Pe aripile copilariei 2017

ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1 BRAŞOV

1

ECHIPA REDACŢIONALĂ: Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Palade Simona prof. Sandu Maria prof. Bumbea Dana prof. Terzea Anicuța Membrii echipei:  prof. Belc Elena

prof. Borulea Iuliana



prof. Diaconu Laura

prof. Bota Teodora



prof. Baboi Sorin

prof. Dragomirescu Carmen



prof. Fϋlöp Monika

prof. Pirpiliu Mariana



prof. Horneţ Simona

prof. Cuibar Gabriela



prof. Becsek Rodica

prof. Militaru Ionela



prof. Ciocoiu Maria

prof. Șușcă Elena



prof. Florea Cosmina

prof. Matyas Gabriela



prof. Rohatin Gabriela

prof. Văleanu Ramona



prof. Vătăşescu Maria

prof. Mateşan Ildiko



prof. Stanciu Gabriela

prof. Barbu Constantin



prof. Amarine Alina

prof. Șuțu Bianca



prof. Stan Mădălina

prof. Laurențiu Lucia



prof. Salvan Gina

ISSN 2457 – 192X ISSN-L 2457 – 192X

2

3

Articole în această ediţie Bucuroşi de cunoştinţă - editorial prof. Pintea Mihaela Carte de vizită prof. Palade Simona Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact prof. Sandu Maria prof. Terzea Anicuța prof. Bumbea Dana prof. Palade Simona prof. Văleanu Ramona

Condeiul fermecat prof. Vătăşescu Maria prof. Borulea Iuliana prof. Horneț Simona

Penelul de aur prof. Ciocoiu Maria prof. Borulea Iuliana

Se încheie încă un an școlar. ascunde adevăruri capabile să Primul, pentru cei mai mici. Încă răstoarne

lumea,

ci

simplele

unul pentru ceilalți școlari. Cu un noastre ipostaze ale bucuriilor

număr de ordine nu mai mare de de peste an. opt. Cu un număr format din zeci

Viitorul nu se construiește

și unități pentru mulți dintre din simple proiecții. Nu sunt profesorii școlii.

suficiente

Toate acestea n-ar fi decât scruteze

privirile viitorul,

care

să

care

să

simple însemnări în zilele din stabilească ce colegiu trebuie calendar, în paginile cataloagelor urmat și, apoi, ce facultate. și carnetelor de note. Viitorul se Aceste proiecții se pot risipi la

construiește rezultate,

cu

aceste cea mai ușoară deviere de la

încununate

de traseu. Viitorul se construiește

gândurile și faptele care pot să cu ancore în trecut. Viitorul se lumineze din paginile unei reviste construiește pe terenul solid al școlare. De aceea, încheierea amintirilor frumoase din anii anului școlar aduce, în graba școlarității. Revista aceasta a conturilor încheiate și lumina Școlii Gimnaziale nr.1 din Brașov întâlnirilor

din

redacție. va stârni, peste ani, emoții mai

prof. Horneț Simona

Poveștile și amintirile unui an puternice decât cea mai proastă

prof. Mateșan Ildiko

care nu a trecut fără rost. Care notă

Mâini dibace prof. Sandu Maria

pe

care

ați

obținut-o

a însemnat mai mult decât putem vreodată, dragi elevi sau decât acum să înțelegem. Și poate că cea

mai

mare

performanță

prof. Horneţ Simona

această lumină s-ar risipi sub școlară pe care ați atins-o.

prof. Mateşan Ildiko

grija gândurilor, s-ar pierde în Pentru că revista vă păstrează

prof. Belc Elena

căutările noastre, s-ar estompa pe voi, în paginile ei, așa cum

Descoperiţi

în pregătirea pentru un examen, sunteți, cu multele calități și

campionul din voi

pentru un concurs, pentru o stângăciile voastre, cu visele

prof. Sandu Maria

întâlnire. Ea va continua să-și voastre intacte, încă necoapte,

prof. Borulea Iuliana

păstreze puterea și claritatea în ușor

prof. Mateșan Ildiko

paginile acestei reviste care nu

prof. Matyas Gabriela 4

vieții.

rumenindu-se

în

pomul

Aveţi cuvântul ! prof. cl. pregătitoare

,,Olimpicii’’ sunt printre noi prof. organizatori de concursuri

Altfel !.... prof. Cuibar Gabriela prof. Rohatin Gabriela

Sfatul medicului prof. Sandu Maria prof. Diaconu Laura

Întâlnirea de redacție de la încheierea bucură

anului mai

școlar

mult

mă

decât

festivitatea de premiere pentru că în paginile revistei vă pot prinde pe voi, dragi copii, în frumusețea copilăriei voastre, mai autentici decât ați putea fi prinși

vreodată

în

paginile

vreunui catalog.

Pagina isteţului prof. Bota Teodora prof. Florea Cosmina prof. Salvan Gina

Director,

prof. Matyas Gabriela

Curiozităţi locale

Prof. Mihaela Pintea

prof. Văleanu Ramona prof. Fülöp Monika

Obiective turistice cu caracter religios prof. Stanciu Gabriela prof. Amarine Alina

Si ei au fost copii! prof. Baboi Sorin

De la dascăl, la părinte…cu drag prof. Pintea Mihaela prof. Militaru Ionela prof. Șușcă Elena

Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet

5

Carte de vizită Gânduri pentru micuţii noştri … mari Final de clasa a IV-a

Clasa a IV-a A “Albinuțele” Prof. înv. primar Palade Simona Claudia

6

Clasa a IV-a B „ Delfinașii” Prof. înv. primar Borulea Iuliana

Clasa a IV-a C “ Boboceii” Prof. înv. primar Gîrbacia Oana

Director adjunct, Prof. Palade Simona 7

8

PROIECT EDUCAȚIONAL

„FESTIVALUL IERNII” – prima ediție COORDONATORI: Palade Simona și Terzea Anicuța

În acest an școlar, „Festivalul” și-a schimbat anotimpul, prefăcându-l din toamnă ... în iarnă. Și fiindcă iarna este și ea la fel de generoasă, am putut să ne inspirăm din sărbătorile ei pentru activitățile propuse.

Agenda festivalului: 

septembrie, 2016:  Chestionarea elevilor şi a cadrelor didactice privind organizarea unui nou festival de sezon/anotimp;



octombrie, 2016:  Centralizarea propunerilor şi popularizarea festivalului câştigător, „ Festivalul iernii”;



noiembrie, 2016:  Stabilirea tipurilor de activităţi din cadrul proiectului;



decembrie, 2016:  Deschiderea ,, Festivalului Iernii’’ ;  Activități susținute cu clasa, de Moș Nicolae ;  Amenajarea claselor pentru sărbătorile de iarnă ;  Realizarea unor globuri pentru bradul de Crăciun ;  Interpretarea de colinde - clasele gimnaziale ;  Expoziție de globuri, în holul principal;

9



ianuarie, 2017:  Iarna în acuarelă;  Iarnă, printre rânduri (compuneri/versuri/gânduri);  Cel mai hazliu om de zăpadă;  Ateliere

de

lucru

pentru

cadrele

didactice

din

şcoală

şi

de

la

grădiniţa “Boboceii”;  Premierea celor mai bune creaţii ale proiectului. Prezentarea de fotografii şi imagini filmate în timpul desfășurării proiectului; 

februarie, 2017:  Încheierea festivalului;  Realizarea

unui

album

care

să

redea

desfăşurarea

proiectului

şi

promovarea/diseminarea rezultatelor.

Mai întâi, ne-am pregătit să împodobim bradul. La această activitate fiecare clasă și-a dovedit măiestria și originalitatea, creând un „glob al clasei”.

Clasa pregătitoare A

10

Clasa pregătitoare B

Clasa pregătitoare C

Clasa I A

11

Clasa I B

Clasa I C

Clasa I D

12

Clasa a II–a A

Clasa a II-a C

Clasa a III-a A

13

Clasa a III-a C

Clasa a IV-a A

Clasa a IV-a B

14

În timp ce elevii mai mici pregăteau aceste podoabe, cei mai mari elevi ai școlii noastre repetau de zor pentru a ne încânta auzul și sufletul cu colinde.

Clasa a VIII-a B

15

Clasa a VIII-a A

Clasa a VII-a B

Clasa a VII-a A

16

Clasa a VI-a B

Clasa a V-a A

Clasa a VI-a A

17

Clasa a V- a C

Clasa a V-a B

Festivalul Iernii, ediția I - ,,Primiți cu colindul?”, colinde interpretate în limba engleză de un grup de elevi ai claselor a VII-a A, a VIII-a A și a VIII-a B sub îndrumarea prof.

Bota Teodora, la Coresi Mall.

18

Participanți la serbarea de la Coresi Mall, Decembrie 2016, cl. a VII-a A

Participanți la serbarea de la Coresi Mall, decembrie 2016, cl. a VIII-a B

Cei mai talentați s-au exprimat în acuarelă. Din zecile de lucrări menționăm câștigătorii: CĂUNEAC MEDEEA, PRADAIȘ ANDRADA (CP B), OBOROCEANU VLAD, TOMELE TEODORA, CREȚU SEBASTIAN, IATAN ȘTEFANIA, LUKACS ANDREEA, COMAN TUDOR ( I A), NEGOIȚĂ TEODORA, GAFTON RALUCA, ȘIȘCĂ ARIANA (I B), ZAFIU PATRICK, STOIAN COSMIN, ȘTEFAN ION, MANASIN SEBASTIAN (I C), ISAC MANUEL, BEJAN CRISTINA (I D), CHIRIBEȘ VERONICA, TRANCA BIANCA (III A), OLARU ANDREEA (III C), ȘUGAR VLAD, NICULA ANDRA, MANOLE MĂDĂLINA, AGACHE DENISA, BONCACI ALEXANDRU, MOCAN ELIZA (IV A), STROIESCU MARA, DAMȘA RALUCA (IV B)

19

Zăpada căzută în luna ianuarie ne-a pus la mare încercare: realizarea unui om de zăpadă. Doar unii au reușit, cei mai perseverenți ...

Clasa I B

20

Clasa I A

La concursul de creație literară, în cadrul Festivalului Iernii s-au remarcat următorii elevi: Premiul I: ILIE RALUCA, TOAȘCĂ ADRIAN, ANGHEL VALENTIN, BICHIR MARIUS Premiul II: SZEKELY TIMEEA, IONIȚĂ CATRINEL, PAHOIU BIANCA, VARTIC MELANIA, COJOCARU IOANA, NICOLA MIRUNA, SAVIN MARIA; Premiul festivalului: NECHIFOR CRISTIAN, clasa a VII-a A Prezentăm mai jos creația lui Cristian : Iarna printre rânduri

Găsesc mai mult adevăr în ninsoare, în zăpadă, în alb. Găsesc mai mult adevăr în iarnă decât la televizor.

O iarnă blândă, o ninsoare calmă, o zăpadă fină ... o emoție desăvârșită.

Văd mai multă culoare în albul iernii decât în verdele primăverii.

Albul, culoarea iernii. Albul e simplu, unii ar spune culoarea luminii, albul este culoarea purității. Albul, culoarea frumosului.

Când mă gândesc la trecerea anotimpurilor, mă gândesc la o viață de om. Omul se naște primăvara, trăiește vara, îmbătrânește toamna și moare la sfărșitul acesteia. Iarna reprezintă raiul alb, pacea sufletului, o lume mai bună. Un alb pur și sentimente aproape de cei dragi.

Autor: prof. înv. primar, Anicuța Terzea

21

Printre proiectele de mare succes desfășurate anul acesta școlar pot enumera proiectul regional ”O șansă merit și eu!”, proiectul județean ”Să circulăm în siguranță!”, precum și proiectul S.N.A.C. ”Dăruind,deschizi un suflet”, proiecte care promovează școala atât pe plan local, cât și pe plan regional.

Toate aceste proiecte au avut ca școală parteneră Școala Gimnazială Augustin.

Proiectul ”O șansă merit și eu !” de mare impact la nivelul comunităților implicate Prin acest eveniment s-a urmărit realizarea unor lucrări reprezentative care să evidențieze păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității umane prin combaterea discriminării de orice natură, el adresându-se tuturor elevilor claselor I-VIII din județele Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita.

Concursul s-a desfășurat în perioada februarie-martie 2017, iar participanții au trimis desene folosind tehnicile impuse: creion, acuarelă, ulei, colaje etc. Cele mai reușite desene au fost răsplătite de sponsorul nostru Asociația Masa Rotundă 1 Brașov. Câștigătorii sunt: Premiul I - PARLITEANU ROXANA, elevă la Școala Gimnazială nr.3 - Râșnov, jud.

Brașov (prof. îndrumător - Drăgulin Mirela); Premiul II - NEDELCU MARIA, elevă la Liceul "Andrei Mureșanu" Brașov (prof. îndrumător - Carmina Vakulovski); Premiul III - FAZAKAS ȘTEFANIA, elevă la Școala Gimnazială nr.8 Brașov; Trei câștigători cu mențiuni, după cum urmează: Vezeteu Raisa - Școala Gimnazială nr. 19 Brașov; Neacșu Maria - Liceul "Andrei Mureșanu" Brașov; Ștefan Maria –Iulia - Școala Gimnazială nr.8 Brașov, plus încă 14 mențiuni speciale.

Asociația Masa Rotundă a acordat premii în valoare totală de 600 lei premianților (250 lei pentru premiul I, 200 lei pentru premiul II și 150 lei pentru premiul III), precum și enciclopedii și produse de birotică. Premierea a avut loc la Școala Gimnazială nr.1 Brașov, fiind prezenți coordonatorii proiectului prof. Bumbea Dana și consilier școlar Dima Dorel (Școala Gimnazială Augustin), directorii celor două unități școlare organizatoare - prof.

Pintea Mihaela, Școala Gimnazială nr.1 Brașov și prof. Muha Elena, Școala Gimnazială Augustin, părinți și elevi.

22

Premiul I

Premiul II

Premiul III

23

Mențiunea I

Mențiunea II

Mențiunea III

24

Derularea proiectului ”Dăruind, deschizi un suflet” (desfășurat pe perioada octombrie 2016-mai 2017) a avut drept motivație deschiderea și entuziasmul cu care copiii reacționează la această vârstă, stabilirea unor noi relații de prietenie, disponibilitatea de a dărui.

Mesajul umanitar al proiectului de față a avut și scopul de a forma și dezvolta sentimente morale și atitudini comportamentale alese, în rândul copiilor.

Consider că este necesară cultivarea sensibilității față de problematica umană și față de valorile moral-civice. În acest proiect au fost implicate prof. Rohatin Gabriela, prof. Deleanu Luminița, prof. Diaconu Laura, prof. Văleanu Ramona care au contribuit cu fișe de lucru, planșe, broșuri, pliante utile pentru buna desfășurare a lecțiilor cadrelor didactice din mediul rural, mai precis, Școala Gimnazială Augustin. De asemenea, datorită campaniei ”Roșu și verde” organizată de prof. înv. primar Perianu Constanța am putut dărui bucurie copiilor din clasele gimnaziale ale Școlii Gimnaziale Augustin, oferindu-le mici cadouri de Crăciun.

Suntem mândri să vă povestim și despre proiectul ”Circulăm în siguranță!”.

Coordonatori acestui proiect au fost prof. înv. primar Perianu Constanța și prof. Bumbea Dana.

25

Prezentul proiect este considerat de mare importanţă, deoarece beneficiarii, şcolarii participanţi la proiect sunt participanți la trafic, ca pietoni sau călători, care ajung la școală, folosind mijloacele de transport în comun, iar educarea lor în cunoașterea și respectarea normelor și regulilor de circulație constituie un mijloc esențial prin care putem preveni implicarea elevilor în accidente.

Diversitatea activităților propuse a avut ca scop implicarea directă a unui număr cât mai mare de școlari, care să participe la cel puțin una dintre activitățile propuse.

Autor, Prof. Bumbea Dana

26

PATRULA DE RECICLARE_PROGRAM NAŢIONAL EDUCAŢIONAL DE MEDIU, iniţiat de RoRec România

Patrula de Reciclare, clasa I A, 2016 - 2017

În aşteptarea Trenului Regal … dimineaţa zilei de 1 Decembrie 2016 …

27

Patrula de Reciclare a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Braşov, însoţită de părinţi, bunici şi alte rude, în total 54 de persoane, alături de foarte mulţi alţi braşoveni, a întâmpinat Familia Regală _ Principesa Margareta, Principesa Maria şi Principele Radu, sosită cu Trenul Regal în Gara Braşov.

Lecţie deschisă “Importanţa colectării şi reciclării deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice’’ susţinută de reprezentantul SLC Braşov, domnişoara Iulia Zaharcu – 29.03.2017 28

Activitatea Patrulei de Reciclare din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov, reflectată în presa locală:

17 – 18 decembrie 2016

8 mai 2017 29

EXPOZIŢIE INFORMATIVĂ realizată de elevii clasei I A, îndrumaţi de coordonatorul proiectului, prof. Sandu Maria

30

Voluntarii juniori ai Patrulei de Reciclare au înțeles cât de important este să avem un mediu înconjurător curat și au reflectat această atitudine civică și în desenele lor.

31

În anul şcolar curent, “PATRULA DE RECICLARE’’ a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Braşov, reprezentată de elevii clasei I A, coordonaţi de prof. Sandu Maria, a obţinut pentru a doua oară Premiul pentru “Cea mai activă patrulă’’ din judeţul Braşov, ediţia 2017. Micuții voluntari au colectat în perioada 15 noiembrie 2016 – 15 mai 2017, cu ajutorul părinților, bunicilor, comunității locale, în calitate de suporteri, 2226 kg de DEEE-uri (deșeuri electrice, electronice și electrocasnice, din care 1453,8 kg în şcoală, incluzând şi 169 kg baterii/acumulatori).

Bucurie binemeritată …

32

În anul şcolar 2016-2017, proiectul programului, cuprins în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene pentru a cincea oară, a prevăzut o serie de activităţi noi, precum:

  





Realizarea unui număr de patru ’’Buletine informative’’, având în cuprinsul lor teme de larg interes pentru elevii şi părinţii şcolii noastre; Participarea la Proiectul ’’Educaţie pentru sănătate’’ la nivelul învăţământului primar, iniţiat şi organizat de filiala Braşov a Crucii Roşii; Participarea la Concursul ’’Susţine Igiena de 10 !’’, iniţiativă a S.C. UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE S.A. în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, constând în teme de igienă care vizează creativitatea preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar; Pregătirea echipajului şcolii şi participarea la Concursul judeţean ’’Sanitarii pricepuţi’’, organizat de filiala Braşov a CRUCII ROŞII (ediţia din acest an şcolar s-a desfăşurat la nivelul gimnaziului, iar şcoala noastră a avut onoarea de a găzdui cele 15 echipaje din judeţul Braşov, participante la concurs); Realizarea unui parteneriat, pe parcursul lunilor mai 2017 – 30 iunie 2018, cu patru şcoli din judeţ, respectiv: Școala Gimnazială Augustin, Școala Gimnazială Bod, Școala Gimnazială Apața, Școala Gimnazială Măieruș.

Buletine informative

33

Festivitatea de premiere a Sanitarilor pricepuți ‌

34

Echipajul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Braşov, alcătuit din elevii clasei a VII-a A ( VRABIE ANTONIA ROXANA, COJOCARU IOANA, NECHIFOR CRISTIAN IOAN, NICOLA MIRUNA GABRIELA, VARTIC MELANIA DIANA și ISAC IULIANA PETRONELA) s-a clasat pe Locul IV.

Coordonatori program: prof.Sandu Maria și prof. Diaconu Laura 35

Proiectul a fost iniţiat şi organizat de CRUCEA ROŞIE, filiala Braşov, în anul şcolar 2016-2017, în şcolile din municipiul Braşov, la nivelul învăţământului primar şi a propus patru activităţi, respectiv: ,,Igienă personală şi igienă colectivă’’, ,,Igienă dentară’’, ,,Nutriţie şi prevenirea obezităţii infantile’’ şi ,,Dans şi socializare’’. Activităţile au fost realizate de voluntari ai CRUCII ROŞII. Un număr de 14 clase din şcoala noastră a participat la primele 3 activităţi, iar clasele I A, I B şi PA au desfăşurat şi ultima activitate la Centrul comercial Magnolia.

Acest proiect a fost implementat în cadrul școlii de către Programul ,,Sănătate prin Educație’’, coordonat de prof. Sandu Maria și Diaconu Laura.

PA

36

I B B

IA A

37

Dans şi socializare – P A

Dans şi socializare – I A şi I B

Paginile au fost realizate de prof.: Sandu Maria, Terzea Anicuța și Pirpiliu Mariana 38

PRIETENII CĂPITANULUI IGIENĂ

Căpitanul Igienă, vajnicul Apărător al Igienei din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov, este prietenul elevilor clasei I A. El îi aşteaptă cu mare nerăbdare pe aceştia să-l viziteze, zilnic, la fel ca şi astăzi.

Deodată, pe hol apar prietenii săi. Ei se îndreaptă, în pas vioi, spre toaletele de la etajul al II-lea, unde se află şi sala lor de clasă.

- Mă bucur să vă revăd, copii! De unde veniţi?

- De la joacă, din curtea şcolii, Căpitane Igienă ! Am venit să ne spălăm, microbii să-i alungăm!

39

- Sunteţi bineveniţi, dragii mei! Poftiţi în toaleta curată, de Domestos curăţată!

În timp ce fetiţele şi băieţeii se îndreptau, fiecare, spre toaleta lor, în spatele acestora se furişează câţiva microbi, care îi urmăreau încă din curtea şcolii!

- Hei, dar ce-i cu voi? Ce căutaţi pe-aici? Ce tot daţi târcoale? îi întreabă, încruntat, Căpitanul Igienă, pe aceştia.

40

- Viteazule Căpitan Igienă, noi suntem Microbii mici şi drăgălaşi, “prietenii’’ acestor elevi şi i-am însoţit până aici tocmai de la locul din curte în care s-au jucat în timpul pauzei!

- STOP!!! PE-AICI NU SE TRECE!!! Copiii nu au nevoie de prietenia voastră, nu-i aşa, copii?

- Aşa e, Căpitane Igienă, ajută-ne să-i alungăm pentru totdeauna dintre noi!

41

- Plecaţi din şcoala noastră! AICI DOMNEŞTE CURĂŢENIA PRETUTINDENI!!!

Microbii încep să plângă în hohote, se ghemuiesc la pământ, devenind tot mai mici ...

... apoi, pornesc, în pas alergător, spre locul din care veniseră !!!

42

- Aşa, dispăreţi, intruşilor! Noi nu putem fi „prieteni’’ cu asemenea fiinţe periculoase pentru sănătatea noastră !!! strigă toţi copiii, în cor. HA-ha-ha! râd ei, fericiţi. Îţi mulţumim, Căpitane Igienă !

- Cu mult drag, Prieteni! VOI FI AICI, ÎNTOTDEAUNA, PENTRU VOI !!!

Lucrarea realizată de elevii clasei I A, îndrumaţi de prof. Sandu Maria, a participat la Concursul Naţional ’’Susţine Igiena de 10 !’’ din anul şcolar 2016-2017.

43

TABUN DANIEL, cl. I D Lucrare participantă la Concursul Naţional ’’Susţine Igiena de 10 !’’

44

Proiect educativ

Din activităţile noastre...

1 Decembrie 2016 - 98 de ani de la Marea Unire

„Marea Unire, un vis împlinit“

Concurs pe secțiuni (colaj, Power Point, cultură generală, desen, eseu)

Creaţiile noastre, bucuria Unirii şi a mândriei de a fi român!

45

Ne mândrim Ĺ&#x;i cu ... diplomele acordate de juriu!

46

Elevii clasei a VII-a A, Martiuc Luca şi Nechifor Cristian, au participat la Concursul cu tema

„1 Decembrie, Ziua Marii Uniri” din cadrul Proiectului Judeţean „Trecut

românesc -Viitor European ”.

24 Ianuarie 2017-158 de ani de la Unirea Principatelor Române „Mesagerii Unirii”, elevii clasei a VIII-a B, au prezentat semnificaţia istorică a zilei de 24 Ianuarie şi au oferit colegilor mai mici din clasa a IV-a A simbolul unităţii şi identităţii noastre naţionale, TRICOLORUL ROMÂNESC !

47

„Hora Unirii”, în care s-au prins toți cei prezenți, cu mic cu mare.

La mulți ani, România!

Coordonator, prof.Văleanu Ramona

48

Proiect cultural

Proiectul a fost iniţiat de Agenţia Metropolitană Braşov şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, pe aria tematică Imaterial ’’. Dintre

’’Patrimoniul Cultural

participanţii la acest proiect au fost selectaţi elevii NEAMŢU

MAURO MAURIZIO şi ENE DAVID din clasa a VI-a A pentru a participa la tabăra de creaţie care se va desfăşura în perioada iulie – august 2017, în municipiul Braşov.

Coordonatorii proiectului, prof. Palade Simona şi Văleanu Ramona

49

OLIMPIADA COPILĂRIEI Olimpiada copilăriei este un proiect cu tradiţie, organizat de şcoala noastră, un prilej de a sărbători spiritul copilăriei. Scopul proiectului este de a dezvolta interesul copiilor pentru activităţile sportive, într-o atmosferă destinsă, cu ocazia sărbătoririi Zilei Copilului. Toţi elevii şcolii noastre s-au implicat în activităţile sportive propuse, au lucrat pe echipe şi individual, demonstrând competenţe deosebite în domeniul sportiv.

50

NE PREGĂTIM PENTRU MIŞCARE …

Dansul majoretelor, îndrumător prof. Rionesei Nicoleta

51

Dans sportiv, îndrumător prof. Bîrsan Luminiţa

52

SPORTUL ÎNSEAMNĂ SĂNĂTATE

ÎN SPORT, TOŢI SUNTEM CÂŞTIGĂTORI!

Autor, prof. Palade Simona 53

54

O cameră veche Uitaţi ce cameră superbă ! Perfectă pentru amatorii şi iubitorii de vintage! Vă rog să citiţi descrierea acestei camere pentru a vedea cum arată: !

Această cameră este inspirată din anii şaizeci. Are o uşă din lemn maro deschis, cu balamale din fier negru şi cu o broască maronie. Are două fotolii tapiţate cu un goblen, iar cotierele au pe margine o dantelă verde. Aceste fotolii stau în marginea unei canapele mari ce este tapiţată cu acelaşi goblen ca şi fotoliile, iar canapeaua are la cotiere o bucată de macrameu alb. În faţa acestei canapele este aşezată o băncuţă din lemn maro, ce are sculptate multe modele florale. Între acestea este aşezată o masă din lemn, cu o faţă de masă dintr-un mileu alb, cu un sfeşnic cu lumânări aprinse ce stă în mijlocul mesei. Şi, să nu uităm de mobilierul din lemn maro-roşcat, ce are un compartiment pentru toate doamnele şi domnişoarele, unde îşi pot aşeza de la coliere până la cercei şi tiare, dar pe lângă acestea sunt aşezate şi o mulţime de bibelouri cu doamne cochete, dintr-un porţelan strălucitor. Geamurile au o ramă din lemn de brad, sticla din mozaic, iar perdelele de un verde smarald sunt formate dintr-o bucată de satin, ce are pe deasupra o bucată de dantelă neagră. Pereţii sunt împodobiţi cu diferite tablouri, cu camee, cu flori şi alte picturi abstracte. Pe jos, o duşumea maro închis şi un frumos covor din blană de oaie. Şi, să nu uităm de şemineul zidit din cărămidă, ce are marginile din lemn. Într-o astfel de cameră aş dori să petrec o parte din timpul meu liber, citind o carte, ascultând muzică, privind focul din şemineu, ce arde mocnind şi încălzind superba cameră sau bând un ceai cu prietenii. Această cameră, inspirată din vizita mea la Castelul Bran, este camera visurilor mele.

Furtună Miruna-Elena, clasa a V-a A

55

De la elevi adunate, elevilor înapoi date!

Sunt frecvente întrebările: Cum scriem? Cum vorbim?

Răspunsul este unul singur: CORECT. Dar INCORECT poate fi o „perlă” în exprimare (orală sau scrisă).

Exemplificări hazlii: 

Coastă = plajă



Poveşti din piele



Insistează



Indolent = Indonezia



Eu îl cunosc pe tine.



Figurile de stil sunt: soarele de aur, omida neagră etc.



Câinele plimbă omul.



Adânc, la feminin plural: adânce.



Bej = Beja = Beje



El zăreşte trei palate şi merge cu inima în dinţi către ele.



Impresia mea despre basm a fost pentru că deoarece...



Prâslea merge în căutarea hoţului împreună cu fraţii săi pe lumea cealaltă.



În basm dialogul şi personajele au puteri supranaturale.

Acestea au fost câteva „perle” adunate de Nicolae Irina Maria, clasa

a V-a A. (Va urma)

56

Considerăm că a învăța înseamnă a ști, a descoperi, a aplica.

Ne-a atras atenția rubrica „ Învățați, jucându-vă !”.

Credem că aceasta este una dintre cele mai potrivite forme pentru a rezolva un exercițiu de gramatică.

Așa că, ne-am „jucat” rezolvând cerința: Compuneți împreună o poezie, folosind propoziții circumstanțiale de cauză, ca în următorul model : „Ghiocelul e alb, pentru că e inocent Cerul e albastru, pentru că e visător.

Soarele...”

Fiecare elev scrie un vers. Alegeți apoi șase versuri pe baza unui punctaj.

Scrieți poemul obținut pe tablă și în caiete.

Iată rezultatul „jocului” nostru:

Soarele e zâmbitor deoarece se vede printre nori, Vântul invită florile la dans pentru că e cavaler, Păsările ciripesc fiindcă s-au întors acasă, Iarba înverzește pentru a fi frumoasă.

Soarele-i măreț pentru că strălucește, Razele lui sunt calde fiindcă dogorește, Natura învie deoarece-i primăvară, Suntem fericiți întrucât putem ieși afară.

Eu sunt fericit deoarece natura-i veselă Iarba este verde căci are viață 57

Suntem norocoși din cauză că suntem iubiți de toți

Soarele e strălucitor pentru că are energie, Eu sunt fericit deoarece natura-i veselă, Iarba este verde căci are viață, Suntem norocoși din cauză că suntem iubiți de toți.

Soarele e galben fiindcă-i arzător, Vântul este blând pentru că-i visitor, Câmpia este verde de vreme ce-i primăvară, Iar pădurea e răcoroasă din cauză că-i seară.

Soarele e zi pentru că-i vestit, Luna apare deoarece noaptea a venit, Zi e după noapte ca luna după soare, Odată ce se vede în zare o schimbare.

Bacalu Alessia Andrea Bogodoi Alexandru Nazare Vlad Ionuț Busuioc Ionuț Andrei Clasa a Vlll -a B

Coordonator, Prof. Vătășescu Maria

58

Țara copilăriei V-ați imaginat vreodată o țară doar a copiilor, acolo unde tot ceea ce vă trece prin minte devine realitate? Da, o să spuneți că am o imaginație bogată, că nu vă iau în serios. Dar ce părere ați avea dacă v-aș spune o poveste?

Sara, o fetiță plină de imaginație, uneori se gândea: ,,Hmm… oare cum ar fi o lume doar a copiilor, unde nu există reguli, în care poți face orice ai dori ?” Într-o zi se duse cu mama ei la piață și văzu un stand pe care scria ,,obiecte magice”. Sara se gândi că sunt magice în sensul de foarte frumoase, așa că a rugat-o pe mama ei să îi cumpere o oglindă frumos decorată. Când a ajuns acasă, se grăbi să se joace cu oglinda. După aceea, a luat câteva păpuși. În jocul ei cu păpuși, una îi zicea alteia ce frumoasă ar fi viața dacă ar exista o țară doar a copiilor. În acea clipă, oglinda începu să strălucească. Sara văzu, dar crezu că se reflectă în ea lumina.

A doua zi dimineața, fetița se trezi mai odihnită decât în alte zile. Dar ceva nu era în regulă. Se uită pe ceas și văzu că e ora zece, nu șapte, ora ei normală de trezire. Părinții nu o treziră, deși era în timpul săptămânii. Se uită pe geam. Ceva iarăși nu era în regulă. În loc să fie copaci plini de frunze,erau niște bețe de acadea enorme. În loc să fie școală, era un loc de joacă plin de tobogane. Și în loc să fie aprozar de fructe și legume era un magazin de dulciuri!

Prima oară, Sara se sperie, dar după aceea observă că afară erau doar copii!

Nici urmă de adult! I se îndeplini dorința: o lume doar a copiilor, unde nu există reguli, în care poți face orice dorești! Dar fata nu văzu partea rea a lucrurilor.

Dacă nu există reguli, va fi totul o uriașă harababură. Observă la un moment dat că doi copii se duceau în parc nu cu una, nici cu două, ci cu zece bomboane fiecare.

Alți trei copii se băteau, iar pe ceilalți nici nu îi interesa. Sara se gândi că orice copil mai face câte o boacănă, așa că nu îi mai băgă în seamă. Dar după câteva zile i se făcu dor de familie. Atunci își aminti că în momentul în care a zis că ar vrea să fie o țară doar a copiilor, oglinda străluci. Se duse numaidecât la oglindă și îi spuse că vrea să se întoarcă la viața ei normală. Oglinda a început să sclipească în semn de răspuns.

A doua zi se trezi și văzu că totul revenise la normal. Fetița se bucură că și-a revăzut familia. De atunci încolo, Sara nu s-a mai plâns niciodată de nimic.

Chiribeș Veronica, clasa a III-a A Îndrumător, prof. Horneț Simona

59

În lumea creației literar-artistice a elevilor din clasa a IV-a B GRĂDINA VISELOR Era o noapte frumoasă de vară. Luna strălucea pe cerul înstelat împrăștiindu-și lumina palidă peste pământul plin de flori. Eu dormeam. Deodată,

un vis a început să ruleze, ca un film pe marele ecran. Se făcea că eram într-o grădină plină de plante: de la iarbă, la copaci și mii de gâze care zburau de colocolo.

Am decis să explorez grădina. Abia atunci mi-am dat seama că, în lumina soarelui, iarba strălucea ca un smarald. Florile roșii ale copacilor erau ca niște mici rubine printre frunzele de diamant ale acestora. Prin iarbă, mici flori

strecurate prin frunzișul moale te chemau în adâncul grădinii. Mici insecte aurite zburau, întrecându-se cu păsările argintii. Atunci m-am uitat pe cer.

Norii, parcă făcuți din vată de zahăr, acompaniați de soarele construit din aur făceau o echipă minunată. Am mai făcut câțiva pași și am ajuns la o micuță cabană. Aceasta era făcută din lemn de arțar, lustruit de parcă era făcut din caramel. Acoperișul cabanei era acoperit de fluturi albi făcuți din hârtie. Erau

așa de mulți încât, dacă te uitai de la depărtare, puteai spune că ninsese în plină vară. Lângă cabană, un copac. La umbra copacului, un hamac. Era un loc minunat unde puteai să dormi vara. M-am întins pe hamac și am adormit. După ceva timp, am deschis ochii. Era miezul nopții. Am văzut cum razele lunii împrăștiau un praf alb peste pietrele prețioase ale grădinii. Din acea grădină, luna parcă era făcută din argint. Norii, care acum păreau niște fantome, treceau prin fața lunii, vrând parcă să o salute.

Am adormit din nou. De această dată m-am trezit în lumea reală. Era clar că nu mai visam. Am deschis încet ochii. Spre mirarea mea, am văzut frunzele copacului sub care adormisem în vis.

M-am ridicat ușor, indreptându-mi privirea spre iarba moale, unde se aflau 60

M-am ridicat ușor, îndreptându-mi privirea spre iarba moale, unde se aflau florile. Apoi m-am uitat din ce în ce mai sus până am realizat că tot ce am văzut, nu a fost un vis. Eram în Grădina Viselor. M-am mirat foarte tare atunci când mi-am văzut cele mai bune prietene: Mara și Teodora. Era incredibil cum îmi puteam petrece timpul cu ele în Grădina Viselor. Totuși, încă nu intrasem în

cabana caramelizată. Am deschis ușor ușa și, înăuntru, ce să vezi? Cea mai mare și sofisticată casă. Ne-am mirat când ne-am văzut familiile. Era clar că vom locui în Grădina Viselor pentru totdeauna.

Autor: Meșca Ioana Sânziana (compunere descriptivă realizată în clasă cu prilejul unei evaluări sumative)

Școala Pentru

perfectă

mine, școala perfectă s-ar afla într-un luminiș, departe de

sunetele îngrozitoare din oraș.

Aceasta nu ar arăta ca o clădire, ci ca o căsuță cu etaj. Toți ar sta jos, învățând despre natură. În fiecare săptămână ar face drumeții, excursii și ar învăța să recunoască plante. Podul ar avea în tavan o gaură acoperită cu sticlă pentru a observa stelele noaptea. Sala de clasă ar avea o sobă, lemn pe interior, decorată cu frunze naturale și ar mai avea treizeci și cinci de băncuțe pentru elevi. În spatele școlii ar fi o cabană unde s-ar afla paturile. Vara, elevii ar mânca în umbra unui stejar, iar iarna, în sala de clasă, aproape de sobă.

Cred că ar fi cea mai frumoasă școală din lume.

Autor: Borulea Ecaterina

61

Piticii din Dealurile de vest Era odată un pitic numit Stângu’ în Dreptu’. Acest pitic era unul zăpăcit și greu de cap. Piticul avea mai mulți frați, la fel de zăpăciți ca și

el. Într-o zi de primăvară au plecat la cules de ciuperci. Acolo au întâmpinat o problemă, adică s-au întâlnit cu Zânele malefice.

Acestea când i-au vazut, s-au îndreptat spre ei și le-au furat

ciupercile culese până atunci. Stângu’ în Dreptu’ s-a înfuriat și a pornit către ascunzătoarea acestora, pentru a-și recupera munca de o zi.

Zânele aveau o slăbiciune pentru foc. Piticul știa de acest secret și s-a folosit de el pentru a le speria pe Zâne și a putea să-și recupereze

ciupercile. Întors acasă la frații lui cu ciupercile, aceștia l-au considerat un erou și i-au mulțumit foarte mult, apoi au organizat o petrecere în cinstea lui și s-au distrat până în zori.

Autor: Mariș Adelin Alexandru

62

Elefantul și leul Era odată, în savana africană, o turmă de elefanți. Aceasta era condusă de o regină elefant, vârstnică. Ea știa cele mai bune locuri cu mâncare și apă.

Turma era fericită că avea o regină atât de bună. Totuși, Regina Elefant nu era fericită. Ea nu putea avea pui. Într-o zi, când se adăpau, se auzi un duduit din ce în ce mai puternic.

Regina a observat imediat care era sursa problemei. O turmă de bivoli africani urmăreau o haită mică de lei. Aceștia duceau un puiuț mic, mititel, abia născut.

Dacă leii se urcau în vreun copac, bivolii îl doborau. Neavând cale de scăpare, nu puteau să se gândească decât la o diversiune. Astfel, femela care ținea puiul, s-a urcat în copac și a lăsat puiuțul acolo. Apoi, se aruncă din copac și atrase bivolii spre ea. Totuși, trei bivoli împungeau încă acel copac cu coarnele. Micuțul abia se mai ținea și răgea tare, ca și cum ar fi plâns. Regina Elefant s-a repezit către copac chiar în ultimul moment. Simțind trompa cea caldă și protectoare, puiul de leu a încetat să mai “plângă”. Deodată, se auziră câteva răgete ceva mai încolo, apoi se așeză o liniște deplină. Cei trei bivoli plecară și ei. Regina se îndreptă către locul de unde se auzise zgomotul. Se temea de ceva și acea temere s-a adeverit. Patru trupuri neînsuflețite zăceau în mijlocul locului acela.

Cum nu vroia să se mai uite, regina plecă cu puiul stând pe trompa sa. S-a dus la turma ei. Mirați, ceilalți elefanți s-au adunat în jurul reginei lor, ca să privească mica făptură. De atunci, s-a hotărât să îl crească ea. Și astfel, timpul trecea, regina îmbătrânea, iar puiul înflorea. Într-o zi leul, de acum mare, a văzut câteva leoaice plimbându-se pe o câmpie. Atunci, simți o chemare nebună de a sta cu ele. Se duse în grabă la

63

regină și îi spuse că trebuie să plece. Regina îl lăsă, pentru că știa că așa se va întâmpla. În fiecare zi, leul petrecea tot mai mult timp cu ele, iar într-o zi nici nu s-a mai întors acasă. De acum, casa și familia sa erau leoaicele acelea, iar Regina Elefanților știa asta.

Autor: Stroiescu Mara Ioana

Florile

Florile înfloresc În fiecare zi

Cu mirosul lor

Și cuceresc

Cel înmiresmat,

Cu a lor culoare

Cei mai fumoși copii.

Ne trezesc amintiri

Cea primitoare

De neuitat.

Creează tablouri Încântătoare.

Autor: Damșa Raluca

64

Sensul vieții Mulți se înteabă care e sensul vieții - eu l-am descoperit prin povestea unei

fete foarte curajoase ce a trecut prin multe întâmplări, rămânând puternică. Numele

ei era Sophia.

Ea își petrecea fiecare zi însorită cu părinții ei în parc, mâncând înghețată. Într-o zi, fetița le-a spus părinților săi:

- Mami, tati, uitați! E mașina de înghețată!

- Bine, bine, noi mergem să luăm înghețată, tu mergi și joacă-te!

Fetița a stat și s-a jucat ore în șir, dar părinții săi nu au mai apărut. Atunci, ea a mers să îi caute. Deoarece nu i-a găsit, aceasta s-a așezat pe o bancă și a început să plângă. În timp ce ea încerca să înțeleagă de ce părinții ei au părăsit-o, o doamnă drăguță a întrebat-o ce a pățit, iar aceasta i-a explicat totul. Doamna, pe nume Maria, a decis să o păstreze pe Sophia, iubind-o ca și pe propria sa fiică.

Timpul a trecut și Sophia a crescut. Aceasta a împlinit șapte ani și era timpul să meargă la școală. Cu toate că ea era frumoasă și deșteaptă, era foarte distantă de toți

oamenii, uneori chiar și de mama sa adoptivă, dar asta nu din răutate, ci din frică, frica de a-i pierde: știa că dacă ea nu este apropiată de ei nu va mai suferi atât de mult atunci când îi va pierde. Sophia era cea mai bună și mai frumoasă fată din clasa ei, dar cu ce preț, dacă aceasta a uitat să iubească!? Fiecare clipă o petrecea în camera sa încercând

să își dea seama cu ce a putut greși, când era mica, față de părinții săi dacă aceștia au părăsit-o. Timpul a trecut ca gândul, iar viața Sophiei era din ce în ce mai deprimantă, deoarece ea înțelegea tot mai multe lucruri, cum ar fi și despărțirea sa față de cei pe

care i-a iubit cel mai mult pe lume.

65

Cu toate greutățile pe care le-a avut a venit și vremea aniversării ei de optsprezece ani, pe care nu a vrut să o sărbătorească,

deoarece înainte de a fi

părăsită, ea le-a spus părinților că nu vrea să crească, fiindcă știa că nu va putea sta

la nesfârșit cu ei, iar aceștia i-au spus că nu se vor despărți niciodată. Cum momentul în care împlinești optsprezece ani înseamnă că ești deja major, asta însemna pentru

ea promisiunea dată de părinți de a nu se despărți niciodată, de aceea ea nu dorea să își aniverseze ziua.

Cu toate acestea, ea a primit un cățel, un husky, pe care l-a numit Bailey.

Sophia s-a atașat foarte mult de el, petrecând foarte mult timp cu el în parc, reușind să își facă prieteni noi și, cel mai important, învățând să iubească din nou. Ea a încetat să se mai întrebe de ce au părăsit-o părinții ei, ștergând această amintire neplăcută

din minte definitiv, gândindu-se că nu are rost să îi pese așa mult de niște personae cărora nu le-a păsat de ea, pentru a se întoarce. În sfârșit, ea a descoperit lucrul pentru care nu a găsit răspuns până acum, lucrul pentru care s-a măcinat atât, sensul vieții ei pe care îl căuta. Acesta a fost să învețe să iubească din nou. Eu cred că sensul vieții ei este același cu al tuturor, deoarece toți trecem prin momente grele, dar important este să ne ridicăm, să iertăm sau să uităm și să iubim din nou.

Autor: Bularca Alexia Elena

66

O lume mai bună – Orașul Florilor

Demult, într-un sat sărăcăcios, s-a născut Camelia. Chiar atunci, tatăl ei plecase să facă bani. Mama rămase cu ea acasă. Dar, suferind de o boală, nu putea face mare lucru pentru ea. Din păcate ea murise cu câteva ore înainte să vină tatăl. Din cauză că fetița avea cinci anișori, tatăl trebuia să aibă grijă de ea. Când află că soția lui murise, se întristă îngrozitor. Fetița avea şase anișori când și tatăl ei plecase spre un alt tărâm. Rămase singură. Nimeni nu știa de suferința pe care a îndurat-o. Dar, într-o zi, visă un tărâm de poveste și atunci văzu doi îngeri frumoși. Semnănau cu tatăl ei și cu mama ei. Camelia îi recunoscu: Mama ei, mai frumoasă ca o rază de soare, iar tatăl ei, mai frumos ca orice rază de lună.

-

Luați-mă cu voi!

-

O să vină și timpul tău! răspunde cu blândețe mama ei.

De atunci, Camelia mergea mereu în acel colțișor de rai, adică Orașul Florilor. Într-o zi, rămase acolo pe veci.

Autor: Stroiescu Mara Ioana

Îndrumător, prof. Borulea Iuliana

67

68

,,Peisaj de la Castelul Cantacuzino”- STOIAN ANDREEA-cls. a III-a A

,,Odiseea” - CHIRIBEȘ VERONICA-cls. a III-a A

,,Terra - veselă și tristă” - CHIRIBEȘ VERONICA-cls. a III-a A

Îndrumător, prof. Horneț Simona 69

”Flori de liliac” Stroiescu Mara Clasa a IV-a B

”Animalul preferat” Stroiescu Mara Clasa a IV-a B

Îndrumător, prof. Borulea Iuliana

70

OLARU ANDREEA CLASA a III-a C

GROSU STEFAN CLASA a III-a C

OLARU ANDREEA CLASA a III-a C

TURCANU ELENA CLASA a III-a C

71

SZENTPALI RAYMOND CLASA a III- a C

CĂȚOIU MARA CLASA a III-a C

ROŞCA BIANCA CLASA a III-a C

ZAHARIA DENISA CLASA a III-a C Îndrumător, prof. Mateșan Ildiko 72

73

74

75

76

77

Îndrumător, prof. Ciocoiu Maria

78

79

80

Lucrări colective -cl. I A

Îndrumător, prof. Sandu Maria 81

PREDA DALIA ŞTEFANIA

HODOR MIHAI şi ROMANESCU DIANA

PANAITE ŞTEFANIA, POP AMALIA şi HERGHELEGIU ALEXIA 82

AVRĂMESCU BOGDAN

BOBEICĂ ANDREI

Lucrări 3D, realizate de elevii clasei a V-a C

Îndrumător, prof. Barbu Constantin

83

MOLDOVAN NADIA CLASA a III-a C

CĂȚOIU MARA CLASA a III-a C

84

NEAGU LORENA CLASA a III-a C

85

CIUCUR ROBERT, DULCINATU ALEXANDRA, ROȘCA BIANCA, MOLDOVAN NADIA, ȘTEFĂNESCU ERICA CLASA a III-a C

CĂTOIU MARA, DULCINATU ALEXANDRA, NEAGU LORENA, MATEI GEORGIANA, ZAHARIA DENISA CLASA a III-a C

86

GROSU ŞTEFAN

GHIRAN NARCIS CLASA a III-a C

CLASA a III-a C

DULCINATU ALEXANDRA CLASA a III-a C

IORDACHE REMUS

CLASA a III-a C

Îndrumător, prof. Mateșan Ildiko

87

PEISAJ DE PRIMĂVARĂ - cls. a III-a A

PEISAJ DE PRIMĂVARĂ - cls. a III- a A

Îndrumător, prof. Horneț Simona 88

CIOT ROBERT

CĂUNEAC MEDEEA

CLASA PREGĂTITOARE B

CLASA PREGĂTITOARE B

STOICA GEORGE

CĂUNEAC MEDEEA

CLASA PREGĂTITOARE B

CLASA PREGĂTITOARE B

NEAMȚU ANASTASIA CLASA PREGĂTITOARE B

STANCIU IRINA CLASA PREGĂTITOARE B 89

MIRICĂ RĂZVAN CLASA PREGĂTITOARE B

CĂUNEAC MEDEEA CLASA PREGĂTITOARE B

STOICA ANASTASIA CLASA PREGĂTITOARE B

NEAMȚU ANASTASIA CLASA PREGĂTITOARE B

Îndrumător, prof. Belc Elena 90

91

OLTEANU TEODORA FLORENTINA – Diploma de merit, Medalie şi Cupă_Gimnastică ritmică, Clubul Sportiv Transilvania Braşov, anul şcolar 2016-2017

VALERIU EMILIA MARIA Locul I la Expoziţia-Concurs judeţean ,,Toamna – parfum şi culoare’’ (ediţia a III-a, noiembrie 2016) Menţiune la Art Festival Braşov (ediţia a VII-a, iunie 2017), Diploma la Concursul Interjudeţean de Arte Vizuale (ediţia a IV-a, 2017) Diploma la Cercul de Cultură şi Civilizaţie Engleză, Palatul Copiilor şi Elevilor Braşov (20162017) Diploma la Concursul Judeţean ,,Lumea văzută de copii’’ (ediţia a IV-a, 2016)

92

IFRIM ANDREEA LARISA, cl. I A – CERTIFICATE, SHIN DOJO – 9A KIU şi 8 KIU, Centura Albastră – 2017

CIGĂRAN DARIA ELENA, cl. I A – Diploma şi Medalia la Gimnastică Ritmică, Clubul Sportiv Transilvania Braşov; Premiul special şi Medalia, Ansamblu cu cercuri – Concursul de Gimnastică Ritmică, ,,Cupa Transilvania’’, Medalia ,,Kids Race’’ Transilvania Braşov –

93

2016-2017

BURLACU DRAGOŞ ANDREI, cl. I A – Locul I, KATA şi SHIN DOJO (diplome,medalii şi cupe), 2017

ENE MARIA AMALIA, cl. I A – Diploma şi Medalia pentru NELTRICE DANCE obţinute la Concursul Naţional de Dans Clasic şi Contemporan ,,LEBĂDA DE CRISTAL’’, ediţia a V-a, 2017

94

OLTEANU TEODORA FLORENTINA, cl. I A – Medalii obţinute la Gimnastică Ritmică la Cupa Transilvania, Braşov 2016

şi Campionatul de Gimnastică Ritmică pentru Copii,

Ploieşti 2017

DEDE IANIS ALEXANDRU, cl. I A – Diploma Concurs Nataţie A.S.C. Corona 2010 BRAŞOV 95

BUZAŞ VLAD, cl. I A – Locul II KUNITE, SHIN DOJO, Locul III KATA SHIN DOJO, CERTIFICATE 7 B KIU – 2017

OBOROCEANU VLAD GABRIEL, cl. I A – Diploma echipă Locul 3, echipa ’’F.C. GALBEN 2009’’ la Turneul Internaţional Stere Adamache, Diploma la Campionatul ’’Interliga Naţională de Fotbal U7-U10’’ şi Medalii, 2017

96

TROFIN TEODOR, cl. I A – Diploma Locul I la ’’Junior Cup Viitorul Argeş’’, Diploma echipă Locul 3, echipa ’’F.C. GALBEN 2009’’ la Turneul Internaţional Stere Adamache şi Medalii, 2017

TOMELE TEODORA, cl. I A – Diploma şi Medalia la World Orienteering Day, “Kids Race’’ Transilvania Braşov – 2017

97

IONIŢĂ GEORGIANA DIANA, cl. I A – Diploma Clasa de Balet şi Dans Modern, grupa Florence Dance, Palatul Copiilor şi Elevilor Braşov, decembrie 2016 Îndrumător, prof. Sandu Maria

DOROBANŢU DIANA, cl. a III-a B – Locul III - kata feminin

98

VLAD MIRCEA, cl. a III-a B – Locul II – Ashihara karate; GHEORGHIAŞ DAVID, cl. a III-a B – Locul I - Ashihara karate Îndrumător, prof. Șuțu Bianca

Sakaci Oana

Bejan Cristina

Bagoly Yasmina

Isac Manuel

99

Mihalcea Fabian

Tabun Daniel

Vrînceanu Eduard Elevii clasei I D

Îndrumător, prof. Matyas Gabriela

Mariș Adelin Clasa a IV-a B Cupa Liviu Antal Locul I Categoria 2007

100

Mariş Adelin Clasa a IV-a B Turneul Sânpetru Locul II

Mariş Adelin Clasa a IV-a B Turneul internaţional „Stere Adamache” Locul III

Mariș Adelin Clasa a IV-a B Liviu Antal Locul I Categoria 2007

Îndrumător, prof. Iuliana Borulea 101

102

CLASA PREGĂTITOARE A DELFINII Prof. Mariana Pirpiliu

Într-o

frumoasă

zi

de

spetembrie, am lăsat în urmă grădinița și am pășit pe poarta mare a școlii cu pași timizi și cu „traista” (ghiozdanul din spate) plină de întrebări: Cum va fi la școală? Ce fel de colegi vom avea? Ce lucruri noi vom învăța? etc.

Cine suntem noi? Suntem DELFINII – veseli, jucăuși, isteți și prietenoși. De îndată ce am intrat în sala de clasă, ne-a întâmpinat mascota clasei noastre – Delfinul, care ne-a asigurat că ne va însoți și ne va ajuta să parcurgem acest drum nou, AL ÎNVĂȚĂRII și chiar așa a fost...

Am învățat multe lucruri în acest an, ba chiar am fost și la primul concurs din viața noastră de elevi și ne-am descurcat foarte bine, că doar delfinii sunt isteți ...

Acum, la final de an școlar, putem spune că, deși la început drumul a avut mai multe urcușuri și ne-a fost mai greu, acum drumul ni se pare mai lin când știm să citim, să socotim, să cântăm, să ne jucăm, să fim prieteni. Suntem isteți... Suntem demni de numele pe care îl purtăm cu mândrie – DELFINII.

103

Din activitățile noastre: Suntem bucuroși când putem să-i ajutăm pe cei care au nevoie.

Suntem atenți când lucrăm.

104

Lucrăm în echipă podoabe de Crăciun.

105

Pregătim surpriza de 8 martie pentru mamele noastre.

106

Dragi cititori mari și mici, aventura noastră în clasa pregătitoare, a început cu o poveste ...

Floarea-Soarelui și prietenii ei Într-o zi de toamnă, florile-soarelui și-au scuturat semințele pe pământ. Dintre toate, una singură a fost luată de un vânticel și dusă departe, departe, tocmai la marginea unei păduri. „Ce frig îmi e! Și cât sunt de singură, fără surorile mele...” își plângea de milă sămânța.

Iepurașul cel Alb o auzi.

-

Nu mai plânge! Te voi ajuta.

Iepurașul făcu o scobitură în pământ, cu lăbuțele. Luă sămânța, o puse cu grijă în scobitură, apoi o acoperi ușor cu pământ.

Trecu iarna. Veni primăvara cea luminoasă. Într-o zi, Iepurașul cel Alb se duse la marginea pădurii, s-o viziteze pe sămânță. Îl întâmpină o plăntuță verde, încă firavă.

-

Îți mulțumesc, iepurașule, pentru grija ta. Fără tine, aș fi murit aici, neștiută

de nimeni, încă din vremea când eram doar o sămânță.

-

Să fii sănătoasă și să crești mare! îi ură Iepurașul cel Alb și o zbughi la joacă.

Plăntuța rămase, din nou, singură. Stejăreii, brăduții și alți arbori din vecinătate nu-i dădeau nicio atenție. În schimb, șopteau cu admirație: “Cât e de frumoasă!“ Trecu și primăvara. Veni vara. Plăntuța noastră se înălța, devenind tot mai viguroasă.

Capul ei, cu minunata coroană de petale galben-aurii, se întorcea mereu după soare.

Dar floarea era în continuare singură și foarte tristă. Din când în când suspina: “Of!Toată lumea m-a uitat! Și nimeni nu-mi vorbește! Nu am niciun prieten...“ Dar, iată că, într-o zi, veni la ea Iepurașul cel Alb. -

Cât de mult mă bucur să te revăd, iepurașule! Știi, eu sunt atât de singură tot timpul!

Brăduții, stejarii vorbesc unii cu alții. Chiar și ciupercuțele mai stau de vorbă între ele…

Iepurașul cel Alb înțelese foarte clar supărarea Florii - Soarelul. Își ridică o ureche-așa făcea el când se gândea la ceva important-și spuse: -

Nu fi supărată, dragă floare! M-am gândit să-ți găsesc prieteni. Știi, eu cunosc niște

copii drăgălași, foarte prietenoși. Ei sunt elevi în clasa pregătitoare B. Mă voi duce la ei, le voi spune povestea ta și apoi mă voi întoarce la tine.

-

Mulțumesc, dragă iepurașule! spuse Floarea-Soarelui, cu duioșie. Dar oare ei, copilașii

despre care mi-ai spus, vor accepta să fie prietenii mei?

-

Așteaptă și vei vedea! rosti iepurașul cu hotărâre.

107

Spunând acestea, urechiatul nostru alergă, cum doar iepurașii pot să o facă, până la școala în care învățau boboceii din clasa pregătitoare.

După o oră, Iepurașul cel Alb se întoarse la floare. Avea într-o lăbuță o scrisoare. Se urcă pe o buturugă, pentru ajunge la același nivel cu capul plantei. Citiră amândoi scrisoarea.

“Dragă Floarea-Soarelui, ne-a impresionat povestea vieții tale. Ne pare nespus de rău că ai suferit atât de mult. Da, noi acceptăm cu bucurie să fim prietenii tăi. Știm de la iepuraș că ești o plantă minunată, care privește mereu spre Soare. Și nouă, copiilor, ne place lumina Soarelui dătător de căldură și de viață. Iubim întreaga natură, iubim minunata lume a plantelor și a animalelor.

Ne-am gândit să împrumutăm numele tău, ca semn al prețuirii noastre.

Pe curând!”

Elevii clasei pregătitoare B Floarea-Soarelui Învățător, Belc Elena

Așa a început aventura noastră. Dar nu ne-am oprit aici. Am scris împreună cu doamna învățătoare povestea, într-o mega-carte. Aici am pus și scrisorelele pentru noua noastră prietenă, care ne-a împrumutat cu generozitate numele. Și ne-am propus să creștem frumos, ca și ea. Să privim întotdeauna spre SOARE.

108

CLASA PREGĂTITOARE C Fluturaşii isteţi Prof. Stan Mădălina Noi suntem fluturaşii isteţi, elevii curioşi, energici şi frumoşi ai clasei pregătitoare C. Am păşit cu emoţie în prima zi de şcoală, dar după un an, în care am pătruns în tainele cunoaşterii, iată-ne ce mult am crescut şi ce multe am învăţat.

Am descoperit literele alfabetului, aşa că, acum ştim să scriem şi să citim, ne-am jucat cu cifre şi numere, deci ştim să şi socotim, am participat la Concursul Comper, unde am obţinut rezultate foarte bune şi am fost recompensaţi cu diplome, am desfăşurat activităţi interesante în săptămâna „Şcoala altfel” şi ... am mai învăţat ceva, să fim buni prieteni şi să ne ajutăm unii pe ceilalţi.

Suntem mândri că am învăţat să fim elevi!

Am „scris” litera clasei noastre: C

Lucrăm în echipă !

Ne-am descurcat bine la primul nostru concurs şcolar

109

CLASA PREGĂTITOARE D Pisicile aristocrate Prof. Becsek Rodica Noi suntem pisicuțele aristocrate și anul acesta ne-am ”pisicit” pe lângă litere, cifre, plante, animale. Ne-am jucat cu creioane, plastilină, pensule și acuarele.

Am fost îndrumați pe drumul cunoașterii și am trăit cele mai inedite experiențe de învățare, transformându-ne, pas cu pas, în adevărați școlari.

Am trecut cu bine puntea ce leagă grădinița de școală, clasa pregătitoare și ne declarăm cele mai grozave pisicuțe aristocrate!

110

„Ai câştigat? Continuă!

N-ai câştigat? Continuă!”

(Pierre de Coubertin)

111

Grupe de excelență Performanțele unora dintre elevii clasei a VII-a A au condus la selectarea lor în cadrul grupelor de excelență pentru cei mai creativi elevi ai județului, pregătiți în vederea unor concursuri și proiecte naționale. Acești elevi talentați la limba și literatura română sunt: Nicola Miruna (8,40), Nechifor Cristian (8,20), Vartic Melania (8,30).

S-a remarcat prin rezultate deosebite eleva Vartic Melania – mențiune la concursul interjudețean “Medicii de mâine”, desfășurat la Slatina, prof. coordonatori Mohan Rodica și Diaconu Laura.

Limba Engleză La concursul de limba engleză “Speak out”, secțiunea “Monologuri” au participat elevii: Voicu Amalia, Gherghe Andrei, Burlan Mihai, Melinte Alexandru, Comănici Andrei, Ioniță Catrinel, Bichir Marius – clasa a VIII-a A și Guțaș Eduard - clasa a VIII-B. Dintre aceștia, s-au calificat pentru etapa județeană Voicu Amalia și Gherghe Andrei.

La concursul județean “Vocabulary Twisters” a participat eleva Nicolae Irina din clasa a V-a A. Rezultate meritorii la olimpiada de limba engleză, etapa locală, au obținut elevii: Nechifor Cristian (8,40 ) și Matei Sebastian (7,30 ) din clasa a VII-a A .

Punctaj bun la proba de evaluare pentru clasele cu regim bilingv au obținut următorii elevi: Bichir Marius (100 puncte - Cambridge PET), Szekely Timeea (86 puncte), Nica Robert (79 puncte), Comănici Andrei (78 puncte), Ioniță Catrinel (72 puncte), Burlan Mihai (70 puncte), Voicu Amalia (64 puncte), Bulmez Horia (64 puncte), Gherghe Andrei (61 puncte) și Dragomir Silviu (60 puncte) - clasa a VIII-a A, Moise Alexandra (79 puncte), Guțaș Eduard (76 puncte) și Bacalu Alessia (60 puncte) - clasa a VIII-a B.

112

Membri ai grupei de excelență, limba română: Nicola Miruna, Nechifor Cristian, Vartic Melania – cl. a VII-a A Îndrumător, prof. Bota Teodora Limba Franceză Punctaj bun la proba de evaluare pentru clasele cu regim bilingv au obținut următorii elevi: Ioniță Catrinel (100 puncte - DELF), Comănici Andrei (84 puncte), Szekely Timeea (76,5 puncte) și Voicu Amalia (75 puncte) - clasa a VIII-a A, Bacalu Alessia (95 puncte), Berbece Briana (90 puncte), Agache Raluca (87 puncte) și Moise Alexandra (84 puncte). Îndrumător, prof. Florea Cosmina

- olimpiada de limba și literatura română, etapa locală - Cojocaru Ioana (97 puncte), Nicola Miruna ( 85,5 puncte), Vartic Melania (86 puncte) și Nechifor Cristian - provenind din grupele de excelență.

- participare la olimpiada de limba și literatura română, etapa județeană - Nechifor Cristian, Nicola Miruna și Vartic Melania. Îndrumător, prof. Jurcă Odette 113

Biologie

Vartic Melania, cl.a VII-a A, premiul III, Olimpiada județeană de biologie, Mențiune concursul interjudețean „Medicii de mâine”, Slatina, 2017 Îndrumător, prof. Diaconu Laura

Au obținut rezultate meritorii la Olimpiadele școlare: - Olimpiada de Lectură, 40 de puncte din totalul de 60 de puncte: Nicolae Irina - cl. a V-a A, Andrei Alexandra - cl. a VI-a B și Mateescu Armina - cl. a VII-a A. - Olimpiada de Lingvistică, 65 de puncte din totalul de 100 de puncte: Andrei Alexandra – cl. a VI-a B. - Olimpiada de Limba și literatura română, peste 80 de puncte din totalul de 120 de puncte: Andrei Alexandra – cl. a VI-a B, Bacalu Alessia – cl. a VIII-a B. - Olimpiada de Cultură și spiritualitate, 75 de puncte din totalul de 100 de puncte: Iove Ioana - cl. a VI-a B. Ne bucurăm de participarea la Grupa de Excelență de la Centrul de Excelență, Colegiul Național ,,Nicolae Titulescu” din Brașov, a elevei Andrei Alexandra – cl. a VI-a B.

114

Îndrumător, prof. Vătășescu Maria

CONCURSURILE COMPER_CL. I A Îndrumător, prof. Sandu Maria COMUNICARE - Sem. I

COMUNICARE - Sem. al II - lea

Premiul I

Premiul I

– 8 elevi

Premiul II – 9 elevi

– 15 elevi

Premiul II – 5 elevi

115

Premiul III – 5 elevi Menţiuni

Premiul III – 3 elevi

– 2 elevi

MATEMATICĂ – Sem. I

MATEMATICĂ – Sem. al II – lea Premiul I

– 3 elevi

Premiul II – 5 elevi

Premiul II – 8 elevi

Premiul III – 9 elevi

Premiul III – 10 elevi

Menţiuni

Menţiuni

– 8 elevi

–

Premiul I la etapa naţională: COMPER-COMUNICARE: DEDE IANIS ALEXANDRU

– 100 puncte

OBOROCEANU VLAD GABRIEL – 100 puncte

116

2 elevi

CONCURSURILE COMPER_CL. I B Îndrumător, prof. Terzea Anicuţa COMUNICARE - Sem. I

COMUNICARE - Sem. al II - lea

Premiul I

Premiul I

– 6 elevi

– 6 elevi

Premiul II – 7 elevi

Premiul II – 10 elevi

Premiul III – 3 elevi

Premiul III – 3 elevi

Menţiuni

Menţiuni

– 4 elevi

MATEMATICĂ – Sem. I

– 2 elevi

MATEMATICĂ – Sem. al II – lea Premiul I

–

1 elev

Premiul II – 1 elev

Premiul II – 4 elevi

Premiul III – 8 elevi

Premiul III –

6 elevi

Menţiuni

Menţiuni

5 elevi

– 9 elevi

–

Premiul I la etapa naţională: COMPER-COMUNICARE VOICU MAYA – 100 puncte

117

CONCURSUL NAŢIONAL PROEDUCAŢIA – ETAPA NOIEMBRIE clasa a III-a C COMUNICARE DULCINATU ALEXANDRA GHIRAN NARCIS MATEI GEORGIANA MOLDOVAN NADIA OLARU ANDREEA ŢURCANU ELENA VÂRLAN ALEXANDRU ZAHARIA DENISA

MATEMATICĂ ZAHARIA DENISA MATEI GEORGIANA

CONCURSUL COMPER COMUNICARE – ETAPA NAŢIONALĂ DULCINATU ALEXANDRA IORDACHE REMUS

COMUNICARE - ETAPA JUDEŢEANĂ II PREMIUL I DULCINATU ALEXANDRA IORDACHE REMUS VÂRLAN ALEXANDRU GHIRAN NARCIS

118

PREMIUL II ZAHARIA DENISA MATEI GEORGIANA

PREMIUL III - SPĂTARU IONUŢ - NEAGU LORENA - ROTARU DAVID - CIUCUR ROBERT - GROSU ŞTEFAN - LASLĂU ROBERT

COMUNICARE – ETAPA JUDEŢEANĂ I PREMIUL I - DULCINATU ALEXANDRA - IORDACHE REMUS - NEAGU LORENA - VÂRLAN ALEXANDRU - ZAHARIA DENISA

PREMIUL II - OLARU ANDREEA - MUNTEANU CRISTIAN - ROTARU DAVID - LASLĂU ROBERT - CIUCUR ROBERT - CĂŢOIU MARA PREMIUL III - MATEI GEORGANA - ROTĂRAŞU DRAGOŞ - GHIRAN NARCIS - GROSU ŞTEFAN - ŢURCANU ELENA - MOLDOVAN NADIA - MIRONESCU ALEXANDRA - SZENTPALI RAYMOND 119

CONCURSUL COMPER MATEMATICĂ – ETAPA JUDEŢEANĂ II PREMIUL II - CIUCUR ROBERT - IORDACHE REMUS - ZAHARIA DENISA

PREMIUL III - MOLDOVAN NADIA - DULCINATU ALEXANDRA - GROSU ŞTEFAN - GHIRAN NARCIS - CĂŢOIU MARA MATEMATICĂ – ETAPA JUDEŢEANĂ I PREMIUL I - IORDACHE REMUS

PREMIUL II - GROSU ŞTEFAN - CĂŢOIU MARA - CIUCUR ROBERT - ZAHARIA DENISA - GHIRAN NARCIS

PREMIUL III - ŢURCANU ELENA - NEAGU LORENA - ROTARU DAVID

Îndrumător, prof. Mateșan Ildiko 120

Comper – Comunicare, ediția I: Premiul I - 6 elevi; Premiul al II-lea- 10 elevi; Premiul al III-lea- 8 elevi;

Comper – Comunicare, ediția II: Premiul I - 15 elevi; Premiul al II-lea- 5 elevi; Premiul al III-lea- 3 elevi;

Comper – Matematică, ediția I: Premiul I - 8 elevi; Premiul al II-lea- 9 elevi; Premiul al III-lea - 10 elevi;

Comper – Matematică, ediția II: Premiul I - 11 elevi; Premiul al II-lea- 6 elevi; Premiul al III-lea - 5 elevi;

Prof. Belc Elena

121

CONCURS JUDEŢEAN “MOZAICUL CUNOŞTINŢELOR” PREMIUL II - CIUCUR ROBERT - ZAHARIA DENISA - GROSU ŞTEFAN - ROTĂRAŞU DRAGOŞ PREMIUL III - LASLĂU ROBERT - NEAGU LORENA - DOROFTEI MĂDĂLINA - IORDACHE REMUS - ROMANESCU ANDREI

CONCURSUL “AŞII CUNOAŞTERII” PREMIUL II - NEAGU LORENA PREMIUL III - IORDACHE REMUS - MATEI GEORGIANA MENŢIUNE - CIUCUR ROBERT - ZAHARIA DENISA CONCURSUL

NAȚIONAL “ PROEDUCAȚIA”

Rezultate etapa noiembrie 2016: PREMIUL I NAȚIONAL- MEDALIA DE AUR

1. BEJAN CRISTINA - matematică - cls. I D 2. FARCAȘ KEVIN - matematică - cls. I D 3. ISAC MANUEL- matematică - cls. I D 4. SAKACI OANA - matematică - cls. I D 5. UNGUREANU REBECCA - matematică - cls. I D 6. ADEACONIȚEI DAVID - lb. română – cls a IIa A 7. ALEXA MARIA - lb. română – cls a IIa A 8. MUNTEANU DENISA - lb. română – cls a IIa A 9. ROMAN DARIA ANA MARIA - lb. română – cls a IIa B 10. CHIRIBEȘ VERONICA - matematică- cls. a –III- a A 11. COMAN TUDOR - matematică- cls. a –III- a A 122

12. ILIE ADRIAN - matematică- cls. a –III- a A 13. POMER BRIANNA - matematică- cls. a –III- a A

PREMIUL II NAȚIONAL - 17 ELEVI - MEDALIA DE ARGINT PREMIUL III NAȚIONAL - 18 ELEVI - MEDALIA DE BRONZ PREMIUL SPECIAL - 50 ELEVI - MEDALIA DE BRONZ

Rezultate etapa mai 2017: PREMIUL I NAȚIONAL – MEDALIA DE AUR 1. BEJAN CRISTINA – matematică- cls. I D 2. BEJAN CRISTINA – lb. română- cls. I D 3. DULAMĂ ALEXANDRU – matematică- cls. I D 4. DULAMĂ ALEXANDRU – lb.română- cls. I D 5. FARCAS KEVIN - matematica- cls. I D 6. ISAC MANUEL - lb.română-cls. I D 7. SAKACI OANA - lb română-cls.I D 8. SAKACI OANA – matematică- cls.I D 9. SOFIAN ALEXIA - lb.română- cls.I D 10. TABUN DANIEL - lb.română-cls I D 11. ADEACONIȚEI DAVID – matematică- cls. a II-a A 12. ANGHELESCU SOFIA – lb.română- cls. a II- a A 13. BARTIS TUDOR ANDREI – lb.română- cls. a II- a B 14. COPACIU RADU – lb.română - cls. a II- a A 15. CREȚU ANA–matematică - cls. a II-a A 16. DUMITRACHE SARA – matematică - cls. a II-a C 17. LAZA BIANCA– lb.română - cls. a II- a C 18. MOCAN ANDREI – lb.română - cls. a II- a A 19. MOCAN ANDREI – matematică - cls. a II- a A 20. MUNTEANU DENISA – lb.română - cls. a II- a A 21. NISTOR IOANA DARIA – lb.română - cls. a II- a C 123

22. NISTOR IOANA DARIA – matematică- cls. a II- a C 23. PERȚEA MARA IULIA – matematică- cls. a II- a B 24. PREDA RAISA ANDREEA – lb.română- cls. a II- a C 25. ROMAN DARIA ANA MARIA - matematică – cls a IIa B 26. SCHNEIDER MAYA – matematică- cls. a II- a B 27. ȘERBAN TUDOR – lb.română- cls. a II- a A 28. ȘERBAN TUDOR – matematică- cls. a II- a A 29. SORESCU RAUL NICOLAE – lb.română- cls. a II- a B 30. VALERIU SEBASTIAN – lb.română- cls. a II- a C 31. VICOL CRISTIAN – lb.română- cls. a II- a B 32. VICOL CRISTIAN – matematică- cls. a II- a B 33. ZAHARIA DENISA – matematică- cls. a III- a C 34. CHIRIBEȘ VERONICA - matematică- cls. a –III- a A 35. COMAN TUDOR - matematică- cls. a –III- a A 36. ILIE ADRIAN - matematică- cls. a –III- a A 37. POMER BRIANNA - matematică- cls. a –III- a A 38. ȘTEFĂNESCU ERICA - matematică- cls. a –III- a C 39. ȚURCANU ELENA - matematică- cls. a –III- a C 40. RUSU LAURENȚIU GEORGE - matematică- cls. a –IV- a B 41. NISTOR MIRUNA ELENA – lb.română- cls. a V- a B 42. BONDOC DANIEL– lb.română- cls. a VI- a A 43. GÎNDAC NICOLETA – lb.română- cls. a VI- a A 44. MARICA ANDREEA TEODORA – lb.română- cls. a VI- a A 45. CIOBANU ALEXANDRA – lb.română- cls. a VII- a A 46. COJOCARU IOANA – lb.română- cls. a VII- a A 47. COJOCARU IOANA – matematică- cls. a VII- a A 48. NICOLA MIRUNA– lb.română- cls. a VII- a A 49. NICOLA MIRUNA – matematică- cls. a VII- a A 50. VARTIC MELANIA – lb.română- cls. a VII- a A 124

51. IONIȚĂ CATRINEL – lb.română- cls. a VII- a B 52. SZEKELY TIMEEA – lb.română- cls. a VII- a B

PREMIUL II NAȚIONAL - 6 ELEVI- MEDALIA DE ARGINT PREMIUL III NAȚIONAL - 21 ELEVI- MEDALIA DE BRONZ PREMIUL SPECIAL - 50 ELEVI- MEDALIA DE BRONZ

ECHIPA DE CADRE DIDACTICE : Prof. înv. primar

MATYAS GABRIELA

Prof. înv. primar

PERIANU CONSTANȚA

Prof. înv. primar

DRAGOMIRESCU CARMEN

Prof. înv. primar

BÎRSAN LUMINIȚA

Prof. înv. primar

HORNEȚ SIMONA

Prof. înv. primar

ȘUȚU BIANCA

Prof. înv. primar

MATEȘAN ILDIKO

Prof. înv. primar

BORULEA IULIANA

Prof. lb. română

JURCĂ ODETTE

Prof. matematică

BUMBEA DANA

125

126

Coordonator școlar: DRAGOMIRESCU CARMEN FELICITĂRI TUTUROR !

CECLEA GIULIA,cl. a III-a B – Premiul I la Concursul ’’Lumea într-un pahar cu apă’’

COMĂNIŢĂ RALUCA, cl. a III-a B – Diploma la Concursul ’’Vocabulary Twisters’’ prof. Șuțu Bianca

CĂUNEAC MEDEEA – PB, ,,Pian”

TRIFAN TEODORA – PB, Patinaj”- prof. Belc Elena 127

128

Probleme glume Problema 25 Zburau nişte raţe: una înainte şi două în urmă, una în urmă şi două înainte, una-i printre două şi trei în rând. Câte raţe au zburat în total?

Problema 26 Doi săpători dezgroapă 2 m de groapă în 2 ore. Câţi săpători în 5 ore vor dezgropa 5 m de groapă?

Problema 27 Doi taţi şi doi feciori au prins trei iepuri, dar fiecărui ia revenit câte un iepure. Se întreabă, cum aşa s-a întâmplat?

Problema 28 Aranjaţi numerele 1, 1, 2, 2, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 6, 6, 7, 7, 8, 8 în pătrăţelele pătratului magic astfel, încât suma în fiecare rând şi coloană să fie egală cu 18.

Problema 29 De scris cu cifre numărul, compus din unsprezece mii, unsprezece sute şi unsprezece unităţi.

Problema 30 Ce este aceasta: două picioare s-au aşezat pe trei, dar când au venit patru şi au şterpelit un picior, atunci cele două au luat pe trei şi le-au aruncat în cele patru, pentru ca patru să lase unu?

Problema 31 Ce este aceasta: două capuri, două mâini şi şase picioare, iar în mers numai patru?

129

Problema 32 Cum de aflat numărul par gândit?

Propuneţi cuiva să se gândească la un număr par, apoi să înmulţească acest număr cu 3, rezultatul să împartă prin 2 şi din nou să înmulţească cu 3. După declararea rezultatului operaţiilor aritmetice dumneavoastră puteţi indica numărul gândit. Cum de făcut acest lucru?

Problema 33 Cum de ghicit două numere?

Propuneţi cuiva să se gândească la două numere, unul dintre care să depăşească altul cu 1 şi fiecare să fie mai mic decât 9. Apoi rugaţi să înmulţească aceste numere între ele, din produs de scăzut numărul mai mic (din cele două) şi rezultatul de înmulţit cu acest număr mai mic. După ultima cifră declarată a rezultatului obţinut dumneavoastră puteţi ghici numerele gândite. Cum trebuie de procedat?

Problema 34 Cum de aflat numărul gândit?

Propuneţi cuiva să se gândească la un număr nu prea mare (pentru simplitatea calculelor) şi să înmulţească acest număr cu el însăşi. La rezultat cereţi să adauge numărul gândit dublat, iar apoi – încă 1. După rezultatul declarat a operaţiilor aritmetice dumneavoastră puteţi să indicaţi numărul gândit. Cum se face aceasta?

Problema 35 Cum de găsit cifra?

Scrieţi pe foaie un număr, suma cifrelor căruia se împarte prin 9, şi întorcându-vă cu spatele, propuneţi cuiva să înmulţească acesta cu orice număr. În rezultat propuneţi să se excludă orice cifră, în afară de 0, şi cifrele rămase să fie permutate în orice ordine. După declararea rezultatului operaţiilor indicate mai sus dumneavoastră puteţi spune ce cifră a fost exclusă. Cum de găsit cifra?

Problema 36 A ghici cifra exclusă Rugaţi pe cineva să scrie un oarecare număr cu multe cifre, numai să nu fie toate la fel.

Apoi propuneţi să facă o permutare a cifrelor acestui număr astfel, încât să obţină un număr diferit de primul şi să-l scrie. Rugaţi să scadă numărul mai mic (din cele două scrise) din cel mai mare, iar în diferenţa obţinută de exclus orice cifră diferită de 0. Apoi de aflat suma cifrelor rămase şi să spună rezultatul. După rezultat dumneavoastră puteţi să spuneţi, ce cifră a fost tăiată.

130

Problema 37 Sumare rapidă Propuneţi cuiva să scrie nişte numere, care au acelaşi număr de cifre. La aceste numere dumneavoastră mai scrieţi nişte numere. Spunând răspunsul deodată, dumneavoastră propuneţi de sumat toate numerele scrise. Care numere trebuie să scrieţi şi cum de aflat suma tuturor numerelor rapid?

Problema 38 Care ceasornic este mai bun ?

Creaţia celebrului scriitor şi matematician englez Lewis Carroll (Charles Dodgson), operele căruia sunt citite de la mic şi până la mare, poate servi drept sursă de popularizare a logicii, chiar şi a logicii matematice.

Lewis Carroll a propus următoare problemă: dacă aveţi două ceasornice, unul care nu merge deloc, iar altul care întârzie cu un minut în 24 de ore, atunci care ceasornic este mai bun ?

Prof. Rohatin Gabriela

131

ZECE PRINCIPII ALE SUCCESULUI

Albert Einstein a fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. A revoluționat fizica, pentru care a primit și un premiu Nobel, în 1921, a publicat peste 300 de lucrări științifice, iar realizările sale au făcut ca personalitatea sa să fie asociată cu inteligența.

Albert Einstein este cosiderat "părintele" fizicii moderne și este probabil, cel mai de succes om de știință care a trăit vreodată.

Dincolo de simple formule, însă, viața lui Einstein este un exemplu de efort, de persistență și de ambiție, un exemplu demn de urmat. Cei de la lifehack.org s-au folosit de câteva dintre cele mai relevante citate ale omului de știință pentru a evidenția o serie de concepte esențiale care ar trebui să facă parte din viața oricărui lider:

Simplitatea „Dacă nu poți explica un lucru unui copil de șase ani, atunci nu ai cum să îl înțelegi nici tu” – Albert Einstein Simplitatea este un cuvânt cheie și pentru lideri. Dacă un lider vrea ca membrii echipei sale să atingă obiectivele cu succes, atunci va trebui să explice clar și pe înțelesul tuturor care sunt misiunile fiecăruia și cum pot ajunge la obiectivele respective.

Creativitate „Creativitatea este contagioasă, așa că dați-o mai departe” – Albert Einstein Un lider bun știe cum să îi inspire pe cei din jurul său, să îi provoace în a atinge adevăratul lor potențial și să le stimuleze creativitatea în a realiza ceva măreț.

132

Multă muncă și eșecuri „Singura modalitate prin care putem evita să greșim este să venim cu idei noi” – Albert Einstein „Nu poți spune că ai un eșec decât atunci când nu te mai străduiești în a face ceva” – Albert Einstein Einstein și-a petrecut cea mai mare parte a vieții lucrând la teorii din domeniul fizicii.

Unele teorii au revoluționat lumea, altele nu, dar chiar și atunci când nu a avut succes, nu s-a lăsat bătut. Prin urmare, ori de câte ori trecem printr-un obstacol, dar avem un vis pe care vrem să îl îndeplinim, renunțarea nu este o soluție, ci învățarea din greșeli și multă muncă.

Trăiește în prezent „Nu mă gândesc la viitor – el vine destul de repede” – Albert Einstein De cele mai multe ori este bine să ne gândim la prezent. Important este să nu ajungem mult prea preocupați de viitor pentru că altfel uităm să ne bucurăm de ceea ce avem acum.

Fii neconvențional „Nu am făcut nicio descoperire printr-un proces rațional de gândire” – Albert Einstein Este un mod de gândire fundamental pentru orice lider. A gândi în afara clișeelor, a ideilor deja existente este un imperativ fără de care succesul în orice domeniu nu poate fi garantat. Dacă ne gândim la marile branduri, Facebook, Twitter, Apple toate au pornit de la ceva neconvențional.

Imaginație „Imaginația este cea mai înaltă formă de cercetare (…). Cunoașterea este limitată. Imaginația înconjoară lumea ” – Albert Einstein Pe același principiu al creativității și al neconvenționalului, imaginația este cea care poate atunce schimbări importante. Gândirea rațională, așa cum explică Einstein, ne obligă să vedem totul în anumite reguli și limite, dar cele mai importante schimbări au venit atunci când oamenii și-au imaginat lumea în afara regulilor.

133

Tinde către imposibil „Doar cei care tind spre absurd pot atinge imposibilul” – Albert Einstein Mereu va trebui să îți asumi și riscuri pentru că fără ele, de cele mai multe ori, nu poți evolua. Prin urmare, teama de imposibil poate fi un mare obstacol pentru atingerea succesului.

Apreciază oamenii „Știm de la bun început că noi existăm pentru alți oameni, pentru cei de ale căror zâmbete și bunăstare depinde propria noastră fericire” – Albert Einstein „Viața nu merită trăită dacă nu e trăită pentru alții” – Albert Einstein Ca lider trebuie să știi că ai în grijă nu doar bunul mers al echipei, ci și bunul mers membrilor acesteia. Așa cum de ei depinde ca echipa să funcționeze bine, tot astfel, de tine depinde evoluția lor personală și profesională. Prin urmare, un lider trebuie să le acorde sprijin membrilor echipei, atunci când au nevoie, să le aprecieze eforturile, să le dea feedback atunci când este necesar.

Fii deschis spre învățare „A învăța este o experiență. Orice altceva este doar o informație” – Albert Einstein Învățarea continuă este un alt punct important de care trebuie să țină cont un bun lider. El trebuie să fie mereu curios, să fie deschis la a afla noi informații din domeniul său.

Fă ceea ce este corect „Fă mereu ceea ce este corect. O astfel de atitudine îi va mulțumi pe unii și îi va uimi pe ceilalți” – Albert Einstein Suntem puși mereu în situația de a lua decizii. Indiferent de situație, important este să alegi calea dreaptă, chiar dacă este mai grea. Ca lider, printr-o astfel de luare a deciziilor oferi un exemplu bun partenerilor și creezi o etică solidă în cadrul echipei.

Prof. Cuibar Gabriela

134

135

IMPORTANŢA IGIENEI. CUM SĂ NE SPĂLĂM CORECT PE MÂINI ☺ Spălaţi-vă pe mâini respectând următorii ,,paşi’’!

Spălatul pe mâini, de preferinţă cu apă caldă şi săpun, este un obicei foarte sănătos. Specialiştii au descoperit că virusurile pot supravieţui de la 2 până la 8 ore în mediul înconjurător. Spălatul pe mâini previne, prin urmare, contaminarea.

BOLILE INFECŢIOASE Sursa: Wikipedia (prelucrare) Tuberculoza

sau TBC (abreviere

pentru

„bacilul de

tubercul”)

este

o boală

infecţioasă frecventă şi, de obicei, curabilă, provocată de diferite tipuri de micobacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis. Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii, dar poate afecta şi alte părţi ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc.).

Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tuşesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). Cele mai contagioase forme sunt cele cavitare si cele extensive. Una din zece infecţii latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% dintre persoanele afectate.

Simptomele

clasice

ale

tuberculozei

active

sunt tusea

cronică,

cu striuri

de

sânge, spută, febră, oboseală cronică,transpiraţia nocturnă şi scăderea în greutate (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor infectate).

Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome. Diagnosticul tuberculozei 136

active se face prin radiologie (cunoscută drept radiografie toracică) prin examinare microscopică şi cultură microbiologică a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente

se

face

prin testul

cutanat

la

tuberculină (TCT)

şi

analize

de

sânge. Tratamentul este anevoios şi presupune administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă îndelungată de timp (minim 6 luni). De asemenea, contactele sociale ale persoanei infectate se examinează şi tratează, dacă este necesar. Rezistenţa la antibiotice constituie o problemă în creştere în cazul tuberculozei rezistente la medicamente multiple (MDR-TB).

Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinaţi anual (radiografie pulmonară) pentru depistarea bolii şi educaţi să aibă o viaţă echilibrată ca să nu le scadă imunitatea şi să fie vulnerabili la infecţie copiii mici trebuie vaccinaţi cu bacilul Calmette - Guérin pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu forme grave care pot lăsa sechele majore (tuberculoza miliară, meningo-encefalita TBC). Numărul total de cazuri de tuberculoză este în scădere începând cu anul 2006, iar ce al cazurilor noi, din 2002. Cazurile cu tuberculoză multidrog rezistentă sunt în creştere, iar rezistenţa este din ce în ce mai extinsă, făcând din această formă de tuberculoză o ameninţare mortală. Tuberculoza nu este uniform distribuită în lume: aproximativ 80% din populaţia multor ţări asiatice şi africane dă rezultate pozitive la testul de tuberculină, în comparaţie cu doar 5-10% din populaţia Statelor Unite. Mai multe persoane din ţările în curs de dezvoltare contractează tuberculoza, din cauza imunităţii scăzute. De obicei, aceste persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză, deoarece sunt infectate cu HIV şi dezvoltă SIDA.

Imagine preluată de pe www. romedic.ro/tuberculoza-pulmonara (articol - dr. Neagu Oana - Raluca)

137

Meningita este o inflamaţie a membranelor de protecţie care învelesc creierul şi măduva spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de meninge. Inflamaţia poate fi provocată de infecţia cu virusuri, bacterii ori alte microorganisme sau, în cazuri mai rare, de anumite medicamente. Meningita poate fi letală din cauza proximităţii inflamaţiei faţă de creier şi măduva spinării; prin urmare, afecţiunea este clasificată drept urgenţă medicală.

Cele mai frecvente simptome ale meningitei includ: durere de cap şi redoare (înţepenirea cefei) asociate cu febră, confuzie sau nivel scăzut de conştienţă, vărsături şi intoleranţă la lumină (fotofobie) sau zgomot (fonofobie). De regulă, copiii prezintă numai simptome nespecifice, cum sunt iritabilitatea şi somnolenţa. Prezenţa unei erupţii cutanate poate indica o anumită cauză a meningitei; de exemplu, meningita cauzată de meningococ poate fi însoţită de o erupţie cutanată caracteristică.

Semne şi simptome În cazul adulţilor, cel mai frecvent simptom de meningită este durerea de cap severă, care se produce în aproape 90% din cazurile de meningită bacteriană, urmat de rigiditatea cervicală (incapacitatea de a înclina capul înainte din cauza înţepenirii muşchilor cefei şi a tensiunii musculare sporite). În general, prezenţa concomitentă a următoarelor trei semne este specifică bolii: rigiditate cervicală, febră subită şi stare mintală alterată; totuşi, cele trei semne nu se manifestă împreună decât în 44–46% din cazurile de meningită bacteriană. Dacă niciunul dintre cele trei semne nu este prezent, probabilitatea de meningită

este

extrem

de

redusă.

Alte

semne

asociate

frecvent

meningitei

includ fotofobia (intoleranţa la lumină puternică) şi fonofobia (intoleranţa la zgomot puternic). Adesea, copiii mici nu prezintă simptomele menţionate mai sus, ci doar o stare de iritabilitate, însoţită de o stare generală deteriorată. Fontanela (moalele capului) se poate inflama în cazul nou-născuţilor cu vârsta sub 6 luni. Alte simptome care deosebesc meningita de alte boli mai puţin grave în cazul copiilor sunt: durere la nivelul membrelor inferioare, extremităţile reci şi anomalii ale culorii pielii.

Complicaţii în faza iniţială Ţesutul cerebral se poate inflama, presiunea din interiorul craniului poate creşte, iar inflamarea creierului poate provocahernierea acestuia la baza craniului. Acest fapt se caracterizează

prin

scăderea nivelului

de

conştienţă,

pierderea reflexului

pupilar

fotomotor şi adoptarea unei posturi anormale. De asemenea, inflamarea ţesutului cerebral poate obstrucţiona fluxul normal de lichid cefalorahidian în zona creierului (hidrocefalie).

Convulsiile pot apărea din diverse motive; în cazul copiilor, convulsiile sunt frecvente în fazele de început ale meningitei (în 30% din cazuri), fără a indica neapărat cauza 138

bolii. Convulsiile

pot

fi

rezultatul

presiunii

ridicate

şi

inflamării

ţesutului

cerebral. Convulsiile focale (convulsii care implică un membru sau o parte a corpului), convulsiile persistente, cele cu manifestare târzie şi cele dificil de controlat cu medicamente indică un prognostic pe termen lung mai rezervat. Inflamarea meningelui poate provoca anomalii ale nervilor cranieni, un grup de nervi cu originea în trunchiul cerebral care asigură inervaţia capului şi a gâtului şi care controlează, printre altele, motilitatea oculară, muşchii feţei şi auzul. Simptomele vizuale şi pierderea auzului pot persista după încheierea unui episod de meningită. Inflamarea creierului (encefalită) sau a vaselor de sânge din creier (vasculită cerebrală), precum şi formarea de cheaguri de sânge în vene (tromboză venoasă cerebrală), pot provoca stări de slăbiciune, pierderea sensibilităţii sau anomalii ale mişcărilor sau funcţiilor părţilor corpului inervate de nervii care îşi au rădăcina în zona afectată a creierului.

Cauze De obicei, meningita este cauzată de o infecţie cu microorganisme. Majoritatea infecţiilor se

datorează

viruşilor, urmate

cel

mai

frecvent

de

infecţiile

cu bacterii,

fungi şi protozoare. De asemenea, poate fi provocată de diverse cauze neinfecţioase.

Termenul meningită aseptică se referă la cazurile de meningită în care nu se poate demonstra infecţia bacteriană. Acest tip de meningită este de obicei provocat de virusuri, dar poate apărea şi din cauza unor infecţii bacteriene care au fost deja tratate parţial, când bacteriile dispar din meninge sau agenţii patogeni infectează un spaţiu adiacent meningelui (de exemplu sinuzită). Endocardita (o infecţie a valvelor cardiace cu difuzia unor mici grupuri de bacterii în circulaţia sanguină) poate provoca meningită aseptică. Meningita aseptică poate fi, de asemenea, rezultatul infecţiei cu spirochete, un tip de bacterii care includ Treponema pallidum (cauza sifilisului) şi Borrelia burgdorferi (cunoscută prin faptul că provoacă boala Lyme). Meningita poate fi întâlnită în malaria cerebrală (malarie care infectează creierul) sau meningita amibiană, o meningită produsă de infecţia cu amibe, precum Naegleria fowleri, contractată din surse de apă dulce.

Meningita neinfecţioasă Meningita

poate

răspândirea cancerului

apărea la

ca rezultat al mai multor cauze neinfecţioase:

meninge (meningita malignă sau neoplazică) şi anumite

medicamente (în principal, medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene, antibiotice şi imunoglobuline intravenoase). De asemenea, poate fi provocată de mai multe afecţiuni inflamatorii, cum sunt sarcoidoza (denumită în acest caz neurosarcoidoză), tulburări ale ţesutului

conjunctiv,

cum

este

lupusul

eritematos

sistemic

şi

unele forme

de vasculită (tulburări inflamatorii ale peretelui vasului de sânge), cum este boala 139

Behçet.

Chisturile epidermoide şi chisturile dermoide pot provoca meningită prin

eliberarea unui material cu acţiune iritantă la nivelul spaţiului subarahnoidian.

Mollaret este un sindrom de episoade recurente de meningită aseptică;

Meningita

se consider că

este provocată de virusul herpes simplex de tip 2. Rareori, migrena poate provoca meningită, dar acest diagnostic este stabilit de obicei numai după ce au fost eliminate alte cauze.

Hepatita A, cunoscută şi sub denumirea de boala mâinilor murdare, este o boală acută infecţioasă, agentul patogen fiind virusul hepatitei A (HAV). Hepatita este o maladie autolimitantă şi acută (simptomele durează în jur de 2 luni, până când, începând să se multiplice la nivelul intestinului subţire. Virusul este apoi transportat direct la ficat, unde pătrunde şi se înmulţeşte în hepatocite şi celulele Kupfer. Virionii sunt secretaţi în bilă şi de aici ajung în fecale. Leziunile cauzate de virus sunt benigne (icter etc). Copiii sub 6 ani, de obicei, sunt asimptomatici, în timp ce la 70% din adulţi boala prezintă simptome caracteristice: ● oboseală; ● icter (vizibil, în special, la nivelul sclerei, dar şi în tegumente/mucoase); ●dureri de cap, febră; ●dureri abdominale; ● pierderea apetitului, vomă; ●hepatomegalie (mărirea ficatului); ●urina închisă la culoare şi fecale deschise la culoare.

Perioada de incubare a virusului este între 2 şi 6 săptămâni. Diagnosticul bolii se face după încheierea perioadei de incubare, prin detectarea în sânge a anticorpilor IgM specifici virusului hepatitei A (prezenţi în sânge doar în perioada acută a bolii), prin metoda ELISA.

Hepatita B reprezintă infecţia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB). Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate până în prezent responsabile de hepatitele virale, celelalte fiind A, C, D şi E, fiecare tip având caracteristicile sale în ceea ce priveşte transmiterea, severitatea, abordarea terapeutică. Infecţia cu virusul B poate fi acută – cu durata mai mică de 6 luni sau cronică – peste 6 luni. În cazul formei acute, la cele mai multe persoane (95%), sistemul imun este, de regulă, capabil să elimine virusul din organism, cu vindecare completă în interval de câteva luni. Atunci când sistemul imun nu 140

poate lupta contra virusului, infecţia cu HVB poate persista toată viaţa (devine cronică), cu risc de a dezvolta insuficienţă hepatică (ficatul nu mai funcţionează corespunzător), ciroza (înlocuirea ţesutului hepatic normal cu ţesut fibros, nefuncţional) sau cancer hepatic. Copiii au risc mult mai mare să dezvolte o infecţie cronică. Nu există un tratament curativ (care vindecă boala) al hepatitei B, dar există un vaccin care poate preveni boala la pacienţii neinfectaţi. Pacienţii infectaţi trebuie să ia anumite măsuri pentru a împiedica transmiterea bolii.

Hepatita B NU se transmite prin alimente, apă sau prin simplul îmbrăţişare, strângere de mână), contactul cu

contact (atingere,

lacrimile sau cu sudoarea unei persoane

infectate, folosirea în comun a telefonului, bazinului de înot, a scaunului de toaletă. Uneori însă, o persoană poate fi diagnosticată cu infecţie, chiar dacă nu există factori de risc pentru această boală.

Simptomele. Hepatita B acută se poate manifesta prin semne şi simptome care apar la aprox.

12 săptămâni de la infectare, variind de la uşoare la severe. Însă, la majoritatea copiilor şi la unii adulţi nu apar niciun fel de semne şi simptome, deşi virusul există în organism, poate provoca afectarea funcţiei hepatice şi poate fi transmis altor persoane. De aceea, este important să faceţi testul pentru depistarea acestui virus, dacă aveţi motive să credeţi că aţi fost expus(ă) sau dacă faceţi parte din vreuna din categoriile de risc (enumerate mai sus). Simptomele iniţiale pot fi nespecifice, precum febra, simptome asemănătoare gripei, dureri articulare. Pacienţii pot resimţi lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături, slăbiciune, oboseală,

durere

abdominală

(în

special,

în

partea

superioară

dreaptă

a

abdomenului), icter (îngălbenire) al pielii şi al ochilor, urina închisă la culoare.

Consultaţi medicul în cazul în care aveţi semne sau simptome sugestive pentru hepatita B sau vă număraţi printre persoanele cu risc de a contracta boala şi nu aţi fost vaccinat(ă).

Sursa:

Dr. Carmen Ruxandra Posoiu, medic specialist gastroenterolog (www.ruxandraposoiu.medlive.ro/2012/12/20/despre-hepatita-b)

Hepatita virală C este rezultatul unei infecţii cu virusul hepatitic C (VHC) care determină inflamaţia şi lezarea ficatului. VHC este transmis atunci când sângele unei persoane infectate intră în corpul altei persoane. Spre diferenţă de hepatitele virale A și B, nu există vaccin preventiv împotriva hepatitei virale C. Când VHC intră în fluxul sangvin, acesta îşi găseşte drumul către celulele hepatice în interiorul cărora se multiplică. Atunci când infecţia devine importantă se declanşează sistemul imunitar care începe să lupte împotriva virusului. La unele persoane, sistemul imunitar chiar reuseşte să lupte şi să controleze 141

virusul. Infecţia cu virus hepatitic C poate intra în categoria de infecţie “acută” (până la 6 luni de la infecţia iniţială) sau “cronică” (peste 6 luni de la infecţia iniţială). Majoritatea celor care contactează VHC (aproximativ 80%), vor dezvolta o infecţie cronică.

Simptome. Majoritatea persoanelor cu hepatită virală C, chiar şi cei care sunt infectaţi de multă vreme, nu prezintă semne sau simptome. În cazul în care acestea se manifestă, includ: 

stare de oboseală accentuată;



dureri musculare şi articulare;



senzaţie de mâncărime a pielii;



urină de culoare închisă/materii fecale de culoare deschisă;



îngălbenirea pielii şi a ochilor.

În faza cronică, inflamaţia ficatului se permanentizează (cronicizează) şi, netratată, evoluează către insuficienţă hepatică, ciroză hepatică sau chiar cancer hepatic. VHC este transmis în primul rând prin contactul cu sânge sau produse de sânge infectat.

Diferenţele dintre hepatita virală C şi celelalte hepatite virale: 

este transmisă în mod principal prin sânge;



este cauzată de un virus hepatitic mutant ce generează 6 genotipuri majore;



este dificil de detectat şi eliminat de către sistemul imunitar, ceea ce generează infecţie cronică, ciroză hepatică și cancer hepatic;



evoluează cu dezvoltarea rezitenţei la antivirale şi răspunsuri terapeutice diferite la tratamente antivirale;



nu este disponibil un vaccin împotriva acesteia;



este o boală vindecabilă. (www.stophepatita.ro/despre-hepatita/hepatita-c)

Imagine preluată de pe : http://adevarul.ro/sanatate/medicina/hepatitele-pun-ficatul-grea-incercare 142

SUGESTII PENTRU O BUNĂ SĂNĂTATE Cumpărături inteligente O listă ne poate menţine pe drumul cel bun, mai ales dacă se bazează pe un program alimentar săptămânal.

Gândiţi meniurile din cele şapte zile în aşa fel încât să conţină ingrediente sănătoase şi hrănitoare: fructe proaspete, legume, carne roşie, carne de pasăre, peşte proaspăt, cereale integrale, lactate.  Mâncaţi legume şi fructe în fiecare zi.  Limitaţi consumul de sucuri, chiar dacă sunt făcute în casă.  Mâncaţi cereale integrale şi nu produse din cereale rafinate.  Restricţionaţi consumul de alimente bogate în zaharuri.  Consumaţi cât mai multe lactate fermentate.  Mâncaţi cât mai mult peşte, mai ales peşte gras fript sau copt.  Reduceţi consumul de sare.

Sfaturi:  Produsele proaspete sunt delicioase, dar şi fructele congelate sau legumele conservate sunt convenabile.  Fie ele congelate sau conservate, nu uita să verifici cu atenţie eticheta produselor pe care le cumperi. Unele legume congelate, de exemplu, sunt ambalate cu sare şi grăsimi suplimentare. Alege produse fără sosuri sau aditivi.  În ceea ce priveşte conservele de fructe, uită-te după soiurile care conţin suc natural, şi nu sirop.

Model de etichetă de pe ambalajul unui produs alimentar: Valoarea energetică per 100 ml/g de produs, respectiv câte grame de proteine, carbohidraţi, zaharuri, lipide, grăsimi saturate, fibre şi sodiu conţine acel produs.

E – urile rele pentru organism: E110/Sunset yellow, E123/ Amarant, E124/Ponceau 4R, E127/Eritrozina, E128/Roşu 2G, E211/Benzoat de sodiu, E220 – E228/Sulfiţii, E230/Bifenil, E231/Ortofenil fenol, E954/Zaharina, E320/Butil hidroxi-anisol, E321/Butilhidroxitoluen, E425/Glucomanan, E621/Glutamate, E950/Acetsulfam K. 143

SEMAFORUL E-urilor: ■ Aditivii riscanţi (roşu): E950, E951, E954, E621, E631, E102, E110, E123-124, E131, E210-217, E239

■ Aditivii cu un grad de risc sunt (galben): E125,E127,

E128, E141, E150, E171-173, E220-228, E240, E241, E249-252,

E320-321, E450-452, E477, E621-625

■ Aditivii fără riscuri (verde): E100, E101, E103-105, E111, E121, E126, E130, E132, E140, E170, E160,E163,E174, E180, E200-203, E236238,E260,E262-263,E270, E280-282, E290, E300-309,E322,E325-327, E331-337, E382, E400-422, E471, E472, E490.

■ Orice aditiv alimentar obţinut pe cale chimică trebuie privit cu prudenţă! Aditivii chimici sunt pe locul patru la cauzele mortalităţii din întreaga lume, după abuzul de droguri, medicamente şi după accidente! * ATENŢIE la etichetele produselor ! * UITĂ-TE întotdeauna la ce cumperi ! * GÂNDEŞTE-TE la sănătatea ta şi apoi la plăcerea de a mânca !!!!

INFORMAŢII UTILE:  Info Cons - aplicaţie pe telefonul mobil >> se scanează ,,codul de bare’’ pentru a citi compoziţia produsului; se apasă pe termenul/cuvântul necunoscut pentru explicaţii.  OPC / Oficiul pentru Protecţia Cumpărătorului >> Tel verde: 0800 080 999; adresa: Braşov, str. Al. I. Cuza, nr. 12, CP: 500085.

144

CHESTIONAR - Ştii să mănânci sănătos? ☺ Obişnuieşti să iei micul dejun (dimineaţa)? a) da

b) nu

c) uneori

☺ Câte mese iei pe zi? a) una

b) două

c) trei

d) mai mult de trei

☺ Obişnuieşti să mănânci alimente tip fast-food (exemplu: Mc Donald’s, KFC)? a) da, mereu

b) nu, niciodată

c) rareori

☺ Îţi plac alimentele tip snaks-uri, sticks-uri? a) mult

b) puţin

c) deloc

☺ Obişnuieşti să consumi fructe proaspete? a) da, uneori

b) da, deseori

d) nu, nu îmi plac

c) da, zilnic

e) nu, niciodată

☺ Obişnuieşti să consumi legume proaspete? a) nu, niciodată

b) nu, deoarece nu îmi plac

d) da, deseori

e) da, zilnic

c) da, uneori

f) da, mai ales vara şi toamna

☺ Consumi lapte şi produse obţinute din lapte (brânzeturi, caşcaval, unt, smântână etc.)? a) zilnic b) uneori c) deseori d) niciodată, pentru că nu îmi plac ☺ În ce măsură îţi plac dulciurile? a) mult

b) foarte mult

c) puţin

d) deloc

☺ Ai obiceiul de a înlocui unele mese cu dulciurile care dau energie(de exemplu: ciocolata)? a) uneori

b) deseori

c) niciodată

☺ Când cumperi alimente tu sau împreună cu părinţii, obişnuiţi să verificaţi data expirării produsului? a) da, întotdeauna

b) nu, niciodată

c) rareori

☺ Ai auzit despre E-urile şi aditivii pe care îi conţin unele alimente? a) da

b) nu 145

BENEFICIILE SPORTULUI PENTRU ORGANISMUL COPIILOR Sursa: INTERNET (prelucrare) ,,Sportul este esenţial pentru creşterea rapidă şi armonioasă a copiilor, iar aptitudinile pe care ei le dobândesc în acest timp contribuie la dezvoltarea lor ca adulţi’’ este concluzia mai multor studii din SUA. Potrivit oamenilor de ştiinţă, participarea la diverse activităţi fizice de la vârste fragede are consecinţe psihologice benefice asupra copiilor. Astfel, la vârsta copilăriei şi adolescenţei sunt necesare 60 de minute de sport pe zi pentru o viaţă sănătoasă, de două ori mai mult decât în cazul adulţilor, recomandă specialiştii. Potrivit cercetărilor, exerciţiile fizice practicate în echipe organizate au importante efecte benefice asupra stării mentale a copiilor. În primul rând, adolescenţii care participă la sporturi de echipă în mod frecvent se vor dezvolta armonios, fără a avea probleme cu greutatea. De asemenea, sportul contribuie la reducerea stărilor de insomnie sau lipsă de încredere şi le oferă adolescenţilor posibilitatea de a socializa cu cât mai multe persoane şi de a avea încredere în ceilalţi, fiind recomandat adolescenţilor timizi. Potrivit unui recent studiu american, sportul îi ajută pe copii să devină performanţi la matematică.

Activitatea fizică permite dezvoltarea anumitor zone din creier. Sportul are o influenţă pozitivă extraordinară asupra copiilor. Şi alte studii au dovedit că sportul favorizează procesul de învăţare, îi ajută pe copii să fie mai organizaţi şi mai atenţi la cursuri şi nu în ultimul rând îi apără de obezitate, problemă cu tot mai multă ,,greutate’’ în rândul generaţiilor actuale. Aşa că nu ezitaţi să vă înscrieţi la un sport: înot, atletism, gimnastică, dansuri, fotbal, karate sau orice altă formă de mişcare pe care o preferaţi. *** Este important să descoperiţi ce sporturi vă plac şi să fiţi încurajaţi de familia voastră, în acest sens! „Un copil care face mişcare este un copil care se poate adapta la mediu, este un copil care are o bună circulaţie, o bună digestie, o bună informaţie intra- şi peri-articulară, este un copil care are o postură corectă, care prezintă risc scăzut de accidente (entorse, luxaţii, fracturi, rupturi musculare etc.) de-a lungul vieţii. Mişcarea acţionează asupra musculaturii, care la rândul ei acţionează asupra osului, ceea ce îi asigură copilului o cantitate suficientă de substanţe nutritive la acest nivel, protejându-l de riscul fracturilor. Copilul care practică un sport învaţă ce înseamnă competiţia, spiritul de echipă, întrajutorarea. El va şti că nu poate câştiga decât dacă munceşte şi ajunge la un nivel foarte bun. Iar asta nu va fi numai în sport, ci şi la şcoală, iar mai târziu în profesie. Iată cum sportul modelează frumos personalitatea copilului” (profesor CFM dr. Elena Căciulan, preşedintele Federaţiei Române a Asociaţiilor de Fizioterapie).

146

 Ce trebuie să mănânce un copil şi de ce!  Un copil are nevoie de o alimentaţie completă şi variată, pentru că este în creştere şi consumă multă energie în activitatea sa. Alimentaţia trebuie să cuprindă alimente din toate grupele, deoarece acestea conţin: proteine - asigură creşterea; grăsimi – dau energie; zaharuri – sursă de energie; săruri minerale – calciu, fier etc.; vitamine – previn îmbolnăvirile.  De câte calorii au nevoie în 24 ore, copiii şi adolescenţii?

Copii 7 – 12 ani Adolescenţi

12-20 Fete:

ani

***

2400 kcal 2900 kcal

Băieţi: 3300 kcal

Pentru a fi sănătoşi trebuie să vă hrăniţi sănătos!

Obezitatea la copii Obezitatea este definită ca fiind depăşirea greutăţii ideale cu 20% sau mai mult. Cei cu un exces ponderal cuprins între 10-19% faţă de greutatea ideală se numesc supraponderali. De fapt, din punct de vedere fiziologic, obezitatea nu înseamnă exces de greutate corporală, ci un exces de ţesut adipos.

147

NU UITAŢI! Mâncaţi sănătos!

Respectaţi mesele principale, cu accent pe masa de dimineaţă/micul dejun!

Respectaţi piramida alimentelor!

Hidrataţi-vă, îndeosebi cu apă, suficient, pe tot parcursul zilei!

Dormiţi între 8 şi 10 ore! Nu pierdeţi nopţile nici în vacanţe!

Faceţi cât mai multă mişcare zilnic! Practicaţi cel puţin un sport!

CORPI STRĂINI ÎN GÂT (PRIM AJUTOR) Înecarea se produce când un obiect mic sau o bucată de mâncare se blochează în trahee, producând un acces de tuse. Este important să scoateţi repede obiectul, astfel încât persoana să poată respira din nou.

Primul ajutor: - este posibil ca victima să reuşească să tuşească; - compresia pe abdomen (metoda Heimlich); - lovitură în spate, între omoplaţi; - metoda combinată (compresia pe abdomen şi lovitura în spate).

MANEVRA HEIMLICH - salvatorul se plasează în spatele victimei, spunându-i că vrea să o ajute şi încercând să o calmeze; - cu latul palmei aplică 3-5 lovituri în spate, între omoplaţi; - va cere victimei să tuşească; - pune braţele în jurul mijlocului victimei, strânge pumnul la una din mâini şi plasează partea cu degetul mare pe abdomenul pacientului, între coaste şi ombilic; apucă încheietura pumnului cu cealaltă mână şi apasă înăuntru şi în sus; se execută 5 astfel de compresiuni; - se alternează loviturile în spate cu compresiile abdominale: 3-5 lovituri urmate de 5 compresii toracice.

Colaborator: Luminiţa Voica, asistent medical licenţiat, formator judeţean pe prim ajutor 148

CUM PROCEDĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR? Sursa: INTERNET ■ Protecţia individuală în caz de cutremur este constituită din trei mişcări simple: ne ghemuim, ne acoperim şi ne protejăm. Se recomandă ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Protecţia mai poate fi asigurată şi prin adăpostirea sub diverse obiecte din casă: vă puteţi aşeza sub o masă solidă sau birou, sub cadrul uşii. În plus, vă puteţi menţine sprijinul apucând cu mâinile piciorul mesei sau al biroului. În cazul şcolilor, copiilor li se recomandă frecvent să se ascundă sub bănci în caz de cutremur: filmările video, după cutremure, arată că în caz de colaps, cel mai des, sub băncile şcolilor rămâne un spaţiu liber.

■ Să ieşim din casă sau să stăm înăuntru?

Deseori, unii locatari au tendinţa să fugă din clădire în timpul cutremurului, în ideea că afară nu pot fi răniţi. Însă recomandările specialiştilor arată exact contrariul: la clădiri complicate, este dificil de găsit ieşirea, iar pe durata seismului nu se recomandă evacuarea. O altă problemă ar fi faptul că scările sunt considerate un loc nesigur, în timpul seismului, acestea având un risc de prăbuşire mai mare. Cel mai des, specialiştii recomandă ghemuirea lângă un obiect mare şi greu, cu palmele acoperind capul. De asemenea, nu este recomandată staţionarea şi adăpostirea lângă clădirile care au multe ornamente, tencuială, coşuri sau ţigle - aceste elemente se pot prăbuşi după cutremur. Dacă seismul are loc în timp ce sunteţi în autoturism, există riscul căderii stâlpilor de pe marginea drumului. În România, recomandarea este de a opri autoturismul într-o zonă cât mai îndepărtată de clădiri. Plecăm numai încălţaţi şi îmbrăcaţi, luăm rucsacul deasupra capului!

■ Ce luăm cu noi în caz de evacuare?

După cutremur pot interveni situaţii precum inundaţiile, exploziile sau incendiile, care pot determina o evacuare a zonei. În acest caz, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă recomandă să avem mereu la îndemână anumite obiecte indispensabile: o trusă de prim-ajutor, medicamente personale, analgezice şi antiseptice, apă şi alimente uşoare şi compacte, îmbrăcăminte şi încălţăminte, un sac de dormit, dar şi alte obiecte utile, precum telefonul mobil, lanterna, un aparat de radio şi actele personale.

■ Pentru informaţii suplimentare:

www.isujbv.ro

sau

www.igsu.ro

Aceste materiale au fost realizate în cadrul programului ,,Sănătate prin Educaţie’’ coordonat de prof. Sandu Maria şi prof.Diaconu Laura şi au fost publicate în “Buletinele informative nr. 1, 2, 3 şi 4’’.

149

150

Des blagues pour les enfants 1. Quel est le fruit que les poissons détestent ?

(La pêche)

2. Pourquoi les livres de mathématiques sont toujours tristes ?

Je suis Parce qu'ils ont des problèmes...

TRISTE 

L’anglais

L’espagnol

L’allemand Le Français

3. Qui est-ce qui parle toutes les langues mais qui n'a jamais étudié ? ( Le téléphone)

151

4. Savez-vous comment Les abeilles communiquent entre elles ? (Par E-miel)

5. Qu’est-ce qui peut faire le tour du monde en restant dans son coin ? (Un timbre)

Prof. Florea Cosmina

152

Prof. Bota Teodora

153

154

155

156

Was ist das?

(Ein Boxkampf von oben.)

(Ein Wal beim Ausatmen.)

(Eine Spinne bei Handstand.)

Quizfragen/Scherzfragen 1. Einige Monate haben 30 Tage, andere haben 31 Tage. Doch wie viel Monate haben 28 Tage?

2. Welche Schuhe haben keine Sohlen und passen an keine Füße?

3. Wann sagt ein Chinese: "Guten Morgen"?

4. 10 Menschen, 5 Hunde und 6 Katzen stehen unter einem Regenschirm. Warum wird keiner von ihnen nass?

5. Eine französische Maus kann höher springen als der Eiffelturm. Wie kann das sein?

6. Womit endet die Unendlichkeit?

7. Wer hört alles und sagt nichts?

8. Welcher Mann hat kein Gehör?

9. Welches ist das stärkste Tier?

10. Was ist wärmer als ein Pelz?

11. Wer trägt eine Brille und kann doch nicht sehen?

12. Wo macht ein Skelett Urlaub?

13. Wie lange fährt ein Auto?

14. Kannst du in zwei Sekunden 10 afrikanische Tiere aufsagen?

15. Welches Glöckchen gibt keinen Laut?

16. Was passiert, wenn man einen weißen Stein ins Rote Meer wirft?

17. Warum sieht man nie Kängurus am Bahnhof?

18. Wie viele Buchstaben hat das ABC? 19. Welcher Ring ist eckig?

20. Was hat sechs Füße und singt?

(1.Alle 2.Die Handschuhe 3.Wenn er Deutsch gelernt hat. 4.Es regnet nicht! 5.Weil der Eiffelturm nicht springen kann. 6.Mit dem Buchstaben "t". 7.Das Ohr 8.Der Schneemann 9.Die Schnecke; sie kann ein Haus tragen. 10.Zwei Pelze 11.Die Nase 12.Am Toten Meer

(Zwei Strauße beim Flirten.)

13.Bis das Benzin ausgeht. 14.10 Löwen 15.Das Schneeglöckchen. 16.Er wird nass. 17.Weil sie Angst vor Taschendieben haben. 18.Drei. 19.Der Boxring. 20.Das Trio)

157

Ein Logikrätsel für die Kleinen

Wie viele Tiere verstecken sich in diesem Buchstabengitter? (Kreise sie waagerecht und senkrecht ein)

Benenne jetzt die Fahrzeuge und schreibe die Zahlen mit Buchstaben!

Zum Lachen

Fritzchen im Zoo: „Schau mal Vati, was für ein hässlicher Gorilla!“

-Kind, hast du nicht Lust, mit dem Elektroelephanten zu spielen?

-Mama, ich bin schon 13. Kannst du mir bitte

Vater: „Nicht so laut, wir sind erst an

ganz normal sagen, dass ich Staubsaugen

der Kasse!!“

soll?

-Kind, wo ist dein Zeugnis?

Treffen sich zwei Kühe.

-Bei meinem Freund Johannes.

Sagt die eine: "Muh."

-Warum?

Sagt die andere: "Wollt ich auch grad sagen."

-Er wollte seine Eltern erschrecken.

158

Probleme de logică și perspicacitate Două trucuri matematice care te ajută să calculezi rapid

Orice metodă prin care exerciţiile de matematică pot fi rezolvate mai uşor este bună.

Cu puţină atenţie şi multă practică următoarele două trucuri te vor ajuta să faci mai rapid calculele matematice care implică înmulţirea cu 9, respectiv cu 11. Înmulţirea cu 9 Depărtează degetele de la cele două mâini şi ţine-le în faţa ta. Începând de la stânga spre dreapta numără degetele până la cel pe care vrei să îl înmulţeşti cu 9. De exemplu, să presupunem că vrei să calculezi 9×7.

Vei numără şapte degete începând cu degetul mic. Când ai ajuns la al şaptelea îndoaie-l.

Apoi numără degetele care au rămas la stânga degetului pe care l-ai îndoit. Acesta va fi prima cifră din numărul care este răspunsul final. În continuare, numără degetele de la dreapta degetului îndoit. Acesta va fi a doua cifră din răspuns. În acest caz acesta este 63. Înmulţirea cu 11 În continuare vei afla cum poţi să calculezi mai uşor atunci când înmulţeşti cu 11.

Să luăm un exemplu: 11×67 Adună cifrele care formează numărul pe care vrei să îl înmulţeşti cu 11.

6 + 7 = 13 Pune suma între 6 şi 7 astfel: 6 ( 6 + 7) 7 = 6 ( 13) 7 În acest fel ai ajuns mai rapid la răspunsul corect, acesta este 737.

159

Mai jos sunt trei probleme relativ simple, recomandate copiilor care vor să îşi pună la încercare gândirea logică.

Citeşte cu atenţie fiecare enunţ şi încearcă să priveşti dincolo de anumite calcule matematice pe care ai fi tentat să le faci la prima vedere.

1. Emiliei îi plac foarte mult pisicile şi are şi ea câteva. Toate, mai puţin două dintre ele sunt negre. Toate, mai puţin două sunt complet albe. Toate, mai puţin două pisici sunt complet gri. Câte pisici are Emilia?

2. O familie cu cinci membri au pornit într-o excursie cu maşina. Ei au mers 300 de kilometri cu o viteză medie de 80 de kilometri pe oră. Pe tot parcursul drumului, niciunul dintre ei nu a obervat că un cauciuc este dezumflat. Cum a fost posibil ca nimeni din familie să nu observe ?

3. O orchestră formată din şase muzicieni poate cânta prima parte din simfonia a V-a a lui Beethoven în 7 minute şi 23 de secunde. În cât timp vor cânta simfonia dacă dublează numărul muzicienilor?

Răspunsuri: 1. Emilia are trei pisici.

2. Este vorba de roata de rezervă, de aceea niciunul dintre cei aflaţi în maşină nu a observat acest lucru.

3. Simfonia va fi cântată tot în atâta timp. Numărul muzicienilor din orchestră nu poate schimba durata simfoniei lui Beethoven. *** 1. Mişu a cumpărat pepeni. El avea în total 27 de lei şi fiecare pepene costă 4,5 lei.

Adevărat sau Fals: are suficienţi bani să cumpere o cantitate exactă de pepeni fără să îi rămână bani în plus?

2. În staţia de autobuz erau şapte persoane care aşteptau autobuzul. Staţia era pentru linia 12 şi linia 17, iar autobuzele vin alternativ. Când a venit autobuzul 12, cinci persoane au urcat şi şase au coborât. O treime dintre cei care au coborât aşteaptă următorul autobuz. Adevărat sau Fals: în acest moment sunt 4 persoane care aşteaptă autobuzul 17?

3. Ionuţ a cumpărat un joc pe care a dat 75 de lei. El l-a vândut mai departe unui coleg cu 120 de lei. Adevărat sau Fals: Ionuţ a făcut un profit de 62,5% din vânzarea jocului?

4. Dacă ai un coş cu 9 mere şi îi dai fiecărui dintre cei şase prieteni ai tăi câte un măr, vei avea suficiente mere pentru a da fratelui tău, mamei, tatălui şi ţie câte un măr.

Adevărat sau Fals?

160

Răspunsuri: 1. Adevărat. Mişu are suficienţi bani să cumpere 6 pepeni (27 : 4,5 = 6) 2. Adevărat. La început au fost şapte oameni. Când cinci au plecat, au mai rămas doi. Şase oameni au coborât din autobuz şi o treime au rămas. O treime din şase înseamnă doi. Doi şi cu doi fac patru.

3. Fals. Pentru a afla profitul va trebui să împarţi preţul de vânzare la preţul de cumpărare. Apoi va trebui să scazi unu care reprezintă preţul iniţial. Pentru a afla procentajul va trebui să multiplici zecimalele cu 100. Se obține 120 : 75 = 1,6. Când scazi 1 va rămâne 0,6 sau 60%.

4. Fals. Dacă ai 9 mere şi le dai prietenilor tăi 6 mere, îţi mai rămân 3 mere. În familia ta sunteţi 4 persoane, aşadar nu ai suficiente mere pentru fiecare.

5 întrebări din matematică 1.

Care sunt cele trei numere care atunci când sunt adunate împreună şi atunci

când le înmulţeşti dau acelaşi rezultat?

2.

Când aduni vârsta lui Tom cu vârsta Anei obţii 49. Tom este de două ori mai

mare decât era Ana când Tom avea vârsta pe care Ana o are acum. Câţi ani au cei doi?

3.

Foloseşte doar 1, 7,7, 7 şi 7 (adică un 1 şi patru de 7) pentru a obţine

rezultatul 100. Poţi folosi semnele matematice +, -, x, ÷ şi paranteze.

4.

În grădină sunt doi copaci, A şi B şi în fiecare stau câteva vrăbii. Vrăbiile din

copacul A le spun celor din copacul B că, dacă una dintre ele va veni în copacul lor, atunci numărul vrăbiilor din copacul A va fi dublu faţă de cel din copacul B. Apoi vrăbiile din copacul B le spun celor din copacul A că, dacă una dintre ele vine în copacul B, atunci numărul celor din B va fi egal cu cele din A.

Câte vrăbii sunt în

fiecare copac?

5.

2 rațe stau în faţa a 2 rațe. 2 rațe stau în spatele a 2 rațe. 2 rațe stau lângă

2 rațe. Câte rațe sunt în total?

Răspunsuri: 1. 1, 2, 3

sau (7 + 7) × (7 + {1 ÷ 7}) = 100

2.Tom – 28 ani, Ana – 21 ani

4. 7 și 5

3. 177 – 77 = 100

5. 4 rațe Prof. Matyas Gabriela

161

162

BASTIOANELE BRAŞOVULUI Din sistemul de fortificaţii al Braşovului medieval (ziduri, turnuri, bastioane, zwingere), au ajuns până la noi numai acele construcţii care au rezistat deselor incendii şi cutremure şi care nu au împiedicat dezvoltarea urbanistică a oraşului.

Bastioanele din Braşov au fost construite în secolul al XV-lea din considerente de ordin militar, pentru a întări capacitatea de apărare a Cetăţii. Oraşul a fost în multe rânduri atacat de către turci, tătari, moldovenii lui Petru Rareş. Cel mai serios asediu a fost susţinut de austrieci în 1689, ceea ce a atras un mare incendiu.

Din cele opt bastioane, date spre întreţinere şi apărare breslelor de meşteşugari, numai cel al ţesătorilor de in se mai păstrează aşa cum a fost el construit iniţial - zidurile, cu o înălţime de 12-17 m şi o grosime de 4,30 m sunt prevăzute la bază cu goluri de tragere, guri de păcură şi cu două turnuri de strajă și este cunoscut sub denumirea de Bastionul Ţesătorilor.

Bastionul Ţesătorilor este situat la poalele Tâmpei, în colţul sud –vestic al fostei cetăţi a Braşovului (strada G. Coşbuc, numărul 9). Construit în două etape, 1421-1436 și 15701573, în formă hexagonală, va fi adaptat luptei cu arme de foc.

Pe ziduri, în incinta bastionului, s-au construit din bârne de stejar galeriile pentru puşcaşi.

Curtea interioară putea adăposti câteva sute de breslaşi şi bunurile acestora, în vreme de primejdie.

Elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 1 în vizită la Bastionul Ţesătorilor – noiembrie 2016 Astăzi, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie, acest monument unic în ţară adăposteşte exponate muzeale reprezentative ale evului mediu braşovean şi macheta vechiului oraş, cu clădirile şi fortificaţiile existente.

Colţul sud–estic al fortificaţiilor braşovene era apărat de Bastionul Postăvarilor (zona magazinului „Star”). De formă circulară, a aparţinut prima dată breslei aurarilor, fiind încredinţat în 1640 postăvarilor. De la el se prelungea pe coasta Tâmpei Turnul Postăvarilor.

163

Prin construcţia unei noi incinte exterioare i s-a adăugat un nou bastion – Bastionul Tăbăcarilor Roşii. În timpul asediilor în zwinger-ul postăvarilor (două ziduri paralele unde trebuia reţinut duşmanul care trecea de primul zid) erau aduse turmele de animale.

... „După Zidurile de Sus”, la Bastionul Postăvarilor - noiembrie 2016 În prezent, Bastionul Postăvarilor adăposteşte prima galerie digitală din România, care funcţionează ca o expoziţie virtuală pe trei etaje, cu mese şi şevalete multitouch.

Bastionul Funarilor a fost proiectat sub formă de hexagon, pe latura de sud, la baza Tâmpei. Amplasarea bastionului la jumătatea distanţei dintre bastioanele Ţesătorilor şi Postăvarilor atesta preocuparea pentru acoperirea apărării întregii laturi de sud cu arme de foc.

Bastionul Aurarilor a fost ridicat pe latura de nord a oraşului, între străzile Vămii şi Porţii. Ridicat între 1639-1641 la sugestia judelui Michael Weiss, şi-a demonstrat utilitatea în timpul atacului tătarilor din 1658. Afectat de incendiu în 1728, a fost demolat în 1880 şi pe locul său s-a construit clădirea şcolii reale de stat (1889), azi Corpul T al Universităţii Transilvania.

Bastionul Curelarilor încheia şirul fortificaţiilor spre colţul de nord. Avea ziduri groase de 2m şi înalte de 15m. Dotat cu guri de tragere şi galerii pe trei niveluri, bastionul a fost demolat între 1887-1900 pentru a face loc clădirilor Liceului „Aprily Lajos” şi Bibliotecii Judeţene „G. Bariţiu” .

Bastionul Graft s-a ridicat în zona Dealului Warthe unde s-a construit un canal (Graft) pentru evacuarea apelor pluviale de lângă oraş. Aici s-a construit şi primul zid de apărare prevăzut cu opt turnuri. După inundaţia din 1809 zidurile au fost slăbite şi s-au construit trei arcuri de sprijin din care mai există doar unul.

164

Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legătura dintre oraș și Turnul Alb și apărarea pe latura de nord a orașului. Bastionul care străpungea zidurile şi părea ca un pod peste râul Spurcata, avea baza ridicată dintr-un perete lat de circa 4 m și era compus din două etaje și un pod prevăzute cu guri de tragere și guri pentru smoala clocotită.

Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta până în dreptul intrării în Turnul Alb de unde apărătorii coborau o scară pentru a permite intrarea în turn.

... „După Zidurile de Jos”, la Bastionul Graft - aprilie 2016 În colţul nord-vestic al vechii cetăţi medievale a Braşovului se află fostul Bastion al Fierarilor. Atestat documentar la 1529, a fost conceput în forma de pentagon. Afectat de marele incendiu din 1689, a fost refăcut ca depozit de cereale, iar mai târziu pentru diferite oficii orăşeneşti.

... La Bastionul Fierarilor, azi Arhivele Naţionale - aprilie 2016 În prezent, bastionul adăposteşte Arhivele Naţionale Braşov (strada G. Bariţiu), unde putem găsi cel mai vechi document scris în limba română şi păstrat până astăzi - scrisoarea negustorului Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului (1521).

Prof. Văleanu Ramona 165

Munţii Retezat

Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu.

Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud.

Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic. Acestea se unesc în apropierea lacului Bucura.

Lacul Bucura Cel mai înalt vârf din Munţii Retezat este vârful Peleaga având o altitudine de 2509 m. Este un vârf pe care se poate ajunge destul de uşor dinspre Poiana Pelegii trecând pe la lacul Bucura, lac care poate fi admirat în toată splendoarea lui de la înălţimea celor 2509 m ai Pelegii. Pe Vârful Peleaga se poate ajunge şi din Valea Pelegii pe la Lacul Pelegii; în apropierea lui se află Vârful Păpuşa (2508 m).

Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa constă în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depăşesc 2000 de m înălţime şi un relief sculptural.

Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi a savantului de renume mondial Emil Racoviţă. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a biosferei din anul 1979.

166

Retezatul central Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreşte protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic.

Parcul Naţional Retezat – Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o suprafaţă de 38138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. Parcul include rezervaţia ştiinţifică Gemenele (1630 ha).

Masivul Retezat văzut de pe Vârful Mare - 2463 m

Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004, Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar Parcul Naţional Retezat un colţ de rai care merită să fie protejat.

167

De ce merită să fie protejat? ... pentru că este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor; … pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante - peste o treime de speciile de plante ;

… pentru că aici există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri; ... pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, încă mai pot fi admirate în Retezat; ... pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui; ... pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ; … pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat; De ce este Retezatul un loc special?

Fiindcă ... are 80 de ochi albaştri- cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;

Lacul Lia

Lacul Gura Apelor

Salba de lacuri Florica, Viorica, Ana, Lia

168

Lacul Zănoaga

Lacul Bucura

Lacul Peleaga

Fiindcă ... cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului; Fiindcă ... şi cel mai adânc lac glaciar din România - lacul Zănoaga - se găseşte tot în Retezat; Fiindcă ... sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;

Vârful Peleaga - 2509 m

Vârful Retezat - 2485 m

Vârful Păpușa - 2508 m

Fiindcă ... este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi; Fiindcă ... e ciudat ca în acelaşi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene; Fiindcă ... locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi ... dinozauri pitici.

Cascada Ciumfu

Cascada Lolaia Prof. Fϋlöp Monika

169

Cascada Stănișoara

170

POPASURI DUHOVNICEȘTI ÎN ȚARA FĂGARAȘULUI IZVORUL SI CHILIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA DE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU - SÂMBĂTA DE SUS

Pe drumul care străbate Țara Făgărașului, dinspre Sibiu spre Brașov, se află Sâmbăta de Jos, localitate din care turistul și pelerinul, deopotrivă, pot ajunge, virând la dreapta, la Mânăstirea Brâncoveanu, ctitoria care poartă numele marelui voievod-martir al creștinătății, ridicată acum mai bine de 300 de ani.

Considerată pe drept cuvânt mânăstirea care a păzit credința ortodoxă deoarece domnitorul Constantin Brâncoveanu a reorganizat-o ca o pavăză în fața pericolului catolicizării românilor mănăstirea Brâncoveanu, e un loc unic, în care se transmite parcă forța și energia pe care o inspira atât masivele culmi ale Făgărașului, cât și legătura acestor locuri cu cel care a fost Părintele Arsenie Boca considerat de mulți dintre credincioșii creștini ortodocși „Sfântul Ardealului” și cel mai mare duhovnic al secolului al XX lea.

Părintele a trăit în Mănăstirea Brâncoveanu între anii 1940-1948 perioadă în care s-a amenajat și locul numit "La izvor", cunoscut astăzi sub numele de "Izvorul Părintelui Arsenie Boca", localizat exact în spatele mănăstirii Sâmbăta de Sus la o distanță de circa un kilometru de mănăstire, prin parcurgerea unui drum forestier fie la pas vioi, fie cu mașina.

171

Părintele obişnuia să stea de vorbă cu oamenii în locul numit “La izvor” şi să spovedească sau să-i sfătuiască pe cei care veneau în număr covârşitor de mare din satele învecinate. El, Părintele, își găsea adesea liniștea la gura apei izvorâte din pădurea de brazi ale căror frunze se apleacă și astăzi în semn de pioșenie lângă Mânăstire. În vremea petrecerii părintelui Arsenie Boca la Sâmbăta de Sus, la Izvor, lumea nu încăpea în poiană. Veniți pentru spovedit, pentru vreun sfat, pentru a-l cunoaște ori, pur și simplu, numai pentru a-l vedea, creștinii se adunau cu miile. Astăzi, la izvor, liniștea cuprinde tot. Lumea vorbește foarte puțin. Fiecare parcă încearcă să simtă și să audă ceva din trecerea părintelui .

Despre minunile săvârșite de părintele Arsenie Boca s-au spus multe. Una dintre ele arată că avea darul de a prezice viitorul. „Părintele Arsenie nu le spunea viitorul, ci le arăta păcatele. Dar fiecare interpreta cum putea”, susține părintele Ilarion Urs, starețul Mânăstirii Brâncoveanu.

Aproape de izvor, unii din brazi au frunzele aplecate, spre pământ, în semn de pioșenie, parcă, pentru locul în care se ruga, altădată, părintele Arsenie Boca. ”Acolo este izvorul părintelui. Mergeți, stați cinci minute măcar, și veți vedea ce liniște sufletească vă cuprinde”, îndeamnă una dintre femeile aflate în incinta lăcașului. Apa rămâne ca și agheasma.

Dornici să se împărtăsească din sfințenia locului, credincioșii vin mereu în grupuri organizate. “Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da, nu va mai înseta în veci, căci se va face în el izvor de apă curgătoare, pentru viața veșnică” (Ioan 4, 4) acestea sunt cuvintele săpate în piatra de lânga izvor și într-adevăr.

172

„Apa nu-și schimbă proprietățile, ca și agheasma”, ne-a spus starețul Ilarion Ursu. „Apa este binecuvântată: O femeie s-a vindecat de cancer după ce a băut și mulți alții au scăpat de boli”. Oamenii depun mărturie că apa băută din acel loc i-a vindecat de boli, iar alții și-au găsit alinarea sufletului. Așa se înțelege de ce, aproape de dimineața până seara, oamenii vin cu bidoane de apă și stau la coadă pentru a le umple de la izvor, convinşi că apa este tămăduitoare.

Chilia părintelui Arsenie de la Sâmbăta: Chilia Părintelui Arsenie Boca se află pe versantul vestic al căldării Valea Sâmbetei, în dreptul cabanei "Valea Sâmbetei", la o altitudine de aproximativ 1600 de metri. Până la cabana "Valea Sâmbetei" se ajunge de la Complexul Sâmbăta în aproape 2/2,30 ore de mers pe jos, pe poteca marcată cu triunghi roșu. Traseul spre "Chilia Părintelui" pleacă din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu mașina pe o porțiune destul de lungă, în funcție de anotimp. Drumul forestier merge însă până la cabana Valea Sâmbetei.

Pe o vreme bună, drumul poate fi parcurs până aproape de cabană. Drumul urcă încet, când pe stânga, când pe dreapta râului Sâmbăta, pe care îl traversează pe podețe de lemn.

Odată ajunși la cabana Valea Sâmbetei, o minunată priveliște ni se deschide în fața ochilor.

Aflați la o altitudine de 1400 de metri, putem observa foarte ușor Fereastra Mare și Fereastra Mică a Sâmbetei, cât și creasta Masivului Făgăraș. De la cabana Valea Sâmbetei poteca pornește cu emoție spre Chilia Părintelui Arsenie Boca. Chiar în apropierea cabanei se află un indicator care ne arată spre dreapta, poteca marcată cu cruce albastră care ne duce către chilia Părintelui Arsenie Boca. Această ultimă parte din drum este foarte anevoioasă, muntele ridicându-se parcă in picioare. Parcurgerea traseului spre chilia 173

părintelui nu este recomandat iarna, pe zăpadă sau ploaie, datorită riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcușul este ajutat de un cablu de susținere și de scări de lemn. De la cabană și până la chilie nu se fac mai mult de 25 de minute. Chilia Părintelui Arsenie Boca se înalță deasupra unei prăpăstii verticale de mai bine de 100 de metri. Cerul de un albastru intens, razele soarelui care mângâie pădurile până în adâncul lor, pârâurile care străbat versanții troieniți de verdeață și toată atmosfera de liniște, alcătuiesc un peisaj de-a dreptul cuceritor, răpindu-ți adesea privirea spre frumusețea neasemuită a munților.

Părintele și-a început chilia în timp ce se afla la Mănăstirea Sâmbăta. În anul 1943, la izvorul Văii Sâmbăta, lângă un povârniș aproape vertical, Părintele Arsenie Boca terasează stânca, foarte abruptă pe această parte a muntelui. În interiorul masivului, "scobește" o deschizatură cu înălțimea 1,65 - 1,75 metri și lățimea de 0,80 metri, pe care o lărgește în interior, cu intenția de a realiza o chilie în "inima" muntelui. Părintele nu a săpat singur chilia, așa cum se crede, ci a lucrat cu câțiva oameni. Ivindu-se fisuri în stâncă, construiește o schelă suspendată în față, spre cursul văii, și sapă o deschidere boltită de aproape 2 metri, înaintează cam 1 metru, după care lucrarea se oprește. "A renunțat pentru că a constatat că se infiltrează apa. Părintele a renunțat la această lucrare și din motivul acesta, dar și din teama de a nu se face o legătură greșită între partizanii care se ascundeau prin acești munți și el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el și nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică." (Arhimandritul Teofil Paraian).

Chilia Părintelui Arsenie a rămas mărturie nestinsă a viețuirii sale isihaste în Munții Sâmbetei, spre mângâierea tuturor celor care îi calcă pragul și care vor ca și părintele să calce pe urmele sfințeniei.

Izvorul și chilia Părintelui Arsenie Boca de la mănăstirea Sâmbăta de Sus au devenit în timp alături de mormântul de la Prislop, loc de pelerinaj pentru miile de credincioși însetați să se adape din izvorul nesecat al spiritualității creștine.

Au consemnat prof. Stanciu Gabriela și Amarine Alina

174

175

ANTONIO VIVALDI

Pe numele său complet, Vivaldi

s-a

Antonio

Lucio

născut în data de 4 martie 1678, la

Veneţia, și a murit la 28 iulie 1741, la Viena.

Cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian, Antonio Vivaldi a fost hirotonisit preot la vârsta de 25 de ani, fiind supranumit şi Il Prete Rosso (Preotul Roşu), datorită culorii părului său (moştenit de la tatăl său). Începând din 1703, datorită unei boli cronice, posibil astm, Vivaldi s-a îndepărtat de îndatoririle sale ecleziastice, putând să se consacre compoziţiei şi învăţământului.

A fost profesor de vioară la un orfelinat până în 1740. În ciuda sănătăţii precare, a început să călătorească din ce în ce mai mult ca virtuoz şi compozitor la Roma, în 1722 şi 1724, unde a cântat în faţa Papei.

Consacrarea în toate genurile muzicale avea să-i confere compozitorului o glorie internaţională incontestabilă, fără precedent în istoria muzicii. Mulţi călători care treceau prin Veneţia căutau să-l vadă şi să-l asculte.

Multe dintre partiturile lui publicate au fost dedicate unor personalități ale vremii: 

Ferdinand al III-lea al Toscanei (L'Estro armonico, 1711);



Contele

Morzin (Il

Cimento

dell'armonia

e

dell'invenzione, 1725,

culegere

conţinând Anotimpurile); 

Carol al VI-lea de Habsburg (La Cetra, 1728).

Culegeri tipărite şi copii în manuscris (mai ales concerte) ale lui Vivaldi au circulat în întreaga Europă până în jurul anului 1750 şi se ştie că, începând din 1720, Johann Sebastian Bach a avut pentru aceste lucrări un asemenea entuziasm, încât a recopiat sau a transcris un mare număr dintre ele (cea mai cunoscută şi mai interesantă dintre aceste transcripţii fiind aceea a Concertului pentru patru viori (Op. 3 Nr. 10) în Concertul pentru patru clavecine (BWV 1065), asigurând astfel, fără să fi intenţionat, supravieţuirea lucrărilor modelului său.

Importanţa creaţiei lui instrumentale, simbolizată ideal de seria celor patru concerte inspirate de cele patru anotimpuri, vine din autoritatea cu care el a ştiut să respingă structura de concerto grosso a lui Corelli, pentru a impune foarte repede forma mai scurtă (între opt şi zece) a concertului cu solist în doar trei mişcări simetrice (repede-lent176

repede). Solist el însuşi, Vivaldi practica cu mare naturaleţe această formă concertantă, atunci când sonata, simfonia sau cvartetul erau, de asemenea, pe punctul de a-şi face apariţia. Înzestrat cu un auz excepţional, virtuoz curajos care improviza cu plăcere şi dirijor celebru (unul dintre primii din istorie), Vivaldi şi-a consacrat întregul geniu descoperirii neîncetate a unor noi combinaţii ritmice şi armonice şi a unor îmbinări imprevizibile de instrumente, conferind un rol de prim-plan personajelor noi, destinate a-şi face un loc în orchestră, precum violoncelul (27 de concerte) sau fagotul (39), fără a uita oboiul şi nici flautul, pe care le trata întotdeauna într-o manieră foarte personală, şi chiar alte instrumente încă mai marginale, ca mandolina sau trompeta.

Din practicile de la San Marco, a moştenit atracţia pentru a face să dialogheze mai multe "coruri" de instrumente.

Vivaldi este unanim considerat a fi compozitorul care a dat cea mai mare strălucire genului numit concerto, în perioada barocului. De altfel, o analiză în

grilă concerto

a întregii creaţii

vivaldiene, ar putea constitui argumentul principal al ideii spiritului concertant care traversează de la un capăt la altul nu numai creaţia sa instrumentală, dar şi cea de scenă sau religioasă.

Concertul

italian al

lui

Vivaldi

va

aduce

cu

sine

încă

o

cucerire:

apariţia cadenţei înainte de coda, care dă posibilitate solistului să-şi pună în valoare calităţile sale tehnico-expresive.

Nu întotdeauna această cadenţă era scrisă, ci se lăsa un punct de orgă care marca locul în care se oprea orchestra, pentru a-i face loc solistului care va da frâu liber virtuozităţii sale.

Concertul baroc de tip vivaldian va cunoaşte o dezvoltare fără precedent și se va extinde cu repeziciune şi în restul Europei, prin creaţiile unor compozitori ca Jean-Philippe Rameau (Franţa), G.Ph.Telemann, G.Fr. Händel şi J.S.Bach (Germania).

Prin creaţia sa instrumentală, Antonio Vivaldi a exercitat o influenţă puternică în dezvoltarea ulterioară a muzicii concertante, în clasicismul vienez, prin reprezentanţii săi cei mai de seamă : Haydn, Mozart şi Beethoven.

Prof. Baboi Sorin 177

178

Adolescentul în faţa oglinzii

Este adolescentul implicat într-o identitate?

Caută individul propria sa identitate?

Stadiile identităţii lui James Marcia Identitatea

prescrisă

– acest stadiu presupune că adolescentul acceptă

necondiţionat identitatea şi valorile care i-au fost date în copilărie de către familie sau alte persoane semnificative. Identitatea adolescentului este prescrisă până în momentul în care este capabil să-şi determine propria identitate. În acest stadiu, adolescentul este dedicat unei identităţi, dar nu ca rezultat al propriilor căutări sau crize.

Identitatea amânată – în această perioadă, adolescentul are preocupări ideologice şi ocupaţionale vagi sau discutabile; căutarea identităţii este în plină desfăşurare (criza).

Difuziunea – reprezintă starea în care nu au o idee clară asupra propriei identități, dar nici nu încearcă să o găsească. Aceşti adolescenţi s-au străduit posibil să-şi găsească o identitate, dar, neavând nicio soluţie, s-au oprit din căutări. Nu e în această etapă nici căutare, nici implicare.

Dobândirea identităţii - este starea în care au valorile personale şi conceptul de sine bine definite. Identităţile lor pot fi dezvoltate şi definite mai bine (nuanţate) în perioada adultă, însă bazele acestora se găsesc aici. Adolescenţii îmbrăţişează o ideologie şi au un puternic simţ al identităţii de sine.

Stadiile identităţii lui Erikson

Dezvoltarea umană este o serie de conflicte, la fiecare stadiu persoana este confruntată cu un conflict specific. Această confruntare este criza care implică o schimbare în perspectivă. Încredere / neîncredere

- copilul este dependent de altcineva. Dacă mama îl

respinge sau îl neglijează va fi temător și suspicios în toate relațiile sale ulterioare.

179

Autonomie / şovaială - copilul învaţă să-şi manifeste autonomia, să se perceapă pe sine ca persoană. Problema este în ce măsură părinții permit manifestarea acestei autonomii.

Iniţiativă / vinovăţie - copilul doreşte într-o formă imaginară să posede părintele de sex opus și manifestă gelozie față de părintele de acelaşi sex. O atitudine înțelegătoare a părinților va duce la consolidarea unei sentiment moral față de ceea ce este voie și ce nu este.

Străduinţă / inferioritate - lumea copilului devine mai largă odată cu intrarea copilului în școală, copilul învață să lucreze, să se străduiască. Imaginea de sine este influențată de modul în care adultul îi va aprecia munca.

Identitate / confuzie de rol - Adolescentul va tinde să se identifice cu un grup sau cu un model pentru a-și consolida propria identitate.

Intimitate / izolare - individul îşi consolidează independența faţă de părinţi, devine matur și responsabil. Stabileşte relaţii cu partenerii de acelaşi sex (prietenii) sau de sex opus.

Generativitate / stagnare - intimitate, implicare în creşterea și educarea copiilor.

Integritatea Eului / deznădejde - dacă sentimentul retrospectiv este de împlinire, individul îşi acceptă trecutul, dacă viaţa este privită cu frustrare, individul este într-o stare de deznădejde.

Prof. Mihaela Pintea

180

Părinţi vs. Adolescenţi

Adolescența este o perioadă complexă în care sprijinul celor din jur are o maximă importanță pentru o dezvoltare normală. Este perioada în care individul încearcă să-și formeze o identitate prin intermediul unei raportări permanente la ceilalți membri ai societății. Se caracterizează prin trecerea spre maturizare şi integrare în societatea adultă și intensa dezvoltare a personalității.

Au loc numeroase schimbări atât pe plan fizic, cât şi intelectual. Adolescentul devine tot mai preocupat de conştiinţa de sine „ ca expresie a identităţii ego-ului” ( Albu, 2007, p. 69).

Acesta va trebui să înţeleagă că schimbările la care este supus (un corp nou, o gândire diferită, sentimente şi trăiri necunoscute până acum) sunt lucruri fireşti care îl vor ajuta să evolueze şi să se identifice pe el ca persoană. Pe de altă parte, modificările care se produc în adolescenţă vin întotdeauna însoţite de anumite tensiuni psihice care conduc inevitabil la conflicte externe. S. Clerget, evidenţiază această idee, fiind de părere că în momentul pierderii corpului de copil, se pierde şi sentimentul de securitate oferit de protecţia părinţilor. Adolescentul este cuprins, prin urmare, de o nelinişte exagerată faţă de starea de sănătate, amplificând peste măsură şi cele mai mici trăiri ale sale (Clerget, 2008).

Această perioadă reprezintă de fapt apogeul constituirii identităţii (Șchiopu şi Verza - 1989), acum individul se descoperă pe sine, încercând să-şi testeze limitele, îşi doreşte să fie original şi să fie remarcat în mulţime.

Asumarea riscurilor şi testarea limitelor, specifice adolescenților, sunt modalități prin care tinerii se formează ca adulți şi, de aceea, în această perioadă, îndrumarea trebuie să vizeze consecințele comportamentelor de risc.

181

Cei mai mulți dintre ei au tendințe egocentrice, încep să fie mai profund afectați de modul în care sunt tratați în diferite interacțiuni sociale, având deja propriile judecăți în ceea ce privește corectitudinea şi moralitatea.

Adolescentul își dorește să aibă preocupări, aspirații, idealuri, din nevoia de a se integra în diferite grupuri şi, totodată, simte nevoia să se diferențieze, căutând elemente prin care să se distingă de ceilalți şi să își construiască o imagine unică. Mai mult decât atât, în acest stadiu, individul începe să absoarbă modele şi standarde din sursele media, dar și de la persoanele din jur, exemplele de care are parte jucând un rol important. Învață să se adapteze, să ia decizii, să fie responsabil, manifestând dorința de a-și demonstra autonomia relațională, cognitivă sau afectivă. Descoperind fondul său bogat de resurse, adolescentul nu numai că vrea să le fructifice, dar aspiră şi la independență. „ El caută să se desprindă de părinţi, chiar dacă încă se simte dependent de ei” ( Clerget, 2008, p.50). Adolescenţii se simt adesea ruşinaţi cu părinţii lor, încercând să se identifice cu alte persoane, în special, din grupul de prieteni. De aici pornesc şi numeroase conflicte verbale între adolescenţi şi părinţi, cei dintâi construind un fel de paravan pentru a se desprinde complet de imaginea parentală.

Educația primită de la famile încă joacă un rol important, chiar dacă individul, la această vârstă, încearcă oarecum să se depărteze de mediul familial, punând mai mult accent pe grupul de prieteni. „ Pentru adolescent, părinţii nu mai reprezintă imaginea perfecţiunii şi nu îi mai apar ca fiind omnipotenţi. Se va separa treptat de ei atât în plan fizic, cât şi la nivel emoţional şi intelectual” ( Clerget, 2000).

Dacă pentru adolescent este o perioadă bulversantă şi părinţii trăiesc de asemenea sentimente de confuzie, nu înţeleg schimbările bruşte de comportament ale copilului, iar de cele mai multe ori nu ştiu cum să reacţioneze. Adolescentul va încerca să îi devalorizeze şi să se identifice cu alte persoane din anturajul său; „ Este un proces foarte dureros, fiindcă atacându-ţi propriii părinţi, te ataci pe tine însuţi sub toate aspectele în care te-ai identificat cu ei” ( Clerget, 2008, p.51).

Atitudinea părinţilor devine una fundamentală pentru întreaga dezvoltare a copilului, dar, mai ales, pentru cultivarea unei imagini de sine pozitive. În primul rând, ei trebuie 182

să conştientizeze că acum nevoile adolescentului sunt altele şi să se comporte ca atare. „Nu poţi creşte un preadolescent sau un adolescent ca pe un copil” (Clerget, 2008, p.51).

Consider că secretul unei relaţii bune între adolescenţi şi părinţii lor este comunicarea eficientă. Prin intermediul acesteia, părintele va reuşi să înţeleagă comportamentul copilului, să îi cunoască mentalitatea şi să îl îndrume într-o direcţie benefică ce îl va ajuta să se dezvolte armonios. Având parte de acest suport parental, adolescentul va fi mult mai încrezător, va adopta o altă atitudine în fața problemelor vieţii, formându-şi în cele din urmă o imagine de sine cu valenţe pozitive.

Din nefericire, în foarte multe cazuri, părinţii se blochează într-o atitudine autoritară, preferând să ridice un zid între familie şi lumea exterioară, orice persoană din afară fiind văzută ca un potenţial pericol. În acest caz, adolescentul recurge la metode precum: toxicomanie, fuga de acasă, suicid tocmai pentru „a se detaşa” (Clerget, 2008, p.66).

În alte cazuri, mama manifestă o grijă exagerată pentru adolescent,

acordând o atenţie excesivă alimentaţiei, igienei şi sănatăţii copilului. Acest lucru creează în mintea adolescentului ideea că încă este dependent de părinţii lui, iar această imposibilitate imaginară de a nu se putea descurca singur îi poate crea o imagine de sine negativă.

Adolescenții - ai căror părinți îi susțin, sunt implicați, calzi, le oferă o structură adecvată și cer un comportament matur - probabil că se vor simți mai capabili să ia decizii independente, căutând, în același timp, un răspuns corespunzător din partea celorlalţi, vor fi mai dornici să exploreze mediile în care trăiesc, să se exprime şi să aibă comportamente ce le reflectă adevăratul sine (Steinberg, 1990).

Prof. consilier, Militaru Ionela

183

TERAPIA DISLALIEI

Motto: Consilierea părinţilor care au copii ce prezintă tulburări de limbaj trebuie văzută şi inclusă fără tăgadă în complexitatea metodelor şi procedeelor pe care profesorul logoped le folosește pentru a atinge scopurile propuse în terapia logopedică.

Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei, ca şi a celorlalte tulburări de vorbire, trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte. Dacă dislalia este severă şi dacă sunt şi alte modificări, senzoriale, neurologice, de motricitate, afective etc., atunci se impune într-o primă etapă efectuarea unor exerciţii suplimentare. În corectarea dislaliei se aplică, la început, o serie de metode cu caracter general, în funcţie de gravitatea tulburării. Pentru corectarea dislaliei se pot distinge două categorii mari de metode şi procedee şi anume : A. Metode şi procedee de ordin general:

În categoria metodelor şi procedeelor generale sunt cuprinse : 1. gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea pronunţiei; 184

2. educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre expir şi inspir; 3. educarea auzului fonematic; 4. educarea personalităţii, înlăturarea negativismului faţă de vorbire şi a unor tulburări comportamentale, cooptarea familiei în proceul de corectare a dislaliei; 5. introducerea sunetului în vorbirea curentă.

1.1. Pentru îmbunătăţirea motricităţii generale şi a mişcărilor fono-articulatorii se pot indica o serie de exerciţii care au o importanţă deosebită nu numai pentru dezvoltarea limbajului, dar şi pentru sănătatea organismului. Se disting două categorii mari de exerciţii şi anume: unele, cu scopul de a relaxa organismul şi musculatura aparatului de emisie, exerciţii utile în pronunţarea majorităţii sunetelor limbii române şi altele, de încordare care se folosesc, în special, în timpul pronunţării sunetelor surde. Pentru dezvoltarea organelor fono-articulatorii se recomandă o serie de exerciţii ce se referă la dezvoltarea mişcărilor expresivităţii faciale, linguale, mandibulare, labiale etc.

2.1. Educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre inspir şi expir are un rol important nu numai în asigurarea unor funcţii biologice, dar şi în pronunţie. În timpul expirului, suflul face să vibreze coardele vocale necesare pentru producerea sunetelor. Presiunea expirului şi a inspirului se modifică în funcţie de fiecare sunet. Unii logopaţi încearcă să vorbească şi în timpul inspirului nu numai al expirului (cum este normal). În felul acesta, pronunţarea devine defectuoasă prin deformarea sunetelor, omisiunea sau înlocuirea lor în cuvânt şi, mai ales, prin apariţia unor tulburări ale ritmului şi cadenţei vorbirii. Exerciţiile de respiraţie se desfăşoară în funcţie de vârsta dislalicului: la copiii mici, ele se pot desfăşura sub forma jocului, utilizându-se o serie de jucării în care să se sufle; la copiii mai mari, se pot utiliza materiale didactice vizuale, spirometrul şi exersarea expir-inspir pe baza apelării la înţelegere. Se recomandă ca exerciţiile de respiraţie să fie efectuate odată cu pronunţarea şi să se realizeze la început cu ajutorul cântecului şi al recitării de poezii ritmice.

3.1. Auzul fonematic, adică capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii, contribuie alături de alte elemente la realizarea unei pronunţări corecte. Deficienţele 185

auzului fonematic fac imposibil autocontrolul auditiv şi dislalicul face eforturi de îndreptare a vorbirii pe baza motrico-kinestezică. Considerăm că pentru dezvoltarea auzului fonematic sunt mai importante exerciţiile în cuvinte decât pronunţarea sunetelor izolate, aşa cum, în corectarea dislaliei, cuvântul joacă un rol hotărâtor.

4.1. Educarea personalităţii dislalicului trebuie să înceapă odată cu corectarea dislaliei, indiferent de vârsta acestuia. Educarea personalităţii trebuie să urmărească : a) redarea încrederii în propriile posibilităţi; b) crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual; c) crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată; d) crearea încrederii în logoped; e) înlăturarea negativismului şi redarea optimismului.

Familia logopatului, prin manifestările de neîncredere şi de reţinere, constituie un obstacol, uneori dificil, în terapie. De aceea, este necesar să li se explice părinţilor tulburarea de limbaj de care suferă copilul, cauzele declanşării, comportarea faţă de copil, cum se desfăşoară terapia complexă, care este rolul părinţilor în terapie şi cum să asigure regimul de viaţă propriilor copii logopaţi. Modificarea concepţiei, a opticii şi a modalităţilor comportamentale trebuie să ducă la înlăturarea tensiunii intrafamiliale. Acestea se realizează prin : 186

- cunoaşterea personalităţii părinţilor din convorbirile anamnestice, vizite la domiciliu, discuţii diferite în grupul de părinţi; - restructurarea atitudinii părinţilor atât în cursul şedinţelor individuale, cât şi în cadrul şedinţelor colective. În cursul şedinţelor colective este posibilă cunoaşterea relaţiilor dintre părinţi şi copil, cât şi optica lor în legătură cu tulburarea de limbaj a copilului. Se va iniţia un proces de reconsiderare a greşelilor educative, descoperirea propriilor greşeli şi eliminarea lor. Aceasta vizează transformarea părintelului într-un element principal psihoterapeutic şi logopedic, prin organizarea regimului de viaţă al copilului în familie, organizarea activităţii logopedice şi urmărirea rezultatelor.

Pentru a aborda comunicarea fără teamă şi anxietate, pentru a experimenta cu succes situaţiile de vorbire trebuie ca logopatul să-şi dezvolte o atitudine pozitivă faţă de el însuşi, ca vorbitor. Pentru realizarea acestor atitudini sunt recomandate următoarele activităţi/tehnici : 

Încurajarea şi consolidarea activităţilor cu caracter artistic: cântatul, recitatul, desenatul etc., ce contribuie la desfăşurarea cu plăcere a terapiei;



Iniţierea şi menţinerea unei comunicări deschise, sincere, deoarece copilul trebuie să simtă încredere în posibilităţile terapeutului de a-l ajuta, acesta fiind un suport moral de-a lungul terapiei;



Terapeutul să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă „conspiraţia tăcerii’’ care, adesea, învăluie tulburarea de vorbire. Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului;



Activităţile despre „cum poţi deveni un bun vorbitor” vor ajuta copilul să realizeze că în comunicare mai mult despre „cum” vorbeşte cineva este important şi „ce” are de spus;



Discutarea „atribuţiilor globale” ale copilului în comunicare este foarte importantă în procesul schimbării atitudinale. Când copilul spune „nu pot” sau „niciodată’’, trebuie să se explice copilului influenţa „discuţiilor cu sine” asupra propriului comportament.

Astfel, schimbarea „discuţiei negative cu sine’’ într-o „conversaţie pozitivă cu sine’’ 187

sunt sarcini viabile atât pentru terapeut, cât şi pentru copil.

5.1. Ultima etapă este introducerea sunetului în texte obişnuite, în vorbirea curentă.

Preocupaţi de conţinutul povestirii, logica vorbirii, sensul celor spuse, se poate întâmpla ca, uneori, copilul să nu mai acorde suficientă atenţie sunetului impostat, putându-se verifica astfel gradul de consolidare a pronunţiei corecte. La nevoie, se revine cu exerciţii efectuate în etapele anterioare.

Pentru corectarea grupului de consoane, unde pot să apară omisiuni sau schimbarea locului, datorate unei slabe capacităţi de analiză sau de diferenţiere din zona verbo– motorie, se fac exerciţii de analiză fonetică. Se despart în silabe cuvintele care conţin grupul deficitar, se analizează grupul de consoane, se articulează sunetele separat pentru conştientizarea locului şi modului de articulare, se articulează, apoi, pe silabe, prelungind primul sunet, ca, în final, să se unească silabele în cuvintele respective.

B. Metode şi procedee specifice logopedice:

Această categorie de metode şi procedee se folosește pentru formarea deprinderii de a articula corect. Dacă este nevoie, o parte din aceste exerciţii vor fi reluate. La început, se va încerca emiterea corectă a sunetelor pe bază de onomatopee sau prin coarticulare.

Dacă nu se reuşeşte, se vor face exerciţii speciale. În faţa oglinzii, logopedul va demonstra care este poziţia limbii, buzelor, obrajilor, deschiderea gurii, actul respirator, intensitatea vocii.

188

Prin imitaţie, se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. La nevoie este ajutat şi mecanic. După această etapă de articulare a sunetelor, urmează pronunţarea sunetelor (mai întâi cele surde, apoi cele sonore ). Se va introduce, apoi, sunetul în silabe directe, indirecte, între vocale, apoi, asociat, cu consoane, ocupând diferite poziţii (iniţial, median, final ). Cuvintele vor fi introduse în propoziţii, urmărindu-se consolidarea şi automatizarea lor în vorbire. În acest scop, se vor memora la început versuri, sub forma frământărilor de limbă, urmărind să predomine sunetul impostat. Tot în această etapă a consolidării sunetelor, se vor folosi mult povestirile, începându-se cu repovestirile, deoarece acestea sunt mai uşoare.

Prin ele se va urmări corectarea vorbirii sub aspect articulator, dar şi formarea deprinderii de a se exprima în propoziţii scurte, corecte, sub aspect gramatical şi de a povesti, cursiv şi logic.

Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical), exersând, în acelaşi timp, memoria, gândirea, atenţia. La început e bine să se folosească povestirile ilustrate, pe tablouri, care vor fi comentate, pe rând şi, apoi, se va închega o povestire scurtă, respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii.

Urmează etapa de verificare a sunetelor impostate şi a gradului de automatizare în vorbirea curentă.

La baza acestei etape, vor sta tot povestirile, care vor fi însă mai ample, mai bogate în conţinut, care să ofere posibilităţi de interpretare, de apreciere proprie. La clasele II – IV se pot folosi şi repovestiri după texte citite de ei sau de logoped (scris sau oral, compuneri după plan dat sau după imagini etc.).

Profesor – logoped, Șușcă Elena

189

190

Clasa a VIII-a A - diriginte, prof. Jurcă Odette

’’Această mare e acoperită de adolescenţi Care învaţă mersul pe valuri, în picioare, Mai rezemându-se cu braţul de curenţi, Mai spijinindu-se de-o rază ţeapănă, de soare.’’

(Nichita Stănescu, ’’Adolescenţi pe mare’’)

191

’’Se sting unul câte unul ecourile ultimului clopoţel, marcând încheierea unei etape importante din viaţa noastră de elevi.’’

Clasa a VIII-a B - diriginte, prof. Stanciu Gabriela Astăzi se închide cu emoție o poartă, cea a copilăriei voastre, frumos modelate de mințile şi, mai ales, de sufletul generos al dascălilor şcolii generale şi se deschide, cu speranță, drumul spre aprofundare, spre alegerea profesiunii, spre viața cea adevărată, cu împlinirile şi capcanele ei ...

Sunt convinsă că veți zbura cu propriile aripi spre idealurile voastre, căci ştiu ce am sădit în voi: dorința de a deveni mai buni, de a şti mai mult, bucuria de a fi de folos celor din jur, ştiu ce am învestit în voi: iubire şi speranță ... şi ştiu că toate acestea vor da roade! Este rândul vostru să performați, fie că acest lucru se va întâmpla pe băncile unor şcoli de elită, fie că vă vom regăsi în ateliere sau pe şantier. Vă doresc să vă bucurați de succes, fiecare dintre voi, la locul potrivit! Să nu uitați că problemele există pentru a fi rezolvate şi greutățile pentru a fi învinse, cum elegant spunea Pierre de Coubertin („Chaque difficulté rencontrée doit être l`occasion d`un nouveau progrès”) şi că doar un drum presărat cu asemenea victorii ne conduce spre împlinire! Și, mai ales, să nu uitați că noi, profesorii voştri, avem încredere în voi. Drum bun în viață, absolvenți frumoşi!

(Lucia Laurențiu, prof. lb. franceză, dirig. 8B - 2013- 2015)

192

Ultimul clopoțel

Împreună, la final de an

Î

Bacalu Alessia: șef de promoție 2017, Școala Gimnazială nr. 1 Brașov Prof. Palade Simona, director adjunct Stanciu Laura: șef de promoție 2013, Școala Gimnazială nr. 1 Brașov; șef de promoție 2017, C.N. Dr. Ioan Meșotă

193

Soluții la “problemele glume”

Soluţia Problemei 25 Au zburat trei raţe, una după alta.

Soluţia Problemei 26 Doi săpători.

Soluţia Problemei 27 Au fost bunelul, feciorul lui şi nepotul.

Soluţia Problemei 28

Soluţia Problemei 29 Mulţi consideră că acest număr va fi 111111. În realitate numărul cerut va fi 12111 = 11000 + 1100 + 11.

194

Soluţia Problemei 30 Un bucătar s-a aşezat pe un scaun , care avea 3 picioare, a venit un câine şi a furat un picior de găină. Bucătarul a aruncat scaunul în câine, ca el să lase piciorul de găină.

Soluţia Problemei 31 Un călăreţ pe un cal.

Soluţia Problemei 32 Pentru aflarea numărului gândit trebuie să împărţiţi numărul declarat prin 9 şi apoi să înmulţiţi rezultatul cu 2.

Argumentare: Fie că cineva s-a gândit la un număr par, pe care îl vom nota 2k. Atunci, în rezultatul operaţiilor aritmetice vom primi numărul: (((2k × 3) : 2) × 3) = 9k. Împărţind rezultatul prin 9 şi înmulţind cel primit cu 2, vom afla numărul gândit 2k.

Soluţia Problemei 33 Pentru determinarea numerelor gândite trebuie de memorizat tabelul: ultima cifră

1

2

3

4

5

6

7

8

numere gândite

1; 2

8; 9

7; 8

4; 5

5; 6

6; 7

3; 4

2; 3

Se poate de memorizat numai numărul mai mic din cele două în rândul al doilea a tabelului. Dacă cifra e egală cu 1, 4, 5 sau 6 (cu aceste cifre se termină pătratele numerelor întregi), atunci ea coincide cu număr mai mic din cele gândite. În restul cazurilor număr mai mic, egal cu adaosul cifrei declarate până la 10.

Argumentare: Fie că au fost gândite numerele k şi k+1, unde 1 ≤ k ≤ 8. Atunci produsul acestor numere este egal cu: k (k+1) = k2 + k.

Dacă din rezultat scădem numărul k (mai mic din cele gândite), atunci primim k2.

Ridicând consecutiv numerele de la 1 până la 8 la cub, obţinem: 13 = 1 23 = 8 33 = 27 43 = 64 195

53 = 125 63 = 216 73 = 343 83 = 512.

Fiecare din cuburi se termină cu o cifră de la 1 până la 8, şi nu există două, care se termină cu aceeaşi cifră. De aceea, dacă de memorizat tabelul cuburilor ale numerelor de la 1 până la 8, atunci după ultima cifră a cubului se poate de determinat care număr a fost ridicat la cub.

Soluţia Problemei 34 Pentru a afla numărul gândit trebuie din cel declarat de extras rădăcina pătratică, şi apoi de scăzut o unitate.

Argumentare: Fie că cineva s-a gândit la un număr k. După operaţiile propuse vom primi: k·k + 2·k + 1 = (k+1)2.

Numărul (k+1)2 şi va fi declarat.

Soluţia Problemei 35 Cifra exclusă este cel mai mic număr natural, care trebuie de adăugat la suma cifrelor rămase, pentru a obţine număr ce se împarte prin 9. Dacă suma cifrelor numărului declarat deja se împarte prin 9, atunci a fost exclusă cifra 9.

Argumentare: Metoda de ghicire a cifrei excluse se bazează pe faptul că diferenţa între orice număr şi suma cifrelor lui întotdeauna se împarte prin 9.

Fie A = = 10n·an+10n-1·an-1+ ... +10·a1+a0 – numărul natural, scris cu ajutorul a (n+1) cifre. Diferenţa dintre acest număr şi suma cifrelor lui este:

A – (an+an-1+ ... +a1+a0) = an(10n–1)+an-1(10n-1–1)+ ... +a1(10–1) =

deci, se imparte prin 9.

Baza metodei de ghicire: Fie B – numărul scris de dumneavoastră, suma cifrelor căruia se împarte prin 9. Din cele expuse rezultă, că şi numărul B se împarte prin 9. Apoi acest număr a fost înmulţit cu orice număr întreg şi s-a obţinut numărul C, care la fel se împarte prin 9. Deci, suma cifrelor lui C se împarte prin 9.

196

Dacă excludem o cifră m a numărului C, atunci numărul D, obţinut în rezultat, va avea suma cifrelor cu m mai mică, decât suma cifrelor ale numărului C. Deoarece în rezultatul permutării cifrelor suma lor nu se schimbă, atunci cifra tăiată (0 nu se taie) va fi întotdeauna egală cu cel mai mic număr natural, care trebuia de adăugat la suma cifrelor rezultatului declarat, pentru obţinerea numărului ce se împarte prin 9.

Soluţia Problemei 36 Cifra tăiată este aceea, care trebuie să fie adăugată la numărul declarat pentru a obţine numărul cel mai apropiat ce se împarte prin 9. Dacă numărul declarat deja se împarte prin 9, atunci a fost tăiată cifra 9.

Argumentare: Fie numerele A şi B au aceiaşi sumă a cifrelor S. Deoarece diferenţele A–S şi B–S se împart prin 9 (rezolvarea problemei precedente), rezultă că şi C=A–B=(A–S)–(B–S) se împarte prin 9. Deci, suma cifrelor lui C se împarte prin 9. Demonstraţia de mai departe este echivalentă cu cea din problema precedentă.

Soluţia Problemei 37 Pentru fiecare număr deja scris A dumneavoastră mai scrieţi un număr, cifrele căruia se obţin ca adăugare până la 9 a cifrelor respective ale numărului A. Dacă au fost scrise m numere, compuse din n cifre, atunci suma acestor m numere și a numerelor scrise de dumneavoastră după regula de mai sus va fi: 10n·m – m.

Dacă printre primele numere a fost scris numărul de formă 99...9, atunci pentru acesta nu trebuie de scris niciun număr adăugător.

Argumentare: 1. Dacă este scris un număr compus din (n+1) cifre scrieţi numărul:

an≠0, şi dumneavoastră

, unde bi=9–ai i=0, 1, ..., n, este clar, că suma numerelor

şi

va fi egală cu: .

Astfel, dacă au fost scrise m numere, atunci suma lor cu cele m numere, scrise de dumneavoastră, este egală (10n+1–1)·m = 10n+1·m – m.

2. Dacă an=9 şi an-1≠9, atunci dumneavoastră trebuie să scrieţi: , unde bi=9–ai i=0, 1, ..., n-1, 197

vom obţine în rezultat că: .

Soluţia Problemei 38 Lewis Carroll afirmă că este mai bun acel ceasornic care ... nu merge deloc. Iată raţionamentele dumnealui.

Care ceasornic este mai bun: cel care indică ora exactă odată în an sau cel care indică ora exactă de 2 ori în 24 de ore?

– Cel de-al doilea desigur! – veţi răspunde.

Minunat, aşa este cum spuneţi. Să luăm altă întrebare. Să presupunem, că aveţi două ceasornice: unul care nu merge deloc, iar altul care întârzie cu un minut în 24 de ore. Care este mai bun?

– Fără îndoială, cel de-al doilea – veţi răspunde.

Dar nu vă grăbiţi cu răspunsul. Ceasornicul care întârzie cu un minut în 24 de ore va trebui să rămână în urmă 12 ore sau 720 de minute, mai înainte de indica din nou ora exactă. Cu alte cuvinte, un astfel de ceasornic va indica ora exactă o dată în 720 × 24 de ore (adică o dată în doi ani), pe când ceasornicul care staţionează va indica ora exactă de fiecare dată, când va veni ora indicată de poziţia în care au încremenit acele acestui ceasornic.

– Dar ce folos, că acele ceasornicului oprit indică corect ora exactă de două ori în 24 de ore – veţi replica – dacă nu putem spune, când are loc aceasta?

Dar de ce credeţi, că nu putem spune? Închipuiţi-vă că ceasornicul s-a oprit exact la ora 8 (seara sau dimineaţa – nu contează). Oare, nu este clar că la ora 8 dimineaţa şi la 8 seara el va indica ora exactă? Şi aşa de fiecare dată, când va fi ora 8 dimineaţa sau seara.

198

199