Page 1

Nr. 17/2012

Revista clasei a II-a A, Învăţământ primar, Şcoala Creştină Filadelfia


Doamne nu îţi cer să-mi încredinţezi Una din marile Tale lucrări, O chemare nobilă, o slujbă extraordinară.

1. Un vis îndrăzneţ - Şcoala mea........................................ 1

Dă-mi o mânuţă, pe care s-o ţin în a mea; Dă-mi un copilaş, ca să-i arăt Calea Pe cărarea îngustă, dulce şi stranie Care duce spre Tine.

3. Profil Literar - ....................................................... 4

Dă-mi o voce pe care s-o învăţ să se roage. O singură cunună Îţi cer, o Doamne, Să învăţ un copilaş! Nu-ţi cer să stau întotdeauna Printre cei înţelepţi, de seamă, sau mai mari; Te rog, doar ca mână în mână, liniştiţi, Să putem intra pe Poartă, un copilaş şi eu.

înv. Lidia Ioachimciuc

2. Caracterul determină succesul ................................2

4. Parfumul serii de Crăciun .................................... 5 5. Fii creativ! ............................................................. 6 6. Natura, Creaţia lui Dumnezeu!............................. 7 7. Privire spre Luceafăr ............................................ 8 8. În numele patriei .................................................. 9 9. Concurs – 8 Martie ............................................... 10 10. Fericirile copilului ................................................. 14 11. Universul clasei noastre .....................................

15

12. Moment artistic ................................................... 17 13. Glume cu şi despre elevi ........................................ 18 Povestea celor patru personaje celebre: (Toată lumea; Cineva; Oricine; Nimeni).

14. Şcoala altfel – Micii actori ................................... 19

E ceva important de făcut şi TOATĂ LUMEA crede că e treaba lui CINEVA. ORICINE ar fi putut s-o facă, dar NIMENI n-a făcut-o. CINEVA s-a supărat că TOATĂ LUMEA trebuia să o facă. TOATĂ LUMEA crede că ORICINE putea s-o facă şi că o va face CINEVA. Dar NIMENI nu şi-a dat seama că TOATA LUMEA crede că o va face CINEVA. În final, TOATA LUMEA a dat vina pe CINEVA, atunci când NIMENI n-a făcut ce ORICINE ar fi putut să o facă.

16. Şcoala altfel – O secundă pentru viaţa ta! ............ 24

înv. Lidia Ioachimciuc

15. Şcoala altfel – Circuit cultural .............................. 23

17. Şcoala altfel – Sărbătoarea primăverii, Puterea Învierii .......................................................... 25 18. Concursuri şcolare ................................................. 27

Colectivul de redactie: Elevii clasei a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Coordonator revista – Lidia Ioachimciuc Grafică, design – Daniela Calujac


Un vis îndrăzneţ Demult, într-o zi, trei oameni au pornit într-o călătorie imaginară în lumea şcolară. Au avut un singur gând: Acela de a înfiinţa o şcoală particulară cu o motivaţie – să fie Creştină. S-au chemat, s-au sfătuit, au cântărit, au colaborat, s-au uitat insistent în Sus, au primit aviz favorabil şi au început să lucreze, la un vis celebru, greu de înfăptuit. Astfel, zi de zi, trecând peste multe baricade, cu eforturi mari Cineva a poruncit şi a luat fiinţă “Scoala Creştină Filadelfia”. Acel Cineva s-a bazat pe nişte oameni plini de credinţă, care au fost la îndemână, când a trebuit. Să fiţi binecuvântaţi!

„Sunteţi mici, dar aveţi gânduri mari. Felicitări pentru redactarea unei reviste a clasei, vă încurajez să continuaţi şi vă urez, drum bun, Înainte!” Puiu Ioan, inspector şcolar Nicu Pauliuc

Ionică Bădeliţă

Cartea de onoare a “Şcolii Creştine Filadelfia”

1

Nicu Cotleţ


În fiecare zi, încercăm să dezvoltăm în orice domeniu al vieţii, fiecare aspect al caracterului. Acesta ne ajută să fim o clasă de succes. Nu uităm niciodată, căci caracterul e frumuseţea interioară a unei persoane: politeţea care nu costă bani, dar cumpără totul, nobleţea suferinţei, valoarea timpului, simplitatea demnităţii, virtutea răbdării.

 Abordez orice problemă cu tact, răbdare şi atenţie, chiar dacă depăşesc circumstanţele mele curente;  încerc să fac ceea ce este corect, respingând dorinţele greşite;

 îndeplinesc cu bucurie cerinţele şi dorinţele celor ce răspund de mine;

 acord colegilor preţuirea necesară, concentrându-mă asupra spuselor lor;

 recunosc destul de uşor, factorii cheie, de a duce la capăt deciziile luate;

 chiar dacă aceasta pretinde sacrificii deosebite, fac ce am consimţit că trebuie să fac;  Sunt mulţumitor oricând, ştiind că adevărata fericire nu depinde de condiţiile materiale.;

 sunt generos cu cei din jur, dăruindu-le din tot ce am (chiar şi din pacheţelul cu mâncare);  caut să cheltuiesc doar atât cât este necesar;

 caut să-mi şterg din minte greşelile altora şi nu păstrez ranchiună; 2


 încerc să fiu atentă cu cei din jur, să îi ajut, să îi preţuiesc;  manifest respect şi interes personal faţă de alţii;

 sunt sensibil la nevoile altora, fără să pretind recompensă;

 redau corect orice mi se cere, pentru a dobândi încredere în viitor;

 fac ce este de făcut, înainte de a mi se cere să o fac;

 susţin cu tărie, că ceea ce am de spus sau de făcut, este adevărat, drept, just;

 sunt oricând la indemâna celor ce au nevoie de ajutorul meu;

 investesc timp şi energie pentru a duce la bun sfârşit, orice sarcină încredinţată mie;

 îndeplinesc cu bucurie oricare sarcină, dând ce e mai bun din mine;

 am încredere, că ceea ce investesc pentru formarea unui caracter bun, va da roadele cuvenite, când nici nu ne aşteptăm;

Înv. Lidia Ioachimciuc 3


E iarna Albul imaculat al zăpezii ne îmbie la meditaţie. Sunt eu curat ca neaua? Pe uliţele satului, casele dorm cufundate într-o linişte desăvârşită, ce pare a fi ruptă dintr-un basm, citit cândva, în seri de lună plină. E o iarnă rece, cu geruri cumplite şi zăpadă multă, ce ne răscoleşte amintiri de neuitat, trăite cândva, în copilăria lipsită de griji, când uliţele erau pline de copii cu sănii, când aveam de toate, deşi aveam foarte puţin, când eram mulţumiţi chiar şi cu o hăinuţă, dar aveam bucurie şi aceasta le acoperea pe toate. Această adiere lină a dulcelor amintiri din copilărie, când glasurile vesele ale copiilor tulburau liniştea, ne copleşeşte uneori şi ne determină să exclamăm: „Ce dulce şi frumoasă a fost copilăria!” Înv. Lidia Ioachimciuc

Iarna Luisa Calujac, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc A venit iarna. Afară ninge. Zăpada pufoasă şi albă a acoperit pământul. Câmpul de cristal, iazul de oglindă mă orbesc de strălucire. Copacii de zahăr îmi încântă privirea. Norii albi stau spânzuraţi pe cer. Fulgii grei de nea mi-au umplut faţa cu lacrimi de bucurie. Ţurţurii s-au aşezat pe streşine, ca nişte lacrimi îngheţate. Ce frumos e totul! Un clinchet de zurgălăi îmi aminteşte de săniuţa, care mă cheamă la derdeluş. Flori de gheaţă îmi împodobesc fereastra. Natura mută mă îmbie la visare. Iarna s-a înstăpânit peste întregul cuprins, şi tot îmi zic în gândul meu: Iarnă, anotimp plăcut... nu pleca!

Iarna Iosua Pojoga, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc A venit iarna. Pe jos s-a aşternut o pătură albă şi pufoasă de zăpadă. Copacii sunt de zahăr gros. Păsărelele sunt speriate de vântul care spulberă zăpada în înaltul cerului. Copiii se dau cu săniile. Ei sunt zburdalnici şi aduc veselie într-o natură rece ca o cetate de gheaţă. Ici, colo, se mai aude câte un plânset stins al unui copil căzut în zăpadă, sau care a fost bulgărit prea mult. Spre înserate, lumina caselor anunţă copiii, că e timpul plecării, în casele lor călduroase. Copiii sunt aşteptaţi, de către mamele lor, cu ceai cald şi lămâie. Iarna este un anotimp îndrăgit de copii. Este anotimpul în care oamenii sunt vrăjiţi, ca de un peisaj de poveste. Îţi mulţumim, Isuse, pentru anotimpul Iarna!

Iarna, la bunici Neagu Matias, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Iarna aceasta este tare geroasă. Ca în fiecare an, mergem la bunica ca să facem cărări. Am mers cu tata la iaz, ca să facem o copcă pentru peşti. Noi avem următoarele tipuri de peşti: caras, ştiucă şi fitofag. Bunica ne-a pregătit un ceai cald şi palaneţi pe sobă. -Ce buni sunt palaneţii făcuţi de tine, bunica! Mă bucur dacă vă plac! Vreţi şi un ceai fierbinte ? -Da, multumim! Faci cel mai bun ceai din lume! După aceea, am plecat de la bunica. Pe drum am văzut nămeţii înalţi, gheaţa de pe sosea, gerul de afară şi am mulţumit lui Dumnezeu, pentru căldura din casa mea, pentru îmbrăcăminte şi pentru hrană. Iarna este un anotimp frumos, dar geros. 4


Iubesc foarte mult Crăciunul, deoarece povestea naşterii lui Isus e plină de încărcătură emoţională, e presărată cu colinde şi daruri, ce mişcă inima copiilor, e capodopera sărbătorilor de iarnă, sfinţită de albul imaculat al fulgilor de nea, ce se aştern pe pământul rece şi împovărat de atâta suferinţă. E sărbătoarea bucuriei, a păcii, a gândurilor bune, a fericirii ce răsare, înfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. E atât de sfânt copilul Isus, încât, fără cuvinte, te ajută să te cerţi şi să fii aspru cu tine, când ai greşit, când ai fost egoist, sau când te-a muşcat şarpele invidiei, al răutăţii sau al minciunii. “Căci nu e timp pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire mai deplină ca o conştiinţă curată.” (Alexandru Vlahuţă – Scrisoare) Înv. Lidia Ioachimciuc

5


Întrerupătorul vremii Sebi Gugiuman, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Cineva se joacă cu întrerupătorul vremii: acuma e cald, mâine fulguieşte, apoi se arată soarele. Când să te bucuri de soare, trebuie să fugi sau să îţi iei umbrela pentru ploaia ce începe brusc. Aţi văzut că primăvara aceasta am avut cea mai frumoasă ploaie cu soare din ultimul timp? Eu ştiu, că Cel, care ţine mâna pe întrerupătorul vremii, nu este altul decât Dumnezeu, care a creat fiecare fenomen al naturii, cu un scop bine definit.

Primăvara Naomi Clipa, cl. a II-a A înv. Ioachimciuc Lidia

-

-

În ţară este primăvara. Păsărelele au venit. Flori avem din belşug. Zilele rele au trecut ca motocicleta, ninsoare nici vorbă. Tată, când este vara? întreabă Margareta. Aşteaptă, trebuie să treacă primăvara,dar se întreba în gând: “Oare de ce vrea Margareta să fie vara?”. Tati, vreau să am vacanţă! O să ai vacanţă la Paşti!

Primăvara Sara Smocot, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Şi deodată, iat-o! Cu alai de toporaşi şi viorele, cu lăcrămioare prinse-n păr, primăvara îşi aşterne trena peste întreaga fire. Mii de raze strălucitoare dansează în jurul ei şi triluri vesele o însoţesc în marşul ei triumfal. Pe urmele paşilor săi răsar fire de iarbă şi flori proaspete. - Fii binevenită, Primăvară!...

Primăvara din noi Laura Mitrofan, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Picătura primăverii poate colora întreaga monotonie a vieţii, dând puţină clorofilă sufletelor încreţite de iarna îngrijorărilor zilnice. Pacea cu tin eînsuţi se aseamănă cu o zi de martie, care a iertat şi a lăsat în urmă tot frigul iernii, privind cu speranţă la renaşterea vieţii. Cu primăvara cea colorată şi zâmbitoare ne simţim într-o lume nouă, în care verdele ne inspiră încredere şi naturaleţe. Ferice de cei care iubesc natura şi care văd viaţa nu „în roz”, ci... în verde, apreciind tot ce este natural şi transparent, fără „E-uri” în alimente sau ... în relaţiile dintre noi!

6

Primăvara Luisa Calujac, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Oare va mai fi ninsoare? Păsări mai cânta-vor oare? .......................................... Păi, ninsoarea a plecat, Păsările au cântat, Şi-au adus cu ele, Alte păsărele, Cu un cânt îmbietor Parc-ar fi un cor. Zile rele au trecut Ca un nor au dispărut O să fie vară Şi la noi în ţară!


Natura -creaţia lui Dumnezeu Edith Nichifor, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Natura ne încântă în fiecare anotimp. Verdele crud al primăverii sau firele ierbii abia răsărite sugerează smerenie, tinereţe, voioşie. Albastru cerului de vară şi galbenul lanurilor de grâu sugerează bogăţia sufletească a oamenilor. Culorile calde de toamnă înseamnă bunătate, căldură sufletească, în timp ce albul iernii exprimă puritate şi nevinovăţie. Unde se ascunde arcul de culori din sufletul tău?

Să întinerim natura! Albert Filip, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Dumnezeu ne-a oferit pământul ca să îi iubim frumuseţile. De ce unii oameni trec pe lângă minunăţiile naturii fără să se oprească o clipă pentru a le privi, bucurându-şi sufletul şi inima? Dumnezeu a creat o natură înconjurătoare care pentru noi, oamenii, nu poate fi decât o a doua mamă. Când spui:”mamă”, te gândeşti cu iubire la o fiinţă frumoasă, caldă şi bună. Aşa trebuie să ne gândim şi la natură. Noi, care suntem pui de oameni, avem datoria de a proteja şi curăţa natura obosită de atâta poluare. Cine ştie, poate peste câţiva ani, va întineri.

Vecina noastră, pădurea Iosua Pojoga, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc Şcoala creştină Filadelfia se bucură de un privilegiu interesant, acela de a avea o vecină colorată în verde, care ne oferă în dar mult oxigen şi ne încântă în fiecare zi cu muzica împărătescă ce străbate liniştea din împrejurimi, aducând până la noi ciripitul păsărelelor şi tânguirea vântului. Parfumul salcâmilor acompaniază cu bucurie jocul şi râsetele copilăreşti din reacreaţiile lui mai şi iunie. Eşti tare frumoasă, pădure! Imaginile feerice se cheamă una pe alta sub lumina soarelui, iar blânda ninsoare de flori aruncă petale albe şi roz peste vizitatorii pădurii, spre a-i ferici şi a le coborî şi în suflet o primăvară la fel de frumoasă ca cea din jurul lor.

Cântec Veselă saltă, clocoteşte Murmurând pe lângă stânci, Şi grăbind se prăbuşeşte Până-n fund de văi adânci.

Precum pasărea se-adapă Din izvor răcoritor, Şi deşi bea numai apă Cântă aşa –nveselitor.

Mult îmi placi pârâu de munte Apă din izvor curat Pentru tin’ înalţ întruna Slavă cui mi te-a lăsat!

Apa mişcă lumea toată Iar celor ce beau din ea, Le dă viaţă, sănătate, Apa-i băutura mea.

Există şi realitaţi care nu se sărbătoresc.Una din aceste “nesărbătorite” este Ziua Pământului. Ar fi trebuit să se ştie de ea, ca într-o lege, ca într-o religie, să o sărbătorim în fiecare zi, pentru că ea se referă la planeta pe care trăim.

7

Alex Ujeniuc, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc


Motto: „În mintea unui copil nu poţi pune ceea ce nu-i, dezvolţi doar ceea ce este!” Eminescu

Concurs literar

Fond muzical: Sara pe deal, Vivaldi- Anotimpurile Locul unde a venit străveche vatră românească, dinspre Ipoteştii Botoşanilor din Ţara de sus, loc plin de coline, păduri şi ape, „guri de rai”, a fost locul care l-a marcat şi l-a legat pentru totdeauna. Locul acela a fost păstrat în minte ca un model paradisiac, ca un mic eden, pe unde el îşi petrecuse vârsta de aur a copilăriei pierdute. Spre el s-a întors, când s-a simţit obosit, ori când a vrut să pună capăt dureroaselor momente, care îl măcinau şi îl sfâşiau deseori. 1. Identifică opera în proza scrisă de Mihai Eminescu: a. Făt Frumos din tei; b. Făt Frumos Măzărean; c. Făt Frumos din lacrimă; 2. Cine este prietenul poetului şi unde se leagă această prietenie? a. Ioan Slavici b. Ion Creangă c. Ion Luca Caragiale 3. Când se stinge din viaţă şi unde este înmormântat? a. 15 iulie -1889, Botoşani b. 15 iunie 1889, cimitirul Bellu-Bucureşti c. 31 decembrie 1889, Eternitatea-Iaşi 4. Al câtelea copil? a. Al optulea copil; b. Al şaptelea copil; 5. În clasa a IV-a a fost clasificat astfel: a. Al 52-lea între 82 de elevi b. Al 15-lea între 72 de elevi

6. Precizează data şi locul naşterii marelui poet: a. Ipoteşti-1 martie-1837 b. Botoşani -15 ianuarie-1850 c. Călineşti- 15 iulie-1850 7. Încercuieşte corect numele părinţilor: a. Smaranda b. Raluca c. Gheorghe d. Ştefan a Petrei Ciubotarul 8. Unde face gimnaziul? a. Ipoteşti b. Iaşi c. Cernăuţi 9. Cine i-a fost profesor de limba română? a. Titu Maiorescu b. Aron Pumnul 10. Natura în poeziile eminesciene: a. Ce te legeni!; b. Sara pe deal; c. Fiind băiet păduri cutreieram; d. Atât de fragedă; e. Copii eram noi amândoi;

clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

8


24 Ianuarie 2012 nu a trecut neobservat, de elevii clasei a II-a A. În cadrul lecţiilor de Limba română, lecţii cu conţinut istoric, elevii au făcut cunoştinţă cu cele trei ţărişoare: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Au aflat că prima unire a înfăptuit-o Mihai Viteazul, în jurul anului 1600, dar că aceasta nu a ţinut prea mult. Apoi, la 24 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, uneşte Moldova cu Ţara Românească. Orice-ar fi, pe atunci oamenii erau mult mai uniţi şi sufletişti. De aceea au reuşit!

Hora Unirei - 1857 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăţiei Pe pământul României!

Amândoi suntem de-o mamă, De-o făptură şi de-o samă, Ca doi brazi într-o tulpină, Ca doi ochi într-o lumină.

Iarba rea din holde piară! Piară duşmănia-n ţară! Între noi să nu mai fie Decât flori şi omenie!

Amândoi avem un nume, Amândoi o soartă-n lume. Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, În noi doi un suflet bate!

Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine Şi la viaţă cu unire, Şi la moarte cu-nfrăţire!

Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare. Şi să vadă sfântul soare Într-o zi de sărbătoare Hora noastră cea frăţească Pe câmpia românească!

Unde-i unul, nu-i putere, La nevoi şi la durere, Unde-s doi, puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte!

Înv. Lidia Ioachimciuc 9


Concurs

„Cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pentru mama”

10


11


12


13


Fericirile... copilului! Fericit este copilul, care are pe cineva care să-l creadă, care are pe cineva la care poate merge cu toate problemele lui fără să se teamă. Fericit este copilul, care are pe cineva care ştie că necazurile copilăriei sunt reale şi că acestea trebuie înţelese şi compătimite. Fericit este copilul, care are pe cineva în jurul său şi care realizează nevoia lui de Domnul Isus ca Salvator personal, iar apoi îl conduce cu blândeţe şi rugăciune până la locul unde să se întâlnească personal cu Domnul. Fericit este copilul, care a fost învăţat să iubească ceea ce este adevărat, frumos şi bun. Fericit este copilul, a cărui imaginaţie a fost îndreptată spre ceea ce este creativ. Fericit este copilul a cărui efort, pentru a atinge ceea ce este bine, a fost încurajat. Fericit este copilul, care a învăţat să deosebească libertatea de egoism, prin responsabilitate şi cooperare cu cei din jur.

înv. Lidia Ioachimciuc 14


Micul univers din clasa noastră este fascinant. Suntem înconjuraţi de multe flori, pe care le îngrijim cu mult drag; curăţăm frunzele uscate, afânăm pământul, le udăm şi le punem zahăr, cafea, apă. Când vedem căci înfloresc, faţa ne zâmbeşte şi credem că puritatea şi veselia copiilor, grija pentru carte, cântecele frumoase şi delicate, le ajută să înflorească repede şi frumos.

În faţa clasei, un tablou încântător cu pozele copiilor, înconjurate de flori lucrate artistic, dau viaţă universului.

Deasupra tablelor, două mâini împreunate ca pentru rugăciune, ne dau siguranţa că, Dumnezeu veghează de Sus şi ne ocroteşte. Verdeaţa florilor ne inspiră sănătate, tinereţe şi voie bună. Din loc în loc, ne zâmbeşte câte o faţă veselă a unei fetiţe sau băieţi, a căror fotografie, ne aminteşte căci copilăria este o floare rară ce trebuie păstrată cu sfinţenie.

Orarul clasei, în miniatură, ne aminteşte de obligaţiile şcolare, ce nu trebuie să le uităm. Apoi, „Buzunăraşul cu Laude” şi cel cu obrăznicii, ne avertizează din când în când.

înv. Lidia Ioachimciuc 15


Recreaţia mare Soneria ne trezeşte din visare. Veseli, ne ridicăm din bănci, ne rugăm, ne splălăm mâinile cu dezinfectantul pus la îndemână, apoi, dacă dorim luăm laptele şi cornul, dacă nu mâncăm repede ce ne-am adus de-acasă sau cumpărăm ceva de la chioşc. Ne grăbim puţin, pentru că, în pauză jucăm jocurile noastre preferate:şotronul, dansul florilor,... Astfel între noi, s-au legat tot felul de prietenii şi ne simţim fiecare, ca într-o familie. Ne jucăm frumos, nu ne jignim sau poreclim, schimbăm uneori mâncarea preferată, în ideea că cea a colegului e mai bună. Am ales să ne petrecem recreaţiile împreună, în schimbul alergatului pe holuri sau a altor practici nefolositoare, ce ne-ar depărta de colegii noştri de clasă. Darlene Iaţcu, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Dragă doamnă învăţătoare Clipele clasei I şi a II-a A Vă mulţumesc nespus de mult pentru aceşti ani petrecuţi cu dumneavoastră la şcoală. Ne-aţi învăţat lucruri frumoase şi mereu ne-am simţit încurajati. Dar iată, acum s-a scurs timpul şi iată-ne mari la şcoală, aproape de clasa a III-a A. Îmi pare rău pentru obrăzniciile pe care le-am făcut. Am încercat să fiu cuminte, dar nu am putut. După aceşti ani minunaţi, mi-aţi părut, că sunteţi un înger, pe care Dumnezeu l-a trimis, să ne înveţe multe lucruri frumoase. Datorită dumneavoastră, am ajuns să-L cunosc pe Dumnezeu foarte bine şi m-aţi ajutat să fiu un copil al Lui. Cu drag, Flavio Maftei

O prietenie de suflet Învăţătoarea şi copiii, clasa a II-a A Suntem în clasa a II-a. Am crescut mari şi înţelegem lucrurile mai bine. Sunt legată sufleteşte de Doamna, pentru că o văd, cum se străduieşte zilnic, pentru a ne învăţa lucruri deosebite şi folositoare. Concursurile şcolare „Euclid” şi „Arhimede” ne-au plasat în peisajul învăţământului sucevean pe cel mai înalt podium. Suntem fericiţi, că Dumnezeu ne-a ajutat să reuşim. Avem în clasă băieţi şi fete, frumoşi şi buni la carte, ce sunt ca nişte flori, ce împletesc o cunună binecuvântată şi ocrotită de Dumnezeu. Am învăţat să fim buni unii cu alţii, să ne respectăm, să ne ajutăm şi să nu spunem nimănui secretele clasei, dar mai mult decât atât: „Să nu facem nici o faptă, a cărei amintire, ne-ar putea face vreodată să roşim.” Doamna este prietena noastră cea mai bună, deoarece ne este aproape zilnic, ne sfătuieşte, ne iartă când greşim şi ne ajută să creştem în înţelepciune şi ascultare, cu ajutorul lui Dumnezeu. Clasa a II-a A

16


Pictorii clasei a II-a A, ĂŽnv. Lidia Ioachimciuc 17


Doamna învăţătoare mi-a spus că nu ai răspuns azi la istorie.Ţi s-a părut o întrebare grea? -Nu întrebarea, ci răspunsul. -În catalog ai un calificativ "insuficient" la citire. De ce nu ţi-l corectezi? -Nu pot! Catalogul e mereu sub cheie... Gigel se întoarce supărat de la şcoală. Tatăl îl întrebă: - De ce eşti supărat, Gigele? - Cum să nu fiu supărat dacă iar mi-ai greşit tema? Doamna învăţătoare, vă anunţ că Andrei este bolnav şi nu poate veni azi la şcoală. - Dar cu cine vorbesc? - Cu tatăl meu, desigur! Profesoara de geografie spune copiilor: - Copii, paralela de 45 de grade trece pe la noi prin ţară. Un elev curios: - Pe la ce oră? Mirciulică asistă la un concurs de atletism. -Tată, ăştia care aleargă, vor lua toţi premii? -Numai primul dintre ei, fiule. -Atunci ceilalti de ce mai aleargă? Un copil plângea pe holul şcolii. Învăţătoarea îl întreabă: - De ce plângi? - Un copil mi-a dat jos plăcinta! - A fost cu intenţie? - Nu, cu brânză! Un copil îl intreabă pe tatăl său: - Tată, tu poţi să scrii cu ochii inchişi? - Nu ştiu, să încerc. - Bine, atunci sting lumina şi să-mi semnezi şi mie carnetul de note. Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună, dar e identică cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici?, întreabă profesorul. - Că şi a lui e foarte bună. Ce studiezi acolo? - Geografia... - Poţi să-mi spui unde se află Brazilia? - La pagina 75. Fi-fi-fiţi bun, u-u-unde se află ş-ş-şcoala de-de-de bâl-bâl-bâlbâiţi? - La ce vă mai trebuie? Observ că vă bâlbâiţi foarte bine! O fată vine de la şcoală suparată şi se duce la mama ei: - Mama am luat un 4! Mama o ceartă: - Dacă vei mai lua un 4 nu mai vorbesc cu tine. A doua zi fata vine de la şcoala veselă si se duce la mama: - Mamă, mamă, azi nu am mai luat 4! La care mama: - Dar cât ai luat, puiul mamei? - Am luat 2! Mama către Gigel: - Grăbeşte-te, Gigele, trebuie să ajungi la şcoală, e târziu! - Nu-i numic, mămico, e deschis toată ziua. Doamna învăţătoare, poate fi pedepsit cineva pentru un lucru pe care nu l-a făcut? - Nu! - Atunci nu o să mă pedepsiţi pentru că nu mi-am făcut tema! La şcoală lui Gigel îi curge nasul. Învăţătoarea îl observă şi îi spune: - Nu ai o batistă? Gigel se uită chiorâş şi răspunde: - Ba da, dar nu o împrumut la nimeni!

18

Glume culese de elevii clasei a II-a A


Luni - 2 aprilie 2012E ora 9 dimineaţa. Pregătiţi pentru o oră şi jumătate de actorie, copiii îmbrăcaţi diferit, aşteaptă cu nerăbdare să începem. Suntem pe urmele scriitorilor: Clasa a II-a A, a II-a B şi grupa mijlocie(grupa poneilor) aşteaptă să dăm startul.

Începem cu

„Povestea unui om leneş” de Ion Creangă.

Jessy Şchul - Cucoana , îmbrăcată corespunzător, e admirată de toţi. Alex Ujeniuc - Leneşul îşi joacă rolul ca un actor adevărat, la fel ca şi sătenii. Matei Mawas - Autorul prezintă povestea cu demnitate. Elevii au înţeles că: „Lenea e cucoană mare, Care n-are de mâncare.”

„Preţul iubirii” -scenetă realizată de clasa a II-a A, împreună cu d-na învăţătoare, Lidia Ioachimciuc

Edith Nichifor – mama 19

Laura Mitrofan - fiica


„Moş Ion Roată şi Unirea” Andrei Gugiuman - Kogălniceanu

Urmează :

Vlad Mitrea Muntean- Hurmuzachi Radu Denis – Moş Ion Roată Neagu – Vasile Alecsandri Matias Boierii: Albert Filip, Iosua Pojoga Puşcaşu Ştefan, Alex Ujeniuc Ţăranii: Flavio Maftei, Sebi Gugiuman,

Albert Reguş, Matei Mawas

„Banul muncit”

„Bondarul leneş” de Otilia Cazimir

de Alexandru Mitru

Iosua Pojoga

Albert Filip

- tatăl-

– fiul-

Luisa Calujac – autorul-

Alex Ujeniuc

Ştefan Puşcaşu

Darlene Iaţcu

- bondarul-

– autorul-

-Furnica-

„Vrăbiuţa şi rândunica”

„Iepurele şi ariciul” de Otilia Cazimir

Albert Reguş

Sebi Gugiuman

Sara Smocot

Edith Nichifor

- iepurele-

- ariciul-

– vrăbiuţa -

- rândunica

„Gospodina” de Otilia Cazimir

Naomi Sinescu - gospodina

Laura Mitrofan - autorul 20


Dramatizare: “Muma

lui Ştefan cel Mare” de Dumitrie Bolintinianu Luisa Calujac - Prezentatorul: “Pe o stâncă neagră” Ştefan Puşcaşu - Ştefan cel Mare„Eu sunt bună maică..” Naomi Clipa - Doamna Oltea ( mama lui Ştefan cel Mare): „ – Ce spui tu străine; Ştefan e departe...” Edith Nichifor – Tânăra Domniţă Toţi - „Ştefan se întoarce; Şi din cornu-i sună...”

Clasa a II-a B, înv. Nicoleta Dascălu, - Dramatizări -

Grupa poneilor: ed. Eliza Ioachimciuc

„Cântece cu mişcări şi personaje din lumea Primăverii.” (toţi copiii)

Copiii au vizitat fabrica de îngheţată, patronată de Vasile Armeneanu. Au rămas impresionaţi de multitudinea operaţiunilor desfăşurate, până când apare îngheţata pe piaţă.

Fiecare a primit câte o îngheţată gratis, plus o insignă. Au fost deosebit de încântaţi. Mulţumim tuturor pentru generozitate!

21


Programul Biodiversitate a fost cel mai încântător, deoarece copiii au analizat un lac artificial, cu foarte mulţi peşti (crapi, lini, caraşi, ştiucă, fitofag, etc.). Fiecare copil a primit câte un corn, din care au împărţit peştilor. Lacul avea în jur de 28.000 litri apă.

Copiii au urmărit cu interes, cum peştii luau pâinea imediat, au povestit şi-au dat cu părerea cu privire la supravieţuire, conservare şi refacere a speciilor întâlnite. Au urmat apoi momentele cele mai plăcute: au jucat fotbal, s-au dat în scrânciobele din curtea bunicii lui Matias Neagu, Virginica, au băut ceai cald, din plante combinate şi lămâie(exceptional de bun), au cules ghiocei, brânduşe şi viorele din curtea amplasată ca o grădină cu flori, au mâncat cu poftă turte de cartofi, coapte pe plită.

Au alergat, au râs, au povestit. A rămas în amintirea copiilor ca o zi de neuitat, o zi de aducere aminte, pentru că – „Amintirea e un loc veşnic de întâlnire"

22


Marţi - 3 aprilie 2012

Ziua s-a arătat binevoitoare, întâmpinând copiii cu soare cald şi luminos, cer senin şi voie bună. Am vizitat Muzeul Etnografic – Casa domnească unde copiii au privit cu uimire portul naţional, opincile purtate de ţărani pe vremuri, farfurii de argilă, sobe vechi cu plită, războiul de ţesut cămăşi, iţari, prosoape (ştergare) deosebite, laicerele de pe laviţe cât şi ţoalele de cordele aşternute pe jos.

Jugul unde se înjugau boii, roţile mari, din fier, de la căruţe, buciumul din care suna Ştefan ca să-şi adune oastea, baltagul lui Sadoveanu, oalele în care se fierbeau sarmale, sumanele pe care le vindea Ştefan a Petrei Ciubotarul în iarmaroc, toate la un loc, au orientat mintea copiilor spre o lume de mult apusă, o lume liniştită şi fără griji.

Muzeul Simon Florea Marian a adus în viaţa copiilor o noutate – vopselele originale făcute din plante, care sunt deosebite, rezistă mult şi au nunaţe din cele mai trainice, ploilor sau altor intemperii.

Anul Caragiale ne-a onorat cu prezentarea pieselor: Bubico, D-l Goe, Vizită, Două loturi, Un pedagog de şcoală nouă. Copiii şi-au dat seama(deşi încă mici), căci Goe nu a primit nici o educaţie în familie. Năzdrăvăniile pe care le făcea, îi amuza, pe cei din jur, stârnind admiraţie faţă de copil, în loc de jenă şi dezapreciere. Au ştiut să tragă concluzii şi să-şi verifice comportamentul, vizavi de D-l Goe.

23


Miercuri - 4 aprilie 2012Aula „Şcolii Creştine Filadelfia” a devenit neîncăpătoare, deoarece echipajele de la Circulaţia rutieră au prezentat un program amplu şi plin de învăţăminte, privind circulaţia pe stradă, locurile de joacă, trecerile de pietoni, semaforul, riscurile traversatului neregulamentar. S-au prezentat filmuleţe cu întâmplări nefericite, trăite de unii copii, atunci când au neglijat regulile de circulaţie. Fiecare clasă, apoi, a devenit un adevărat atelier de creaţie. Concursul pe tema „O secundă pentru viaţa ta”, a prins viaţă, prin ceea ce a prezentat fiecare: desene, postere, expoziţii de maşini, mari, mici, maşinuţe din prăjituri, care apoi au fost degustate de copii. Momentul a fost unul interesant şi atractiv, când fiecare clasă vizita expoziţia altei clase, apreciind prin bătăi din palme lucrările şi fiind entuziasmaţi de cele văzute.

Clasa noastră a transformat tabla într-o adevărată panoramă a circulaţiei: străzi marcate cu bandă, pe care de o parte şi de alta circulau maşini. Semafoarele plasate vizibil, dădeau cu adevărat o notă de spectacol de circulaţie. Copiii au cântat cântecul „Semaforul”: - Colo-n colţ pe strada mea, Semaforul zice-aşa: E pe verde, treci băiete! Galben soare, ai răbdare, Roşu foc, stai pe loc!/: Stop! Stop! Stop!

Expoziţia de maşini a fost interesantă şi încântătoare. În mijlocul clasei, o maşină în miniatură, care circulă pe bază de baterii încărcate, în jurul ei străzi cu maşini mari şi mici, circulând regulamentar, a stârnit curiozitate şi interes.

Activitatea a fost una foarte reuşită, deoarece fiecare clasă a prezentat ceva special, creativ şi original.

24


Joi - 5 aprilie 2012

Cântecul: O, vino mai cu soare – de Teo Trandafir

Zâna Primăverii

Prinţul

Crăiasa primăverii

Timpul

Schul Josephine Michelle

Albert Reguş

Luisa Calujac

Neagu Matias

Ghioceii Narcisa

Edith Nichifor

Radu Denis

Lalele

Sara Smocot Flavio Maftei

Sebi Gugiuman Alex Ujeniuc

Ruţa-Mămăruţa

Soarele Ştefan Puşcaşu Lăcrămioara Brânduşa Toporaşul Naomi Clipa Laura Mitrofan Matei Mawas

Edith – poezie: „Bine-ai venit lună april!”

Naomi Clipa, Darlene Iaţcu, Laura Mitrofan, Sara Smocot – poezie: „Marie, Marie, te-ntreb, de ce plângi?”

(Buburuza) Naomi Sinescu

Vântul Iosua Pojoga

Zambila Crinul Vlad Muntean Mitrea Albert Filip

Cântec : Hristos a înviat!

Darlene Iaţcu –poezie–

25

Liliacul Darlene Iaţcu

Naomi Sinescu – poezie –

Dialog – „Mai bine să moară unul singur S-a auzit strigând!”


Cântec: Un mormânt au clădit, Pentru Cel răstignit, Plăvăliră piatra grea... Straja-n uşa Lui să stea. Dar ceasul sfânt, când a sosit, Hristos din morţi a ieşit!

Se citeşte în lanţ capitolul 24 din Luca.

Dialog: Tâlharul şi o persoană necunoscută

Cântare: „Să ne vedem Paştele viitor!”

Cântecul : Iehova Elohim, Eternul Creator

Jessy Poezie: „E Paştele!” Cântare: Natura întreagă îi cântă un cântec sublim Flori albe de măr, îi închină parfumul lor fin, Privighetoarea s-alintă cu gingaşu-i glas cântând, Un omagiu de-nviere pe pământ aducând!

Clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc 26


Concursuri şcolare Concurs „Euclid”etapa a II-a

Concurs „Arhimede”etapa a II-a

„Colegiul Naţional Stefan cel Mare” Premiul Nume prenume Punctaj

„Colegiul Naţional Stefan cel Mare” Premiul Nume prenume Punctaj

II II III III III Menţiune

Radu Denis Neagu Matias Clipa Naomi Mawas Matei Nichifor Edith Guliciuc Andrei

96 95 93 92 90 84

Concurs „Comper”etapa Limba Română Premiul Nume prenume II II II II III III III III III

Calujac Luisa Mitrea Muntean Vlad Neagu Matias Reguş Albert Clipa Naomi Guliciuc Andrei Nichifor Edith Pojoga Iosua Radu Denis

I I II II III III Menţiune

Calujac Luisa Nichifor Edith Mawas Matei Clipa Naomi Guliciuc Andrei Reguş Albert Neagu Matias

36 35 33 32 31 29 26

Concurs „Comper”etapa Matematică

I

Punctaj

Premiul

95 95 95 95 90 90 90 90 90

Nume prenume

I

Punctaj

I

Neagu Matias

100

II

Clipa Naomi

95

II

Guliciuc Andrei

95

II

Mawas Matei

95

II

Nichifor Edith

95

II

Reguş Albert

95

III

Calujac Luisa

90

Concurs

Concurs

„Comunicare şi Ortografie”

„Fii inteligent la matematică”

Şcoala Generală Nr. 9, Suceava Premiul Nume prenume Punctaj

Şcoala Generală Nr. 4, Suceava Premiul Nume prenume Punctaj

Edith Nichifor Naomi Clipa Jessy Schul

8,8 8,8 7,8

I

Albert Reguş Radu Denis

Simpozion internaţional "Flori de Martie” Premiul I II II

Nume prenume Edith Nichifor Albert Reguş Vlad Muntean Mitrea

lucrarea O poveste inedită Fii creativ! Fii creativ!

100 95


Ganduri de copil nr.17  

Revista Scolii Filadelfia

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you