Page 1

1


ECHIPA REDACŢIONALĂ: Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Palade Simona prof. Sandu Maria prof. Bumbea Dana prof. Terzea Anicuța Coordonator onorific : prof. Laurențiu Lucia

Membrii echipei:

 Prof. Diaconu Laura

 Prof.Blidaru Silviu

 Prof. Rohatin Gabriela

 Prof.Belc Elena

 Prof. Cuibar Gabriela

 Prof. Dragomirescu Carmen

 Prof. Fϋlöp Monika

 Prof. Pirpiliu Mariana

 Prof. Văleanu Ramona

 Prof. Matyas Gabriela

 Prof. Deleanu Luminița

 Prof. Vătășescu Maria

 Prof. Luca Elena

 Prof. Stanciu Gabriela

 Prof.Bota Teodora

 Prof. Șuțu Bianca

 Logoped Șușcă Elena

 Prof. Gîrbacia Oana

 Prof. Borulea Iuliana

 Prof. Bîrsan Luminița

 Prof. Horneţ Simona

 Prof. Manea Florin

 Prof. Oancea Valeria

 Prof. Ștefan Daniela

 Prof. Bota Teodora

 Prof. Bucuță Anca

 Bibliotecar.Chiru Ioana

 Prof. Mateșan Ildiko

ISSN 2457 – 192x ISSN-L 2457 – 192X

2


3


Editorial: Vă invităm pe aripile copilăriei ! Articole în această ediţie: Bucuroşi de cunoştinţă - editorial – prof. Pintea Mihaela Carte de vizită prof. Palade Simona Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact prof. Sandu Maria prof. Terzea Anicuța prof. Bumbea Dana prof. Diaconu Laura prof. Văleanu Ramona Condeiul fermecat prof. Palade Simona prof. Terzea Anicuța Penelul de aur prof. Blidaru Silviu prof. Sandu Maria prof. Belc Elena prof. Oancea Valeria Mâini dibace prof. Sandu Maria prof. Horneţ Simona prof. Mateşan Ildiko prof. Oancea Valeria prof. Borulea Iuliana Descoperiţi campionul din voi prof. Sandu Maria prof. Manea Florin prof. Belc Elena

An după an, generațiile care au

conștientizat

necesitatea

unității naționale au înțeles că

simpla lor implicare nu înseamnă nimic fără ca imboldul Unirii să fie transmis celor ce vin. Anul 1848 este considerat

momentul de

cotitură în proiectarea formelor de

naționalism

modern,

de

modelare a naționalismului pasiv, care niciodată nu a lipsit românilor de

dincolo

Carpați,

sau

dincoace

într-un

de

naționalism

proactiv. Iar proactiv nu poate avea un alt înțeles decât acela de proiecție a unui efect asupra acțiunii ulterioare, mai apropiată sau mai îndepărtată în timp, pe care

propria

generație

sau

generațiile viitoare o poate duce,

eventual, la îndeplinire. Anul 1848 îi prindea pe români pregătiți să facă

pasul

spre

naționalismului cristalizat,

sinteza modern

odată

ce

primele

forme de diseminare a ideilor naționale, pe palier politic și cultural, prinseseră deja contur cu înființarea la Brașov a primei

publicații

politice,

Gazeta

Transilvania și a primei

4

de


prof. Oancea Valeria prof. Bîrsan Luminița

publicații culturale, Foaie pentru minte, inimă și literatură. După șaptezeci de ani (însemnând cel puțin două-trei generații

Aveţi cuvântul ! prof. cl. pregătitoare

de intelectuali animați de idealul Unirii), voința națiunii române a

“Olimpicii’’ sunt printre noi prof. organizatori de concursuri

între granițele firești ale națiunii, într-un stat național care să-i dea

Altfel !.... prof. Cuibar Gabriela prof. Rohatin Gabriela prof. Bîrsan Luminița prof. Sandu Maria

de ani a fost agitată și nedreaptă cu națiunea română. Primul

Sfatul medicului prof. Sandu Maria prof. Diaconu Laura prof. Pintea Mihaela

schimb, este caracterul proactiv al acestei idei, cultivarea prin

Pagina isteţului prof. Bota Teodora prof. Luca Elena prof. Deleanu Luminița prof. Matyas Gabriela Curiozităţi locale prof. Văleanu Ramona prof. Fülöp Monika

prins contur. La 1 Decembrie 1918, poporul român a decis să existe dreptul să-și administreze propriile probleme interne și care să-și întărească națiunea, libertatea și unitatea ei. Istoria ultimilor o sută centenar îi găsește pe români la aproape treizeci de ani de la schimbarea regimului politic și de la schimbarea orientării pe planul politicii externe menținând în prim-plan ideea de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Ceea ce a slăbit, în sistemul

românesc

de

educație,

prin

școala

românească

a

sentimentului patriotic, a naționalismului moderat, a mândriei de a fi român și de a te numi european cu identitatea românească adusă în prim-plan. Acesta este, în esență, rolul școlii românești. Lecția Primului Centenar este aceea că, dacă îndeplinirea idealului național a durat secole de naționalism pasiv și șapte decenii de naționalism activ, pentru păstrarea moștenirii noastre dimensiunea proactivă, manifestată prin sistemul educațional românesc, este obligatorie. Unirea s-a înfăptuit în primul rând prin școală, iar școala unității trebuie dusă mai departe.

Obiective turistice cu caracter religios prof. Stanciu Gabriela

La mulți ani, România! Director, prof. Pintea Mihaela

Și ei au fost copii! prof. Bucuță Anca De la dascăl, la părinte…cu drag prof. Pintea Mihaela prof. Sandu Maria prof. Șușcă Elena Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet Profesorii/învățătorii claselor terminale 5


Un grup de cadre didactice de la Școala primară „MICHAIL LAKATNICK” din orașul Burgas, Bulgaria, a vizitat școala noastră în vederea unui schimb de bune practici. Au fost vizitate sălile de clasă de la învățământul primar, s-au purtat discuții, s-au schimbat impresii cu privire la modul în care este gestionat și decorat spațiul școlar de profil. Echipa managerială a prezentat istoricul școlii noastre și perspectivele de viitor. Au urmat, apoi, în cabinetul de informatică, prezentarea unui scurt istoric al municipiului Brașov, o prezentare a școlii din Burgas, precum și o amplă discuție axată pe îndrumarea practicii pedagogice a viitorilor profesori pentru învățământul primar din cele două unități școlare.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BRAȘOV – ROMÂNIA

ȘCOALA PRIMARĂ “MICHAIL LAKATNICK”, BURGAS – BULGARIA

6


7


Oaspeții au apreciat dinamismul, performanțele elevilor și ale cadrelor didactice. S-au purtat discuții preliminare în vederea unei relații de parteneriat și s-a primit invitația de a-i vizita la rândul nostru. Director adjunct, profesor Palade Simona Claudia 8


9


PROIECTUL „FESTIVALUL IERNII” - ediția a douaIarna, anotimpul magic şi plin de farmec, tradiţie şi binecuvântare, este un prilej prin care copiii îşi pot valorifica potenţialul creativ în multe dintre activităţile şcolare. Întrucật

şcoala românească urmăreşte

dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă a individualităţii umane, precum şi formarea personalităţii autonome şi asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, “Festivalul Iernii”

îndeamnă copilul să-şi valorifice latura artistică,

contribuind astfel la atingerea idealului educaţional. Activitățile propuse în cadrul priectului au antrenat întreaga școală și, cu mic cu mare, am realizat lucruri frumoase, pe care am dori să vi le prezentăm prin câteva imagini sugestive.  ORNAMENTE PENTRU BRADUL DE CRĂCIUN

10


11


12


 IARNA ÎN ACUARELĂ Premianții acestei activități: 

Clasa a II-a A: ENE AMALIA, OLTEANU TEODORA, PREDA EDUARD, DEDE IANIS, COMAN TEODOR, IFRIM LARISA, TOMELE TEODORA, IATAN ȘTEFANIA, CIGĂRAN DARIA, CREȚU SEBASTIAN

 

     

Clasa a II-a B: ȘERBAN IOANA, DRĂGHICIU DELIA Clasa a II-a C: BĂIȚAN IONUȚ, VÎNTU ANA, MANASIN SEBASTIAN, ION ȘTEFAN, ACOSTĂCHIOAIEI RADU, OANCEA MARIA, BORDEA CĂLIN Clasa a II-a D: TABUN DANIEL Clasa a III-a A: NIȚU IOANA, CREȚU ANA, CRIȘAN ALICE, RUSU RAUL, COCHI LUANA, CRIȘAN ALEXANDRA Clasa a III-a C: STÂNGĂ SEBASTIAN Clasa a IV-a A: ALEXA ANDREEA, IACHIȘ VLAD, POMER BRIANNA Clasa a IV-a B: COMĂNIȚĂ RALUCA Clasa a VI-a B: VÎRLAN DALIA, DRĂGHICIU LARISA, BARBU ANDREEA

13


 IARNA PRINTRE RÂNDURI Activitatea de creație literară a reunit talentele școlii noastre. Dintre creațiile prezentate au fost premiați următorii elevi: ANDREEA VOICU (IV A) – „Iarna”, ALEXA ANDREEA (IV A) – „ O zi frumoasă de iarnă”, ILIE ADRIAN (IV A) – „Iarna”, CHIRIBEȘ VERONICA (IV A) – „Iarna”, BARBU ROBERT (IV A) – „ Frumusețea iernii”, POMER BRIANNA(IVA) – „Magia iernii” PALADE ALESSIA (V A) – „Iarna”, DRĂGAN CORINA (V C) – „ Gândul alb”, MUNTEANU FLAVIA (V C) – „Alb-alb”, ILIE RALUCA (VI A) – „ Iarna”, NISTOR MIRUNA ELENA (VI B) – „ Gând alb”, MESAROȘ ALEXIA (VI B) – „Poem alb”, PAPUC CRISTINA (VI B) – „Alb”, NIȚU IOAN MARIUS (VI B) – „Gând alb”, ȚÎRU EDUARD (VII B) – „Magia Iernii”  CEL MAI HAZLIU OM DE ZĂPADĂ

14


15


S-au auzit pe holurile școlii colinde, s-au confecționat globuri, s-a împodobit bradul și ne-am delectate privirile cu desenele copiilor, organizate într-o

16


generoasă expoziție. Clasele au fost îmbrăcate de sărbătoare și, de la mic, la mare, elevi-profesori-părinți, ne-am bucurat de fiecare activitate, de fiecare moment surprins prin muzică, cuvinte sau culoare. Ne-am bucurat… de sărbătoare.

Mulțumim tuturor celor ce s-au implicat în proiectul nostru!

Coordonator proiect: prof. TERZEA ANICUȚA

17


Proiect cultural „Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor” Proiectul a fost iniţiat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. În cadrul proiectului, 25 de elevi ai Şcolii Gimaziale Nr. 1 din clasele V-VIII, împreună cu colegii lor din alte trei şcoli braşovene (Şcoala Gimnazială Nr. 27„Anatol Ghermanschi”, Şcoala Gimnazială Nr. 30, Şcoala Gimnazială Nr.31), au participat la atelierele de educaţie nonformală susţinute în şcoală de un fotograf şi un muzeograf, apoi au strâns informaţii despre viaţa cotidiană în timpul Oraşului Stalin (1950-1960), în principal, prin realizarea unor fotografii cu ajutorul aparatelor de fotografiat de unică folosinţă. Activităţile desfăşurate de elevi s-au concretizat prin realizarea Expoziţiei de fotografie „Oraşul Stalin pe înţelesul copiilor”, parte a Expoziţiei principale „Oraşul Stalin”, care a fost deschisă publicului pe data de 8 noiembrie 2017, la etajul Casei Sfatului. Expoziţia a fost vernisată în cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 1 în data de 22 mai 2018, când participanţii:... au povestit despre modulul interactiv„Oraşul Stalin pe înțelesul copiilor”,

18


... şi-au testat cunoştinţele dobândite pe parcursul proiectului în faţa display-urilor interactive,

... au primit diplome şi un catalog-proiect „Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor”.

19


Echipa de proiect Coordonatorul proiectului, Prof. de istorie Văleanu Ramona

20


Printre proiectele de mare succes desfășurate în anul acesta școlar pot enumera proiectul regional ”O șansă merit și eu!”, proiectele județene ”Să circulăm în siguranță!”, ,, Jocuri de ieri, jocuri de azi” precum și proiectul S.N.A.C. ”Dăruind, deschizi un suflet”, proiecte care promovează școala atât pe plan local, cât și pe plan regional. Toate aceste proiecte au avut ca școli partenere Școala Gimnazială Apața și Școala Gimnazială Măieruș. Proiectul ”O șansă merit și eu !” de mare impact la nivelul comunităților implicate: Prin acest eveniment s-a urmărit realizarea unor lucrări reprezentative care să evidențieze păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității umane prin combaterea discriminării de orice natură, el adresându-se tuturor elevilor claselor I-VIII din județele Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. Concursul s-a desfășurat sub îndrumarea consilierului școlar Dima Dorel, de la școala parteneră Măieruș în colaborare cu prof. Bumbea Dana, în perioada februariemartie 2018, iar participanții au trimis desene folosind tehnicile impuse: creion, acuarelă, ulei, colaje etc. Proiectul ,, Jocuri de ieri, jocuri de azi” ( ediția I) s-a desfășurat la nivelul județului Brașov , dorind să surprindă valenţele educative ale jocului, practicate de două/trei generaţii diferite, în contexte sociale diferite, în sisteme educaţionale diferite. Totodată, acest proiect vizează preocuparea pentru anumite evenimente culturale cu relaționarea și comunicarea cu alți elevi din școli similare din mediu rural, cu păreri și principii personale, cu asumarea responsabilității, eliminarea inhibiției de a fi din mediu rural ori de a aparține unei minorităti etnice, cu dezvoltarea inventivității și chiar cu o competiție loiaiă și creativă. Acest proiect a fost coordonat

21


cu succes de prof. înv. primar Terzea Anicuța, prof. Bumbea Dana, precum și prof. înv. primar Vasilescu Geanena ( de la Școala Gimnazială Apața). Derularea proiectului ”Dăruind, deschizi un suflet” (desfășurat pe perioada octombrie 2016-mai 2017) a avut drept motivație deschiderea și entuziasmul cu care copiii reacționează la această vârstă, stabilirea unor noi relații de prietenie, disponibilitatea de a dărui. Mesajul umanitar al proiectului de față a avut și scopul de a forma și dezvolta sentimente morale și atitudini comportamentale alese, în rândul copiilor. Consider că este necesară cultivarea sensibilității față de problematica umană și față de valorile moral-civice. În acest proiect au fost implicate prof. Rohatin Gabriela, prof. Deleanu Luminița, prof. Diaconu Laura, prof. Văleanu Ramona care au contribuit cu fișe de lucru, planșe, broșuri, pliante utile pentru buna desfășurare a lecțiilor cadrelor didactice din mediul rural, mai precis, Școala Gimnazială Augustin, aflate sub aripa directorului, prof. Muha Elena. Să vă povestim și despre proiectul ”Circulăm în siguranță!” ai cărui coordonatori au fost prof. înv. primar Perianu Constanța și prof. Bumbea Dana. Prezentul proiect este considerat de mare importanţă, deoarece beneficiarii, şcolarii participanţi la proiect sunt participanți la trafic, ca pietoni sau călători, care ajung la școală folosind mijloacele de transport în comun, iar educarea lor în cunoașterea și respectarea normelor și regulilor de circulație constituie un mijloc esențial prin care putem preveni implicarea elevilor în accidente. Diversitatea activităților propuse a avut ca scop implicarea directă a unui număr cât mai mare de școlari, care să participe la cel puțin una dintre activitățile propuse. Prof. Bumbea Dana

22


Bibliotecile tradiționale creează colecții, cele bune – servicii și doar bibliotecile grozave creează comunități. R. David Lankes

Mai frumos ca-ntr-o poveste – creștem la biblioteca școlii - educație non-formală în vacanța de vară. Școala Gimnazială nr. 1 din Brașov Emoțiile m-au ghidat să propun această școală de vară. De șase luni interacționez cu elevii noștri care mă îmbogățesc sufletește cu fiecare întâlnire. Copiii sunt simpli, dezinvolți, autentici și joviali. Emoția este un dar pe care îl avem cu toții. Liniștea, fericirea, puritatea sunt stări prezente în fiecare dintre noi. Emoții constructive. Cât de bogați putem fi când suntem “ca lumea”, așa cum suntem noi! Firescul este motto-ul nostru pe care îl adoptăm cu fiecare zi petrecută împreună. Nu avem reguli stricte la școala de vară. Ce ne-a adus împreună? Cărțile și normalitatea. Cel mai frumos mod de a aduce oamenii și copiii împreună, de a crea o comunitate în care fiecare să se simtă important și respectat, indiferent de vârstă, caracter sau condiție socială. Aceasta este și definiția unei biblioteci normale. Firescul este și devine pe zi ce trece o uimire în rândul părinților și al celor care simt acest sentiment. Nu e nimic special la școala de vară. Este ceva firesc, care este privit special, din păcate, pentru că în această lume, normalitatea este o raritate. Este trist, dar datorită entuziasmului copiilor mergem cu speranță înainte! Mai jos veți fi găsit momente și emoții pe care le-am creat împreună de-a lungul celor două săptămâni. Temele principale și obiectivele au fost: asocierea emoțiilor constructive cu biblioteca, lectura și voia bună. Exact cum un părinte ține în brațe pruncul care abia s-a născut, dar căruia îi răsfoiește o carte, va simți când va fi mai mare o oază de liniște, încredere și un sentimente că va fi protejat mereu alături de carte. Faptul că biblioteca creează legături și amintiri, sper ca cei mici să dezvolte sentimentul unei atrageri spre lectură și ceea ce este frumos și sănătos în viață. Să aprecieze armonia și echilibrul din viața lor, având ca reper frumosul autentic. Cartea, muzica, sentimentele unui prieten adevărat, altruismul și dorința de a dărui, sper să-i îmbogățească. Fiecare dintre ei sunt valoroși și unici în felul lor. Să sperăm că își vor descoperi valoarea și se vor raporta având repere și modele demne de urmat!

23


Povești cu ajutorul culorilor și al formelor: Copiii creează povești cu ajutorul desenelor pe care le fac pe planșă: curcubeul și norul sunt elemente din poveste create de ei, iar luna și soarele sunt elemente autentice de poveste. Spontaneitatea și originalitatea sunt obiectivele principale urmărite.

Clubul de limba engleză: copiii învață anumite verbe, poezii, mișcări cu ajutorul cântecelor și a jocului...Ne mișcăm dansăm și gesticulăm în funcție de ritm și cântec.

24


Citim povești și cântăm la chitară atunci, când afară, vremea este mai puțin prietenoasă cu noi.

În zilele cu soare facem mișcare. Jucăm handbal, baschet și fotbal. Intrăm apoi în clasă și citim povești, ascultând muzică.

Ne uităm la filme educative, oferite de Institutul francez datorită parteneriatului creat: CINed.

25


Punctăm sărbătorile care ne definesc ca popor, povestim despre româncuțe și românași de Ziua Iei, 24 Iunie.

Învățăm să ne comportăm conform codului bunelor maniere

26


Povești cu personaje confecționate din pungi de hârtie Iubim cititul 

Sunt un rege din povestea mea - David

Sunt puternic exact ca-n povestea mea  - Ștefan

27


Disctracția se termină în jurul orelor 15. Bucuria mea este simțită atunci când copiii mă întreabă: “Când ne mai vedem doamna?:).” 28


De fiecare dată cât voi fi simțit că prezența mea este un dar în viața lor!

Biblioteca pentru mine este cel mai frumos lucru! – Brioșă delicioasă cu un gând sublim, dăruită de Ștefan.

Bibliotecar, Ioana Chiru

29


PROIECT S.N.A.C. ” Alb și roșu” clasa a III-a A

Shoebox " un ALT proiect care dorește să bucure suflete prin gesturi simple, calde... La această campanie au participat clasele III C, VI A și VI C. Mulțumim diriginților, prof. Bumbea Dana, prof. Deleanu Luminița și prof. Bîrsan Luminița, copiilor și părinților pentru implicare.

30


31


MAGIA IERNII (văzută prin ochi de copil)

Au început din nou să cadă Câțiva fulgi mari de zăpadă. Noi, copiii, abia așteptăm Pe derdeluș ca să ne dăm. Sănii, schiuri și patine Ce le-am pregătit... prea bine, Haideți ca să le uzăm Și să stăm până-nghețăm!

Penelul de aur

Știm că-n iarna asta dragă, Vine-un Moș cu-a lui desagă Să aducă la copii Daruri multe, bucurii. ILIE ADRIAN - a IV-a A

Când Baba Iarna a venit Toți copacii i-a albit. Copilașii stau pe-afară Și fac oameni de zăpadă. Moșul este așteptat, Cu năsucul înghețat. Iarnă, noi te-am așteptat Cu nerăbdare și mult drag! VOICU ANDREEA - a IV-a A

32

Bradul mare


Iarna friguroasă Ne cam ține-n casă, Căci zăpada mare Ne udă la picioare. Bradul mare Daruri are: Globuri jucăușe. Moșul jucării aduce. BARBU ROBERT - a IV-a A Iarna, toți copiii o iubim, Cu drag o sărbătorim. De sunteți curioși acum, Povestea ei am să v-o spun: Se spune că trăia odată, În depărtări, o prea frumoasă fată, IARNA pe ea o chema, Fata Anului era. Avea părul argintiu, Presărat cu fulgi de nea; Avea ochii de cristal, Parcă făcuți pentru ea. IARNA are trei surori: VARA, plină de culori; PRIMĂVARA, în păr cu flori; TOAMNA, cu pomii uimitori. CHIRIBEȘ VERONICA - a IV-a A

33

ALEXA ANDREEA - a IV-a A


Într-o zi geroasă de iarnă, pe când zăpada se așternuse ca o mantie albă și strălucitoare, Elena a ieșit afară, cu prietenii, la joacă. În jurul lor era un peisaj de poveste: copacii parcă erau din zahăr, iar câmpul, de cristal! La un moment dat, copiii s-au hotărât să sculpteze în omătul proaspăt depus. Elena s-a decis să construiască un om de zăpadă pe care, mai apoi, să-l personalizeze. După ce i-a finalizat corpul, i-a atașat un morcov pe post de nas, o cratiță în loc de căciulă, pietricele în loc de nasturi, iar în loc de mâini i-a pus două crenguțe. Când a început să se întunece, Elena și prietenii săi au intrat în casă. Noaptea, a început să îl viseze pe drăgălașul om de zăpadă pe care îl crease și care, parcă, prinsese viață: îi zâmbi și începu să-i vorbească, apoi, printr-o magie, o transformă în Crăiasa Zăpezii, îmbrăcată într-o rochie argintie pe care erau țesuți mii de fulgi de nea! În atmosfera feerică, Crăiasa Zăpezii era înconjurată de toți prietenii ei și totul părea aievea. De dimineață, însă, când s-a trezit, Elena și-a dat seama că totul fusese doar... un vis frumos! ALEXA ANDREEA - a IV-a A Într-o zi friguroasă de iarnă, Ana și Maria au ieșit afară să se bulgărească. După ce s-au plictisit, au hotărât să facă un om de zăpadă. După ce l-au terminat, Ana a spus foarte fericită: - Ooo! Hai să-l numim NORULEȚ, pentru că este pufos ca un nor! - Ce idee fantastică ai! i-a zis Maria, entuziasmată. Omul de zăpadă avea: niște năsturei negri pe post de ochișori, un morcov ca o portocală coaptă în loc de nas, o căciuliță mititică pe cap și un fular foarte călduros la gât. Era fabulos! La lăsarea întunericului, fetele au intrat în casă. Dar omul de zăpadă tot acolo a rămas. Pe la miezul nopții, CRĂIASA ZĂPEZII veni să-l vadă pe NORULEȚ ca să-l introducă în baza de date a Iernii. CRĂIASA i-a spus: - Bună, NORULEȚ! Mă bucur să te văd, în sfârșit! - De unde îmi știi numele? Cum pot eu să vorbesc?! s-a mirat acesta. Tu numai noaptea poți să vorbești și numai cu cei care lucrează la “BAZA DE DATE A IERNII“. Acum doream să-ți pun niște întrebări. Să începem! - Dar, stai! Eu nu știu nimic despre mine! Cum aș putea să-ți răspund? - Asta este cam grav! Dar nu-i nimic, vom face “o vizită” în trecutul tău!

34


- Bine! Ce trebuie să iau cu mine? a întrebat, nedumerit, NORULEȚ. - Ooo, nimic! Haide, ține-mă de mână! CRĂIASA ZĂPEZII opri timpul, deschise un portal în trecut și săriră în el. Acolo văzură prima zi din viața lui NORULEȚ: cine l-a făcut și unde a fost făcut. Nu au stat foarte mult pe acolo, deoarece doar în acea zi fusese construit. Când s-au întors, CRĂIASA ZĂPEZII nu i-a mai pus lui NORULEȚ acele întrebări, doar văzuse cu ochii ei ce se întâmplase în trecutul acestuia! Dimineața, când s-au trezit, Ana și Maria au privit pe fereastră și, cu uimire, l-au văzut pe NORULEȚ distrus: era una cu asfaltul! CRĂIASA ZĂPEZII îi luase sufletul, mintea, sentimentele și amintirile și le pusese într-un cufăr cu eticheta “FANTASTICUL OM DE ZĂPADĂ“. Iarna următoare, CRĂIASA l-a așezat în același loc, căci acum îi știa trecutul! POMER BRIANNA - a IV-a A

Bulgărași pufoși de nea Bat în geamul casei mele: Străluciri, parfum de stea, Bucuria vieții mele. Iarnă, Zână așteptată, Ai venit cu cânt duios! Peste dealuri, tu revarsă Munți de alb și de frumos! PALADE ALESSIA – clasa a V-a A A sosit iarna cea mult așteptată de noi, toți! Ninge, ninge! Oricât de mult ți-ar plăcea vara, trebuie să recunoști că iarna are farmecul ei. Zăpada, gerul, sărbătorile și amintirile de la săniuș te fac să îndrăgești Anotimpul Alb. Iubesc Iarna pentru frumusețea ei, pentru sclipirea ei de diamant. Cerul alb împrăștie spre sol o sumedenie de fulgi de nea, mai mari sau mai mici, care se rotesc veseli, în aer. Mai târziu, adierea vântului te îndeamnă să dansezi cu fulgii care sclipesc în razele soarelui ca niște steluțe de argint.

35


Natura încearcă să reziste în fața iernii care s-a instalat în forță. Frigul pătrunzător a intrat în scoarța copacilor adormiți ce par a fi niște statui înalte și amorțite pe vecie, dornice să cucerească înălțimile. Stratul de zăpadă crește văzând cu ochii și acoperă totul cu o mantie albă și pufoasă. Cu toate acestea, întregul peisaj emană bucurie și optimism. Tabloul general, dominat de albul pur al zăpezii, este minunat și reușește să pună în valoare pe deplin frumusețea naturii! ILIE RALUCA – clasa a VI-a A

Vreau, dragă IARNĂ, să știi că ești un anotimp minunat, îndrăgit de toată lumea! Copiii se bucură de venirea ta, de fiecare dată! Neaua este darul tău: micile cristale de gheașă zburdă prin împărăția cerului până când se aștern liniștite pe pământ. Atunci este momentul când oamenii de zăpadă se înalță, iar copiii încep să caute derdelușul perfect pentru săniuș. Iarnă, tu ești și anotimpul sărbătorilor, iar trecerea în Noul An tot ție îți aparține! PAPUC CRISTINA – clasa a VI-a B

Iarna vine de pe creste, Se lovește de ferestre Și aduce, ușor-ușor, Fulgii ce dansează-n zbor. Cât e de frig, n-ai ce să spui, Poți să-ți iei geaca din cui Și cu frigul te înveți Când afară sunt nămeți! Zâna Iernii suflă acum Și aduce ger – îți spun: Iarna asta-i friguroasă, Dar zăpada-i tot pufoasă! 36


Când a văzut că ne-am supărat, Zâna cu vânt cald a suflat, Căci vrea să ne ofere-n dar O iarnă ca... în calendar!

MESAROȘ ALEXIA – clasa a VI-a B

În sfârșit, a sosit IARNA!!! Zăpada a împânzit orașul. Copacii strălucesc sub acoperișul cerului alb, iar cristalele de nea dansează armonios, ca într-un vals, așezându-se ușor, pe ramurile lor. Alți fulgi, micuți și firavi, se aștern pe gardurile vii și pe pământul pregătit să devină o plapumă pufoasă și călduroasă pentru nenumăratele făpturi rămase fără apărare în fața gerului. Deodată, o rază timidă de soare străbate norii fumurii, aducând cu ea speranța unei zile senine!

NISTOR MIRUNA – clasa a VI-a B

Colindatul, pe-nserat, Crăciunul aproape “gătat”, Anul Nou cu bucurie, Sărbători cu armonie! Toate-acestea, fără-ndoială, Stârnesc emoția finală: Luminițe, clopoței, Împodobim bradul cu ei! ȚÎRU EDUARD – clasa a VII-a B Coordonatori proiect ,,Festivalul iernii”: prof. Palade Simona și Terzea Anicuța

37


Penelul de aur

38


HODEA FABIAN_cl. a VI-a A

STRUGARU LAURA_cl. a VI-a A

NICOLAE IRINA_cl. a VI-a A

HODEA FABIAN_cl. a VI-a A

BĂLAN CRISTINA _cl. a VI-a A

PAPUC CRISTINA_cl. a VI-a B

NISTOR MIRUNA_cl. a VI-a B Îndrumător: prof. BLIDARU SILVIU

39


STREZA FLAVIA_cl. a II-a A

STREZA FLAVIA_cl. a II-a A

ENE AMALIA_cl. a II-a A

IFRIM LARISA_cl. a II-a A

TOFAN ANA_cl. a II-a A

DEDE IANIS_cl. a II-a A

CREȚU SEBASTIAN_cl. a II-a A

IATAN ȘTEFANIA_cl. a II-a A

COMAN TUDOR_cl. a II-a A

PREDA EDUARD_cl. a II-a A OLTEANU TEODORA_cl. a II-a A

40


LUKACS ANDREEA_cl. a II-a A

TOMELE TEODORA_cl. a II-a A

CIGĂRAN DARIA_cl. a II-a A

MATYAS DAVID_cl. a II-a A

Îndrumător: prof. SANDU MARIA

Clasa a II-a C_îndrumător: prof. OANCEA VALERIA

41


RADU ANDREI – I B

CATANĂ CARINA – I B

BĂDILĂ DAVID – I B

CĂUNEAC MEDEEA – I B

ANDREI DELIA – I B

STANCIU IRINA – I B

STOICA ANASTASIA – I B

JANCSO ROBERT – I B 42


NANU ALEXANDRA – I B

FILICHI ANDREEA – I B

PANĂ MAYA – I B

COSTACHE DAVID – I B

CĂUNEAC MEDEEA – I B

HURUBEAN ALEXANDRU–I B

BĂDILĂ DAVID – I B

STOICA GEORGE – I B

RADU ANDREI, TRIFAN TEODORA, COSTACHE DAVID, CĂUNEAC MEDEEA - I B Îndrumător: prof. Belc Elena 43


44


45


Clasa a II-a A_ Îndrumător: prof. SANDU MARIA

46


Clasa a II-a C_îndrumător: prof. OANCEA VALERIA

47


……………………………..............................................................................................................................

Proiect Magie în spațiu

Chiribeș Veronica-clasa a IV-a A

Proiect Mănăstirea Horezu

Pomer Brianna- clasa a IV-a A

48


Proiect: Bisericile de lemn din Maramureș Chiribeș Veronica-clasa a IV-a A

Proiect: Personalități -Carol I Ilie Adrian, Dragotă Robert-clasa a IV-a A 49


Proiect: Drepturile și îndatoririle copilului Ilie Adrian, Dragotă Robert-clasa a IV-a A

Proiect: SATURN Muntă Mihai, Drîngă Denisa-clasa a IV-a A

50


Proiect: Personalități -Carol I Leonte Andrei, Vandra Cristina-clasa a IV-a A Lucrări realizate sub îndrumarea prof. Horneț Simona

Matei Georgiana; Vârlan Alexandru – clasa a IV-a C

51


Proiect: Bucureşti este un oraş frumos! Zaharia Denisa – clasa a IV-a C

Proiect: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României Vârlan Alexandru – clasa a IV-a C 52


Proiect: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României Rotăraşu Dragoş – clasa a IV-a C

Proiect: Ziua Naţională a României Zaharia Denisa; Munteanu Cristian – clasa a IV-a C

53


Proiect: Personalităţi - Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş Grosu Ştefan; Rotaru David – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Turnul Negru Zaharia Denisa – clasa a IV-a C

54


Proiect: Monumente istorice – Mausoleul de la Mărăşeşti Ştefănescu Erica– clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Turnul Chindiei Trandafir Ana – clasa a IV-a C

55


Proiect: Monumente istorice – Castelul Schwerin Rotăraşu Dragoş – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Poarta Sărutului Szentpali Raymond – clasa a IV-a C

56


Proiect: Monumente istorice – Bojdeuca Ion Creanga Spătaru Ionuţ – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Poarta Sărutului Roşca Bianca – clasa a IV-a C

57


Proiect: Monumente istorice – Castelul Bran Matei Georgiana – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Casă din Transilvania Iordache Remus – clasa a IV-a C

58


Proiect: Monumente istorice – Turnul Alb Dulcinatu Alexandra – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Arcul de Triumf Grosu Ştefan – clasa a IV-a C

59


Proiect: Monumente istorice – Poarta Sărutului Căţoiu Mara – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Turnul Negru Doroftei Mădălina – clasa a IV-a C

60


Proiect: Monumente istorice – Prima Şcoală Românească Rotaru David – clasa a IV-a C

Proiect: Monumente istorice – Coloana Infinitului Vârlan Alexandru – clasa a IV-a C

61


Proiect: Vieţuitoarele mărilor şi oceanelor Ciucur Robert – clasa a IV-a C

Proiect: Medii de viaţă - Pajiştea Căţoiu Mara; Moldovan Nadia; Roşca Bianca – clasa a IV-a C

62


Proiect: Medii de viaţă Ghiran Narcis – clasa a IV-a C

Proiect: Muzeul Naţional de Istorie Naţională - Franţa Ghiran Narcis – clasa a IV-a C

63


Proiect: Muzeul de Istorie Naţională “Grigore Antipa” Ghiran Narcis – clasa a IV-a C C

Îndrumător: prof. Mateşan Ildiko

CLASA PREGĂTITOARE B “DELFINAȘII” Îndrumător, profesor BORULEA IULIANA

64


65


66


67


DescoperiĹŁi campionul din voi!

68


OLTEANU TEODORA FLORENTINA - cl. a II-a A Concurs gimnastică locul III cu echipa_Chișinău (diplomă și medalie)_octombrie, 2017 OLTEANU TEODORA FLORENTINA - cl. a II-a A Diploma Concurs gimnastică CUPA ROMÂNIEI_noiembrie, 2017

TOMELE TEODORA_cl. a II-a A Cupa Limpicii, Tenis, Nivel Roșu_ERSTE ASSET MANAGEMENT; Cupa Limpicilor la tenis_Asociația Clubul Sportiv Limpicii Brașov, categoria Începători-Fete (diplome și medalie)

69


DEDE IANIS ALEXANDRU_cl. a II-a A_Cupa CORONA Brașov, natație-50 m, Spate; 50 m, Crawl (diploma)

PREDA EDUARD ȘTEFAN – cl. A II-a A_Diploma. Medalie și trofeu “Turneul campionilor”, ERSTE, Asset Management_proba Portocaliu_CEL MAI BUN FOREHAND (16 decembrie 2017)

TOFAN ANA MARIA – cl. a II-a A_Diploma /Certificat KIU “SHIN-DOJO” (13 decembrie 2017)

70


BURLACU DRAGOȘ ANDREI – cl. a II-a A_ Diploma “SHIN-DOJO” pentru dezvoltare și progres pe calea Ashihara Karate (ediția I a Stagiului Național al Clubului “SHINDOJO” (12 noiembrie 2017)

TOMELE TEODORA_clasa a II-a A_Premiul III la CUPA LIMPICILOR LA SCHI, categoria I – IV, fete (diplomă și medalie – februarie, 2018)

OLTEANU TEODORA FLORENTINA_Premiul II_Concursul Național de Gimnastică Ritmică la CUPA UNIRII, categoria 9 ani, ACS TRANSILVANIA BRAȘOV (diplomă și medalie – martie, 2018)

71


TOFAN ANA MARIA – cl. a II-a A_Diploma /Certificat KIU “SHIN-DOJO” (16 aprilie 2018)

BURLACU DRAGOȘ ANDREI – cl. a II-a A_Locul II_ ASHIHARA GETHIKA CUP, ediția a VIII-a. proba KUMITE + 35 KG-A și Locul III_ASHIHARA GETHIKA CUP, ediția a VIII-a, proba KATA individual, Clubul Sportiv SHIN-DOJO, Constanța, MASC 2009-2010 (diplome și medalii, 2 iunie 2018)

72


OLTEANU TEODORA FLORENTINA clasa a II-a A_Diploma TURNEUL INTERNAŢIONAL ’’CIOCÂRLIA’’ 2017, Gimnastică ritmică sportivă, categoria III

TOMELE TEODORA CIGĂRAN DARIA ELENA clasa a II-a A Medalie, MARATONUL INTERNAŢIONAL ’’TELEKOM SPORT’’, proba 1 km, Braşov, 2018

73


OBOROCEANU VLAD GABRIEL-clasa a II-a A, DIPLOME - “Interliga Națională de Fotbal U7 – U10, ediția 2017-2018” Clubul CORONA Brașov și Clubul ASSR Brașov:

Cupa TYMBARK_Locul I, fotbal, faza pe județ_29.01.2018 MANOLE EDUARD, cl. I D; MIHALCEA FABIAN, cl. a II-a D; OBOROCEANU VLAD, cl. a II-a A; IVAN ALIN, cl. I C, TAMAȘ ADRIANO, CPD; TROFIN TEODOR, cl. a II-a A

Antrenor: prof. MANEA FLORIN

74


STOICA GEORGE - I B ȘAH

TRIFAN TEODORA DALIA – I B PATINAJ ARTISTIC

PERȚEA MIHAI - I B KARATE

75


STOICA ANASTASIA - I B MARATON

BĂDILĂ DAVID – I B MARATON

NANU ALEXANDRA - I B MARATON, ÎNOT

Sportivii clasei a IV-a A: Pătru Andrei, Vandra Cristina, Chiribeș Veronica, Ilie Adrian 76


SPORTIVII CLASEI a III-a C Scopul activităților extrașcolare este de a susține dezvoltarea aptitudinilor sociale ale copilului, cultivarea talentelor sale sau chiar integrarea copilului în anumite grupuri sociale. Dintre elevii clasei a III-a C care participă la astfel de activități extrașcolare îi amintim pe: COLȚEA DARIUS EMILIAN - este legitimat la ACS SR Municipal Brașov;

- 40 de goluri înscrise în sezonul actual ;

77


DUMITRACHE SARAH – activează la Clubul Sportiv Hac Long Trao urmează cursuri de arte marțiale Qwan ki do, metode tradiționale chino - vietnameze.

KOSA PATRICK

RAUL- practică karate still

Shotokan, la clubul Budo Karate Brașov, sub îndrumarea tatălui său Kosa Arpad. Pentru el acest sport este un mod de viață, îl învață să aibă încredere în forțele proprii,

să se

concentreze, să se disciplineze și să apere.

78


DUMITRACHE SARAH; CIORĂȘTEANU DENISA IOANA; PREDA RAISA ANDREEA; PĂCURAR DARIA MARIA; STRATULAT ANA MARIA urmează cursuri de gimnastică ritmică la Clubul Sportiv Transilvania.

ROȘU EDUARD IOAN – participă la cursuri de haltere la Clubul Sportiv CSM Brașov. A obținut locul 3 la Campionatul Național de Haltere juniori II de la Botoșani din luna mai 2018.

79


VÎRLAN DALIA MARIA – clasa a VI-a B_Echipa A.C.S. BRAVOL BRAŞOV: Diplomă_Locul VI la competiţia din Campionatul Naţional Div. Speranţe Feminin Ediţia 2017/2018 Diplomă_Cupa 1 IUNIE la Volei_ pentru participare la activităţi artistice, creative şi sportive cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului, Râşnov 2018

80


Aveţi cuvântul!

81


Clasa pregătitoare A „Românaşii” Prof. înv. primar PALADE SIMONA CLAUDIA

Într-o zi de toamnă dulce, cu miros de ploi şi soare, Românaşi şi româncuţe, îmbrăcaţi în sărbătoare, Au păşit pe poarta şcolii, cu dorinţă arzătoare, Ca să scrie azi povestea, clasei pregătitoare. Românaşii se numesc, cu ei visuri se-mplinesc, Multe lucruri vor să-nveţe, lucruri bune şi poveţe, Să clădească amintiri, dincolo de-orice trăiri, Îndrumaţi cu drag, răbdare, de scumpa lor învăţătoare. Şi aşa, la încheiere, gânduri bune pentru voi, Cititori dragi ai revistei, fie soare, fie ploi, Azi, în zi de sărbătoare, dintr-un an de centenar, Zâmbete şi voie bună noi vă oferim în dar!!! 82


83


Într-o zi frumoasă, de toamnă, a apărut pe lume un grup de bobocei. Cu zâmbetul pe buze și multe gânduri bune, pregătiți fiind pentru un început de viață școlărească, au intrat în clasă, au pus întrebări și au căutat răspunsuri despre toate lucrurile din lume. Reușind să-și depășească emoțiile, făcându-și prieteni noi și acumulând multe cunoștințe, au devenit până la finalul clasei pregătitoare elevi veseli, creativi, care nu au uitat să se distreze în fiecare zi.

P

84


CLASA PREGĂTITOARE D Am pornit un drum într-o lume minunată, alături de Mickey și Minnie, pe care o vom continua însoțiți de personajele Disney. Acum, la sfârșitul primului an școlar, facem un rezumat și observăm că începutul drumului a fost anevoios, cu greutăți, cu multe urcușuri, dar, spre final, drumul a devenit mai ușor, mai lin, pentru că ne-am format deprinderi, am învățat să citim, să socotim, să cântăm, să ne jucăm, să colaborăm și să fim prieteni de nădejde. Am realizat multe lucruri împreună: am participat la concursuri (Comper, Performer, Proeducația) obținând rezultate foarte bune, am vizionat spectacole („Amintiri din copilărie” la Reduta și „Degețica” la Operă), am făcut scurte călătorii, descoperind orașul natal, Prima Școală Românească, Biserica Sfântul Nicolae din Schei, Intitutul de Silvicultură, Fabrica de ciocolată.

A fost un an minunat, cu elevi minunați, curioși, plini de energie, entuziasm și încrezători... suntem Disney 

85


"Olimpicii" sunt printre noi

„Ai câştigat? Continuă! N-ai câştigat? Continuă!” (Pierre de Coubertin) 86


VALERIU EMILIA_cl. a II-a A și VALERIU SEBASTIAN-cl. a III-a C - Concurs folcloric Palatul copiilor –16 decembrie 2017

VALERIU EMILIA_cl. a II-a A și VALERIU SEBASTIAN-cl. a III-a C _ Concurs .............. Palatul copiilor – 5 decembrie 2017

VALERIU EMILIA__cl. a II-a A_Premiul I – Concursul de teatru istoric dedicat Unirii Principatelor Române și Centenarului Marii Uniri de la Muzeul “Casa Mureșenilor”_ Palatul Copiilor și Elevilor Brașov

87


Clasa a IV-a A - Concursul Proeducația

Concursul Proeducația Clasa a IV-a C

88


Concursul Performer Clasa a IV-a C

Concursul Comper – Comunicare Clasa a IV-a C

Concursul Comper – Matematică Clasa a IV-a C

89


CLASA a III-a C

Concursul Comper - Limba și literatura română Etapa I Premiul I: Tănase Teodora,Valeriu Sebastian Premiul al II-lea: Nistor Daria, Chintoan Lavinia, Dumitrache Sarah, Kosa Patrick, Moldoveanu Luiza Premiul al III-lea: Preda Raisa Andreea, Voiculescu Alexandru Ionuț, Ilinca Cristiana, Bălăuță Sebastian Cosmin, Costache Andrei Peter Etapa a II-a Premiul I: Nistor Daria, Valeriu Sebastian, Preda Raisa Andreea Premiul al II-lea: Dumitrache Sarah, Jugănariu Marius Nicolae, Kosa Patrick Premuil al III-lea: Concursul Comper - Matematică Premiul I : Nistor Daria, Preda Raisa, Valeriu Sebastian Premiul al II-lea: Dumitrache Sarah, Jugănariu Marius Nicolae, Stângă Sebastian, Tănase Teodora Premiul al III-lea: Păcurar Daria, Laza Bianca, Bobescu Bogdan, Filichi Elena Antonia ETAPA NAȚIONALĂ Limba și literatura română: Premiul I: Valeriu Sebastian Matematică: Premiul I: Valeriu Sebastian Concursul PROEDUCAȚIA: Ediția din luna noiembrie: Lb. română: Premiul al III-lea: Kosa Patrick Raul Matematică: Premiul al III-lea: Valeriu Sebastian Ediția din luna mai: Lb. română: Premiul I:Valeriu Sebastian, Jugănariu Marius Nicolae Premiul al II-lea: Filichi Elena Antonia 90


Matematică: Premiul I: Valeriu Sebastian Premiul al III-lea: Dumitrache Sarah Concursul PERFORMER Premiul I: Valeriu Sebastian Premiul al II-lea: Tănase Teodora Premiul al III-lea: Dumitrache Sarah, Kosa Patrick, Păcurar Daria

Delfinii iscusiți Prof. Mariana Pirpiliu

Prietenoși, isteți, veseli, noi, delfinii clasei I A, am avut și în acest an școlar rezultate demne de luat în seamă. Anul acesta am reușit să participăm la Comper, doar la etapa a II-a, dar am obținut punctaje foarte bune. 1. Comunicare în limba română: Premiul I Bălășoiu Ania Codleanu Vlad Nicolae Mureș Larisa Tomica Ioana Ioniță Sonia Premiul al II-lea Nistor David Isac Nicoleta Ioniță Eduard 91


Drângă Denis Cățoiu Darius Bucur Cosmina Stoian Patrisia Oancea Andreea Premiul al III-lea Stângă Septimiu Mincu Cristian Petrescu Caludiu Ciriblan Iosua Tibescu Eduard Mențiune Ciriblan Maria Stancu Delia Constantinescu Tudor Dănilă Cătălin Furtună Ștefan 2. Matematică și explorarea mediului Premiul I Cățoiu Darius Premiul al II-lea Bălășoiu Ania Ioniță Sonia Ioniță Eduard 92


Mincu Cristian Premiul al III-lea Furtună Ștefan Stoian Patrisia Stângă Septimiu Isac Nicoleta Mențiune Tomica Ioana Tibescu Eduard Oancea Andreea Nistor David Petrescu Caludiu Bucur Cosmina Codleanu Vlad Mureș Larisa Constantinescu Tudor

Dacă v-am impresionat cu aceste rezultate, care ne-au încununat eforturile depuse pentru a asimila cât mai multe cunoștințe atât la comunicare în limba română, cât și la matematică și explorarea mediului, să știți că nu ați aflat prea multe despre noi. Ne plac foarte mult ieșirile în aer liber. Anul acesta am fost pentru prima dată la un muzeu de istorie – Muzeul Județean de Istorie din Brașov - și am aflat foarte multe lucruri interesante.

93


Ne plac și activitățile practice, fie că se desfășoară în sala de clasă, unde, printre alte activități, am confecționat zambile pentru mamele noastre

sau am lucrat în echipe la un proiect foarte interesant despre animale.

94


Tot o activitate practică foarte reușită a fost prepararea unei pizza, după gustul fiecăruia dintre noi, și taaaare mult ne-a mai plăcut ceea ce am făcut!

95


96


Aceștia suntem noi, pregătiți pentru a urca încă o treaptă importantă a vieții de școlar – clasa a II-a.

97


REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVII CLASEI a II-a A LA CONCURSUL NAŢIONAL ComPer LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – etapa judeţeană I CIGĂRAN DARIA COMAN TUDOR CREŢU SEBASTIAN DEDE IANIS LUKACS ANDREEA NASTOVICI MARIA OBOROCEANU VLAD OLTEANU TEODORA BURLACU DRAGOŞ STREZA FLAVIA TOMELE TEODORA IONIŢĂ DIANA TIU FILIP TOFAN ANA MARIA BUZAŞ VLAD ENE AMALIA GRECICA-BRÂNZEA ALEXANDRA IATAN ŞTEFANIA IFRIM LARISA VALERIU EMILIA BELEIU FRANCESCO MATYAS DAVID PREDA EDUARD RAU BOGDAN TROFIN TEODOR

100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 90 puncte 90 puncte 90 puncte 85 puncte 85 puncte 85 puncte 80 puncte 80 puncte

Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul III Premiul III

80 puncte 80 puncte 80 puncte 80 puncte 75 puncte 75 puncte 75 puncte 75 puncte 70 puncte

Premiul III Premiul III Premiul III Premiul III Premiul III Premiul III Premiul III Premiul III Menţiune

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – etapa judeţeană II BURLACU DRAGOŞ CIGĂRAN DARIA COMAN TUDOR CREŢU SEBASTIAN DEDE IANIS GRECICA-BRÂNZEA ALEXANDRA LUKACS ANDREEA NASTOVICI MARIA OBOROCEANU VLAD

100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 100 puncte 98

Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I


OLTEANU TEODORA TIU FILIP IFRIM LARISA STREZA FLAVIA TOMELE TEODORA BELEIU FRANCESCO BUZAŞ VLAD ENE AMALIA IATAN ŞTEFANIA PREDA EDUARD TOFAN ANA MARIA IONIŢĂ DIANA VALERIU EMILIA MATYAS DAVID TROFIN TEODOR RAU BOGDAN

100 puncte 100 puncte 95 puncte 95 puncte 95 puncte 85 puncte 85 puncte 85 puncte 85 puncte 85 puncte 85 puncte 80 puncte 80 puncte 75 puncte 70 puncte 70 puncte

Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul I Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II Premiul III Premiul III Premiul III Menţiune Menţiune

MATEMATICĂ – etapa judeţeană I BURLACU DRAGOŞ COMAN TUDOR TOMELE TEODORA TIU FILIP CREŢU SEBASTIAN PREDA EDUARD DEDE IANIS NASTOVICI MARIA STREZA FLAVIA VALERIU EMILIA BELEIU FRANCESCO BUZAŞ VLAD CIGĂRAN DARIA ENE AMALIA GRECICA-BRÂNZEA ALEXANDRA IATAN ŞTEFANIA IFRIM LARISA IONIŢĂ DIANA LUKACS ANDREEA OBOROCEANU VLAD

100 puncte Premiul I 100 puncte Premiul I 100 puncte Premiul I 90 puncte Premiul II 85 puncte Premiul II 85 puncte Premiul II 80 puncte Premiul III 80 puncte Premiul III 80 puncte Premiul III 80 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 75 puncte Premiul III 99


OLTEANU TEODORA TROFIN TEODOR MATYAS DAVID TOFAN ANA MARIA RAU BOGDAN

75 puncte 70 puncte 65 puncte 65 puncte 65 puncte

Premiul III Menţiune Menţiune Menţiune Menţiune

MATEMATICĂ – etapa judeţeană II BURLACU DRAGOŞ

100 puncte

Premiul I

COMAN TUDOR

100 puncte

Premiul I

TOMELE TEODORA

100 puncte

Premiul I

VALERIU EMILIA

100 puncte

Premiul I

CREŢU SEBASTIAN

85 puncte

Premiul II

STREZA FLAVIA

85 puncte

Premiul II

CIGĂRAN DARIA

80 puncte

Premiul III

DEDE IANIS

80 puncte

Premiul III

ENE AMALIA

80 puncte

Premiul III

LUKACS ANDREEA

80 puncte

Premiul III

NASTOVICI MARIA

80 puncte

Premiul III

PREDA EDUARD

80 puncte

Premiul III

BELEIU FRANCESCO

75 puncte

Premiul III

GRECICA-BRÂNZEA ALEXANDRA

75 puncte

Premiul III

IATAN ŞTEFANIA

75 puncte

Premiul III

IFRIM LARISA

75 puncte

Premiul III

OBOROCEANU VLAD

75 puncte

Premiul III

OLTEANU TEODORA

75 puncte

Premiul III

TIU FILIP

75 puncte

Premiul III

TOFAN ANA MARIA

75 puncte

Premiul III

IONIŢĂ DIANA

70 puncte

Menţiune

RAU BOGDAN

70 puncte

Menţiune

BUZAŞ VLAD

65 puncte

Menţiune

MATYAS DAVID

65 puncte

Menţiune

TROFIN TEODOR

65 puncte

Menţiune

100


REZULTATE OBŢINUTE DE ELEVII CLASEI a II-a A LA ETAPA NAŢIONALĂ, 2017-2018 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ DEDE IANIS – premiul I (100 puncte) LUKACS ANDREEA – premiul I (95 puncte) NASTOVICI MARIA – premiul I (95 puncte) OBOROCEANU VLAD – premiul I (95 puncte) COMAN TUDOR – premiul II (90 puncte) CREŢU SEBASTIAN – premiul II (90 puncte) OLTEANU TEODORA – premiul II (90 puncte) CIGĂRAN DARIA – premiul III (80 puncte) MATEMATICĂ BURLACU DRAGOŞ – premiul I (95 puncte) COMAN TUDOR - premiul II (90 puncte) TOMELE TEODORA - premiul III (80 puncte) Aceștia suntem noi, premianții clasei a II-a A

Îndrumător, prof. Maria Sandu

101


REZULTATELE OBȚINUTE DE ELEVII CLASEI a – II-a B LA CONCURSUL NAȚIONAL COMPER A mai trecut un an… Pas cu pas, zi după zi, s-au semănat „semințele cunoașterii”. Cu atenție și pricepere, elevii s-au străduit să demonstreze cât de bine și temeinic au crescut aceste semințe în mintea lor. La finalul anului, cuantificăm reușitele… Elevii clasei a II-a B au participat la Concursul Național Comper, obținând următoarele rezultate:

COMUNICARE – ETAPA I

 PREMIUL I : Mâșu Timeea  PREMIUL II: Robu Iulia, Tontsch Theodor, Șerban Ioana, Năstasă Bianca  PREMIUL III: Moraru Rareș, Voivu Maya, Negoiță Teodora  MENȚIUNE: Agoston Daria, Bogatu Ayan, 

COMUNICARE – ETAPA a II-a

 PREMIUL I: Robu Iulia, Voicu Maya, Șerban Ioana, Gafton Raluca, Bogatu Ayan, Mâșu Timeea, Tontsch Theodor, Năstasă Bianca  PREMIUL II: Terzea Alessandro, Gavrilă Diana  PREMIUL III: Teodoresei Ștefan, Dragomir Tabita, Condrea Andrei, Huțanu David, Drăghiciu Delia, Negoiță Teodora, Sălaghe Alexandru, Moraru Rareș, Mitran Raul  MENȚIUNE: Ciobanu Mario   MATEMATICĂ – ETAPA I  PREMIUL I: Șerban Ioana 102


 PREMIUL II: Voicu Maya  PREMIUL III: Agoston Daria, Mareș Andrei  MENȚIUNE: Tontsch Theodor, Negoiță Teodora, Năstasă Bianca, Bogatu Ayan, Terzea Alessandro  MATEMATICĂ – ETAPA a II-a  PREMIUL II: Voicu Maya  PREMIUL III: Șerban Ioana  MENȚIUNE: Bogatu Ayan, Agoston Daria, Mareș Andrei, Gafton Raluca 

COMUNICARE – ETAPA NAȚIONALĂ

 PREMIUL I: Mâșu Timeea

Felicitări, dragi copii! Prof. Terzea Anicuța

103


CAMPIONII DISNEY_Clasa pregătitoare D Îndrumător, prof. Ștefan Daniela Florea Maia Gabriela și Dragomir Rebecca Gabriela Dansuri moderne Locul 1 – „ Lebăda de Cristal” , București, Concurs Național Locul 1 – „Buburuza de aur”, Târgul Mureș, Concurs Național. Tamaș Adriano Stefano Fotbal – „Kids Tâmpa” Locul 1 – Turneul Sparta Spring, București Locul 2 - Royal Security, Făgăraș Nițu Sara Theodora Locul 2 - Cupa „Eu înot” Sf. Gheorghe Locul 2 - Cupa „Salina Turda”, Turda Ciobanu Lorena Maria – Gimnastică PERFORMER Câdă Miruna Georgiana – Premiul I, Faza Națională Faza pe școală Nițu Sara Theodora – Premiul I Terzea Leonardo – Premiul I Boutiuc Matei Ștefan – Premiul II Câdă Miruna Georgiana -Premiul II Kajcsa Ciprian Ștefan – Premiul II 104


PROEDUCAȚIA Câdă Miruna Georgiana – Premiul II, Limba Română Premiul III, Matematică Grill Rareș Alexandru – Premiul II, Română Popovici Emilia – Premiul II, Română Ciobanu Lorena Maria – Premiul III, Română Dragomir Rebecca – Premiul III, Matematică Kajcsa Ciprian Ștefan – Premiul III, Română Nițu Sara – Premiul III, Română

COMPER clasa a III-a A FAZA NAȚIONALĂ PREMIUL I-matematică- MOCAN ANDREI PREMIUL I-lb. română-ȘERBAN TUDOR ANGHELESCU SOFIA Îndrumător, prof. Dragomirescu Carmen 105


ȘCOALA NOASTRĂ A PRIMIT TITLUL DE „ ȘCOALA ANULUI ” PENTRU NUMĂRUL MARE DE PARTICIPANȚI ȘI PENTRU REZULTATELE BUNE OBȚINUTE!

VALERIU EMILIA MARIA - clasa a II-a A_Premiul III_Concursul de interpretare ’’PAGINI MUZICALE ROMÂNEŞTI’’, 20-27 noiembtrie 2017, Palatul Copiilor (Muzică clasică – Pian, categoria B, 7-8 ani)

106


REZULTATELE OBŢINUTE LA OLIMPIADA DE LIMBA ENGLEZĂ

-

ETAPA JUDEŢEANĂ (24 februarie 2018): ANDREI ALEXANDRA

– clasa a VII-a B: Menţiune (83 puncte)

BERTALAN ALEXIA

– clasa a VII-a B: Menţiune (83 puncte)

NECHIFOR CRISTIAN

– clasa a VIII-a A: Menţiune (84 puncte)

BECSEK VLAD

– clasa a VIII-a B: 77,50 puncte

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL DE MONOLOGURI (SPEAK-OUT)

-

FAZA JUDEŢEANĂ (21 aprilie 2018): NEGULESCU TEODORA

– clasa a VI-a A: 82,33 puncte

ANDREI ALEXANDRA

– clasa a VII-a B: 76,67 puncte

NICOLAE IRINA

– clasa a VI-a A:

75,33 puncte

Profesor Teodora Bota

Prof. Bota Teodora

107


OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Împlinirea elevilor prin dascălii lor, elevi talentați, pasionați de lectură variată, de exerciții de limba română cu un grad ridicat de dificultate și mai ales preocupați să exerseze scrierea creativă, prin participarea la OLIMPIADE și CONCURSURI, în anul școlar 2017-2018, ca de altfel și în anii precedenți: OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, OLIMPIADA DE LECTURĂ - LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ. Au obținut rezultate deosebite următorii elevi: MANOLE MĂDĂLINA (V A), NICOLAE IRINA (VI A), NEGULESCU TEODORA (VI A), BÎZGĂ TEODORA (VIII B), ANDREI ALEXANDRA ( din clasa a VII-a B, acceptată și în acest an la Centrul de Excelență – Colegiul N. Titulescu).

CONCURSUL

ȘCOLAR NAȚIONAL DE COMPETENȚĂ ȘI PERFORMANȚĂ

„COMPER” - ediția 2017-2018 (SEM I, SEM al II- lea, clasele V-VI):

MANOLE MĂDĂLINA (V A), PALADE ALESSIA (V A), NICOLAE IRINA (VI A), NEGULESCU TEODORA (VI A), HRIȘCOVSCHI ADELINA (VI A) CONCURSUL NAȚIONAL PROEDUCAȚIA – ediția 2017-2018:

STRUGARU LAURA (VII A) – premiul al II-lea

FURTUNĂ MIRUNA (VI A), JARCĂU RALUCA (VI A) – premiul al III-lea

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ- LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – prof. JURCĂ ODETTE: 

DAMȘA RALUCA (V B), ISOPESCU RALUCA (V C), NISTOR MIRUNA (VI B), POPOVICI DIANA (VI B), BONDOC DANIEL (VII A), MARIKA ANDREEA (VII A), COJOCARU IOANA (VIII A) VARTIC MELANIA (VIII A), NICOLA MIRUNA (VIII A) CINSTE LOR ! Prof. VĂTĂȘESCU MARIA

108


O aventură "à la française" Bonjour à toutes et à tous :) În cele ce urmează, vă voi povesti cum am trăit o adevărată aventură alături de elevi pe parcursul anului şcolar 2017-2018. În acest "voyage" ☺ am fost însoțiți de părinți şi bineînțeles, de colegii mei şi de conducerea şcolii. Ca în orice poveste începem cu... Il était une fois... a fost odată... În septembrie 2017, am păşit cu multă emoție, în Şcoala Gimnazială nr.1, Braşov. Pentru mine, nu era doar o altă şcoală... nu, era ŞCOALA... şcoala în care am desluşit pentru prima dată tainele literelor, în clasa I şi, mai ales, şcoala în care am descoperit FRANCEZA. Aici, am început propria mea aventură "à la française", sub îndrumarea unei doamne profesor care nu are nevoie de nicio prezentare:doamna Lucia Laurențiu. Merci, madame professeur! Dar să revenim " à nos moutons", la aventura noastră. Copiii au fost plini de entuziasm, dornici să cunoască cât mai multe, nu doar despre limba, ci şi despre cultura şi civilizația franceză. O primă etapă a fost "Le Noël", Crăciunul. Am învățat colinde, am vorbit despre modul în care în Franța se sărbătoreşte Crăciunul, despre diferențele, mai ales gastronomice, care există între diferitele regiuni ale Franței. Şi pentru că am dorit să le arătăm şi celorlalți ce am învățat, am participat în cadrul Festivalului iernii cu expoziția "Calendrier de l'Avent". Acesta este un calendar special care "ne ajută" să numărăm zilele până la Crăciun, fiind prevăzut cu căsuțe din 1 până în 24 decembrie. Fiecare căsuță este specială, iar elevii claselor a V-a A, a V-a B, a V-a C şi a VI-a A au pus în fiecare căsuță câte un strop din cunoştințele pe care şi le-au însuşit despre limba şi cultura franceză.

În ceea ce priveşte cultura franceză, am avut şi două proiecte interdisciplinare, unul cu catedra de educație plastică - d-na profesor Ciocoiu Maria şi dl. profesor Silviu Blidaru - Les symboles de la France şi un proiect împreună cu catedra de limba română 109


d-na profesor Odette Jurcă - Le chant de la poésie. Desenele făcute de elevi au împodobit holul etajului I. Elevii claselor V A, V B, VI A, VIII A au fost curajoşi şi împreună cu doamnele profesoare de matematică, Rohatin Grabriela şi Bumbea Dana, s-au lansat în aventura concursului internațional "Mahématiques sans frontières".

Limba franceză, ca şi limba română, este o limbă foarte melodioasă. De altfel, învățarea unei limbi străine cu ajutorul cântecelor este una dintre metodele moderne de predare-învățare. Şi elevii claselor V A, V B, V C, VI A şi VIII A s-au îmbarcat în această frumoasă şi melodioasă aventură, cu ocazia Festivalului Ribambelle, desfăşurat la Colegiul Național "dr. I. Meşotă" Braşov, cu ocazia sărbătoririi lunii internaționale a Francofoniei.

Clasa a V-a A 110


Clasa a V-a B

Iar elevii clasei a V- a A, alături de colegi din clasa a V-a C şi a VI-a A, au format grupul Anomis, care a reprezentat cu succes Şcoala Gimnazială nr.1 la concertul "Fête de la musique" desfăşurat sub patronajul Alianței Franceze.

Tot în cadrul Francofoniei, elevii au participat şi au luat premii la "Parada Costumelor", concurs inițiat şi organizat până la predarea ştafetei, de către doamna profesor Lucia Laurențiu, eveniment care a avut loc la Colegiul Național "Unirea" Braşov.

111


Premiul I - Hodea Fabian şi Premiul II - Cîrstea Rebeca - clasa a VI-a A

Premiul III - Drăgan Corina şi Mențiune - Isopescu Raluca, clasa a V-a C

112


Premiul II Grogan Rareş, clasa a VII-a B

Am vorbit doar despre activitățile extraşcolare care au implicat limba franceză în acest an. Dar după cum elevii francofoni ştiu... fiecare oră de curs este o... aventură!

À suivre... Prof. lb. franceză, LUCA ELENA

113


Rezultate deosebite s-au obținut și la matematică, la concursul Proeducația, sub îndrumarea prof. Bumbea Dana: Premiul I faza națională-clasa a VIII-a A: Cojocaru Ioana, Doboș Bogdan, Ciobanu Alexandra, Ciobanu Mădălina, Nechifor Cristian Premiul II faza națională-clasa a VIII-a A: Nicola Miruna, Vartic Melania,Pahoiu Bianca, Lazăr Vlad,Loghin Diana, Manea Andrada, Isac Petronela Premiul III faza națională-clasa a VIII-a A: Matei Sebastian De asemenea s-au remarcat și elevii clasei a VI-a A, după cum urmează: Crețescu Monica, Hrișcovschi Adelina, Leonte Alexandru, Negulescu Teodora, Nicolae Irina

Felicitări, dragi copii! Succes în continuare!

114


Altfel....

115


De la elevi adunate, elevilor înapoi date!

Perlele clasei a 6 - a A 1.

Eu tac, dar voi nu m-ați auzit.

2.

cuvinte pluricelulare.

3.

narațiunea este atunci când naratorul naratează.

4.

întâmplările sunt istorisite prin cuvinte.

5.

prieteniș

6.

sinonimul = familie lexicală

7.

Autorul “Domnul Goe” este Ionel Teodoreanu.

8.

episodul schiței este schiță

9.

a bătăuși

10.

rartea de vorbire

11.

12 puncte negre din oficiu

12.

născut din naștere

13.

câmpul lexical al casei: vilă , cabana, mușuroi.

14.

ochi de vedere, ochi de mâncat,….

15.

genul singular și genul plural

16.

legitimăm pronumele demonstrativ de identitate după buletin

17.

21 Martie – miercuri este “ziua bunicului”, “ziua de zacuscă” și

“ziua de post” 18.

oarecare – format prin derivare cu sufixul “oare” 116


19.

textul “metamorfozele” are ca personaje principale cele 2

metamorfoze. 20.

(latră) tare este formată prin latră + tare.

21.

mâine = adverb circumstanțial de timp

22.

cuvintele sunt epitete pentru că au aceeași valoare.

Acestea au fost câteva „perle” adunate de Nicolae Irina Maria (Va urma)

DEFINIȚII AMUZANTE... DE LA ELEVI ADUNATE

ȘCOALĂ:  un munte înalt;  o cărămidă pentru viață;  un ocean necunoscut;  celula plictisitoare; PROFESOR:  omul care vrea să te ajute;  poștașul cu temele;  paznicul celulei; PĂRINȚI:  ajutorul profesorului;  cei care dau pedepsele;  cei care contribuie la viitorul tău;  super eroii care te ajută la teme;  președinți perfecționiști;  plictisitorii de serviciu;

117


COLEG:  cel care mă lasă să copiez;  omulețul pârâcios și supărăcios;  cel de la care copiez;

TEST:  stres pentru copii;  tortură mintală;  emoție pe foaie;  VACANȚĂ:  relaxare totală;  dăunătoare de matematică;  munte distractiv;  evadare în distracție;  maratonul nostru de distracție;  o pauză șireată;

118


Workshop În cadrul săptămânii ,,Școlii altfel”, elevii din clasa a III-a C, sub îndrumarea doamnei prof. înv. primar Bîrsan Luminița, au participat la un workshop de programare organizat în parteneriat cu TabCodes Brașov. La începutul întâlnirii, copiii au fost îndrumați să își creeze un joc simplu pe calculator, cum să pună în mișcare personajele favorite. Elevii șiau folosit imaginația pentru a da naștere unui joc cât mai autentic. În partea a doua a întâlnirii, copiii au participat la un concurs de cultură generală de care au foarte entuziasmați.

În vizită la Senatul României Elevii claselor a III-a C și a IV-a B, îndrumați de doamnele învățătoare Bîrsan Luminița și Șuțu Bianca, Militaru Ionela, consilier școlar și domnul profesor Manea Florin, au vizitat 29 mai 2018 Senatul României. Acolo am fost așteptați de doamna Sorina Badea care ne-a făcut o prezentare cu privire la elementele arhitecturale ale construcției unde funcționează Senatul României și materialele folosite la această construcție. Am fost apoi invitați în diferite birouri, săli de conferințe, unde ni s-a prezentat modul și rolul în care este organizat și cum funcționează această instituție. Ne-a fost prezentată și o scurtă lecție de istorie despre momentul în care a apărut pe scena politică din țara noastră. Ultima oprire a fost în sala de ședințe a

119


Senatului unde am primit informații despre activitatea legislativă și controlul parlamentar. Pe tot parcursul vizitei, elevii au fost interesați de ceea ce au văzut și au participat activ la discuțiile inițiate de ghidul grupului.

120


MARI MATEMATICIENI DE-A LUNGUL TIMPULUI

Pentru a-i prezenta, vom avea nevoie de o clasificare, începând cu antichitatea.

Pitagora - filosof și matematician grec din antichitate (sec al VI-lea î.Hr.), contemporan cu Thales. Familia sa era de origine tireniană. Tatăl, Mnesarchos, de origine gravor de pietre prețioase sau artist tăietor în piatră, era etrusc, originar din insula Lemnos, acolo unde se presupune că s-a născut. Școala organizată de el avea un caracter elitist, elevii ei (pitagoricienii) fiind în prealabil selecționați cu mare atenție. Pitagora a fost primul care a introdus în Elada învățarea științelor. Se presupune că fetei lui, Damo, i-ar fi încredințat comentariile sale. Nu s-a păstrat nimic scris de Pitagora însuși. El a fost primul care a descoperit că există o corespondență, o relație între numerele întregi și lumea (realitatea fizică) care ne înconjoară. Această descoperire i-a încurajat pe pitagoricieni să cerceteze proprietățile numerelor întregi, numerele perfecte, numerele prietene, numerele pitagorice: a,b,c legate între ele prin relația a2+b2=c2 și mediile aritmetice, geometrice și armonice. Numerele perfecte sunt numerele egale cu suma divizorilor lor, cele prietene sunt cupluri de numere întregi, fiecare dintre ele fiind egale cu suma divizorilor celuilalt. Cea mai importantă descoperire atribuită lui Pitagora este celebra teoremă care-i poartă numele: "Pătratul lungimii ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor". Teorema a condus la descoperirea că nu există o măsură comună pentru diagonală și latura unui pătrat (acestea sunt măsuri incomensurabile). Diagonala pătratului fiind ipotenuza triunghiului dreptunghic ale cărui laturi sunt laturile pătratului, raportul lor este numărul, care nu se poate exprima printr-un raport de două numere întregi, din care cauză a fost numit număr irațional.

121


Această descoperire a produs o adevărată criză în rândurile pitagoricienilor, provocându-le un adevărat șoc, deoarece devenea evident că nu toate lucrurile sunt numere întregi, contrar teoriei lor conform căreia totul se poate exprima prin numere întregi sau prin rapoartele lor (numere raționale sau fracții). Numărul 1 era esență, unitatea (în grecește monás), căreia din punct de vedere geometric, îi corespundea punctul socotit indivizibil, un fel de atom matematic. Numărul 2 reprezenta dualitatea, opoziția, din punct de vedere geometric îi corespunde elementul de linie format din două puncte alăturate. Numărul 3 reprezenta triada și corespunde celor 3 dimensiuni spațiale și din punct de vedere geometric este format din trei puncte alăturate care alcătuiesc un plan, elementul de suprafață. Numărul 4 – tetrada - corespunde celor 4 elemente fundamentale care pentru pitagoricieni, erau focul, pământul, apa și aerul, iar din punct de vedere geometric corespunde corpului solid, mai exact elementului de volum format din patru puncte alăturate, dintre care numai trei sunt situate în același plan. O semnificație aparte era atribuită numărului 10 – decada - considerat a fi numărul perfect, dat fiind că el conține în sine (ca sumă) pe primele patru: 10=1+2+3+4.

Euclid- matematician grec, care a trăit în sec. al III-lea î.Hr. (300201 î.Hr.), autorul celebrei cărți intitulată simplu "Elemente". La Muzeul din Alexandria, care poate fi considerat cea mai veche universitate din lume, Euclid a înființat o celebră școală de geometrie. "Elementele" lui Euclid a fost timp de mai mult de 2000 de ani, principala carte după care s-a învățat geometria. Ea sintetizează și lucrările altor matematicieni dinaintea lui sau contemporani cu el: Hipocrate, Eudoxus, Tectet și alț ii.Ea cuprinde 13 capitole (intitulate cărți). Dacă pentru mărimile geometrice folosim pentru simplificarea expunerii notația algebrică, primele 6 axiome din prima carte se pot scrie într-o formă concisă astfel: 1. Dacă A=C și B=C, atunci A=B

4.Dacă A>B, atunci A+C>B+C

2.Dacă A=B, atunci A+C=B+C

5.Dacă A=B, atunci 2A=2B

3.Dacă A=B, atunci A-C=B-C

6.Dacă A=B, atunci B=A

122


Pintre axiome enumerăm: "Și cele congruente sunt egale între ele", "Și întregul este mai mare decât părțile", "Și două drepte nu închid un spațiu între ele", iar postulate: "De la un punct până la orice punct se poate duce o linie dreaptă", "Din orice centru și orice rază poate fi descris un cerc", "Toate unghiurile drepte sunt egale", "Punctul este ceva care nu are părți", "Capetele liniei sunt puncte" și altele. "Elementele" lui a fost una din cele mai răspândite cărți, reeditată de nenumărate ori de-a lungul a mai mult de două milenii, tradusă în numeroase limbi. S-au mai păstrat și alte lucrări ale sale: "Datele" și "Despre împărțirea figurilor". După Euclid, cercetările în domeniul geometriei au fost continuate de matematicienii greci Arhimede și Apollonius.

Arhimede (287-212 î.Hr.) - învățat grec, considerat ca fiind cel mai mare matematician și fizician al antichității. S-a născut în 287 î.Hr., la Siracuza, oraș colonie-grecească în Sicilia, fiind fiul astronomului și matematicianului Fidias. Contribuțiile lui cele mai importante în știință sunt cele din domeniul matematicii și mecanicii. Astfel, în cea mai cunoscută lucrare a sa "Măsurarea cercului", el a rezolvat problema aflării lungimii cercului, fiind primul care a aplicat o metodă de aproximare succesivă (metoda poligoanelor regulate înscrise și circumscrise unui cerc, ale căror perimetre tind spre circumferința cercului pe măsură ce numărul de laturi crește) cu ajutorul căreia a determinat raportul dintre lungimea cercului și diametrul acestuia (numărul transcendental), găsind că valoarea lui este cuprinsă între numerele 3 și 3, pentru poligoanele regulate cu 96 de laturi. Această metodă, cunoscută și sub numele de metoda exhaustivă a lui Eudoxus, nu este echivalentă cu operația de trecere la limită. Deci, nu se poate spune că Arhimede a cunoscut operația de trecere la limita specifică calculului infinitezimal, deși s-a apropiat foarte mult de aceasta. De asemenea, el a calculat aria segmentului de parabolă cu ajutorul a două sume care se apropiau foarte mult de o valoare comună care este aria segmentului de parabolă. Întro alte lucrare a sa, el a propus o metodă originală pentru scrierea numerelor foarte mari. Această metodă, asemănătoare funcției exponențiale, i-a permis să exprime numărul firelor de nisip care ar umple întregul univers considerat ca fiind o sferă având ca diametru aproximativ un an lumină.

123


Alte rezultate obținute de Arhimede în matematică sunt: calcularea lungimilor arcelor unor curbe, a ariei unui sector de spirală (spirala lui Arhimede), aria și volumul sferei, cilindrului și a corpurilor, generate prin rotația unor curbe.

Blaise Pascal - matematician, fizician și filosof francez (1623-1662) În matematică a adus contribuții originale, valoroase prin elaborarea teoriei probabilitaților, în geometrie, teoria numerelor și în analiză matematică. Blaise Pascal sa născut în localitatea Clermont-Ferrand, Auvergne, Franța la 19 iunie 1623, într-o familie de magistrați. Tatăl lui, Étienne Pascal era președintele Curții de Apel și, în timpul liber, matematician amator. Mama lui, Antoinette Begon, a murit tânără, când Blaise avea doar 3 ani, astfel că el și cele 2 surori, Jacqueline și Gilberte, au rămas în grija tatălui, care a fost nevoit să se ocupe singur de creșterea și buna lor educație. După moartea tatălui său (1651), Méré, un cavaler pasionat de jocurile de noroc, i-a propus două probleme a căror rezolvare, împreună cu corespondența sa purtată cu Fermat privind soluțiile găsite, au stat la originea cercetărilor sale care au pus bazele calculului probabilităților. Tot în această perioadă, se situează descoperirea triunghiului aritmetic, numit astăzi triunghiul lui Pascal, care conține coeficienții binomiali ai dezvoltării binomului (x+a)n și elaborarea metodei inducției matematice. A elaborat lucrarea "Elemente de geometrie" și a studiat proprietățile cicloidei (curba descrisă de un punct situat pe o circumferință/cerc, care se rostogolește pe o suprafață plană). Rezultatele cercetărilor sale privind cicloida au fost publicate în "Scrisorile lui A. Deltonville". Este utilizată așa-numita metodă a indivizibilelor, diferențialelor (metoda prezentată și folosită anterior lui de către Cavaleri, dar Pascal are meritul de a-i fi dat o formă mai clară; totuși, el nu cunoștea noțiunea de funcție, definită ulterior de Leibniz, o metodă generală, care, prin însumarea lor permite calcularea lungimii liniilor curbe, ariilor și volumelor, determinarea centrelor de greutate, pe care Pascal a aplicat-o în cazul particular al cicloidei.

124


Pierre Fermat (1601-1665) - consilier al parlamentului din Toulouse, și-a consacrat timpul liber cercetărilor matematice, în special, în domeniul teoriei numerelor și calculului probabilitaților. Notele sale matematice găsite în corespondență cu prietenii săi sau scrise pe marginea cărților în biblioteca personală, au fost adunate și publicate la 5 ani după moartea lui, de către fiul său, Samuel Fermat. A scris scris marea teoremă xn+yn=zn, care-i poartă numele. Isaac Newton (1642-1727) - fizician,matematician și astronom englez, unul din cele mai mari genii pe care le-a dat omenirea. S-a născut la 25 decembrie 1642, în prima zi de Crăciun, în cătunul Woolsthorpe, comitatul Lincolnshire, Anglia, într-o familie de fermieri înstăriți. La Cambridge a scris lucrarea sa fundamentală "Philosophiae Naturalis Principia Mathematică" (Principiile matematice ale filosofiei naturale), tipărită în latină în 1687, cu sprijinul Societății Regale și mai ales al astronomului Halley, care au asigurat fundurile necesare. Au rămas celebre în istoria științei polemicile sale referitoare la prioritatea unor descoperiri, purtate cu Leibniz (disputa privind prioritatea descoperirii calculului diferențial și a calculului integral, ațâțată de discipolii lor, ce le-au otrăvit ultimii ani de viață cu toate că, inițial, cei doi mari savanți se aflau în relații prietenești întreținute printr-o intensă corespondență științifică), cu Hooke (privind prioritatea descoperirii legii atracției universale și nu numai) și cu Flamsteed (care l-a acuzat de folosirea abuzivă a observațiilor sale astronomice), toate generate în mare măsură de obiceiul său de a-și publica cu mare întârziere descoperirile. În matematică, el a adus contribuții fundamentale prin descoperirea formulei dezvoltării binomului (1+x)r, unde “r” este un număr rațional pozitiv sau negativ, dar, mai ales, prin crearea calculului infinitezimal (calculul diferențial și calculul integral), numit de el calculul fluxiunilor. Aproape în același timp și în mod independent, Leibniz a realizat același lucru. Astăzi se consideră că ei au drepturi egale în ceea ce privește descoperirea calculului diferențial și integral. În întreaga sa activitate științifică, Newton a îmbinat însușirile unui mare experimentator cu cele ale unui teoretician și matematician genial. SURSA: http://www.scritub.com Profesor ROHATIN GABRIELA 125


UN ZÂMBET LA ORA DE FIZICĂ

A zâmbi înseamnă a te bucura de viaţă. A te bucura de viaţa înseamnă a-i cuceri înălţimile, a fi generos cu tine însuţi şi cu cei din jur. Într-o lume fascinantă cum este fizica, zâmbetul este garanţia că vei dori să pătrunzi în acest univers spectaculos şi că, de fiecare dată, o vei face cu plăcere.

1. Edison şi poarta Unul din prietenii renumitului inventator Edison

a fost

surprins să constate că poarta casei lui se deschidea foarte greu. Imediat, el şi-a spus în gând: ,,Aşa un mare inventator şi nu-şi poate repara propria poartă… De râsul lumii !’’ Nu s-a putut abţine și i-a zis lui Edison exact ce gândea. Edison, însă, nu s-a supărat şi i-a răspuns : ,,Oh, dragul meu, stai liniştit ! Eu abia aştept să primesc musafiri şi nici nu mă supăr când îi văd deschizând greu poarta . De fiecare dată, când cineva îmi deschide poarta, îmi pompează 5 litri de apă în cisterna ce-mi aprovizionează locuinţa cu apă. Mânerul porţii este conectat la pompă şi, astfel, toţi cei care vin mă scutesc pe mine de muncă . Nu am de ce să mă supăr când îmi spun că nu mi-am reparat propria poartă.”

2. Caprele Irinucăi și energia mecanică “Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat și având obicei a ședea uitată ca fata vătămanului, noi n-avem ce lucra ? Ne suim pe munte, la deal de casa ei, câte cu o bucată de răzlog în mână; și cum curgeau pâraiele grozav, mai ales unul alb cum îi laptele, ne pune dracul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai înținată, și unde nu pornește stânca la vale, săltând tot mai sus de un stat de om; și trece prin gardul și prin tinda Irinucăi, pe la capre, și se duce drept în Bistrița, de clocotea apa ! Asta era în sâmbăta lui Lazăr, pe la amiază. Ei, ei ! ce-i de făcut ? 126


Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă. Uitasem acum și râie și tot de spaimă.” (Ion Creangă - “Caprele Irinucăi”). Aceste amintiri din copilăria lui Creangă, ne reamintesc hazlia ispravă a copiilor şi ne pot duce cu gândul la interpretarea acesteia, din perspectiva legilor fizicii: urnind stânca din loc şi lăsând-o să se rostogolească în jos, ea a căpătat o viteză foarte mare şi, de aici, o energie cinetică foarte mare, astfel încât, ajunsă la poalele muntelui, a fost în stare să dărâme gardul şi casa Irinucăi şi chiar să omoare caprele bietei femei. Întrebarea e, pe contul cărei energii s-a făcut acest lucru, mai bine zis nelucru? Desigur că pe contul energiei potenţiale, care era înmagazinată în stâncă atunci când ea se afla pe munte. Urnind stânca din loc, energia potenţială din ea a fost "pusă în libertate", ea transformându-se în energie cinetică de mişcare, fiind astfel în stare să efectueze un lucru mecanic, practic, să învingă obstacolele din cale. 3. Max Born și meteoritul Odinioară, pregătindu-și examenul de doctorat, fizicianul Max Born și-a ales ca materie secundară pentru examenul oral astronomia. Vestitul profesor din vremea aceea, astronomul Schwartzschield, l-a întrebat pe candidat:

– Ce faceți când vedeți o stea căzătoare? Born știa că la această întrebare trebuia să răspundă că se va uita la ceas, notând timpul căderii meteoritului, va stabili constelația în zona căreia l-a observat, de asemenea, direcția mișcării, lungimea traiectoriei luminoase, iar apoi va calcula traiectoria aproximativă. Dar viitorul laureat al Premiului Nobel a răspuns calm: – Mă gândesc la o dorință. 4. Magnificul Einstein

Albert Einstein avea un șofer pe care îl lua la toate conferințele și discursurile lui, ca să nu îl lase să aștepte în mașină. După ani buni de participare la discursuri ale geniului, șoferul a învățat pe dinafară tot ceea ce spunea Einstein, așa că i-a cerut să îl lase și pe el să țină un discurs în locul lui. Acesta a fost de acord. La discurs, după ce termină tot de spus și este aplaudat, un domn îi pune o întrebare foarte încâlcită și complicată. Șoferul, nepierzându-se cu firea, a răspuns fără să ezite: – Să știți că această întrebare este atât de ușoară, încât și șoferul meu, care se află acolo (arătând spre Einstein), vă poate răspunde. Profesor Gabriela Cuibar 127


CARNAVALUL PRIMĂVERII (pe un text original conceput pentru elevii clasei a II-a A) Lumina este stinsă. Scena/sala este decorată cu copii costumaţi în: alaiul - Zânelor Primăverii, Prinţesei şi Reginei Primăverii, flori – Ghiocel, Narcisă, Buburuze, alaiul Fluturilor – Fluturaşul însoţit de Zâna şi Regina Fluture, Bondari, Greieraş, Păianjen, Iepuraş, Urs, Păun, Lupi. Toţi sunt aşezaţi ghemuit/pe scăunele. Din lateralul scenei, intră Gardianul Primăverii, strigând. Se aprinde lumina. GARDIANUL PRIMĂVERII (intrând din dreapta): A venit! A venit! URSUL (ridicându-se, din dreapta, lateral, din poziţia ghemuit, somnoros şi frecânduse la ochi): Mor, mor! Cine? Cine a venit? LUPII (venind, în haită, din spatele sălii): Cine? Cine a venit? Hai, spune-ne, odată! GARDIANUL PRIMĂVERII (iese puţin şi se întoarce însoţit de ghiocel şi de narcisă, care vin în pas de dans, murmurând ,,Iarnă, du-te-acum cu bine!): Primăvara! Priviţi! Am găsit în grădină un ghiocel şi o narcisă. Nu-i aşa, că sunt frumoşii vestitori ai primăverii? GHIOCELUL şi NARCISA (într-un glas, făcând o plecăciune): Ce somn lung am dormit! GHIOCELUL (aranjându-şi hăinuţele): Da, da, da! Mă bucur că pot să vă aduc o veste atât de aşteptată! NARCISA (scuturându-şi petalele): Şi eu sunt bucuroasă că m-am reîntâlnit cu prietenul meu ghiocelul! URSUL (cu glasul plin de admiraţie): Ce frumoase şi delicate sunteţi, dragi floricele! Şi eu, Ursul, sunt bucuros că aduceţi Primăvara! PRIMUL LUP (adresându-se celorlalţi lupi şi ursului): Şi, totuşi, cu două flori nu se face primăvară, nu-i aşa, fraţilor? AL DOILEA LUP (privind spre ceilalţi, dar şi spre cele două flori, cu subînţeles): Aşa e! Mi-a spus mie bunica, odată, că Iarna luptă cu Primăvara şi că nu se lasă dusă, cu una-cu două! AL TREILEA LUP (sfătos): Chiar aşa! Şi anul trecut, Iarna a plecat cu mare greutate spre Polul Nord! AL PATRULEA LUP (dând din cap, cu aprobare): Da, are dreptate fratele nostru! Am văzut cu ochii mei sania care a luat-o şi a dus-o, iar ea privea lung şi cu regrete! AL CINCILEA LUP (concluzionând): Ce mai tura-vura! Şi anul acesta ne-a perpelit şi tare greu s-a lăsat dusă, nu-i aşa? La un moment dat, se aude sunetul muzicii – ,,Valsul primăverii’’! Din dreapta, în pas de dans, vesel, intră alaiul Primăverii format din: Zânele, Prinţesa şi Regina Primăverii, urmate de cele două Buburuze, de cei doi Bondari, de Greieraş, de Păun, de Iepuraş, de Păianjen, de Regina Fluture, de Zâna Fluture şi 128


de Fluturaş (Prinţesa şi Regina Primăverii se ţin de mână şi se află în fruntea alaiului; urmează cele trei Zâne ale Primăverii care se ţin şi ele de mână, apoi Buburuzele şi Bondarii ţinându-se de mână, câte doi, Păunul care îşi înfoaie penele, Regina Fluture căreia Zâna Fluture îi ţine trena, cu o mână, Fluturaşul, în spate, cu mâna pe celălalt braţ al Zânei Fluture şi, la final, încheind alaiul, Iepuraşul care ţopăie, Greieraşul şi Păianjenul care îşi curăţă antenele, respectiv picioruşele). Gardianul Primăverii, Ursul, Lupii, Ghiocelul şi Narcisa privesc cu încântare alaiul. GARDIANUL PRIMĂVERII (făcând un gest din mână): Poftiţi, poftiţi! De când vă aşteptăm! URSUL şi LUPII (ÎNTR-UN GLAS): Bine aţi venit! REGINA PRIMĂVERII (cu un gest larg, făcut cu ambele mâini): Bine v-am găsit, dragii mei! Mă bucur că ne revedem! PRINŢESA PRIMĂVERII (făcând o piruetă): Tare dor ne-a fost de voi toţi! PRIMA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (cu glas puternic, urează): Să fiţi sănătoşi! A DOUA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (cu glas ferm, urează): Să aveţi o viaţă frumoasă! A TREIA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (cu glas dulce, urează): Să fiţi fericiţi! Cele cinci reprezentante ale primăverii se prind într-o horă şi dansează. Regina Primăverii se desprinde din horă. REGINA PRIMĂVERII (îndreptându-şi privirea spre cele două flori): Dragile mele, vă mulţumesc că aţi fost atât de curajoase şi aţi alungat iarna de pe meleagurile noastre! GHIOCELUL şi NARCISA (într-un glas, făcând o plecăciune): Îţi mulţumim, Maiestate! Prinţesa Primăverii se desprinde şi ea din horă. PRINŢESA PRIMĂVERII (se adresează primei Buburuze): Tu cum ai petrecut iarna, draga mea Buburuză? PRIMA BUBURUZĂ (cu glas timid): Eu … eu … am stat ascunsă în crăpătura unui copac până am simţit prima rază de soare! PRIMA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (adresându-se celei de-a doua buburuze): Dar tu, tu unde ai dormit? A DOUA BUBURUZĂ (cu un glas mai ferm): Eu am găsit toamna trecută un locşor mai călduţ lângă scorbura unei veveriţe! A DOUA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (adresându-se primului bondar): Tu ai avut unde să dormi, dragul meu Bondar? PRIMUL BONDAR (cu un glas gros): Eu am dormit toată iarna în colonia noastră de la baza unui stejar bătrân! A TREIA ZÂNĂ A PRIMĂVERII (adresându-se celui de-al doilea bondar): Şi tu, unde ţi-ai făcut făcut culcuşul, Bondarule? AL DOILEA BONDAR (cu un glas vesel): Eu mi-am găsit un culcuş călduţ alături de Şoricelul Chiţ-Chiţ cu care sunt prieten din vara trecută! 129


GREIERAŞUL şi PĂIANJENUL (într-un glas): Şi noi ne-am găsit culcuşuri călduţe peste iarnă, dar sub o brazdă de pământ din grădina bunicilor lui Răducu! IEPURAŞUL (curios): Păi, tu, Greieraşule, dece n-ai iernat în muşuroi? GREIERAŞUL (cu un glas trist): Nu m-au primit furnicuţele, deşi le-am cântat toată vara: au motivat că sunt leneş şi ele nu încurajează lenea! PĂIANJENUL (apropiindu-se de greieraş şi adresându-se iepuraşului): Mie nu-mi pare rău că nu l-au primit la ele, aşa mi-am găsit şi eu, Păianjenul, nu prea iubit de oameni, un bun prieten! IEPURAŞUL (vesel): Păi, se pare că am fost vecini de iernat, căci şi eu am avut culcuş în aceeaşi grădină, sub plapuma groasă şi călduroasă de omăt! PĂUNUL (privind cu multă curiozitate şi admiraţie spre cei trei Fluturi): Ce frumoşi sunteţi! Cine sunteţi voi? REGINA FLUTURE, ZÂNA FLUTURE şi FLUTURAŞUL (într-un glas): Noi suntem Fluturii! Dar tu, cine eşti, frumoasă pasăre? PĂUNUL (aranjându-şi, cu multă grijă, penele): Eu sunt Păunul! Sunt cea mai mândră pasăre! Ia priviţi ce pene lungi şi frumos colorate am! REGINA FLUTURE (cu un glas dulce): Noi, Fluturii, semănăm mult cu tine! Priveşte ce frumoase sunt şi aripile noastre! FLUTURAŞUL (cu o voce veselă, arătând pe rând): Regina Fluture şi Zâna Fluture sunt prietenele mele cele mai bune! ZÂNA FLUTURE (cu o voce prietenoasă): Ce bine-mi pare că a venit Primăvara şi că suntem aici, cu toţii! FLUTURAŞUL (vesel): Da, da! Şi eu sunt tare bucuros! Hai să dansăm şi să cântăm, Primăvara să o binecuvântăm! Se prind cu toţii în horă şi cântă în cor ,,Înfloresc grădinile’’ (după versurile poetului Şt. O. Iosif). Cântec de primăvară Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Prin livezi albinele Şi-au pornit colinda... Cântă ciocârliile Imn de veselie, Fluturii cu miile Joacă pe câmpie.

Joacă fete şi băieţi Hora-n bătătură Ah, de ce n-am zece vieţi Să te cânt, Natură!

130


131


ĂŽndrumător, profesor Sandu Maria

132


Sfatul medicului...

133


CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE SISTEMUL IMUNITAR

Medicina modernă convenţională combate bolile direct prin intermediul medicamentelor, al operaţiilor, al radiaţiei şi prin alte tipuri de terapii, însă adevărata sănătate poate fi atinsă doar prin menţinerea unui sistem imunitar care funcţionează corect. Sistemul imunitar este diferit de alte sisteme din organism prin aceea că nu este o structură fizică, ci un ansamblu de interacţiuni complexe care implică diferite organe, structuri şi substanţe, printre care globulele albe, măduva spinării, vasele limfatice şi organele, celulele specializate din anumite ţesuturi ale organismului şi substanţe specializate numite factori de ser, care sunt prezente în sânge. Ideal, toate aceste componente conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor şi a infecţiilor. Sistemul imunitar luptă împotriva microorganismelor care produc boli şi care îngreunează procesul de vindecare. Sistemul imunitar este cheia luptei împotriva oricărei probleme a organismului, începând cu micile şi banalele zgârieturi şi până la virusurile mutante care abundă în zilele noastre. Chiar şi procesul de îmbătrânire poate fi asociat mai degrabă cu funcţionarea sistemului imunitar decât cu trecerea timpului. Înţelegând anumite elemente de bază ale sistemului imunitar şi ale modului în care funcţionează, înţelegem cât de important este rolul jucat de acesta în sănătatea noastră şi putem să fim responsabili în privinţa menţinerii propriei sănătăţi. Mai simplu spus, sarcina sistemului imunitar este să identifice lucrurile care se găsesc, în mod natural, în organism şi pe cele care reprezintă material dăunător, iar apoi să neutralizeze sau să distrugă tot ce este străin. Sistemul imunitar uman este funcţional la naştere, însă nu la capacitate maximă. Acest lucru se numeşte imunitate înnăscută, adică imunitatea cu care te naşti. Funcţia imunitară se dezvoltă şi devine mai sofisticată odată cu maturizarea sistemului şi pe măsură ce organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor invadatori străini numiţi antigeni. Aceasta se numeşte imunitate adaptativă. Însă imunitatea dobândită poate fi sprijinită şi modelată, fie prin contactul cu un antigen, fie prin vaccinare. Aşa cum fenomenul de îmbătrânire afectează sistemul cardiorespirator şi celelalte organe, la fel se întâmplă şi cu sistemul imunitar. Deşi memoria imunologică devine mult mai bogată, organele limfoide se uzează odată cu înaintarea în vârstă. Datorită rolului lor crucial în toate aspectele imunităţii, globulele albe sunt considerate un factor principal în apărarea organismului. În primul rând, globulele albe sunt mai mari decât globulele roşii. Apoi, acestea se pot mişca independent în fluxul sanguin şi au posibilitatea de a trece prin pereţii celulelor. Acest lucru le face să ajungă repede la locul rănirii sau al infecţiei. Există mai multe categorii de globule albe, fiecare cu funcţii specifice, şi anume: granulocitele - cu rol de distrugere a bacteriilor, limfocitele - responsabile de 134


dezvoltarea unei imunităţi specifice şi monocitele - numite şi “gunoierii” organismului pentru că înghit şi digeră particulele străine. O altă componentă importantă a imunităţii este sistemul limfatic, format din organe (splina, timusul, nodulii limfatici şi amigdalele) şi dintr-un fluid numit limfă, care circulă prin vasele limfatice şi care scaldă celulele organismului. Rolul sistemului limfatic este de a curăţa în permanenţă corpul la nivel celular, de a elimina toxinele şi alte elemente dăunătoare din ţesuturi. Splina are rolul de a filtra sângele şi de a elimina celulele roşii care trebuie înlocuite. Din acest motiv, persoanele a căror splină a fost scoasă sunt mai predispuse la boli, pentru că aceste funcţii importante nu mai sunt îndeplinite. Celulele T care populează splina joacă, de asemenea, un rol important în imunitate. Măduva osoasă are rolul de a produce noi globule albe care, la rândul lor, sunt făcute din celule stem. Celulele stem sunt celule embrionare care au capacitatea de a se maturiza practic în orice tip de celulă. Apendicele şi amigdalele susţin, de asemenea, sistemul imunitar. SURSA: http://www.csid.ro/health/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-sistemul-imunitar 13235468/ (autor: Paula Rotaru) CE ESTE ADN-ul? Primele experimente privind ereditatea au fost făcute în sec. 19 de către Gregor Johann Mendel pe o plantă – mazărea.

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este o moleculă care se găseşte în celulele tuturor organismelor. Această moleculă stochează informaţia genetică codată, necesară creşterii şi metabolismului zilnic, are o influenţă majoră asupra aspectului fizic şi asupra funcţionalităţii organismului. Informaţia genetică este transmisă, prin intermediul ADNului, de la o generaţie la alta şi diferă de la individ la individ. Încă nu se ştie cât de multă informaţie genetică se transferă, dar există o asemănare foarte mare între ADN-ul uman şi ADN-ul celorlalte fiinţe. Această asemănare demonstrează existenţa moştenirii genetice şi a evoluţiei. În interiorul celulei se găseşte nucleul celular care conţine 46 de cromozomi. Cromozomii sunt alcătuiţi dintr-o spirală formată dintr-o moleculă de acid dezoxiribonucleic. Jumătate de ADN provine de la mama, iar restul de la tata. În ciuda lungimii şi a complexităţii ei aparente, molecula de ADN este foarte simplă. ADN-ul arată ca o scară răsucită şi incredibil de lungă. Denumirea oficială este “dublu elicoidal”. Părţile laterale ale scării sunt formate din lanţuri de molecule de glucide şi fosfaţi, treptele sunt formate din baze care se unesc cu glucidele lanţurilor. Molecula de ADN este ideală pentru transferul informaţiei genetice între celule. În momentul în care este produsă prima celulă care va forma ulterior întregul organism, organismul primeşte codul genetic complet ce va fi utilizat de celule pentru tot restul vieţii sale.

SURSA şi FOTO:

http://www.descopera.org/genetica-si-adn-ul-scurt-istoric/ 135


ARN-ul, PRIMA MOLECULĂ A VIEŢII În universul biochimic al organismelor superioare, proteinele reprezintă molecule de maximă importanţă, fiind catalizatorii indispensabili multor procese necesare vieţii. Şi, totuşi, nu a fost întotdeauna aşa: la origine, rolul principal era desfăşurat de acidul ribonucleic (ARN). ARNul este o moleculă veche, dar destul de sofisticată. ARN-ul este un catalizator capabil de multă versatilitate şi la fel de complex precum proteinele moderne. El este implicat în decodificarea informaţiei ereditare stocată de către ADN, informaţie folosită apoi pentru sinteza de protein, conform dogmei centrale a geneticii: AND - ARN – proteină. ARN-ul este sintetizat cu ajutorul AND-ului şi, la rândul lui, ARN-ul este cel care ajută la sinteza proteinelor specific organismului. Deoarece există diferenţe între structura ADN şi ARN, trecerea informaţiei genetice de la ADN la proteine nu se poate face direct, ci este necesară interpunerea unor molecule adaptatoare de ARN care să decodifice această informaţie. Pri urmare, există diferite tipuri şi forme de ARN: ARN mesager (ARNm) care poartă mesajul genetic, numit şi ARN codant; ARN de transfer (ARNt) care aduce aminoacizii la locul sintezei proteice (respectiv, în nucleu); ARN ribozomal (ARNr) care este sintetizat tot în nucleu, tot prin transcriere din ADN.

SURSE şi FOTO:

http://www.descopera.ro/dnews/7720662-arn-ulprima-molecula-a-vietii http://www.anatomie.romedic.ro/ (prelucrare)

În concluzie, EREDITATEA reprezintă transmiterea informaţiei genetice de la părinţi la urmaşi în succesiunea generaţiilor. Mai poate fi definită şi ca proprietatea unui individ de a transmite urmaşilor atât caracterele biologice proprii, cât şi caracterele speciei din care provine. De aceea, copiii au în comun numeroase trăsături şi similarităţi comportamentale cu părinţii şi rudele lor şi seamănă mai puţin cu ceilalţi indivizi ai populaţiei umane cu care nu se înrudesc direct. PRINCIPIILE DE BAZĂ ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

* Stabilirea contactului cu persoana bolnavă sau accidentată

136


* Cum se ia pulsul

137


Colaborator: Luminiţa Voica, asistent medical licenţiat, formator judeţean pe prim ajutor

ÎNGRIJIREA CORECTĂ A PĂRULUI O bună îngrijire a părului presupune îngrijirea atât a scalpului, cât şi a întregului corp. Majoritatea problemelor generate de păr sunt, de fapt, generate de scalp, care poate produce o cantitate prea mare sau prea mică de grăsime, prezintă dermatite sau alte infecţii. Creşterea părului este influenţată de stres şi de modul în care corpul absoarbe vitaminele, mineralele şi alte elemente nutritive. Dacă părul vostru este prea gras sau prea uscat, fragil, cade, se despică la vârfuri sau nu are o stare bună, toate acestea pot fi indicii că este bine să faceţi un consult medical. Un deficit de nutriţie poate fi cauza unor probleme ale părului. Unii specialişti afirmă că părul nostru reflectă starea generală de sănătate. 138


Tipuri de păr: - părul gras: glandele sebacee sunt superactive, producând multă grăsime care lubrifiază părul şi pielea, dându-le un aspect gras; - părul uscat: are vârfurile despicate, datorită unei slabe activităţi a glandelor sebacee sau datorită excesului de produse chimice din şampon; - părul normal: nici prea gras, nici uscat. * Mătreaţa este, de asemenea, o problemă cu care se confruntă şi cei cu păr gras, şi cei cu părul uscat. Aceasta apare datorită unei dereglări a glandelor sebacee ale scalpului care produce mai multe celule ale pielii decât este necesar. Hrănirea părului pe cale naturală: consumaţi cât mai multe alimente naturale, legume şi fructe proaspete şi faceţi mişcare. * Unele probleme ale părului pot fi cauzate de un deficit de zinc, vitamina A, vitamina B12, vitamina C sau fier. Îngrijirea părului, în general: Periatul - este foarte bine să vă periaţi părul înainte de a-l spăla pentru a înlătura celulele moarte de pe piele şi pentru a-l descurca (acţiune obligatorie, mai ales, pentru fetele cu păr lung). Întotdeauna să fiţi atenţi la capetele firelor în timp ce vă periaţi pentru a evita ruperea şi despicarea lor. Periaţi încet şi blând până la capătul firelor. Folosiţi periile „tip arici”, care vor ajuta la distribuţia uniformă a grăsimii pe păr pentru a proteja şi hrăni şi capetele firelor. Spălarea părului - întotdeauna utilizaţi un şampon bun care este potrivit tipului vostru de păr. Puteţi, de asemenea, să adaugaţi în şampon puţin ulei estenţial care, în afara efectelor aromoterapeutice, vă ajută şi la hrănirea firelor de păr. Folosiţi apă călduţă, puneţi şamponul în palmă şi întindeţi-l pe păr cu degetele, masaţi părul timp de 1-2 minute, clătiţi bine (la părul lung nu se şamponează capetele firelor). Nu periaţi părul ud, se poate rupe uşor! Uscarea părului - dacă vă spălaţi zilnic pe păr este bine să nu utilizaţi mereu uscatorul de păr. Acesta poate cauza multe stricăciuni părului, inclusiv despicarea firelor. Încercaţi, pe cât posibil, să-l uscaţi natural de cele mai multe ori. Atunci când folosiţi totuşi un uscător, ţineţi-l departe de păr şi reglaţi-l la o temperatură nu prea mare. SURSA: https://www.mamica.ro/ingrijireaparului/; www.headandshoulders.ro/Sfat-grijă-păr

139


ACNEEA – CAUZE, EFECTE, ÎNGRIJIRE

Jurnalele medicale estimează că 85% dintre oameni vor avea, la un moment dat în viaţă, un episod de acnee înainte de maturitate. Acest lucru se datorează, în special, schimbărilor hormonale majore ce apar odată cu pubertatea şi continuă până la maturitate. În general, pubertatea (perioadă a dezvoltării organismului uman, caracterizată prin accelerarea transformărilor fizice, de gen și psihice; reprezintă trecerea de la copilărie la adolescență) în cazul fetelor apare la 10-11 ani, iar în cazul băieţilor, la 11-12 ani. Deşi aceste intervale sunt considerate optime, din păcate, pubertatea precoce este o problemă comună în rândul copiilor. Apariţia punctelor negre, a punctelor albe şi pustulelor pe ten şi/sau pe corp este datorată, în principal, de schimbările hormonale (hormon = substanță secretată de glandele endocrine sau de alte țesuturi, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism) cauzate de schimbarea copilului în adult. Aceste afecţiuni pot fi agravate de o îngrijire incorectă a tenului şi de tendinţa copilului de a ,,sparge’’ pustulele de pe ten, lucru ce poate duce şi la apariţia cicatricilor. Acneea sau ceea ce în limbaj popular am descrie ca fiind o "inflorescenţă" de coşuri de diferite forme şi dimensiuni, dureroase sau nedureroase, trecătoare sau deosebit de persistente - este o afecţiune a pielii care ascunde de fapt numeroase cauze externe, dar mai ales interne. Un lucru este cert: coşurile apar şi se agravează, de obicei, în momentele cele mai nepotrivite, răsfrângându-şi, astfel, efectele negative chiar şi în planul integrării sociale. Pentru a putea face faţă acestei boli, trebuie să ştim, în primul rând, cum să o depistăm. Acneea se prezintă sub forma unor variate tipuri de leziuni la nivelul pielii, care diferă în funcţie de tipologia fiecărui pacient. Un prim factor ce determină apariţia acneei este creşterea producţiei de sebum (substanță grasă secretată de glandele sebacee; glandă sebacee=glandă exocrină în formă de ciorchine, situată la rădăcina firelor de păr sau la nivelul tegumentelor şi care secretă sebum). O dereglare hormonală produce, la rândul ei, o dereglare în secreţia de sebum. Un rol, la fel de important, îl joacă flora foliculară microbiană sau, mai exact, toate acele bacterii şi fungi nepatogeni care se află în orice condiţii la nivelul pielii noastre şi în ductul glandelor sebacee. Însă, primul semn detectabil de acnee este producţia scăzută de corneocite (celule cornoase turtite, orizontale, hexagonale, fără nucleu) cu adezivitate intracelulară foarte mare. De aici, şi apariţia comedoanelor. Sebumul este un lichid gălbui care se elimină prin canalul sebaceu, impregnând stratul cornos al pielii şi firul de păr. Glandele sebacee sunt prezente pe toată

140


suprafaţa pielii, unde există pilozitate, cu excepţia zonelor dintre degete, ale palmelor şi tălpilor. ATENŢIE! *Anumite persoane pot dezvolta acnee la contactul cu clorul din apă, de aceea, nu uitaţi să faceţi un duş după fiecare baie în piscină! *Există o legătură între obiceiurile alimentare şi leziunile de la nivelul pielii. Astfel, consumul excesiv de carne de porc şi, în general, grăsimile animale, prăjelile nu fac decât să le agraveze. O serie de cercetări au demonstrat că şi stresul are un cuvânt greu de spus în agravarea acneei. *Nici căldura excesivă şi transpiraţia implicită nu aduc beneficii, ci doar agravează leziunile acneice, formând ceea ce se numeşte acneea tropicală. *Nu vă spălaţi tenul în exces, căci apa şi săpunurile sau gelurile pot agresa şi irita pielea! *Alegeţi săpunuri fără uleiuri şi neparfumate, întinse uşor cu vârful degetelor! *În cazul în care anumite alimente par să provoace apariţia coşurilor, ar trebui ocolite! *Beţi apă pe tot parcursul zilei pentru a se menţine pielea hidratată! De asemenea, dieta zilnică trebuie să conţină multe fructe şi legume proaspete şi bogate în vitamina A şi E! SURSA: http://www.sfatulmedicului.ro/Acneea/prevenirea-si-tratarea-tenului-acneic-laadolescenti

POZIŢIA CORECTĂ ÎN BANCĂ ŞI ÎN FAŢA CALCULATORULUI!

Poziţia în care stai în bancă, unghiul din care priveşti tabla de scris, felul în care eşti aplecat asupra caietului de clasă îţi poate afecta pe termen lung sănătatea. În acelaşi timp, o poziţie incorectă la şcoală şi chiar acasă în faţa calculatorului îţi poate cauza dureri de spate şi afecţiuni oftalmologice. Educaţia corectă pentru o poziţie sănătoasă: Experţii recomandă, în primul rând, o educare a părinţilor şi a profesorilor asupra poziţiei corecte a copilului care să nu îi afecteze starea de sănătate. Profesorii trebuie să îi atenţioneze pe copii în cazul unei poziţii greşite şi să îi ajute să stea corect.

141


Regulile esenţiale ale poziţiei tale corecte pe scaun: 

     

Atunci când ai spatele sprijinit de spătarul scaunului, trebuie să ai şezutul apropiat de spatele scaunului. Şoldurile, gleznele şi genunchii trebuie să formeze un unghi de 90˚. În faţa calculatorului, dispozitivul trebuie să fie la înălţimea ochilor tăi sau doar puţin mai jos. Coatele trebuie să fie pe masă. Picioarele trebuie să stea pe podea şi să nu le balansezi. În timpul lucrului, al scrisului în caiete este permisă o aplecare de aprox. 30˚. Scaunul trebuie să fie tras sub masă sau bancă. Trebuie evitată poziţia picior peste picior care îţi poate dăuna muşchilor. Această poziţie poate afecta şi partea de jos a spatelui odată cu zona pelviană. Dacă, totuşi, simţi nevoia să îţi mişti poziţia picioarelor, încrucişarea gleznelor este considerată o opţiune mai bună.

Sursa:https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/pozitia-corecta-a-copilului-in-banca-si-infata-calculatorului/ (prelucrare)

RESPIRAŢIA ŞI SĂNĂTATEA

Respiraţia reprezintă ansamblul funcţiilor care asigură schimburile de oxigen şi dioxid de carbon între atmosferă şi celulele organismului. Respiraţia pulmonară se află sub controlul centrilor respiratori situaţi în creier şi nu necesită o acţiune conştientă pentru a inspira şi expira aerul, însă amplitudinea şi ritmul de respiraţie pot fi modificate sub controlul voinţei. O respiraţie corectă este amplă, regulată, ajută la o funcţionare optimă a orgnismului, combate stresul şi anxietatea. Respiraţia corectă devine o a doua natură şi îmbunătăţeşte sănătatea fizică şi mentală, creşte rezistenţa fizică. Respiraţia corectă: - inspiraţie amplă (participă diafragma, stomacul şi coastele care îşi măresc dimensiunea); - expiraţie (cât mai lentă şi completă). Dacă nu avem o respiraţie corectă, circulaţia sângelui este mai lentă şi duce la o slabă oxigenare a ţesuturilor. ** Nu uitaţi să inspiraţi aer bogat în oxigen, să expiraţi dioxid de carbon şi toxine!

142


Beneficiile unei respiraţii corecte: sistemul respirator funcţionează mai bine prin creşterea amplitudinii şi a ritmului sub controlul voinţei; sistemul circulator creşte cantitatea de oxigen către inimă; sistemul digestiv - activitatea este îmbunătăţită dacă inspirăm adânc, folosind abdomenul şi, în acelaşi timp, facem un masaj organelor, ducând la o funcţionare mai bună; sistemul limfatic este în legătură directă cu respiraţia prin diafragmă - ajută la detoxifiere; sistemul nervos - anxietatea poate fi combătută prin exerciţii de respiraţie profundă, calmează emoţiile.

Exerciţiu de respiraţie: În picioare, relaxează-ţi corpul, dar, în acelaşi timp, coloana vertebrală şi capul drepte, plasează mâinile în dreptul stomacului, inspiră şi simţi stomacul mărindu-şi volumul, expiră şi stomacul se retrage. Repetă exerciţiul de 5ori! Colaborator: Moldovan Olivia - asistent medical şcolar_Şc. 1 Bv

PACHEŢELUL SĂNĂTOS

1. SENDVIŞUL

este o combinaţie de ingrediente (pâine cu fibre sau cu seminţe),

aducător de energie şi o proteină gustoasă şi săţioasă. Variante de sendvişuri: - carne la cuptor, friptură, şniţel dietetic; - peşte (la cuptor sau fish fingers dietetice preparate în casă); - pastă de ficat (pateu de casă preparat din ficat bine fiert şi frecat cu unt, gălbenuş de ou fiert şi condimente; - brânză – cremă de brânză preparată în casă (brânză de vaci frecată cu unt şi condimente) sau telemea uşor sărată/desărată; - ou – omletă, uşor de încorporat într-un sandviş. * De evitat caşcavalul şi alte brânzeturi procesate (brânza topită sau toast)! ** Ideal ar fi ca sendvişul să fie însoţit de legume pentru un plus de fibre, minerale şi vitamine proaspete! 143


*** Mărimea sendvişului trebuie să respecte dimensiunea unei gustări şi să nu fie considerată o masă principală în sine! 2. IAURTUL CU FRUCTE este o combinaţie specială între o proteină animală pe placul copiilor: iaurtul (cu derivatele sale – sana, kefir, lapte bătut) şi glucidele dulci din fructe, consumate separat, nu în combinaţie.

* Trebuie evitate iaurturile cu fructe gata preparate din comerţ, din cauza aportului mare de zahăr suplimentar al acestor iaurturi, precum şi a conservanţilor care anulează calităţile fructelor. 3. NUCI/SEMINŢE ŞI FRUCTE – o altă combinaţie corectă este cea a unei proteine vegetale de foarte bună calitate: fructele oleaginoase (nuci, alune, caju, fistic, nuci de macadamia, sâmburi de seminţe) cu un glucid energizant (fructele proaspete). Oleaginoasele au uleiuri de foarte bună calitate care asigură o creştere şi o dezvoltare neurologică corectă a copilului şi mai conţin, de asemenea şi fibre utile pentru prevenirea sau combaterea constipaţiei (frecvent întâlnită la copii din cauza sedentarismului, a aportului scăzut de fibre sau a hidratării incorecte). 4. STICKS-URI DIN LEGUME ŞI FRUCTE – în legume şi fructe se regăsesc vitamine (A, C, E) şi minerale (magneziu, potasiu) cu rol important antioxidant, de creştere a imunităţii, reglatoare enzimatice şi hormonale, cu rol vital pentru o creştere şi dezvoltare armonioasă. Nu în ultimul rând, fructele reprezintă o alternativă sănătoasă la cerinţele copiilor pentru dulciuri, oferind totodată o protecţie pancreatică pe termen lung împotriva bombardamentului glucidic rafinat pe care îl dă zahărul şi al riscului de obezitate şi de diabet zaharat de tip 2. * Recomandările cantitative sunt de aprox. 5 porţii de legume şi fructe, combinate, pe zi, în variante diferite şi consumate în stare crudă.

144


** Nu se recomandă consumul de sucuri/fresh-uri pentru a încuraja şi dezvolta actul masticaţiei!

Colaborator: Gheorghe Blaj, nutriţionist, director

’’INFORMAŢIA DIN FARFURIE’’ ,,Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea. ‘’ (Hipocrate)

TOP ALIMENTE SĂNĂTOASE: 1. Cartofii dulci sunt bogaţi în carotenoizi, vitamina C, potasiu şi fibre. 2. Pâinea din cereale integrale conţine mai multe vitamine şi minerale decât pâinea din făina albă, rafinată. 3. Broccoli are o cantitate ridicată de vitamina C, carotenoide şi acid folic. 4. Pepenele verde este o excelentă sursă de vitamina C şi carotenoide. 5. Fasolea are puţine grăsimi şi multe proteine, în plus, conţine mult acid folic şi fibre. 6. Doar un sfert de felie de pepene galben furnizează necesarul de vitamina A şi C. 7. Spanacul şi varza pot aduce organismului o cantitate importantă de calciu, fibre, carotenoide şi vitamina C. 145


8. Portocalele conţin vitamina C, acid folic, potasiu şi fibre. Consumul de portocale scade tensiunea arterială, îmbunătăţeşte vederea şi menţine sănătatea pielii.

9. Fulgii de ovăz sunt bogaţi în fibre solubile care ajută la scăderea colesterolului rău, îmbunătăţind, în acelaşi timp, nivelul colesterolului bun. 10. Nucile au în componenţa lor magneziu, vitamina B, lecitină şi acizi graşi omega 3. Toate acestea sunt esenţiale în buna funcţionare a creierului. NU UITA:

Fără cumpătare și fără disciplină personală, alimentația poate fi o cauză de îmbolnăvire!

SURSA:www.sfatulmedicului.ro

Colaborator: prof.Toader Cristina – Şcoala Gimnazială nr. 9 - ’’Nicolae Orghidan’’ Bv 146


PIRAMIDA SĂNĂTĂŢII PENTRU O ALIMENTAŢIE ECHILIBRATĂ Apa este nutrientul esenţial al vieţii. Corpul nostru conţine în proporţie de 60%, apă. De aceea, trebuie să consumăm cât mai multă apă. Fibrele sunt în pâine, orez, orz, ovăz, paste făinoase, legume uscate, cartofi, cereale, seminţe. Alimentele din această grupă trebuie să reprezinte mai mult de jumătate din energia de care avem nevoie zilnic, de aceea trebuie să fie prezente la fiecare masă. Legumele şi fructele sunt ideale pentru sănătate. Proaspete sau congelate, sunt bogate în vitamine, antioxidanţi, minerale şi fibre. Carnea este principala sursă de proteine, deoarece conţine acizi aminaţi esenţiali. Peştele conţine acelaşi procentaj de proteine ca şi carnea, precum şi acizi graşi esenţiali şi faimosul omega 3, care aduce atâtea beneficii sănătăţii. Ouăle, consumate în cantităţi rezonabile, sunt bogate în vitaminele A, D, E şi K, conţin fier, fosfor, iod şi seleniu (un foarte bun antioxidant). Uleiurile şi grăsimile sunt o sursă de energie, ele conţin acizi graşi esenţiali şi vitaminele A, E şi D. Folosiţi-le cu măsură! Dulciurile trebuie consumate cu moderaţie. Vârful piramidei reprezintă alimentele pe care le consumăm de plăcere, dar care nu sunt indispensabile pentru echilibrul nostru alimentar. SURSA: INTERNET

(prelucrare)

DIABETUL LA COPII

Diabetul reprezintă o afecţiune din cauza căreia organismul nu poate procesa zahărul (carbohidraţii) din alimente. Acesta din urmă, cu ajutorul insulinei (hormonul secretat de pancreas), este folosit de celulele organismului ca sursă de energie. Atunci când corpul 147


copilului nu produce insulină, toate mecanismele de funcţionare a organismului se schimbă. Copilul poate deveni obosit din cauza celulelor secate de energie. În acest timp, nivelul de zahăr din sânge creşte, acesta nefiind procesat şi transformat de pancreas. Dacă diagnosticul este pus mai târziu, în perioada în care diabetul nu este tratat, sângele se îngroaşă din cauza zahărului, provocând probleme de circulaţie. Dacă rinichii funcţionează însă aşa cum ar trebui, lucrurile nu se complică – aceştia din urmă au datoria de a filtra sângele şi de a separa substanţele dăunătoare care sunt mai apoi eliminate prin urină. Cu cât nivelul de zahăr din sânge este mai ridicat, cu atât copilul va urina mai des, lucru ce poate duce la deshidratare. Totuşi, şi senzaţia de sete a copilului se intensifică. Consumul de lichide devine singura metodă de prevenire a deshidratării. Există patru tipuri de diabet: diabetul de tip 1 (diabetul zaharat), diabetul de tip 2, diabetul gestaţional şi diabetul secundar. Copiii pot dezvolta însă doar diabet de tip 1, insulino-dependent şi diabet de tip 2, insulino-independent. Diabetul de tip 1 este caracterizat de distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas, în multe cazuri existând posibilitatea ca acest lucru să conducă la lipsa totală de insulină din organism. Din păcate, odată distruse, celulele pancreatice nu se pot reface, aşa că pacientul va avea nevoie, pentru tot restul vieţii, de insulină injectată. În lipsa acesteia apare cetoacidoza, complicaţie care poate duce la comă sau deces. Diabetul de tip 2 se dezvoltă treptat, pe o perioadă mai lungă de timp. În cazul acestuia, pancreasul poate produce suficientă insulină, însă organismul nu o poate folosi. În timp, din cauza asimilării slabe a insulinei, efectele asupra organismului pot fi devastatoare, la fel ca în cazul diabetului de tip 1. În general, tipul 2 de diabet apare la persoanele adulte, însă în ultimii ani, din cauza stilului de viaţă nesănătos, a alimentaţiei fast-food, a sucurilor acidulate, a dulciurilor şi a lipsei de activitate fizică, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate a crescut. Din acest motiv, tot mai mulţi copii fac diabet insulino-independent. Cele mai frecvente semne de diabet la copii: 

Senzaţia continuă de sete şi urinări frecvente (polidipsie şi poliurie): din cauza nivelului ridicat de zahăr din sânge, copiii cu diabet au o senzaţie permanentă de sete şi, pentru că beau multă apă, urinează frecvent; Senzaţia excesivă de foame (polifagia): organele îşi pierd repede energia fără insulină, cea care fixează glucoza în celulele corpului, iar creierul transmite de îndată semnale de foame; Scăderea în greutate: deşi mănâncă mult şi beau multă apă, copiii cu diabet slăbesc mult şi repede;

148


Stările de oboseală: fiind privat de glucoză, corpul îşi pierde energia, aşa că cei mici devin tot mai obosiţi şi letargici.

!!! Dacă diabetul nu este ţinut sub control prin administrarea zilnică de insulină, copilul poate dezvolta cetoacidoză diabetică, o afecţiune cu urmări tragice, de la pierderea cunoştinţei, la comă şi deces. Sursa: http://favio.ro/diabetul-la-copii-cum-se-manifesta-si-cum-se-tine-sub-control/ SĂ NE CUNOAŞTEM ORGANISMUL!

Intestinul subţire

Intestinul gros Intestinul subţire are o lăţime de 4 cm şi o lungime de 6 m. Căptuşeala acestuia este acoperită cu mii de proeminenţe minuscule, care au rolul de a absorbi substanţele nutritive pe care sângele le va duce apoi în tot corpul. Hrana nedigerată, precum şi reziduurile trec în intestinul gros, lat de cca. 6 cm şi lung de 1,5 m. Apa şi sărurile sunt preluate de sistemul circulator, înainte ca excrementele să fie eliminate prin anus.

Pielea este învelişul care acoperă tot corpul nostru. Are o suprafaţă de aproximativ 2 m pătraţi, cântăreşte în jur de 4 kg şi are o grosime medie de 1-2 mm. Ea creşte şi se reînnoieşte în permanenţă. Pielea are un rol foarte important:   

protejează corpul de lovituri, murdărie, microbi; ajută la controlul temperaturii corpului; ne dă simţul pipăitului.

149


Plămânii sunt niște organe de culoare roz, buretoase, de formă pieptului. Sunt o parte a sistemului respirator.

conică, în interiorul

Oxigenul este esențial pentru corpul omenesc. Când inspirăm, plămânii primesc aer curat, absorb oxigenul din el și îl trec în sânge, care-l transportă în tot corpul. Aerul curat e trecut în plămâni prin respirație. Acest proces este ajutat de două perechi de mușchi (diafragma și mușchii intercostali). Când se inspiră, cutia toracică se lărgește și diafragma coboară. Această acțiune se produce invers la expirație. Când e relaxată, o persoană respiră de 12 - 15 ori pe minut. Fiecare inspirație este de cam o jumătate de litru de aer. După un efort, se poate ajunge la 60 de respirații pe minut, cu peste 3 litri de aer pe respirație. Colaborator: Blaj Gheorghe, nutriţionist, director SUPRAVIEŢUIRE ÎN APA RECE

Iarna a sosit şi, odată cu scăderea temperaturii, gândurile de a înota afară dispar. Dar ce se întâmplă dacă intraţi în apa rece din greşeală, neintenţionat: alunecaţi pe marginea unui mal al unui râu sau lac, cădeţi prin gheaţa subţire, cădeţi dintr-o barcă? În apa rece, acea apă cu o temperatură mai mică de 15°C, vă puteţi aştepta la un răspuns şoc al corpului în apa rece, vi se va tăia răsuflarea şi vă veţi hiperventila - această respiraţie rapidă poate provoca inhalarea involuntară de apă. Ritmul cardiac va creşte, deoarece inima funcţionează mai greu pentru a pompa sânge prin organism. Dacă puteţi supravieţui acestui minut iniţial de traumă, puteţi supravieţui cu 30 de minute mai mult (dacă nu vă înecaţi). Deci, este esenţial să vă controlaţi respiraţia şi să nu vă panicaţi! 150


Este posibil să apară o senzaţie de amorţeală la nivelul membrelor şi mişcarea limitată la nivelul braţelor şi a picioarelor, alimentarea cu sânge este redirecţionată de la piele la organele interne vitale. În aproximativ 10 minute, mişcarea efectivă semnificativă a mâinilor, a picioarelor şi a braţelor devine dificilă, restricţionând sever abilitatea dumneavoastră de a înota. Aşa că, încercaţi să ajungeţi cât mai repede posibil la ţărm, la o barcă sau la cineva care vă poate ajuta. Dacă vă aflaţi în apă pentru o perioadă mai lungă de timp, există riscul de hipotermie: întro oră există un risc real, vă veţi pierde cunoştinţa. Semnele de hipotermie includ: frisoane/tremurat neoprit şi, după oprirea din tremurături, lipsa de coordonare, tulburări de vorbire, confuzie, puls slab/lent, respiraţie superficială şi somnolenţă. Întrebarea critică este: cum puteţi creşte şansele de supravieţuire în apa rece? În apa rece aveţi de 5 ori mai multe şanse de a vă îneca - urmând aceste sfaturi vă veţi creşte şansele de supravieţuire: minimizaţi riscul căderii accidentale în apă, staţi departe de potenţiale pericole, cum ar fi: gheaţa, suprafeţe alunecoase etc.; dacă navigaţi, purtaţi îmbrăcăminte de protecţie adecvată şi dispozitive de flotare; în primul minut, evitaţi panica, gestionaţi respiraţia - reflexul de respiraţie va trece; restricţionaţi pierderile de căldură, ţineţi capul deasupra apei; creşteţi fluxul de sânge prin mişcarea muşchilor; solicitaţi ajutor şi înotaţi rapid pentru a ajunge la zona de siguranţă. Autor: Adina Moisei

Asociaţia Quest Quest este o organizaţie dedicată reducerii riscului înecului la copii în România. Finanţăm programe educaţionale pentru copii în şcoli, învăţându-i cum să minimizeze riscul de înec şi să maximizeze bucuria înotului. De asemenea, finanţăm lecţii de înot pentru cei mai vulnerabili membri din comunitate. www.facebook.com/questbrasov/

151


CE SUNT CUTREMURELE? CARE SUNT CAUZELE ACESTORA?

Cutremurele sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa terestră. Cutremur sau seism sunt termeni folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii provocate în adâncul Pământului, care vin ca nişte unde printre stânci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale pământului care provoacă pagube mari şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate. CUM SE PRODUC CUTREMURELE? Scoarţa terestră este formată din plăci tectonice. Acestea se mişcă în direcţii şi cu viteze diferite, fapt care duce la strângerea unor mari energii în scoarţa terestrã. Când are loc eliberarea energiei din interiorul scoarţei terestre se produc cutremure. Cele mai multe cutremure au loc în zona de contact dintre plăcile tectonice. În România au fost cutremure din cele mai vechi timpuri: în 455, 818, 1052, 1348, 1471, 1523, 1550, 1590, 1610, 1679, 1681, 1738, 1790, 1802 (a durat 10 minute), 1940, 1977, 1986, 1990, 2004. Pot cauza tsunami (valuri imense în oceane) Pot avea replici (un fel de cutremure mai mici care se produc după cutremurul principal) Pot provoca: prăbuşirea clădirilor, întreruperea liniilor de telecomunicaţii şi de electricitate, incendii, explozii, alunecări de teren Magnitudinea cutremurului - mărime care măsoară energia eliberată în focar (punctul de tensiune) la producere cutremurului. Se foloseşte scara Richter (,,o scară’’ gradată de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se măsoară în numere întregi, ci în numere fracţionare (de exemplu: un cutremur de 6 grade pe scara Richter este de 30 de ori mai puternic decât unul de 5 grade; magnitudinea 7 - cutremur major, care cauzează daune importante pe câteva sute de kilometri de la epicentru; magnitudinea 8 cutremur gigant, există multe daune materiale, numeroase victime -morţi şi răniţi - pe sute de kilometri de la epicentru; magnitudinea 9 - super cutremur, foarte rar, care distruge tot sau aproape tot în zona epicentrului, cât şi într-o arie de mii de km în jurul acestuia). Intensitatea cutremurului = mărime care măsoară mişcarea terenului într-o anumită zonă în funcţie de efectele pe care le-a avut; se foloseşte scara Mercalli. Cutremurele nu pot fi prezise sau prevenite! Cum simţim cutremurele: mai intens la etajele superioare; pot provoca reacţie de teamă, greaţă; în aer liber, senzaţie de pericole mai puţine. În România, principala zonă seismică este Vrancea, la curbura Munţilor Carpaţi; o altă zonă seismică este Banatul, însă aici au loc cutremure mai puţin puternice.

152


Pe timpul cutremurului: - NU intraţi în panică! - Deschideţi uşile! - Depărtaţi-vă de ferestre şi balcoane! - Adăpostiţi-vă sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă, sub un toc de uşă, sub un birou sau o masă solidă! - NU utilizaţi flacăra deschisă sau aparate cu foc deschis (există pericolul de explozie)! - Evacuarea nu se face imediat, ca în cazul incendiilor, ci doar după încetarea acestuia. Dacă sunteţi pe stradă: - Depărtaţi-vă de clădiri, de stâlpi! - Feriţi-vă de căderea tencuielilor, a coşurilor, a parapeţilor! - Evitaţi aglomeraţia! Nu alergaţi! SURSA:

http://www.isujvn.ro/en/informare-preventiva/pagina-copiilor

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA MISIUNE - Crucea Roşie Română asistă persoanele vulnerabile în situaţii de dezastre şi de criza. Prin programele şi activităţile sale, contribuie la prevenirea şi alinarea suferinţei sub toate formele, protejează sănătatea şi viaţa, promoveaza respectul faţă de demnitatea umană, fără nici o discriminare bazată pe naţionalitate, rasă, gen, religie, vârstă, apartenenţă socială sau politică. ISTORIE - 1876 - 1915 - CRUCEA ROSIE ROMANA LA ÎNCEPUT DE DRUM România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864. La 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea de Crucea Roşie din România și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București. Primul președinte al Crucii Roşii Române a fost Prințul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897. Între anii 1888 și 1892, societatea șia extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înființat școala permanentă pentru infirmiere. În 1913, în timpul celui de-al doilea război balcanic, personalul Spitalului Mobil al Crucii Roșii Române a acordat asistența militarilor bolnavi de holeră pe teritoriul statului bulgar. -1916 - 1918 - CRUCEA ROŞIE ROMÂNA ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Cu sprijinul unui număr impresionant de voluntari, Misiunea Crucii Roșii Române era aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniților.

153


La începutul anului 1917, Crucea Roşie Română avea de îngrijit şi răniţii evacuaţi de pe front, şi bolnavii afectaţi de cele două boli contagioase grave - holera și tifosul exantematic.

-1919 -1938 - ACŢIUNE UMANITARĂ ÎN TIMP DE PACE Societatea Naţională de Cruce Roşie şi-a concentrat eforturile sprijinirii acţiunilor de combatere a bolilor contagioase: - tuberculoză, malarie, holeră; - contribuie la educaţia în domeniul igienei, la prevenirea îmbolnăvirilor şi la promovarea sănătății; - sprijinirea materială a populației care avea de suferit în urma calamitaţilor naturale, organizând 584 de cantine și ceainării; - societatea a sprijinit popula;iile din unele ţări afectate de inundaţii, cutremure, foamete prin trimiterea de ajutoare.

-1940 - 1945 - CRUCEA ROŞIE ROMÂNĂ PE FRONTUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL - organizarea de cantine și puncte sanitare în sprijinul convoaielor de refugiați; - cumpărarea a 30 de ambulanţe sanitare şi 51 de remorci pentru transportul răniţilor; - Crucea Roşie a contribuit la salvarea de mii de vieţi prin colaborarea permanentă cu Centrul de sânge conservat al armatei la care a adus numeroşi donatori.

-1946 -1989 - TIMPURI DE RĂSCRUCE - acordă asistenţă umanitară refugiaţilor greci - 12 000 de emigranţi, în mare parte copii, veniţi în România, ca urmare a izbucnirii războiului civil; -în 1965, în activitatea Crucii Roşii s-au produs modificări majore; atribuţii tradiţionale ale societăţii, cum ar fi educaţia sanitară, organizarea şi pregătirea grupelor sanitare, a posturilor de prim -ajutor, pregătirea populaţiei în probleme de igienă şi prim ajutor, au fost transferate Ministerului Sănătăţii.

1989- PREZENT - POVESTEA CRUCII ROŞII ROMÂNE CONTINUĂ În următorii patru ani de după 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor 7 Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate. SURSA: CRUCEA ROŞIE ROMÂNĂ 154


SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA, filiala Braşov Pentru îndeplinirea misiunii sale umanitare Crucea Roșie are următoarele sarcini:  Să-și pregătească baza materială și personalul voluntar pentru a putea interveni în caz de dezastre sau conflict armat în favoarea celor aflați în suferință.

 

Detașamentele de intervenție în caz de dezastre

 Să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate şi prevenirea îmbolnăvirilor, prin programe de educaţie pentru sănătate şi promovarea unui mod de viaţă sănătos.

155


 Programul ”Educație pentru sănătate”  Campanii de donarea de sânge, de măsurare a tensiunii, a glicemiei  Cursuri de prim-ajutor premedical

 Să organizeze servicii și să desfășoare acțiuni de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate.     

Banca de alimente Tabere pentru copii din familii defavorizate Activități tip cantine sociale Distribuire de haine și bunuri din donații Activități recreative în cămine de bătrâni, centre de copii, spitale

CONCURSUL ,,SANITARII PRICEPUŢI’’

 Misiunea umanitară a Crucii Roșii se realizează cu sprijinul voluntar, material și financiar al populației, persoane fizice și juridice – membri activi și susținători. 156


 Cum puteți sprijini programele Crucii Roșii:  Prin spijinirea financiară a unui program/proiect  Prin înscrierea ca membru susținător al Crucii Roșii

CRUCEA ROŞIE ROMÂNĂ PREGĂTIREA POPULAŢIEI ŞI A DETAŞAMENTELOR DE INTERVENŢIE PENTRU REACŢIA POST-DEZASTRU Una dintre principalele responsabilităţi asumate de toate Societăţile Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din lume este pregătirea populaţiei pentru reacţia post-dezastre şi constituirea şi instruirea permanentă a detaşamentelor de Cruce Roşie pentru intervenţie la dezastre. Ce înţelegem prin dezastru? Dezastrul este o perturbare extremă a funcționalității societății/comunității, care cauzează pe scară largă pierderi de vieți omenești, materiale sau distrugeri ale mediului care depășesc capacitatea comunității afectate de a se descurca, folosindu-se de resursele proprii. Care sunt factorii pe care îi putem influenţa noi, oamenii, pentru a reduce pagubele dezastrelor? În imaginile de mai jos putem vedea că, reducând vulnerabilităţile, efectele dezastrelor se micşorează:

Care sunt factorii pe care îi putem influenţa noi, oamenii, pentru a reduce pagubele dezastrelor? În imaginile de mai jos putem vedea că, reducând vulnerabilităţile, efectele dezastrelor se micşorează:

157


Risc = Hazard x Vulnerabilitate

Cel mai bun mod de reducere a vulnerabilităţilor este instruirea şi pregătirea pentru dezastru! Pașii de bază în pregătirea pentru dezastre:  Informaţi-vă despre tipurile de dezastre care pot să apară și despre cum să vă descurcați în caz că se întâmplă.  Construiți o trusă de supraviețuire pentru situații de dezastru.  Faceți un plan al familiei, în caz de dezastru.  Fiți precauţi şi implicaţi!

Responsabilitatea este individuală!  Pregătirea pentru dezastre este o responsabilitate individuală. Când ești pregătit și un dezastru se întâmplă, primii care intervin pot să îi asiste pe cei care sunt cei mai vulnerabili.  Responsabilitatea individuală acoperă și ajutarea vecinilor și prietenilor. Fiți gata să întindeți o mână de ajutor acelora care au nevoie.

158


Interesaţi-vă de riscurile locale!  Analizaţi toate tipurile de dezastre care pot să apară în comunitatea voastră.  Pregătiţi modul adecvat de a face față/de a răspunde (înainte, în timpul și după dezastru).  Informaţi-vă despre planurile de urgență disponibile/pregătite în comunitatea voastră. Cele 4 faze ale răspunsului la dezastre: 1. Faza eroică  Durează câteva zile.  Încep eforturile iniţiale de căutare şi salvare.  Mulţi voluntari, fără experienţă. 2. Faza de lună de miere  Comunitatea devine mai unită (durere şi speranţă).  Sunt aduse resurse exterioare. 3. Faza de deziluzie  La aprox. 3 săptămâni după eveniment, operaţiunile de salvare iau sfârşit.  Devine predominantă realitatea impactului (furie). 4. Faza de recuperare  Indivizii şi comunitatea încep să revină la starea de dinaintea dezastrului.

Colaborator: Raluca Cătălina Buzea, Director filiala Brașov, Crucea Roșie Română

CRR, filiala Braşov: Str.Mureșenilor nr.5, Brașov, tel./fax:0268/475913 E-mail: crucearosie.brasov@gmail.com 159


CONŢINUTUL TRUSEI PE CARE TREBUIE SĂ O AVEM LA ÎNDEMÂNĂ ÎN CAZ DE CUTREMUR

– Apă potabilă (de preferat canistre transportabile), pentru circa 3 zile (2l/zi/adult); – Hrană (conserve şi/sau alimente greu perisabile), pentru circa 3 zile ; – Medicamente prescrise, uzuale şi de urgenţă, pentru toată familia, păstrate în pungi impermeabile; – Trusa de prim-ajutor; – Trusa de igienă: săpun, şampon, prosop, periuţă de dinţi, pastă de dinţi etc.; – Lanternă şi baterii, lumânări, chibrituri; – Radio portabil cu baterii (plus baterii de rezervă) sau cu dinam; – Pătură; – Pelerină de ploaie; – Rolă de bandă adezivă; – Container gol din plastic, pentru lichide; – Fluier; – Documente de identitate personale şi ale membrilor familiei; – Rucsac/Geantă pentru transportul celor de mai sus. * jucării pentru copii / hrană pentru animalele de companie (unde este cazul). SURSA: https://crucearosiebistrita.ro/ce-trebuie-sa-contina-trusa-pe-care-trebuiesa-o-avem-la-indemana-in-caz-de-cutremur/

***Materialele cuprinse în aceste pagini sunt articole din Buletinele informative nr. 5 – 9

Coordonatorii Programului “Sănătate prin Educație”: prof.: Maria Sandu, Laura Diaconu și Mihaela Pintea

160


Pagina isteĹŁului

161


Probleme de logică şi perspicacitate 1. Doi taţi şi doi fii au găsit, în pădure, trei comori. Totuşi, fiecăruia i-a revenit câte o comoară. Cum a fost posibil? 2. Ce cartonaș ar trebui să se găsească în locul semnului de întrebare din careul următor?

3. Ce principiu trebuie să aplici pentru a găsi răspunsul? 1 = 6 4 = 17 2 = 8 5 = 21 3 = 13 6 = ? 4. Ce număr urmează în această serie ? 2 12 30 56 90 ? 5. Ce număr trebuie să pun în loc de ???

RĂSPUNSURI 1) Căutătorii de comori sunt bunicul, fiul său şi nepotul său. Astfel, sunt 2 taţi şi 2 fii (deoarece fiul bătrânului este, în acelaşi timp, tată). 2) Sunt 4 cartonașe verzi, 4 roșii, 4 galbene și 3 albastre. Prin urmare, cartonașul lipsă trebuie să aibă culoarea albastră.

162


3) Apoi, numerele de pe cartonașele verzi sunt 7, 6, 5, 4; cele de pe cartonașele roșii sunt 6, 5, 4, 3; cele de pe cartonașele galbene 5, 4, 3, 2; iar cele de pe cartonașele albastre sunt 4, 3 și 2. Prin urmare, pe cartonașul lipsă trebuie să se găsească 1 punct. 4) 1 = 6, deci, conform principiului egalității, 6 = 1. 5) Seria este formată din numere care sunt rezultatul următoarelor produse: 1x2 3x4 5x6 7x8 9x10 11x12 6) Valoarea din dreapta reprezintă numărul de cerculețe din fiecare șir de numere din stânga. În cifra 9 e un cerculeț, în 8 — 2 cerculețe, în 6 — un cerculeț. Probleme de logică şi atenţie 1. De câte ori îl putem scădea pe 2 din 10? 2. Câte capete are o scobitoare? Dar două scobitori, câte capete au? Dar o jumătate de scobitoare? 3. Cât timp Ioan mănâncă 2 biscuiţi, Titi mănâncă 3. Au mâncat împreună 10 biscuiţi. Câţi a mâncat fiecare? 4. Când suma a doi termeni este egală cu unul dintre ei? Dar cu fiecare dintre ei? 5. Ce specie de căţei nu poate fi dresată? 6. Pe o farfurie sunt 4 mere galbene şi 3 roşii. Câte mere sunt pe farfurie? 7. Drumul de acasă până la bunici măsoară 4 kilometri. Mica şi Victor au mers împreună la bunici. Câţi kilometri a parcurs fiecare? 8. Doi copii au împreună 7 ani. Câţi ani vor avea împreună peste 10 ani? 9. Un vulpoi mergea spre sat. Pe drum s-a întâlnit cu trei vulpoi, care avea fiecare trei saci în care se aflau câte trei găini. Câţi vulpoi, saci şi găini mergeau spre sat? 10. Doi taţi dau fiilor lor nişte sume de bani. Primul îi dă fiului său 15 lei, iar celălalt îi dă fiului său 10 lei. Punând banii la un loc, cei doi fii au constatat că aveau 15 lei. Cum se explică? 11. Zece pescari prind 10 peşti în 10 minute. Dacă au acelaşi noroc, atunci 30 de pescari vor prinde 30 de peşti în … minute?

Prof.înv.primar Matyas Gabriela

163


“Children need love, especially when they do not deserve it”

Harold Habert said once that "children need love, especially when they do not deserve it". But why especially in those difficult moments? Because in times like those, the child needs its parents' love the most for its growth. Offering it an overwhelming model helps it understand that no one is perfect, that mistakes are a normality and that its relations with others, even if they sometimes break, could be restored through forgiveness, understanding and attention given to the other's deep needs. When the child is having an upsetting behavior it needs compassion and help. The child that steals, hits or uses cuss words, couldn't do anything else but unconsciously ask its parents: ''Could you still love me, even when I'm this terrible?'' Every child is like an empty glass, and the only way to fill it up is to show your love. Only when the glass is full and the child has got enough love, it could start giving love as well. The child needs to be caressed and cuddled, to feel close to its parents, to be given warmth and emotional comfort, feeling wanted and understood. There is no gift in this world that could replace the parents’ presence and care for their children. Monolog prezentat la Concursul SPEAK-OUT, etapa județeană, Liceul Johannes Honterus, Brașov Andrei Alexandra, clasa a VII-a B

164


Curiozități lingvistice

Idioms are one of the funniest, most interesting and also hardest parts a non-native speaker may encounter when learning a new language. They are usually rather difficult to translate from one language to another and are in many cases replaced by corresponding phrases. Although the Romanian language has its own share of funny idioms, here are some English ones that are extremely amusing. It rains cats and dogs In Romanian it literally translates with

“plouă

cu

câini

și

pisici”.

Evidently, the final translation is different, “plouă torențial, plouă cu găleata”. The origin of the idiom is unclear, since there is more than one possible explanation for it, but none of them can be proven. On the one hand, it can be a reference to old days, when drainage in towns was so poor,

that

small

animals

usually

drowned in heavy rainfall. On the other, “cats and dogs” could be a distortion

of

the

Greek

word

“catadupe”, meaning “waterfall”, so the original expression was “it's raining like a waterfall”. The origin may also be in Norse mythology, where cats and dogs were sometimes associated with the spirit of the storm, or in supernatural beliefs – cats were associated with witches, believed, in turn, to raise storms

165


When pigs fly This idiom translates very closely to the actual meaning in Romanian, too, maybe due to its circulation across large areas or simply because sometimes people from different areas have similar experiences – “când o zbura porcu’ / la Paștele cailor”. It refers to something that will never come to happen, no matter how ambitious a person may be; it also conveys the skepticism and cynicism of the speaker. The original version of the phrase was “pigs fly with their tails forward”, first found in a list of proverbs from the 1616 edition

of

John

Withals's

English-Latin

dictionary - A Shorte Dictionarie for Yonge Begynners. www.phrases.org.uk ●www.thefreedictionary.com ●www.wikipedia.com The cat has got your tongue

Keeping it in the animal kingdom, this phrase, translated verbatim as „ți-a mâncat / furat pisica limba”, means “ai rămas fără cuvinte, ai rămas mut / mască”. The resulting silence is most of the times suspicious. It is believed that the idiom’s origin is in the Middle Ages, when witches were greatly feared. If you saw a witch, her cat would “steal” your tongue so you could not report the sighting. That could definitely leave you speechless!

166


To let the cat out of the bag This idiom translates precisely as „a da drumul pisicii din traistă”, but its meaning is “a dezvălui un

secret

care

nu-ți

aparține,

a

divulga

accidental o taină”. This expression refers to the dishonest practice, first recorded as early as 1530, of a merchant substituting a worthless cat for a valuable pig. This is discovered only when the buyer gets home and opens the bag. The other less reliable theory is that the “cat” referred to is the “cat o' nine tails”, a heavy whip used to flog ill-disciplined sailors. The “cat” part no doubt alluded to the scratches that the knotted ends of the lash made on the victim's back, like those from a cat's claws.

To kill two birds with one stone The equivalent of “împușca doi iepuri dintr-o dată, a lovi cu o măciucă cu două capete”, word for word it means “a omorî două păsări cu o piatră”.

Ovid

had

a

similar

expression in Latin nearly 2,000 years ago. Related phrases were used in English and French literature by the 16th century. Initially used in a

somewhat

pejorative

way,

to

describe a philosopher’s attempt to prove two arguments with a single solution, it implies that a task is extremely challenging and unlikely. There is also a Chinese saying very close to it, “one stone two birds”, with similar usage. www.phrases.org.uk ●www.thefreedictionary.com ●www.wikipedia.com Prof. Deleanu Luminița 167


Calendrier de l'Avent

Copiii au fost plini de entuziasm, dornici să cunoască cât mai multe, nu doar despre limba, ci şi despre cultura şi civilizația franceză. O primă etapă a fost "Le Noël", Crăciunul. Am învățat colinde, am vorbit despre modul în care în Franța se sărbătoreşte Crăciunul, despre diferențele, mai ales gastronomice, care există între diferitele regiuni ale Franței. Şi pentru că am dorit să le arătăm şi celorlalți ce am învățat, am participat în cadrul Festivalului iernii cu expoziția "Calendrier de l'Avent". Acesta este un calendar special care "ne ajută" să numărăm zilele până la Crăciun, fiind prevăzut cu căsuțe din 1 până în 24 decembrie. Fiecare căsuță este specială, iar elevii claselor a V-a A, a V-a B, a V-a C şi a VI-a A au pus în fiecare căsuță câte un strop din cunoştințele pe care şi le-au însuşit despre limba şi cultura franceză. Iată lucrările realizate!

168


169


170


Prof. Luca Elena

171


Curiozităţi locale

172


MUNŢII

BUCEGI

Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei, la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței, la vest. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată, în primul rând, prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500–900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600–2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaților Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Delimitat de abrupturi, acest masiv înscrie forma unui semicerc dispus în amfiteatru, cu deschidere sudică, către Valea Ialomiţei. Nordul orografic principal îl constituie Vf. Omu, din care liniile de relief cvasigeometrizate înscriu două aliniamente de vârfuri: a) în E, abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Coştila (2480 m), Caraiman (2284 m), Jepii Mici (2143 m), Jepii Mari (2072 m), Piatra Arsă (2071 m), Furnica (2103 m), Vârful cu Dor (2030 m), Vânturişu (1851 m); b) în V, abruptul brănean marcat de vârfurile Doamnele (2189 m), Tătarul (1998 m), Lucacila (1895 m). Cel mai înalt este Vârful Omu, de 2505 m. Pe Vârful Omu se află Cabana Omu, precum și Stația meteorologică Vârful Omu, care poate fi considerată locul cel mai înalt din România populat permanent. Un alt aspect specific Bucegilor este relieful carstic, care aici este prezent în lungul Văii Ialomiţei, unde s-au format Cheile Urşilor şi Peşterii, Tătaru Mic, Tătaru Mare, Cheile Zănoagei şi chiar peşteri (Peştera Ialomiţei). Din cauza oscilaţiilor climatice şi acţiunii vântului, în rocile existente s-au creat diferite forme ciudate, cum ar fi: Babele, Sfinxul. Vegetaţia şi fauna sunt în corelaţie cu condiţiile climaterice; la peste 2200 m altitudine vegetaţia este reprezentată de specii de sălcii pitice, merişor, ienupăr, clopoţei alpini, afin etc.Pădurile sunt bine reprezentate, atât cele de conifere (brad, molid, zadă), cât şi cele de foioase (mesteacăn, fag, ulm), începând de la 1800 m-2000 m altitudine până în zonele depresionare.

173


Aici se adăposteşte fauna caracteristică Masivului Bucegi: atât animale de interes cinegetic (ursul, căprioara, mistreţul, cocoşul de mestecăniş etc.), cât şi păsări, insecte şi faună acvatică ce întregesc elementele de faună ale zonei. Masivul Bucegi reprezintă o importantă atracţie turistică a României datorită mai multor aspecte specifice, dintre care se remarcă: un peisaj deosebit atât din punct de vedere calitativ, dar şi cantitativ, valorificat prin: prezenţa unei baze de cazare destul de bune (cabane, hoteluri, vile, pensiuni), gata oricând să preia fluxul de turişti dornici să exploreze frumuseţile acestui masiv; reţeaua de transport pe cablu; o multitudine de trasee montane cu diferite grade de dificultate (atât ca anotimp, cât şi ca durată de ascensiune); prezenţa unor obiective turistice de mare atracţie (protejate de lege prin declararea lor ca rezervaţii naturale, parcuri etc.), cum sunt: Jepii Mari, Jepii Mici, Masivul Caraiman, Cheile Zănoagei etc. Aici sunt protejate o serie de specii de vegetaţie, cum sunt: Tisa (Taxus baccata), Firuţa (Poa violacea), Floarea de Colţ (Leontopodium alpinum). O altă atracţie o reprezintă zona Ţigăneşti cu Valea Urlătoarea, Valea Mălăieştilor, Cascada şi Vârfurile Bucşoiu (2490 m) şi Morarului (2375 m), unde turiştii pot contempla Acele Morarului, Caraimanul, Turnurile. Masivul Bucegi reprezintă unul dintre cele mai importante şi interesante obiective din Carpaţii Româneşti, iar poziţia faţă de Valea Prahovei, care reprezintă o importantă axă de circulaţie (dublată şi de una dintre cele 8 magistrale feroviare), a făcut ca în acest masiv să fie dezvoltată o puternică bază turistică materializată prin multitudinea de cabane, hoteluri, pârtii, instalaţii pe cablu etc.Pe lângă acestea se adaugă multitudinea de trasee turistice (toate marcate), dar şi a noilor şosele care duc până pe platou. Punctele de acces spre Masivul Bucegi sunt numeroase şi, în general, ele se confundă de multe ori cu oraşele - staţiuni de pe Valea Prahovei, unde turiştii sosesc pe cale feroviară sau rutieră: - Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Râşnov, Bran etc. Totodată, din punct de vedere turistic, Masivul Bucegi se remarcă faţă de celelalte atât prin baza turistică, cât şi prin multitudinea de spaţii de cazare construite în ultimii ani.

Munţii Bucegi, vedere din Buşteni

174


Sfinxul din Bucegi

Babele din Bucegi

Crucea Eroilor

175


Staţia meteorologică de pe Vf. Omu

Telecabina Buşteni – Babele

Profesor Monika Fülöp

176


BRAŞOV-„ORAŞUL STALIN”

De-a lungul existenţei sale, aşa cum am aflat din numerele anterioare ale Revistei, Oraşul Braşov a fost menţionat în documente sub diverse denumiri: Corona (1235), Barasu (1252), Braso (1288) şi, mai târziu, Kronstadt, Brasso. După instaurarea regimului comunist, în perioada de transformare politică, economică, socială şi culturală a României, după modelul Uniunii Sovietice, Braşovul s-a numit „Oraşul Stalin”, după numele dictatorului sovietic Iosif Vissarionovici Stalin şi a fost reşedinţa Regiunii Stalin. Numele lui Stalin a apărut pe certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi pe cel de deces, buletinul de identitate, carnetul de partid, diplome de studii, cărţi de muncă etc. Acte emise în anul 1957 în care apare numele oraşului...Stalin

Dornici să participe activ la reconstituirea trecutului recent al oraşului, 25 de elevi ai Şcolii Gimaziale nr. 1 (din clasele V-VIII) au răspuns apelului lansat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi au participat, în perioada septembie-noiembrie 2017 la Proiectul „Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor”, proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

177


În cadrul proiectului, elevii de gimnaziu au participat la atelierele de educaţie nonformală „Oraşul Stalin pe înţelesul copiilor” susţinute în şcoală, sub îndrumarea unui fotograf şi a unui muzeograf. Au avut la dispoziţie două săptămâni pentru a strânge informaţii despre viaţa cotidiană în timpul Oraşului Stalin (1950-1960), în principal, prin realizarea unor fotografii cu ajutorul aparatelor de fotografiat de unică folosinţă. Curioşi să descopere cum au trăit braşovenii în perioada în care oraşul lor a purtat numele lui Stalin, pe baza reperelor şi explicaţiilor primite de la reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi profesorul de istorie de la clasă, elevii au început munca de documentare. Au luat-o la pas printre blocurile vechiului cartier muncitoresc „Steagul Roşu” (azi Cartierul „Astra”) şi au trecut dincolo de porţile fabricii cu acelaşi nume ... „Steagul Roşu” (azi SC Roman SA). Au căutat prin locuinţele familiei obiecte şi fotografii din „Oraşul Stalin”, au stat de vorbă cu bunici, vecini, locuitori ai urbei care au trăit în acea perioadă. Fotografii realizate de elevi:

... pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt

..

Bloc construit în anii ′50

în curtea fostei Uzine „Steagul Roşu”

Primul autocamion românesc produs în 1954

Au aflat astfel că timp de un deceniu, între anii 1950-1960, braşovenii au trăit cu bucurii, necazuri şi speranţe în ... „Oraşul Stalin”. Momentul schimbării numelui oraşului, prin Decretul Marii Adunări Naţionale din data de 22 august 1950, reprezintă doar o parte a unui întreg şir de modificări de nume aduse „oraşului de la poalele Tâmpei” în perioada 1945-1950.

178


Străzi şi bulevarde care înainte de 1948 purtaseră numele regilor şi reginelor României, parcuri şi pieţe centrale iau acum numele unor personalităţi sovietice. Iată câteva din denumirile care au purtat amprenta sovietică: Strada Karl Marx, actualul Bulevard Iuliu Maniu Bulevardul I.V. Stalin, actualul Bulevard Eroilor, Bulevardul V.I. Lenin este astăzi Bulevardul 15 Noiembrie. Parcul Central a devenit Parcul prieteniei româno-sovietice, actuala Piaţa Sfatului devine Piaţa „23 August”. De asemenea, fabricile primesc şi ele nume noi, deja amintita „Steagul Roşu”, „Partizanul Roşu” etc. Modificarea din vara anului 1950 a fost urmată de schimbarea tuturor numelor care conţineau termenul de „Braşov”. Au apărut: „Regiunea Stalin”, „Raionul Stalin”, iar „Poiana Braşov” a fost botezată „Poiana Stalin”. În faţa Palatului de Justiţie, actualul sediu al Consiliului Judeţean Braşov şi al Prefecturii Braşov, a fost amplasată Statuia lui I.V. Stalin, pe Muntele Tâmpa a fost plantat din brazi numele lui Stalin. Nu numai Braşovul a purtat numele conducătorului URSS. Fenomenul, parte a „cultului personalităţii” este des întâlnit în ţările din Estul Europei aflate sub autoritatea Moscovei. Printre oraşele care au fost redenumite cu numele lui I.V. Stalin se numără şi Kuçovë din Albania, Katowice din Polonia (devenit Stainogrod), Dunaújváros din Ungaria, Varna (devenit Stalin) din Bulgaria. Cele mai multe dintre aceste oraşe au revenit la numele lor originale la scurtă vreme după moartea lui Stalin din 1953 sau după începerea destalinizării în 1961. La noi, destalinizarea denumirilor a început la finalul anului 1960. Prin reforma administarativă din 24 decembrie 1960 se revine la vechiul nume-Braşov. Acţiunea schimbării denumirilor se va finaliza în 1965. Descoperind „amintirile” generaţiei bunicilor lor, elevii participanţi la proiect şi-au adus o contribuţie importantă la realizarea Expoziţiei de fotografie „Oraşul Stalin pe înţelesul copiilor”, parte e expoziţiei principale „Oraşul Stalin” din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov .

179


Expoziţia de fotografie „Oraşul Stalin pe înţelesul copiilor”, Casa Sfatului

Expoziţia, cu un puternic mesaj emoţional, a fost vernisată în cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 1 în data de 22 mai 2018, în prezenţa reprezentanţilor Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, mass-mediei braşovene şi a elevilor care au fost implicaţi în modulul interactiv de educaţie nonformală, desfăşurat în toamna anului 2017.

Elevii participanţi au fost recompensaţi cu diplome şi cu câte un catalog-proiect „Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor” şi s-au bucurat să afle că, la Gala Premiilor Anului 2017 în Cultura Braşov, „Oraşul Stalin” a fost declarată Expoziţia Anului 2017 la Braşov. Expoziţia „Oraşul Stalin” a fost deschisă publicului pe 8 noiembrie 2017, la o sută de ani şi o zi de la începutul revoluţiei bolşevice din Rusia şi rămâne în Casa Sfatului până în octombrie 2018. Vă invităm pe toţi, copii, părinţi, bunici, să o vizitaţi!

Prof. de istorie Văleanu Ramona

180


181


SERGIU CELIBIDACHE La 28 iunie 1912, în orașul Roman din județul Neamț, se năștea unul dintre cei mai renumiți dirijori și compozitori ai lumii: Sergiu Celibidache. La șase luni de la nașterea sa (1913), familia Celibidache se mută la Iași - unul dintre cele mai importante orașe culturale ale României. Precum o altă mare personalitate a culturii românești (Lucian Blaga), copilul Celibidache a stat într-o tăcere absolută, nerostind niciun cuvânt în primii săi ani de viață. La vârsta de 4 ani, Sergiu Celibidache începe să cânte la pian, iar mai târziu ia și lecții, nivelul său școlar fiind unul excelent. La vârsta de 18 ani s-a produs ruptura de tatăl său, Demostene, un influent ofițer de cavalerie și prefect al regiunii, care prevăzuse pentru fiul său, înzestrat cu o inteligență ieșită din comun, o carieră politică. Însă Sergiu Celibidache vroia cu orice preț să devină muzician. În cele din urmă, Celibidache părăsește casa părintească pentru totdeauna. A studiat matematica, filozofia și muzica în Iași, iar după despățirea de familia sa și-a continuat studiile la București, câștigându-și existența în calitate de pianist corepetitor la o școală de dans. De îndată ce a absolvit stagiul militar (1935), Sergiu Celibidache se mută la Paris și își continuă studiile acolo. Într-una din zile, ascultă la radio un cvartet de coarde de Heinz Tiessen și este într-atât de entuziasmat, încât compune propriul cvartet de coarde și i-l trimite lui Tiessen. Tiessen, profesor la Facultatea de Muzică din Berlin, remarcă potențialul muzical deosebit al lui Celibidache și îl invită la Berlin. Celibidache dă curs invitației lui Tiessen și învață în cel mai scurt timp limba germană, urmând apoi să se înscrie, în Berlin, la Facultatea de Muzică a Universității Friedrich-Wilhelm. Printre profesorii săi se numără Tiessen (compoziție), Hugo Distler (contrapunct), Kurt Thomas și Fritz Stein (teorie), Eduard Spranger și Nicolai Hartmann (filozofie), Arnold Schering și Georg Schunemann (muzicologie), Walter Gmeindl (dirijat). Curând, Celibidache începe să urmărească concertele și repetițiile lui Wilhelm Furtwangler în Berlin. Sergiu Celibidache este nevoit, încă de tânăr, să se întrețină singur și pentru a-și câștiga existența în 1940 lucrează, printre altele, ca pianist corepetitor al unui dansator, acompaniindu-l în turneele sale. El se dedică însă, în continuare, compoziției propriilor 182


lucrări, dar începe și să dirijeze; pentru început, corurile lucrătorilor feroviari și ale controlorilor de tramvai. La acel moment, el se consideră întâi de toate compozitor. Primul lui angajament ca dirijor permanent l-a primit în anii 1941-1942 la ansamblul de amatori "Orchester Berliner Musikfreunde" ("Orchestra prietenilor berlinezi ai muzicii"), cu care a susținut cel puțin 7 concerte publice și căruia i-a dedicat și o compoziție de probă. Încă de la început, Celibidache uluiește prin memoria lui extraordinară, el cunoscând toate lucrările dirijate pe dinafară. În plus, Celibidache a organizat concerte camerale sub bagheta sa cu un ansamblu de studenți ai Facultății de Muzică din Berlin - printre altele s-au interpretat atunci Concertele Brandenburgice de Bach. Realizările sale impresionează încă de timpuriu, dat fiind că profesorul său Heinz Tiessen specifica, într-un interviu al acelor timpuri, că dirijorul său preferat, pe lângă Furtwängler, este Sergiu Celibidache! La finalul anilor de studiu, Celibidache scrie o lucrare de doctorat despre "Elementele formative în tehnica de compoziție a lui Josquin des Pres" ("Formbildende Elemente in der Kompositionstechnik Josquins des Pres"). Condițiile de trai în Berlinul celui de-al Doilea Război Mondial au fost pentru Celibidache, sărac aproape dintotdeauna, deosebit de tensionate; nu avea bani aproape deloc, slăbise extrem de mult și a făcut față acelor vremuri doar mulțumită ajutorului altruist al cuplului de lucrători de tramvai, de la care primise de ani de zile o cameră (în cartierul Berlin Halensee, în Eisenzahnstraße 26a). Prima aparitie semnificativa a lui Celibidache dupa razboi ca dirijor este intr-un concert din 11 august 1945 cu Orchestra de Camera din Berlin. La scurt timp după, ia parte la un concurs de dirijat, organizat de Orchestra Radio din Berlin (Rundfunk Sinfonieorchester Berlin) pe care îl câștigă cu brio, având pe atunci doar 33 de ani. Pentru Celibidache începe o perioadă care a durat decenii, în care a lucrat cu orchestre din toata lumea, preferând să nu se asocieze cu instituții unde s-ar fi confruntat cu rutina ci să aleagă orchestre care îi ofereau libertarea de a își pune în aplicare toate ideile sale și viziunea muzicală. În 1955, Celibidache primeste Premiul Uniunii Criticilor Germani și continuă activitatea concertistică predominant în Italia, unde dirijează de la Orchestra Scala din Milano, la Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma și Orchestra Radio a RAI. De asemenea dirijează concerte in calitate de dirijor-colaborator în Israel si Anglia. Celibidache se întoarce în 1957 în Berlin dintr-un motiv special pentru el si anume acela de a dirija. Dirijează concertul festiv în onoarea aniversării de 70 de ani a profesorului și mentorului său Heinz Tiessen cu Orchestra Radio din Berlin. Acest concert include lucrări 183


de Tiessen, precum și a 7-a Simfonie de Beethoven. În anul 1958 au loc primele concerte cu Orchestra Radio din Stuttgart, o orchestră care avea să-i rămână deosebit de dragă. Sergiu Celibidache rămâne un drumeț neobosit între multe orchestre diferite, începând în 1960 o colaborare cu Capela Regală Copenhaga. Cu această orchestră întreprinde în anul 1961 un mare și mult apreciat turneu în Germania. În 1963 devine dirijor invitat și director artistic al Orchestrei Simfonice a Radioului din Stockholm. Pe lângă concertele din Stockholm, au loc turnee în Suedia, Danemarca, Germania, Elveția, Spania, Finlanda, Austria, Olanda și România. În anul 1966 are loc și prima colaborare cu Arturo Benedetti Michelangeli, care interpretează Concertul pentru Pian de Mozart în re minor, KV 466, la Bologna cu orchestra Teatrului de acolo. În anul 1982 are loc primul turneu în Germania cu Filarmonica din Munchen, urmând alte turnee prin Franta, Italia și Spania și concerte la Săptămânile Festive din Berlin. Debutul lui Celibidache în SUA are loc în anul 1984, cu un curs de orchestră și un concert cu Orchestra de Studenți a Institutului Curtis, din Philadelphia, la Carnegie Hall în New York. La împlinirea vârstei de 75 de ani primește Moneda Aurită de Onoare a orașului Munchen, apoi Nettuno d'oro în Bologna și Acul Aurit de Onoare al orașului Milano. Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut al simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut, în special, pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cât pasajul muzical era mai bogat și mai complex, cu atât tempo-ul devenea mai lent. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri. Numai după moartea sa și cu acordul familiei, EMI Classics și Deutsche Grammophon, au putut face disponibile publicului o parte dintre cele mai faimoase înregistrări live. Interpretările sale intense, de un fin echilibru și de o trăire interioară puternică, l-au făcut pe Celibidache să devină unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului al XX-lea. Printre alte compoziții, Sergiu Celibidache este autorul a câteva simfonii, a suitelor “Grădina de buzunar” și “Haz de necaz” și a unui mistic Requiem, ce va fi dezvăluit într-o zi. Sergiu Celibidache a trecut în neființă la 14 august 1996, la reședința sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, în apropiere de Paris. SURSA: http://www.fundatia-celibidache.com/biografie Prof.

Educație muzicală 184

BUCUȚĂ ANCA - DESPINA


De la dascăl, la părinte ... cu drag !

185


TERAPIA DISLALIEI

În terapia dislaliei, sunt respectați o serie de pași, cum ar fi: -fișe personale, fișe de evaluare: - familiarizarea cu mediul cabinetului (asigurarea unei ambianțe plăcute), crearea încrederii în posibilitățile proprii; iei propriu–zise - antrenarea tuturor părților corpului (de ex.: gimnastică), dezvoltarea mișcărilor expresivității faciale (clipitul ochilor, suptul obrajilor), mobilitatea maxilarelor și linguală (mușcăm, scoatem limba); l, suflatul);

e numai pe expir (exclamații, interjecții);

mașini); distorsionarea sunetului r și este o tulburare de pronunție - este o dislalie monomorfă (un singur sunet) a sistemului fonetic matern care poate avea ca și cauze: nele anomalii anatomice ale limbii;

exagerată a altora; r depinde de integritatea aparatului fonoaticulator, coordonare verbo-motorie, auz fonematic dezvoltat, respirație corectă în care să existe un echilibru între inspir și expir, importantă este și educația copilului. rotacismul are mai multe forme de exprimare: ar – produs prin vibrarea vălului palatin; 186


- vibrarea părții dorsale a limbii; - ca un r hârâit; - vibrarea marginilor limbii; - vibrarea buzelor;

de vârsta copilului (cu cât e mai mare, recuperarea este mai dificilă); n 12- 20, poate și mai multe ședințe, dar terapia trebuie să fie continuă, fără întreruperi; -diafragmală în care să realizeze echilibrul inspirație – expirație, mobilitatea aparatului fonoarticulator cu accent pe mobilitatea linguală;

de pronunțarea altor sunete; – gimnastica linguală - 10-12 mișcări de ridicare și coborâre a limbii în cavitatea bucală și în afara acesteia, rotirea limbii; amplificarea vibrațiilor linguale poate fi ajutată prin plasarea unei spatule sau a degetului arătător al copilului sub vârful limbii și efectuarea cu ajutorul acestora a unor mișcări laterale rapide în timp ce copilul încearcă să pronunțe sunetul r. La copiii mici se cere pronunțarea alternativă a sunetului t sau pronunțarea alternativă a sunetelor t-d. Sunetul r se poate obține prin pronunțarea prelungită a sunetului z cu vârful limbii îndreptat spre alveolele superioare; – cum sună telefonul?....rrrrr-rrr, dddddd - din ce în ce mai repede,ttttttla fel, llllllll - la fel, dtl, dtl, dtl – rar, apoi repede, dl, dl, dl - la fel; spre dinți. Exercițiul se poate face sub forma de joc, ținând palma în fața gurii și percepând explozia aerului. Se pot pune hârtiuțe pe măsuță și prin exersare să zboare hârtiuțele, se încearcă vibrarea limbii prin exercițiul următor: uu-ra, uu-ra, silaba ra se pronunță exploziv puternic. Unii copii pot pronunța sunetul r în combinație cu vocale: roată, 187


floare, dar nu îl pot pronunța în combinație cu consoane: trei – tei, iar alții invers. Se va depista posibilitatea de pronunție și se va prelucra în silabe apoi în cuvinte: - ra – ri – ro -ru – fra - vra “Rică nu știa să zică: râu, rățușcă, rămurică, / Dar de când băiatul învață poezia despre rață, / Rică a învățat să zică: râu, rățușcă, rămurică.” – imitații: ceasul, telefonul, motorul mașinii, frigul; -ra-at-ra-atra-patru, pr-dr-br-cr-fr; va fi redusă la 2-3 minute și vor alterna cu alte tipuri de exerciții (desen, scriere, de memorie). Durata terapiei poate varia, în funcție de gravitatea deficienței, coeficientul de inteligență al copilului, vârsta, gradul de implicare al familiei, de la câteva săptămâni, la câțiva ani. În unele cazuri este necesară și includerea părinților într-un program de consiliere, în vederea conștientizării rolului pe care îl au în cadrul acestui proces. În orice caz, părinții vor participa la întâlniri regulate cu logopedul pentru a analiza modul în care au lucrat cu copilul și a li se prezenta sarcinile pe care le vor avea în continuare. De asemenea, un factor important îl constituie vârsta copilului - cu cât terapia este începută la o vârstă mai fragedă, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Profesor logoped, Șușcă Elena

188


ADOLESCENŢA, VÂRSTA DE AUR ...

Adolescenţa este subiectul privilegiat şi controversat al psihopedagogilor, generator de opinii şi discuţii contradictorii. Unii o consideră “vârsta ingrată”, alţii, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii este vârsta crizelor, anxietăţii, nesiguranţei, insatisfacţiei, în timp ce pentru alţii este vârsta “marilor elanuri”, dar şi vârsta integrării sociale; este “vârsta dramei cu tot ce are ea ca strălucire, dar şi ca artificiu” - decretează unii, “ba nu”, ripostează alţii, este vârsta participării la progresul social. Mai dramatic este, însă, faptul că şi unii şi alţii au dreptate. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescent derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viaţa omului. Adolescenţa - perioada de interdependenţă  Adolescentul oscilează din punct de vedere comportamental între copilărie şi maturitate.  Adolescența înseamnă nu numai ieșirea din pubertate, ci şi ieșirea din societatea de tip tutelar familial.  Se trece de la dependenţa faţă de familie la independența în planul aspiraţiilor.  Are loc trecerea de la gimnaziu la liceu - tipul de activitate (învăţarea) nu se schimbă, însă se modifică sensul ei pentru adolescent. De exemplu, ataşamentul pueril față de notă este înlocuit cu dorinţa de a învăța pentru sine.  Adolescentul se transformă sub raport fizic prin creşterea diferitelor aparate, organe, sub raport psihic prin apariția și intrarea în funcţiune a unor capacităţi intelectuale, afective, volitive, aptitudinale, sub raport social prin sporirea gradului de implicare socială.  La unii adolescenţi, această perioadă este calmă, liniştită, în timp ce la alții este extrem de furtunoasă, răscolitoare.  La această vârstă intră în funcțiune cele mai dramatice contradicții manifestate între dezvoltarea biologică și cea social-psihologică, între aspirații și posibilități, între diferitele categorii de trebuinţe şi modalitățile de satisfacere a lor, între realitate și ficțiune.  Adolescenţa nu este prin natura ei o perioadă de criză, dar, în lipsa unor influențe educative pozitive, ea ar putea deveni o astfel de perioadă. Depinde de fiecare adolescent, în parte, dar și de anturajul său, imediat sau îndepărtat, de prezența sau absența factorilor socio-educaţionali pentru ca adolescentul să evolueze spre unul sau altul dintre polii amintiţi.

189


Adolescenţa - “vârsta crizelor, anxietății şi a nesiguranţei”

CREAŢIA VESTIMENTARĂ – MODA Prin simbolurile ei, vestimentaţia, ca sistem nonverbal comunicativ, dezvăluie unui privitor multe detalii despre "purtătorul" ei. Înainte de a ajunge să utilizeze limbajul verbal ca formă principală de socializare, indivizii se definesc prin limbajul hainelor: acestea pot indica genul, vârsta, clasa socială, ocupaţia profesională, personalitatea, precum și statutul reprezentativ al unei persoane sau statutul tranzitoriu cu care vrea să se identifice într-o anumită perioadă. Hainele subliniază apartenenţa la un grup social sau rolul pe care individul doreşte să și-l asume în diferite contexte. Latura vestimentară îndeplineşte un rol valoros în toate subculturile: unele se definesc prin modă, altele se rezumă să adopte o ținută "muzicală" sau "sportivă", în funcţie de elementul caracteristic grupului. Iată câteva caracteristici privind ţinutele vestimentare specifice adolescenţilor: 1. Hainele adolescenţilor reprezintă o formă de comunicare. Ele se constituie ca mesaje nonverbale, fiind o modalitate subtilă de interacţionare în cadrul unui grup. 2. Prin ţinuta vestimentară etalată, tinerii se diferenţiază de adulţi. 3. Adoptând un limbaj vestimentar aparte, adolescenţii se luptă pentru a-și câştiga independența. 4. Hainele adolescenţilor, diferite de cele ale adulţilor, se constituie ca un fenomen istoric, relativ recent. Până în 1950, ţinuta tinerilor imita moda adulţilor. Stilul vestimentar, de fapt, manifestă o natură ciclică: ceea ce e aparent original pentru o generaţie are derivaţiile sale în trecut. În prezent, vestimentaţia este influenţată de media. Starurile muzicale produc un impact puternic în rândul publicului tânăr.

190


Nu uitaţi: „HAINA NU FACE PE OM!”

O VIZIUNE ASUPRA PRIETENIEI

Cea mai de seamă constantă umană o regăsim în prietenie. Aceasta presupune o afectivitate pentru semen trecută de rutina cotidianului, de normele sociale impuse ori necesitate de bunul-simţ comun. Ea transformă normele categoriale în realităţi afective şi imprimă fiinţei umane sensibilităţi pe care numai situaţii deosebite le pot crea şi, în timp, păstra. Concept catalogat în termeni apropiaţi, nu însă identici, în cărţile de specialitate psihosocială, fiecare carte de specialitate oferind propria perspectivă teoretică, prietenia rămâne referent de bază în calitatea relaţiilor interumane, în statuarea normelor morale şi, implicit, sociale. Dar, mai presus de toate, prietenia reprezintă o legătură sufletească, de întindere îndelungată - adeseori de durata unei vieţi - între persoane cu afinităţi comune, cu preocupări comune, cu valori comune. Studii de psihologie au arătat că, totuşi, prietenia se poate învăţa. Trecând peste caracterul strict cerebral al ideii de „învăţare” observăm că, într-adevăr, prietenia face parte din însuşirile umane dobândite, amplificate apoi printr-o serie de influenţe psihosociale raportate la particularităţile caracteriale ale fiecăruia. Factorii care permit apariţia prieteniei şi dezvoltarea acesteia, ca fundament comunicativ al personalităţii umane, sunt multipli şi ei se fac resimţiţi la nivelul individului încă din copilărie. Relaţiile între copiii de aceeaşi vârstă contribuie substanţial la dezvoltarea socială şi cognitivă a copilului, la eficacitatea cu care va funcţiona ca adult. Într-adevăr, singurul lucru care prezice corect adaptabilitatea ca adult nu îl reprezintă notele de la şcoală, nici comportamentul în clasă, ci modul în care copilul se 191


comportă cu ceilalţi copii. Copiii care nu sunt plăcuţi de ceilalţi, cei care sunt agresivi şi violenţi, cei care nu sunt în stare să menţină o relaţie strânsă cu alţi copii şi care nu pot să îşi găsească un loc în cultura celor de aceeaşi vârstă sunt într-un mare pericol, atât ca persoane, cât şi ca membri ai comunităţii, de care vor fi afectaţi şi pe care o vor afecta negativ, prin inadaptabilitatea lor şi refuzul de a participa la eforturile acesteia.

CĂDERE ÎN NECUNOSCUT - consumul de droguri Drogurile sunt substanţe care, introduse în organism, modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare. Folosirea lor poate determina dependenţă, tulburări grave ale activităţii mentale şi a comportamentului. Toate drogurile pot fi periculoase, efectele lor fiind diferite în functie de reactivitatea organismului, cantitatea de drog, frecvenţa consumului, anturajul şi aşteptările consumatorului. Drogurile se clasifică în: licite (alcool, tutun, cafea) şi ilicite (depresive, stimulante, halucinogene, narcotice). Consumul de droguri este prezent în rândul tinerilor din multe ţări şi culturi. Folosirea drogurilor este asociată cu MORBIDITATEA şi MORTALITATEA! Problemele legate de droguri au legătură cu toate zonele vieţii: emoţională, psihologică, spirituală, socială etc. Drogurile ilegale, de care nu este greu să faci rost, îți dau impresia că îndepărtează suferința pe care unii adolescenți o trăiesc în fiecare zi. Utilizarea drogurilor ar putea afecta capacitățile adaptative ale adolescenților pentru a face față situațiilor în care sunt implicați, structurării identității personale, formării unor relații constructive, negocierii, echilibrului, autonomiei şi dependenţei de familie. 192


Adolescenţii nu-și dau seama că orice SUBSTANŢĂ INTERZISĂ, care este cunoscută ca producând schimbări în sistemul nervos, va vătăma acest sistem! Nu există excepţii ! Consecinţele consumului de droguri sunt INEVITABILE !!!

CE ZICI DE... PRIETENII MEI? Grupul este un ansamblu de persoane între care există o diversitate de interacţiuni subordonate realizării unui scop comun. Grupurile se diferenţiază după: numărul de membri, care se împarte în grupuri mari şi grupuri mici; durata existenţei; tipul interacţiunilor din grup; scopul urmărit şi activităţile desfăşurate pentru realizarea lui; normele şi valorile de grup; structurile de grup; organizarea; procesele şi funcţiile grupului. “Grupul reprezintă două sau mai multe persoane care interacţionează între ele în asemenea manieră, încât fiecare persoană influenţează şi este influenţată de celelalte persoane” (Donelson R. Forsyth, 1983). Fiecare dintre noi aparţine unuia sau mai multor grupuri: familie, clasa de elevi, grup de prieteni, colectiv de muncă, echipă sportivă. Conceptul de grup este folosit însă pentru a acoperi şi alte formaţii colective care populează spaţiul social. El are o anumită dinamică, trece prin stadii de constituire, de dezvoltare, apoi ajunge la o anumită maturitate la care se ating performanţele optime în privinţa gradului de interacţiune şi a rezolvării sarcinilor pentru care indivizii s-au reunit. Grupul de adolescenţi reprezintă o “comunitate de suflet” care priveşte lumea din aceeaşi perspectivă folosind criterii similare în aprecierea unor acţiuni sau conduite. Pentru vârsta preadolescenţei, grupul de referinţă îl constituie familia, părinţii, care le oferă modele de conduită, criterii de apreciere, valori. Începând cu adolescenţa, modelele familiale trec pe plan secund, locul lor fiind luat de grupul de aceeaşi vârstă (colegi de clasă, prieteni), care propun norme, opinii, valori de referinţă. Alteori, adolescenţii îşi iau modele dintre vedetele sportului, cinematografului, muzicii ori din mass-media. Studiile întreprinse scot în evidenţă aspiraţia adolescenţilor la independenţă, originalitate şi nonconformism, odată cu tendinţa de a afişa un contramodel faţă de cel propus de generaţia adultă (Radu, 1974). 193


Grupul oferă adolescentului un ideal de sine, o imagine liniştitoare a propriului eu, un antidot pentru neliniştile sale anterioare: * slab - adolescentul caută puterea grupului, caută să se identifice cu acesta; * neînsemnat – caută prilejuri de afirmare, de valorificare; * nerecunoscut – doreşte să devină necesar, să se “situeze” între ceilalţi, să ocupe un loc al său care să fie cunoscut şi recunoscut; * ameninţat – aşteaptă protecţie, caută “confortul” pe care i-l poate oferi răspunderea colectivă; * izolat – încearcă să-i înţeleagă pe ceilalţi, să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre alţii, să pătrundă în sistemele motivaţionale şi intenţionale ale celorlalţi coechipieri. Grupul oferă adolescentului nu numai cadrul de afirmare, mijlocul de exprimare liberă, ci şi securitate, siguranţă, distanţarea de ironiile adulţilor şi de autoritatea care anihilează asupra superiorilor. În grup, adolescentul găseşte niveluri de aspiraţii şi tabele de valori comune cu ale sale.

Profesor Pintea Mihaela

FAMILIA, O ŞCOALĂ FĂRĂ VACANŢE

Nu mai încape nicio îndoială: copiii sunt nişte omuleţi foarte costisitori. Ca să-i creşteţi, aşa cum trebuie, vi se cere să daţi tot ce aveţi mai bun din timpul, eforturile şi resursele dumneavoastră financiare. Pentru cei ce n-au avut ocazia să fie părinţi, aceasta pare o treabă extrem de simplă. E ca şi cum, privind pentru prima dată un joc, gândeşti: ,,Pare o treabă foarte simplă!’’. Creşterea copiilor nu e un ,,joc”, este un lucru mult mai dificil decât pare la prima vedere, este un lucru costisitor şi complex. Copiii cer mult efort, dar merită pe deplin preţul plătit. De altfel, niciun lucru valoros nu este ieftin. Majoritatea frustrărilor ,,slujbei” de părinte apare pentru că noi nu avem un model bine trasat, un ,,plan de bătaie”, ,,o şcoală a părinţilor’’ absolvită, pentru a răspunde aşa cum trebuie la toate situaţiile inevitabile cu care ne confruntăm. Apoi, când apar problemele, dăm de greutăţi şi facem greşeli. Ar trebui să avem anumite jaloane, trasate foarte clar, care să ne arate încotro să 194


ne îndreptăm, dorim principii călăuzitoare care să ne ajute să ne creştem copiii sănătoşi şi în siguranţă. Există multe metode pedagogice educative bune şi foarte bune, dar, din nefericire şi multe metode dăunătoare, care trebuie evitate. Asupra acestora din urmă, mai precis a unor atitudini şi climate familiale deficitare, încercăm să atragem atenţia părinţilor, pentru că au drept consecinţă adaptarea de către copii a unor comportamente inadecvate în relaţiile cu ceilalţi şi în atitudinea faţă de ei înşişi. Un prim semnal de alarmă îl tragem asupra atitudinilor liberale/permisive, a celor caracterizate prin pasivitate sau chiar indiferenţă faţă de copil sau cauzate de lipsa timpului petrecut efectiv cu acesta, care, lăsat nesupravegheat şi la cheremul propriilor dorinţe şi tendinţe, se formează ca o personalitate instabilă, capricioasă, egoistă, incapabilă de a suporta o emoţie, de a găsi satisfacţie în depăşirea unor obstacole, de a respecta normele de convieţuire socială. Acest copil socoteşte că trebuie să aibă numai drepturi, nu şi îndatoriri. El poate deveni un ,,mic tiran”. Când va fi contrariat în această credinţă a lui că totul i se cuvine, copilul va manifesta reacţii de agresivitate, de irascibilitate, care culminează mai târziu cu un comportament de neintegrat în şcoală, în societate. Foarte actual e cazul copilului răsfăţat. Toată familia îl consideră un copil precoce, este mereu în centrul atenţiei, i se satisface imediat orice dorinţă. El devine însă, treptat, tot mai voluntar, mai dominator şi mai capricios în raporturile cu cei ai casei, manifestând crize de furie când capriciile nu-i sunt îndeplinite. Părinţii sunt vulnerabili şi pentru că nu vor să recunoască imperfecţiunea copilului lor. Treptat, capriciile se extind şi asupra colectivităţii în care e încadrat copilul şi, deseori, părinţii ,,nu înţeleg” cine e vinovat de reacţiile de impulsivitate, de ostilitate a copilului lor. Pentru ei, copilul lor are voie să facă orice, are dreptul la orice. Un lucru nu-l înţeleg: cuvintele ,,Nu se poate!” nu se învaţă într-o zi, ci zi de zi, de-a lungul anilor copilăriei. Dovedind o oarecare ,,rezistenţă’’faţă de necesitatea antrenării progresive a copilului în efort, pentru a învinge treptat obstacolele şi dificultăţile vieţii, unii părinţi îl expun fie unor dezamăgiri şi descurajări viitoare, fie alunecării pe panta îngâmfării şi creării unei personalităţi agresive, îndărătnice, nesupuse. Copilul răsfăţat este victima unei atitudini de supraprotecţie din partea părinţilor, care nu-l lasă să rezolve nimic, având grijă de a face ei totul. Având totul de-a gata, copilul nu e obişnuit să lupte cu greutăţile, iar când nu mai e sub protecţia părinţilor, se expune de la început la insucces, se teme de eşec şi, fie că devine timid, izolându-se, fie că devine agresiv şi, prin urmare, impulsiv. La şcoală, astfel de copii n-au curajul să se afirme la lecţii de teama eşecului, iar mai târziu, în viaţă, vor fi lipsiţi de iniţiativă, de spirit de independenţă sau, dimpotrivă, nu sunt atenţi la ore, nu participă la construirea învăţării, au chiar o atitudine ,,ostilă’’, deranjându-şi colegii. La polul opus se situează metodele şi atitudinile reprimatoare aplicate de părinţi şi care, împreună cu excesiva suprasolicitare educativă a copilului, înăbuşă spiritul de independenţă al acestuia. Sunt cunoscute, în acest sens, efectele negative ale exigenţelor familiale asupra disciplinei copilului. Iau naştere astfel serioase conflicte între interesele copilului şi cerinţele familiei, între propria imagine pe care o are copilul despre sine şi modul în care e apreciat de către părinţi, între ceea ce el consideră că poate realizeze şi ceea ce-i cer părinţii să facă. În această situaţie, stima de sine a copilului este extrem de scăzută şi, prin urmare, copilul va avea de suferit atât în present, cât şi în viitor. Alături de aceste două atitudini extreme, un efect important asupra educării copilului o au climatele familiale. Este bine cunoscut cât influenţează formarea personalităţii unui copil relaţiile 195


tensionate dintr-o familie, exemplele negative oferite de părinţi. O familie în care relaţiile între membri sunt cordiale, atmosfera este de încredere reciprocă, de respect, în care problemele fiecăruia devin problemele tuturor şi sunt rezolvate ca atare, creează un mediu propice dezvoltării unui copil încrezător, demn, lipsit de egoism, sincer. O educaţie justă din cea mai fragedă copilărie nu e o sarcină atât de grea cum ar părea. Dar oricât de grea ar părea, ea nu depăşeşte puterile oricărui om, oricărui părinte. Fiecare poate, uşor, fără oboseală, să-şi crească bine copilul, numai dacă doreşte într-adevăr. Nu stăpâneşte nimeni reţeta fericirii, calea fără spini a creşterii unor copii. Dar privind în jur tot timpul şi folosind experienţa celor ce au bătut această cale, putem învăţa şi ne putem creşte copiii aşa cum dorim să-i avem. Şi încă un lucru foarte important: educaţia copilului nu se face în salturi, din când în când, atunci când timpul ne permite sau când observăm că ceva ,,nu e în ordine”. Nu trebuie să uităm nicio clipă că suntem părinţi şi că avem copii, că în această ,,profesie” nu există concedii. Familia este o şcoală fără vacanţe şi de noi depinde să ne vedem copilul aşa cum ni l-am visat. În acelaşi timp, şcoala, prin reprezentanţii săi, învăţătorul, dirigintele, ceilalţi profesori, poate fi un sprijin util şi necesar pentru părinţii copiilor şcolari. Prin urmare, nu ezitaţi, dragi părinţi, să apelaţi la ajutorul nostru, ori de câte ori întâmpinaţi vreo dificultate în ,,profesia dvs. de părinţi’’ atât de grea, cu atâtea responsabilităţi, dar şi atât de frumoasă şi fascinantă! Putem pune umărul împreună la clădirea succesului şcolar al copilului dvs. şi la formarea unei stime de sine crescute!

“MESERIA” DE PĂRINTE - CEA MAI GREA MESERIE „Copiii bine educaţi sporesc fiinţa neamului, după cum mugurii din fiecare primavară, strângându-se în vârful ramurilor, sporesc coroana copacului, în toate direcţiile.” Simion Mehedinţi Dacă ne-ar întreba cineva care este cea mai grea meserie din lume, fără a şovăi, am răspunde că aceea de părinte. De ce? Pentru că, deseori, asuzi mai tare decât un miner, cântăreşti mai atent decât un farmacist, eşti mai minuţios decât un ceasornicar, mai precis decât un chirurg, mai perseverent decât un sportiv de performanţă, mai atent decât un arhitect şi exemplele ar putea continua. Ce-ţi dă oare tăria de a aduna toate aceste performanţe? Desigur, dragostea faţă de copilul tău, dragostea faţă de cel pe care vrei să-l faci OM. Fiecare copil este unic în felul lui, este o minune irepetabilă şi ar fi păcat ca, prin acţiunea noastră, să uniformizăm aceste individualităţi. Personalitatea şcolarului, aflată în formare, este rezultatul unei evoluţii lungi care are loc în primul rând în condiţiile interacţiunii cu mediul social, ea formându-se în mod deplin în jurul vârstei de douăzecidouăzeci şi cinci de ani. Aceasta înseamnă că în etapa şcolară primară şi cea de gimnaziu surprindem numai unele laturi ale personalităţii, care de-abia încep să se contureze, putând observa, pe parcurs, cum micul elev se transformă într-un adolescent. 196


Societatea românească parcurge începutul unei etape de schimbări profunde şi spectaculoase în sistemul relaţiilor economice şi sociale, etapă de trecere către o societate nouă, în care acţionează legile economiei de piaţă şi un nou tip de relaţii interumane. Pentru multe generaţii, formate la şcoala societăţii trecute, se pune cu acuitate problema adaptării la noile condiţii. Pentru tânăra generaţie însă, întrebarea care trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor educaţionali, este „Cum va trebui să educăm copilul de azi - tânărul de mâine, pentru a se încadra în această societate, în care numai voinţa, hotărârea, curajul şi dorinţa de a munci îi poate asigura o existenţă optimă ? Răspunsul este deosebit de complex şi nu va putea fi dat decât atunci când întregul învăţământ va fi complet restructurat. Doi factori educaţionali sunt determinanţi pentru creşterea şi educaţia copilului: familia şi şcoala. Familia trebuie să secundeze de aproape şi sincer şcoala. Dificultăţile apar atunci când părinţii adoptă o atitudine marcată de dezinteres faţă de sarcinile trasate de şcoală : în acest caz, părinţii creează mari dificultăţi copiilor, aceştia nemaiştiind pe cine să asculte, sunt dezorientaţi, adoptă un caracter duplicitar. De aceea, este necesar ca părinţii şi profesorii să formeze un front educativ unitar, manifestând cerinţe unitare. Discuţiile libere, sincere, care să ducă la punctele de vedere cerute sunt absolut necesare. Familia constituie un rezervor de modele pentru copii, înlesnind inserarea lor în cultura societăţii. Recunoscând familiei calitatea de prim rezervor de modele, K. Mannheim subliniază, de asemenea şi importanţa pe care o prezintă cercul de prieteni ai copilului, grupul de joacă, un grup primar care, de fapt, gravitează în jurul grupului familial. O modalitate reală şi firească pe care am propus-o părinţilor, alături de şedinţe, lectorate şi vizite la şcoală, este înfăptuirea zilnică a unui control al copiilor de către părinţi. Această preocupare a părinţilor trebuie să fie permanentă şi constantă. Le-am propus ca, în fiecare seară, să controleze efectuarea temelor. Acest lucru are eficienţă asupra educării copilului şi, totodată, dezvoltă autocontrolul. Deşi părinţii nu sunt calificaţi pentru activitatea de instruire, ei au privilegiul, în raport cu profesorul, de a lucra cu mai puţini copii în acelaşi timp. Este necesar să li se explice părinţilor că zestrea nativă a copilului se dezvoltă odată cu mediul fizic activ şi într-un mediu social propice. O schimbare în mediu poate conduce la schimbări nu numai în conţinutul a ceea ce copilul învaţă, dar şi în capacitatea sa de a învăţa. Spaţiul şi timpul dintre şcoală şi familie nu trebuie să fie un teritoriu uitat, ci supus unui control, uneori chiar printr-un simplu sondaj. Un proverb românesc spune: „Paza bună, trece primejdia rea”, iar controlul efectuat sistematic de către părinţi asupra copiilor este un răspuns afirmativ la îndemnul acestui sfat înţelept. Dorothy L. Nolte spunea: „Copiii învaţă din felul în care trăiesc”. Astfel, ea redă corelaţia dintre educaţia primită de copil şi mediul în care trăieşte şi învaţă. 197


Pentru ca fiecare elev să rămână unic, profesorul are în vedere următoarele reguli: 1. fiecare elev este unic, diferit de ceilalţi; 2. fiecare elev învaţă în felul lui; 3. respectarea, valorizarea şi hrănirea diferenţelor dintre indivizi; 4. aprecierea elevilor nu după ceea ce nu pot sau nu ştiu, ci după ceea ce pot şi ştiu; 5. nu este important cât de inteligent este elevul, ci ce fel de inteligenţă posedă; 6. conştientizarea că există diferite tipuri de învăţare; 7. tipurile de inteligenţă se dezvoltă diferit la elevi şi cu viteze diferite; 8. existenţa determinării genetice, dar şi a influenţei de mediu; 9. inteligenţele multiple ne ajută să rezolvăm problemele de disciplină; 10. nicio metodă nu este bună pentru toţi oricând. Profesorul este şi va rămâne „izvorul viu” al unei vieţi deloc uşoare, cu multe „cărări întortocheate” în misiunea de a-i conduce pe alţii spre „ţinta succesului”.

IUBIREA PĂRINŢILOR FAŢĂ DE COPII Iubirea părinţilor, dincolo de cuvinte Dragostea uneşte oamenii şi îi face să se simtă în siguranţă, plini de speranţă şi bucurie. Cu toţii ne bucurăm de dragoste atât atunci când o oferim, cât şi când o primim. Dar, uneori, când viaţa ne oferă situaţii stresante şi ne simţim grăbiţi, anxietatea şi frustrarea ocupă tot mai mult loc, uităm cum e să iubim şi să fim iubiţi. Acest lucru li se întâmplă şi părinţilor, mai ales, pe măsură ce copilul devine mai independent şi mai autonom, având mai puţină nevoie de ajutorul părinţilor. Pentru a se dezvolta armonios, copiii au nevoie să simtă că sunt iubiţi necondiţionat! Exprimarea iubirii părinţilor se poate face în moduri diferite, zi de zi. Zece modalităţi de exprimare a iubirii părinţilor faţă de copii * Treceţi uşor peste greşelile sau neînţelegerile minore! Nimeni nu poate face alegerile perfecte tot timpul, iar accidentele fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, mai ales, când vine vorba de greşeli sau comportamente dificile involuntare. * Fiţi dispus să faceţi eforturi să învăţaţi lucruri noi şi să creşteţi împreună cu copilul dumneavoastră! Nu există un singur stil corect de a creşte un copil sănătos şi fericit. În plus, apariţia unui copil va scoate, de cele mai multe ori, la iveală, pentru fiecare dintre noi, problemele emoţionale nerezolvate şi calităţile care au nevoie de dezvoltare. * Fiţi mereu acolo când este nevoie de dumneavoastră ! Părinţii sunt mereu acele persoane dispuse să sacrifice totul şi să lase totul când copilul scoate un simplu scâncet. Părinţii sunt mereu pregătiţi, chiar dacă acesta este deja adolescent sau adult, la rândul lui. * Daţi dovadă de simţul umorului ! O glumă afectuoasă poate preveni conflicte şi rame emoţionale, poate soluţiona o ceartă sau un conflict şi ne poate aminti tuturor că familia este locul 198


unde ne simţim cel mai în siguranţă şi iubiţi. Nu ezitaţi să faceţi glume despre dv. înşivă şi despre propriile acţiuni mai puţin inspirate, să faceţi haz de necaz şi să încurajaţi o atmosferă destinsă în familie. * Învăţaţi-l pe copil abilităţi de viaţă! Într-o zi, copilul va părăsi cuibul pe care l-aţi creat. Unul dintre rolurile părinţilor este de a-şi pregăti copiii să facă acest pas atunci când va veni ziua. * Sprijiniţi interesele şi visurile copilului! În majoritatea cazurilor, dacă ceva e important pentru copil, atunci trebuie să fie important şi pentru dv. şi să înţelegeţi de ce anume, pentru a-i putea oferi sprijin. Iubirea dv. se manifestă şi prin atenţia cu care vă observaţi copilul, cu respectul pe care îl arătaţi intereselor şi preocupărilor lui, precum şi prin eforturile pe care le faceţi pentru al ajuta să-şi urmeze aceste interese. * Oferiţi-i copilului îmbrăţişări şi alte gesturi de afecţiune! Atingerea afectuoasă în primii ani de viaţă, îl ajută pe copil să se dezvolte fizic, dar şi cognitiv şi emoţional. Pe măsură ce copilul creşte, afecţiunea manifestată fizic îşi păstrează importanţa, pentru o relaţie apropiată şi caldă. * Fiţi dispus să îl cunoaşteţi şi să descoperiţi cine e! Copilul dv. vă va surprinde într-o mulţime de feluri. Prin aşteptările prea specifice („Sigur se va pricepe la matematică, seamănă cu noi!”) sau prea ridicate de la copilul dv., îl puteţi face să se simtă neiubit sau neacceptat. Iubirea părinţilor se manifestă şi prin libertatea pe care i-o daţi copilului să îşi manifeste preferinţele şi să facă alegeri, prin curiozitatea faţă de gândurile şi ideile lui, prin respectul faţă de temperamentul lui (de exemplu, introvertit sau extravertit) şi sprijinul oferit pentru ca acele trăsături de personalitate care îi pot crea dificultăţi să fie gestionate cât mai bine. * Zâmbiţi-i cât de des puteţi! Un părinte care zâmbeşte oferă deja o strălucire mediului în care copilul creşte, ceea ce înseamnă mai multă încredere, mai mult optimism şi o stare de bine generală. * Nu renunţaţi la propriile nevoi şi la propria fericire! În numele iubirii şi al sacrificiilor necesare, părinţii renunţă la multe lucruri care le pot face viaţa mai frumoasă sau mai uşoară. În timp, nevoile dv., neglijate pentru mult timp, pot duce la resentimente şi conflicte cu copilul sau simptome de depresie. Este normal ca în primii ani de viaţă, îngrijirea copilului să vă dea peste cap viaţa, însă, în timp, este posibil şi recomandat să reintroduceţi în viaţa dv. şi alte priorităţi, care să vă permită să vă dezvoltaţi propriul potenţial. Nu ezitaţi să faceţi acest lucru!

MOTIVAŢIA INTRINSECĂ VERSUS MOTIVAŢIA EXTRINSECĂ  Caracteristicile motivaţiei intrinseci  Autonomia - Copilul simte că are control asupra învăţării şi poate lua decizii cu privire la cum, cât, când şi ce învaţă. Lăsându-l pe copil de la vârste mici să-şi organizeze singur timpul pentru teme, eventual, orientându-l către un program dezirabil, părinţii îi încurajează autonomia. Aşadar, nu îl ghidaţi pe copil în mod explicit (ex.: „Între orele 14 şi 17 îţi faci temele!”), ci ajutaţi-l să decidă singur de cât timp are nevoie pentru teme şi învăţare (ex.: „Cât timp crezi că îţi ocupă temele şi când ar fi mai bine să le începi?”).  Semnificaţia - Copilul ştie, de regulă, care este utilitatea şi importanţa activităţii pe care o face sau a lucrurilor pe care le învaţă. Dacă la şcoală copilul dv. nu va înţelege, din diverse motive, de fiecare dată, la ce îi sunt utile informaţiile noi pe care le învaţă, îl puteţi ajuta să găseasca această semnificaţie. 199


Descoperiţi împreună care sunt aplicaţiile concrete ale matematicii, de exemplu sau gândiţi-vă la situaţii în care îi va fi utilă o limbă străină sau capacitatea de a se exprima clar în scris.  Curiozitatea - Copilul simte că vrea să afle mai multe, iar informaţiile noi îi aduc bucurie. Curiozitatea copiilor scade odată cu începerea şcolii, pentru că de multe ori copiii sunt copleşiţi de mulţimea de informaţii care li se oferă, iar propriile întrebări trec pe planul secundar. Puteţi încuraja curiozitatea copilului întrebândul la ce se aşteaptă să înveţe în lecţia următoare sau încurajându-i interesele din afara şcolii (hobby-uri şi pasiuni), expunându-l la experienţe diverse (ateliere, expoziţii, cursuri extraşcolare, sporturi etc.).  Sentimentul de apartenenţă - Copilul simte când şi dacă este acceptat şi apreciat într-un grup. Când copilul este înconjurat de persoane cu care se înţelege bine, care se poartă frumos cu el şi care îl apreciază, orice activitate desfăşurată în acel context va fi susţinută de o motivaţie mai puternică. Acelaşi lucru este valabil şi pentru adulţi, aşa cum probabil aţi observat din propria experienţă.  Competenţa - Copilul simte că poate face faţă activităţii, dar şi că face progrese vizibile. Pentru ca motivaţia copilului să rămână ridicată, este important ca activitatea să nu fie foarte dificilă (va renunţa repede), dar nici prea uşoară. Copilul rămâne motivat să înveţe atunci când simte că a făcut progrese, că a înţeles lucruri din ce în ce mai complexe sau că a reuşit să facă acţiuni din ce în ce mai dificile.

 Caracteristicile motivaţiei extrinseci  Teama de pedeapsă - Copilul se teme că va primi o notă mică ori că va fi certat de profesori sau de părinţi.  Dorinţa de a obţine o recompensă - Copilul învaţă pentru că vrea să obţină o notă bună, un cadou sau afecţiunea părinţilor.  Frica de eşec - Copilul depune efort pentru a nu eşua şi pentru a evita, astfel, consecinţele eşecului.  Competiţia - Copilul învaţă sau exersează pentru a obţine un rezultat mai bun decât al altor copii.  Studiile arată că ambele forme de motivaţie pot exista în acelaşi timp, că nu se exclud reciproc. Însă, pe termen lung, când motivaţia intrinsecă este mai puternică, rezultatele şcolare ale copiilor sunt mai bune.  O modalitate prin care puteţi menţine vie motivaţia copilului dv. pentru învăţare este stabilirea obiectivelor pe termen scurt, adică foarte apropiate de prezent. De exemplu - „Voi termina de citit cartea astăzi, iar mâine voi completa Jurnalul de lectură.” este un obiectiv de învăţare pe termen scurt. Cu cât obiectivul este mai apropiat de momentul prezent, cu atât forţa lui de a-l motiva pe copil este mai mare. 200


 De asemenea, este important ca scopul să fie foarte bine definit, în termeni specifici („Voi rezolva trei probleme de matematica până la ora 17.”). De asemenea, împărţirea unei sarcini de învăţare în mai multe etape şi parcurgerea lor progresivă poate duce la creşterea motivaţiei copilului şi la satisfacţia asociată unui nivel crescut de competenţă. Profesor Maria Sandu EŞTI INFORMAT, EŞTI PROTEJAT! În cadrul strânsei colaborări dintre unitatea noastră şcolară şi filiala Braşov a Crucii Roşii, reprezentată de doamna director Raluca Buzea, părinţii clasei a II-a A au beneficiat de un curs desfăşurat în cadrul Campaniei de informare şi pregătire a populaţiei, derulată de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Domnul Ţăran Teodorian, trainer CR şi cei doi reprezentanţi ai ISU Braşov au răspuns punctual la problemele majore ridicate de părinţi în cazul unor situaţii de risc cauzate de un eventual seism: Cum ne putem proteja în caz de în cutremur? Care sunt metodele de protecţie în timpul unui cutremur? Cum întocmim un plan de urgenţă al familiei? Ce trebuie să conţină trusa minimă de supravieţuire? Cum ne putem pregăti locuinţa? Care sunt regulile în caz de cutremur când copiii sunt la şcoală?

201


202


Profesor Sandu Maria

203


Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet…

204


Clasa a IV-a A, Promoția 2013-2018 Prof. înv.primar: Simona Horneț

Acum cinci ani, pe 16 septembrie 2013, povestea noastră începea. Începea cu momente de descoperire a școlii, a clasei, a băncii, a colegilor, începea cu lacrimi de teamă, de bucurie sau cu sfioase semne de prietenie. Orice muncă cere efort. Și munca noastră a cerut efort, dar efortul a fost încununat de multe bucurii. În această perioadă, s-au scurs atâtea momente frumoase, atâtea amintiri ce ne bucură sufletul și ne aduc pe chipuri zâmbete largi. Acum, la sfârșit, ne declarăm învingători. Pășim încrezători spre clasa a V-a.

205


Clasa a IV-a B, promoția 2013-2018 Prof. înv. primar Bianca Georgeta Șuțu Înzestraţi cu calităţi admirabile, care-i fac carismatici, elevii clasei a IV-a B s-au remarcat, de-a lungul anilor, prin hărnicie și creativitate, prin maturitate, dar și prin naivitatea

copilăriei.

Privindu-i

acum,

regăsești

INTELIGENŢA,

FRUMUSEŢEA

INTERIOARĂ, dar şi ÎNŢELEGEREA PROFUNDĂ.

Vă doresc, “dragi FLUTURAȘI”, ZBOR ÎNALT, CEL MAI ÎNALT!

206


Clasa a IV-a C, Promoţia 2013 – 2018 Prof. înv. primar Mateşan Ildikó – Eva

Mai e un pas şi vom închide uşa clasei a IV-a! Mai e o oră doar şi arborii din faţa şcolii vor foşni stins, mai bătrâni cu o adiere! Cum vor arăta oare holurile, după ce urma copiilor va dispărea? Cum vor fi sufletele noastre, după ce florile şi zâmbetul se vor ofili? Mai privim o dată în urmă, să nu uităm nimic din cei trei ani petrecuţi împreună. În clipa despărţirii, mirosul florilor devine amar şi zborul viselor neliniştit. Va trece vara şi castanele pocnind pe asfalt vor vesti o nouă toamnă. Clopoţelul va suna din nou, dar paşii noştri vor trece alte praguri, iar inimile noastre vor fi strânse de emoţia unor alte începuturi. Rămas bun, copiii mei, voi care m-aţi făcut să simt că meseria de dascăl e cea mai frumoasă din lume! Rămas bun, copiii mei şi vă mulţumesc pentru zâmbete, pentru palmele mici pe care le-am cuprins cu căuşul palmei, pentru gânduri şi pentru tinereţe! Mult succes! 207


Timpul sper să aibă răbdare, iar voi să vă întoarceți și de pe scaunele copilăriei voastre să ne găsiți aici și să ascultați poeziile pe care noi, învățătorii și profesorii voștri, vi le vom recita întotdeauna cu aceeași emoție a despărțirii. De aceea, întâlnirile noastre din viitor nu vor mai fi... “sobre”/”Fără entuziasme”, pentru că voi, adulți fiind, veți gândi: “... fiecare dintre noi/Ne-am făcut datoria/ Și, de aceea, am putut merge/Mai departe...”! MULT SUCCES!

208


Momente frumoase din timpul ultimei ore de dirigenție!

209


Emoții în fața doamnei învățătoare, Carmen Dragomirescu...

...

a profesorilor...

... și a doamnei diriginte, Teodora Bota!

210


FELICITĂRI ELEVEI COJOCARU IOANA PENTRU “PREMIUL DE EXCELENȚĂ”! - AULA UNIVERSITĂȚII TRANSILVANIA DIN BRAȘOV, 17 iunie 2018 -

211


Dragi elevi, dragii mei copii (pot spune), dragi părinți, Îmi vine greu să vorbesc acum pentru că emoțiile sunt foarte mari. Fiecare promoție, pe care am dus-o în calitate de diriginte, a avut ceva asemănător cumva cu plecarea propriului copil de acasă: bucurie, pentru viitorul lui, al lor; tristețe, pentru că orice despărțire, orice trecere a timpului nostru scurt este dureroasă. 212


Dragii mei copii, Ca dascăl, mi-am pus de la început toată nădejdea că veți crește frumos, că voi fi călăuză, sprijin, mentor pe parcursul celor patru ani. Drumul este greu, cărarea spre Adevăr, spre Lumină, spre Valoare este strâmtă și cu obstacole. Dar, ce satisfacție ar avea alpiniștii, dacă Everestul ar fi un munte oarecare, ușor de escaladat? Au fost momente deloc ușoare când părea că nu putem duce împreună povara drumului. Dar, uite că acum am răzbit și am ajuns cu bine la un sfârșit! Drumul vostru nu s-a oprit însă aici: urmează liceul, adolescența, maturitatea. Eu pot doar să sper că am reușit, alături de colegii mei, profesorii voștri, să vă plămădim aripi astfel încât voi să puteți zbura cât mai înalt. Fiecare promoție a lăsat în sufletul meu ceva din sufletul ei, dar a și luat, pentru că plecarea voastră va lăsa un gol, ceea ce dovedește calda și sincera mea afecțiune pentru voi. Dragi părinți, Vă mulțumesc pentru acești copii, pentru implicarea și colaborarea voastră pe parcursul acestor ani! Cu speranța că veți avea grijă în continuare de copiii noștri, vă doresc succes și multă sănătate! Diriginte, prof. GABRIELA ROHATIN

213


214

Pe aripile copilariei  

revista scolara anuala

Pe aripile copilariei  

revista scolara anuala

Advertisement