Pe aripile copilăriei nr 1 by Dana Bumbea

ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1 BRAȘOV

ECHIPA

REDACŢIONALĂ:

Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Laurenţiu Lucia prof. Sandu Maria Membrii echipei: 

înv.

Becsek Rodica

prof. Belc Elena



prof. Bîrsan Luminiţa

prof. Bota Teodora



prof. Chiriac Constanţa

prof. Diaconu Laura



prof. Dobai Maria

prof. Dragomirescu Carmen



prof. Fulop Monika

prof. Gîrbacia Oana



prof. Horneţ Simona

prof. Ionescu Carmen



prof. Jurcă Odette

prof. Mirică Ionela



prof. Mirică Elena

înv.



prof. Palade Simona

prof. Păun Laurian



prof. Poustovan Diana

prof. Rînciog Laura



prof. Rohatin Gabriela

prof. Văleanu Ramona



prof. Vătăşescu Maria

înv.

Nuţi Adela

Voicu Maria

ISSN 2457 – 192X ISSN-L 2457 – 192X

EEd diitto orriia all:: V Vă ă iinnvviittă ăm mp pe ea arriip piille ec co op piillă ărriie eii !!

Articole în această ediţie Bucuroşi de cunoştinţă - editorial prof. Pintea Mihaela Carte de vizită prof. Jurcă Odette Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact prof. Laurenţiu Lucia Condeiul fermecat prof. Sandu Maria prof. Vătăşescu Maria

Cu pași mărunți, dar siguri... Vom pătrunde prin fereastra cerului, Ca să mângâiem soarele. Vom prinde aripi, Ca să devenim împliniți și fericiți.

oameni

Comoara cea mai de preţ a societăţii este COPILUL. Penelul de aur Creşterea, educarea şi prof. Mirică Elena dezvoltarea lui este cea mai Descoperiţi campionul deplină şi sensibilă bucurie a din voi vieţii. prof. Palade Simona prof. Păun Laurian

„Pe aripile copilăriei”, revista dedicată copilului din tine, a apărut din dorința de a arăta că ,,Olimpicii’’ sunt printre la Școala Gimnazială nr. 1 noi Brașov se muncește cu dăruire și prof. Belc Elena cu suflet, elevi – profesori – Altfel !.... părinți, împreună, pentru a prof. Ionescu Carmen îndeplini misiunea pe care ne-am prof. Rohatin Gabriela asumat-o. Aveţi cuvântul ! (toţi învăţătorii şi diriginţii)

Sfatul medicului prof. Sandu Maria prof. Diaconu Laura

Pagina isteţului prof. Bota Teodora înv. Becsek Rodica Curiozităţi locale prof. Văleanu Ramona prof. Fulop Monika

Această revistă își propune să canalizeze, într-o publicație pe care o dorim anuală, toată energia elevilor noștri, neuitând nici latura informativă asupra problemelor specifice școlii.

De la dascăl, la părinte…cu drag prof. Laurenţiu Lucia

Ea dă posibilitatea elevilor să se afirme și să conștientizeze că orice efort din partea lor va fi răsplătit, oferă oportunitatea claselor de a se face cunoscute prin activitățile lor deosebite. Răsfoind paginile revistei veți descoperi poveștile, aventurile și visele voastre, momentele cele mai fericite și emoționante din viața de școlar. Vă veți prezenta în fața unui public exigent exact așa cum sunteți: ambițioși, riguroși, responsabili, curioși, talentați, veseli, inocenți și plini de viață. Tocmai de aceea, la început de drum, dorim să vă urăm succes, iar ”zborul” să fie cât mai lin și mai înalt și totodată să ajungă la inimile cititorilor convinși de lucrul bine făcut și atent cumpănit.

Zbor lin, dragii noștri!

Director, Prof. Mihaela Pintea

prof. Pintea Mihaela

ŞCOALA … Cunoaşterea. Această uluitoare aventură umană … Şcoala ca vocaţie. Sau şcoala pur şi simplu. Nu există om din viaţa căruia să nu facă parte ea, Şcoala. Emoţia ne copleşea în începutul fiecărei toamne. Mărunţi şcolari, elevi mai mari, dascăli, părinţi. Pentru toţi, toamna avea gustul şcolii … Septembrie 2010. Fuziunea.

Ştiam încă din primăvară că Şcoala 28 şi Şcoala 23 vor fi una. Adică Şcoala 1. Şi una a fost. Unitate în diversitate. Şi a fost toamna şi s-a făcut primăvară. Primul an. Mi-am reamintit aici responsabilitatea pe care o avem ca profesori.

Am învăţat, din nou, că fiecare om este un altul. Că Dumnezeu i-a imprimat fiecăruia chipul său, a sădit în fiecare fiinţă, pe lângă funcţia biologică şi aspiraţia spre înălţimi, ieşirea din prozaicul cotidian şi slujirea semenilor. Sufletul-lumină prins în fapte bune. Ce Ideal sublim mai există, decât a fi luminător de minţi şi suflete? Dar pentru a modela oameni şi a trezi sufletul copiilor, dascălului i se cere să ardă. Am aflat aici, în Şcoala 1, deplin. Din prinosul inimii tale dai spre binele celor încredinţaţi, spre formare ca oameni adevăraţi. Şi au curs alţi ani… Ca oameni ai cuvântului, învăţăm prin cuvinte, iubim cuvântul care ne este călăuză în întreaga viaţă. Sufletul dăruit. Arderea interioară profundă dă glas iubirii de frumos, cultivă dragostea de limbă şi pământ românesc, de omenie. Nostalgici sau realişti, asumându-ne adaosul de ani şi experienţă, ar trebui să fim recunoscători că, în Şcoala 1, timpul nu a trecut degeaba, că am împlinit mare parte din ce ne-am dorit, că tot ce n-am împlinit ne-a agăţat de visuri, menţinându-ne activi, că drumurile neumblate ne vor chema mai departe, că şcoala ne-a condus spre izbânzi poate neproiectate. Şi dacă fuziunea a fost la început stingheră, după ani, totul păru să fi avut un scenariu plin de înţelesuri. Nimic nu e întâmplător în devenirea noastră. Să ştim să ne reînviem resursele şi recupera imaginea proprie, să descoperim regula ce trebuie aplicată, să păstrăm şi să activăm încrederea printre licăriri de amintiri! Să parcurgem şcoala luminos, ca pe un traseu sine qua non! Să câştigăm o avuţie pe care nu ţi-o poate lua nimeni. Căci dacă unui om îi poţi fura banii, cizmele, nu-i poţi lua achiziţiile interioare, iubirea, credinţa, învăţătura, cunoaşterea. Această avuţie te îndreptăţeşte la nemurire. Recunoştinţă şi preţuire Şcolii. Dascălilor ce-şi fac slujba pe deplin, umblând cu elevii într-o călătorie săvârşită cu folos.

Prof. Odette JurcÄ&#x192;

Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact Activitatea

educativă a fost întotdeauna o carte de vizită vie a şcolii

noastre, contribuind generos la conturarea imaginii instituţiei în comunitate. Bucuria trăită la implementarea proiectelor, vivacitatea creatoare a copiilor, sentimentul unic de a fi împreună, de a fi de folos, efervescenţa spiritului de echipă ne- au stimulat permanent, motivându- ne. Proiectele noastre au acoperit o plajă largă de scopuri şi obiective, au vizat rezultate concrete, măsurabile, s-au bucurat de o evaluare formativă eficientă şi de o diseminare pe măsură, cu sprijinul presei şi al unor parteneri precum: “Salvaţi Copiii!”, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, CTF “Patrick” Hărman, C.C. Reduta, impactul scontat fiind întotdeauna atins. Vom spicui, în continuare, dintre proiectele cele mai

dragi sufletului şi

gândului nostru. Proiecte tradiţionale Şcoala noastră a fost printre primele implicate în Strategia Naţională de Acţiune Comunitară (SNAC), intrând în parteneriat cu instituţii şi organizaţii preocupate de integrarea persoanelor aflate în dificultate ( vârstnici, copii cu dizabilităţi). În urmă cu 15 ani am început colaborarea cu ONG “Salvaţi Copiii!”, implementând împreună proiecte precum: “Umple o cutie cu bucurie!”, “Copiii mai întâi!”, “Să zâmbim împreună!”,

“Copil ca mine eşti şi tu”,

activităţi ce ne-au format ca voluntari,

dezvoltându- ne simţul civic şi altruismul. Coordonatorul acestor proiecte de voluntariat: prof. Lucia Laurenţiu. Iată-i pe elevii noştri în acţiune: “Umple o cutie cu bucurie!” ( proiect demarat în 2000)

Am învăţat să dăruim cu bucurie….

Roadele generozităţii noastre sunt din an în an mai bogate…Cu sprijinul organizaţiei “Salvaţi Copiii!”, darurile ajung la prieteni din Hărman şi Săcele, dar şi la micuţii cu dizabilităţi de la Centrul de Educaţie Incluzivă, partenerii noştri în proiectul:

« Copil ca mine eşti şi tu », proiect început în 1995

Cât de bucuroşi eram în minutele petrecute împreună! Este o experienţă pe care n-o poţi uita, care te determină să preţuieşti darurile vieţii, să devii mai tolerant. Prieteni dragi ne-au fost şi copiii de la CTF “Patrick” din Hărman, cu care am petrecut multe ore de suflet cu ocazia activităţilor (spectacole, aniversări, drumeţii, atelier de dansuri populare, pictură şi calculator) organizate în cadrul proiectului : “Să zâmbim împreună!”, implementat din 1999 Nimic nu ne era greu de realizat în frumoasa noastră echipă. Zâmbind, am obţinut premiul III la etapa judeţeană a concursului pentru persoane cu dizabilităţi:

« Împreună pentru viitor » Activităţi dragi sufletului nostru am desfăşurat şi în calitate de “nepoţi” ai bunicilor însinguraţi de la Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice, Braşov, precum şi de la Căminul pentru Vârstnici din Noua. Împreună am sărbătorit Crăciunul şi Paştele, ne-am plimbat prin vechea Cetate, am povestit şi am cântat, am învăţat să mânuim calculatorul, ne-am plimbat cu autocarul turistic, am gătit. Bunicii ne-au transmis tradiţii din strămoşi, iar noi i-am învăţat să picteze icoane pe sticlă. Toate aceste momente speciale ne-au fost prilejuite de proiectul: “Bunici şi nepoţi”, iniţiat în 1999 Priviţi-ne … Ne recunoaşteţi? Suntem noi, cei politicoşi, răbdători, blânzi, iubitori, respectuoşi, interesaţi de tradiţii, dornici să fim utili…. 10

La şezătoarea organizată la Centrul de Zi pentru Vârstnici, sub genericul: “Tradiţii, de la bunici la nepoţi” (cl. a VI-a B)

În vizita tradiţională de Moş Ajun, la Căminul pentru persoane Vârstnice din Noua, cu daruri şi spectacol de Crăciun

Momente din spectacol, ce ne-au adus, şi unora şi altora, mulţumire sufletească şi zâmbet pe chip…

Bunici şi nepoţi fericiţi …

În autocarul turistic….

Bucurându-ne unii de alţii, în cadrul atelierului de iconografie….

La plimbare prin Cetate…

Îmblânzind calculatorul…

Activitatea voluntarilor şcolii noastre, elevi şi dascăli, a fost apreciată la nivel judeţean, fiind de 4 ori nominalizaţi pentru “Gala Supervoluntarilor”, organizată de Asociaţia Colors, Braşov. “Salvaţi Copiii!” ne-au fost mereu aproape, instruindu-ne, sponsorizându-ne, promovându-ne în comunitate. Mulţumim! Coordonator SNAC, prof. Lucia Laurenţiu Un alt proiect tradiţional al şcolii este cel intitulat: “A sosit iar Crăciunul!”, concretizat în serbarea şcolară găzduită de C.C. Reduta. Evenimentul ne oferă, an de an, posibilitatea de a descoperi noi talente, bucuria de a repeta împreună, valorificând potenţialul fiecăruia dintre noi, emoţia cu care îl întâmpinăm pe Moş Crăciun, în marea noastră familie. Iată câteva pagini din serbările în care s-au implicat, de-a lungul anilor, marea parte a elevilor şi a dascălilor şi, nu în ultimul rând, doamna Nicoleta Rionesei, balerină a Teatrului Liric, Braşov, sub bagheta regizorală a doamnei L. Laurenţiu :

Formaţia de dans de scenă a şcolii

Talentaţii noştri solişti

Corul claselor primare

Doi dansatori de elită

Cu colindul la sponsorul nostru, Kaufland…

Unul dintre cele mai aşteptate şi savurate momente ale anului este “Festivalul Toamnei” , coordonat de prof. Carmen Ionescu.

Hărnicie, muncă în echipă, paleta generoasă de culori, miresme,

creativitate,

abundenţă, bun gust, toate contribuie la transmiterea tradiţiilor româneşti asociate toamnei, precum şi la dezvoltarea gustului estetic.

„Unirea românilor, un vis de secole”, proiect coordonat de prof. Ramona Văleanu. Scopul proiectului este de a desfășura activități care să permită cunoașterea istoriei locale și naționale, sensibilizarea elevilor față de evenimentele marcante ale istoriei naționale și dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitatea locală și națională. Vă prezentăm o parte dintre activitățile derulate în cadrul proiectului: 24 Ianuarie 1859 - 24 Ianuarie 2014 155 de ani de la Unirea Principatelor Române Elevii clasei a VI-a B, Popovici Iulia și Gockesch Christian, autorii ”Palatului de la Ruginoasa”, au participat la concursul interactiv dedicat Unirii Principatelor, organizat de Muzeul ”Casa Mureșenilor” din Brașov ...

... și au obținut PREMIUL I

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2014 - 96 de ani de la Marea Unire ”Mesagerii Unirii” au prezentat semnificația istorică a zilei de 1 Decembrie și …

…un scurt montaj literar - muzical

“Marea Unire, un vis împlinit“ - Concurs pe secțiuni (colaj, PPT, cultură generală, desen, proiect, eseu)

Am primit și diplome …

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2014 - 96 de ani de la Marea Unire Elevele Iulia Popovici (VIIB), Iove Ana-Maria (VIIA), Jianu Octavia (VIIA) au participat cu lucrări la Expoziția

cu tema “Brașovul și Marea Unire”, organizată de

Bilioteca Județeană ”George Barițiu”, în cadrul Proiectului Județean “Trecut românescviitor european”.

1 Decembrie 2014 - 96 de ani de la Marea Unire - ”Casa Baiulescu”

24 Ianuarie 1859 - 24 Ianuarie 2015 156 de ani de la Unirea Principatelor Române

Elevii clasei a III-a A prezintă sceneta “Moș Ion Roată și Unirea”

“Hora Unirii”, în care s-au prins toți cei prezenți, cu mic cu mare

În atenţia noastră stă în permanenţă educarea anti-drog a adolescenţilor, prin proiecte ca: “Vreau şi pot să rămân liber!”, “Eşti BO$$ şi fără ţigară”, “Adolescenţa, între tentaţie şi oportunitate”, coordonate de formatorii în domeniu : doamnele profesoare Lucia Laurenţiu, Teodora Bota şi Maria Vătăşescu. Vizionări de documente informative, dezbateri, procese tematice, creaţii artistice, concursuri, chestionare de evaluare, diseminare în comunitate, toate acestea contribuie la

educarea

în

spiritul

Concurs tematic

unui

stil

viaţă

sănătos.

Iată-ne

în

acţiune:

Panou cu afişele noastre

Impresii despre miturile consumului de droguri… Împărţind fluturaşi cu informaţii antidrog vecinilor

Afişele şi desenele noastre cu mesaj anti-drog “Zilele Francofoniei”

2006

2008

2009

2010â&#x20AC;¦..`11, `12, `13, `14,

2015

Nu vom uita nicicĂ˘nd aplauzele primite !

Nnnnn

Coordonator : prof. Lucia LaurenĹŁiu

« Sănătate prin Educaţie » ( demarat în 2008) Proiect din domeniul educaţiei civice şi al voluntariatului, cuprins în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene, « Sănătate prin Educaţie »

vizează formarea unui

stil de viaţă sănătos şi educarea în spiritul acordării primului ajutor. Temele cuprinse în proiect sunt prezentate interactiv de către specialişti competenţi din diverse domenii, precum : Gh. Blaj - nutriţionist, director al ASC Clinic, T. Blaj - specialistă în recuperare, ASC Clinic, V.D. Mocanu - medic de familie, L. Voica - asistent medical, formator judeţean Crucea Roşie, D. Ghiţă - reprezentant local al CNA, A. Ioniţă şi alţi

specialişti din

domeniul farmaceutic, I. Uscoiu şi M. Preda, L. Gătejel, C. Necula, asistente medicale.

Coordonatori proiect: prof. M. Sandu Ĺ&#x;i L. Diaconu

« Patrula de Reciclare » ( demarat în 2014) Program naţional menit să conştientizeze necesitatea colectării şi reciclării DEEE, în vederea ameliorării sănătăţii Pământului,

« Patrula de Reciclare » a înscris în

rândurile sale copii din întreaga ţară (de la preşcolari, la liceeni ) printre care se numără şi elevii clasei a IV-a A, « Voluntarii juniori » din şcoala noastră, coordonaţi de prof. M. Sandu.

CIRCULĂM ÎN SIGURANȚĂ -

proiect educațional pentru toți elevii școlii noastre -

Activitatea „Strada nu e loc de joacă”

Scopul activității : Formarea unui comportament preventiv adecvat prin conștientizarea principalelor pericole la care sunt supuși elevii în calitate de pietoni sau biciclişti, cunoașterea și respectarea semnelor și regulilor de circulaţie, pentru prevenirea accidentelor rutiere, în care sunt implicați minori.

Participând la această activitate, elevii au descoperit:

1. rolul și importanța agentului

pietonilor și bicicliștilor;

de circulație pentru securitatea pietonilor;

2. regulile de deplasare și

4. regulile de reglementare a priorității în

traversare a străzii în diverse

intersecții și multe alte lucruri interesante,

situații;

lucrând în echipă.

3. semnificația semnelor de circulație, care se adresează

Doresc mult succes echipei de proiect, iar voi, cititorii, NU uitați: STRADA NU E LOC DE JOACĂ!

Prof. coordonator, Constanța Chiriac 26

« Şcoala Altfel ! »

« Să ştii mai multe, să fii mai bun ! »

Amplu proiect educaţional, implementat în şcolile româneşti cu scopul creşterii motivaţiei elevilor pentru îmbogăţirea cunoştinţelor şi formarea de abilităţi, sub deviza « Să ştii mai multe, să fii mai bun ! », dovedit fiind faptul că un copil bine informat şi format este un copil mai puternic. Încântaţi să abordeze procesul instructiv - educativ ALTFEL, elevii şcolii noastre s-au implicat efectiv şi afectiv, alături de profesorii lor, într-o gamă variată de activităţi. Iată câteva dintre cele mai « gustate » în 2015:

Clasa P A, prof. Carmen Dragomirescu

Clasa P B, prof. Constanţa Chiriac

Clasa P C, prof. Luminiţa Bîrsan

Clasa I A, prof. Simona Horneţ

Clasa I C, prof. Rînciog Laura

Clasa a II-a B, înv. Nuţi Adela 27

Clasa a II-a A, prof. Simona Palade

Clasa a III-a A, înv. Rodica Becsek

Clasa a IV-a A, prof. Maria Sandu

Clasa a IV-a B, înv. Maria Voicu

Clasa a V-a A, dirig.prof.Teodora Bota

Clasa a V-a B, dirig.prof.Gabriela Rohatin

Clasa a VI-a B, dirig. prof. Lucia Laurenţiu

Clasele a VII-a A şi B, dirig. prof. Maria Dobai şi Carmen Ionescu

Clasele a VIII-a A şi B, dirig. prof. Ramona Văleanu şi Maria Vătăşescu Consilier educativ, Coordonator proiecte şi programe, Prof. Lucia Laurenţiu 29

CLASA a II - a B

(îndrumător: înv. Nuţi

Adela)

Primăvara Primăvară, primăvară, Vino iar la noi în ţară Cu căldură şi cu soare, Cu verdeaţă pe ogoare, Cu cântări de păsărele Şi cu multe floricele!

Pomii iar să-nmugurească, Albinele să roiască, Florile să înflorească, Natura să-ntinerească!

Oamenii să se iubească, În veci să nu se urască! Peste tot iarăşi să fie Dragoste şi bucurie!

RUSU LAURENŢIU

Mama mea

Mami, te iubesc! Eşti bună şi-nţelegătoare, Frumoasă şi iubitoare! Te voi respecta mereu Pentru ajutorul tău, Tu mereu mă înţelegi Şi mereu mă îngrijeşti, Mă susţii în tot ce fac, Mereu îţi voi fi pe plac! MARIŞ ADELIN

Pentru mămica mea Dragă mămică, eşti mereu lângă mine! Când stau lângă tine simt multă iubire. Fără tine nu m-aş fi născut, Fără tine nu ştiu ce m-aş fi făcut! Mereu, când eşti lângă mine, Sufletul mi se umple de fericire! VASILE TEODORA

Pentru mama Zi şi noapte, Noapte şi zi, Tu vei fi Raza mea de soare Mereu strălucitoare! Eşti ca un ghiocel care răsare, Caldă şi iubitoare! BĂRBAT FLAVIUS

Poezie pentru mama Tu eşti cea care mă-ngrijeşte, Cea care mă iubeşte Şi cea care mă creşte. Eu te voi iubi mereu Din tot sufleţelul meu!

GOCIU BOGDAN

Cântec pentru mama Eşti comoara vieţii mele Ca şi cerul plin de stele, Cea mai scumpă de pe lume! Eşti cea mai importantă Şi cea mai adorată!

STROIESCU MARA 33

Mami, te iubesc! Mămico, o să te iubesc, Niciodată n-o să te rănesc! Mami, te iubesc ca pe lumina vieţii mele Căci eşti precum o stea în inima mea! Mami eşti înţelegătoare, Eşti cea mai iertătoare Şi cea mai iubitoare! Mami, eşti comoara vieţii mele! RADU TUDOR

Mămica mea Eu mereu te voi iubi, Dragostea-ţi voi preţui! ,,Orice mamă e anume cea mai scumpă de pe lume’’, Însă tu, cu-a ta iubire, eşti perfectă pentru mine! TRIFAN HORIA

Mama Eşti mămica mea iubită, Unică şi fericită! Te voi iubi viaţa-ntreagă Pentru că-mi eşti atât de dragă! BĂNICĂ SEBASTIANO

Mama mea Mama mea e bună, veselă mereu O iubesc pe mama Ca pe steaua de pe cer! Ea e zâna cea mai bună, Soarele meu părintesc Din întregul univers!

MEŞCA IOANA

CLASA a III - a

(îndrumător: prof. Belc Elena) Gânduri închinate Mamei Aş putea să te compar, draga mea mamă, cu un proaspăt anotimp care coboară din înălţimi albastre, având aninaţi la ureche gingaşi ghiocei... Cred că aceasta ar fi cea mai minunată asemănare între tine, dragă mamă, şi primăvară... Primăvara, ca şi sufletul tău, ascunde în ea multe minunăţii. Apoi mi le dăruieşte mie. Pentru mine, eşti şi vei rămâne întotdeauna proaspătă, fragedă, gingaşă, pură ca şi ghiocelul vestitor al primăvarii. Tu ai, de la acest anotimp, tot ce e mai frumos! Ai ochii catifelaţi, ca şi panseluţele. Ai gingăşia lalelelor şi bunătatea inimii de căprioară. Te-aş dori,

pentru mine şi pentru cei din juru-ţi,

zâmbitoare şi veselă precum ciripitul

păsărelelor, primăvara. Oare cum aş putea, dragă mamă, să-ţi răsplătesc bunătatea, hărnicia, grija cu care mă creşti? Aş vrea să-ţi sărut ochii, mâinile şi, dacă s-ar putea, aş culege pentru tine toate florile primăverii. Aş face cel mai frumos buchet, pe care l-aş lega cu dragostea sufletului meu de copil. Şi fiecare floare aş vrea să-ţi aducă sănătate, bucurie, fericire şi câte un strop de noroc...

DRĂGHICIU LARISA

IMPRESII DE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAȘOV PĂPARĂ FABIAN Este o zi de primăvară. Noi, elevii clasei a III - a B, împreună cu doamna învăţătoare, ne aflăm la Muzeul de Etnografie din Braşov. Doamna muzeograf ne-a primit călduros şi ne-a invitat să stăm aproape de vitrinele în care se aflau exponatele. Pentru început, dumneaei ne-a vorbit despre industria textilă casnică, despre „drumul” de la plantă ori lână până la ţesătură. După ce recoltau inul şi cânepa, femeile de la sat treceau plantele prin procesul de spălare, de uscare, iar apoi le băteau cu ajutorul meliţei. Plantele erau pieptănate, legate fuior într-o furcă, apoi trase în fire cu ajutorul fusului. Lâna obişnută de la oi era dărăcită, scărmănată, spălată şi apoi toarsă. Atât ilustrațiile mari, din

dreptul fiecărei vitrine, cât şi obiectele expuse ne-au ajutat să

înţelegem mai lesne etapele explicate. SAVU TEODORA În continuare, am văzut o vârtelniţă, suveici cu fire şi un război de ţesut în miniatură. Doamna ghid ne-a explicat cum se ţesea, cum se făceau urzeala din iţe şi bătătura din fire de in ori lână. Astfel se obţineau pânza, stofa, cuverturile şi covoarele. Pentru a albi pânza, femeile o spălau cu apa rece a râului şi o întindeau la soare. Dacă doreau ca materialul să devină foarte alb, îl lăsau mai multe zile la soare. După ce se uscau, ţesăturile erau netezite cu ajutorul unui “aparat” format din doi cilindri, ori cu un fier de călcat încălzit cu jar, ori pe sobă. Din stofa obţinută în casă, spălată şi călcată, femeile, dar şi unii dintre bărbaţi confecţionau obiecte de îmbrăcăminte. Materialul era croit după tipare, cusut la o maşină Singer şi finisat. Astfel se obţineau costume de haine bărbăteşti, rochii şi fuste. ZAHARIA MARCO În fiecare bătătură existau un car şi unul sau mai mulţi cai, foarte necesari în orice gospodărie. La sfârşit, ghidul ne-a arătat un război de ţesut electric. L-a pus în funcţiune pentru ca noi să vedem pe viu cum din mai multe fire divers colorate, se obţin panglicile. Aceasă maşinărie foarte mare ne-a fascinat. Războiul de ţesut electric reprezintă începutul industriei textile mecanizate şi productive, ce funcţionează pe baza curentului electric, lăsând în urmă industria textilă casnică, manuală.

PAPUC CRISTINA În centrul sălii se afla o vitrină impresionantă, unde tronau costume tradiţionale aparţinând naţionalităţilor din Ţara Bârsei. Portul românilor era colorat şi frumos ornamentat, cel al saşilor impresiona prin catifeaua brodată frumos, iar portul maghiarilor era sobru şi destul de pompos. Privind costumele, m-am gândit că femeile care le-au cusut erau foarte pricepute, aveau multă răbdare şi un bun-gust extraordinar. DIANA POPOVICI Dacă femeile purtau pe cap o bentiţă, erau domnişoare, nemăritate, iar dacă aveau pe cap o basma, erau căsătorite. Femeile erau, în general, casnice şi se ocupau cu treburile gospodăreşti: gătitul, spălatul hainelor, ţesutul, torsul şi îngrijirea animalelor. Fetele începeau să coasă de la vârsta de 12 ani. Unele dintre ele îşi confecţionau singure hainele. Fetele îşi coseau din vreme zestrea pentru nuntă. Când femeile mergeau să cumpere ori să vândă produse, puneau mărfurile în desagii purtaţi pe umăr. Hainele

“vorbeau”

despre

starea

materială

oamenilor.

Doar

privindu-le

îmbrăcămintea, îţi puteai da seama dacă erau bogaţi ori săraci. DRĂGHICIU LARISA Din tot ceea ce am văzut, m-au impresionat costumele tradiţionale româneşti, săseşti şi secuieşti. Erau foarte frumos lucrate şi bine conservate. Dintre pisele costumelor, mi-a plăcut cununa miresei, împodobită cu pene de păun. Am înţeles că în acele vremuri, fata care urma să se mărite primea de la părinţii ei o ladă de zestre, lucrată manual, pictată şi ornamentată. NISTOR MIRUNA Doamna muzeograf ne-a invitat într-o altă sală, unde era amenajată o expoziţie temporară, conţinând diferite obiecte ce au aparţinut saşilor. Erau expuse piese de îmbrăcăminte, frumos brodate, feţe de masă, carpete de perete cusute şi obiecte de mobilier. Ne-a atras atenţia un armuroi. Acesta este un dulap frumos pictat, în care se păstrau blidele şi obiecte casnice. Pe armuroi erau inscripţionate iniţialele numelui şi prenumelui posesorului precum şi anul în care a fost construit. Dulapul conţinea şi un mic seif cu cheiţă. Ni s-a spus că motivele cusute ori pictate erau inspirate din natură, reprezentând în special lalele şi flori de rodii.

SIMA VLAD Muzeul ilustrează civilizaţia comunităţilor rurale din Ţara Bârsei, conţinând un număr impresionant de piese. În cadrul acestui lăcaş de cultură, am admirat şi colecţiile de ceramică, de sticlărie, ouă încondeiate şi icoane pe sticlă, toate lucrate de meşteri artizani contemporani cu noi. Eu am un mare respect față de acest muzeu. Când am intrat în el, am avut impresia că am trecut pragul casei bunicilor sau chiar al străbunilor mei.

CLASA a IV - a A

(îndrumător: prof. Sandu Maria) Toamna cea bogată O, Toamnă, Cea mai frumoasă Doamnă, Îţi mulţumim pentru ce ne-ai dat: Rodul livezii cel bogat!

O, Toamna noastră dragă, Dintr-o amintire vagă, Te rugăm, mai vino pe la noi, Cruţă-ne de ale verii ploi!

Te-aş ruga să ţii zăpada departe, Ca într-o minunată carte, O, Toamnă dragă, îţi mulţumesc Şi multe lucruri aş vrea să-ţi dăruiesc!

BONDOC DANIEL

Toamna Toamnă, tu ne-aduci Multe fructe dulci: Mere roşii şi gustoase, Pere galbene, zemoase! ENE DAVID CRISTIAN

Toamna aurie

Razele soarelui sunt din ce în ce mai palide. Marea de verdeaţă îngălbeneşte treptat. Florile se apleacă pios, sărutând pământul. Frunze multicolore se leagănă în vânt ca nişte bărcuţe pe valurile văzduhului. Pădurea pare poleită cu aur şi aramă. Peste coroanele copacilor aflate parcă în flăcări, păsările călătoare plutesc pe apa albastră a cerului. DAVID IULIA MARIA

Într-o frumoasă zi de toamnă, am plecat cu părinţii la ţară, la bunici. Acolo, am rămas uimit când pe ogoare, în livadă, în grădinile de legume şi zarzavat munca era în toi. Mi-am întrebat bunica dacă fiecare toamnă este atât de minunată ca aceasta. Bunica mi-a răspuns că, în fiecare an, toamna

este

anotimp plin de culoare. VASILE ANTONIO CRISTIAN

Sfârşit de toamnă

Spre sfârşitul lui noiembrie, soarele se ascunde după nori din ce în ce mai des, iar cerul se întunecă a ploaie. Vântul rece şi tăios ne vesteşte că sosirea iernii este pe aproape. Păsările călătoare au plecat de mult timp. Animalele şi-au strâns proviziile pentru anotimpul alb şi s-au retras în culcuşurile lor. ZAVICSA LORAND

RUSU ANCA IOANA

De Sărbători, în anotimpul alb

Este o zi de iarnă

friguroasă. Afară totul este acoperit de o haină albă.

Oamenii, înfriguraţi şi zgribuliţi, mişună pe străzi. Vine Crăciunul! Acasă, mama pregăteşte numai bunătăţi care îmi aduc un surâs în colţul gurii. Eu şi sora mea împodobim bradul cu globuleţe şi beteală argintie. Aşteptăm nerăbdătoare să vină Moş Crăciun. FULGA ANDRA MARIA

CREANGĂ ALEXIA ŞTEFANIA

IVAN ALEXANDRU SEBASTIAN

Vestitorii primăverii

Afară este rece, iar vântul încă bate. Răzleţ, câte un fulg se-aşterne pe pământ. Timid, un ghiocel cu capul iar răzbate Spre razele de soare, omătul străbătând. BLĂJUŢ KARINA IZABELA

Ştiţi voi, păsărilor, oare Că dorul nostru a fost mare? Primăvara a sosit Cu ghiocei de bun venit. BRÎNZEA ANDREI DARIUS

În iarbă, buburuze la soare se-ncălzesc, Iar zumzetul tot creşte şi parcă-ntineresc. Şi iarba se îmbracă în rochii de smarald Brodate fin cu rouă şi soare mult mai cald.

BROŞTIC GEORGE ALEXANDRU

În pădurea de foioase A sosit iar primăvara Cu păsări gălăgioase Care cântă toată seara. CETEAN IULIA KARINA 43

Primăvară, primăvară, La noi iarăşi ai sosit! Te-am aşteptat cu nerăbdare: Bine, bine ai venit! CHIRCI DARIUS GABRIEL

Ce se-ntâmplă? Ce e oare? Vestitorii au sosit! Şi cu zarva asta mare, Primăvara a venit! CREANGĂ ALEXIA ŞTEFANIA

Într-o zi de primăvară, Totul a-nflorit în ţară! Ghioceii s-au ivit, Natura iarăşi s-a trezit! CRISTEA ANA MARIA

Vine iarăşi primăvara! Se îndreaptă iar spre soare Păsările călătoare, Mii de stoluri migratoare. GÎNDAC NICOLETA

A-nceput de ieri să cadă ... Raza soarelui cea caldă Şi au început s-apară Ghiocei de primăvară. IVAN ALEXANDRU SEBASTIAN

Rândunelele-au venit, Cuiburile-au pregătit. Berzele, în fugă mare, S-au grăbit de sărbătoare. MARICA ANDREEA TEODORA

S-au topit zăpezile, Frigul s-a-nmuiat. Ciripit de rândunele Tare ne-a mai bucurat! NEAMŢU MAURIZIO MAURO

Martie cel călător, Îţi trimite-un mărţişor, Nu e lucru de valoare: Îţi trimite-n dar o floare Ce te-ndeamnă să zâmbeşti, Primăvara s-o iubeşti. NICĂU OANA MARIA 45

Zăpada toată s-a topit Şi-afară s-a mai încălzit. Pe câmpuri zburdă veseli miei, Iar prin grădini sunt ghiocei. RUSU ANCA IOANA Toţi copiii cântă veseli, Soarele a apărut. Astăzi sunt din nou prieteni, Cerul trist a dispărut. POPA BIANCA MARIA Vine iarăşi primăvara Cu-ale ei miresme dulci, Ploi, ninsori se-ncurcă acuma Deasupra unui cuib de cuci. ROBU DAVID ALEXANDRU

Vine, vine primăvara, Se aşterne-n toată ţara. Înflorit-au ghiocei, Viorele, brebenei. POP ALESSIA MARIA Au plecat ninsorile Şi-au răsărit florile. Gâze, fluturi şi verdeaţă, S-a trezit totul la viaţă. NECULA ALEXANDRU

GÂNDURI ÎNCHINATE MAMEI: ,, Mama mea este cea mai bună persoană din lume şi incredibil de iubitoare! ” BUNDEA FRANCESCA IOANA

Prima zi de şcoală

Prima zi de şcoală va rămâne veşnic în amintirea mea. Totul a început încă din vacanţă, când mama îmi povestea seara, înainte de culcare, ce frumos va fi la şcoală. Ea îmi spunea că îmi voi face o mulţime de prieteni noi, că voi descoperi taina cărţilor, că voi învăţa să scriu şi să fac multe alte lucruri care îmi vor fi folositoare în viaţă. BÎCLEA RAUL IONUŢ

Vino, vară, vino iute!

BUNDEA FRANCESCA IOANA

Clasa I A Îndrumător: prof. Horneţ Simona

Toamna Toamna a sosit în dar Cu frunze şi cu flori , Cu fructe parfumate Și legume coapte. Dranga Denisa

Iarna Iarnă, iarnă friguroasă, Bine ai sosit! Cu zăpada ta pufoasă Bine ne-ai găsit! Ianchis Vlad Primăvara Pe cer norişori Pe câmp puişori. Primăvară, ai venit ? Zână, ne-ai înveselit! Stoian Andreea 48

Vara Vară , vară , eşti frumoasă, Bine ai venit! Ne-ai adus vacanţa mare Şi sunt fericit! Ilie Adrian Muzica Muzica e un lucru minunat Care te ajută să fii relaxat. O asculți indiferent de stare sau vreme Și uiți imediat de probleme. Popa Diana

Fluturașul Este mic și drăgălaș, Are aripi minunate. El este un fluturaș, O superbă vietate. Alexa Andreea

Ghiocelul

Alb ca un fulg de zăpadă Ce mereu pare să cadă, Mititel și subțirel, El este un ghiocel. Chiribes Veronica

Mama

Draga mea mămică, De când sunt eu mititică, Ai avut grijă de mine. Am scris asta pentru tine ! Pomer Brianna

Prietenii la şcoală Şcoala este un loc în care învăţăm, dar cine spune că nu putem să ne facem prieteni la şcoală? La începutul şcolii, este şi cazul meu inclus, probabil că aveam un prieten din grădiniţă sau din faţa blocului cu care eram în clasă şi nu socializam cu nimeni altul decât cu el. Dar pe la jumătatea clasei I începem să vedem ce oameni sunt în jurul nostru. Pot spune că în clase există diferite categorii de copii, iar eu le clasific astfel: - Bufonii sunt cei care ştiu să facă lumea să râdă chiar şi atunci când plâng. Indiferent că sunt glumele lor, purtarea lor hazlie sau poate povestirile amuzante de când erau mici, ei te fac să râzi cu gura până la urechi. - Intelectualii sunt acei copii care sunt invidiaţi de toată lumea la începutul şcolii, fiindcă ei învaţă cel mai bine şi toată lumea îşi spune : ”De-aş învăţa şi eu aşa!” - Timizii sunt copiii care rămân de la început până la sfârşit cu acelaşi grup de colegi, fiindcă nu se adaptează la un alt grup. - Şi am ajuns, în sfârşit, la aşa numiţii şefi care cred că pământul se învârte în jurul lor şi, de multe ori, îi refuză pe ceilalţi din cauza “poziţiei lor în colectivitate”. Am ajuns, într-un sfârşit, la formarea grupurilor. Acestea încep să se contureze cel mai devreme din clasa a III-a, dar, în mod obişnuit, se formează în clasa a IV-a. Acest articol a fost întemeiat pe baza unui studiu desfăşurat de mine, din clasa a II-a până în prezent şi mi-am propus să îl continui. Am vrut să văd cum evoluează ,,sistemul social’’ al clasei şi am fost atent la cei din jur.

Nechifor Cristian, cl. a V-a A Îndrumător: prof. Jurcă Odette

PLANETA ,, IAR – PRI – TOAM – VA M 100’’ Ne aflăm în anul 100, într-o zi frumoasă de primăvară. O echipă de aventurieri a făcut niște cercetări dorind să afle mai multe informații despre planeta Marte, deoarece oamenii nu se mai dovedeau interesați de Sistemul Solar şi nici de celelalte planete, iar specialiștii nu mai aveau de mult timp informații noi. În această situaţie, şi-au zis că trebuie făcută o schimbare şi au hotărât că nimeni și nimic nu o să-i împiedice să meargă într-o expediție pe planeta Marte. Demersul lor nu a fost simplu, dar până la urmă au reușit să primescă o aprobare a expediției, fapt pentru care și-au pregătit toate lucrurile necesare, au cerut păreri și au plecat. Pe drum s-au cam încurcat socotelile și, în loc să ajungă pe planeta Marte, au ajuns pe o planetă pe care nu mai călcase picior de om. La început nu și-au dat seama, dar, mai târziu, au realizat că nu au mers pe drumul cel bun și că s-au rătăcit. Au mai realizat că aceasta este o planetă necunoscută a Sistemului Solar şi merită a fi cercetată. La întoarcerea pe Pământ, oamenii au fost fericiți de revedere, dar, mai ales, au ascultat cu multă curiozitate aventura trăită de ei. Au povestit totul și în ziare, dar lumea îi întreba mereu cum se numește această planetă, lucru care i-a pus pe gânduri ... Într-un final, au hotărât să se reîntoarcă o vreme pe acea planetă ca să afle mai multe informații despre ea. Zilele s-au scurs, iar această echipă de oameni curajoși a înfruntat nenumătate pericole. La sfârşit, a considerat că cea mai mare realizare a lor a fost faptul că au aflat că pe această planetă există, ca și la noi, patru anotimpuri, adică : iarna, primăvara, toamna și vara. După ce și-au terminat cercetările, au hotărât să revină acasă cu modestul bagaj de cunoştinţe şi cu numele planetei, mult aşteptat de pământeni : ,,PLANETA IAR – PRI – TOAM – VA M 100’’. La auzul acestuia, toţi au rămas cu gura căscată. Voi aţi înţeles de unde provine acest nume ? Bacalu Alessia Andreea, cl. a Vl-a B Îndrumător: prof. Vătăşescu Maria

CLASA a IV - a B (îndrumător: înv. Voicu Maria)

Emil Racoviţă şi pinguinii - Hei! strigă o voce subţirică. De ce stai acolo şi te uiţi cu un telescop? Nu sunt stele pe cer şi chiar dacă ar fi, poţi să te uiţi la ele şi fără telescop! - Nu este un telescop şi nu sunt astrolog! Mă numesc Emil Racoviţă şi ... - Dacă nu este un telescop, ce este? Şi ce faci cu el? De ce o faci şi pentru cine? întrebă o altă voce subţirică de pinguin. - Este un aparat cu care se studiază ce este în sol. Fac acest lucru deoarece sunt naturalist. Cu aceasta mă ocup, dar şi cu studierea plantelor şi a animalelor. Vreau să aduc mai multe informaţii lumii. - Care lume? Aici suntem doar noi, pinguinii, focile şi alte câteva păsări marine. Noi ştim deja ce este acolo: apa din care ne procurăm hrana şi în care înotăm. - Nu este apă decât sub gheaţă. Sub zăpadă se află pământ, iar în pământ sunt mii de vietăţi minuscule. Doar cu acest aparat le pot vedea, spuse, plin de satisfacţie, exploratorul. În lume există cinci continente populate, fiecare cu zeci de ţări. Eu vin din Europa, respectiv din România. - Dacă eşti din altă ţară, cum de ai venit aici? întrebă, nedumerit, un alt pinguin. - Sunt explorator! Eu călătoresc prin multe locuri încă nedescoperite. Am plecat la Polul Sud şi aşa am ajuns aici. - Vom deveni exploratori! strigară pinguinii. Vom vedea lumea şi te vom face mândru! Vom merge chiar în cealaltă parte a lumii şi vom popula Pământul! - Succes! le-a urat Emil Racoviţă, cu un ton sarcastic, dar cu zâmbetul pe buze. - Mulţumim! au răspuns pinguinii, nedându-şi seama de sarcasmul acestuia.

Copilăria

Copilăria este cel mai frumos dar, Nu ţi-o pierde în zadar! Căci în curând vei creşte mare ... Deci, te rog, nu-i da uitare! Aminteşte-ţi cu drag De vremurile când te suiai în fag Sau stăteai la umbra lui Şi râdeai de mama focului. Tu adu-ţi aminte bine Când te jucai şi cu cine … Tot timpul afară stăteai Şi cu prietenii-l pierdeai … Voi vă credeaţi nevinovaţi Când o trăsnaie mai făceaţi ! Eu unul o să-mi aduc aminte bine De copilăria mea, în sine Şi o să mă bucur mereu, Neuitând c-am fost copil şi eu.

Bogodoi Alexandru, cl. a VI-a B Îndrumător: prof. Vătăşescu Maria

CLASA a III-a A

- îndrumător, învăţător Rodica Becsek

 „ Într-o zi de toamnă, mama a venit acasă cu un pui de iepure. Familia noastră l-a îngrijit până primăvara. Până atunci devenise un iepure mare şi dolofan. Moş Andrei a venit pe la noi şi a întrebat-o pe mama când o să taie iepurele ...........” Iată ce soluţii au găsit elevii clasei a III-a A, pentru a salva iepuraşul !!!

Visul lui Ionuţ Este târziu. Toţi ai casei au adormit. Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure, alături de iepuraş. - Gata, am ajuns! Iată căsuţa ta! Aici nu ne va găsi Moş Andrei. Haide, deschide uşa! Poate că Moş Andrei e pe urmele noastre. - Ai dreptate. Îl văd pe Moş Andrei venind după noi! - Să sărim pe fereastră pentru a ajunge în pădure. Haide, haide! - Uite, acolo este casa prietenei mele, bufniţa. Poate ne va găzdui în această noapte. - Dar casa ei nu e în copac? - Nu chiar. - Bună, iepuraşule! - Hei, bufniţă! - Intraţi, intraţi! Haideţi la masă! - Bine, venim. - Fără supărare, doamnă bufniţă, dar cum de casa dumneavoastră nu este în copac? - Păi, eu nu pot zbura, pentru că am rău de înălţime. - Îmi pare rău! - Haideţi la culcare! Am adormit ... Când m-am trezit, pe masă era o friptură care mirosea delicios! Aud chicoteli. Erau sora şi fratele meu, jucându-se cu iepuraşul. O întreb pe mama: - Mama, ce carne este aceea? - Dragul meu, este carne de porc. - De la cine? - De la Moş Andrei. - Te rog să îi mulţumeşti din partea mea. - Cu siguranţă!! răspunde ea, zâmbind. - Deci, nu este carne de iepure! - De unde îţi veni ideea aceasta? - Am avut un vis urât. Monica Crețescu

Visul lui Ionuţ Este târziu. Toți ai casei au adormit. Ionuț se vede alergând pe o potecă în pădure, alături de iepuraș. - Gata, am ajuns ! Iată căsuța ta! Aici nu va veni Moş Andrei. - Mulțumesc pentru că m-ai protejat de moș Andrei ! - Cu plăcere! Nu vrei să treci pe la mine pe acasă? - Nu știu dacă pot, am multă treabă. - Bine. - La revedere ! - La revedere ! Nu te voi uita!!! A doua zi, dis-de-dimineață, când s-a trezit, a găsit în camera sa un coșuleț cu dulciuri. Ionuţ s-a bucurat. Privind pe fereastră, îl vede pe iepuraș ţopăind spre pădure. Ilie Raluca Moș Andrei, Trifoi și Ionuț Este târziu. Toţi ai casei au adormit. Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure, alături de iepuraş. - Gata, am ajuns ! Iată căsuţa ta! Aici nu va veni nimeni. - Nu vrei să rămai peste noapte? a întrebat Trifoi. - Ba da, mulţumesc ! Ionuţ a intrat în casa lui Trifoi. - Ce casă frumoasă ai ! - Mulţumesc. Doreşti o cană de ciocolată caldă? - Desigur. După ce au băut ciocolata caldă, s-au aşezat în pat. - Îţi mulţumesc că m-ai salvat, Ionuţ! - Cu plăcere, Trifoi. Au adormit repede şi s-au trezit dimineaţă. - Bună dimineaţa,Trifoi! - Bună dimineaţa, Ionuţ! - Pregătesc eu micul dejun, spuse Trifoi. După ce a pregătit o omletă şi a pus lapte în căniţe, Trifoi a strigat: - La masă !!! La un moment dat, se aude la uşă : - Cioc, cioc, cioc! - Deschid eu, spune Ionuţ. - Bună ziua, Moş Andrei! - Bună ziua, Ionuţ! - Vreau să-mi cer scuze . 56

-Te iertăm. S-au împăcat şi au mâncat împreună cozonac şi au băut ciocolată caldă şi ceai. Iordan Ştefan Ionuţ şi iepurele Este târziu. Toţi ai casei au adormit. Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure alături de un iepuraş. - Gata, am ajuns! Iată căsuţa ta! Aici nu va veni Moş Andrei. - Copile, mulţumesc de ajutor! Te-aş ruga să mai stai, deoarece mă simt în siguranţă cu tine. Copilul a fost de acord să mai stea cu iepuraşul. Împreună s-au distrat foarte bine. Copilul s-a înşelat. Iepurele nu era in siguranţă. Moş Andrei i-a găsit. Când a bătut la uşă, ei s-au speriat. Moşul a intrat în casă şi cei doi au început să spună înspăimântaţi: - Domnule, nu ne faceţi rău! - Moş Andrei, ce vrei de la mine??!! a întrebat iepuraşul. - Vreau morcovii tăi!! urlă el. - Atât? Bine, o să ţi-i dau. - Mulţumesc! Pentru că ai fost darnic cu mine aş dori să-ţi cer iertare că te-am speriat şi aş vrea să fim prieteni. - Te iert! Să fim prieteni, spune iepuraşul. - Nu mai ai nevoie de mine. Pa! a spus Ionuţ. Apoi s-a trezit fericit că iepuraşul era în siguranţă … A venit Paştele şi iepurele le-a adus cadouri. Iepuraşul, Ionuţ şi Moş Andrei au trăit fericiţi. Irina Maria Nicolae Botoşilă Este târziu. Toţi ai casei au adormit. Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure, alături de iepuraş. - Gata, am ajuns! Iată căsuţa ta ! Aici nu va veni Moş Andrei . - Off ! Mersi! - Dar pe tine cum te cheamă ? - Mă cheamă Botoşilă-Urechilă. - Ce nume frumos! Pe mine mă cheamă ... - Da, ştiu: Ionuţ Corbuş. O aud mereu pe mama ta cum te strigă: ,, - Ionuţ, spală vasele! Ionuţ, fă-ţi patul!’’ şi pe prietenii tăi: ,,- Corbuş, hai la zăpadă! Corbuş, chiar ai luat 4 la română ? Şi, apropo, puteai să te străduieşti mai mult!’’ - Da ! - Hai, intră în casă ! 57

- Oau ! Ce casă frumoasă ai ! Acestea sunt ouă de Paşte ? - Da, sunt . - Ia, stai puţin! - Stau. Unde vrei să plec ? - M-ai descoperit ! - Ştiam eu că eşti special! Doar iepuraşul de Paşte are atâtea ouă . După o oră Ionuţ a văzut o iepuroaică. - Bună, mami ! zice Botoşilă. - Bună, Botoşilă ! zise mama. - Botoşilă, cine este ea ? întrebă Ionuţ. - Ea este mama mea, Ţupa-Ţupa Urechilă. - Bună ziua! - Bună, scumpule ! Trezeşte-te, trezeşte-te ! - Ce ? - Ionuţ, trezeşte-te ! spuse mama lui Ionuţ. - Mamă, iepuraşul nostru este iepuraşul de Paşte şi îl cheamă Botoşilă-Urechilă ! - Ce ? - Unde este Botoşilă ? - După sobă. - Botoşilă, arată-i mamei cum vorbeşti ! - Ionuţ, iepuraşul nu vorbeşte ... Botoşilă îi făcu lui Ionuţ cu ochiul. Voica Raluca  Despre flori, prinţi şi prinţese, vise, lumi de basm şi călătorii ... Ghiocelul Soarele îşi face loc printre norii cenuşii. El trimite câteva raze spre întinderea argintie. Haina albă a pământului se destramă în firicele subţiri. - Cling! Cling! Se aude un glas cristalin. - Cine eşti? - Eu sunt Ghiocelul. Primăvara înfloresc întotdeauna devreme. Eu sunt vestitorul primăverii. - Am înţeles. Dar de ce nu sunteţi mai mulţi? Doar tu singur vesteşti primăvara? - Nu! Fraţii mei apar mai târziu. Atunci când apare ultimul ghiocel, vine şi primăvara! Au aşteptat ore şi zile, zile şi ore până au apărut toţi ghioceii în grădină ... Când au înflorit toţi, toată natura parcă striga: “ A VENIT PRIMĂVARA!!!” Irina Maria Nicolae Cei doi fraţi şi Zâna Primăverii Era iarnă. Doi fraţi pe nume Andrei şi Daria îşi doreau foarte mult să fie primăvară pentru că toată natura se trezeşte la viaţă, se încălzeşte, iar ei erau dornici să se joace prin grădină. Pentru a uita că afară este iarnă, ei s-au jucat de-a Zâna Primăverii şi de-a 58

Prinţul Primăverii, privind nostalgici albumul lor cu fotografii din primăvara trecută. Seara s-au dus în paturile lor călduroase şi moi, apoi bunica lor le-a citit o poveste despre Zâna Primăverii. Povestea spunea cum că ea ar avea un palat de flori şi de copaci înfloriţi. Daria o întreabă pe bunica: -

Zâna Primăverii există cu adevărat? Da! Ce frumos! Oare dacă o rog frumos să aducă primăvara mai devreme, o va aduce? Desigur! Doar ea, în timpul iernii, se pregăteşte pentru a aduce primăvara. Bunico, ne mai citeşti? Desigur, Andrei!

Cei doi copii au adormit, auzind din ce în ce mai uşor glasul bunicii ... Au visat despre Zâna Primăverii care i-a plimbat prin regatul său plin de flori vesele şi copaci înfloriţi. S-au trezit şi la geam era un ghiocel, care le-a spus: -

Anul acesta voi aduce primăvara mai devreme. Ura! Ura! Ura! Mulţumim, au strigat fericiţi cei doi copii. Furtună Miruna Elena Lumea mea de basm

Aici, în lumea mea, sunt multe minunăţii: animalele vorbesc, copacii sunt din jeleu, casele din turtă dulce, iar pe jos este un covor de vată de zahăr. Eu am un ursuleţ, pe nume Domnul Mormăilă, care poate vorbi şi cânta. Poate nu mă credeţi, dar, aici, în lumea mea magică, toate jucăriile prind viaţă!!! Pintilie Elena Drumul pâinii

Bobul de grâu se pune toamna în pământ. Iarna stă sub zăpadă ca să nu înghețe. Primăvara încolţește și, după aceea, încet-încet, cresc tulpina și frunzele, iar, mai târziu, se formează spicul de grâu. Dacă plouă, iar soarele încălzește, boabele se dezvoltă. Vara, prin luna iunie spre iulie, când spicele devin galbene precum aurul, grâul este copt și poate fi treierat. După ce s-a treierat, acesta este încărcat în camioane și este dus la moară unde se macină și se face făină. Făina ajunge la brutărie, dar și în bucătăriile gospodarilor. Din făină se face pâinea noastră cea de toate zilele. Darius Frâncu

Visul meu Noaptea trecută am avut un vis fermecător. Am visat că eram într-o pădure. Era foarte cald, iar eu eram îmbrăcată într-o rochiţă roz. Păsările ciripeau, fluturaşii zburau, florile miroseau minunat şi iarba era fină. Deodată, au sărit dintr-un tufiş trei pitici. -

Bună, eu sunt Bily muncitorul, ea este Mimi dansatoarea, iar el este Darli bucătarul. Bună, eu mă numesc Roxana . Ce nume frumos ! zise Mimi. Mulţumesc! Aş vrea să ştiu unde sunt? Eşti în ţinutul Rogvaiv, zise Bily. Dacă vrei, îţi putem arăta împrejurimile, spuse Darli. Sigur.

Nici măcar nu am văzut Rogvaivul pentru că m-a trezit tata să merg la şcoală. Dar sper că, într-o noapte, visul meu va continua !!! Voica Raluca

Buchetul Era o dimineaţă însorită de vară. În florăria Buterfly florile vorbeau de zor. Trandafirul : - Mi s-au rupt trei petale ieri. Crinul: - Daaa ! Mie douăzeci, de fapt, sunt chel! Trandafirul: - Nu e ceva cu care să te lauzi. Panseluţa: - Pe mine m-a luat de lângă fraţii mei. Lăcrămioara: - M-ai făcut să plâng. Panseluţa: - Tu plângi mereu! Lăcrămioara: - Aşa este! Trandafirul : - Tăceţi!! Lăcrămioara: - De ce, vrei să spui şi tu ceva trist ? Trandafirul : - Cam, da. Vine Rita, îngrijitoarea florăriei ! Crinul: - Ştim şi noi cine este Rita . Panseluţa: - Nuuu, vine cu o clientă, cred că vrea să ne despartă! 60

(Toţi încep să plângă.) Îngrijitoarea : - Ce buchet doriţi ? Clienta: - Îl vreau pe acela cu crin, panseluţă, trandafir şi lăcrămioară. Îngrijitoarea: - Întradevăr, este frumos. Costă douăzeci de lei. Clienta : - Voi dărui acest buchet fiicei mele de ziua ei. Sunt sigură că o să fie foarte încântată. Voica Raluca

Pupăza Iulia, clasa a V-a B

Argăseala Dorin, clasa a VI-a B

Răuţa Alina, Clasa a VIII-a B

Jianu Octavia, clasa a VII-a A

Chiriac Oana, clasa a V-a A

Agache Raluca Nicoleta, clasa a VI-a B

Costea Ana, clasa a VII-a B

Brînzoi Cristian, clasa a VII-a A

Ginghină Robert, clasa a VIII-a B

Ştefaniuc Ştefania, clasa a VII-a A

Brînzoi Cristian, clasa a VII-a A

Nicola Miruna, clasa a V-a A

Doboş Bogdan, clasa a V-a A

Îndrumător, prof. Elena Mirică

Sabina Sasu, cl. a VII-a A - locul III, Cupa La Passion - aprilie, 2015

Dochia Anca, cl. a VIII-a B, locul I, dans modern

Dochia Anca şi Chiriţă Eduard, cl. a VIII-a B, „Cupa DHS”

Enache Tudor, cl. a VIII-a B, locul I ,,Memorialul Mihai Ivăncescu’’ şi turneul de fotbal „Cupa Junior”, FC Braşov, 2000 67

Voicu Adina, cl. a VIII-a B, vicecampioană naţională handbal, 2014, locul I majorete şi dans modern, menţiune „Cupa DHS”

Berbece Briana, Marica Bianca, Argăseală Dorin, cl. a VI-a B, campioni handbal si fotbal

Pitirici Sabrina, cl. a V-a B, medalii de aur şi bronz la înot, diploma de Masterclass, locul III, canto

Ursu Cristian şi Ţolu Vlad, cl. a V-a B, locurile I şi II la ,,Memorialul Mihai Ivăncescu’’ şi ,,I .V. Vulcăneanu’’ , Trofeul ,, Gh. Ola’’ 68

Tomele Cosmina, cl. a VII-a B, câştigătoare a patru probe de nataţie la cupa Total Sport Art, ediţia 2015

Creangă Adrian, cl. a VIII-a A

Creangă Adrian, cl. a VIII-a A, locurile I, II şi III la concursurile de dans de societate (Clubul Hot Moves)

Chirci Darius Gabriel, cl. a IV – a A, locul III, Memorialul Mihai Ivăncescu, ediţia 2014

Vasile Antonio Cristian, cl. a IV – a A, E-ON Junior Cup Cehia 2014 şi cupa de participare

Brînzea Andrei Darius, cl. a IV- a A, se antrenează alături de Marcel Răducanu la Şcoala de Fotbal din Dortmund, Germania

Clasa a II–a A

Pahoiu Mihai – fotbal - ACTS Tâmpa

Şahîn Ramon – dansuri – street dance

Strîmbu Sebastian, cl. a II-a A- locul II,

Vâjoi Alexandru, cl. a II-a A –

Concursul de aeromodele cu motor din

locul III – echipa de fotbal juniori

cauciuc clasa F1G, locul III, Concursul

F. C. Braşov

Naţional „ Cupa Prahovei” 71

Clasa a III-a B

Avram Tamara - locul VI obținut

Nedelea David - locul I la Turneul de

de echipa HC GOLDEN KIDS la

fotbal SAN SPORT Junior, F.C. Bv

Campionatul Național de Handbal feminin

Papuc Cristina – locul II la

Savu Teodora- diploma Cel mai

Concursul de Natație

harnic – concursul de nataţie

Orghidan Andreas – diploma participare la Turneul de fotbal SAN SPORT, F.C. Bv 72

„La fiecare strănut al primăverii apare o nouă floare”. Victor Hugo

Florile care au apărut acum, în pragul pensionării mele, mă fac să mă bucur de un nou început, mă fac să simt bucuria soarelui de dimineaţă, căldura unei vorbe bune, blândeţea din sufletele pure. Învăţ să trăiesc din nou, printre flori şi buburuze, litere şi cifre, cântece şi poveşti, cu VOI, DRAGII MEI ELEVI. Institutor Carmen Dragomirescu

Clasa Pregătitoare B

prof. Chiriac Constanţa

Noi suntem „Prietenii lui Mickey Mouse”! De ce? Pentru că Mickey este un personaj atât de îndrăgit, iubitor

veşnic și

iubit,

optimist,

încrezător,

deopotrivă.

Urmând

exemplul lui, alături de doamna profesoară Chiriac Constanţa, vom găsi întotdeauna mick-unealta potrivită, care ne va ajuta să rezolvăm oricând, orice problemă se va ivi în aventura minunată, pe care am început-o anul acesta şi care se numește „ȘCOALĂ”. Începem cu „Lumea cărților”!

Ne lărgim orizontul cultural!

Explorăm mediul!

Pătrundem în tainele cunoașterii!

Suntem actori pe scenă!

Participăm la întâlniri importante!

Petrecem timpul în mod plăcut!

Suntem „Micii cofetari”!

Mulțumim pentru ceea ce avem!

Aceștia suntem noi! Mereu în acțiune, gata oricând de o nouă provocare, beneficiind din plin de oportunitățile care se ivesc, pentru a ne desăvârși educația, pentru că: Educația este pașaportul nostru pentru viitor, căci ziua de mâine aparține celor care se pregătesc pentru ea de astăzi." Malcolm X

CLASA PREGÃTITOARE C ,,DELFINII" Prof. Bîrsan Luminiţa

Povestea noastră a început într-o zi frumoasă de toamnă când, împreună cu părinţii, cu bunicii, cu fraţii şi surorile ne-am adunat în curtea şcolii. Eram dornici să aflăm cât mai multe despre viaţa de şcolar.

După deschiderea festivă din curtea şcolii, doamna învăţătoare ne-a condus în sala clasă. Clasa era amenajată pentru sărbătoare, sărbătoarea unui nou început . Văzâdu-ne cât de frumoşi, isteţi, ascultători şi jucăuşi eram, doamna învăţătoare ne-a asemănat cu nişte delfini şi a numit clasa DELFINII. Povestea începută în 15 septembrie a continuat cu jocuri, cu cântece, cu litere şi cifre, cu diferite concursuri, cu multe diplome şi medalii, demonstrând că merităm numele de Delfini. Noi promitem să continuăm povestea într-un mod cât mai frumos şi sigur veţi auzi doar lucruri bune despre noi, căci suntem DELFINII.

Clasa I A

prof. HorneĹŁ Simona

Clasa I B

“Fluturaşii”

Prof. Mirică Ionela

Cele 7 minuni ale copilăriei

Copilăria e minunată, e „vârsta de aur”, e acea perioadă de care ne amintim ca de o poveste. Dar ce o face să fie atât de frumosă? Să fie oare lipsa de griji? Jucăriile? Zâmbetul părinţilor? Toate acestea au un rol important, dar marea Minune a copilăriei constă în bucuria faţă de orice noutate, faţă de orice lucru interesant. Copiii nu au nevoie de motiv ca să zâmbească. Ei se pot bucura chiar şi cu ochii în lacrimi, pot uita de orice durere atunci când mama le atrage atenţia cu o poveste nouă. Fără să ştie ce înseamnă viaţa, ei ştiu să se bucure de ea. A doua mare minune inventată de copii, este unicitatea. Nu există doi copii la fel în lumea asta mare (mai exact, printre cele 7 miliarde de locuitori ai planetei). Cum reuşesc aceste fiinţe plăpânde să fie atât de diferite, chiar şi atunci când sunt plămădite deodată, din aceiaşi părinţi? E un mister pe care noi, adulţii, obişnuiţi să ascultăm de ce e bine şi de ce e rău, de modă şi de obiceiuri, nu-l vom mai înţelege niciodată. A treia minune a copilăriei este libertatea. Marii învăţaţi ai lumii s-au străduit să definească acest concept şi să-l proclame ca pe un drept fundamental al omului. Dar niciun adult nu o să fie vreodată liber aşa cum este un copil, pentru că adulţii au datorii şi responsabilităţi faţă de o lume pe care ei înşişi au proiectat-o aşa. 84

Cea de-a patra minune, este visarea. Copilul visează cu ochii deschişi, fără să se întrebe dacă visele lui vor deveni vreodată realitate. Într-adevăr, visele lui nu se îndeplinesc ... pentru că visele copilului sunt întotdeauna reale, ele au viaţă încă de la prima idee născocită în căpşorul lui mic. Pentru un copil nimic nu este imposibil! O altă minune a copilăriei este grija. Nu grija faţă de ziua de mâine, ci grija faţă de persoana de lângă el: mama, tata, bunica, pisica, prietenii de la şcoală ... Niciun copil nu rămâne indiferent la tristeţea celuilalt. Ei simt neliniştea şi supărarea şi se străduiesc cum ştiu ei mai bine să o îndepărteze. Curiozitatea

este cea de-a şasea minune, care-i face să

crească. Copiii înmagazinează cunoştinţe noi cu o rapiditate uluitoare, fără a se întreba la ce îi vor folosi în viaţă lucrurile învăţate sau dacă le vor folosi vreodată. Dar contează acest lucru? Ei doar vor să ştie. A şaptea minune a copilăriei este frumuseţea. Nimic nu este mai frumos în lume decât ochii lor senini, zâmbetul lor sincer şi faţa luminoasă. Copiii sunt frumoşi chiar şi atunci când îşi schimbă dinţişorii, când au genunchii juliţi sau atunci când au făcut cea mai mare boroboaţă ... Nici cel mai învăţat om mare nu a înţeles vreodată aceste minuni. Probabil nici nu vor putea fi înţelese vreodată de cei care au uitat cum să mai fie (măcar puţin) copii ...

Şi astfel, constat că nu doar ei au de învăţat de la noi, ci şi noi, la rândul nostru, avem multe de învăţat de la ei!

Clasa I C

SPIRIDUŞII

Prof. Laura Rînciog

,,Bun venit în clasa Spiriduşilor Cercetaşi!’’

CERCETAŞI Aceasta o veți auzi de îndată ce veţi păşi în sala noastră de clasă ... sau … poate vom începe prin a te întreba ce lucruri cunoşti despre stele, despre planete sau despre animale ... şi vom începe prin a-ţi povesti toate lucrurile interesante pe care le-am învăţat în acești doi ani de când suntem elevii Şcolii nr.1. Îţi vom povesti despre multele experimente pe care le-am făcut, despre cum am construit un vulcan şi cum am obţinut un curcubeu. Putem să- ţi demonstrăm cum se formează fazele lunii sau chiar

să ne luăm la întrecere cu colegii mai mari, explicându-le

fenomenul de implozie cu ajutorul unui balon ... dar te vom învăţa cu plăcere aceste secrete dacă ne treci pragul. Am dori să te invităm să ne cunoști clasa şi să ne devii tovarăş pentru un moment măcar. Te vom duce pe un tărâm al inocenţei unde am învăţat tainele literelor şi numerelor, unde devenim cercetători, astronauţi sau chiar bucătari. Îţi vom povesti lucrurile interesante pe care

le-am aflat prin

intermediul documentarelor ... Tot aici ne-am făcut prieteni şi am învăţat să acceptăm diversitatea. Am învăţat că trebuie să trăim în armonie cu natura şi s-o respectam, ba chiar ne-am implicat în activităţi de reciclare şi avem grijă de propriul copăcel din curtea şcolii. Suntem Eco! Am descoperit câte

lucruri interesante putem face cu

materialele reciclabile şi câte întrebuinţări le putem atribui (chiar am învăţat să construim niște jucării minunate din materiale reciclabile). 86

Am mers la spectacole, dar am fost şi noi actori. Sunt Spiriduș Cercetaş și aceasta este clasa mea ... iar noi, spiriduşii din clasa IC, suntem nişte spiriduşi fermecaţi! Cu uşurinţă ne transformăm în mici

artişti, făcându-le

concurenţă în culori până şi renumiţilor pictori... Devenim profesori, aşa cum am făcut-o cu ocazia ,,Festivalului Toamnei”, când le-am fost coechipieri piticilor de la grădiniţă, legând prietenii. La anul, când vor veni, ne vom lua rolul în serios şi vom avea grijă de cei mai mici învăţăcei ai şcolii.

Am înţeles că doar cu bunătate poţi deschide suflete, aşa că ne-am promis, ca atunci când ne vom face oameni mari, să fim ,,oameni buni”. Dar am început de pe acum, iar în martie am adus un zâmbet pe chipul bătrânilor, oferindu-le în dar mărţişoare. Aici, în clasa noastră, în Lumea Spiriduşilor Cercetaşi, ne bucurăm

de fiecare zi de

şcoală, păşind mereu cu zâmbetul pe buze. Ştim că aici ne aşteaptă mereu un prieten mai mare, doamna învăţătoare, un partener care ne iubeşte şi care ne învaţă cu drag, sprijinindu-ne în a ne descoperi pasiunile. Aşa am înţeles că doar cu dăruire poți realiza lucruri frumoase. Aşa să tot fii SPIRIDUŞ CERCETAŞ! 87

CLASA a II-a A

Prof. Palade Simona

The best place to beE!

Clasa noastră

Clasa noastră-i, de-o priveşti, Un ţinut ca din poveşti: Printre băncile drăguţe Vezi elevii-albinuţe. Nu contează cum i-afară, La noi este … primăvară! Cum aşa? Nu aţi aflat? În „stup”, noi am decretat Că de-acum am vrea să fie Luna mai … o veşnicie! Elevii vor fi mai cuminţi, Mai frumoşi, mai pregătiţi Şi-i îndrumă mai cu spor Bunul lor învăţător! Învăţătoarea noastră, Doamna Palade Simona Claudia

Este un dascăl în adevăratul sens al cuvântului, un om care ne-a îmbrăţişat atunci când abia am învăţat să desenăm un castel sau să-i cântăm păpuşii un cântec de leagăn, un dascăl căruia noi îi spunem mereu: „Doamna, te iubesc!”

Doamna este personajul nostru preferat

Stupul nostru este dulce

Mereu vom fi o echipă

Părinţii ne susţin în tot ceea ce facem

Participăm cu entuziasm la activităţile şcolii

Olimpiada copilăriei

Poftiţi la carnaval!

Clasa a II-a B Învăţător: Nuți Adela

Ne dorim să ne cunoaşteţi mai bine clasa, prin intermediul poeziilor compuse de noi:

*Poezia clasei noastre de Căbuţ Denisa

Doamna noastră-nvăţătoare Când apare ea în clasă, Este super, cea mai tare! Liniştea încet se lasă. Ne învaţă să citim, Să scriem, să socotim. Copiii nu mai vorbesc… Stau cuminţi, se pregătesc.

Clasa noastră-i ca o floare: Frumoasă şi-nfloritoare, Iar copiii, silitori, Harnici și ascultători.

Doamna învăţătoare Meșca Ioana

Doamna noastră-i drăgălaşă, Veselă, dar serioasă. Ea ne-nvaţă lucruri multe Care o să ne ajute. Ea ne-nvaţă lucruri bune, Dificile, dar utile. Noi cu toţi suntem prieteni Şi pe doamna o iubim, Iar când mari vom fi, De clasa noastră, Cu drag ne vom aminti.

Clasa a II-a C

Prof. Gîrbacia Oana

POVESTEA NOASTRĂ … Clasa a II-a C – “BOBOCEII” Într-o zi frumoasă De toamnă luminoasă, A apărut pe lume Un grup cu renume… Şcoala ne-a unit Și la drum ne-a pornit. Același vis aveam … Oameni adevăraţi să devenim! E povestea noastră, A micilor BOBOCI! Poate fi şi-a voastră, La noi, dacă veniţi … … şi au venit!:)) Prof.Gîrbacia Oana Începuturi…

… copăcelul nostru ... împreună cu cei mai buni prieteni din şcoală, Albinuţele, realizăm lucruri importante, din care învăţăm să fim oameni. 

…ne şi distrăm!!!

â&#x20AC;¦la spectacol!

Clasa a III-a B

Prof. Elena Belc JUCAŢI - VĂ CU NOI!

URCAŢI ÎN „CARUSELUL ANIMALELOR”!

Dar ce este „Caruselul animalelor”? Este un joc creat de noi, elevii clasei a III-a B, în anul şcolar trecut. De ce? Pentru că îndrăgim natura cu diversitatea ei. Şi pentru că ne place să ne jucăm şi să învăţăm prin joc. Când? Cu ocazia proiectului derulat de clasa noastră, proiect intitulat „Minunata lume a animalelor”. Cum? Ne-am făcut un plan de lucru, ne-am informat, am selectat informaţiile şi imaginile necesare, am conceput jocul şi l-am redactat. Totul s-a lucrat pe grupe, prin colaborare. Cu cine? Ne-a îndrumat doamna învăţătoare, iar părinţii ne-au ajutat să-l edităm la calculator şi să-l printăm.

Jocul nostru conţine grila de joc, pe suport de carton (roz pentru fete şi albastru pentru băieţi), regulamentul, listele de întrebări, patru pioni coloraţi şi un zar. Trebuie să mai ştiţi că fiecare elev are propriul joc.

Iată regulile de joc! (Jocul se poate desfăşura între 2-6 membri şi un arbitru. Acesta nu dă cu zarul.)

▪ Fiecare participant îşi alege un pion cu care va parcurge grila până la finalul jocului. ▪ Succesiv, fiecare membru dă cu zarul şi parcurge un număr de căsuţe egal cu numărul indicat de zar, după care arbitrul citeşte întrebarea. Elevul care a aruncat cu zarul formulează răspunsul. ▪ Dacă răspunsul este corect, elevul rămâne pe poziţia câştigată. Dacă răspunsul este incorect, el se întoarce cu două căsuţe înapoi. ▪ În cazul căsuţelor speciale, marcate pe grila de joc, se duc la îndeplinire sarcinile indicate. ▪ Jocul este câştigat de cel care ajunge primul la finalul spiralei şi se încheie după ce ultimul elev a parcurs întregul traseu. Dacă vreţi să ştiţi care sunt întrebările jocului, ce mai aşteptaţi ? Veniţi să vă jucaţi cu noi ! Vă aşteaptăm cu drag !

Clasa a III-a C

Prof. Diana Poustovan

Noi suntem clasa a III-a C. Suntem, în total, 26 de elevi şi, ca toţi copiii, iubim activităţile de la şcoală, dar mai ales pe cele mai … altfel. De această dată, suntem mândri să vă prezentăm ce am făcut în săptămâna “Şcoala Altfel” din anul acesta, respectiv activitatea care s-a numit “Ziua animalului de companie”. La această activitate l-am avut ca şi invitat de onoare pe domnul doctor veterinar Marius Stoica. El ne-a consultat animalele, ne-a explicat fiecare lucru pe care trebuie să îl ştim despre sănătatea animalelor noastre: câini, pisici, ţestoase, peruşi. Ştim de la doamna învăţătoare şi de la părinţii noştri că este foarte important să arătăm iubire şi multă grijă animalelor pe care le avem acasă. Ele sunt foarte importante pentru noi şi ne aduc foarte multă bucurie în viaţă. Iată câteva imagini din această zi:

prof. Sandu Maria

VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAŞTEŢI O PARTE DINTRE PREOCUPĂRI!

Din viaţa şcolarilor

● Completând cu atenţie rebusul, de la A la B vei afla numele ,,casei’’ elevilor.

B 1. Pofteşte la caşcaval. 2. Ne dă lapte bun. 3. Bunica tricotează cu lâna ei. 4. Este cel mai bun prieten al omului. 5. E considerat regele animalelor. 6. Îşi poartă apa în cocoaşa din spate. NECULA ALEXANDRU

Anotimpurile în ... rebusuri 1. Martie este ....... lună din calendarul acestui anotimp. 2. Păsări călătoare care anunţă sosirea anotimpului verde. 3. Primele flori, vestitori ai tânărului anotimp. 4. Obiect-simbol care este o tradiţie a românilor. 5. ....... este încă mai lungă decât ziua. 6. Sentiment de bucurie pe care îl întâlnim des la copii. 7. Astru al zilei, tot mai prezent în acest anotimp. 8. Alte păsări călătoare care anunţă sosirea acestui anotimp. 9. Mieii zburdă pe ....... , / Haideţi să-i vedem, copii! ● De la A la B vei afla numele anotimpului în care reînvie natura. A

B 1. Culoarea predominantă în acest anotimp. 2. Fenomen al naturii care, uneori, este insuportabil. 3. Acoperă, din când în când, cerul. 4. Te îndeamnă să te răcoreşti. ● De la A la B vei afla numele celui mai călduros anotimp al anului. 100

B CREAŢII COLECTIVE

1. Sunetul ceasului este .......... 2. .......... Ene care vine pe la gene. 3. .......... este numele anotimpului care aduce omătul. 4. Cea care ne dă viaţă este ............ 5. ........... îl afli mai jos de ochi şi mai sus de gură. 6. Citim şi învăţăm din ..............

● De la A la B vei afla numele celui mai rodnic anotimp. A

B NECULA ALEXANDRU

101

1. Fenomen al naturii des întâlnit în acest anotimp. 2. Este unul dintre sinonimele cuvântului ,,zăpadă’’. 3. Sentiment care îi cuprinde pe copiii aflaţi pe derdeluş. 4. Obiect foarte îndrăgit de copii în anotimpul alb. 5. Cu ele aluneci foarte uşor.

● De la A la B vei afla numele anotimpului alb. A

B CREAŢIE COLECTIVĂ

102

Clasa a IV-a B, înv. Voicu Maria Veritabili francofoni,ne implicăm în toate activităţile specifice: concursuri, festivaluri,expoziţii, spectacole. Iată-ne:

Cei mai buni la concursul judeţean „Jouons à l`épelage!”

Recitând în cinstea Marii Uniri “Bucătari” de elită

103

Clasa a V-a A

Diriginte:

Carnaval….

prof. Bota Teodora

În vizită la Muzeul de Artă

Învăţăm să ne hrănim sănătos

Clasa a V-a B

Diriginte:

prof. Gabriela Rohatin

Micile gospodine … gătesc sănătos !

104

Clasa a VI-a A

Diriginte: prof. Odette Jurcă

Cei mai activi francofoni !

Recompensaţi pentru implicarea în

Întotdeauna prezenţi în serbările şcolii

Festivalul Toamnei…

Halloween

105

Clasa a VI-a B Diriginte:

prof. Lucia Laurenţiu

Ne simţim bine împreună şi ne place să petrecem timpul liber în familia noastră veselă şi unită. Iată câteva amintiri de neuitat:

Iubim sportul, avem spirit de echipă şi învăţăm să trăim sănătos

Gătim împreună

Beneficiem de terapia prin râs....

Ştim să lucrăm,

dar şi să ne distrăm în echipă 106

Suntem o clasă muzicală ......

iubim şi respectăm tradiţiile

Suntem generoşi, mereu alături de vârstnicii şi de copiii aflaţi în dificultate

Dansăm împreună şi participăm cu drag la concursurile şi festivalurile „Zilelor Francofoniei” Aceştia suntem noi, isteţii îndrăzneţi şi prietenoşi dintr-a VI-a B, ocrotiţi cu dragoste de doamna dirigintă, prof. Lucia Laurenţiu. 107

Clasa a VII-a A Diriginte:

prof. Dobai Maria

Am reprezentat şcoala cu cinste, obţinând o menţiune la concursul judeţean iniţiat de Poliţia braşoveană, „Spune NU delicvenţei!”

Implicaţi în proiectul anti-drog

Felicitări copiilor generoşi ai clasei !

Un iubitor de folclor - Cristi Jarcău 108

Clasa a VII-a B Diriginte: prof. Ionescu Carmen

Dăm dovadă de creativitate în

Sensibili la suferinţa celor din jur …

proiectul „Vreau şi pot să rămân liber!”

Luptând pentru şcoala noastră, în

Fericiţi că putem oferi din puţinul

proiectul judeţean „Spune NU

nostru, celor care au şi mai puţin ...

delicvenţei!”

(„Umple o cutie cu Bucurie!”)

109

Clasa a VIII-a A Diriginte:

prof. Ramona Văleanu Voluntari inimoși

Nu am fost chiar cei mai buni, nu am fost cei mai cuminți, dar pe parcursul celor 4 ani de gimnaziu ne-am implicat cu dăruire și mult suflet în activități de VOLUNTARIAT, participând la toate acțiunile organizate în cadrul SNAC (Strategia Națională de Acțiune Comunitară) de școala noastră: “Bunici și nepoți”, “Copil ca mine ești și tu!”, “Umple o cutie cu Bucurie!”. Am picurat BUCURIA colindului

Am adus FERICIREA pe chipul

în sufletele bunicilor

copiilor cu dizabilități

Căminul pentru persoane vârstnice, 2012, Centrul Școlar Pentru Educație, Noua

Incluzivă –decembrie 2013

Am petrecut clipe minunate împreună

Trierea darurilor - “Umple o cutie cu

la Centrul Școlar Pentru Educație

Bucurie!” - decembrie 2014

Incluzivă – iunie 2014

110

Așadar, în calitate de voluntari am avut șansa de a cunoaște oameni noi, de a lega prietenii și am descoperit că putem fi mai toleranți și că lucrul în echipă poate avea rezultate extraordinare. Dăruind, am învățat să fim mai înțelegători, mai buni, am simțit acea emoție specială de ,,a fi folositor ’’.

Ca VOLUNTAR trebuie să lucrezi cu oamenii, chiar și cu aceia cu care nu ai afinități. Oricine îi poate ajuta pe acești oameni. Trebuie doar să îți dorești asta cu adevărat.

,,VOLUNTARIATUL este activitatea desfășurată din proprie inițiativă, prin care o persoană fizică își oferă timpul, talentele și energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară ”. Definiția Pro Vorbis

Folosește parte din timpul tău în folosul celor care au nevoie de ceea ce știi sau poți face tu. Dă o mână de ajutor semenului tău aflat la nevoie!

“Implică-te! Și TU poți ajuta!”

Noi, voluntarii clasei a VIII-a A, coordonați de doamna dirigintă, prof. Văleanu Ramona

111

Clasa a VIII-a B Diriginte:

prof. Vătăşescu Maria

Mândre să întruchipăm Ţările Române!

Facem echipă bună la concursul dedicat Unirii

Cupa DHS

112

„Ai câştigat? Continuă! N-ai câştigat? Continuă!” (Pierre de Coubertin) . 113

Felicitări elevilor care s-au remarcat la olimpiade şi concursuri şcolare, făcând cunoscută instituţia noastră la nivelul comunităţii braşovene, în judeţ sau chiar la nivel naţional. Astfel, ne mândrim cu: 

laureaţii concursului judeţean „Jouons à l`épelage! ”, martie, 2015:

Tudor Denisa, IV B, locul I

Vartic Melania, V A, locul I

Mocanu Denis, IV B, locul II

Mehes Ştefan, V B, locul I Marica Bianca, VI B, locul I Bacalu Alessia, VI B, locul II Chiriac Oana, V A, locul III Jarcău Cristian, VII A, menţiune

Coordonator: prof. Lucia Laurenţiu 

rezultatele frumoase la limba română:

olimpiada/ jud. 2014-2015 :

Bacalu Alessia, VI B - 91 p/ 120 Marica Bianca, VI B - 82 p/120

Coordonator: prof. Vătăşescu Maria -

concursul Cultură şi spiritualitate românească, 2015 : Moise Alexandra, VI B – 94 p/100 Vartic Melania,

V A – 85p/100

Bacalu Alessia,

VI B – 78 p/100

Coordonator: prof. Vătăşescu Maria şi Jurcă Odette -

Lectura ca abilitate de viaţă (Etapa judeţeană - 6 decembrie 2014) 114

Cojocaru Ioana, a V-a A: 51 puncte/60 Vartic Melania, a V-a A: 49, 5 puncte/60 Voicu Amalia, a VI-a A: 48 puncte/60 Manole Fabian, a VII-a A: 41 puncte/60 Dumitran Iulia, a VIII-a A: 48 puncte/60 Coordonatori: prof. Jurcă Odette și Vătășescu Maria S-au constituit grupele de excelenţă cu elevi ai claselor a V-a (30 ianuarie 2015) Scopul: asigurarea condiţiilor optime de pregătire şi dezvoltare a elevilor din clasa a V-a, capabili de performanţe înalte. 1. Chiriac Oana, a V-a A, Limba şi literatura română: 88 puncte Coordonator: prof. Jurcă Odette Au mai fost selecţionaţi pentru grupele de excelenţă următorii elevi: Vartic Melania, VA - biologie, Doboş Bogdan, Matei Sebastian și Martiuc Luca , V A - chimie + biologie 

rezultatele la concursurile în limba engleză:

Cangurul lingvist , 2015 :

Manole Fabian,

VII A - 70 p

Brânzoi Cristian, VII A - 69 p Marica Bianca,

VI B – 62 p

Berbece Briana, VI B – 61,5 p -

Spelling Bee, 2014 :

Berbece Briana, VI B – locul IV

Coordonator: prof. Bota Teodora 

premiile care au recompensat cunoştinţele la istorie

Coordonator: prof. Văleanu Ramona

115



premiile obținute la concursul Terra, etapa județeană, 2014 Marica Bianca, VI B – mențiune Bacalu Alessia, VI B – locul 5 Coordonator: prof. Oltei Mirela



premiile la Concursul de orientare turistică

Clasa a VIII-a A

Clasele a IV-a A și a VIII-a A

Proiect RENATUROPA, 2014

Mențiune - 2014, premiul III- 2013

Coordonatori: prof. Oltei M., Sandu M., Văleanu R.



zecile de diplome obținute de elevii școlii, dintre care spicuim:

rezultatele elevilor coordonați de prof. Maria Sandu

116

Marica Andreea, Bondoc Daniel , Creangă Alexia și Chirci Darius, cl a IV-a A, locurile I,II, III la concursul naţional ,,File de istorie locală’’

Bondoc Daniel, cl. a IV-a A, un mare pasionat de lectură 117

Nicola Miruna, V A, pictură

Ginghină Robert, VIII B, premiul I, concursul național de desene Carrefour, 2013 (excursie Paris- Disney)

Coordonator: prof. E. Mirică

Coordonator: prof. L. Mârza

Chiriță Eduard, VIII B, premiul I, desen

Dochia Anca, VIII B, laureat folclor și religie

Voicu Adina, VIII B, desen 118

CLASA PREGĂTITOARE A INSTITUTOR, CARMEN DRAGOMIRESCU

CĂMĂRUŢ

BRIANA

(„CEL MAI FRUMOS DESEN” – CARREFOUR)

MUNTEANU DENISA – PREMIUL al II-lea (Limba română) MOCANU ANDREI - PREMIUL al II-lea (Limba română) COCHI LUANA - PREMIUL al II-lea (Matematică) (CONCURSUL „PROEDUCAŢIA”)

119

CLASA PREGĂTITOARE C PROF. LUMINIŢA BÎRSAN

Locul I : GRIGORIU CARLA, MILEŞAN IRINA, VALERIU SEBASTIAN, KOSA PATRIK, CUCU BOGDAN, PREDA RAISA, COSTACHE ANDREI, DUMITRACHE SARAH, BENEA SABIN (CONCURSUL “EVALUARE ÎN EDUCAŢIE” – Matematică) Alte premii: Locul I - 2 elevi, 5 elevi - clasament naţional, 5 elevi- clasament judeţean (CONCURSUL “EVALUARE ÎN EDUCAŢIE” – Limba română)

120

CLASA I A PROF. ÎNV. PRIMAR, IONELA MIRICĂ

BUTUC ALEXIA – Locul I COMĂNIŢĂ RALUCA - Locul I (CONCURSUL „PROEDUCAŢIA”)

BUHOICIUC LAURENŢIU, BUTUM ROMINA - Menţiuni speciale

Menţiuni: POPOVICI DENISA, MACOVEI DARIUS, VLAD MIRCEA, MUŞAT TUDOR, DOROBANŢU DIANA, SAVA DANIEL, ŢUŢUIANU JONNIS, FORŢĂU ŞTEFAN

121

CLASA a II-a A PROF. ÎNV. PRIMAR, SIMONA PALADE

PALADE ALESSIA GABRIELA

STRÎMBU SEBASTIAN,

PREMIUL I - Limba română şi Matematică

Cel mai frumos desen ,

(CONCURSUL „PROEDUCAŢIA”)

Carrefour, dec. 2014

Premiul I: PALADE ALESSIA, STRÎMBU SEBASTIAN, PAHOIU MIHAI, BENCACI ALEXANDRU, TOROFLEACĂ BOGDAN, GAFTON ADELINA Premiul al II-lea: MOCAN ELIZA, DINESCU RAREŞ Premiul al III-lea:VÂJOI ALEXANDRA, NICULA ANDRA (CONCURSUL „PROEDUCAŢIA”) 122

CLASA a II-a B ÎNV. ADELA NUŢI

BULARCĂ ALEXIA, MEŞCA IOANA, DAMŞA RALUCA (CONCURSURILE „EVALUARE ÎN EDUCAŢIE” şi „PROEDUCAŢIA”)

CLASA a III-a A ÎNV. RODICA BECSEK VOICA RALUCA - Locul I FURTUNĂ MIRUNA – Locul III FRÂNCU DARIUS – Menţiune (CONCURSUL “FII INTELIGENT LA MATEMATICĂ” )

HODEA FABIAN - Locul II (CONCURSUL “PROEDUCAŢIA” ) VOICA RALUCA - Locul I FRÂNCU DARIUS – Locul II NICOLAE IRINA - Locul III (CONCURSUL “AŞII CUNOAŞTERII” ) 123

CLASA a II-a C PROF. ÎNV. PRIMAR, OANA GÎRBACIA

DRĂGAN CORINA - Premiul I – Comunicare POPESCU RALUCA - Premiul I – Comunicare MUNTEANU FLAVIA- Premiul I- Comunicare, ambele etape (CONCURSUL “COMPER”)

124

CLASA a III-a B PROF. ÎNV. PRIMAR, ELENA BELC

MESAROŞ ALEXIA POPA MARIA SAVU TEODORA POPOVICI DIANA NEDELEA DAVID SIMA VLAD VÂRLAN DALIA DUMBRAVĂ TEODORA PAPUC CRISTINA BARBU ANDREEA ORGHIDAN ANDREAS ( LOCURILE I, II şi III - CONCURSUL “COMPER’’)

125

CLASA a III-a C PROF. ÎNV. PRIMAR, POUSTOVAN DIANA

Punctaje de 75 - 100 puncte: PANAITE ŞTEFANIA, NICUŢĂ BIANCA, PREDA DALIA, COMĂRNICEANU DENISA, HODOR MIHAI, AVRĂMESCU BOGDAN, COSMA ROBERT, BOBEICĂ ANDREI, DAVID PATRIK, FLOREA ALEXANDRA, TUFĂ RAUL, ROMANESCU ELENA, FĂŞIE IONUŞ, HERGHELEGIU ALEXIA, ŞERBAN DRAGOŞ, DOMOCOŞ VLAD CUPĂ acordată clasei pentru realizarea unor punctaje mari (Concursurile de Limba română şi Matematică, intitulate “CONCURS 10”)

126

CLASA a IV-a A PROF. ÎNV. PRIMAR, MARIA SANDU

Premiile I, II şi III: FULGA MARIA, GÎNDAC NICOLETA, MARICA ANDREEA TEODORA (Concursurile COMPER, Comunicare şi Matematică, ambele etape) CLASA a IV-a B ÎNV. MARIA VOICU

ANDREI ALEXANDRA – Locul I, Concursul „CANGURAŞUL MATEMATICIAN” Locul III, Concursul „PROEDUCAŢIA”) MILITARU MARIAN - Locul II, Concursul „CANGURAŞUL MATEMATICIAN” ARAMĂ ALEXIA Locul I, Concursul „PROEDUCAŢIA”) 127

128

Căutând etimologia cuvântului fizică ajungem la grecescul "phizis" care înseamnă natură. Educația, în esență, vine de la natură, dar și de la oameni. Cunoașterea, ca o valență a educației, este prin ea însăși putere ( FRANCISC BACON). Puterea omului înseamnă puterea asupra naturii, victoria minții omenești în lupta cu necunoscutul. Cunoașterea lumii înconjurătoare creează, involuntar, admirație. Te simți ca parte a ei, mare, important în micimea ta. Plecăm capul și ridicăm gândul, precum Einstein spre Dumnezeu, zicând: "Doamne, toată viața mea, am căutat formula după care ai făcut această lume perfectă!! " și iarăși scrijelim pe tablă o formulă ce așteaptă să fie demonstrată. Ora de fizică este, prin excelență, o călătorie pentru cunoaștere, călătorie în labirinte atomice, visând la măreția zborului cosmic, un loc cu lumina din care se desprind culorile curcubeului. Natura nu exclude, ci implică ideea divinității. Iar divinitate înseamnă ACCEPTARE și IUBIRE. Noi știm acum că nu tot ce nu se vede, nu există! Căutăm NOI, mici și mari, o formulă care să cuprindă absolut IUBIREA şi RUGA noastră. Prof. Carmen Ionescu

129

Probleme glume Problema 1 Vom considera, convenţional, că dacă omul nu mănâncă 7 zile (o zi = 24 de ore) sau nu doarme 7 zile, atunci el va muri. Fie că un om o săptămână n-a mâncat şi n-a dormit. Ce trebuie el să facă în primul rând către sfârşitul celei de-a șaptea zile: să mănânce sau să doarmă, ca să rămână viu? (Deşi problema poartă un caracter glumeţ, ea are o soluţie strictă şi unică). Problema 2 Au fost adunate împreună 7 stoguleţe de fân şi încă 11 stoguleţe. Câte stoguleţe de fân s-au obţinut? Problema 3 Fiecare din cele 5 bile trebuie de mişcat numai cu un pătrăţel, ca în rezultat, în fiecare rând, coloană şi pe diagonale, să se afle numai o bilă.

Problema 4 Gândiţi-vă la un număr şi îl scrieţi. Înmulţiţi acest număr cu 2 şi adunaţi 1. Apoi înmulţiţi cu 5 şi scădeți 5. Numărul obţinut împărţiţi prin 10. Rezultatul scrieţi-l lângă primul număr gândit. Ce aţi obţinut? Problema 5 Înscrieţi în cerculeţe pe desen numerele de la 1 până la 7, astfel încât pe fiecare dreaptă suma numerelor să fie egală cu 15. (Soluţia problemei nu-i unică.)

Problema 6 Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină – trei, iar pe casa următoare – două. Ce obţinem în rezultat?

Problema 7 Cum se zice corect: "9 şi 7 va fi 15" sau "9 plus 7 este egal cu 15" ?

130

Problema 8 Desenaţi acest plic fără a ridica creionul de pe hârtie (fără întrerupere).

Problema 9 Completaţi pătrăţelele pe desen cu numerele 2, 4, 8, 12, 16, 18, astfel încât suma numerelor unite de drepte să fie egală cu 30 în toate direcţiile. (Soluţia problemei nu-i unică.)

Problema 10 Gândiţi-vă la un număr şi îl scrieţi, înmulţiţi cu 5, adăugaţi 2, înmulţiţi cu 4 şi adăugaţi 3. Acum înmulţiţi rezultatul primit cu 5 şi adăugaţi încă 7. Scrieţi numărul primit. Tăiaţi ultimele două cifre. Ce număr aţi obţinut? Problema 11 Un băiat a avut tot atâtea surori cât şi fraţi. Dar fiecare soră a avut fraţi de două ori mai mulţi, decât surori. Câţi copii au fost în total în familie? Câţi dintre ei au fost băieţi şi câte fete? Problema 12 Trebuie de aranjat numerele 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65 în pătratul magic, ca suma numerelor pe fiecare verticală, orizontală şi diagonală să fie aceeaşi.

131

132

IMPORTANŢA IGIENEI ŞI A UNUI COMPORTAMENT SĂNĂTOS

۞ 10 sfaturi pentru a evita răceala şi gripa Chiar dacă sezonul gripei şi al răcelilor începe încă din noiembrie, în mijlocul iernii aceste boli fac cele mai multe victime şi, de cele mai multe ori, vin pe neaşteptate, fără să ne dea timp să ne gândim cum s-a întâmplat acest lucru. Pentru a vă proteja de răceală şi gripă nu este suficient să vă îmbrăcaţi bine. Majoritatea formelor acestor boli sunt generate de virusuri şi, prin urmare, măsurile de prevenire includ câteva lucruri simple care, uneori, vă pot ajuta să evitaţi neplăcerile răcelii sau gripei pe tot parcursul iernii: ☺Spălaţi-vă pe mâini! Spălatul pe mâini, de preferinţă cu apă caldă şi săpun, este un obicei foarte sănătos.

Specialiştii au descoperit că virusurile pot supravieţui de la 2 până la 8

ore în mediul înconjurător. Spălatul pe mâini previne, prin urmare, contaminarea. ☺ Spălaţi-vă pe faţă! Germenii stau mai ales în nas şi în gură, aşa că, spălaţi-vă des pe faţă şi, mai ales, nu vă atingeţi faţa cu mâinile murdare. ☺ Dezinfectaţi! Obişnuiţi-vă

să

folosiţi

serveţele

umede

antibacteriene

pentru

dezinfecta, mai ales, obiectele care sunt atinse de multă lume: telefonul, mânerele uşilor, obiectele din baie etc. ☺ Consumaţi fructe şi legume proaspete! Obişnuiţi-vă să consumaţi fructe şi legume proaspete, deci cât mai puţin preparate/conservate. ☺ Luaţi vitamina D! Studiile arată că vitamina D combate eficient răceala şi gripa. ☺ Dormiţi! Sistemul imunitar este influenţat şi de somn. Pentru a-l ajuta să funcţioneze normal, încercaţi să dormiţi suficient (8 - 9 ore) 133

☺ Faceţi mişcare! Exerciţiile zilnice, moderate, ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar, care va lupta mai eficient împotriva virusurilor şi a bacteriilor. ☺ Relaxaţi-vă! Stresul este unul dintre factorii care influenţează negativ funcţionarea sistemului imunitar, deci, dacă vreţi ca organismul să lupte eficient împotriva virusurilor, atunci relaxaţi-vă! ☺ Evitaţi contactul cu persoanele bolnave! Încercaţi să evitaţi aglomeraţiile şi gesturile de afectivitate, dacă persoana în cauză tuşeşte sau strănută. ☺ Nu ezitaţi să consultaţi medicul! Dacă, totuşi, respectând sfaturile de mai sus, vă îmbolnăviţi, nu ezitaţi să mergeţi la medicul de familie pentru examinare şi tratamentul medical indicat.

Coordonatori: prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura Colaborator: Mocan Vasile Daniel, medic de familie

134

,,EŞTI CEEA CE MĂNÂNCI!’’ sau ,,SPUNE-MI CE MĂNÂNCI , CA SĂ-ŢI SPUN CINE EŞTI!’’ Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept ,, o stare de bine fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii’’. Corpul omenesc este ca o ,,maşinărie’’ complexă, de nepreţuit, pe care noi nu numai că o neglijăm zilnic, ci mai mult, o încărcăm cu tot felul de „gunoaie”, de parcă ar fi un ,,tomberon’’ şi nu bunul nostru cel mai de preţ. Aspectul fizic, starea de sănătate fizică şi mintală sunt corelate în mod direct cu modul de alimentaţie. „Mens sana in corpore sano” nu este doar un dicton latin, ci este o realitate. Însă pentru a avea un corp sănătos trebuie să îl hrănim cu „combustibil” de calitate, acesta fiind constituit din elemente nutritive ce sunt indispensabile unei bune funcţionări. Aceste elemente nutritive trebuie să provină din surse de o cât mai bună calitate şi să fie cât mai sănătoase pentru organism. Aceasta poate să însemne vizite mai dese în piaţă, la tarabele cu fructe şi verdeţuri, ocolirea raionului cu alimente congelate şi pline de E-uri. Sănătatea copilului este foarte importantă, mai ales că ea depinde în cea mai mare măsură de o alimentaţie sănătoasă. Micul dejun, extrem de necesar, ar trebui să fie cel mai consistent, iar mesele următoare mai uşoare. Organismul se adaptează şi devine mai eficient dacă micul dejun este sănătos. APA – hidratarea este foarte importantă pentru metabolism, permite arderea eficientă a grăsimilor, reduce presiunea arterială şi retenţia de lichide (2 litri de apă/zi). FRUCTELE SI LEGUMELE – cel puţin două legume diferite la prânz şi cină: legume verzi, proaspete (a se evita prepararea lor termică); ca desert sau gustări între mese - fructe, atât proaspete, cât şi uscate ( curmale, smochine, fistic, migdale etc.). Când vorbim despre obiceiurile alimentare ale copiilor, vorbim în primul rând despre obiceiurile alimentare ale familiei – mediul în care preferinţele se schiţează odată cu diversificarea şi, apoi, se dezvoltă şi se clădesc cărămidă după cărămidă, cu fiecare zi în care se alege un anumit aliment sau fel de mâncare. Crearea obiceiurilor alimentare ale copiilor reprezintă un proces îndelungat, ai cărui principali artizani sunt părinţii. Unii copii au un rol pasiv în acest proces, mănâncă ce li se oferă, fără prea multe mofturi, alţii refuză constant anumite alimente, fără ca părinţii să încerce prea mult să intervină, să orienteze preferinţele copilului într-o anumită direcţie. Este deosebit de important şi mult mai simplu să se înceapă fixarea bunelor obişnuinţe încă din primii ani de viaţă, deoarece, odată ce un anumit obicei a fost deja adoptat, schimbarea ulterioară va presupune un efort suplimentar şi va fi mult mai dificil de realizat. Practic, orice obicei alimentar care poate produce – calitativ sau cantitativ – un dezechilibru în funcţionarea normală a organismului, poate fi considerat nesănătos. Fie că ne referim la adulţi sau la copii, un stil de viaţă sănătos presupune aceleaşi obiceiuri şi reguli alimentare şi implică unele alegeri pe care cu toţii le putem face – iar una dintre aceste alegeri este o dietă alimentară echilibrată. Obiceiurile alimentare sănătoase - pentru o viaţă mai lungă şi mai bună, cu risc mai scăzut de afecţiuni cronice - presupun:  includerea în dieta zilnică a fructelor, legumelor, cerealelor integrale, produselor lactate cu conţinut redus de grăsime, carne slabă, carne de pasăre, peşte, fasole, ouă, nuci;  limitarea aportului de grăsimi saturate, colesterol, sare şi zahăr;  adaptarea aportului de calorii la nevoile reale ale organismului. Coordonatori: prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura Colaborator:

Blaj Gheorghe, nutriţionist, director ASC Clinic Braşov

135

IGIENA DENTARĂ Igiena cavităţii bucale este de o importanţă majoră atât pentru sănătatea noastră, cât şi din punct de vedere social, deoarece, când intrăm în contact cu o altă persoană, primul impact este cel vizual, iar un zâmbet frumos este un atu în plus pentru imaginea pe care această persoană şi-o face faţă de noi. Copiii au au 20 de dinţi, iar adulţii ajung la 32 de dinţi. Incisivii muşcă alimentele, caninii ascuţiţi le rup, iar molarii şi premolarii le macină. Astfel, observăm că dinţii sunt ca un sistem viu care trebuie îngrijit pentru a funcţiona corect, iar dacă unul dintre ei prezintă o defecţiune, atunci întregul sistem suferă. Pentru a putea dobândi un zâmbet strălucitor trebuie să urmaţi câteva sfaturi cu mare atenţie şi stricteţe. Cele mai multe probleme dentare sunt cauzate, în mare parte, de neglijenţa cu care le tratăm, iar acest lucru trebuie corectat pentru binele vostru. Cum folosim periuţa de dinţi? Periajul dentar se face pe verticală, de sus în jos, uşor şi cu atenţie (fără duritate, pentru a evita rănirea gingiilor), de la un capăt la altul al extremităţilor dentare, apoi, în mod circular, în zonele de masticaţie (molarii). ATENŢIE! NU trebuie să clătiţi cavitatea bucală înainte de periaj, deoarece apa se interpune între pastă şi dinţi ca o placă ce nu permite curăţarea corectă. Din acelaşi motiv, trebuie să evitaţi udarea periuţei înainte sau în timpul periajului. După ce terminaţi periajul dinţilor urmează clătirea. Această etapă este indispensabilă, deoarece apa poate pătrunde în anumite zone la care nu se poate ajunge prin periaj, eliminând astfel orice alte resturi alimentare rămase în cavitatea bucală. Durata unui periaj este cuprinsă între 1 minut şi 3 minute. Este recomandabil ca acesta să aibă loc seara şi dimineaţa, precum şi după fiecare masă. Dacă se întâmplă cumva să nu aveţi posibilitatea de a face un periaj, sunt recomandate gumele de mestecat care nu conţin zahăr sau un măr. Folosirea aţei dentare este, de asemenea, un ajutor în plus în ceea ce priveşte îngrijirea danturii, deoarece are o mare putere de eliminare a resturilor alimentare dintre spaţiile interdentare. Nu trebuie să uitaţi: aţa dentară se foloseşte înaintea periajului şi nu după terminarea acestuia! Cu toate că stomatologia poate face minuni datorită aparatelor din ce în ce mai moderne, este mai bine să nu aşteptaţi să vă doară o măsea pentru a merge la medic: aveţi în vedere un program periodic la stomatolog pentru a putea preveni din timp numeroasele neplăceri ce pot apărea atunci când dantura nu este tratată la timp! CE ESTE IGIENA PERSONALĂ? Igiena este o modalitate simplă şi eficientă de a rămâne sănătoşi şi de a fi o prezenţă plăcută pentru cei din jurul nostru. Igiena personală înseamnă un set de reguli simple şi uşor de respectat. Care sunt regulile igienico-sanitare pe care trebuie să le respectăm? Fiecare trebuie să aibă propriile obiecte de îngrijire personală. Este foarte important ca nici unul dintre aceste obiecte să nu fie împrumutat unei alte persoane, chiar dacă persoana este o rudă sau un prieten apropiat. Aceste obiecte (de exemplu, lenjeria intimă) pot transmite diferiţi viruşi, microbi, paraziţi. Fiecare membru al familiei trebuie să aibă propriile lui obiecte: periuţă de dinţi, pieptene, lenjerie intimă (şosete, ciorapi, chiloţi, batistă, unghieră sau forfecuţă pentru manichiură). În fiecare casă trebuie să existe o serie de materiale igienico-sanitare, fără de care păstrarea unei igiene corespunzătoare este practic imposibilă: săpunul, şamponul, pasta de dinţi, hârtia igienică, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe, detergentul de vase, dezinfectanţi pentru casă şi rufe: cloramină, clor, hipoclorit, pansamente sterile, plasturi cu rivanol, mănuşi de unică folosinţă, apă oxigenată (pentru stoparea sângerărilor), dezinfectanţi pentru toaletă. Igiena zilnică nu trebuie neglijată! 136



spălarea cu apă şi săpun scade pericolul apariţiei bolilor de piele, elimină transpiraţia şi mirosurile neplăcute;  spălarea mâinilor înainte de fiecare masă este obligatorie; de asemenea, este obligatorie spălarea mâinilor înainte şi după folosirea toaletei;  spălarea dinţilor după fiecare masă; nu trebuie uitat periajul dinţilor înaintea micului dejun,  spălarea părului este obligatorie, cel puţin o dată pe săptămână;  lenjeria intimă trebuie schimbată zilnic;  părul trebuie pieptănat în fiecare dimineaţă. Un gest simplu, dar esenţial: spălarea mâinilor! Spălarea mâinilor este necesară:  înainte să gătiţi sau să mâncaţi;  după folosirea toaletei;  după o activitate manuală;  după ce aţi atins sau v-aţi jucat cu un animal ;  când sunteţi bolnav (mai ales, după ce aţi tuşit, strănutat sau v-aţi şters nasul) ;  ori de câte ori este nevoie, în funcţie de activităţile desfăşurate. Lipsa igienei şi transmiterea microbilor prin intermediul mâinilor murdare sunt principalele cauze ale bolilor digestive şi ale infecţiilor respiratorii, dar şi ale afecţiunilor cutanate (herpes). Câteva recomandări:  evitaţi să duceţi mâinile la gură şi să vă roadeţi unghiile care sunt lăcaşuri perfecte pentru bacterii;  spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă, faceţi duş sau baie în fiecare zi, mai ales, după un efort fizic, folosind apă călduţă şi un săpun;  clătiţi întotdeauna fructele şi legumele pentru a elimina pesticidele şi nitraţii;  spălaţi şi dezinfectaţi regulat frigiderul;  reglaţi temperatura folosită la gătit astfel încât să distrugeţi bacteriile şi germenii, dar şi să păstraţi gustul şi vitaminele;  ştergeţi mereu parchetul/ podeaua folosind apă, pentru a garanta un interior sănătos;  contaminarea unei chiuvete este mult mai importantă decât cea a instalaţiilor sanitare: dezinfectaţi cu regularitate bucătăria (blatul de lucru, ustensilele, dulapurile în care sunt depozitate alimentele etc).

Coordonatori Program ,,Sănătate prin Educaţie’’: prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura

137

SĂ NE CUNOAŞTEM ORGANISMUL! ŞTIAŢI CĂ ... de-a lungul unei vieţi, o persoană îşi petrece 6 ani visând? creşterea creierului se opreşte în jurul vârstei de 15 ani? de-a lungul unei vieţi, o persoană îşi petrece 6 ani visând? dinţii unui om sunt tari aproape ca piatra? corpul uman are 206 oase? mâna are 27 de oase, iar piciorul are 26 de oase? femurul este mai tare decât betonul? nu se poate strănuta cu ochii deschişi? o persoană râde, în medie, de circa 15 ori pe zi? organismul uman conţine aproximativ cinci litri de sânge? pielea cântăreşte, în medie, cam de 2 ori cât creierul aceleiaşi persoane? îţi foloseşti aproximativ 200 de muşchi când faci un pas mergând? plămânul drept primeşte mai mult aer decât cel stâng? un fir de păr poate suporta o greutate de 3 kg? o persoană poate trăi fără mâncare până la o lună, dar fără apă numai o săptămână?

prof. Sandu Maria 138

139

„Proverbs or sayings” Explicati urmatoarele proverbe in limba engleza si incercati sa gasiti echivalentul lor in limba romana: 1. A friend in need is a friend indeed. 2. Better later than never. 3. A barking dog never bites. 4. A bird in the hand is worth two in the bush. 5. After a storm comes a calm. 6. A man's praise in his own mouth stinks. 7. An apple never falls far from the tree. 8. Who laughs last,laughs best! 9. Don’t look a gift horse in the mouth. 10. Out of the frying pan, into the fire! 11. You can lead a horse to water but you cannot make it drink. 12. One man’s meat is another man’s poison. 13. Every cloud has a silver lining. 14. Fools rush in where angels fear to tread. 15. A stitch in time saves nine. Keys: 1. (Prietenul la nevoie se cunoaște.)

2. (Mai bine mai târziu, decât niciodată.)

3. (Câinele care latră nu mușcă.)

4. (Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.)

5. (După furtună, vine și vreme bună.)

6. (Lauda de sine nu miroase a bine.)

7. ( Așchia nu sare departe de trunchi.)

8.( Cel care râde la urmă, râde mai bine!)

9. (Calul de dat nu se caută la dinți.)

10.( Din lac în puț.)

11.( Dumnezeu îți dă, dar nu-ți pune și în traistă.)

12. (Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.)

13. (Întotdeauna privește jumătatea plină a paharului.) înțelepți nu o mai pot scoate.)

14.(Un nebun aruncă o piatră în fântână și 10 15.(Cine se scoală devreme departe ajunge.)

Prof. Bota Teodora

140

Ã&#x17D;nv. Rodica Becsek 141

142

COROANA CU RĂDĂCINI Brașovul este atestat documentar în anul 1235 în Catalogus Nivensis II, sub forma latină CORONA. După acest an, așezarea este des menționată în documente sub cea de-a doua denumire: Barasu (1252), Braso (1288), Brassov (1294). Devenit între timp cel mai important oraș al Transilvaniei, Brașovul a dominat întreaga viață economică în perioada dintre secolele al XIV-lea și al XVI-lea. Cu o istorie unică, plină de mister, încărcat de valori arhitecturale, păstrează și azi un patrimoniu cultural de excepție. În Piața Sfatului, fostul centru al orașului medieval, Casa Sfatului este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale orașului. Aparținând inițial Breslei Cojocarilor, clădirea, care va servi ulterior adunărilor sfatului orășenesc și ședințelor de judecată, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, cel mai des vizat fiind turnul. Cunoscut din anul 1608 sub numele de Turnul Trompetiștilor, deoarece paznicul sufla în trompetă la fiecare oră, turnul adăpostește pe latura vestică stema Brașovului, sub forma coroanei cu 32 de rădăcini, simbolizând cele 32 de sate subordonate cetății Corona. Casa Sfatului Astăzi găzduiește Muzeul Județean de Istorie

Stema Brașovului de pe frontonul vestic al Casei Sfatului (secolul al XVIII-lea )

Cele mai vechi reprezentări ale acestei steme datează din secolul al XIV-lea. Modelul pentru stema Brașovului a fost coroana deschisă cu fleuroane în formă de crini din stema dinastiei de Anjou din Ungaria. Un element nou, trunchiul cu rădăcinile, a apărut în secolul 143

al XVI-lea. Pe prima hartă a Transilvaniei, publicată de umanistul Johannes Honterus în anul 1532 la Basel în Elveția, stema Brașovului apare cu o mulțime de rădăcini. Pe reprezentările ulterioare ale stemei Brașovului, cu excepția celor din secolul al XVIII-lea, numărul rădăcinilor este mai mic. Legenda spune că în vremuri demult apuse, regele maghiar Solomon, în fuga lui de urmăritori, a sărit cu calul peste prăpastia din cheile care încă de atunci îi poartă numele, calul prăvălindu-se în prăpastie. Tânărul rege a reușit să se salveze prinzându-se de rădăcinile unui copac, la baza căruia și-a pus apoi coroana. De aceea, vechea emblemă a Brașovului este coroana cu rădăcini.

Pietrele lui Solomon

Mulți cred că sub cele două stânci de la marginea Șcheiului regele Solomon a îngropat o...comoară!

Prof. Văleanu Ramona

144

MUNTELE TÂMPA

Muntele Tâmpa se înalţă în mijlocul municipiului Braşov şi are o înălţime de 960 m faţă de nivelului mării. Ridicându-se cu cca. 400 m deasupra Braşovului, muntele a adus oraşului denumirea, consacrată, de „oraşul de la poalele Tâmpei’’. Muntele face parte din masivul Postăvaru, masiv aflat în Carpaţii de Curbură şi s-a format printr-un proces de încreţire a scoarţei terestre, fiind alcătuit mai ales din blocuri de calcar. Săpăturile arheologice au atestat faptul că acest munte a fost strâns legat de istoria oraşului din cele mai vechi timpuri, iar numele lui a fost dat de popoarele care l-au stăpânit. Aici au existat altare pentru sacrificii, ridicate de strămoşii daci. Dar s-au găsit şi urme ale cuceritorilor romani care ar fi numit muntele „Tempus/Temporis” cu referire la sacrificiile făcute de daci în cinstea zeului timpului, Uranus. De aici, denumirea de tempus/timp în limba latină, s-a transformat în Tempea/Tâmpa. Mai aproape de zilele noastre, cavalerii teutoni au preluat denumirea şi au tradus-o în germană, cetatea timpului sau a lui Kronos devenind Kronstadt, nume purtat şi de oraş. Vârful şi şaua muntelui Tâmpa au fost locul în care s-a construit cetatea Braşovia, apărată din trei părţi de versanţii abrupţi şi din partea de sud de zidul gros al cetăţii. Cetatea a servit ca loc de refugiu al populaţiei din faţa cotropitorilor şi nu a putut fi cucerită niciodată, dar a fost cedată învingătorilor în urma unor tratate. În sec. XV, când turcii domină oraşul din cetate, braşovenii, sprijiniţi de Iancu de Hunedoara, răscumpără cetatea şi o dărâmă, iar cu pietrele rezultate întăresc zidurile de apărare din jurul oraşului. Pe Muntele Tâmpa se poate ajunge pe diverse drumuri, unul dintre acestea fiind format din cele 25 de serpentine care pornesc din oraşul vechi şi care au fost făcute de Ocolul Silvic în anul 1837. Pentru cei care nu agreează excursiile şi mersul prin pădure, există o telecabină ce poate fi luată din centrul oraşului şi care ajunge în vârful muntelui 145

în trei minute. Un alt drum, numit de localnici „la Iepure”, porneşte din valea Cetăţii (Răcădăului). Dar cel mai interesant și mai frumos drum sunt treptele lui Gabony sau drumul Cavalerilor, care porneşte din Şcheii Braşovului şi datează din perioada vechii cetăţi Braşovia.

De pe platoul din vârful muntelui, privitorul are o splendidă panoramă asupra oraşului şi, în zilele senine, o privelişte unică a Ţării Bârsei. Tot aici se poate vedea o grotă mică în care funcţiona, din 1890, un mic restaurant-berărie numit Grota lui Bethlen. Numit apoi Cabana-restaurant Tâmpa, acesta a ars în 1977. Acum, din el au rămas terasa şi nişte mici căzi de piatră în care se răcea berea pe vremuri. În locul lui, s-a construit un modern restaurant panoramic la care se poate ajunge de jos şi cu telecabina. Tot în această zonă, s-au montat, în anul 2004, litere imense, luminate noaptea, ce formează numele oraşului: Braşov.

La poalele muntelui au existat, de-a lungul timpului, diverse obiective ce atrăgeau turiştii, dar şi localnicii. Este vorba de Casa de tir, construită în 1865, distrusă de un incendiu şi pe locul căreia este astăzi Liceul silvic. Un alt loc de popas era Casa Pădurarului, construită la începutul sec. XX, restaurant ce există şi astăzi, amplasat pe aleea pietonală, aproape de telecabină. Muntele Tâmpa este unul din locurile cele mai pline de legende din Braşov. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre 146

existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele. Pe aleea pietonală mai există şi acum parte din construcţia apeductului construit între anii 1891-1892 şi care alimenta oraşul cu apa adusă de la izvoarele de după munte. Sistemul de aducţiune, deteriorat de timp, a fost dezafectat, apa de la „izvorul de sub Tâmpa” fiind adusă astăzi din reţeaua oraşului.

Dar cel mai important eveniment din istoria Muntelui Tâmpa este declararea, ca rezervaţie naturală, a unei suprafeţe de cca. 150 ha. Aici trăiesc urşi, râşi şi lupi, un număr mare de păsări (corbi, vulturi,etc), dar şi 35% din totalul speciilor de fluturi din ţara noastră. Zona împădurită face loc, pe mari porţiuni de sol calcaros şi arid, unor enclave de vegetaţie de silvo-stepă unică. Pe versanţii muntelui cresc numeroase specii de arbori: molidul, stejarul, carpenul, fagul etc., dar şi numeroase plante: laleaua pestriţă, sângerul, papucul doamnei. Tot aici se găsesc câteva specii de plante endemice ca obsiga bârsană şi crucea voinicului, protejate prin lege, deoarece ele trăiesc numai în România. De altfel, Rezervația naturală Tâmpa este unica rezervaţie naturală din lume aflată în mijlocul unui oraş.

Nu există vizitator al oraşului Braşov care să nu fie tentat să urce muntele şi care să nu fie cucerit de superba panoramă ce se desfăşoară de pe Muntele Tâmpa.

Prof. Monika Fulop

147

148

„ 18 tehnici despre cum să creşti un copil echilibrat şi să te bucuri din plin de experienţa de a fi părinte” ( extras din cursul de parenting al Uraniei Cremene) Educându-ne copilul, ni-l dorim a deveni un adult conştient de competenţele lui, auto-disciplinat, sociabil, responsabil, echilibrat emoţional, flexibil, tolerant, empatic și fericit cu propria-i viaţă. Calea spre acest ideal devine mai uşor de parcurs dacă ne luăm drept aliat pârghia motivaţională, dar nu pe cea asigurată de sistemul de recompense/ pedepse, de care se uzează în prezent ( motivaţie externă), ci vom încerca să stimulăm o motivaţie internă. Nevoile psihologice de bază care devin motorul activităţii noastre sunt: a. conectarea (nevoia de a iubi şi de a fi iubit necondiţionat) b. competenţa (nevoia de capabilitate) c. controlul (nevoia de autonomie, de libertate) Un copil echilibrat are toate cele trei nevoi satisfăcute în permanenţă. Există tehnici ce pot fi aplicate în vederea atingerii scopului propus. Tehnici de conectare 1. Empatizează ! Bucură-te şi suferă alături de copilul tău ! Aşa NU ! -

Aşa DA !

Nu –ţi dau ciocolată. Nu e sănătoasă.

- Ştiu că ciocolata e delicioasă, dar…

2. Întreabă, în loc să dai comenzi. -

Fă-ţi lecţiile!

- Cu ce lecţii doreşti să începi ?

3. Iubeşte necondiţionat. -

Dacă nu iei note bune, mă supăr.

- Deşi ai greşit, eu te iubesc. Ştiu că eşti deştept, dar eşti comod ...

4. Pune accent pe unicitate. -

Dacă el poate, poţi şi tu.

- Contează ce faci tu. Tu eşti unic pentru mine.

Comparaţia duce la insatisfacţie, învrăjbire între fraţi, intoleranţă, mimetism. 5. Implică-l în familie şi petrece-ţi cât mai mult timp alături de copilul tău. 6. Redevino copil. Joacă-te cu el, vorbeşte de la nivelul lui, pentru contact vizual, nu-l umili în public. Întâi conectează-te și apoi corectează !!!!! 149

Tehnici de competenţă 1.

Lasă-l să-şi asume responsabilităţi. Nu prelua din sarcinile lui.

Fii model, predă-i competenţele. Gândeşte cu voce tare când ai de rezolvat ceva în

prezenţa copilului, pentru a-l învăţa mecanismul acţiunii. Păstrează concordanţa între vorbe şi fapte. Copilul va face ceea ce vede, nu ce-i spui să facă. 3.

Foloseşte greşeala făcută de copil, ca oportunitate de învăţare. Pune-te în situaţia lui

şi explică-i ce ai fi făcut în locul lui. 4.

Nu folosi pluralul în exprimare, evită să împarţi responsabilităţile cu el. E greşit să

spui : Acum facem lecţiile … 5.

Problemele copilului sunt ale lui şi trebuie să înveţe să găsească soluţii de rezolvare.

Învață-l să se autoevalueze corect şi apreciază-l. Astfel, creşte stima de sine, copilul

se încarcă pozitiv și se declanşează mecanismul motivaţional intern. Tehnici de control Nevoia de control a copilului este cea mai puţin satisfăcută, de unde şi atitudinea sa negativă, de multe ori. 1.

Creează spaţiu pentru joaca liberă, în grup, în aer liber, astfel încât copilul să preia

controlul. Ajută-l să socializeze. Jucăriile inhibă creativitatea. Sugerează-i jocuri de grup. 2. Află-i opinia când este vorba despre activităţi pe care urmează să le faceţi în familie. 3. Când greşeşte, calmează-l fără suferinţă, dă-i şansa de a alege dintre două pedepse. 4. Adresează-te încet şi calm copilului, spune-i ce are de făcut, nu-l folosi pe NU. 5. Dezvoltă-i responsabilităţi, nu-ţi impune punctul de vedere, condu discuţia pentru a ajunge la răspunsul corect. 6. Oferă-i copilului întotdeauna variante în cadru limitat, determinându-l să aleagă, considerând astfel că deţine controlul. Conferă-i mai multă autonomie. Succes ! Prof. Lucia Laurenţiu

150

“Vreau să prind aripi !” acesta la forme de exprimare aflate în opoziţie cu normele parentale. Mulţi părinţi se culpabilizează pentru numeroasele certuri şi Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă. Dă-mi, te rog, acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume…” (Child’s Appeal, Mamie Gene Cole)

“Vreau să prind aripi !”

Adolescenţa este perioada de trecere de la copilărie la viaţa de adult. Dacă prima înseamnă concomitent

dependenţă cu

părinţi

importanţă

relativ

scăzută a afirmării de sine, ca individ dotat cu trăsături unice, cea de-a doua presupune o funcţionare autonomă şi o identitate

sine

bine

conturată.

Inevitabil, adolescenţa aduce cu sine o pendulare între aceste două poluri, adică o pendulare între nevoile de dependenţă, de a aparţine, de identificare cu ceilalţi şi nevoile de autonomie şi afirmare de sine.

neînţelegeri

copiii

lor

adolescenţi,

considerându-se incapabili şi nepricepuţi în a administra

această

relaţie.

În

realitate,

această relaţie, părinte-adolescent, este prin definiţie împovărată de fricţiuni, rebeliuni, explozii

emoţionale,

reciproce.

reproşuri

Totodată

şi

adolescenţa

învinuiri se

mai

caracterizează şi printr-o mare fluctuaţie şi inconstanţă a nevoilor resimţite de tânăr, prin numeroase

ambivalenţe

şi

porniri

contradictorii. Perioade caracterizate prin rebeliuni mai mult sau mai puţin evidente pot fi urmate de perioade regresive, în care adolescentul încă se mai joacă cu jucării, are cereri specifice unui copil şi caută asigurarea şi

protecţia

variabilitate

părinţilor. deosebită

Probabil în

această

nevoi

şi

comportamente este ceea ce confuzează cei mai mulţi părinţi, care nu mai ştiu cum să se poarte

şi

cum

să

răspundă

acestor

manifestări. Nu în ultimul rând, chiar părinţii

La această vârstă are loc desprinderea

contribuie uneori la această confuzie, ei înşişi

psihologică a copilului, devenit aproape

raportându-se în mod variabil la adolescenţi,

adult,

tratându-i uneori ca pe copii, iar alteori ca pe

părinţii

săi.

Nevoia

independenţă, de autonomie îl împinge pe

adulţi.

adolescent să îşi caute

151

Adolescenţii trebuie să dobândească treptat o autonomie comportamentală, dar şi una cognitivă şi emoţională. Autonomia comportamentală presupune capacitatea unei persoane de a acţiona, de a lua decizii pe cont propriu şi a face ceea ce doreşte. În acest sens, autonomia este definită ca abilitate a persoanei de a-şi coordona propriile acţiuni. Autonomia emoţională reprezintă abilitatea de a simţi pentru sine însuşi. Adolescenţii devin autonomi pe măsură ce învaţă să se distanţeze emoţional de părinţi. Transferul dependenţei emoţionale faţă de părinţi spre alte persoane nu constituie o reală autonomie. Autonomia cognitivă e abilitatea de a gândi pentru ei înşişi, aceasta îi va ajuta pe adolescenţi în luarea unor decizii pertinente, independente, în exprimarea de opinii adecvate şi potrivite, în cântărirea influenţei altora asupra gândirii, luarea în calcul a consecinţelor şi practicile de auto-evaluare. Dobândirea independenţei faţă de părinţi, decizia şi pregătirea vocaţională, dezvoltarea unei filosofii de viaţă, a unor norme şi reguli morale care dau consistenţă acţiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identităţii, sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenţei. În procesul de formare al personalităţii în adolescenţă, nivelul şi ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone şi diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deşi există tentaţia de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ţinut cont de faptul că există totuşi diferenţe semnificative în procesul evoluţiei şi dezvoltării individuale a personalităţii. Prof. Mihaela Pintea 152

Soluții la “problemele glume” Soluţia Problemei 1 Omul nu poate dormi şi mânca simultan. De aceea, după 7 zile de somn vin 7 zile de mâncare, etape care se succed. Deci, omul trebuie să facă fix ceea ce el făcea cu o săptămână în urmă: a dormit sau a mâncat. Soluţia Problemei 2 S-a obţinut un stog mare. Soluţia Problemei 3

Soluţia Problemei 4 Numărul gândit. Soluţia Problemei 5

Soluţia Problemei 6 În rezultat vom primi fum. Soluţia Problemei 7 9+7=16. Soluţia Problemei 8

Soluţia Problemei 9

Soluţia Problemei 10 Numărul gândit. Soluţia Problemei 11 7 copii: 4 băieţi şi 3 fete. Soluţia Problemei 12

153