laice. Misionarii Verbiþi distribuie în parohii o foaie duminicalã ce cuprinde lecturile duminicale ºi un scurt comentariu la acestea. De asemenea, Fraþii ªcolilor Creºtine transmit prin email mai multor preoþi ºi credincioºi comentarii la psalmi ºi evanghelie sau scheme pentru lectio divina.

A continuat publicarea de CD-uri audio cu Sfânta Scripturã. Anul acesta au apãrut în format audio lecturile duminicilor ºi sãrbãtorilor din anul liturgic: este vorba de trei cd-uri în format mp3. Numai la Editura „Presa Bunã”, anul trecut ºi anul acesta, au fost publicate 11 cãrþi ºi 6 mesaje, iar la Editura „Sapientia” 20 de cãrþi. În anul 2012, revista Lumina creºtinului este distribuitã lunar la 14.020 de abonaþi; Isus, prietenul copiilor la 3.439 de abonaþi ºi De la Rãsãrit pânã la Apus la 3.147 de abonaþi.

Apreciem mult parohiile care au cele mai multe abonamente raportate la numãrul de familii.

De exemplu, la Lumina creºtinului pe primele locuri sunt parohiile: Valea Lupului, Rãcãciuni, Izvoarele, Podu Iloaiei, Satu Nou (NT), Fãlticeni, Vatra Dornei, Horgeºti, Lilieci.

Pentru ziua de 21 mai este prevãzutã Ziua Reducerilor la Librãria „Presa Bunã”, cu posibilitatea de a achiziþiona peste 250 de cãrþi la preþ redus.

Ziua Comunicaþiilor Sociale (Ziua Presei în Dieceza de Iaºi) este o ocazie de a mulþumi celor care citesc, rãspândesc ºi sprijinã publicaþiile ºi cãrþile religioase. n

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Creºtinismul,

cea mai rãspânditã religie n lume sunt 2,18 miliarde de din totalul creºtinilor, catolicii sunt 50,1% (1,1 miliarde), protestanþii (incluºi fiind ºi estimatã în anul 2010 la 6,9 mi- anglicanii ºi neoprotestanliarde) rãspândiþi în peste 200 de þii) 37% (801 milioane), orþãri. Musulmanii sunt aproxi- todocºii 12% (260 milioane), mativ 1,6 miliarde ºi repre- iar restul reprezintã alte dezintã 23,4% din populaþia nominaþiuni (28 milioane). mondialã.

Cei mai mulþi catolici sunt Aceste date le relevã un ra- în Brazilia, Mexic, Filipine, port demografic despre numãrul SUA, Italia, Columbia, Franþa, ºi rãspândirea creºtinilor pe Polonia, Spania, Republica Deglob, intitulat „Global Chris- mocraticã Congo. Cu 1,1 mitianity: A Report on the Size liarde de credincioºi, Biserica and Distribution of the World’s Catolicã reprezintã jumãtate Christian Population”. Raportul din populaþia creºtinã la nivel a fost dat publicitãþii la finalul mondial. anului trecut de Centrul ameBrazilia are cel mai mare rican de Cercetare pentru Reli- numãr de catolici din lume gie ºi Viaþã Publicã, The Pew (134 milioane). În Brazilia Research Center. existã mai mulþi catolici decât Creºtinii sunt distribuiþi ge- în Italia, Franþa ºi Spania luate ografic în aºa fel încât niciun la un loc. În cele zece þãri cu cel continent sau regiune nu mai mare numãr de catolici trãpoate pretinde cã este centrul iesc mai mult de jumãtate (56%) creºtinãtãþii. din catolicii din lume.

Din acelaºi studiu – reluat de Cele mai multe dintre þãrile cu agenþia AsiaNews – reiese cã, cele mai mari populaþii catolice

Î creºtini de toate vârstele (circa o treime a populaþiei globului,

8 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

au majoritãþi catolice. În SUA, a patra þarã ca numãr de catolici, doar unul din patru americani este catolic. Existã 67 de þãri în care catolicii deþin majoritatea populaþiei.

Mai mult de 70% dintre catolici trãiesc în Americi (48%) sau în Europa (24%). Aproape 40% trãiesc în America Latinã.

Mai mult de un sfert trãiesc în zona Asia-Pacific (12%) sau în Africa subsaharianã (16%).

Primele zece þãri cu cei mai mulþi protestanþi sunt: SUA, Nigeria, China, Brazilia, Africa de Sud, Marea Britanie, Republica Democraticã Congo, Germania, Kenya, India.

Cel mai mare numãr de ortodocºi se aflã în Rusia, Etiopia,

Ucraina, România, Grecia, Serbia, Bulgaria, Bielorus, Egipt, Georgia.

La nivel global, creºtinii deþin acelaºi procentaj ca în urmã cu o sutã de ani. În ultimul secol, numãrul aproape s-a împãtrit, trecând de la 600 milioane la peste douã miliarde. Dar în aceeaºi perioadã de timp, populaþia mondialã a trecut de la 1,8 miliarde la 6,9 miliarde.

Ca rezultat, procentajul creºtinilor a rãmas aproape neschimbat: era 35% din populaþia mondialã, astãzi este 32%.

Dacã în lume procentajul creºtinilor nu s-a schimbat, este foarte diferitã rãspândirea lor geograficã, cu o creºtere în ceea ce priveºte Africa ºi Asia. În anul 1910, douã treimi din totalul creºtinilor (66,3%) trãiau în Europa, 27% în Americi, 4,5% în Asia-Pacific, 1,4% în Africa subsaharianã, 0,7% în Orientul Mijlociu ºi Africa de nord. Situaþia s-a schimbat radical: astãzi Europa este pe locul doi – cu o pãtrime din totalul creºtinilor (25,9%) – în timp ce numãrul cel mai mare de creºtini (36,8%) este în Americi. Numãrul creºtinilor a crescut mai ales în Africa subsaharianã (23,6%) ºi în

zona Asia-Pacific (13,1%). Prezenþa creºtinilor în Orientul Mijlociu ºi în nordul Africii rãmâne la fel: era 0,7% în anul 1910, acum este 0,6%.

Cu privire la raportul nord-sud, rãspândirea creºtinilor a suferit o însemnatã schimbare. În anul 1910, creºtinii care trãiau în nordul lumii (Europa, America de Nord, Australia, Japonia ºi Noua Zeelandã) erau de aproape patru ori mai mulþi decât cei care trãiau în sud (restul lumii). Acum 61% sunt în sud ºi 39% în nord.

Dupã cum se poate observa, deºi Europa ºi Americile deþin în continuare majoritatea lumii creºtine (62,7%), procentul este cu mult mai mic faþã de acum o sutã de ani, când era 93,3%.

Proporþia populaþiei creºtine europene a scãzut de la 95% în anul 1910, la 76% în anul 2010, în timp ce proporþia populaþiei creºtine din Americi (America de Nord, America Latinã ºi Caraibe) a scãzut de la 96%, la 86%. În aceeaºi perioadã de o sutã de ani, creºtinismul s-a extins foarte mult în Africa subsaharianã ºi în zona Asia-Pacific, unde erau relativ puþini creºtini la începutul secolului al XX-lea.

Populaþia creºtinã din regiunea

S.U.A.

246.780.000

79,5 %

11,3 %

Brazilia

175.770.000

90,2 %

8,0 %

Mexic

107.780.000

95,0 %

4,9 %

Rusia

105.220.000

73,6 %

4,8 %

Filipine

86.790.000

93,1 %

4,0 %

Nigeria

80.510.000

50,8 %

3,7 %

China

67.070.000

5,0 %

3,1 %

Congo

63.150.000

95,7 %

2,9 %

Germania

58.240.000

70,8 %

2,7 %

africanã (raportatã la populaþie) a crescut de la 9%, în anul 1910, la 63%, în anul 2010, în timp ce în zona Asia-Pacific a crescut de la 3% la 7% în ultima sutã de ani.

Creºtinii reprezintã majoritatea în 158 din 232 de þãri ºi teritorii luate în studiu, dar este vorba adesea de þãri relativ mici. Ei sunt în minoritate, în schimb, în unele dintre þãrile cele mai populate ale lumii.

Aproape jumãtate (48%) dintre creºtini trãiesc în cele zece þãri cu cel mai mare numãr de creºtini. Trei dintre primele zece þãri sunt în America (SUA, Brazilia ºi Mexic).

Douã sunt în Europa (Rusia ºi Germania), douã sunt în zona Asia-Pacific (Filipine ºi China), ºi trei sunt în Africa subsaharianã (Nigeria, Republica Democraticã Congo ºi Etiopia).

Studiul se bazeazã în principal pe o analizã þarã cu þarã, din aproximativ 2.400 de surse, inclusiv recensãminte ºi anchete reprezentative la nivel naþional ale populaþiei. Pentru unele þãri, cum ar fi China, estimãrile Pew Forum au luat în calcul statistici din partea grupurilor de biserici, rapoarte guvernamentale ºi alte surse.

Etiopia

52.580.000

63,4 %

2,4 %

Pr. Cornel Cadar

Primele zece þãri cu cei mai mulþi creºtini Þãrile

Populaþia creºtinã

Procentajul Procentajul populaþiei care din populaþia este creºtinã globalã creºtinã

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 9

PS Aurel Percã la Londra

E bine de ºtiut

Bolnavului Vizitã la românii catolici Ziua Î

omunitatea catolicã de roC mâni din Londra (Anglia) a fost în sãrbãtoare în perioada

12-19 aprilie. Dupã vizita PS Petru Gherghel din luna noiembrie 2008 ºi la mai bine de 5 ani ºi jumãtate de la înfiinþarea Capelanatului Romano-Catolic pentru românii din Londra, comunitatea a avut bucuria de a-l primi pe PS Aurel Percã. În primele zile ale vizitei, care a început la 12 aprilie, Preasfinþitul s-a interesat de organizarea Capelanatului, a activitãþilor pastorale ºi de situaþia religioasã ºi socialã a comunitãþii.

Duminicã, 15 aprilie, PS Aurel a celebrat sfânta Liturghie solemnã în biserica „Sfinþii Sebastian ºi Pancras” din Kingsbury, unde românii catolici din Londra vin în fiecare duminicã la sfânta Liturghie. Au concelebrat pr. Isidor Dâscã, pr. Augustin Benchea, pr. Ionel Ciceu ºi pr. Robert Mãþãu, capelanul comunitãþii de români din Londra ºi decanul capelanilor etnici din Londra.

La sfânta Liturghie au venit câteva sute de români, unii în costume naþionale, fãcând astfel ca biserica sã fie plinã ºi sã 10 · LUMINA CREªTINULUI

rãsune de cântecul biruinþei vieþii asupra morþii, „Cristos a înviat!”.

PS Aurel Percã a dorit sã se roage împreunã cu credincioºii, sã le adreseze cuvinte de încurajare ºi de felicitare pentru mãrturia de credinþã pe care o dau ºi sã le împartã binecuvântarea sa arhiereascã.

Fiind ºi Duminica Divinei Îndurãri, Preasfinþitul i-a îndemnat pe toþi sã se încredinþeze lui Isus cel milostiv ºi sã se lase îmbrãþiºaþi de razele iubirii divine. Dupã mângâierea ºi hrana sufleteascã, toþi s-au reîntâlnit cu episcopul în centrul parohial pentru un moment fratern.

PS Percã s-a întâlnit, la 18 aprilie, cu PS Vincent Nichols, arhiepiscopul Diecezei de Westminster, în care ºi comunitatea catolicã a românilor îºi desfãºoarã activitatea. Preasfinþitul a transmis PS Vincent Nichols mulþumirile PS Petru Gherghel ºi ale sale, pentru bunãvoinþa ºi colaborarea în vederea înfiinþãrii ºi continuãrii activitãþii Capelanatului Romano-Catolic pentru românii din Londra.

Pr. Robert Mãþãu ·

mai 2012

n fiecare an, la 11 februarie, Biserica se îndreaptã cu grijã spre bolnavi, îmbrãþiºând în cei suferinzi prezenþa lui Cristos.

Este ziua în care se comemoreazã Apariþia Sfintei Fecioare Maria la Lourdes ºi data aleasã de fericitul Ioan Paul al II-lea pentru a celebra Ziua Mondialã a Bolnavului.

Urmând tradiþia Diecezei de Iaºi ºi primind îndemnul PS Petru Gherghel, vom celebra aceastã zi la nivel diecezan în ajunul comemorãrii Apariþiei Sfintei Fecioare Maria la Fatima.

Astfel este bine de ºtiut cã în ziua de sâmbãtã, 12 mai, va avea loc pelerinajul bolnavilor ºi al lucrãtorilor sanitari la icoana miraculoasã din basilica minor a diecezei noastre, la Cacica.

Programul pelerinajului cuprinde: 10.00: Ritul de primire solemnã a pelerinilor ºi celebrarea penitenþialã; 10.30: Sfântul Rozariu; 11.00: Sfânta Liturghie pontificalã, prezidatã de PS Petru Gherghel, 13.00: prânzul; 14.00: Adoraþia euharisticã ºi binecuvântarea cu sfântul sacrament; 15.00: plecarea.

Sunt invitaþi sã participe cei bolnavi însoþiþi de cei dragi, sub coordonarea preoþilor, a persoanelor consacrate ºi a personalului medical, dar ºi toþi credincioºii care vor sã fie alãturi de cei aflaþi în suferinþã.

Detalii se pot obþine de la pãrinþii parohi, de la dr. Gema Bãcoanu (0742/034062), de la d-na Antonina Dogariu (0741/217381), de la pr. rector Romuald Bulai (0722/400146) sau de la pr. Laurenþiu Dãncuþã (0721/565663).

Tãmãduitoarea bolnavilor, roagã-te pentru noi!

Pr Laurenþiu Dãncuþã

ISTORIE Ep. Anton Durcovici

Din celula morþii

în cimitirul evreiesc de la Sighet Biserica noastrã localã sãrbãtoreºte, la 17 mai, 124 de ani de la naºtere, la Bad Deutsch-Altenburg (Austria), a episcopului martir dr. Anton Durcovici. Publicãm, în rândurile care urmeazã, cele mai recente rezultate ale cercetãrilor istorice cu privire la ultimele zile din viaþa episcopului.

otrivit mãrturiei cutremuP rãtoare a pr. Farrenkopf, aflat încã în celula nr. 18, epis-

copul A. Durcovici devenise conºtient cu privire la moartea sa iminentã, dupã ce constatase faptul cã regimul penitenciar de la Sighet era unul de înfometare ºi exterminare! Din acest motiv, episcopul „s-a pregãtit de moarte cât se poate de bine.

Prin sfintele exerciþii a petrecut o lunã de reculegere ºi zilnic s-a spovedit (…)”.

La mijlocul lunii noiembrie a anului 1951, ep. A. Durcovici a fost luat din celula comunã nr.18 ºi izolat în „celula morþii” unde, continuã mãrturia pr. Farrenkopf, „cam prin 10 decembrie 1951 ºi-a primit el rãsplata de la Dumnezeu pentru munca sa ºi suferinþele sale îndurate spre biruinþa cauzei lui Cristos ºi a sfintei Biserici (…) În curs de noapte, într-un cimitir evreiesc, fãrã ca nimeni sã fi fost de faþã el a fost îngropat ca un oarecare. Cãci ºi de acolo va ieºi el glorios, când la sfârºitul lumii, Isus Cristos va veni în mãrirea sa sã judece viii ºi morþii (…)”.

Mãrturia pr. Farrenkopf este completatã de o alta, aparþinând pr. greco-catolic Dãnilã-ªtefan Miklos Berinde (1910-1978), fost superior al augustinienilor asumpþioniºti din România.

Potrivit mãrturiei acestuia din urmã, „episcopul Durcovici a fost þinut izolat într-o camerã de 5/4 m, iarna, fãrã foc, în curent, din care cauzã a murit.

El a fost ultimul decedat care a fost îngropat în sicriu la data de 10 decembrie 1951. De la Durcovici, toþi deþinuþii erau duºi dezbrãcaþi pe pãturã pânã la groapa unde erau aruncaþi de pe pãturã ºi apoi era aruncat pãmânt peste trupul gol. Îngropatul era þinut în cel mai strict secret; numai Berinde ºtia precis când a murit cineva, deoarece era anunþat sã pregãteascã instrumentele, care erau compuse din douã lopeþi, douã cazmale ºi o greblã. Dupã îngropat, locul era nivelat (!)”.

De menþionat cã pr. Berinde era ºeful echipei de muncitori deþinuþi, luând parte la toate muncile din penitenciar, la aprovizionarea cu alimente a bucãtãriei, precum ºi la înmormântarea deþinuþilor politici, calitate care-i asigura pr. Berinde o anumitã libertate de miºcare în interiorul penitenciarului Sighet. Potrivit mãrturiei pr. Berinde, acesta „se bucura de încredere. Cunoºtea orice deces.

El era acela care le schimba rufãria ºi ºtia când deþinutul

Ep. Anton Durcovici la Fãrcãºeni în faþa casei parohiale (12 iunie 1948)

era mort (…)”. În acest sens, pr. Berinde confirmã alte mãrturii istorice potrivit cãrora în Penitenciarul Sighet înmormântãrile deþinuþilor se fãceau noaptea, între orele 23.00 ºi 0.30, la acestea luând parte, alãturi de un furgon cu cai, o echipã de 3-4 deþinuþi de drept comun, alãturi de deþinutul politic pr. Berinde.

De menþionat faptul cã deþinutul pr. Berinde este persoana care a vãzut multe dintre atrocitãþile ºi crimele comise de gardienii de la Sighet, inclusiv faptul cã „preoþii ºi episcopii catolici au fost umiliþi ºi torturaþi, dar au rezistat numai prin credinþa lor”.

Ipoteza potrivit cãreia trupul episcopului A. Durcovici a fost depus în cimitirul evreiesc, iar nu în Cimitirul sãracilor, este confirmatã ºi de mãrturia torþionarului ºef de la Sighet, comandantul Vasile Ciolpan, care într-o declaraþie din anul 1955 menþiona cã pânã la mijlocul anului 1952 înmormântãrile s-au fãcut în cimitirul orãºenesc.

Dr. Dãnuþ Doboº

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Maria Giuseppa Rossello

Se încheie în luna mai sãrbãtorirea bicentenarului naºterii sfintei Maria Giuseppa Rossello, nãscutã în anul 1811, fondatoarea Institutului „Fiicele Doamnei Noastre a Milostivirii”, care activeazã ºi în Dieceza de Iaºi, la Botoºani.

aria Giuseppa Rossello s-a nãscut la 27 mai 1811, M la Albissola Marina, în apro-

piere de Savona (Italia), fiind cel de-al patrulea dintre cei zece copii ai pãrinþilor Bartolomeo Rossello ºi Maria Dedone. A fost botezatã în aceeaºi zi cu numele de Benedetta. S-a distins încã din copilãrie prin studiu, compasiune faþã de sãraci ºi, în mod special, prin devoþiunea faþã de Isus rãstignit ºi sfânta Fecioarã Maria. S-a înscris în tinereþe (în anul 1830) în Ordinul Franciscan Terþiar, iar între anii 1830 ºi 1837 a fost în serviciul unei familii înstãrite din Savona, numitã Monleone. Simþindu-se atrasã de viaþa cãlugãreascã, a cerut sã intre în rândul Fiicelor Sfintei

Maria a Zãpezii, însã a fost refuzatã pentru cã familia ei nu deþinea suficiente resurse economice care sã-i asigure pregãtirea în vederea acceptãrii. În anii urmãtori a trecut prin grave suferinþe: prima datã moare mama sa, iar la scurt timp doi fraþi mai mari ºi tatãl; ea devine singurul sprijin al familiei.

Nu renunþã la gândul de a se dedica vieþii consacrate. În anul 1837, la solicitarea episcopului de Savona, Agostino de Mari, care cãuta persoane disponibile sã se dedice slujirii copiilor sãraci, Benedetta rãspunde afirmativ. Episcopul îi gãseºte o casã care va deveni prima ºcoalã pentru copiii defavorizaþi. Acestei opere i se alãturã imediat alte trei tinere.

Data fondãrii acestei mici comunitãþi a fost 10 august 1837.

Un crucifix, o statuetã a Maicii milostivirii ºi un cont de cinci lire au reprezentat prima lor „bogãþie”. La 22 octombrie 1837 au avut loc primele depuneri de voturi, Benedetta primind din

Institutul „Fiicele Doamnei Noastre a Milostivirii”

Primele case ale congregaþiei s-au dezvoltat în Italia. Noi suflete se dedicã vieþii consacrate ºi îmbrãþiºeazã carisma fondatoarei. La Savona, sora Maria Giuseppa va deschide o a doua casã în anul 1959, dedicatã îngrijirii fetelor tinere care proveneau din familii sãrace. În anul 1869, a fost fondat Micul seminar pentru copiii defavorizaþi. Dovedind spirit misionar, în anul 1876 un grup de surori a plecat la Buenos Aires, Argentina, iar apoi în alte þãri ºi continente. Ultimul vis al sfintei Maria Giuseppa, început de ea ºi finalizat postum, a fost deschiderea unei case pentru tinerele care practicau prostituþia ºi care voiau sã abandoneze aceastã cale. Au fost deschise ulterior ºcoli, case de primire, grãdiniþe, orfelinate. La moartea fondatoarei, congregaþia avea 65 de case. Astãzi surorile activeazã în peste 21 de þãri; congregaþia este prezentã în Europa, Asia, America Latinã ºi Africa. Familia Rossellianã cuprinde, pe lângã surori, mai multe ramuri: Preoþii Milostivirii, Asociatele Laice în Apostolatul Milostivirii, Colaboratorii Laici, Agenþi ai Milostivirii. În Dieceza de Iaºi, surorile sunt prezente la Botoºani, punând în practicã dorinþa arzãtoare a sfintei Maria Giuseppa Rossello: „Dacã aº putea avea braþele atât de lungi încât sã îmbrãþiºez toatã lumea ºi sã fac bine tuturor!”.

12 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

partea episcopului numele de sora Maria Giuseppa. Comunitatea a fost numitã Fiicele Doamnei Noastre a Milostivirii.

La 2 august 1839, surorile depun jurãmintele perpetue. Sub conducerea surorii Maria Giuseppa, congregaþia se va extinde, între anii 1842 ºi 1855, în provincia Liguria, datoritã altor tinere disponibile sã colaboreze la munca de educaþie ºi ajutorare a copiilor ºi tinerilor.

Maria Giuseppa încredinþeazã întreaga operã providenþei divine, sfintei Maria, maica milostivirii ºi sfântului Iosif. Prin exemplul deosebit ºi deviza „Inima la Dumnezeu, mâinile pentru muncã”, a transmis tuturor surorilor ei un profund spirit caritativ.

Pãrãseºte aceastã lume la 7 decembrie 1880, în „casa mamã” din Savona, în faimã de sfinþenie, fiind înmormântatã în cimitirul oraºului.

Cauza de beatificare a fost depusã la Roma, la 23 iulie 1924.

A fost beatificatã la 6 noiembrie 1938, dupã ce douã surori din congregaþie au fost vindecate în mod miraculos prin mijlocirea Mariei Giuseppa.

Canonizarea a fost celebratã la 12 iunie 1949, de cãtre papa Pius al XII-lea.

Sr. M. Bianca Bonaria

Sanctuare

Madonna della Corona a 40 de kilometri de oraºul L Verona (Italia), spre nord, la poalele stâncoase ale Alpilor,

agãþat parcã de munte, strãjuieºte sanctuarul Madonna della Corona, în localitatea Spiazzi.

Poziþia sa, pe coasta muntelui Baldo, la o altitudine de 750 de metri, istoria îndelungatã, care începe pe la anul 1139, dar ºi frumuseþea sa aparte fac din acest loc de pelerinaj unul cu totul aparte. Este un loc ideal unde pelerinul poate sã îmbine momentele de intensã rugãciune cu cele de încântare a ochilor, bucurându-se de liniºtea ºi spectacolul admirabil pe care natura îl oferã aici. Numele Della Corona se pare cã provine de la lanþul de munþi care înconjoarã acest loc, sub forma unei coroane imense.

Iniþial, pe la anul 1139, aici a fost o grotã locuitã de câþiva eremiþi. Capela era dedicatã Mariei, cu titlul de Maica lui Dumnezeu. În anul 1437, capela a trecut în posesia Ordinului Cavalerilor de la Malta. Între anii 1480 ºi 1522 s-a construit o bisericuþã.

O tradiþie spune cã aici a fost gãsitã o statuie a Maicii Domnului dispãrutã din localitatea Rodi, în timpul cuceririlor turcilor din anul 1522. Istoricii afirmã cã afluxul mai mare al creºtinilor spre acest loc a început la 24 iunie 1522, când Ludovic Castelbarco a oferit cãlugãrilor o statuetã a Maicii Îndurerate. În anul 1625 a fost construit sanctuarul. În anul 1928 s-au fãcut mari renovãri la altar: în niºa care adãposteºte statuia Maicii Domnului,

lemnul a fost înlocuit cu marmurã. Ultimele modificãri au fost realizate în anul 1978, pentru ca în anul 1982 sã primeascã titlul de basilica minor. Papa Ioan Paul al II-lea a fost aici, într-o vizitã apostolicã, la 17 aprilie 1988.

Dupã ultimele restaurãri, sanctuarul se prezintã azi cu faþada ºi turnul în stil neogotic, construite destul de curajos, ca ºi cum ar fi încastrate în munte.

Pânã aici se ajunge pe o scarã destul de abruptã. La intrarea în bisericã sunt 28 de trepte (asemãnãtoare cu cele de la Roma „San Giovanni in Lateran”) pe care unii credincioºi le urcã în genunchi, rugându-se. Interiorul bisericii este în stil clasic, în forma unei cruci latine, deasupra dominând o cupolã impresionantã.

Prezbiteriul este împodobit cu diferite figuri mari de bronz. În centru se evidenþiazã statuia Maicii Domnului, înconjuratã de douã coroane: una de spini ºi una de îngeri care cântã. Statuia miraculoasã este o exprimare foarte naturalã, cu multã gingãºie, a Maicii Îndurerate, care þine pe genunchi trupul fãrã viaþã al Fiului ei. Pe piedestal este încrustat anul 1432 ºi numele donatorului, Ludovic Castelbarco. Chiar dacã unii specialiºti vor sã insinueze ideea cã este o realizare din zona Innsbruck, sunt argumente cã statuia a fost realizatã în Italia: piatra, care este din zona Verona – Trento, ºi stilul cald ºi natural al chipului Mariei.

Drumul care urcã acum spre sanctuar este asfaltat, dar pentru

pelerini este cel mai recomandat sã urce pe jos pentru a se ruga, pânã sus, sfântul Rozariu, în timp ce ochii sunt privilegiaþi sã admire o imagine panoramicã de neuitat. Se urcã 1.540 de trepte tãiate în stâncã. Biserica, vãzutã de jos, pare cu adevãrat suspendatã în gol. Înainte de a ajunge la sanctuar se aflã capela pentru spovezi, gânditã în aºa fel ca toþi care ajung aici sã treacã mai întâi prin baia sfintei mãrturisiri. Apoi se porneºte pe „Scara sfântã” (cu 28 de trepte de marmurã), ca o bunã penitenþã.

Meritã de observat ºi de admirat cum o mare parte a bisericii, mai ales peretele din stânga ºi absida, este constituitã chiar de piatra muntelui.

Sanctuarul este deschis pe tot parcursul anului, aici sosind mereu grupuri de pelerini, foarte mulþi din þãrile nordice ale Europei.

De asemenea, sunt multe mãrturii cã aici Maica Domnului a oferit haruri deosebite multor pelerini.

Pr. Iosif Dorcu

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familii

L-am lãsat pe El sã ne uimeascã!

(Dialog lângã pãtuþul copilului mic) ragul meu, mã aflu lângã pãtuþul tãu de mai bine de D cinci minute ºi am impresia cã

nu mã mai satur privindu-te.

Stau ºi mã întreb, cum ai fost creat? Eºti o fãpturã atât de delicatã ºi de firavã, încât atunci când mama te îmbãiazã, am impresia cã te dezmembrezi.

Dacã ne-ar fi lãsat Dumnezeu sã te aducem în aceastã lume numai pe noi, pe mine ºi pe mama ta, nu cred cã am fi reuºit sã te facem atât de „complet”.

Te privesc deja de ceva timp ºi mi se pare cã nu-þi lipseºte nimic. Ai totul! ªi totuºi, ai nevoie de atâtea! Ai mâini ºi picioare, dar ai nevoie sã fii purtat de cãtre noi. Ai ochiºori, nas ºi guriþã, dar ai nevoie de noi ca sã te hrãnim cu ceea ce este bun.

Ai urechi, dar ca sã fii liniºtit ai nevoie sã auzi glasul nostru; al meu ºi al mamei tale. Ai totul ºi totuºi ai nevoie de atâtea!

Dragul meu copil, sã fiu sincer, nu te-am aºteptat, nu te-am programat, dar nici nu te-am amânat! Ai venit ca rãspuns la iubirea noastrã: a mea ºi a mamei tale. Am considerat cã e mai bine aºa. Dacã te-aº fi aºteptat, aº fi rãmas deziluzionat vãzând cã întârzii sã vii, dacã te-aº fi programat, mi-ai fi fãcut mereu impresia cã eºti un „produs”. În acelaºi timp, nici nu te-am amânat, pentru cã, sincer îþi spun, dacã nu ai mai fi venit dupã aceea? Aºa cã te-am lãsat pe „mâna” autorului vieþii. L-am lãsat pe El sã aleagã timpul, l-am lãsat sã ne uimeascã aºa cum numai el ºtie s-o facã. ªi ne-a uimit!

Te privesc ºi mã întreb, cum vei arãta peste cinci ani, peste zece, când vei fi tânãr, când îþi vei alege un drum în viaþã? Te vei cãsãtori sau cine ºtie, poate cã acelaºi Dumnezeu, care mi te-a oferit, te va chema sã fii preot sau un simplu frate?! Cine ºtie! Ceea ce însã nu aº vrea nici mãcar sã-mi închipui, e sã te ºtiu cã vei apuca pe cãi greºite. Nu, mai bine nu! N-aº vrea sã mã dezamãgeºti într-un astfel de mod!

Vom pune în tine tot ceea ce suntem ºi avem mai bun, dar îþi vom cere mereu câte ceva în schimb. Nu vei primi nimic pe gratis! Va trebui sã spui de fiecare datã mãcar un simplu „Mulþumesc!”. Va trebui sã înveþi sã ceri spunând: „Te rog frumos!”. Iar când vei greºi, pentru cã te asigur cã vei ºi greºi, va trebui sã ai curajul sã spui: „Scuzaþi!” sau: „Vã rog sã mã iertaþi!”.

Dragul meu, viaþa din afara pãtuþului tãu e „durã”. Are preþul ei, dar ºi frumuseþea ei. Nu vei obþine nimic, dacã nu înveþi ce înseamnã umilinþa. Nu vei învãþa nimic, dacã o sã ai impresia cã deja ºtii totul. O sã fii marginalizat de toþi, dacã tu îi marginalizezi pe toþi. ªi, mai ales, o sã te vorbeascã toatã lumea de rãu, dacã faci rãul. În schimb, nu te speria dacã te vorbeºte de rãu, deºi tu ai fãcut doar binele. Copiii aruncã cu pietre doar în pomii care fac fructe, în ceilalþi nu aruncã nimeni, dar nici nu sunt luaþi în seamã. Existã ºi doar atât! Ca atare, atunci când faci un bine,

14 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

sã nu te temi de ceea ce va spune lumea. Tu fã-l!

Mã uit la tine de ceva timp ºi am impresia cã nici nu mã iei în seamã. Dar eu te înþeleg, încã eºti mic! Va veni însã o vreme când tot ceea ce acum se aflã doar în mintea mea þi le voi spune deschis, le voi pronunþa uneori „apãsat”, alteori cu blândeþe în glas. Depinde cum le vei percepe. Dar sã nu te aºtepþi cã te vom amãgi în privinþa vieþii. Nu, nu te vom amãgi! Te vom învãþa încã de mic cã viaþa e o luptã, e o continuã luptã ºi cã, pentru a fi un învingãtor, va trebui sã lupþi mereu.

Aha, te-am trezit ºi, dupã cum vãd, cred cã e nevoie sã te ºi schimbãm. Ah, vrei ºi lapte!

Nu, nu plânge, o sã fie totul în regulã! Doar þi-am spus cã viaþa are preþul ei. ªi acestea sunt doar începutul! Restul le vom vedea pe parcurs. Tu, sã creºti ºi sã fii sãnãtos, cã celelalte vin pe rând, prin noi, prin alþii, prin toþi cei cãrora Dumnezeu le-a oferit misiunea de a te ajuta sã intri în viaþã (Robert).

Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

Pentru copii Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Pe insulã, Gotfrid, în timp ce lucra la îmbrãcãmintea sa, se gândea la cât de greu se face un lucru ºi cât de mulþi oameni trebuie sã lucreze.

– Pentru a se înhãma caii la plug, e nevoie de hamuri ºi funii.

Nu numai cã pentru aºa ceva era nevoie de curelar ºi de frânghie; dar mai trebuie sã fi fost alþi oameni care au fãcut sculele pentru ca ei sã aibã cu ce lucra. ªi toate acestea trebuiau sã existe mai înainte ca þãranul sã apuce sã-ºi cultive cânepa ºi grâul în þarina sa. ªi când semãnãturile sunt de acum coapte,

câte alte lucruri mai trebuie încã fãcute! Cânepa trebuie smulsã, uscatã, topitã, dãrãcitã, toarsã, pânã ce în sfârºit se poate scoate firul din ea. Grâul trebuie sã fie secerat ºi treierat, pânã ce împletitorul poate sã facã pãlãria de paie!

Tot aºa se gândea Gotfrid, câte mâini trebuie sã lucreze pânã ce se face postavul colorat: aparate, instrumente, rãzboaie, prese, cazane ºi multe alte obiecte, care au fost lucrate mai înainte de mânã omeneascã; ºi cât de mulþi muncitori au lucrat pânã au fãcut foarfecele ºi acul cu care se coase o hainã!

– Câtã muncã numai pentru un singur ac, ºi-a spus Gotfrid, acest lucru îl pot spune ºi eu. ªi cu toate acestea, cu câþiva gologani, cumperi mai multe ace, deoarece un om ajutã pe altul la lucru. E foarte frumos cã atâþia oameni lucreazã pentru unul singur; dar tot aºa trebuie sã lucreze fiecare în parte pentru colectivitate, pentru ca ea sã poatã exista ºi prospera. De aceea, cel mai destoinic nu trebuie sã dispreþuiascã pe cel mai simplu, iar acesta sã nu invidieze pe cel mai destoinic.

Unul trebuie sã trãiascã prin altul ºi pentru altul. Cine nu munceºte, nu se cade sã mãnânce. Dumnezeu a orânduit lucrurile astfel, ca oamenii sã se iubeascã unul pe altul ºi sã se înþeleagã între ei. O, cât de frumos este a trãi în societate!

Acela care trãieºte departe de societate trebuie sã se strãduiascã mult pentru a face faþã singur tuturor nevoilor de trai.

Dacã voi ajunge în mijlocul oamenilor, nu mã voi da în lãturi sã lucrez cât mai mult. Voi cãuta sã aduc ºi eu partea mea de muncã la prosperarea colectivitãþii neamului omenesc. Dar toate câte le-am adus din mijlocul colectivitãþii omeneºti în aceastã singurãtate, ca îmbrãcãmintea, postavul, aþa, fierul, oricât de necesare mi-ar fi ele, totuºi sunt o nimica toatã în comparaþie cu învãþãtura ce am primit-o acasã, la ºcoalã ºi la Bisericã!

– O Dumnezeule, ce aº fi eu, dacã nu te-aº cunoaºte pe tine, pe scumpul tãu Fiu ºi învãþãturile lui! Aº fi cel mai nenorocit om de pe pãmânt! O, dacã ar cunoaºte toþi oamenii, cât de mare har ºi fericire este, de a te cunoaºte pe tine, Tatã, ºi pe Fiul tãu Isus!

9. O mare nenorocire Gotfrid, însãnãtoºindu-se pe deplin ºi având acum ºi îmbrãcãminte nouã, a început sã ducã un trai liniºtit ºi mulþumit pe insula sa.

Dorul de pãrinþi însã, ºi de ai sãi, îi chinuia inima din ce în ce mai mult. De aceea se ducea mai des pe vârful stâncii ºi privea în depãrtãri, în toate direcþiile, pentru a vedea dacã nu se apropie vreo corabie de insula lui. Ø

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa îi scriu copiii lui Dumnezeu

q „Dragã Dumnezeule, te rog q „Uneori mã gândesc la tine,

Ø

sã mai pui vreo sãrbãtoare între Crãciun ºi Paºti, cã acum nu mai e nimic bun între ele” (Georgiana, 8 ani). q „Te rog sã stai liniºtit. Oricum când traversez strada mã uit în ambele pãrþi” (Daniel, 9 ani). q „În loc sã-i laºi pe oameni sã moarã ºi sã faci pe alþii în locul lor, nu mai bine îi pãstrezi pe cei pe care îi ai deja?”

(Roxana, 8 ani). q „Dacã ai avea timp sã vii duminicã la bisericã... þi-aº arãta pantofii noi pe care mi i-a cumpãrat mama” (Eliza, 7 ani).

chiar dacã ai impresia cã nu mã rog!” (Denis, 9 ani). q „Eu sunt român, tu?” (Robert, 9 ani). q „Tu chiar ai voit ca girafa sã aibã gâtul acela aºa mare, sau a fost o greºealã?” (Nicu, 9 ani). q „Trimite-mi ºi mie un ponei, cã niciodatã nu þi-am cerut nimic pânã acum. Poþi sã verifici!” (Claudiu, 7 ani). q „Poate cã Abel nu ar fi fost ucis de cãtre Cain, dacã fiecare ar fi avut camera lui. La noi acasã, aºa e, ºi vãd cã merge bine!” (Ana-Maria, 8 ani).

ªi nu rareori se întâmpla cã zãrea câte o corabie care venea pânã într-un loc, ºi atunci inima lui bãtea aºa de tare încât simþea cã-i sparge pieptul; dar când bucuria îi era mai mare, corabia o lua în altã direcþie. Gotfrid a ajuns la concluzia cã toate corãbiile ocolesc înadins insula; pentru ce motiv însã fãceau acest lucru, nu putea sã-ºi dea seama.

Departe, în preajma insulei, ieºeau din mare ici colo, colþuri de stânci, ºi multe altele se aflau sub apã; de aceea, pentru a nu-ºi expune corãbiile sã se loveascã de stânci, corãbierii le ocoleau ºi în felul acesta nu se apropia nici unul de stânca pe care se afla Gotfrid. Dându-ºi seama în cele din urmã de acest obstacol, Gotfrid a spus: – Aºa vrea Dumnezeu, ca eu sã rãmân în continuare pe insulã;

fie voia lui! Când va sosi ceasul hotãrât de el sã scap din aceastã pustietate, va ºti sã gãseascã ºi mijloacele pentru a face acest lucru. Dumnezeu ºtie ce face; tot ce face el, face bine. Datoria noastrã însã este sã avem toatã nãdejdea ºi încrederea în el, ca un copilaº faþã de tatãl sãu, care ºtie cã niciodatã nu-i vrea rãul.

Gotfrid se gândea cã va trebui sã stea mai mulþi ani aici pe insulã ºi de aceea ºi-a fãcut o provizie însemnatã de lemne.

A doborât mai mulþi brazi, i-a crãpat ºi a fãcut din ei lodbe uºor de purtat, pe care le-a cãrat ºi a fãcut stivã lângã peºtera lui. De asemenea, a adunat ºi o cantitate însemnatã de crengi uscate pe care avea de gând sã le facã legãturi ca sã poatã avea cu ce aprinde mai uºor focul.

16 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

q „Dau pariu cã þi-e greu sã iu-

beºti toatã omenirea. La noi în familie sunt doar patru persoane ºi mi-e greu sã le iubesc pe toate...” (Iulia, 9 ani). q „Tu când mergi în vacanþã?”

(Izabela, 8 ani).

Recomandate de pr. Gabriel Farcaº

Într-o zi, a doborât un brad mare de pe o stâncã înaltã, un pic mai la distanþã de peºtera lui. Bradul a alunecat cu zgomot mare ºi s-a prãbuºit într-o prãpastie. Aici lucra Gotfrid de dimineaþã pânã seara, fãrã întrerupere, ca sã facã din el lodbe. Cum nu avea ferãstrãu ºi trebuia sã facã acest lucru cu toporul, era nevoit sã munceascã ºi sã transpire mult. Când venea timpul mesei ºi îi era foame, îºi lua legãtura cu lemne pe spate ºi se îndrepta spre peºterã. Într-una dintre zile, când tocmai voia sã plece la masã o, ce groazã pe el! A observat printre stânci în direcþia peºterii sale niºte nori groºi ºi negri, ridicându-se spre cer ºi prin fum sclipeau uneori limbi înspãimântãtoare de flãcãri. (va urma)

Pentru tineri Culorile bucuriei

Fiþi misionari ai bucuriei!

Mesajul pentru Ziua Mona Tineretului 2012, cu Îtemandialã „Bucuraþi-vã mereu în

Domnul!” (Fil 4,4), papa Benedict al XVI-lea oferã tinerilor o reflecþie consistentã ºi ordonatã despre bucurie. De la început papa specificã faptul cã bucuria este un element central al vieþii de credinþã ºi cã Biserica are vocaþia de a aduce lumii bucuria. Mai ales tinerii au nevoie, în contextul dificil de azi, sã simtã cã trãirea credinþei aduce bucurie.

Deºi în viaþa de fiecare zi ne sunt dãruite atâtea bucurii, nu lipsesc ºi dificultãþile care fac sã devinã mai insistentã întrebarea: existã bucuria adevãratã ºi autenticã? Sfântul Pãrinte dã un rãspuns plin de convingere: „Bucuriile autentice, cele mici din cotidian sau cele mari din viaþã, îºi au toate originea în Dumnezeu”, pentru cã el vrea sã ne facã pãrtaºi de bucuria veºnicã. În Cristos aflãm bucuria adevãratã. Martori ai acestui lucru sunt apostolii, ucenicii, Maria Magdalena, Zaheu etc.

Aºadar, bucuria se naºte din întâlnirea cu Cristos care ne cere sã îl urmãm. De aceea papa îndeamnã: „Dragi tineri, nu vã fie fricã sã puneþi în joc viaþa voastrã fãcând spaþiu lui Isus Cristos ºi evangheliei sale; este drumul pentru a avea pacea ºi adevãrata fericire în interiorul nostru, este drumul pentru adevãrata realizare a existenþei noastre de fii ai lui Dumnezeu, creaþi dupã chipul ºi asemãnarea sa”.

Bucuria îºi gãseºte izvorul în gesturi concrete care manifestã credinþa: a recunoaºte în fiecare zi prezenþa sa în viaþa noastrã, a primi Cuvântul sãu, a-l întâlni la sfânta Liturghie.

Papa îndeamnã ca toate aceste momente sã fie trãite cu intensitate. „Un creºtin nu poate sã fie niciodatã trist pentru cã l-a întâlnit pe Cristos, care ºi-a dat viaþa pentru el”, spune papa.

Sfântul Pãrinte continuã sã prezinte secretul adevãratei bucurii referindu-se la trei modalitãþi prin care aceasta poate fi descoperitã ºi trãitã. Mai întâi, bucuria iubirii, care se bazeazã pe fidelitate ºi pe generozitate.

Rãspunsul la iubirea lui Dumnezeu în viaþa cãlugãreascã, monasticã, misionarã, de familie sau de preoþie aduce o bucurie imensã. Bucuria convertirii porneºte de la îndepãrtarea tentaþiilor care pot rãpi adevãrata bucurie. Pentru a reuºi lucrul acesta, Dumnezeu ne pune la dispoziþie poruncile sale, care nu sunt un obstacol în calea libertãþii, ci „un ansamblu de reguli de viaþã esenþiale ºi preþioase care conduc la o existenþã fericitã, realizatã conform proiectului lui Dumnezeu”. Atunci când, totuºi, se întâmplã sã rãtãcim, Dumnezeu vine în întâmpinarea noastrã cu iertarea sa în sacramentul Spovezii. Poate fi descoperitã chiar ºi bucuria în încercãri, deoarece „creºtinul autentic nu este niciodatã disperat ºi trist, chiar ºi în faþa celor mai dure încercãri”. Dovada este datã de exemplul a

doi tineri care „au gãsit în Cristos lumina capabilã sã dea forþã ºi speranþã, chiar ºi în mijlocul celor mai dificile situaþii”: fericitul Pier Giorgio Frassati ºi fericita Chiara Badano. Ei ne aratã cã „bucuria creºtinã nu este o fugã de realitate, ci o forþã supranaturalã pentru a înfrunta ºi a trãi dificultãþile zilnice”.

Papa încheie mesajul sãu cu un îndemn insistent ºi plin de speranþã: „Dragi prieteni, pentru a încheia, aº vrea sã vã îndemn sã fiþi misionari ai bucuriei. Nu putem fi fericiþi dacã ceilalþi nu sunt fericiþi: deci bucuria trebuie sã fie împãrtãºitã. Mergeþi ºi povestiþi celorlalþi tineri bucuria voastrã cã aþi gãsit acea comoarã preþioasã care este însuºi Isus”.

Cuvintele Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea sunt o adevãratã „reþetã a bucuriei” pentru timpurile noastre în care marea problemã nu este cã nu se poate gãsi adevãrata bucurie, ci cã ea este cãutatã, în mod disperat ºi obsesiv, în locuri greºite.

Aceastã cãutare greºitã aduce cu sine tristeþe, nemulþumire ºi disperare! Tocmai opusul a ceea ce vrea sã ne ofere Cristos, care doreºte ceea ce este cel mai bun ºi mai mulþumitor pentru noi! Acolo unde este bucuria noastrã, acolo este ºi salvarea noastrã!

Pr. Felix Roca

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic

raºul Iaºi va gãzdui, în O perioada 25-29 iulie 2012, cea de-a XII-a ediþie a Întâl-

nirii Naþionale a Tineretului Catolic (INTC) ce va avea tema: „Bucuraþi-vã mereu în Domnul” (Fil 4,4). INTC doreºte sã ofere tinerilor catolici din România ocazia sã se întâlneascã ºi sã se cunoascã, sã participe la activitãþi de formare umanã ºi spiritualã, sã-ºi manifeste entuziasmul prin momente culturale ºi artistice, toate acestea în spiritul Zilelor Mondiale ale Tineretului, adicã avându-l în centru pe Isus Cristos, singurul care poate sã rãspundã aspiraþiilor profunde ale tinerilor. Astfel de manifestãri sunt organizate de comunitatea catolicã de ambele rituri din þara noastrã.

Ediþia din anul 2012 va fi a XII-a ºi va celebra 20 de ani de la debutul acestui eveniment.

Programul întâlnirii, ce poate suferi modificãri: Miercuri, 25 iulie - Sosirea participanþilor; - 20.00: Moment de bun venit.

Joi, 26 iulie – sâmbãtã, 28 iulie - 07.30: Micul dejun - 09.00: Rugãciunea de dimineaþã - 09.30: Sfânta Liturghie - 11.00: Cateheza - 11.30: Discuþii pe grupuri - 12.30: Prânz - 15.00: Conferinþe, mese rotunde, ateliere - 19.00: Cina - 20.00: Rugãciunea de searã - 20.30: Program cultural (joi); Priveghere de rugãciune (vineri); „Festivalul bucuriei” (sâmbãtã) Duminicã, 29 iulie - 07.30: Micul dejun - 09.10: Sfânta Liturghie de încheiere - 11.00: Moment de încheiere - 12.00: Prânz; Plecãri.

(Baia Mare – 2009)

Situl oficial al acestui eveniment este www.intc2012.ro, iar pagina de facebook este INTC Iaºi 2012.

INTC este o ocazie de a propune tinerilor de a trãi credinþa cu intensitate ºi fidelitate. Papa Benedict al XVI-lea îi îndeamnã astfel pe tineri: „Dragi prieteni, învãþaþi sã vedeþi cum Dump Primele ediþii desfãºurate: I. Vizantea (1991); nezeu acþioneazã în vieþile voasII. Gheorghe Doja (1992); III. Faraoani (1993); tre, descoperiþi-l ascuns în inima IV. Cãrbunari-Blaj (1994); V. Butea (1995); evenimentelor din cotidianul p Ediþia a VI-a: Bucureºti (1996) vostru. Sã credeþi cã el este meTema: „Adevãrul ºi libertatea” reu fidel faþã de alianþa pe care Moto: „Voi sunteþi chemaþi la libertate” a încheiat-o cu voi în ziua Botep Ediþia a VII-a: Cluj (1998) zului vostru. Sã ºtiþi cã nu vã va Tema: „Sfinþenie pentru zilele noastre” Moto: „Fiþi sfinþi, pentru cã eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt pãrãsi niciodatã. Sã îndreptaþi adesea privirea voastrã spre el. sfânt” (Lev 19,2b).

Pe cruce, ºi-a dãruit viaþa sa penp Ediþia a VIII-a: Timiºoara (2001) tru cã vã iubeºte. Contemplarea Tema: „Tinerii din Europa în schimbare” unei iubiri aºa de mari aduce Moto: „Învãþãtorule, e bine cã suntem aici” (Lc 9,33). în inimile noastre o speranþã ºi p Ediþia a IX-a: Oradea (2003) o bucurie pe care nimic nu o Tema: „Tinerii sunt soarele sau furtuna zilei de mâine” Moto: „Aºa este împãrãþia lui Dumnezeu... mai întâi pai, apoi spic, poate doborî. Un creºtin nu poate sã fie niciodatã trist pentru cã dupã aceea grâu deplin în spic” (Mc 4,26-29). l-a întâlnit pe Cristos, care ºi-a p Ediþia a X-a: ªumuleu Ciuc, jud. Harghita (2006) dat viaþa pentru el” (Din MesaTema: „Reconcilierea” jul papei Benedict al XVI-lea Moto: „Voi toþi sunteþi fraþi” (Mt 23,8). p Ediþia a XI-a: Baia Mare, jud. Maramureº (2009) pentru a XXVII-a Zi Mondialã Tema: „Un foc care aprinde alte focuri” a Tineretului).

Moto: „Pentru mine a trãi este Cristos” (Fil 1,21).

18 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

Pr. Felix Roca

Cristos a înviat!

Tablete spirituale

Lumini artificiale

Cristos a înviat!... ºi moartea s-a curmat Prin tot ce-a luminat, s-a stins primul pãcat.

Isus a înviat ºi-adânc, ºi zãri, ºi morþi, ªi-a renãscut în piept speranþele la toþi.

ntr-o capelã era expusã pentru cult o statuie a Maicii ÎDomului de o frumuseþe deose-

A înviat spre cer, o cale de urcat, Noi doar sã vrem sã dãm uitãrilor pãcat.

Suntem rãscumpãraþi, din sclavi ne face fraþi Mântuitorul vrea, prin el, sã fim salvaþi.

Slãvim cu bucurii în cânt de înãlþat...

Sã afle toþi cã azi... Cristos a înviat!

Cornel Constantin Isãilã

Pe Muntele Înãlþãrii Domnului Pe Eleon, pe apostoli i-ai chemat, În margini de pãmânt martori sã-þi fie, Cu trupul înviat te-ai înãlþat, Redând speranþa omului în veºnicie.

Spre cer cum tu mergeai, ei au privit, Glas înþelept, de înger le-a vorbit: – Bãrbaþi galileeni, de ce spre cer priviþi?

Acest Isus precum în slavã s-a ’nãlþat, Tot astfel va veni ca sã-l slãviþi, ªi-atunci acest pãmânt va fi eliberat!

N-am fost pe Eleon, pe Domnul sã-l ascult, Sfinþind cu-al sãu cuvânt pe apostoli în fiinþã, Azi, pentru cele ce au fost demult, Eu sunt un martor prin credinþã.

N-am fost pe Eleon sã-l vãd pe Domnul, Cum se ’nãlþa spre cer în biruinþã, Dacã de toate acestea se-ndoieºte omul, Eu sunt un martor prin credinþã.

Pe Muntele Înãlþãrii ne-a arãtat Isus, A sa iubire, a sa bunãvoinþã, Cerându-ne ca pân’ l-al timpului apus, Toþi sã-i fim martori prin credinþã.

Martin Cata

bitã, sculptatã cu fineþe. Amplasatã în penumbrã, transmitea în mod sugestiv ceva cu totul special. ªi asta, pânã când cuiva i-a venit ideea „sclipitoare” de a instala ºi a aprinde un reflector care sã învãluie statuia într-o luminã orbitoare ºi þipãtoare.

Persoanele care, pânã atunci, se simþeau minunat în orele lor de rugãciune, s-au declarat deranjate. Dar degeaba…

Poate cã cei cu idei „sclipitoare”, care nu þin cont de simþãmintele altora ºi mai ales de aspectul tainic, sugestiv, ar trebui sã mai reflecteze. Cu trimitere la astfel de încercãri, pãrintele Tonino Bello, adresându-se Preacuratei, scrie: „Nu e un semn al desacralizãrii la modã.

Dacã pentru o clipã îndrãznim sã-þi dãm deoparte aureola, o facem pentru cã vrem sã vedem cât eºti de frumoasã cu capul descoperit. Dacã stingem reflectoarele îndreptate spre tine, o facem pentru cã suntem de pãrere cã putem aprecia mai bine atotputernicia lui Dumnezeu, cel care, dincolo de umbrele trupului tãu, a ascuns izvoarele luminii”.

Aviz celor care tind sã facã multe pentru..., sã spunã multe despre..., sã facã mare caz de...

Adevãratul cult nu constã în a da tot ce poþi, ci mai degrabã în a primi, a corespunde la harul primit, a reflecta... În ambele sensuri.

Pr. Cristian Chinez

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Aurul albastru pa este cea mai importantã A componentã a existenþei vieþii pe pãmânt. Fãrã ea nici un

organism nu poate supravieþui.

Cifrele din statisticile mondiale, referitoare la insuficienþa ºi chiar lipsa apei potabile pentru mulþi oameni, transmit mesaje uluitoare. Unicef ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii au anunþat în luna martie 2012 cã 89% din populaþia mondialã, adicã 6,1 miliarde de persoane, dispun de surse de apã potabilã generatoare de mari boli infecþioase. Pare incredibilã aceastã informaþie, dacã se ia în consideraþie cã planeta noastrã este acoperitã în proporþie de 75% de oceane ºi mãri. Apã existã din abundenþã, însã 97,5% din apa existentã este apã sãratã. În anul 1992, Organizaþia Naþiunilor Unite a instituit Ziua Mondialã a Apei, care se celebreazã în fiecare an la 22 martie.

Noi, românii, precum ºi aproape toþi locuitorii din þãrile europene, nu cunoaºtem ce înseamnã lipsa apei potabile, chiar dacã nu toate resursele oferã apa potabilã de cea mai bunã calitate.

Aºa se explicã faptul cã nici presa ºi nici alte organizaþii nonguvernamentale din þarã nu menþioneazã despre aceastã zi mondialã a apei. În multe þãri din Africa, Asia ºi America Latinã apa este consideratã un „bun sacru” ºi este numitã „aurul albastru”. Nouã ni se recomandã prin toate mijloacele de comunicare sã consumãm minim doi litri de apã

pe zi, însã din relatãrile multor vizitatori în þãrile de misiune ºi, mai ales, din descrierile misionarilor, se constatã cu durere cã mulþi oameni duc lipsã de apã potabilã sau fac eforturi deosebite pentru a o procura. Cine viziteazã aceste þãri are ocazia sã întâlneascã pe drumurile deºertice caravane lungi de cãmile încãrcate cu bidoane, iar adesea, chiar grupuri de copii ºi adulþi, care strãbat cale de multe ore, cu douã, trei vase de apã în spate.

Pentru ei, culoarea ori gustul apei nu mai sunt motive pentru a nu o consuma atunci când o gãsesc, iar pentru cei care reuºesc sã adune apa de ploaie pentru câteva zile sau sãptãmâni este o binecuvântare. În astfel de locuri, soarele de amiazã dogorãºte nemilos întinderile nesfârºite ale deºertului. În timpul zilei, nisipul se încãlzeºte în asemenea mãsurã încât, pãºind desculþ, te poþi alege cu o arsurã. Nu se zãreºte nici o vietate. Cum ar putea exista viaþã, când pe distanþe de zeci ºi sute de kilometri împrejur nu existã nici o picãturã de apã? Popoarele nomade îºi stabilesc colibele lor pentru o anumitã perioadã în jurul ori în apropierea unei surse de apã, iar când aceasta dispare, ei se pun în miºcare, în cãutarea alteia. Anotimpul cãlduros, cu

20 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

temperaturi care uneori depãºesc 45 grade, ºi secetele îndelungate îi determinã pe nomazi sã preþuiascã apa mai mult decât orice alt bun material.

Din nefericire, în unele locuri, apa este ºi cauza multor conflicte dintre triburi. O fântânã sãpatã cu greu în þinuturi deºertice ºi cu piatrã vulcanicã, reprezintã, pentru oamenii din acele þãri de misiuni, un important semn de solidaritate. ªi preoþii noºtri care sunt misionari în Kenya se confruntã deseori cu situaþii asemãnãtoare. ªtim bine cã ei ar dori sã dea o mânã de ajutor localnicilor pentru a depãºi aceastã stare, pentru a putea aduce o clipã de fericire ºi alinare în viaþa multora, însã costurile însemnate (minimum 4.000 lei), necesare pentru realizarea unui astfel de proiect, fac ca un astfel de deziderat sã rãmânã doar un vis.

Pentru noi, care nu suntem obligaþi sã facem economie la apã, este mai greu sã ne imaginãm cã ea poate deveni o problemã de subzistenþã. Însã pentru mulþi alþii, sursa de apã rãmâne o preocupare majorã, iar lipsa ei produce suferinþã.

Pr. Claudiu Iºtoc

ªtiri • ªtiri • ªtiri Aniversãri importante „Mã încredinþez lui Dumnezeu; bunãtatea ºi lumina lui sunt siguranþa mea... Mulþumesc pentru felicitãrile primite, rugaþi-vã pentru mine!” au fost printre cuvintele rostite de papa Benedict al XVI-lea cu prilejul

împlinirii a 85 de ani de viaþã (16 aprilie) ºi ºapte ani de pontificat (19 aprilie). La îndemnul PS Petru Gherghel, în Dieceza de Iaºi s-au fãcut intenþii de rugãciuni la Liturghiile celebrate în sãptãmâna 16-22 aprilie, iar la 19 aprilie s-a celebrat „Liturghia aniversãrii alegerii papei”. Potrivit pãrintelui Federico Lombardi, pontificatul papei Benedict al XVI-lea poate fi sintetizat astfel: 23 de cãlãtorii apostolice internaþionale, 26 în Italia, patru sinoade ale episcopilor, trei Zile Mondiale ale Tinerilor, trei enciclice, Anul Paulin, Anul Sfintei Preoþii ºi nenumãrate discursuri. Întâlnire europeanã A deveni semne de pace ºi reconciliere în Bisericã ºi în societate: a fost unul dintre obiectivele întâlnirii europene a tinerilor între 17 ºi 35 de ani, programatã la Ljubljana, în Slovenia, de la 28 aprilie la 1 mai. Evenimentul a avut loc la iniþiativa Conferinþei Episcopilor din Slovenia ºi a fost animat de Comunitatea din Taizé, ca pregãtire la „Pelerinajul de încredere pe pãmânt”, organizat anual din 1987. Programul a alternat momente de

rugãciune în comun cu laboratoare de activitãþi sociale, viaþã spiritualã ºi relaþia cu patrimoniul artistic. Numeroase familii din Ljubljana ºi-au arãtat disponibilitatea de a gãzdui participanþii la întâlnirea europeanã a tinerilor, care au provenit din mai multe þãri, printre care ºi România.

Papa în Liban Tinerii ºi viitorul Orientului Mijlociu vor fi pe agenda vizitei apostolice a papei Benedict al XVI-lea în Liban, între 14 ºi 16 septembrie. În cadrul Liturghiei de încheiere de la Beirut se prevãd semnarea ºi distribuirea mai multor copii ale exortaþiei apostolice postsinodale pentru Orientul Mijlociu, document care constituie laitmotivul acestei vizite. Textul exortaþiei este rodul Adunãrii Speciale a Sinodului Episcopilor pentru Orientul Mijlociu, desfãºuratã la Roma între 10 ºi 24 octombrie 2010.

La 400 de ani Un eveniment mediatic ºi cultural fãrã precedent: 100 de documente originale (manuscrise, pergamente, scrisori cifrate), pãstrate de la fondarea, acum 400 de ani, a Arhivei Secrete Vaticane, sunt expuse în Muzeele Capitoline din Roma de la 29 februarie pânã la 9 septembrie, cu ocazia expoziþiei „Lux in arcana – Arhiva Secretã Vaticanã se dezvãluie”. Expoziþia poate fi vizitatã ºi pe internet, la adresa: luxinarcana.org.

La 1700 de ani „Constantin cel Mare. La rãdãcinile Europei” a fost titlul reuniunii internaþionale de studiu organizatã între 18 ºi 21 aprilie în Vatican de cãtre Comitetul Pontifical de ªtiinþe Istorice, pentru a marca 1700 de ani de la bãtãlia de la Ponte Milvio ºi de

la convertirea primului împãrat creºtin al Romei. Programul manifestãrii a cuprins ºi proiectarea filmului „Constantin cel Mare”, realizat în 1960 de Lionello De Felice. La 28 octombrie 312, Constantin a pus victoria sa asupra lui Maxenþiu în bãtãlia de la Ponte Milvio sub semnul crucii.

Meditaþii în familie Meditaþiile pentru tradiþionala Calea crucii condusã de papa la Colosseum, în centrul Romei (Vinerea Sfântã, 6 aprilie) au fost încredinþate unor soþi creºtini. Danilo (91 ani) ºi Annamaria Zanzucchi (82 ani), din rândul Miºcãrii Focolarelor, care s-au numãrat printre cei mai apropiaþi colaboratori ai Chiarei Lubich, fondatoarea Miºcãrii; au cinci copii ºi 12 nepoþi ºi au fost zeci de ani responsabili ai Miºcãrii „Familii Noi”. Reflecþiile Cãii crucii au fost dedicate familiei.

Cardinal decedat Cardinalul Ignace Moussa I Daoud, patriarh emerit de Antiohia a Sirienilor ºi prefect emerit al Congregaþiei pentru Bisericile Orientale, a murit la 7 aprilie la Roma. S-a nãscut la 18 septembrie 1930 la Meskané, în Siria, a fost preot din anul 1954, episcop din 1664, patriarh de Antiohia a Sirienilor din 1998 ºi cardinal din 2001. Între anii 2000 ºi 2007 a fost prefect al Congregaþiei pentru Bisericile Orientale. A vizitat ºi Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, din România, în anul 2006. Colegiul cardinalilor este acum alcãtuit din 211 cardinali, dintre care 123 electori ºi 88 neelectori.

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, însoþiþi de pr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial, ºi de pr. Ioan Horvat, rector formator, ºi de ceilalþi fraþi formatori.

Preot în Cipru La solicitarea mai multor credincioºi români din Cipru, Preasfinþitul Petru Gherghel l-a desemnat pe pr. Valentin Aenoaie sã fie prezent pentru

În comuniune deplinã În Marea Britanie, 65 de anglicani, conduºi de reverendul Donald Minchew, au fost primiþi în comuniune deplinã cu Biserica Catolicã, la Croydon, la 2 aprilie. În aprilie, acelaºi pas l-au fãcut: reverendul Paul Gibbons ºi un grup din Maidstone, la Pembury, reverendul Masaki Narusawa ºi un grup din Lancashire, la 3 aprilie; peste 50 de anglicani ºi reverendul Ian Grieves la Darlington, la 4 aprilie. La Portsmouth, la 26 martie, pr. Robert Mercer a devenit al ºaselea fost episcop anglican hirotonit preot catolic. În anul 2010, alte peste 200 de persoane anglicane s-au alãturat Bisericii Catolice.

Copilãria Misionarã Responsabili ai Copilãriei Misionare din 19 þãri (printre care ºi România) ºi Ralamboarison Baptistine, secretarul general al Oficiului pentru Copilãria Misionarã din Vatican, au participat la Luxemburg la întâlnirea „Mit Kindern im Glauben wachsen” – „Sã creºtem în credinþã împreunã cu copiii”, organizatã de Conférence de l`Enfance Missionnaire Européenne (CEME) în perioada 18-20 martie, la Seminarul „Ioan al XXIII-lea”. Din România au fost prezenþi Brânduºa Albert ºi pr. Florin-Petru Sescu.

Novici ºi postnovici Trei sute de tineri fraþi minori conventuali, din toate comunitãþile formative din Europa, s-au reunit la Assisi în perioada 10-14 aprilie, pentru a reflecta asupra actualitãþii mesajului sfântului Francisc în lumea contemporanã. Au participat tineri fraþi cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 30 de ani, din 14 þãri.

Din România au participat toþi fraþii studenþi de la Institutul

pastoraþie în acea þarã, între 7 ºi 16 aprilie, pãrintele reuºind sã celebreze în localitãþile Limassol, Nicosia ºi Larnaca. În toate aceste oraºe se aflã doar o singurã bisericã catolicã, îngrijitã de preoþii franciscani, sub Patriarhia de Ierusalim.

Adunare UCESM Cea de a XV-a adunare generalã a Uniunii Conferinþelor Superiorilor Majori din Europa, s-a desfãºurat la Lourdes, în perioada 19-25 martie, având tema „Viaþa ca vocaþie” ºi motoul „Cuvântul lui Dumnezeu a venit la mine” (Ier 1,4). La adunare au participat 100 de surori ºi cãlugãri din 27 de þãri ale Europei. România a fost reprezentatã de sr. Varvara Acatrinei, CJ, preºedinte CRSM, pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv, preºedinte CSMR, ºi de sr. Ildikó Homa, SSS, secretara generalã CRSM. Restituire pe dreptate Episcopii romano-catolici din România au luat act de intenþia Guvernului României de a modifica, din nou, legislaþia care

22 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

reglementeazã restituirea bunurilor confiscate în mod abuziv de cãtre regimul comunist ºi îºi exprimã dezacordul faþã de mãsurile legislative anunþate public de domnul Bogdan Drãgoi, ministrul Finanþelor Publice. „Restituirea bunurilor confiscate în mod abuziv de regimul comunist este un act de dreptate ºi nu un privilegiu ori o concesie a statului român”, a declarat ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureºti. Episcopiile romano-catolice din România au depus 1.024 de dosare de retrocedare (Arhidieceza de Bucureºti – 26, Arhidieceza de AlbaIulia – 476, Episcopia de Iaºi – 18, Episcopia de Timiºoara – 168, Episcopia de Oradea – 157, Episcopia de Satu Mare – 179). ÎNOMC 2012 La Ciofliceni va avea loc în perioada 7-10 mai, cea de-a XII-a Întâlnire Naþionalã a Operatorilor Media Catolici (ÎNOMC). „Cathopedia” – o enciclopedie Catolicã online în limba românã: http://ro.cathopedia.org (invitat pr. Paolo Benvenuto, realizatorul cathopedia.it); un proiectul on-line legat de Anul Credinþei (prezentat de Radu Capan, coordonator); ºi tema „Biroul de presã ºi relaþia cu media” (invitat pr. Ivan Maffeis, vicedirectorul Centrului de Comunicaþii Sociale al Conferinþei Episcopilor din Italia) sunt printre subiectele care au fost propuse de cãtre organizatorii acestei ediþii.

Premii multiple Dintre cei 37 de elevi din Dieceza de Iaºi care au participat la etapa naþionalã a Olimpiadei de Religie Catolicã, pentru romano ºi greco-catolici, clasele IX-XII, desfãºuratã între 2 ºi 4 aprilie, la Cluj-Napoca, 19 elevi au obþinut premii ºi

menþiuni, la cele douã secþiuni: licee teoretice ºi licee teologice.

Din Dieceza de Iaºi, au participat 37 de elevi, 21 elevi de la teoretic ºi 16 elevi de la teologic, reprezentând judeþele: Bacãu, Iaºi, Galaþi, Neamþ, Suceava, Vaslui. Grupul a fost însoþit de doi preoþi ºi cinci profesori.

Au spus „da” Trei tinere surori din Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot”, au spus „da” lui Cristos, duminicã, 25 martie, prin profesiunea simplã a sfaturilor evanghelice în faþa sorei Lenuþa Bãcãoanu,

superioara generalã, în cadrul unei Liturghii prezidatã de PS Petru Gherghel în capela pãrinþilor verbiþi din Traian (NT).

Sr. Bianca Rotaru (Nicoreºti) a fãcut prima profesiune pentru un an, sr. Sabina Brigita Brandiu (Sãbãoani „Sfânta Cruce”) a reînnoit voturile pentru un an, iar sora Mihaela Imbrea (Nicoreºti) a reînnoit voturile pentru trei ani. În vederea acestui eveniment, surorile au participat la exerciþii spirituale þinute de pr. Grigore Duma (Traian, 19-25 martie). „Peregrinatio Mariae” Continuã pelerinajul în parohii a icoanei Maicii Domnului de la Cacica, prilejuit de Anul Familiei în Dieceza de Iaºi: 26-29 aprilie: Bacãu „Sfânta Cruce” (cu misiuni populare þinute de pr. Cornel Cadar); 3-6 mai: Mãrgineni; 6-9 mai: Huºi „Sfântul Anton”. La 12 mai

va fi pelerinajul bolnavilor la Cacica, apoi „Peregrinatio Mariae” se va desfãºura astfel: 20-23 mai: Somuºca; 24-27 mai: Pustiana ºi 27-30 mai: Târgu Ocna.

Viaþa consacratã ºi familia Persoanele consacrate din Dieceza de Iaºi au avut o întâlnire, la 22 aprilie, la Institutul Teologic Franciscan din Roman, cu tema „Viaþa consacratã ºi familia: sanctuar al iubirii pentru a trãi ºi a promova valorile creºtine”, pe care a prezentat-o pr. Corneliu Berea, SVD. Programul a cuprins momente de rugãciune ºi mãrturii despre activitãþile pastorale cu familiile.

Evenimentul a fost organizat de Comisia Diecezanã pentru Viaþa Consacratã. Întâlnire vocaþionalã Oficiul pentru Vocaþii din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi a organizat, împreunã cu Seminarul „Sfântul Iosif” din Bacãu, sâmbãtã, 28 aprilie (în ajunul Duminicii Bunului Pãstor) la Seminarul din Bacãu, o întâlnire vocaþionalã cu toþi ministranþii din Dieceza de Iaºi, din clasele VI-VIII. Oaspeþilor le-a fost prezentat Seminarul, un scurt program vocaþional, precum ºi un program recreativ.

Organizatorul întâlnirii a fost pr. Andrei Cocianga, responsabilul Oficiului pentru Vocaþii din Dieceza de Iaºi.

Program la Traian Pentru lunile aprilie ºi mai, la casa de reculegere a Misionarilor Cuvântului Divin din Traian a fost stabilit urmãtorul program: 17-21 aprilie: Curs de formare „Animare de pastoraþie vocaþionalã” – Comisia de Pastoraþie Vocaþionalã; 28 aprilie – 2 mai: „Superioare ºi responsabile de comunitate” –

CRSM; 4-6 mai: Curs de formare pentru postulanþi „Sentimentele ºi relaþiile noastre” – sr. Ildiko Homa; 13 mai: Zi de reculegere; 14-18 mai: Exerciþii spirituale pentru fecioare consacrate – pr. Roman Czajka; 18-20 mai: Exerciþii spirituale pentru familii – pr. Vivian Furtado. Cursul de formare pentru postulanþi, prevãzut pentru perioada 20-22 aprilie, a fost anulat. Informaþii suplimentare: tel. 0233/735370 ºi e-mail: verbititraian@yahoo.com.

Pe scurt

17 martie: ªedinþã a Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli din Dieceza de Iaºi, la Buruieneºti n 24 martie: Consfãtuire la Buruieneºti a Comisiei de Perfecþionare ºi Formare Continuã a Grãdiniþelor Confesionale din Dieceza de Iaºi n 24 martie: Conferirea „Missio canonica” pentru profesorii de religie din zona Oneºti n 31 martie: Zi de reculegere pentru 13 familii, la Iaºi, coordonatã de pr. Cornel Cadar n 1 aprilie: Zi de reculegere pentru familii, cu 45 de adulþi din Pildeºti ºi 14 din Traian, la Pildeºti n 10-13 aprilie: Exerciþii spirituale pentru 73 de tineri la Barticeºti, organizate de Familia Iubirii Milostive n 13-16 aprilie: Exerciþii spirituale pentru cercetaºii catolici, la Iaºi ºi Roman n 14 aprilie: Întâlnire a 225 de tineri din 15 parohii cu Acþiunea Catolicã, zona Bacãu, la Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul” n 14 aprilie: Zi de formare pentru animatorii din Acþiunea Catolicã din zonele Iaºi (20 participanþi) ºi Roman (45 de participanþi), la Poiana Micului ºi Adjudeni, tema fiind „Bucuria este izvor de o implicare responsabilã” n 15 aprilie: Liturghie celebratã de un grup de pelerini români din Lleida (Spania) în catedrala „Sagrada Familia” din Barcelona n 15 aprilie: Conferirea mandatului de ministrant la 18 copii din Parohia „Fericitul Ieremia” din Bacãu, de cãtre pr. Andrei Cocianga n 15 aprilie: Instituirea a 15 lectori parohiali în Parohia Buruieneºti n 25 aprilie: Întrunirea Consiliului Prezbiteral, la Traian n 26 aprilie: Întrunirea Consiliului Pastoral Diecezan, la Traian.

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Lucruri interesante

despre organismul uman Cel mai greu „organ” al corpului este pielea. Ea cântãreºte 3,2 kg. | Cel mai mare muºchi este latissimus dorsi. Acesta este un muºchi plat de pe spate care intrã în acþiune în timpul miºcãrii braþului. | Cel mai puternic muºchi din corpul uman este limba. | Celulele care alcãtuiesc creierul uman pot stoca de pânã la 5 ori mai multã informaþie decât cuprinde toatã Enciclopedia Britanicã. | Conform anumitor cercetãri, organismul unei femei are nevoie o orã în plus de somn faþã de cel al unui bãrbat. | Acidul gastric pe care stomacul omului îl eliminã pentru a descompune mâncarea este atât de puternic încât poate dizolva o lamã de ras. | Atunci când ne lovim într-un anume loc din zona cotului resimþim o durere acutã. Aceasta este cauzatã de faptul cã pe aici trece nervul cubital, poziþionat de-a lungul osului humerus.

Se considerã cã aceasta ar fi o scurtã formã de paralizie. | Atunci când privim o persoanã care ne place, involuntar pupilele se dilatã. La fel se întâmplã ºi în cazul în care persoana privitã nu este una plãcutã. | Fibrele nervoase din organism mãsoarã 770.000 km, adicã distanþa de la pãmânt la lunã ºi înapoi. | Întâmplãrile cele mai întâlnite în vise sunt: cãderile, eºecurile repetate în desfãºurarea

unor acþiuni, activitãþi legate de locul de muncã, atacurile sau urmãririle. | Când o persoanã moare, auzul este ultimul simþ perceput. Vãzul este primul care dispare. | În Europa ºi SUA, 12% dintre copiii nãscuþi sunt gemeni. | Omul doarme aproximativ 1/3 din viaþã. Durata de somn la adolescenþi este de 8-10 ore, în timp ce un nou-nãscut are nevoie de 16 ore de somn pe zi. | Creierul uman conþine aproximativ 100 de milioane de neuroni. Fiecare neuron poate realiza circa 10.000 de sinapse (legãturi). Creierul funcþioneazã prin aceste sinapse (legãturi). | Greutatea medie a creierului unui bãrbat este de 1.350 g, iar la femei de 1.200 g. | De la 30 de ani oamenii încep sã scadã în înãlþime. Dimineaþa corpul este mai lung cu circa 1-2 cm. | Omul clipeºte o datã sau de douã ori la 10 secunde, deci de circa 93.000 de ori în 24 de ore. | Omul primeºte 83% din informaþiile externe prin vãz, 11% prin auz, 3% prin miros, 1,5% prin tact ºi 1,5% prin gust. | Inima pompeazã în organism cam 5 litri de sânge pe minut. În 70 de ani de viaþã, inima pompeazã cam 180.000 tone de sânge. | Firul de pãr creºte cu circa 1,3 cm pe lunã ºi are o duratã de viaþã de aproximativ 3 ani. | Nou-nãscutul, dupã câteva zile de la naºtere, îºi va recunoaºte mama dupã miros.

24 · LUMINA CREªTINULUI

·

|

mai 2012

La bãrbaþi, se pare cã existã o legãturã între degetul inelar ºi inimã. Cu cât acest deget este mai lung, cu atât este mai mic riscul unui infarct. | Unghiile cresc în medie cu 0,5 mm pe sãptãmânã. | Când organismul face sport, sângele are nevoie de 10 secunde ca sã ajungã de la inimã pânã la degetul mare de la picior ºi înapoi. | Sângele circulã prin artera aortã cu 1,6 km pe orã. Prin capilare, el circulã cu 109 cm pe orã. | Inima femeilor bate puþin mai repede decât a bãrbaþilor. | Unii oameni chiar au o inimã mare. Nu din cauza generozitãþii, ci pentru cã suferã de o boalã cardiovascularã care face inima sã se mãreascã. | Inima este alcãtuitã în principal din muºchi, unul atât de puternic încât ar putea sã ridice greutatea unei maºini. | Cel mai mare vas de sânge al corpului, artera aortã, are în jur de 3,5 cm în diametru. Capilarele, cele mai mici vase de sânge, au un diametru mediu de opt microni. Un micron este egal cu un metru împãrþit la un milion. |

Dr. Doina Lucia Amza, medic primar

* Ne-au scris de sãrbãtori:

Galina P. Pajura (Bucureºti); Antonia ªtefania Georgescu (Moineºti); pr. Dominic Hîrja (Bucureºti); pr. Ioan Pop (Lugoj); Surorile Misionare (Butea); Surorile „Slujitoarele Sãracilor” (Piatra Neamþ); Surorile „Sfântul Carol Borromeu” (Gioseni); Congregaþia „Inimii Neprihãnite” (Odorheiu Secuiesc); Acþiunea Catolicã (Iaºi); Fam. Marin ªpan (Baia Mare); Fam. Trandafira Rufã ºi Maria Elisabeta Niculescu (Constanþa); Anton Lucaci (Verona, Italia).

Vã mulþumim pentru gândurile ºi urãrile trimise!

Margareta Dâscã (Focuri). „Deoarece Dumnezeu mi-a dãruit o mare bucurie, vreau sã v-o împãrtãºesc ºi dv., cãci ºi revista «Lumina creºtinului» a contribuit la aceastã bucurie.

Trebuie sã vã spun cã citesc cu mare drag revista ºi de multe ori am prins curaj mai ales citind rubrica «Pentru familii». În momentele în care crucea vieþii de familie mi se pãrea grea de dus îmi spuneam ºi eu asemenea sfântului Augustin: «Dacã alþii au putut, eu de ce sã nu pot». ªi aºa cu bune ºi rele am reuºit, alãturi de soþul meu, sã ajungem sã împlinim 25 de ani de cãsnicie, iar acum pot afirma cu tãrie cã meritã sã încercãm sã trãim o viaþã în credinþã aºa cum ne propune Biserica. Nu aº spune întreg adevãrul dacã nu aº recunoaºte cã de-a lungul celor 25 de ani am avut multe momente în care doar am supravieþuit ºi am avut chiar ºi ispita de a renunþa la o cãsnicie care mi se pãrea cã nu merge. Dar în clipele acelea de descurajare un gând venit de sus mã neliniºtea: «Dacã renunþ la cãsnicia mea, probabil mie îmi va fi mai bine, dar am

*

Poºta redacþiei eu dreptul sã las cinci copii fãrã tatã doar ca sã-mi fie mie bine?».

Acum îi mulþumesc Domnului pentru acel gând ºi pentru cã realmente am simþit ajutorul lui în clipele grele. ªi dacã ar fi sã dau un sfat familiilor tinere, de la «înãlþimea celor 25 de ani», aº putea spune cu toatã convingerea cã adevãratul bine ºi frumos în cãsnicie vine mai târziu. (...) Cu toate cã trãim la þarã ºi muncim din greu la munca pãmântului ºi la creºterea animalelor, Dumnezeu a binecuvântat familia noastrã cu cinci copii. Ei sunt toatã bucuria ºi mulþumirea noastrã. (...) Dea bunul Dumnezeu ca sã fie pe pãmânt tot mai multe familii fericite ºi împlinite, cãci eu ºtiu cã Dumnezeu doreºte acest lucru, dar nu trebuie sã uitãm cã nimic nu se obþine fãrã rugãciune, efort ºi speranþã. ªi pentru cã încã suntem în acest timp în care Biserica ne aduce în vizor familia, aº spune: «Familiilor, propuneþi-vã idealuri sfinte ºi luptaþi pentru înfãptuirea lor, pentru cã Dumnezeu ajutã cu harul sãu. Aceasta este bucuria mea ºi vã mulþumesc!”. Într-adevãr, meritã sã luptãm pentru familiile noastre. Dumnezeu este cel care ne dã putere.

Ne bucurãm ºi vã mulþumim pentru cele împãrtãºite. Dorim ca familiile în dificultate sã vã urmeze exemplul de rugãciune ºi de încredere în Dumnezeu.

Ion Criºu (Pãdureni, judeþul Bacãu). „Pe chipul oamenilor de astãzi se citeºte neputinþa ºi disperarea; ei neagã acest fapt, dar se simt neîmpliniþi. Oricât de mult ar avea nu este suficient ºi sunt încurcaþi în iþele propriilor dorinþe. Alunecã într-un haos total care îi distruge pe ei ºi pe cei din jurul lor. (...) Dacã în familie nu existã iubire ºi credinþã în Dumnezeu totul este

*

pierdut. Copiii, dar ºi adulþii sunt tentaþi sã facã lucruri care nu-i plac lui Dumnezeu. (...) Sunt foarte supãrat pentru cã timp de 40 de zile, cât noi ne-am pregãtit pentru Învierea Domnului, posturile de televiziune nu au vorbit mai nimic despre suferinþa lui Isus Cristos. (...) Ce fel de Post Mare a fost acesta când multã lume s-a distrat?

Atunci când au fost întrebaþi pe stradã ce înseamnã «Paºtele», foarte mulþi au rãspuns «Naºterea lui Isus». Poate fi ºi aceasta o variantã de rãspuns pentru cã suntem un popor credincios, nu? (...) Ce trebuie sã facem în acest timp când desfrâul ºi pãcatul nu mai sunt conºtientizate? Se mirã lumea cã nu-ºi mai gãseºte rostul în viaþã ºi cã suferinþa este la tot pasul! (...) Eu zic cã Dumnezeu nu ne cere mult, el ne cere sã-l respectãm ºi sã avem încredere”.

Toate constatãrile ºi preocupãrile dv. sunt bune. O mare parte dintre ele se pot rezolva dacã ºi noi punem umãrul. Redãm mai jos un text din cartea „Lucrãtori cu Dumnezeu” de Traian Dorz, p. 118, din care putem lua învãþãturã: „E plinã lumea de oameni care se pierd în tot felul de patimi ºi pãcate. Frate, cautã sã mântuieºti pe care poþi ºi pe care vrea. E plinã lumea de familii dezbinate, de copii rãi, de soþi certaþi, de case sparte, de suflete amãrâte. Frate, cautã sã împaci, sã ajuþi, sã apropii, sã ridici, sã repari oriunde ºi oricât poþi. O familie pe care o împaci va fi o familie mântuitã. Un copil pe care îl salvezi va fi o viaþã mântuitã. O casã pe care o uneºti va fi un cãmin refãcut. Un suflet pe care îl ridici va fi mai mult ca o lume întreagã. Frate, priveºte în jurul tãu câte mâini se ridicã rugãtoare spre tine din valurile pierzãrii! Mântuieºte-le!”.

mai 2012 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Noutãþi editoriale Învãþãtorule, învaþã-ne sã ne rugãm Andrea Gasparino, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-23-5, 14x21 cm, 300 p., în curs de apariþie CD: Lecþionarul Roman. Anul C, Partea I: Duminici ºi sãrbãtori din Advent, Crãciun, Postul Mare ºi timpul pascal Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, cd mp3, 15 lei CD: Lecþionarul Roman. Anul C, Partea a II-a: Timpul de peste an Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, cd mp3, 15 lei Fii atent!

Itinerar spiritual pentru tineri.

Postul Mare 2012 Acþiunea Catolicã „Sfântul Iosif” Iaºi, Ed. „Presa Bunã”, 14x21 cm, 172 p., 3 lei

Ziua Reducerilor

Cale de Concurs îndumnezeire Eloi Leclerc, Ed. „Sapientia”, datã la douã luni aveþi poISBN 978-606sibilitatea de a câºtiga un 578-044-6, 13,5x20 cm, 114 p., premiu. Trebuie doar sã rãspun10 lei deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Jertfa rãstignirii. articolele din numãrul trecut Raþiune ºi mister al revistei. Se acordã douã preAnton Moisin, mii, prin tragere la sorþi. TrimiEd. „Sapientia”, teþi prin poºtã pe adresa de la ISBN 978-606pag.

2, prin fax: 0232/211527 578-038-5, sau prin e-mail: editor@ercis.ro 14x21 cm, 120 p., 10 lei rãspunsul, adresa dv. completã ºi, eventual, numãrul de telefon Dumnezeu este la care puteþi fi contactat. Pariubire: cântãri ale ticipã la concurs rãspunsurile credinþei care vor ajunge la redacþie pânã Petru Ciobanu, la 15 iunie. Numele câºtigãtoEd. „Sapientia”, rilor se vor anunþa în revista din ISBN 978-606luna iulie.

578-040-8, 13,5x20 cm, 160 p., 10 lei Întrebarea Care este numãrul aproximativ al creºtinilor catolici în lume Îmbãtrânitul interzis! ºi ce procent reprezintã?

Reflecþii ºi propuneri pentru a îmbãtrâni frumos Premiul Novello Pederzini, Învãþãtorule, Ed. Arhiepiscopiei învaþã-ne sã ne rugãm Romano-Catolice Andrea Gasparino propune de Bucureºti, prin aceastã carte un curs de ISBN 978-973-1891-40-8, 14x21 cm, 142 p., 10 lei rugãciune zilnicã pe durata unei luni calendaristice, cu o -25% îmbinare a lecturii pasajelor biblice cu meditaþii.

Citeºti ºi câºtigi

O

Peste 250 de titluri la un preþ special!

Cu ocazia Zilei Presei în Dieceza de Iaºi, Editura „Presa Bunã” a lansat Ziua Reducerilor, cu posibilitatea pentru cei interesaþi de a achiziþiona cãrþi la preþ redus (în limita stocului disponibil), pe parcursul unei singure zile. În ziua de luni, 21 mai 2012, se pot face comenzi pentru titlurile de la Editura „Presa Bunã”. Lista cãrþilor din oferta specialã poate fi descãrcatã de pe www.ercis.ro. Reducerea este de 25% din preþul normal.

Comenzile pentru Ziua Reducerilor se pot face doar pe 21 mai, toatã ziua (orele 00.00-24.00) la libraria@ercis.ro ºi între orele 10.00 ºi 18.00 la tel.: 0232/212003, int. 41, sau direct la Librãria „Presa Bunã” din Iaºi.

La un preþ special, puteþi procura cât mai multe cãrþi pentru prieteni sau pentru biblioteca personalã!

26 · LUMINA CREªTINULUI

·

mai 2012

Câºtigãtorii din luna martie Au fost primite: 18 e-mailuri, cinci scrisori ºi trei faxuri, toate cu rãspunsuri corecte. În urma tragerii la sorþi, au câºtigat: Elena Luca (Piatra Neamþ) ºi Maria Dumea (Adjudeni), care vor primi câte un exemplar din publicaþia Buletin istoric, nr. 12/2011.

Cãsãtoria ºi familia (VII) Orizontal: 1) Mediul uman la care se raporteazã familia în calitate de „celulã de bazã ºi vitalã” a acesteia (cf. Familiaris Consortio 42) – În zare! 2) Îndatorire socialã a familiei ce constã în „deschiderea uºii propriei case ºi chiar a propriei inimi”, pentru a-i primi pe cei înfometaþi, sãraci, bolnavi, bãtrâni ºi fãrã familie (cf. FC 44; 47). 3) Esenþiale în culturã! – Elemente de tehnologie generalã (abr.) – Celebra plantã din psalmii lui David, utilizatã pentru purificarea locurilor sacre. 4) Cuier! – Vitejesc – Tineretul Maltez din România (abr.). 5) Dreptul la distracþie, relaxare ºi odihnã onestã, care sã favorizeze valorile familiei. 6) Fire textile – Precum – Oraº în Bolivia.

7) Cub! – Radu Stanca – El însuºi (pron.). 8) Drept al familiei de a-i fi asigurat un cadru privat în ceea ce priveºte viaþa conjugalã ºi familialã. 9) Mitrã papalã formatã din trei coroane suprapuse – Învãþãmântul universitar din România (abr.) – Soþ! 10) Acuze! – Drept al familiei ce implicã faptul de a fi la adãpost de orice pericol de ordin fizic, socio-politic ºi

Isus Cristos

economic. 11) Oraº în Taiwan – Joc distractiv, cunoscut ºi cu numele de Moarã. 12) Dreptul familiei de a pleca din propria þarã, pentru a se stabili temporar sau definitiv într-o altã þarã, în cãutarea unui trai mai bun – Portiþe.

Vertical: 1) Coeziune care îi determinã pe oameni sã-ºi acorde ajutor reciproc, pentru a rezolva problemele dreptãþii, ale libertãþii ºi ale pãcii (cf. FC 48). 2) Gard din vergele – Normã de lucru fixatã printr-un regulament (arh.).

3) Centrul de Primiri Urgenþe (abr.) – Comunitate religioasã disidentã – Arbore african.

4) Cãmãºi înflorate – În cete! – Amendã (reg.). 5) Care vãdeºte sensibilitate ºi rafinament (fig.) – Grad în ierarhia ofiþerilor. 6) Dibuiri. 7) Care dã fiori (adj.) – Cunoscut.

8) Ultimele facilitãþi! – Paradis – De culoarea aurului.

9) Etichetat de la bun început! – Limitat. 10) Stare de slãbiciune

Criptografie (6,4,7,2,5,10,2,2,6,5,3,5) Galina P. Pajura

ºi de obosealã prelungitã a organismului (med.) – Ultimii constituenþi! 11) Particulã a materiei – În esenþã! – Instituþie politico-administrativã a societãþii ce trebuie sã favorizeze pozitiv ºi sã stimuleze la maximum acele îndatoriri pe care familiile le pot exercita singure sau asociate (cf. FC 45).

12) Drept al familiei ce implicã libertatea de a desemna un reprezentant în relaþia sa cu autoritãþile publice, economice, sociale ºi culturale.

Dicþionar: RENEZ, TAKAO, NIZAM, KI, ALGID.

Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Triduumul pascal” din numãrul trecut:

1) CINA – AGONIE; 2) OE – PILAT – NL; 3) NRC – EBR – IMI; 4) DURERI – ALO; 5) ASISTENT – RI; 6) MANTA – U – IMN; 7) NL – ETA – SLAV; 8) AIURI – SPINI; 9) RM – A – SARETA; 10) E – V – ICNI A; 11) RASTIGNIRE; 12) CALE – TETREA.

Rezolvarea criptografiei „În numele lui Isus” din numãrul trecut: CE – L – IN – V – IA – TT – O – T – IC – RE – ST – IN – I – I – S – UN – T – IN – S – LUJ – B – APA – CII – SI – A – I – UBI – R – II.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Vizantea, 11-14 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Câmpulung Moldovenesc, 18-21 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Dofteana, 22-25 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Focuri, 25-28 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Pârgãreºti, 29 martie – 1 aprilie)

Liturghia crismei (Iaºi, 5 aprilie)

Exerciþii spirituale pentru tineri (Barticeºti, 10-13 aprilie)

Întâlnirea tinerilor din Acþiunea Catolicã – zona Bacãu (Oneºti, 14 aprilie)