Ganduri de copil nr. 16

Gânduri de copil Nr. 16/2011

Revista Şcolii Creştine Filadelfia, Învăţământ Primar -1-

Colectivul de redacţie: Înv. Emima Rusu, cl. I-a A Inst. Mariana Lionte, cl. I-a B Înv. Lidia Ioachimciuc, cl. a II-a A Înv. Nicoleta Dascălu, cl. a II-a B Înv. Elisabeta Dascălu, cl. a III-a A Inst. Narcisa Maciuc, cl. a III-a B Inst. Laura Lucaci, cl a IV-a A Înv. Rodica Adrian, Cl. a IV-a B

Coordonator revistă – Lidia Ioachimciuc Grafică, design – Daniela Calujac

1. Un nou început ................................................33 2. Prezenţi la datorie ...........................................44 3. Profil literar .....................................................66 4. Gâlceava numerelor ...................................... 22 22 5. Ce frumoasă e ţara mea ................................ 26 26 6. Unirea cea mare ............................................. 27 27 7. Altruişti în momentele grele........................ 2828 8. Suntem copii şi vrem pace ........................... 29 29 9. Universul creaţia lui Dumnezeu...................30 30 10. Tăcerea minţii, muzica ochiului – Pictura - .32 32 11. Religie – Căutaţi în cartea Domnului ........... 34 34 12. Muzica e cântecul inimii .................................37 37 13. Deprinderi de viaţă ......................................... 38 38 14. Atelierul fanteziei ............................................39 39 15. Bilanţ Sportiv ................................................... 40 16. Jocuri de vacanţă ............................................. 41 17. Prin joc, engleză învăţăm ............................. 43 43 18. Exerciţiul face premianţi ............................... 46

-2-

”Unii se bizuie pe carele lor, alţii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru.”

Psalmul 20:7

Început de an şcolar la cea mai performantă şcoală privată din Suceava Pe lângă numeroasele instituţii de învăţământ de stat vizitate ieri, primarul Sucevei a ţinut să fie prezent şi la deschiderea de an şcolar la Şcoala Creştină Filadelfia, situată în zona Zamca.

Acolo, festivitatea s-a ţinut într-un amfiteatru, unde, pe lângă rugăciuni şi cuvântări, mulţimea adunată a cântat în cor Imnul României, care, la toate celelalte şcoli, s-a auzit în boxe, redat de un computer.

“Aveţi o şcoală modernă, cu o bază materială şi cu profesori foarte buni. Sunt multe instituţii de învăţământ privat care au sediu într-o cutie poştală. Nu e cazul aici, unde se face un lucru din suflet, un lucru pe care noi îl apreciem şi de aceea încercăm să ajutăm, atât cât se poate. Sunt convins că în următorii ani, Primăria Suceava va putea sprijini şi mai mult, legal, învăţământul privat, şi mă refer expres la Şcoala Filadelfia, care este cea mai performantă şcoală privată din judeţ”, a declarat Ion Lungu.

Articol, scris de Cosmin ROMEGA, preluat din Monitorul de Suceava

-3-

Clasa I A, înv. Emima Rusu

“Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.”

Clasa I B, înv. Mariana Lionte

Clasa a-II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Proverbe 2:1-5

Clasa a-II-a B, înv. Nicoleta Dascălu

-4-

Clasa a-III-a A, înv. Elisabeta Dascălu

Suntem copii şi ni se spune Că viitorul ne stă-n faţă, Iar cei ce vor s-ajungă mari, Se duc la şcoală şi învaţă.

De-aceea, am ales şi noi, Mai cu emoţii, mai cu frică Să ascultăm cuvântul şcolii Şi să-nvăţăm ce-o să ne zică.

Clasa a-III-a B, înv. Narcisa Maciuc

Trăim fiori şi-un fel de teamă, Căci nu ştim încă, ce ne-aşteaptă.

Dar, ştim ceva, clar şi precis, Că vorba şcolii e-nţeleaptă!

Deci fără multe socoteli, Pornim la drum, Cu munca-acesta-n gând Îmbărbătaţi şi de părinţi, De-nvăţători, de toţi, pe rând. Şi ce frumos vom şti a scrie, Vom şti citi şi socoti Ne-om bucura, şi-n cânt şi-n jocuri, Şi vom picta, şi vom munci!

Clasa a-IV-a A, înv. Laura Lucaci

O, cât de bine, c-ai venit; Zi aşteptată, de-nceput!

Căci tu ne-ncepi a pregăti, Pentru un viitor plăcut!

Mandici Lenuţa, clasa a XI-a

-5-

Clasa a-IV-a B, înv. Rodica Adrian

De ce mi-e dragă toamna?

Mi-e dragă toamna, pentru că, e plină de fast şi arome tari, pentru că e maiestrul desăvârşit al umbrelor, luminilor şi nuanţelor, pentru că, e o probă de culoare pentru fiecare pictor, pentru că, ştie să surprindă o zi scăldată în lumini şi miere, cu o fulguială, care acoperă crestele dealurilor şi munţilor şi pentru că cheamă copiii la datorie.

Deşi plantele pălesc, brânduşele de toamnă însufleţesc natura şi aduc un picur de frumuseţe şi viaţă, acolo unde înfloresc, ca şi oamenii care sfinţesc locul.

Aş dori să îi cer o favoare: “Lasă-mi, toamnă, florile!” O iubesc, pentru că, ea reprezintă vârsta mea şi pentru că, are atâta frumuseţe şi eleganţă, încât pot exclama: “Eşti prea frumoasă toamnă, ca să nu te admir şi să nu îţi cânt cântecele tale preferate, pe muzica adierii vântului şi tânguirii codrului gol şi pustiu.” Înv. Lidia Ioachimciuc

5 noiembrie 2011 Elevii clasei a II-a A, împreună cu Grupa poneilor, au susţinut activitatea intitulată: ”Lasă-mi toamnă, florile!” Ţinute de gală a fetelor din clasa a II-a, rochiţe deosebite, cu coroniţe de flori de toamnă prinse-n păr, alături de cei mici, îmbrăcaţi în robe colorate diferit, cu pălărioare împodobite cu legume şi fructe, a impresionat pe cei prezenţi.

Dumnezeu a fost înălţat prin versuri şi cântece despre flori, fructe şi legume.

-6-

Dansul florilor, personajele din poveşti, cu Făt-Frumos, Sânziana, Zâna Rea, Zâna Bună, Baba Cloanţa, împreună cu florile, care se scuturau la adierea uşoară a vântului, a fost de efect şi rămân de neuitat.

Crizantemele, tufănelele, vâzdoagele şi trandafirii de toamnă au creat o atmosferă de sărbătoare.

Mărul, e fructul domnesc, Interzis pe plai ceresc.

Para dulce şi gustoasă, Te îmbie la o masă.

Strugurele cel zemos, Ne dă vinul sănătos.

Prune dulci şi acrişoare, Ne dau poftă de mâncare. Şi gutuia parfumată, Dă dulceaţa rafinată.

Crizantemă dragă floare…

Crinzantemă mă numesc, Şi cu alb mă iscălesc!

Nuca are 4 fraţi, Ce-s uniţi si-mbrăţişaţi.

Mov e crizantema mea, Să mi-o prind în păr aş vrea.

Trandafiri de-orice culoare Şi-anotimpul toamna are.

Roşul e culoare-aleasă, Din buchetul de mireasă.

Vâzdoagelor mari şi mici, Fără voi e trist aici!

Albul e sinceritate, Dragoste şi puritate.

Nu uitaţi să iubiţi trandafirii, Ei sunt florile iubirii.

Tufănele flori târzii, Cât mai sunteţi încă vii?

Eliza Ioachimciuc- ed. grupa mijlocie

-7-

18 noiembrie 2011

Dragi prieteni ai lui “Ghiozdănel”, Au trecut deja câteva zile, de când, ne-am tot gândit să vă scriem şi noi, elevii clasei a III-a B de la Şcoala Creştină „Filadelfia”, o scrisoare prin care am vrea să ne prezentăm.

Am auzit că, nu peste mult timp, şi voi veţi deveni colegii noştri de şcoală. Aşa că, atunci când veţi păşi cu emoţie în sălile de clasă, ca şi şcolari, nu doar „Ghiozdănel” va fi prietenul vostru, ci şi noi.

Iată cine suntem:

Eu sunt Loredana. Eu sunt Andreea. Eu sunt Magdalena.

Eu sunt Iarina.

Eu sunt Naomi.

Eu sunt Georgiana.

Eu sunt Sara.

Eu sunt Iolanda.

Eu sunt Emanuel.

Eu sunt Sorin.

Eu sunt Marios.

Eu sunt Natan.

Eu sunt Ovidiu.

Eu sunt Fabian.

Eu sunt Teodor.

-8-

Eu sunt George.

Pentru că vrem să vă cunoaştem şi noi, ne-am gândit să organizăm o activitate la care să participaţi voi, prietenii lui “Ghiozdănel” şi noi, elevii clasei a III-a B. Şi, pentru că se apropie Sărbătoarea Naşterii Domnului Isus, vă invităm în sala noastră de clasă pentru a lucra împreună o “Cărticică de Crăciun”. Vom colora, vom decupa, vom lipi, vom sta de vorbă pentru a ne cunoaşte mai bine şi vom învăţa o colindă frumoasă. Astfel, vom avea amintiri plăcute pe care să le păstrăm în inimi şi care ne vor ajuta să devenim foarte buni prieteni.

Ne-am gândit ca activitatea despre care tocmai v-am povestit să aibă loc MIERCURI, 21 DECEMBRIE sau JOI, 22 DECEMBRIE, începând cu ora 10, după cum veţi hotărî şi voi împreună cu doamna voastră educatoare.

Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul vostru.

Cu multă prietenie, clasa a III-a B

Toamna în pădurea noastră!

Clasa a III-a B, înv. Narcisa Maciuc -9-

Creaţiile celor mici

O poveste inedită de Edith Nichifor, clasa a II-a A A fost odată o fetiţă pe nume Dorothea. Avea pe cap o scufiţă, iar în picioare cizmuliţe roşii. Într-o zi de toamnă târzie, mama ei o chemă să îi spună, că trebuie să se ducă la bunica, căci este bolnavă şi singură. Pe bunica ei o chema Bica. Avea nevoie de mâncare, haine curate şi frumos parfumate, cu lenor albastru. Fetiţa plecase luându-şi rămas bun de la mamă. Totuşi, tatăl ei o supraveghea tot timpul. Pe drum, se întâlni cu un cocoş pintenat, care îi spuse, că el caută o punguţă cu doi bani. Fetiţa îi propuse să o caute împreună, deşi în ea erau bani cam puţini… Şi uite aşa, au pornit amândoi la drum. După puţin timp, se întâlniră cu vulpea, care îi întreba unde merg. Vulpile sunt foarte curioase, de obicei şi foarte iscoditoare. Sunt şi foarte şirete. Mulţi copii se aseamănă cu ele. Probabil, că ar fi dorit, să-l mănânce pe cocoş. Dar nu i-a mers deloc, pentru că, fetiţa era teribil de isteaţă şi îl păzea. Vulpea a dorit să ştie drumul spre casa bunicii, însă Dorothea i-a indicat alt drum. După ce s-a îndepărtat, la o aruncătură de băţ, după un copac era… Ghici?... o punguţă cu doi bani.

Fericiţi, Dorothea şi cocoşul se repeziră să o ia şi îşi continuară drumul spre casa bunicii. Imediat au ajuns. L-a prezentat bunicii pe cocoş, ca fiind prietenul ei. Bunica i-a spus, că va putea să rămână cu găinile ei.

Au fost toţi bucuroşi de întâlnire.

Vulpea, Cocoşul si Scufiţa Roşie de Iosua Pojoga, clasa a II-a A

A fost odată o fetiţă cu numele de Scufiţa Roşie. Într-o zi, mama Scufiţei Roşii a chemat-o şi i-a spus.

- Am pus în coşuleţ, cozonac, fructe şi mâncare pentru bunica! Te rog, să i-l duci bunicii, dar să nu te opreşti sau să vorbeşti cu cineva.

-Aşa voi face, mamă ! spuse fetiţa.

Scufiţa Roşie a plecat spre casa bunicii. Pe drum s-a întâlnit cu un cocoş, care striga: -Cu-cu-rigu boieri mari, daţi punguţa cu doi bani! Cu-cu-rigu boieri mari daţi punguţa cu doi bani!

-De ce eşti trist cocoşule ? întrebă îngrijorată Scufiţa Roşie.

-Cum să nu fiu trist, dacă nişte boieri mi-au luat punguţa cu cei doi bani.

-Poţi să vii cu mine, la bunica mea, spuse Scufiţa Roşie.

Cocoşul şi Scufiţa Roşie s-au întâlnit în drumul lor, spre casa bunicii cu o vulpe, care i-a spus: - Bună ziua ! Încotro te duci ?

-Mă duc la bunica, pentru că, este tare bolnavă.

-E departe casa bunicii, vino cu mine căci ştiu o scurtătură, spuse vulpea.

Vulpea a dus-o pe Scufiţa Roşie şi pe cocoş, într-un loc îndepărtat şi întunecos. Speriaţi, drumeţii au fugit căutând cu disperare drumul cel bun. Un pădurar trecea pe acolo şi a întrebat-o: -Ce cauţi pe aici, fetiţo ?

-O vulpe şireată m-a rătăcit, spuse Scufiţa Roşie, plângând.

-Dar unde voiai să te duci ?

-La bunica mea.

-Dacă vrei, pot să te duc eu acolo!

-O, desigur, aş vrea.

Au mers puţin, până ce au zărit casa bunicii.

-Îţi mulţumesc, domnule pădurar, spuse Scufiţa Roşie, recunoscătoare.

Scufiţa Roşie şi Cocoşul alergau voioşi şi erau fericiţi, căci în curând puteau fi în siguranţă.

Scufiţa Roşie i-a dat bunătăţile bunicii, iar cocoşul era încântat, că în sfârşit, avea mâncare din belşug. Cât despre punguţa cu doi bani, nici nu-şi mai aminti, atât de mulţumit era de noua familie.

- 10 -

Creaţiile celor mici Trei prieteni buni de Albert Reguş, clasa a-II-a A A fost odată o fetiţă, pe care o chema Scufiţa Roşie. Mama ei a rugat-o, să meargă la bunica, pentru a-i duce un coş cu bunătăţi: cozonaci, plăcinte, fructe. Scufiţa Roşie şi mama ei şi-au luat la revedere. Mergând aşa, Scufiţa Roşie s-a întâlnit cu un cocoş, care căuta o punguţă cu doi bani. Cocoşul a povestit Scufiţei, cum nişte boieri i-au luat punguţa cu doi bani.

Cei doi s-au hotărât, să meargă împreună, pentru a găsi punguţa. În căutarea punguţei, s-au întâlnit cu o vulpe, tare grăbită. Fugea de ursul, pe care l-a păcălit, la iazul cu peşte. Cei trei s-au împrietenit şi au pornit împreună, spre casa bunicii. Ajunşi acolo, bunica Scufiţei s-a bucurat de vizita celor trei: pe cocoş l-a pus de pază la găini, pe vulpe a ascuns-o în şură, iar pe Scufiţa Roşie a invitat-o în casă, să mănânce împreună bunătăţile aduse.

Scufiţa roşie, cocoşul şi vulpea de Luisa Calujac, clasa a II-a A Într-un sat liniştit, trăia o fetiţă tare bună la suflet. De cuminte ce era, bunica i-a făcut o surpriză neaşteptată: i-a dat un cadou – o scufiţă roşie. De atunci, toată lumea o strigă: „Scufiţa Roşie”.

Ce mândră şi fericită era fetiţa noastră, până când primi o veste tristă: bunicuţa ei iubită s-a îmbolnăvit.

Fiind bună la suflet, Scufiţa Roşie, spune mamei: - Mamă, nu ai putea, te rog, să pregăteşti o supă caldă şi să-mi dai voie s-o duc bunicuţei?

Nici nu apucă fetiţa de vorbit, căci mama i-a şi pus în coşuleţ supa caldă, dar şi bunătate de cozonac proaspăt scos din cuptor.

Scufiţa Roşie şi-a luat rămas bun de la mama, mulţumindu-i totodată, şi a pornit bucuroasă la drum.

Deodată, Scufiţa Roşie a auzit un strigăt. Ciuli urechile, vrând să desluşească mai bine.

- Cucurigu, boieri mari, daţi punguţa cu doi bani!

Se apropie să vadă mai bine cine strigă. Când colo, o mândreţe de cocoş, foindu-se de ici colo.

- Ce e cu tine, de n-ai stare? întrebă Scufiţa - Caut punguţa cu doi bani! zise cocoşul, tare supărat.

-Păi atunci, poate, în drum spre casa bunicii, o căutăm împreună şi o găsim.

Au mers ei mult şi deodată, dintr-un tufiş, sare o vulpe care întreabă: - Încotro mergeţi?

Cocoşul speriat sări pe capul Scufiţei. Scufiţa a înţeles gestul cocoşului şi i-a zis vulpii: - Mă duc să îmi vizitez bunica bolnavă, dar nu cumva să te legi de prietenul meu, cocoşul. O fi el fricos, dar mie nu mi-e frică de tine.

Vulpea plecă capul şi se prefăcu că a înţeles. Dar, şireata de ea, plecă repede spre casa bunicii, crezând ca acolo sigur va găsi pradă. Dar, când să înhaţe o găină, bunica, luă mătura şi o goni. Supărată şi flămândă îşi puse pofta-n cui. Într-un târziu, ajunse şi Scufiţa alături de cocoş. Ce fericită a fost bunica! Cât despre cocoş ce credeţi? A devenit stăpânul găinilor din curtea bunicii. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea.

Scufiţa Roşie de Naomi Sinescu, clasa a II-a A A fost odată ca niciodată, o fetiţă, pe nume Scufiţa Roşie. Într-o zi, mama îi zise: -Am pus în coşuleţ cozonac pentru bunica! Du-te repede şi du-i coşuleţul!

Pe drum s-a întâlnit cu cocoşul. Acesta era foarte ocupat.

-Bună ziua! zise Scufiţa.

-Bună ziua! răspunde cocoşul.

- Ce cauţi?

-Caut punguţa cu doi bani. Vreau să o găsesc numaidecât.

Scufiţa şi cocoşul au plecat împreună. Pe drum, s-au întâlnit cu vulpea.

-Bună ziua! Încotro? spuse vulpea.

-Mă duc la bunica, să-I duc de mâncare, vorbeşte Scufiţa.

Vulpea, cum auzi de casa bunicii, merse înaintea lor. Bunica cum o văzu pe vulpe, luă mătura şi o goni. Atunci ajunseră şi Scufiţa Roşie împreună cu cocoşul. Ea îi dădu coşuleţul cu cozonac. Cocoşul rămase în curtea bunicii, alături de găinile ei.

- 11 -

Creaţiile celor mici Prietenii mei, Piţigoii de Mazăre Vladimir-Ştefan, clasa a II-A B La şcoala din cartier, copiii au învăţat despre păsări. Ana si Vlad au ieşit la sfârşit de săptămână în parc. Acolo, au văzut mai multe păsări. Printre ele, erau două păsărele cu aripile rupte. Ana întreabă: - Oare ce păsări sunt acestea?

- Cred că sunt piţigoi,răspunse Vlad.

- Dar piţigoii nu pleacă în ţările calde? întreabă nedumerită Ana. - Nu! Piţigoii rămân iarna la noi.

- Dar, uite! Bietele păsări au aripile rupte! Oare putem face ceva pentru ele?

Copiii, s-au sfătuit şi au chemat pe părinţi în parc. Au hotărât împreună, să ia păsările acasă şi să le îngrijească.

Le-au bandajat, le-au hrănit şi le-au dat apă.Peste o săptămână, ele erau vindecate.

Isprava copiilor a fost povestită la şcoală, iar doamna învăţătoare a propus copiilor să construiască căsuţe, pentru toate păsările, care rămâneau peste iarnă în parcul lor.

Prietenii mei, Piţigoii de Prelucă Tudor-Victor, clasa a II-a B Este toamnă. Marian este la bunici. Într-o dimineaţă, pe când dormea, a fost trezit de ciripitul vesel al unor păsărele. A sărit din pat şi a fugit afară.

- Bună dimineaţa,bunico!

- Bună dimineaţa, Marian!

- Ce se aude, bunico?

- Şşşt! O familie de piţigoi, în drum spre ţările calde, s-a adăpostit în cuibul de la streaşina casei. În fiecare zi, piţigoii îl trezeau pe Marian şi el le dădea mâncare. Într-o dimineaţă, Marian nu a mai auzit glasul piţigoilor.

Aceştia plecaseră în ţările calde.

Prietenii mei, Piţigoii de Şerban Damaris, clasa a II-a B Este toamnă. Frunzele ruginii cad alene pe pământ. Cei doi fraţi, Cornel şi Marilena, se plimbă prin parcul din oraş, bucurându-se de peisajul fermecător.

Cornel o întreabă pe Marilena: - Îţi place toamna?

- Da,îmi place! răspunse entuziasmată fetiţa.

Apoi Marilena strigă: - Cornel, uite doi piţigoi bolnavi!

Copiii s-au îndreptat curioşi spre cele două păsări care nu puteau să zboare.

- Au o aripă şi un picioruş rupt, spuse Cornel.

- Hai, să-i ducem acasă! zise Marilena.

Cei doi copii au adus piţigoii acasă. Au avut grijă de ei, le-au pansat aripa şi picioruşul, iar apoi le-au dat mâncare şi apă. Peste trei zile, piţigoii s-au vindecat. Cornel şi Marilena au dat drumul piţigoilor afară.

- La revedere, dragii noştri!

- Ne va fi tare dor de voi! au îngânat copiii.

Piţigoii au zburat spre zările albastre. Cei doi fraţi au fost foarte fericiţi, că au putut să îngrijească două păsărele neajutorate.

- 12 -

Creaţiile celor mici

Prostia omenească de Naomi Clipa, clasa a II-a A A fost o dată un om, care locuia împreună cu soţia şi socrul său. aceştia erau cam nătăfleţi.Într-o zi, femeia începu să ţipe, iar tatăl ei dădu fuga la dânsa.

- Vai de mine! Ce-ai păţit?

- Uite, mi-am scăldat copilul şi acum n-am faşă, iar de-l învelesc în lână, are să se irite.

- Văleu, văleu, ce ne facem ? şi începură amândoi să plângă.

Când bărbatul se întoarse acasă, întrebă: - Oameni buni, ce s-a-ntâmplat?

- N-am cu ce înfăşa copilul; de-l înfăş cu lână se va irita.

- În toată lumea nu găseşti o prostie mai mare decât a voastră.

Aşa că, omul nostru îşi pregăti traista cu cele necesare şi plecă în lume pentru a găsi o prostie mai mare decât a celor din casa lui. Cum merge el aşa pe drum, văzu un om, care dorea să planteze flori în copac.

- Doamne-ajută ! Dar ce faceţi ?

Uite, nu reuşesc, să plantez florile în copac.

- Apoi cum aşa? Plantează-le în pământ, iar copacul va înflori la primăvară.

- Multumesc, sătean bun.

Omul se gândi să se întoarcă acasă, deoarece îi era dor de familia lui, odată dispreţuită, dar acum preţuită.

Copilăria de Albert Filip, clasa a II-a A În fiecare copil, se regăseşte un Nică a lui Ştefan Apetrei, zvăpăiat şi şotios, pus mereu pe năzdrăvănii. Când spun copilărie, prin faţă, mi se perindă o ceată de copii jucându-se: fetele aleargă să se ascundă de vrăjitoare, băieţii se cred motociclete sau locomotive. Peste tot mingi colorate, codiţe cu fundiţe, şepci şi şosete prăfuite.

Când spun copilărie, îmi vin în minte pomii din livada bunicilor, în care mă caţăr în libertate, gustul gemului cald din bucătăria de vară, mirosul de cozonac şi prăjituri de Sfintele Paşti, clinchetul cristalin al clopoţelului din nopţile de Crăciun…

Vântul îmi joacă prin plete, soarele îmi alintă privirea, iar paşii mă poartă spre o lume de basm, lipsită de griji şi probleme.

- 13 -

Trecem prin anii vieţii mai uşor sau mai greu, trăim experienţe de tot felul, din care învăţăm multe, ne completăm profesia, ne cizelăm caracterul, dăm la o parte greşelile, încercăm să ne perfecţionăm etc...

Numai că, ajunşi cândva în vârful Piramidei, uităm repede când am greşit, unde am greşit, cum ne-am perfecţionat, cine ne-a ajutat şi privim de sus pe cei ce vin în urma noastră, fără experienţele trăite de noi, fără a avea timp să facă retuşurile pe care le-am făcut noi, în timpul ce-a trecut, şi-i vrem perfecţi, nu le dăm voie să greşească, îi criticăm, îi catalogăm ca fiind slabi, folosind cartuşeria minţii.

Doamne, iartă-ne! Dă-ne înţelepciune, să ne vedem pe noi înşine, cum am fost, atunci când eram ca ei, şi să-i ajutăm cu sinceritate, gândindu-ne că şi noi am greşit, dar Dumnezeu ne-a ajutat să ne ridicăm, cu toate că, nu terminăm de învăţat niciodată.

Un gânditor scria câteva gânduri semnificative, care ne ajută să înţelegem rostul vieţii: Dacă astăzi eşti stejar, Fără seamăn în pădure, Vezi că e şi-un pădurar, E şi foc, e şi secure. Şi privindu-te tăcutş Ca-nţeleptul din oglindă, Nu uita, că la-nceput, Ai fost doar ,o biată ghindă!

Înv. Lidia Ioachimciuc - 14 -

,,Cauta şi vei găsi !,, Matei 7:7

Caută să gândeşti, aceasta este puterea omului , Caută să te joci , acesta este secretul tinereţii , Caută să citeşti , aceasta este comoara înţelepciunii , Caută să fii prietenos , acesta este drumul spre fericire , Caută să râzi , aceasta este muzica sufletului , Caută să munceşti , aceasta este măsura mulţumirii , Caută să dai , căci aşa vei câştiga mai mult , Caută să te rogi , aceasta e cea mai mare putetre , Caută să iubeşti şi sa fii iubit , Căci acesta este lucru sfânt.

- 15 -

Clasa a IV-a B, înv. Rodica Adrian

La săniuş de Haviştiuc Alina Rebeca clasa a III-a A Într-o zi de iarnă, eram cu prietenii pe derdeluş. Gheaţa lucea sub razele timide ale soarelui. Peste tot răsunau strigătele şi râsetele copiilor.

-Ce frumos! am exclamat eu. Împreună ne-am urcat pe cel mai înalt deal, sania a pornit şi parcă am început să zburăm.

-Au! Au! s-a auzit un ţipăt în spatele nostru. Prietenul meu a căzut şi s-a lovit. Eu am adus trusa medicală, apoi l-am ajutat să meargă acasă.

A venit noaptea. M-am despărţit cu greu de prietenii mei. Plecând spre casă, mulţumeam lui Dumnezeu pentru ei.

A fost o zi minunată!

Iarna de Pavăl Andrei Robert clasa a III-a A A sosit iarna. Steluţe argintii de zăpadă cad din cer. Pământul s-a acoperit cu o mantie albă. Este un peisaj de vis.

Gerul năprasnic nu i-a împiedicat pe copii să iasă la săniuş. Săniuţele lor se auzeau scârţâind prin omătul alb ca spuma laptelui.

Copiii erau foarte bucuroşi. Toţi aveau obrajii roşii ca focul. Cei care făceau oameni de zăpadă încercau să găsească un morcov, o pălărie sau o cratiţă veche şi câţiva tăciuni negri.

Seara s-a lăsat pe neaşteptate, iar copiii s-au dus la casele lor, obosiţi, dar fericiţi.

Mawas Matei Clasa a II-a A

Iatcu Darlene Clasa a II-a A

- 16 -

O zi de iarnă de Ştefan Puşcaşu, clasa a II-a A Mie îmi place, să-mi petrec vacanţele, în general, la bunicii mei. Într-o dimineaţă, m-am trezit mai devreme şi m-am uitat pe geam. Afară era aşternut un covor alb şi gros de nea. Copacii erau acoperiţi cu zăpadă şi erau ca din poveşti. “Doamne, cât îmi doream să ies afară!”

Am rugat-o pe bunica, să ne îmbrace pe mine şi pe sora mea, ca să ieşim. În curte, am dat drumul la căţei şi am alergat cu ei, până am obosit. Apoi, am făcut câte un îngeraş în zăpadă. Ne-am luat cu joaca şi nici mâncare nu ne mai trebuia. Mai târziu, bunicul ne-a ajutat să facem un om de zăpadă.

Când s-a făcut noapte, am intrat în casă, flămânzi şi îngheţaţi de frig, dar bucuroşi, pentru că, am avut o zi foarte frumoasă.

Am urcat pe cuptorul cald şi am adormit ca doi îngeraşi.

Jocurile iernii de Iosua Pojoga, clasa a II-a A A sosit Crăciunul. Oamenii îşi amintesc de ziua Naşterii Domnului Isus şi sărbătoresc. Prietenii se adună la masă împreună. Ei se roagă şi cântă, spre slava lui Dumnezeu. După masă, copiii se duc pe derdeluş, unde joacă diferite jocuri de iarnă.

Fetele se dau cu sania şi fac oameni de zăpadă, iar băieţii cu schiurile, cu bobul, sau se bulgăresc. Copiii sunt foarte bucuroşi.

Ce frumos este anoptimpul iarna!

- 17 -

Se dau cuvintele: oare, ninsoare, soare, floare, copac, tac, plânge, ninge Alcătuieşte cel puţin două strofe, folosind cuvintele date.

Nu sunt frunze în copac,

Oare mama pune flori

Toate păsările tac, Ce să fie-atuncea oare Nu cumva prima ninsoare?

Când e soare şi cu nori?

Poate pune şi pe ploaie Când din cer curg lacrimi oare?

Nu mai e atâta soare, În grădină nici o floare, Cerul e posac şi plânge Şi afară-ncepe-a ninge.

Vlad Mitrea Muntean, Clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Cerul poate plânge tare Când plouă, când e ninsoare. În grădină nu-I o floare Soarele va plânge, oare?

Albert Reguş, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

Scrieţi adjective potrivite anotimpului iarna

- 18 -

Vine iarna fără milă, Florile încep să plângă.

Oare o să mai văd un soare? Îşi zicea încet o floare.

Ghioceii se întrebară: “Ce-o să facem surioară?”

Dar bine n-au terminat, Că şi vântul a suflat.

O ninsoare tare rece.

Se-nteţea pe zi ce trece.

Luisa Calujac clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

La derdeluş de Chibici Cosmin, clasa a II-a B Este iarnă. Împreună cu familia, mergem la Carnavalul de iarnă.

Abia aşteptăm să mergem pe munte şi să ne dăm cu bobul! Fraţii mei vor să se dea cu snow-mobilul pentru că ei sunt mai mari. În schimb, mama m-a lăsat să merg cu ceilalţi copii să patinăm.

Am îngheţat când am mers pe munte. A fost înspăimântător!

Mai târziu, am mers la bunica ca să mă încălzesc cu o ciocolată caldă, dar era prea frig şi mi-a îngheţat ciocolata. Bunica a început să râdă, iar eu tremuram cu ţurţuri pe la nas.

Bunica mi-a făcut făcut iar o ciocolată caldă. Apoi am fost la restaurant. Am mâncat vreo câteva feluri de mâncare, care mai de care. Eram foarte înfometat, parcă nu mâncasem de o lună.

După ce am terminat de mâncat, am plecat din nou la patinoar.

Spre seară, ne-am întors acasă şi am făcut o baie fierbinte. Apoi, am mâncat ceva şi am mers la culcare.

A fost o zi grozavă!

Bine e la noi acasă! de Havriştiuc Emil, clasa a II-a B Este iarnă.Tata,eu si Sami mergem la săniuş.Tata a coborât la demisol ca să ia săniile. A luat-o şi pe cea rotundă. Apoi, am ieşit afară şi ne-am jucat cu săniile.

Deodată, s-a auzit un zgomot. Sami s-a lovit la un picior. Tata l-a dus acasă, dar s-a întors şi am continuat să ne jucăm.

Tata a spus să facem un om de zăpadă. Am mers acasă ca să luăm un morcov şi o mătură veche. Tata a făcut bulgării de zăpadă foarte mari, iar eu am pus morcovul ca nas şi mătura ca spadă.

Omul de zăpadă ne-a ieşit perfect! După aceea, ne-am mai jucat puţin cu săniile apoi, ne-am întors acasă.

A fost o zi minunată la săniuş! Împreună cu tata am petrecut timp frumos împreună!

Aşteptând iarna!!!

Fotografii, clasa a III-a B, înv. Narcisa Maciuc - 19 -

Cum se face o carte?

Vizită la Tipografia “Little Lamb”

La Tipografia “Muşatinii” Cum se realizează ziarul?

Vizită la redacţia ziarului “Monitorul de Suceava”

Vizită la Biblioteca Judeţeană “I. G. Sbiera” Elevii clasei a III-a B, înv. Narcisa Maciuc - 20 -

Ionele, spune- mi, ce este predicatul?

- V-aş spune cu plăcere, doamna învăţătoare, dar nici eu nu ştiu!

La ora de limba română, învăţătoarea îi întreabă pe elevi: - Cum o să spunem la viitor "eu casc"?

Elevul: - O să spunem "eu dorm".

Ce parte de vorbire este cuvântul, „ou” ?

- Substantiv.

- Foarte bine, dar ce număr?

- Singular.

- Şi ce gen?

- La întrebarea asta nu vă pot răspunde.

- De ce?

- Pentru că nu ştiu dacă din el va ieşi o găină sau un cocoş!

Toti elevii scriu cu asiduitate la lucrarea "Ce aş face dacă aş fi patron?". Unul singur stă cu mâinile la piept şi meditează.

- Marinescule, tu nu scrii?

- Nu, domnule profesor, aştept să-mi vină secretara.

Profesoara le cere elevilor: - Copii, faceţi o propoziţie folosind cuvântul "televizor"!

Andreea ridică mâna şi spune: - Stau în sufragerie şi mă uit la desene animate.

Profesoara: - Şi televizorul unde este?

- Păi... în sufragerie.

Doamna învăţătoare: -Gigele, ai avut de facut compunerea "La magazin". De ce ai scris doar două rânduri?

-Pentru că magazinul era închis...

Profesoara ii spune elevului: - Conjuga verbul “a merge”. Elevul începe: - Eu merg… Tu mergi….. El merge….

- Mai repede că vine pauza !

- Eu fug… Tu fugi … El fuge …

Culese şi propuse de înv. Mariana Lionte

- 21 -

1.Se născuse într-un sat De care mult s-a bucurat Cu oameni veseli şi buni, Negustori prin iarmaroace, Crescători de dobitoace.

Preoţit fără voinţă, A tras cu puşca-n clopotniţă Şi s-a apucat de dăscălie, Că o iubea din pruncie.

2. Avea o moară cu noroc, Un Iorgovan şi un Scormon. Şi-o mamă cu doi fii Ca ai ei ai nimănui.

3. „S-a născut în haimanale A trăit în mahalale, A băut în cafenele, A vorbit cu ghimpi şi spini de burghezi şi moftangii.”

4. „Avea suflet de la mumă, Asculta poveşti la stână, Citea tot ce-i pica-n mână, Dormea prin codru ades Şi vorbea pe înţeles De tei, plopi şi de luceferi, De lună, stele şi de nuferi.”

Motto:

“Ideea este doar o scânteie de lumină într-o noapte lungă. Dar această scânteie este totul!”

Vă propunem câteva probleme distractive.

(Boris Nicolaevici Delone)

1. Ce numere trebuie scrise în căsuţele goale, pentru ca la adunare, în fiecare rând, atât orizontal cât şi vertical, să iasă 15, respectiv dublul lui 15?

1

8

8

5

14 4

11

2. Completaţi casetele goale cu unul din numerele 1, 5, 13, 15, 17, astfel încât adunate orizontal, vertical şi diagonal, rezultatul să fie 27.

11

9 7

3

3. Aveţi 21 de monede. Aranjaţi piesele încât să obţineţi cât mai multe alinieri de câte cinci piese.

Un exemplu, în care s-au obţinut numai şapte alinieri, este dat mai jos:

4. Îndreptaţi greşeala: Luaţi 12 chibrituri şi aşezaţi-le ca în figura de mai jos. După cum vedeţi, egalitatea este greşită, deoarece rezultă că 6 - 4 = 9. Mutaţi un singur chibrit în aşa fel, încât egalitatea să fie corectă.

5.

Un hoţ a găsit cheile paznicului unei parcări şi văzând câte maşini sunt, calculează că are nevoie de cel mult 36 de încercări, pentru a putea descuia toate maşinile. Aflaţi câte maşini sunt în parcare.

6.6. În 5 cutii se află 29 de creioane de patru culori diferite. Ştiind, că în fiecare cutie, se află creioane de toate culorile, arătaţi, că există cel puţin două cutii, cu acelaşi număr de creioane.

7.Ana, Diana, Corina, Victor, George, Andrei şi Sorin vor să joace un joc, în care trebuie formată o echipă, în care să fie o singură fată şi doi băieţi. a) Câte astfel de echipe se pot forma în acelaşi timp? b) În câte feluri pot forma o astfel de echipă, fără să o repete pe aceeaşi?

8.La etapa I a concursului de matematică “Evaluare în Educaţie”, dintr-o clasă de 20 de elevi, 18 elevi au rezolvat prima problemă, 16 au rezolvat a doua problemă, 15 elevi au rezolvat a treia problemă şi 13 elevi au rezolvat a patra problemă. Să se arate că, cel puţin doi elevi au rezolvat toate cele patru probleme.

Propuse de elevii clasei a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc

- 22 -

Jocuri de atenţie, perspicacitate, logică Logică - “Arta de a gândi şi de a raţiona, în strictă concordanţă, cu limitările şi incapacităţile lipsei de înţelegere, tipic omeneşti.”

1.

Socoteşte câte ciupercuţe ar culege iepuraşul pe fiecare drum de întoarcere acasă. Compară şi spune, care este drumul presărat cu mai multe ciupercuţe, mai puţine sau tot atâtea.

2. Calculează apoi colorează:

Fiecare din cele 5 bile trebuie de mişcat numai cu un pătrăţel, ca în rezultat în fiecare rând, coloană şi pe diagonale să se afle numai o bilă.

Culese şi propuse de elevii clasei I B, înv. Mariana Lionte - 23 -

1. Notaţi vârfurile triunghiurilor din figura de mai jos. Scrieţi apoi ce şi câte triunghiuri aţi descoperit.

“Logica este igiena pe care matematicianul o practică pentru a-şi păstra ideile sănătoase şi puternice.”

(Hermann Wey)

2. Câte steluţe sunt numai în interiorul şi al cercului şi al pătratului, dar nu şi în cel al triunghiului?

3. Încadraţi în 5 pătrate egale câte 9 cerculeţe.

(Folosiţi culori).

4.Drumul cel mai lung este reprezentat de rezultatul cel mai mare obţinut în urma efectuării exerciţiilor.

5. Ajută-l pe iepuraş să afle numărul paginilor cărţii!

6. Schiorii

7. Descoperă comoara

Rezultatul cel mai mare obţinut prin efectuarea operaţiilor, îl reprezintă pe schiorul, care a obţinut victoria.

Unul din ursuleţi va ajunge la borcanul cu miere, pe traseul, pe care se află operaţia, cu rezultatul cel mai mare.

Culese şi propuse de elevii clasei a IV-a B, înv. Rodica Adrian - 24 -

Gigel reclamă acasă că doamna învăţătoare îl persecută. Exasperat, tatăl se duce la şcoală, să o întrebe pe învăţătoare, ce se întâmplă.

- Cum aşa? se miră aceasta. Gigel, ia vino aici! Cât fac 7x6?

Gigel: - Ai văzut, tată? Iar a început!

Gigel se duce la magazin şi spune vânzătoarei: - Vreau să cumpăr 2 kg zahăr cu 2lei şi 20 bani/ kg şi 1 litru de ulei de 3lei şi 50 bani. Câţi lei trebuie să vă dau?

- 7 lei şi 90 de bani, răspunde vânzătoarea.

- Dacă am o hârtie de 10 lei, ce rest voi primi?

- 2lei şi 10 bani, răspunde vânzătoarea amabilă.

- Am terminat şi tema la matematică! exclamă fericit Gigel.

La o lecţie de aritmetică, profesorul îşi întreaba elevii: - Dacă sunt 12 oi într-o curte şi 6 dintre ele sar afară peste gard, câte oi rămân?

- Niciuna, răspunde Ionel.

- Niciuna? Nu ţi-ai învăţat lecţia de aritmetică, Ionel.

- Dar, domnule profesor, dvs. nu-mi cunoaşteţi oile. Când sare una, sar toate!

Un ardelean şi un matematician în tren. După un timp trec pe lângă o stână.

Ardeleanul: "1,2,3,4,5... 425 de oi."

Se uită şi matematicianul, scoate un pix şi o foaie de hârtie, calculează... nimic. După o oră mai trec pe lângă o stână.

Ardeleanul: "1,2,3,4,5,6... 281 de oi."

Matematicianul scoate laptop-ul, calculează, utilizează toate programele complexe de calcule... nimic. După încă câteva ore trec pe lângă altă stână.

Ardeleanul: "1,2,3,4,5... 892 de oi."

Matematicianul scoate telefonul mobil, sună un prieten matematician, se conectează la internet, caută, trimite mai multe mail-uri, nimic.

- Domnule, nu vă supăraţi, dar eu sunt matematician, membru al Academiei, cu diplome multe, comunicări ştiinţifice internaţionale etc. şi nu am putut număra. Cum faceţi?

- No, d-apăi simplu, domnul meu... numeri picioarele şi împarţi la patru!

Ce îi spune o carte de matematică, unei alte cărţi de matematică?

- Am o mulţime de probleme! În armată, soldaţii sunt scoşi la program administrativ în grădina unităţii.

Caporalul, cu un aer satisfăcut, zice: - Aşa, toată lumea ia câte o lopată şi treceţi la săpat! Înainte de asta... E vreunul printre voi care se pricepe la algebră?

- Eu, să trăiţi ... Sunt student la matematică, dom` caporal.

- Bravo, mă. Atunci aruncă lopata aia, că nu-i de tine!

Soldatul, uşurat, aruncă lopata cu o mână veselă. Caporalul continuă: - …Şi pune mâna pe hârleţ. Tu vei extrage rădăcinile!

De ce a fost lichidată culegerea de matematică?

- Ştia prea multe.

Ion se întâlneşte cu un matematician, un economist şi un contabil şi-i întreabă: - Cât fac unu şi cu unu?

Matematicianul îi răspunde: - Exact doi.

Economistul răspunde - Poate doi.

Contabilul se uită în stânga şi în dreapta şi spune în şoaptă: - Cât vrei să facă?

Cred că notele pe care mi le-ai adus cer o bătaie zdravănă.

- Nu te sfătuiesc s-o faci, tăticule, profesorul nostru de matematică e campion la karate!

Culese şi propuse de înv. Mariana Lionte

- 25 -

Motto:

Respectă orice ţară străină, dar pe a ta, iubeşte-o!

Am vizitat de curând America, o ţară râvnită de mulţi, deoarece, se crede că Acolo, curge lapte şi miere.

E frumoasă America, dacă vizitezi Cascada Niagara, Grand Canion, Las Vegas unde poţi vedea în miniatură statuia Libertăţii, Piramidele, Palatul Cezarului, Dansul Apelor, California, Podul suspendat de la Nevada, deşertul Arizona, palmierii şi cactuşii, ce te salută respectuos, fiind aşezaţi într-o ordine desăvârşită şi cu autostrăzi ce par a se intersecta pretutindeni, creând un adevărat spectacol de circulaţie, modern şi vrednic de apreciat. Ţara mea e însă deosebit de frumoasă. Apele, munţii, dealurile şi câmpiile, verdeaţa ce îţi inspiră sănătate, m-au determinat să spun: ”Rămâi cu bine, America!”

Eu mă duc în ţara mea, pentru că de ea, sunt legată prin cununile-nflorite ce le port pe cap,cununi împletite din voie bună şi tristeţi, din frumuseţea anotimpurilor ce-mi purifică sufletul, din glasurile cristaline ale copiilor, ce mă strigă zilnic: „Doamna”, din succesele ce m-au umilit şi insuccesele ce m-au înălţat, cu oamenii frumoşi şi buni, care, vrând-nevrând, mi-au cizelat caracterul, pregătindu-mă pentru eternitate.

Oricum, Cerul, nu poate fi comparat cu America. El este nemaipomenit de frumos, căci e împodobit, de un maiestru fără egal,-Hristos.

Pe El să-L dorim! Înv. Lidia Ioachimciuc

Să ne cunoaştem ţara!

Viziţă în Iaşi

Grădina Botanică

Bojdeuca din Ţicău - 26 -

România Mare era înfăptuită. Nu a înfăptuit-o un om politic, un guvern sau un partid şi vai de cei care se consideră ei - persoane sau grupuri- realizatorii visului de aur românesc. Această bijuterie, pe care copilul din memoriile lui Lucian Blaga o denumeşte: “România dodoloaţa”, este rezultatul voinţei întregii naţiuni române care cu sânge şi sudoare i-a dat viaţă şi cu sânge şi sudoare i-a apărat pământul.

Să nu uităm pe cei care, în fruntea ţării fiind, au ştiut să canalizeze cu inteligenţă efortul naţiunii întregi, dar să nu uităm puterea de care a dat dovadă neamul întreg şi, la ceas aniversar, să lăsăm o lacrimă să spele obrazul nostru ruşinat că nu am putut păstra ce s-a realizat atât de greu şi să fim convinşi că, aşa cum spune poetul nostru concitadin, Clement Antonivici: “Toţi oamenii cândva îşi lasă vatra Şi rând pe rând, în lutul greu s-aştern; Dar neamul meu -ca munţii şi ca piatraPrin miile de ani va fi etern.”

Înv.Lidia Ioachimciuc - 27 -

- 28 -

MULŢUMIM DOAMNE PENTRU PACE! Preluat din revista „Cuvântul Adevărului” Elevii clasei a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc - 29 -

„Prima înghiţitură din paharul ştiinţelor naturii te face ateu, la fundul paharului însă, te aşteaptă Dumnezeu.” W. Heinseberg

Mie îmi place să studiez ceea ce a creat Dumnezeu: Universul.

Universul este creat din:plante, stele şi alte corpuri cereşti. În tot Universul este doar o planetă în care există viaţă: Planeta Pământ, pe care locuim noi!

Albert Reguş, clasa a II-a A Ne jucăm, completăm, lumea plantelor studiem

Clasa a II-a A, Înv. Lidia Ioachimciuc - 30 -

Eschimoşii Eschimoşii sunt locuitorii zonelor polare, trăind din nordul continentului american, până în nord-estul Rusiei, în îngheţata şi îndepărtata Siberie.Numele n-a fost inventat de ei, ci de populaţiile indiene din estul Canadei, care i-au numit pe vecinii lor eschimoşi, adica “mâncătorii de carne crudă”.

Această poreclă a fost adoptată şi de exploratorii americani şi europeni, însă numele folosit des de eschimoşi pentru ei înşişi este inuiţi, care în limba lor înseamnă “oamenii cei adevăraţi”. Iar dacă ne gândim la temperaturile cu mult sub zero grade în care trăiesc, la casele lor din mormane de zapadă şi gheaţă - numite igluuri, putem spune despre aceşti băştinaşi îmbrăcaţi în blănuri de animale că sunt oameni adevăraţi. În timpul verii foarte scurte, eschimoşii îşi părăsesc satele şi pleacă spre malul mării, mai aproape de hrana lor - focile, morsele, puii de balena şi peştii. Aici se stabilesc în grupuri mici, de câteva familii, trăind în corturi din piei de animale sau în igluuri construite din gheaţă şi mormane de zapadă.

Ocupaţiile de bază sunt vânătoarea de animale marine şi pescuitul la copcă (o gaura facută în gheaţă). În perioada dezghetului, eschimoşii pot merge şi pe apă, deplasându-se cu bărcile denumite canoe, făcute din lemn şi piei uscate de caribu. Odată cu venirea toamnei şi a îngheţului, familiile se reîntorc în satele lor, ocupându-se doar cu vânătoarea de foci sau de păsări.

Eschimosii sunt un popor renumit în primul rând pentru inventivitatea cu

care au reuşit să se adapteze la cele mai grele condiţii de viaţă. Încă din cele mai vechi timpuri, eschimoşii s-au folosit de materialele pe care le oferea natura pentru a confecţiona toate lucrurile de care aveau nevoie. Armele pentru vânătoare - harponul (un fel de sulita foarte uşor de mânuit), cuţitul, arcul cu săgeţi - erau confecţionate din colţii de fildeş ai morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele şi le făcea din blana şi pielea uscată şi tăbăcită a cerbilor caribu. La fel manuşile, căciulile şi cizmele.

Pentru bărci şi sănii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsă, rezistente la apă.

Există cazuri, în special în centrul Canadei, unde lemnul lipsea, aşa că a fost înlocuit de eschimoşi cu somoni uscaţi, legaţi laolaltă, din care îşi făceau săniile.

Ajută ursul polar să ajungă la Polul Nord

Clasa I B, înv. Mariana Lionte - 31 -

Clasa a II-a A, ĂŽnv. Lidia Ioachimciuc

- 32 -

Toamna o probă de culoare pentru orice pictor

Clasa a IV-a B, înv. Rodica Adrian

Clasa a III-a A, înv. Elisabeta Dascălu

- 33 -

Cele Zece Porunci Orizontal 2.

5.

8.

9.

11.

12.

13.

14.

Pe cine ne spune a cincea poruncă să onorăm?

(Exodul 20:12) De pe ce munte a dat Dumnezeu Cele Zece Porunci? (Exodul 19:20) Un alt cuvânt pentru Cele Zece Porunci.

Cui i-a dat Dumnezeu aceste table? (Exodul 31:18) A opta poruncă recunoaşte dreptul de proprietate.

Ce interzice aceasta? (Exodul 20:15) Care poruncă ne interzice să slujim oricărui alt Dumnezeu? (Exodul 20:3) Ce a sfărâmat Moise după de a venit de pe Muntele Sinai şi a văzut comportamentul israeliţilor? (Exodul 32:19) Din ce erau făcute tablele? (Exodul 31:18)

1

2 4 5

6

3.

4.

6.

7.

10.

12.

7

8 9

10 11

Vertical 1.

3

12

În ce a pus Moise al doilea set de table?

(Deuteronomul 10:1,2) Cui i-au fost adresate în principal Cele Zece 13 Porunci? Înainte ca Moise să vină de pe munte la ce au 14 început iraeliţii să se închine? (Exodul 32:4) Ce intrezice a doua poruncă? (Exodul 20:4.5) Pe câte table au fost scrise Cele Zece Porunci? (Exodul 31:18) Created with EclipseCrossword — www.eclipsecrossword Cine a scris pe aceste table? (Exodul 31:18) A zecea poruncă interzice dorinţa lăuntrică de a avea ce aparţine altuia. Cum se numeşte aceasta? (Exodul 20:17)

Naşterea lui Isus Orizontal 1

2.

4.

5.

8.

10.

11.

15.

16.

17.

18.

Cine era împărat al Iudeii în timpul în care s-a născut Isus? (Matei 2:1) Isus s-a născut din sămânţa lui ________ , a faimosului împărat din Vechiul Testament. (Luca 1:32) Unde a dus-o Iosif pe Maria când a fost evertizat de Dumnezeu că erau în pericol din cauza lui Irod?

(Matei 2:13,14) În ce l-a culcat Maria pe Isus după ce l-a născut.

(Luca 2:7) În ce oraş s-a născut Isus? (Luca 2:1-7) În ce oraş se afla Maria când a primit vestea că trebuie să nască un fiu? (Luca 1: 26-31) Ce nume a avut acel om care a spus pruncului Isus, "Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta"? (Luca 2:2532) Înainte ca Isus să se nască acest Cezar a ordonat ca toată lumea să se înscrie. (Luca 2:1) Cine i-a condus pe oamenii înţelepţi la Isus? (Matei 2:9.10) Ce a fost Maria de a făcut aşa de unică şi miraculoasă naşterea lui Isus? (Matei 1:23)

2

5

3

4

6

7

8

9

10 11

12

13

15 16 17

18

Vertical 1.

3.

6.

7.

9.

12.

13.

14.

EclipseCrossword.com

Cine au fost acei oameni înţelepţi care l-au căutat pe Împăratul iudeilor ca să se închine Lui? (Matei 2:1) Înainte ca Isus să fie tăiat împrejur câte zile au trecut? (Luca 2:21) Ce nume a avut îngerului ce a anunţat-o pe Maria că va naşte un fiu? (Luca 1:26-31) În proorocia lui Isaia Isus va fi numit ,,Minunat, Sfetnic, (ce) tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. (Isaia 9:6) Oamenii înţelepţi i-au adus aur, tămâie, şi (ce) pruncului Isus? (Matei 2:11) Oraşul în care Isus trebuia să se nască a fost proocit de acest prooroc. (Matei 2:5,6) Ce nume a avut proorociţa care a fost în templu când pruncul Isus a fost prezentat lui Dumnezeu? (Luca 2:36) Pe cine i-a anunţat îngerul despre vestea bună care avea să fie o mare bucurie (naşterea lui Isus)? (Luca 2:8-11)

Iaţcu Darlene, clasa a II-a A - 34 -

14

Insecte, păsări şi animale în Biblie Orizontal 1.

6.

7.

10.

11.

12.

14.

15.

Înainte să cânte _________, te vei lepăda de Mine de trei ori. (Matei 26:34) Duhul Sfânt S-a arătat la botezul lui Isus sub forma acestei păsări. (Matei 3:16) Ispititorul în grădina Eden. (Geneza 3) Este mai uşor pentru o _______________ să treacă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu. (Marcu 10:25) Păziţi-vă de proorocii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte ___________ răpitori (Matei 7:15) Insectă muncitoare în cartea Proverbe (Proverbe 6:6) Cum doreşte un _________ izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

(Psalmul 42:1) Animalul menţionat cel mai frecvent în Biblie.

1

5 7

3.

4.

5.

6.

8.

9.

11.

13.

3

4

6 8

9 10 11 12

Vertical 2.

2

13

14

15 Isus a spus o pildă despre oi şi __________.

(Matei 25: 31 şi urm.)

EclipseCrossword.com Aşa că nu vă temeţi, voi sunteţi mai de preţ decât multe __________________ .(Matei 10:31) Iată __________ lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii! (Ioan 1:29) Animal alb în cartea Apocalipsa.

Isus a hrănit 5000 de oameni cu doi _________ şi cinci pâini. (Matei 14:13 şi urm.)

Să nu daţi ce este sfânt câinilor, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea ____________. (Matei 7:6) Mâncarea lui Ioan Botezătorul (Matei 3:4) Daniel a fost aruncat într-o groapă cu _______ (Daniel 6:16) Prima pasăre trimisă afară de Noe (Geneza 8:6, 7)

Aranjează literele astfel încât să aflii numele unor personaje care l-au iubit pe Isus. Apoi copiază literele încercuite, aranjează-le şi vei descoperii o trăsătură de caracter ce i-a însoţit pe toţi.

MULŢUMIM

AVEM PĂRTĂŞIE, NE BUCURĂM, fotografii, clasa a III -A a, înv. Elisabeta Dascălu - 35 -

1.

Câteva din „minunăţiile” pe care le pot spune cei mici de la grădiniţă. Pe parcursul activităţii noastre, noi le-am cules şi ne-am gândit că nu ar fi rău să ne descreţim un pic feţele şi să lăsam ca zâmbetul să ne cuprindă feţele.

Răspuns corect:(fata Irodiadei)

2. Ce sunt îndemnul şi mustrarea?

- 2 fapte: unul bun unul rău. (GA) - îndemnul = a-i sugera unei persoane ce să facă; - mustrarea = a certa pe cineva când face o greşeală gravă.

Răspuns corect:(calea vieţii)

(învăţătoarele de la Şcoala Duminicală, Dumbrăveni, Suceava)!

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Cine i-a cerut lui Irod, capul lui Ioan Botezătorul pe o farfurie?

- soţia luiTadeu (RB)

3. De ce boală suferea soacra lui Petru?

- lepră (AD)

De ce era Adam supărat ?

- pentru că nu avea haine.

Câţi ani ai ?

- 3 luni şi 5 ani.

Ce a păţit Adam după ce a mâncat din pom ?

- S-a îmbolnăvit, - a murit.

Cu ce se ocupau Adam şi Eva ?

- cu Dumnezeu.

Dumnezeu a închis uşa corabiei şi nu se mai putea deschide !?

- da, i-a luat cheia.

Ce avea porumbelul în cioc când s-a întors la corabie ?

- clanţa!

Seara a apărut porumbelul cu frunza de măslin....

- Ba nu ! Nu a apărut porumbelul, pentru că, seara apar stelele Din ce cauză a venit potopul?

- pentru că Noe şi-a făcut corabie.

Ce a făcut Dumnezeu ca oamenii să nu mai înalţe turnul Babel?

- A înălţat cerul.

Ce ţară i-a promis Dumnezeu lui Avraam ?

- ţara minunilor Ce facem noi prin cântare?

- semne. În ce oraş se afla Lot? - oraşul păcatelor.

Ce vis a visat paharnicul?

- 3 coşuri cu cireşe.

Răspuns corect:(friguri)

4. Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mântuiţi. (AD)

Răspuns corect:(Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mângâiaţi)

5. Domnul Isus le cere ucenicilor să fie înţelepţi -

ca albinele. (KC) ca şerpii şi fără păcate ca porumbeii. ca şi cocoşul. (DI) ca cimpanzeii. (HE) ca ursul. (MD) ca vitele. (PD) ca vulturul. (BA) ca şi câinii. (BO)

(MD)

6. Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat: - în saci de cenuşă. (DI) - în saci cu cenuşă. (MD) - în haine albe. (PD) - în preoţi. (CR)

7. Unde a vărsat peştele pe Iona?

- în lac

(MS)

8. Unde a primit Moise rânduieli şi porunci pentru întreg Israelul?

- în inimă

Răspuns corect:(la Horeb);

9. În rugăciunea sa, Iona spune, că cei ce se lipesc de idolii deşerţi îndepărtează de la ei …

- răutatea - planul lui Dumnezeu; - orice duh necurat

Răspuns corect:( îndurarea);

10. Când a auzit că Ioan a fost închis, Isus a plecat în…

- în cetatea Ninive

Răspuns corect:(Galilea);

Perle culese şi propuse de Daniela Calujac - 36 -

Muzică! Ghemuit pe inima ta, eu ascult bătăile vieţii eterne!

Cântăm!

„Muzica arată cât de frumoasă e natura şi viaţa”

Pianul e foarte tăcut...

Când nu găseşti în tine nici o bucurie, cântă!

Muzica e cântecul inimii Ne îngrijim!

Vizită la Salonul „Beauty Art”, clasa a III-a B, înv. Narcisa Maciuc - 37 -

Salutul este primul semn al politeţii.

Să ne ferim să ne spună cineva, vreodată:

,, Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură!,,

Pe cine trebuie să salutăm?  Salutăm orice persoană cunoscută, indiferent de locul în care o întâlnim.  Salutăm chiar dacă nu suntem siguri că persoana căreia îi adresăm salutul ne-a văzut.  Dacă nu ne răspunde la salut, nu ne supărăm. Probabil nu ne-a observat.

Cine trebuie să salute primul?     

Băieţii salută primii fetele.

Bărbaţii salută primii femeile.

Copiii şi persoanele mai tinere salută pe cei mai în vârstă.

Când intrăm într-o încăpere, îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo. Întotdeauna salută cel care merge pe cel care stă pe loc.

Aşadar, nu trebuie să fim zgârciţi cu salutul!

Cum trebuie să salutăm?    

Salutul trebuie să fie însoţit de un zâmbet.

Trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat, să nu stăm cu mâinile în buzunar şi nici cu gura plină.

Băieţii trebuie să-şi scoată căciula din cap când salută.

Salutul trebuie să fie adecvat vârstei.

Când şi cum trebuie să răspundem la salut?

Când suntem salutaţi, întotdeauna răspundem la salut cu respect.

Salutăm cu ,,Bună dimineaţa!,, până la ora 11 a zilei, cu ,,Bună ziua!,, de la ora 11 până la lăsarea serii şi seara cu ,, Bună seara!,,.

FIŞĂ DE LUCRU Alege varianta corectă: 1. Formula de salut pentru bunici este: a) Bună! b) Sărut-mâna! c) Salut!

2. Când saluţi o persoană trebuie: a) să te strâmbi b) să zâmbeşti c) să ai gura plină II. Completaţi: 1. Formula de salut pentru doamna bibliotecară este:………………

2. Formula de salut pentru colegul de bancă este: …………………

3. Dimineaţa spunem: ………………………………………………

4. Între ora 11 şi lăsarea serii salutăm cu:…………………………...

5.Când suntem salutaţi………………………………………………

I.

III.

Coloraţi:

Articol propus de Neagu Matias, clasa a II-a A, înv. Lidia Ioachimciuc - 38 -

Clasa a IV-a B, ĂŽnv. Rodica Adrian - 39 -

Bilanţ sportiv excelent

Unul din cele mai plăcute sporturi este înotul. El dezvoltă, mai ales, capacitatea pulmonară şi inima. Întrunind acţiunea apei, a soarelui, a aerului şi a mişcării, înotul este şi un excelent mijloc de călire a organismului. Fiecare om ar trebui să înveţe de la vârstă fragedă înotul şi să îl practice permanent.

La bazinul USV, clasa a II-a B, înv Narcisa Maciuc

Echipa de volei băieţi şi fete clasa a IV-a, succesoarea celei de gimnaziu, care s-a clasat anul acesta pe primul loc în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, la etapa pe Municipiu.

Profesor de Educaţie Fizică, Narcis Georgescu

- 40 -

Dacă nu-i aşa...................

e ..............................

Muntele din zare, De nu-i mic, e.........

Iar zăpada dalbă, De nu-i neagră-i .......

Norul ce s-a dus, De nu-i jos, e........

Ursul greu la pas, De nu-i slab, e.......

Iară maştera, De nu-i bună-i ........

Plopul de la gard, De nu-i scund, e-.........

Mierea care curge, Nu-i arară-i ...........

Gheaţa ce se trece, De nu-i caldă-i ...........

Omul înţelept, De nu-i strâmb, e ..............

2. Găsiţi cuvintele cu înţeles opus potrivite imaginilor:

- 41 -

3. Observă imaginile de mai jos şi spune dacă vezi greşeli şi în ce constau ele.

Jocuri propuse de înv. Mariana Lionte - 42 -

Prin joc, engleză învăţăm

- 43 -

Prin joc, engleză învăţăm

- 44 -

Prin joc, engleză învăţăm

- 45 -

Jocuri propuse de ĂŽnv. Emima Rusu - 46 -

Concurs „Euclid” Clasa

a II- A

a III-B

5 noiembrie 2011 „Colegiul Naţional Stefan cel Mare” Premiul Nume prenume II

Reguş Albert

III

Calujac Luisa

Mitrea Muntean Vlad Înv. Lidia Ioachimciuc Menţiune Clipa Naomi Mawas Matei Nichifor Edith Radu Denis III

Nichifor Teodor Lazurcă Ovidiu Roşioru Sara Emilia

Menţiune

Înv. Narcisa Maciuc

Concurs „Arhimede” Clasa

19 noiembrie 2011 „Colegiul Naţional Stefan cel Mare” Premiul Nume prenume I

Mawas Matei

Neagu Matias Nichifor Edith Guliciuc Andrei a II- A III Reguş Albert Clipa Naomi Menţiune Mitrea Muntean Vlad Calujac Luisa Radu Denis II

a II- B

a III-B

III

Mazăre Vladimir Ştefan

Menţiune Nichifor Teodor

Înv. Lidia Ioachimciuc

Înv. Nicoleta Dascălu

Înv. Narcisa Maciuc

Soluţii probleme de logică, clasa a II-a 5. Să presupunem că hoţul nimereşte cheia potrivită la ultima încercare pe care o face (cazul cel mai nefavorabil). Atunci el va face 1+2+3+…+x încercări, unde am notat cu x numărul de maşini.

Observăm că 1+2+…+8=36, deci sunt 8 maşini.

6.Rezolvare: a) Se pot forma două echipe, deoarece sunt patru băieţi. b) Fetele se pot alege în trei feluri, iar băieţii în şase feluri (Victor şi George, Victor şi Andrei, Victor şi Sorin, George şi Andrei, George şi Sorin, Andrei şi Sorin). În total sunt 6+6+6=18 posibilităţi.

7. Presupunem că niciun elev nu a rezolvat toate cele patru probleme, dar fiecare elev a rezolvat cel mult trei. Dacă fiecare elev a rezolvat câte trei, atunci cei 20 de elevi au rezolvat un număr de 20+20+20=60 de probleme. Dar numărul de probleme rezolvat de ei este de 18+16+15+13=62. Deci avem în plus două probleme rezolvate, de unde rezultă că cel puţin doi elevi au rezolvat toate cele patru probleme.

- 47 -

Gânduri de Crăciun În fiecare Noapte de Crăciun, nişte trăiri lăuntrice imi infioară inima.

Motivul real al „Sărbătorii” este ascuns într-un nume evreiesc “Emanuel Dumnezeu este cu noi”! Şi dacă n-am să-ţi pot aduce aurul desavârşirii mele, primeşte-mi „cei doi bănuţi”, ai dorinţei curate, de a mă desăvârşi sub Crucea Ta. Te voi înfăşura în scutecele cântărilor mele şi te voi înmiresma cu smirna răbdării. Nemărginirea ia formă finită în ieslea Betleemului.

Vino, să te naşti, în Betleemul sufletului meu!

Cele mai sincere urări pentru Noul an!