Pe aripile copilăriei nr 2 by Dana Bumbea

ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1 BRAŞOV

ECHIPA REDACŢIONALĂ: Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Laurenţiu Lucia prof. Sandu Maria prof. Belc Elena prof. Mărgărit Mihaela Membrii echipei:  înv. Becsek Rodica

prof. Borulea Iuliana



prof. Bîrsan Luminiţa

prof. Bota Teodora



prof. Chiriac Constanţa

prof. Diaconu Laura



prof. Dobai Maria

prof. Dragomirescu Carmen



prof. Fulop Monika

prof. Gîrbacia Oana



prof. Horneţ Simona

prof. Ionescu Carmen



prof. Jurcă Odette

prof. Mirică Ionela



prof. Ciocoiu Maria

prof. Terzea Anicuţa



prof. Palade Simona

prof. Păun Laurian



prof. Poustovan Diana

prof. Matyas Gabriela



prof. Rohatin Gabriela

prof. Văleanu Ramona



prof. Vătăşescu Maria

prof. Mateşan Ildiko



prof. Stanciu Gabriela

prof. Barbu Constantin



prof. Ioniţă Cristian

prof. Păun Laurian



prof. Goran Anca

prof. Popa Mirela

ISSN 2457 – 192X ISSN-L 2457 – 192X 3

EEddiittoorriiaall:: V Văă iinnvviittăăm m ppee aarriippiillee ccooppiillăărriieeii !!

Articole în această ediţie Bucuroşi de cunoştinţă - editorial prof. Pintea Mihaela Carte de vizită prof. Palade Simona Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact

Pentru că ne regăsim în “Unui copil i-aş face cadou o

ea, elevi și profesori, într-o

pereche de aripi, dar l-aş

încercare frumoasă de a ne

lăsa să înveţe singur să

apropia unii de ceilalți, de a

zboare.”

prelua și urma modele. A fost de la început o

(Gabriel Garcia Marquez)

provocare, atât pentru elevi,

prof. Sandu Maria prof. Belc Elena

cât şi pentru profesori şi a

prof. Chiriac Constanţa

Condeiul fermecat prof. Mărgărit Mihaela prof. Vătăşescu Maria prof. Jurcă Odette

„Pe

însemnat ambiţie, efort, muncă

aripile copilăriei” și ne bucurăm

şi mai ales multă dăruire din

azi, la ceas aniversar, de un al

partea tuturor.

Am înaintat timid

doilea număr al revistei Școlii

Apariţia unui nou număr

prof. Ciocoiu Maria

Gimnaziale Nr. 1 din Brașov,

al revistei trebuie să fie un

prof. Mirică Ionela

dedicată copilului din tine.

motiv de bucurie şi mândrie

Penelul de aur

prof. Gîrbacia Oana

Mâini dibace prof. Borulea Iuliana prof.Horneţ Simona prof. Mateşan Ildiko prof. Barbu Ctin

Descoperiţi campionul din voi prof. Bîrsan Luminiţa prof. Păun Laurian

De ce o revistă a şcolii?

pentru

Pentru că ne dorim ”o

faptului că visurile noastre nu

carte de vizită”, ne dorim să

s-au risipit, iar performanţele,

formăm

preocupările,

mecaninism

informare,

exprimare

mediatizare

noi

toți,

dovadă

talentele,

și

temerile şi speranţele tuturor,

activităților

elevi și profesori deopotrivă, au

desfășurate în școala noastră.

Aveţi cuvântul ! prof. cl. pregătitoare 5

prins contur și în aceste pagini.

,,Olimpicii’’ sunt printre noi prof. Laurenţiu Lucia înv. Becsek Rodica

Altfel !.... prof. Poustovan Diana prof. Rohatin Gabriela

Sfatul medicului prof. Sandu Maria prof. Diaconu Laura

Pagina isteţului

Aşadar, indiferent de vârstă, bucuraţi-vă

de noul număr al

revistei „Pe aripile copilăriei”, fiţi mândri de şcoala noastră, pentru că este una valoroasă. Vă doresc să aveţi un final de

prof. Belc Elena

prof. Bota Teodora

aşteptărilor,

absolvenţilor

noştri le urez

mult succes

prof. Terzea Anicuţa prof. Matyas Gabriela

şcolar

prof. Sandu Maria

Curiozităţi locale

VACANŢĂ

prof. Văleanu Ramona prof. Fulop Monika prof. Dragomirescu Carmen

examene

masura

şi,

tuturor,

PLĂCUTĂ, cu cât

mai multe dorințe împlinite! „Copilăria este inima tuturor vârstelor.” (Lucian Blaga)

Obiective turistice cu caracter religios prof. Stanciu Gabriela prof. Ioniţă Cristian

Si ei au fost copii! prof. Goran Anca

De la dascăl, la

Director, Prof. Mihaela Pintea

părinte…cu drag prof. Laurenţiu Lucia prof. Pintea Mihaela prof. Popa Mirela

Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet… prof. Dobai Maria prof. Ionescu Carmen 6

Primul nostru profesor este propria inimă …

Şcoala … locul unde viaţa prinde contur, unde cele mai nebănuite gânduri şi curiozităţi se concretizează în experienţe personale. Cu paşii lor

mărunţi şi gingaşi, copiii urcă treptele cunoaşterii,

explorând fiecare colţişor al necunoscutului. Lumea redevine nouă cu fiecare copil care intră în viaţa noastră, a profesorilor.

Director adjunct, Prof. Palade Simona 7

Baza sportivă a şcolii

Cabinetul de consiliere psihopedagogicÄ&#x192;

Biblioteca Ĺ&#x;colii

Clasa I A

Clasa a III-a A

Clasa pregÄ&#x192;titoare C 10

Clasa pregătitoare B

Clasa pregătitoare A şi prietenii lor de la Grădiniţa nr. 19, « Boboceii »

Cabinetul de informatica

Holul şcolii, spaţiu destinat diseminării activităţilor şcolare şi extraşcolare

“UNIREA,VISUL DE VEACURI AL ROMANILOR”

Coordonator: prof. Valeanu Ramona

RAPORT CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA PROIECTULUI NAŢIONAL ,,OLIMPIADELE KAUFLAND’’ DESFĂŞURAT ÎN PERIOADA 26 OCTOMBRIE 2015 - 15 FEBRUARIE 2016 Proiectul naţional ,,Olimpiadele Kaufland’’ a cuprins patru categorii de activităţi, respectiv: Mediu; Sport şi sănătate; Creativitate şi tradiţii; Ştiinţă, cultură, educaţie. Fiecare categorie a definit o listă a tipurilor de activităţi, o descriere a activităţilor, punctajul alocat în funcţie de numărul de participanţi (5 - 15 copii, 16 - 30 copii, peste 30 copii implicaţi) şi numărul maxim de activităţi aferente fiecărui tip de activitate. Categoria Mediu a cuprins următoarele tipuri de activităţi cu punctaj maxim: - Ecologizare - 3 activităţi x 120 puncte = 360 puncte; - Plantare - 2 activităţi x 60 puncte = 120 puncte ; - Eco - bricolaj - 1 activitate x 40 puncte = 40 puncte; - Reciclare deşeuri - 3 activităţi x 120 puncte = 360 puncte ; - Protejarea resurselor - 2 activităţi x 40 puncte = 80 puncte ; - Reciclare selectivă - 1 activitate x 80 puncte = 80 puncte. Total activităţi: 12 Total: 1040 puncte Categoria Sport şi sănătate a cuprins următoarele tipuri de activităţi cu punctaj maxim: - Competiţii sportive - 4 activităţi x 120 puncte = 480 puncte; - Stil de viaţă activ - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte; - Sport şi nutriţie - 3 activităţi x 80 puncte = 240 puncte; - Pacheţelul sănătos - 3 activităţi x 40 puncte = 120 puncte; - Cumpărături inteligente - 3 activităţi x 40 puncte = 120 puncte; - Dinţi frumoşi şi sănătoşi - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte. Total activităţi: 21 Total: 1280 puncte Categoria Creativitate şi tradiţii a cuprins următoarele tipuri de activităţi cu punctaj maxim: - Expoziţii interne - 5 activităţi x 40 puncte = 200 puncte; - Dans şi muzică - 5 activităţi x 40 puncte = 200 puncte; - Creaţii literare - 5 activităţi x 80 puncte = 400 puncte; - Design vestimentar - 4 activităţi x 80 puncte = 320 puncte; - Teatru - 5 activităţi x 120 puncte = 600 puncte; - Tradiţii - 5 activităţi x 80 puncte = 400 puncte. Total activităţi: 29 Total: 2120 puncte 16

Categoria Ştiinţă, cultură, educaţie a cuprins următoarele tipuri de activităţi cu punctaj maxim: - Proiecte inovative/Soluţii (practice) - 10 activităţi x 200 puncte = 2000 puncte; - Civilizaţi în trafic - 6 activităţi x 40 puncte = 240 puncte - Prim-ajutor - 6 activităţi x 40 puncte = 240 puncte; - Orientarea profesională - 3 activităţi x 40 puncte = 120 puncte; - Vizite informative - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte; - Vizite culturale - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte; - Educaţie financiară - 3 activităţi x 40 puncte = 120 puncte - Internet - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte; - Estetică urbană - 4 activităţi x 40 puncte = 160 puncte; Total activităţi: 44

TOTAL ACTIVITĂŢI: 106

Total: 3360 puncte

TOTAL PUNCTAJ: 7800 puncte

Toţi profesorii şcolii noastre au înţeles miza acestui proiect de o asemenea amploare şi au depus tot efortul pentru desfăşurarea acestuia în cele mai bune condiţii, într-o perioadă relativ scurtă, 26.10.2015 - 05.02/15.02.2016, având în vedere faptul că proiectul a fost demarat din 16.09.2015. Copiii au răspuns şi ei cu mult entuziasm. O parte dintre activităţi a fost realizată de invitaţi externi, precum: domnul Blaj Gheorghe nutriţionist, director al ASC Clinic S.A.Bv; Blaj Teodora - antrenor aerobic şi fitness; Rionesei Nicoleta - balerină Opera Braşov, prof. de educaţie fizică; Voica Luminiţa formator judeţean pe prim-ajutor; Iliescu Marina - arhitect; Preda Bogdan - inginer; Preda Cristina - economist-finanţist; Raluca şi Codruţa Mărieş - medici dentişti; Neagu Răzvan - sensei arte marţiale; 3 ofiţeri CMZ Bv; 2 agenţi rutieri voluntari de la Politia Brasov. In final, s-au acumulat 7600 de puncte din cele 7800 de puncte maximum, ultima activitate de tipul ,,Proiecte inovative/soluţii practice’’ fiind „invalidata”’. Cu acest punctaj ne-am situat pe pozitia 132 din cele peste 1300 de scoli participante din toata tara.

Întocmit, coordonator proiect, prof. Sandu Maria

ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OLIMPIADELOR KAUFLAND ÎN PERIOADA 26 OCTOMBRIE - 15 FEBRUARIE 2016 (106 activităţi) Coordonator: prof. SANDU MARIA Vizită culturală ,,Planetariu’’ (Casa de Cultură a Studenţilor Bv) - cl. 3 A şi 3 C - 26 octombrie 2015 (prof. Palade S., Girbacia O.) ■ Vizită culturală ,,Tinereţe fără bătrâneţe …’’ (Teatrul Dramatic) - cl. 8 A şi 8 B - 26 octombrie 2015 (prof. Dobai M., Ionescu C.) ■ Eco - bricolaj - cl. 6 A şi 6 B - 30 octombrie 2015 ( prof.Barbu Ctin) ■ Ecologizare - cl. 5 A şi 5 B - 6 noiembrie 2015 ( prof.Barbu Ctin) ■ Ecologizare - cl. 7 A şi 7 B - 9 noiembrie 2015 ( prof.Barbu Ctin) ■ Stil de viaţă activ (gimnastică) - d-na Nicoleta Rionesei - echipa de dansuri - 9 noiembrie 2015 ■ Ecologizare - cl. 3 A şi 3 C - 12 noiembrie 2015 (prof. PaladeS., Girbacia O.) ■ Prim-ajutor - cl. 4 A şi 4 C - 12 noiembrie 2015 (invitat: Voica Luminiţa) ■ Prim-ajutor - cl. 3 B şi 4 B - 13 noiembrie 2015 (doamna Voica Luminiţa) ■ Plantare - cl. 8 A şi 8 B - 13 noiembrie 2015 ( prof.Barbu Ctin) ■ Plantare - cl. 5 B şi 7 A - 13 noiembrie 2015 ( prof. Barbu Ctin) ■ Stil de viaţă activ (arte marţiale) - cl. 6 A, 6 B şi 7 B - 13 noiembrie 2015 (invitat: sensei Neagu Răzvan) ■ Stil de viaţă activ (aerobic) - invitat: Nicoleta Rionesei - echipa de dansuri - 16 noiembrie 2015 ■ Reciclare deşeuri - cl. PA şi PD - 16 noiembrie 2015 (prof. Sandu M., Matyas G.) ■ Prim-ajutor - cl. 5 A şi 5 B - 16 noiembrie 2015 (invitat: Voica Luminiţa) ■ Dinţi frumoşi şi sănătoşi - cl. 2 A şi 2 B - 17 noiembrie 2015 (invitat: Blaj Gheorghe) ■ Competiţii sportive (baschet) - cl. 7 A şi 7 B - 17 noiembrie 2015 (prof. Paun L.) ■ Stil de viaţă activ (fitness) - cl. PA şi PD - 18 noiembrie 2015 ( invitat: Blaj Teodora) ■ Pacheţelul sănătos - cl. PB şi PC - 18 noiembrie 2015 (invitat: Blaj Gheorghe) ■ Pacheţelul sănătos - cl. 1 A şi 1 B - 18 noiembrie 2015 (invitat:Blaj Gheorghe) ■ Pacheţelul sănătos - cl. PA şi PD - 18 noiembrie 2015 (invitat: Blaj Gheorghe) ■ Dinţi frumoşi şi sănătoşi - cl. 5 B şi 6 A - 18 noiembrie 2015 (invitat: Blaj Gheorghe) ■ Prim-ajutor - cl. 3 A şi 3 C - 18 noiembrie 2015 (invitat: Voica Luminiţa) ■ Expoziţie internă: desene ,,Toamna văzută prin ochi de copil’’ - 18 noiembrie 2015 ( prof. clasele primare, prof. Ciocoiu M.) ■ Dinţi frumoşi şi sănătoşi - cl. PA şi PD - 19 noiembrie 2015 (invitaţi: medici dentişti Raluca şi Codruţa Mărieş) ■ Dinţi frumoşi şi sănătoşi - cl. PB şi PC - 19 noiembrie 2015 (invitaţi: medici dentişti Raluca şi Codruţa Mărieş) ■

■ Internet - cl. 3 A şi 0,5 din 3 B - 19 noiembrie 2015 (prof. Belc E.) ■ Competiţii sportive (volei) - cl. 6 A şi 6 B - 19 noiembrie 2015 (prof. Păun L.) ■ Creaţii literare (laureaţi ai Festivalulului Toamnei) - cl. 5 A şi 7 A - 19 noiembrie 2015 ( prof. Jurca O.) ■ Expoziţie internă: foto ,,Colţul Toamnei’’ - 19 noiembrie 2015 (prof. Sandu M.) ■ Creaţii literare (prezentări din proiectul ,,Joc de creion’’, al cl. 4 A - 20142015) - cl. 5 A şi PA - 23 noiembrie 2015 (prof. Sandu M.) ■ Competiţii sportive (handbal) - cl. 5 A şi 5 B - 24 noiembrie 2015 (prof. Păun L.) ■ Creaţii literare (prezentări din proiectul ,,Joc de creion’’, al cl. 4 A - 20142015) - cl. 5 A şi PD - 24 noiembrie 2015 (prof. Sandu M.) ■ Civilizaţi în trafic - cl. PA şi PD - 25 noiembrie 2015 (prof. Chiriac C.) ■ Civilizaţi în trafic - cl. PB şi PC - 25 noiembrie 2015 (prof. Chiriac C.) ■ Civilizaţi în trafic - cl. 1 C şi 2 B - 26 noiembrie 2015 (prof. Chiriac C.) ■ Civilizaţi în trafic - cl. 1 A şi 1 B - 26 noiembrie 2015 (prof. Chiriac C.) ■ Internet - cl. 3 C şi 0,5 din 3 B - 26 noiembrie 2015 (prof. Belc E.) ■ Tradiţii (,,Ziua Naţională a României - Ziua Marii Uniri’’) - 26 noiembrie 2015 (prof. Văleanu R.) ■ Expoziţie internă: desene ,,Marea Unire, un vis împlinit’’ - 26 noiembrie 2015 (prof. Văleanu R.) ■ Reciclare deşeuri - cl. PB şi PC - 26 noiembrie 2015 (prof. Margarit M., Terzea A.) ■ Internet - cl.4 A şi 4 C (parţial) - 3 decembrie 2015 (prof. Belc E.) ■ Creaţii literare (prezentări din proiectul ,,Joc de creion’’, al cl. 4 A - 20142015) - cl. 5 A şi 2 A - 3 decembrie 2015 (prof. Sandu M.) ■ Competiţii sportive (fotbal) - cl. 8 A şi 8 B - 4 decembrie 2015 (prof. Păun L.) ■ Reciclare selectivă (activitate comună) - 4 decembrie 2015 (toate c.d.) ■ Vizită culturală (sala Reduta)- cl. 2 A, 2 B şi 3 B - 7 decembrie 2015 (prof. Horneţ S., Mirică I., Borulea I.) ■ Tradiţii - concurs ,,Colinde, colinde ...’’ - cl. 3 A şi 3 C - 7 decembrie 2015 (prof. Palade S., Gîrbacia O.) ■ Tradiţii - concurs ,,Frumuseţea cântecului românesc’’ - cl. 7 A şi 7 B - 7 decembrie 2015 (prof. Goran A.) ■ Protejarea resurselor - cl. 8 A şi 8 B - 7 decembrie 2015 (prof. Ionescu C.) ■ Expoziţie internă: foto ,,Magia sărbătorilor de iarnă’’ - 7 decembrie 2015 ■ Protejarea resurselor - cl. 7 B şi 4 B - 8 decembrie 2015 (prof. Ionescu C.) ■ Orientarea profesională - cl. 8 A şi 8 B - 9 decembrie 2015 - invitaţi: ofiţeri CMZ Bv, prof. Văleanu R., Pintea M.) ■ Reciclare deşeuri - cl. 1 A şi 1 B - 9 decembrie 2015 (prof. Dragomirescu C., Chiriac C.) ■ Design vestimentar - cl. 2 A şi 3 B - 9 decembrie 2015 (prof. Horneţ S., Borulea I.) ■ Dans şi muzică (serbarea şcolară) - 10 decembrie 2015 (prof. Laurenţiu L., Pintea M., Rionesei N., Rohatin G., Goran A., Belc E., Palade S., Gîrbacia O., Bota T., Chiriac C., Becsek R.) ■ Internet - cl. 4 B şi 4 C (parţial) - 11 decembrie 2015 (prof. Belc E.) 19

■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl.8 A şi 8 B - 14 decembrie 2015 - invitat: ing. Preda Bogdan ■ Tradiţii (porturi populare) - cl. 4 B şi PA - 15 decembrie 2015 (prof. Sandu M., Belc E.) ■ Tradiţii (porturi populare) - cl. 4 A şi 4 C - 15 decembrie 2015 (prof. Becsek R., Poustovan D.) ■ Prim-ajutor - cl. 6 A şi 6 B - 16 decembrie 2015 (invitat: Voica Luminiţa) ■ Prim-ajutor - cl. 8 A şi 8 B - 16 decembrie 2015 (invitat: Voica Luminiţa) ■ Expoziţie internă ,,Bucuriile iernii’’ - 16 decembrie 2015 (prof. Pintea M.) ■ Teatru - cl. 4 C, spectatori cl. PA - 18 decembrie 2015 (prof. Poustovan D., Sandu M.) ■ Sport şi nutriţie - cl. 4 C şi 4 A (parţial) - 12 ianuarie 2016 (prof. Poustovan D., Becsek R.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl.PD şi PC (parţial) - 12 decembrie 2015 (prof. Matyas G., Mărgărit M.) ■ Sport şi nutriţie - cl. 3 A şi 3 C - 12 ianuarie 2016 (prof. Palade S., Girbacia O.) ■ Sport şi nutriţie - cl. PA şi 4 B - 12 ianuarie 2016 (prof. Sandu M., Belc E.) ■ Cumpărături inteligente - cl.4 A şi 4 C - 13 ianuarie 2016 (prof. Becsek R., Poustovan D.) ■ Cumpărături inteligente - cl.3 A şi 3 C - 13 ianuarie 2016 (prof. Palade S., Girbacia O.) ■ Cumpărături inteligente - cl. PA şi 4 B- 13 ianuarie 2016 (prof. Sandu M., Belc E.) ■ Estetică urbană - cl. 4 B şi 4 C - 14 ianuarie 2016 - invitat: arhitect Iliescu Marina ■ Estetică urbană - cl. 6 A şi 7 A - 14 ianuarie 2016 - invitat: arhitect Iliescu Marina ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 7 A şi 7 B - 14 ianuarie 2016 (prof. Gherman Carmen) ■ Creaţii literare - sesiune recitări ,,Mihai Eminescu’’ - cl. 4 C şi PA - 15 ianuarie 2016 (prof. Poustovan D., Sandu M.) ■ Civilizaţi în trafic (invitaţi voluntari Poliţia rutieră)- cl. 3A şi 3 C - 15 ianuarie 2016 (prof. Chiriac C.) ■ Civilizaţi în trafic (invitaţi voluntari Poliţia rutieră) - cl. 5A şi 7 A - 15 ianuarie 2016 (prof. Chiriac C.) ■ Vizită culturală ,,Cetatea Braşov’’ - cl. 1 B şi 1 C - 16 ianuarie 2016 (prof. Chiriac C., Bîrsan L.) ■ Design vestimentar - cl. PC şi PB (parţial) - 18 ianuarie 2016 (prof. Mărgărit M., Terzea A.) ■ Design vestimentar - cl. PA, PB (parţial) şi 4 C (parţial) - 18 ianuarie 2016 ((prof. Sandu M., Terzea A., Poustovan D.) ■ Design vestimentar - cl. PD şi PB (parţial) - 18 ianuarie 2016 (prof. Matyas G., Terzea A.) ■ Orientarea profesională - cl. 8 A şi 8 B - 18 ianuarie 2016 - invitat: ing. Preda Bogdan ■ Educaţie financiară - cl. 8 A şi 8 B - 19 ianuarie 2016 - invitat: economist Preda Cristina 20

■ Educaţie financiară - cl. PA şi 2 B - 19 ianuarie 2016 - invitat: economist Preda Cristina ■ Educaţie financiară - cl. 3 A şi 3 C - 19 ianuarie 2016 - invitat: economist Preda Cristina ■ Orientarea profesională - cl. 8 A şi 8 B - 20 ianuarie 2016 (medici dentişti: Raluca şi Codruţa Mărieş) ■ Estetică urbană - cl. 8 A şi 8 B (parţial) - 14 ianuarie 2016 - invitat: arhitect Iliescu Marina ■ Estetică urbană - cl. 7 A, B şi 8 B (parţial) - 20 ianuarie 2016 - invitat: arhitect Iliescu Marina ■ Dans şi muzică - cl. PA şi 3 A - 21 ianuarie 2016 (prof. Sandu M., Palade S.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 4 B şi 4 C (parţial) - 22 ianuarie 2016 (prof. Belc E., Poustovan D.) ■ Dans şi muzică - cl. PD, 4 C, 5 A şi 6 B - 22 ianuarie 2016 (prof. Matyas G., Poustovan D., Văleanu R., Rohatin G.) ■ Teatru - cl. 4 A, spectatori cl. 2 C şi 3 A - 26 ianuarie 2016 (scenetă în limba engleză prof. Bota T.) ■ Teatru - cl. 3 B, spectatori cl. 2 A - 26 ianuarie 2016 (scenetă în limba engleză - prof. Bota T.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 1 A şi 1 B - 26 ianuarie 2016 (prof. Dragomirescu C., Chiriac C.) ■ Dans şi muzică - 26 ianuarie 2016 (prof. Sandu M.) ■ Vizită informativă - cl. 3 A şi 3 C - 26 ianuarie 2016 (prof. Palade S., Girbacia O.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 3 B şi 2 A - 27 ianuarie 2016 (prof. Borulea I., Horneţ S.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 3 A şi 3 C - 28 ianuarie 2016 (prof. Palade S., Girbacia O.) ■ Teatru - cl. 6 A, spectatori cl. 5 A 28 ianuarie 2016 (scenetă în limba engleză prof. Bota T., Văleanu R.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 4 A şi 4 C (parţial) - 29 ianuarie 2016 (prof. Becsek R., Poustovan D.) ■ Dans şi muzică - 29 ianuarie 2016 (prof. Sandu M.) ■ Vizită informativă - cl. 4 B şi 4 C (parţial) - 2 februarie 2016 (prof. Belc E., Poustovan D.) ■ Teatru - cl. 4 A, spectatori cl. 3 B - 3 februarie 2016 (prof. Becsek R., Borulea I.) ■ Vizită informativă - cl. PA şi 2 C (parţial) - 5 februarie 2016 (prof. Sandu M., Mateşan I.) ■ Vizită informativă - cl. 5 A şi 5 B - 5 februarie 2016 (prof. Văleanu R., Vătăşescu M.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. PA şi 2 C (parţial) - 15 februarie 2016 (prof. Sandu M., Mateşan I.) ■ Proiecte inovative/soluţii practice - cl. 1 C şi 2 B - 15 februarie 2016 (prof. Bîrsan L., Mirică I.) 21

Design vestimentar

Orientare profesionalÄ&#x192; 22

Educaţie financiară

Estetică urbană

Soluţii practice – experimente chimice 23

Internet

Prim – ajutor

Soluţii practice 24

Vizită informativă – Vel Pitar

Soluţii practice

Tradiţii – Frumuseţea cântecului românesc 25

Vizită culturală – Braşovul istoric

Competiţii sportive – Handbal

Stil de viaţă activ - Fitness

Pacheţelul sănătos

Dinţi frumoşi şi sănătoşi

Expoziţie internă – Colţul Toamnei 27

Plantare

Ecologizare

CivilizaĹŁi ĂŽn trafic 28

Colectare deşeuri

Teatru

Cumpărături inteligente 29

Dans şi muzică – Serbarea de Crăciun, Centrul Cultural Reduta

Expoziţia cu lucrări 3D - „Universul în viziunea copiilor”

Un grup de elevi ai clasei a V-a A, absolvenţi ai invatamantului primar in anul 2015, a participat cu lucrări realizate sub indrumarea prof.Sandu Maria, fosta lor invăţătoare, la Evenimentul „EduFest” – „Saptamana Stiintei” - initiat de Asociatia pentru Formare si Dezvoltare Continua, in octombrie 2015, la Brasov si in noiembrie, la Timisoara si Arad.

Oaspeti la Coresi

Grupul vocal „ADOS”, al claselor a VII-a A si B, interpretand cantece in limba franceza. Indrumator: prof. Lucia Laurentiu. 33

In pasi de dans, cu formatia de dansuri de scena, indrumata de Nicoleta Rionesei

Voica Raluca din clasa a IV-a A,

Manea Andrada din clasa a VI-a A,

Nicolae Irina din clasa a IV-a A incanta publicul cu vocea lor melodioasa ! 34

Implicarea elevilor francofoni ai şcolii în proiecte CAER, implementate în cadrul „Zilelor Francofoniei” (martie, 2016)

Concursul de ortografie şi epelare în limba franceza: “Jouons à l`épellation!”

Festivalul de cântec « Ribambelle »

Concursul de afişe « Je suis francophone »

Prof. coordonator : Lucia Laurentiu Proiecte tradiţionale desfăşurate în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară (SNAC, coordonator : Chiriac Constanţa) « Bunici şi nepoţi »

În vizită la Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice

Elevii clasei a VII-a B creează împreună cu « bunicii adoptivi » felicitări de Paşte

Alaturi, bunici şi nepoţi, pictează cu pioşenie icoane pe sticlă.

Tradiţii transmise din generaţie în generaţie… Coordonatori: prof. Lucia Laurentiu si Gabriela Stanciu 36

CUANTICA CUVÂNTULUI

Anul acesta și-a început activitatea Cenaclul Artistic al școlii: Cuantica Cuvântului, unde câțiva copii inimoși au fost prezenți cu sufletul, mintea și, uneori, cu talentul. Deși rândurile lor au fost extrem de subțiri, au reușit să ofere inițiatorului sentimentul omului care poate mișca până și munții… Ai inerției angajării în atari inițiative și activități culturale, adică în a trece ,,la lucru”– cum îmi place mie să sugerez actul scrierii creative! Și cum munții, o știe tot omul, sunt greu de urnit, procedeul încă se află în desfășurare: nu am făcut, până acum, alta, decât am dinamitat constructele sufletești, cu pulbere de visare furată din călimara altora, mai harnici și mai renumiţi decât noi! Am obținut conglomerate de dimensiuni suportabile, mai ușor manevrabile, permeabile, și de reașezat! Sperând că am reuşit să vă trezim interesul, aşteptăm cu interes colaborările viitoare.

Profesori colaboratori:

Vătășescu Maria,

Jurcă Odette,

Mihaela Mariana Mărgărit

Primele rezultate literare vi le prezentăm cu drag:

Viaţa pe un fir de ață de Bogodoi Alexandru clasa a VII-a B Frantz era un soldat ca oricare altul în abatorul numit front în care Al Treilea Reich l-a trimis, fără să-i pese de soarta lui. Ei vroiau doar o maşină perfomantă de război: adică omul, fără să le pese dacă moare s-au nu. Degeaba aveau arme, tancuri, avioane, vapoare dacă lipseau oamenii puși de mai marii armatei să le folosească. Poate vă întrebaţi cum şi de ce Frantz a ajuns pe front? Ei bine să începem cu începutul. El s-a născut în anul 1915 în Germania, mai exact în Berlin, într-o familie nu tocmai fericită, deoarece tatăl lui era plecat pe front, iar mama lui ducea tot greul. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, în 1916 tatăl său a murit, iar vestea a fost primită de familie de-abia la terminarea războiului, în 1918. În anul 1934, când seviciul militar în Germania a devenit obligatoriu, din păcate Frantz împlinise 19 ani, așa că fu nevoit să plece în armată. A fost repartizat la o unitate de tancuri. Pe mama sa a mai văzut-o doar în permisii şi a mai vorbit cu ea prin scrisori până în 1942, când a fost trimis să lupte pe frontul din Stalingrad, ocupând postul de tunar în tancul Panzer IV. A avut cât de cât noroc să dea peste nişte camarazi de tanc cu experienţa frontului: Johan ocupa postul de comandant şi ochitor al tancului, Hans era şoferul, iar Elner era radistul tancului, responsabil cu telecomunicaţiile. Tancul în care se aflau ei făcea parte dintr-o coloană de blindate cu misiunea de a menține stabilă, în favoarea Germaniei, situația din oraș. Încă de la primele case, îi întâmpină un miros de carne arasă şi de cadavru. Frantz a vomitat, luat în râs fiind de Hans: -Ce-i Frantz, nu-ţi place mirosul ? doar ăsta e parfumul războiului, băiete! -Lasă băiatul în pace; tu ai făcut mai rău la început: te-ai smiorcăit ca o fetiță! spuse amuzat Johan. -Că bine spui ! exclamă Elner. -Da sigur! La ce să mă aștept din partea voastră?!... Nu poate glumi omul, că-i stricaţi voi tot cheful! Convoiul de tancuri s-a oprit când o voce bătrană şi răguşită se auzi prin stație: -Atenție! Tancurile KV-1 şi T-34! Ieșiti din coloană, în față, și: foc de voie! Atât mai apucă să spună bietul bătrân, căci tancul în care se afla sări în aer împreună cu jumătate de coloană, formând un amestec de foc şi măruntaie omenești. Frantz rămase șocat, iar lacrimile îi răsăriră instantaneu, în vreme ce Johan îl îmbărbătă:

-Haide Frantz, nu plânge! Nu e vreme: avem nevoie de tine!... Iar tu, Hans, du tancul după casa aceea: altfel murim! Frantz! Trage acum !!! -Degeaba am tras, domnule! spuse el disperat. Nu pot penetra blindajul acelui tanc! Exact în acea clipă un obuz intră în tanc, spulberându-i pe Hans și Elner. Tancul se opri pe când Johan urla disperat: -Suntem o țintă sigură! Frantz, ieși din tanc şi ia-te după mine, dacă vrei să trăiești! Cei doi s-au târât cu greu din tanc şi au fugit până au ieșit din oraș. După ore întregi de mers prin frig şi beznă au găsit o casă pe jumatate dărâmată. Se apropiară încet de ea, iar comandantul șopti: -Ai grijă băiete, vom intra încet în casă! Până atunci tu pregăteşteți automatul! Dacă zărești vreun rus, tragi fără să eziți! Ai înţeles?! - Desigur, domnule! Cei doi au intrat cu grijă în casă, pășind încet pe podeaua umedă. În fața lor apăru în întuneric o ușă

întredeschisă din spatele căreia se auzeau mai multe voci de ruși.

Fulgerător, Frantz îi dădu un picior şi începu să tragă, până când cei trei ruși din încăpere muriră. Niciunul nu a mai apucat să riposteze. Johan găsi asupra lor conserve pe care le luă. Ieşiră din casă prin spate, unde observaseră parcat, camionul rușilor. Două mantale ridicate în grabă, le azvârliră de îndată pe ei. Johan porni camionul şi plecă degrabă. - Unde mergem, comandante? - Vom ieși din țara asta! Ştiu eu un drum cât de cât! După 25 de kilometri cei doi erau convinși că scapă, neștiind că norocul e întotdeauna schimbător. O patrulă de soldați nemți i-a observat şi imediat au început să ţintească roțile camionului, care s-a oprit. Soldații i-au imobilizat pe fugari şi i-au lovit cu paturile armelor în cap. Când s-au trezit din leșin, Frantz și Johan s-au regăsit, amețiți, într-o cameră întunecoasă. - Unde suntem, Johan? Ce ne facem? - Păstreză-ți calmul! Suntem la un interogatoriu! Ușa se deschise cu o izbitură și o matahală în uniformă de ofițer intră în încăpere, adresându-se răstit către Frantz: - Cine ești, putregai al razboiului şi ce cauți aici? Frantz nu spuse nimic. Aplecase capul şi aștepta mut de frică. - Vorbește stârpitură! Număr până la zece, iar dacă nu vorbești, trag! Zece, nouă, opt… - Destul, strigă Johan nervos! Lasă băiatul în pace! Suntem nemți ca și tine! Am fugit din Stalingrad după ce tancul ne-a fost distrus! - Aha! Vasăzică, știi să vorbești, nu? Strigi și faci pe nebunul?! Nu vă omor pentru că sunteți soldați de-ai noștri, dar am eu grijă de voi, dezertorilor! Lagărul o să vă mănânce! 40

Matahala ieși din cameră și puse pe cineva să-i dezlege. Cei doi fuseră aruncați intrun tren de prizonieri cu destinația Dachau, la 16 kilometri de Műnchen. Drumul era lung până acolo, dar suficient pentru săracii prizonieri. Johan începu să discute despre evadare cu alți trei compatrioți, în timp ce Frantz picotea stând pe ganduri: ,,Oare de ce superiorii ne consideră dezertori?! Noi nu vrem să fugim de responsabilitatea față de țara noastră și nici să mai participăm la acest război stupid, în care ne-a împins nu știm exact cine anume şi mai ales de ce! Dușmanii noștri sunt şi ei oameni și îndură aceleași atrocități ca și noi… Cred că războiul nu folosește nimănui, nimănui, nimănui!...’’ O bubuitură puternică îl readuse la realitate! Trenul ieșea de pe șine și, la impactul cu pământul, vagoanele se rupeau în două. Un sabotaj, probabil, mai apucă să raţioneze, înainte să leşine iar. Simţi braţe puternice în juru-i şi o voce hotărâtă îl îmbărbătă: - Stai calm prietene! Eşti pe mâini bune... După cum află ulterior, se trezi peste o zi, într-un beci, la lumina unor lumănări. Johan şi alţi trei colegi de suferinţă stăteau, încă, aplecaţi asupra lui: -Se pare că-şi revine… -E puternic. Va supravieţui! -Unde sunt?... Cum am ajuns aici?... întrebă el confuz. -Lovitura ta de la cap, mai ştii?… Probabil că suntem norocoşi: trenul nostru a deraiat. Este o ocazie în care am putea să scăpăm! spuse entuziast Johan. -Acum unde ne aflăm? -La Munchen. La 30 de kilometri de tren. Să sperăm că nu vor veni după noi până aici! Suntem în beciul unei case părăsite; dacă te simţi mai bine, mâine va trebui să plecăm! Gestapoul e pe urmele noastre şi dacă suntem prinşi, atunci… Ziua se scurse în monotonia fricii şi încordarea aşteptărilor. Pe la orele trei ale dimineţii fură treziţi de împuşcături de automate. Mai puţin norocoşi, camarazii lor zăceau inerţi, cu trupurile ciuruite şi ochii deschişi spre libertatea din vis. Plecară rapid, ieşind prin ferestruica beciului direct în stropii reci de ploaie care le pătrundeau umerii, făcându-i să tremure din tot corpul. Frica morţii le călăuzi fuga neobosită până ce au ajuns în luminişul unei margini de pădure. Vremea făcuse, probabil, imposibilă urmărirea lor; în plus, avuseseră grijă să nu lase semne ale staţionării în beci. Incordându-şi simţurile, putură să-şi dea seama că nimic nu trăda alte prezenţe în jur. Se simţeau protejaţi şi speranţa le revenise. De vitregia vremii, doar ramurile copacilor îi fereau şi curând găsiră o scorbură încăpătoare în trunchiul unui arbore secular, iertat de timpi, dar nu şi de vreme. Epuizarea îi aruncă în braţele unui somn pe cât de profund, pe atât de odihnitor. Dimineaţa se treziră în ciripit superb de păsări şi preţ de câteva minute le fu greu să deosebească raiul în care deschiseseră ochii, de haosul, hărmălaia, mirosurile de ars şi de sânge ale războiului. Frantz cu deosebire, trăia extazul copilăresc, bucuros că în sfârşit 41

este trezit de voci familiare, ce-i aminteau de sunetele vârstei de aur. În jur redescoperi splendoarea naturii nemuritoare, dar şi indiferenţa ei la drama omenească; observa prospeţimea şi forţa vieţii inepuizabile în florile roşii şi galbene, în iarba intens de verde, în veşnicia copacilor falnici de cu noapte înfloriţi, care îl încântau cu o mireasmă nemaipomenită. Johan sesiză că foarte aproape de ei se află o cabană, asemănătoare celor bavareze de pe la 1800, din zona montană, deosebit de mică, şi constată că fusese părăsită în grabă, deoarece câteva animale erau încă acolo, aşteptând, parcă, gospodarul să le arunce mâncarea, iar uşa şi geamurile rămăseseră larg deschise. Îl trezi pe Frantz din reverie şi porniră să cerceteze casa, apropiindu-se cu grijă. Găsiră haine civile şi multe provizii. Luară cât de multe putură, iar Frantz, mai sentimental din fire, merse în curte şi dădu drumul animalelor în pădure. -Uau!!! A dat norocul peste noi, camarade! Vino repede, repede! aclamă, aproape, cu emoţie greu stăpânită, Johan, pe neaşteptate. -Ce e, ce s-a întâmplat? -Am găsit cheile de la o maşină ! -Aşa, şi la ce bun, dacă nu avem maşină? -Asta-i partea a doua: maşina e în spatele casei, am văzut-o după ce am ieşit pe uşa de la bucătărie, care dă afară. E veche şi plină de rugină, dar poate porneşte! -Atunci înseamnă că soarta ţine iar cu noi! Haide degrabă la Berlin: aş vrea să-mi revăd mama. -Bine! Atunci acolo vom merge, Frantz! Oricum eu nu mai am pe cine vedea! Măcar tu să poţi, puştiule! Destinul, hotărât să li se împotrivească, îşi alesese altfel urzelile şi Frantz avu o supriză dureroasă la destinaţie: casa lui, împreună cu alte câteva sute, fuseseră rase de pe pământ într-unul din multele bombardamente. Disperat şi cu sufletul sfâşiat de suferinţă, începu să caute cu gesturi mecanice şi frenetice trupul mamei sub dărâmături, sperând că o va mai putea atinge o dată, măcar o dată! Zile în şir cât a răscolit molozurile oraşului împreună cu Johan, fără succes, fără să-i pese de patrule, de foame, de sete, de boli; cu privirile pierdute în ceţuri depărtate şi numai minţii lui ştiute, cu noduri şi spasme în voce şi trup, s-a împuţinat atâta, că devenise de nerecunoscut sub hainele ponosite, rupte şi largi de acum, ce-i sublimau înfăţisarea de sfânt mântuitor. Într-una din nesfârşitele nopţi de pelerinare, când simţi că speranţele şi puterile omeneşti l-au părăsit, îşi înălţă ochii către cer, strigând: - De ce, de ce Doamne, care eşti bun şi iubeşti oamenii, permiţi războiului să curme vieţi nevinovate? De ce laşi să fim obligaţi a lua parte la o luptă pe care nu ne-o dorim şi care serveşte numai intereselor haine ale unor conducători lacomi? Nu te-ai săturat de 42

atâta ură, de atâta violenţă, de atâta sânge vărsat degeaba? Singura mea frumoasă speranţă şi forţă de a supravieţui a fost să-mi revăd mama în viaţă! Şi-acum???... -Curaj, băiete! îl susținu Johan. O să fie bine, ai să vezi! Ce știa el! Ori poate?!... În acea clipă o femeie înaltă cu un palton lung se oferi să-i ajute. Oamenii, obişnuiți cu greutățile și prezența morții, învăţaseră să fraternizeze, nemaifiindu-și unii altora străini. -Ce s-a întamplat, domnilor? Vă simţiți… stai așa, nu ești, Frantz Dedric ? -Eu sunt, cine altcineva să fie?! Cine altcineva ar fi mai putut avea destinul meu? răspunse el pe un ton slăbit, obosit, ușor indiferent şi iritat. Tu cine mai ești?! Moartea? Mesagerul ei?! Al cui?... De fapt, nu-mi pasă, nu-mi mai pasă de tine, de nimeni şi de nimic! Poți face ce vrei!... - Eu sunt Frida, am fost colegi de liceu, nu îți aduci aminte? - Ahaaaa, acum zici că ești Frida. Scuză-mi tonul, dar nu am timp de povești ieftine! Timpul meu a trecut!... - Dar ce s-a întamplat? Pot să te ajut cu ceva? - Nu cred că ai cum, Frida, interveni Johan împăciuitor. Mama lui… - Mama lui e internată la spitalul unde lucrez. - Nu este ea, cu siguranța, iar tu ești îngerul amăgirii! Du-te! - După ce ai plecat pe front, am început să vorbesc tot mai des cu mama ta: mereu lăcrima cu gândul la tine. Nu mai avea pe nimeni și îi făcea bine să discutăm. După ultimele bombardamente abia am găsit-o sub dărâmături. La noi e în siguranța și va ieși în câteva zile. Poți veni să o vezi: i-ai reda viața și dorința de a trăi! Ochii lui Frantz sclipiră în lumini și culori nebănuite. - Dacă vreau?! Sigur că vreau! Ai auzit, Johan?! Mama trăiește! Trăiește, prieteni! Trăiește!!! Îi îmbrațişă cu dragoste pe amândoi și-i sărută, de-a dreptul fericit! Pe toți îngerii, să mergem! Să mergem acum! Porniră numaidecât. În salonul ei, o bătrânică măruntă scruta adesea fereastra cu priviri triste, dar cercetătoare. Ochii-i albaştri se prinseseră în rugă cu cerul, parcă. Spera! Și de acolo i se păru că doi străini coboară și se opresc în fața ei, inundând spațiul mizer. O palmă aspră și grea de bărbat tânăr se opri pe frunte-i, iar mâinile ei porniră singure să-i caute fața. - Dumnezeule Mare! Frantz, dragul mamei, te-ai întors teafăr și nevătămat! și lacrimi de fericire îi inundară obrajii strălucind iar de o tinerețe neştiută. Se îmbrăţișară și, după ce își povestiră unul altuia greutățile prin care au trecut, i-l prezentă pe Johan, către care iubirea ei merse în mulțumirile aduse curajosului prieten pentru că a avut grijă de fiul ei. După externare anii au trecut, iar cei trei s-au mutat la vechea cabană din Munții Pădurea Neagră a tatălui lui Frantz, unde cei trei se hotărăsc să scrie o carte despre 43

atrocitățile prin care au trecut: ,,Viața pe un fir de ață.’’ de Johan Edle, Frantz Dedric şi Helga Dedric.

ARTA VIEȚII de Ștefaniuc Ștefania clasa a VIII-a A Privirea i se mișcă dintr-un colț în altul, căutând parcă o oază de inspirație. Culorile pastelate îi făceau sufletul să lumineze, aruncând cu fericire în jurul ei. Degetele subțiri atingeau pânza cu finețe și curcubee de emoții i se împrăștiau prin inimă. Un zâmbet ștrengar se arătă atunci când fata se întoarse cu spatele la opera de artă și pășise încrezătoare prin muzeu, pictând zâmbete pe fețele oamenilor ce îi întâlnea. De pe coridorul principal, ființe mult prea cunoscute o strigau așteptând să îi vadă chipul angelic și să îi ofere o stare pozitivă. De cum au zărit-o s-au îndreptat către ea, amintindu-i că orice s-ar întâmpla, îi vor sta alături, cum stau stelele pe lângă lună. Știau ce o așteaptă așa că au preferat să se retragă, considerând că doar gândurile ei o vor putea calma. Însă fata se simțea ca în paradis; o simplă zi văratică într-un mic colț de Rai ce conținea sute de alte lumi. Considera că nimic nu i-ar putea schimba ziua în mai bine sau în rău, atingând cu ușurință cotele maxime ale perfecțiunii. Savura fiecare picătură de vopsea utilizată, fiecare efort depus pentru a crea splendoarea agățată în cui. Își dorea să fie și ea o artistă, însă una diferită, sperând ca într-o zi să coloreze frumusețe în interiorul oamenilor, să-i facă să strălucească. - Alice, am adus un nou tablou în muzeu! Mă gândeam că poate ai vrea să îl vezi... spuse unul dintre angajații instituției, privind-o pe adolescentă cu milă, abținându-se de la oferirea oricărei alte informații. Puțin surprinsă, aprobă cu ajutorul unei mișcări rapide a capului și urmă ghidul către culoarul principal, mulțumindu-i bărbatului de anunțul făcut. * Un mic fior îi cuprinsese mintea la vederea peisajului din jur. Tot ce putea observa era o pădure luminată, străbătută de un mic firicel de apă. Albastrul deschis cu care cerul era pictat, asemănător cu cel ce irisul i-l expunea, o făcea pe fată să-și dorească să exploreze acest minunat loc. Feluritele nuanțe de verde îi transmiteau putere, iar micile 44

tente maro, ca și cele oferite de părul acesteia, îi inspirau sinceritate. Vietățile ce îi dăruiau peisajului viață erau reprezentate de către niște vrăbioare, mici ființe firave, ce zburau de undeva dintr-un colț întunecat. Iarba era pătată ici-colo de mici tușe colorate, mici flori ce își găseau în acest loc alinare. Închise ușor ochii, încercând să simtă mireasma, însă acel mult prea cunoscut miros de levănțică îi stăpânise simțurile. Îi redeschise și văzu, puțin dezamăgită, tabloul ce întruchipa pădurea în fața ei, semnat într-un colțișor cu inițiala A. Simțea cum brațele autorului îi făceau dorul să zboare departe de acest loc, alungând cu ușurință orice ultimă fărâmă de non-culori. Se așeză în genunchi în fața operei dedicate ei, lăsând amintiri sărate să-i umezească obrajii. Astfel scoase un buchet de crizanteme si o batistă cusută cu mici modele florale, ce aveau forma a două litere, doi de A. O strânse ușor în brațe în timp ce așeza buchetul lângă tablou. - Îmi lipsești... șoptise fata cuprinsă de farmecul tristeții.

INFINITA CĂUTARE A FERICIRII

de Ștefaniuc Ștefania clasa a VIII-a A Un val rece de singurătate îi umplu sufletul. Tot ce mai avea erau minunatele sunete ce îi alinau durerea, un joc nevinovat al unui cântec de pian. La fiecare notă auzită speranța îi creștea, știa că astfel, cândva, va obține libertatea pe care și-o dorea, dar până atunci era blocată în întuneric, inima mecanică nevăzând nimic din cauza acestuia… Era prinsă în același pod de decenii întregi, dansând încontinuu pe un abis de vise, luându-și zborul câtre regatul împlinirilor. Dar când va ajunge acolo? Ei bine, doar ea știe răspunsul, totul depinzând de voința balerinei. Sunetul unor pași apăsați se auzea din ce în ce mai tare, reușind să îi atragă atenția fetei. Din ce putea observa, printre firele de praf 45

era chipul unui bărbat, înaintat în vârstă. Oare să fie el? Aproape imposibil: a abandonat-o acum mult timp, deci nu ar avea un motiv pentru a se întoarce. - Nyx! șopti acesta parcă cuprins de farmec. Te-am căutat ani întregi... Un mic cristal plin de amintiri se formase în colțul ochiului bătrânului. Era chiar el, copilul ce altădată se juca cu globul prin curte, care rotea cheița atât de des numai ca să audă mirificul joc de sunete și să privească piruetele micuței fete! Se pare că timpul își pusese amprenta pe înfățișarea lui, doar zâmbetul i-a rămas la fel de ștrengăresc. Luă cu finețe globul și plecă din încăperea întunecată. O rază de lumină se infiltră în lumea fetei, aceasta încremenind de frică. În jur totul era schimbat, lucrurile părând vechi; sticla era crăpată în unele locuri, iar speranța ei aproape moartă. Nu a realizat cât se afundase în vise, cât se schimbase în timpul rotirii ei infinite, dar acum totul era clar, viața nu o să îi mai fie la fel. Simți cum este așezată cu blândețe, totul încremenind în jurul ei. Avea doar două variante: ori să se transforme înapoi într-o simplă marionetă a unui glob musical, sau să încerce să fugă, îndeplinindu-și visul. Însă a doua variantă nu îi părea prea tentantă, îi era frică de schimbări, căci dacă ar sparge geamul ar trebui să zboare către fericire, dar nu e nimeni care să o prindă în cazul în care cade. Știa foarte clar că nu dorea să devină din nou acea fată îmbrăcată în rochița roz plină de regrete, nu dorea să fie doar o păpușă obligată de mecanism să schițeze un zâmbet. Era momentul să ia o decizie, căci timpul se scurgea. Se ridică ușor, îndreptându-se către sticlă, atingând-o cu vârful degetelor. După ce a făcut un calcul rapid a dat înapoi. Ezitarea îi dădu u1n mic impuls, realizând că este inutil să trăiască într-un glob. Își luă avânt și sări, spărgând geamul din sticlă. Cioburile cădeau rând pe rând, formând în jur o mare a morții. Iar fata urma să cadă acolo, dacă nu făcea ceva. Oricât ar fi încercat să schimbe traiectoria aterizării îi era aproape imposibil. Închise ușor ochii și își continuă căderea. Nu mai putea face nimic, dar era pentru prima dată fericită, fericită că murea în încercarea de a-și îndeplini visul. Muzica pe care își petrecu viața încetă brusc, lăsând în jur o liniște sinistră.

Prietenie peste timp Într-un bilanţ al lungului şir de ani la catedră, ţi se derulează imagini, chiar dacă nu atât de intense, totuşi vii ale chipului elevilor, văzuţi la clasă şi în alte activităţi ale şcolii. Foarte mulţi, mulţi la număr! Dar nu asta este relevant! Ceea ce vreau să transmit acum, sunt gândurile de frumoasă amintire şi sentimentele de admiraţie faţă de mulţi, dar în special faţă de patru foşti absolvenţi ai Şcolii Gimnaziale Nr.23 şi actuali elevi ai 46

Şcolii Gimn. Nr.1, care au fost şi au rămas buni prieteni: Aramă Ramona, Onea Mircea, Onea Andrada şi cea care, actualmente, este elevă în clasa a V-a B, Aramă Alexia. Aceleaşi gânduri le dedic şi părinţiilor acestora deosebiţi. Eu, profesor diriginte, Maria Vătăşescu, consider că merită să-i salut cu respect, să am aleasă cinstire şi recunoştinţă. Cu drag îmi amintesc de entuziasmul cu care se implicau în realizarea proiectelor şcolii şi chiar în proiecte create de ei. Aramă Ramona şi Onea Mircea împodobeau clasa cu machete variate pentru orice domeniu. Îmi stăruie-n minte aspectul deosebit de îngrijit al uniformei lor şcolare: ţinută impecabilă, elegantă. Sportul, pasiunea cea mare, i-a şlefuit şi le-a creat un statut de elevi demni, respectuoşi, ambiţioşi, perseverenţi. Liantul care i-a ţinut aproape şi care i-a făcut să nu se despartă nici după mulţi ani de la terminarea gimnaziului şi a liceului, a fost dorinţa de a învăţa, de a obţine performanţă, de a excela într-un domeniu. Îi felicit pentru tot ce-au întreprins şi le doresc din suflet mult succes în ceea ce-şi propun ca studenţi, liceeni sau elevi de gimnaziu. Aramă Ramona - studentă anul I, Facultatea de Matematică Informatică (Informatică Aplicată Germană) Braşov Onea Mircea - student anul I, Facultatea de educaţie fizică şi sporturi montane Braşov Onea Andrada - clasa a IX-a, Colegiul Naţional Andrei Bârseanu Aramă Alexia - clasa a V-a B, Şcoala Gimn. Nr.1 Citius altius fortius!

Andrada ONEA

Mircea ONEA

surorile Alexia şi Ramona ARAMĂ

Ploaia

Un cântec liniștit se aude afară… Picăturile de ploaie se izbesc încet de solul rece si umed. Păsările voioase cântă armonios urmărindu-mă parca, cand un nor cenușiu își face apariția , stricând binele din sufletul meu. Norii plâng cu amărăciune , lăsând să cada lacrimi pe pământ. Vântul rece și aprig trimite copacii într-o parte si alta , scuturându-i de picături, privindu-i furios. Natura suspină prin fulgere, trăsnete lungi, cutremură norii si ne înfricoșează… Doar frunzele se mai miscă amețite , vâslind împrăștiat în pustietatea ploii . Străzile sunt goale si reci… Gândurile sunt reci... Deasupra tuturor e Dumnezeu…

Karina Cetean clasa a V-a A

Primul ram inflorit

Afara este inca rece . Si un vant taios bate neincetat. Timid, soarele incearca sa-si trimita raze,dar nu izbuteste sa incalzeasca decat parelnic . Firicelele de iarba scot totusi capul la lumina. Iar aerul din jur, uimire,miroase a primavara . Si a pamant proaspat. Din crapaturile lui gandacii Domnului isi arata rosul si vestesc ca iarna lunga si geroasa, totusi, a trecut . Ramul copacilor a inceput sa inmugureasca

si verdele din frunzisoare anunta gingas ca e primavara .

Zumzait , cantec si o miscare nestiuta a naturii se simte in jur. In sfarsit, primul ram, cu flori mari si roze , de magnolie, vadeste clar anotimpul cel nou . Albinute roiesc pe florile roze si nu pot sa desprind privirea de la ramul inflorit pentru ca magnolia mi se parea ciudata: era numai ram si roze , fara frunze , adica lipsea verdele. Caci pe brunul crengii aparuse, stinghera, doar floarea distinsa si distincta si roz , de un roz aparte, prafuit . Magnolia. Primul ram inflorit.

Karina BlajuČ&#x203A; clasa a V-a A

Primul ram inflorit

Sunt in camera mea. Fiind duminica, m-am gandit sa mai lenevesc, stand in pat. Luasem o carte si citeam schita “Bubico”. Cand eram mai cufundat in actiunea povestirii, aud o bataie usoara in geamul meu. Ma ridic si alerg la geam, crezand ca vreun prieten imi arunca o pietricica, sa ma cheme afara. Dand perdeaua la o parte, vad, leganandu-se usor, ramul de cais care capatase viata. Lovea fereastra si simteam ca parca vrea sa-mi spuna ceva. Am deschis geamul si am aflat misterul: caisul inflorise. De cand asteptam! Era tanar, eu il plantasem si era prietenul meu. Stim vorba din popor pe care deseori mi-o spunea bunica: “Cu o floare nu se face primavara”. Dar, daca intelesul acestor cuvinte nu are nici o legatura cu floarea, acum pot spune ca un ram inflorit al caisului meu m-a anuntat ca primavara a venit. Era primul ram inflorit… Dupa doua zile insorite, o explozie de verdeata si flori a acoperit intreaga natura. Ca un print imbracat in haine albe de bal era caisul meu. Il priveam cum isi impodobise ramurile cu mici flori albe in care harnicile albine poposeau si, ca intr-o mangaiere, roiau peste tot. Ma apropii de el si, in adierea dulce a unui vanticel, un ram se apleaca si imi atinge mana. Am simtit ca era fericit, ca imi multumeste, ca eram prietenul lui si ca imi oferea din frumusetea lui ochilor mei tristi dupa o iarna asa de lunga. Venise primavara in natura, dar si in sufletul meu.

Neamtu Mauritio clasa a V-a A

Gustul anului scolar

Am aflat de curand ca semestrele dau gustul vacantei. Ca el, anul scolar, nu lipseste nimanui … Mama , bunicii si-au numarat anii… in ani scolari. Caci scoala a facut parte din vietile tuturor . Vacanta mea are gust de vara, de cirese coapte, de val de mare , de casuta bunicilor. Iar anul scolar are gust de carte , de noutate , de devenire . Pauzele , concediile nu le intelegi decat dupa munca . Scoala are si ea recreatii si vacante, dar care nu ne-ar ferici in absenta semestrelor. Iubesc joaca , plimbarile, dar si la scoala intalnesc bucurii. Cred ca nu mi-ar placea sa fiu intr-o vacanta perpetua… Adica semestrele dau gustul vacantei … ( Secret- e adevarat ca mi-as dori vacante luuuungi si semestre scurte …)

Daniel BONDOC clasa a V-a A

Învierea din noi Popovici Iulia Clasa a VIII-a B

Când Iisus a păşit în Grădina Ghetsimani, noi toţi eram în inima Lui. Când Şi-a îndreptat privirea spre Cer, noi eram în viziunea Lui. Cea din urmă rugăciune a Lui a fost pentru noi. Ar fi putut să renunţe, ar fi putut să coboare de pe cruce, dar nu a făcuto. De ce? Pentru că ne-a iubit ! Ne-a iubit atât de mult, încât a murit pentru noi şi, mai mult decât atât, a înviat pentru noi, pentru ca noi, crezând, să primim viaţa. Hristos a înviat ! Şi azi Îl putem vedea în firul ierbii, în florile firave ale primăverii, în roiul de albine din poiană. Îl vedem în vânt, în ploaie şi Îl vedem în noi. Hristos rămâne în veci Învierea din noi !

Căluțul meu Bunica mea locuiește într-o frumoasă comună montană. Pe lângă casă, are o gospodărie bine rânduită. Noi, nepoții ei, o numim “mica fermă”. La drept vorbind, nu este chiar mica, pentru că acolo trăiesc patru cai, șase vaci, cincizeci de oi, trei găini și un cățel. Toate animalele de la fermă îmi sunt dragi, dar în mod deosebit îmi place un căluț anume, o iapă pe care o cheamă Arabia. Este albă, iar în coamă și în coadă are câte o șuviță roz. Aleargă foarte repede și, atunci când sare, ai impresia că zboară. În fiecare dimineață mă trezesc devreme pentru a-i da Arabiei mâncare și apă. Ea îmi mulțumește fericită, printr-un scurt nechezat. După-amiaza, o iau pe Arabia, îi pun șaua și hamul, apoi mergem împreună într-o poieniță din apropiere. Ne jucăm și alergăm de parcă toată lumea ar fi a noastră. Spre seară, o duc in grajd. Pun șaua și hamul la locul lor, apoi o periez. În semn de mulțumire, ea scoate un nechezat lung. Îi spun “Noapte bună!” și merg la culcare, nerăbdătoare să înceapă o nouă zi. Astfel trec zilele de iulie și august, pe care le petrec în compania Arabiei. La începutul lui septembrie, mă cuprinde tristețea: mă voi despărți de Arabia… Dar nu-i nimic, îmi spun. Le voi povesti colegilor mei despre minunata prietenă de la fermă. Poate că, împărtășind altora bucuria mea, o voi simți mai aproape de mine pe Arabia, chiar dacă distanța dintre noi este de sute de kilometri. Drăghiciu Larisa Clasa a IV-a B

Orhideea mea Anul trecut, de Ziua Copilului, am primit o orhidee gingașă, grațioasă și deosebit de frumoasă. Am numit-o “floarea mea”. Am mare grijă de floarea mea. O ud o data la doua zile și îi înlătur frunzele uscate. Am așezat-o la fereastra camerei mele. Stă într-n un ghiveci alb, pe care, cu timpul, l-am mai infrumusețat cu abțibișduri și bețișoare decorative cu fluturi și buburuze. Orhideei mele îi place mult lumina. Din ziua în care am primit-o și până acum, s-a înălțat. Acum are douăzeci de centimetri, cu cinci centimetri mai puțin decât orhideea mamei, care este roz. Îmi place mult să am grijă de flori. Cred că acesta este motivul pentru care am și primit una. Savu Teodora Clasa a IV-a B

Un vis Este ora nouă seara. Ziua de azi m-a extenuat total, așa că mă duc la culcare și adorm într-o clipă... - Vai! Dar unde mă aflu? - Ești într-o lume... a dulciurilor. Eu sunt Regina Acadea, iar ea este fiica mea, Dulcica. - Bună ziua! spuse Dulcica flutundu-și genele. Vrei să îți arăt împrejurimile? - Desigur! îi răspund. Eu sunt Cristina. Am pornit împreună la pas prin Împărăția de Zahăr, căci acesta era numele oficial al ținutului.

Arborii aveau trunchiuri din acadele, iar coroanele erau cu totul

și cu totul din zahăr alb. Arbuștii și tufele erau din caramel gălbui. Iar casele... casele erau niște brioșe minunate, frumos decorate. - Este fascinant totul! am exclamat, privind-o pe Dulcica. Trebuie să fiți foarte fericiți... În acea clipă am văzut o umbră așternându-se pe chipul fetei. - Știi, un împărat vecin, Împăratul cel Rău, ne-a pus gând rău. Vrea să ne distrugă împărăția. - Îmi pare rău să aud așa ceva! - Haide, nu te întrista! spuse Dulcica. Mai bine ne înveselim bând o limonadă. Uite, aici este o cofetărie. Ne-am așezat la o masă, cu o limonadă în față. Deodată, a intrat valvârtej Împăratul cel Rău...

“Ding! Ding!”

- Bună dimineața, Cristina! Ți-am pregătit micul dejun... - Bună dimineața, mamă! am răspuns eu cu gândul la Dulcica și la pericolul în care se află locuitorii din împărăția ei. “Trebuie să mă întorc degrabă în lumea dulciurilor! Să dau și eu o mînă de ajutor… Cu siguranță, acest lucru se va întâmpla la noapte, când visul va continua de unde s-a întrerupt! “ Papuc Cristina Clasa a IV-a B

La Cheile Râșnoavei Într-o zi senină din primăvara acestui an, am făcut o drumeție la Cheile Râșnoavei, împreună cu mama, cu sora mea, Ioana, și cu finii noștri. Am ales traseul care pornește de la cabana Trei Brazi, urmând marcajele pictate pe pietre ori pe trunchiurile arborilor. Drumul îmi părea fără sfârșit, dar încercam să nu îmi pierd răbdarea. Admiram stâncile înalte, drepte și netede. La un moment dat, eram înconjurați de pereți stâncoși, printre care zăream câte un petec de cer senin. Efortul drumului ne-a fost răsplătit de mama Natură printr-o priveliște de vis. Am exclamat bucuroasă: - Locul acesta parcă ar fi fost creat anume pentru sporturi montane! - Așa este, Maria! încuviință mama. Dar să nu mai pierdem vremea și să ne echipăm! Cristi, finul nostru, a scos echipamentele pentru tiroliană, coborâre și pentru escalade pe stâncă. Cu o voce hotărâtă, spuse: - Mai întâi vom vom coborî în rapel! Ioana a fost prima la coborâre. Pentru siguranță, Cristi m-a legat cu o funie de un copac. Așteptând să-mi vină rândul, admiram priveliștea: un foișor, ceva mai departe un râu ce curgea neîncetat, iar în planul mai îndepărtat – pădurea infinită… După o vreme, a venit și rândul meu. Îmi era teamă. Cristi mi-a explicat: - Tot ce trebuie să faci este să te lași în jos și să ții picioarele întinse. Când vrei să cobori, strânge de aici. Era un mecanism de care era legată o frânghie și, atunci când strângeai, aceasta aluneca și îți permitea să cobori. M-am lăsat purtată de aripi nevăzute și, încet-încet, am ajuns pe pământ. Am mai coborât o data, apoi urcat cu toții pe o stâncă. Urma să facem escalade. Pentru a nu da greș, trebuia să găsești prize cea mai favorabilă. Prima esacaladă a fost dificilă și periculoasă, dar fascinantă. Am lăsat, pentru final, tiroliana. Ne-am poziționat în ordinea care ni s-a părut cea mai potrivită. Am stabilit cu toții un traseu: pe deasupra foișorului, apoi peste râu și, în fine, aterizarea. Și am pornit. Simțeam pe lângă urechi șuieratul aerului care parcă îmi biciuia obrajii. Din cauza vitezei mari, am ajuns cu toții în apa râului. Eram uzi până la piele. Eu m-am lovit la șold, iar Ioana la gleznă. Din fericire, loviturile nu au fost grave, dar am tras o sperietură pe cinste. Ziua aceea, a escapadelor montane, n-o vom uita niciodată! Dar nici nu ne vom da mai multe personae, în același timp, cu o tiroliană. POPA MARIA clasa a IV-a B Prof. Belc Elena

CAVALERUL DOMESTOS A fost odată ca niciodată şi iată că şi acum, în zilele noastre, există o ţară foarte îndepărtată în care, pe zi ce trecea, cerul, apele, pădurile, păsările, oamenii şi alte animale domestice ori sălbatice îşi pierdeau adevărata înfăţişare. Cerul azuriu devenea tot mai întunecos, străbătut de nori plumburii. Apele tot mai învolburate loveau malurile cu o putere nemaivăzută şi îşi despleteau valurile tot mai departe, inundând câmpurile şi pădurile, casele oamenilor. Pădurile îşi pierdeau verdele de smarald şi arborii măreţi se prăbuşeau la pământ, în timp ce apele furioase îi smulgeau cu rădăcini cu tot, ducându-i spre prăpăstiile adânci ale munţilor. Păsările îşi pierdeau minunatele culori ale penajului, acoperite parcă de o mâzgă ce le îngreuna zborul. Sălbăticiunile şi animalele din gospodăriile oamenilor îşi pierdeau cheful de viaţă şi pofta de mâncare, doborâte de urâţirea aspectului fizic. Oamenii erau tot mai mohorâţi, puşi pe ceartă, neîngrijiţi. Şi casele lor erau tot mai murdare, bolile îi doborau. Câţiva dintre mai marii lor au început să se întrebe ce se întâmplă. Au trimis iscoade în toată ţara să afle despre ce este vorba. După multă vreme, se întoarse doar una dintre iscoade, celelalte pierind pe drum. Aceasta s-a întors tremurând şi, cu glasul sfârşit, povesti că peste ţara lor se abătuse ceva îngrozitor. - Ce să fie atât de groaznic, încât tot ce e frumos se urâţeşte, tot ce are viaţă îşi pierde puterea? întrebă unul dintre conducători. - Păi, tocmai aici este misterul! Nu se vede nimic, în schimb am simţit umezeală şi un miros extrem de neplăcut! răspunse iscoada. Am intrat prin multe case şi am constatat că oamenii nu-şi mai îngrijesc nici bucătăriile, nici băile. - Dar care crezi că este explicaţia? - Oamenii nu mai găsesc produse igienice ... au dispărut cu totul sau nu mai sunt eficiente! - Atunci, să căutăm o soluţie! Dăm sfoară în ţară şi cine va destrăma misterul şi va descoperi făptaşii va primi titlul de Cavaler ALB, cea mai mare onoare a statului nostru! Zis şi făcut! S-au perindat fel şi fel de bărbaţi, mai tineri şi mai în vârstă, au căutat prin toate cotloanele, dar în zadar! După câteva luni bune de căutări, la casa conducătorului veni un tânăr înalt, binefăcut, cu o privire senină, dar fermă şi foarte îngrijit îmbrăcat. - Mărite, spuse el cu un glas puternic, drumurile mele m-au dus aseară şi printr-o pădure deasă şi întunecoasă. Acolo am văzut o casă şi, cum se întunecase, m-am gândit să caut adăpost peste noapte. Dar, cum m-am apropiat, am zărit prin geamul murdar o încăpere mizerabilă, iar în ea se înghesuiseră şi strigau unele la altele sute, mii de lighioane care mai de care mai dezgustătoare. - Ce spuneau? întrebă conducătorul, tot mai curios. - Ziceau că nu mai e mult până când ei, bacteriile şi microbii, vor cuceri toată ţara si tot ce are viata le va fi sclav pentru totdeauna. Iar ce i care li se vor împotrivi îşi 56

vor pierde viaţa. - Vai de mine, dar ce fel de arme au? Nu-i putem zdrobi cu oştile noastre? - Nici vorbă! N-au nevoie de arme, ei înşişi distrug tot ce este curat şi sănătos prin simpla lor prezenţă! - Ce putem face în această situaţie? Cu ce-i putem învinge? întrebă, scârbit, conducătorul. - Cred că am găsit o soluţie. Cum eu merg foarte mult prin ţară şi înnoptez prin diverse locuri, port cu mine un lichid fermecat pe care l-am primit în dar, drept răsplată, pentru o faptă bună pe care am făcut-o cuiva. Oriunde mă aflu, curăţ locul cu el şi n-am nicio teamă că mă îmbolnăvesc. - Ţi-l cumpăr eu cu orice sumă pretinzi! Nu mă uit la bani când e vorba despre Igienă şi Sănătate! - Pentru mine este nepreţuit, deci nu ţi-l pot vinde! Dar, îl voi folosi ca să scăpăm ţara de aceşti tâlhari! Câteva picături şi nu va mai rămâne nici urmă din ei! - Du-te atunci, degrabă, acolo unde i-ai văzut azi-noapte şi distruge-i, tinere! Întoarce-te apoi ca să te numesc, drept răsplată pentru că ne salvezi de aceşti duşmani vicleni, Cavaler ALB! Tânărul plecă în grabă şi avu noroc să-i găsească pe dezgustătorii microbi şi bacteriile dormind buştean. A înmuiat o cârpă în lichidul fermecat şi a şters cu sârguinţă tot interiorul casei. Vaietele se auzeau tot mai slab până când au încetat cu totul. Bacteriile şi microbii au fost distruşi cu totul. În timp ce se îndrepta spre casa conducătorului, soarele răsărea şi toate în jur se trezeau ca dintr-un somn adânc. Cerul se însenina, glasurile păsărilor slăveau lumina zilei, câţiva iepuraşi se jucau la poalele pădurii, peşti argintii tăiau luciul străveziu al apei, oamenii zâmbeau din pragul caselor care străluceau de curăţenie. Sănătatea pătrundea peste tot. Ajuns la destinaţie, conducătorul l-a primit cu mare bucurie. În jurul lui, sute de oameni fericiţi îl aclamau. - Te numesc Cavaler ALB! - Să-mi fie cu iertare, Mărite, dar aş vrea, dacă nu te superi, să mă numeşti Cavaler DOMESTOS! - Noi nu avem acest titlu, de unde ţi-a venit ideea? - Cine mi-a dat acest lichid fermecat mi-a spus că se numeşte DOMESTOS. Şi cum DOMESTOS ne-a scăpat de mizerie ţara, eu cred că merită acest gest! - M-ai convins! Fie, te numesc Cavaler DOMESTOS şi acesta va fi de acum înainte simbolul Curăţeniei şi al Igienei în ţara noastră! - Ura! Ura! Ura! strigară, într-un glas, toţi cei prezenţi, apoi l-au acoperit pe proaspătul Cavaler cu flori delicate şi frumos mirositoare. Aşa s-a întâmplat cândva şi dacă auziţi că prin unele locuri, prin unele case sau şcoli, apar dezgustătorii microbi şi bacteriile periculoase, chemaţi-l pe Cavalerul DOMESTOS şi, sigur, Igiena de nota 10 şi Sănătatea vor stăpâni! Autori: elevii clasei pregătitoare A ( îndrumător: prof. Sandu Maria) 57

Denis şi Cartea A fost odată un băiat pe nume Denis. El trăia impreună cu parintii lui si cu fratele sau geamăn, Daniel , într-un orăşel numit „Oraşul florilor galbene”. Deşi erau gemeni , cei doi frati erau foarte diferiţi . Daniel iubea cărtile si întotdeauna citea mult mai mult decat îi spunea doamana sa învăţăţoare pe când Denis abia reuşea sa îşi termine lecţile . Intr-o zi doamna învatatoare le-a dat de citit un capitol din „Cireşarii” apoi să povestească ce se întâmplă . Denis s-a dus la doamna sa învaţătoare si a întrebat-o : - Pot să citesc cel mai scurt capitol din carte ? - Da , poţi , dar te vei păcăli , deoarece cartea iti hraneste imaginaţia şi cănd vei fi mare si vei avea mai mult de citit îţi va fi greu . - Am înţeles , spune Denis cu un oftat in glas … , - Denis , ia acest creion si fă-ţi temele cu el, este magic şi te va ajuta. După amiaza , Denis se apucă de teme , folosind creionul magic şi când începe să citească parcă literele din carte îi zâmbeau şi îl îndemnau să citească mai mult şi mai mult. Se făcu seară şi mama îl chemă la cină dar Denis îi răspunse : - Scuze mamă , trebuie să mai citesc vin în 15 minute ! - Bine dragule , îi răspunse mama . După ce adoarme , în vis îi apare o formă pătrăţoasă , se apropie şi o poate defini , este o carte , aceasta prinde viaţă şi începe şă îi vorbească : - Bună , eu sunt o carte fermecată . Tu cine eşti ? - Eu … sunt Denis , spune băiatul somnoros si sfios . -Am auzit că nu prea îţi place să citeşti . -Este adevărat . -Am o rezolvare pentru problema ta . - Da ? Care este aceea ? spune Denis curios . - Trebuie să găseşti povestea potrivită . -Povestea potrivită ? - Da . Acum spune-mi ce îţi place cel mai mult , din desene sau … nu ştiu doar zimi ce îţi place . -Aventura ! Cartea dispăru , iar dimineaţă Denis găsi lângă patul său un săculeţ în care se aflau două cărţi despre aventurile lui Max cel curajos . Băiatul zâmbi , se aşeză în pat şi începu să citească . Datorită acestei întâmplări, băiatul găsi mulţi prieteni în paginile cărţilor , participând la aventurile acestora . Acum Denis şi Daniel au un obiectiv comun , ei devenind cei mai buni prieteni iar acum cartea magică poate apărea în visul unui alt copil . Sfârşit ! Cretescu Monica, cls. a IV-a A Indrumator: inv. Becsek Rodica 58

Elevii clasei a IV-a A, coordonati de prof. Sandu Maria, au proiectat in anul scolar 2014 - 2015 o carte in paginile careia au cuprins gandurile si sentimentele lor, in creatii literare (compuneri, poezii) si lucrari artistico- plastice. Lansarea acesteia a avut loc la Biblioteca Judeteana „George Baritiu”, Brasov, Casa Baiulescu, in prezenta parintilor, a membrilor „Ligii Scriitorilor Brasoveni” si a presei locale.

DAMŞA RALUCA , cls. a III -a B „Câmp cu maci” (pictură)

ASANDE IASMINA, cls. a III-a C „Autoportret”

STROIESCU MARA, cls. a III -a B - „Câmp cu maci” (desen)

ZAHARIA MARCO cls. a IV-a B

NISTOR MIRUNA cls. a IV-a B

BONTAÅ&#x17E; ANDRADA, cls. a III-a C 62

KOZAK JUDIT, cls. a III-a C

COPACIU RADU, cls. I A

ISAC MANUEL, cls. pregÄ&#x192;titoare D

MUNTEANU FLAVIA, cls.a III-a C

MUNTEANU DENISA, cls.I A

NICULA ANDRA, cls. a III-a A

NEAGU LORENA, cls.a II-a C

PALADE ALESSIA, cls. a III-a A

CIGĂRAN DARIA, LUKACS ANDREEA, IFRIM LARISA, STREZA FLAVIA cls. pregătitoare A

NISCOV YANNIS, cls. I A 65

Vร RLAN DALIA, cls. a IV-a B

BARBU ANDREEA, cls. a IV-a B

BUCUลขEA DENISA, cls. a IV-a B

POPA MARIA, cls. a IV-a B

ORGHIDAN ANDREAS, cls. a IV-a B

MESAROS ALEXIA, cls. a IV-a B

GENES ADRIAN, PC

ZAMFIRACHE IOANA, PC

LUPASCU ALEXIA, PC

GENES STEFAN, PC 68

ION STEFAN, PC

DOGARU MIHAI, PC

BORDEA CALIN, PC

BAITAN IONUT, PC

PUPĂZĂ IULIA, cls. a VI-a B

COJANU TUDOR, PC

BÎZGĂ TEODORA, cls a VI-a B

BONDOC DANIEL, cls.a V-a A 69

CRISTEA ANA MARIA, cls. a V-a A

NECULA ALEXANDRU, cls. a V-a A

BACALU ALESSIA , cls. a VII-a B 70

NICOLA MIRUNA, cls. a VI-a A

MARICA ANDREEA, cls. a V-a A

IOVE IOANA, cls.a V-a B

MANEA ANDRADA, cls. a VI-a A

GÃ&#x17D;NDAC NICOLETA, cls. a V-a A

MILITARU MARIAN, cls.a V-a B 71

PALCÄ&#x201A;U NICOL, cls.a V-a B

MILITARU MARIAN, cls.a V-a B

IOVE IOANA, cls. a V-a B

IOVE IOANA, cls.a V-a B 72

IOVE IOANA, cls. a V-a B

BLฤ JUลข KARINA, cls. a V-a A

CRISTEA ANA MARIA, cls. a V-a A

POP ALESSIA, cls. a V-a A

CSIKI ROBERT, cls. a V-a A 73

MARICA ANDREEA, cls. a V-a A

VOICU AMALIA, cls. a VII-a A

ANGHEL VALENTIN, cls. a VII-a A

SZEKELY TIMEEA, cls. a VII-a A

FULGA ANDRA, cls a V-a A

BACALU ALESSIA, cls.a VII-a B 74

BLฤ JUลข KARINA, cls. a V-a A

IOVE IOANA, cls.a V-a B

SZEKELY TIMEEA, cls. a VII-a A

Iepuras de Paste Clasa Pregatiroare C

Coordonator, Prof. MÄ&#x192;rgÄ&#x192;rit Mihaela

CĂSUŢE RENTRU PĂSĂRELE–Clasa pregătitoare C, coordonator:prof.Mărgărit M.

Geneş Adrian

Grădinaru Vanessa

Todoran Alessya

Băițan Ionuț

Vîntu Irina 78

KerekeČ&#x2122; Fabia

Urdea

Dogaru Darius

Gavriil

Todoran Alessya

Dinescu Denisa 79

CUTII DECORATIVE Clasa a IV-a B

BRĂTESCU ANTONYA

SAVU TEODORA

VÂRLAN DALIA Coordonator: prof. Belc Elena 80

SEMNE DE CARTE CUSUTE Clasa a IV-a B

CAPBUN AMALIA, DUMBRAVA TEODORA, STUPU ADRIANA

BRĂTESCU ANTONYA, POPOVICI DIANA, VÎRLAN DALIA

NAVRESCU SAVIANA, NISTOR MIRUNA, DRĂGHICIU LARISA Coordonator: prof. Belc Elena 81

CEASUL MAGIC AL POVEŞTILOR – joc educativ ( lucrare colectivă ) Clasa pregătitoare A

Joc educativ interdisciplinar, prin care învăţăm să cunoaştem ceasul, să calculăm, să recunoaştem povestea, autorul, personajele (imaginile pot fi înlocuite periodic cu altele) Coordonator: prof. Sandu Maria

FIGURI SIMPATICE DE TOAMNĂ – CPA, CPC, CPD, II C, III B

ZÂNA TOAMNA ( coordonator: prof. Popa Mirela)

Coordonatori: prof. Sandu Maria, Mărgărit Mihaela, Matyas Gabriela, Mateşan Ildiko, Borulea Iuliana

LUCRĂRI DIN MATERIALE NATURALE ŞI SINTETICE

Clasa a II-a C

Clasa a II-a C Coordonator: prof. Mateşan Ildiko 84

BARBU ROBERT - Clasa a II-a A

CHIRIBEŞ VERONICA – Clasa a II-a A

CUCORANU RALUCA – Cls a II-a A

Clasa a II- a A

Clasa a II-a A

Clasa a II-a A Coordonator: prof. HorneĹŁ Simona

POMER BRIANNA–Cls. a II-a A

Clasele a II-a A şi a III-a B

Clasele a II-a A şi a III-a B Coordonatori: prof. Horneţ Simona şi Borulea Iuliana

ORHIDEE â&#x20AC;&#x201C; Clasa a III-a B

Coordonator: prof. Borulea Iuliana 88

CARTIERUL MEU Clasa a V-a A

CREANGÄ&#x201A; ALEXIA

BONDOC DANIEL

ENE DAVID

NECULA ALEXANDRU Coordonator: prof. Barbu Constantin 90

SASU SABINA , cl. a VIII-a A - locul V, Cupa La Passion - aprilie, 2016

MATYAS DAVID, IFRIM LARISA, BURLACU DRAGOŞ, cls. PA, SHIN-DOJO

OBOROCEANU VLAD, TROFIN TEODOR, PA- loc I, fotbal FC BV

HENŢIU MARA, PA- loc I, CIGĂRAN DARIA, OLTEANU înot TEODORA, PA- premiul special, gimnastică ritmică 92

VALERIU EMILIA, cls.PA Festivalul Jud. de Teatru, Palatul Copiilor

PAMPU RAREŞ, cls. IA, loc I, SHIN-DOJO

ALEXA MARIA, cls. IA, loc II, inot

CĂBUŢ ADINA, cls. IA, centura albă şi roşie, SHIN-DOJO

KOSA PATRICK, cls.IC, loc I, karate

COLŢEA DARIUS, cls.IC, loc I, fotbal

CRIŞAN ALEXANDRA, CRIŞAN ALICE, MARTIUC SARA, STOICA CLAUDIA- cls. IA 93

BUZAŞ VLAD, PA, DUMITRACHE SARAH, cls. IC, JUGĂNARIU MARIUS, IC, loc II, Camp. Naţ. KUMITE cupe şi medalii gimnastică loc III, înot

ILIE ADRIAN, cls. a II-a A, „Cel mai bun golgheter” , 2015, fotbal, F.C.Braşov

VANDRA CRISTINA, cls.a II-a A, diplome şi medalii, Taiekwondo

DAVID PATRICK, cls. a IV-a C, multiplu campion la fotbal, FC Braşov

PIVNICERU DARIA, cls.a IV-a C, loc I, handbal

DRAGOMIR SILVIU, cls a VII-a A, loc III, Camp.Naţ. de Fotbal, jun.3

BERBECE BRIANA, cls. a VII-a B, cupa „Cea mai buna jucatoare”, medalii şi diplome- junioare 3, handbal

GORGAN RAREŞ, cls. a V-a B,

ŢOLU VLAD, cls. a VI-a B,

loc II, Campionat KUMITE, copii

diplomă fotbal

HUŢANU ALEXANDRA, cls. a VI-a B, diplome handbal

Prof. Maria Sandu Mângâiate de soarele blând al începutului de toamnă aurie, buburuzele cele mici, dar

isteţe

ale clasei pregătitoare A (astfel s-a gândit doamna

învăţătoare, după o adâncă chibzuinţă, să-i alinte pe noii săi şcolari) au făcut ochii mari şi s-au uitat în jur la marea de copii cu feţe vesele. Se adunaseră cu toţii, mai mari sau mai mărunţi, în curtea şcolii, bucuroşi de revedere. S-au gândit că acum, când au devenit şcolari, preocupările lor vor fi altele, dar încă nu pricepeau în ce va costa schimbarea. Abia după ce au intrat în clasă, însoţiţi de dragii lor părinţi, bunici, frăţiori sau surioare, din cuvintele doamnei învăţătoare au înţeles că, de acum, viaţa lor va fi mai bogată pentru că vor învăţa să citească, să scrie, să socotească, să se exprime mai nuanţat, ce mai ..., într-un cuvânt: să trăiască într-o lume nouă în care copiii bine informaţi sunt puternici - astfel, vor confirma un bătrân proverb tibetan care, parafrazând, spune că un copil educat este ca pasărea care are aripi. Acum, când se află aproape de finalul clasei pregătitoare, buburuzele isteţe, privesc cu nostalgie înapoi în timp, dar şi cu mare încredere în viitor! Într-adevăr, de-a lungul acestui an şcolar, au intrat în lumea cărţilor, au explorat-o cu mare curiozitate, au pătruns în tainele cunoaşterii şi au înţeles că, din acest moment, nu mai există cale de întoarcere, ci doar ,,un drum ascendent, plin de lumină şi de reuşite’’! Iată, aceştia suntem noi!

Primele propoziţii_modelaj

Serbarea de Crăciun

Daruri de la Moş Crăciun

Balerinele

În vizită la ZOO

În drumeţie la Lacul Noua

Împreună cu chef Cezar

Diploma de la Iepuraş

Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte. (Paulo Coelho) 98

Prof. Terzea Anicuţa NOI suntem clasa pregătitoare B. Pe ușa clasei noastre ați observat deja pinguinul. Este mascota noastră – pinguinul Pin Pin (poate îl știți din desenele animate). Cum suntem noi? Suntem energici, frumoși și isteți. Suntem foarte curioși și ne place la școală. Parcă mai ieri am pășit timizi pe poarta școlii, și azi, după un an, iată-ne ce mult am crescut, ce multe am învățat, ce curajoși am devenit. A fost grea trezirea de dimineață, dar, foarte repede, am descoperit că venim cu drag și că ne place să ne implicăm, alături de cei mari, în diverse activități. Și am mai descoperit ceva: că ne descurcăm foarte bine, chiar dacă nu suntem prea experimentați „ într-ale școlii”. Am participat la Olimpiadele Kaufland, la Festivalul Toamnei, la diverse concursuri, ne-am plimbat pe ici, pe colo, încercând să facem ”Școala altfel”... Totuși nu uităm ceva foarte important: AM ÎNVĂȚAT SĂ SCRIEM, SĂ CITIM, SĂ SOCOTIM și am mai învățat SĂ FIM ELEVI. Deci, tot înainte, cu încredere în noi și cu speranțe în viitor!

Noi, fetele, la o șuetă...

Scriindu-l pe „A”

La Grădina Zoologică…

…în vizită la Pompieri

100

Prof. Mărgărit Mariana Mihaela Se spune că elfii sunt ființe fabuloase, deosebit de frumoase, cu puteri magice, mai mari decât ale oamenilor obișnuiți, care trăiesc în văzduh, pe pământ și în ape și stăpânesc cu dragoste, bunătate și înțelepciune, soarele și luna, ziua și noaptea, plante și animale (de uscat și din ape, zburătoare și târâtoare), munți, mări și oceane, râuri și lacuri, câmpii nesfârșite și dealuri cu roade bogate. Se mai numesc spiriduși sau magi, iar cei mai corecți și serioși dintre ei ajung PAZNICII MARELUI PERGAMENT, PERGAMENTUL MARILOR SECRETE ALE CUNOAȘTERII. Povestea mai zice că își aleg cu grijă prietenii din rândul oamenilor: pe cei mai cuminți copii, care întotdeauna se poartă civilizat, vorbesc foarte frumos, își ascultă părinții și învățătorul, iubesc școala, cartea și învățătura! Dorindu-ne să le devenim prieteni, am început să lucrăm cu sârg. Celebrăm Toamna prin compoziţii plastice şi lucrări 3 D !

101

Ne informăm la Centrul Regional de Formare Profesională

Ne şi relaxăm !

102

Prof. Matyas Iulia Gabriela Povestea noastră, a delfinilor clasei pregătitoare „D”, începea într-o frumoasă zi de toamnă, în curtea şcolii, cu nişte şcolari sfioşi, stăpâniţi de emoţii, unii chiar cu lacrimi în ochi ... Împreună am descoperit şcoala, colegii, clasa, banca. Cuminţi şi ascultători, delfinaşii au cântat, au desenat, au învăţat atât litere, poezii sau cifre, cât şi să numere şi chiar să socotească! Am participat la diverse concursuri şi am obţinut multe premii ! Ne simţim bine împreună!

Grădinărim cu doamna invăţătoare şi doamna consilier şcolar!

103

Facem lucruri minunate împreună!

104

„Ai câştigat? Continuă! N-ai câştigat? Continuă!” (Pierre de Coubertin)

105

Ne bucurăm, şi în acest an şcolar, de rezultate deosebite la concursurile şcolare si extraşcolare pe obiecte de studiu, elevii noştri fiind dovada învăţământului de calitate asigurat în instituţia noastră. Iată câteva rezultate de care suntem mândri! « Jouons à l`epellation ! » concurs judeţean de ortografie,

proiect CAEJ, desfăşurat la Şcoala

Gimnazială nr. 6, Braşov, in 18.03.2016, în cadrul « Zilelor Francofoniei »

Premiul I – Mehes Ştefan – VI A Premiul II - Vartic Melania – VI A Premiul III – Nicola Miruna – VI A şi Menţiune - Cojocaru Ioana- VI A

Ţâru Eduard – V B

Premiul II - Agache Raluca – VII B Premiul III- Szekely Timeea- VII A Prof. coordonator, Lucia Laurenţiu 106

În luna ianuarie a anului școlar 2015-2016, s-a desfășurat activitatea culturaleducativă “Omagiu lui Eminescu “, dedicată celebrării poetului național Mihai Eminescu. S-a realizat o mini- expoziție cu volume de poezii și lucrări ale elevilor - creații literare și desene. Elevii care au avut rezultate notabile la această specialitate au participat la Olimpiadele Școlare. Olimpiada - Lectura

ca abilitate de viață- etapa județeană, 5 dec. 2015 s-a

desfășurat la nivelul claselor a V-a și a VI-a și respectiv a VII-a și a VIII-a. Au participat 13 elevi și au obținut rezultate meritorii 11 elevi cu un punctaj bun, peste 40 de puncte din 60 de puncte. S-au remarcat elevii: Bondoc Daniel – clasa a V-a A; 45,5 puncte Andrei Alexandra - clasa a V-a B; 41,5 puncte Aramă Alexia - clasa a V-a B; 40 puncte Măuță Izabela - clasa a VI-a B; 50 puncte Voicu Amalia - clasa a VII-a B; 44,5 puncte Bacalu Aleessia - clasa a VII-a B; 48 puncte Moise Alexandra - clasa a VII-a B; 50 puncte Iurac Sebastian - clasa a VIII-a B; 40 puncte Popovici Iulia - clasa a VIII-a B; 48 puncte Sima Alexandru - clasa a VIII-a B; 43 puncte Ștefaniuc Ștefania - clasa a VIII-a A; 50 puncte Olimpiada de Limbă, comunicare și literatură română - etapa locală, 30 ian. 2016. Au participat 16 elevi și au obținut rezultate bune 6 elevi, peste 70 de puncte din 120 de puncte. Bondoc Daniel – clasa a V-a A; 91,5 pencte Marika Andreea – clasa a V-a …. ; 95 puncte Andrei Alexandra - clasa a V-a B; 85 puncte Bîzgă Teodora – clasa a V-a B; 81 puncte Manole Fabian – clasa a VIII-a A; 74, 5 puncte Popovici Iulia – clasa a VIII-a B; 70 puncte Profesori coordonatori : Vatasescu Maria si Jurca Odette

107

OLIMPIADA DE LIMBA ENGLEZĂ

Au obținut rezultate deosebite (peste 60 de puncte din 100) următorii elevi: Etapa locală Comănici Andrei - clasa a VII-a A; 90 puncte; Brînzoi Cristian - clasa a VIII-a A; 90 puncte; Manole Fabian - clasa a VIII-a A; 70,50 puncte; Szekely Timeea - clasa a VII-a A; 70, 30 puncte; Moise Alexandra - clasa a VII-a B; 70,10 puncte; Voicu Amalia Andreea - clasa a VII-a A; 60,60 puncte; Nica Robert - clasa a VII-a A; 60,40 puncte; Etapa județeană Comănici Andrei - clasa a VII-a A; 60,20 puncte; Brînzoi Cristian - clasa a VIII-a A; 70,50puncte. CONCURSUL de limba engleză „ SPEAK OUT”

VOICU AMALIA, cls. a VII-a A şi NECHIFOR CRISTIAN, cls. a VI-a A au fost selecţionaţi pentru etapa judeţeană a concursului cu tema „Life itself is the most wonderfull fairy tale”, inspirată de un citat aparţinând scriitorului danez H. Ch. Andersen. În cadrul aceluiaşi concurs, a fost remarcat pentru pronunţia impecabilă în limba engleză elevul COMĂNICI ANDREI din cls. a VII-a A. Profesor coordonator: Bota Teodora 108

CONCURSURILE NAŢIONALE „PROEDUCAŢIA”

MEŞCA IOANA, cls. A III-a B, Premiul I Naţional la disciplina Limba română, etapa I, noiembrie, 2015 prof. Borulea Iuliana

ZAHARIA DENISA şi NEAGU LORENA, cls. a II-a C Premiul Special - Limba română, etapa I, noiembrie, 2015 prof. Mateşan Ildiko 109

După frumoasele rezultate din etapa I şi în etapa a II-a, desfăşurată în luna mai, 2016, s-au obţinut rezultate remarcabile la Limba română şi Matematică. Au obţinut « Premiul I. Medalia de aur » următorii elevi :

BARCACIANU MĂDĂLINA, SAKACI OANA, TABUN DANIEL, UNGUREANU REBECCA, cls.pregătitoare D, prof. Matyas Gabriela

VICOL CRISTIAN, DĂSCĂLESCU GEORGE, ROMAN DARIA, PERŢEA MARA, DAVID PATRICIA, cls.I B, prof. Chiriac Constanţa

IANCHIŞ VLAD,CHIRIBEŞ VERONICA,COMAN TUDOR, ILIE ADRIAN, cls.a II-a A, prof. Horneţ Simona 110

DUMITRACHE SARAH, cls.I C

SAVU TEODORA, cls.a IV-a B

prof. Bîrsan Luminiţa

prof. Belc Elena

Trofeul « ŞCOALA ANULUI 2015-2016 PROEDUCAŢIA » Coordonatorul concursului: prof. Dragomirescu Carmen

111

CONCURSURILE « COMPER » Etapa I

Limba română, cls. a II-a C , cu premii I, II şi III

Matematică, cls. a II-a C, cu premii I, II şi III Coordonator: prof. Mateşan Ildiko

112

Concursul “Mărţişorul ecologic”

Concursul “Un zâmbet, o floare, o rază de soare pentru mama mea »

Premii I şi II, cls. a II-a C

Premii I, II şi III, cls. a II-a C Prof. Mateşan Ildiko

Rezultate meritorii la concursurile şcolare au obţinut şi elevii clasei I C, îndrumaţi de prof. Bîrsan Luminița : Concursul PROEDUCAȚIA Lb. Română – Premiul I Național – 3 elevi - Premiul II Național- 1 elev - Premiu Special – 3 elevi Matematică – Premiul I Național – 2 elevi - Premiul II Național- 1 elev - Premiu Special – 4 elevi Concursul COMPER – etapa I Lb. Română - Premiul I – 13 elevi - Premiul II – 6 elevi - Premiul III – 2 elevi - Mențiune – 2 elevi Matematică- Premiul I – 6 elevi - Premiul II – 9 elevi - Premiul III- 6 elevi - Mențiune – 3 elevi Concursul COMPER – etapa a –II –a Lb. Română - Premiul I – 2 elevi - Premiul II – 4 elevi - Premiul III – 9 elevi - Mențiune – 5 elevi Matematică- Premiul II – 3 elevi - Premiul III- 5 elevi - Mențiune – 7 elevi Comper Etapa Națională - Premiul I – 2 elevi 113

CARREFOUR – Concurs desene, ediţia de Paşte, 2016

BUZAŞ VLAD, Premiul Special

IATAN ŞTEFANIA, Premiul III

Clasa pregătitoare A, coordonator: prof. Sandu Maria

Medalia “Campion EDU” acordată de Editura EDU clasei pregătitoare A

114

Simpozionul dedicat „Unirii Basarabiei cu România”, 28 martie 2016

BACALU ALESSIA, cls a VII-a B- Menţiune I, în cadrul Concursului organizat la Cercul Militar Braşov Coordonator: prof. Văleanu Ramona

Expoziţia Internaţională - Concurs „Învingători prin Artă”, Ediţia a VI-a din 1-7 noiembrie 2015 de la Iaşi – România şi Bălţi – Republica Moldova

Blăjuţ Karina, Bondoc Daniel, Chirci Darius, Gîndac Nicoleta, Fulga Andra, Necula Alexandru, cls a V-a A şi Saroş Eduard, cls a V-a B Coordonatori: prof. Ciocoiu Maria prof. Văleanu Ramona

115

EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ “MĂRŢIŞOR 2016”, Asociaţia “Vasile Pogor”, Iaşi “Marele Trofeu”

Martiuc Luca, Loghin Diana, Vartic Melania, Nicola Miruna,Cojocaru Ioana Cls. a VI-a A Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Ciocoiu Marcela Concursul de icoane pe sticlă « TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE DIN ŢARA FĂGĂRAŞULUI », aprilie 2016

Menţiune. obţinută de un grup de elevi din clasele a V-a A şi B. Coordonator: prof. Stanciu Gabriela La acelaşi concurs, elevii clasei PD, îndrumaţi de prof. Matyas Gabriela, au obţinut Premiul III la secţiunea „Ouă încondeiate”. 116

„PATRULA DE RECICLARE” a şcolii, Program Naţional iniţiat de RoRec România

Elevii clasei a IV-a A, actualmente clasa a V-a A, coordonaţi de prof. Sandu Maria, au obţinut Premiul pentru „Cea mai mare cantitate de baterii colectată” în judeţul Braşov, ediţia 2015.

În anul şcolar curent, ştafeta „ PATRULEI DE RECICLARE” a fost preluată de elevii clasei pregătitoare A, îndrumaţi de prof. Sandu Maria şi au obţinut Premiul pentru „Cea mai activă patrulă” din judeţul Braşov, ediţia 2016.

117

FESTIVALUL TOAMNEI, ediţia 2015- 2016

Premiile I, II şi III obţinute de elevi ai clasei pregătitoare A la secţiunea „Lucrări plastice” şi „Figuri simpatice de toamnă”

Olimpiada de matematică

IONIŢĂ CATRINEL, cls.a VII-a A, a obţinut 19 din 28 de puncte. Coordonator: prof. Rohatin Gabriela

118

CONCURSURILE COMPER - Rezultate ale elevilor clasei PD, prof. Matyas Gabriela

1 BEJAN CRISTINA –PREMIUL I-COMPER MATE-ETAPA I 2 PETRE ALEXIA-PREMIUL I-COMPER MATE-ETAPA I 3 CIUCUR GABRIEL-PREMIULI-COMPER MATE –ETAPAII 4 ISAC MANUEL PREMIUL I-COMPER MATE-ETAPA I 5 PETCU ANDREI-PREMIUL I-COMPER MATE –ETAPA I 6 FARCAS KEVIN PREMIUL I- COMPER MATE-ETAPA I 7 DULAMA GEORGE-PREMIUL I- COMPER MATE –ETAPA I 8 BAGOLY YASMINA-PREMIUL I COMPER MATE ETAPA I 9 UNGUREANU REBECCA-PREMIULI-COMPER MATE –ETAPA II 10 SAKACI OANA-PREMIUL-I COMPER MATE –ETAPAI 11 SOFIAN ALEXIA –PREMIUL II-COMPER COMUNICARE ETAPAII 12 MIHALCEA FABIAN-PREMIUL II-COMPER COMUNICARE ETAPA I 13 DAVID RAUL-PREMIUL II –COMPER COMUNICARE ETAPA I 14HRISCU NICOLAS –ETAPA II-COMPER COMUNICARE –ETAPA I

Alte rezultate obţinute la concursuri judeţene, regionale şi naţionale : 15 BAGOLY YASMINA –PREMIULIII-CONCURS REGIONAL –SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI 16 UNGUREANU REBECCA-MENŢIUNE-CONCURS NAŢIONAL CULOAREA LECTURII ÎN BIBLIOTECĂ 17 FARCAŞ KEVIN-PREMIUL I-CONCURS REGIONAL-SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI 18 VRÎNCEANU EDUARD PREMIUL II-CONCURS REGIONAL SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI 19 PETRE ALEXIA-PREMIUL I - CONCURS REGIONAL SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI 20 IZSAK EDUARD-PREMIUL I I-CONCURS JUDEŢEAN „GHETUŢA FERMECATĂ A MOŞULUI NICOLAE” 21-TABUN DANIEL- PREMIUL I CONCURS JUDEŢEAN „GHETUŢA FERMECATĂ A MOŞULUI NICOLAE” 22-CIUCUR EDUARD GABRIEL- PREMIUL I CONCURS JUDEŢEAN „GHETUŢA FERMECATĂ A MOŞULUI NICOLAE” 119

REZULTATE la CONCURSURILE COMPER, clasa pregătitoare C Chiar dacă suntem mici, ştim că şcoala este lucrul cel mai serios ce ni se poate întâmpla şi de aceea, cuvântul la ordinea zilei este ne străduim. După multe eforturi şi îndelungată pregătire, am participat la prima noastră competiţie şcolară: concursul Comper, secţiunile Matematică şi Comunicare, unde rezultatele au fost după cum urmează:

Comunicare Locul I: Acostăchioaiei Radu, Băițan Ionuț, Bordea Călin, Cojanu Tudor, Genes Adrian, Gheorgiu Robert, Grădinariu Vanessa, Ilie Cezar, Ion Ștefan, Joldes Bogdan, Manasin Sebastian, Oancea Maria, Stoian Cosmin, Urdea Gavriil, Vîntu Ana, Vîntu Irina, Zafiu Patrick, Zamfirache Alexandra Locul II: Dinescu Denisa, Lupașcu Alexia, Todoran Alessya Locul III: Dogaru Darius, Kerekeș Fabia Mențiune: Bălănel Darius, Ciriblan Daniel Matematică Locul I: Băițan Ionuț, Bordea Călin, Cojanu Tudor, Dinescu Denisa, Genes Adrian, Gheorgiu Robert, Grădinariu Vanessa, Ilie Cezar, Joldes Bogdan, Kerekeș Fabia, Manasin Sebastian, Oancea Maria, Stoian Cosmin, Vîntu Ana, Zafiu Patrick Locul II: Ciriblan Daniel, Todoran Alessya, Zamfirache Alexandra Locul III: Ion Ștefan, Vîntu Irina Mențiune: Lupașcu Alexia Coordonator : prof. Mărgărit Mihaela

120

121

Probleme glume

Problema 1 Cum din 45 (suma, care se compune prin adăugarea numerelor de la 1 la 9) de scăzut 45, ca în rezultat se obţină ... 45? Problema 2 Trenul electric merge de la est spre vest. Accelerând mersul, trenul face 60 km pe oră. În aceeaşi direcţie, de la est spre vest, suflă vântul, dar cu viteza 50 km pe oră. În ce direcţie va fi dus fumul trenului? Problema 3 Din 12 beţişoare sunt compuse 5 pătrate. Înlăturaţi 2 beţişoare astfel, încât să rămână numai două pătrate de dimensiuni diferite.

Problema 4 Presupunem, că globul pământesc este cuprins pe ecuator de un cerc, care după lungime întrece ecuatorul cu 10 m. Admitem că tot cercul este egal îndepărtat de suprafaţa pământului. Cât de mare va fi distanţa între suprafaţă şi cerc? S-ar putea, spre exemplu, să pătrundă o muscă sub cerc? Problema 5 Un om spune prietenului: "Eu am prins mulţi peşti mari, dar cei mici de două ori mai puţin. În total am avut 16 peşti". Este oare just? Problema 6 Compuneţi exemple cu răspuns 100. Se poate de folosit semnele matematice +, –, ×, / : a) de cinci ori cu cifra 1 ; b) de patru ori cu cifra 9 ; c) de cinci ori cu cifra 5 . Spre exemplu, "de cinci ori cu cifra 3" : 33×3+3/3 = 100. Problema 7 Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zângăneşte de gâze, pe o pagişte mică şi verde cu aria 3.5 hectare pasc doi cai de aceleaşi culoare şi prăsilă, care diferă între ei numai prin faptul că coada unuia e legată. Pagiştea are formă de paralelogram şi un cal mănâncă iarbă, mişcându-se pe diagonala acestuia, iar celălalt – pe laturi. Care din aceşti cai va mânca mai multă iarbă într-o oră, dacă au poftă de mâncare egală şi pătura vegetală a pagiştei este la fel pe toată suprafaţa? Problema 8 Opt numere 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9 trebuie de aranjat în pătrăţele astfel, încât fiecare din patru sume (în pătratul exterior, cel interior şi pe diagonale) să fie egală cu 20.

122

Problema 9 Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colţuri ale încăperii el a văzut trei saci de făină. Pe fiecare sac s-au aşezat trei mâţe, iar fiecare mâţă a avut pe lângă dânsa trei motănaşi. Se întreabă, câte picioare au fost la moară? Problema 10 Cum se poate cu un sac de grâu, măcinându-l să umpli doi saci, care au aceeaşi mărime ca şi sacul în care se află grâul? Problema 11 Mutaţi unul din beţişoare astfel, încât egalitatea să fie adevărată: a)

Problema 12 Doi pe drum s-au întâlnit şi trei cuie au găsit, Patru se vor întâlni – câte cuie vor găsi?

Prof. Rohatin Gabriela

123

Învăţăm să devenim prezentatori de ştiri TV

„Noaptea Muzeelor”

„Să ne cunoaştem oraşul!” – o lecţie „altfel” de geografie şi istorie Îndrumător: prof. Poustovan Diana

124

125

INFORMAŢII GENERALE DESPRE E.COLI Escherichia coli - denumirea ştiinţifică (nume prescurtat: E. coli) este o bacterie care trăieşte în intestinele organismelor cu sânge cald. E. coli este un tip comun de bacterii care pot ajunge în alimente, cum sunt carnea de vită şi legumele. Ceea ce este ciudat la aceste bacterii – şi la multe alte bacterii – este că nu sunt întotdeauna dăunătoare organismului. E. coli trăieşte în mod normal în intestinele omeneşti, unde ajută corpul să descompună şi să digere alimentele mâncate. Din nefericire, anumite tipuri (numite tulpini) ale E. coli pot ajunge din intestine în sânge. Aceasta este o boala rară, însă poate cauza o infecţie foarte gravă. O persoană care are o infecţie cu E. coli poate avea următoarele simptome:   

crampe stomacale şi dureri abdominale vomă diaree (uneori cu sânge)

E. coli poate fi transmisă de la o persoană la alta, dar infecţiile grave cu E. coli sunt mai frecvent legate de înghiţirea unor alimente care conţin bacteria: persoanele care mănâncă alimentele contaminate se pot îmbolnăvi. Câteva alimente care pot provoca intoxicaţia cu E. coli: ● carnea tocată de vită semipreparată (folosită pentru hamburgeri): ● legumele care cresc pe terenuri fertilizate cu bălegar de la vite sau spălate cu apă contaminată ● sucurile de fructe care nu sunt pasteurizate (pasteurizarea este un proces folosit pentru a neutraliza germenii din alimente) Căldura poate ucide E. coli, deci specialiştii recomandă gătirea cărnii de vită (mai ales cea tocată) până când este bine făcută şi nu mai are culoarea roz. Alegerea sucurilor pasteurizate este alt mod de a evita infecţiile posibile. În cele din urmă, unii experţi recomandă spălarea şi decojirea legumelor înainte de a le mânca. Însă alţii susţin că E. coli este greu de îndepărtat după ce a contaminat un aliment, ca spanacul, salata verde sau ceapa. În primul rând adulţii sunt cei responsabili cu prevenirea infecţiilor cu E. coli, preparând alimente cu carnea bine făcută, curăţând blatul de bucătărie atunci când gătesc cu carne şi urmărind cu atenţie avertizările şi retragerile de pe piaţă ale legumelor şi altor alimente contaminate. Şi copiii pot ajuta la prevenirea infecţiei. Iată trei metode: 

Când sunteţi la restaurant, comandaţi alimentele cu carne bine făcute!!! Mâncaţi carnea numai dacă este maronie în interior, nu roz !!! 126

 

Nu înghiţiţi apă din lac, mare sau din piscină!!! Dacă apa conţine fecale umane, poate conţine şi bacteria E. coli !!! Spălaţi-vă pe mâini întotdeauna după ce folosiţi toaleta şi înainte de a mânca!!! Fecalele conţin o mulţime de bacterii şi nu aţi vrea să mâncaţi din greşeală aceste bacterii !!! Material realizat de: prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura

PLĂGILE. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL RĂNIRILOR ■ Tipuri de plăgi: - tăieturi simple, cu afectarea exclusivă a pielii; - tăieturi complexe, când leziunea cuprinde, după caz şi osul, arterele, nervii, tendoanele şi organele interne. ■ Complicaţii: - sângerarea; - infecţia; - leziunile interne; - tetanos. ■ Primul ajutor în cazul rănirilor prin tăiere/îngrijirea plăgilor: ☺spălaţi zona afectată; ☺menţineţi o presiune constantă asupra rănii/plăgii cel puţin 5 minute; ☺acoperiţi rana/plaga şi opriţi sângerarea; ☺ţineţi ridicată, pe cât posibil, zona afectată a corpului deasupra nivelului inimii; ☺când sângerarea s-a oprit, fixaţi pansamentul cu ajutorul unui bandaj (Nu desfaceţi bandajul pentru a verifica starea plăgii! Asiguraţi-vă că bandajul nu este prea strâns, acest lucru putând opri circulaţia sanguină!) ☺anunţaţi persoanele adulte din şcoală (respectiv, orice profesor sau personal de pază/îngrijire) abilitate să sune la ambulanţă/112 (care va transporta rănitul la spital, dacă este cazul). ATENŢIE !!! * Rana nu se stoarce/masează - este pericol de septicemie! 127

*Corpii străini din plagă (după caz, corpurile contondente - cioburi, obiecte înţepătoare/ascuţite) nu se înlătură pentru a nu afecta şi mai mult rana, ci se aranjează bandajele în jurul plăgii, astfel încât ei să nu se poată mişca în timpul transportului la spital! ■ BANDAJAREA * Funcţiile bandajului: - protejarea împotriva infecţiilor: bandajul pe rană; - oprirea hemoragiei: bandaje compresive; - protejarea tăieturilor: bandaje de susţinere. * Pentru tratarea locală a unei răni se vor întreprinde următoarele acţiuni: ☺spălarea mâinilor; ☺oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute: comprese sterile, pansamente compresive; ☺controlul rănii: rănitul va fi dezbrăcat sau se va recurge la tăierea hainelor în zona rănii pentru a se putea aprecia locul unde se află rana, întinderea şi aspectul ei; ☺curăţirea rănii: în rană pot rămâne deseori corpuri străine (praf, fire de nisip, mici pietricele, pământ, bucăţele din materialul component al articolului de îmbrăcăminte respectiv), iar cea mai bună curăţire a plăgii se realizează turnând apa oxigenată, soluţie 3% - în spuma ce se ridică se antrenează majoritatea acestor corpi străini; ☺spălarea şi antiseptizarea rănii şi a zonei adiacente (înconjurătoare): rana se spală cu o soluţie de apă oxigenată, soluţie 3% sau soluţie de betadină; spălarea se va face folosind o bucată de tifon; după ce se spală rana, se trece la spălarea pielii din jur; se face apoi o dezinfecţie a pielii, prin badijonare cu alcool. ATENŢIE !!! Niciodată nu se dă cu tinctură de iod pe rană! ☺executarea pansamentului: - Faza 1. Nu punem nimic pe rană (în niciun caz, nu vom pune ulei sau alte grăsimi, deoarece acestea pot fi dăunătoare). - Faza 2. Aplicarea peste rană a câtorva comprese sterile, în aşa fel încât rana să fie acoperită. Dacă nu dispunem de comprese sterile, putem folosi bucăţi de cârpă curată. - Faza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vată (pansament absorbant). - Faza 4. Bandajarea trebuie să respecte următoarele reguli: * să fie făcută cu mişcări uşoare, fără a provoca dureri; *să acopere în întregime şi uniform rana şi circa 15 cm adiacenţi (de jur împrejur); *să nu aibă excesiv de multe straturi de faşă; *să nu fie prea strâns pentru a nu stânjeni circulaţia sângelui în zona afectată; *să nu incomodeze rănitul. Material realizat de: VOICA LUMINIŢA, formator judeţean pe probleme de prim ajutor

128

ADITIVII (E-urile) ÎN ALIMENTAŢIE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA ORGANISMULUI Nr. Tipul de Denumirea de Alimente care conţin Observaţii/Contraindicaţii crt. aditiv pe etichetă/ aditivul Forma de prezentare 1. E 110 Colorant galben Dulciuri, budinci Posibil cancerigen 2. E 123 Colorant roşu Bomboane, jeleuri, Posibil cancerigen brânză topită 3. E 124 Colorant roŞu Anumite mezeluri Toxic 4. E 127 EritrozinĂ Băuturi Provoacă cancer al tiroidei alcoolice,îngheţată, la animale. prăjituri,bomboane, răcoritoare 5. E 128 Roşu 2 g Carne de hamburgeri Mutagen şi toxic 6. E 211 Acid benzoic Băuturi răcoritoare Posibil cancerigen 7. E Sulfit Carne de Provoacă alergii 220/228 hamburgeri,fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet din vin 8. E 230 Bifenil Citrice Toxic 9. E 231 Ortofenilfenol Citrice Toxic, posibil cancerigen 10. E 233 Tiabendazol Citrice Toxic 11. E Nitraţi şi nitriţi Mezeluri, brânzeturi Posibil cancerigen 249/253 12. E 320 Butil Uleiuri vegetale, unt, Posibil cancerigen hidroxianixol supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat 13. E 425 Glucomanan Jeleuri Toxic respirator E 621 Glutamat Condimente, supe Provoacă efecte 14. monosodic concentrate neurotoxice/extrem de nociv. 15. E 950 Acetsulfam K Gumă de mestecat, Toxic, posibil cancerigen produse zaharoase, băuturi răcoritoare 16. E 951 Aspartam Băuturi răcoritoare Multiple efecte toxice 17. E 952 Ciclamat Citrice, gumă de Posibil cancerigen mestecat, băuturi răcoritoare, produse zaharoase 129

18.

E 954

Zaharină

Gumă de mestecat, produse Posibil cancerigen zaharoase, băuturi răcoritoare ■ Aditivii (E-urile) sunt listaţi în 24 de categorii, în funcţie de efectul lor: edulcoranţi (îndulcitori ) E950-E959; coloranţi E100- E180; acidifianţi şi reglatori de aciditate E327-E380; emulgatori E400-E500; antioxidanţi E300-E337 şi E384-E391; conservanţi E200-E290; gaze de ambalaj etc. ■ E-uri benefice Ele sunt folosite de mult în alimentaţie. Aşa este vitamina E (E306 tocoferol), un antioxidant natural care ajută la regenerarea celulelor; E407 (caragenan emulsifiant natural; E322 (lecitina - un puternic antioxidant natural; E421 (manitolul de cofetărie); E300 (vitamina B2- riboflavina); E440 (vitamina C naturală, denumită şi acid ascorbic natural; E140 (clorofila, un colorant natural folosit în patiserie, cofetărie, la fabricarea unor lichioruri şi a unor paste de dinţi şi produse cosmetice).

Material realizat de:

prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura

Aceste materiale au fost realizate în cadrul programului ,,Sănătate prin Educaţie’’, coordonat de

prof. Sandu Maria şi prof. Diaconu Laura.

130

131

Probleme de perspicacitate 1. Din cele 5 pătrate încearcă să obții 4 pătrate, mutând doar 4 bețe.

2. Odinioară, un rege avea un șirag de perle prețioase așezate într-un fel anume. Acest rege le număra mereu cu degetele, pipăindu-le . Oricum le-ar fi numărat, de la stânga continuând în jos sau de la dreapta continuând de asemenea în jos, el găsea întotdeauna 10. Odată, șiragul s-a desfăcut și regele a încredințat perlele giuvaergiului curții, ca să le așeze din nou cum au fost. Acesta, socotind perlele a observat că în total sunt 13. Mare poftă ar fi avut să-și însușească macar una din ele, că mândre și ispititoare mai erau! Regele a rămas foarte mulțumit de lucrul giuvaergiului și n-a observat niciodată că-i lipsește o perlă. De câte ori număra perlele ele ieșeau tot 10, oricum ar fi socotit. Cum a putut giuvaergiul să fure o perlă?

RĂSPUNS 1:

RĂSPUNS 2:

Prof. Terzea Anicuţa

132

PROBLEME DE LOGICĂ ŞI PERSPICACITATE 1. Pe o păşune sunt multe animale mici.Un elev trecând pe acolo îl întreabă pe paznic:  Sunt 100 de animale mici?  Nu, răspunse paznicul.Ca să fie 100, ar mai trebui un animal mic.Ele sunt o parte mânji, de patru ori mai mulţi viţei şi de şase ori mai mulţi miei decât mânji. Socoteşte tu, spune în continuare paznicul, câţi mânji sunt, câţi viţei şi câţi miei. REZOLVARE: 1+ 4+ 6=11 (părţi) 100- 1=99 9911= 9 (nr. mânjilor) 9 4=36 (nr. viţeilor) 9 6=54 (nr. mieilor) 2. Într-o zi ridichea roşioară A scos capul din pământ afară. Moşul în fuga mare a sosit. Trage ridichea. Ea nu s-a clintit Atunci pe babă o cheamă

REZOLVARE

Să-l ajute, fără teamă. Baba pe nepoată, nepoata pe căţel,

piaţă

Căţelul pe pisică, pisica pe şoricel Hei, rup! Hei, rup! cu toţii la un loc Ei au scos ridichea uriaşă de tot.

dulceaţă 133

450g

Baba, văzând o ridiche-aşa mare,

= 450g

I-a şi găsit întrebuinţare:

450  3= 1350g (dulceaţă)

Cu o treime merg la piaţă,

1350+ 450=1800g ( 2/3 )

Trei pătrimi din rest fac dulceaţă,

1800  2 = 900g ( 1/3 )

Şi patru sute cincizeci de grame,uite,

900 3 =2700g ( cântărea ridichea)

Le dau vecinului meu, cât mai iute! Socotiţi cu clasa-ndată: Cât cântărea ridichea toată?

3. Sub cerul înstelat, Păcală umbla-ngândurat: Cum să facă el un pod Să scape pe popă de glod? Când se întoarce iar la şură, Vede capre-n bătătură.

REZOLVARE:

Negre cu opt erau mai multe

albe

Decât cele albe şi cornute.

Din o sută câte-n total avea,

100

negre

Era tocmai ce-i trebuia.  Vai de mine şi de mine!...Auzitu-l-aţi nerodul? 1008=92(suma a 2 seg. egale) Măi!...Doar nu ţi-a dat prin minte

92: 2=46(capre albe)

Ca să-mi faci din capre podul!? 134

Scoate-mă, te rog, din această-ncurcătură!

R=46 capre albe

Capre albe câte-or fi fost în bătătură?

4.Fata moşului cea ascultătoare

REZOLVARE:

Ştiţi voi prin câte a trecut ea oare? După câte-a pătimit,

lăzi noi

Bunătatea i s-a răsplătit. Urcată în pod, se ştie,

lăzi vechi

Trebuia să-şi ia simbrie. În pod fata s-a urcat Şi mult s-a minunat. Lăzi erau patruzeci de toate Şi mai noi, şi mai uzate.

4/6 40: 8=5 (o parte, un segment) 5  6=30(lăzi noi) 5  2=10(lăzi vechi)

Diferenţa?...N-o mai lungim: Era cam de patru şesimi. . Socoteşte, fiindcă-i uşurel:

30 R=

Câte erau de fiecare fel?

Prof. Matyas Gabriela

135

Un grup de copii isteţi din clasa a VI-a A, dovedind temeinice cunoştinţe de limba engleză, a transformat un fragment al romanului « Călătoriile lui Gulliver » de Johnathan Swift din discurs indirect în discurs direct, punându-l, ulterior, cu mult succes, în scenă. Gulliver’s travels – short story after Johnathan Swift LUCA : My name is lemwel Gulliver ; I have been at sea as a ship’s doctor, Joining the crew of the Antelope on the 4th of May 1699 CRISTI ( shipwreck survivor) : As we set sail for the Dutch East Indies , a violent typhoon overtook us . He was one of the six men who managed toc limb aboard a lifeboat. LUCA : I swam and when I awoke I found myself unable tom ove on the beach of a small island. BOGDAN: (subject 1) : `Let’s tie his arms , lis legs and his hair with hundreds of Threads`. SEBASTIAN : (subject 2) : Òkay, but look! He’s struggling to get free…. Try to shower him with arrows!` MIRUNA : (subject 3) :` Put up the ladder, toc limb up near the giant’s face. Langro dehulsan!` LUCA : Ì’m hungry`! CRISTI : (the leader) :` Okay, bring him all kinds of delicious meats and barrels with the best french champagne`. (whispering to the cook) : `Put something in his wine to drug him.` VLAD : (subject 4) : ` Look! The mountain mani s falling asleep. Let’s take him to the city castle to meet our King.` BOGDAN : (subject 1) : `Monarch of monarchs, the mountain man was found on the beach ; we were trying to ask him questions but we didn’t understand his language.` MELA : (the King) : ` Teach him the Lilliputian language to fiind aut where he comes from and how he got here.` LUCA : `Most sublime majesty , i want to be free….` MELA : (to the audience ) : Àll the citizens of Lilliput must obey my orders; Do everything to look after his needs .` SEBASTIAN : (subject 2 ) : Àll right, but it is wiser to amuse the giant and make him feel comfortable and relaxed by dancing around him`. LUCA : I was happy to show my good will respecting their wishes and hoping for my freedom. CRISTI (the narrator ) : Only by serving the King and his people , Gulliver could get away from that terrible world. 136

The moral :

There are no just leaders, The people canâ&#x20AC;&#x2122;t decide for themselves, They yearn to be rulled.

137

Coordonator, Prof. Bota Teodora 138

JOCURI LOGICE TIP PUZZLE, cls. a IV-a B

LOTO MATEMATIC cu 6 table de joc şi 54 de jetoane.

SUDOKU (din japoneză, SU- cifra, DOKU- unică) este un joc cu reguli simple, dar cu soluţii complexe. Noi am înlocuit cifrele cu figuri geometrice. Vă invităm să vă jucaţi cu noi! Coordonator: prof. Belc Elena

139

140

18 000 de lei pentru Prima Şcoală Românească

Suma de 18 000 de lei a fost strânsă în urma organizării balului Rotary, bani care au fost donaţi Primei Şcoli Româneşti. Scopul proiectului promovat de Clubul Rotary Kronstadt a fost acela de a ajuta la reabilitarea, conservarea şi promovarea Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului. La balul caritabil, care a avut loc la finalul săptămânii trecute, au participat numeroase personalităţi ale oraşului nostru, care au licitat pentru mai multe obiecte de artă, dar şi excursii în străinătate. Printre cele mai importante obiecte licitate au fost două cărţi unicat. Cecul cu suma de aproape 18.000 de lei, bani adunaţi în urma evenimentului, a fost înmânat directorului Primei Şcoli Româneşti, de către membrii Clubului Rotary Kronstadt. „Ne bucurăm pentru această reuşită şi ne gândim să continuăm seria proiectelor aici la Prima Şcoală Românească”, a spus Dorian Lungu, preşedintele Clubului Rotary Kronstadt. „Vă daţi seama ce bucurie este acum pe capul nostru. Mulţumim din suflet rotarienilor pentru această implicare”, a spus pr.prof.dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima Şcoală Românească. Conducerea muzeului spune că va folosi întreaga sumă pentru repararea casei Barack, clădire ce adăposteşte lucrări importante de patrimoniu.

141

Strada Sforii din Braşov, cea mai îngustă stradă din Europa

O stradă din Brașov care are o lățime medie de doar 123 de cm este catalogată drept cea mai îngustă stradă din Europa. Ulița se află chiar în cetatea Brașovului și leagă străzile Poarta Schei și Cerbului. Dacă te vei plimba pe una dintre cele două amintite mai sus, doar un indicator cu o săgeată îți arată că treci printr-o intersecție. Altfel, mai mult ca sigur că nici nu o vei observa. Istoria străzii este una la fel de interesantă. Aceasta a fost construită încă din secolul XVII, fiind inițial realizată pentru a facilita accesul pompierilor în caz de nevoie. Strada măsoară la cel mai îngust punct al său doar 111 cm iar în cel mai lat numai 135 de cm. Una dintre legendele acestei străzi care are o lungime de 80 de metri spune că aici obișnuiau să se întâlnească tinerii îndrăgostiți. Prof. Dragomirescu Carmen

142

PORŢILE BRAŞOVULUI Şapte - cifră magică pentru care încă din antichitate oamenii au găsit semnificaţii speciale: vechii greci alegeau în fiecarea an pe cei mai buni şapte tragedieni şi comedianţi ai lor şi îi cinsteau. La fel procedau romanii antici cu cei şapte înţelepţi... Roma s-a clădit pe cele şapte coline... “Cele şapte minuni ale lumii”, veritabile lucrări de artă şi arhitectură, constituie un alt exemplu în care cifra şapte capătă o valoare specială. Întemeiat în secolul al XIII-lea, Braşovul a fost una din cele şapte cetăţi colonizate cu saşi în Transilvania. Devenind, în scurt timp, cel mai important centru urban al Transilvaniei, punct strategic situat la întretăierea celor mai importante drumuri comerciale care traversau Carpaţii, şi-a consolidat identitatea prin cele şapte porţi de acces în Cetate. Între secolele XIV-XVII, Braşovul medieval a avut trei porţi care asigurau intrările în Cetate.

Brașovul la sfârșitul secolului al XVII-lea Poarta Străzii Vămii se afla la capătul străzii Vămii (azi Strada Mureşenilor, în dreptul Rectoratului) şi făcea legătura cetăţii cu zona Braşovului Vechi. Aici se încasa vama de la negustori, majoritatea români. Strada Vămii, unde începea principalul drum comercial spre Ţara Românească, prin pasul Bran, găzduia negustorii munteni. În limbile latină, germană şi maghiară, numele ei era Strada Mănăstirii, după mănăstirea dominicană întemeiată la capătul inferior al străzii în secolul al XIV-lea. Poarta era un bastion în formă de potcoavă, cu un pod mobil peste şanţul de apă. Pe poarta de trecere era un ceas, iar de la poartă la stradă era un coridor boltit care se putea bloca cu grilaje. Pe această poartă a intrat în oraş, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul, înfăptuitorul celei dintâi uniri a Ţărilor Române. Avariată de cutremurul din 1738, în 1836 a fost demolată pentru fluidizarea circulaţiei în oraş. A fost înlocuită, în 1838, cu o poartă - a doua Poartă a Vămii - ce imita Poarta

143

Brandenburg din Berlin, demolată şi ea în 1891 pentru a permite accesul tramvaiului cu aburi. Poarta Străzii Porţii a fost ridicată în secolul al XIV-lea, odată cu primele fortificaţii, în vederea preîntâmpinării pericolului otoman şi făcea legătura cu zona Blumăna. Construită la capătul străzii principale care se numea Strada Porţii (fosta Uliţă a Căldărarilor, Strada Regele Carol, azi Republicii) găzduia negustorii din Moldova. Intrarea se făcea la fel, pe un pod mobil. Afectată de numeroase incendii, a fost demolată în 1857. Menţionată încă de la 1464, Poarta Străzii Negre ( la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu) a avut o existenţă efemeră. În 1873 a fost demolată împreună cu bastionul ce aparţinuse breslei tăbăcarilor. Poarta Ecaterinei este singura poartă medievală rămasă până astăzi. Construită în 1559, pe trei niveluri, prezintă în partea superioară patru turnuri mici dispuse în colţurile turnului patrulater ce simbolizau dreptul paloşului al cetăţii, iar în partea frontală stema medievală a Braşovului.

Poarta Ecaterinei

Poarta Şchei

În anul 1803 locuitorii din Şchei au cerut magistratului oraşului construirea unei alte porţi, care să asigure accesul în Cetate. Finalizată în 1820, noua poartă - Poarta Târgul Cailor – se afla la capătul străzii Târgul Cailor (azi Strada George Bariţiu, în dreptul Arhivelor Statului). Deoarece, în continuare traficul în această zonă era greoi, între 18271828 s-a construit Poarta Şchei, monument care poate fi văzut şi astăzi. Prof. Văleanu Ramona

144

Masivul Postăvarul Munţii Postăvarul (în maghiară Keresztény-havas, în germană Schuler) sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor de Curbură, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este vârful cu aceeaşi denumire, Vârful Postăvarul (numit popular „Postăvaru”, fără ,, l’’), având 1 799 m. Aşezare şi limite Munţii Postăvarul fac parte din Carpaţii de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra Mare grupul de Munţi ai Bârsei. Sunt localizaţi între depresiunea intracarpatică a Braşovului, deasupra căreia se înalţă cu peste 1200 m şi versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Fiind înconjuraţi de arii depresionare întinse, de văi adânci şi culoare largi, Munţii Postăvarul se detaşază din depărtare ca o unitate montană impunătoare, deşi altitudinea lor maximă nu depăşeşte 1800 m. Depresiunea Braşovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Bârsei şi „golful” Zărneştilor formează limita lor nordică şi vestică. Poala nordică a muntelui este înconjurată de oraşul Braşov şi de zona sa industrială. În est, valea pitorească a Timişului, cu salba ei de staţiuni climaterice, îi separă de Piatra Mare, cu care se aseamănă totuşi atât de mult în unele particularităţi ale peisajului. Spre sud sunt despărţiţi de Masivul Bucegi prin cursul superior al Pârâului Mare (Valea Ghimbavului), iar în sud-est valea largă a Râşnoavei (afluent al Prahovei) îi separă de culmea prelungă a Clăbucetului Baiului. Între aceste limite, Munţii Postăvarul au o suprafaţă de aproximativ 173 km2. Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi - Stoica Postăvarul din Schei (vechi cartier românesc al Braşovului), de la începutul secolului al XVIII-lea. În arhive a fost descoperit un document în care apare stâna „Posztovarul sive Christianul”, ceea ce înseamnă că noul proprietar era la acea dată comunitatea din comuna Cristian, din apropierea Braşovului (P. Binder, 1973). Este explicată în acest fel şi denumirea Cristianul Mare sub care mai este cunoscut Vârful Postăvarului (l 804 m).

Geologie şi relief Masivul Postăvarul, situat în nord-est între valea Cheii, valea Timişului şi Poiana Braşov, atinge înălţimea maximă (1804 m) în vârful cu acelaşi nume. Corespunde unei culmi 145

montane alungite pe direcţia nord-est- sud-vest şi ramificaţiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vârstă jurasică şi din conglomerate şi gresii cretacice. Prezenţa calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul şi semeţia Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimţată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile Râşnovului care deşi, sunt de dimensiuni relativ reduse, impresionează, vizitatorii prin sălbăticia lor. De altfel, întregul relief, care domină pe dreapta Valea Cheii, cu pereţii săi abrupţi îmbrăcaţi în trene imense de grohotiş, merită a fi văzut. Vârful Postăvarul se continuă spre sud prin culmea prelungă, larg rotunjită, Spinarea Calului, pe care se face legătură cu Munţii Predealului.

Clima Poziţia geografică a Munţilor Postăvarul în cadrul Carpaţilor de Curbură, caracterizaţi printr-o mare diversitate a circulaţiei maselor de aer, imprimă trăsături distincte elementelor climatice. În circulaţia atmosferică se remarcă întrepătrunderea maselor de aer mai umed din vest şi nord-vest cu cele de nuanţă continentală din est. Elementele climatice se diferenţiază în primul rând în funcţie de altitudine (între poale şi vârful cel mai înalt există o diferenţă de nivel de peste 1300 m) şi de caracteristicile suprafeţei subiacente. În tabelele 1 şi 2 sunt redate valorile medii multianuale pentru principalii parametri climatici. Culmea Postăvarului este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0° şi 2°C. Primele îngheţuri pot să apară la începutul lunii septembrie, iar ultimele s-au înregistrat chiar şi în iunie. În partea superioară a muntelui, iarna poate să dureze 4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între 8°C şi 14°C) se înregistrează în iulie. La poalele muntelui, în Braşov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C.

146

Hidrografia Munţii Postăvarul sunt drenaţi de o reţea hidrografică densă ale cărei particularitaăţi reflectă condiţiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparţine bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est, valea Râşnoavei şi o serie de afluenţi mai scurţi aparţin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lungă, Vama, Valea Draga, Vlădetul sunt tributare Timişului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetăţii, Valea Cărbunari, Valea Poienii şi Valea Cheii se varsă în Ghimbăşel. Poiana Braşov este drenată de mănunchiul de afluenţi ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munţilor Postăvarul se varsă în canalul Timiş - Ghimbăşel care traversează oraşul Braşov. Vegetaţia şi fauna prezentate în câteva imagini

147

Ştiaţi că.... -

Poiana Brașov este cea mai cunoscută stațiune montană din România și este căutată de turiști în toate anotimpurile. În 1906 a devenit stațiune turistică de schi și doar trei ani mai târziu a avut loc prima Competiție de Schi din România. În anul 1951, Poiana Brașov a găzduit Jocurile Internaționale de Iarnă studențești.

În timp, staţiunea a devenit un important centru turistic naţional. Astăzi, lungimea totală a cablurilor care transportă turiştii depăşeşte 10500 m. Simultan, pot călători pe deasupra masivului 7000 de turişti, în nouă mijloace de transport pe cablu: Vârful Postăvarul are o înălțime de 1799 de metri și se poate ajunge la el pe jos, pe traseele marcate sau cu una dintre telecabinele care pleacă din Poiana Brașov : două telecabine, o telegondolă şi şase teleschiuri.

Sunt două telecabine, prima -1- (Capra Neagră) face legătura între Poiana Brașov şi Vf. Postăvarul (1799 m), iar cea de-a doua -2- (Kanzel) face legătura între Poiana Brașov și Vf. Cristianul Mare (1704 m).

În Poiana Ruia a fost construit un lac imens care poate fi observat atât din telecabină, gondolă, cât și de pe pârtie. Acesta alimentează instalațiile de zăpadă artificială, asigurând zăpada necesară pentru schiat pe pârtii.

Prof. Fȕlöp Monika

148

149

Şinca Veche – Istoricul Satul Şinca se află la câţiva kilometri de Perşani, în străvechea Ţară a Făgăraşului, la 45 de kilometri de Braşov şi 22 de kilometri de Făgăraş. Ca să ajungi la Şinca nu este greu deloc. Până şi drumul până acolo este de o frumuseţe încântătoare, prezicând parcă o frumuseţe şi mai mare la numai doi kilometri de acest sătuc, unde dăinuieşte de mii de ani un loc plin de mister. Locul mai poartă şi numele de Templul Ursitelor sau Templul de la Şinca Veche, deoarece nu s-a putut stabili cu exactitate dacă este un lăcaş ce cult creştin sau păgân, date fiind inscripţiile din interior şi faptul că are două altare, lucru nemaiîntâlnit în bisericile creştine. Templul este format din cinci încăperi, în care se găsesc două altare. Pereții sunt desenați cu diverse semne, dar și cu texte într-o limbă uitată sau necunoscută. Peretele altarului are inscripţionat un portret despre care se spune că este al Mântuitorului şi două simboluri: o stea cu şase colţuri, cunoscută sub numele de Steaua lui David şi cercul Yin-Yang.Pe baza acestor informații s-a încercat determinarea vârstei acestui templu. Nimeni nu a reușit să-i atribuie o vârstă reală, cu toate acestea există specialiști care susțin că este de origine dacică sau chiar proto-creștină. Alte voci sunt de părere că templul este mult mai vechi de atât, având peste 7000 de ani vechime. Indiciile arata ca aşezământul ar fi fost construit în jurul anului 1700 de către o comunitate de călugări ortodocşi, insa este greu de crezut că mănăstirea din peşteră a putut fi construită după 1700 pentru ca in acea perioada mănăstirile ardelene erau dărâmate de către austro-ungari.

Legende si mistere La Şinca Veche se vine pentru legendele şi misterele din jurul acestui lăcaş săpat în piatră, care se spune că este binecuvântat de Dumnezeu şi este un loc aparte, plin de energie pozitivă. „Templul Dorinţelor” este un loc de reculegere şi de împlinire a bunelor dorinţe, dar, totodată, locul unde se petrec fenomene paranormale, după părerea unora. Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni. Localnicii şi alţii care l-au vizitat susţin că în acest loc visele se îndeplinesc, dacă ai inima curată şi plină de dorinţă. Unii localnici spun că aici 150

se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din cer, care le încântă auzul, şi, cu toate că se auzeau vocile foarte clar şi muzica era bisericească, nu au putut distinge cuvintele. Sătenii din Şinca Veche sunt convinşi că templul are puteri miraculoase. Spre întărirea misterului, se spune că pe fotografiile care se fac aici apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii. Faptul că aici s-ar petrece fenomene bizare este întărit şi de oameni care nu aparţin locului. Exemplul cel mai elocvent a fost relatat de către un reporter a ziarului „Monitorul de Braşov”, care venit, în 1996, la Templul Ursitelor pentru a realiza un material jurnalistic. El a avut supriza să constate că aparatul său de filmat se oprea şi pornea înregistrarea după „bunul său plac”. La vizionarea materialului, au putut fi observate imagini pe care la momentul filmării cei prezenţi în peşteră nu le văzuseră. Imaginile filmate înfăţişau sfere de lumină şi o siluetă îmbrăcată în vesmânt de culoare închisă.

Atraşi de misterul locului aici sosesc oameni din toată ţara şi din toate colţurile lumii. Americani, japonezi, italieni, români din ţara Făgăraşului sau din toate regiunile ţării, oameni bătrâni, bonavi, mame cu copii, tineri în căutare de alinare sau de senzaţional vin la templul făcător de minuni. Şinca Veche - Moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul Mai sus de acest stravechi locas de cult se afla o manastire de calugari ce poarta hramul Sfantului Ierarh Nectarie Taumaturgul. Paraclisul in care se savarsesc slujbele pastreaza cu cinste si o particica din Moastele Sfantului Nectarie. Monahii sunt foarte primitori, iar slujbele se fac in mod regulat, spre o continua rugaciune. Sinca Veche este un loc de liniste si rugaciune. Natura este darnica, iar monahii iubitori. Dincolo de orice controverse şi speculaţii, Templul de la Şinca Veche este un loc de reculegere ideal, de un mister şi o puritate cu totul aparte. Prof. Stanciu Gabriela Prof. Ioniţă Cristian 151

152

Urmează-ți visul... Marele compozitor rus, Piotr Ilici Ceaikovski sau Pyotr Ilyich Tchaikovsky s-a născut la data de 7 mai 1840, în Votkinsk într-o familie înstărită. Tatăl său, Ilia Petrovici Ceaikovski, a fost inginer cu rang de locotenent - colonel în Departamentul Minelor iar mama sa, Alexandra Andreevna d'Assier, făcea parte dintr-o familie înstărită de origine franceză. Ambii părinţi erau iubitori de arte şi în special de muzică dar cu toate acestea, muzicianul a fost îndrumat de către familia sa către o carieră în magistratură. După ce îşi termină studiile de Drept, Ceaikovski ocupă pentru o scurtă perioadă funcţia de secretar la Ministerul Justiţiei dar studiile sale nu se încheie aici. Pasiunea pentru muzică l-a determinat să se înscrie la Conservatorul din Moscova când avea 22 de ani. Aici a studiat flautul, pianul, orga, orchestraţia şi compoziţia. Peste patru ani, este numit profesor de teorie muzicală la Conservator. Poate nu știați, dar Piotr Ilici Ceaikovski este cel care a contribuit la restaurarea muzicii de balet. Lacul Lebedelor (1876), Frumoasa din pădurea adormită (1889) şi Spărgătorul de nuci (1892) sunt creaţii care au redefinit la nivel internaţional muzica de balet. În anul 1881 este premiat de ţarul Alexandru al II-ea, iar în anul 1888, succesorul său, Alexandru al III-lea, pentru care scrisese Marşul Încoronării, îi oferă o generoasă pensie pe viaţă. Ceaikovski începe să dirijeze începând cu anul 1886. Lucrările sale s-au bucurat de o primire entuziastă, iar peste cinci ani, în 1891, Ceaikovski are onoarea să inaugureze celebra sală de concerte Carnegie Hall din New York. Lui Piotr Ilici Ceaikovski i-a plăcut să transfere în muzică tragicul şi pasiunile umane, cu o generozitate şi o hipersensibilitate ieşită din comun. Ceaikovski nu admitea existenţa unei muzici care să fie doar un joc sonor lipsit de scop. Muzica sa este una de o imensă putere interioară şi de un farmec extraordinar. După ce a consumat apă contaminată din râul Neva, compozitorul moare de holeră la 53 de ani. Pe lângă această cauză oficială a morţii sale , au apărut tot felul de speculaţii. Muzicianul a fost înmormântat la cimitirul Alexandr Nevsky din Sankt Petersburg şi a beneficiat de funeralii naţionale. prof. Anca Goran 153

154

20 de sfaturi de la Maria Montessori pe care trebuie să le ştie toţi părinţii

Maria Montessori a fost un medic şi pedagog italian care a descoperit şi a perfecţionat o metodă de educaţie a copiilor, care pune accentul pe dezvoltarea independenţei şi pe o intervenţie redusă a adulţilor, astfel încât copiii să-şi poată exprima şi dezvolta talentele native. Metoda pe care ne-a lăsat-o moştenire îi ajută pe copii să fie ordonaţi, să se concentreze asupra activităţilor pe care le fac şi să ia cele mai bune decizii fără a fi stimulaţi de recompense sau speriaţi de pedepse. Iată doar câteva exemple de personalităţi care au fost educate în sistemul de învăţământ montessorian: Steve Jobs, fondatorul Apple, scriitorul Gabriel Garcia Marquez, actorii Michael Douglas şi Hugh Grant, Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com, Larry Page şi Sergey Brin, fondatori ai Google, Bill Gates, fondatorul Microsoft, dar şi moştenitorii Coroanei britanice, prinţul William şi prinţul Harry. Am selectat 20 de sfaturi ale Mariei Montessori, care, dacă ar fi citite de părinţi o dată pe săptămână, relaţia lor cu copiii nu numai că s-ar îmbunătăţi, dar ar trece la un alt nivel : 1. Copiii învaţă totul din mediul înconjurător. 2. Respectă copilul în toate manifestările lui. 3. Oferă-i libertate de mişcare în siguranţă. 4. Oferă-i libertatea de a alege. 5. Dă-i şansa să câştige tot mai multă independenţă. 6. Învaţă-l prin prezentarea activităţii, nu prin corectare. 7. Împlineşte-i nevoile şi, în acelaşi timp, ajută-l să vadă care sunt şi nevoile celorlalţi. 155

8. Ai răbdare.

Dacă un copil are nevoie de mai mult timp pentru a învăţa ceva,

acordă-i-l. 9. Un copil care este criticat frecvent învaţă să-i judece pe alţii. 10. Dacă un copil se simte acceptat, învaţă să aibă încredere în el. 11. Respectă-ţi copilul atunci când a greşit şi îşi poate repara greşeala. Opreşte-l atunci când acţiunile pe care vrea să le facă sunt potenţial periculoase. 12. Nu-ţi vorbi de rău copilul, indiferent dacă acesta este sau nu de faţă. 13. Concentrează-te mai degrabă pe ceea ce vrei să educi bun în el, nu pe răul pe care vrei să-l eviţi. 14. Întotdeauna fii pregătit să răspunzi când te solicită copilul, căci atunci are nevoie de ajutor. 15. Când nu are nevoie de ajutor, nu interveni. 16. Nu întrerupe un copil când este concentrat asupra unei activităţi: se odihneşte, lucrează sau doar îi observă pe alţii. 17. Un aspect foarte important este mediul în care locuieşte copilul şi în care nu trebuie să se regăsească obiecte inutile. 18. Întotdeauna vorbeşte şi comportă-te cu copilul având cele mai bune maniere şi oferă-i tot ce ai mai bun în tine. 19. Ajută-ţi copilul să-şi depăşească imperfecţiunile. Fă acest lucru cu grijă, reţinere şi în linişte, cu înţelegere şi dragoste. 20. Ajută-l pe copil când caută o activitate şi fii neobservat atunci când şi-a găsit-o deja. ( www. facebook.com)

Tehnica celor două soluţii, în sprijinul părinţilor Indiferent de ceea ce face copilul, poţi folosi aceste trei cuvinte pentru a readuce ordinea: „Ai două soluţii”. Această frază, prin care oferi copilului varianta de a alege te va ajuta de fiecare dată. De ce? Pentru că vă oferă amândurora – copil şi părinte – sentimentul de control. Copilului îi place să deţină controlul. La fel şi părintelui. Prin faptul că primeşte două soluţii copilul simte că alegerea finală îi aparţine, chiar dacă asta înseamnă să oprească o activitate pe care o face în acel moment.

156

Câteva exemple: „Ai două soluţii: Te îmbraci cu haina aceasta sau aceasta.” „Ai două soluţii: Mai rămânem în parc 10 minute peste timpul limită, dar nu mai ai timp să faci… sau mergem acum şi vei avea timp să faci …” „Ai două soluţii: mergi pe bicicletă cu casca de protecţie sau laşi bicicleta acasă.” „Ai două soluţii: Poţi colora cu creioanele doar pe hârtie sau le strângi de tot.” „Ai două soluţii: laşi trenul să se odihnească în timp ce mâncăm sau îl punem deoparte până mâine”.

Ce faci când nu reuşeşti să ajungi la o înţelegere cu copilul? În aceste cazuri trebuie să faci un pas înapoi pentru 2-3 secunde şi să înţelegi motivul. Este supărat? Este obosit? Îi este foame? Care este motivul pentru care este puţin mai dificil? Apoi, opreşte ceea ce faci şi mergi lângă el. Stai la acelaşi nivel cu el, priveşte-l în ochi şi vorbeşte-i calm. Explică-i situaţia. Învaţă-l să înţeleagă ce îi oferă o soluţie şi ce îi oferă alta. Oferă-i o îmbrăţişare, un pupic, o mângâiere. Copiii au nevoie în permanenţă de a fi ghidaţi. Încurajează-i independenţa, lasă-l să se simtă inclus în decizii – mai ales în cele care îl privesc – iar tu fii constant, arătându-i în acelaşi timp înţelegere, afecţiune, respect şi multa iubire.

Prof. Lucia Laurentiu

157

Există multe idei despre cum să creşti copiii. Unii părinţi adoptă metodele utilizate de propriii lor părinţi, alţii primesc sfaturi de la prieteni. Unii citesc cărţi despre “meseria de părinte”, alţii participă la cursuri organizate de şcoli sau alte instituţii. Literatura de specialitate prezintă mai multe tipuri de stiluri parentale. Să ne cunoaştem părinţii! Stilul autoritar. Părinţii ce adoptă acest stil combină controlul puternic cu nivelul redus al afecțiunii sunt puţin deschiși informaţiilor sau influenţelor ce vin din partea copiilor lor. Ei își percep rolul ca fiind acela de a crea reguli, de a disciplina şi a planifica. Aceștia aşteaptă ca ordinele să fie executate fără niciun fel de explicaţie şi nu ezită să utilizeze forța atunci când acţiunile sau ideile copilului sunt în conflict cu ceea ce cred părinţii că e bine. Deşi pot simţi afecţiune pentru copiii lor, aceasta este rar exprimată verbal sau comportamental. Stilul permisiv este opusul stilului autoritar, el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Indulgența este nota definitorie în cadrul acestui stil parental. Părinţii nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită pe cât posibil confruntările. Stilul neglijent se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură atât a controlului, cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile lor interese, care ”fug” de responsabilităţile lor parentale. Copiii sunt situați la distanță de părinții lor. Stilul autorizat este specific părinţilor calzi, afectuoşi, care comunică bine cu copilul lor. Părinții ce aparțin acestui stil respectă autonomia şi independenţa copilului, ţinând seama de părerile lui şi îşi mențin cu fermitate deciziile și poziția, explicându-i copilului motivele şi punctul lor de vedere. Ei acordă copilului o anumită libertate şi stimulează dezvoltarea treptată a independenței lor. Familiile în care există un dialog continuu, o rezolvare amiabilă a conflictelor, respect reciproc, precum şi flexibilitate sunt familii în care adolescenţii par să aibă mai multe rezultate pozitive. Stilul indulgent se caracterizează prin faptul că părintele îi permite copilului să se manifeste cum vrea el, fără să-i impună prea multe restricţii. Filosofia de viaţă a părintelui care adoptă acest stil este: ,,Copiii vor înflori singuri la timpul potrivit”. Pentru el, cea mai mare valoare o reprezintă libertatea de expresie atât verbală, cât şi artistică. Părintele indulgent manifestă sensibilitate la drepturile altora, se consultă cu copilul atunci când ia o decizie, manifestă căldură şi interes faţă de tot ceea ce face copilul, iar cazurile în care îl pedepseşte sunt foarte rare. Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui şi nici nu manifestă frecvent trăiri emoţionale pozitive pentru el. Mai mult chiar, în unele cazuri 158

duse la extrem, lasă de înţeles că acesta este ,,în plus”, reprezintă o povară de care s-ar putea lipsi oricând. Filosofia de viaţă pe care o sugerează este: ,,În viaţă nu te poţi baza pe nimeni altcineva decât pe tine însuţi”. Părintele protector este aparent un părinte model: el este extrem de atent la nevoile copilului şi se dedică cu toată fiinţa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere acestuia securitate, deoarece conştientizează că un copil este o fiinţă foarte fragilă, care are nevoie în permanenţă de sprijin şi de protecţie; educaţia pe care o acordă copilului se clădeşte în jurul ideii că ,,Nu tot ce zboară se mănâncă” şi are grijă să îşi înveţe copilul, în primul rând, să fie precaut şi rezervat faţă de tot ceea ce vine din afara familiei. Din păcate, uneori protecţia acordată copilului este exagerată. ”Povestea cuiului” A fost odată un băiat cu un caracter foarte urât.Tatăl lui i-a dat într-o zi un săculeț cu niște cuie și i-a spus să bată câte un cui în ușa grădinii, de fiecare dată când iși pierde cumpătul sau se ceartă cu cineva. În prima zi a bătut treizeci și șapte de cuie în ușă. Săptămânile ce au urmat a învățat să se controleze și numărul cuielor bătute în ușă s-a micșorat de la o zi la alta. Descoperise că este mult mai ușor să te controlezi decât să bați cuie într-o ușă. În sfârșit, a sosit ziua în care băiatul nu a mai bătut niciun cui în ușă. S-a dus, prin urmare, la tatăl său să-i spună că nu a mai bătut niciun cui în acea zi. Tatăl lui i-a spus atunci să scoată un cui din ușă pentru fiecare zi care trece și în care nu-și pierde răbdarea. Zilele au trecut și, în sfârșit, băiatul a putut să-i spună tatălui că a scos toate cuiele din ușă. Tatăl l-a condus pe băiat până în fața ușii și i-a spus:”Fiule, te-ai purtat foarte bine, dar privește câte găuri sunt în ușă! Nu va mai fi niciodată ca înainte! Când te cerți cu cineva și îi spui lucruri urâte, îi lași o rană ... Poți înfige un cuțit într-un om și să-l scoți imediat, dar rana va rămâne pentru totdeauna. Nu are importanţă de câte ori te vei scuza ... rana va rămâne”. Așa că, aveți grijă la câte răni provocați celorlalți!

Prof. Mihaela Pintea

159

FII ALĂTURI DE COPILUL TĂU! IDEI PENTRU PĂRINŢI

A fi părinte înseamnă a căuta permanent soluţii la problemele, simple sau complicate, pe care le ridică creşterea şi educarea copiilor; A fi părinte este “o meserie” extrem de dificilă, pentru care suntem destul de puţin pregătiţi şi instruiţi; Cei mai mulţi dintre noi considerăm că ştim cum să ne creştem copiii, cum să ne comportăm cu ei, cum să îi sprijinim şi să îi înţelegem. Dar sunt situaţii când bunele intenţii nu sunt suficiente; Copiii au nevoie de dragoste, de securitate materială şi de un comportament constant, adecvat situaţiilor generale în relaţia părinte-copil; Părinţii îşi pun mereu întrebări:<< Am procedat bine?>>,<< Cum ar trebui să procedez?>>, <<De ce se poartă copilul meu aşa?>>. Dar atunci când nu ştim răspunsul, apelăm destul de puţin la surse de informaţii specifice sau la specialişti care ar putea să ne vină în ajutor. Chiar dacă problemele par simple şi la îndemâna oricui a le rezolva, practica a demonstrat că dacă ele sunt tratate superficial sau ignorate pot conduce la comportamente inadecvate, dezadaptative, cu repercursiuni în structurarea personalităţii copilului şi evoluţiei lui către stadiul de adult.

Profesor consilier şcolar, Mirela Popa

160

161

Gaudeamus igitur... cântecul de despărțire cu iz de izbândă ne duce cu gândul la o gară, iar notele apăsate la șuierul trenului. Poftiți în vagoane! Aveți bilet? La ce clasă? Vă conducem toți cei ce v-am pregătit pentru drum: părinții care v-au plămădit frumos și care v-au învățat primele reguli ale călătoriei; doamnele învățătoare și noi, dirigintele voastre, alături de întregul corp profesoral. Fiecare dintre noi a pus ceva în bagajul vostru, e drept că unii dintre noi au forțat lucrurile și au îndesat zdravăn de tot. Chiar dacă aveți bilete la clase diferite, fiecare are loc în tren. Care este destinația? Unii îl credem trenul vieții, alții, trenul reușitei și al izbânzii în viață, iar pentru alții poate fi ... ultimul tren. Privind înapoi veți simți din nou căldura unei zile de vară, atingerea vântului ce se joacă în părul vostru, veți vedea chipurile tuturor triste, lacrimi udând obrazul colegilor, ultima strigare a clopoțelului în clasă și drumul către școală pe care-l veți parcurge doar în plimbare, uneori, ca o reîntoarcere în locul copilăriei. Profesori diriginţi: Carmen Ionescu și Maria Dobai

Clasa a VIII-a A Dirig.prof. Dobai Maria

Clasa a VIII-a B Dirig.prof. Ionescu Carmen 162

Soluții la “problemele glume” SOLUTII

Soluţia Problemei 1

Solutia Problemei 2 În nici o direcţie. Trenul electric nu face fum.

Soluţia Problemei 3

Soluţia Problemei 4 Distanţa între suprafaţa pământului şi cerc va fi aproximativ 1.6 m. Această distanţă este suficientă, ca sub cerc să treacă chiar un om de statură mică. Soluţia Problemei 5 Cuvintele spuse nu sunt juste, deoarece 16 nu se împarte fără rest prin 3. Soluţia Problemei 6 a) 111–11 = 100; b) 99+9/9 = 100; c) 5×5×5–5×5 = 100. Soluţia Problemei 7 Mai multă iarbă va mânca acel cal, coada căruia e legată: el nu va fi sustras de la mâncare pentru ca să alunge musculiţele. Soluţia Problemei 8

163

Soluţia Problemei 9 Două picioare ale morarului, deoarece mâţele şi motănaşii au labe . Soluţia Problemei 10 Trebuie unul din cei doi saci goi de-l pus înăuntrul celuilalt şi apoi de-l umplut cu grâu măcinat.

Soluţia Problemei 11 a)

b) sau

Soluţia Problemei 12 Cel mai probabil, că nimic nu vor găsi.

164