Lumina crestinului, nr. 9/2013

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXIV septembrie 2013, nr. 9 (285) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: pr. Adrian Blãjuþã, sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Liduina-Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, dr. Dãnuþ Doboº Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Pe copertã: Cursuri de formare pentru preoþi (ITRC Iaºi, 2011) Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Completaþi cu atenþie „Buletinul de abonament” (pag. 27) ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia documentului de platã, pe adresa editurii.

Informaþii despre abonamente: sr. Liduina-Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635).

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca oamenii din timpul nostru, adesea inundaþi de zgomot, sã redescopere valoarea tãcerii ºi sã ºtie sã asculte glasul lui Dumnezeu ºi al fraþilor.

Intenþia misionarã Pentru ca toþi creºtinii care sunt persecutaþi în numeroase regiuni ale lumii sã poatã fi, prin mãrturia lor, profeþi ai iubirii lui Cristos.

Credincioºi exemplari în Vechiul Testament eseori se citeazã proverbul latin: Exempla trahunt D (Exemplele au puterea lor de atracþie). Sfântul Augustin însuºi se încuraja în viaþa lui duhovniceascã, meditând tãria sufleteascã a martirilor în mãrturia lor pentru Cristos, cu preþul vieþii, spunându-ºi: „Dacã atâþia au putut sã aibã aceastã tãrie, de ce nu ºi tu, Augustine?” În Scrisoarea cãtre Evrei, capitolul al XI-lea, se dã o definiþie explicativã a credinþei: „Prin credinþã înþelegem cã lumea a fost alcãtuitã prin cuvântul lui Dumnezeu, aºa încât ceea ce se vede provine din cele care nu se vãd” (v. 3). Dupã aceastã definiþie, autorul scrisorii menþioneazã pe unii dintre patriarhii din primele generaþii de dupã Adam ºi din urmãtoarele, care s-au evidenþiat prin credinþa lor: Abel, care prin jertfa cea bunã oferitã lui Dumnezeu, „a primit mãrturia cã este drept” (v. 4).

Enoh, fiul lui Iared ºi tatãl lui Matusalem, cel care „a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani” (Gen 5,22), cel care „prin credinþã a fost înãlþat ca sã nu vadã moartea, dupã ce a primit mãrturia cã era plãcut lui Dumnezeu” (Evr 11,5).

„Prin credinþã, Noe, înºtiinþat despre cele care încã nu se vedeau, cuprins de o teamã sfântã, a construit arca pentru salvarea lui ºi alor sãi, prin credinþã a condamnat lumea (depravatã) ºi a devenit moºtenitorul dreptãþii” (v. 6). „Prin credinþã, Abraham a ascultat atunci când a fost chemat sã plece spre un þinut pe care avea sã-l primeascã drept moºtenire ºi a plecat fãrã sã ºtie unde merge. Prin credinþã, s-a stabilit în pãmântul promis, ca un strãin ºi a locuit în corturi, împreunã cu Isaac ºi Iacob care sunt împreunã moºtenitori ai acestei promisiuni” (v. 8-9). „Prin credinþã, Moise, când s-a fãcut mare a refuzat sã fie numit fiul fiicei lui faraon, alegând mai degrabã sã sufere împreunã cu poporul lui Dumnezeu, considerând ca o bogãþie mai mare dispreþul pentru Cristos, decât bogãþiile Egiptului. Prin credinþã a celebrat Paºtele. Prin credinþã au trecut Marea Roºie ca pe pãmânt uscat” (v. 24-29a).

Doamne, dã-ne ºi nouã o credinþã lucidã, puternicã, rodnicã ºi statornicã!

Mesaj terezian

Þinta vieþii „Sã trãim cu pace, privind cerul, unicul termen al ostenelilor noastre” (LT 90).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

Doamne, mãreºte-ne credinþa! (cf. Lc 17,5)

Sfinþiile voastre, dragi confraþi întru preoþie, Rugãmintea apostolilor adresatã lui Isus, dupã cum ne relateazã evanghelistul Luca, ºi dorinþa lor de a înþelege exigenþele urmãrii sale ºi a împlinirii misiunii lor, de a trãi ºi învãþa pe ceilalþi, reprezintã, de fapt, rugãciunea ºi strigãtul nostru cãtre Isus, cel care ne-a chemat ºi ne-a ales sã fim ucenicii sãi precum ºi dorinþa ºi datoria noastrã de a ne împlini chemarea misionarã ºi evanghelicã, astfel încât ea sã fie binecuvântatã ºi plinã de rod.

Apostolii au avut fericita ocazie de a auzi, chiar din gura Mântuitorului, cuvintele vieþii veºnice ºi de a experimenta pe viu calea pe care se poate ajunge la adevãr ºi ºi-au însuºit cunoaºterea învãþãturii sale. Ei au înþeles cã au nevoie de lecþia pe care însuºi maestrul ºi învãþãtorul le-o poate oferi în modul cel mai autentic ºi s-au lãsat

Cursuri de formare pentru preoþi (ITRC Iaºi, 2011)

modelaþi de el, primind în acest sens lumina Duhului Sfânt. Înregistrând zi de zi exemplul sãu ºi strãduindu-se sã înþeleagã ceea ce le transmitea, bucurându-se de cea mai puternicã dovadã ºi de cel mai puternic argument, jertfa sa pe cruce pentru adevãr, apostolii, rãmânând în rugãciune pânã la Rusalii, s-au bucurat de împlinirea rugãciunii lor, când Duhul Sfânt, promis de Isus dupã înviere, a coborât asupra lor pentru a fi martori a tot ceea ce s-a întâmplat, începând din Ierusalim ºi pânã la marginile pãmântului (cf. Lc 24,48-49).

Promisiunea fãcutã de Isus apostolilor încã din timpul vieþii sale ºi salutul auzit de la el, chiar în ziua învierii, când le-a spus: „Pace vouã! Precum m-a trimis pe mine Tatãl, aºa vã trimit ºi eu pe voi. Primiþi pe Duhul Sfânt!” (In 20,21), s-a desãvârºit în ziua de Rusalii ºi, de atunci, ei au ieºit sã predice

ºi sã vesteascã evanghelia mântuirii cu o profundã credinþã ºi cu adevãrat simþ apostolic.

Mandatul primit de la Isus, „Mergeþi ºi predicaþi evanghelia la toatã fãptura. Faceþi ucenici din toate naþiunile, botezându-i în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh, învãþându-i sã þinã toate câte v-am poruncit. Iatã, eu sunt cu voi în toate zilele pânã la sfârºitul lumii”, reprezintã o misiune care-i priveºte nu numai pe ei, ci, prin ei, pe toþi urmaºii lor, pe toþi ucenicii ºi ne priveºte ºi pe noi, cei de azi. Aceeaºi misiune ºi acelaºi mandat ne-a fost transmis ºi nouã, iar împlinirea lui este ºi o obligaþie de credinþã ºi o onoare, pe care ne-a încredinþat-o însuºi Maestrul ºi Învãþãtorul tuturor.

Chemarea, pe care ne-a fãcut-o Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, prin scrisoarea apostolicã „Porta fidei”, reprezintã o împlinire de onoare ºi o obligaþie a misiunii noastre ca ucenici ºi apostoli, de a trece prin poarta credinþei în aceastã perioadã de încercãri ºi de îndepãrtare de evanghelie, în care se aflã lumea din ce în ce mai secularizatã ºi de a-i ajuta ºi pe toþi cei încredinþaþi grijii noastre pastorale de a le sta alãturi în ¾

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾ drumul lor de martori vii ai evan-

gheliei ºi ai vieþii de credinþã.

Ascultând de glasul pontifului suprem, ascultãm de însuºi Cristos, pãstorul cel bun, care doreºte sã ducã turma sa la pãºuni verzi ºi la ape de odihnã, la o nouã ºi vie trãire de credinþã, ca astfel Biserica sa sã trãiascã în pace ºi binecuvântare în timpurile noastre. ªtiind cã Isus Cristos rãmâne mereu între noi ºi viu în Biserica noastrã, înþelegem cã rolul nostru de aleºi ai sãi trebuie sã-l facem cunoscut tuturor ºi trebuie sã ne strãduim ca sã creascã în noi credinþa ºi iubirea ºi astfel sã contribuim la creºterea credinþei în toþi fiii Bisericii.

Cursurile pe care le-am stabilit în acest An al Credinþei pentru toþi preoþii Bisericii noastre locale sunt momente de întâlnire cu Cristos ºi evanghelia sa ºi ne oferã tuturor o fericitã ocazie sã-i cerem, mai întâi noi, aleºii ºi miniºtrii sãi, sã mãreascã în noi darul credinþei prin rugãciuni comune, reflecþii ºi studiu, ca apoi s-o putem propune ºi altora.

Felicitãm în acest sens conducerea Oficiului pentru Cler ºi direcþiunea Institutului Teologic din Iaºi, care, prin preoþii ºi profesori noºtri, ne oferã din ºtiinþa ºi credinþa lor noi cunoºtinþe ºi provocãri pentru pregãtirea noastrã permanentã.

Le mulþumim tuturor celor care ne vor ajuta sã-l întâlnim pe Cristos ºi ne vor înflãcãra în misiunea ce o avem, în mijlocul credincioºilor din timpurile noastre, pentru a face faþã provocãrilor evanghelizãrii de care suntem responsabili.

Tuturor confraþilor noºtri, haruri bogate ºi o credinþã cât mai vie ºi înflãcãratã.

Cu binecuvântarea noastrã arhiereascã, ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Cum trebuie sã priveascã preotul noua evanghelizare? inodul Episcopilor a subliniat faptul cã noua evangheS lizare nu are în vedere o „altã” evanghelizare a lumii creºtine, ci mai degrabã reîntoarcerea la evanghelia ºi la vestea cea bunã propovãduitã de Bisericã. Un pas pe care noi, ca slujitori ai Bisericii, trebuie sã-l facem mai întâi pentru a-i conduce la acest obiectiv ºi pe cei care ne-au fost încredinþaþi. ªi dincolo de preocuparea conceptualã, pãrinþii sinodali ne cheamã sã reflectãm asupra a ceea ce face ca

Conferinþele din program „Ritmul de credinþã al preotului – ritmul formãrii permanente: ritmul existenþial, ritmul cotidian, ritmul sãptãmânal, ritmul lunar, ritmul anual, ritmul liturgic” (pr. Cristinel Fodor) „Ars celebrandi, act de autenticã evanghelizare”. „Ars celebrandi, epifanie a credinþei Bisericii ºi a preotului” (pr. Daniel Iacobuþ) „Credinþa ºi responsabilitatea socialã”. „Noua evanghelizare a ambientului social” (pr. Lucian Farcaº) „Magisteriul Bisericii – instrument de transmitere a credinþei”. „Crezul Bisericii în epoca postmodernã” (pr. Benone Lucaci) „Preotul, ucenic al lui Cristos – figura discipolului în Sfânta Scripturã”. „Preotul – slujitor al Cuvântului în care crede” (pr. Iulian Faraoanu) „Noua evanghelizare ºi mijloacele de comunicare socialã” (pr. Cornel Cadar)

4 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

evanghelizarea sã fie într-adevãr „nouã”. Ce trebuie sã schimbãm sau sã adãugãm noi, ca Bisericã, noi, ca slujitori ai Bisericii, noi, ca martori primari ai acestui mesaj, pentru ca aceastã evanghelizare sã fie cu adevãrat „nouã”?

Noua evanghelizare are în vedere în primul rând o verificare a credinþei ºi ea a fost propusã în contextul apelului la convertire, fãcut cu ocazia Anului Credinþei. Un apel la convertire care a redescoperit valoarea sfinþeniei, atât de necesarã pentru toþi slujitorii ºi membri Bisericii. Aceste idei au reieºit foarte clar din lineamenta, dar ºi din mesajul final al Sinodului Episcopilor. Papa Paul al VI-lea în exortaþia apostolicã Evangelii nuntiandi (1975) sublinia deja faptul cã Biserica are nevoie sã fie în mod continuu evanghelizatã ºi la rândul sãu sã evanghelizeze. Nu numai prin ceea ce spune, ci ºi prin modul sãu de a trãi, de a se organiza, prin modul sãu de a-ºi exercita autoritatea, prin modul sãu de a folosi resursele sale umane ºi economice, prin modul sãu de a valorifica în interiorul sãu diferitele carisme ºi slujiri, prin modul sãu de a stabili relaþii, prin modul sãu de a judeca cultura ºi de a intra în dialog cu oamenii de astãzi, prin modul sãu de a se simþi „Bisericã în lumea contemporanã”.

Pr. Eduard Soare

Actualitatea

Preoþii, chemaþi

Noi parohii

sã-ºi reînnoiascã slujirea

În vederea unei mai bune pãstoriri a credincioºilor din unele parohii ale Diecezei de Iaºi, mai ales a celor care au mai multe filiale ºi þinând cont ºi de configurarea lor geograficã, de la 1 septembrie PS Petru Gherghel a înfiinþat urmãtoarele parohii: 1. Parohia Bacãu-Mãgura: în componenþa cãreia intrã Cartierul CFR Bacãu (prin despãrþirea de Parohia Bacãu-centru) ºi Mãgura (prin despãrþirea acestei filiale de Parohia Baraþi).

2. Parohia Bahna: prin despãrþirea de Parohia Nicoreºti, devenind parohie de sine stãtãtoare.

3. Parohia Bârzuleºti, prin reorganizarea parohiilor Coman ºi Valea Seacã. În componenþa parohiei intrã filialele Bârzuleºti, Pietricica (prin despãrþirea de Parohia Coman) ºi Lãrguþa (prin despãrþirea de Parohia Valea Seacã).

4. Parohia Buhuºi: prin despãrþirea de Parohia Roznov; în componenþa parohiei intrã filiala Berdila (de la Parohia Lespezi).

5. Parohia Dochia: înceteazã sã mai existe Parohia Roznov ºi se va schimba centrul parohial la Dochia; din noua parohie vor face parte ºi urmãtoarele filiale: Roznov, Ruseni, Zãneºti, Chintinici, Sãvineºti ºi Luminiº.

6. Parohia Pleºa: prin despãrþirea de Parohia Poiana Micului, devenind parohie de sine stãtãtoare.

Cu noile parohii înfiinþate numãrul parohiilor în Dieceza de Iaºi se ridicã la 149.

„Anul Credinþei ºi provocãrile noii evanghelizãri” va fi tema pentru cursurile teologice destinate tuturor preoþilor (diecezani ºi cãlugãri) care îºi desfãºoarã activitatea pastoralã în cadrul Diecezei de Iaºi. Acestea au fost programate în luna septembrie, la Institutul Teologic din Iaºi. Pr. Eduard Soare, responsabil al Oficiului pentru Cler, ne-a oferit câteva amãnunte. În luna septembrie, în trei

serii (2-5, 9-12 ºi 16-19 septembrie) se vor desfãºura la Iaºi cursuri pentru formarea preoþilor. Care este scopul unor astfel de cursuri?

Formarea continuã este o necesitate în viaþa preotului. Raþiunile teologice, umane, spirituale ºi pastorale ale formãrii permanente sunt în legãturã cu dimensiunile formãrii iniþiale la sfânta Preoþie. Toate converg cãtre realizarea acelei unitãþi interioare care stã la baza acþiunii sale pastorale.

Tema de anul acesta este „Anul Credinþei ºi provocãrile noii evanghelizãri”. De ce o astfel de temã?

Tema se înscrie în contextul celebrãrii Anului Credinþei ºi are în vedere o tematicã actualã: noua evanghelizare. Misiunea preotului, care în fiecare zi celebreazã „misterul credinþei”, trebuie împlinitã þinând cont de problematicile ºi de scenariile noi care ni se înfãþiºeazã în societate ºi în Bisericã.

Ce se înþelege prin „noua evanghelizare” ºi cum credeþi cã se pot implica preoþii?

Noua evanghelizare nu înseamnã o „altã” evanghelizare, ci mai degrabã o reîntoarcere la evanghelia lui Cristos. Preoþii parcurg împreunã cu credincioºii acelaºi drum: îºi verificã

credinþa, îºi reînnoiesc slujirea, îºi cultivã dorinþa de convertire ºi împreunã tind la sfinþenie, la viaþa cu Dumnezeu – obiectivul fiecãrui botezat.

Ce ne puteþi spune despre program ºi despre conferinþe?

Cursurile vor dura trei zile întregi. Ele se vor deschide ºi se vor încheia cu sfânta Liturghie, centrul vieþii preotului.

Preoþii relatori vor trata aspectele cele mai importante ale vieþii ºi slujirii preotului: credinþa, celebrarea, magisteriul Bisericii, Sfânta Scripturã, dimensiunea socialã ºi dialogul cu mijloacele actuale de transmitere a mesajului creºtin.

Ce alte iniþiative are în vedere Oficiul pentru Cler?

Existã iniþiative care au un ritm regulat: exerciþii spirituale, cursuri de formare permanentã. În plus, acest oficiu organizeazã întâlniri periodice de rugãciune, pelerinaje ºi alte acþiuni care, prin diferite forme ºi mijloace, cultivã spiritul sacerdotal.

Care este frumuseþea de a fi preot în zilele noastre?

A fi preot înseamnã a fi liber sã iubeºti ºi sã te dãruieºti, avându-l în faþa ochilor pe Dumnezeu ºi avându-i alãturi pe fraþii tãi. În asta constã frumuseþea Preoþiei.

Pr. Cornel Cadar

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Rio de Janeiro (Brazilia)

Tineri „ucenici” împreunã cu papa iua Mondialã a Tineretului, desfãºuratã în perioada Z 23-28 iulie, a reunit la celebrãrile finale 3,7 milioane de tineri din 176 de þãri. Motoul ediþiei de anul acesta al Zilei Mondiale a Tineretului a fost „Mergeþi ºi faceþi ucenici din toate popoarele”.

La picioarele maiestoasei statui a lui Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro (Brazilia) ºi strãjuiþi de întinsele litoraluri ale Oceanului Pacific, tinerii au participat la o adevãratã sãrbãtoare a credinþei în spirit brazilian, însã cu o deschidere mondialã. Prezenþa papei Francisc a dat consistenþã ºi culoare acestei întâlniri, în care Sfântul Pãrinte nu a ezitat sã le propunã tinerilor, cu insistenþã, sã fie misionari în lumea de azi.

Tinerii români, proveniþi din opt dieceze ºi eparhii catolice, au fost însoþiþi de ºase preoþi ºi doi episcopi: PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de

Oradea, preºedintele Comisiei pentru Tineret din cadrul Conferinþei Episcopilor din România, ºi PS Florentin Crihãlmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla. A fost prezent ºi PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu. Dieceza de Iaºi a fost reprezentatã de ºase tineri, însoþiþi de pr. Felix Roca, responsabil naþional pentru Ziua Mondialã a Tineretului, ºi de pr. Marius Sabãu.

6 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

Marþi, 23 iulie, pe plaja Copacabana, au avut loc ceremonia ºi sfânta Liturghie de deschidere, prezidatã de PS Orani Joao Tempesta, arhiepiscop de Rio. În dimineþile zilelor de 24, 25 ºi 26 iulie au avut loc catehezele ºi celebrãrile sfintelor Liturghii în limba românã.

Pentru tinerii români catehezele au fost þinute de PS Virgil Bercea, în biserica Parohiei „São Conrado”. Familii din aceastã parohie i-au gãzduit pe tinerii veniþi din România. Temele catehezelor au fost: „Sete de speranþã, sete de Dumnezeu”, „Ucenici ai lui Cristos”, „A fi misionari: Mergeþi!”. În fiecare dupã-amiazã ºi searã tinerii au avut ocazia sã participe la numeroasele evenimente propuse de organizatori ºi sã cunoascã oraºul Rio. Miercuri, 24 iulie, o parte din tinerii din România au participat la Întâlnirea Forumului Internaþional al Acþiunii Catolice, alãturi de tineri din Argentina, Italia, Venezuela ºi Columbia. Seara, tinerii români au

petrecut-o alãturi de tinerii italieni, la Sãrbãtoarea italienilor.

Joi, 25 iulie, a avut loc ceremonia de bun-venit a papei Francisc, care, în predicã, i-a îndemnat pe tineri sã trãiascã intens aceste zile: „Dragã tinere, dragã tânãrã: pune-l pe Cristos în viaþa ta! În aceste zile, el te aºteaptã: ascultã-l cu atenþie ºi prezenþa sa va entuziasma inima ta”.

Vineri, 26 iulie, a fost celebratã o impresionantã Cale a crucii. Papa Francisc a vorbit despre valoarea crucii în viaþa creºtinului: „Dragi tineri, la crucea lui Cristos sã ducem bucuriile noastre, suferinþele noastre, insuccesele noastre; vom gãsi o inimã deschisã care ne înþelege, ne iartã, ne iubeºte

ºi ne cere sã purtãm aceastã iubire în viaþa noastrã, sã iubim pe orice frate ºi sorã tot cu aceastã iubire”.

Sâmbãtã, 27 iulie, tinerii au fãcut un pelerinaj pânã la altarul amenajat pe Copacabana, unde s-a celebrat seara de priveghere, care a cuprins liturgia cuvântului, mãrturii ale unor tineri ºi adoraþia euharisticã.

Papa Francisc a prezentat trei imagini pentru a explica ce înseamnã a fi ucenic misionar: câmpul – ca loc în care se seamãnã; câmpul – ca loc de antrenament; câmpul – ca operã de construire. Papa s-a adresat astfel tinerilor: „Dragi prieteni, nu uitaþi: voi sunteþi câmpul credinþei. Voi sunteþi atleþii lui Cristos. Voi sunteþi constructorii

„Trei cuvinte: Mergeþi, fãrã fricã, pentru a sluji. Urmând aceste trei cuvinte veþi experimenta cã acela care evanghelizeazã este evanghelizat, acela care transmite bucuria credinþei primeºte mai multã bucurie. Dragi tineri, întorcându-vã la casele voastre, nu vã fie fricã sã fiþi generoºi cu Cristos, sã mãrturisiþi evanghelia sa. În prima lecturã, când Dumnezeu îl trimite pe profetul Ieremia, îi dãruieºte puterea «sã smulgã ºi sã dãrâme, sã distrugã ºi sã doboare, sã construiascã ºi sã planteze» (Ier 1,10). ªi pentru voi este aºa. A duce evanghelia înseamnã a duce forþa lui Dumnezeu pentru a smulge ºi a dãrâma rãul ºi violenþa; pentru a distruge ºi a doborî barierele egoismului, intoleranþei ºi urii; pentru a construi o lume nouã.

Dragi tineri: Isus Cristos se bazeazã pe voi! Biserica se bazeazã pe voi!

Papa se bazeazã pe voi! Maria, mama lui Isus ºi mama noastrã, sã vã însoþeascã mereu cu duioºia sa: «Mergeþi ºi faceþi ucenici din toate popoarele»” (din predica papei Francisc, Liturghia de încheiere a Zilei Mondiale a Tineretului, Rio de Janeiro, duminicã, 28 iulie).

unei Biserici mai frumoase ºi ai unei lumi mai bune”.

Duminicã, 28 iulie, a fost celebratã sfânta Liturghie de încheiere. Sfântul Pãrinte a sintetizat în trei cuvinte mesajul sãu: „Mergeþi, fãrã fricã, pentru a sluji”. În semn de omagiu pentru fericitul papã Ioan Paul al II-lea, în apropierea canonizãrii sale, ediþia viitoare a Zilei Mondiale a Tineretului va avea loc în octombrie 2016, la Cracovia, în Polonia. Acest oraº se aflã în regiunea natalã a fostului papã ºi fondator al Zilei Mondiale a Tineretului, fericitul Ioan Paul al II-lea, iar tinerii polonezi prezenþi la sfânta Liturghie celebratã pe plaja de la Copacabana ºi-au manifestat entuziasmul la aflarea acestei veºti.

Se doreºte ca aceastã experienþã trãitã la Ziua Mondialã a Tineretului de la Rio de Janeiro 2013 sã se reflecteze în viaþa de zi cu zi ºi a tinerilor români ºi în sufletul fiecãruia sã se nascã dorinþa de a merge spre periferiile existenþiale ºi a le ilumina cu lumina credinþei, rãspunzând astfel îndemnului papei Francisc, de a fi constructori ai viitorului, de a porni la lucru pentru o lume mai bunã.

Adriana Ianuº

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Cu Maria... la Cacica n preajma încheierii celor Îcãsãtoriei trei ani dedicaþi familiei ºi creºtine, mii de pelerini din þarã ºi din strãinãtate au fost prezenþi ºi anul acesta la sanctuarul naþional marian din Cacica, în zilele de 14 ºi 15 august, cu ocazia sãrbãtorii Adormirea Maicii Domn ului. Printre pelerini s-au aflat PS Petru Gherghel, PS Joan Piris Frígola, episcop de Lleida (Spania) ºi PS Aurel Percã.

Predicator al pelerinajului a fost pr. Pavel Bulai, OFMConv., paroh de Hãlãuceºti.

Mulþi credincioºi au întors vizita sfintei Fecioare, reprezentatã de icoana sa de la Cacica, prezentã în parohii ºi în cel de-al treilea an dedicat familiei ºi cãsãtoriei creºtine.

PS Petru Gherghel, la Roman, a dat startul pelerinajului celor

80 de bicicliºti. Ei au pornit marþi, 13 august, spre Cacica, ajungând a doua zi la ora 11.30, participând împreunã cu primii pelerini sosiþi la sfânta Liturghie de deschidere a pelerinajului, la ora 12.00, celebratã de pãrintele provincial Emilian Cãtãlin, OFMConv.

Tinerii au participat ºi ei la pelerinajul lor obiºnuit, miercuri, 14 august, la ora 12.30.

Cei 200 de tineri care au pornit pe jos de la circa 5 km de Cacica au fost însoþiþi de PS Aurel Percã ºi de pr. Felix Roca. Dupã întâmpinarea fãcutã de pr. Romuald Bulai, rectorul sanctuarului, pelerinii au participat la momentele de rugãciune din program: Calea crucii, adoraþia euharisticã. Un loc special l-a avut Liturghia dedicatã tinerilor, seminariºtilor ºi persoanelor

... la Baraþi entru a marca solemnitatea Adormirea Maicii Domnului, P mulþi credincioºi din Baraþi ºi din împrejurimi au adus prinosul lor de cânt ºi rugãciune Maicii Domnului ºi la biserica din Baraþi. Fiind întâmpinaþi miercuri, 14 august, de pr. paroh Ferenþ Tancãu, ei au trãit momente profunde la Calea crucii prin sat, la rugãciunea Rozariului sau la alte rugãciuni.

La ora 20.00 s-a celebrat Liturghia din ajunul solemnitãþii, dupã care a urmat o procesiune cu lumânãri, apoi toatã noaptea au fost momente de rugãciune. Pr. Iosif Dorcu, decan de Iaºi, a þinut cuvântul de învãþãturã în aceste zile.

La Liturghia solemnã de joi, 15 august, de la ora 11.00, celebrant principal a fost pr. Pavel Solomon, paroh de Bregenz (Austria), fiind însoþit de 35 de preoþi. Dupã Liturghie, noua statuie a sfintei Fecioare a fost condusã în procesiune ºi aºezatã la loc de cinste la Casa de Copii „Sfânta Maria”. Seara a fost încheierea pelerinajul prin adoraþia euharisticã ºi binecuvântarea cu preasfântul sacrament.

8 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

consacrate, de la ora 18.00, fiind prezidatã de PS Aurel. Corul format din aproximativ 40 de tineri voluntari a animat celebrarea. La ora 22.00, PS Petru Gherghel a condus privegherea marianã cu rugãciunea Rozariului ºi procesiunea cu lumânãri aprinse în jurul bisericii.

Joi, 15 august, ziua hramului, s-a deschis cu Liturghia de la ora 6.00 în limba românã, urmatã de o Liturghie greco-catolicã, precum ºi de Liturghii în limbile maghiarã, polonã ºi germanã. În centrul pelerinajului la Cacica a stat Liturghia de hram, de la ora 11.00, prezidatã de episcopul de Iaºi, care a rostit ºi predica. PS Joan Piris Frígola a avut un mesaj special pentru pelerini. Au concelebrat PS Aurel Percã ºi numeroºi preoþi din þarã ºi din strãinãtate. La final au fost binecuvântate florile ºi obiectele religioase aduse de pelerini.

Pelerinii s-au întors apoi la casele lor, având în suflet bucuria întâlnirii cu Dumnezeu prin intermediul sfintei Fecioare de la Cacica cu pruncul în braþe.

Pr. Adrian Blãjuþã

Din istoria revistei (VIII)

Anii 1919-1920 evista se reia în 1919, an în care se noteazã despre R activitatea ºi moartea pr. Iosif Malinowski, acela care a fãcut primele demersuri pentru apariþia unei publicaþii catolice (februarie), despre Orfelinatul Catolic de Fete de la Hãlãuceºti, moartea fondatorului revistei „Viaþa”, pr. Graþian Carpati.

Numãrul din august anunþã cã de la începutul lunii iunie 1919, în catedrala din Iaºi, s-a pus o statuie a preasfintei inimi a lui Isus: „În piedestal este o cutie cu inscripþia: Pentru presa catolicã. Îndemnãm pe scumpii noºtri credincioºi sã ajute cu obolul lor aceastã operã a presei catolice ºi sã se roage ca preasfânta inimã a lui Isus sã binecuvânteze ºi sã ajute pe aceia care lucreazã la compunerea ºi rãspândirea cãrþilor scrise în duh creºtin catolic”. În decembrie 1919, într-un articol intitulat „Încã un an”, pr. A. Gabor face un bilanþ al activitãþii: „Sunt 7 ani de când întâiul numãr al acestei reviste a vãzut lumina zilei. În cuvântul de introducere de atunci ne propuneam drept þintã pe însuºi Mântuitorul Isus Cristos care a zis despre sine cã este «lumina lumii». Cei care au urmãrit fãrã întrerupere «Lumina creºtinului» pot sã dea mãrturie cã ne-am þinut de cuvânt”. Pãrintele sperã cã abonamentele vor creºte, cã mulþi vor deveni apostoli ai presei ºi se bucurã de faptul cã a fost încurajat de un cunoscãtor al presei, pr. Clement Dimitireff, care a vizitat redacþia la 26 noiembrie / 9 decembrie 1919.

Începând cu anul 1920, revista devine tot mai interesatã de ceea ce se întâmplã în spaþiul greco-catolic, ea fiind cititã ºi în Transilvania (abonamentele din aceastã zonã se centralizau la Blaj). În ianuarie acelaºi an (apare cu 20 de pagini) se face un apel pentru a contribui la construirea bisericii monumentale din Grozeºti, care fusese dãrâmatã de tunurile germane în timpul rãzboiului; de asemenea, se face apel ºi pentru construirea bisericii din Boghicea. „ªtirile diverse” sunt în aceastã lunã ºi în urmãtoarele pe mai multe pagini; unele numere sunt scoase cu întârziere (mai, iunie); septembrie, octombrie ºi noiembrie apar împreunã. În februarie se trece, pânã în august inclusiv, la tehnoredactarea pe douã coloane. Revista din martie publicã lista parohiilor fruntaºe la numãrul de abonamente.

Cele notate dau o imagine a interesului pe care cititorii îl aveau pentru revistã în acest an: „Parohia Horleºti, una din cele mai mici, stã în frunte cu privire la numãrul abonaþilor la revistã. Pânã acum sunt 97 de abonaþi (44 din Horleºti, 14 din Bârleºti, 5 din Focuri, 19 din Cioara, 15 din Bãlþaþi), lipsind rezultate din satul Belceºti, ceea ce ar apropia numãrul lor de una sutã (...). Iaºi 70 de abonaþi, Huºi (Corni – Rãducãneni) 68; Tãmãºeni – Sagna 58; Butea – Cotnari – Fãrcãºeni 48; Hãlãuceºti (Zãpodia – Mogoºeºti) 48; Faraoani 48; Cioplea 32; Oþeleni 31, Brãila 28; Paºcani 28; Valea-Seacã 25; ºi aºa mai departe. De aici se poate vedea

cum stã cu alte sate catolice în aceastã privinþã, ºi cu pãrere de rãu se constatã cã în unele din cele mai mari sate sunt cu totul puþine abonamente. Pricinile sunt foarte diferite. Nãdãjduiesc cã frumoasa pildã datã de credincioºii din Parohia Horleºti va îndemna ºi pe alþii de a mãri numãrul abonaþilor în localitãþile lor”.

Cu toate acestea veniturile realizate din abonamente nu acoperã cheltuielile, numãrul abonaþilor fiind sub o mie; în luna iulie erau 950 de abonaþi, dar nici jumãtate nu-ºi plãtiserã abonamentele. Numãrul din iulie anunþã numirea, pentru cei 90.000 de catolici cu 46 de preoþi, a noului episcop de Iaºi, în persoana lui Alexandru Th. Cisar (va fi consacrat la 15 august la Bucureºti), alte numere descriu consacrarea, venirea la Iaºi, primele trei cãlãtorii pastorale ºi publicã scrisoarea pastoralã. Ultimele numere din an subliniazã cã la 24 iunie / 7 iulie a sosit la Bucureºti primul nunþiu apostolic: Francisc Marmaggi. Numãrul din decembrie anunþã pentru anul 1921 noi colaboratori ai revistei: pr. Ioan Poglut, paroh de Pustiana, Teofil, pr. Ioan Ferenþ.

Pr. Cornel Cadar

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Gânduri la centenar

E bine de ºtiut

La 25 de ani

Impresii

-au împlinit 25 de ani de la accidentul de pe Valea S Uzului în care au murit 27 de

de redactor colaborator m primit misiunea de a fi A redactor colaborator la revista „Lumina creºtinului” în septembrie 1994, imediat dupã ce am fost hirotonit preot ºi numit vicar în Parohia Adjudeni.

Desigur, nu avusesem de-a face niciodatã cu acest domeniu, cu excepþia unei implicãri ocazionale la revista seminarului, „Drumuri deschise”. Nu era deloc simplu sã gãsesc timp la Adjudeni pentru a-l dedica acestui sector al jurnalismului, având în vedere volumul de muncã din aceastã frumoasã ºi mare parohie. În consecinþã, am primit drept responsabilitate acea parte a revistei care prezenta ºtirile, atât interne, cât ºi internaþionale. Dacã pentru ºtirile interne era mai simplu, deoarece era suficient sã te þii la curent cu principalele evenimente din Biserica localã, pentru ºtirile externe era destul de dificil deoarece era nevoie sã asculþi zilnic Radio Vatican sau sã te abonezi la unele reviste din strãinãtate. Pe parcursul celor patru ani cât am fost redactor, m-am mai ocupat ºi de recenzarea documentelor magisteriului, mai ales ale papei Ioan Paul al II-lea.

Pe lângã aspectele amintite, aº dori sã subliniez cã experienþa cea mai puternicã în acest domeniu am trãit-o în septembrie 1995, când, timp de zece zile, am participat la Graz (Austria), la Congresul Mondial al Presei Catolice (UCIP). Printre

altele, în primele zile cãutam sã iau legãtura cu directori de reviste catolice pentru a face abonament la anumite reviste ºi astfel sã intru mai uºor în posesia „ºtirilor internaþionale” din Bisericã, de care aveam aºa de mare nevoie pentru a le traduce ºi a le publica ºi la noi.

Unul dintre directori m-a întrebat: „Dar de ce preferi sã faci abonamente la reviste pentru «ºtiri externe»? Cred cã e mult mai simplu sã foloseºti Internetul!!!” (...). În zilele succesive, la Graz, am avut ocazia sã aud ºi sã vãd mai multe lucruri care aveau de-a face cu internetul... Întors acasã, m-am interesat rapid ºi am aflat cã apãruse ºi la noi, dar era într-o fazã incipientã... Încetul cu încetul, mai ales la Seminar unde fusesem numit prefect la 1 octombrie 1995, tocmai fusese instalat un modem care fãcea mai mult zgomot decât reuºea sã transmitã informaþii, dar... era un prim pas...

Acum, la ceas aniversar aº dori sã-i felicit din inimã pe toþi cei care continuã aceastã muncã dificilã, dar extrem de utilã, de difuzare a „mesajului creºtin” prin mass-media!

persoane (19 din Faraoani, 4 din Valea Mare ºi 4 din Orbeni).

Duminicã, 25 august, ora 18.00, PS Petru Gherghel a fost prezent în cimitirul din Faraoani pentru a participa la Liturghia de comemorare a decedaþilor.

La 21 august 1988, 63 de persoane au plecat cu un camion cu remorcã la recoltatul cartofilor. Dupã trecerea unui pod, pe la ora 19.10, pe drumul forestier Dãrmãneºti-Covasna, malul râului s-a surpat, remorca cu bagaje a derapat, antrenând în cãderea ei prãbuºirea întregii maºini în albia râului.

„Îmi amintesc înmormântarea de parcã a fost ieri: 23 de sicrie erau în semicerc, lângã bisericã, iar lângã ele rudele.

Pe drum spre bisericã vãzusem deja fluviul de procesiuni de pe toate uliþele. Au fost multe familii care au pierdut atunci pe cineva… Pentru mine a fost foarte greu sã le spun oamenilor ceva în acele momente.

Mi-a venit ideea sã le vorbesc despre suferinþa mai mare a unui nevinovat, Isus…”, a spus PS Petru Gherghel, care a oficiat înmormântarea acum 25 de ani. Cei patru ortodocºi decePr. Benone Lucaci (redactor în perioada daþi au fost înmormântaþi sepaseptembrie 1994 – noiembrie 1998) rat la Orbeni.

10 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

Monografii

Sfinþirea bisericii din Bogata Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii din Bogata, nou-renovatã ºi înfrumuseþatã, având hramul „Înãlþarea Sfintei Cruci”, au fost prezidate de PS Petru Gherghel, sâmbãtã, 17 august. Au fost prezenþi 30 de preoþi, autoritãþi centrale ºi locale ºi mulþi credincioºi, atât catolici cât ºi ortodocºi, veniþi de pe toatã valea Trotuºului.

iserica a fost construitã în anul 1935 din lemn, de cãB tre pr. Anton Trifaº, paroh de

apoi s-a pus un nou tavan izolat termic ºi un nou acoperiº din tablã, s-a înlocuit podeaua putredã din lemn cu un covor de gresie ºi parchet izolat termic, s-a zidit prezbiteriul ºi un altar nou, îmbrãcat în marmurã, în formã de potir, s-au consolidat pereþii, fiind izolaþi termic ºi zugrãviþi cu tencuialã decorativã, s-au pus geamuri termopan, s-a mãrit biserica printr-un hol la intrare, s-au pus patru icoane din mozaic la altar ºi icoane noi la Calea crucii, o statuie nouã a sfântului Anton, donatã de pr. Isidor Dâscã, decan de Bacãu, ºi s-a amenajat curtea bisericii cu pomi de magnolii, tuia ºi multe flori.

Biserica are lungimea de 24 m, lãþimea de 8 m, 10 m la crucierã ºi înãlþimea de 6 m. Turnul mãsoarã 12 m.

Copii, tineri ºi adulþi din sat, îmbrãcaþi în costume naþionale ºi cu flori în mânã, l-au întâmpinat pe PS Petru Gherghel, care a venit însoþit de un grup de tineri cãlãreþi. Liturghia solemnã, cu ritualul de consacrare a altarului ºi de sfinþire a bisericii, a început la ora 11.00,

Dãrmãneºti. În anul 1978, pr. Mihai Enãºel, în timpul comunismului, în douã luni, a construit ziduri din cãrãmidã lângã zidurile din lemn, rãmânând acelaºi acoperiº. În anul 1997, pr. Petru Blaj a construit sacristia ºi a mãrit prezbiteriul.

A doua zi dupã sãrbãtoarea Divinei Îndurãri din anul 2012, credincioºii împreunã cu pr. Isidor Mîrþ, parohul comunitãþii, ajutaþi de muncitori din Sãbãoani, coordonaþi de pr. Toma Encuþã, decan de Roman, ºi susþinuþi de episcopii diecezei, au început renovarea capitalã a bisericii.

Mai întâi s-au fãcut lucrãrile de consolidare a acoperiºului, Bogata: sat din comuna Dofteana, jud. Bacãu, în Depresiunea Comãneºti, situat pe drumul naþional Comãneºti – Târgu Ocna, la 4 km depãrtare, spre sud, de centrul comunal Dofteana.

La recensãmântul din anul 2002 satul avea 874 de locuitori. „Prezenþa catolicilor în Bogata se datoreazã condiþiilor mai bune de lucru oferite de marii proprietari ºi despre prezenþa catolicilor se face pomenire pentru prima datã în Schematismul Misiunii din anul 1850, când erau aici numai 35 de credincioºi” (Pr. Iosif Gabor).

La 17 mai 2010 Bogata a fost constituitã ca parohie de sine stãtãtoare, cu filiala Pãcuri, în Decanatul de Moineºti, fiind numit paroh pr. Isidor Mîrþ. În anul 2012 erau prezente 185 de familii, cu 475 de credincioºi.

cu primirea ºi salutul de bunvenit. Cuvântul de învãþãturã al episcopului de Iaºi a înãlþat sufletele tuturor celor prezenþi la sãrbãtoare. A urmat apoi ritualul consacrãrii altarului ºi ungerea pereþilor cu ulei sfinþit. În altar au fost introduse trei relicve: a fericitului Ieremia, a sfântului Anton de Padova ºi a sfintei Tereza a Pruncului Isus.

La finalul celebrãrii, pr. Isidor Mîrþ ºi credincioºii comunitãþii i-au mulþumit Preasfinþitului pentru tot sprijinul acordat ºi pentru binecuvântarea pe care a adus-o bisericii din Bogata. De asemenea, mulþumiri au fost adresate ºi pr. Augustin Benchea, decan de Moineºti, pr. Toma Encuþã, celorlalþi decani prezenþi, tuturor preoþilor ºi binefãcãtorilor care au ajutat la renovarea bisericii. PS Petru Gherghel i-a oferit pr. Isidor Mîrþ crucea misionarã ºi mandatul pentru misiunea din Maikona (Kenya) ºi o icoanã a sfintei Fecioare Maria de la Cacica.

Rodica Maria Nistor

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor Ep. Anton Durcovici

Pentru unitatea Bisericii anii de vârf ai persecuþiei episcopul AnÎtonnantireligioase, Durcovici a luat parte la dramaticele ºedinþe ale Conferinþei Episcopilor din România, convocate la Bucureºti de nunþiul apostolic Gerald Patrick O`Hara ºi de arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar. În cadrul acestor ºedinþe au fost dezbãtute probleme importante, obiºnuite, dar mai ales extraordinare, subsumate principiului pãstrãrii unitãþii Bisericii Catolice.

Fotografia alãturatã a fost fãcutã la 28 noiembrie 1947, în salonul palatului Nunþiaturii Apostolice din Bucureºti, la sfârºitul ºedinþei anuale a Conferinþei Episcopilor, desfãºuratã în zilele de 27 ºi 28 noiembrie 1947. Apar în fotografie, de la stânga la dreapta: rândul de jos – arhiep. Alexandru Theodor Cisar (Bucureºti), nunþiul Gerald Patrick O`Hara, ep. Valeriu Traian Frenþiu (Oradea); rândul din mijloc – ep. Ioan Bãlan (Lugoj), ep. Iuliu Hossu (Cluj), ep. Johann Scheffler (Satu-Mare ºi Oradea), ep. Alexandru Rusu (Baia Mare), ep.

Vasile Aftenie (Bucureºti), ep. Augustin Pacha (Timiºoara); rândul de sus – Mons. Zoltan Lengyel, administrator apostolic al Armenilor Catolici (Gherla), ep. Ioan Suciu (Blaj), ep. Marton Aron (Alba-Iulia), ep. Anton Durcovici (Iaºi), ep. Marcu Glaser (Iaºi) ºi Mons. Guido Del Mestri (secretar nunþiaturã). La ºedinþa respectivã, episcopul Anton Durcovici a luat parte în calitate de episcop ales de

Iaºi ºi notar al Conferinþei Episcopilor.

La sfârºitul ºedinþei, episcopii au trimis primului ministru comunist Petru Groza un memoriu în care, în rezumat, denunþau: acþiunile represive ale Siguranþei Statului împotriva unor preoþi; imixtiunile Poliþiei ºi autoritãþilor comuniste în activitãþile pastorale; încãlcarea de cãtre stat a unor drepturi acordate Bisericii Catolice în problema ºcolilor confesionale; propaganda antibisericeascã prin unele manuale ºcolare; prohibirea ºi interzicerea unor reviste ºi publicaþii catolice; comiterea unor ilegalitãþi privind proprietãþile bisericeºti; refuzarea paºapoartelor pentru preoþii ºi seminariºtii propuºi la studii în strãinãtate; interzicerea activitãþii unor congregaþii catolice, º.a.

Este cunoscut faptul cã papa Pius al XII-lea l-a numit pe Monseniorul Anton Durcovici episcop de Iaºi, la 30 octombrie 1947, numirea fiind recunoscutã prin decret de regele Mihai I, la 14 noiembrie acelaºi an. Peste doar trei zile de la realizarea fotografiei alãturate, Monseniorul Anton Durcovici avea programatã ceremonia despãrþirii de credincioºii din Bucureºti, însã va avea de aºteptat aproape cinci luni pânã la consacrarea sa ca episcop de Iaºi, în spatele acestei întârzieri neobiºnuite aflându-se guvernul comunist. Pânã la arestarea sa la 26 iunie 1949, episcopul Durcovici a luat parte în februarie, iulie, august ºi octombrie 1948,

12 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

respectiv în ianuarie-februarie ºi aprilie 1949, la conferinþele episcopilor.

La 18 mai 1950, aflat în arestul Securitãþii din Bucureºti, episcopul Anton Durcovici semna o declaraþie, în care menþiona faptul cã în timpul Conferinþei Episcopilor din luna iunie 1948 exprimase un punct de vedere tranºant cu privire la ideologia comunistã: „Subsemnatul am arãtat, în ce priveºte morala creºtinã, cã comunismul prezintã un pericol pentru credinþa catolicã la noi în þarã ºi credincioºii trebuie feriþi de acest pericol prin a-i împiedica sã-ºi însuºeascã aceastã ideologie materialistã”.

De altfel, în perioada în care a condus Episcopia de Iaºi, episcopul Durcovici ºi-a exprimat în diferite ocazii opoziþia faþã de ideologia materialistã ºi regimul comunist, îndemnându-i pe credincioºi sã reziste prin credinþã, prin viaþã spiritualã.

Exemplul sãu a fost urmat de toþi episcopii catolici din România, motiv pentru care aveau sã devinã victime ale prigoanei comuniste. Cu toþii au fost „pasionaþi de adevãr”, dãruiþi total slujirii lui Dumnezeu ºi Bisericii, asumându-ºi crucea episcopalã „cu toate riscurile ºi speranþele ei”.

Dr. Dãnuþ Doboº

Sanctuare

Notre Dame de la Garde (Marsilia) raºul francez de pe coasta Mãrii Mediterane, MarO silia, este dominat de sanctuarul închinat Maicii Domnului, Notre Dame de la Garde. Construit pe o colinã în partea de sud a vechiului port, sanctuarul va sãrbãtori, în anul 2014, 800 de ani de existenþã.

Un pelerin, ajuns acolo, scria: „Am venit aici pentru mângâierea ºi liniºtea pe care o gãsesc la picioarele Maicii Domnului, apoi pentru încântarea ochilor pe care mi-o oferã bazilica, pentru imaginea panoramicã, pentru aerul curat ºi pentru spaþiul înconjurãtor, dar ºi pentru senzaþia de libertate”.

Istoria începe în anul 1214, când un preot numit Pierre construieºte o capelã dedicatã Mariei. Ca prin minune, aceastã capelã devine un veritabil loc de rugãciune. Vin aici sã mulþumeascã Mariei toþi marinarii care au ajuns cu bine în port, dar, mai ales, cei care au scãpat cu viaþã în urma unor naufragii pe mare. Dupã moartea constructorului, capela va deveni o micã mãnãstire, ca abia în secolul al XV-lea sã devinã o bisericã, frumos împodobitã, dedicatã sfântului Gabriel. În decursul secolelor, de mai multe ori a fost mãritã pentru a putea primi mulþimile de pelerini. Pentru a fi apãratã, în anul 1536 a fost înconjuratã de ziduri puternice. Revoluþia Francezã a distrus biserica. Va fi redeschisã abia în anul 1807.

Actualul edificiu dateazã din anul 1853 ºi este o capodoperã, cu o policromie de origine bizantinã, ce aparþine arhitectului Henry Espérandieu.

Meritã toatã atenþia ºi admiraþia cripta simplã ºi austerã, biserica prin excelenþã strãlucitoare datoritã mozaicurilor aurite, statuia de argint de la altarul principal, mulþimea mare de ex-voto-uri (oferite mai ales de marinari, salvaþi din naufragii sau lupte pe mare), ºi, desigur, statuia monumentalã din vârful turnului.

E interesant ºi jocul de culori al zidurilor: în exterior, pietrele albe alterneazã cu pietrele verzi; în interior, mai ales pe stâlpi ºi în arcade, alterneazã rânduri de marmurã albã cu rânduri de marmurã roºie. Aceste combinaþii dau sanctuarului un aspect de luminã ºi bucurie. În sanctuar sunt cinci statui ale Maicii Domnului. Prima este o statuie de lemn aºezatã în capela lumânãrilor. A mai existat, pânã în anul 1793, una numitã Fecioara cu ostensor, adicã o statuie din argint cãreia, în timpul adoraþiei, i se punea în mâna dreaptã un ostensor pentru sfânta ostie, iar statuia pruncului era pusã la picioarele Mariei. Când nu era adoraþie, era pus pruncul în locul ostensoriului.

La 20 martie 1793 conducerea oraºului de atunci a suprimat sãrbãtoarea Bunei-Vestiri din acel an ºi toate obiectele religioase (printre care ºi aceastã statuie) au fost vândute sau topite. A rãmas doar un crucifix mare, care poate fi vãzut ºi azi în criptã. În spatele altarului din criptã se poate vedea statuia Fecioara cu buchet. La 4 aprilie 1807, când s-a redeschis sanctuarul, o doamnã din Marsilia a donat

o statuie cumpãratã la o licitaþie, dar care aparþinuse unui convent. ªi pentru cã zilnic se punea în mâna Mariei un buchet de flori, a fost numitã astfel.

Deasupra altarului principal se aflã o statuie preþioasã, din argint presat (tehnicã prin care bucãþi de argint sunt lovite cu ciocanul pânã devin monolit), operã a artistului Chanuel. Artistul a lucrat ºase ani la aceastã statuie, care a fost terminatã în anul 1837 ºi încoronatã în anul 1931, în prezenþa a 49 de episcopi.

Dar monumentalã, prin excelenþã, este statuia mare, aºezatã în vârful turnului. Nu este din metal masiv, dar a fost realizatã din patru bucãþi, dupã o metodã nouã pentru acea epocã: galvanoplastie. A fost acoperitã cu foiþã de aur. Are 11,2 metri înãlþime ºi o greutate de 9.796 kilograme.

Aici sosesc anual aproximativ douã milioane de pelerini.

Pr. Iosif Dorcu

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 13

Pentru familiI

Zile de reculegere La Mãnãstirea Carmelitã din Luncani, în perioada 16-18 august, s-au desfãºurat zile de reculegere pentru familii, cu tema: „Mergi ºi vorbeºte cu Tatãl tãu”, fiind conduse de pr. Cornel Cadar. Acestea s-au desfãºurat în contextul Anului Credinþei ºi Familiei, þinând cont cã la Iaºi peste câteva zile (27-30 august) aveau sã se întâlneascã mai multe familii în cadrul Întâlnirii Familiilor la nivel diecezan.

pentru douã zile 54 de Inaþiatã-ne persoane, adulþi ºi copii, adudin Bacãu, Iaºi ºi Suceava în locul binecuvântat numit Mãnãstirea Luncani. De la cel mai mic la cel mai mare, alãturi de copiii noºtri, 15 familii ne-am manifestat dorinþa de a-l cãuta ºi de a-l regãsi pe Dumnezeu într-un spaþiu atât de propice odihnei ºi creºterii sufletului. Cãci exerciþiile spirituale se fac pentru suflete de la suflete printr-un ritm specific: rugãciunile de dimineaþã ºi de searã, Rozariu, Spovada, sfânta Liturghie, Calea crucii ºi mai ales meditaþia.

Tema pentru meditaþii a prezentat-o pãrintele Cornel din prima searã, în timpul sfintei Liturghii, dupã care a urmat rugãciunea Vespere rugatã ºi cântatã împreunã. Tema ne invita la a înþelege cã aici, la Luncani, era cadrul potrivit de a vorbi cu Tatãl nostru despre noi ºi despre familia noastrã.

Surpriza a venit mai târziu când pãrintele ne-a arãtat trandafirul din Ierihon sau trandafirul Maicii Domnului, acea floare închisã, uscatã, care rãmâne în aceastã stare fãrã apã. Era o floare ca un con de brad uscat, douã palme închise, poate la fel cum e uneori viaþa din mine ºi din familia mea. A trebuit sã ne rãspundem în aceste zile la întrebãrile: Ce usucã viaþa unei familii? Ce reprezintã apa care dã viaþã unei familii? Floarea a fost aºezatã în apã ºi apoi am vãzut-o deschizându-se ºi înverzind. În aceeaºi searã am aflat despre pericolul pierderii sufletului, despre primejdia pierderii timpului, despre pericolul pierderii ocaziei, dar ºi despre riscul pierderii prioritãþilor.

A doua zi fiecare acþiune a noastrã a însemnat un exerciþiu spiritual: Laudele de dimineaþã, cântãrile, gândurile despre diferenþele dintre bãrbat ºi femeie (diferenþe care ar trebui sã fie completãri pentru viaþa de familie, pentru a-l înþelege pe celãlalt), Spovada, Rozariul ºi sfânta Liturghie ne-au fãcut sã ne simþim mai aproape de drumul spre Tatãl, în dialogul nostru cu el.

Filmul „Bãiatul în pijamale vãrgate” proiectat dupã-amiaza

Am trãit o experienþã frumoasã, uniþi în rugãciune, cu familiile care au participat la zilele de reculegere de la Luncani. Ar fi minunat dacã ºi alte familii ar putea sã participe la astfel de întâlniri, pentru cã îmbogãþirea spiritualã este evidentã ºi pentru cã exemplul (de bunã practicã religioasã, dar ºi de educaþie, în general) pe care îl dãm copiilor noºtri este extrem de important” (Irina Farcaº).

14 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

ne-a pus pe toþi pe gânduri, iar Calea crucii pe muntele din spatele mãnãstirii a decurs în liniºte ºi rugãciune comunã.

Seara, dupã rugãciune ºi masã, s-a încheiat într-o notã veselã ºi de joacã specificã familiilor.

Duminicã parcã toþi eram mai voioºi ºi pregãtiþi pentru sfânta Liturghie, cu inima deschisã pentru a sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua Domnului. „Planta învierii” s-a deschis ºi a avut ºi mai avea nevoie de luminã ºi de apã. Sfânta Liturghie ne-a apropiat ºi mai mult, chiar dacã multe dintre familii nu ne cunoºteam.

Ospitalitatea ºi truda fraþilor ºi preoþilor ne-au copleºit ºi adresãm mulþumirile ºi rugãciunile noastre cãtre ei, gazdele noastre de la Luncani. „Dumnezeu ne-a fãcut o familie. Avem nevoie unul de celãlalt, ne iubim unul pe celãlalt, ne iertãm unul pe celãlalt, trudim împreunã, ne destindem împreunã, ne rugãm împreunã. Împreunã citim cuvântul lui Dumnezeu, împreunã creºtem în Cristos, împreunã îi iubim pe oameni, împreunã îl slujim pe Dumnezeu, împreunã sperãm cerul. Acestea sunt nãdejdile ºi nãzuinþele noastre. Ajutã-ne, te rugãm, Doamne, sã le dobândim Prin Cristos, Domnul nostru. Amin”.

Claudiu Bîrliba

Anul Credinþei ºi Familia

Pe aceastã piatrã (=credinþã) voi zidi Biserica mea imeni în evanghelii nu este mustrat cu atâta severitate N ca apostolul Petru: „[Om] cu puþinã credinþã, de ce te-ai îndoit?” (Mt 14,31) sau „Mergi în urma mea, Satanã! Tu eºti o piatrã de poticnire pentru mine, pentru cã nu te gândeºti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor” (Mt 16,23). ªi totuºi, nimeni nu apare mai generos în urmarea lui Isus.

Face parte dintre primii discipoli care lasã toate ca sã-l urmeze ºi rãmân în mod stabil alãturi de Învãþãtorul. El a avut un rol proeminent în acest grup. Este cel mai des menþionat în toate cele patru evanghelii. Este numit întotdeauna primul în listele celor doisprezece apostoli (în Mt 10,2 chiar se specificã: „Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, cel numit Petru”). El face mãrturisirea de credinþã cea mai clarã cu privire la persoana lui Isus: „Atunci Simon Petru a luat

cuvântul ºi a zis: «Tu eºti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!»” (Mt 16,16) sau: „Simon Petru i-a rãspuns: «Doamne, noi am crezut ºi am cunoscut cã tu eºti Sfântul lui Dumnezeu»” (In 6,68-69). Este cunoscut în Biserica primarã cu numele de Chefa (Petru) pe care i l-a dat Isus lui Simon (Mt 16,18; Mc 3,16; In 1,42) ºi mai întâi lui i s-a arãtat Isus înviat printre cei care vor fi devenit vestitorii oficiali ai învierii: este tradiþia preluatã de sfântul Paul în 1Cor 15,5, pe care o întãresc Lc 24,34 ºi Mc 16,7. A avut rolul cel mai important dintre toþi cei doisprezece la Ierusalim ºi în împrejurimi. A fost purtãtorul de cuvânt al acestora, aºa cum reiese din evanghelii ºi din Faptele Apostolilor ºi a desfãºurat o vastã activitate misionarã. Sfântul Paul vorbeºte în mod explicit de Chefa ca de „cel cãruia i-a fost încredinþatã evanghelia pentru circumciºi”

(Gal 2,7), dar Fap 10; 1Cor 1,12 ºi 1Pt 1,1 dau mãrturie de activitatea misionarã a lui Petru ºi în zone majoritar pãgâne.

Petru apare ca marele pescar (misionar) creºtin. Aceastã chemare adresatã ºi lui Andrei ºi, în mod implicit, ºi lui Ioan ºi Iacob în Mc 1,16-20, îi este rezervatã în Lc 5,1-11 numai lui Petru: „Isus i-a spus lui Simon: «Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni!»”

(Lc 5,10), iar In 21,1-14 îl descrie pe Simon Petru ca pe cel care începe „pescuitul” în perioada postpascalã cu ajutorul ºi sub conducerea lui Isus: „Atunci, Simon Petru a urcat [în barcã] ºi a tras la mal nãvodul plin cu o sutã cincizeci ºi trei de peºti mari. ªi, deºi erau aºa de mulþi, nãvodul nu s-a rupt” (In 21,11).

El este totodatã pãstorul turmei pe care i-o încredinþeazã Isus: „Paºte mieluºeii mei!”, „Paºte oile mele!” (In 21,15.16.17). ªi, mai ales, Petru este martorul creºtin, care se conformeazã pãstorului cel bun care-ºi dã viaþa pentru oile sale (In 10,11; cf. 13,36; 21,18-19). El este mãrturisitorul adevãratei credinþe creºtine, pentru cã „nu carnea ºi sângele þi-au revelat [aceasta], ci Tatãl meu care este în ceruri. ªi eu îþi zic: tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea”. ªi „Simon, Simon, eu m-am rugat pentru tine, ca sã nu piarã credinþa ta; iar tu, când te vei fi întors, întãreºte-i pe fraþii tãi!” (Lc 22,31-32).

Pr. Alois Bulai

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Pentru copii

Aºa rãspund copiii despre Dumnezeu-Tatãl „E ca ºi tatãl meu: bun, iubitor ºi pe deasupra îmi mai dã ºi bani pentru îngheþatã” (Manuela, 8 ani). „Dumnezeu este Tatã pentru cã Isus este Fiul lui” (George, 10 ani).

La o predicã, preotul i-a întrebat pe copii: „Cum credeþi cã poate fi descris Dumnezeu ca Tatã? Ce face concret pentru omenire?” Printre alþii, Mihaela (9 ani) a rãspuns: „Se scoalã în fiecare dimineaþã ºi aprinde lumina, pregãteºte câmpurile ca sã dea mâncare la oameni, pajiºtile pentru animale ºi clatinã mãrile ca sã legene peºtii, iar seara stinge din nou lumina ºi-i trimite pe oameni la culcare”.

„Tata mi-a spus cã trebuie sã-l ascult pentru cã el este pentru mine ceea ce Dumnezeu este pentru omenire” (Iuliana, 10 ani). „Dumnezeu este Tatã pentru cã se îngrijeºte ca toþi sã aibã un loc pe acest pãmânt” (Celina, 9 ani). „L-am simþit pe Dumnezeu ca Tatã când mama m-a iertat pentru cã am spart vaza. Mi-a spus atunci: «ªi DumnezeuTatãl sã te ierte!»” (Timotei, 9 ani). „Pentru mine DumnezeuTatãl este Tatãl” (Regina, 8 ani). „Auzind despre agonia lui Isus din Grãdina Mãslinilor, Eduard (8 ani) a spus: «Tatãl

Vara împreunã

Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul” (8-13 iulie): „Secretul adevãratei fericiri”, 80 de copii. Buruieneºti (8-14 iulie): „Credinþa, izvor de viaþã, de pace ºi de bucurie”, 269 de copii.

Luncaºi (10-14 iulie): „David, micul mare rege”. Barticeºti (15-21 iulie): „Kung Fu Panda”, 200 de copii. Adjudeni (22-28 iulie): „Doamne mã încred în tine”, 500 de copii. Valea Mare (22 iulie – 3 august): „Strãlucim ca astrele”, 130 de copii.

Tuta (24-26 iulie): „Vara împreunã”, 220 de copii. Oituz (24-28 iulie): „David, micul mare rege”, 250 de copii. Nicolae Bãlcescu (24 iulie – 4 august): „Poþi sã fii ºi tu un copil!”, 350 de copii. Iugani (29 iulie – 2 august): „Kung Fu Panda”, 200 de copii. Butea (29 iulie –

a redacþie au ajuns inforL maþii cã în vara aceasta au mai avut loc campusuri în urmãtoarele parohii: Siret (1-7 iulie): „Pãcalã”, 70 de copii. Pildeºti (1-12 iulie): „Binele învinge rãul”, 250 de copii.

16 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

este cel care ia paharul de la Isus»”. „Dumnezeu-Tatãl a sculptat lumea la începutul ei ºi de atunci îi ºterge mereu praful” (Mãdãlina, 10 ani). „Ca Tatã, Dumnezeu este înþelegãtor. ªtiu cã îl mai supãr câteodatã, dar ºtiu cã mã ºi iartã, dacã îi cer iertare” (Luminiþa, 9 ani). „Isus ne-a învãþat cã Dumnezeu este Tatã atunci când s-a rugat «Tatãl nostru...»” (Robert, 10 ani).

Prelucrare de pr. Felician Tiba

4 august): „Sã dãm glas emoþiilor”, 200 de copii. Boghicea ºi Slobozia (31 iulie – 4 august): „Tari în credinþã”, 75 de copii. Arini (5-11 august): „Numai cu tine ne va fi bine”. LuiziCãlugãra (6-10 august): „Credinþa, izvor de viaþã, de pace ºi de bucurie!”. Dofteana (12-14 august): „Cine gãseºte un prieten, gãseºte o comoarã”. Huºi „Sfântul Anton” (13-21 iulie), „Sã creºtem în credinþã împreunã”, 100 de copii. Rãchiteni (15-19 iulie): „Vara împreunã”, 130 de copii.

Gherãeºti (15-20 iulie): „Kung Fu Panda”, 400 de copii. Suceava (15-21 iulie): „Alice în Þara Minunilor”, 65 de copii.

Tãmãºeni (15-21 iulie): „David, micul mare rege”, 350 de copii. Soloneþu Nou (16-20 iulie): „Vacanþa cu Dumnezeu”.

Pentru tineri Paºii credinþei

Drumul spre fericire spectele asupra cãrora A ne-am oprit în ultimele numere fãceau referinþã la faptul cã dificultãþile tinerilor în a-ºi trãi credinþa se concentreazã în jurul a trei aspecte: formulãrile doctrinare, celebrãrile ºi normele morale. Aceste trei dificultãþi vin, paradoxal, din „interiorul” practicii religioase.

Este rândul sã atingem problema normelor morale care „îngreuneazã” trãirea credinþei deoarece par sã fie un obstacol în faþa bucuriei vieþii, atât de cãutate ºi râvnite de cãtre tineri.

Viaþa de credinþã nu poate fi ruptã de observarea unei conduite, de respectarea unor legi, de ataºamentul faþã de valori. În Vechiul Testament legea era datã de Decalog, de cele zece porunci. Acestea orientau întregul comportament al evreului practicant. Cristos dã o valoare mai mare acestor legi ºi le duce la împlinire propunând fericirile. Prin acestea Cristos aratã care este drumul pe care omul trebuie sã îl parcurgã pentru a fi mulþumit, pentru a fi împlinit, pentru a fi... fericit. În Mesajul pentru Ziua Mondialã a Tineretului 2012, papa Benedict al XVI-lea spunea: „...Voinþa lui Dumnezeu este ca noi sã fim fericiþi. Pentru aceasta ne-a dat indicaþii concrete pentru drumul nostru: Poruncile. Respectându-le, noi gãsim drumul vieþii ºi al fericirii. Chiar dacã la prima vedere pot sã parã un ansamblu de interdicþii, aproape un obstacol

în calea libertãþii, dacã le meditãm mai atent, în lumina mesajului lui Cristos, ele sunt un ansamblu de reguli de viaþã esenþiale ºi preþioase care conduc la o existenþã fericitã, realizatã conform proiectului lui Dumnezeu. În schimb, de câte ori constatãm cã a construi ignorându-l pe Dumnezeu ºi voinþa sa aduce dezamãgire, tristeþe, sentiment de înfrângere.

Experienþa pãcatului ca refuz de a-l urma, ca ofensã adusã prieteniei sale, aduce umbrã în inima noastrã”. Iatã de ce respectarea poruncilor este o cale spre fericire! „Fericirea nu este în noi, dar nu este nici în afara noastrã; fericirea este numai în Dumnezeu ºi atunci când l-am gãsit, atunci este peste tot”, spunea Blaise Pascal. Adevãrata fericire a omului stã în comuniunea cu Dumnezeu deoarece acesta îi doreºte binele, vrea ca el sã fie fericit. Pentru a obþine aceastã fericire omul trebuie sã meargã pe calea indicatã de Dumnezeu, sã doreascã ceea ce Dumnezeu doreºte pentru sine. Astfel poruncile lui Dumnezeu nu sunt constrângeri sau obligaþii, ci „indicatoare” care ne ajutã sã parcurgem drumul spre fericire. În niciun caz nu au menirea de a rãpi bucuria vieþii! Dumnezeu ne spune: „Fã asta ºi vei fi fericit!” sau „dacã vrei sã fii fericit, nu fã asta!”. Ne spune: „Vreau sã te feresc de ceea ce te poate amãgi, de ceea ce îþi poate rãpi bucuria din suflet, de ceea ce

te poate îndepãrta de adevãrata bucurie”.

Trãirea credinþei potrivit poruncilor lui Dumnezeu presupune efort. De fapt, nimic serios nu se construieºte în viaþã fãrã a depune efort! Papa Francisc le spunea tinerilor prezenþi la Ziua Mondialã a Tineretului de la Rio: „Cu toþii avem adesea ispita de a ne pune în centru, de a crede cã suntem axa universului, de a crede cã numai noi suntem cei care construim viaþa noastrã sau de a crede cã ea este fãcutã fericitã de avere, de bani, de putere. Dar cu toþii ºtim cã nu este aºa!... Tineretul trebuie sã fie puternic, sã se hrãneascã din credinþa sa ºi nu sã se umple cu alte lucruri!”

Creºtem în credinþã atunci când mergem pe mâna lui Dumnezeu, când suntem convinºi cã ceea ce ne cere el, ceea ce ne propune Biserica este spre binele nostru ºi nu ne amãgim cu ceea ce ne spune lumea cã este fericirea. Drumul poruncilor lui Dumnezeu este un drum anevoios, dar este un drum spre fericire!

Pr. Felix Roca

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Trãiri la Ziua Mondialã a Tineretului „Participarea la ZMT Rio am trãit-o cu mare emoþie. Au fost multe momente deosebite alãturi de persoane speciale.

M-a impresionat mult ospitalitatea ºi bucuria comuniunii întâlnite în parohia gazdã din sãptãmâna misionarã. Zilele petrecute la Rio au fost rãcoroase ºi ploioase, însã au avut încãrcãturã spiritualã. Stropii de ploaie ce cãdeau nu erau doar stropi de apã, ci erau harurile Celui de Sus. Seara de priveghere de sâmbãtã m-a copleºit mult. Am avut marea oportunitate de a fi alãturi de papa Francisc. Nu cred cã voi uita mesajul Sfântului Pãrinte prin care spunea cã noi suntem jucãtorii lui Cristos, cã jocul nostru reprezintã drumul pe care îl parcurgem în viaþã; luptãm pentru cupã, însã cupa oferitã de Cristos nu este doar un trofeu, este viaþa veºnicã. Acest timp petrecut alãturi de tineri din toatã lumea m-a încãrcat spiritual ºi mã motiveazã în trãirea tinereþii mele cu responsabilitate ºi bucurie” (Adriana Ianuº). „Momentele cele mai profund trãite ºi cel mai mult aºteptate au fost la Calea crucii.

Pentru mine a fost un moment perfect în care am parcurs drumul crucii alãturi de Isus, împreunã cu toþi tinerii, la care au contribuit natura ºi arta prin muzicã ºi reprezentãrile artistice ale staþiunilor. Toate momentele de rugãciune ºi meditaþie, petrecute alãturi de atâþia tineri, ºi mai ales de Sfântul Pãrinte, mi-au întãrit ideea cã tinereþea este cel mai frumos

moment în care pot da mãrturie despre Cristos. Mi-aº dori ca fiecare tânãr sã trãiascã aceastã experienþã” (Celina Dumitru). „Aceste zile au fost pentru mine ca un izvor de «viaþã», de bucurie, de emoþie ºi entuziasm.

Am întâlnit tineri din multe þãri, am împãrtãºit cu ei experienþe din viaþa mea, iar ei mi-au vorbit despre viaþa lor, am fost o mãrturie unii pentru ceilalþi.

M-au impresionat în mod special momentele de rugãciune ºi de cânt de pe Copacabana, cuvintele papei Francisc adresate tinerilor, programul artistic, acele cântece pline de viaþã pe care le cântam cu toþii. M-am bucurat de oportunitatea de a vizita oraºul Rio de Janeiro: catedrale, muzee, parcuri; de a urca pe Muntele de Zahãr sau la statuia lui Isus Mântuitorul. Pe lângã acestea, ceea ce voi purta mereu cu mine este afecþiunea, dragostea, disponibilitatea cu care ne-au primit familiile din Brazilia, de la mic la mare. Pentru toate acestea, mulþumesc!” (Ana Petrina).

18 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

„Zilele petrecute la Rio au fost o «scufundare în oceanul imens ºi tumultuos» al manifestãrii credinþei. În cele mai variate forme, tineri din lumea întreagã arãtau cã au acelaºi prieten: Cristos! Iar poporul brazilian a ºtiut sã reuneascã toate aceste manifestãri ca într-o simfonie, prin celebrãrile pregãtite cu grijã, animate de muzicã rãscolitoare ºi atente la trãirile tinerilor. Cuvintele papei adresate tinerilor în diferitele ocazii au scos în evidenþã încrederea pe care o are în tineri ºi «infuzia» de speranþã pe care acesta a dorit sã le-o transmitã. Cu toate acestea papa nu i-a adulat pe tineri, ci le-a adresat ºi propuneri consistente, curajoase ºi angajante, amintindu-le, mai ales, sã fie misionari în mediul în care trãiesc. ªi aceastã ediþie a ZMT a arãtat cã tinerii au nevoie de astfel de momente ºi cã, în aceeaºi mãsurã, Biserica are nevoie de mãrturia tinerilor!” (pr. Felix Roca).

Un copilaº zâmbind

Tablete spirituale

Noua evanghelizare

rimul care a subliniat neceP sitatea ca realitatea contemporanã sã fie evanghelizatã a

Când vezi un copilaº zâmbind de fericire, Rãsare o nouã lume de vis ºi de iubire Ce creºte, s-oglindeºte în ochii tuturor C-a lui mult dulce zâmbet e nesecat izvor.

De-i frig, vipie, zloatã, el risipeºte tot Necazul strâns în suflet, iar altele nu pot Sã tulbure speranþa când zâmbetul sãu blând I-alunecã pe buze voios ºi gângurind.

Cât de frumos zâmbeºte, de parcã vrea sã spunã Cã viaþa fãrã el nu are rost, nu-i bunã Nici cât un cui de tei bãtut sã stãvileascã Urgia abãtutã pe soarta omeneascã.

Da, ochii lui senini, de limpede azur, Aruncã o vãpaie de zâmbete în jur ªi fac din urã cruntã, neînchipuitã pace, Iar fericirea-nsuflet, nestingheritã zace.

Tu, prunc fãrã de vinã, eºti zorii revãrsaþi Pe-ntinsele câmpii, pe munþi semeþi, înalþi, Pe mult cântata mare, pe-al lumii viitor, Pe soarta ce-l aºteaptã ºi pe acest popor. În trup ºi-n suflet, ai sfânt har de gingãºie ªi numai tu doar ºtii sã porþi nimbul prunciei Pe-a tale picioruºe ce nu cunosc þãrâna Cum frunþii tale blânde îi e strãinã vina.

Aceastã lume sumbrã îþi este prea strãinã Prin faptele ei negre, prin inima-i hainã, Prin tot ce o aruncã în groaznicã genune ªi-i pune diademã un mult haotic nume.

Tu, vino ºi-i întinde mânuþa ta divinã, O scoate la luminã din nendurata-i tinã ªi-i lumineazã calea c-o candidã scânteie Sã vadã ce-i frumosul, iubirea dumnezeie.

N.L., Butea

fost papa Paul al VI-lea; ºi a fãcut-o în sensul cã obiectivele propuse de Conciliul Vatican II trebuie sã fie explicite, iar cãtre omul modern trebuie numaidecât îndreptat mesajul creºtin.

Expresia „noua evanghelizare” poate fi totuºi atribuitã fericitului Ioan Paul al II-lea. Pentru prima datã a folosit-o public la 9 martie 1983 în Haiti, afirmând cã este necesarã o angajare nu atât în sensul de reevanghelizare, cât mai ales de nouã evanghelizare, nouã prin înflãcãrare, metode ºi expresii. Iar la 9 mai 1988, prin omilia þinutã în Uruguay, a explicat: „Nouã prin înflãcãrare... reîntãrind unirea cu Cristos, primul evanghelizator, printr-un act nou de încredere în el... Nouã prin metode... fiecare creºtin rãspândind mesajul lui Cristos în ambientul de muncã...

Nouã prin expresii... ascultând ceea ce sugereazã Domnul moment cu moment ºi depistând un limbaj înþeles de cãtre toþi...”.

Lucrurile au cãpãtat o nouã dimensiune odatã cu instituirea Consiliului Pontifical pentru Promovarea noii Evanghelizãri de cãtre papa Benedict al XVI-lea prin scrisoarea apostolicã Ubicumque et semper, din 21 septembrie 2010: „Pentru ca întreaga Bisericã, lãsându-se regeneratã de puterea Duhului Sfânt, sã se prezinte în lumea contemporanã cu un avânt misionar în mãsurã sã promoveze o nouã evanghelizare”. Urmeazã înfãptuirile.

De altfel începute.

Pr. Cristian Chinez

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Credinþa, misiunea ºi… faptele e folos, fraþii mei, dacã cineva spune cã are credinþã, C dar nu are fapte; oare poate cre-

„

dinþa sã-l mântuiascã? Dacã un frate sau o sorã sunt lipsiþi de îmbrãcãminte ºi de hrana de toate zilele ºi cineva dintre voi le-ar spune: «Mergeþi în pace, încãlziþi-vã ºi sãturaþi-vã», dar nu le daþi cele necesare pentru trup, ce folos? La fel ºi credinþa, dacã nu are fapte, este moartã în ea însãºi” (Iac 2,14-17).

Cuvintele sfântului apostol Iacob sunt adresate unor creºtini de provenienþã ebraicã, dar obiºnuiþi de mult cu cultura elenisticã. Situaþia lor spiritualã este caracterizatã de o anumitã delãsare ºi decãdere a angajamentului ºi entuziasmului iniþial, ºi de o evidentã diviziune între bogaþii prepotenþi ºi cei sãraci. O mare parte a oamenilor de azi trãiesc la graniþa dintre educaþia creºtinã primitã în familie ºi influenþa lumii moderne a consumismului ºi utilitarismului. Scade entuziasmul iniþial al credinþei, angajarea activã în viaþa Bisericii ºi creºte distanþa dintre cei bogaþi ºi cei sãraci. Citind realitatea actualã ºi analizând cuvintele Sfintei Scripturi, se nasc câteva întrebãri: Prin ce se caracterizeazã un om credincios ºi un misionar adevãrat? Pe ce ar trebui sã punã accentul Biserica pentru ca poarta credinþei, deschisã cu ajutorul cheii misionare, sã poatã aduce pe cât mai mulþi la Cristos?

Sfântul Iacob ne dã un rãspuns simplu ºi clar: faptele. Nu poþi vorbi despe credinþã ºi angajare misionarã personalã sau

comunitarã, dacã lipsesc faptele ce dau mãrturie despre existenþa acestora. Papa Francisc continuã sã sublinieze necesitatea ieºirii Bisericii din sine însãºi ºi îndreptarea spre ceilalþi. Punctând de multe ori pe situaþii concrete de crizã, Sfântul Pãrinte cere Bisericii ca, prin structurile sale, sã se angajeze fãcând gesturi concrete.

Vorbind despre criza din Siria, papa a amintit cã un milion de oameni au pãrãsit aceastã þarã: „Au pierdut totul ºi trãiesc pe strãzi. Menþionez acest lucru ca pe un exemplu fundamental.

Avem refugiaþi în toate þãrile, cu ei se face contrabandã, li s-au luat paºapoartele ºi au fost obligaþi sã devinã sclavi. Este o imensã nevoie de prezenþa atingerii afectuoase a Bisericii”.

Existã o necesitate urgentã ca Biserica, prin episcopi, preoþi ºi credincioºi sã se implice mai deplin ºi concret în problemele fraþilor sãraci, neajutoraþi ºi de foarte multe ori, uitaþi. De fapt, aceasta din urmã, uitarea, este cea mai gravã plagã a societãþii actuale. Societatea este tot mai indiferentã faþã de problemele celuilalt, omul ºi comunitatea sunt tot mai mult preocupaþi de problemele personale ºi problemele comunitãþii proprii, ºi mai puþin de problemele ºi situaþia aproapelui sau a þãrilor sãrace. O faþã tot mai întunecatã se iveºte în toate structurile societãþii, uitarea aproapelui sau indiferenþa. Indiferenþa este mai rea decât ostilitatea, pentru cã dacã cel ostil este cel puþin conºtient de prezenþa celui faþã de care reacþioneazã negativ,

20 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

cel indiferent îl ignorã pe celãlalt ºi îl trateazã ca ºi când n-ar exista.

Trãim într-o societate care are la rãdãcinile sale credinþa creºtinã, caracterizatã de atenþia ºi grija faþã de aproapele, dar care ignorã problemele aproapelui. Biserica ºi creºtinul trebuie sã se întrebe: Care sunt faptele mele concrete care fac diferenþa ºi aratã lumii credinþa autenticã ºi iubirea lui Dumnezeu? Sãrãcia din Kenya ºi Coasta de Fildeº, atacurile faþã de credinþa creºtinã catolicã din Ecuador sunt situaþii concrete de necesitate. Centrul Misionar Diecezan, cu sprijinul multor persoane, încearcã sã vinã în sprijinul acestor oameni prin proiectele dezvoltate: „Adoptã un copil la distanþã”, „Grãdiniþe pentru Kenya” ºi „Capele pentru Ecuador”. Surâsul unui copil, bucuria unei alte ºanse în viaþã ºi rugãciunile înãlþate în capelele construite sunt darul cel mai frumos pe care un creºtin catolic îl poate primi ºi dovada credinþei adevãrate ce duce la mântuire.

Credinþa ºi misiunea se întrepãtrund ºi se susþin, dar niciuna din ele nu este autenticã fãrã... fapte.

Pr. Florin-Petru Sescu

ªtiri • ªtiri • ªtiri Ziua Mondialã a Misiunilor Toþi cei care au primit Botezul sunt chemaþi sã vesteascã evanghelia cu curaj în orice realitate: scrie papa Francisc în Mesajul pentru Ziua Mondialã a Misiunilor 2013, care va fi marcatã la 20 octombrie. Documentul a fost publicat marþi, 6 august, sãrbãtoarea Schimbãrii la Faþã a Domnului Nostru Isus Cristos, ºi poartã data de 19 mai, solemnitatea Coborârii Duhului Sfânt. Pontiful subliniazã cã a evangheliza nu este niciodatã un act izolat, ci întotdeauna eclezial ºi afirmã cã o comunitate este cu adevãrat adultã dacã iese din staulul sãu liniºtit pentru a duce speranþa lui Isus ºi în periferiile vieþii.

Ziua Mondialã a Pãcii „Fraternitatea, fundament ºi cale pentru pace” este tema celei de-a 47-a Zile Mondiale a Pãcii (1 ianuarie 2014), prima a papei Francisc. Ziua Mondialã a Pãcii a fost voitã de Paul al VI-lea ºi este celebratã în prima zi a fiecãrui an. Încã de la începutul slujirii sale de episcop de Roma, papa a subliniat importanþa de a depãºi o „culturã a rebutului” ºi de a promova „cultura întâlnirii”, pentru a merge spre realizarea unei lumi mai drepte ºi paºnice.

Canonizãri Papa Francisc va þine la 30 septembrie consistoriul în care va anunþa data canonizãrii fericiþilor Ioan al XXIII-lea ºi Ioan Paul al II-lea, a precizat cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, la 20 august. Într-un interviu acordat Radio Vatican, cardinalul a mai amintit: „Ioan al XXIII-lea a fost profetul ºi organizatorul Conciliului Vatican II; Ioan Paul al II-lea este cel care l-a pus

în practicã ºi l-a dezvoltat, în virtualitatea ºi componentele sale. Ei sunt cu adevãrat douã coloane nu doar pentru cultura creºtinã, ci ºi pentru sfinþenia creºtinã”.

Campus ecumenic Douã persoane din Dieceza de Iaºi (Oana Andrei ºi Raluca Cocuþ), împreunã cu delegaþii din Arhidieceza de Alba-Iulia ºi Fãgãraº, Eparhiile de Cluj, Maramureº, Lugoj ºi Oradea au participat la a V-a ediþie a campusului ecumenic de la Loreto, în Italia, desfãºurat în perioada 9-16 august, alãturi

de delegaþii din Italia, Suedia, Anglia ºi Danemarca. Tinerii prezenþi, aparþinând diferitor confesiuni (romano-catolici, greco-catolici, anglicani, ortodocºi, luterani) au aprofundat subiecte precum necesitatea cunoaºterii propriei persoane pentru a-l gãsi pe Dumnezeu, liniºtea ca moment de comuniune cu Sfânta Treime, atitudinea omului faþã de greºeli etc.

An jubiliar camilian S-au împlinit 400 de ani de la moartea sfântului Camil de Lellis, patronul universal al bolnavilor ºi al celor care se ocupã de persoanele suferinde. Anul jubiliar camilian a fost deschis oficial la 14 iulie. Sfântul s-a nãscut la 14 iulie 1614, în localitatea italianã Bucchianico, unde existã ºi un sanctuar în cinstea acestuia. La 6 iulie, la Roma, în biserica „Santa Maddalena in Campo Marzio”, a

fost inauguratã urna monumentalã în care vor fi depuse moaºtele sfântului.

Capitul paulin La Ariccia (Italia), s-a deschis, la 15 august, cel de-al X-lea Capitul General al Fiicelor Sfântului Paul, cu tema „Credem ºi de aceea vorbim. Cu credinþã curajoasã ºi profeticã facem tuturor «caritatea adevãrului»”, fiind aºteptate sã participe 68 de pauline. Încheierea va fi la 15 septembrie. Prezente în 52 de þãri, cu un total de 2.309 surori ºi 235 de tinere în formare, acestea îºi desfãºoarã misiunea prin intermediul centrelor de producþie editorialã multimedia ºi digitalã, revistelor tipãrite ºi on-line, librãriilor ºi altor centre de difuzare, site-urilor web, radioului ºi tv, formãrii critice la folosirea mijloacelor de comunicare, animãrii biblice ºi în domeniul comunicãrii.

Condoleanþe La aflarea veºtii despre moartea pãrintelui Tertulian Langa (nãscut la 26 octombrie 1922), fost vicar general ºi ordinarius al Eparhiei de Cluj-Gherla, decedat la 31 iulie, PS Petru Gherghel a transmis condoleanþe PS Florentin Crihãlmeanu, episcop de ClujGherla, familiei îndurerate ºi „tuturor celor care l-au cunoscut ºi preþuit”. „Viaþa lui, atât în familie, cât ºi în Bisericã, este o mãrturie creºtinã ºi preoþeascã ºi ne-a lãsat, prin exemplul vieþii lui, prin curajul cu care a apãrat credinþa ºi Biserica, prin scrierile lui, mãrturii emoþionante ale trecutului Bisericii care reprezintã pentru noi un adevãrat tezaur încurajator ºi un testament vrednic de urmat”,

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 21

a scris episcopul de Iaºi. Liturghia de înmormântare a fost celebratã la 2 august, în catedrala „Schimbarea la Faþã” din Cluj-Napoca.

Voluntariat „Picteazã viaþa ta cu culorile iubirii ºi se va dezvãlui curcubeul care este în tine” a fost tema unei experienþe de voluntariat pe care 15 adolescenþi au trãit-o în perioada 7-12 iulie, cu copiii ºi adolescenþii de la Centrul de Plasament „Romaniþa” ºi de la Centrul ªcolar pentru Educaþie Incluzivã din Roman, împreunã cu Surorile Sfintei Doroteea din Roman, în colaborare cu asociaþia Caritas Iaºi.

O zi a fost dedicatã bãtrânilor de la azilul de bãtrâni din Roman ºi bãtrânilor de la Centrul de Zi din Buruieneºti.

Complex balnear La Centrul de Balneologie ºi Recuperare Medicalã din cadrul Fundaþiei Medicale „Speranþa Bolnavilor” din Barticeºti a fost sfinþit ºi inaugurat miercuri, 31 iulie, un complex balnear în

aer liber, care vine în completarea serviciilor medicale asigurate în interior. Ceremonia a fost prezidatã de PS Aurel Percã. Piscina are 20 m lungime ºi 10 m lãþime, cu o adâncime

Numiri ºi transferuri Numiri: parohi: pr. Marius Adam sr. – Bahna; pr. Paul Agu – Bogata; pr. Paul Budãu – Focºani; pr. Mihail-Daniel Farcaº – Târgu Frumos; pr. Claudiu Nedelciu – Buhuºi; pr. Eduard Patraºcu – Traian NT; pr. Felix-Marius Roca jr. – Dochia; pr. Marius Sabãu – Bârzuleºti; pr. Andrei Staszkovian – Pleºa; pr. Valerian Þâmpu – Bacãu-Mãgura; parohi emeriþi: pr. Ionel Bejan (cu locuinþa la Butea); pr. Mihai Budãu sr. (cu locuinþa la Bacãu); pr. Petru Solomon; alte numiri: pr. Fabian Doboº – profesor la ITRC ºi la Facultatea de Teologie (cu locuinþa la Caritas Iaºi); pr. Iosif Iacob – un an de pastoraþie în Italia; pr. Isidor Mîrþ – Misiunea din Maikona (Kenya); pr. Gabriel Sascãu – asistent spiritual la Casa de Bãtrâni ºi Bolnavi „Papa Ioan Paul al II-lea” din Butea.

Transfer: pr. Petricã-Iosif Butnariu – paroh Buhonca.

Luarea în posesie canonicã a parohiilor va fi la 15 septembrie.

Alte misiuni: pr. Marius Catrinþaºu – activitate pastoralã la Padova; pr. Anton Eugen – activitate pastoralã la Pordenone – Concordia; pr. Claudiu Ianuº – activitate pastoralã cu românii din Padova; pr. Victor Osoloº – activitate pastoralã la Pulkau (Austria); pr. Victor Solomon – activitate pastoralã la Bensheim (Dieceza de Mainz – Germania); Preoþii franciscani: În urma propunerii Definitoriului Provinciei „Sfântul Iosif” al Fraþilor Minori Conventuali, desfãºurat la 15 iulie 2013, PS Petru Gherghel a fãcut urmãtoarele numiri de vicari, care au intrat în vigoare de la 1 august: pr. Marius Cãtãlin Alistar – Hãlãuceºti; pr. Iosif Amitricioaiei – Buruieneºti; pr. ªtefan Mârþ – Prãjeºti; pr. Romeo Sumãnaru – Huºi-Corni.

22 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

de la 1,30 m pânã la 2 m ºi o capacitate de 330 mc. Ca ºi pentru piscina din interior, apa este adusã de la izvorul de la Sãrata Bãi ºi are proprietãþi terapeutice. Întâlnire vincenþianã La biserica „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi a avut loc, în zilele de 3 ºi 4 august, întâlnirea membrilor Societãþii „Sfântul Vincenþiu de Paul”, pe tema „Conferinþa – comuniune de viaþã, rugãciune ºi slujire”, la care au participat 39 de vicenþieni din conferinþele: Bãlþaþi, Iaºi „Sfântul Anton de Padova”, Iaºi „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Roman „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Târgu Frumos, Tomeºti ºi Rãducãneni. Programul fiecãrei zile a început cu sfânta Liturghie fiind urmatã de mai multe conferinþe ºi ateliere de lucru încheindu-se cu o rugãciune de searã fãcutã în comun.

Relicve Sub altarul bisericii noi din Iugani, cu hramul „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, care a fost sfinþitã la 22 august, de PS Petru Gherghel, însoþit de PS Aurel Percã, PS Cornel Damian ºi PS Anton Coºa au fost puse douã relicve: cea a sfintei Tereza a Pruncului Isus ºi cea a fericitului papã Ioan Paul al II-lea.

Pelerinaj în Þara Sfântã Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, prin Oficiul pentru Pelerinaje, organizeazã un pelerinaj diecezan în Þara Sfântã în perioada 1-9 octombrie. Detalii despre înscrieri se pot obþine de la organizatori: pr. Mihai Budãu (telefon: 0744/558463; e-mail: budymichael@yahoo.com) ºi pr. Cristian Vacaru (telefon: 00972/54/9706471, e-mail: vacaru_cristian@yahoo.fr).

Pe scurt: 9-13 iulie: Exerciþiile spirituale

pentru 23 de tineri la Luncani, cu tema: „Care a fost drumul credinþei tale, Petru?”, organizate de Comisia de Pastoraþie Vocaþionalã a FCRSM 15-17 iulie: Campusul profesorilor de religie romanocatolicã din zona Bacãu, la Predeal 15-22 iulie: Campusul de formare metodologicã pentru 30 de cercetaºi catolici ºi ortodocºi din Roman, Bucureºti, Prãjeºti, Pildeºti, Adjudeni, Slobozia, Valea Lupului, Brãila, Bacãu, Nicolae Bãlcescu ºi Bãlþaþi, pe traseul ªtefan cel Mare – Târgu Ocna 21 iulie: Sfinþirea grotei dedicate Preasfintei Fecioare Maria, la Iugani, de cãtre PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã 25-27 iulie: Campusul vocaþional cu tema: „Simon... Simon... Eu m-am rugat pentru tine, ca sã nu piarã credinþa ta” (Lc 22,32), organizat la Târgu Ocna, de „Slujitoarele Preacuratei de Parma” cu participarea a 18 tinere 26 iulie: Liturghie de mulþumire celebratã în sanctuarul marian de la Cacica de cei 12 preoþi nou-sfinþiþi la sfârºitul lunii iunie 28 iulie – 4 august: Timpul de misiune, cu tema: „Familia – mãrturisitoarea credinþei”, la Mirceºti, organizat de Surorile Sãrace ale Sfântului Iosif în colaborare cu Congregaþia „Compania Maicii Domnului” ºi un grup de tineri 29 iulie – 5 august: Campus itinerant în munþi organizat de Provincia Fraþilor Minori Conventuali din România cu participarea a 19 tineri, o doamnã din Slovenia ºi preoþii Ioan Butacu ºi Matei Senteº 5-10 august: Campus vocaþional cu tema „David, micul mare rege”, pentru ministranþi ºi tineri la seminarul „Don Orione” din Iaºi 24-30 august: Campus vocaþional la Roman, organizat de Surorile Sãrace ale Sfântului Iosif, cu tema „Vino ºi vezi!” 2-14 septembrie: Pelerinaj diecezan în Italia, organizat de Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi, prin pr. Iosif Dorcu.

A trecut la Domnul În urma unui accident de maºinã, în dimineaþa zilei de 30 iulie, petrecut în localitatea Cãlimãneºti (jud. Vrancea), au trecut la cele veºnice pr. Petru Avãdãni, OFMConv. ºi fr. Petricã Sascãu, OFMConv.

Pr. Petru Avãdãni, OFMConv. s-a nãscut la 29 iunie 1981, la Roman, fiind originar din Pildeºti. A absolvit Liceul „Sfântul Francisc din Assisi” din Roman, în anul 2000. Dupã bacalaureat, a intrat în probandatul din Huºi, iar între anii 2001 ºi 2002 a fãcut noviciatul la Prãjeºti. Dupã noviciat a urmat la Roman cursurile de filozofie ºi teologie finalizate cu diploma de licenþã. Terminând studiile a profesat voturile perpetue la 6 septembrie 2008, iar apoi superiorii l-au trimis în Germania la Schwarzenberg. A fost hirotonit diacon la 4 octombrie 2009, primind obedienþã pentru Conventul „Sfântul Andrei” din Luizi-Cãlugãra. A fost hirotonit preot la 29 iunie 2010, de cãtre PS Petru Gherghel, rãmânând în comunitatea din Luizi-Cãlugãra unde a slujit ca vicar parohial pânã la 30 iulie 2013, când Dumnezeu l-a chemat la sine. A fost înmormântat la 3 august, la Pildeºti, Liturghia fiind prezidatã de PS Petru Gherghel, participând ºi pãrintele provincial Emilian Cãtãlin.

Fr. Petricã Sascãu, OFMConv. s-a nãscut la 11 februarie 1976, la Bacãu, fiind originar din Luizi-Cãlugãra. A urmat ªcoala Generalã din Osebiþi între anii 1982 ºi 1990, apoi ªcoala de Arte din Bacãu, unde a studiat muzica. Simþind chemarea Domnului a intrat în anul 1993 în Ordinul Fraþilor Minori Conventuali, la Roman, iar în 1995-1996 a fãcut noviciatul la Prãjeºti, profesând voturile simple la 7 septembrie 1997. Dupã mai mulþi ani de formare a profesat voturile pentru toatã viaþa, la 1 septembrie 2001, la Hãlãuceºti. A activat în Conventul din Hãlãuceºti, unde a slujit ca organist ºi dirijor al corului din sat pânã în anul 2005. Apoi a continuat aceeaºi slujire în Conventul din Luizi-Cãlugãra. A fost înmormântat vineri, 2 august, la Luizi-Cãlugãra, Liturghia de înmormântare fiind prezidatã de pr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial.

Pr. Ioan Pogar, originar din Vladnic, jud. Bacãu, a trecut la cele veºnice la Oradea, marþi, 30 iulie. S-a nãscut la 11 iulie 1948 la Vladnic.

A studiat la Seminarul din Alba-Iulia, fiind hirotonit la 29 aprilie 1973 pentru Dieceza de Oradea. A slujit în mai multe parohii din Dieceza de Oradea, printre care Salonta ºi Fegernic, jud. Bihor, în ultimul timp. De puþin timp ieºise la pensie ºi avea de gând sã se retragã în satul natal. Dupã o scurtã suferinþã Domnul l-a chemat la sine. Joi, 1 august, sicriul cu trupul neînsufleþit al preotului rãposat a fost depus în biserica din Vladnic, unde a fost celebratã ºi Liturghia de înmormântare, vineri, 2 august. septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Clubul: începutul unui drum nou! lubul, în cadrul abordãrii sistemice, ecologico-soC ciale, reprezintã esenþa recupe-

reciproc propriile experienþe ºi probleme, bucuriile ºi durerile rãrii, oferind posibilitatea fi- de fiecare zi. ecãrei familii sã îºi urmeze Unii ar spune cã cursul propriei vieþi, fãrã al- o întâlnire de o orã cool, ghidatã, în periplul ei, de ºi jumãtate pe sãpviziunea unui nou drum, oferit tãmânã, în care doar de însãºi experienþa împãrtãºitã se discutã problemele de cei prezenþi. din viaþa cotidianã nu În articolul „Alcoolul... în- ar reprezenta mare chisoare pentru suflet” (ianua- lucru, de fapt nu ar Asociaþia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare rie 2013) am fãcut o descriere rezolva nimic. ParIaºi, tel.+fax: 0232-228204; www.alcoologia.ro a specificului programului de ticiparea constantã, e-mail: acar_2004ro@yahoo.com; acar@alcoologia.ro recuperare oferit de Asociaþia sãptãmânã de sãpCluburilor Alcoolicilor în Re- tãmânã, întãreºte legãturile atât schimbarea percepþiei oamecuperare, care presupune inclu- între membrii aceleiaºi familii, nilor cu privire la consumatori, derea persoanei dependente ºi cât ºi între persoane provenite consideraþi, în general, singurii familiei acesteia în acelaºi Club din familii diferite, favorizând rãspunzãtori de toate proble(grup de suport), din care fac comunicarea eficientã ºi deter- mele apãrute. În prezent, în cadrul ACAR parte ºi alte familii cu probleme minând dispariþia sentimentului legate de alcool. de singurãtate, resimþit de foarte existã 9 cluburi (5 în Iaºi, 1 în Împãrtãºirea propriilor sufe- mulþi dependenþi, prin apariþia Rãducãneni, 2 în Roman ºi 1 în Timiºoara). Fiecare dintre grurinþe este primul pas în rezol- legãturilor de prietenie. varea problemelor, iar în acest Sarcina rezolvãrii proble- purile de suport este moderat sens, Clubul oferã cadrul per- melor revine fiecãrui membru de un operator-voluntar, format fect de realizare a comuniunii al Clubului, fie el dependent prin intermediul unui curs de umane, dând astfel speranþa sau susþinãtor, deoarece fiecare sensibilizare la probleme alla viaþã unor oameni, care, cu trebuie sã devinã responsabil cool-corelate ºi complexe.

Beneficiarii programului de puþin timp înainte, pãreau dez- atât pentru trecutul tenebros, nãdãjduiþi. cât ºi pentru prezentul ºi viito- recuperare, membrii în Cluburi, Pe parcursul unei întâlniri, rul din ce în ce mai luminos. oferã mãrturie despre viaþa lor fiecare participant, fie el depenDoctorul Vladimir Hudolin, zi de zi, sãptãmânã de sãptãdent sau susþinãtor, vorbeºte, expert mondial în probleme al- mânã ºi câteva dintre aceste gânascultã, se exprimã prin discuþii cool-corelate, spunea: „Toþi duri, desprinse din discursurile libere, ajungându-se astfel ca suntem responsabili pentru lor, dorind sã vi le împãrtãºim, familiile sã îºi împãrtãºeascã toþi”, dorind astfel sã favorizeze devenind astfel ºi dv. membri ai unui mare Club. „Clubul pentru mine înseamnã o micã familie, cu care pot Sper ca, aceste cuvinte ale lua legãtura la nevoie, cãreia mã pot destãinui în diverse ne- celor care au reuºit sã simtã bucazuri ºi cu ajutorul cãreia pot rezolva probleme ce apar în curia noului început sã repreviaþa cotidianã”. zinte luminã pentru cei în su „Clubul este locul unde mi s-a oferit ajutorul ºi sinceritatea, ferinþã ºi încredere cã, dacã unde am învãþat sã mã privesc cu demnitate”. alþii au reuºit, vor reuºi ºi ei. „Clubul este locul unde am gãsit respect ºi unde am reîn- Se poate... Pot ºi eu!!! vãþat sã respectãm ºi sã ne respectãm”.

Asistent social Ramona Ciobanu, „Clubul este locul unde mi-am gãsit liniºtea ºi sãnãtatea, coordonator Centru încrederea în mine ºi am simþit încrederea celorlalþi”. de Recuperare ACAR 24 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

Poºta redacþiei Antonel Duma (Sibiu). „Lãudat sã fie Isus! Sunt creºtin catolic, frecventez Biserica Romano-Catolicã din Sibiu ºi sunt simpatizant în Ordinul Carmeliþilor Desculþi Seculari Sibiu. Vã trimit din tot sufletul meu spre publicare în revista «Lumina creºtinului», revista pe care dv. o publicaþi, iar noi o citim cu foarte mare plãcere, un eseu pe care l-am conceput într-un moment de liniºte interioarã”.

Vã mulþumim pentru cele scrie.

Gândurile dv. vor fi analizate ºi, în mãsura spaþiului disponibil în revistã, este posibil sã fie publicate. Ne-ar uºura mai mult analiza dacã aþi trimite textul în word, cu diacritice (scris cu literele specifice limbii române: ã, º, þ, î, â).

Edith Pintea (Arad). Scrisoarea dv. am înmânat-o pãrintelui Alois Bulai care vã va rãspunde în numerele viitoare ale revistei.

A. (e-mail). „Isus s-a rugat lui Dumnezeu în Grãdina Mãslinilor: «Pãrintele meu, dacã este cu putinþã, sã se îndepãrteze de la mine paharul acesta! Cu toate acestea sã nu fie cum vreau eu, ci cum vrei tu» (Mt 26,39). Cât devotament a avut Isus în momentul acela de suferinþã! Dar eu, l-am acuzat

pe Dumnezeu cã mi-a umplut paharul, cu prea multã suferinþã... Este complicat. «Dar îþi reproºez faptul cã nu mai ai iubirea cea dintâi. Adu-þi aminte, aºadar, de unde ai cãzut ºi converteºte-te, întoarce-te la purtarea ta cea dintâi» (Ap 2,4-5). Da, am pãcãtuit, fãrã sã ºtiu ºi sã vreau... mult. Am uitat cã ºi aceste pãcate conºtientizate, necesitã spovadã.

Am strigat iar la Tatãl meu, rãzvrãtitã... Poate, mi-a rãspuns azi: «Femeie, unde sunt cei care te învinuiau? Nu te-a condamnat nimeni?» Ea a rãspuns: «Nimeni, Doamne». I-a zis Isus: «Nici eu nu te condamn.

Mergi, ºi de acum sã nu mai pãcãtuieºti» (In 8,10-11). Câtã perseverenþã în dragoste, din partea lui Dumnezeu! Pot sã înþeleg aºa planul lui Dumnezeu. Este bine? Apocalipsa 2, am citit deschizând Biblia, din întâmplare. Predica cu femeia prinsã în adulter, am auzit-o de la pãrintele, cãruia m-am spovedit ultima oarã. Merg doar duminica la bisericã, pot aºtepta pânã atunci sã mã spovedesc de pãcatele fãcute fãrã ºtiinþã ºi voinþã? Probabil cã preotul la care m-am spovedit s-a rugat pentru mine, deºi nu i-am cerut aceasta, fiindcã

Sfânta Scripturã Anton. „Dupã Înviere, Isus le comunica femeilor sã meargã sã le spunã ucenicilor cã-l vor vedea în Galileea. Totuºi cum se face cã ucenicii îl întâlnesc mai întâi la Ierusalim”?

Tradiþiile despre apariþiile lui Cristos cel Înviat sunt numeroase.

Puteþi sã vedeþi un rezumat în 1Cor 15,5-8. Sfintele Evanghelii au cules câteva dintre acestea. Mandatul încredinþat femeilor nu spune cã Isus li se va arãta ucenicilor „numai” în Galileea.

Intenþia evanghelistului Matei era sã arate cã Galileea, þinutul în care a început Isus sã predice, þinut al pãgânilor care a vãzut o luminã mare (Mt 4,12-17), a ajuns sã vadã plinãtatea luminii în Cel Înviat, care îi trimite de aici pe discipoli sã predice evanghelia la toate popoarele ºi-i încredinþeazã lui Petru ministerul pastoral asupra întregii turme (Mt 28,16-20; In 21).

Pr. Bulai Alois

am avut momente când am trecut mai uºor de ispitã... Având în vedere situaþia mea ºi «timpurile de astãzi», nu prea «sper» sã mã cãsãtoresc. Ce sfaturi îmi mai puteþi da sã lupt împotriva pãcatului necurãþiei?”

Apreciem mult cã citiþi Sfânta Scripturã. Continuaþi sã o faceþi, aceasta vã va ajuta mult.

Trebuie spus cã pãcatul de moarte este cu ºtiinþã ºi voinþã deplinã. Ori de câte ori avem nefericirea de a cãdea într-un asemenea pãcat trebuie sã ne cãim ºi sã ne spovedim imediat, cu hotãrârea de a ne ridica ºi de a nu mai face. Sfântul Pãrinte Francisc, comentând pasajul pe care l-aþi amintit din evanghelie, spune: „Dumnezeu nu oboseºte sã ne ierte. Noi însã obosim sã-i cerem iertare”.

Cu privire la lupta cu pãcatul, trebuie sã înlãturãm sau sã fugim de ocaziile care ne duc la pãcat: „prieteni”, locuri, imagini etc. Rugãciunea ºi postul ne sunt de un real folos, la fel ca ºi participarea cât mai deasã la sfânta Liturghie. Isus însuºi spune: „Vegheaþi ºi rugaþi-vã ca sã nu cãdeþi în ispitã” (Mt 26,41).

A veghea înseamnã a fi atenþi, a ne feri când vedem cã pãcatul se apropie, a merge în altã parte. Dacã ne apropiem de Dumnezeu doar duminica, nu este suficient. Dumnezeu ne cere sã-l cãutãm în fiecare zi.

El ne va deschide inima ºi mintea ºi ne va da putere sã biruim. În rugãciune îl invitãm pe Dumnezeu sã meargã cu noi. Când ne facem timp pentru rugãciune ºi suntem atenþi la tot ceea ce facem, începe sã se întâmple un lucru uimitor cu noi. Un val de putere nemãsurat începe sã curgã în noi, ajutându-ne sã învingem ispitele. Mai precis Dumnezeu începe sã lucreze în viaþa noastrã.

septembrie 2013 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Noutãþi editoriale 365 de povestioare pentru suflet Bruno Ferrero, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-19-8, 498 p., 27 lei Aºa rãspund copiii despre Crez Felician Tiba, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-9738191-92-1, 110 p., 14x20 cm, 6 lei Lumen fidei Francisc, „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-09-9, 68 p., 14x20 cm, 4 lei Sollicitudo rei socialis Ioan Paul al II-lea, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-30-3, 118 p., 10x14 cm, 5 lei Directoriu pentru slujirea ºi viaþa preoþilor – ediþie nouã Congregaþia pentru Cler, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-31-0, 98 p., 10x14 cm, 5 lei Butea. Monografie Dãnuþ Doboº, Silviu Vãcaru, Anton Coºa º.a., Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-6068116-32-7, 358 p., 17x24 cm, 22 lei

În via Domnului.

Concurs Omilii pentru anul A Anton Dancã, Ed. „Presa Bunã”, datã la douã luni aveþi po14x20 cm, 480 p., sibilitatea de a câºtiga un 25 lei premiu. Trebuie doar sã rãspundeþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Biblia articolele din numãrul trecut Alois Bulai, Eduard Patraºcu (trad.), al revistei. Se acordã douã preEd. „Sapientia”, mii prin tragere la sorþi. TrimiIaºi, ISBN 978teþi prin poºtã pe adresa de la 606-578-099-6, pag. 2, prin fax: 0232/211527 17x24 cm, 3.120 p., sau prin e-mail: editor@ercis.ro 200 lei rãspunsul, adresa dv. completã ºi, eventual, numãrul de telefon Cristos, medicul la care puteþi fi contactat. Pardivin, ºi Luca, ticipã la concurs rãspunsurile ucenicul sãu Claudiu Dumea, care vor ajunge la redacþie pânã Ed. „Sapientia”, la 15 octombrie. Numele câºtiISBN 978-606gãtorilor se vor anunþa în revista 578-104-7, 392 p., din luna noiembrie.

14x20 cm, 25 lei

Citeºti ºi câºtigi

O

Creºtinule, care este credinþa ta? 100 de întrebãri, 100 de rãspunsuri

Adam Motyka Andrei, trad., Ed. „Sapientia”, ISBN 978-606578-093-4, 17x24 cm, 236 p., 20 lei Materialele, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandã: • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 41: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2013

Întrebarea Ce eveniment important pentru Biserica Catolicã din România a avut loc la Romexpo Bucureºti, în ultima zi a lunii august?

Premiul Aºa rãspund copiii despre Crez Pãrintele Felician Tiba a adunat, în decursul anilor, o colecþie de rãspunsuri date de copii pe diferite teme legate de credinþã. În volumul de faþã, prezintã cum rãspund copiii despre Crez.

Câºtigãtorii concursului din luna iulie Au fost primite zece e-mailuri ºi douã scrisori, toate cu rãspunsuri corecte. În urma tragerii la sorþi au câºtigat: Ana Simon (Iaºi) ºi Petru Susan (Bãluºeºti), care vor primi câte o carte „Lumina creºtinului”. O sutã de ani.

Orizontul credinþei (IV) Orizontal: 1) Doctrinã ce afirmã incapacitatea omului de a cunoaºte ceva cu certitudine despre Dumnezeu, despre lumea de dincolo ºi despre viaþa veºnicã. 2) Cinstit (livr.) – Negarea cu încãpãþânare a unui adevãr de credinþã revelat de Dumnezeu ºi definit de Bisericã sau îndoiala constantã faþã de un asemenea adevãr. 3) Organizaþia Eminescianã pentru Activitãþi (abr.) – Perspectivã.

4) Credinþã falsã ce constã în a atribui unor persoane sau lucruri însuºiri ºi puteri pe care numai Dumnezeu le deþine.

5) Fricã – Primii oaspeþi! 6) Ceasuri – Revizii tehnice periodice (abr.). 7) În calotã! – „Coloana ºi temelia adevãrului” (1Tim 3,15), cea care ne învaþã limbajul credinþei, pentru a ne introduce în înþelegerea ºi viaþa de credinþã (cf. CBC 171). 8) Institutul Diplomatic Român

(abr.) – Sete profundã! – În salã! 9) Neglijare a adevãrurilor revelate ºi o lipsã de trãire a credinþei.

10) Neînsemnatã – A se afla în consens (fig.). 11) Bune de cusut – Rupere a comuniunii apostolice cu papa.

Vertical: 1) Cei care, prin credinþã, au pãrãsit toate pentru a-l urma pe Isus, au trãit în comuniune de viaþã cu el ºi au mers în lumea întreagã pentru a vesti evanghelia (cf. Scrisoarea apostolicã Porta fidei, nr. 13) – Primele mãrturii! 2) Dificil – Fructuos. 3) Întuneric (fig.) – Insensibil (fig.). 4) Probat la centru! – Eugenia Enescu – Precum. 5) Vânãtor neiscusit.

6) Concepþie filozoficã-religioasã ce admite existenþa lui Dumnezeu ca fiinþã supranaturalã

raþionalã, creatoare ºi conducãtoare a lumii – Gunoi (arh.).

7) Nervozitate – Primele dihotomii! 8) A face lecturã… în Moldova – A treia parte dintr-un întreg (pl.). 9) Atomi cu aceleaºi proprietãþi fizico-chimice, dar masã atomicã diferitã – Nun. 10) Stat în Orientul Mijlociu cu capitala la Damasc – Etaj. 11) În camerã! – A se cãþãra pe un munte.

Dicþionar: PROB, STERC. Pr. Emanuel Imbrea

Tatã ceresc, îþi muþumesc!

Criptografie (3,5,2,2,7,2,4,9,2,7,2-2,3,2,6) Galina P. Pajura

Rãspuns la rebusul „Vladimir Ghika” din numãrul trecut: 1) GHIKA – ALESI; 2) LESSING – LIN; 3) OSTI – ANGELO; 4) RIO – NOUAR – C; 5) IORGA – SL – CE. 6) ODI – SI – IOAN; 7) S – ABONAMENT; 8) IC – EL – MARTI; 9) HOZ – PAT – AU; 10) CIB – CURIER; 11) INCINS – EDEN.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” a mai contribuit Parohia Horgeºti, 320 lei.

Exerciþii spirituale pentru terezine (Luncani, 4-7 iulie)

Experienþã de voluntariat cu Surorile Sfintei Doroteea (Roman, 7-12 iulie)

Exerciþii spirituale pentru tineri (Luncani, 9-13 iulie)

Funeraliile fr. Petricã Sascãu, OFMConv.

(Osebiþi, 2 august)

Funeraliile pr. Petru Avãdãni, OFMConv.

(Pildeºti, 3 august)

Întâlnirea membrilor Societãþii „Sfântul Vincenþiu de Paul” (Iaºi, 3-4 august)

Binecuvântarea Oratoriului „Sfântul Francisc” (Buhoci, 11 august)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” (Iugani, 22 august)