Page 1

jurnal de scriitor Adrian Grauenfels

Cum s-a sfârßit Camillo (Camil Baciu)

Un scriitor r�mâne în istoria literaturii pentru dou�-trei motive: influen�a lui asupra con�tiin�ei colective a contemporanilor, relevan�a scrisului pentru genera�iile care se succed (Shake speare, Proust, Joyce, Eminescu) cât �i conceptul intelectual filosofic pe care îl propune. În cazul multor scriitori români ai sec XX, destinul lor a fost puternic marcat de marasmul politic interbelic, de apari�ia doctrinei legionare �i apoi a dictaturii comuniste care au sufocat gândirea �i libertatea de expresie. Remarcabili filosofi, arti�ti �i scriitori au fost nevoi�i s�-�i p�r�seasc� �ara natal� luând calea occidentului: Emil Cioran, Eugen Ionesco-1940, Marcel Ianco-1941, Paul Celan, Monica Lovinescu-1947, Gherasim Luca-1952, Mircea Eliade-1957, Jules Perahim, Camil Baciu-1969. Este o listå incomplet�, care reflect� imposi bilitatea moral� �i fizic� (cum s-a întâmplat poetului Gheorge Ursu, ucis de securitate) a unor arti�ti de a crea liber în comunism. R�mâne prietenilor, urma�ilor lor, sarcina de a cerceta �i p�stra vie amintirea destinelor �i a operelor l�sate de ace�ti mari predecesori ai sec XXI. O astfel de amintire este agenda Alexandrei Iliescu despre sfâr�itul lui Camil Baciu. (Vezi Nota*)

Alexandra Iliescu Am fost suflete gemene

Eram în luna aprilie Paris, 2005 – mai precis, sâmbat�, duminic� 23/24 aprilie – �i lunea care a urmat. Camillo petrecuse un sfâr�it de s�pt�mân� radios, ideal – un week-end de vis, cu ac tivit��i mul tiple �i variate, de bordând de energie, for�� vital�, imagi na�ie, chef de via�� �i antren; plin de entuziasmul acela juvenil care-l caracteriza, era aparent într-o dispozi�ie �i-o form� excelent� la propriu �i la figurat; senin, vesel, încrez�tor, calm (lucru rar la el!) �i totodat� hiper activ, o „mini tornad�” în plin� ac�iune! Sâmb�t�, peste zi, m� sunase de vreo 2-3 ori: f�cuse ordine prin cas�, ceva menaj, apoi cump�r�turi, preparative �i g�tit – era tare mul�umit, c�ci seara urma s� aib� o primire, câ�iva pri eteni intimi invita�i la cin�, prin tre care �i eu. Am mâncat, am p�l�vr�git, am b�ut, am râs… am chefuit în cercul nostru intim, ne sim�eam a�a de bine. Desigur în cursul serii s-a vorbit de câteva ori cu b�ie�ii, via Skype (gemenii adora�i ai lui Camillo erau departe, la San Francisco). Gazda noastr� purta o minunat� c�ma�� elegant�, de culoare „bleu nuit“, un albastru rar, catifelat – iar ochii lui Camillo erau parc� mai alba�tri. Am plecat cu to�ii spre casele noastre dup� 11 noaptea. Ne-a sunat pe fiecare în parte, grijuliu ca totdeauna, s� �tie cum am ajuns. Duminic� 24 aprilie, dl. Baciu n-a avut astâmp�r: a robotit el, desigur, ceva diminea�a prin apartament, dup� care s-a dus la magazinul vecin de la parter unde se vinde, se degust�, cafea �i ceai; o band� de jazz se producea acolo, ca deseori dumi nica: se dansa în boutique, afar�, pe trotuoar, practic pe strad�! Dr�gu�� atmosfer�, tare simpatic – Camillo al nostru a dansat cu pasiune, cu foc �i cu voca�ie (este, de altfel, imortalizat într-o fotografie p�strat� cu sfin�enie în albumul proprietarului – patronul magazinului). Ca de-obicei, s-a între�inut cu tot cartierul, cu vecinii, trec�torii, cu Frédéric patronul, comercian�ii etc.; a f�cut bancuri, s-a produs în calitate de clown �i animator suprem, a f�cut curte doamnelor, a b�ut probabil �i-o cafelu�� (toate acestea mi-au fost relatate, eu nu eram de fa��). Apoi s-a întors acas�, a mâncat de prânz – dup� care m-a chemat la telefon, era încântat �i mândru: „�tii c� sunt invitat azi la un party?? – pe la orele 4 dup� masa: organizez un party, e aniversarea unui pu�ti, împline�te 2 ani – sunt vreo 8 invita�i, prieteni de-ai lui, eu m� ocup de tot: anima�ie, jocuri, baloane, surprize…“ A�a a �i

12 Jurnalul såptåmînii • 12.01.2017

fost, totul s-a petrecut cu bine – desigur, au fost prezen�i to�i p�rin�ii, inclusiv mama �i tat�l gazde, nu a c�zut tot greul exclusiv pe capul lui (Doamne, cât �i cum putea Camillo s� iubeasc� copiii! to�i, absolut to�i copiii din lume). A venit în fine seara – iar Camillo s-a pus pe ordinator, s� lucreze cu râvn� �i cu mare chef, cu inspira�ie – �i cu calm. Au urmat înc� 1 sau 2 telefoane pe la 10 seara (chestiune pur tehnic� de utilizare a clavierului, etc.), ne-am urat noapte bun�.

Cum s-a sfâr[it Camillo A sosit �i luni diminea�a – 25 aprilie 2005. Au fost câteva telefoane, cronologic: la 9 devotata femeie de menaj, Mirela, care l-a chemat: avea o voce zdra v�n�: „Merge, merrrge bi ne“ a r�spuns el. - la 10 Camillo

AG - “Plecarea lui Camillo” mixed media m� sun� pe mine, s� aib� ve�ti – numai a�a (de fapt vroia s� m� aud�, nu putea tr�i f�r� asta – nici eu, de altfel) „Merge, merrrge bine“ r�spund eu. - la 11h15 îl sun în leg�tur� cu un �antier vecin care f�cea zgomot – îmi cere telefonul lor, s� vad� care-i problema. Cobor apoi peste pu�in timp s� iau po�ta de jos – la întoarcere, g�sesc un lung mesaj pe répondeur (îmi explica

ADIO Drum bun, iubite nebun, suflet geamån. Drum bun printre asteroizi [i genera]ii care te vor citi, te vor iubi, vei fi o parte din ele – dar nu-]i vor cunoa[te un seamån.

Autor: ANDREI URSU (fiul lui Gheorghe Ursu), 2005

cu detalii, �i-o voce super calm�, ce �i cum, ce trebuie s� fac, cum s� procedez etc.) Nu �tiu de ce, �terg mesajul imediat – nu-i obiceiul meu, în special cu mesajele de la cei dragi. M� duc la buc�t�rie, încep s� fac cl�tite - se f�cuse cam 12 între timp. M� enervez c� ard cl�titele, sau sunt prea sub�iri. Deodat� sun� telefonul: - orele 12h15/ 12h20 (m� uit la ceas). Spun „alo“, r�spunde Camillo (voce perfect normal�, vocea lui, nici vorb� de isterie, dar gr�bit, foarte gr�bit) �i aud: „Am o durere mare în piept, se urc� în sus, nu-i durerea mea obi�nuit�“. Apoi aud iar��i: „ah, ah, mor – mor“ (era o afirma�ie). �i conversa�ia se întrerupe – �i nu am timp s� strig, s� urlu „te iubesc“… În schimb, total „rece“, pragmatic� �i eficace la culme, un perfect robot, sun în secundele care-au urmat Salvarea, Pompierii, gardiana imobilului (care avea cheile lui), b�ie�ii la San Francisco, mama, prietenii cei mai apropia�i din Paris sau Tel-Aviv, inclusiv fosta lui nevast� �.a.m.d. Biata mama m� re cheam�, m� lini�te�te. Pe b�ie�i în special nu i-am panicat (de ce oare a� fi facut-o?? nimeni n-ar fi crezut, nimeni nu se a�tepta), nici pe prieteni – am spus c� nu se sim�ea bine, avea un malaise, probabil inima! Dar de alertat, iam alertat pe to�i, într-un timp record. A�tept câteva minute (lungi, lungi...) Cl�titele se carbonizau – m� uit la ceas, cam 12h30/ 12h35, rechem la el acas� r�spunde un pompier – m� întreab� cine sunt, r�spund c� sunt ‘sa compagne’, mi-l trece pe �ef care declar� oficial �i neutru, îns� lini�titor „Doamn�, nu m� pot pronun�a, a�tept�m reanimarea“. Închid telefonul precum o ma�in�. O ma�in� calm�, eficace, ponderat�, încrez�toare. Peste câteva minute, resun� telefonul, e so�ia unui excelent prieten, François, �i Ani îmi spune „Alexandra, trebuie s� fii tare, Camillo nu mai este“. Urmeaz� telefonul lui Jonathan, cel mai adorabil dintre cei 2 gemeni: „Papa est mort“. R�spund numai: „je sais“. A�a a fost sfâr�itul lui Camil Baciu. S-a dus practic în 10 minute. S-a dus vorbind cu mine la telefon. Ne-a p�r�sit în plin� form�, în picioare, în activitate, în ac�iune. A p�r�sit scena în mod elegant, avec du panache, cum spun francezii. Era genul lui, le panache, la surprise, le coup de théâtre!!… Rapid, expeditiv, teatral, regia a fost perfect� – ai fi jurat c� e un banc, une mise en scène, nimic altceva (a�a cum a tr�it, de fapt). Ne-a luat pe to�i prin sur prin dere – a plecat pe lumea cealalt� precum un fulger, am r�mas cu


jurnal tradi]ii Zoltan Terner

Din gândirile såptåmânii

ßi totu[i... �tii c� în via]� tot ce ]i se d�, e cu-mprumut. Nimic definitiv. Doar vremelnicie. �i totu�i, ]ii la tot ce posezi. Aduni mereu �i î]i aperi cu str��nicie avutul. �tii c� orice detaliu î]i poate schimba via]a din temelii. �i totu�i, nu e�ti atent la detaliile jocului t�u de-a via]a. Î]i scap� un gest, un cuvânt, o t�cere, o afirma]ie sau o nega]ie. Un zâmbet nepotrivit. E de-ajuns o mic� gre�eal�, o neglijen]� infim� sau o clip� de neaten]ie ca s� ]i se strice de tot jocul vie]ii. O revela]ie, în schimb, î]i poate lumina întregul drum al vie]ii. O întâlnire î]i poate r�sturna via]a. Dar în be]ia jocului vie]ii nu e�ti atent la detalii. Intrat în joc, ai momente când te sperii de via]� sau sim]i c� e�ti s�tul de ea. C� nu mai po]i. �i totu�i, oricât ar fi de mizer�, te ag�]i de ea, o vrei, te chinuie setea de ea. Foamea de via]�. Bucuria de a o tr�i. Cu nesa]. C� a�a-i jocul. �tii, dar vrei s� ui]i c� jocul vie]ii e dinainte pierdut. �i totu�i, nu po]i renun]a. �i nici nu vrei. Ai fost adus pe lume ca s� joci blestematul/binecuvântatul joc al vie]ii. Chiar f�r� s�-i cuno�ti regulile. F�r� s� fii ini]iat în ars vivendi. În meseria de a tr�i. Via]a ]i s-a dat ca s-o tr�ie�ti. Oricum. Bun� sau rea. Te-ai plâns adeseori de dura viclenie a jocului vie]ii. �i, totu�i, la cap�tul partidei, n-ai refuza s� reiei jocul de la început. Pentru c�, oricum ar fi, e teribil de pasionant.

to�ii orfani, total dezorienta�i �i cu gura c�scat�, tr�zni�i �i practic etern neîncrez�tori! Camillo a plecat în ultima sa c�l�torie, printre asteroizi �i stele (cât de frumos o spune Andrei Ursu!), destina�ie necunoscut�, undeva în stratosfer�, în neant – poate spre Planeta Cu bic�??… (spun �i eu, precum titlul unei nuvele science-fiction a lui Camillo). Camil Baciu urma s� împlineasc� 79 de ani peste aproape 2 luni. Am fost tovara�a lui de via�� timp de 16 ani; am fost Prietena lui, a fost Prietenul meu; am fost suflete gemene. Când ne-am cunoscut, în 1989, aveam lâng� mine un b�rbat de maximum 40 de ani, de�i era n�scut în 1925; când ne-a p�r�sit, nu ar�ta mai mult de 60… În paralel, a d�inuit mereu în el, pân� la urm�, identic, autentic, neschimbat, nepân g�rit, un pu�ti, un b�ie�andru din Gala�i, de maximum 9-10 ani… combinat, în mod paradoxal, cu acel om carismatic, de-o inteligen�� rar�, cu tr�s�turi geniale, cu un suflet de aur, acel tat� excep�ional, acel b�rbat adult �i matur, devenit cu timpul foarte matur, în ciuda dorin�ei lui, �i chiar, cu anii, „b�trânel” cronologic vorbind… Camillo, mai mult ca oricare altul, nu suporta ideea b�trâne�ii – o nega totalmente. O ignora. O ura, se r�zvr�tea… Vârsta înaintat� �i anii care trec ine luctabil echivalau pentru el cu o dec�dere profund�, cu o ru�ine personal�, un fel de tar� pe care-o purta nespus de dureros în el, cu un orgoliu �i-o „ru�ine“ f�r� seam�n – cu atât mai mult cu cât pu�tiul din el, intact, continua s� tr�iasc� cu el, al�turi de el, practic un companion unic �i fidel în fiecare clip� a existen�ei lui!

Camillo nu ar fi suportat niciodat� adev�rata b�trâne�e, inerent legat� de boli �i suferin��, de declin fizic �i dec�dere moral�, degradare psihic� �.a.m.d. Via�a ar fi devenit un infern pentru el – cât �i pentru cei din jurul lui. Dumnezeu l-a iubit cu adev�rat �i l-a chemat la El când era probabil mo mentul, când „trebuia“… Acum, în fine, dup� un an �i jum�tate de la dispari�ia lui Camillo, încep s� devin con�tient� de acest lucru – �i chiar recunosc�toare acolo Sus, Celui care a hot�rât �i a decis data �i ora (ora pro nobis) plec�rii lui Camillo Baciu. R�mân înc� profund neconsolat� �i inconsolabil�… cu momente de indignare, durere, r�zvr�tire �i neîn�elegere greu de descris. C�ci pu�ini sunt cei care las� în urm� un asemenea vid, un vacuum dezolant �i-un h�u f�r� sfâr �it… Camillo este, f�r� dubiu, f�r� urm� de îndoial�, unul din ei.

Alexandra Iliescu, Paris 2006 Nota (*) În timp ce lucram la finisarea articolului am primit un comentariu din România, semnat Dumitru Sin: �tiam de acest scriitor din diaspora de la Europa Liber�, �i, ca toate emisiunile bruiate în ]ar� am ciugulit despre acest scriitor informa]ii printre parazi]i. E binevenit scurtul t�u panegiric, mai afl�m �i noi câte ceva despre scriitorii din diaspora, apropo - se simte lipsa unui volum critic amplu cu scriitorii de limb� român� din diaspora de-a lungul vremurilor, care s� fie publicat �i aici în România de azi.

Ing. BARUCH TERCATIN

VAIHI Shabat Hazak Pericopa de azi începe s� se ocupe de cei 17 ani pe care i-a tr�it Iacov în Egipt, de binecuvântarea copiilor s�i, de cererea sa ferm� de a fi îngropat în Cripta Patriarhilor, de moartea sa �i de convoiul care-l conduce la odihna de veci, dup� care copiii lui se întorc în Egipt. Vaihi încheie cartea Bere�it, prima dintre cele cinci c�r�i ale Torei. În aceast� carte, din cele 12 pericope, 10 se ocup� de patriarhii no�tri, Avraham, I�hac �i Iacov. O problem� delicat� a fost pentru Iacov s�-i cear� lui Iosef, care era guvernatorul Egiptului, s�-l îngroape în Cripta Patriarhilor. Îi era greu s�-i cear� acest lucru, deoarece, când a murit Rahel, mama lui Iosef, Iacov a hot�rât s-o îngroape la Betleem. Lea, cealalt� so�ie a lui Iacov, fusese îngropat� în Cripta Pa triarhilor. Iacov îi explic� lui Iosef c� Divinitatea i-a poruncit s-o îngroape pe Rahel „Beem ha-dereh” (în drum), ca acolo ea s� se roage pentru copiii ei, pentru poporul evreu care va intra în �ara Sfânt�. �i, ca exemplu, se d� faptul c�, atunci când Iosef a fost vândut ismaili�ilor, el a trecut pe la mormântul mamei �i s-a rugat s�-l scape de nenorocirea care l-a lovit.

Înainte de a trece în lumea celor drep�i, Iacov î�i binecuvânteaz� copiii. Trebuie men�ionat c� Iosef afl� de la so�ia sa, Osnat, c� tat�l s�u e bolnav. El evita s� se întâlneasc� prea des cu tat�l s�u pentru ca nu cumva s�-l întrebe ceva despre dispari�ia sa �i despre felul în care a ajuns în Egipt. Iacov îi binecuvânteaz� pe cei doi fii ai lui Iosef, socotindu-i ca pe propriii lui copii, îns� punând mâinile încruci�ate pe capetele lor – ca �i cum Efraim ar fi fost cel mare, îi pune mâna dreapt�, iar lui Mena�e, care era în dreapta, mâna stâng�. Iosef încearc� a-l corecta, dar Iacov îi spune c� Efraim va fi mai reu�it. De remarcat minunatele tablouri ale lui Rembrandt �i Chagall, care prezint� aceast� scen� de binecuvântare. Dup� moartea sa, Iacov este condus la locul s�u de veci; dar, la întoarcere, Iosef simte c� fra�ii s�i sunt cam speria�i. El simte c� ei înc� se tem de o pedeaps�, pentru c� l-au vândut.

Proteticol Laborator dentar din Holon preia lucråri la domiciliile clien]ilor din toatå ]ara, proteze pentru repara]ii urgente sau reînnoiri [i le restituie în scurt timp. Important! Executåm [i proteze noi, par]iale [i schelete cu acril flexibil hipoalergic.

Diplomå de maestru din partea Ministerului Sånåtå]ii. Specialist în lucråri pe implante [i schelete pe metal titaniu pentru alergici.

Pre]uri accesibile. Reduceri pentru pensionari!!! Laborator autorizat de Ministerul Sånåtå]ii Nota]i: Tel. 0545-544177; 03-5055455

12.01.2017 • Jurnalul såptåmînii 13

Cum s-a sfârșit Camillo (Camil Baciu), autor Alexandra Iliescu  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you