pagina 22
RECENZII
LITERATUR~ Dumitru Chioaru (coord.), Noua poezie nou`. O antologie de poezie român` postmodern` alc`tuit`, Editura Limes, 2012, 45 lei
Noua poezie nou`? De n-ar fi dec\t ocazia de a vedea reunite grupaje selective din 80 de poe]i români, \ndeajuns de notorii, ai anilor ’80-2000, [i tot ar fi suficient pentru a saluta apari]ia antologiei de „poezie postmodern`“ a poetului [i universitarului sibian Dumitru Chioaru, cea mai generoas` dintre cele publicate p\n` acum. Iat`-i pe ferici]ii ale[i: Constantin Acosmei, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Vasile Baghiu, Dumitru B`di]a, Daniel B`nulescu, Mircea Bârsil`, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Leo Botnaru, Mircea C`rt`rescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Grigore Chiper, Rita Chirian, Nicolae Coande, Mariana Codru], Dan Coman, Denisa Com`nescu, Daniel Corbu, Traian T. Co[ovei, Ion Cristofor, Dumitru Crudu, Nichita Danilov, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Rodica Draghincescu, Marian Dr`ghici, Aurel Dumitra[cu, Teodor Dun`, Ioan Flora, Emilian Galaicu-P`un, Mihail G`l`]anu, Vasile Gârne], Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Emil Hurezeanu, Valentin Iacob, Florin Iaru, Leti]ia Ilea, Doina Ioanid, Gheorghe Izb`[escu, Claudiu Komartin, V. Leac, Nicolae Leahu, {tefan Manasia, Mariana Marin, Judith Meszaros, Ioan Moldovan, Ion Mure[an, Viorel Mure[an, Irina Nechit, O. Nimigean, Aurel Pantea, Iustin Pan]a, Cosmin Per]a, Mircea Petean, Marta Petreu, Augustin Pop,
Ioan Es. Pop, Daniela Popa, Cristian Popescu, Simona Popescu, Petru Romo[an, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Arcadie Suceveanu, Elena {tefoi, Floarea }u]uianu, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Ioan Radu V`c`rescu, Paul Vinicius, Matei Vi[niec, George Vulturescu, Andrei Zanca. Dan Damaschin, Ruxandra Novac [i Elena Vl`d`reanu n-au r`spuns, Alexandru Mu[ina, Marius Ianu[ [i Dan Sociu au refuzat, iar al]ii, care meritau inclu[i, n-au fost lua]i \n calcul. Prelu\nd considera]iile expuse anterior \n prefe]ele a dou` volume de cronici, antologatorul [i-l ia drept aliat principal pe Tudor Vianu, afirm\nd c` poe]ii anilor ’80-2000 apar]in aceleia[i genera]ii creatoare (\n ideea c`, dac` genera]ia biologic` e desf`[urat`, sociologic vorbind, pe durata a 30 de ani, cea „de crea]ie“ dureaz` mai mult). F`r` a ignora numeroasele ism-e sau evolu]iile interne (de la deliricizarea optzecist`, centrat` pe autenticitatea scriiturii, spre „lirismul ontologic“ al poe]ilor mai noi), [i f`r` s` subsumeze genera]ia postmodernismului (c\t` vreme \n s\nul ei postmodernismul coexist` cu neoexpresionismul [i neoavangardismul), Dumitru Chioaru sus]ine, \n prefa]a antologiei, c` „noua poezie nou`“, reunind poe]i români n`scu]i \ntre 1935 [i 1985, reprezint` un bloc alc`tuit din „trei valuri“. Textul s`u e, de fapt, o sintez` aproximativ` a opiniilor formulate de mai mul]i co-
LITERATUR~ James Joyce, Portret al artistului la tinere]e, traducere din limba englez` de Antoaneta Ralian, prefa]` de Dana Cr`ciun, Editura Humanitas Fiction, 2012, 29 lei
Noua traducere a Portretului... lui Joyce este, \n primul r\nd, o aclimatizare \n cultura român` a unuia dintre cele mai dificile idiomuri literare ale modernit`]ii. Opera lui Joyce este mai mult dec\t un punct maximal al prozei moderne, e o analiz` critic` a lumii din perspectiva fic]iunii, un sistem radical inovator de semne, metafore [i proiec]ii ale realului \n imaginar. Meritul excep]ional al traduc`toarei Antoaneta Ralian const` \n maniera, deopotriv` fireasc` [i rafinat`, prin care identific` spa]iile de transfer ce fac posibil` reconstituirea c\t mai fidel`, \n limba român`, a acestui imaginar pe c\t de spectaculos, pe at\t de fragil. Aceste detalii preliminare au menirea de a completa \ntr-un mod direct demersul l`udabil al Editurii Humanitas de a men]iona, pe prima copert`, numele acestei traduc`toare remarcabile, adev`rat model de profesionalism [i talent \ntr-o bran[` pe nedrept neglijat`. Aderen]a placentar` a nara]iunii la limbaj se g`se[te, \n Portret al artistului la tinere]e, \ntr-o faz` incipient`, astfel \nc\t subtilitatea ironiei, arderea intens` a dilemelor spirituale sau introspec]iile permanente ale protagonistului Stephen Dedalus r`m\n intacte, dincolo de travaliul inerent al traducerii. Capacitatea lui Joyce de a recrea lumea \n limbaj se manifest` \n modul cel mai subiectiv \n acest roman, adev`rat` carte a promisiunilor ce va delimita, al`turi de Oameni din Dublin, perimetrul pe care se vor consolida
DILEMATECA
Anul VII l nr. 73 l iunie 2012
Labirintul Joyce romanele sale reper, Ulise [i Finnegan’s Wake. Mai mult, frumuse]ea [i savoarea textului men]in romanul nu doar \n aten]ia criticii, dar [i \n preferin]ele cititorilor, care g`sesc \n el, desigur, un Bildungsroman neconven]ional, o carte modern-romantic` a suferin]elor t\n`rului Stephen Dedalus, o dare de seam` onest` despre dorin]`, \ndoial`, revolt` [i libertate. Despre anii de formare ai artistului, alter-ego-ul s`u, Joyce scrie cu pasiunea acut` ([i definitoriu modern`) a reneg`rii, convins de importan]a dimensiunii autobiografice \n proiectul operei sale. Odiseea scrierii [i a edit`rii romanului nu a fost cu nimic mai prejos de cea a elabor`rii [i public`rii volumului de povestiri Oameni din Dublin. Acelea[i refuzuri [i reticen]e, agravate de observa]ii privind imoralitatea \nt\mpl`rilor descrise. Joyce a \nceput lucrul la un eseu autobiografic \nc` din 1904, [i, dup` numeroase transform`ri, cartea va ap`rea abia \n 1916. |ncrez`tor \n importan]a document`rii procesului form`rii sale artistice, Joyce a dus la \mplinire, de fapt, un proiect al autenticit`]ii sale creatoare. Tributar simbolismului de secol XIX, Portretul... este, f`r` \ndoial`, spa]iul experimentelor \n care va fi pus \n func]iune instrumentarul divers [i complex implicat, peste ani, \n crearea universului total al romanului Ulise. Stephen Dedalus va suporta toate metamorfozele necesare [i va fi transferat \n haosul uluitor al
mentatori ai fenomenului. Pe linia necitatului Ion Bogdan Lefter, Chioaru consider` c` etapa \n cauz` ar reprezenta „perioada postmodern` a poeziei române[ti“, ulterioar` celei „interbelice sau moderniste“ [i celei „postbelice, neomoderniste“, iar elementele ei unificatoare s\nt date de „biografism [i obsesia autenticit`]ii, banalul cotidian [i stilul prozaic sau colocvial, ludicul [i ironia, minimalismul estetic [i radicalismul etic, ca [i faptul c` \i revendic` din genera]ia anterioar` drept mae[tri precursori pe marginaliza]ii Leonid Dimov [i Mircea Iv`nescu.“ Simple cli[ee genera]ioniste, f`r` fundamentare teoretic` real`. Antologatorul tinde, apoi, s` pun` semnul egalit`]ii \ntre genera]ie, model [i paradigm` literar`, oper\nd delimit`ri rudimentare (interbelic = modernism, postbelic = neomodernism) [i uit\nd s` m`soare toate „genera]iile“ cu ocaua celor 30 [i... de ani. Ce ne facem dac` [i-n urm`toarele decenii poezia va urma acela[i model? Cum ce? Vom inventaria „noua poezia nou`“ a genera]iei de crea]ie 1980-2050 (termenul de „poezie nou`“ dat\nd de pe la 1900).
Paul Cernat
unui text despre care Joyce spunea c` va da b`t`i de cap criticii, timp de secole. „Me[te[ugurile necunoscute“, invocate de Ovidiu \n fragmentul din Metamorfozele, a[ezat \naintea primului capitol, se refer` la eroul mitologic Dedal [i la evadarea sa din labirint, iar, pentru Joyce, me[te[ugul cel mai important este, f`r` \ndoial`, arta literar`. Stephen Dedalus \[i tr`ie[te metamorfozele cu luciditate, locuind simultan lumi paralele [i aparent autonome, a c`ror coliziune fertil` va avea loc \n anii maturit`]ii: limbajul, formarea religioas`, crizele spirituale, con[tiin]a corpului [i a dorin]ei, revela]ia momentelor evanescente ale frumuse]ii. Stilul indirect liber [i epifania, prezente \n acest roman ca m`rci definitorii ale unui stil ce \[i anun]` abia particularit`]ile, s\nt, \n cadrul metaforei emblematice a c`r]ii – artistul \n labirintul s`u –, tocmai elementele ce fac posibil` revelarea unor traiectorii eliberatoare. Pentru Joyce, cea mai dramatic` dintre toate va fi exilul.
Gabriela Gl`van