Issuu on Google+


LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXII iulie 2011, nr. 7 (259) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Claudiu Bulai, Sergiu Gabor Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez? Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca toþi creºtinii sã contribuie, mai ales în þãrile cele mai sãrace, la uºurarea suferinþei materiale ºi spirituale a bolnavilor de SIDA. Intenþia misionarã Pentru cãlugãriþele care activeazã în teritoriile de misiune: sã fie mãrturisitoare ale bucuriei evanghelice ºi semn viu al iubirii lui Cristos.

Apostolul iubirii (VI) artea a doua din Evanghelia scrisã de sfântul apostol P Ioan, numitã ºi „Cartea semnelor” (1,19-12,50), este cea mai amplã. O atenþie aparte meritã capitolul al ºaselea, numãrând cele mai multe versete, 71, care, cu excepþia a ºase (16-21), sunt închinate lui Isus, pâinea vieþii. Evanghelistul Ioan, ca de altfel ºi ceilalþi trei evangheliºti, relateazã minunea înmulþirii pâinilor. Mulþimile înfometate ºi însetate de dreptate erau în stare sã-l asculte zi ºi noapte pe Isus care „vorbea ca nimeni altul” ºi pentru cã se milostivea de cei bolnavi ºi nãpãstuiþi de duhuri rele. Dupã ce a promis femeii samaritene „apa vie care þâºneºte spre viaþa cea veºnicã” (In 4,14), inima preamilostivã a Învãþãtorului nu putea trece cu vederea trebuinþa hranei de întãrire a trupului. Pentru iubirea ºi atotputernicia dumnezeiascã au fost suficiente cele cinci pâini de orz ºi cei doi peºti, pe care Andrei, fratele lui Simon Petru, le-a vãzut la un bãiat dintre cei mulþi, pentru a sãtura mulþimea în care numai bãrbaþii erau în numãr de 5.000. Apoi câtã delicateþe ºi grijã din partea lui Isus, care le spune ucenicilor „sã adune

bucãþile rãmase, ca sã nu se piardã nimic!”. Minunea era evidentã. E remarcabilã menþiunea fãcutã de evanghelist: „Isus a luat pâinile ºi, mulþumind, le-a dat celor aºezaþi” (v. 11). Sintagma „a mulþumi” (în greceºte „euharistein”), folositã de Isus ºi în alte împrejurãri, mai cu seamã la Cina cea de Tainã, rãmâne termen consacrat în Liturghia creºtinã, având în vedere transformarea substanþialã a pâinii ºi vinului în trupul ºi sângele lui Isus Cristos, realitate exprimatã cu toatã tãria ºi claritatea în cuprinsul capitolului menþionat: „Eu sunt pâinea vieþii” (v. 35a). „Cine mãnâncã trupul meu ºi bea sângele meu are viaþa veºnicã” (v. 54a). Pentru fidelitatea cu care evanghelistul Ioan redã acest episod vital în religia creºtinã meritã sã i se dea ºi titlul de apostol euharistic. Ca fiu testamentar al Maicii Preacurate, trãitoarea euharisticã a Fiului lui Dumnezeu, apostolul vrea sã ne mobilizeze pe toþi fraþi ai sãi, mãrturisitori ºi trãitori ai prezenþei reale a lui Isus în Euharistie, pentru ca, susþinuþi de Duhul adevãrului ºi al iubirii, sã ne bucurãm de viaþa nemuritoare.

Mesaj terezian

Devoþiunea euharisticã a Terezei „Cerul meu este ascuns în ostia cea micã în care Isus, mirele meu, se acoperã de iubire. Din acest focar divin voi scoate viaþa. Ce fericit moment când, în iubirea ta, vii la mine, preaiubitul meu, sã mã transformi în tine. Unire de iubire, euforie de nedescris! Iatã cerul meu! P.A.D.


SCRISOARE PASTORALÃ

Viitorul Bisericii noastre depinde de familii rogramul pastoral, început cu prima duminicã din AdP vent 2010, dedicat familiei ºi Cãsãtoriei creºtine se aflã în plinã desfãºurare. Conºtienþi de importanþa pe care o au familia ºi soþii în viaþa societãþii ºi a Bisericii noastre locale, cunoscând marea responsabilitate ce revine fiecãrui pãstor angajat în misiunea de a asista ºi îndruma pe credincioºii încredinþaþi grijii lor pastorale ºi de a-i ajuta în împlinirea misiunii lor, considerãm cã nimic nu-i prea mult în acest sfânt ºi important domeniu al activitãþii ºi muncii noastre pastorale. Având în vedere învãþãtura Sfintei Scripturi, a sfintei tradiþii creºtine, cunoscând, de asemenea, chemarea pe care ne-a fãcut-o Conciliul Vatican II ºi mai ales doctrina marilor papi de la sfârºitul ultimului mileniu: Pius al XI-lea ºi Paul al VI-lea, precum ºi cea a fericitului Ioan Paul al II-lea care a deschis noul mileniu, doctrinã pe care o promoveazã cu claritate actualul papã Benedict al XVI-lea, ne revine nouã, pãstorilor acestui popor credincios, marea responsabilitate ca, în climatul cel nou, creat de mentalitatea materialistã ºi hedonistã, sã prezentãm fãrã încetare adevãratele valori ale familiei, celula de bazã a lumii, precum ºi sacralitatea ºi menirea Cãsãtoriei creºtine. Dumnezeu creatorul a încredinþat familiei darul cel mai mare: viaþa ºi destinul întregii societãþi ºi, de asemenea, viitorul Bisericii.

Þinând cont de aceste urgenþe ºi de aceastã mare responsabilitate, în acest an 2011, Episcopia de Iaºi organizeazã la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi cursuri de formare teologicã, pastoralã ºi spiritualã pentru toþi preoþii angajaþi în activitatea pastoralã. Întrucât tema pentru cel de-al doilea an pastoral este „Apropierea familiei de Bisericã”, propunem ca tematicã generalã a cursurilor: „Preotul ºi familia creºtinã: colaboratori în ogorul Bisericii ºi martori ai împãrãþiei lui Dumnezeu în lume”, în cadrul cãrora se va analiza cum se poate ajunge la o mai bunã ºi strânsã colaborare dintre preoþi ºi familiile creºtine în principalele domenii de activitate ale Bisericii: viaþa liturgicã, activitãþile pastoral-educative ºi social-caritative. Cursurile se vor desfãºura pe parcursul a trei serii (a câte 75 de preoþi): I: 5-9 septembrie, II: 12-16 septembrie, III: 19-23 septembrie. Vor fi douã conferinþe pe zi, în cursul dimineþii, urmate de discuþii în grupuri pe tema datã, în timpul dupã-amiezii. În total vor fi ºapte conferinþe ºi patru forumuri de discuþii. Prima zi va fi dedicatã liturgiei (Liturgia: izvorul ºi culmea trãirii preotului ºi a familiei creºtine), a doua zi activitãþilor social-educative (Preotul ºi familia creºtinã: colaboratori în activitãþile pastoral-educative ale Bisericii), iar a treia zi celor social-caritative (Mãrturia calificatã a preotului

ºi a familiei creºtine în domeniul social-caritativ, ca loc de manifestare a prezenþei împãrãþiei lui Dumnezeu în lume). Temele vor fi tratate ºi fundamentate biblic, teologic, pastoral ºi canonic. Cursurile se vor bucura de susþinerea profesorilor, precum ºi a unor specialiºti laici invitaþi de noi. Desfãºurãtorul detaliat, cu întregul program distribuit pe zile, ca ºi lista cu preoþii repartizaþi pe fiecare sãptãmânã urmeazã sã fie transmise ulterior de episcopul nostru auxiliar Aurel. Îl rugãm pe Dumnezeu, creatorul omului ºi întemeietorul familiei, implorãm, de asemenea, cu bucurie ºi speranþã pe Cel care a ridicat Cãsãtoria la rang de tainã mântuitoare, pe Domnul nostru Isus Cristos, care a binevoit sã se nascã între oameni într-o familie, încrezându-ne în mijlocirea ºi ocrotirea sfintei familii din Nazaret, modelul tuturor familiilor, sã ocroteascã ºi sã lumineze pe toþi credincioºii noºtri care au primit demnitatea de pãrinþi ºi se bucurã sã formeze nucleele vieþii ºi ale speranþei întregii omeniri ºi ale Bisericii noastre locale. Binecuvânteazã, Doamne, poporul nostru cu familii sfinte! Iaºi, 15 iunie 2011 ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 3


Actualitatea

La 60 de ani de preoþie Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea a celebrat la 29 iunie, în solemnitatea Sfinþilor Petru ºi Paul, 60 de ani de preoþie. În vederea aniversãrii, Congregaþia pentru Cler a difuzat un apel cãtre catolicii din toatã lumea invitându-i sã celebreze acest eveniment prin rugãciune euharisticã pentru sfinþirea preoþilor ºi pentru darul de noi vocaþii la sfânta Preoþie. În acest sens, ºi în Dieceza de Iaºi au fost în diverse parohii, mãnãstiri ºi instituþii ore de adoraþie ºi de rugãciune. Celebrãrile se încheie în ziua de 1 iulie, în sãrbãtoarea Sfintei Inimi a lui Isus ºi Ziua Mondialã de Rugãciune pentru Sfinþirea Preoþilor (a 65-a). Publicãm în cele ce urmeazã gânduri ale papei despre vocaþia sa ºi despre Preoþie extrase din diferite materiale. ‰ Este imposibil un autoportret; ºi este dificil sã te judeci pe tine însuþi. Pot doar sã spun cã provin dintr-o familie foarte simplã, foarte umilã, ºi de aceea nu prea mã simt cardinal, mã simt un om simplu. În Germania am trãit într-un sãtuc, cu oameni care lucreazã în agriculturã, în artizanat, ºi acolo mã simt în mediul meu. În acelaºi timp, caut sã fiu aºa ºi la biroul meu, dacã reuºesc: nu îndrãznesc eu sã judec. Îmi amintesc mereu cu mare afecþiune profunda bunãtate a tatãlui ºi a mamei ºi, fireºte, pentru mine, bunãtatea implicã ºi capacitatea de a spune „nu”, pentru cã o bunãtate care lasã sã se întâmple totul nu face bine celuilalt. Uneori, forma bunãtãþii poate sã fie ºi a spune „nu” ºi a risca astfel o contradicþie. Dar ºi aceasta trebuie sã vinã nu din dorinþa de putere, de revendicare, ci trebuie sã provinã dintr-o bunãtate ultimã, din dorinþa de a face bine altuia. Acestea sunt criteriile mele, aceasta este originea mea, altceva ar trebui sã spunã alþii. (Autoportret al noului

pontif. Interviu cu cardinalul Ratzinger din noiembrie 2001, „24 ore nel mondo”, nr. 110, 20 aprilie 2005) ‰ În decembrie 1944, când am fost chemat la serviciul militar, comandantul de companie ne-a întrebat la ce profesie aspira fiecare. Am rãspuns cã vreau sã devin preot catolic. Sublocotenentul a replicat: „Dumneata trebuie sã-þi cauþi altceva. În noua Germanie nu mai este nevoie de preoþi”. ªtiam cã aceastã „nouã Germanie” era deja la sfârºit ºi cã dupã devastãrile enorme aduse de acea nebunie asupra þãrii, avea sã fie nevoie de preoþi mai mult ca oricând. (Scrisoarea adresatã seminariºtilor la încheierea Anului Sfintei Preoþii, 18 octombrie 2010) ‰ Eu însumi port încã în inimã amintirea primului paroh alãturi de care am exercitat slujirea mea de tânãr preot: el mi-a lãsat exemplul unei dãruiri fãrã rezerve pentru propria slujire pastoralã, ajungând sã moarã chiar în momentul în care ducea viaticul unui om grav bolnav.

4 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

Apoi, îmi revin în memorie nenumãraþii confraþi pe care i-am întâlnit ºi pe care continui sã-i întâlnesc, chiar ºi în timpul cãlãtoriilor mele pastorale în diferitele naþiuni, angajaþi cu generozitate în exercitarea zilnicã a slujirii lor preoþeºti. Însã expresia folositã de sfântul paroh de Ars („Preoþia este iubirea inimii lui Isus”) evocã ºi strãpungerea inimii lui Cristos ºi coroana de spini pe care o poartã pe cap. Prin urmare, gândul se îndreaptã spre nenumãratele situaþii de suferinþã în care sunt implicaþi mulþi preoþi, fie pentru cã sunt pãrtaºi de experienþa umanã a durerii în multitudinea manifestãrilor sale, fie pentru cã nu sunt înþeleºi chiar de destinatarii slujirii lor: cum sã nu-i amintim pe atâþia preoþi ofensaþi în demnitatea lor, împiedicaþi în misiunea lor, uneori chiar persecutaþi pânã la mãrturia supremã a vãrsãrii sângelui? (Scrisoarea adresatã preoþilor pentru deschiderea Anului Sfintei Preoþii, 16 iunie 2009). „


Pelerinaj al þiganilor proape 2.000 de þigani A europeni, în zilele de 11 ºi 12 iunie, au fost în pelerinaj la Roma. Printre ei s-a aflat ºi un grup din România coordonat de pr. Alois Fechet. Din grup, cu binecuvântarea ÎPS Teofan, mitropolit al Moldovei ºi Bucovinei, a fãcut parte ºi un preot ortodox care se ocupã cu pastoraþia þiganilor. Pelerinajul a fost ocazionat de împlinirea a 150 de ani de la naºtere ºi a 75 de ani de la martiriul fericitului Ceferino Giménez Malla (1861-1936), þigan de origine spaniolã martirizat pentru credinþã. Sâmbãtã, 11 iunie, la ora 12.00, participanþii la eveniment, au fost primiþi de Sfântul Pãrinte în aula „Paul al VI-lea”. Femei, bãrbaþi, bãtrâni ºi copii aparþinând la circa zece etnii (printre care: rom, kalé, manouches, sinti, travellers, romanichals ºi yenish) au fost prezenþi cu dorinþa de a povesti frânturi ale unei vieþi în general ignorate, adesea dispreþuitã, având în spate o istorie urzitã din lumini ºi gesturi eroice. Multe etnii nu mai sunt nomade, dar cautã stabilitate având noi aºteptãri în faþa vieþii. Întâlnirea a fost animatã de sunete tipice ale muzicii þigãneºti, alternate cu momente de mãrturii ale unor þigani care au vorbit despre lumea lor, fãcutã din libertate, dar, deseori, ºi din numeroase dificultãþi, neîncredere

din partea celorlalþi, din experienþe dramatice din trecut, dar ºi din speranþe pentru viitor. La audienþã au participat ºi câteva cãlugãriþe care provin din aceste grupuri etnice, alãturi de câþiva preoþi ºi diaconi care vor primi în curând taina preoþiei. Una dintre cãlugãriþe, Anastazia Hulubova, din Slovacia, a vorbit despre vocaþia ei. Când era adolescentã a cunoscut un preot ºi un grup de tineri creºtini ºi a început sã frecventeze acel grup pe ascuns, de teama regimului comunist. În prezent se ocupã de pastoraþie în mijlocul romilor, a populaþiei sale de origine. A vorbit ºi Ceija Stoika, þigancã din Austria, care a supravieþuit detenþiei din lagãrele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau ºi Bergen-Belsen. Fãcea parte dintr-o familie lãrgitã de 200 de persoane, din care doar ºase au supravieþuit rãzboiului ºi exterminãrii. Avea 9 ani, când a fost deportatã. Papa le-a spus cã sunt în inima Bisericii. A fãcut apoi la guverne: „Niciodatã sã nu mai fie refuz ºi dispreþ”. În cursul dupã-amiezii de sâmbãtã, 11 iunie, la ora 18.30, pelerinii au participat la o celebrare a cuvântului în bazilica „Sfântul Bartolomeu” de pe Insula Tiberinã, prezidatã de

arhiepiscopul Antonio Maria Vegliò, preºedinte al Consiliului Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Itineranþilor. Ziua urmãtoare, 12 iunie, þiganii au fost la Sanctuarul Divinei Iubiri pentru sfânta Liturghie, la altarul capelei în aer liber. Celebrarea a fost prezidatã la ora 11.00 de Mons. Pietro Santoro, episcop de Avezzano. Se estimeazã cã în întreaga lume existã circa 36 de milioane de þigani, dintre care 18 milioane trãiesc în India, 15 milioane în Europa ºi peste 2 milioane pe continentul american (SUA ºi Brazilia). „În opinia mea – afirmã prof. Marco Impagliazzo, preºedintele Comunitãþii «Sfântul Egidiu» –, adevãrata revoluþie astãzi în Europa este posibilã în funcþie de modul în care vor fi trataþi copiii romilor. E clar cã prima ºi cea mai mare formã de integrare pentru aceste populaþii este atunci când copiii merg la ºcoalã, când copiii romilor învaþã, sunt ºcolarizaþi. Acest fapt le permite sã aibã un viitor! (...) Aceste populaþii încep sã-ºi schimbe modul de gândire: ei înºiºi nu mai vor sã fie nomazi ºi cautã o anumitã formã de stabilitate, la care deseori nu ajung din cauza lipsei de documente”. „

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 5


Papa în Croaþia

Sub semnul familiei ea de-a 19-a cãlãtorie apostolicã internaþionalã a lui C Benedict al XVI-lea a avut loc în Croaþia, în zilele de 4 ºi 5 iunie, cu ocazia Zilei Naþionale a Familiilor Catolice Croate. În timpul vizitei, papa s-a recules în rugãciune la mormântul cardinalului martir Alois Stepinac, fost arhiepiscop de Zagreb. Prima Zi Naþionalã a Familiilor Catolice Croate a culminat cu Liturghia de duminicã dimineaþã, 5 iunie, la care au participat 400.000 de credincioºi, o mie de preoþi ºi 60 de episcopi, croaþi, dar ºi din þãrile învecinate. Într-o societate, precum cea europeanã, în care rãspândirea secularizãrii „duce la marginalizarea lui Dumnezeu din viaþã ºi la o crescândã dezagregare a familiei”, familiile credincioase sã fie curajoase ºi sã nu cedeze „acelei mentalitãþi secularizate care propune convieþuirea ca pregãtitoare sau de-a dreptul substitutivã cãsãtoriei”, dar sã arate prin mãrturia lor de viaþã „cã este posibil a iubi, asemenea lui Cristos, fãrã rezerve”, ºi cã „nu trebuie sã le fie teamã de a se angaja faþã de o altã persoanã”. Sunt

Republica Croaþia Suprafaþa: 56.594 km2 Populaþia: 4.500.000 de locuitori Capitala: Zagreb Ziua naþionalã: 25 iunie Religia oficialã: creºtinism (77% catolici, 11% ortodocºii, 1% musulmani) Biserica Catolicã: 17 dieceze, 25 de episcopi, 2.343 de preoþi, 1.598 de parohii, 587 de seminariºti (149 la seminarul mic ºi 438 la seminarul mare).

câteva dintre afirmaþiile fãcute în timpul Liturghiei, când papa a îndemnat familiile croate sã apere viaþa ºi sã arate frumuseþea iubirii conjugale ºi creºtine. În Piaþa „Bano Josip Jelacic”, în inima oraºului Zagreb, sâmbãtã seara (4 iunie) a avut loc privegherea cu tinerii. Peste 50.000 de tineri au cântat ºi apoi, în momentele de ascultare a Cuvântului lui Dumnezeu ºi de rugãciune, s-au recules în tãcere. Papa le-a repetat întrebarea pe care Isus a pus-o primilor sãi discipoli: „Ce cãutaþi?” (In 1,38). Totodatã le-a spus cã Dumnezeu îi cautã mai întâi ºi mai mult decât ei înºiºi îl cautã pe el. „Lãsaþi-vã luaþi de mânã de Isus, pentru cã numai împreunã cu El veþi cunoaºte adevãrata fericire”, le-a spus papa. Un alt moment a fost celebrarea rugãciunii de duminicã searã (Vesperele) în catedralã, cu peste o mie de episcopi, preoþi, cãlugãri ºi tineri în formare din seminarii ºi din noviciate. În catedrala din Zagreb se aflã mormântul cardinalului Alois Stepinac, episcop ºi martir, care, în numele lui Cristos, s-a opus mai întâi samavolniciilor nazismului ºi fascismului ºi, dupã aceea, samavolniciilor regimului comunist al lui Tito. A fost închis ºi a avut domiciliu forþat în satul natal. A murit în anul 1960, din cauza unei boli contractate în închisoare. În lumina mãrturiei sale, papa i-a încurajat pe episcopi ºi pe preoþi în slujirea

6 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

lor, îndemnându-i la comuniune ºi la zel apostolic; a repropus celor consacraþi frumuseþea ºi radicalitatea formei lor de viaþã; i-a invitat pe seminariºti ºi pe novici sã-l urmeze cu bucurie pe Cristos care i-a chemat pe nume. Semnificativã a fost ºi întâlnirea cu exponenþii societãþii civile, ai lumii politice, academice, culturale ºi de afaceri, cu membrii corpului diplomatic ºi cu liderii religioºi, printre care ºi cei de religie ebraicã ºi musulmanã, adunaþi sâmbãtã seara (4 iunie) în Teatrul Naþional din Zagreb. Papa a adus omagiu marii tradiþii culturale croate, inseparabilã de istoria sa de credinþã ºi de prezenþa vie a Bisericii, promotoare de-a lungul secolelor a numeroase instituþii ºi, mai ales, formatoare de iluºtri cãutãtori ai adevãrului ºi ai binelui comun. Între aceºtia a amintit îndeosebi pe pãrintele iezuit Ruder Josip Boskovic, mare om de ºtiinþã, de la naºterea cãruia se împlinesc anul acesta 300 de ani. „Împreunã în Cristos”, aceasta a fost tema vizitei pastorale, care a avut în centru familia, Europa ºi memoria sfinþilor. „O cãlãtorie apostolicã scurtã, desfãºuratã în întregime în capitala Zagreb, ºi totuºi bogatã în întâlniri ºi mai ales în spirit intens de credinþã”. Pr. Cornel Cadar


Administrarea Mirului la românii din Italia PS Aurel Percã, în perioada 29 mai - 5 iunie, a administrat taina sfântului Mir copiilor ºi tinerilor din familiile de români romano-catolici din câteva localitãþi din Italia. Duminicã, 29 mai, 70 de copii din Roma ºi din împrejurimi au primit sacramentul Mirului: mai întâi a celebrat sfânta Liturghie în comunitatea din Grotte Celoni, apoi în comunitatea din San Vitale. Duminicã, 5 iunie, în Torino, au primit Mirul 150 de persoane.

a Roma, printre concelebranþi s-au numãrat pr. IsiL dor Iacovici, parohul comunitãþii românilor catolici din Roma ºi decan pentru Italia-sud, Mons. Anton Lucaci, responsabil cu programul în limba românã la Radio Vatican, pr. Mihai Roca, responsabil cu pastoraþia românilor din Dieceza de Palestrina, precum ºi preoþii prezenþi la studii la Roma. Candidaþii la Mir au fost însoþiþi în drumul lor formativ, pe lângã „ochiul atent” al pãrintelui paroh, Isidor Iacovici, care a ºi garantat pregãtirea lor, de sr. Alina Ignat, din Institutul Diecezan „Slujitoarele Torino

Roma

lui Cristos, Marele Preot”, de sr. Marie-Terese, din Congregaþia „Surorile Franciscane” din Caranºebeº (i-au pregãtit pe copiii din comunitatea „San Vitale”), de sr. Maria-Ingrid Arbonos, din Congregaþia „Fiicele ºi Fiii Inimii Neprihãnite a Mariei” ºi de cateheta Adriana Solomon (i-au pregãtit pe copiii din comunitatea Grotte Celoni). C elor 58 de Grotte Celoni copii ºi tineri de copii din Roma li s-au alãturat, la celebrarea din Grotte Celoni, spre a le fi administrat sacramentul Mirului, ºi 12 copii din comunitãþile Diecezei de Palestrina. La predicã, PS Aurel a vorbit copiilor, pãrinþilor, naºilor ºi celorlalþi creºtini prezenþi despre importanþa sacramentului Mirului pentru cei botezaþi, despre harurile pe care le presupune acest sacrament, ca ºi despre misiunea pe care o au creºtinii odatã cu primirea celor ºapte daruri ale Duhului Sfânt. „Trebuie sã fiþi asemenea soldaþilor, spunea PS Percã. A primi sacramentul Mirului presupune asumarea Botezului, confirmarea lui. Cel care a primit Mirul trebuie sã fie gata

oricând ca, asemenea apostolilor, sã dea cont despre credinþa lui”. Faptul cã ºi de data aceasta pãrinþii au parcurs alãturi de copii, chiar ºi 200 km pentru a primi sacramentul Mirului, dar ºi spre a se pregãti sârguincios pentru acest mare eveniment, demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã rugãciunea învãþatã pe „genunchii” mamei,

catehismul ºtiut din „scoarþã în scoarþã”, pregãtirea din holul sau turnul bisericilor, toate acestea continuã sã dea roade ºi sã treacã de la pãrinþi la copii. În general, darul primit îºi gãseºte desãvârºirea dacã este împãrþit la cât mai mulþi. Duhul Sfânt, darul Tatãlui, împãrþit cu generozitate de Bisericã, prin rugãciunea de implorare ºi prin ungerea cu sfânta crismã, de-a lungul istoriei Bisericii a fost împãrþit la atâþia. Copiii ºi tinerii prin primirea sacramentului Mirului s-au învrednicit sã-l primeascã pe Duhul Sfânt cu cele ºapte daruri ale sale. De acum rãmâne pentru ei ca ºi o datorie misiunea de a împãrþi din darul primit. Pr. Felician Tiba

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 7


Cardinalul Stanislaw Dziwisz

Astãzi e nevoie de curaj pentru a deveni preot

Cardinalul Stanislaw Dziwisz, fostul secretar al papei Ioan Paul al II-lea, actualul arhiepiscop mitropolit de Cracovia, s-a aflat în România în perioada 18-22 mai. La Bucureºti a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitãþii, a participat la simpozionul „Fericitul Ioan Paul al II-lea”, organizat la Academia Românã, a sfinþit statuia fericitului Ioan Paul al II-lea din Popeºti-Leordeni, a celebrat Liturghia în catedrala „Sfântul Iosif” ºi s-a întâlnit cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La Iaºi a celebrat o Liturghie la Institutul Teologic, a sfinþit biserica din Poiana Micului, s-a întâlnit cu polonezii din Soloneþu Nou ºi a vizitat sanctuarul din Cacica. Fiind prezent la Iaºi a binevoit sã rãspundã la câteva întrebãri. ‰ Eminenþã, bine aþi venit la Iaºi. Sunteþi arhiepiscop mitropolit de Cracovia (Polonia). Cum trãiesc credinþa catolicii polonezi? Vã rog, dacã este posibil, sã prezentaþi pe scurt situaþia catolicilor din Polonia. În Occident se credea cã odatã cu intrarea Poloniei în Comunitatea Europeanã credinþa ºi practica creºtinã se vor schimba, polonezii vor deveni mai liberali, vor pierde vocaþiile sau cel puþin se vor micºora, lumea se va îndepãrta de Bisericã etc. Nu s-a verificat nimic din toate acestea. Oamenii au rãmas ataºaþi de Bisericã, ataºaþi de Cristos ºi de practicile religioase care sunt la înãlþime. De exemplu, sunt regiuni în care participarea la Liturghia de duminicã ajunge la 70-80 %. În Cracovia procentul este mai mic, pentru cã, fiind un oraº mare, sunt prezente elemente diverse. Dar 50 % sau chiar mai mulþi sunt prezenþi la Liturghie. Încercãm sã menþinem nivelul practicii religioase ºi viaþa creºtinã. Sunt ºi probleme.

‰

Care ar fi problemele? Îndeosebi încercãm sã-i menþinem aproape de Bisericã pe tineri. Ei cautã de muncã, se pregãtesc pentru viaþã, de cele mai multe ori singuri. Existã riscul sã se îndepãrteze de Bisericã. Încercãm sã le fim aproape, sã le rãspundem întrebãrilor ºi prin intermediul miºcãrilor ºi asociaþiilor care sunt destul de vii. Problema cea mai mare este criza demograficã: se nasc din ce în ce mai puþini copii. ‰ Cum este peste tot în Europa... Da, aºa este. Lipsa copiilor duce apoi la închiderea ºcolilor. Este apoi problema familiei. Mulþi au gãsit de lucru în afara þãrii. Nu în SUA, acolo merg puþini ºi de obicei se întorc. Cei mai mulþi sunt în Europa. Aceasta face ca viaþa familialã sã fie puþin în dificultate: separãri, pericolul de noi prietenii, creºte numãrul divorþurilor. ‰ Vocaþii existã? Da, existã, dar dacã numãrul copiilor scade, vor fi probleme în viitor. Acum seminariile sunt pline. Lipsesc vocaþiile la viaþa

8 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

consacratã. Sunt surori puþine. Este un semn poate al crizei prin care trec femeile. Ele sunt mai uºor influenþate de modã. ‰ Câte dieceze sunt în Polonia? Împreunã cu douã eparhii greco-catolice ºi un ordinariat militar, în total avem 44 de dieceze, fiecare cu câte jumãtate de milion sau un milion de catolici. ‰ Aþi fost hirotonit preot la 23 iunie 1963, în plin regim comunist. Cum s-a nãscut vocaþia dv.? Care este istoria chemãrii la sfânta Preoþie? De mic copil m-am gândit m-am vãzut preot. Cred cã acest gând mi-a venit pentru cã am fost mult timp ministrant, am stat pe lângã preoþi la Liturghie. Am avut preoþi ºi cateheþi care au trezit în mine dorinþa de a deveni preot. Apoi, în ºcoalã ºi în liceu, am cãutat sã am grijã ca aceastã dorinþã sã nu adoarmã. ‰ Nu a fost greu? Era totuºi regimul comunist... Din tinereþe am cãutat sã fim atenþi sã nu ne plecãm în faþa lor. Când eram în liceu, în clasa mea era o asociaþie a comuniºtilor care cãuta sã-i adune pe tineri. Doar trei s-au înscris. Ceilalþi au refuzat. În ambientul meu, a avea vreo legãturã cu partidul comunist sau a face parte din poliþia politicã era grav ºi ruºinos.


‰

Aþi fost secretar al papei Ioan Paul al II-lea. Vã rog sã povestiþi douã sau trei dintre momentele cele mai frumoase ale acestei misiuni. Cum a fost sã lucraþi cu fericitul Ioan Paul al II-lea? Raportul a fost unul familial. El a fost pentru mine, profesor, apoi episcop. Într-o searã, mi-a spus cã trebuie sã merg sã-l ajut. Am întrebat când. El mi-a spus: „Astãzi”. A doua zi am mers ºi aºa am rãmas 39 de ani în slujirea de secretar: 12 ani la Cracovia ºi 27 de ani la Vatican pe durata întregului pontificat. Am împãrtãºit viaþa lui. Activitatea mea a depins de a lui. Raportul a fost de pãrinte ºi fiu. ‰ Ce v-a impresionat mai mult la Ioan Paul al II-lea? Impresiona legãtura sa cu Domnul. Devoþiunile sale, practicile sale religioase arãtau aceasta de la început. Se vedea cã este un om al lui Dumnezeu. Acum vãd cã acele cuvinte: „Deschideþi larg porþile lui Cristos”, el le-a pus în practicã de mic, ca adolescent ºi tânãr. A deschis inima sa pentru Isus Cristos. Atunci a început aceastã prietenie între el ºi Isus. Când a devenit papã a dorit sã împãrtãºeascã, sã arate cã aceasta este important în viaþa omului ºi a societãþii: de a avea cu sine pe Isus Cristos. Omul se explicã pe sine doar prin Isus Cristos, spunea el. Istoria însãºi se explicã prin acel Isus care s-a nãscut, ne-a mântuit, l-a rãscumpãrat pe om. Totul se explicã în Isus Cristos. Era o cristologie pe care el a trãit-o de mic. ‰ Aþi fost secretar 12 de ani, dupã cum aþi spus, când Karol Wojtyla nu era papã, era arhiepiscop de Cracovia. Cum era Karol Wojtyla înainte de a deveni papã? Era la fel. Nu a schimbat nimic, nu avea nevoie sã schimbe

ceva ca papã. A fost un om simplu, autentic, de mare credinþã, dedicat misiunii sale. Nu pierdea vremea. Era mereu prins de activitãþi, de studiu... ‰ La Institutul Teologic din Iaºi i-aþi întâlnit pe seminariºti. Aþi celebrat o Liturghie împreunã cu profesorii ºi studenþii seminarului. Care a fost mesajul dv. pentru studenþi? Am fost mereu aproape de seminarul vostru. M-am interesat prin episcopul vostru, pe care îl cunosc de mulþi ani. El a cãutat sprijin, mijloace pentru a susþine Seminarul mare ºi Seminarul mic. Când venea la Sfântul Pãrinte trecea ºi pe la mine. Aºa a crescut aceastã apropiere ºi preocupare pentru Seminar. Am dorit sã-i întâlnesc personal pe seminariºti pentru a le spune: curaj. Astãzi e nevoie de curaj pentru a deveni preot. Lumea nu e întotdeauna favorabilã unei asemenea alegeri. Într-o lume în care mulþi cautã bunãstarea sau o viaþã uºoarã e nevoie de curaj pentru a merge înainte în slujirea lui Isus Cristos. A avea încredere cã Isus Cristos este cu noi. ‰ Ce se poate face în aceste timpuri când mulþi nu gãsesc drumul spre Bisericã? Astãzi lumea are nevoie de martori adevãraþi, de preoþi adevãraþi totalmente dedicaþi lui Isus Cristos: este radicalismul evanghelic. Asta atrage

lumea. Asta este fundamental astãzi: mãrturia, radicalismul. Lumea sensibilã cautã martorii. Dacã vede martori, va putea sã meargã înainte, sã-i urmeze. ‰ În Dieceza de Iaºi este Anul Familiei ºi Cãsãtoriei Creºtine. Ce anume consideraþi important pentru familia de astãzi? Viitorul diecezei, al Bisericii ºi al societãþii depinde de familie. Dacã privim prin aceastã oglindã, pupilã a ochiului care este familia, vedem viitorul. Dacã familiile sunt sãnãtoase ºi societatea va fi sãnãtoasã. E valabil ºi pentru Bisericã. ‰ Ce ar putea face membrii familiei pentru a construi o familie sãnãtoasã? Sãnãtate înseamnã unitate, practicã religioasã, rugãciune... ‰ Mulþumesc, Eminenþã, pentru mesajul dv. ºi pentru cã ne-aþi vizitat. Sunt fericit cã am stat cu voi ºi v-am vãzut. Am simþit atmosfera Bisericii, în mod deosebit la Liturghie: o mare asemãnare între viaþa voastrã ºi cea a noastrã. Atmosfera e aceeaºi: participarea, cântarea, devoþiunile populare. M-am gândit în aceste zile cum sã menþinem acest spirit! ‰ Sperãm sã menþinem acest spirit cu ajutorul lui Dumnezeu. Vã mulþumesc mult. A consemnat pr. Cornel Cadar

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 9


Nou episcop la Baia Mare

Cunoaºterea

lui Dumnezeu O

reafericirea sa Lucian Mureºan, arhiepiscop major P de Fãgãraº ºi Alba-Iulia, cu consimþãmântul Sinodului Bisericii Greco-Catolice Române ºi dupã ce a informat Sediul Apostolic, l-a transferat, potrivit normei can. 85 § 2 al Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, pe Mons. Vasile Bizãu, în prezent episcop titular de Appiaria ºi episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore, la sediul eparhial de Maramureº. În perioada 8-10 iunie s-au desfãºurat la Blaj, la sediul Arhiepiscopului Major, lucrãrile sesiunii de primãvarã a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolicã. Considerând vacanþa scaunului eparhial al Maramureºului, ca urmare a procesului electoral desfãºurat canonic s-a hotãrât transferarea PS Vasile la sediul eparhial de Maramureº. Întronizarea ca episcop eparhial de Maramureº va avea loc la 23 iulie, la Baia Mare. PS Vasile Bizãu s-a nãscut la 14 octombrie 1969 în localitatea Dragomireºti din judeþul Maramureº, într-o familie greco-catolicã activã, în perioada de interzicere a Bisericii Greco-Catolice în România. A urmat ºcoala generalã în satul natal. Este absolvent al Liceului cu profil filologie-istorie din Baia Mare (1988) ºi al Institutului Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare (1993). A completat formarea la preoþie cu studii de filozofie la Facultatea de Filozofie din cadrul

E bine binedede ºtiut E ºtiut

Universitãþii Gregoriana din Roma (1993-1994), Facultatea de Teologie (1994-1997) ºi studii de specializare în teologie patristicã ºi istoria teologiei din cadrul aceleiaºi Universitãþi (1997-2000). Studiile doctorale le-a urmat la Institutul „San Anselmo” din Roma (2001-2002), unde a pregãtit susþinerea tezei. A fost hirotonit diacon la 15 august 1996 ºi preot la 31 august 1997, prin impunerea mâinilor PS Ioan ªiºeºtean. Odatã cu întoarcerea în þarã, în anul 2000, a activat ca preot în cadrul Episcopiei de Maramureº, iar mai apoi ca profesor la Institutul Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu”. Din anul 2003 este profesor asociat al Facultãþii de Filozofie, Teologie ºi Artã din cadrul Universitãþii de Nord din Baia Mare. Activitatea pastoralã a desfãºurat-o în Parohia „Sfânta Cruce” din Baia Mare, activând ca viceparoh. La 20 iunie 2007 a fost ales de cãtre Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, ca episcop auxiliar al Curiei Arhiepiscopiei Majore, fiind mai apoi proclamat de Sfântul Pãrinte, la 27 octombrie 2007, ca episcop titular de Appiaria. Hirotonia întru episcopat a primit-o în catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, la 16 decembrie 2007. (www.bru.ro)

10 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

mul, prin tot ceea ce face, îºi contureazã un profil ce se poate defini prin cunoaºtere: vrea sã ºtie ce a fost, ce este ºi ce va fi; vrea sã cunoascã ce este în înaltul cerului ºi ce se ascunde în adâncurile pãmântului; vrea sã supunã experienþei cele apropiate sau îndepãrtate, vãzute sau nevãzute, bune sau rele. Însã deasupra tuturor realitãþilor ce pot fi cunoscute ºi spre care se poate îndrepta atenþia ºi interesul omului este cunoaºterea lui Dumnezeu. E bine de ºtiut cã în ajutorul nostru pentru cunoaºterea lui Dumnezeu, a istoriei mântuirii, a Bisericii ºi a credinþei ne vin acum o serie de cãrþi care ne prezintã cu fidelitate adevãrurile credinþei catolice. Recent s-au tradus în limba românã volumele I (Fundamentele dogmaticii. Introducere în dogmaticã) ºi IV (Isus Cristos, plinãtatea mântuirii. Cristologie ºi soteriologie) din Dogmatica catolicã, scrisã de L. Scheffczyk ºi A. Ziegenaus, cea mai amplã lucrare de dogmaticã din ultimii ani, formatã din opt volume. Lucrarea Dogmatica catolicã, tradusã în limba românã de Wilhelm Tauwinkl, a fost prezentatã la Bucureºti (28 mai), Bacãu (30 mai) ºi Iaºi (31 mai). La acest eveniment a participat ºi Mons. prof. dr. doc. Anton Ziegenaus (Augsburg), coautor al lucrãrii. Pr. Laurenþiu Dãncuþã


ISTORIE

Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei” Sfinþirea bisericii ºi consacrarea altarului bisericii „Inima Neprihãnitã a Mariei” din Roman au avut loc duminicã, 5 iunie. Liturghia de sfinþire a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, fiind prezent ºi PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti.

vând în vedere extinderea Parohiei Roman, cu hramul A „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, cât ºi greutãþile în ceea ce priveºte pãstorirea credincioºilor din localitatea Roman, PS Petru Gherghel, prin Decretul episcopal nr. 1155, din 1 iulie 1996, a hotãrât înfiinþarea unei noi parohii având hramul „Inima Neprihãnitã a Mariei”. În primãvara anului 1995 s-a pus piatra de temelie a noii biserici. Amplasarea ei este în partea de sud-est a oraºului. Forma complexã (de vapor), executarea lucrãrilor ºi costurile mult mai mari faþã de o bisericã clasicã au fãcut ca edificiul sã fie înãlþat mult mai greu. Timp de mai mulþi ani sfânta Liturghie s-a celebrat la subsolul bisericii, pânã când biserica a fost înãlþatã ºi acoperitã. În anul 2003 la sãrbãtoarea Naºterii Domnului a fost celebratã prima sfântã Liturghie în

bisericã, prezidatã de PS Aurel Percã. În anii urmãtori au continuat lucrãrile interioare: paviment de granit, altar ºi trepte de marmurã, mânã curentã la cele trei trepte care coboarã spre altar, cât ºi aplicarea gletului pe pereþi. Acum biserica se prezintã în condiþii optime pentru celebrãri, chiar dacã mai sunt multe de fãcut, iar subsolul bisericii este locul de întâlnire pentru cateheze ºi alte activitãþi recreative pentru copii, tineri ºi adulþi. În principal acestea au loc la sfârºitul sãptãmânii. Programul sfintelor Liturghii este fix pe tot parcursul anului: zilnic sunt douã Liturghii, dimineaþa la ora 7.00, iar seara la ora 18.00; duminica sunt trei: la ora 9.00 – Liturghia copiilor, la ora 11.00 – Liturghia comunitãþii, la ora 18.00 – Liturghia tinerilor. De asemenea, în fiecare primã duminicã din lunã se face adoraþie euharisticã. De câþiva ani s-a înfiinþat Acþiunea Catolicã a Tinerilor, iar de anul acesta ºi Acþiunea Catolicã a Adulþilor. Catehezele pentru copii sunt programate sâmbãtã dimineaþa, iar pentru tineri sâmbãtã dupã-amiazã la ora 16.00. Adulþii au catehezã duminica, de douã ori pe lunã. Toate eforturile s-au concretizat în ziua de 5 iunie, când biserica a fost sfinþitã. În altar au fost aºezate relicve ale fericitului Ieremia Valahul ºi ale sfântului Leonardo Murialdo.

Noua bisericã are o înãlþime exterioarã de 35 m, iar în interior are lungimea de 34 m, lãþimea 28 m, iar înãlþimea 17 m. Parohia numãrã 991 de familii ºi 3.146 de credincioºi. Majoritatea credincioºilor provin din satele catolice din jurul Romanului, stabiliþi în oraº cu serviciul. Un numãr considerabil de credincioºi ai parohiei se aflã la muncã în diferite locuri ale lumii, fie familii întregi, fie unul sau mai mulþi membri din familie. Doresc sã mulþumesc în primul rând credincioºilor din parohie care au contribuit la construcirea bisericii. Mulþumiri aduc Episcopiei de Iaºi ºi pr. Vladimir Petercã; de asemenea, comunitãþii din Bolzano, avându-l ca reprezentant pe Don Roberto ºi pr. Dominic Lucaci. Mulþumesc ºi persoanelor din Portugalia care au voit sã-ºi pãstreze anonimatul, firmei Marcel, firmei Angelli ºi celor care au ajutat în decursul timpului. Pr. Cristian Lucaci

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 11


MESAJUL SFINÞILOR

Pr. Martin Benedict edicul ºi preotul Martin Benedict s-a nãscut la GalM beni (com. Nicolae Bãlcescu, jud. Bacãu), la 31 iulie 1931. S-a înscris, pentru a deveni preot, la Seminarul franciscan din Hãlãuceºti, însã, în anul 1948, autoritãþile comuniste au închis toate seminariile catolice ºi a fost nevoit sã se întoarcã acasã. A absolvit, în anul 1957, Facultatea de Medicinã din Iaºi ºi a fost, pe rând, medic la Rãducãneni, Tãtãreni, Bacãu ºi Oneºti. În luna august a anului 1972 a suferit în câteva zile trei intervenþii chirurgicale, cauzate de o ocluzie intestinalã. Medicii i-au dat doar puþine zile de viaþã, dar el, prin voinþa, ºtiinþa ºi credinþa sa, reuºeºte sã mai trãiascã încã 14 ani.

A intrat în secret în Ordinul Franciscan, cãlãuzit de pr. Gheorghe Pãtraºcu. A fãcut noviciatul ºi profesiunea simplã în anul 1976, iar cea solemnã în anul 1979. La 14 septembrie 1980, în mare tainã, este hirotonit preot în biserica din Slãnic Moldova de cãtre episcopul Alexandru Todea. A continuat sã fie medic la Oneºti ºi nu a putut sluji ca preot în public. În anul 1983 a participat la beatificarea fericitului Ieremia. În urma acestei vizite la Roma, Securitatea a descoperit marele secret al doctorului Benedict: preoþia. Dupã întoarcerea în þarã, au început persecuþiile. Sãnãtatea lui ºubredã ºi repetatele persecuþii au dus la moartea

La 25 de ani de la moarte

A

nul acesta se vor împlini 25 de ani de la moartea medicului preot Martin Benedict (1931-1986). Provincia „Sfântul Iosif” din Bacãu organizeazã, în perioada 10-12 iulie, un program în cinstea acestui slujitor al lui Dumnezeu. Programul va cuprinde diferite momente menite sã scoatã în evidenþã personalitatea ºi sfinþenia vieþii pãrintelui. Duminicã, 10 iulie, va avea loc ceremonia binecuvântãrii noului mormânt al slujitorului lui Dumnezeu. Ceremoniile vor fi prezidate de PS Petru Gherghel, iar celebrarea va fi animatã de corul bazilicii papale „Sfântul Francisc din Assisi” (Italia). Va urma o expoziþie fotograficã ºi un program de muzicã sacrã, susþinut de acelaºi cor. A doua zi dupã sfânta Liturghie va urma ceremonia dezvelirii plãcii ºcolii cu noul nume: ªcoala cu clasele I-VIII „Martin Benedict”, Galbeni. Apoi va avea loc un simpozion despre pr. Martin, în cadrul cãruia se va prezenta filmul documentar: „Martin Benedict. O viaþã «sub vremi»”. Marþi, 12 iulie, sfânta Liturghie va fi prezidatã de PS Aurel Percã ºi animatã de Corul Institutului Franciscan din Roman. Seara va fi o priveghere de rugãciune în cimitir, prezidatã de pr. Marius Vãtãmãnelu, OFMConv., vicar provincial al Fraþilor Franciscani Minori Conventuali. 12 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

doctorului Benedict. A decedat la 12 iulie 1986. În testamentul sãu a cerut sã fie înmormântat în satul natal, Galbeni. Viaþa lui a fost plinã de rugãciune, dãruire, slujire a celor sãraci ºi nevoiaºi, a luptat pentru apãrarea vieþii ºi în mod special împotriva avortului. Deºi nu se ºtia cã este preot, prin felul lui de a fi, prin exemplul ºi comportamentul sãu, lumea îl numea „pãrintele nostru, pãrintele sãracilor”. Viaþa pãrintelui Martin a fost plinã de spini, asemenea unui trandafir. Dupã un an de la moarte, parfumul acestui „trandafir” a început sã se simtã prin mirosul ºi gustul apei din „fântâna minunatã” de lângã casa pãrinteascã. Astfel a început un adevãrat pelerinaj la fântânã ºi la mormântul pãrintelui. Mii de oameni, din toate colþurile þãrii, veneau sã ia apã din fântânã ºi pãmânt de pe mormântul lui. Localitatea Galbeni a devenit într-un timp foarte scurt loc de pelerinaj, fapt care a început sã îngrijoreze autoritãþile comuniste. Lumea a început sã se roage ºi sã cearã ajutor ºi ocrotire doctorului Benedict. Pentru majoritatea oamenilor el este deja un sfânt. Claudiu Bulai


SaNctuare

Sanctuarul marian Rocamadour a jumãtatea distanþei între L Limoges ºi Montauban, în regiunea Pirineilor de sud, s-ar putea sã vã atragã atenþia un indicator: Sanctuarul Rocamadour. Este al treilea loc vizitat în Franþa (dupã Mont Saint Michel ºi Turnul Eiffel). Biserica Saint Sauveur ºi mormântul sfântului Amadour sunt deja în patrimoniul UNESCO. Localitatea ºi sanctuarul dominã, de pe vârful unor faleze enorme, toatã Valea Alzou, iar de la balconul bisericii veþi avea o imagine panoramicã de excepþie. În acest loc, unic în felul sãu, de-a lungul secolelor, au sosit regi ºi servitori, prinþi ºi cãlugãri, sãraci ºi bogaþi, bolnavi ºi sãnãtoºi, penitenþi ºi pelerini. Toþi au venit pentru a o implora pe Maica Domnului, pentru a mulþumi sau pentru a face penitenþã. Existã mai multe istorioare care ar prezenta originea acestui loc. În secolul al XII-lea cãlugãrii benedictini au descoperit aici osemintele sfântului Amadour. Cine era el? Servitorul cãruia i s-a adresat Maria la nunta din Cana, spunându-i: „Faceþi tot ce vã va spune!”. Altã tradiþie spune cã ar fi Zaheu din Evanghelie, care, împreunã cu sfânta Veronica, s-a retras în aceste locuri sãlbatice. Iar locul îºi trage numele de la acest Amadour: Roc d’Amadour (Stânca lui Amadour). Importanþa sanctuarului a crescut când pelerinii, care se îndreptau spre Santiago de Compostella, fãceau un popas penitenþial aici.

În capela Mariei se aflã o statuie foarte interesantã, Fecioara neagrã. Este o statuie din secolul al XII-lea, sculptatã în lemn. Fecioara este în poziþie ºezând, ea însãºi fiind parcã un tron pentru Fiul ei. Maria stã în poziþie perfect dreaptã, arãtând multã demnitate. Are o faþã seninã, cu un zâmbet subtil pe buze, iar ochii privesc atât spre pelerin cât ºi în pãmânt, în acelaºi timp. Ambele braþe se sprijinã pe mânerele tronului, fãrã a-l sprijini cu nimic pe copilul aºezat pe genunchi. Parcã nu îi este teamã cã acest copil va pleca sau va cãdea, vrând sã spunã pelerinului: „Da, este copilul meu, dar nu îmi mai aparþine; am fost aleasã de Dumnezeu ca sã-l dau lumii. El este pentru voi, el este Mântuitorul vostru”. Dupã ce pelerinii îºi spun rugãciunea lor, în capela Fecioarei, ei coboarã în capela sfântului Amadour. Trupul sãu a fost intact pânã la 3 septembrie 1562, când a fost ars de trupele protestante. Mai pot, de asemenea, sã fie vizitate trei capele: a sfintei Ana, a sfântului Blaziu ºi a sfântului Ioan

Botezãtorul, care ulterior a devenit ºi baptister. Dar cea mai frumoasã capelã este aceea dedicatã sfântului Arhanghel Mihail, împodobitã cu fresce foarte vechi: Isus, cei patru evangheliºti ºi sfântul Mihail. Mai meritã atenþie Marea Scarã, care conduce spre sanctuar: 97 de trepte conduc spre capela Fecioarei. Mulþi pelerini, ca semn de pocãinþã, o urcã în genunchi. Are ºi o simbolisticã: invitã la pãrãsirea vãii întunecoase spre a urca spre luminã, spre Maria. Interesant este ºi clopoþelul minunat, care îºi are originea de prin secolul al IX-lea. Maria de la Rocamadour era foarte invocatã de cãtre marinarii care plecau în larg. Când erau în pericol de naufragiu, toþi marinarii alergau la ea. Când erau salvaþi, clopoþelul suna singur, ºi astfel îi anunþa pe cei de acasã cã totul e în ordine. În capela Fecioarei de Rocamadour veþi mai vedea ºi Cartea minunilor, cu multe povestiri ºi mulþumiri ale pelerinilor care au alergat la Maria ºi au fost ajutaþi. Pr. Iosif Dorcu

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 13


PENTRU FAMILII

O viaþã pilduitoare ericitul Ioan Paul al II-lea îndemna ca în aceste vreF muri, în care familia ºi viaþa sunt expuse unor mari provocãri, sã se reliefeze exemplul unor soþi ºi pãrinþi care au trãit cu adevãrat cerinþele creºtinismului în privinþa vieþii de familie. Un asemenea exemplu a fost d-na Maria Moisin, trecutã la Domnul la 15 aprilie 2011, soþia timp de 69 de ani a preotului greco-catolic Octavian Moisin, canonic mitropolitan ºi prelat papal. Maria s-a nãscut la 25 februarie 1922, tatãl sãu fiind militar în Armata Regalã Românã, de religie greco-catolicã, descendent din familia lui Avram Iancu (care era tot greco-catolic). A primit o frumoasã educaþie, mama Mariei (care se numea tot Maria), fiind de asemenea tot de religie greco-catolicã. Dupã pãrinþi o chema Rasiga, prin cãsãtorie s-a numit Moisin. Maria ºi Octavian Moisin au avut ºapte copii, nãscuþi în vremuri dificile, în timpul rãzboiului ºi în anii ocupaþiei sovietice. Erau lipsuri alimentare mari, unele provocate de seceta din anii 1946-1947, dar cei doi soþi au primit copiii pe care Dumnezeu a voit sã li-i dãruie. La necazurile vremii s-a mai adãugat unul foarte grav pentru Octavian (rãsfrângându-se

asupra întregii familii), anume cel al persecuþiei religioase timp de 41 de ani (1948-1989). Octavian urmase teologia la Blaj, paralel cu profesarea meseriei de inginer chimist ºi de profesor. La 1 decembrie 1948, Biserica Unitã cu Roma a fost scoasã în afara legii de cãtre regimul comunist. Dupã o sãptãmânã, Octavian a fost hirotonit preot în secret de cãtre arhiepiscopul Alexandru Cisar (romano-catolic) la Bucureºti. Acesta ºovãise, ºtiind cã regimul comunist urmãrea ºi reprima orice acþiune în acest sens, dar episcopul Anton Durcovici de la Iaºi, care a fost de faþã la discuþia premergãtoare, a fost categoric în favoarea hirotonirii lui Octavian, fãrã a þine seama de riscuri (...). Maria muncea din zori pânã noaptea pentru a-ºi îngriji cei ºapte copii, neºtiind adesea ce avea sã le poatã gãti în ziua respectivã... S-a strãduit enorm, împreunã cu Octavian, ca toþi copiii sã înveþe bine ºi sã primeascã o educaþie creºtinã adevãratã... Viaþa ei erau copiii ºi soþul, nãdejdea ei era în Domnul Cristos ºi în Maica Domnului. Se ruga mereu, venea zilnic la sfânta Liturghie în capela catacombã, se împãrtãºea. A trecut la lumina veºnicã primind sfintele taine.

14 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

Pr. Anton Moisin

Revista „Familia ºi viaþa” sociaþia „Familia ºi Viaþa” din Roman a lansat, odatã A cu începerea Anului Familiei în Dieceza de Iaºi, revista „Familia ºi viaþa”. Astfel, numãrul din luna iunie este dedicat copiilor ºi prezentãrii unor evenimente recente. Prin articole, eseuri, relatãri ºi situaþii, membrii asociaþiei doresc sã apere familia, aºa cum a fost ea orânduitã de Creator, sã sensibilizeze cititorii cu privire la miracolul vieþii ca dar divin, astfel ca revista sã devinã

o prietenã a familiilor ºi tinerilor care vor construi familia de mâine, sã acorde consiliere, pentru a gãsi soluþii adecvate la anumite dileme. Sunt acordate spaþii pentru cele mai delicate probleme de cuplu, pentru soþi ºi pãrinþi, pentru tinerii logodnici care se pregãtesc pentru a întemeia o familie, pentru adolescenþi ºi copii, pentru a-i ajuta sã se descopere ca persoane create dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. Revista este editatã, începând cu numãrul 5, în colaborare cu Editura „Sapientia” din Iaºi. Toate numerele revistei sunt disponibile în format electronic pe situl www.familiasiviata.ro, numãrul din iunie fiind primul care apare tipãrit ºi distribuit în parohii, la preþul de 4 lei. Prof. Maria Gherghel


PENTRU COPII Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducerea de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

De ceea ce se temea, vedea cã acum era o realitate crudã. Putea vedea, ºi îºi dãdea bine seama, cã se afla departe de uscat pe o insulã total pãrãsitã. Nu vedea nicãieri nici o locuinþã omeneascã sau vreun ogor lucrat. Într-adevãr, dacã nu ar fi trãit înaintea cunoscutului Robinson Crusoe, ar fi putut sã fie numit un al doilea Robinson. Dar situaþia lui era cu mult mai neplãcutã! Însã oricât de singur ºi de pãrãsit s-ar fi vãzut, nu-ºi pierdea deloc curajul. „Aºadar, ºi-a spus el în sine, sunt singur aici, despãrþit de restul omenirii prin aceastã mare neþãrmuritã; sunt ca un exilat pe o insulã neroditoare; dar nu-mi voi pierde curajul! Dumnezeu care a ºtiut sã mã scape de marea cea furtunoasã, mã va ocroti ºi aici. În vale, sub brazii de lângã izvor, mã voi adãposti ºi voi aduce ºi mica provizie de alimente, precum ºi cele câteva unelte;

iar aici, pe vârful acestei stânci, voi veni în fiecare zi ºi-mi voi face ochii roatã, sã vãd dacã nu zãresc vreo corabie care ar putea sã mã scape ºi sã mã ducã acasã”. Soarele tocmai apunea ºi lumina cu ultimele sale raze uscatul din depãrtare. Munþii patriei sale pãreau îmbrãcaþi în aur ºi purpurã. Gotfrid privea cu lacrimi în ochi în acea direcþie ºi a spus: – O Tatã ceresc, care m-ai adus aici din patria mea ºi ai cârmuit cu bine barca pânã aici, în ciuda vântului ºi a furtunii, pentru tine e lucru uºor sã îndrepþi ºi alte corãbii mai mari, chiar fãrã voia marinarilor, spre aceastã insulã ºi sã mã ajuþi sã mã reîntorc în patria mea. Pentru tine nimic nu este imposibil. În tine îmi pun toatã nãdejdea. S-a dat jos de pe stâncã mângâiat, s-a îndreptat spre pâlcul de brazi, unde s-a culcat pe un covor de muºchi verde ºi un somn dulce i-a închis ochii.

5. Foamea Gotfrid se hrãnea cu câte o bucãþicã de pâine, din cea pe care o avea ºi din nucile sale ºi a mai aºteptat încã o zi pe piscul stâncii, pentru a observa dacã nu zãreºte apropiindu-se vreo barcã de pescari. Dar în zadar îºi fãcea ochii roatã, cãci pe întinsul luciu al mãrii nu zãrea nici o corabie ºi nici o barcã. Vedea el bine, cã de-acum trebuie sã se gospodãreascã aici ºi sã facã astfel ca mica lui provizie de pâine ºi de nuci sã-i ajungã cât mai multã vreme. A însemnat cu briceagul pe pâine niºte linii care indicau porþia ce o putea mânca zilnic; ºi-a stabilit ºi numãrul de nuci ce avea sã le mãnânce cu pâine; de aceea ºi-a numãrat nucile ºi le-a fãcut grãmãjoare; dar numãrul grãmãjoarelor întrecea cu mult pe cel al feliilor de pâine. Le-a adunat cu multã grijã ºi nu ar fi dat o nucã nici pentru un bulgãre de aur. Totuºi vedea cu ochii cum felioarele de pâine ºi nucile se împuþinau din zi în zi. În sfârºit a venit ºi ziua când dispãruse ultima felioarã de pâine ºi ultima nucuºoarã. Seara s-a culcat tare necãjit, iar dimineaþa urmãtoare era chinuit de o foame mare care îi întorcea mãruntaiele pe dos ºi era cât pe ce sã leºine. Dupã ce s-a spãlat cu apã de la izvor ºi a mai tras ºi o duºcã bunã de apã rece, care trebuia sã-i þinã de foame, s-a aruncat în genunchi ºi a spus rugãciunea „Tatãl nostru” cu toatã evlavia ºi cu fruntea înclinatã la pãmânt. Când a ajuns la cuvintele „Pâinea noastrã...” le-a pronunþat cu lacrimi în ochi ºi cu toatã încrederea cã Tatãl ceresc nu-l va lãsa sã moarã de foame, chiar în aceastã pustietate. (va urma)

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 15


Sãrbãtoarea Copiilor

Cresc cu Isus!

El este cel mai bun prieten! arohia „Isus Bunul Pãstor” din Roman a fost gazda P Sãrbãtorii Copiilor, sâmbãtã, 4 iunie. Tema din acest an a fost „Cresc cu Isus! El este cel mai bun prieten!”. Sfânta Liturghie a fost prezidatã de PS Petru Gherghel ºi au fost prezenþi peste 80 de preoþi. În jurul altarului s-au adunat peste 4.000 de copii din 94 de parohii ale diecezei, însoþiþi de animatorii lor. Însoþiþi de animatori, persoane consacrate ºi preoþi, copiii au trecut pe la centrele de primire pentru a se înscrie ºi au primit din partea organizatorilor ºepcuþe ºi steguleþe. În faþa altarului au fost antrenaþi prin muzicã de clovnii de la Oratoriul „Don Bosco” din Bacãu ºi copiii din parohiile ªtefan cel Mare ºi Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul”. Pr. Francisc Fãrcãºel, pr. Iulian Roca ºi pr. Felix Roca i-au salutat pe cei prezenþi ºi le-au propus sã

înceapã ziua prin rugãciune. A fost cântat imnul de anul trecut de la Sãrbãtorea Copiilor care s-a desfãºurat la Lespezi. Corul copiilor din parohia gazdã a prezentat imnul acestui an. PS Petru Gherghel a fost întâmpinat cu pâine ºi sare de pr. paroh Francisc Fãrcãºel, pr. vicar Iulian Roca, pr. Felix Roca, de preoþi veniþi din diecezã cu grupurile de copii, de oficialitãþi ºi reprezentanþii parohilor. Procesiunea pentru sfânta Liturghie a pornit din faþa bisericii ºi s-a îndreptat spre altarul special amenajat pentru sãrbãtoare. Cântãrile au fost susþinute de corul format din copiii celor patru parohii din oraºul Roman. La predicã, Preasfinþitul a scos în evidenþã faptul cã Isus îi iubeºte mult pe copii. Dumnezeu îºi aratã iubirea faþã de fãpturile sale, având o atenþie

deosebitã pentru copii, ei reprezentând semnul cel mai mare prin care Tatãl ceresc îºi aratã dragostea faþã de lume. PS Petru i-a numit pe copii „îngeraºii care cântã ºi îi încântã pe pãrinþi, bunici ºi profesori”. I-a asigurat de ocrotirea lui Isus, prietenul cel mai bun al copiilor, ºi a fericitului Ioan Paul al II-lea, care i-a numit „florile cerului, îngeraºi care sã poarte tuturor bucuria vieþii”. La sfârºitul Liturghiei, pãstorul diecezei a anunþat gazda anului 2012 a Sãrbãtorii Copiilor: Parohia Baraþi. Dupã-amiazã, programul a continuat cu festivalul copiilor care a fost prezentat de Diana Fãrcãºel ºi Alexandru Mihãluþ. Copii din diferite parohii au pregãtit momente care au încântat auzul ºi privirile celor prezenþi. În program au fost Narcis Ianãu din Baraþi, precum ºi trupa Hi-Q. Ziua s-a încheiat cu o scurtã rugãciune ºi binecuvântarea Preasfinþitului. Dupã momentele frumoase petrecute împreunã, copiii s-au întors în comunitãþile lor ºtiind cã Isus este prietenul cel mai bun. Adriana Ianuº

16 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011


PENTRU TINERI

Cunoaºterea, primul pas spre iubire ultimul articol dedicat teÎunnmei iubirii spuneam cã nici om nu poate trãi împlinit, dacã nu a întâlnit iubirea, iar aceasta creºte pornind de la întâlnirile dintre oameni. Aºadar, un tânãr nu poate ajunge sã iubeascã o tânãrã, dacã nu are privirea „programatã” sã observe ceea ce este bun ºi frumos la toate persoanele din jurul sãu. Dragostea nu se naºte din „ciocnirea” a douã persoane, ci din întâlnirea a douã vieþi, care ºtiu sã contemple tot ceea ce este minunat la persoanele din jurul lor. Într-un astfel de „context” de viaþã, un tânãr ºi o tânãrã pot ajunge sã se „întâlneascã” pe drumul vieþii, intersectându-se gândurile, dorinþele, aºteptãrile lor. Este momentul îndrãgostirii! S-a scris mult despre acest moment al vieþii ºi nu avem aici intenþia de a face o radiografie a acestei trãiri! Dorim însã sã insistãm asupra urmãtoarei idei: pentru ca relaþia între douã persoane sã reziste ºi sã aibã consistenþã este nevoie sã se facã trecerea de la îndrãgostire la o serioasã ºi adevãratã cunoaºtere reciprocã. În lucrarea Iubirea se construieºte, ce se gãseºte în librãriile catolice (este o invitaþie la lectura acestei cãrþi!) se descrie astfel momentul îndrãgostirii: „Celãlalt nu este vãzut aºa cum este într-adevãr, dar se proiecteazã asupra lui, ca pe un ecran, fantezie, nevoi, idealuri. Este Fãt-Frumos sau Frumoasa din pãdurea adormitã. Când ecranul cade, se observã cã nu e Fãt-Frumos, nici Frumoasa adormitã ºi nici mãcar frumoasã.

Este prima reacþie de deziluzie. Dupã acel raport, nu prea sincer, care este îndrãgostirea, vine momentul adevãrului. «Nu mai suntem îndrãgostiþi! Ei bine, acum putem sã începem sã construim cuplul». Îndrãgostirea dulce se poate întãri ºi transforma într-o cunoaºtere profundã ºi un dialog sincer care sã ajungã la alegerea concretã a altuia”. Îndrãgostirea este ceva care nu poate fi controlat („inimii nu se dicteazã!”), iubirea înseamnã maturitate; îndrãgostirea înseamnã a lãsa lucrurile sã meargã de la sine, iubirea pretinde o ordine a lucrurilor; îndrãgostirea face din celãlalt o obsesie, iubirea face ca celãlalt sã fie mereu prezent; îndrãgostirea ascunde, de multe ori, teama de a nu fi pãrãsit; iubirea presupune o legãturã strânsã, care face ca drumul sã fie parcurs împreunã; îndrãgostirea este o scânteie luatã drept foc, iubirea este ca o flacãrã susþinutã continuu… Exemplele ar putea continua la infinit. Creºterea capacitãþii de a iubi presupune a învãþa sã te raportezi la cealaltã persoanã în totalitatea ei, fãrã a lua „din ea” doar ceea ce îmi este pe plac.

Ca exemplu, nu poate sã mã intereseze doar cã aratã bine, fãrã sã mã raportez ºi la valorile în care crede sau sã mã intereseze trãirile sale, trecutul sãu etc. Apoi, presupune a face efortul de a cunoaºte cealaltã persoanã în situaþiile concrete ale vieþii, zi de zi, fãrã a avea pretenþia, mai mult sau mai puþin conºtientã, de a o face dupã chipul ºi asemãnarea mea. O astfel de dorinþã de cunoaºtere a persoanei înseamnã începutul unui drum de iubire. Pe tot parcursul acestui drum trebuie sã fie prezente unele elemente esenþiale. Primul element este respectul faþã de celãlalt, acceptarea fãrã condiþii a felului de a fi ºi nu în raport cu propriile necesitãþi. Al doilea element este responsabilitatea pentru cealaltã persoanã, nu ca o datorie „apãsãtoare”, ci ca un angajament voluntar, permanent. Un alt element prezent trebuie sã fie grija pentru creºterea profundã ºi din toate punctele de vedere a celeilalte persoane. Prezenþa acestor valori poate fi semnul cã s-a început un drum autentic de iubire! Pr. Felix Roca

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 17


Pelerinaj în Polonia dupã beatificarea papei Imai,mediat Ioan Paul al II-lea, în luna un grup de pelerini, din Dieceza de Iaºi, au avut marea bucurie de a vizita Polonia. Pelerinajul a fost organizat ºi coordonat de pr. Iosif Dorcu, având ca scop vizitarea multor sanctuare la care s-a rugat odinioarã ºi venerabilul slujitor a lui Dumnezeu, atât în tinereþe, cât ºi mai târziu ca urmaº al apostolului Petru. În dimineaþa primei zile a pelerinajului ne-am îndreptat spre Oradea, trecând ºi pe la sanctuarul marian de la Cacica. A doua zi ne-am oprit în catedrala din Oradea, poate cea mai frumoasã catedralã din România. Aici am avut ocazia de a ne ruga fericitului Szilárd Bogdánffy, care a murit în închisorile comuniste, fiind declarat fericit anul trecut. Dupã ce am trecut prin Ungaria, primul popas a fost la catedrala „Sfânta Elisabeta din Košice”, cel mai vechi monument al oraºului, construitã între anii 1378 ºi 1508. În special altarul, cu cele trei statui supradimensionate

ºi 48 de vitralii, conferã catedralei mãreþia specificã arhitecturii religioase medievale. A urmat apoi drumul spre Polonia, unde am vizitat sanctuarul de la Zakopane, construit ca semn de mulþumire în cinstea Maicii Domnului de la Fatima, pentru cã ea a salvat viaþa papei Ioan Paul al II-lea în atentatul din ziua de 13 mai 1981. Am vãzut aici o capelã unde permanent se aude vocea fericitului papã. Seara am ajuns la Czestochowa. În urmãtoarea zi, 19 mai, am pornit în procesiune pe strãzile oraºului, în rugãciune, spre sanctuarul marian „Jasna Góra”. Aici s-a celebrat sfânta Liturghie, în capela „Sfântul Rozariu”, iar apoi am avut ºansa sã participãm la „apel”, moment în care se descoperã icoana miraculoasã a sfintei Fecioare Maria. În a patra zi, ne-am îndreptat spre nord, la cel mai impresionant sanctuar al Poloniei, Lichen´. Primul popas l-am fãcut la catedrala din Lódz´. Aici, în capela de adoraþie perpetuã, sfânta Faustina Kowalska a avut primele dialoguri cu Isus. Odatã ajunºi

la Lichen´, am rãmas profund uimiþi: mãrimea, grandoarea, lumina, aurul, vitraliile nenumãrate, totul incredibil de frumos. La întoarcere am vizitat bazilica minor din oraºul Kalisz, sanctuar închinat sfântului Iosif. Ziua urmãtoare am vizitat lagãrele de concentrare de la Auschwitz. Ajunºi aici, unul dintre pelerini a spus: „Dupã paradisul de ieri, iatã-ne acum la o reprezentare a infernului”. Tot grupul a fost profund miºcat vãzând celulele ºi condiþiile în care erau þinuþi prizonierii (printre care ºi sfântul Maximilian Kolbe), camerele de gazare, cuptoarele, zidul morþii etc. Am rãmas câteva momente în rugãciune în faþa celulei sfântului Maximilian Kolbe… Apoi am fãcut un popas la Wadowice, unde am admirat casa memorialã ºi catedrala unde a fost botezat fericitul Ioan Paul al II-lea. Plecând din Wadowice, am vizitat ºi sanctuarul „Sfânta Fecioara Maria din Kalwaria”, un loc foarte îndrãgit de fericitul papã. În ziua urmãtoare, duminicã, 22 mai, gazdã ne-a fost Cracovia, cu cetatea Wawel, catedrala regalã, sanctuarul sfintei Fecioare Maria ºi sanctuarul Divinei Îndurãri. Aici, am participat la sfânta Liturghie, în capela „Sfânta Faustina Kowalska” ºi am venerat relicvele ei. Pelerinajul s-a încheiat la Rzeszów, la sanctuarul marian din acest oraº. Atmosfera acestor zile, în Polonia sanctuarelor, ºi bucuria pelerinilor e greu de descris în cuvinte. Pelerinajul ne-a ajutat sã cunoaºtem sanctuarele cele mai importante din Polonia, iar evlavia poporului polonez ne-a apropiat mai mult de sfânta Fecioarã Maria. Sr. Mihaela Imbrea

18 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011


Mãrturii ale þiganilor Fragmente din mãrturii ale unor participanþi la întâlnirea lui Benedict al XVI-lea cu þigani europeni din ziua de sâmbãtã, 11 iunie. ‰ „Când eºti un copil care trãieºte într-o tabãrã, la ºcoalã nu eºti considerat ca toþi ceilalþi. Când creºti ºi cauþi un loc de muncã ºi în document vãd scris la adresã «tabãrã de nomazi», îþi spun: «Nu, mulþumesc». ªtiu cã sunt romi care greºesc, care se comportã rãu, dar responsabilitatea este întotdeauna personalã, iar vina nu este niciodatã a unei etnii sau a unui popor. Când mã gândesc la viitor, mã gândesc la oraºe ºi þãri unde sã existe loc ºi pentru noi, în adevãratul sens al cuvântului, ca niºte cetãþeni asemenea celorlalþi, nu ca un popor care trebuie izolat ºi de care sã-þi fie teamã” (Carlo Mikic, student roman de etnie rom rudari, nãscut ºi crescut într-o tabãrã de romi, din capitala Italiei). ‰ „Eu doresc un lucru: ca þiganii sã fie primiþi cu o mai mare atenþie ºi cu ochi vigilenþi; sã fie trataþi cu mai mult respect… sã nu mai existe vreodatã Auschwitz, sã nu se mai petreacã vreodatã acele lucruri atât de oribile, de urâte… acele morþi. S-ar putea întâmpla din nou ce a fost la Auschwitz: acolo a rãmas totul aºa cum era; ºi oamenii au rãmas la fel cum erau. Noi suntem florile acestei lumi ºi suntem striviþi, maltrataþi ºi uciºi” (Ceija Stojka, þigancã din Austria, care a supravieþuit lagãrului de exterminare de la Auschwitz).

Tablete spirituale

Înflãcãrãri

earbãd, rece, incolor, inoS dor ºi fãrã gust... sunt doar câteva din atributele cu care

‰

„Cel care face bine este protejat de Dumnezeu… Aº dori pentru fiii mei ºi pentru toþi copiii rom ºi sinti un viitor de pace ºi de seninãtate, în care sã poatã creºte ºi trãi împreunã cu alþi copii din Europa ºi din lume fãrã sã fie excluºi ºi discriminaþi. Spun sincer cã în faþa Domnului Isus nu m-am simþit niciodatã diferitã, stingherã. ªtiu cã omul priveºte la aparenþã, dar Domnul se uitã la inimã ºi voi, Sfinte Pãrinte, astãzi, ne demonstraþi acest lucru” (Pamela Suffer, þigancã sinti). ‰ „Pe ei nu-i interesa cã sunt þigancã. Participam împreunã la sfânta Liturghie în fiecare zi, unde întâlneam ºi cãlugãriþe. Atunci am înþeles cã Domnul mã chema sã-i slujesc devenind o cãlugãriþã. Am înþeles cã mã chema sã-i ajut pe þigani sã gãseascã drumul care conduce la el ºi sã afle astfel adevãrata bucurie. Sper ca evanghelia ºi iubirea lui Isus sã ajungã cât mai repede la fraþii ºi surorile noastre care nu le cunosc încã, iar noi sã putem fi fideli ºi înflãcãraþi mãrturisitori a ceea ce am vãzut ºi primit de la maica Bisericã” (Anastazia Hulubova, cãlugãriþã þigancã, din Slovacia). Dupã Radio Vatican

ne lamentãm la tot pasul. Ar prinde bine puþinã înflãcãrare sau o luminã din interior. Dar oare sã fie suficiente astfel de vâlvãtãi? „Ca focul de paie” este expresia prin care se indicã inconsistenþa cea mai periculoasã. Cel mult pârjol ºi nimic mai mult. Referindu-se la profeþii din Vechiul Testament, în cartea sa Religie ºi spirit, Lucian Blaga scrie: „Sufletul profeþilor este cuptorul de purificare ºi de cãlire a ideii de divinitate”. Altfel spus, cuptoare încinse ºi nicidecum vâlvãtãi. Iar cu privire la Blaise Pascal noteazã: „Pascal, genialul matematician ºi gânditor, adâncul ºi subtilul scriitor... pe un petic de pergament (...cusut în cãptuºeala hainei...) a însemnat ceea ce a simþit într-o stare de extaz...: „Anul de graþie 1654, luni, 23 noiembrie, ziua sfântului Clement, papã ºi martir... de la ora zece ºi jumãtate seara, pânã pe la douãsprezece ºi jumãtate. Foc!”. Apoi frânturi de fraze: „Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob, nu al filozofilor ºi al savanþilor. Certitudine, certitudine, sentiment, bucurie, pace”. Dupã care subliniazã: „Scrisul acesta abrupt, sfâºiat de goluri ºi cu pâlpâiri de flãcãri... corespunde stãrii de extaz”. Acel foc interior ºi pâlpâirile lui din scris... mai mult decât înflãcãrãri... Pr. Cristian Chinez

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 19


Misiuni

Ziua Educaþiei în Deºertul Chalbi n Maikona a avut loc, în ziua

Î de 25 mai, celebrarea Zilei Educaþiei pentru cele douã judeþe din pustiul Chalbi. Au participat reprezentanþi din toate ºcolile primare ºi licee. A fost pregãtitã o masã plinã de trofee pentru toate ºcolile care, într-o formã sau alta, s-au evidenþiat ºi meritau pe drept o recunoaºtere publicã a eforturilor lor în desfãºurarea activitãþilor educative. Serbarea a avut trei momente. În primul moment, elevii de la ºcolile generale ºi de la liceele din Maikona au cântat ºi dansat cântece tradiþionale Gabra. Aºa au creat o atmosferã de adevãratã sãrbãtoare. Apoi au urmat câteva discursuri în care s-a pus în evidenþã rolul pozitiv al ºcolilor în dezvoltarea, îmbunãtãþirea calitativã a educaþiei, rezultatele ºcolare, creºterea numãrului de elevi în ºcoli ºi altele. În al treilea moment au fost acordate trofeele ºi diplomele acelor ºcoli care în anul 2010 au obþinut rezultate foarte bune. Nu a fost uitatã nici educaþia în grãdiniþe; s-a pus în evidenþã rolul atât de important în educaþia scolasticã a copiilor mici ºi cã datoritã grãdiniþelor a crescut numãrul de elevi în ºcolile primare. A fost recunoscut public ºi oficial efortul misiunii catolice din Maikona în a extinde pânã în cele mai îndepãrtate cãtune educaþia preºcolarã. În acest sens, i s-a oferit misiunii un trofeu ca semn de recunoºtinþã pentru numãrul mare de grãdiniþe pe care le-a deschis ºi le susþine, cu scopul de a duce educaþia pânã la cele mai mici vârste.

Este, fãrã îndoialã, o mare satisfacþie sã vedem nu numai recunoscutã public munca noastrã de misionari în domeniul educaþiei, ci ºi rodul acestei munci, adicã numãrul mare de copii care se înscriu în ºcolile primare. Pentru Biserica misionarã din aceste locuri, susþinerea programelor de educaþie în grãdiniþe, ºcoli, colegii etc. a fost ºi este una dintre cele mai eficiente cãi de evanghelizare, de formare a omului dupã învãþãtura lui Cristos. ªi nu numai de evanghelizare, ci ºi de încreºtinare, întrucât mulþi elevi, cunoscând credinþa creºtinã în ºcoli ºi intrând în relaþie cu misionarii, au cerut ºi cer sã devinã creºtini. Încã din grãdiniþe li se vorbeºte micuþilor despre morala ºi credinþa creºtinã, prin învãþãtura religioasã ºi prin însuºirea multor cântece creºtine. Este important ºi în acelaºi timp indispensabil rolul misiunii în educaþia scolasticã. Dacã misiunile catolice s-ar îndepãrta din acest sector pentru a se dedica altor programe de caritate creºtinã sau promovare

20 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

umanã, ar pierde mult din vitalitatea evanghelizãrii ºi încreºtinãrii persoanelor din misiune. Am reuºit sã deschidem grãdiniþe aproape în toate cãtunele ºi satele de pe teritoriul parohiei din Maikona, susþinutã de Dieceza de Iaºi. Îmi exprim mulþumirea profundã pentru susþinerea financiarã a acestor programe educative. Mulþumesc din inimã tuturor acelora care ne-au ajutat sã construim grãdiniþe, sã plãtim educatorii sau sã oferim un pic de mâncare celor micuþi cu scopul de a dezvolta atât capacitatea lor intelectualã, cât ºi cea fizicã. Sunt recunoscãtor tuturor celor care s-au ocupat de educaþia micuþilor, cum ar fi educatorii, surorile din misiune, profesoarei Gilberta, laicã misionarã, ºi tuturor celorlalþi angajaþi. Domnul sã îi rãsplãteascã pentru caritatea generoasã de care dau dovadã. Sãrbãtorirea Zilei Educaþiei a adus multã speranþã în sufletele tuturor ºi în special în ºcolile care, cu mult entuziasm, doresc sã îmbunãtãþeascã nivelul de pregãtire ºi calitatea educaþiei. Pr. Eugen Blaj


ªtiri • ªtiri • ªtiri Solidaritate cu China Întreaga Bisericã Catolicã s-a unit în rugãciune cu Biserica din China, mai ales marþi, 24 mai, la îndemnul Sfântului Pãrinte, în ziua dedicatã memoriei liturgice a Sfintei Fecioare Maria, Ajutorul Creºtinilor, veneratã cu mare devoþiune în sanctuarul Sheshan din Shanghai. Biserica Catolicã din China este divizatã în douã pãrþi: o parte care este supusã autoritãþilor comuniste, numitã Biserica Oficialã, ºi o altã parte care a rãmas fidelã comuniunii cu Vaticanul ºi întreaga Bisericã Catolicã, fiind din acest motiv persecutatã. Diplomaþi în formare Studenþii Academiei Ecleziastice Pontificale au fost primiþi de papa Benedict al XVI-lea la 10 iunie împreunã cu superiorii în Sala Consistoriului din Vatican. În discursul sãu, papa s-a oprit la formarea spiritualã a viitorilor nunþi apostolici, amintind cã un diplomat vatican este înainte de toate un preot. Între cei aproape 40 de studenþi ai Academiei Ecleziastice Pontificale, care se pregãtesc în prezent pentru serviciul diplomatic al Sfântului Scaun se aflã ºi doi români din Dieceza de Iaºi: pr. Paul Butnaru, originar din Piatra Neamþ, ºi pr. Mihãiþã Blaj, din Gherãeºti. Dialog spaþial „Într-un anumit sens, voi sunteþi reprezentanþii noºtri, conduceþi, din partea omenirii, explorarea de noi spaþii ºi de noi posibilitãþi pentru viitorul nostru, mergând dincolo de limitele existenþei noastre zilnice”, a spus papa Benedict al XVI-lea, adresându-se sâmbãtã, 21 mai, astronauþilor de la staþia spaþialã internaþionalã, cu care s-a contactat de la Sala dei Foconi din Palatul Apostolic, având o

discuþie cu aceºtia. „Putem privi în jos ºi vedea frumoasa noastrã planetã, care a fost creatã de Dumnezeu – a spus, printre altele, Mike Finchke, un astronaut american – ºi este planeta cea mai frumoasã din întregul sistem solar”. Sfinþire de diaconi În octava pregãtitoare la sãrbãtoarea Rusaliilor, joi, 9 iunie, în biserica „Sfânta Ana” sau „Naºterea Sfintei Fecioare Maria” din Ierusalim, ºapte tineri cãlugãri salezieni au primit

prima treaptã a sfintei Preoþii, treapta diaconatului. Printre noii diaconi de ºase naþionalitãþi diferite s-a numãrat ºi fr. Iosif Ilieº, din Adjudeni (domiciliat în Buzãu). Liturghia a fost prezidatã de episcopul auxiliar de Ierusalim, William Shomali. Sãrbãtoarea popoarelor În Italia, la manifestãrile intitulate „Sãrbãtoarea popoarelor” (Festa dei popoli), desfãºurate la 12 iunie în multe localitãþi, au fost invitaþi ºi reprezentanþi ai comunitãþilor de români. La Azzano Decimo (Pordenone) a fost a treia ediþie, care a adunat comunitãþile ganezã, polonezã, ucraineanã, românã ºi italianã din Dieceza de Concordia-Pordenone, pãstoritã de episcopul Giuseppe Pellegrini, prezent la eveniment. „Sã construim o societate mai bunã în comuniune ºi pace” a fost deviza evenimentului de la Thiene, Provincia Vicenza (Italia) unde a participat comunitatea românã

din Schio. Primãria oraºului Schio a organizat, la 4 ºi 5 iunie, evenimentul cultural „Oltre confini” (Dincolo de graniþe), la care au participat comunitãþile de emigranþi stabilite în acest oraº, printre care ºi cea românã. Seminar de formare La Hisar, în Bulgaria, s-a desfãºurat, în perioada 13-15 mai, un seminar de formare sub egida Forumului Internaþional al Acþiunii Catolice. Tema întâlnirii a fost: „Munca ºi studiul: mijloace de sfinþire” având ca moto: „Lucrând zi ºi noapte am predicat evanghelia lui Dumnezeu” (cf. 1Tes 2,9). La acest eveniment au participat tineri bulgari care doresc sã se formeze în spiritul Acþiunii Catolice. A fost prezentã ºi o delegaþie din România cu membri din Dieceza de Iaºi: Adriana Ianuº, Gabriel Mãriuþ ºi Alexandru Pricope însoþiþi de pr. Felix Roca. Stagiu de pregãtire În cadrul proiectului strategic european „Reþea de incluziune socialã pe piaþa muncii” implementat în parteneriat de cãtre Centrul Diecezan Caritas Iaºi, Caritas Alba-Iulia Îngrijire la Domiciliu ºi Caritas Diecezan Münster (Germania), un grup de 25 de specialiºti angajaþi ai organizaþiilor din Iaºi ºi Alba-Iulia au efectuat în perioada 22-29 mai un stagiu de pregãtire în Germania. Programul a cuprins întâlniri cu reprezentanþi ai Caritas Münster ºi alþi specialiºti. În cadrul workshopurilor au fost prezentate modele de bunã practicã pentru incluziunea pe piaþa muncii a persoanelor cu diverse probleme, programe de specializare ºi reconversie profesionalã pentru ºomeri, dar ºi discuþii

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 21


despre rolul Bisericii ºi al Organizaþiei Caritas în dezvoltarea societãþii. Întâlnire diecezanã Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli a planificat ºi a organizat întâlnirea anualã a profesorilor de religie romano-catolicã din Dieceza de Iaºi, în zilele de 21 ºi 22 mai, la Centrul de Spiritualitate „Don Bosco” din Pralea. Au fost prezenþi:

PS Aurel Percã, responsabil al învãþãmântului religios; pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan; pr. Benone Lucaci, inspector ºcolar zonal Iaºi; pr. Eusebiu Þâmpu, inspector ºcolar zonal Neamþ; pr. Alois Hîrja ºi peste 50 de profesori de religie din cadrul diecezei. A fost o ocazie pentru dezbaterea spre soluþionare a unor probleme cu care se confruntã învãþãmântul religios diecezan. A fost lansat ºi situl oficiului: www.opsprsiasi.ro. Capitul naþional electiv La Centrul de Spiritualitate Franciscano-Capucinã ºi Activitãþi Ecumenice din Oneºti s-a desfãºurat, în perioada 27-29 mai, cel de-al doilea capitul naþional electiv al Ordinului Franciscan Secular (O.F.S.) pentru alegerea noului consiliu naþional O.F.S. Au fost prezenþi circa 50 de miniºtri ai fraternitãþilor locale din cele trei regiuni ale României (Moldova-Muntenia, Transilvania de Vest ºi Transilvania de Est) de limbã românã ºi de limbã maghiarã. A fost realeasã

în slujirea de ministrã naþionalã Celina Frâncu din fraternitatea Cluj ºi alþi ºase membri pe poziþii de consilieri pentru diferitele sarcini ale consiliului de slujire a întregii fraternitãþi naþionale. Formare La Institutul Teologic Franciscan din Roman, a avut loc luni, 30 mai, o zi de formare pentru fraþii din conventele din România ºi din Republica Moldova. Au þinut conferinþe pr. Bernardin Duma (despre criza sacramentului Spovezii) ºi pr. Mihai Gal (despre importanþa Învierii lui Isus pentru viaþa noastrã). Au participat aproximativ 50 de fraþi. Hirotoniri Prin impunerea mâinilor Excelenþei sale Petru Gherghel, miercuri, 29 iunie, solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, 14 diaconi diecezani, cinci fraþi franciscani conventuali, patru fraþi franciscani capucini ºi doi fraþi orioniºti au primit hirotonirea întru preoþie în cadrul Liturghiei din catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi. La Liturghie au participat PS Giacomo Lanzetti, episcop de Alba (Italia) ºi PS Aurel Percã. Un alt diacon diecezan va fi hirotonit la Chiºinãu într-una din zilele urmãtoare. Ca pregãtire, diaconii din Iaºi au fãcut exerciþii spirituale la Bârnova cu pr. Cornel Cadar. Profesiuni În sãrbãtoarea Vizita Sfintei Fecioare Maria, marþi, 31 mai, în cadrul Liturghiei celebratã de pr. Petricã Dãncuþ în capela Mãnãstirii ���Maica Unitãþii” din Viiºoara, sr. Maria Cristiana Coºa, din Bacãu, a reînnoit voturile temporare pentru un an în Ordinul Benedictin, în faþa abatesei Maria Cristina Pirro. În cadrul aceleiaºi celebrãri, sora Gabriela Iojã, din

22 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

Faraoani, membrã a Congregaþiei „Slujitoarele Sãracilor”, a iniþiat o perioadã de formare monasticã de trei ani în cadrul aceluiaºi ordin, cu acordul superioarei sale generale, îmbrãcând haina cãlugãreascã ºi primind un nou nume: sora Myriam Iojã. Seminariºtii din Bacãu Elevii de la Seminarul Liceal „Sfântul Iosif” din cadrul Colegiului Naþional Catolic „Sfântul Iosif” din Bacãu, însoþiþi de formatori, au vizitat duminicã, 12 iunie, catedrala ºi Episcopia din Iaºi. Au participat la Liturghia de la ora 11.00 prezidatã de PS Petru Gherghel în catedralã, animând celebrarea cu cântãrile lor. Au concelebrat preoþii formatori de la Seminarul Liceal. Cuvântul de învãþãturã a fost þinut de pãrintele Anton Sãboanu, directorul colegiului. A urmat un tur prin palatul episcopal, a cãrui prezentare a fãcut-o pãstorul diecezei. Dupã masã seminariºtii au mers în vizitã la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi ºi în Grãdina Botanicã.

Peregrinatio Mariae Icoana Maicii Domnului de la Cacica a continuat pelerinajul prin comunitãþile Diecezei de Iaºi. Potrivit centralizãrii de pe situl www.sanctuarcacica.ro, unde se fac înscrierile, în lunile iunie s-au programat parohiile: Butea (5-8 iunie); Galaþi (9-12 iunie); Rãdãuþi (12-15 iunie) Gura Humorului (16-19 iunie) ºi Bârlad (19-23 iunie). Liceu la 10 ani Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti a sãrbãtorit luni, 13 iunie, împlinirea a 10 ani de la înfiinþare. Festivitatea de deschidere a avut loc în aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” ºi s-a încheiat la sanctuarul „Fericitul Ieremia”. La eveniment au participat: PS Aurel


Percã, ing. Emil Lemnaru, primar al Municipiului Oneºti, profesori de la liceu ºi de la alte instituþii, autoritãþi civile din diferite domenii, elevi ºi pãrinþi. A fost lansatã cartea „Monografia unei ºcoli a iubirii ºi a credinþei”, având-o ca autoare pe Florica Veleºcu, ajutatã de colaboratoarea Violeta Apostu. A fost prezentat ºi al zecelea numãr al revistei „Cuvânt ºi viaþã” a liceului. Bicentenar Gura Humorului Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului a sãrbãtorit mai multe evenimente în perioada 16-19 iunie: vizita icoanei sfintei Fecioare Maria

de la Cacica, misiunile populare conduse de pr. Cornel Cadar, împlinirea a 200 de ani de existenþã a bisericii ºi celebrarea hramului. La Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel, duminicã, 19 iunie, au participat preoþi care au slujit în Gura Humorului, preoþi vecini, autoritãþi civile din localitate ºi credincioºii din Gura Humorului ºi din împrejurimi. Biserica din Gura Humorului este cea mai veche bisericã catolicã din zona Bucovina. ªcoala Biblicã „Nazaret” ªcoala Biblicã „Nazaret”, centratã pe studii biblice, organizeazã înscrieri pentru învãþãmânt la zi ºi cursuri pe internet,

în douã sesiuni: 8-25 iunie ºi 1-20 septembrie. Relaþii la secretariatul ªcolii Biblice „Nazaret”, Clãdirea Institutului Teologic, Str. General Berthelot, nr. 19, etajul 2, sector 1, Bucureºti, de luni pânã vineri, între orele 10.00-13.00; tel. 0740/380151; e-mail: scoalabiblica@yahoo.fr, sau pe situl www.nazareth.ro, secþiunea Atelier Biblic. Pietre de temelie PS Petru Gherghel a sfinþit piatra de temelie a viitoare douã noi biserici: la 29 mai, la Dancu, unde este în construcþie biserica „Regina Sfântului Rozariu”, ºi la 1 iunie, la Traian (BC), la biserica „Sfântul Iosif Muncitorul”. Biserica din Dancu va avea 22 m lungime, 11 m lãþime ºi 22 m înãlþime, iar cea de la Traian va avea 30 m lungime, 15 m lãþime ºi 33 m înãlþime. Misiuni populare În luna iunie, în Dieceza de Iaºi au fost programate misiuni populare la Huºi „Sfântul Anton de Padova” (10-13 iunie, predicator: pr. Claudiu Dumea), Rãdãuþi (12-15 iunie, predicator: pr. Alois Moraru), Gura Humorului (16-19 iunie, predicator: pr. Cornel Cadar), Bârlad (19-23 iunie, predicator: pr. Cristian Ignat). Campus vocaþional „Chemaþi la iubire!” este tema pregãtitã de Familia Iubirii Milostive pentru tinerii care vor sã participe la campusul vocaþional din perioada 4-9 iulie, la Sinaia. Cine nu iubeºte? ªi totuºi existã diferite tipuri de iubire! Prin mãrturia vieþii unui sfânt, tinerii vor fi îndrumaþi sã înþeleagã care sunt paºii care trebuie parcurºi pentru a înþelege ºi a reflecta asupra unui nou mod de a iubi: iubirea care duce la fericirea adevãratã. Cei

care vor sã participe sunt rugaþi sã se înscrie, locurile fiind limitate. Informaþii: sr. Cecilia Radavoi (tel. 0233/781440), Gabriela David (tel. 0731/349287) ºi pr. Fernando Manni (tel. 0233/781073). Modul de master Pentru urmãtorul an universitar, Facultatea de Teologie Romano-Catolicã, din cadrul Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi, propune modulul de master cu titlul „Strategii ale caritãþii creºtine”. Cursurile sunt oferite în colaborare cu Facultatea de Filozofie – Catedra de Sociologie ºi Asistenþã Socialã ºi se vor desfãºura pe o perioadã de doi ani (patru semestre). Înscrierile se fac între 11 ºi 16 iulie sau 12-15 septembrie. Mai multe informaþii se pot obþine de la secretariatul facultãþii: Bd. Carol I, nr. 11, 700506-Iaºi; tel.: secretariat: 0232/201115, decanat: 0232/201114, e-mail: ftrc@uaic.ro, www.ftrc.uaic.ro.

Pe scurt

„ 22 mai: Turneu de fotbal organizat de

Acþiunea Catolicã a Copiilor la Centrul de Zi „Sfântul Leonardo Murialdo” din Roman, câºtigãtoare fiind Parohia Roman „Fericitul Ieremia” „ 27-29 mai: Campus de formare, la Luncani, pentru 43 de membri ai sectorului adulþi din AC Iaºi, cu tema „Familia creºtinã într-o lume în continuã schimbare” „ 28 mai: Festivalul talanþilor organizat de Acþiunea Catolicã la Tãmãºeni, cu 180 de tineri participanþi din 10 parohii „ 31 mai: Binecuvântarea, la Oneºti, a statuii Fecioarei Maria dupã imaginea care i-a apãrut fratelui Ieremia Valahul „ 3-5 iunie: Întâlnire de lucru a echipei sectorului adulþi a Acþiunii Catolice din România (ACRO), la Parohia Greco-Catolicã „Imaculata” din Deva „ 4 iunie: Sesiune a Oficiului pentru Pastoraþie ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli la Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti „ 5 iunie: Întâlnire despre mass-media la biserica „Fericitul Ieremia” din Bacãu.

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 23


În apãrarea sãnãtãþii

Gastrite, ulcer ºi bacteria H.p. (III) Tratamente externe În perioadele de crizã se folosesc cataplasme puse pe zona epigastricã cu terci de tãtãneasã ºi coada calului sau cu frunze de varzã. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gãlbenele. Apiterapia Pentru ulceraþii ale stomacului se recomandã: – curã cu polen (câte douã linguriþe de douã ori pe zi, înainte de mese); – propolis (2 grame pe zi) sau tincturã de propolis 20% din care se iau câte 20 de picãturi, de douã ori pe zi, în ºase linguri de apã, ceai sau lapte cald, dimineaþa pe stomacul gol ºi seara. Regimul alimentar Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori ºi vindecarea ulcerelor peptice, alimentaþia corectã are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmãreºte cruþarea mucoasei stomacului ºi duodenului, cu rol de pansament gastric. Durata regimului alimentar este îndelungatã, de luni de zile, ºi necesitã multã rãbdare ºi perseverenþã pentru a se asigura o vindecare completã, evitând reapariþia durerilor dupã 6-7 luni. Se recomandã ca bolnavul sã ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masã fiind înainte de ora 20.00. În timpul mesei se impune o ambianþã plãcutã, în liniºte, fãrã grabã, evitând discuþiile tensionate. Se va mânca încet, mestecând bine, fãrã a bea lichide în timpul mesei. Dupã fiecare masã,

bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresã caldã sau cataplasmã cu fãinã de porumb. În faza dureroasã se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizeazã acidul clorhidric ºi opreºte secreþia gastricã. Laptele se amestecã, în pãrþi egale, cu un ceai medicinal (tei, mãceºe, muºeþel) consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual se adaugã câteva picãturi de suc de lãmâie. Pe mãsurã ce durerile se atenueazã, se introduc în alimentaþie supe de orez strecurate, smântânã, biscuiþi moi, pâine albã, prãjitã ºi uscatã (circa 400 grame) ºi albuºuri de ouã crude, bãtute spumã. Dupã dispariþia simptomelor de boalã se pot consuma supe cãlduþe de legume (varzã, salate, mãrar, tomate), piureuri pasate din legume ºi cartofi, grâu germinat, orez ºi griº, friºcã, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugã unt proaspãt, margarinã sau ulei crud. Treptat, se trece la brânzã proaspãtã de vaci, caº nesãrat, urdã, telemea desãratã, paste fãinoase bine fierte, mãmãligã prãjitã, fulgi de ovãz, ouã fierte moi, omletã în aburi, cartofi copþi sau fierþi în coajã care se zdrobesc ºi se amestecã cu lapte acru ºi morcov ras. Din aceastã fazã se poate începe consumul de carne de pasãre sau viþel, fãrã grãsime, care se preparã prin fierbere, înãbuºire sau sub formã de periºoare fierte la aburi. Se adaugã peºte alb, slab (ºtiucã, ºalãu, pãstrãv, biban), preparat rasol.

24 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

De asemenea se consumã legume fragede cu celulozã moale (morcov, spanac, salatã verde, conopidã, dovlecei, pãstãi de fasole), cartofi (fierþi, copþi sau piure). Sunt admise prãjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie ºi orez cu lapte. Regimul de viaþã Se impune o perioadã de liniºte pentru cruþarea sistemului nervos, respectiv a scoarþei cerebrale, cu evitarea stresului ºi a eforturilor fizice ºi intelectuale, chiar cu ºedere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivã. Dacã apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecþiunile ulceroase greu de suportat se urmãreºte refacerea echilibrului nervos prin mici plimbãri de dimineaþã, sporturi uºoare în aer liber, gimnasticã medicalã, vizionãri de filme, audiþii muzicale ºi lecturã de deconectare. În timpul de odihnã de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minim 8 ore, într-o curã de minim o lunã, obligatorie fiind odihna de 30-60 minute, în poziþie culcatã, dupã fiecare masã. Dr. Doina-Lucia Amza


POªTA REDACÞIEI Dorin Martea (e-mail) „Spune-þi vã rog care este atitudinea Bisericii faþã de minoritãþile sexuale ºi cãsãtoriile dintre aceste persoane? Vã mulþumesc mult!”. Problemele de care sunteþi interesat sunt tratate în Catehismul Bisericii Catolice la numerele 2357-2359 (p. 490). Iatã câteva idei din cele notate acolo sub titlul: Curãþie ºi homosexualitate (nr. 2357): „Homosexualitatea desemneazã relaþiile între bãrbaþi sau între femei care simt o atracþie sexualã exclusivã sau predominantã faþã de persoane de acelaºi sex. Ea îmbracã forme foarte variate de-a lungul secolelor ºi în diferite culturi. Geneza ei psihicã rãmâne în mare mãsurã neexplicatã. Bazându-se pe Sfânta Scripturã, care le prezintã ca depravãri grave, tradiþia a declarat întotdeauna cã «actele de homosexualitate sunt în mod intrinsec dezordonate». Ele sunt contrare legii naturale. Închid actul sexual faþã de darul vieþii. Nu izvorãsc dintr-o complementaritate sexualã ºi afectivã adevãratã. Nu pot fi aprobate în nici un caz”; (nr. 2358): „Un numãr deloc neglijabil de bãrbaþi ºi de femei prezintã tendinþe homosexuale înnãscute. Ei nu-ºi aleg condiþia homosexualã: ea constituie pentru cea mai mare parte dintre ei o încercare. Trebuie sã fie priviþi cu respect, compasiune ºi delicateþe. Se va evita orice semn de discriminare nedreaptã faþã de ei. Aceste persoane sunt chemate sã realizeze voinþa lui Dumnezeu în viaþa lor ºi, dacã sunt creºtine, sã uneascã greutãþile pe care le întâmpinã din cauza condiþiei lor cu jertfa crucii Domnului”; (nr. 2359): „Persoanele homosexuale sunt chemate la curãþie. Prin virtuþile stãpânirii

de sine, educatoare ale libertãþii interioare, uneori cu sprijinul unei prietenii dezinteresate, prin rugãciune ºi harul sacramental, ele pot ºi trebuie sã se apropie, treptat ºi cu hotãrâre, de perfecþiunea creºtinã”. De asemenea, în Compendiul Catehismului este notat: (nr 492): Care sunt principalele pãcate împotriva castitãþii? Sunt pãcate în mod grav contrare castitãþii, fiecare dupã natura propriului obiect: adulterul, masturbarea, desfrâul, pornografia, prostituþia, violul, actele homosexuale. Aceste pãcate sunt expresie a viciului necurãþiei. Dacã sunt comise asupra minorilor, aceste acte sunt un atentat ºi mai grav împotriva integritãþii lor fizice ºi morale”. De asemenea, sunt câteva documente pe care le puteþi citi, printre care: „Consideraþii referitoare la proiectele de recunoaºtere legalã a uniunilor dintre persoane homosexuale” (Editura „Presa Bunã”, 2003). Marta (e-mail) „În aceastã zi am participat la celebrarea sacramentului primei sfinte Împãrtãºanii a copiilor de la noi din localitate. Este o parte frumoasã a vieþii mele de care copiii mi-au amintit... M-am oprit din rugãciune fiind, recunosc, egoistã, cu gândul cã sunt puternicã în credinþa mea, fãrã ajutor de la nimeni. Astãzi, înþeleg cã Isus este puterea din noi. Noi singuri nu putem fi decât vulnerabili. Sã venim la el, cu încredere. Cu credinþã! Cum sã iert? Vreau sã merg sã mã spovedesc, dar mai întâi trebuie sã înþeleg încã un lucru. Cum nu am avut de ales, a trebuit ca un copil inocent sã iau exemplul pãrintesc (al mamei), care mi-a tãiat aripile nevinovate, determinându-mã sã renunþ la numele de creºtin prin fanatismul ei. Oare cine e creºtin?

Tatãl meu a fost bolnav ºi dânsa (ca soþie) l-a pãrãsit la greu, ºi pe noi. Mama (nu ºtiu dacã meritã acest nume), mã punea sã-i fac treburile acasã în timp ce ea se plimba ºi dacã câºtiga ceva devenea din ce în ce mai arogantã... Ea ºi-a luat banii ºi a plecat spunând cã tata e rãu ºi e vinovat. Eu ºtiu cât de mult a suferit el, pentru cã el este acel copil încrezãtor pe care Isus îl ajutã indiferent de situaþie. El are putere... Ea merge în excursii cu teme religioase ºi crede cã aceastã faþadã o face sã parã cumsecade. Dumnezeu vede, cred, cum e în realitate... Acum eu am de lucru ºi, cu toate cã e bolnav, tata se ocupã de treburi acasã, merge aproape zilnic la Bisericã ºi a rãmas doar regretul cã am avut o asemenea fiinþã ca mamã, mai bine nu aveam. Aº vrea sã o pot ierta. Oare cum aº putea? Vã mulþumesc anticipat ºi aºtept rãspunsul dv.”. Indiferent ce a fãcut mama dv. va rãmâne cea care v-a dat viaþã. Ca atare, mãcar pentru aceasta trebuie s-o respectaþi ºi sã-i acordaþi cinstea cuvenitã. Nu uitaþi cã este notat în Scripturã: „Cinsteºte-l pe tatãl tãu ºi pe mama ta ca sã-þi fie þie bine ºi sã trãieºti mult pe pãmânt”. Nu avem noi dreptul sã luãm locul lui Dumnezeu. Pentru modul cum s-a comportat o va judeca Dumnezeu. Cãutând sã tot pãstraþi în inimã ºi sã vã gândiþi la câte v-a fãcut mama nu faceþi altceva decât sã purtaþi o povarã. Recitiþi cu atenþie textele care spun cum a procedat Cristos cu cei care i-au fãcut rãu. Cum a procedat el când era pe cruce cu cei care l-au scuipat ºi l-au batjocorit? Poate cã aºa veþi gãsi putere sã iertaþi. Nu uitaþi sã vã rugaþi pentru ca Dumnezeu sã vã dea aceastã putere. Vã dorim gânduri bune ºi binecuvântare de la Domnul.

iulie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 25


nOUTÃÞI EDITORIALE CD: Faptele Apostolilor

Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, 3 cd-uri audio: 15 lei; 1 cd mp3: 15 lei

100 de puncte fierbinþi din istoria Bisericii

Concurs

Citeºti ºi câºtigi

Ioan Biºog (trad.)., datã la douã luni aveþi poEd. „Sapientia”, sibilitatea de a câºtiga un ISBN 978-606578-009-5, 17x24 premiu. Trebuie doar sã rãspuncm, 390 p., 25 lei deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Scurtã prezentare a Provocãri ale tinerilor articolele din numãrul trecut credinþei catolice. la începutul mileal revistei. Se acordã douã pre50 de explicaþii date niului III. Vol. 2: fraþilor de altã mii prin tragere la sorþi. TrimiDrogurile cotidiene convingere religioasã teþi prin poºtã pe adresa de la Alois Moraru, Doboº Fabian, pag. 2, prin fax: 0232/211527 Petronela ZapoEd. „Sapientia”, sau prin e-mail: editor@ercis.ro deanu, Anca Fron, ISBN 978-606rãspunsul, adresa dv. completã Ed. „StudIS”, 578-010-1, 10x15 cm, ºi, eventual, numãrul de telefon ISBN 978-606-8242-69-9, 104 p., 2,5 lei la care puteþi fi contactat. Par14x21 cm, 100 p., 9 lei ticipã la concurs rãspunsurile A crede. Invitaþie Încotro, familie care vor ajunge la redacþie pânã la credinþa catolicã creºtinã? Ghid practic la 15 august. Numele câºtigãpentru femeile ºi de discernãmânt torilor se vor anunþa în revista bãrbaþii secolului matrimonial din luna septembrie. al XXI-lea Daniel Fechetã, Bernard Sesboue, Ed. „Serafica”, Întrebarea ISBN 978-606Ed. „Sapientia”, Ce temã a avut Cea de-a XI-a 8092-36-2, 14x21 Întâlnire Naþionalã a OperaISBN 978-606cm, 138 p., 6 lei 578-011-8, 502 p., torilor din Mass-Media Cato17x24 cm, 35 lei lice, desfãºuratã la Ciofliceni Calea sfintei cruci între 9 ºi 12 mai? propusã de familii A ieºit semãnãtorul Ed. „Arhiepiscopiei ... Predici. Timpul de Premiul Romano-Catolice peste an. SãptãmâProvocãri ale tinerilor de Bucureºti, nile I-XVII (vol. I) ºi la începutul mileniului III. ISBN 978-973Sãptãmânile XVIIIVol. 2: Drogurile cotidiene 1891-24-8, 38 p., XXXIV. Solemnitãþile Coordonatorul colecþiei doreºte 10x15 cm, 2,5 lei Domnului (vol. II) sã se ofere prioritate temelor ceClaudiu Dumea, Ed. Materialele, în limita stocului disponibil, rute de tineri ºi întrucât mulþi pot fi procurate prin comandã: „Sapientia”, 13,5x20 cm, au dorit sã afle mai multe in• prin poºtã: Librãria Presa Bunã, vol. I: 416 p., 20 lei, formaþii despre drogurile inBd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; vol. II: 544 p., 25 lei • prin fax: 0232/211527; halate de tânãra generaþie, • prin telefon: 0232/212003, interior 41: volumul al doilea are ca temã – luni-vineri: orele 10.00-18.00; „Dialog teologic”, centralã drogurile cotidiene ale • prin e-mail: libraria@ercis.ro; 24 (2009) ºi 25 (2010): • prin internet: www.ercis.ro/libraria tinerilor. Rezistenþa anticomu- În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul Câºtigãtorii din luna mai nistã prin valori poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþuspirituale. Modele ºi rile specificate nu sunt incluse taxele poºtale. Au fost primite: 12 e-mailuri fapte (I ºi II) Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi 3 scrisori, toate cu rãspunºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi suri corecte. În urma tragerii Ed. „Sapientia”, ISSN 1453-8075, anunþate prin intermediul revistei „Lumina creº- la sorþi au câºtigat: Claudia Betinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã jan (Iaºi) ºi Mihai Bisoc (Iaºi), 17x24 cm, puteþi interesa prin telefon de noile modificãri nr. 24: 152 p., 9 lei de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa care vor primi câte o carte „Iezuiþii în Moldova (1588-2010)”. nr. 25: 144 p., 9 lei http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp. 26 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2011

O


Duhuri ale rãtãcirii Orizontal: 1) Victimã a infidelitãþii conjugale, a angajamentului reciproc dintre cei doi soþi – Cel de la Rãsãrit, pasionat de a cunoaºte familia lui Isus. 2) Cei care cad uºor pradã ispitelor – Femeia necunoscutã de la geam! 3) Primii fraþi! – Lãsare de izbeliºte a celor dragi din familie. 4) O fatã pe numele mic, consemnat în certificat! – Început de eroism! – Camera bunicii de la þarã. 5) Final dramatic al neînþelegerilor familiale (pl.) – Aºa începe dragostea! 6) O neîmplinire într-o familie – Femei... iubind în tainã. 7) Pitic – ªmecher (pop.) – Apare Ramona! 8) Urzealã (fig.) – Stau în club! 9) Cuibuºoare de pui – Exces de mândrie (pl.). 10) Pe jumãtate abrupt! – Mult dorita inimii. 11) Scumpã ºi nestematã – Jalea dupã cel depãrtat de familie. 12) Alintat de la început! – Ipocriþi, adevãraþi risipitori ai jurãmintelor cãsãtoriei. Vertical: 1) Nestatornici într-o relaþie conjugalã – Folositã

la Botez. 2) Unul care prea se iubeºte pe sine –... iar acesta e din lumea cea înaltã. 3) Legãtura dintre el ºi ea! – Un soi de escapadã amoroasã. 4) Femeia din grãdina Edenului – O vorbã de ruºine – Teme! 5) Trai de boem – Cununie! – Trupul Mariei! 6)Expresia adevãratelor sentimente – Om de jos, bãtând drumurile fãrã rost. 7) Se cere mereu înfrumuseþat la femei – Dispoziþie sufleteascã (livr.). 8) Iubit ca un idol – Locul unor triste despãrþiri (pl.). 9) Zeul suprem al scandinavelor – S-au dus dragostele sale. 10) Urmã a unei iubiri pierdute (fig.) – Semne de tristeþe ºi trãdare! – Liga pentru Apãrarea Drepturilor Omului (abr.). 11) Unu dupã una! – Se aratã doar în visul celor cãsãtoriþi (pl.) – De familie aleasã (fig.). 12) Chip

sfânt, pãzitor de cele rele într-o familie – Femei (pop.). Dicþionar: AIN, ICA, NAN, ODIN, LADO.

Magda Coºa

Rezolvarea rebusului „Cãsãtoria ºi familia (II)” din numãrul trecut: 1) R – AUTORITATE; 2) EDUCATIE – LIC; 3) CAMIN – CRITIC; 4) UMED – RITMATE; 5) NA – EA – NAPIO; 6) O – PRAG – RA – AR; 7) SPRE – PLECARE; 8) TUE – A – E – ALES; 9) INTELEGERE – P; 10) NG – COMUNIUNE; 11) TAIO – EMU – RIC; 12) ASCULTARE – TT.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au contribuit Parohiile: Bacãu „Sfânta Cruce”, 800 lei; Bacãu „Sfântul Nicolae”, 2.300 lei; Bacãu „Fericitul Ieremia”, 1.200 lei; Baraþi, 350 lei; Bãlþaþi, 174 lei; Bãluºeºti, 250 lei; Bârgãuani, 285 lei; Bârlad, 85 lei; Berzunþi, 150 lei; Botoºani, 430 lei; Buruieneºti, 797 lei; Butea, 815 lei; Cãlugãreni, 205 lei; Câmpulung Moldovenesc, 212 lei; Cireºoaia, 570 lei; Ciucani, 180 lei; Cleja I, 225 lei; Cleja II, 187 lei; Comãneºti, 110 lei; Faraoani, 710 lei; Floreºti, 530 lei; Focºani, 385 lei; Frumoasa, 560 lei; Fundu Rãcãciuni, 320 lei; Galaþi, 920 lei; Galbeni, 350 lei; Gheorghe Doja, 180 lei; Gioseni, 460 lei; Hãlãuceºti, 700 lei; Horgeºti, 285 lei; Horleºti, 255 lei; Huºi „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”, 540 lei; Huºi „Sfântul Anton”, 1.100 lei; Iaºi „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 1.134 lei; Iugani, 700; Izvoare (BC), 130 lei; Lespezi, 790 lei; Lilieci, 182 lei; Luizi-Cãlugãra, 800 lei; Luncaºi, 321 lei; Mãrgineni, 650 lei; Moara, 200 lei; Nicoreºti, 255 lei; Oneºti I, 790 lei; Oneºti II, 355 lei; Paºcani, 401 lei; Pârgãreºti, 170 lei; Piatra Neamþ „Sfântul Iosif”, 1.200 lei; Piatra Neamþ „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 542 lei; Podu Iloaiei, 120 lei; Poiana (Negri), 540 lei; Pralea, 176 lei; Prãjeºti, 600 lei; Rãducãneni, 575 lei; Rãcãciuni, 126 lei; Rãdãuþi, 450 lei; Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, 1.100 lei; Rotunda, 300 lei; Roznov, 225 lei; Satu Nou (BC), 250 lei; Satu Nou (NT), 210 lei; Sãbãoani „Sfântul Mihail”, 810 lei; Sãbãoani „Sfânta Cruce”, 483,5 lei; Sãbãoani „Sfântul Iosif”, 180 lei; Schineni, 340 lei; Siret, 300 lei; Slobozia, 320 lei; Somuºca, 202 lei; Suceava, 1.008 lei; ªtefan cel Mare, 178 lei; Tãmãºeni, 1.150 lei; Târgu Frumos, 155 lei; Târgu Neamþ, 23 lei; Târgu Ocna, 270 lei; Târgu Trotuº, 245 lei; Teþcani, 173 lei; Tomeºti, 150 lei; Traian (BC), 300 lei; Trebeº, 420 lei; Tuta, 995 lei; Valea Lupului, 50 lei; Valea Mare, 400 lei; Valea Seacã, 315 lei; Vaslui, 200 lei; Vatra Dornei, 189 lei; Vizantea, 150 lei.


Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Tãrâþa, 18 mai)

Sfinþirea temeliei noii biserici (Dancu, 29 mai)

Zi de formare pentru fraþii franciscani (Roman, 30 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica ºi sfinþirea temeliei noii biserici (Traian - BC, 1 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Butea, 5 iunie)

Pelerinaj de Rusalii cu ocazia hramului (Baraþi, 12 iunie)

Vizita elevilor Seminarului Liceal din Bacãu la catedralã (Iaºi, 12 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Galaþi, 12 iunie)


Lumina crestinului, nr. 7/2011