Pe aripile copilăriei by Dana Bumbea

ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1, BRAȘOV

1 / 313

ECHIPA REDACŢIONALĂ: Coordonatori: prof. Pintea Mihaela prof. Palade Simona Claudia prof. Sandu Maria prof. Bumbea Dana prof. Palcău Otilia prof. Iordache Valeria prof. Terzea Anicuța Coordonator onorific : prof. Laurențiu Lucia

prof. Jurcă Odetta prof. Belc Elena Membrii echipei: prof. Ştefan Daniela prof. Diaconu Laura prof. Vătăşescu Maria prof. Bîrsan Luminița prof. Dragomirescu Carmen prof. Lefter Anca prof. Manea Clara prof. Ciocoiu Maria prof. Dumitrache Mădălina prof. Aldea Amos prof. Lita Ana Maria prof. Borulea Iuliana prof. Pivodă Mihaela prof. Georgescu Carmen prof. Horneț Simona prof. Farcaș Adeluța prof. Salvan Gina prof. Fulop Monika

prof. prof. prof. prof.

Militaru Ionela Bucuță Anca- Despina Handoca Genoveva Hurubean Adriana

prof. Stanciu Gabriela prof. Gatea Sorin prof. Păun Laurian prof. Manea Florin prof. Văleanu Ramona prof. Salvan Gina prof. Bota Teodora prof. Mateșan Ildiko prof Oancea Valeria prof. Matyas Gabriela itinerant Handoca Genoveva logoped Șușcă Elena cons. șc Militaru Ionela bibl. Chiru Ioana

ISSN 2457 – 192x ISSN-L 2457 – 192X

2 / 313

Vă invităm pe aripile copilăriei! - editorial-

3 / 313

Editorial: Vă invităm pe aripile copilăriei!

Articole în această ediţie:

Vă invităm pe aripile copilăriei!

Fiecare toamnă anunță ceva

- editorial – prof. Pintea Mihaela

nou, un început de drum pe care pașii

Carte de vizită prof. Palade Simona Claudia prof. Laurențiu Lucia Creativitatea şi spiritul de echipă, garanţi ai proiectelor de impact prof. Bumbea Dana prof. Sandu Maria prof. Văleanu Ramona prof. Iordache Valeria prof. Fulop Monika bibl. Chiru Ioana prof. Bîrsan Luminița prof. Borulea Iuliana prof. Lita Ana Maria Condeiul fermecat prof. Sandu Maria prof. Palcău Otilia prof. Jurcă Odette prof. Belc Elena prof. Ştefan Dana prof. Palade Simona prof. Vătăşescu Maria Penelul de aur prof. Belc Elena prof. Sandu Maria prof. Ciocoiu Maria prof. Palade Simona prof. Manea Clara Mâini dibace prof. Belc Elena prof. Sandu Maria prof. Mateșan Ildiko

merg

îndrăzneți.

Indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau profesori, sperăm ca acesta să fie unul cu împliniri. Un nou început înseamnă o nouă şansă, un drum pe care pornim cu forţe proaspete şi cu nădejdea că vom reuşi tot ce ne-am propus. În 9 septembrie 2019, după o vară istovitoare și plină de emoții, am pornit într-o nouă poveste, mândri și totodată recunoscători

pentru

noastră,

mare

mai

școala și

mai

primitoare. Nimic nu prevestea că va fi un an atipic, un an care ne va pune la încercare răbdarea, capacitatea de adaptare și de schimbare, dar și voința. Se spune că toate trec, dar nimic nu trece fără să lase urme. Timpul, însă, deşi neiertător, este prietenul cel mai bun al omului,

ajută

să

uităm

tristeţile, ne aduce bucurii

4 / 313

Descoperiţi campionul din voi prof. Păun Laurian prof. Manea Florin prof. Aldea Amos prof. Dumitrache Mădălina prof. Sandu Maria prof. Mateșan Ildiko

şi ne lasă amintiri care pot fi hrana sufletului nostru în prezent şi în viitor. Deși ne-a fost tuturor greu să trecem de la interacțiunea directă și permanentă din

Aveţi cuvântul ! prof. cl. pregătitoare

clasă,

comunicarea,

uneori

rece

și

impersonală, prin intermediul device-urilor, sunt

“Olimpicii’’ sunt printre noi prof. organizatori de concursuri

convinsă că au rămas și ”urme” care v-au ajutat să vă continuați parcursul ascendent și să

Altfel !.... prof. Militaru Ionela prof. Bucuță Anca- Despina prof. Handoca Genoveva prof. Hurubean Adriana

depășiți

mai

ușor

starea

neliniște

și

nesiguranță ”ascunsă” în sufletele voastre. Sunteți la vârsta caracterizată, în esență, de

vioiciunea,

observației,

prof. Bumbea Dana

spontaneitatea,

țâșnirea

ideilor

și

agerimea imaginilor,

aptitudinea de a analiza faptele, de a confrunta

Sfatul medicului prof. Sandu Maria prof. Pintea Mihaela prof. Diaconu Laura

avertismentele, de a depăși greutățile și de a păstra, totuși, o voioșie creatoare. Sunteți la vârsta care conferă sinceritate,

entuziasm,

păstrând în același timp fantezia și imaginația

Pagina isteţului prof. Salvan Gina prof. Lefter Anca

debordantă a copilăriei. Îmi doresc pentru voi, copii frumoși, ca acest an atipic să devină, în timp, doar o amintire

Curiozităţi locale prof. Văleanu Ramona prof. Matyas Gabriela

frumoasă, o experiență din care am câștigat ceva…pentru că avem nevoie de îmbrățisări, de zâmbete, de încurajări, de sprijin, de oameni

Obiective turistice cu caracter religios prof. Stanciu Gabriela prof. Gatea Sorin

apropiaţi nouă, empatici. Vreau să nu uitați că cei mai frumoși ani sunt cei care vor veni. Trăiți cu generozitate,

Și ei au fost copii! prof. Lefter Anca

noblețe, bunăvoință!

De la dascăl, la părinte…cu drag prof. Pintea Mihaela prof. Sandu Maria prof. Handoca Genoveva prof. Militaru Ionela prof. Păun Laurian prof. Șușcă Elena prof. Matyas Gabriela

Fiți buni, pentru a putea să fiți fericiți!

Director, Prof. Pintea Mihaela

Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet Profesorii/învățătorii claselor terminale

5 / 313

CARTE DE VIZITĂ MAREA UNIRE, 100 de ani (1918- 2018) Anul 2018 a reprezentat un an unic pentru România, un an în care i-am omagiat pe cei care, acum 100 de ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor. A fost un motiv de sărbătoare, dar și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de înfruntat înaintașii noștri. Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor dăduseră greș de nenumărate ori. Școala Gimnazială nr. 1 Brașov a rostit cu voce de clopot, cu inimi vibrânde sub cocarda tricoloră, ceasul Centenarului, moment de mare sărbătoare, omagiat prin nenumărate și diverse activități cuprinse în proiectul educațional, devenit tradiție, ” Unirea Românilor, un vis de secole”. Școala întreagă a răsunat de glasurile pline de emoție și de bucuria celor mici, celor mari de a fi contemporani cu acest eveniment de o covârșitoare importanță istorică.

6 / 313

7 / 313

8 / 313

Anul școlar 2019-2020 a început la Școala Gimnazială nr. 1 Brașov, într-o clădire extinsă cu un corp nou

Elevii școlii noastre au început anul școlar într-o clădire extinsă cu un nou corp. Acesta are două etaje, la fel ca cel vechi, în continuarea căruia se află, și a fost realizat în șase luni. Lucrările de extindere au fost finalizate cu puțin înainte de începerea anului școlar. Viceprimarul Costel Mihai a fost prezent la deschiderea anului școlar. Față de alte investiții în unitățile de învățământ din Brașov, aici construcția a fost făcută în termenul stabilit prin contract, viceprimarul Costel Mihai precizând că „lucrările au mers bine și pentru că am avut un constructor serios“. În urma acestei investiții, școala are șase săli de clasă în plus, cu grupuri sanitare pe fiecare dintre cele două niveluri. Vechiul corp de clădire a fost construit în anul 1976 de către statul român. Acesta are 19 săli de clasă, laborator de informatică, bibliotecă, secretariat, cancelarie, cabinet medical, cabinet interșcolar de asistență psihopedagogică, direcțiune.

9 / 313

10 / 313

Anii trec repede, cu speranțele și temerile lor... Privind în urmă, ochii sufletului mi se opresc în 2010, pentru mulți, un an obișnuit, pentru mine însă, cel puțin sub un aspect, special: îmi luam rămas bun de la Școala Generală 23, școala mea de suflet, pentru a-mi deschide brațele spre noi colegi, dascăli ai Școlii Generale 28, alături de care urma să clădim una dintre cele mai frumoase familii de educatori- mentori, sub emblema Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Brașov. Da, au fost odată ca niciodată, în această parte a cartierului de frumoasă tradiție, Astra, două școli, 23 și 28, cu binemeritată imagine în comunitatea brașoveană, cu elevi interesați și respectuoși, cu părinți mereu alături de interesul școlii, pe care îl recunoșteau ca fiind propriul lor interes și, bineînțeles, cu cadre didactice deosebite prin profesionalismul și simțul lor pedagogic. 2010 a fost anul în care cele două instituții șiau dat mâna, pentru a deveni mai puternice, mai vii, mai vocale în orașul nostru! 2010 este anul de naștere al Școlii 1! Emoții au fost și nu mici, dar ele au stimulat noua familie spre studiu, formare, respect, succes concretizat în rezultatele elevilor, în proiectele deosebite, menite să dezvolte deprinderi, aptitudini, simț civic, toate acestea conducând la imaginea apreciată astăzi de cei din jur. La multi ani, Școala 1! Să ai o viață lungă, binecuvântată cu înțelegere, putere de adaptare și implicare, cu rezultate pe măsură! Noi, cei care am asistat la nașterea ta, te păstrăm într-un loc privilegiat al amintirilor și-ți suntem alături, cu gândul și inima, în fiecare clipă!

Gaudeamus igitur, la ceas aniversar! Vivat schola! Vivant professores! Vivant alumni! Semper sint in flore!

Profesor LUCIA LAURENȚIU

11 / 313

12 / 313

Ziua Planetei Pământ În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. Din 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot “adopta” părți ale planetei.

13 / 313

Ora Pământului (Earth Hour) Este un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Ora Pământului constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice. Acest eveniment este promovat de World Wide Fund for Nature Australia (WWF), un grup internațional de lobby pentru mediu și cotidianul australian Sydney Morning Herald. Prima Oră a Pământului a avut loc la Sydney, cel mai mare oraș din Australia, între orele 19:30 și 20:30 la 21 martie 2007. Prin Ora Pământului 2007 se estimează că electricitatea consumată în Sydney a scăzut între 2,1% și 10,2% în aceea oră și că au participat 2,2 milioane de oameni. Al doilea eveniment Ora Pământului a avut loc la 29 martie 2008, între orele 20:00 și 21:00 (ora locală), în Sydney și în multe orașe importante ale lumii.

Prof. Fulop Monika

14 / 313

Cărți tatuate. Intră în pielea literaturii. Povești care ne unesc. Tatuaje magice pe suflet.

Datorită parteneraiatului încheiat în anul 2018 cu Asociația De Basm ( Asociația Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți ), Școala Gimnazială nr.1 din Brașov s-a numărat printre participanții proiectului Lunii literaturii europene, un proiect organizat de Institutul Cultural Român în partenerait cu EUNIC România. Institutul Cultural Român, alături de membrii clusterului EUNIC România ( Rețeaua Europeană a Institutelor Culturale Naționale ), organizează în fiecare an Luna Literaturii Europene, un proiect amplu prin care publicul este invitat să (re)descopere liteartura europeană. Provocarea pe care aceste două organizații ne-au propus-o, a fost aceea că, tatuajele reprezintă semne pe care iubirile, experiențele și speranțele noastre ni le-au lăsat pe piele. Aceste tatuaje putând fi și cărțile.

15 / 313

Astfel, copiii noștri au răspus acestei provocări într-un mod inedit, original și creativ. Mărturie stau desenele inserate mai jos și textul care le însoțește. Ideea de la care a plecat acest proiect, subliniază De Basm este că, fiecare dintre noi, copii și adulți deopotrivă am avut și avem cărți care neau marcat ca un tatuaj. Unele cărți ne-au redat speranțe, vise constructive și ne-au sădit speranța că, viața poate să fie exact așa cum cărțile ne-o prezintă. Ieșirea din ficțiunea literaturii , raportată la viața reală ne poate reda surpriza vieții și bucuria unei experiențe fabuloase, menite să ne tatueze pe viață, modelând fiecare suflet în parte.

16 / 313

Copiii și-au exprimat iubirea cu ajutorul tatuajelor-cărți (desene ). Ei au creat un „tatuaj” cu acea carte care i-au impresionat, mai apoi au fost trimise pe adresa de Facebook a asociației, motivând alegerea într-un text scurt. “Tataujul” a reprezentat un personaj, un titlu de carte scris caligrafic sau o pictură. Tehnica a fost lăsată la alegerea lor. Organizatorii au subliniat faptul că, nu există greșeli atunci când ne exprimăm iubirea sincer și din suflet.

Îndemnul copiilor de a intra în pielea literaturii

Mulțumirile s-au îndreptat către De basm și Institutul Cultural Român pentru cărțile dăruite, dar mai ales pentru provocarea lansată, pentru cooperare și pentru darurile transformate în emoții constructive la aflarea validării muncii copiilor! Copiii au intrat cu entuziasm în pielea literaturii. Personal am simțit un suflu nou în ochii și inima lor. Încrederea în ei și în reușita lor le dă aripi… Întradevăr...limpede vezi doar cu inima! Citând-o pe eleva noastră din clasa a VI-a, Corina, această filă a poveștii..."mi-a rămas ca un tatuaj magic pe suflet" Cărțile oferite de editurile partenere - Univers, Arthur, Cartea Copiilor, Cartier, Frontiera și Editura Institutului Cultural Român - au ajuns la cei care au desenat cele mai frumoase tatuaje.

17 / 313

Lista copiilor participanți, o puteți regăsi mai jos. Acești copii merită toată aprecierea și încurajarea noastră.

47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

Andrada Bontaș – Școala gimnazială nr.1 Brașov Corina Drăgan – Școala gimnazială nr.1 Brașov Dana Lauric – Școala gimnazială nr.1 Brașov Daniel Alecu – Școala gimnazială nr.1 Brașov Lucas Butum – Școala gimnazială nr.1 Brașov Munteanu Flavia Gabriela – Școala gimnazială nr.1 Brașov Nicholas Zaharia – Școala gimnazială nr.1 Brașov Maria Raluca Isopescu – Școala gimnazială nr.1 Brașov Cristian Andrei– Școala gimnazială nr.1 Brașov Tudor Nocolaua– Școala gimnazială nr.1 Brașov Kosa Patrik Raul– Școala gimnazială nr.1 Brașov Sarah Dumitrache– Școala gimnazială nr.1 Brașov Andreea Voicu– Școala gimnazială nr.1 Brașov Denisa Ciorăsteanu– Școala gimnazială nr.1 Brașov Vlad Ianchis– Școala gimnazială nr.1 Brașov Andreea Leonte– Școala gimnazială nr.1 Brașov Veronica Chiribeș– Școala gimnazială nr.1 Brașov David Maftei– Școala gimnazială nr.1 Brașov Denisa Dranga– Școala gimnazială nr.1 Brașov Iudit Korak– Școala gimnazială nr.1 Brașov Cristina Vandra– Școala gimnazială nr.1 Brașov Voicu Andreea – Școala gimnazială nr.1 Brașov Ilie Adrian – Școala gimnazială nr.1 Brașov Andrei Pătru– Școala gimnazială nr.1 Brașov Raluca Cucoran– Școala gimnazială nr.1 Brașov Daria Diaconu– Școala gimnazială nr.1 Brașov Denis Grigore– Școala gimnazială nr.1 Brașov Robert Dragotă– Școala gimnazială nr.1 Brașov Briana Trancă– Școala gimnazială nr.1 Brașov Brianna Pomer– Școala gimnazială nr.1 Brașov Eduard Halbă– Școala gimnazială nr.1 Brașov David Iona– Școala gimnazială nr.1 Brașov Sebastian Dragotă– Școala gimnazială nr.1 Brașov Corina Drăgan– Școala gimnazială nr.1 Brașov Raluca Isopescu– Școala gimnazială nr.1 Brașov

Copiii și Ioana Chiru Bibliotecar, Școala Gimnazială nr.1 din Brașov, 10 Iunie, 2019/Brașov

“Această carte mă va marca ca un tatuaj magic pe suflet”

18 / 313

Printre proiectele de mare succes desfășurate în perioada 2018-2020 pot enumera proiectul regional ”O șansă merit și eu!”, proiectele ,,A.V.E.-Asta vreau eu” , ,,În stare de bine- Fete și băieți-gimnaziu” precum și proiectele S.N.A.C. ”Dăruind, deschizi un suflet” și ,, Fii Moș Crăciun” proiecte care promovează școala atât pe plan local, cât și pe plan regional. O parte din aceste proiecte au avut ca școli partenere Școala Gimnazială Bod, Școala Gimnazială Augustin și Școala Gimnazială Măieruș. Proiectul ”O șansă merit și eu !” de mare impact la nivelul comunităților implicate: Prin acest eveniment s-a urmărit realizarea unor lucrări reprezentative care să evidențieze păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității umane prin combaterea discriminării de orice natură, el adresându-se tuturor elevilor claselor I-VIII din județele Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. Concursul s-a desfășurat sub îndrumarea consilierului școlar Dima Dorel, de la școala parteneră Măieruș în colaborare cu prof. Bumbea Dana, în perioada februariemartie 2019, iar participanții au trimis desene folosind tehnicile impuse: creion, acuarelă, ulei, colaje etc. Derularea proiectului ”Dăruind, deschizi un suflet” (desfășurat pe perioada octombrie 2018-mai 2020) a avut drept motivație deschiderea și entuziasmul cu care copiii reacționează la această vârstă, stabilirea unor noi relații de prietenie, disponibilitatea de a dărui. Mesajul umanitar al proiectului de față a avut și scopul de a forma și dezvolta sentimente morale și atitudini comportamentale alese, în rândul copiilor. Consider că este necesară cultivarea sensibilității față de problematica umană și față de valorile moral-civice. În acest proiect au fost implicate prof. Rohatin Gabriela, prof. Diaconu Laura, prof. Văleanu Ramona, prof. Palcău Otilia care au contribuit cu fișe de lucru, planșe, broșuri, pliante utile pentru buna desfășurare a lecțiilor cadrelor didactice din mediul rural, mai precis, Școala Gimnazială Augustin,respectiv Bod aflate sub aripa directorului, prof. Muha Elena,respectiv coordonatorului Bălan Mihaela .

19 / 313

Al doilea proiect S.N.A.C. ,,Fii Moș Crăciun” în parteneriat cu Școala Gimnazială Apața, Școala Gimnazială Măieruș și Școala Gimnazială Homorod a avut drept obiective dezvoltarea atitudinii pozitive faţã de semeni și sensibilizarea copiilor de vârsta şcolară, prin actiuni de donaţie. Impactul a fost pe măsura implicării aducând zâmbete pe chipul copilașilor astfel că ne-am atins țelul :stimularea abilităţilor copiilor de a trăi împreună cu ceilalţi într-o societate unită si solidară, în care conteză valenţele umanitare. Au participat director prof. Pintea Mihaela, prof. Palcău Otilia și prof. Bumbea Dana .

20 / 313

21 / 313

Să vă povestim și despre proiectul desfășurat în anul școlar 2018-2019- ,,A.V.E.Asta vreau eu” în parteneriat cu Inspectoratul Teritorial de muncă Brașov, Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Un proiect măreț pentru copii ambițioși, dornici să se exprime, să se afirme prin lucrări impresionante. Au fost alături de noi diferiți agenți economici, care vizează în principal, educarea și orientarea în carieră a elevilor în ce privește securitatea și sănătatea în muncă .La nivelul județului , Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov s-a implicat în derularea proiectului alături de 3 școli gimnaziale și de 3 agenți economici. Cele trei școli gimnaziale participante din județ au fost: Școala Gimnazială nr 1- coordonator prof. Bumbea Dana Școala Gimnazială nr 5 - coordonatori prof . Naghi Mihaela , prof. Gall Stenuța Școala Gimnazială nr 11- coordonator prof. Veliciu Gabriela Anca Agenții economici Quin Romania SRL,Hutchinson SRL, DTR Draxlmaier Sisteme Tehnice Romania. Scopul proiectului a fost de a ajuta elevii în orientarea în carieră spre diferite meserii, precum și de a conștientiza comportamentul preventiv în mediul de muncă al viitorului lucrător. „Într-o primă etapă, elevii participanți au simulat practicarea unei meserii pe parcursul unei zile, la un loc de muncă organizat, în cadrul celor trei agenţi economici implicați, sub supravegherea permanentă a cadrelor didactice și a conducătorilor locurilor de muncă respective. În acest fel, tinerii s-au familiarizat cu cerințele din domeniul securității și sănătății în muncă - la locul de muncă, au înțeles necesitatea instruirii și utilizării echipamentelor individuale de protecție, descoperind totodată, prin experiență directă, caracteristicile meseriei pe care ar putea să o aleagă mai târziu în viață”, a precizat Adrian Reit, inspector şef ITM Braşov. O altă etapă a proiectului a constat în desfășurrea unei lecţii deschise pe teme de acordare a primului ajutor și acțiuni în situații de urgență. „În acest sens, la sediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență Braşov a avut loc o demonstrație practică privind acordarea primului ajutor, efectuată de către cădre medicale de la Serviciul SMURD şi o prezentare a dispozitivelor de descarcerare și

22 / 313

intervenție în caz de accidente și incendii, de către cadre specializate ISU.( sursa www.mytex.ro ) Acțiunile prezentate mai sus s-au finalizat, într-o ultimă etapă, printr-un concurs de creație artistică (desene, machete, colaje), organizat la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”, în data de 18 decembrie 2018. Câștigătorii au fost : premiul I -Negulescu Teodora- Școala Gimnazială nr 1

premiul II-Biclesanu AlisaȘcoala Gimnazială nr 5

23 / 313

premiul III -Pasca Ruxandra Gabriela -Școala Gimnazială nr 11

Despre proiectul „Pentru Fete și Băieți” în colaborare cu organizația Tineri Pentru Tineri derulat în anul școlar 2018-2019 -obiectivul programului se referă la creșterea calității vieții locuitorilor din comunitățile rurale și urbane, prin sprijinirea inițiativelor culturale, sportive și a activităților de promovare a unui stil de viață sănătos.Proiectul „Pentru Fete și Băieți” a vizat îmbunătățirea nivelului de cunoştinţe corecte, atitudini şi comportamente responsabile în sănătate şi dezvoltare personală prin facilitarea tranziției de la copilărie la pubertate/ adolescenţă şi asigurarea dreptului la educaţie în acest domeniu pentru elevii de gimnaziu din București şi 8 judeţe: Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Iași, Ilfov, Mehedinți și Tulcea, (urban, rural), într-o manieră integrată, bazată pe dovezi, participativă, prietenoasă, sustenabilă și în beneficiul familiei extinse, cu implicarea părinților/ tutorilor. Cadrele didactice care au participat la cursuri și care au implementat programul au fost: prof. Diaconu Laura-coordonator, prof. Bumbea Dana, prof. Deleanu Luminița și consilier școlar Militaru Ionela. S-au susținut activități la clasă cu clasele VII A,VII B, VII C și VI A cât și cu părinții acestora care au droit să se implice. Diversitatea activităților propuse a avut ca scop implicarea directă a unui număr cât mai mare de școlari, care să participe la cel puțin una dintre activitățile propuse. Prof. Bumbea Dana

24 / 313

Proiectul judeţean ,,Expert pentru o zi” Proiectul cu titlul ,, Expert pentru o zi” este la a doua ediţie în anul şcolar 2019-2020, fiind aprobat în CAEJ la domeniul ştiinţific şi se desfăşoară cu mare succes. Profesorii de matematică din cele două şcoli partenere: Şcoala Gimnazială Nr.9 ,,Nicolae Orghidan’’ Braşov şi Şcoala Gimnazială Nr.1 Braşov au conceput acest proiect pentru a găsi soluţii pentru a atrage elevii spre ştiinţele exacte stimulând gândirea lor critică, spiritul de cooperare, colaborarea între elevii din cele 2 şcoli, dar şi din aceeaşi şcoală dar din clase paralele. În aceste vremuri este necesară o reconfigurare a rolului profesorului de matematică la clasă şi reaşezare a raporturilor profesor-elev. Profesorul devine moderator al unei dezbateri de idei din clasă, motivează şi stimulează elevii, îi încurajează să îşi formuleze opiniile, devine un ghid al elevilor pentru punerea în valoare a abilităţilor lor. Doamna Iordache Valeria, profesor de matematică la ambele şcoli şi coordonatorul proiectului, împreună cu doamna prof. Platon Marilena (prof. de matematică la Şcoala Gimnazială nr. 9) au desfăşurat toate activităţile proiectului. Activitatea principală din proiect este practică şi educativă deoarece elevii învaţă ce înseamnă să fii profesor de matematică experimentând acest lucru la o clasă paralelă din aceeaşi şcoală sau dintr-o altă şcoală. Se formează grupe iniţiale îndrumate de către cadrul didactic în care elevii devin experţi în rezolvarea unor exerciţii şi probleme matematice, iar apoi ei vor preda colegilor lor de la cealaltă şcoală o lecţie studiată anterior.

În prima ediţie proiectul a fost aprobat sub formă de Concurs județean cu titlul: NOUĂ PLUS UNU și s-a adresat elevilor din clasele a V-a si a VI-a din cele 2 școli. Acest concurs a avut menirea să atragă elevii doritori, într-un sistem competiţional deschis, transparent, cu niveluri diferite de dificultate. Participanţii care au avut punctaj în intervalul de premiere, au primit diplome și importante premii în cărţi. Festivitatea de premiere s-a efectuat în școli la sfârșitul anului școlar. Proiectul s-a desfăşurat chiar şi în perioada carantinei deoarece fiecare profesor a facilitat întâlnirea elevilor din clase paralele din şcoli diferite prin intermediul platformei www.zoom.us Astfel că elevii experţi au reuşit să-şi impărtăşească cunoştinţele colegilor lor iar proiectul să fie finalizat cu succes.

25 / 313

De asemenea părinţii sunt invitaţi să prezinte domeniul lor de activitate, importanţa, beneficiile şi aplicabilitatea matematicii în aceste domenii. Copiii vor învăţa lucruri noi despre diferite profesii în mod practic. Ei vor înţelege că fiecare meserie este importantă şi frumoasă, dacă o faci cu plăcere. Activitatea vizează o îmbunătăţire a relaţiilor elevi-părinţi-profesori, precum şi o îmbunătăţire a rezultatelor lor la matematică. Activităţile au fost publicate şi în proiectul de tip eTwinning cu titlul ,,Young explorers” şi au fost apreciate de către partenerii europeni. De aceea, sperăm ca şi anul următor să putem continua cu succes acest proiect inedit. Coordonator, Prof. de matematică Iordache Valeria

26 / 313

PROGRAM NAŢIONAL EDUCAŢIONAL DE MEDIU ŞI VOLUNTARIAT, iniţiat de RoRec România

Patrula de Reciclare a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Braşov, compusă, pentru al treilea an la rând, din voluntarii juniori – elevii clasei a III-a A, anul școlar 2018/2019 - coordonaţi de prof. Maria Sandu

27 / 313

Din nou, dăruirea și responsabilitatea voluntarilor juniori ai Patrulei de Reciclare din Școala Gimnazială nr. 1 Brașov, acum elevi ai clasei a 3-a A, precum şi abilitatea acestora de a atrage suporteri de nădejde din comunitatea locală le-a adus o nouă reuşită, pentru a treia oară: Câștigarea Premiului judeţean ’’Cea mai activă Patrulă’’ ! Și de această dată, în noul an şcolar, 2018-2019, nu câștigarea premiului este scopul lor principal, ci sănătatea mediului în care trăiesc prioritatea şi obligaţia lor de suflet! Această nouă ediție este dedicată suporterilor! De aceea, ei lansează un îndemn tuturor brașovenilor de a li se alătura pentru ca Braşovul să devină mai curat şi braşovenii mai sănătoşi, prin reciclarea selectivă a deşeurilor.

Coordonatorul Patrulei de Reciclare, prof. Maria Sandu

(interpretare cu acompaniament la chitară)

28 / 313

BUNĂ DIMINEAŢA, SOARE! BUNA DIMINEAŢA, TERRA! (interpretare cu acompaniament la chitară) Dimineaţa mă trezesc Iute eu mă primenesc: - Bună dimineaţa, Soare! Iarba, florile-mi zâmbesc, Păsărele-mi ciripesc: - Bună dimineaţa, Soare! Eu planeta mi-o iubesc, Şi cu drag o îngrijesc! - Bună dimineaţa, Terra! Cât de bine mi-e acum, Bucuros pornesc la drum: - Bună dimineaţa, Terra! Haideţi şi voi chiar acum Să pornim cu toţi la drum! - Bună dimineaţa, Soare! Prin oraşe, păduri şi văi Munca noastră e în toi! - Bună dimineaţa, Soare! Harnici ca albinele, Mulţi ca şi furnicile! - Bună dimineaţa, Terra! Şi Planeta mea Albastră Să o văd de la fereastră: - Bună dimineaţa, Terra! Îngrijită şi curată Ca o casă măturată: - Bună dimineaţa, Soare! - Bună dimineaţa, Terra! - Bună dimineaţa, Soare! - Bună dimineaţa, Terra!

29 / 313

PATRULA DE RECICLARE A ŞCOLII GIMNAZIALE NR. 1 BRAŞOV ŞI-A DISEMINAT ACTIVITATEA ŞI PE REŢELELE DE SOCIALIZARE https://www.youtube.com/watch?v=xfjDQq_jHYQ https://youtu.be/wNAWPzSm9BI

CARTE DE BUNE PRACTICI PENTRU TOȚI COPIII TERREI -

2019 -

30 / 313

Această carte conține 27 de texte în proză și versuri, creații proprii ale voluntarilor juniori ai clasei a III – a A și a fost publicată pe: https://issuu.com/miriam_sandu/docs/cum_putem_salva_planeta_albastra_ca

PROIECTUL ,,ORA PĂMÂNTULUI 2019’’ Plan de acţiune Programul naţional ,,Patrula de Reciclare’’ a avut un ecou extraordinar atât în rândul elevilor clasei a III - a A, încă de când au intrat în primul lor an şcolar, clasa pregătitoare (anul şcolar 20152016), cât şi în rândul părinţilor acestora. Susţinuţi de anterioara ,,Patrulă de Reciclare’’, respectiv, clasa a IV-a A, în anul şcolar 20142015, aceştia au luat în serios rolul lor de voluntari-juniori. Au participat la o mulţime de activităţi specifice, au colectat cantităţi apreciabile de DEEE-uri, reuşind să obţină 3 ani, la rând, premiul pentru ,,Cea mai activă patrulă’’. În acest an şcolar, 2018-2019 fiind mai mari, voluntarii-juniori, vajnici apărători ai mediului înconjurător, ecologiști convinși, au continuat să-şi dovedească interesul pentru acest program ecologic de mare impact, acţionând cu o şi mai mare energie în convingerea lor că, prin educaţie, atât cei mici, cât şi cei mari vor conştientiza importanţa colectării selective a deşeurilor pentru sănătatea planetei noastre. Pentru a marca ,,Ora Pământului’’ la 30 martie 2019, între orele 20:30 şi 21:30, membrii ,,Patrulei de Reciclare’’ din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov, elevii clasei a III - a A, şi-au propus următoarele activităţi:

Colectarea unei cantităţi însemnate de DEEE-uri din comunitatea locală în cadrul acţiunii ,,Curăţenie de primăvară’’ în unitatea noastră școlară (obiectiv propus pentru data de 28 martie 2019); Realizarea unui material PPT, salvat în format avi, conţinând desenele voluntarilor şi îndemnuri mobilizatoare (obiectiv atins); Postarea materialului PPT, salvat în format avi, conţinând desenele voluntarilor şi îndemnuri mobilizatoare, care va fi postat pe rețeaua de socializare YouTube încărcare în 27 martie 2019; Crearea unui poster-apel (color) care îndeamnă comunitatea locală să participe la acţiunea globală ,,Ora Pământului’’ – obiectiv atins (mai multe exemplare vor fi afişate în zone de interes: şcoala noastră; grădiniţa vecină – Grădiniţa nr. 19 ,,Boboceii’’; blocurile unde locuiesc voluntarii, prieteni şi rude de-ale lor; magazine din zonă; firme ale părinţilor; instituţii în care lucrează părinţii;alte firme; Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii ,,Transilvania’’ din Braşov etc.);

31 / 313

Diseminarea posterului-apel (color) atât în unitatea noastră școlară, cât și în alte unităţi şcolare, partenere în diverse proiecte ale şcolii noastre; Crearea unui flyer-apel (color) care îndeamnă comunitatea locală să participe la acţiunea globală ,,Ora Pământului’’ – obiectiv atins (mai multe exemplare vor fi înmânate persoanelor aflate în zone de interes – Cartierul ASTRA: şcoală, blocuri, magazine, parcul din apropiere etc.);

Crearea versurilor poeziei ,,Bună dimineața, Soare! Bună dimineața, Terra!’’ care vor deveni și versurile cântecului - obiectiv atins; Diseminarea poeziei ,,Bună dimineața, Soare! Bună dimineața, Terra!’’ în unitatea noastră şcolară; Înregistrarea audio-video a cântecului intitulat ,,Bună dimineața, Soare! Bună dimineața, Terra!’’ cu orchestraţie la chitară; Diseminarea acestui cântec atât în şcoala noastră, cât şi în alte unităţi şcolare partenere în diverse proiecte; Încărcarea pe site-ul și pe facebook-ul şcolii a posterului-apel - încărcare în 27 martie 2019; Încărcarea pe site-ul şcolii a materialului PPT conţinând desenele voluntarilor şi îndemnuri mobilizatoare la colectarea selectivă a DEEE-urilor - „ORA PĂMÂNTULUI în viziunea unor ecologiști convinși!” – încărcare în 27 martie 2019; Încărcarea pe YouTube a înregistrării audio-video a cântecului intitulat ,,Bună dimineața, Soare! Bună dimineața, Terra!’’ cu orchestraţie la chitară – va fi încărcat vineri, 29 martie 2019. Apariţia în ziarul local ,,Transilvania Expres’’ şi în ediţia online a acestuia a unui articol-apel pentru marcarea Orei Pământului de către comunitatea locală, alături de Patrula (noastră) de Reciclare, în preajma evenimentului – publicat vineri, 29 martie 2019.

32 / 313

ORA PĂMÂNTULUI în viziunea unor ecologişti convinşi – 2019 -

Să ne prezentăm! Noi suntem ecologiştii convinşi din clasa a III-a A: BARABAS TAMAS, BELEIU FRANCESCO, BURLACU DRAGOŞ ANDREI, BUZAŞ VLAD, CIGĂRAN DARIA - ELENA, COMAN TUDOR, CREŢU RAREŞ - SEBASTIAN, DEDE IANIS ALEXANDRU, ENE AMALIA - MARIA, GHINEA IONUȚ, GRECICA BRÂNZEA ALEXANDRA ELENA, IATAN MARIA - ŞTEFANIA, IFRIM ANDREEA- LARISA, IONIŢĂ GEORGIANA - DIANA, LUKACS DIANA- ANDREEA, MATYAS DAVID, NASTOVICI MARIA, OBOROCEANU VLAD GABRIEL, OLTEANU TEODORAFLORENTINA, PREDA EDUARD - ŞTEFAN, RAU BOGDAN- RAUL, STREZA FLAVIA ANA, TIU FILIP - MARIAN, TOFAN ANA - MARIA, TOMELE TEODORA, TROFIN TEODOR, VALERIU EMILIA – MARIA

❖

Îi salutăm pe toţi cei care iubesc natura şi doresc ca Planeta Albastră să rămână la fel de frumoasă, să dăinuiască şi pentru generaţiile următoare!

❖

Vă invităm să susţineţi, alături de noi, colectarea selectivă a deşeurilor!

33 / 313

Expres Mesajul voluntarilor juniori ai Patrulei de Reciclare din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov, despre Ora Pământului •

Brașov Camelia Vlad Mie, 27 Mar 2019, 23:00 Citit de 12 de ori.

Voluntarii juniori ai Patrulei de Reciclare din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov transmit un mesaj de conștientizare asupra importanței evenimentului numit „Ora Pământului”, marcat în 30 martie.

În fiecare an, în ultima sâmbătă din luna martie, milioane de oameni, instituţii şi firme sting luminile timp de o oră, răspândind astfel un puternic mesaj privind impactul negativ pe care viaţa noastră cotidiană îl are asupra Pământului şi a resurselor naturale pe care le mai are încă acesta. „Dar nu este suficient pentru a salva mediul înconjurător de acţiunile noastre distructive produse, de multe ori din inconştienţă, alteori, din nepăsare. Haideţi, să facem mai mult în acest sens: să colectăm selectiv deşeurile, să economisim energia electrică, să limităm la minimum poluarea de orice fel. Pentru început, vă invităm să vă alăturaţi iniţiativei noastre şi, sâmbătă, 30 martie 2019, să stingem luminile în casele noastre, în instituţii, firme, timp de o oră, între 20.30 şi 21.30 – în acest mod, ne vom alătura şi noi acţiunii Ora Pământului. Să-i dăm planetei noastre o oră de pauză de la consumul de energie electrică!”, au transmis elevii. școala gimnazială nr.1 brașov, ora pământului, voluntari juniori, economisim energia electrică, poluare, Brașov

34 / 313

POSTER APEL AL PATRULEI DE RECICLARE

Dragi braşoveni, copii-părinţi-bunici-vecini-membri ai comunităţii locale,

În fiecare an, în ultima sâmbătă din luna martie, milioane de oameni, instituţii şi firme sting luminile timp de o oră, răspândind astfel un puternic mesaj privind impactul negativ pe care viaţa noastră cotidiană îl are asupra Pământului şi a resurselor naturale pe care le mai are încă acesta. Dar nu este suficient pentru a salva mediul înconjurător de acţiunile noastre distructive produse, de multe ori din inconştienţă, alteori, din nepăsare. Haideţi, să facem mai mult în acest sens: să colectăm selectiv deşeurile, să economisim energia electrică, să limităm la minimum poluarea de orice fel! Pentru început, vă invităm să vă alăturaţi iniţiativei noastre şi, sâmbătă, 30 martie 2019, să stingem luminile în casele noastre, în instituţii, firme, timp de o oră, între 20:30 şi 21:30 – în acest mod, ne vom alătura şi noi acţiunii ORA PĂMÂNTULUI! Să-i dăm planetei noastre o oră de pauză de la consumul de energie electrică!

Voluntarii juniori ai Patrulei de Reciclare din Şcoala Gimnazială nr. 1 Braşov

Prof. înv. Primar Sandu Maria

35 / 313

DESPRE NOI, LA UN NOU CEAS ANIVERSAR UN DECENIU DE ACTIVITATE AL PROGRAMULUI ‘’SĂNĂTATE PRIN EDUCAŢIE’’ ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BRAȘOV – 12 ANI DE EXISTENȚĂ AL ACESTUIA

,, Mens sana in corpore sano ’’! Pornind de la acest dicton latin, în anul şcolar 2008 – 2009, trei profesoare inimoase ale fostei Şcoli Gimnaziale nr. 28 din Braşov – prof. pentru învăţământ primar Sandu Maria, prof. de limba şi literatura română Bărbat Adriana (absolventă a Liceului cu profil sanitar ,,Grigore Antipa’’) şi prof. de biologie Diaconu Laura - au conceput un program amplu pentru educarea elevilor în spiritul acestuia. După doi ani, în urma unificării Şcolii Gimnaziale nr. 28 cu Şcoala Gimnazială nr. 23 din Braşov, programul şi-a continuat parcursul cu acelaşi entuziasm. Proiectul de program ,,SĂNĂTATE prin EDUCAŢIE’’ s-a dovedit, de departe, unul de succes pentru că rezultatele obţinute în educaţia elevilor noştri, de-a lungul celor 12 ani în care a fost desfăşurat - 2 ani în Școala Gimnazială Nr. 28 Brașov, 10 ani în Școala Gimnazială Nr. 1 Brașov - a condus la ideea că aceştia au conştientizat că numai un corp sănătos poate susţine şi alimenta eforturile şi succesele viitoare, că deprinderile bune şi sănătoase se învaţă de la o vârstă cât mai fragedă, precum şi că sănătatea lor nu este doar rezultatul unei alimentaţii echilibrate ori al unor deprinderi corecte de igienă personală şi/sau colectivă, ci şi al respectării unor reguli de convieţuire şi al unor valori umanitare. Succesul proiectului s-a concretizat şi prin faptul că de şase ediţii acesta se regăseşte în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene al ISJBv. Echipa de coordonatori a proiectului de program din Şcoala Gimnazială Nr. 1 îşi propune să dezvolte problematica actuală pe care o presupune o bună stare de sănătate a copiilor dobândită prin educaţia şcolară printr-o abordare realistă. Mulţumim, şi pe această cale, tuturor colaboratorilor noştri, ale căror contribuţii se regăsesc în cele 18 ediţii de până acum ale Buletinului informativ, dar care se vor regăsi şi în cele viitoare! Coordonatorii Programului “SĂNĂTATE prin EDUCAȚIE”: • • •

Profesor înv. primar Profesor biologie Director, profesor

36 / 313

SANDU MARIA DIACONU LAURA PINTEA MIHAELA

ÎN PRIMUL RÂND, SĂ NE CUNOAȘTEM PE NOI ÎNȘINE!

Viața este o bucurie. Fiecare moment ne oferă o oportunitate nouă de a învăța și de a înțelege. Putem să mâncăm cele mai bune mâncăruri, total naturale, să respirăm aer curat, să dormim bine, să trăim într-un climat social perfect și, totuși, să simțim un disconfort, să ne simțim nefericiți. Viața înseamnă mai mult decât orice proces sau nevoie satisfăcută, la nivel fizic. Sănătatea, bunăstarea depind de mai mulți factori, fiecare dintre aceștia având importanța lor. Aspectele fizice, psihice și mentale sunt inseparabile. Ființa umană este o unitate fizică, mentală, emoțională și spirituală unică. Este necesar să înțelegem cum ne funcționează propria minte. De ce gândim așa cum gândim, de ce acționăm sau reacționăm într-o anumită manieră. Nicio carte, nicio persoană - oricât de inteligentă ar fi ea, înzestrată sau faimoasă - nu ne poate ajuta. Este un proces care ne privește pe fiecare în parte. Este un proces de autocunoaștere. Condiționarea este cauza credințelor proprii, a înțelepciunii noastre, a atitudinii față de ceilalți, a atitudinii față de întreaga lume. De fapt, noi suntem lumea! Încercați să fiți cât mai echilibrați! Echilibrul înseamnă stabilitate, ușurința minții și a corpului. Echilibrul mental și emoțional reprezintă o stare normală a fiecărei ființe, în care putem și chiar este permisă experimentarea armoniei în viața personală. Pe măsură ce creștem, începem să avem o părere despre un anumit subiect. Adunăm câteva fapte și figuri și apoi luăm o decizie. Decizia noastră devine din ce în ce mai solidă, pe măsură ce înaintăm în vârstă și, pentru unii dintre noi, este de neclintit - știm să ne apărăm și să ne justificăm opiniile și faptele. Primiți cu încredere sfaturile familiei, ale cadrelor didactice! Fiți circumspecți cu necunoscuții sau așa-zișii prieteni care vă vor “doar binele” - gândiți cu mintea voastră! Coordonatorii Programului

DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE ➢ ÎNVĂȚĂM SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS! Opționalul EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE (clasele a VI-a), predat de prof. de biologie LAURA DIACONU

37 / 313

➢ VOLUNTARIAT – COLABORARE CU CRUCEA ROȘIE – FILIALA BRAȘOV BANCA DE ALIMENTE (a doua ediție, decembrie 2018) – proiect al CRUCII ROȘII, filiala Brașov, partenerul nostru

➢ PROGRAMUL “Mânuțele curate salvează vieți!” , inițiat și implementat în școli de către Spitalul Sf. Constantin din Brașov, a poposit și în școala noastră (ianuarie 2019)

38 / 313

➢ ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR – PREGĂTIRE PENTRU CONCURSUL JUDEȚEAN SANITARII PRICEPUȚI – EDIȚIA 25 mai 2019, INIȚIAT DE CRUCEA ROȘIE – FILIALA BRAȘOV

39 / 313

➢ PARTICIPARE LA CONCURSUL „SANITARII PRICEPUȚI” Echipajul școlii noastre a obținut locul III (diploma și cupă) Membrii echipajului (clasele a 8-a A și B): * NICOLAE IRINA MARIA * CREȚESCU MONICA ANDREEA * BĂLAN ROMINA CRISTINA * STRUGARU LAURA * PĂPARĂ ADRIAN FABIAN * HRIȘCOVSCHI ADELINA DENISA

40 / 313

DIPLOMA È&#x2DC;I CUPA

41 / 313

BULETINELE INFORMATIVE PUBLICATE ÎN PERIOADA ANILOR ȘCOLARI 2018-2019 ȘI 2019-2020

Prof. înv. primar Sandu Maria

42 / 313

OAMENII DE LÂNGĂ NOI... Prof. înv. primar: Bîrsan Luminița Fiecare OM are nevoie să se simtă iubit, să se simtă înțeles, susținut, apreciat, respectat, valorizat, încurajat, prețuit, să simtă că i se acordă atenție și timp... Astfel, împreună cu Direcția de Asistență Socială Brașov, clasele I C și a IV-a C, sub îndrumarea doamnelor învățătoare Bîrsan Luminița și Lita Ana Maria au participat la cea de a VIII-a ediție a evenimentului „Dizabilitatea dincolo de aparențe”, care s-a desfășurat în data de 4 decembrie 2018, începând cu orele 16:00, la Sala Patria. Manifestarea a fost susținută de persoane cu dizabilități împreună cu artiști, dansatori profesioniști și bunici activi din comunitate. Momente speciale au fost dăruite de elevii Școlii Gimnaziale Nr 1, Brașov în cadrul spectacolului de grație, talent și sensibilitate și au bucurat sufletele celor prezenți. În plus ei au câștigat încredere și apreciere față de talentul, curajul, perseverența și ambiția persoanelor cu dizabilități.

43 / 313

În 11 decembrie 2018, clasele I C și a IV-a C, au fost din nou alături de copiii și tinerii cu dizabilități în cadrul carnavalului ,,Fulg de nea” unde au cântat, au dansat și l-au așteptat împreună pe Moș Crăciun.

Cu ocazia Zilei Intrenaționale a copilului, elevii școlii noastre din clasele I A, I C și a IV-a C coordonate de doamnele învățătoare Bîrsan Luminița, Lita Ana Maria și Palade Simona , au participat la spectacolul organizat de Direcția de Asistență Socială Brașov, ,,Tânăr sau piticot, vă arăt că și eu pot !”

44 / 313

Clasa BOBOCEILOR - I C Prof. Ana Maria Lita (2018-2019)

Rămas bun clasa I! Dansul este un poem în care fiecare mişcare este un cuvânt.

Emoție şi bucurie ȋn paşi de dans!

45 / 313

CLASA I B

”Delfinașii” România mea – proiect integrat

46 / 313

DOMNITORI ROMÂNI

FRUMUSEȚI ALE ROMÂNIEI

47 / 313

DOMNITORI ROMÂNI

FRUMUSEȚI ALE ROMÂNIEI

48 / 313

MUZICIENI ROMÂNI

DOMNITORI ROMÂNI

49 / 313

ROMÂNAȘI PE LINGURI DE LEMN

Prof. înv. primar, Iuliana Borulea

50 / 313

Proiect educaţional „Unirea românilor, un vis de secole” Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului sunt dedicate

CENTENARULUI MARII UNIRI (1918-2018) 24 Ianuarie 2018-159 de ani de la Unirea Principatelor Române „Uniţi în cuget şi-n simţiri” - „Mesagerii Micii Uniri”, elevii clasei a VIII-a A au prezentat semnificaţia istorică a zilei de 24 Ianuarie şi au oferit colegilor mai mici din clasa a IV-a C simbolul unităţii şi identităţii noastre naţionale, TRICOLORUL ROMÂNESC !

La Expoziţia-concurs cu tema „24 Ianuarie-Mica Unire” din cadrul Proiectului Interjudeţean „Trecut românesc - viitor european”, elevii Necula Alexandru, Pop Alessia, Blăjuţ Karina şi Bondoc Daniel din clasa a VII-a A au obţinut două MENŢIUNI

51 / 313

27 Martie 2018 -100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România La Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu ” … în cadrul Expoziţiei aniversare de carte şi documente intitulată „Momentele Unirii”

…la Mediatecă s-a desfăşurat masa rotundă cu genericul „Însemnătatea unirii Basarabiei cu România”

9 Mai 2018 -141 de ani de la proclamarea Independenţei României Vizionarea filmului istoric „Pentru Patrie”

52 / 313

1Decembrie 2018-100 de ani de la Marea Unire „Marea Unire, un vis împlinit“ Concurs pe secțiuni, clasele IV-VIII (colaj, Power Point, cultură generală, desen, eseu)

53 / 313

Creaţiile noastre, bucuria Unirii şi mândria de a fi român!

54 / 313

Creaţiile noastre, bucuria Unirii şi a mândriei de a fi român!

La bibioteca şcolii, vizionând Expoziţia de carte „Centenarul Marii Uniri 1918-2018“

55 / 313

Prezentare de carte: „Probele Fiinţei Neamului“ Autorul cărţii, profesorul de limba şi literatura română Stelian Răducanu, le-a vorbit elevilor despre „rădăcinile românismului“ „Românaşii“ clasei I A, îndrumați de profesorul Simona Palade, directorul adjunct al școlii, au deschis momentul intonând Imnul Național

„Omagiu Eroilor Neamului!“ ...la „Monumentul Eroilor“ de la Mateiaş

Concurs interşcolar la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului : „Primul muzeu românesc din Braşov. Edificarea instituţiilor culturale româneţti din Transilvania“

56 / 313

„Ceas de Centenar”- program artistic susţinut de elevii claselor a IV-a B, C, a VI-a A,B,C

„ Mesagerii Marii Uniri”, elevii clasei a VIII-a A au prezentat semnificația istorică a zilei de 1 Decembrie

57 / 313

… momente surprinse de postul de televiziune online Braşov TV.

24 Ianuarie 2019-160 de ani de la Unirea Principatelor Române „Hai să dăm mână cu mână…” - Elevii clasei a VIII-a A le-au vorbit colegilor mai mici din clasa a IV-a A despre rolul Micii Uniri şi a înfăptuitorului acesteia - Alexandru Ioan Cuza - în istoria românilor. După ce au completat şi colorat împreună Harta Principatelor Unite, în holul şcolii, cele două generaţii de elevi şi-au dat mâna şi s-au prins în ... „Hora Unirii”, care a adus pe chipul lor bucuria, zâmbetul şi sentimentul UNITĂŢII DE NEAM !

58 / 313

Am trăit istoria pe viu la ALBA IULIA - ORAŞUL MARII UNIRI! ...la Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (amplasată în faţa „Palatului Principilor” din „Cetatea Alba Carolina”)

...în faţa Sălii Unirii (cea mai emoţionantă evocare a Actului Unirii de la 1 Decembrie 1918) ne-am prins în „Hora Unirii”

59 / 313

... la Catedrala Reîntregirii, simbolul unităţii naţionale şi spirituale a românilor!

1 Decembrie 2019 – 101 ani de la Marea Unire „Marea Unire, un vis împlinit“ Concurs pe secțiuni, clasele IV-VIII (colaj, power point, cultură generală, desen, eseu)

60 / 313

Creaţiile noastre...

Mândri că suntem români!

61 / 313

Mândri de premiile noastre!

24 Ianuarie 2020-161 de ani de la Unirea Principatelor Române Începută în 1848 prin uniunea vamală dintre Moldova și Țara Românească, unirea Principatelor Române, primă etapă în desăvârșirea statului unitar român modern,a fost pecetluită prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei, pe 5 ianuarie 1859, apoi, pe 24 ianuarie, al Țării Românești, reformele conducătorului punând ulterior fundamentul României moderne.

„Uniți în cuget și-n simțiri” - elevii clasei a VIII-a A și colegii lor mai mici, din clasele a IV-a A,B,C, și D, au desfășurat o serie de activități pentru a sărbători, cum se cuvine, 161 de ani de la Unirea Principatelor Române.

62 / 313

La mulți ani, România!

Coordonator: Prof. de istorie Văleanu Ramona 63 / 313

Condeiul fermecat (creaĹŁii literare)

64 / 313

FESTIVALUL IERNII, 2018-2019 - poezii colective Clasa a III –a A Coordonator: prof. înv. primar MARIA SANDU IARNA COPIILOR Zboară săniuța dragă Peste dealuri, peste văi, Se aud din zarea largă Clinchete de zurgălăi.

La ferestre luminate Vezi brăduți împodobiți Și alesele bucate Pentru noi, copii cuminți.

A sosit Crăciunul, iată! Cât de bine ne simți Când cadourile-ndată Fericiți, noi le primim!

BUCURIILE COPIILOR Din văzduhul alb, de vată, Fulgii cad, cum vezi, îndată Și acoperă pământul Iarna, cu veșmântul!

Ce mai larmă, ce mai joc! Copiii nu stau în loc, Se-aleargă, se bulgăresc, Oameni de zăpadă cresc!

Vrea acum să ne colinde, Că așa e obiceiul – De copii acum depinde Să-și rezolve el temeiul.

De ce oare, vrea el asta? Te întrebi cu bună știință, Păi, probabil, are traista Pregătită-ntr-o privință.

,,- Deschide ușa, creștine!” Își încep ei strigătura Peste ținuturi carpatine – Gospodarii-i primesc bine: Le răsplătesc alergătura. 65 / 313

FRUMUSEȚILE TOAMNEI

A sosit toamna cu paleta ei bogată de culori și nuanțe calde. Razele soarelui, până mai ieri pătrunzătoare, sunt acum tot mai palide, iar nopțile răcoroase zgribulesc câmpurile și dealurile. Toamna mână păsările călătoare spre zări îndepărtate, zilele devin mai scurte, se aude tot mai des tânguiala vântului, iar cerul își pregătește plânsul în ploi reci și subțiri. Toamna este și timpul viselor, al melancoliei ce dă târcoale sufletului meu ce se scutură de griji, asemenea copacilor care-și scutură frunzele ca o șoaptă, ca o rugăciune – fiecare dintre ele, spunânduși povestea. Tot acum, fiecare rază de soare mai adaugă puțină dulceață în fructele coapte. E vremea culesului. Acum se văd roadele muncii grele începând din primăvară și de peste vară: porumbul cu boabe aurii, merele rubinii care se lăfăie pe crengile încovoiate, ciorchinii de struguri cu boabe grele ca niște nestemate, atârnând pe araci. Pentru mine, toamna este cel mai complex, mai colorat și mai frumos anotimp dintre toate! COMAN TUDOR, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

FRUNZE DE TOAMNĂ Azi-dimineață, când m-am trezit și am privit prin fereastră cerul, am văzut stoluri dese de păsări care se îndreptau grăbite spre Țările Calde. Mi-am dat seama că toamna se înstăpânise peste întreaga natură. Zgribulită, m-am îndreptat spre școală. În drumul meu, am simțit căldura razelor de soare care mângâiau blând frunzele pictate în culorile toamnei. Unele frunze cădeau legănându-se ca niște aripi de fluturi, aninându-se de crengi, parcă în speranța unui ajutor. Altele, se desprindeau și pluteau ca niște amintiri frumoase. Aerul curat, dar răcoros, m-a însoțit tot drumul. Miresme îmbătătoare se răspândesc, cu delicatețe, în preajma mea. Deodată, cerul se întunecă. Norii suri își poartă plumbul, semn că va începe să plouă. Grăbesc pașii spre școală... GEORGESCU PETRA DARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

66 / 313

TOAMNA

Toamnă arămie, Plină de miresme, vie, Rândunelele-ți se duc, Îți scuturi frunzele de nuc, Se-așază bruma-ți peste vii! Hai să ne distrăm, copii!

GRECICA BRÂNZEA ALEXANDRA ELENA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

CULORILE TOAMNEI Toamna este un anotimp plin de culoare și veselie. În bătaia vântului, în pași de dans, frunzele aurii părăsesc crengile pe care le-au împodobit toată vara. Izvoarele din pădurile multicolore spun povești uimitoare despre frumusețea acestui anotimp. Acesta este și anotimpul care ne dăruiește fructe gustoase ori mustul parfumat. Toamna este un anotimp schimbător: acum este soare și frumos, acum soarele se ascunde după norii cenușii iar ploaia binefăcătoare umezește pământul. Dar și acesta este un tablou minunat de toamnă. Iubesc acest anotimp colorat și dinamic! ENE AMALIA MARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

67 / 313

TOAMNĂ BOGATĂ A sosit toamna, anotimpul care dă o nouă culoare întregii naturi și creează tablouri de neuitat. Este septembrie. Soarele încă mângâie pământul cu razele sale din ce în ce mai palide. Frunzele multicolore părăsesc ramurile copacilor, rând pe rând și se aștern într-un covor gros. Nori plumburii își fac apariția din ce în ce mai des, aducând cu ei o ploaie rece. Păsările călătoare sunt gata de plecarea spre Țările Calde, alte viețuitoare ale câmpului și pădurii își strâng provizii și își pregătesc scorburile ori vizuinile pentru iarna care se apropie. Oamenii culeg roadele pământului, iar gospodinele umplu cămările cu borcanele de compoturi, gemuri și dulcețuri ori conserve „din tot felul de legume, de nu le mai știi pe nume.” IFRIM ANDREEA LARISA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) ANOTIMPUL MEU MAGIC Pentru mine, toamna este un anotimp magic. Covoarele de frunze aurii și arămii acoperă pământul, iar copacii rămân golași, ca în fiecare an. Diminețile ne întâmpină cu răcoarea unei pâsle argintii răspândite prin aer. Mirosurile dulci-amare ale legumelor coapte de gospodine îmi bucură simțurile. Serile devin tot mai reci, dar și misterioase. Toamna a fost și va rămâne mereu anotimpul meu preferat! BUZAŞ VLAD, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) BUCURIILE TOAMNEI

A sosit și mult așteptata toamnă! Încet-încet, zilele se scurtează, iar nopțile devin mai lungi. Copacii încep să se dezbrace de podoaba lor, acoperind totul în jur cu un strat gros de frunze. Copiii, bucuroși de această nouă oportunitate, se zbenguie și „se îngroapă” în covorul multicolor. Păsările călătoare își pregătesc drumul lung spre alte zări de soare pline. Într-o dimineață, o frunză mi s-a lipit de geam... am deschis fereastra și i-am zâmbit! LUKÁCS DIANA ANDREEA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

68 / 313

TOAMNA RUGINIE Toamna este un anotimp foarte frumos. Iubesc frunzele ruginii care scutură din copaci. Îmi place toamna pentru că este un anotimp bogat în fructe și legume. Îmi place să merg cu mama în parc să culegem castane, dar și în livadă ca să adunăm mere ori nuci. Când toamna se apropie de sfârșit, privesc cu o strângere de inimă natura zgribulită. IATAN MARIA ŞTEFANIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

TOAMNA MULTICOLORĂ Odată cu începerea anului școlar, și-a intrat și toamna în drepturi. Aceasta va aduce o vreme schimbătoare, haine mai groase, plecarea păsărilor călătoare în Țările Calde. Pe alei se așterne un strat gros de frunze multicolore. Inimile noastre încă mai tânjesc după frumoasele zile ale vacanței de vară. Piețele sunt pline de recoltele bogate și în așteptarea gospodinelor harnice care le vor transforma în bunătăți pe rafturile cămărilor. Scurtarea zilelor și răcoarea care se instalează tot mai mult, ne împuținează ieșirile la joacă pe afară. Peste puțin timp, toamna își va strânge bagajele, lăsând loc unui nou anotimp, iarna. GHINEA IONUŢ DAMIAN, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

ROADELE TOAMNEI Toamna este un anotimp foarte frumos. Acum culegem roadele pământului și facem din ele compoturi, gemuri, zacuscă, murături. În natură au loc multe schimbări: se ofilesc frunzele copacilor și cad, formând un covor gros și moale, păsările călătoare ne părăsesc meleagurile, vremea se răcește, cade bruma ca un văl argintiu. Oamenii trebuie să se îmbrace mai gros, animalele sălbatice își strâng provizii și își pregătesc adăposturi pentru iarnă. NASTOVICI MARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

69 / 313

TOAMNA DARNICĂ

copacilor cad și formează o mantie

Când vine toamna, frunzele călduroasă pământului. Nu peste mult timp, va sosi toamna le dăruiește oamenilor harnici revarsă abundența pentru ca, mai apoi,

iarna cea friguroasă, dar, până atunci, recolte bogate. Pământul muncit își să-și ofere și sieși un timp de odihnă. regret, din copaci îndeamnă la visare!

Dansul frunzelor care se desprind, cu

OBOROCEANU VLAD GABRIEL, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

BUCURIILE TOAMNEI Toamna arămie s-a instalat peste întreaga natură. Din când în când, sub biciul unui vânt subțire,norii suri își poartă plumbul. Razele soarelui devin tot mai palide. Stoluri grăbite de păsări se îndreaptă spre alte zări. Din livezi și din podgorii se împrăștie aromele dulci-acrișoare ale merelor, ca niște cercei grei de rubin, care înconvoaie crengile pomilor sau cele parfumate ale ciorchinilor de struguri cu boabe mari și lungi, în așteptarea culegătorilor. La o vreme, pământul își va dormi somnul sub covorul gros al frunzelor. OLTEANU TEODORA FLORENTINA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

NEDUMERIREA TOAMNEI Părea că toamna e nehotărâtă: să vină... să nu vină? Vremea caldă amintea încă de zilele târzii ale verii, dar toamna voia să-și intre în drepturi: frunzele copacilor, odată verzi, acum își schimbau culoarea, devenind, mai întâi, aurii, apoi ruginii. În bătaia vântului, ele se desprind de pe ramuri și se prind într-un dans minunat, apoi se aștern într-un covor multicolor. Soarele este tot mai timid, zilele sunt mai scurte. Oamenii își schimbă hainele cu unele mai groase și încep să strângă roadele de pe câmp, din livezi și din grădini. Toamna este un anotimp îmbelșugat și plin de culoare! RAU BOGDAN RAUL, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

70 / 313

FRUMUSEȚE AUTUMNALĂ Dintr-odată, sună ceasul și-mi dau seama că trebuie să mă trezesc pentru că astăzi este prima zi a unui nou an școlar! M-am hotărât să merg pe jos spre școală ca să mă bucur de frumusețea acestei toamne aurii. Pe trotuar se formase un covor de frunze aurii, mă împiedicam de nuci lemnoase, îmbrăcate în cămăși zdrențuite. Deodată, un vânticel rece m-a înfiorat. Ridicând privirea spre cer, am văzut stoluri lungi de păsări, zburând grăbite. M-am gândit că, nu peste mult timp, vor veni și ploile reci, apoi alte fenomene specifice toamnei. STREZA FLAVIA ANA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

SEMNELE TOAMNEI Toamna arămie s-a instalat cu miresmele ei blânde și diminețile mai răcoroase. Copacii își scutură frunzele îngălbenite care cad legănându-se în aer ca niște fluturi. Păsările călătoare sunt mânate de frigul care se instalează încet- încet spre Țările Calde. Pe câmp se adună recoltele, în vii se adună ciorchinii de struguri cu boabe dulci. Din livezi se strâng merele, perele, prunele, nucile, gutuile amărui, cu puf galben ca de pui. Toamna este anotimpul cel mai frumos și mai bogat în roade dintre toate celelalte. BARABÁS TAMÁS, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

IUBESC TOAMNA Toamna ruginie îmi bate în ușa casei vrând să-mi aducă miresmele ei îmbătătoare. Tocmai mă pregăteam să ies afară, la joacă. Am primit-o cu mare bucurie! Iubesc acest anotimp și aș vrea să rămână mereu așa, deși știu că, nu peste mult timp, frigul și ploile reci își vor face simțită prezența, bruma argintie se va așterne peste tot, ceața lăptoasă se va lăsa ca un văl deasupra pământului, nopțile vor fi vegheate de Luceafărul cu zimți sclipitori de gheață.

CIGĂRAN DARIA ELENA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

71 / 313

IARNĂ DE POVESTE A sosit iarna geroasă. Norii cern steluțe argintii care se aștern ca un covor moale. Zăpada acoperă orașul cu o mantie de un alb strălucitor. Copacii, acum golași, se îmbracă într-o haină argintie. Copiii, fericiți, alunecă pe gheața ca oglinda cu patinele, schiază pe pantele muntoase cu sclipiri de diamant, zboară cu săniuțele pe derdelușul de cristal. Ce frumoasă este iarna când ninge ca-n povești, iar glasurile cristaline ale copiilor răsună de dimineața până noaptea, târziu! DEDE IANIS ALEXANDRU, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

ZÂNA IARNA A sosit Zâna Iarna cu mantia ei argintie și pufoasă. Mii de steluțe sclipitoare plutesc prin aer ca un roi de fluturi albi. Tot orașul este acoperit cu o plapumă pufoasă. Sub picioare se așterne un covor moale de nea. Copacii arată ca niște soldați muți și reci, în zale lucioase. Pe geamuri s-au așezat buchete din flori de gheață. După ce ninsoarea încetează, o mulțime de copii fericiți inundă împrejurimile. Unii urcă și coboară derdelușul cu săniuțele și schiurile lor, alții preferă patinoarul. Ceilalți meșteresc oameni de zăpadă sau se bulgăresc. Toți sunt fericiți. Ce minunat anotimp este iarna! MÁTYÁS DAVID, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

FRUMUSEȚEA IERNII Norii suri au început să cearnă din sita lor steluțe argintii. Crăiasa Zăpezii a pus crengilor mănuși de puf. Copacii se gătesc cu beteală de zahăr. Flori sclipitoare de diamant se țes pe geamurile înghețate. Câmpul pare de cristal, iazul pare o oglindă lucioasă. Iarna și-a pus un cojoc gros de omăt. Totul creează o senzație extraordinară. Pe derdeluș apare un șirag de săniuțe. Alți copii fericiți au încins o bătaie cu bulgări mari, de vată. BURLACU DRAGOŞ ANDREI, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) VISUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ Iarna este anotimpul alb. Iarna este și anotimpul vacanțelor petrecute la munte și al sporturilor practicate pe covorul alb și pufos de zăpadă sau pe gheața cu străluciri de diamant.

72 / 313

Într-o noapte, am visat că ieșisem afară și i-am văzut pe câțiva copii mâncând zăpadă – am mâncat și eu, iar aceasta avea gustul vatei de zahăr. Tot în acea noapte, am mai visat că intrasem într-o căsuță în care totul era din turtă dulce cu aromă de scorțișoară și multe acadele albe și delicioase din țurțuri de gheață. Când m-am trezit, mi-am dat seama că iarna e frumoasă ca un vis! PREDA EDUARD ŞTEFAN, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

CRĂIASA ZĂPEZII Afară ninge ca-n povești, fulgii mari și pufoși, ca de vată, s-au așternut într-un covor moale și gros. Din când în când, tresar sclipiri de argint, iar ramurile copacilor se apleacă sub povara dantelei de zahăr fin. Munții par niște uriași adormiți sub plapuma albă de omăt din care vor ieși doar la primăvară. Peste crestele lor înzăpezite, trece, în caleașca ei, Crăiasa Zăpezii îmbrăcată într-o minunată rochie cusută din mii de steluțe argintii cu ace de gheață. În depărtare, se aud clopoțeii de argint de la sania lui Moș Crăciun. VALERIU EMILIA MARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

SĂRBĂTORILE IERNII Iarna, deși este ultimul dintre cele patru anotimpuri, este așteptat cu multă bucurie, în special de copii. O numim și anotimpul alb, pentru că, atunci când ninge, totul se acoperă cu un minunat strat de omăt. În acest anotimp, sărbătorim Ziua Națională a României, 1 Decembrie, Sfântul Nicolae, când primim daruri dulci în ghetuțe, Crăciunul care ne vestește Nașterea Pruncului Sfânt, sosirea lui Moș Crăciun cu sacul lui plin de cadouri așezat sub bradul împodobit pentru copiii ascultători, Anul Nou. Îmi place foarte mult iarna deoarece ne aduce multe bucurii și jocuri. LUDU FILIP, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) COPIII ȘI IARNA Ieri, Crăiasa Zăpezii ne-a bătut în ușă. La scurt timp, totul a fost acoperit cu o mantie albă și strălucitoare de nea. Soarele s-a ascuns în spatele norilor, pierzându-și puterea. Copiii iubesc zăpada. Se bucură când alunecă la vale, pe pârtia înghețată, cu săniuțele trezite din somnul de peste vară, când construiesc castele minunate și oameni de zăpadă, când se bulgăresc, când se aruncă în plapuma albă și pufoasă de nea ca și vara în valurile înspumate ale mării. IONIŢĂ GEORGIANA DIANA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

73 / 313

VRAJA IERNII Afară ninge neîncetat. Totul este alb. Mai târziu, s-a lăsat un ger atât de mare, încât omătul scârțâie sub ghetuțe, pe geamuri s-au format flori de gheață, iar țurțurii strălucitori ca niște diamante atârnă la streșinile caselor. Sunt la bunici și, împreună cu verișorii mei, ne facem planuri de vacanță. Repetăm și colindele, căci nu peste mult timp va sosi Crăciunul. După-amiază, plecăm spre derdeluș cu săniuțele. Ne-am propus să facem și îngeri de zăpadă, să ne bulgărim. Iarna ne vrăjește cu frumusețea ei. BELEIU FRANCESCO, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) MAGIA ANOTIMPULUI IARNA Odată cu sosirea lunii decembrie și a solstițiului de iarnă, ziua se scurtează tot mai mult, vremea este tot mai rece. Iarna este anotimpul meu preferat pentru că atunci când ninge, întregul oraș capătă o nouă înfățișare, una de poveste. Haina albă care-l îmbracă mă îmbie să admir priveliștea minunată și îmi dă curajul să-mi imaginez că sunt un personaj dintr-un basm. Iubesc iarna pentru sărbătorile pe care le aduce spre bucuria noastră, a tuturor: Crăciunul și Anul Nou. Pentru mine, iarna este un anotimp plin de magie! CREŢU RAREŞ SEBASTIAN, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020) ANOTIMPUL MEU PREFERAT Iarna este anotimpul meu preferat, deoarece totul este acoperit cu un covor alb de zăpadă moale și catifelată. Când ninge, prin aer parcă zboară un roi imens de fluturi albi. Când merg iarna la țară, îmi place să cutreier pădurea împreună cu bunicul meu. Cu greu îmi fac drum prin stratul gros de zăpadă, de parcă aș înota prin apa unui râu care curge în șuvoaie puternice.

TROFIN TEODOR, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

74 / 313

ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN Suntem în luna decembrie, iar soarele nu mai este atât de darnic cu razele sale. De la fereastra mea văd fulgii argintii de nea plutind în zbor legănat. Copiii ies bucuroși la joacă. Unii caută derdelușul ca să zboare cu săniuțele, alții fac oameni de zăpadă sau se bulgăresc. La lăsarea întunericului, se îndreaptă, înfrigurați, spre căldura caselor. Se apropie vacanța și vremea colindelor. În curând, va sosi Moș Crăciun cu sacul lui plin cu daruri. Deși friguros, iarna este un anotimp foarte frumos! TOMELE TEODORA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

IARNA Iarna, norii cern steluțe strălucitoare ca argintul. Ele se aștern ca o mantie albă și pură peste întreaga fire. Copacii par de zahăr, câmpul pare de cristal, lacul înghețat pare o oglindă uriașă în care se reflectă cerul. Copiii sunt fericiți când vine iarna, chiar dacă este frig și trebuie să se îmbrace mai gros. De sus, din văzduh, Crăiasa Zăpezii îi privește cu drag și inima ei de gheață pare să se topească. TOFAN ANA MARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

A SOSIT IARNA! E iarnă! Crăiasa Zăpezii îmbracă toată natura și casele noastre cu o haină groasă de omăt, pune crengilor mănuși albe de puf. Iarna este anotimpul preferat al copiilor care se pot juca fără teamă în covorul moale, pot aluneca la vale, pe derdeluș, cu săniuțele, în timp ce Crăiasa le zâmbește cu drag. Uneori, vrăjitoarea cea cruntă, cu inimă de gheață, trimite vijelia să spulbere zăpada și să întrerupă bucuria vacanței. Cu toate acestea, ea nu are puterea să distrugă magia iernii și a sărbătorilor de iarnă. TIU FILIP MARIAN, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

IARNA, ANOTIMPUL ALB Este iarnă. Norii au început să cearnă puzderie de steluțe argintii, într-un dans amețitor. Soarele și-a pierdut puterea și,rareori, se arată pe cer. Pe covorul alb și moale al pământului aleargă copiii încântați de atâta frumusețe. Casele și-au pus căciuli de blană albă. Copacii s-au

75 / 313

îmbrăcat în zale strălucitoare, de gheață și se înșiră în peisaj ca niște soldați muți și reci la paradă. Gardul viu și-a pus și el palton alb de nea. Pe iazul ca oglinda, se țes flori sclipitoare de argint. În pădure, vrăjitoarea cea căruntă a îmbrăcat brazii, molizii și pinii cu cojoace grele de omăt. În fiecare an aștept cu nerăbdare iarna pentru că este anotimpul meu preferat! GEORGESCU PETRA DARIA, clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

Îndrumător, prof. înv. primar, MARIA SANDU Limba mea română de Plocon Alexandru, clasa a 6-a C prof îndrumător Jurcă Odette

Limba mea e adierea Vântului, prin frunza deasă, Limba mea-i dulce ca mierea, Limba mea-i cea mai aleasă.

Cuvântul ei dulce ne este nume Glasul ei mereu ne adună, Bunii și răii nu au pe lume Mai sfânt decât ea, decât limba română. Limba română sunt eu! Am fost zămislit de părinți În limba română. Fiecare celulă a ființei mele pământene, E plămădită în grai românesc.

Eu am fost uimit După ce am citit Poezii in limba română, M-a facut să-mi pun creionul in mână Și după ce am terminat Am creat o poezie de neuitat!

76 / 313

Bucuria lecturii Prof. înv. primar, Belc Elena Una dintre activitățile proiectului tematic al clasei a III-a B, intitulat „Bucuria de a citi”, a fost lectura unor cărți pentru copii, în vacanța de vară și în semestrul I. Copiii au citit titlurile recomandate și au completat cu responsabilitate și minuțiozitate fișele de lectură. Săptămânal, la lecția de LLR de luni, copiii au prezentat rezultatul muncii lor, au purtat discuții despre faptele, personajele, învățăturile desprinse din fiecare lectură. Cu alte cuvinte, dacă era luni, era lectură. La finalul lecției, micii cititori și-au scris numele pe o foaie atașată copertei printate a cărții citite. Toate foile au fost afișate pe panoul clasei, alcătuind un fel de... lectometru, intitulat „Și eu am citit... ” Iată cîteva dintre impresiile de lectură: Pană Maya: Din „Povestea unui om leneș”scrisă de Ion Creangă, am aflat că oamenii leneși nu pot fi ajutați și tolerați la nesfârșit de o comunitate, oricât de binevoitoare ar fi aceasta. Andrei Mihai: În „Prima zi de școală”, scrisă de Edmondo de Amicis, m-am regăsit în personajul Enrico, pentru că și eu sunt copleșit de aceleași sentimente de neliniște la începutul fiecărui an școlar. Dar, asemenenea lui Enrico, știu că cea care mă va ajuta mereu va fi mama mea. Catană Carina: De la „Gândăcelul” lui Emi Gîrleanu, am învățat să-mi pun întrebări legate de mine însămi, de lumea în care trăiesc. Am învățat să trec peste orice obstacol pentru a-mi împlini un vis.

Stanciu Irina: Spre deosebire de surorile ei, fata cea mică și cuminte a negustorului a dorit ca tatăl să-i aducă doar o creangă de alun. Lev Tolstoi ne învață că lucrurile simple, necostisitoare, ne pot aduce multă bucurie în suflet, iar modestia este o trăsătură morală foarte frumoasă. Hurubean Alexandru: Pe mine m-au impresionat călătoriile Micului prinț pe cele șase planete și pe Pământ. De la el și de la vulpe, am aflat că limpede vezi doar cu inima, iar a îmblânzi înseamnă

77 / 313

a-ți crea legături. Ceea ce face ca o persoană să devină importantă pentru tine, este timpul petrecut împreună cu ea. Căuneac Medeea: Luchi era o fetiță jucăușă, cu multă imaginație. În mintea ei, transforma tot ceea ce vedea într-o lume de basm, uneori înfricoșătoare. Întrarea în clasa I, înseamnă pentru fetiță sfârșitul unei copilării minunate. Acesta este sensul titlului „A murit Luchi”.

Ciot Robert: Karlsson-de-pe-acoperiș este un omuleț ciudat, lăudăros, pretențios, dar foarte nostim. Frățiorul îi tolera toate defectele, de dragul prieteniei. M-am bucurat atunci cînd Frățiorul a primit un câine adevărat de la părinții lui. Stoica George: Din povestea „Cinci pâini”, am învățat ce înseamnă dreapta judecată și, în plus, am aplicat ceea ce am învățat la matematică despre fracții. Am adunat și am scăzut fracții. Jancso Robert: Deși avea multe responsabilități gospodărești de îndeplinit, Coretti era fericit în sufletul său de copil. El lucra toată ziua și își făcea temele pe apucate. Totodată, avea grijă de mama lui, bolnavă. Cred că toți copiii ar trebui să fie buni, harnici, prietenoși, generoși ca și Coretti. Nanu Alexandra: Caterina Categoric, o fetiță care trăiește într-o lume a adulților, își împlinește visul de a deveni balerină, la maturitate. Atunci când vrea să viseze ori să danseze, își pune ochelarii. Stoica Anastasia: M-am bucurat atunci când Colț Alb a fost salvat de domnul Scott de la o viață de chin. La rândul său, câinele l-a salvat pe stăpân în două situații, dând dovadă de curaj și fidelitate. Perțea Mihai: În povestea „Căprioara”, m-a impresionat gestul final al mamei care se aruncă în fața lupului pentru a-și salva puiul. A fost înduioșător și foarte trist... Preda Andrei: Mie mi-a plăcut de ursulețul Paddington. Era un urs emigrant, care învățase limba engleză de la o mătușă. Familia adoptivă îl îndrăgea pentru că era amuzant, afectuos și inteligent.

78 / 313

Neamțu Anastasia: „Câinele” din povestea scrisă de Silvia Kerim trăiește doar pentru stăpânul lui, e bucuros atunci când stăpânul e bucuros, sau trist atunci când stăpânul e trist. Vrabia a observat că acest animal deosebit de credincios are privire de om. Iacob Gabriela: Pe mine m-a pus pe gânduri povestea lui Fram, ursul polar. El nu reușea să fie fericit nici printre oameni, dar nici în țara ghețurilor veșnice, unde s-a născut. Trist... Liuță Alexia: Și animalele se pot împrieteni. Leul a protejat-o pe cățelușa aruncată în cușca lu, de stăpânii nemiloși ai menajeriei. Mai mult decât atât, leul a suferit mult după moartea cățelușei. Bădilă David: Eu am citit cu interes „Povestiri istorice”. M-au impresionat iscusința în luptă, vitejia și credința unor eroi precum Mândricel, Bucur, Radu și Cârlan. Să vă fie lectura o comoară, nu o povară! Acesta este motto-ul proiectului nostru și credem că ne-a fost de bun augur, nouă, cititorilor din clasa a III-a B.

Mama Icoana mamei stătea frumos, Pe perete într-o ramă, Cu flori galbene-aurii, Înconjurată toată.

Cu glasul blând Citea o carte Odorului ei drag, În fiecare noapte . Florea Maia Gabriela, clasa a II-a D Prof. îndrumător Ştefan Daniela

79 / 313

Din inimă credem că totul va fi bine!

Inimioare pline de îngrijorări și de frustrări aduse de primele zile ale pandemiei, dar și de speranțe in revenirea vieții la normalitate... Elevii clasei a III-a B și-au exprimat emoțiile în cuvinte așezate într-o inimioară. Într-o jumătate a inimii au scris despre ceea ce le lipsește cel mai mult, iar în cealaltă jumătate, despre activitățile zilnic, care le aduc o stare de bine. Iată câteva dintre gândurile copiilor:

În această perioadă îmi lipsesc comunicarea cu doamna și colegii. Mi-e dor de pauzele vesele, în care povesteam și mâncam împreună sau ne jucam în curte școlii. Îmi lipsesc antrenamentele de baschet și de înot.

Costache Tony

Stanciu Irina

Îmi lipsesc prietenii de la școală, pauzele de masă în care împărțeam chiflele cu susan, activitatea suplimentară de joi, la gazeta matematică. Îmi lipsesc, jocurile frumoase pe care le făceam lunea ...

Îmi lipsesc comunicarea față în față cu colegii și cu doamna învățătoare, (...), momentele de la ora de matematică când număram șirurile să văd dacă o să ies și eu la tablă.

Neamțu Anastasia

80 / 313

În aceste zile comunic cu prietenii și rudele mai mult pe WhatsApp. Îmi fac temele ca și când aș fi la școală. Citesc, mă joc cu familia mea și îmi ajut părinții la treburile casnice. Sper ca totul să revină la normal.

În fiecare zi îmi fac temele, mă joc cu frații mei, facem salam de biscuiți. De la ora 17, lucrez cu tata la engleză. Vizionăm desene animate și facem diferite jocuri: rebus, careu, labirint.

Mă joc, citesc, pictez, desenez, îmi fac temele. Mă joc cu pisicile mele. Totul va fi bine!

Ciot Robert

Mie îmi este foarte dor de doamna învățătoare, de blândețea și de răbdarea cu care ne învață comorile limbii române și tainele matematicii. Îmi este dor de colegii mei și de jocurile noastre. Îmi e dor de clasa noastră și de curtea școlii.

Mie îmi lipsesc colegii, Doamna și evident clasa noastră dragă.

Îmi lipsesc doamna învățătoare, colegii mei, spiritul clasei noastre, Floarea-Soarelui. Mi-e dor de prietenii mei, de jocurile distractive din clasă și din curtea școlii (...). Mi-e dor de școală!(...)

Trifan Teodora

(...) Eu ies în curte și mă joc cu cățelușa mea, Love. Mă documentez și mă ocup de temele trimise de Doamna noastră minunată, de care îmi este foarte dor. (...) Seara, citesc cartea mea preferată: „Jurnalul unui puști” de Jeff Kinney.

Hurubean Alexandru

Pentru a mă simți mai bine, mă joc cu sora mea, o învăț diferite lucruri educative, fac lecții și, uneori, mă joc pe calculator.

(...) Urmăresc zilnic pe calculator temele primite, mă străduiesc să le rezolv cât mai bine și le postez. Citesc, desenez și completez rebus și sudoku. Speranța mea: Totul va fi bine!

Îmi lipesesc colegii, zîmbetele lor, amuzamenul lor. Îmi e dor de chipul cald și încurajator al doamnei și de toate materiile pe care le făceam ÎMPREUNĂ.

Nanu Alexandra

Mă gândesc la colegi și la doamna învățătoare. Mă rog la Dumnezeu să se termine odată și să ne putem revedea.

Inimioarele au fost puse împreună într-un material care a fost postat pe Google classroom. Prof. înv. primar, Belc Elena

81 / 313

Gânduri de Toma Arsenia, clasa a II-a A Clasa a doua a trecut Ca o adiere de vânt. După şase luni frumoase Am stat izolaţi în case, Pentru că un virusel, Cu numele Covidel, Prin surprindere ne-a luat Şi tare ne-a mai speriat. Dar, pe Zoom ne-am întâlnit Programa am isprăvit. Chiar dac-au fost greutăţi Împreună am fost toţi. Ca doamna de minunată Nu găseşti în lumea toată Şi la şcoală şi on-line Noi am rămas oameni faini. Școala în timpul pandemiei de Ghinea David, clasa a II-a A Iată și vacanță mare! Așteptată cu ardoare, De copii și de părinți, Românași de doamna iubiți! A trecut un an școlar, Cu de toate în ghiozdan: Lecții, joacă, prietenii, Și pe Zoom peripeții. Da, au fost și provocări Dar noi am fost învingători. Prezenți mereu la școala online, Noi o așteptăm cu drag pe cea offline!

82 / 313

Sfârșit de clasa a II-a de Ciobanu Filip, clasa a II-a A Clasa a II-a s-a sfârșit Iar noi toți am dobândit Cunoștințe fel de fel, Ne-am mai deșteptat nițel. Fracții, metri și împărțiri, Scris, citit și înmulțiri, Toate le-am parcurs deja Și le-am învățat așa: Când pe Zoom cu doamna mea, Când cu mama și cu tata. Clasa a III-a noi venim, Să știi că ne pregătim! Doamna noi vă mulțumim, Nu uitați că vă iubim! Sfârșit de an școlar de Ujică Ana Maria, clasa a II-a A Acum pare că am terminat, Clasa a 2-a, ce păcat! Nu știu cum a trecut timpul, Cred că ne-am cam pierdut ritmul Cu această pandemie Ce ne-a răpit o parte din copilărie. Dar acum vacanța vine, Iară vouă dragi colegi, Vă urez numai de bine, Clasa a 3-a să ne prindă Bucuroși și sanatoși. Doamnei noastre învațătoare, Îi urez o vară minunată Așa cum merită numai ea. Iar la anul care vine, îi promit Că o să mă străduiesc, Să am rezultate bune, Să ascult și să iubesc. Clasa a II-a A, prof. îndrumător Palade Simona Claudia

83 / 313

Școala în pandemie de Maya Ardelean, clasa a II-a A

Noi, românași voioși, în clasa a II-a am pornit. Când trecusem de jumătate, toată lumea s-a oprit. Întreaga planetă a fost afectată de un virus afurisit, Pe numele lui: Covid.

În izolare la domiciliu cu toții am intrat… Pentru a putea învăța în continuare, Doamna învățătoare conferințe online a organizat.

Acum că anul școlar s-a sfârșit, Adunăm speranță în suflet, Că startul clasei a III-a, în toamnă, la școală ne va regăsi.

Prof. îndrumător Palade Simona Claudia

84 / 313

Să ne amintim de Eminescu... Prof. înv. primar, Belc Elena Din seminția munților, din tumultul valurilor, din freamătul codrului și oglinda lacului, din parfumul teilor și amorțirea zorilor, pământul acesta strămoșesc a zămislit un fiu: Mihai Eminescu. La 15 ianuarie a fiecărui an, românii aduc un omagiu poetului nepereche. În spiritul acestei tradiții, elevii clasei a III-a B au participat cu bucurie în suflet la diverse activități dedicate Poetului: lecturarea și recitarea unei poezii, vizionarea de filme documentare, jocul -concurs ”Eu spun versul, tu spune titlul!”, crearea unor scurte poezii pe baza unor termeni specifici poeziei eminesciene. Copiii au propus o activitate: transcrierea și ilustrarea prin pictură a unei poezii preferate. Au fost alese spre „înveșnicire” titluri precum: „Somnoroase păsărele”- o poezie ca un cântec de leagăn; „Lacul” - loc de visare;„La mijloc de codru”- tablou fermecător, compus din elemente terestre și astrale; „Revedere”-întâlnirea dintre omul trecător și codrul, simbol al trăiniciei și veșniciei, „Ce te legeni?...”–meditație asupra trecerii implacabile a timpului;„Luceafărul”, partea I- o poezie a iubirii pusă într-un basm; „La steaua” – simbol al luminii în spațiul cosmosului și în cel al sufletului, „Floare albastră” – fragilitatea ființei umane în univers. Lucrările copiilor și-au găsit loc de cinste în expoziția clasei, organizată sub genericul „Să ne amintim de Eminescu...” – spre reculegere, visare, rememorare și aducere a unui gând pios Luceafărului Poeziei Românești.

Cum ar fi fost pământul românesc fără Eminescu? Cu siguranță, mai altfel, mai sărac. Cum ar fi fost România fără Eminescu? Ca un soare fără lumină, ca un izvor fără susur, ca o mare fără valuri, ca o pasăre fără tril, ca o iarnă fără nea, ca un copil fără zâmbet... Surse: https://ro.wikisource.org/wiki; https://www.youtube.com/watch?v=89ubITRv8VQ

85 / 313

LOC DE SUFLET Damian Iasmina, clasa a 6- a A prof. îndrumător Vătăşescu Maria Poate că nu sunt chiar cea mai aptă persoană ca să descriu locul copilăriei mele. Locul în care, nu demult, am copilărit. Locul în care am plâns, am râs, am fost fericită, tristă, furioasă; locul în care am trăit clipe bune şi clipe rele - Berezeni. Dacă stau să mă gândesc, nici măcar nu stiu de unde să încep. Îmi vin în minte toate momentele pe care le-am trăit şi toate persoanele dragi care sunt acolo şi îmi duc dorul. Toamna, cu toţii eram bucuroşi de începerea şcolii. Eram încântaţi să ne revedem colegii, şi, mai ales, dascalii. De ce i-am numit dascăli, şi nu profesori? Fiindcă timpul petrecut cu ei m-a făcut să înţeleg lucruri la care nici nu mă gândeam. M-a făcut să privesc lumea cu alţi ochi, să dau frâu liber imaginaţiei şi visurilor. Ei nu sunt doar nişte oameni care au intrat în clasă, au predat şi au plecat. Sunt nişte surse de inspiraţie pentru noi toţi. Datorită lor am rezultate bune la învăţătură. Datorită lor iau iniţiativa. Datorită lor voi ajunge cineva. Ziua mea de naştere nu era importantă numai fiindcă împlineam un număr de ani, ci fiindcă o petreceam alături de persoane dragi. Iarna făceam planuri cu prietenii mei despre cum aveam să sărbătorim Crăciunul, ne gândeam ce daruri vom primi, ne dădeam întâlniri pentru a vedea cine este cel mai bun în a se da cu sania. Primăvara era o încântare. Cu toţii eram fericiţi să vedem natura întorcându-se la viaţă şi eram nerăbdători să vină Paştele. Timpul se scurgea, şcoala era pe sfârşite. Ne bucuram de acele ultime zile petrecute în biblioteca şcolii, refugiul răcoros şi liniştit care ne păzea de căldura soarelui, forfota oamenilor agitaţi şi gălăgia de afară. Acolo îţi puteai limpezi gândurile, puteai citi cât vrei fără să fii întrerupt. Stăteam cuminţi şi o aşteptam pe doamna profesoară de limba română, întrebându-ne ce noutăţi ne va aduce. Vara era o plăcere să fiu trezită de razele plăpânde ale astrului auriu, ori de glasul mamei care îmi cerea să o ajut cu treburile casei, neputând face faţă singură atâtor lucruri. Când voiam să mă relaxez, alergam frenetic către balansoarul din curte şi mă lăsam scăldată de razele soarelui, în timp ce citeam o carte bună După ce totul începea să se contopească, şi mă asiguram că am adunat destule expresii artistice din cărţile citite, îmi aşezam o pătură în grădină şi făceam compuneri la umbra copacului. Degeaba avem lucruri materiale scumpe, dacă nu avem ceva mult mai valoros: prietenii. E ca şi cum te-ai afla într-o cameră austeră, singur. Îmi voi aminti cu drag toate clipele trăite în locul meu de suflet. De fiecare dată când mă voi întoarce acolo, inima mea va tresălta de fericire.

86 / 313

LABRADORUL AURIU ȘI CÂINELE CEL RĂU de Catană Carina, clasa a II-a B prof. îndrumător Belc Elena A fost odată ca niciodată o familie superbă de labradori aurii,care trăia într-o casă modestă din Cetate. Cei doi părinți erau fericiți alături de fiul lor, pe nume Max. Acesta nu era era un câine ca toții câinii din rasa lui, căci avea o putere neobișnuită: putea să devină invizibil, atunci când dorea el și, mai mult decât atât, putea da din această putere și altcuiva, dacă voia, bineînțeles. Se duse vestea despre Max și puterile lui. A aflat despre Max și un câine rău și furăcios, pe nume Fulger. Era un câine al nimănui, care cerșea de mâncare în timpul zilei, iar noaptea umbla hai-hui prin împrejurimile Cetății. Câinele cel rău își pusese în gând să-l răpească pe labrador și să-l folosească în furtișagurile lui. A desenat o hartă după care să se ghideze pentru a ajunge la Max. Apoi îl răpi și-l duse, cu forța, la o casă părăsită din afara Cetății. Acolo, o persoană bogată depozitase multe obiecte de artă, foarte valoroase. Trebuie să mai spunem că, înainte de toate, cei doi s-au făcut invizibili. Au au intrat în casa părăsită. Fulger a îndesat într-un sac toate obiectele de artă găsite. Și-a pus sacul în spinare și i-a spus lui Max cu voce poruncitoare: - Acum, că am luat tot ce-am vrut de-aici, te voi duce înapoi, acasă la tine. Ai grijă, să păstrezi secretul nostru! Fulger ar fi vrut ca ei să intre în Cetate nevăzuți de nimeni, dar labradorul refuză să-și folosească puterile. Cum au pus piciorul în Cetate, au fost zăriți de părinții lui Max. Aceștia s-au dus în întâmpinarea lor și i-au luat la întrebări. Fulger tăcu mâlc, dar Max le-a spus adevărul. Auzind despre boacăna făcută de cei doi, părinții l-au considerat vinovat pe câinele cel rău. Vorbi mai întâi tatăl: - Max, știm că nu ai avut încotro. Câinele cel rău te-a răpit și s-a folosit de tine. Te iertăm și ne bucurăm că nu ai pățit ceva mai grav. Apoi, vorbi și mama: - Dar, tu, Fulger, ai făcut fapte foarte urâte. L-ai răpit pe fiul nostru și ai furat bunul altuia. Vei merge cu noi să ducem înapoi aceste lucruri care nu-ți aparțin. Apoi vei primi o pedeapsă: vei face curățenie în toată Cetatea, până când vei dovedi că-ți vei fi îndreptat comportamentul. După aceea, vei putea locui cu noi. De atunci, Fulger a devenit alt ... cățel. Și-a îndeplinit îndatoririle zilnice și nu a mai furat niciodată nici măcar un ou. A rămas în Cetate, căci familia lui Max l-a adoptat și i-a pus numele Câinele cel Bun.

87 / 313

. Numărul 2

Aron Dumitru, clasa a V-a B Prof. indrumător Palcău Otilia

Într-o zi.....neh... nu merge, e prea plictisitor, cred că merge...odată...nu, nici aceasta, dar poate asta... - Bună, sunt Aron! ....da, asta merge! Stai!...Am vorbit cu voce tare? Ups! Oricum, revenind...am 12 ani şi...da!...ia ghiciți! Am de făcut o compunere amuzantă. Deci, ar trebui să râdeți! Ha, ha,ha ...! Da, ştiu sunt foarte amuzant. Aşadar, fară alte întreruperi, apăsați tasta 2

pentru Play!

Mulțumesc că aţi apăsat. După cum v-am spus, sunt Aron, am 12 ani și sunt foarte „amuzant”. Așa că o să vă spun ce mi s-a întâmplat! Într-o zi de vineri, eram în ultima pauză la școală și așteptam să plecăm în curând acasă. După 2 minute s-a sunat! Ajung în clasă și după 2 minute apare profesorul. Dupa 2 secunde spune: - Deschideți la pagina 22, facem exercițiul 2! Toată lumea ridică mâna, iar el numește colegul de pe rândul 2, a doua bancă, să rezolve oral punctul 2. Răspunsul era: It’s two o’clock! Da, aveam engleză, dacă v-ați prins. Eram cu totul disperat de numărul 2. Asta nu e vina mea, e vina voastră că ați apăsat tasta 2. Nu am ce să fac! După ora de engleză am plecat, dar nu acasă, pentru că peste 2 sferturi de oră trebuia să plec la cor. Imediat ce am ieșit de la școală, m-am dus la magazin și mi-am cumpărat ceva de 1 leu și 99 de bani pentru că nu voiam să cumpăr ceva de 2 lei și să vă înnebunesc iar, chiar dacă am facut-o deja! Deja știți câte ore am stat la cor......spuneți-o cu mine! Trei, doi, unu și...o oră și cincizeci și nouă de minute. V-am spus că sunt amuzant! Cam asta a fost povestea mea. Voi face și volumul 2. Glumesc! Sper că nu veți visa numărul 2 la noapte. Un 2 fericit!....ah.... scuze! O zi fericită să aveți! Ba nu! Era mai bine înainte. Un 2 fericit!

88 / 313

Eu și limba română

Despre limba română

de Andrada Bontaș a 6-a C

de Corina Drăgan a 6-a C

Eu sunt un bun român

Româna... cheia fericirii,

Și îmi iubesc țara.

Româna... cheia tristeții

Îmi iubesc și limbsa

Cheie a tot ce mă încojoară

Cum îmi iubesc mama.

A tot ceea ce mă bucură.

Graiul românesc e dulce,

Tu ești ceea ce mă face să fiu eu

E dulce ca mierea,

Ceea ce mă face să fiu tristă.

Mă exprim în el, oriunde

Iar, pe altă parte fericită.

Mă duce pasul și durerea.

Ceea ce îmi aduce lacrimile Iar, după mă înseninează cu zâmbete.

Nu-mi place să vorbesc Limbile străine.

Tu, româna, cea frumoasă,

Îmi place graiul românesc

Îmi ajuți sentimentele să iasă

Pe care-l port cu mine.

Aducând în inima oricărui muritor O fărâmă de dor. Dar, tot tu le aduci fericire, Pentru a le însenina ziua. Limbă dulce, Limbă a tot ce mă duce Spre țara mea plină de melodie Cu flori prinse în pălărie Însă, în fiecare dintre flori, Stând iubire de neam, Iubire a tot ceea ce am.

Prof îndrumător Jurcă Odette

89 / 313

Este limba română grea? de Isopescu Raluca clasa a 6-a C Limba română mi se pare frumoasă, Minunată, grandioasă, Poate că un pic mai grea Însă nu e deloc rea. Româna, cel puțin în școli Mi se pare uneori, Ba ușoară, ba mai grea Motivul vi-l spun acuma.

Limbă dulce de Munteanu Flavia clasa a 6-a C Limba dulce românească, E frumoasă, pitorească, E ca fagurul de miere, Ca Luceafăru-ntre stele.

Pentru mine, limba română e grea Când nu-nțeleg ce predă diriga Limbajul ei metaforic, frumos, de manual Intră-n capul meu ca un val...

Limba noastră cea iubită, Ce cu drag noi o vorbim, Ne adună împreună, Patria să o slujim.

Și fiindcă eu trăiesc după reguli Ca la mate, ca la fizică, Greu am realizat Că limba română e imaginație.

Să o cântăm cu dulce grai, Ale plaiurilor rai, Frumusețea lor divină O cântăm în limba română.

Și ca în sufletul tău poate răsări oricând Un strop de inspirație Pentru o cumpunere, un eseu Pentru...ce mai știu eu.

Limba noastră de Dragomir Robert clasa a 6-a C Limba română Limba cea străbună, Noi toți o vorbim, Și o îndrăgim. De mici învățăm cuvinte, Și le ținem minte, Toată viața cât trăim, Cu drag, le rostim. Punctuații, cratime, silabe, Ne pun în dificultate, Dar citind o carte, Devii mai aparte... Prof. îndrumător Jurcă Odette

90 / 313

Aventurile unui fulg obişnuit Vol 2. Întrebările lui Fulguleţ Fragment Buzatu Vanessa Mădălina clasa a 6-a A

meaîntrebare română În acea noapte n-am putut să dorm.Limba O singură îmi bântuia mintea ,,Ce căutau acele lacăte la de Plocon Alexandru C hotărât să intru in camera fiecare sertar, inclusiv la acel jurnal din piele?”. Trebuia să aflu cumva, așadara 6-a m-am domnului Fulgulescu . Mi-am dat seama că nu puteam face asta dacă nu dormea, asa că am așteptat câteva Limba mea e adierea ceasuri gândindu-mă la părinții mei. M-am bucurat când am reușit să le aud vocea cu ajutorul acelui dispozitiv, Vântului, prin frunza deasă, chiar de n-a durat mult. Dar acum trebuia să mă ocup de altceva: jurnalul domnului F. Limba mea-i dulce ca mierea, M-am ridicat din patul meu, încet , am deschis ușa și am pășit pe vârfuri spre camera domnului Limba mea-i cea mai aleasă. Fulgulescu. L-am auzit cum sforăia și știam sigur că doarme. Am deschis cu cea mai mare grijă ușa camerei lui și am pășit cu teamă în încăpere. L-am zărit pe dânsul cumne dormea. Am zărit şi acel jurnal din piele, închis cu Cuvântul ei dulce e nume lacăt şi lăsat pe noptieră. Am pășit câte puţin, fiind atât de aproape de jurnal, dar chiar în momentul în care îmi Glasul ei cântec mereu ne adună, întindeam brațul de fulg să îl iau, o șipcăBunii de subșipicioarele a scârțâit provocând un zgomot care l-a trezit răii nu aumele pe nume pe domnul Fulgulescu. A deschis ochii uitându-se la mine. apucat frica, neștiind ce să-i zic. Trebuia Mai sfânt decâtsperiat ea, decât limbaM-a română. să mint. Nu aveam de ales, altfel n-ar mai fi avut încredere în mine. -Fulguleț, ce cauți aici! M-ai speriatLimba de moarte! Ce s-a întâmplat? română sunt eu! -Aaaa......eu.....eu....am...vi..visat Am u..urât. mințit eu. fostamzamislit de părinți -Păi, m-ai speriat! Dar nu-i nimic. Acum du-teromână. la culcare! A fost doar un vis urât. E totul bine, mi-a În limba rostit el cu o voce răgușită. Fiecare celulă a ființei mele pământene, E plămădită în grai românesc. Plin de ruşine şi dezamăgire, mi-am cerut scuze şi m-am dus la mine în cameră. M-am aşezat în pat, gândindu-mă la ce s-a întâmplat. Dacă domnul Fulgulescu ştia ce voiam să fac eu?! Eustresat! am fostAuimit Din nou n-am putut dormi. Eram atât de trecut o ora, două, trei, patru; nu puteam închide un După ce am citit ca să-mi dau seama dacă domnul Fulgulescu ochi. Mă foiam de pe o parte pe alta aşteptând să vină dimineaţa Poezii inam limba română, ştia ceva. M-am gândit la asta pâna ce, într-un final, reuşit să adorm. M-au facut să-mi pun creionul in mână -Fulguleţ! Haide la masă! strigă domnul F din bucătărie. Și după ce am terminat Am deschis ochii puţin speriat şi totodată cu o mică urmă de vinovăţie şi ruşine. Ştiam că acea zi va fi una Am creat o poezie de neuitat! oribilă pentru mine. -Acum, domnule! Am sărit din pat, m-am schimbat de pijamale şi am intrat în bucătărie. -Bună dimineaţa, domnule F, am rostit eu cât de politicos am putut. Ce avem astăzi la masă? -Ca de obicei: cereale cu gheaţă, a spus el în timp ce punea bolurile pe masă. Cât încercam să schimb subiectul să-l fac şi pe el să uite de noaptea trecută, nu reuşeam. Simţeam ceva înăuntrul corpului meu; ceva care îmi provoca un gol în stomac. Aveam nevoie să vorbesc cu cineva care mă înţelegea: cu mama. Gândind ce aş putea spune, mi-am luat bolul cu cereale şi am început să mănânc. -Fulguleţ! Ce ţi se intamplă?! Nu pari în apele tale. Ţi-e dor de părinţi, visezi urât, n-ai chef să mănânci, ce s-a întâmplat? a întrebat grijuliu domnul Fulgulescu. Am ridicat privirea din castron, i-am ocolit privirea domnului F şi am răspuns încet: -Nimic. Pur şi simplu. -Ei bine, dacă nu-mi spui va trebui să vorbim cu părinţii tăi. Când am auzit acele cuvinte, m-am panicat. Ce urma să se intample? Nu puteam şti nimic din ce va urma, aşa că m-am lăsat în voia sorţii. Intrasem deja în camera dansului. El a scos un lanţ de chei dintr-un seif, a potrivit cheia cea bună lacătului şi a scos din acel sertar dispozitivul pe care l-am mai folosit să vorbesc cu părinţii mei. A apăsat din nou butoanele colorate şi, din nou,un bărbat fulg a răspuns întreband cu cine vrea să ia legătura.

91 / 313

Domnul Fulgulescu a răspuns, din nou, că doreşte să ia legătura cu domnul şi doamna Fulgărescu (adică, parinţii mei). Totul s-a petrecut la fel ca prima dată când am vorbit cu ei, mai puţin faptul că domnul F a vorbit de data aceasta. -Buna ziua, i-a salutat el elegant. Aş dori să vorbim despre fiul dumneavoastră. -Ce s-a intamplat cu Fulguleţ? am auzit că întrebau ei , îngijoraţi, in cor. -Asta vreau şi eu să ştiu. Se comportă diferit. Poate ar fi mai bine să.......să......să se întoarcă. Mai aveam puţin şi leşinam. Urma să plec acasă! Cu siguranţă că domnul Fulgulescu ştia ce am vrut să fac şi de aceea dorea să scape de mine. Nu puteam permite una ca asta. Am decis să iau atitudine şi să acţionez. VA URMA!

Prof. îndrumător Vătăşescu Maria

LABRADORUL POLIȚIST de Robert Ciot Clasa a II -a B A fost odată un polițist care avea un câine labrador, pe nume Max. Într-o zi, polițistul a fost trimis într-o misiune foarte dificilă: trebuia să găsească un băiețel care se pierduse de familia lui. L-a luat cu el pe Max. Îninte de a porni pe urmele copilului, polițistul i-a dat labradorului-detectiv să miroasă un tricou al copilului. Polițistul și Max au pornit pe străzile orașului. Au trecut prin parcuri, prin piețe, prin locurile de joacă pentru copii. Lui Max nu-i scăpase niciun locșor nemirosit. După trei ore de căutări, labradorul–detectiv l-a găsit pe băiețel. Era la marginea orașului, lângă observatorul astronomic. - Ham-ham! a lătrat Max, lingându-l pe față. Polițistul l-a dus pe copil la părinții lui. Aceștia i-au mulțumit polițistului, dar mai ales labradorului. A doua zi, la secția de poliție, Max a fost decorat cu o stea pentru fapta lui. I-au pus-o pe zgardă, lângă celelalte două stele.

Prof. îndrumător Belc Elena

92 / 313

LABRADORUL TUNET de Rareș Boacă, clasa a II-a B prof. îndrumător Belc Elena A fost odată ca niciodată un labrador pe nume Tunet. El stătea la o familie care locuia

într-un

oraș-port. Cât era ziua de lungă, Tunet se juca în parc împreună cu alți câini din vecini: Max și Bobi. Seara intra în casă, mânca și se culca. Tunet îndrăgea foarte mult vapoarele și apa. Era un bun înotător. Într-o zi, Tunet s-a dus cu stăpânul său la plimbare. Au ajuns pe malul mării. Acolo au alergat și s-au jucat cu o minge. Stăpânul o arunca departe, iar Tunet i-o aducea înapoi. La un moment dat, mingea a ajuns în apă și a fost dusă de valuri, în larg. Stăpânul a vrut să înoate după minge, dar Tunet ia spus: -

Stai, nu te duce! E prea periculos. Voi intra eu în mare și voi aduce mingea!

S-a aruncat în apă și a înotat din toate puterile până la minge. Cu boticul o împingea spre plajă. Astfel, mingea a fost recuperată. Drept răsplată, stăpânul l-a dus pe Tunet în port, să vadă vapoarele. Dar, nu se știe cum,

l-a

scăpat din ochi pe labrador. L-a căutat minute bune, fără să-l găsească. La un moment dat, stapânul a auzit: “Ham-ham! Sunt aici!”. Stăpânul a reperat direcția din care venea lătratul: de la etajul trei al unei nave de croazieră. Fără să mai stea pe gânduri, a urcat pe puntea vaporului și i-a cerut căpitanului permisiunea de a-l căuta pe Tunet. L-a găsit într-o cabină. Era tare speriat! Când și-a văzut stăpânul, labradorul a început să dea din coadă de bucurie. De atunci, Tunet nu s-a mai îndepărtat niciodată de stăpânul său.

93 / 313

Povestea unei omizi Autori: Afrăsinei Cezar, Căuneac Medeea, Nanu Alexandra, Perțea Mihai, Stanciu Irina, Stoica Anastasia, Stoica George Clasa a II-a B Îndrumător: Prof. înv. primar. Belc Elena În livada de la marginea unui sat, pomii s-au înveșmântat cu frunzulițe și floricele gingașe, așa cum se întâmplă în fiecare primăvară. Cel mai frumos dintre toți era un pomișor, a cărui coroană era mai bogată decât coroanele celorlalți “tovarăși” ai săi. Într-o zi senină, a venit la el o omidă proaspăt ieșită dintr-un ouleț. Era verde ca smaraldul. Își spunea Oldi. A început să ronțăie de zor frunzulițele pomului, una câte una. După ce goli complet pomișorul, se îndreptă spre un alt pom. Îl dezbrăcă și pe acesta de frunze. Avea o poftă nemaipomenită de hrană verde și părea să nu se sature niciodată, oricât de mult ar mânca. Tocmai pusese ochii pe un alt pom, mai mare, când fu zărită de doi copii. Erau Alin și Ilinca, doi frați veniți în vacanță la bunici. Aceștia aveau casa în apropierea livezii. Copiii se uitau mirați la omida durdulie. Ce burtă mare! exclamă Alin. Privește! Doi pomi nici nu mai au fruze. Cred că de vină este omida aceasta lacomă! presupuse Ilinca. Mă cheamă Oldi! se prezentă omida. Dar acum nu am timp să stau de vorbă cu voi. Sunt foaaarte ocupată: treabă: să mănânc... Și se puse din nou pe ronțăit. Ce e de făcut? întrebă fetița. În ritmul acesta, livada nu va ma da niciun fruct. Trebuie să salvăm restul pomilor. Și pe Oldi trebuie să o salvăm, de asemenea. Ea va deveni un cocon, apoi un fluturaș. Nu vreau să-i facem niciun rău. Dar, totuși, nu e sănătos să mănânce atât de mult. Uită-te la ea: parcă stă să plesnească, nu alta. Spunând acestea, băiatul începu să caute în minte o idee. După câteva clipe de gândire, rosti: Ce-ar fi să o atragem pe omidă într-o capcană și să-i facem noi un culcuș? Am putea s-o ținem astfel departe de pomii din livadă. I-am da hrană, dar cu porția. Ilinca spuse: Bună idee! Dar nu-mi place cuvântul capcană. Am putea folosi o momeală, de exemplu o frunză artificială, unsă cu puțină miere. Legăm la capătul ei un fir de ață. Apoi punem frunza în pom, printre celelalte frunze. Când omida se va lipi de frunza noastră o vom trage spre noi. De acord! se entuziasmă Alin. Înainte de asta, îi vom face, în curtea bunicilor, un fel de țarc, din nuielușe așezate una lânga alta, pentru ca omida să nu poată ieși. În fiecare zi îi vom pune în țarc frunzulițe aduse din pădure, dar... cu porția. Zis și făcut. Cei doi copii au construit culcușul, au “capturat-o” pe Oldi și au așezat-o cu grijă în el. Zilnic, îi aduceau frunzulițe crude din pădure. Omida părea să se obișnuiască cu noul stil de viață. După fiecare masă spunea “Mulțumesc frumos!”, apoi se încolăcea și trăgea un pui de somn. După câteva zile, Oldi își țesu în jurul ei un înveliș. După alte câteva zile, coconul se transformă într-un minunat fluturaș, care începu să colinde vesel printre florile din grădină. Dar fluturașului îi plăcea să zboare și în livadă. Acolo nu mergea însă niciodată singur. ci însoțit de cei doi copii, Ilinca și Alin. Era modul său de a le mulțumi acestora pentru faptul că au învățat-o, în vremea în care era doar o omidă, să trăiască în armonie cu natura.

94 / 313

FESTIVALUL IERNII, 2018-2019 Clasa a III –a A Coordonator: prof. înv. primar MARIA SANDU - poezii colective IARNA COPIILOR

BUCURIILE COPIILOR

Zboară săniuța dragă Peste dealuri, peste văi, Se aud din zarea largă Clinchete de zurgălăi.

Din văzduhul alb, de vată, Fulgii cad, cum vezi, îndată Și acoperă pământul Iarna, cu veșmântul!

La ferestre luminate Vezi brăduți împodobiți Și alesele bucate Pentru noi, copii cuminți.

Ce mai larmă, ce mai joc! Copiii nu stau în loc, Se-aleargă, se bulgăresc, Oameni de zăpadă cresc!

A sosit Crăciunul, iată! Cât de bine ne simțim Când cadourile-ndată, Fericiți, noi le primim!

Cât de bine se distrează, De stres se despovărează! Fac loc doar prieteniei, Bucuriei și-armoniei! OMUL DE ZĂPADĂ A crescut într-o ogradă Ca mai toți de teapa lui, Și-ar dori să fie-n stradă La-ndemâna omului. De ce oare, vrea el asta? Te întrebi cu bună știință, Păi, probabil, are traista Pregătită-ntr-o privință. Vrea acum să ne colinde, Că așa e obiceiul – De copii acum depinde Să-și rezolve el temeiul. ,,- Deschide ușa, creștine!” Își încep ei strigătura Peste ținuturi carpatine – Gospodarii-i primesc bine: Le răsplătesc alergătura.

95 / 313

O vizită la atelierul unui pictor Mărginean Eva Cls. a VIII a C Vizitând atelierul unui pictor, am rămas profund surprinsă de ceea ce am văzut acolo. Mă aşteptasem la o cocioabă întunecată şi mohorâtă, dar am descoperit că refugiul pictorului era, de fapt, o căsuţă modestă, mică, situată pe malul mării. Nu, nu era aşa cum mi-o imaginasem! Înăuntru, puteai observa un mic pat intr-un colț, o masă şi câteva scaune, două ferestre ce dezvăluiau privirii tabloul pe care artistul îl iubea cel mai mult: apusul profilat pe fundalul mării albastre. Peretele, plin de picturi, peste care soarele îşi trimitea razele, făcându-le să pară reale, încăperea ticsită cu pensule, vopsele și șevalete făceau ca totul să pară mai colorat, mai viu, mai fericit. Totul avea un farmec aparte: încăperea mirosind a vopsea, briza sărată a mării acompaniată de ţipătul pescăruşilor, valurile ce se spărgeau de ţărm... Marea era muza lui! Prof. îndrumător Palcău Otilia

96 / 313

Penelul de aur

97 / 313

PORTRETUL COLEGULU DE BANCĂ (anul școlar 2019-2020)

CĂUNEAC MEDEEA– III B Îndrumător: prof. Belc Elena

FILICHI ANDREEA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

CIOT ROBERT – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

HURUBEAN ALEX –III B Îndrumător: prof. Belc Elena

98 / 313

TRIFAN TEODORA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

PRADAIȘ ANDRADA–III B Îndrumător: prof. Belc Elena

CATANĂ CARINA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

MACOVEI NICOLAS– III B Îndrumător: prof. Belc Elena

NANU ALEXANDRA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

STOICA ANASTASIA– III B Îndrumător: prof. Belc Elena

BARBU RAISA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

99 / 313

COPILĂRIE FERICITĂ – clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

BUZAȘ VLAD

ENE AMALIA MARIA

COMAN TUDOR

BARABÁS TAMÁS

OLTEANU TEODORA FLORENTINA

OBOROCEANU VLAD GABRIEL

100 / 313

GEORGESCU PETRA DARIA

MATYAS DAVID

STREZA FLAVIA ANA

101 / 313

CIGĂRAN DARIA ELENA

NASTOVICI MARIA

FLORI PENTRU MAMA – clasa a IV-a A (anul școlar 2019-2020)

CIGĂRAN DARIA ELENA

IATAN MARIA ȘTEFANIA

102 / 313

GHINEA IONUȚ DAMIAN

GEORGESCU PETRA DARIA

STREZA FLAVIA ANA

VALERIU EMILIA MARIA

Îndrumător, prof. înv. primar MARIA SANDU

103 / 313

Picu Diana, clasa a II - a A

Ardelean Maya, clasa a II - a A

Butnaru Denisa, clasa a II - a A

Micioiu Hannah, clasa a II - a A

Îndrumător clasa a II-a A (anul școlar 2019-2020), prof. înv. primar SIMONA PALADE

104 / 313

Anul școlar 2018 – 2019

OLAR RAUL – clasa a VII – a B

105 / 313

HUSARU EDUARD – clasa a VII – a A

SZAKACS EDUARD – clasa a VII – a A

106 / 313

STRUGARU LAURA – clasa a VII – a A

BUCUȚEA DENISA - clasa a VII – a B

107 / 313

MESAROȘ ALEXIA – clasa a VII – a B

Anul școlar 2019 – 2020

MOISE ESTERA – clasa a VI - a B

108 / 313

MOISE ESTERA – clasa a VI - a B

CISTIAN KARINA – clasa a VII – a A

109 / 313

UNGUREANU ANTONIO GABRIELE - clasa a VII – a A

ISOPESCU RALUCA – clasa a VII – a C

110 / 313

CRISTIAN ANDREI – clasa a VII – a C

IȘTOC ȘTEFAN – clasa a VII – a A

111 / 313

SPĂTARU GEORGE – clasa a VII – a C

CRISTIAN ANDREI – clasa a VII – a C

112 / 313

BULARCA ALEXIA – clasa a VII – a B

VASILE TEODORA – clasa a VII – a B

113 / 313

RADU TUDOR – clasa a VII – a B

VÂJOI ALEXANDRU – clasa a VII – a A

114 / 313

PAHOIU MIHAI – clasa a VII – a A

DOROBANȚU DIANA – clasa a VI – a B

115 / 313

ENE ANA MARIA – clasa a VII – a B

ZEGREAN RAUL - clasa a VII - a A

116 / 313

DRAGOMIR ROBERT – clasa a VII – a C

PANAINTE VALENTINA – clasa a VII – a B

117 / 313

MANEA VALENTINA – clasa a VII - a A

SCARLET ANA MARIA – clasa a VII – a A Îndrumător, prof. CLARA MANEA

118 / 313

Anul școlar 2018 – 2019

TRIFAN TEODORA II B Toamnă veselă

NEAMȚU ANASTASIA II B Culorile toamnei

ANDREI MIHAI II B Dorothy și prietenii săi BĂDILĂ DAVID II B Spre Vrăjitorul din Oz

CĂUNEAC MEDEEA II B Pe cărarea galbenă

119 / 313

STANCIU IRINA II B Strada mea

FILICHI ANDREEA II B Întâlnirea cu Sperie-Ciori

Îndrumător, prof. înv. primar ELENA BELC

120 / 313

121 / 313

122 / 313

FESTIVALUL TOAMNEI

123 / 313

MAREA UNIRE 1918-2018

124 / 313

125 / 313

126 / 313

Anul școlar 2018 – 2019 Îndrumător, prof. MARIA CIOCOIU

127 / 313

MĂ˘ini dibace

128 / 313

CLASA PREGĂTITOARE C – anul școlar 2018-2019

129 / 313

130 / 313

131 / 313

132 / 313

Îndrumător, prof. înv. primar ILDIKO MATEȘAN

133 / 313

ANUL ȘCOLAR 2019 – 2020

„Păunul” CĂUNEAC MEDEEA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„În așteptarea hranei” COSTACHE TONY – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Un păun mândru” NANU ALEXANDRA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Puiul păunului” MACOVEI NICOLAS – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

134 / 313

„Omida la plimbare” PREDA ANDREI – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Iepuraș cu morcov” TRIFAN TEODORA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Omida” CATANĂ CARINA – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Peisaj subacvatic” STANCIU IRINA– III B Îndrumător: prof. Belc Elena

„Acvariul” MIHAI ANDREI – III B Îndrumător: prof. Belc Elena

135 / 313

Anul școlar 2018 – 2019 Îndrumător, prof. înv. primar ELENA BELC

LIUȚĂ ALEXIA II B Prietenul omului

LIUȚĂ ALEXIA II B Puiul ocrotit

CĂUNEAC MEDEEA II B Pisicuța mea

PRADAIȘ ANDRADA II B O familie de berze

136 / 313

CĂUNEAC MEDEEA II B O mamă grijulie

PANĂ MAYA II B Masă bună

NEAMȚU ANASTASIA II B O familie fericită

TRIFAN TEODORA II B Peisaj marin

PERȚEA MIHAI II B În așteptarea hranei

CĂUNEAC MEDEEA II B Un căluț de mare singuratic

137 / 313

NANU ALEXANDRA II B Găinușa de alun

PREDA ANDREI II B Albine harnice

COSTACHE TONY II B Peisaj de toamnă

NANU ALEXANDRA II B Prietenii pădurii

HURUBEAN ALEXANDRU II B Toamnă târzie

STANCIU IRINA II B Început de toamnă

138 / 313

Anul școlar 2019 – 2020 CLASA a IV–a A Îndrumător, prof. înv. primar MARIA SANDU COPIII ȘI-AU DEMONSTRAT, ÎNCĂ O DATĂ, DIBĂCIA... OAMENI DE ZĂPADĂ FERICIȚI

139 / 313

A SOSIT MARTIE, MĂRȚIȘOR!

UN DAR PENTRU MAMA

140 / 313

SISTEMUL NOSTRU SOLAR VÄ&#x201A;ZUT PRIN OCHI DE COPIL...

141 / 313

142 / 313

ROMÂNIA, ȚARA MEA DRAGĂ !

143 / 313

DescoperiĹŁi campionul din voi!

144 / 313

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Braşov a participat în data de 1 iunie 2019 la Campionatul de Fotbal “Iron Dragons” organizat cu ocazia Zilei Copilului în cadrul festivalului cu acelaşi nume din Ghimbav, Braşov. Echipa reprezentativă a şcolii noastre a reuşit să se impună în faţa celorlalte cinci şcoli participante şi să câştige Locul I.

145 / 313

RUSU RĂZVAN- CLASA PREGĂTITOARE A (KARATE)

VULCU CARLA-CLASA PREGĂTITOARE A (DANSURI)

BLAJ MARIA -CLASA PREGĂTITOARE A ( BALET)

DRAGOMIR ALEXANDRU- CLASA PREGĂTITOARE A ( CONCURSUL CANGURUL)

146 / 313

ISĂILĂ IOANA-CLASA PREGĂTITOARE A (DANSURI)

PĂSĂRICĂ-STROESCU CRISTIAN-CLASA PREGĂTITOARE A (FOTBAL)

LUNGU ALEXANDRA-CLASA PREGĂTITOARE A (DANSURI)

PRADAIȘ ALEXANDRA-CLASA PREGĂTITOARE A (BALET)

147 / 313

NICULESCU MARIO –CLASA PREGĂTITOARE A (MARATON, ÎNOT, SKI)

BEJAN SOFIA- CLASA PREGĂTITOARE A (MARATON BRAȘOV)

TRIFAN TUDOR, CLASA PREGĂTITOARE A (DANSURI)

TRIFAN TUDOR, CLASA PREGĂTITOARE A (PIAN)

148 / 313

ROMAN DARIA ANAMARIA- cl. a V-a B LOCUL I la Rhythmic Gymnastics-Transylvania University Cup-16 Brasov 1 December 2019

149 / 313

ACTIVITATEA UNEI SPORTIVE DE SUCCES “Sportul te învață să ai caracter, te învață să joci după reguli, te învață să știi ce înseamnă să câștigi și să pierzi – te învață ce este viața.” ~ Billie Jean King, motto-ul sportivei și elevei VÎRLAN DALIA MARIA din clasa a VII-a B (anul școlar 2018-2019).

Ambițioasă și dornică să-și consume energia într-un mod util, Dalia dorește să-și completeze viața de elev cu un sport devenit pasiune, voleiul. A început timid, dar încetul cu încetul, a prins curaj și drag de tot ce implica acest sport. De la an la an, această pasiune a devenit un lucru cât se poate de serios, ajungând să fie remarcată și apreciată de antrenori de la marile cluburi din țară.

150 / 313

Desemnarea titlului de “cel mai bun centru” la turneul Semifinal al Campionatului Național de Volei al României - ediția 2018-2019 - categoria cadete, a fost răsplata sutelor de ore petrecute în sala de antrenament, a clipelor de deznădejde, a lacrimilor de bucurie, dar și de tristețe, a tinerei sportive.

În anul competițional 2019-2020, VÎRLAN DALIA (acum, elevă a clasei a VIII-a B) a participat în Campionatul Național de volei la două categorii de vârstă: cadete și junioare, echipa “Bravol Brașov” calificându-se în etapa semifinală la ambele categorii de vârstă. Din nefericire, pe fondul pandemiei Corona-Virus campionatul s-a anulat în acest an competițional.

Marea realizare a Daliei din acest an, pe plan voleibalistic, a fost convocarea la lotul echipei naționale de volei a României, unde a făcut o imagine frumoasă. Sportiva Vîrlan Dalia Maria speră la o viitoare convocare alături de cele mai bune fete din voleiul românesc, în vederea participării la Campionatul European U17. Diriginte, prof. MONIKA FULOP

151 / 313

Vasilache David-cl. a II-a B( înv. Borulea Iuliana) şi Tamas Adriano-cl. a IIa D( înv. Ştefan Daniela), alături de prof. de Ed. fizică Manea Florin, au reuşit să devină Campioni Naţionali la fotbal INTERLIGA DE IARNĂ TROFEUL GHEORGHE ENE, organizat de Federaţia Română de Fotbal.

152 / 313

ANUL ȘCOLAR 2018 – 2019 (clasa a III-a A) Îndrumător, prof. înv. primar Maria Sandu

IATAN MARIA ȘTEFANIA (Clubul Sportiv “Nan Schi” Brașov) – Locul IV, Diploma și Medalia - proba de schi

CIGĂRAN DARIA ELENA – Medalia participare la proba de MARATHON (Telekom Sport)

TOMELE TEODORA (Clubul sportiv Yarlykova Entertainment) – Locul I, Diploma, Medalia și Cupa - Gimnastică (proba panglici)

DEDE IANIS ALEXANDRU (Clubul Sportiv “Nan Schi” Brașov) – Locul II, Diploma și Medalia - proba de schi

153 / 313

IFRIM ANDREEA LARISA - Medalia participare la proba de MARATHON (Telekom Sport)

BUZAȘ VLAD – Locul I, diploma și cupa SHIN DOJO (Kata Echipe); Locul II, diploma și cupa SHIN DOJO (Kata masculin); Locul II, diploma și cupa SHIN DOJO (Kumite masculin)

ENE AMALIA MARIA – Locul IV, Medalia (dansuri moderne); Lebăda de cristal – medalia (dansuri moderne); Locul III, Medalia (concurs de șah – After School)

IONIȚĂ DIANA GEORGIANA (Echipa Team Nova – Brașov) – Locul I, Diploma și Medalia (categoria panglici); Cupa Transilvania 20 nov. – 01 dec. 2018

154 / 313

OBOROCEANU VLAD GABRIEL – Diploma și Medalia Federația Română de Fotbal – echipa de fotbal CORONA Brașov (portar) - Campionatul “Interliga Națională de Fotbal U7 – U10, ediția 2018-2019 ” (oct. 2018-iunie 2019); Diploma și Medalia – Turneul de Fotbal Juvenil – ediția a II-a a Cupei Unirii Făgăraș

GHINEA IONUȚ DAMIAN - Locul I, Medalia - Cupa Națională de karate SHOTO – kan; Locul III, Medalia proba Kumite masculin; Locul III, Medalia – proba Kata

TOMELE TEODORA (Clubul sportive Yarlykova Entertainment) – Locul III, Diploma, Medalia și Cupa Gimnastică (proba cerc)

OLTEANU TEODORA FLORENTINA (Echipa Team Nova – Brașov) – Locul I, Diploma, Medalia și Cupa Gimnastică (proba cerc); Locul II, Diploma, Medalia și Cupa - Gimnastică (proba panglică); Locul III, Diploma, Medalia și Cupa - Gimnastică (proba de HOOP); Cupa Transilvania 20 nov. – 01 dec. 2018; Cupa Speranței 8 – 9 iunie 2019

155 / 313

BURLACU DRAGOȘ - ANDREI – Locul I, Diploma și Cupa SHIN DOJO (Kumite masculin); Locul II, Diploma și Cupa SHIN DOJO (Kata masculin); Locul I, Diploma și Cupa SHIN DOJO (Kata Echipe)

TOFAN ANA MARIA – (Clubul sportiv Yarlykova Entertainment) – Locul III - Diploma, Medalia și Cupa Gimnastică (proba cerc); Locul III, Diploma, Medalia și Cupa -Gimnastică (proba panglici); Cupa Transilvania 20 nov. – 01 dec. 2018; Cupa Speranței 8 – 9 iunie 2019

IONIȚĂ DIANA GEORGIANA (Echipa Team Nova – Brașov) – Locul III, Diploma, Medalia și Cupa (categoria cerc)

NASTOVICI MARIA – Diploma – Gimnastică sportivă

156 / 313

ANUL ȘCOLAR 2019 – 2020 (clasa a IV-a A)

PREDA EDUARD ȘTEFAN

Turneul de Tenis 10 FRT – Cupa Limpicii, Locul II, Diploma și Medalia de argint

Turneul de Tenis 10 FRT – Cupa Tennis Aces, Locul III, Diploma și Medalia de bronz

PREDA EDUARD ȘTEFAN, Turneul de Tenis 10 FRT – Locul III, Diploma și Medalia de bronz

157 / 313

MICII SPORTIVI AI CLASEI PREGĂTITOARE C (2018-2019) Prof. Mateșan Ildiko

ARNĂUTU MARA CLASA PREGĂTITOARE C GIMNASTICA RITMICĂ

FRĂŢILOIU TUDOR CLASA PREGĂTITOARE C BRAŞOV INTERNAŢIONAL MARATON CAMPIONATUL “INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL U7 – U10”

158 / 313

GHIUGAN CLASA PREGĂTITOARE C BRAŞOV INTERNAŢIONAL MARATON

CURTEANU OCTAVIAN CLASA PREGĂTITOARE C CUPA SHIN DOJO - KARATE

PETRE DARIUS ŞI CURTEANU OCTAVIAN CLASA PREGĂTITOARE C CAMPIONATUL “INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL U7 – U10”

159 / 313

Aveţi cuvântul!

160 / 313

Anul școlar 2018-2019 prof. Mateşan Ildiko – Eva

Într-o zi minunată de toamnă, am lăsat în urmă grădiniţa şi am păşit cu emoţie alături de părinţi pe poarta Şcolii Gimnaziale Nr. 1, cu paşi timizi.

Dar după un an în care am pătruns în tainele cunoaşterii, iată-ne ce mult am crescut şi ce multe am învăţat.

161 / 313

Cine suntem noi? Noi suntem Clasa Pregătitoare FLOAREA SOARELUI. Pe parcursul anului am descoperit literele alfabetului, ne-am jucat cu cifre şi numere, am participat la concursuri, unde am obţinut rezultate foarte bune, am desfăşurat activităţi interesante în săptămȃna “Şcoala altfel” şi am mai învăţat ceva, să fim buni prieteni şi să ne ajutăm unii pe ceilalţi. Acum, la final de an şcolar, putem spune că, deşi la început drumul a avut mai multe urcuşuri şi ne-a fos mai greu, acum ni se pare că drumul este mai lin, pentru că ştim să citim, să socotim, să cȃntăm, să ne jucăm, să fim prieteni, dar cel mai important să fim o familie. Şi nu în ultimul rȃnd ne-am propus să creştem frumos, asemenea FLOARII SOARELUI şi să privim întodeauna spre SOARE.

DIN ACTIVITĂŢILE NOASTRE

NE PREGĂTIM DE ZIUA UNIRII

162 / 313

ŞI NOI SUNTEM ROMÂNI

ÎN AŞTEPTAREA MOŞULUI

163 / 313

ŞI NOI DĂRUIM

VIZITĂ LA ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

164 / 313

DRUMEŢIE ÎN POIANA BRAŞOV

LA FABRICA DE CIOCOLATĂ

165 / 313

ร N PIAลขA SFATULUI SUNTEM CREATIVI

166 / 313

Clasa Pregătitoare D ,,Prietenii lui Micky Mouse” Anul școlar 2018 - 2019 Dacă păşeşti pragul Şcolii Gimnazile Nr.1 te întâmpină un aer de ospitalitate, blândeţe şi multă căldură. Dacă o să ai curajul să intri în această cetate a cunoaşterii vei descoperi pe lângă alte lucruri frumoase şi o clasa de elevi silitori şi foarte ambiţioşi. Ȋn cetate vei poposi într-un loc unde totul te imbie la muncă, creaţie şi veselie. Este locul unde noi, un grup de 26 de elevi, băieţi şi fete venim în fiecare zi cu mare drag şi cu greu ne despărţim când clopoţelul anunţă „VACANŢA”.

Deşi nu suntem foarte mari avem multe de povestit. Am avut parte în clasa pregatitoare de multe experinţe noi, din care am avut de învăţat. Am participat la concursuri şcolare, am fost împreuna în excursie, la film, la muzeu şi am luat parte cu mare drag la toate proiectele desfăşurate în şcoală. Ȋn toate activităţile noastre am fost sprijiniţi, încurajaţi de d-na învăţătoare Farcaş Adeluţa care ne-a fost mereu alături.

167 / 313

Cine nu cunoaşte cartea ,,Omida mâncǎcioasǎ”, cea mai celebrǎ dintre cǎrtile lui Eric Carle ? Aşa cum mica omidǎ se metamorfozeazǎ ȋntr-un minunat fluture, aşa şi noi, elevii clasei pregǎtitoare A, nişte prichindei drǎgǎlaşi, plini de neastâmpǎrul vârstei, curioşi şi zglobii, am ȋnceput cǎlǎtoria ȋn extraordinara lume a cunoaşterii, şi ne vom transforma ȋn elevi dornici de ȋnvǎţǎturǎ, dezvoltându-ne progresiv competenţele atât de necesare ȋn parcursul nostru şcolar.

168 / 313

9 septembrie 2019..... ziua în care a început aventura micuțelor buburuze în clasa pregătitoare. Cu speranță și curiozitate, cu multe întrebări în gând, însoțiți de părinți și bunici, au pășit timizi în curtea școlii cei mai mici școlari. Cu mirare și cu emoție, au trecut pragul clasei care avea să îi găzduiască zi de zi spre a descoperi tainele învățării.

Împreună am învățat să citim, să socotim, am desenat, ne-am jucat, am cântat, am dansat și neam bucurat împreună de toate realizările noastre. Unul din momentele de care ne aducem cu drag aminte este Serbarea de Crăciun, când am colindat părinții și bunicii și am confecționat împreună globuri pentru pomul de iarnă.

Nimic nu ne-a împiedicat să învățam. Nici chiar atunci când am fost nevoiți să stăm acasă... școala a continuat online până la finalul clasei pregătitoare, final pe care l-am sărbătorit tot prin intermediul internetului cu multă bucurie în suflete.

169 / 313

Prof. înv. primar Mihaela Pivodă

170 / 313

ANUL ȘCOLAR 2019 - 2020 27 de suflete curate, 27 de flori , 27 de raze ale soarelui, își aleg drumul spre SOARE ! Pornesc cu încredere , speranță și multă energie !

171 / 313

EI ... strâng căldura soarelui prin tot ceea ce fac : cântec , joc și poezie ... EU...o culeg zilnic prin zâmbetul lor !

Inst. Carmen Dragomirescu

172 / 313

Septembrie... Toamna a sosit și a adus cu ea și prima zi de școală. În curtea școlii,unde până acum a fost liniște, a început a se aduna grupuri vesele de copii frumos îmbrăcați, cu flori în mână și însoțiți de părinți și bunici. Curtea părea neîncăpătoare pentru mulțimea care se adunase. Toți erau bucuroși că a sosit această zi. Doar cei mai mici școlari păreau stingheri în zona desemnată pentru clasele pregătitoare. O nouă poveste începe...Povestea micilor ,,Școlărei”: un nou început, un început al cunoașterii, un început într-o clădire nouă, cu noi colegi și multe, multe vise în ,,buzunare”. Însoțiți de părinți și bunici au pășit într-un tărâm magic - ȘCOALA. Acolo au cunoscut-o pe doamna învățătoare. Împreună au pășit în lumea literelor, cifrelor, au învățat și s-au jucat împreună, au cântat, au dansat și s-au bucurat împreună de fiecare reușită.

173 / 313

Împreună au adus bucurie și căldură în sufletele spectatorilor când au participat, în data de 03.12,2019 la sala de spectacole Patria, la evenimentul ,,Dizabilitatea dincolo de aparențe” dedicat Zilei Internaționale a persoanelor cu dizabilități, organizat de Direcția de Asistență Socială Brașov, împreună cu Primăria Municipiului Brașov, aflat la cea de-a IX-a ediție.

Când lumea parcă s-a oprit în loc, ei s-au străduit și pentru prima oară în mediul online au început cu pași timizi să învețe cum poți să înveți chiar și de acasă. Ca niște adevărați ,,Școlărei ”ce sunt au încheiat anul școlar cu o serbare online.

Prof. înv. primar: Bîrsan Luminița

174 / 313

Serbare online și Festivitatea de Premiere - an școlar 2019-2020 clasa I A, prof. înv primar, Simona Horneț

175 / 313

176 / 313

177 / 313

178 / 313

Povestea noastră continuă…

Este timpul să vă spunem despre noi că am crescut, suntem măricei, tocmai am încheiat anul şcolar cu bine . A fost un an şcolar diferit, plin de provocări, care ne-a stimulat să ne adaptăm, să ne formăm priceperi şi deprinderi digitale, să învăţam şi în mediul online, să colaborăm şi să relaţionam de la distanţă, să avem experinţe unice. Doamna învăţătoare Farcaş Adeluţa, ne-a apreciat pentru implicarea, seriozitatea, conştiinciozitatea, sârguinţa de care am dat dovadă în rezolvarea sarcinilor. Nu am fi reuşit fară sprijinul şi implicarea părinţilor noştri. În acest an şcolar am luat parte cu mare drag la proiectele şi parteneriatele desfaşurate în şcoală.  “Tedi – Şcoala siguranţei”- program educativ la nivel national, care îi învaţa pe elevii de clasa I cum să fie în siguranţă pe drum , acasă , la şcoală. Programul este iniţiat de Maspex şi brandul Tedi în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne prin Poliţia Română.

179 / 313

 “Săptămâna fructelor și legumelor”- activitate în cadrul SNAC

 “Fii Moș Crăciun!”- activitate în cadrul SNAC  “O jucărie, 1000 zâmbete”

180 / 313

În pragul sărbătorilor de iarnă, Şcoala Gimnazială nr.1 Brașov, a venit în sprijinul copiilor din diferite zone defavorizate și a persoanelor aflate în dificultate cu dulciuri și fructe. Împreună am am adus un zâmbet copiilor din școlile Gimnaziale Apața, Măieruș, Homorod și o mângâiere bătrânilor din “Căminul pentru persoane vârstnice” Brașov.

 “Cărţi tatuate” –parteneriat cu Biblioteca şcolii şi Asociaţia “De Basm”

181 / 313

Ne place mult să urcăm pe scenă şi să interpretam diferite roluri. De aceea , cu ocazia sarbătorilor de iarnă, i-am colindat pe cei dragi.

Cu ocazia zilei de 8 Martie, am realizat sub îndrumarea doamnei învăţătoare “Dulceaţă de suflet pentru mama”, fiinţelor care ne-au dat viaţă şi care trudesc zi de zi pentru noi.

182 / 313

CLASA A II A D DISNEY

ANUL

ȘCOLAR

2019-2020

A ÎNCEPUT CU MULTĂ BUCURIE ,DOR DE COLEGI , CURIOZITATE

FAȚĂ DE NOILE CONȚINUTURI PE CARE DOREAM SĂ LE ÎNVĂȚĂM , DORINȚA DE CUNOAȘTERE , DE JOC, DE LUCRU ÎN ECHIPĂ ȘI DE FAMILIA DE LA ȘCOALĂ .

MUNCIT MULT, DAR ȘI REZULTATELE AU FOST PE MĂSURA EFORTULUI DEPUS .

EXPERIMENTAT METODE NOI DE LUCRU , O ALTFEL DE SCOALĂ

ÎNVĂȚARE ONLINE , ÎNTÂLNIRI

MEET SAU ZOOM, AM REALIZAT CÂT DE MULT NE LIPSIM UNUL ALTUIA ȘI CÂT DE IMPORTANT ESTE SĂ PREȚUIM FIECARE MOMENT PETRECUT ÎMPREUNĂ . PE

OBIECTIVE TURISTICE DESCOPERITE DE CLASA DISNEY

NE-AM ÎMBOGĂȚIT SPIRITUAL CĂLĂTORIND ÎN LOCURI MINUNATE , LA MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEȘ, APOI ÎN LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI , A BUCURIEI ÎMTÂLNIRII CU MOȘ CRĂCIUN , LA FABRICA DE GLOBURI - FABRICA LUI MOȘ CRĂCIUN , UNDE SPIRIDUȘII NE-AU PREZENTAT CU MĂIESTRIE ETAPELE DE REALIZARE A GLOBURILOR DE STICLĂ . AM VIZITAT MAUSOLEUL MATEIAS - UN LOC CU MULTE MINUTE DE ISTORIE . A FOST O EXCURSIE IN CARE NE -AM INTIPARIT IN MINTE ȘI SUFLET CLIPE DEOSEBITE .

183 / 313

Mănăstirea Curtea de Argeș, una dintre cea mai încărcate spiritual, istoric și cultural, așezări din județul Argeș este orașul Curtea de Argeș. Capitala a Țării Românești, Curtea de Argeș poartă cu sine secole de istorie, civilizație și cultură, și arată cu mândrie locuitorilor săi, dar și turiștilor care o vizitează minunile arhitecturale pe care le poseda. Mânăstirea Curtea de Argeș oferă oamenilor o splendoare arhitecturală, dar și o legendă pe măsură.

184 / 313

FABRICA DE GLOBURI – FABRICA LUI MOȘ CRACIUN

185 / 313

Mausoleul de la MateiaČ&#x2122;

186 / 313

DE ASEMENEA, NE-AM CONTINUAT MISIUNEA DE A FI ALATURI DE COPII CARE AU NEVOIE DE NOI PRIN POIECTUL „S UFLET PENTRU SUFLET ” CU HOSPICE - CENTRUL DE ZI , „DINCOLO DE APARENȚE ” – S PECTACOL DE 1 DECEMBRIE .

187 / 313

188 / 313

189 / 313

190 / 313

FOST UN AN CU ÎNCERCĂRI , DAR ȘI CU MULTE CLIPE PE CARE O SĂ LE PĂSTRĂM ÎN

SUFLETE MULT TIMP ȘI DE CARE O SĂ NE ADUCEM AMINTE CU MULT DRAG , PESTE ANI ȘI ANI .

POVESTEA DISNEY VA CONTINUA ....

PROF. ÎNV. PRIMAR ȘTEFAN DANIELA CLAUDIA

191 / 313

"Olimpicii" sunt printre noi

„Ai câştigat? Continuă! N-ai câştigat? Continuă!” (Pierre de Coubertin)

192 / 313

CLASA I D „DISNEY”

În anul școlar 2018-2019, clasa I, am descoperit taina scrisului și a cititului, am devenit mici scriitori, mici cititori și mici matematicieni, de asemenea am realizat lucrări minunate cu mânuțele noastre și am înățat glasurile cristaline prin cântece.Am fost conștiincioși și dornici de cunoaștere și competiție în cadrul concursurilor naționale: Comper, Proeducația, Gazeta Matematică Junior, obținând rezultate foarte bune. ❖ COMPER – ETAPA NAȚIONALĂ : CÂDĂ MIRUNA GEORGIANA Limba română ❖ PROEDUCAȚIA: Medalii de Aur, de Argint și de Bronz. ETAPA I – Noiembrie 2018 Română : Premiul I Național - Medalia de aur :

Matematică : Premiul I Național - Medalia de aur :

TERZEA LEONARDO

ANDONI ALESSYA CAROLAIN

Premiul II Special – Medalia de Argint :

CÂDĂ MIRUNA GEORGIANA

ABDONI ALESSYA CAROLAIN

CIOBANU LORENA MARIA

BOUTIUC MATEI ȘTEFAN

DRAGOMIR REBECCA GABRIELA

CÂDĂ MIRUNA GEORGIANA

FLOREA MAIA GABRIELA

CIOBANU LORENA MARIA

GEMALĂ DELIA ȘTEFANIA

GEMALA DELIA ȘTEFANIA KAJCSA CIPRIAN ȘTEFAN

TERZEA LEONARDO Premiul II Special – Medalia de Argint

LANGA ANDREAS ALEXANDRU

BOUTIUC MATEI ȘTEFAN

NIȚU SARA THEODORA

IVAN MARA DENISA

POPOVICI EMILIA

NIȚU SARA THEODORA

POȘIRCĂ DARIUS ȘTEFAN

POPOVICI EMILIA POȘIRCĂ DARIUS ȘTEFAN

193 / 313

ETAPA A II- A – Mai 2019 Română

Matematică

Premiul II Special – Medalia de Argint

ANDONI ALESSYA CAROLAIN

BOUTIUC MATEI ȘTEFAN

HAMCIUC RAISA ELENA

CÂDĂ MIRUNA GEORGIANA

IVAN MARA DENISA

GRILL RAREȘ ALEXANDRU

NIȚU SARA THEODORA

HAMCIUC RAISA ELENA

Premiul II Național – Medalia de Bronz

BOUTIUC MATEI ȘTEFAN

ANDONI ALESSYA CARIOLAIN KAJCSA CIPRIAN ȘTEFAN NIȚU SARA THEODORA

❖ GAZETA MATEMATICĂ: Mențiune: BOUTIUC MATEI ȘTEFAN Am participat cu drag și cu dărnicie în Proiectul „Suflet pentru suflet ” de la Centrul de Zi - Casa speranței/Hospice Brașov, în cadrul Proiectul Centenarului, în cadrul Proiectului „ Învierea prin ochi de copil” – Seminarul teologic Alba-Iulia. Am petrecut un an minunat, în care ne-am împrietenit, ne-am unit, suntem atât o echipă, cât mai cu seamă o familie. Am fost împreună în drumeții, în excursii, la teatru, la expoziții, spectacole.

Pășeste cu încredere și entuziasm pe următoarea treaptă!

Prof.înv.primar Daniela Claudia Ștefan

194 / 313

Clasa PregÄ&#x192;titoare A-Concursul Comper

195 / 313

PRADAIȘ ANDRADA II B CONCURSUL NAȚIONAL DE GIMNASTICĂ RITMICĂ CERC -iunie 2019 LOCUL al II-lea

STANCIU IRINA II B CONCURSUL BIKEATHON - Făgăraș 2019 EVENIMENT SPORTIV CU SCOP CARITABIL

Prof. Inv. Primar BELC ELENA

NANU ALEXANDRA II B CONCURSUL DE ÎNOT mai 2019 LOCUL al II-lea

NANU ALEXANDRA II B CONCURSUL DE DANS - mai 2019 LOCUL al III-lea

196 / 313

Ne mândrim cu rezultatele deosebite obţinute de elevii noştri la limba şi literatura română, în cadrul Concursului Naţional Proeducaţia. Rusu Raul- Premiul I Naţional-Medalia de aur Otavă Ramona- Premiul II Naţional-Medalia de argint Albu Alicia- Premiul II Special-Medalia de argint Bichir Mario- Premiul II Special-Medalia de argint Botezatu Robert- Premiul I Special- Medalia de aur Ciuciu Florin- Premiul II Special-Medalia de argint Adeaconiţei David-Premiul I Naţional-Medalia de aur

Constantinescu Larisa- Premiul II Special-Medalia de argint

Alexa Maria-Premiul I Special- Medalia de aur

Dăscălescu George- Premiul I Special- Medalia de aur

Anghelescu Sofia-Premiul II Special-Medalia de argint Căbuţ Adina-Premiul I Naţional-Medalia de aur

Dragomir Georgia- Premiul II Special-Medalia de argint

Cămăruţ Briana- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Dumitru Aron- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Cochi Luana- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Florea Sofia- Premiul I Special- Medalia de aur

Creţu Ana- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Perţea Mara- Premiul I Special- Medalia de aur

Crişan Alexandra- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Popa Adriana- Premiul II Special-Medalia de argint

Damian Karina- Premiul II Special-Medalia de argint

Schneider Maya- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Dăscălescu Ana- Premiul I Special- Medalia de aur

Sorescu Raul- Premiul II Special-Medalia de argint

Roman Daria- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Ujică Rebeca- Premiul I Special- Medalia de aur

Iordan Matei- Premiul II Special-Medalia de argint Martiuc Sara- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Gal Tapalagă Alexandru- Premiul II SpecialMedalia de argint

Munteanu Denisa- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Spătaru Ionuţ- Premiul II Special-Medalia de argint

Niţu Ioana- Premiul I Naţional-Medalia de aur

Prof. îndrumător Palcău Otilia

197 / 313

Rezultate deosebite obţinute la Olimpiada de Limba Română, Faza pe şcoală-Ianuarie 2020 ❖ Cl. a V-a A: Niţu Ioana -87p; Creţu Ana -87p( Prof. Palcău Otilia) ❖ Cl. a V-a C: Valeriu Sebastian-90p; Dumitrache Sara-85p; Kosa Patrik-85p(Prof. Vătăşescu Maria) ❖ Cl. a VI-a A: Chiribeş Veronica-90p; Ilie Adrian-90p; Alexă Andreea-90p( Prof. Jurcă Odette) ❖ Cl. a VII-a A: Damian Jasmina-85p; Buzatu Vanesa-85p (Prof. Vătăşescu Maria) ❖ Cl. a VII-a B: Stroiescu Mara-90p; Popescu Andrei-90p; Căbuţ Denisa-90p; Bularca Alexia-90p( Prof. Jurcă Odette) ❖ Cl. a VII-a C: Munteanu Flavia Gabriela-92p; Drăgan Corina-90p; Isopescu Raluca-85p; Bontaş Andrada-80p( Prof. Jurcă Odette) ❖ Cl. a VIII-a A: Strugaru Laura-94p; Negulescu Teodora87p; Nicolae Irina-86p( Prof. Vătăşescu Maria) ❖ Cl. a VIII-a B: Nistor Miruna-92p; Vârlan Dalia-90p; Papuc Cristina-85p; Bucuţea Denisa-85p( Prof. Jurcă Odette) ❖ Cl. a VIII-a C: Nicuţă Bianca-85p; Panainte Ştefania85p( Prof. Palcău Otilia)

Premierea elevilor în vreme de pandemie

198 / 313

Democrația și drepturile omului ÎNCEP CU NOI Cetățenia democratică nu se limitează la statutul legal de a fi cetățean și la dreptul de vot pe care acest statut îl conferă. Include toate aspectele vieții într-o societate democratică. Astfel, cetățenia democratică este legată de o gamă largă de teme, cum ar fi dezvoltarea durabilă, participarea în societate a persoanelor cu dizabilități, egalitatea de gen, prevenirea discriminării și multe altele. Din dorința de a trăi într-o societate democratică, în care drepturile omului sunt respectate, elevele BUZATU VANESSA MĂDĂLINA și PALADE ALESSIA GABRIELA, din clasa a VII-a A, au participat la Olimpiada de Științe Socio-Umane, disciplina Cultură Civică și Educație Socială, iar la etapa județeană au obținut un merituos premiul III, sub îndrumarea prof. Pintea Mihaela.

Felicitări!!! Nu uitați că ”Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea”! (Nelson Mandela)

Prof. îndrumător Pintea Mihaela

199 / 313

SORESCU RAUL NICOLAE-cl. a V-a B Diplomă de Excelenţă- Concursul interjudeţean de Matematică ,,Profu de mate’’-2019 Prof. Iordache Valeria

Cl. a V-a B Concursul Internaţional the Global Maths Lesson ,,Fantastic Fractals’’-2019 Prof. Iordache Valeria

Echipa ,,Exploratorii’’-cl. a V-a B Concursul Internaţional de Matematică ,,Purple Comet!’’ Elevii: Draga Oana, Schneider Maya, Perţea Mara, Roman Daria

Rezultate obţinute la:

•

Proeducaţia-Matematică, an şcolar 2018-2019: cl. a V-a C: Gal Tapalagă Alexandru, Ţurcanu Elena- Premiul II cl. a VI-a C: Băjenaru Sebastian, Dragomir Robert, Muntean Flavia-Premiul II Comper-Matematică Etapa I, an şcolar 2019-2020: cl. a V-a B: Draga Oana, Roman Daria, Dumitru Aron, Stanciu Sebastian- Menţiune cl. a VI-a C: Grosu Ştefan-Premiul II Căţoiu Mara-Premiul III Iordache Remus-Menţiune

cl. a VII-a C: Muntean Flavia- Premiul III Enache Daniel, Alecu Daniel- Menţiune

Elevul GROSU ŞTEFAN din cl. a VI-a C s-a calificat la Olimpiada de Matematică faza judeţeană, dar din cauza pandemiei aceasta s-a anulat. Prof. îndrumător IORDACHE VALERIA 200 / 313

Rezultate la concursuri- cls pregătitoare C-Prof. înv. Primar Mateşan Ildiko Eva CONCURSUL PROEDUCAŢIA – LIMBA ROMÂNĂ - ETAPA NOIEMBRIE PREMIUL I NAŢIONAL – AUR PREMIUL II NAŢIONAL – ARGINT ARNĂUTU MARA CURTEANU OCTAVIAN DAVID MARIA DAVID ALEXANDRA DAVID MIHNEA FÂŞIE ADELINA MACOVEANU DELIA NEGULICI AMALIA PETRE DARIUS

CONCURSUL PROEDUCAŢIA – MATEMATICĂ - ETAPA NOIEMBRIE PREMIUL I NAŢIONAL – AUR PREMIUL II NAŢIONAL – ARGINT ARNĂUTU MARA CURTEANU OCTAVIAN DAVID ALEXANDRA FÂŞIE ADELINA DAVID MARIA MACOVEANU DELIA GHIUGAN ANTONIA NEGULICI AMALIA PETRE DARIUS STANCIU ROBERT CONCURSUL PROEDUCAŢIA – LIMBA ROMÂNĂ - ETAPA MAI PREMIUL I NAŢIONAL – AUR PREMIUL II NAŢIONAL – ARGINT ARNĂUTU MARA NEGULICI AMALIA COMAN ANTONIA DAVID MIHNEA CURTEANU OCTAVIAN DAVID ALEXANDRA DAVID MARIA FRĂŢILOIU TUDOR MACOVEANU DELIA PANEA DENISA PETRE DARIUS UNGUREANU TUDOR CONCURSUL PROEDUCAŢIA – MATEMATICĂ - ETAPA MAI PREMIUL I NAŢIONAL – AUR PREMIUL II NAŢIONAL – ARGINT ARNĂUTU MARA DAVID ALEXANDRA COMAN ANTONIA DAVID MARIA DAVID MIHNEA FRĂŢILOIU TUDOR MACOVEANU DELIA NEGULICI AMALIA PANEA DENISA PETRE DARIUS RÎPA TEODORA

201 / 313

UNGUREANU TUDOR CONCURSUL GAZETA MATEMATICĂ – ETAPA I PREMIUL SPECIAL ARNĂUTU MARA COMAN ANTONIA DAVID ALEXANDRA DAVID MARIA FALNAGY DAVID MACOVEANU DELIA MOROMETE DARIUS MUNTEAN IRINA PANEA DENISA PETRE DARIUS RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN STANCIU ROBERT UNGUREANU TUDOR CONCURSUL GAZETA MATEMATICĂ – ETAPA PREMIUL SPECIAL ARNĂUTU MARA COMAN ANTONIA DAVID MARIA RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN

CONCURSUL COMPER – COMUNICARE – ETAPA I ARNĂUTU MARA COMAN ANTONIA FRĂŢILOIU TUDOR GHIUGAN ANTONIA IANCHIŞ GHEORGHE MACOVEANU DELIA MUNTEAN IRINA NEGULICI AMALIA PANEA DENISA PETRE DARIUS RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN STANCIU ROBERT

PREMIUL I CURTEANU OCTAVIAN PREMIUL II FRĂŢILOIU TUDOR STÂNGA SOFIA

A II-A PREMIUL I DAVID MIHNEA FRĂŢILOIU TUDOR MUNTEAN IRINA PREMIUL II ANTAL ANASTASIA NEGULICI AMALIA

PREMIUL III ANTAL ANASTASIA CURTEANU OCTAVIAN FALNAGY DAVID SCARLAT MIHAI UNGUREANU TUDOR MENŢIUNE ALBU MIRUNA CONCURSUL COMPER – MATEMATICĂ – ETAPA I ALBU MIRUNA ARNĂUTU MARA CURTEANU OCTAVIAN DAVID ALEXANDRA DAVID MARIA DAVID MIHNEA FALNAGY DAVID FRĂŢILOIU TUDOR IANCHIŞ GHEORGHE MACOVEANU DELIA MUNTEAN IRINA PANEA DENISA

PREMIUL II STÂNGA SOFIA MOROMETE DARIUS DAVID ALEXANDRA KARACSONY BEATRICE DAVID MARIA DAVID MIHNEA

202 / 313

NEACŞU LUIGINA NEGULICI AMALIA PREMIUL III ANTAL ANASTASIA MENŢIUNE SCARLAT MIHAI

PETRE DARIUS RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN STANCIU ROBERT STÂNGA SOFIA UNGUREANU TUDOR PREMIUL II ANTAL ANASTASIA COMAN ANTONIA FĂŞIE ADELINA GHIUGAN ANTONIA MOROMETE DARIUS PREMIUL III NEGULICI AMALIA MENŢIUNE SCARLAT MIHAI CONCURSUL COMPER – COMUNICARE – ETAPA I ALBU MIRUNA ARNĂUTU MARA COMAN ANTONIA DAVID ALEXANDRA DAVID MARIA DAVID MIHNEA FALNAGY DAVID FRĂŢILOIU TUDOR GHIUGAN ANTONIA IANCHIŞ GHEORGHE MACOVEANU DELIA MUNTEAN IRINA PANEA DENISA PETRE DARIUS RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN STÂNGA SOFIA UNGUREANU TUDOR PREMIUL II CURTEANU OCTAVIAN MOROMETE DARIUS

CONCURSUL COMPER – MATEMATICĂ – ETAPA II ALBU MIRUNA ARNĂUTU MARA COMAN ANTONIA CURTEANU OCTAVIAN DAVID ALEXANDRA DAVID MARIA DAVID MIHNEA FALNAGY DAVID FRĂŢILOIU TUDOR GHIUGAN ANTONIA IANCHIŞ GHEORGHE MACOVEANU DELIA MUNTEAN IRINA PETRE DARIUS RÎPA TEODORA ROTAR ŞTEFAN STÂNGA SOFIA PREMIUL II ANTAL ANASTASIA NEACŞU LUIGINA NEGULICI AMALIA PANEA DENISA PREDA ALEX STANCIU ROBERT PREMIUL III UNGUREANU TUDOR SCARLAT MIHAI MENŢIUNE MOROMETE DARIUS

203 / 313

Clasa a II-a D- Clasa

Disney

Prof. înv. primar Ştefan Daniela Claudia Anul școlar 2019-2020 Spiritul de competiție ne-a deteminat să participăm la concursuri internaționale, naționale obținând rezultate bune și foarte bune: „Formidabilii”, „Comper” și „Proeducația”. Formidabilii: Andoni Alessya, Boutiuc Matei, Câdă Miruna, Ciobanu Lorena, Dincă Alexandra, Dragomir Rebecca, Florea Maia, Gemală Delia, Grill Rareș, Ilie Vlad, Popovici Emilia, Poșircă Darius, Terzea Leonardo. Proeducația: Medalii de aur, argint și bronz: Andoni Alessya, Boutiuc Matei, Câdă Miruna, Ciobanu Lorena, Cozma Ionatan, Dincă Alexandra, Dragomir Rebecca, Florea Maia, Gemală Delia, Grill Rareș,Hamciuc Raisa, Kajcsa Ciprian, Ilie Vlad, Ivan Mara, Popovici Emilia, Poșircă Darius, Tamaș Adriano, Terzea Leonardo.

Comper Comunicare Premiul I: Hamciuc Raisa, Boutiuc Matei, Andoni Alessya, Dragomir Rebecca, Rotaru Catalina Premiul II: Poșircă Darius, Kajcsa Ciprian, Grill Rareș, Premiul III: Gemala Delia, Terzea Leonardo, Popovici Emilia, Florea Maia, Câdă Miruna, Dincă Alexandra Mentiune: Tamaș Adriano, Ilie Vlad, Ciobanu Lorena. Comper Matematică Premiul I: Câdă Miruna, Ciobanu Lorena Premiul II: Andoni Alessya, Boutiuc Matei, Popovici Emilia Premiul III: Hamciuc Raisa, Dragomir Rebecca, Florea Maia Mentiune: Gemala Ștefania, Kajcsa Ciprian

204 / 313

NASTOVICI MARIA, cl. a III-a A_anul școlar 2018-2019 CONCURS INTERJUDEȚEAN CAER, ediția a V-a, aprilie 2019 Îndrumător, prof. înv. primar MARIA SANDU

CONCURSUL Comper – COMUNICARE Etapa națională – anul școlar 2018-2019 Clasa a III- a A

PREMIUL al II – lea DEDE IANIS ALEXANDRU STREZA FLAVIA ANA PREMIUL al III – lea BURLACU DRAGOȘ ANDREI CRETU RAREȘ SEBASTIAN IFRIM ANDREEA LARISA TOMELE TEODORA

Îndrumător, prof. înv. primar MARIA SANDU

205 / 313

Să fi fost …frumos Unele dintre întâlnirile noastre erau de obicei ,, sobre/fără entuziasme” , dar nu de prisos. Şi sper că nu numai scaunele din faţa mea să fi fost receptive la lecţiile noastre, chiar dacă eu nu ştiam să le aşez… Cu toate acestea, rezultatele realizate pe parcursul anilor de gimnaziu demonstrează înclinaţia, talentul, imaginaţia şi creativitatea elevilor la limba engleză. Acestea sunt doar câteva dintre ele: Negulescu Teodora – clasa a VI-a A ,Concursul de monologuri ,,Speak Out”-prezentare originală (2018)

Nicolae Irina- clasa a VI-a A, Concursul de monologuri ,,Speak Out”-remarcată prin creativitatea monologului (2018)

Balan Cristina –clasa a VII-a A , Concursul de monologuri ,,Speak Out”- acurateţe şi imaginaţie în prezentarea în limba engleză (2019)

206 / 313

Rezultate obţinute în anul şcolar 2019-2020 : Creţescu Monica- clasa a VIII-a A- menţiune la olimpiada de limbă engleză-etapa judeţeană, martie 2020 (82 p)

Balan Cristina –clasa a VIII-a A-punctaj foarte bun obţinut la olimpiada de limbă engleză -etapa judeţeană (78 p) Mesaroş Alexia –clasa a VIII-a B – prezentare deosebită a unor naraţiuni, povestiri şi rezultate foarte bune la concursuri de limba englză Papuc Cristina-clasa a VIII-a B-rezultate foarte bune la concursuri şi olimpiade Concursul Cangurul lingvist-limba engleză, 6 martie 2020: Clasa a VI-a A:

premiul I: premiul II: premiul III: premiul III:

Clasa a VI-a B:

premiul II : premiul III:

Chiribeş Veronica -54 p Ilie Adrian -51,10 p Alionte Adelina- 38,55 p Jalbă Eduard – 36,60 p Vlad Mircea ( nivel clasa a VIII-a) -61,30 p Comăniţă Raluca 34,10 p

Clasa a VI-a C:

premiul II : Axinte Alexandru ( nivel clasa a VIII-a) -59,40 p premiul III: Mironescu Alexandra -35 p Clasa a VII-a B: menţiune : Lungu David -42,45 p

Prof. Teodora Bota

207 / 313

Altfel....

208 / 313

Despre numere... Prof. BUMBEA DANA

Numerele prietene sunt perechile de numere în care fiecare număr în parte este suma divizorilor (toți divizorii proprii și 1) celuilalt număr. Primele seturi de numere prietene sunt (220, 284), (1184, 1210), (2620, 2924), (5020, 5564), (6232, 6368). Se spune că Pitagora la întrebarea cine este Prietenul? a răspuns: "Acela care este alt eu, ca numerele 220 și 284". Divizorii lui 220 sunt 1, 2, 4, 5, 10, 11, 20, 22, 44, 55 și 110, iar suma acestora este 284. Divizorii lui 284 sunt 1, 2, 4, 71 și 142, iar suma acestora este 220. Secțiunea de aur (numită uneori și Raportul de aur, Proporția de aur, Numărul de aur) (sectio aurea în limba latină), notată cu litera greacă Φ (phi majuscul) sau și cu φ (phi minuscul), care se citesc „fi”, este primul număr irațional descoperit și definit în istorie. El este aproximativ egal cu 1,618033 și poate fi întâlnit în cele mai surprinzătoare împrejurări.

Numere prime •

Numerele pozitive întregi mai mari decăt 1 care nu se divid decât cu ele însele și cu 1, se numesc numere prime.

•

Întregii pozitivi care au cel puțin un divizor diferit de 1 și de numărul însuși se numesc numere compuse. Un număr prim este orice număr pozitiv mai mare decât 1, care nu este număr compus.

•

1 nu e considerat număr prim;

•

2 e divizibil doar cu 2 și cu 1, deci 2 e număr prim;

•

3 e divizibil doar cu 3 și cu 1, deci 3 e număr prim;

•

4 e divizibil cu 4, 2 și 1, așadar 4 NU e număr prim;

209 / 313

•

5 e divizibil doar cu 5 și cu 1, deci 5 e număr prim;etc.

Numerele prime, până la 50: •

2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29,31, 37, 41, 43, 47

De ce nu este prim numărul 1? •

Teorema fundamentală a aritmeticii spune că fiecare număr întreg mai mare decât 1 poate fi scris ca produs al unuia sau mai multor numere prime într-un mod care este unic, cu excepția ordinii factorilor primi.

•

Primele numere sunt, prin urmare, blocurile de bază ale tuturor numerelor. Dacă 1 ar fi fost considerat număr prim, numărul 21, de exemplu, ar putea fi scris ca 3 × 7 și 1 × 3 × 7; aceste două reprezentări ar fi considerate factorizări diferite ale lui 15, deci afirmația teoremei ar trebui modificată.

Numere prime gemene •

două numere impare se numesc gemene dacă sunt prime şi consecutive (3,5),(11,13),(29,31),etc.

EUCLID (300 î.Hr.) a demonstrat că tot așa cum mulțimea numerelor naturale sau întregi este infinită, tot așa și mulțimea numerelor prime este infinită, nu există un cel mai mare număr prim. Nu există nicio formulă pe care să o aplicăm astfel încât să putem separa mulțimea numerelor prime de cea a numerelor compuse. Postulatul lui Bertrand: Dacă n > 1 este un număr natural atunci există un număr prim p cuprins între n și 2n, adică n < p < 2n Numere compuse Numerele compuse sunt toate acele numere pozitive mai mari decât 1, care nu sunt numere prime. Orice număr compus are cel puțin un divizor diferit de 1 și de numărul însuși. •

Un număr compus este un întreg pozitiv care are cel puțin un divizor diferit de 1 și de numărul însuși.

•

Numerele pozitive întregi mai mari decât 1 care nu se divid decât cu ele însele și cu 1, se numesc numere prime.

•

Un număr compus este deci orice număr pozitiv mai mare decât 1, care nu este număr prim.

Numerele compuse, până la 50: 4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18, 20,21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 30, 32, 33, 34, 35, 36, 38, 39, 40,42, 44, 45, 46, 48, 49, 50 Nu există vreo formulă pe care să o aplicăm astfel încât să putem separa mulțimea numerelor prime de cea a numerelor compuse. SURSA : INTERNET

210 / 313

CURIOZITĂȚI DESPRE MUZICĂ Muzica este cu siguranță o parte importantă în viața fiecăruia dintre noi. Fie că ascultăm muzică Rock, Pop, Clasică sau Folclorică, muzica ne oferă o stare de bine și de relaxare. Iată câteva curiozități pe care poate nu le știi despre muzică. 1. Muzica atenuează durerea. Pe lângă endorfinele eliberate de corp, ce induc o stare de bine, muzica oferă oamenilor senzația că sunt în control, chiar și când vine vorba de durere. Astfel, un pacient care ascultă muzica preferată va percepe durerea resimțită ca fiind mai puțin intensă decât dacă nu ascultă nimic. Totodată, muzica relaxează corpul și stabilizează ritmul cardiac, ceea ce ajută la controlul senzației de durere. 2. Muzica îți poate anima dimineața. Dacă îți începi ziua cu muzică veselă, ai mai multă energie pe parcursul zilei și o stare de spirit mult mai veselă decât dacă te trezești cu știrile de la televizor sau gânduri despre sarcinile zilei respective. Când îți compui playlist-ul de dimineață asigură-te că nu incluzi melodii triste sau enervante. În schimb, găsește melodii cu un ritm alert și versuri optimiste. 3. Efectul Mozart este real. Este dovedit științific că dacă asculți muzică în surdină, în timp ce înveți, ești mai predispus să reții mai rapid informațiile. Deși s-a dovedit că nu se aplică doar în cazul muzicii lui Mozart, ci în orice tip de muzică preferată de individ, faptul că muzica ajută dezvoltarea mentală este cât se poate de reală. Mai mult, poți accesa mai ușor informațiile acumulate, cântând sau ascultând cântecul în timpul căruia ai învățat. De asemenea, muzica are puterea de a spori capacitatea de a citi și scrie, raționamentul spațialtemporal, dar și inteligența emoțională. 4. Muzica îmbunătățește coordonarea. Te miști mai ușor dacă te miști pe ritm. În timp, asta se traduce într-o îmbunătățire vizibilă a coordonării și mișcării corporale. Drept urmare, data viitoare când îți vine să dansezi, nu te sfii. 5. Plantele reacționează la muzică. La fel ca oamenii, și plantele se bucură de beneficiile muzicii. Plantele cărora le este pusă muzică clasică, relaxantă, înfloresc mai ușor și reacționează pozitiv. În schimb, dacă le este pusă muzică Rock sau Heavy Metal, acestea se ofilesc. 6. Unii oameni văd muzica în culori. Acest fenomen se numește cromestezie și se întâlnește în special la oamenii ce gândesc vizual. Aceștia asociază o culoare cu fiecare sunet muzical, iar repartiția culorilor este diferită de la om la om. Profesor : Bucuță Anca- Despina

211 / 313

Necesitatea parteneriatului școală-familie Școala și familia urmăresc același scop educativ: formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltați. Pentru realizarea acestui scop unic este necesară unitatea de acțiune, concordanța dintre mijloacele specifice de influențare folosite de aceste două instituții sociale. Cercetările arată că cei mai mulți profesori nu sunt prea optimiști atunci când sunt rugați să aprecize acuratețea și eficiența comunicării cu părinții. Barierele în calea comunicării eficiente sunt multiple. Vom încerca să le prezentăm pe scurt în următoarele rânduri și de asemenea vom sublinia și câteva sugestii pentru optimizarea relației cadre didactice-părinți. ➢ Problemele de ascultare- pe de o parte provin din faptul că anumiți profesori, au falsa impresie că întotdeauna comunicarea cu părinții trebuie să se realizeze cu scopul de a-i informa, pe scurt, despre diverse probleme. Dorința cadrului didactic de a avea numai el inițiativa, poate conduce la presupunerea că o bună comunicare este sinonimă cu transmiterea informațiilor și a părerilor. Pe de altă parte, unii părinți, consideră că prin simpla lor prezență la ședințele organizate de cadrele didactice, se realizează o comunicare eficientă și prin urmare , nu se implică activ în discuțiile și activitățile propuse. În ambele cazuri, ascultarea activă reprezintă o soluție. Aceasta este o abilitate ce oferă suportul unei bune comunicări între profesori și părinți. Prin ascultare activă, se comunică respect pentru ceea ce gândește interlocutorul și se transmite mesajul nonverbal că este înțeles. ➢ Lipsa conexiunii inverse- presupune faptul că în anumite cazuri, părinții lasă impresia că au înțeles mesajul cadrului didactic și că sunt de acord cu ceea ce acesta a dorit să transmită. Această disimulare prejudiciază comunicarea eficientă și îl poate induce în eroare pe profesor. De aceea, cadrul didactic trebuie să se asigure prin mijloace verbale, dar mai ales nonverbale suplimentare că părintele a înțeles corect informațiile transmise. ➢ Ascultarea afectivă- se exprimă prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj transmis de părinte. Mesajul are o puternică tonalitate afectivă, putând astfel determina o recepție eronată a ideilor esențiale, în favoarea părintelui și în defavoarea cadrului didactic. ➢ Percepția selectivă și subiectivitatea- se referă la împrejurarea că simplul volum al informațiilor accesibile implică faptul că este necesară o bază pentru a decide ce mai trebuie să căutăm și la ce să reacționăm. Cadrul didactic trebuie să dețină abilitatea de a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism. ➢ Alegerea momentului și a locului- pentru a-i invita pe părinți să se exprime, spațiul , contextul sunt variabile care se pot transforma uneori în bariere pentru o comunicare eficientă. Astfel, este de preferat să se aleagă un spațiu suficient de mare, plăcut și bine luminat. De asemenea, ora la care se stabilește întâlnirea este un aspect destul de important ( este de preferat ca părinții să fie consultați pentru a stabili un interval orar potrivit pentru ambele părți).

212 / 313

➢ Inadvertențele de limbaj- pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre profesori și părinți. Un limbaj simplu, direct, adaptat interlocutorului, constituie soluția unor situații de blocaj. Școala, prin profesorii de care dispune, este datoare să extindă colaborarea cu familia la toate aspectele care pot contribui la realizarea unității de cerințe și acțiune pedagogică, în vederea îndeplinirii în comun a procesului de susținere a copiilor. Spre a ajuta eficient pe copii, părinții trebuie să țină în permanență legătura cu școala. Informarea și formarea părinților în ceea ce privește școlaritatea copilului, presupune ca fiecare părinte să cunoască obligațiile legale privind educația copilului precum și drepturile de care dispune pentru educația copilului. În acest scop, este necesar un dialog între profesori și părinți. Au existat întodeauna educatori excelenți dar și părinți iubitori, care probabil nu și-au pus atâtea probleme și cu toate acestea au reușit să aibă o comunicare eficientă. Dar poate că acest lucru era mai ușor într-o lume foarte statornică, în care tradiția avea ultimul cuvânt. Accelerarea tranformărilor sociale, democratice, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, progresele sociologiei și psihologiei, precum și alte cauze, au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație râmâne neputincios dacă se izbește de indiferența sau de opoziția părinților. Bibliografie: Consiliere educațională , A.Băban, Cluj Napoca 2011 Prof.consilier Militaru Ionela-Georgiana

213 / 313

♣

Un kilometru pătrat de pădure eliberează zilnic de circa 10 ori mai mult oxigen decât aceeași suprafață de culturi agricole?

♣

Plantele comunică între ele? După unele cercetări, se pare că arborii ,,vorbesc” între ei cu ajutorul unor emanații chimice. Acestea pot să avertizeze ,,confrații” din apropiere de unele pericole, de pildă apariția unor omizi.

♣

În Europa, primul ceas mecanic a fost construit în 1275? O greutate care atârna pe o funie, învârtea o roată care acționa un mecanism, iar rezultatul era lovirea unui clopot din oră în oră.

Prof. itinerant/ de sprijin, Handoca Genoveva

214 / 313

NUMERELE Numerele mici au fost ușor de apreciat încă din cele mai vechi timpuri. În peșteri s-au descoperit desene reprezentând turme de animale, dovadă a faptului că oamenii țineau socoteala acestora, desenându-le. Unii foloseau pietricele pentru a număra turmele sau a socoti recoltele. Alții preferau numărătoarea pe degete. Problema era însă cu numerele mari. Cu 4000 de ani în urmă, babilonienii își bazau numărătoarea pe zeci, numai până la 60 și de aceea, ora și minutul erau împărțite în 60 de diviziuni. Astăzi, folosim cifrele arabe (1, 2, 3,…) și uneori sistemul de numărare roman (I, II, III,…).

HÂRTIA Hârtia a fost inventată în secolul al II-lea de către chinezi. Aceștia s-au inspirat de la viespi pentru că acestea mestecau lemnul, producând pentru cuibul lor un material asemănător hârtiei. Pentru fabricarea hârtiei, lemnul este transformat în așchii foarte fine, care sunt fierte sub presiune împreună cu anumite substanțe pentru a obține fibrele de celuloză. Apoi, acestea sunt spălate, albite și transformate în pastă. Hârtia poate fi colorată cu ajutorul unor vopsele speciale.

CULOAREA LUMINII Lumina Soarelui este considerată pură sau albă, fapt neadevărat pentru că ea este o combinație de mai multe culori. Acestea pot fi văzute când lumina Soarelui trece prin picăturile de ploaie formând un curcubeu sau când trece printr-un recipient de sticlă. În acest din urmă caz, poate fi observată o bandă de culori. De asemenea, culorile în care percepem mediul înconjurător sunt rezultatul acestui joc între cele șapte culori componente ale luminii albe: roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet.

Prof. itinerant/ de sprijin, Handoca Genoveva

215 / 313

De Philosophia Animi (despre Filosofia Sufletului) În stil oratoric ciceronian, ne folosim de exordium ex abrupto (un început neașteptat) cu efect maxim de captare a atenției auditoriului (captatio benevolentiae): “Non, dum sumus inclusi in his compagibus corporis, munere quodam necessitates et gravi opera perfungimur: est enim animus caelestis ex altissumo domicilio depressus et quasi demerssus in terram, locum divinae naturae aeternitatique contrarium. Sed credo deos immortales sparsisse animos in corpora humana, ut essent qui terras tuerentur, quique, caelestium ordinem contemplantes, imitarentur eum vitae modo atque constantia. (…) Audiebam Pythagoram pythagoreosque (…) numquam dubitavisse quin ex universa mente divina delibatos animos haberemus. (…)” (fragment din Marcus Tullius Cicero, opera Cato cel Bătrân sau despre bătrânețe, XXI ) Descifrare: “Căci, atâta timp cât suntem închiși în această închisoare a corpului, ne împlinim o datorie, impusă oarecum de necesitate și ducem o povară grea; dar, sufletul e ceresc, din acest locaș preaînalt (sufletul) a fost trimis și coborât pe pământ, loc contrar naturii lui divine și eterne. Însă, cred că zeii au răspândit sufletele în corpurile oamenilor ca să aibă cine să protejeze pământurile și cine, contemplând armonia celor cerești, să o imite prin măsură și reguli de viață statornice. (…) Auzeam că Pitagora și pitagoreicii (…) nu au șovăit niciodată să susțină că sufletele noastre sunt emanate din sufletul divin universal.” Printr-o interpretation romana, Cicero valorifică filosofia greacă, adaptând-o din punct de vedere lingvistic la limba latină, reușind să-I familiarizeze pe romani cu doctrinele filosofice grecești. Prof. de Limba latină, Hurubean Adriana

216 / 313

Sfatul medicului...

217 / 313

SFATURI ”TEHNICE” PENTRU UN SCRIS CORECT Cum ținem corect creionul/stiloul în mână? Cei mai mulți dintre noi ținem stiloul între degetul mare și arătător, sprijinindu-l pe degetul mijlociu. Această poziție este mai avantajoasă dacă ținem stiloul între degetul mare, arătător și degetul mijlociu, sprijinindu-l pe inelar. A doua poziție este însă ceva mai greoaie decât prima, care oferă mai multă lejeritate și relaxare mâinii, în timpul scrisului. Indiferent de postură, degetele rămase libere vor sta ușor încovoiate, oferind sprijin mâinii. În scrisul de mână, de zi cu zi, poziția stiloului în mână nu este atât de importantă ca în caligrafie. Astfel, vom continua să ținem stiloul între degete așa cum ne-am obișnuit, dacă poziția de scris este comodă – în caz contrar, vom încerca să ținem stiloul în mână întrun mod diferit. Important este să avem o poziție confortabilă a degetelor, să menținem creionul/stiloul în echilibru și să nu tensionăm mâna: pe foaie, punctele de sprijin ale mâinii trebuie să fie muchia și podul palmei, iar degetele de sprijin, degetul mic și inelarul. Vom ține instrumentul de scris ușor, între degete, fără a-l strânge tare. Care este poziția corectă în timpul scrisului? Cărțile clasice de caligrafie ne recomandă să scriem pe suprafețe înclinate la 45 grade, dar o astfel de poziție este incomodă pentru cei mai mulți dintre noi. Putem scrie la fel de bine pe o suprafață plană, situată aproximativ la nivelul taliei, având în permanență grijă să ținem spatele drept, dar nu țeapăn. Nu trebuie să ne aplecăm deasupra foii de scris, iar suprafața de scris pe care exersăm trebuie să fie destul de mare pentru a oferi sprijin și libertate de mișcare mâinii cu care scriem. Pe măsură ce scriem și ne îndreptăm către capătul inferior al paginii, poziția de scriere devine incomodă și, în loc să ne ajustăm poziția mâinii în funcție de pagină, vom ridica foaia până la nivelul nostru de confort. Ce mușchi lucrează atunci când scriem în poziția corectă? După cum probabil ați dedus până acum, „mușchii corecți” nu sunt cei din degete. În timpul scrierii, trebuie să folosim deltoidul (mușchiul aflat la încheietura umărului) și mușchii antebrațului. Aceste grupe musculare mari sunt capabile să coordoneze mișcări fine și exacte (în ciuda aparențelor), obosesc mult mai greu decât degetele, iar scrisul devine fluid, echilibrat în pagină și uniform. Deși am fost învățați să credem că doar mușchii mici execută mușcări de precizie, pe măsură ce ne antrenăm deltoidul scriind, vom fi plăcut surprinși de ușurința și de lejeritatea căpătate în timpul scrisului. Pentru a simți mușchii corespunzători lucrând și pentru a învăța să îi folosim cum trebuie, putem începe prin a forma litere în aer, pe o tablă imaginară din fața noastră, cu mâna îndoită din cot, exact așa cum scriam cu creta pe tablă la școală. Vom scrie mare, desenând litere mari, ample, în aer și vom mișca mâna doar din umăr, în timp ce antebrațul, încheietura mâinii și degetele rămân fixe, în poziția clasică de scris. Pe măsură ce exersăm, vom simți lucrând umărul, mâna, pieptul și câțiva mușchi ai spatelui și este important să îi simțim lucrând și atunci când scriem pe foaia de hârtie. Dacă însă nu putem izola mișcarea mușchiului deltoid, putem face astfel: ridicăm mâna în aer, o ținem relaxată și începem să o rotim în cercuri largi. Mușchiul principal care face această mișcare posibilă și pe care îl vom simți arzând după câteva exersări este mușchiul umărului – deltoidul. Trebuie să exersăm scrisul în aer până când mișcarea ni se va părea naturală și ne vom obișnui să folosim mușchii antebrațului și mușchiul deltoid. Rețineți! În timpul scrierii, degetele se mișcă cât mai puțin, în timp ce antebrațul ghidează creionul/stiloul, iar deltoidul susține toată mișcarea. Sursa : http://www.alegeunhobby.com/Caligrafie/sfaturi%20caligrafie.html

218 / 313

https://lucianblaga2020.wordpress.com/2013/10/01/care-este-pozitia-corecta-in-timpulscrisului-ce-muschi-lucreaza-atunci-cand-scriem-in-pozitia-corecta/

SUNT NECESARI OCHELARII DE SOARE PENTRU COPII?

Dacă pentru adulți ochelarii de soare sunt necesari vara, cu atât mai necesari sunt copiilor. Pentru copii există loțiuni speciale pentru protecția solară, există pălărioare speciale cu boruri largi, deci, există în magazine și ochelari de soare speciali.

Cum să alegeți ochelarii de soare potriviți În primul rând, ochelarii de soare cu protecție UV ar trebui purtați pe tot parcursul anului, nu doar în zilele de vară cu soare. Deoarece indicele de radiații periculoase este tot mai ridicat, iată de ce trebuie să țineți cont atunci când achiziționați o pereche de ochelari de soare: *Gradul de protecție UV nu are nicio legătură cu culoarea lentilelor. Cel mai bine ar fi să întrebați un oftalmolog despre ce lentile blochează razele UV în proporție de 100% și să le alegeți pe acelea. Lentilele de ochelari de soare, în special cele pentru copii, vin într-o gamă variată, dar alegerea unei culori ține mai mult de preferințele personale. *Lumina reflectată de apă și de nisip este atât de puternică încât poate provoca arsuri la nivelul ochilor, mai ales, atunci când alegeți ca destinație de vacanță malul mării, trebuie să cereți sfatul unui optician în alegerea ochelarilor de soare. * Ochelarii aleși trebuie să fie concepuți special pentru copii, respectiv pentru adulți și să ofere protecție 100% UVA și UVB. * Totodată, ochelarii de soare ar trebui să fie rezistenți la șocuri și să „supraviețuiască” la eventualele accidente (scăpat pe jos, aruncat, lovit). Ochelarii, de vedere sau de soare, joacă și un important rol estetic!

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE OCHELARII DE VEDERE: CÂND AVEȚI NEVOIE DE EI, CUM ÎI ALEGEȚI ȘI CARE SUNT PERICOLELE OCHELARILOR IEFTINI, CUMPĂRAȚI DIN PIAȚĂ SAU DIN SUPERMARKET

Alegerea ochelarilor de vedere poate fi o adevărată provocare! Problemele de vedere apar din ce în ce mai des, iar dacă nu sunt depistate şi corectate din timp, pot provoca deteriorarea continuă a vederii.

219 / 313

În momentul în care trebuie să ne alegem o pereche de ochelari există o mulţime de aspecte de care trebuie să ţinem cont, de la partea estetică până la cea funcţională. Când avem nevoie de ochelari? Majoritatea persoanelor încep să aibă probleme de vedere încă din perioada copilăriei - clasele primare - iar în majoritatea cazurilor au cauză ereditară. Partea bună este că în unele dintre cazuri, problemele se pot remedia semnificativ doar prin câteva luni de zile de purtat ochelari. Nevoia de a purta ochelari poate să difere de la caz la caz. Pot fi necesari ochelari de vedere pentru a trata afecţiuni precum: miopia, hipermetropia, astigmatismul sau pentru protejarea ochilor de lumina albastră de la ecranele dispozitivelor mobile. Lumina albastră, principalul inamic al ochilor - lumina albastră a dispozitivelor electronice, cum ar fi ecranul telefonului, televizorului, tabletei etc., cauzează probleme la peste 90% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 ani. Conform unui studiu realizat de specialiştii de la Academia Americană de Oftalmologie, numărul persoanelor cu afecţiuni de vedere este în creştere în zone precum Asia şi America, iar aceleaşi semne încep să apară şi în Europa. Principala cauză a problemelor de vedere este utilizarea excesivă a dispozitivelor mobile şi reducerea timpului petrecut în aer liber. Cu toate că tehnologia a evoluat, iar lentilele de contact şi operaţia cu laser sunt metode de corecţie mult mai accesibile decât erau înainte, ochelarii rămân cel mai popular mijloc de corecţie al problemelor de vedere. Avantajele şi dezavantajele ochelarilor de vedere - printre avantajele purtării de ochelari de vedere enumerăm: consultaţia oftalmologică pentru determinarea dioptriilor de ochelari este simplă, rapidă şi nedureroasă ca proces; perioada de adaptare este redusă (acomodarea cu ochelarii durează cel mult două zile); nu necesită îngrijiri şi produse adiţionale de întreţinere. Există şi câteva dezavantaje - îţi schimbă aspectul fizic şi eşti condiţionat de modelul acestora; pot deveni incomozi dacă nu alegi o ramă potrivită şi eşti nevoit să îi porţi tot timpul; sunt incomozi în practicarea sporturilor şi există riscul să se rupă. Cum alegem ochelarii de vedere - alegerea ochelarilor este un proces pe care nu îl putem parcurge fără a urma câţiva paşi în prealabil. Primul pas, fără de care nu se recomandă sub nicio formă purtarea ochelarilor, este consultaţia oftalmologică. Consultaţia oftalmologică presupune o examinare completă a ochiului şi a anexelor sale, în vederea depistării oricărui tip de probleme. Ea se poate realiza numai de către un medic oftalmolog sau de către un optometrist. Consultaţia oftalmologică, fie că este vorba doar de simpla măsurare a dioptriilor sau de o investigaţie completă, trebuie efectuată doar în centre de optică şi de către personal specializat: optometrist sau medic oftalmolog. Mare atenţie la opticile mobile! Nu toate opticile mobile au aparatura necesară unei consultaţii oftalmologice, ceea ce poate duce la prescrierea greşită a unei reţete sau, mai grav, nedepistarea afecţiunilor oculare. La ce trebuie să fim atenţi când alegem ochelarii de vedere - atunci când alegem ochelarii, trebuie să fim atenţi la următoarele aspecte: 1. De unde cumpărăm ochelarii Ochelarii se cumpără dintr-un magazin de specialitate, în prezenţa unui optician, pe baza unei reţete; rolul opticianului este de a verifica reţeta şi de a recomanda lentilele şi ramele potrivite; pentru a fi valabilă, reţeta nu trebuie să fie mai veche de un an! “Folosirea ochelarilor nepotriviţi – cu dioptrii greşite – sau a celor cu aceleaşi dioptrii – ochelarii vânduţi în pieţe pot cauza dureri de cap, ameţeli și presiune la nivelul ochilor. Ei reprezintă o principală cauză în modificarea dioptriilor, de obicei pe plus.

220 / 313

2. Un pericol, adesea ignorat, îl reprezintă distanţa pupilară. Folosirea unor ochelari cu distanţă pupilară greşită poate cauza ameţeli, dureri de cap şi, mai ales, vedere dublă. “Vederea dublă poate reprezenta un pericol real pentru siguranţa consumatorilor, în special, la locul de muncă.”, susţine dr. Beatrice Voiculescu, medic specialist oftalmolog Videt. 3. Rama ochelarilor de vedere trebuie să respecte o serie de reguli - rama aleasă trebuie să corespundă cu recomandările medicului oftalmolog şi să îndeplinească următoarele criterii: • • • • •

materialul ramei (să fie confortabil!) poziţia ramei pe nas (să nu fie deranjantă!) dimensiunea ramei (atenție la forma feței!) forma feței (să nu fie în contradicție cu aceasta! - pentru faţa rotundă, ramele pătrate sunt cele mai potrivite; pentru faţa pătrată, se potrivesc ramele rotunde; pentru faţa ovală se potriveşte, în principiu, orice tip de ramă) materialul lentilei (indiferent de material, lentilele pe care le alegem trebuie să aibă neapărat stratul antireflex şi cel de protecţie UV!)

Cum vă dați seama că trebuie să schimbați lentilele ochelarilor - când avem nevoie de ochelari, dar nu îi purtăm sau ni se schimbă dioptriile, creierul percepe imaginile ca fiind normale. Majoritatea purtătorilor care aveau nevoie să îşi schimbe lentilele au semnalat dureri de cap şi scăderea acuităţii vizuale. Dacă ești o persoană care poartă ochelari de vedere permanenţi, purtarea unor lentile nepotrivite poate duce la forţarea ochilor şi creşterea dioptriilor. Regula principală de care trebuie să ţinem cont în alegerea ochelarilor de vedere este consultarea medicului oftalmolog specialist. Acesta va şti ce anume este recomandat şi ce este contraindicat, pe baza reţetei prescrise. Sănătatea ochilor noştri este un lucru delicat de care trebuie să avem grijă, iar alegerea ochelarilor de vedere potriviţi ne poate salva ochii!

Sursa - https://adevarul.ro/sanatate/medicina/tot-trebuie-stii-despre-ochelarii-vedere-nevoie-ei-alegipericolele-ochelarilor-ieftini-cumparati-piata-supermarket (prelucrare)

221 / 313

TRENDUL SELFIE-urilor. RISCURILE UNUI SELFIE FĂCUT ÎN LOCURI PERICULOASE Rețelele de socializare sunt sisteme economice pe bază de atenție, în care există sute de mii de poze, deci, copiii, adolescenții, tinerii sunt adeseori dispuși să-și asume riscuri, ca să obțină un cadru care le va atrage altora atenția. Din acest punct de vedere, rețelele de socializare pot să inducă un comportament cu grad mai mare de risc și să minimalizeze granița dincolo de care riscurile acelea nu mai sunt sănătoase și se merge cu un pas prea departe. Trăim vremuri în care dependența de rețelele de socializare a devenit o boală, seenofobia. Această boală ne trimite la psiholog și uităm să trăim dincolo de ecranul telefonului. Rețelele de socializare ne controlează din ce în ce mai mult. S-a ajuns la stadiul în care ,,suntem dispuși” să ne riscăm propria viață pentru fotografia perfectă. Numărul de accidente, prin rănire și decese, provocate de selfie-uri și fotografii a crescut pe tot cuprinsul lumii. Printre cauzele principale se numără înecul (în cascade, baraje), rănile provocate cu diverse obiecte periculoase, accidentele de tren (inclusiv, electrocutările ocazionate de selfie-urile pe vagoanele de tren) și, pe primul loc, căderile de la înălțime. Un studiu făcut la nivel mondial, a arătat că, anual, 43 de oameni mor accidental în timp ce își fac fotografii în locuri periculoase. Sociologul Alfred Bulai spune că: ,,Acestea sunt gesturi teribiliste, care există şi în mod obişnuit, independent de ideea de telefon mobil şi de selfie. Procedeul tehnic are însă un alt avantaj şi, anume, face publice aceste situaţii. Tineri, în general adolescenţi, care încearcă să sfideze regulile au existat în permanenţă, nu trebuie să credem că acum au apărut, datorită telefoanelor mobile. Elementul în plus este vizibilitatea, pentru că, evident, ei fac aceste fotografii ca să le posteze pe Internet, pe reţelele de socializare şi sigur că există o anumită dorinţă de notorietate, care poate fi asigurată întrun mod fals, pentru că nu e notorietate, în realitate, prin postarea lor pe Internet, adică prin faptul că există vizualizări, există automat şi o anumită senzaţie că eşti în centrul atenţiei şi că eşti cunoscut”. Dar de aici se merge pe o cu totul altă cale. Pentru că nu e suficient să fii văzut, trebuie să ai ceva în spate, preferabil ceva frumos, preferabil în asociere cu oameni apropiați, cu prietenii, cu familia, cu căţelul etc. și, astfel, inviți alți oameni, prin intermediul unei fotografii, în intimitatea ta, pe cât de mult îi alungi în viaţa reală. Pentru că expresia nevoii de a-ţi tot face poze pe care să le pui pe internet sau, pur și simplu, să le ai în album, spune că acest mod de recunoaştere este teribil de desconsiderat în lumea în care trăim acum. Oamenii de ştiinţă au dovedit că selfie-urile nu ajută la îmbunătăţirea stimei de sine. Din contră, societatea devine din ce în ce mai narcisistă şi se construieşte pe valori greşite. Statisticile arată că 95% dintre români nu pleacă din casă fără telefonul mobil, iar 7 din 10 îl folosesc în timp ce conduc. Ne expunem la riscuri doar pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă sau pentru a împărtăşi momente inedite. Tehnologia a devenit o componentă indispensabilă a vieții cotidiene. Gabriel Diaconu – psihiatru: ,,Nenorocirea este că observăm un astfel de comportament la copii, la adolescenţi, la minţi care sunt în drum spre maturitate şi care se izbesc de acest narcotic virtual. Internetul oferă totul şi, în acelaşi timp, poate să ia totul. Pericolele sunt fie prea puţin cunoscute, fie ignorate. Obsesia pentru selfie răneşte minţi şi trupuri. Să nu uităm că orice lucru este bun atâta timp cât este practicat cu moderaţie”. Eugen Ciocan (autor de filme de televiziune/documentare, emisiuni publicitare): – „Până la urmă e un joc ca o fugă de realitate. Eu nu ştiu dacă e o preocupare despre ceva real. Este un comportament evazionist, este un fel de a pleca din realitate în universul acesta al unei idealizări de sine”.

222 / 313

Anda Stanciu – travel blogger: ,,Faptul că avem posibilitatea astăzi să ne arătăm lumii aşa cum vrem noi să fim percepuţi nu înseamnă că provocările de care au avut parte bunicii şi părinţii noştri nu sunt încă prezente în societate”. Lumea se află în continuă schimbare. Chiar dacă astăzi ajungem dintr-un colţ în altul al planetei în câteva ore, chiar dacă putem comunica instantaneu pe tot globul sau ne putem etala succesul pe reţelele de socializare, oamenii, rămân, în esenţa lor, fragili şi au nevoie de aceleaşi lucruri: acceptare, admiraţie, iubire. Online şi offline.

https://www.rfi.ro/social-80254-de-ce-fac-tinerii-selfie-uri-periculoase-opinia-unui-sociolog-la-rfi https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/noul-drog-social-ce-nu-arata-aproape-niciodata-unselfie ATENȚIE, PĂRINȚI și COPII

SURSA: wwww.suntparinte.ro

223 / 313

➢ Ce puteți face: Interveniți imediat și opriți comportamentul! Chemați încă o persoană să vă ajute dacă este nevoie; Asigurați-vă că toată lumea este în siguranță – anunțați orice aspecte care țin de sănătatea fizică sau mentală imediată; Stați calm, liniștiți copiii implicați și martori, modelați un comportament respectuos când interveniți. ➢ Ce este bine să nu faceți: Nu ignorați comportamentul, în ideea că cei implicați vor rezolva singuri problema; Nu obligați copiii să spună în public ce au văzut sau ce s-a întâmplat, nu vorbiți cu cei implicați împreună, ci doar separat; Nu-i forțați pe copiii implicați să se împace sau să-și ceară scuze pe loc. Acordarea de suport copiilor implicați ➢ Cum îl ajutăm pe copilul care a fost hărțuit? Ascultați și acordați atenție copilului, nu-i spuneți niciodată să ignore bullying-ul; Asigurați copilul că bullying-ul nu este din vina lui, chiar dacă, la un moment dat, l-a provocat în vreun fel pe agresor; Luați în considerare faptul că, de multe ori, copiii care sunt hărțuiți au dificultăți în a vorbi despre acest lucru; recomandați consultarea consilierului școlar sau a unui alt specialist; Căutați împreună cu copilul posibile soluții; încercați să identificați posibile reacții ale celor implicați, folosind, de exemplu, jocul de rol; întrebați copilul ce anume l-ar face să se simtă în siguranță, fără a produce schimbări majore în rutina copilului, care să-l separe sau să-l diferențieze de ceilalți. SURSA: Luminița Iosif, psiholog școlar, clinician și psihoterapeut SPUNE NU BULLYING-ULUI!!!

SPUNE DA COLEGIALITĂȚII ȘI PRIETENIEI!!!

SURSA FOTO: internet

224 / 313

IGIENA DENTARĂ NEADECVATĂ Sănătatea, îngrijirea și igiena dentară reprezintă priorități asemenea menajării întregului organism. O infecție dentară este foarte periculoasă, în mod special, dacă este amânat un control la un cabinet stomatologic acreditat, care folosește tehnici moderne minim-invazive pentru soluționarea oricărei probleme. Igiena neadecvată a danturii - atunci când periatul dinților nu este făcut corespunzător, există riscul de formare al unor bacterii dăunătoare pe placa dentară, ele avându-și sursa în resturile de hrană care rămân în cavitatea bucală. Pentru prevenirea acestei situații, periajul trebuie făcut periodic, cu o periuță de dinți potrivită ori cu ață dentară. Una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în medicina dentară este abcesul. Această afecțiune se manifestă prin prezența unei umflături a gingiei, deformând regiunea unde ea se localizează. Întreaga zonă devine foarte sensibilă, țesutul fiind tensionat, congestionat și foarte roșu. Asemenea oricărei afecțiuni, o infecție dentară este anunțată prin câteva simptome atunci când se “instalează”. Cele mai comune sunt: inflamarea gingiei și înroșirea acesteia: la rădăcina (baza) dintelui apare o pungă de puroi, din aceasta ieșind un lichid gălbui, fără a fi însă exercitată vreo presiune asupra sa; deschiderea gurii se face mai greu, fiind mai dificil să bei, să mănânci sau să vorbești, dar și când îți faci igiena orală; în zona maxilarului se resimt periodic spasme musculare; se intensifică în mod constant o durere acută, care din zona maxilarului va migra spre urechi, ulterior migrând și spre obraji și gât, dar și spre nodulii limfatici; constant va exista un miros neplăcut în cavitatea bucală; se va resimți un gust ciudat, neplăcut, în gură; vor apărea periodic sângerări gingivale, nu doar la periaj, ci și în general, fără o cauză anume; la mestecare se vor resimți dureri intense; pofta de mâncare va scădea datorită disconfortului continuu; vei observa o salivare excesivă, inclusiv când nu mănânci; există posibilitatea apariției febrei; infecția dentară poate provoca și transpirație excesivă, din cauza temperaturilor crescute pe care le suportă organismul; va apărea senzația de greață, existând posibilitatea apariției vărsăturilor. Cum se poate preveni o infecție dentară? Pentru a nu întâmpina situații neplăcute, evitând confruntarea cu durerile și complicațiile unei infecții dentare ori cu repercusiunile acesteia, este nevoie să menții o igienă orală constantă, având grijă să ai o alimentație sănătoasă, un periaj corect, să folosești produse de o calitate înaltă, să îți schimbi periuța de dinți periodic (la maxim 3 – 4 luni), să folosești, când este cazul, apă de gură și ață dentară, să faci un control periodic la un cabinet stomatologic atestat. De ce este o infecție dentară nu doar neplăcută, ci și periculoasă pentru întregul organism? Orice infecție este dăunătoare organismului, în mod special, atunci când ea nu este identificată și tratată corespunzator. Nu ezita să mergi la un consult atunci când simți un disconfort, inclusiv când este vorba de un disconfort la nivelul cavității bucale! În cazul unei infecții dentare, simptomele de bază pot fi înlocuite rapid cu cele ale unor complicații, apărând sângerări din ce în ce mai dese și mai mari, dureri nu doar în zona dinților și a gingiilor, ci și înspre urechi, obraji și gât. Toate acestea pot degenera în afecțiuni severe, așa că, nu amâna un consult profesional la un cabinet stomatologic! Nu neglija nicio schimbare a stării tale de sănătate!!!

SURSA: https://cisomedical.ro/infectii-dentare-iata-ce-nu-stiai-despre-aceasta-afectiune/ - publicat de Cristina Tudor

225 / 313

CE SUNT E-urile? CE SUNT ADITIVII ALIMENTARI?

Aditivii alimentari (E-uri) sunt substanțe naturale sau chimice care sunt folosite ca ingrediente ale unui aliment, fără a fi consumate ca alimente în sine. Aditivii alimentari nu au valoare nutritivă și se adaugă cu un scop în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, ambalării sau depozitării unui aliment. Aditivii alimentari sunt de mai multe feluri: coloranții, conservanții, antioxidanții, corectorii de aciditate, emulgatorii, stabilizatorii, agenții de îngroșare, agenții de afânare, îndulcitorii, agenții antiaglomeranți, potențatori de aromă și alții. Trăim deja niște timpuri în care pe orice produs ai pune mâna, riști să te trezești cu o îmbinare de aditivi, coloranți, îndulcitori, arome sau tot ce se poate mai artificial și numai cu un aliment de calitate nu. Se pare că studiile arată că românii sunt atenți la ceea ce scrie pe etichetă, dar oare câți dintre ei și renunță la un produs care are o listă interminabilă de ingrediente de neînțeles? Regula simplistă pe care o poți urmări este aceasta: dacă are mai mult de 5 ingrediente, pune-l înapoi pe raft. Cum să te ferești de consumul de E-uri? * consumă cât mai puține dulciuri puternic colorate; consumă cât mai puține băuturi ce conțin arome, îndulcitori, coloranți; nu consuma mezeluri decât foarte rar; evită să cumperi alimente cu liste prea lungi de ingrediente și mai ales cu multe E-uri; citește eticheta produselor de panificație și evită-le pe cele care conțin E-uri; consumă foarte rar produse de la fast-food; consumă fructe și legume proaspete, nu compoturi, conserve, dulcețuri sau murături (numai cele făcute în casă). Cea mai scurtă listă a E-urilor periculoase:

E 102 – tartrazina (colorant galben); E 110 – galben FCF (colorant galben/oranj);

E 120 – cochineal/ acid carminic/carmine (colorant roșu); E 124 - ponceau 4R/cochineal Red A (colorant roșu); E 620, 621, 622, 623, 624, 625 – diverși glutamați (potențatori de arome). SURSA:https://www.desprecopii.com/info-id-358-nm-Eurile-din-ALIMENTEalimente/Listaneagra-a-substantelor-chimice-care-otravesc-alimentele

Materiale preluate din Buletinele informative nr. 10 – 17, publicate în anii școlari 2018-2019 și 2019-2020, de către coordonatorii Programului Sănătate prin Educație

226 / 313

Pagina isteĹŁului

227 / 313

♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫

Completați rebusul muzical: De la A la B pe verticală veți afla numele compozitorului sărbătorit în anul 2020.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Instrument de percuție neacordabil Succesiunea ascendentă și descendentă a treptelor I, III, V, VIII Voce înaltă bărbătească Raportul de înălțime dintre două sunete muzicale Instrument muzical cu corzi ciupite Gamă model pentru toate gamele majore Regina instrumentelor Termen care arată că piesa se execută rar Cântece interpretate de Crăciun

:IRUSNUPSĂR EDNILOC.9 ,ETNADNA.8 ,ARAOIV.7 ,ROJAMOD.6 ,APRAH.5 ,LAVRETNI.4 ,RONET.3 ,UIGEPRA.2 ,ABOT.1

Prof. Lefter Anca

♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫♫

228 / 313

GERMANA DISTRACTIVĂ Deutsch mit Spaβ Prof. Christella Salvan Was ist das?

(Lösung: Feuerwehrauto von oben; Eiswürfel; Junge mit einer Baseballkappe und Kopfhörern von oben; Basketball fliegt in einen Basketballkorb; ein Hai jagt einen Fischschwarm )

229 / 313

Quizfragen/Scherzfragen

♥ Was hat vier Beine und kann fliegen? Zwei Vögel. ♥ Warum hat der Kapitän das U-Boot versenkt? Es war Tag der offenen Tür. ♥ Warum trinken Veganer kein Leitungswasser? Weil es aus dem Hahn kommt! ♥ Zwei Architekten in Pisa. Fragt der eine "Willst du den Turm wirklich so hoch bauen?" Sagt der andere "Was kann da schon schief gehen" ♥Was ist das stärkste Lebewesen? Die Schnecke. Sie trägt ein ganzes Haus auf dem Rücken. ♥Warum haben Polizisten eine Schere dabei? Damit sie den Räubern den Weg abschneiden können.

230 / 313

Zum Lachen

☺Treffen sich 2 Schnecken an der Straße. Will die eine rübergehen. Sagt die andere: Vorsichtig in einer Stunde kommt der Bus.

☺Zwei Kinder laufen an einem ausgetrockneten See vorbei. Sagt das eine zum anderen: ,,Kuck mal, der See ist weg!'' Sagt das andere Kind: ,,Das war bestimmt ein Seeräuber!"

☺Susanne: Hallöchen! Peter: Hallöchen! Susanne: Wie geht es dir! Peter: Wie geht es dir! Susanne: Äffst du mich nach?! Peter: Äffst du mich nach?! Susanne: Ich bin hässlich (grinst) Peter: Ja, das stimmt.

☺Im Zoo trifft ein Elefant auf zwei Ameisen. Fragen die Ameisen:„Wollen wir kämpfen?" Sagt der Elefant: Zwei gegen einen ist unfair.

☺"Warum weint dein kleiner Bruder so fürchterlich?" "Heute haben wir Osterferien. Er hat aber keine bekommen." "Wieso den nicht?" "Er geht noch nicht zur Schule!"

231 / 313

LĂśse folgende KreuwortrĂ¤tsel !

232 / 313

Curiozităţi locale

233 / 313

BRAŞOVUL PE DRUMUL SPRE MAREA UNIRE

La 1 Decembrie 2018 s-au împlinit 100 de ani de când, prin voinţa întregului popor român a fost posibilă înfăptuirea năzuinţei de veacuri a acestuia, unirea între graniţele unui singur stat a tuturor provinciilor istorice ale României . La 1Decembrie 1918, cu 100 de ani în urmă, la Alba Iulia s-a realizat MAREA UNIRE, s-a creat ROMÂNIA MARE prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Prima provincie care s-a unit cu Patria mamă a fost Basarabia, partea dintre Prut şi Nistru răpită Moldovei de Rusia în 1812. La 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării, organ reprezentativ al Basarabiei, a decis unirea Basarabiei cu România. Cea de-a doua provincie care s-a unit cu România a fost Bucovina, partea de nord a Moldovei „Ţara codrilor de fag”, răpită de habsburgi în 1775, din 1867 parte a Austriei. La 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei a hotărât „...unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare (...) cu Regatul României.” A treia mare provincie românească, Transilvania, se organizează în pas cu vremurile. Într-o atmosferă înălțătoare, în mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini, în prezenţa a 1228 de delegaţi oficiali veniţi din întreaga provincie, Vasile Goldiş citeşte mulţimii Rezoluţia Unirii: ”Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918 decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România (...)”.

Rezoluţia Unirii

Alba Iulia, 1 decembrie 1918

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost rezultatul multor ani de lupte şi acţiuni care au pregătit împlinirea idealului de unitate naţională. Pe drumul spre Marea Unire, în lupta pentru unitatea politico-statală a tuturor românilor, Braşovul a fost întotdeauna o verigă importantă, fapt ce reiese şi din afirmaţia marelui istoric român Nicolae Iorga: „Unirea s-a plămădit în oraşul de la Poalele Tâmpei”…

234 / 313

Braşovul, aşezat la întâlnirea tuturor drumurilor ce duceau spre Moldova şi Ţara Românească, a fost scena pregătirii şi desfăşurării Unirii, principalul focar al identităţii naţionale a românilor de pretutindeni. Braşovenii – preoţi, literaţi, pedagogi, oameni de ştiinţă, compozitori, gazetari, militari- au fost iniţiatori, organizatori sau conducători ai unor acţiuni care au menţinut vie flacăra ideii de unitate şi au participat decisiv la efortul unionist. Personalităţi de seamă de la Braşov sau din întinderile Ţării Bârsei precum protopopul Iosif Blaga, filologul Constantin Lacea, compozitorii Tiberiu Brediceanu şi George Dima, intelectuali de seamă ca Aurel Ciortea, Victor Branişte, Ilie Cristea, Ovidiu Dante Gherman, dascăli sau absolvenţi ai Liceului românesc ortodox braşovean (actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”) precum ziaristul Valeriu Branişte, istoricul Alexandru Lapedatu, medicul Pompiliu Nistor, poetul, pedagogul şi publicistul Andrei Bârseanu, economistul şi politicianul George Moroianu, pedagogul Onisifor Ghibu au fost doar câţiva dintre fruntaşii Braşovului care au contribuit în mod esenţial la înfăptuirea Marii Uniri. Braşovenii nu numai că au năzuit spre unire, ci au luptat efectiv, cu preţul a numeroase vieţi, în timpul Primului Război Mondial (1914-1918). După doi ani de neutralitate (1914-1916), în noaptea de 14 spre 15 august 1916, România a intrat în război alături de Antanta, adică de Franța, Marea Britanie și Rusia împotriva Austro-Ungariei și Germaniei. Scopul declarat era recuperarea teritoriilor românești aflate sub dominație austroungară:Transilvania, Crișana, Maramureșul, Banatul și Bucovina. Pentru noi, începea Războiul de Eliberare şi Întregire Naţională. În campania militară din 1916, pe teritoriul județului Brașov s-au desfășurat o parte din cele mai importante lupte de pe frontul românesc (bătălia Brașovului, bătălia de la Predeal, Fundata – Giuvala, Vama Buzăului) iar orașul Brașov a fost cel mai mare oraș transilvănean eliberat de armata română în 1916. La Fundata, un sat aflat în mijlocul culoarului Rucăr–Bran, prin care trecea graniţa care despărţea România de Austo-Ungaria a căzut la datorie locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, întâiul erou al Războiului de Reîntregire. El este unul dintre mulţii eroi ce au urmat fără de care nu s-ar fi putut făuri Marea Unire. Eliberarea Braşovului de sub acupaţia austro-ungară prin acţiunile Armatei Române din august 1916 (ostaşii Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul”, comandat de colonelul Mihail Darvari) şi cele 40 de zile de autoritate românească la Braşov au prefigurat perspectiva luminoasă a actului istoric de la 1 Decembrie 1918. Medicul George Baiulescu devine cel dintâi primar român al Braşovului în 1916, când a mediat relaţia dintre armata României şi locuitorii oraşului. Sub scurta administraţie românească (august-octombrie 1916), sora medicului George Baiulescu, scriitoarea Maria Baiulescu (care a avut un rol important în mişcarea pentru drepturile femeii, implicându-se în activitatea Reuniunii Femeilor Române din Braşov) se preocupă de refacerea spitalelor şi organizează, împreună cu Maria Popescu Bogdan şi Elena Săbădeanu, Societaea Crucii Roşii Române din Braşov.

235 / 313

Maria Baiulescu

„Casa Baiulescu”

Tot acum, profesorul şi jurnalistul Axente Baciu , a fost unul dintre principalii redactori ai „Gazetei Transilvaniei”, semnând articole de critică dură a regimului austro-ungar şi de susţinere a României şi a armatei sale eliberatoare. Primul număr din 6 septembrie 1916 cuprindea o singură pagină cu un singur titlu: „Oraşul Braşov sub stăpânire românească”. Între 7–8 octombrie 1916, se desfășoară bătălia Brașovului. În fața ofensivei trupelor germano-austroungare, conduse de generalul Erich von Falkenhayn, trupele române se retrag pe crestele Carpaților. Pe 8 octombrie, în luptele de la Bartolomeu, soldaţii români aflaţi în tranşeea din faţa liniei ferate („tranşeea morţii”) au opus o rezistenţă acerbă. Trupele române din oraş sunt înfrânte după înverşunate lupte de stradă, ce au avut ca urmare mii de morţi şi răniţi de ambele părţi. Monumentul de la Bartolomeu este astăzi doar o parte din ceea ce a reprezentat, în perioada interbelică un ansamblu monumental, ridicat aici de către generaţia Marii Uniri, în memoria celor 250 de eroi căzuţi pe acest loc la 8 octombrie 1916 în lupta pentru apărarea Braşovului. Începând cu anul 1948, stema Regatului României a fost îndepărtată de pe monumentul eroilor din Bartolomeu, de către conducătorii comunişti locali, aceeaşi soartă având-o şi textul care menţiona regimentele din care au făcut parte eroii.

Monumentul de la Bartolomeu Odată cu retragerea Armatei Române din Braşov, mulţi români braşoveni, mai ales intelectualii care au sprijinit armata şi autorităţile române, s-au refugiat în Moldova, în Basarabia sau Rusia, aducându-şi contribuţia la triumful cauzei româneşti în anii 1917-1918. Administraţia austro-ungară va fi repusă în funcţiune, pentru populaţia românească din oraş începând o perioadă deosebit de grea, cu măsuri represive precum percheziţii, arestări, procese, condamnări şi

236 / 313

deportări. Principalul instrument al comunicării românilor pe tărâmul luptei naţionale, „Gazeta Transilvaniei”, este confiscat de autorităţile maghiare. În zilele premergătoare unirii, la Braşov se fac pregătiri pentru participarea braşovenilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. La 2 noiembrie 1918 se înfiinţa Sfatul Naţional Român din Ţara Bârsei, compus din 35 de membri, având în frunte un comitet executiv format din 12 reprezentanţi din Braşov şi 23 de reprezentanţi din comunele Ţării Bârsei. Protopopul Vasile Saftu a fost ales preşedinte. Sub conducerea sa, Sfatul Naţional Român din Ţara Bârsei a organizat administraţia, a instituit structuri civile şi militare româneşti, consilii şi gărzi naţionale în localităţi, pentru a evita dezordinea şi anarhia. În 9 noiembrie 1918 se editează la Braşov ziarul „Glasul Ardealului”, organ de presă al Sfatului Naţional Român al Ţării Bârsei care, la 23 noiembrie 1918 publica chemarea la Alba Iulia a Marelui Sfat al Naţiunii Române. Au urmat apoi alegerile de delegaţi pentru Alba Iulia. Ovidiu Dante Gherman este unul dintre delegaţii braşoveni la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde a participat la actul unirii din partea presei, reprezentând ziarul “Glasul Ardealului”. Datorită intervenţiei sale prompte, în decembrie 1918 „Gazeta Transilvaniei” redevenea organul de presă al românilor braşoveni şi ziarul „Glasul Ardealului” îşi înceta existenţa. Protopoul Vasile Saftu a făcut parte şi el dintre delegaţii braşoveni la Alba Iulia, a fost membru în comisia restrânsă care a analizat proiectul de rezoluţie propus de Vasile Goldiş, Adunării Naţionale de la Alba Iulia, precum şi în prezidiul Adunării şi în Marele Sfat Naţional. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, eveniment grandios care a beneficiat şi de sprijinul intens al braşovenilor, a încheiat în 1918 procesul, început în 1859, de creare a statului national român. Ulterior, la 15 octombrie 1922, tot la Alba Iulia, regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. Drapelul original sub care a fost încoronat regele României Mari, poate fi văzut la Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului.

Tot aici, vizitatorii pot admira noua descoperire a custodelui Muzeului, Pr. prof. dr. Vasile Oltean: … steagul care îl înfăţişează pe domnitorul Mihai Viteazul, steag ce a fost dus de Junii Roşiori la Alba Iulia, în anul 1918. Şi, înainte de a păşi pragul „Primei Şcoli Româneşti”, acela care simte româneşte se poate opri, preţ de o clipă, în faţa Monumentului „Eroilor Desrobitori de Neam” din Piaţa Unirii, pentru a transmite, peste timp, gânduri de recunoştinţă veşnică tuturor celor care au crezut şi luptat pentru idealul unui stat românesc întregit! Prof. de istorie Văleanu Ramona

237 / 313

CURIOZITĂŢI MATEMATICE Prof. înv. primar Matyas Gabriela 1. Matematica este regina științelor! Această stiință este destul de grea pentru mulți dintre noi. În secolul XIX, Carl Friedrich Gauss, un matematician renumit, a denumit matematica “regina tuturor ştiinţelor”. Într-adevar, matematica ne ajută să ne dezvoltam gândirea analitică, să ne concentrăm mai bine, dar şi să fim atenți la detalii. Este o știință extrem de importantă care ne ajută în viață, indiferent dacă alegem să profesăm într-un domeniu care are sau nu legătura cu matematica. De aceea, merită să începi să înveți și tu matematica! 2. Cea mai populară cifră favorită este 7! Aceasta este o curiozitate extrem de interesantă.Studiile arată că persoanele preferă cifra 7.Probabil acest lucru se întâmplă datorită faptului că numărul 7 apare de nenumărate ori în istoria, dar şi în cultura noastră. Există 7 minuni ale lumii, 7 păcate capitale, 7 culori ale curcubeului, 7 zile ale săptămânii, 7 pitici pe care îi avea Alba-ca-Zăpada, dar și 7 mări.Interesant, nu-i așa? 3. Volumul unei pizza Această curiozitate este pentru iubitorii de pizza! O pizza care are raza “z” şi înălţimea “a” o să aibă volumul Pi × z × z × a. 4. Legatura dintre guma de mestecat şi matematică Studiile spun că studenții care mestecă gumă se descurcă mult mai bine la testele de matematică în comparație cu studenții care nu mestecă guma.Acest lucru se datorează aromei. Atunci când înveţi sau atunci cand eşti la curs şi absorbi o serie de informaţii, alegi să mesteci o gumă. Mestecând aceeaşi guma atunci când dai testul, aroma te ajută să îţi aduci aminte de informaţiile predate sau învăţate. 5. De ce are un minut 60 de secunde? Babilonienii antici foloseau în urmă cu peste 3.500 de ani numere în baza 60 în loc de baza 10.De aceea, acum sunt 60 de secunde într-un minut şi 360 de grade într-un cerc. 6. A durat 106 ani rezolvarea unei probleme de matematică O problemă de matematică ce data încă din anul 1904 şi-a găsit rezolvarea abia în anul 2010. Rusul Grigori Perelman a rezolvat o problemă ce data încă din anul 1904 şi nu avea rezolvare. 7. Ai nevoie de o singură propoziție pentru a ține minte valoarea lui Pi (3.1415926) Câțiva oameni isteți și-au dat seama că poți ține minte o parte din valoarea lui Pi dacă reții propoziția “May I have a large container of coffee”. Apoi, tot ce trebuie să faci este să numeri literele fiecărui cuvânt.Interesant, nu? Acum că ai aflat o mulțime de lucruri interesante despre matematică, este timpul să te apuci de învățat!

238 / 313

Obiective turistice cu caracter religios

239 / 313

MĂNĂSTIREA” SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL” – CÂRȚIȘOARA

Sfânta Mănăstire “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Cârţişoara”, este situată la cca. 6 km sud de comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, într-un mic luminiş de la poalele versantului nordic al Munţilor Făgăraş, în vecinătatea drumului „Transfăgărăşan”, o zonă cu veri scurte şi ierni friguroase, lungi și umede. A fost reînfiinţată în 1991 pe locul unui vechi schit de călugări ce fusese ridicat prin purtarea de grijă a Domnului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, în jurul anilor 1400, spre a fi un avanpost de rezistenţă împotriva expansiunii catolicismului, aflat atunci în acapararea de noi teritorii. Din cauza persecuțiilor, mănăstirea sfârșește prin a fi incendiată total de către generalul austriac Bukov, în anul 1761. Bukov a fost executantul fidel al ordinelor împărătesei Maria Tereza de la Viena și el este autorul distrugerii bisericilor și mănăstirilor ortodoxe din Ardeal. Din vechea mănăstire a mai rămas doar o piatră despre care se presupune că ar fi fost piciorul Sfintei Mese din altarul fostei bisericii. Deși distrusă din temelie, în amintirea localnicilor nu s-a putut stinge existența acelei vetre monahale care, ca orice alt sfințit așezământ, este o binecuvântare pentru folosul celor din împrejurimile lui. În toponimia acestor locuri chiar s-a păstrat un luminiș, la buza pădurii, cunoscut sub numele „La mănăstire”, nume parcă predestinat să brăzdeze veacurile tulburi spre zorii unei renașteri. Cei care poposeau, fie și pentru câteva clipe în acest loc (ciobani, pădurari, localnici), simțeau un fior duhovnicesc aducător de pace și liniște lăuntrică. Simțământ firesc, câtă vreme pământul acesta era îmbibat de sângele sfințit al martiriului acelor călugări. La data reînființării mănăstirii, pe acest loc nu exista nimic. Doar unele săpături au dat la iveală resturi de vase ceramice care atestau, astfel, arheologic, meșteșugul vechilor monahi de atunci: olăritul. Tot ceea ce se poate vedea în prezent s-a ridicat din nimic cu mare efort și osteneală de obștea mănăstirii.

240 / 313

Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brâncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și cu acoperiș boltit. Însufleţită de mâinile firave ale măicuţelor, astăzi, obştea este alcătuită din 24 de viețuitori care se nevoiesc cu dragoste în viaţa cea călugărească spre slava lui Dumnezeu şi întru nădejdea mântuirii.

241 / 313

Mănăstirea are un atelier de icoane bizantine pe lemn, migălos executate, prin a căror valorificare se asigură o parte din subzistența viețuitorilor ei. Apreciate de cunoscători, icoanele pictate în Mănăstirea Cârțișoara au fost solicitate la unele expoziții de prestigiu: Expoziția Muzeului Satului, Sibiu, luna mai 1999; Smithsonian Folklife Festival, Washington D.C., iulie 1999; Târgul de Artă Populară și Tradiții Folclorice, București, iulie 2000; expoziția de la Sibiu, septembrie, 2007 și altele.

Fie că te duci, fie că te întorci din peisajul sălbatic al Transfăgărășanului, Mănăstirea Cârțișoara e un popas de închinare, un răgaz în vârtejul zilelor ce merită și trebuie văzut, ca și prinos adus celor ce și-au dat viața pentru apărarea credinței și neamului. Material realizat de prof. Gabriela Stanciu

242 / 313

ATHOS, INIMA ORTODOXIEI Athos sau Sfântul Munte este singurul stat monastic din lume (adică locuit doar de călugări). Se află în nordul Greciei, în peninsula Halkidiki, înconjurat de marea Egee cu muntele Athos în sudul peninsulei care se înalță impunător din mare până la 2033 metri. I se spune Sfântul Munte deoarece aici avem pe o suprafață mai mică de 400 kilometri pătrați 20 de mănăstiri (17 grecești, una rusească, una sârbească și una bulgărească), 14 schituri (dintre care Prodromu este românesc) și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în total, în Sfântul Munte trăind mai mult de 1800 călugări. Prin tradiție, acest loc este închinat Maicii Domnului și chiar dânsa l-a ales pentru toți cei care vor cu certitudine să se mântuiască. Tot acest spațiu este impregnat de prezența Născătoarei de Dumnezeu și este dovedit astfel de mulțimea icoanelor făcătoare de minuni în care este reprezentată Maica Domnului. Aici nu au voie să intre femeile și nici copiii sub 12 ani; de fapt, nici animale de gen feminin – nu găsești nici oi, nici capre, nici vaci singurele animale de gen feminin pe care le-am văzut fiind pisici și găini. Alt specific al Sfântului Munte este faptul că aici se fac foarte multe slujbe, inclusiv noaptea și oriunde te afli se simte un duh de rugăciune, astfel că nu este de mirare că aici trăiesc foarte mulți călugări îmbunătățiți în viața duhovnicească, care sunt aproape de Dumnezeu și fac efortul continuu de a se apropia cu ajutorul Maicii Domnului și mai mult de Tatăl Ceresc, izvorul bucuriei și al fericirii. De fapt, în mănăstiri este o viață strictă, cu un program foarte riguros (mulți dintre noi l-am califica fiind foarte sever), în care este folosit sistemul orar bizantin (ziua începe la apusul soarelui), însă călugării nu ar părăsi acest loc nici pentru o zi, așa revărsare de har este în Athos. Masa se ia de două ori pe zi și, în timpul ei, nu se vorbește, ci se citesc învățături ale sfinților. Altă curiozitate este că în Athos nu găsești ziare, radio sau televizoare și chiar folosirea curentului electric este redusă, dar sunt folosite intens telefoanele mobile.

243 / 313

244 / 313

Întregul Athos a intrat în patrimoniul UNESCO; deosebite sunt comorile culturale adăpostite aici: icoane bizantine vechi (unele au influențat întreaga iconografie din ultimii 700 de ani), multe făcătoare de minuni, fresce valoroase, mozaicuri, manuscrise rare, iconostase sculptate în lemn. Toți cei care au reușit să facă o vizită aici, s-au întors acasă transformați în bine, întăriți în practicarea rugăciunii și a virtuților (mai răbdători, mai blânzi, mai iubitori). Material realizat de prof. preot Gatea Sorin WEBOGRAFIE: https://ro.orthodoxwiki.org/Muntele_Athos http://www.munteleathos.ro/ http://www.munteleathos.com/ http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html Mount Athos, Konstantinos Faridis, Rekos Ltd, Thessaloniki, 2000

245 / 313

Ĺ&#x17E;i ei au fost copii ...

246 / 313

Și ei au fost copii... George Enescu, s-a născut la 19 august 1881 la Liveni, județul Botoșani și a decedat la 4 mai 1955 la Paris, Franța. Este considerat unul din cei mai importanți muzicieni români. Micul Jurjac, așa cum îi spuneau familia și cei mai apropiați, visa să devină compozitor încă de la vârsta de cinci ani. El afirma mai târziu că „nu știam nimic, nu ascultasem nimic sau prea puțin, nu am avut pe lângă mine vreo persoană să mă influențeze și, totuși, am avut această idee fixă de a fi compozitor”. Primele noțiuni muzicale le primește de la tatăl său. Văzând preocuparea constantă pentru arta sunetelor, părinții i-au dăruit viitorului muzician o vioară mică cu trei coarde. Supărat că nu este luat în serios și că nu a primit o vioară adevărată, copilul-minune a aruncat jucăria în foc. În anul 1886, Eduard Caudella, profesor la Conservatorul din Iași, remarcă talentul deosebit al lui Geroge Enescu și îi sfătuiește pe părinții acestuia să își îndrepte copilul către studii muzicale. Dovezi ale primelor încercări de compoziție datează din anul următor, 1887 „de îndată ce am avut la dispoziție un pian, am început să compun”. Între anii 1888 și1894, George Enescu studiază la Conservatorul din Viena. La recomandarea profesorului de vioară, Josef Hellmesberger fiul, muzicianul este trimis să își continue studiile la Conservatorul din Paris între anii 1895 și 1899. Din perioada studiilor la Paris datează cele patru „simfonii de școală”: „Poema română op.1 pentru orchestră și cor bărbătesc”, „Sonata nr.1 pentru pian și vioară”, „Suita nr.1 în stil vechi pentru pian” și „Sonata nr.2 pentru pian”. Deși ceea ce își dorea cel mai mult era să compună muzică și nu să devină un virtuoz al viorii, studiul, perseverența și participarea la concursurile de vioară organizate de Conservatorul de la Paris iau adus premiul al II-lea în anul 1898 și premiul I în 1899. Cu această ocazie, i s-a dăruit o prețioasă vioară Bernardel, inscripționată cu numele său. Cele mai cunoscute lucrări ale lui George Enescu datează din primii ani ai începutului de secol XX. Printre acestea cele două Rapsodii Române, „Suita nr.1 pentru orchestră” și „Simfonia nr.1”. În anul 1913 a instituit și susținut fonduri personale pentru „Premiul național de compoziție George Enescui”, acordat anual până în anul 1946. În timpul primului război mondial, în paralel cu activitatea de creație, muzicianul a susținut concerte în țară pentru răniții din spitale. După război, a reluat turneele în calitate de violonist și dirijor în Elveția, Franța, Olanda, Spania, S.U.A, Portugalia, Canada, etc. Deseori, George Enescu era invitat la castelul Peleș din Sinaia de către regina Elisabeta a României. Cea mai îndrăgită lucrare a compozitorului a fost opera „Oedip”, terminată în anul 1931. Aceasta a fost de dicată Mariei Rosetti-Cantacuzino, cea care a devenit în anul 1937, soția sa. Celebritatea internațională a lui George Enescu se datorează în special „Rapsodiei Române nr.1” popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia. Prin Festivalurile Internaționale „George Enescu”, care au loc cu regularitate sub patronajul Președintelui României, opera muzicală enesciană este pusă constant în valoare prin participarea unor muzicieni de faimă mondială. prof. Anca Lefter

247 / 313

Și ei au fost copii... BTHVN2020 Anul acesta se împliește un sfert de mileniu de la nașterea lui Ludwig van Beethoven. Cele mai multe evenimente omagiale au loc la Bonn, nucleul anului jubiliar Beethoven. Aici a fost înființată societatea aniversară BTHVN2020, care va finanța peste 300 de proiecte. Muzicianul s-a născut la 16 decembrie 1770 la Bonn, Electoratul de Köln și a decedat la 26 martie 1827 la Viena, Imperiul Austriac. Este considerat unul din cei mai importanți compozitori. În istoria muzicii, Ludwig van Beethoven vine ca un val imens, care izbește cu putere și schimbă cu hotărâre tot ceea ce s-a creat până atunci. A făcut parte familie dintr-o familie modestă de origine olandeză (numele însemnând „grădină de sfeclă”). Primele noțiuni muzicale le primește în jurul vârstei de 10 ani, de la organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaște dotarea muzicală excepțională și îi facilitează în anul 1787, o călătorie la Viena. Aici ia câteva lecții cu Wolfgang Amadeus Mozart, dar a trebuit să se întoarcă după scurt timp la Bonn, din cauza îmbolnăvirii și morții mamei sale. Compozitorul a avut o copilărie sumbră, cu un tată alcoolic și violent care îl forța să exerseze la pian sau vioară până la epuizare. Treptat, Beethoven a ajuns un singuratic și probabil în copilăria sa chinuită se regăsesc rădăcinile caracterului său incomod și ale revoltei împotriva oricărei autorități. În anul 1792 pleacă pentru a doua oară la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn și mai târziu al lui Antonio Salieri. Aici, reușește să câștige favourile aristocrației vieneze prin concerte private și își dobândește o independență, pe care și-a dorit-o cândva și Mozart. Se remarcă ca pianist virtuoz și compozitor. Ludwig van Beethoven și-a petrecut primii 22 de ani la Bonn, iar restul vieții la Viena. Era mic de statură, îndesat și lat în umeri, cu un cap masiv, o imensă claie de păr, nasul mic și rotund. Era atât de neîndemânatic, încât reușea să strice sau să spargă aproape orice obiect pe care punea mâna. Era posomorât și suspicios, convins că toată lumea vrea să îl înșele și nu avea pic de tact în relațiile cu semenii săi. Începând cu anul 1818 devine complet surd iar singura modalitate de a comunica cu interlocutorii săi era cu ajutorul caietelor de conversații. A compus sute de lucrări în peste patruzeci de ani de creație (9 simfonii, 5 concerte pentru pian, unul pentru vioară, 32 de sonate pentru pian, 16 cvartete de coarde, opera Fidelio, etc.). Deși adesea situația sa financiară nu era strălucită, refuza comenzi dacă simțea că îi îngrădesc în orice fel libertatea de creație. Viața și opera sa constituie și astăzi atât teme de cercetare cât și adevărate surse de inspirație. Bogăția universului beethovenian este impresionantă. Deși a primit în dar harul de a crea muzică, a trăit cu crunta suferință de a își auzi decenii de-a rândul creațiile doar în propria sa imaginația sonoră. Acesta este cel mai cunoscut și apreciat compozitor al tuturor timpurilor, de altfel, celebra Simfonie a IX-a, compusă după ce își pierduse complet auzul, a fost inclusă în Patrimoniul cultural UNESCO. prof.Anca Lefter

248 / 313

De la dascÄ&#x192;l, la pÄ&#x192;rinte ... cu drag !

249 / 313

ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE

◼ Imaginea de sine este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale. ◼ În limbaj curent, imaginea de sine este părerea pe care o avem despre noi, despre "cine suntem noi" şi "ce putem face ". ◼ Stima de sine reprezintă dimensiunea evaluativă a imaginii de sine şi se referă la modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilaiţi (de exemplu, mai buni sau mai puţin buni). Copilul cu o stimǎ de sine pozitivǎ -

îşi asumă responsabilităţi ("Pot să fac acest lucru."); se comportă independent ("Mă descurc singur."); este mândru de realizările lui ("Sunt mândru pentru că ..." "Sunt important."); realizează fără probleme sarcini noi ("Sunt convins că pot să fac acest lucru."); îşi exprimă atât emoţiile pozitive, cât şi pe cele negative ("Îmi place de mine aşa cum sunt. ", "Sunt supărat când vorbeşti aşa cu mine. "); oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi ("Am nevoie de ajutorul tău.’’); se apreciază obiectiv; se înţelege bine cu ceilalţi; are multe ocupaţii; este calm; are performanţe şcolare. Copilul cu o stimǎ de sine scǎzutǎ este nemulţumit de felul lui de a fi ( "Nu sunt bun de nimic.", "Nu sunt în stare să fac asta. ", "Nu am nicio calitate. "); evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi (,,Nu voi fi în stare să iau examenul."); se simte neiubit şi nevaloros ("Sunt antipatic". "Nu mă place nimeni.", "Sunt plictisitor."); îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lui ("Profesorul a fost nedrept cu mine."); pretinde că este indiferent emoţional ("Nu mă interesează că am luat nota 4 la..."); nu poate tolera un nivel mediu de frustrare ("Nu ştiu cum să rezolv problema. ", "Nu pot să învăţ."); este uşor influenţabil ("Prietenii mei cred că este bine să fumezi"); are sentimentul că nu face ceea ce trebuie; nu îşi asumǎ responsabilitǎţi; nu are încredere în forţele proprii; îşi exprimă sentimentele la extreme ori în mod agresiv, se izolează şi nu comunică cu cei din jur; nu are prieteni.

Consecinţe ale imaginii de sine negative Relaţii nearmonioase în cadrul familiei (lipsa de respect faţă de sine favorizează lipsa respectului manifestat faţă de ceilalţi membri din familie; în timpul conflictelor se învinovăţesc excesiv sau îi critică pe ceilalţi); • Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă (elevii vor să îşi menţină stima de sine crescută impunându-se, însă fac acest lucru nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor, ceea ce afectează relaţiile cu aceştia); • Probleme emoţionale – anxietate, iritabilitate; • Probleme de comportament – agresivitate; • Scăderea performanţelor şcolare – eşec şcolar, abandon şcolar. •

250 / 313

Modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative -

evitarea confruntării problemelor; agresivitatea defensivă; în lipsa succesului, compensarea cu alte materii; motivaţia scăzută în activitate; rezistenţa la schimbare. Material realizat de prof. Mihaela Pintea

ZECE EXERCIȚII DE PSIHOLOGIE POZITIVĂ PENTRU ADOLESCENȚI

Promotorii psihologiei pozitive susțin că educația nu înseamnă doar învățare, ci și cultivarea valorilor și formarea caracterului. În plus, starea de bine socială și psihologică a elevilor este extrem de important pentru ca aceștia să poată învăța și să se poată dezvolta. Datorită beneficiilor pe care psihologia pozitivă le are asupra elevilor, tot mai mulți experți recomandă folosirea acesteia în școală. De aceea, exercițiile de psihologie pozitivă pot fi utile la vârsta adolescenței, ajutându-i pe copii să își identifice propriile puncte forte și diferite feluri în care își pot păstra echilibrul emoțional. Educația pozitivă nu vine doar în ajutorul elevilor, ci și al profesorilor. Când cadrele didactice învestesc efort și energie în starea de bine a elevilor, aceștia vor fi mai motivați să învețe si vor face, indirect, mai ușoară munca profesorului.

Iată exercițiile care pot fi realizate în clasă, dar care pot fi adaptate și în relația părinte-copil: 1.Alegerile școlare – elevilor li se dă posibilitatea de a alege din mai multe obiective școlare, din mai multe modalități de evaluare sau din mai multe surse de informare. 2.Harta emoțională – îi ajută pe elevi să-și urmărească emoțiile de-a lungul întregii zile. Fiecare elev poate avea o foaie de hârtie sub forma unui termometru, cu gradații și emoții de la polul negativ, până la polul pozitiv. În fiecare oră, copilul poate să-și noteze emoțiile pe care le simte, iar la final de zi, săși observe harta emoțională. 3.Cele trei lucruri bune – acest exercițiu înseamnă a întreba elevii la începutul zilei sau la final de zi, care sunt cele mai frumoase trei lucruri pe care le-au văzut până au ajuns la școală sau cele mai frumoase lucruri care li s-au întâmplat cât timp au fost la școală. 4.Punctele forte ale colegilor – fiecare elev din clasă primește ca misiune observarea discretă a unui alt coleg timp de câteva zile sau timp de o săptămână. Colegul observat nu trebuie să știe cine îl analizează. Pe parcursul zilelor de observație, observatorul va nota pe hârtie calitățile și punctele forte ale colegului observat. La finalul exercițiilor, fiecare coleg va primi foaia pe care sunt notate calitățile sale. 5.Acte secrete de generozitate sau bunătate – fiecare elev din clasă trage la sorți numele unui alt elev față de care trebuie să dea dovadă de bunatate și atenție, timp de o săptămână sau mai multe zile.

251 / 313

La finalul acestei perioade, adolescenții vor vorbi despre actele de bunătate pe care le-au făcut și de care au avut parte. 6.Identificarea propriilor puncte forte – fiecare elev primește misiunea de a-și întreba prietenii, colegii, profesorii și părinții care sunt calitățile și punctele sale forte. Va nota pe hârtie răspunsurile tuturor. 7.Bilețelele de recunoștință – în clasă poate fi așezată o cutie în care toți elevii introduc câte un bilețel pe care scriu motivele pentru care sunt recunoscători în fiecare zi. La finalul săptămânii, pot fi citite toate bilețelele. 8.Exerciții de admirație – adolescenții sunt rugați să se gândească la o persoană pe care o admiră și să scrie motivele pentru care o apreciază. Poate fi vorba despre persoane publice sau de rude, prieteni, colegi. 9.Exerciții de respirație – în funcție de situație, adolescenții pot fi învățați să folosească exercițiile de respirație pentru a se calma sau, dimpotrivă, pentru a se energiza. 10.Tehnici de relaxare – exercițiile de vizualizare, de conștientizare a respirației și a corpului pot ajuta mult starea emoțională a adolescenților. În plus, le va da un sentiment de control asupra propriilor stări, crescându-le astfel încrederea în ei înșiși/stima de sine.

CUM PUTEŢI SĂ AJUTAŢI COPILUL CU O NEVOIE EXCESIVĂ DE A CÂŞTIGA Frecvent, se întâmplă ca între fraţi sau între colegi să apară certuri, mai ales, când sunt implicaţi într-un joc în care cineva întotdeauna câştigă, iar altul pierde. Deşi miza nu este mare de fiecare dată, unii copii nu ştiu să piardă şi se supără, transformând totul într-o tragedie. Un simplu joc devine un eşec şi un motiv real de ceartă. De ce sunt copiii prea preocupaţi să câştige Nevoia intensă a copiilor de a câştiga mereu sau de a transforma orice situaţie într-o competiţie este, de obicei, explicată printr-o nelinişte a acestora cu privire la afecţiunea, acceptarea sau încurajările pe care le primesc de la adulţii importanţi din viaţa lor. Iubirea condiţionată a părinţilor sau percepută astfel de către copil este unul dintre factorii care poate da naştere la o tendinţă competitivă puternică la copii. De asemenea, comparaţiile cu alţi copii, făcute de către părinţi sau cadre didactice, îi pot face pe copii prea competitivi. Pe de altă parte, temperamentul copilului poate să îi influenţeze tendinţele spre competiţie şi nevoia de a câştiga, independent de felul în care părinţii şi cadrele didactice interacţionează cu el. Competiţia nu este bună sau rea în sine, dar poate avea consecinţe negative dacă este încurajată la vârste mici. Se recomandă ca, până la vârsta de 12 ani, să fie încurajată cooperarea între copii şi nu competiţia, pentru că, până la această vârstă, cei mici pot fi afectaţi negativ de situaţiile de concurs. Cum poate fi ajutat copilul preocupat de competiţie Deseori, un copil cu o nevoie excesivă de a câştiga poate fi ajutat în timp, prin simpla oferire de atenţie şi iubire de către părinţi şi alţi adulţi importanţi din viaţa lui. Alte lucruri pe care le puteţi face dacă aveţi un copil cu o nevoie intensă de a câştiga:

252 / 313

Aveţi grijă la limbajul pe care îl folosiţi faţă de cel mic. Majoritatea părinţilor sunt mândri de copiii lor şi folosesc superlative exagerate când îi laudă. Replici, precum „Eşti cel mai inteligent/creativ/ frumos copil din lume!” pot trezi copilului, în mod involuntar, tendinţa de a intra în competiţie cu restul copiilor, pentru a se asigura că rămâne „cel mai intelligent, cel mai… etc.” copil. Puneţi accentul pe proces şi pe activitate, nu pe rezultat neapărat. Sporturile pot fi distractive şi dincolo de rezultatul obţinut: socializarea, exerciţiul fizic, bucuria de a folosi noi abilităţi sunt motive pentru care copiii se pot bucura de un meci de fotbal, chiar dacă echipa lor a pierdut. Acelaşi lucru îl puteţi învăţa pe copil şi în legătură cu alte activităţi care presupun competiţia, precum participarea la concursuri de matematică sau de muzică, de exemplu. Faceţi diferenţa între succesul copilului dv. şi succesul propriu. Nevoia intensă a copiilor de a câştiga se poate naşte şi dacă părinţii se mândresc excesiv cu rezultatele copiilor lor. Este normal să fiţi mândru de copilul dv., dar este recomandabil să aveţi grijă la felul în care formulaţi laudele. Este uşor pentru copil să considere că iubirea dv. faţă de el depinde de rezultatele pe care le obţine în competitii şi că un eşec ar echivala cu pierderea iubirii părinteşti. De asemenea, este important să acordaţi atenţie şi proiectelor, şi scopurilor dv., personale şi profesionale, nu doar celor ale propriului copil. Diferenţa dintre competiţia pentru a câştiga şi competiţia pentru a excela (competiţia pentru a câştiga presupune competiţia pentru a dovedi că eşti mai bun decât ceilalţi, competiţia pentru a excela presupune competiţia pentru a dovedi că ai evoluat, că eşti mai bun decât în trecut) E perfect normal ca un copil să se compare cu cei din jur, însă atunci când acest comportament devine excesiv, este bine să nu îl încurajăm. Specialiştii recomandă părinţilor să devină mult mai conştienţi de emoţiile pe care le trăiesc copiii. De aceea, sunt importante comunicarea, ascultarea activă şi o doză mare de atenţie îndreptată spre copil, nu doar în momentele sale mai puţin bune, ci şi în cele bune.

EMOȚIILE POZITIVE ȘI ÎNVĂȚAREA De ce sunt importante bucuria, speranța și mândria în învățare Dacă l-ați întreba pe copilul dumneavoastră cum se simte atunci când învață, ce ar răspunde? Sau atunci când este la școală? Pentru unii copii, orele petrecute la școală sunt încă ore în care se simt stresați, criticați sau chiar insuficient de buni. Când aceste emoții sunt foarte frecvente, copiii devin descurajați și apar blazarea, indiferența și detașarea emoțională față de învățare. Teama de evaluare și de critică apare și în rândul elevilor de nota 10/cu toate sau cu cele mai multe calificative de “foarte bine” chiar și în orele profesorilor cu cele mai bune intenții față de copii. De ce ar trebui cadrele didactice la școală (și, acasă, părinții) să încurajeze altfel de emoții când vine vorba de învățare? Emoțiile în mediul de învățare. Emoțiile și efectele lor asupra copiilor Emoțiile pozitive de intensitate joasă spre medie sunt cele care îi ajută pe copii să învețe cel mai eficient. Pentru a testa această idee, vă propun un experiment pe care îl puteți face chiar dv. sau pe care îl puteți propune copilului dv. Amintiți-vă de o situație în care v-ați simțit stresat, criticat sau respins (în care ați trăit emoții negative). Gândiți-vă câteva minute la detaliile acelei situații și încercați să identificați cât mai multe emoții trăite atunci. Cum vă simțiți când vă amintiți acea situație? Care sunt acțiunile pe care ați vrea să le faceți? Acum faceți același

253 / 313

lucru amintindu-vă de o situație pozitivă (în care ați fost apreciat de ceilalți sau ați reușit să obțineți ceva ce v-ați propus). Cum vă simțiți când vă amintiți? Care sunt acțiunile pe care ați vrea să le faceți când trăiți emoții pozitive? Emoțiile negative ne limitează opțiunile Când copiii simt emoții negative, efectele lor sunt vizibile la nivel fizic (fața încordată sau tristă, umerii aplecați, mers încet sau lipsit de direcție, voce joasă și lipsită de energie), dar și la nivel comportamental. Când ne simțim respinși sau nevaloroși, vrem să ne izolăm, să evităm situațiile dificile, să „ne înghită pământul” sau să ne ascundem undeva unde nu ne găsește nimeni. Cu alte cuvinte, emoțiile negative ne limitează opțiunile. Nu e de mirare astfel că, atunci când un copil este criticat sau respins frecvent, va evita să învețe. Emoțiile pozitive ne lărgesc orizontul de opțiuni Pe de altă parte, emoțiile pozitive ne lărgesc opțiunile, la nivel fizic și mintal, deopotrivă. Când avem o reusită, simțim că putem face (aproape) orice, suntem mai dispuși să încercăm lucruri noi și să comunicăm mai bine cu cei din jur. Aceeași experiență o au și copiii. Studii recente arată că emoțiile pozitive sunt în strânsă legătură cu efortul depus de elev pentru a învăța o materie și a obține performanțe școlare. În plus, emoțiile contribuie la motivația pentru învățare, la modul în care copilul își identifică și utilizează resursele interpersonale, memoria și învățarea. Din toată gama de emoții pozitive, se pare că bucuria, speranța și mândria se corelează pozitiv cu autoeficacitatea, interesul și efortul depus de elev în învățare. Mândria este o emoție asociată cu un interes școlar ridicat și cu capacitatea copiilor de a depune efort pentru a atinge un anumit scop. Acest lucru înseamnă că, atunci când învățarea aduce copiilor emoții pozitive, nu mai este nevoie să-l convingi sau să-l forțezi pe copil să învețe. În timp, învățarea devine pentru copil o activitate satisfăcătoare în sine. Emoțiile pozitive sunt utile până la un anumit nivel. Dacă ele sunt de o intensitate foarte ridicată, precum exuberanța, entuziasmul sau încântarea, ele pot afecta capacitatea copiilor de a-și concentra atenția. Toate aceste lucruri nu înseamnă că trebuie să-i protejăm pe copii de orice emoție negativă sau de orice situație dificilă, ci doar că putem să încurajăm emoțiile pozitive în sala de clasă și acasă pentru ca învățarea să devină mai eficientă. Copilul care se bucură atunci când învață o limbă străină sau când rezolvă probleme de matematică va ajunge mai ușor la performanțe semnificative decât copilul care face aceste lucruri pentru că vrea o notă mare. Iar pe termen lung, primul dintre ei este cel care va fi mai fericit și mai echilibrat la maturitate. Cu toate că știm aceste lucruri, emoțiile copilului nu sunt (aproape) niciodată primele lucruri la care ne gândim atunci când ne întrebăm cum putem să-l ajutăm pe copil să învețe mai bine. Rolul strategiilor de învățare Cum pot emoțiile să influențeze învățarea? Emoțiile pot fi motivatori foarte puternici fiindcă activează diferite mecanisme în creier care sunt necesare pentru supraviețuire. Aceste aspecte sugerează faptul că, pentru a motiva elevii să învețe, e necesar să-l ajutăm să înțeleagă și să transfere informațiile teoretice pe care le învață la școală, în practica/viața de zi cu zi. Emoțiile sunt esențiale pentru învățare, iar atenția acordată lor în educație nu ar trebui privită ca pe o modă. Emoțiile sunt locul unde învățarea începe sau, așa cum se întâmplă mai des, unde învățarea eșuează. „Este practic imposibil din punct de vedere neurobiologic să ne gândim profund la lucruri despre care nu ne pasă”, susține dr. Immordino-Yang în cartea sa „Emotions, Learning and the Brain” (“Emoții, învățare și creier”). Atunci când elevii sunt angajați emoțional în învățare, numeroase regiuni din creier se activează, regiuni care au legătură cu gândirea, memoria și atribuirea de semnificații. Astfel, „emoțiile sunt vitale pentru o învățare de calitate”, susține dr. ImmordinoYang.

254 / 313

Cea mai bună învățare are loc atunci când lecția trezește interesul copilului, când elevul găsește relevanță în ceea ce învață și când reușește să formeze o legătură emoțională cu subiectul sau cu profesorul care îi predă. Învățarea de calitate are loc atunci când profesorul reușește să creeze o legătură emoțională între concepte abstracte, idei sau abilități și elevi. Acest lucru poate îmbunătăți nu doar învățarea, ci și performanțele școlare. Cum pot emoțiile să influențeze învățarea? Emoțiile influențează atenția, motivația și strategiile de învățare ale copiilor Emoțiile pozitive sunt cele trăite drept plăcute. Printre acestea se numără: bucuria, entuziasmul, speranța și mândria care sunt emoții pozitive ce activează întreg organismul, în timp ce eliberarea și relaxarea sunt emoții pozitive care dezactivează organismul. Emoțiile pozitive îl ajută pe copil să-și concentreze atenția asupra sursei respectivei emoții. De aceea, atunci când apare entuziasmul pentru materia învățată sau bucuria de a înțelege, atenția copilului va fi concentrată asupra lecției, iar învățarea va fi mai eficientă. Atunci când emoțiile pozitive nu au legătură cu învățarea (de exemplu, copilul este bucuros pentru că a primit un cadou), acestea vor interfera cu învățarea. În schimb, emoțiile negative pot reduce capacitatea atențională și, astfel, pot să scadă performanța școlară. Emoțiile pozitive pot să crească interesul și motivația elevilor pentru învățare. Acestea ajută la reamintirea momentelor plăcute pe care le-au trăit și, astfel, apare motivația intrinsecă. Cu cât un elev se consideră a fi competent într-o sarcină, cu atât va fi mai motivat să o realizeze. Emoțiile pozitive care dezactivează, de tipul relaxării și al ușurării, nu fac altceva decât să scadă motivația pentru învățare. Totuși, relaxarea poate ajuta atunci când, după o pauză, copilul se reapucă de învățat. Pe lângă aceste beneficii, emoțiile pozitive pot ajuta și la dezvoltarea unor strategii de învățare mai bune, flexibile și creative. De asemenea, ele ajută la o mai bună planificare și organizare a activităților și a materialelor de învățat. Emoțiile negative afectează și ele învățarea, conform specialiștilor. Furia și rușinea sunt emoții care activează organismul, în timp ce lipsa de speranță și plictiseală îl dezactivează. Emoțiile negative afectează capacitatea copiilor de a se concentra asupra învățării. De exemplu, teama de eșec îl poate face pe copil să se gândească mai degrabă la eșec și la felul în care se va simți dacă ia o notă mică, în loc să se concentreze asupra învățării. De asemenea, plictiseala duce la lipsa de concentrare (copilul se gândește la subiecte mai interesante) și, astfel, apar stările de „visare cu ochii deschiși”, în cazul unor elevi, în timpul orelor. Anxietatea și rușinea pot reduce interesul și motivația intrinsecă (interioară), împingându-l pe copil să renunțe la o nouă provocare, dacă această alegere este disponibilă. Sau îl poate motiva pe copil să depună mai mult efort, pentru a evita eșecul, însă doar dacă acesta se așteaptă să reușească. În schimb, lipsa de speranță sau plictiseala vor reduce motivația copiilor de a învăța. În ceea ce privește strategiile de învățare, rușinea sau anxietatea pot duce la folosirea unor strategii inflexibile și ineficiente de învățare, precum învățarea mecanică. Emoțiile negative, precum plictiseala sau lipsa de speranță, îi pot determina pe copii să folosească metode superficiale de învățare.

255 / 313

SENSIBILITATEA FAȚĂ DE RESPINGEREA SOCIALĂ Ce este respingerea socială Toți suntem preocupați la un moment dat despre ce “zice lumea” sau ce gândesc alți oameni despre noi, cel puțin din când în când. Acceptarea socială este una dintre nevoile umane de bază, deoarece implică siguranța și protecția noastră fizică și emoțională. Când facem parte dintr-un grup care ne acceptă și ne apreciază, ne aflăm în siguranță din toate punctele de vedere. De aceea, respingerea socială este atât de dureroasă, la orice vârstă. Pentru unii dintre noi, însă, această durere poate fi depășită mai ușor, pentru alții, poate deveni insuportabilă. Aceștia din urmă, sunt caracterizați de un nivel mai ridicat de sensibilitate față de respingerea socială, un concept psihologic definit destul de recent.

256 / 313

Cum apare respingerea socială în rândul copiilor Sensibilitatea față de respingerea socială înseamnă reacții emoționale intense la situații sociale care sunt interpretate drept negative. Specialiștii susțin că această sensibilitate este prezentă în 99% dintre cazurile de copii/adolescenți diagnosticați cu tulburarea de hiperactivitate și deficit atențional, însă ea apare în procente ridicate și în cazul celorlalți. Sensibilitatea față de respingerea socială poate să afecteze toate relațiile copilului sau adultului. Cum puteți să recunoașteți un copil extrem de sensibil față de respingerea socială? • devine rușinat ușor • devine foarte nervos sau are accese emoționale intense când altcineva îi oferă feedback, nu este de acord cu el, îi arată că a greșit sau încearcă să rezolve o problemă • își stabilește standarde foarte înalte pentru sine pe care cu greu le atinge • interpretează situații inofensive ca fiind negative: de exemplu, o glumă pe care o spune un copil este interpretată ca o insultă, deși nu a fost intenționată astfel • are un nivel scăzut al stimei de sine • se simte anxios, în special, în contexte sociale • preferă să stea deoparte de situațiile sociale și se retrage din preajma prietenilor • este descurajat când vine vorba despre socializare și generalizează părerile nefavorabile asupra altor copii, afirmând, de exemplu, că: „Toți copiii sunt răi!” • pot apărea comportamente de autovătămare • • • • • •

Dacă observați aceste reacții la copilul dumneavoastră, îl puteți ajuta astfel: încurajând încrederea în sine dezvoltându-i simțul umorului vorbindu-i despre limitele interpersonale arătându-i care sunt calitățile pe care le apreciați la el învățându-l să comunice eficient, astfel încât să nu interpreteze comportamentele celor din jur ca fiind ostile, atunci când, de fapt, sunt pozitive sau neutre învățându-l să-și gestioneze emoțiile și stresul Sensibilitatea față de respingerea socială nu doar că afectează comunicarea cu cei din jur, dar le răpește copiilor și bucuria de a observa reacțiile pozitive ale celor din jur și libertatea de a fi ei înșiși.

Cum apare și cum se manifestă respingerea socială în rândul copiilor Orice copil va trăi, la un moment dat, experiența de a fi respins sau neapreciat de alți copii. Depinde de părinți și de personalitatea copilului dacă această experiență va fi izolată sau se va repeta de-a lungul vieții. Cum se comportă copiii care sunt respinși social? Iată cele mai comune comportamente care duc la respingere din partea copiilor: Încercarea de a fi mai comici decât sunt în realitate Tuturor le place să fie înconjurați de persoane adulte sau de copii care au simțul umorului. Însă, a avea umor înseamnă a avea anumite abilități care nu se dezvoltă decât în timp. Copiii care se străduiesc să fie amuzanți, rareori reușesc aceasta.

257 / 313

Recomandare: Învățați-l pe copil că este mai important să fie amabil și deschis cu cei din jur decât să încerce să-i facă să râdă tot timpul. Interpretarea greșită sau ignorarea semnalelor sociale În grupurile de copii (și de adulți, desigur), atunci când unul dintre ei are un comportament considerat de ceilalți nepotrivit, acest lucru va fi semnalat prin cuvinte, atitudine, privire sau gesturi. Copiii care ajung să fie respinși social nu știu să interpreteze corect semnele care le indică faptul că ar trebui să se oprească sau să-și schimbe comportamentul. Astfel, continuă să-i supere/enerveze/incomodeze pe cei din jur, care îl vor îndepărta sau evita, în cele din urmă. Recomandare: Învățați-vă copilul să urmărească semnale nonverbale: privirea celorlalți, tonul vocii, postura și să acorde atenție cuvintelor folosite de ceilalți („Las-o baltă!”,„Ești enervant deja!”) etc. Performanțe scăzute în domenii în care alți copii se descurcă bine Acest lucru este valabil, în special, la școală și la sport. Copiii care duc lupte, din punct de vedere social, se chinuie să accepte și să înțeleagă postura de câștigător și cea de învins. Recomandare: În cazul în care copilul dv. nu se descurcă prea bine la sport, ajutați-l să se antreneze și să se relaxeze pentru a se putea concentra asupra activității fizice. Mulți copii devin tensionați atunci când încearcă să învețe un sport, mai ales, dacă au avut deja un eșec în această privință. Când întâmpină probleme la școală, ajutați-l să învețe mai ușor, oferindui diverse surse de informație. Și, cel mai important, învățați-l cum poate reacționa atunci când are un eșec sau întâmpină o dificultate. Vorbiți-i despre faptul că un eșec nu înseamnă decât o oportunitate de învățare și consolidați-i încrederea în sine. De asemenea, explicați-i faptul că oamenii (și copiii) care aleg să râdă de eșecurile altor oameni fac acest lucru din cauza propriei nesiguranțe sau a lipsei de toleranță și înțelegere. Ajutați-l să-și asume și rezultatele mai scăzute cu umor și cu hotărârea de a munci pentru performanțe mai bune. Lauda excesivă Copiilor le e greu să-i impresioneze pe cei din jur, mai ales, dacă se confruntă deseori cu respingerea. Unii vor adopta tactica sfidării sau pe cea a laudei, crezând că astfel vor atrage prietenia celor din jur. Recomandare: Explicați-i copilului că prieteniile se construiesc, în primul rând, pe baza similarităților existente între copii, nicidecum pe diferențe. Ajutați-vă copilul să descopere ce lucruri poate avea în comun cu ceilalți copii, chiar dacă aceasta înseamnă un efort în plus din partea sa pentru a se împrieteni. Agresivitatea reactivă 50% dintre copiii respinși social sunt violenți. Copiii respinși sunt aceia cu care alți copii nu vor să se joace și nici să interacționeze. A fi lăsat deoparte poate fi dureros, iar unii copii ajung să dezvolte comportamente violente: lovesc, vorbesc urât și jignesc. Nu toți copiii respinși, însă, devin și agresivi. Unii devin timizi și se închid în ei. Fetele respinse sunt mai puțin agresive decât băieții, însă tind să exprime o gamă mai variată de emoții negative, să creeze conflicte și să încalce regulile. Aceste comportamente contribuie, într-un cerc vicios, la creșterea riscului de a fi respins de către cei din jur.

POPULARITATEA ÎN RÂNDUL COPIILOR Popularitatea poate părea un subiect superficial, dar felul în care ceilalți copii îl privesc pe copilul dv. poate avea urmări importante asupra personalității și evoluției sale. Respingerea socială este deseori asociată cu violența sau depresia și poate afecta negativ și rezultatele sale școlare. Așadar, este important să aflați cum vă puteți ajuta copilul să fie acceptat și plăcut de cei din jur.

258 / 313

Secretul copiilor populari •

Când este vorba despre popularitate, psihologii împart copiii în câteva categorii:

✓ Copiii populari – care sunt acceptați și plăcuți de ceilalți (15-20% dintre copii); ✓ Copiii controversați – care fiind foarte vizibili, trezesc reacții opuse (unii copii îi plac, alții nu; aproximativ 5% dintre copii intră în această categorie); ✓ Copiii neglijați – nu au un impact social mare, nu sunt vizibili, dar nu sunt respinși în mod direct (15-20%); ✓ Copiii respinși – cei pe care majoritatea copiilor nu îi plac (15-20%); ✓ Copiii „obișnuiți” – copiii care nu sunt cei mai populari, dar nu sunt nici respinși și nici neglijați, în mod special (între 35-50%). Studiile arată că aceste categorii sunt destul de stabile de-a lungul timpului. Copiii din categoria „neglijați” au cea mai mare flexibilitate, cu șanse ridicate de a-și schimba statutul dacă schimbă mediul social, iar cei din categoria „controversați” au cele mai reduse șanse să-și schimbe categoria. Comportamentele care încurajează popularitatea ✓ Copiii populari înțeleg tendințele grupului (de exemplu, dacă vor să-i convingă pe ceilalți să se joace cu alte jucării, mai întâi se joacă cu ce se joacă ei, de obicei și apoi propun schimbarea); nu reacționează agresiv; ✓ Copiii respinși nu înțeleg corect atmosfera din grup (de exemplu, deși toți copiii joacă un anumit joc, un copil care va fi respins va propune imediat să se joace cu mingea); reacționează agresiv atunci când sunt confuzi sau când nu obțin ce își doresc. Popularitatea copiilor şi influenţa părinţlor ✓ Atribuirea de intenții ostile Părinții care interpretează deseori intențiile celor din jur ca fiind rele („Nu l-a lovit din greșeală, a aruncat intenționat!”) transmit copiilor această tendință de a vedea intenții ostile în jur, aceștia devenind astfel mai retrași sau mai agresivi, la rândul lor. Părinții care au avut experiențe neplăcute în copilărie pot ajunge să-și formeze o atitudine negativă față de interacțiunea social, în general, influențându-i pe copii. Desigur, există și posibilitatea ca părinții care au crescut având dificultăți sociale să facă un efort suplimentar astfel încât copiii lor să nu treacă prin experiențe de respingere socială similare. ✓ Părinții competenți social au copii competenți social Felul în care părinții interacționează cu alți adulți poate prezice felul în care copiii lor interacționează cu alți copii. Acest lucru se întâmplă deoarece copilul observă și preia comportamentele sociabile ale părintelui, dar și pentru că părintele consideră socializarea importantă, încurajându-l pe copil să intre în interacțiuni și învățându-l comportamente sociale pentru diferite situații (să împartă jucării, să aștepte să-i vină rândul, să cheme la joacă alți copii etc). De asemenea, mamele sociabile, cu mulți prieteni, oferă copiilor mai multe oportunități de socializare. ✓ Înțelegerea perspectivei celorlalți Copiii care ajung să fie respinși sau care sunt agresivi față de ceilalți copii au dificultăți în a interpreta comportamentul celorlalți. În schimb, copiii populari înțeleg ușor intențiile din spatele comportamentelor și cuvintelor celorlalți.

259 / 313

✓ Relație sigură de atașament O relație părinte-copil bazată pe afecțiune și încredere îi ajută pe copii să exploreze mediul din jur în siguranță și îi ajută să-și creeze așteptări pozitive față de noi interacțiuni sociale, cu alte persoane. ✓ Exprimarea emoțiilor într-un mod corespunzător Părinții care își exprimă emoțiile față de copil în diverse situații, pe înțelesul copilului, îi oferă acestuia ocazia de a învăța cum se manifestă emoțiile și cum să le comunice, la rândul lui. ✓ Felul în care supraveghează interacțiunile copilului Monitorizarea directă este benefică la vârste mici (prezența fizică apropiată la locul de joacă), dar este nerecomandată la vârste mai mari. Pentru copiii mai mari, monitorizarea indirectă din partea părinților (pot asista de la distanță, pot întreba supraveghetorii) este preferabilă. ✓ Tipuri de interacțiuni Copiii pot cunoaște și petrece timpul împreună cu alți copii în două situații: • Structurate sau organizate – ateliere, cursuri și alte evenimente pentru copii; • Nestructurate sau neorganizate – la locul de joacă, pe stradă sau în alte locuri, când copilul decide singur să inițieze joaca sau conversația cu alți copii. Participarea la ambele tipuri de interacțiuni îi ajută pe copii să fie sociabili și populari. Desigur, scopul dv. nu este să creșteți „copilul-vedetă” din clasă, ci să creșteți un copil fericit. Oferindu-i însă ocazii de a socializa și modele de comportament pozitive, îl veți ajuta să-și facă prieteni și să se bucure de interacțiunile sociale. PUTEREA CUVINTELOR: CUM COMUNICĂM CU COPILUL sau DISCIPLINA FĂRĂ PEDEPSE Oricare dintre părinți își dorește ca fiul/fiica sa să crească frumos și armonios, să aibă încredere în propriile forțe și să se poată descurca într-o măsură cât mai bună în viitoarea viață de adult. Își dorește să poată deveni un adult care știe să se afirme, să fie sociabil, să aibă o anume maturitate afectivă care să-l ajute să ia decizii în favoarea lui, dar fără să distrugă o relație de familie, de colegialitate sau de prietenie, să fie respectuos, responsabil, corect, empatic etc. Pentru a vă ajuta copilul să aibă un echilibru emoțional (să știe ceea ce simte, să-și exprime adecvat emoțiile neplăcute, să înțeleagă emoțiile celorlalți) e important să oglindiți mai mult sentimentele copilului dumneavoastră și să-i criticați mai puțin comportamentul. Iată câteva exemple, specifice vârstei școlare mici (6 – 10 ani): ✓ Copilul preia de la părinți comportamente sau percepții legate de evenimente sau persoane: sunteți cu copilul dv. în vizită la rude și acesta, vrând să-și prezinte ultimul cadou primit, un telefon mobil smart, din grabă/greșeală/neatenție, îl scapă din mână șii sparge ecranul; izbucnește în plâns. Dumneavoastră vă simțiți dator să rezolvați cumva problema. Când îi spuneți: "Vezi dacă nu ești atent?", "Uite, l-ai scăpat și s-a spart", "Nu-i nimic, îți cumpăr altul", "Hai, că nu s-a stricat prea rău", "Asta e, lucrurile se mai strică"... doar vă îndepărtați de copil și de propriile lui sentimente. I-ați făcut morala, i-ați anulat suferința, i-ați dat o soluție, a dumneavoastră, însă NU i-ați acceptat și recunoscut suferința pierderii unui lucru important pentru el. Când însă îi spuneți: "Îmi pare rău că s-a stricat, poți să-mi arăți unde s-a stricat?", "Văd că ești foarte trist și supărat că s-a stricat, îmi pare rău!", "Of, ce accident, înțeleg că ești supărat!", reușiți să oglindiți sentimentele copilului dv. Și, în acel moment, el se simte înțeles și acceptat. De cele mai multe ori, se va liniști mai repede pentru că simte că i-ați înțeles suferința și sunteți alături de el într-un moment dificil. Este foarte important să-i

260 / 313

arătați copilului că înțelegeți cum se simte, chiar dacă dv. evenimentul nu vi se pare așa tragic (problema se poate rezolva, căci este vorba doar despre folia aplicată - și, iată, că prevenția dv. a fost de bun augur!). ✓ Are multă energie, nu are răbdare să persiste în activități statice (joaca în casă): copilul pleacă să se joace în fața blocului/în parcul din apropiere, aleargă, se împiedică și cade, rănindu-se. Se sperie, simte durere și izbucnește în plâns. Vine repede acasă și, printre lacrimi și suspine, povestește ce a pățit. Când îi spuneți: "Ți-am spus să nu mai alergi că poți să cazi?!", "Vezi, dacă nu ești cuminte?", "Gata, nu-i nimic, trece imediat !", îi faceți morală, îl criticați și îi anulați sentimentele. Când însă îi spuneți: "Ai căzut, te doare ceva?", "Unde te doare?", "Îmi pare rău că te doare!", "Am senzația că teai și speriat, așa e?" - și în timpul acesta îl mângâiați ușor pe spate - îi recunoașteți emoțiile din acel moment. Așadar, răspunsurile dv. care recunosc sentimentele copilului au următoarele avantaje: - creează o intimitate mai mare între dv. si copil; - copilul simte că a fost înțeles și atunci durerea și frustrarea lor se atenuează, - când se simte înțeles și respectat, imaginea lor despre sine se dezvoltă armonios; - simpatia părintelui e ca un prim-ajutor emoțional când copilul nu mai are control asupra propriilor emoții; - copilul capătă din ce în ce mai multă forță pentru a înfrunta realitatea, căci dv. îi confirmați starea psihologică și îi exprimați dezamăgirea. Prin urmare, copilul învață ca în situațiile viitoare să-și exprime mai mult emoțiile prin cuvinte, fără teama că va fi pedepsit și să poată depăși mai repede frustrarea sau supărarea!

EFECTUL DUNNING - KRUGER sau SUPRAESTIMAREA PROPRIILOR ABILITĂȚI ori CÂND NU ȘTIM CE NU ȘTIM Cum reducem efectul Dunning – Kruger în educația copiilor În anul 1995, McArthur Wheeler a jefuit o bancă din America pe timp de zi. Când la câteva zeci de minute după jaf a fost prins, s-a arătat foarte surprins fiindcă fusese atât de repede descoperit căci el se dăduse pe față cu zeamă de lămâie pentru a deveni invizibil, așa cum văzuse într-un show TV. Inspirați de incompetența acestui jefuitor, doi cercetători (Justin Kruger și David Dunning) au derulat o serie de studii pentru a vedea dacă lipsa abilității este asociată cu o incapacitate de a evalua corect propriile rezultate. În experimentele lor, participanții au rezolvat diferite sarcini (din trei domenii diferite: umor, gândire logică și gramatică), după care li se cerea să estimeze cât de bine s-au descurcat și cât de ridicate sunt abilitățile lor, în general, în domeniile respective. Iată principalele rezultate ale studiilor: majoritatea persoanelor tind să-și supraestimeze abilitățile când se compară cu alte persoane din același grup de vârstă, statut social etc.; persoanele cu rezultatele cele mai scăzute la teste tind să-și supraestimeze cel mai mult abilitățile; persoanele cu abilități scăzute au dificultăți în recunoașterea și evaluarea corectă a competențelor ridicate ale altor persoane; nivelul de supraestimare scade cu cât persoana are abilități mai dezvoltate în mod real; persoanele cu un nivel ridicat de competență tind să se subestimeze. Acest efect apare pentru că atunci când încă nu ne-am dezvoltat suficient o abilitate, nu avem experiența necesară pentru a putea evalua rezultatele pe care le obținem. De aceea, învățarea este mai eficientă în relație cu un expert (un cadru didactic sau un antrenor) care să

261 / 313

evalueze obiectiv rezultatele. În plus, mulți oameni tind să atribuie eșecurile sau greșelile unor factor externi (ghinionul, lecția predată ineficient de către profesor etc.), cu scopul de a-și proteja stima de sine și echilibrul emoțional. În educație, efectul Dunning-Kruger apare când, de exemplu, copilul crede că a rezolvat corect toate subiectele de la un test, dar performanța reală este sub medie. Elevii care obțin calificative/note mici la teste și consideră că merită un calificativ/o notă mult mai mare se află sub influența efectului Dunning-Kruger. Cadrele didactice și părinții pot limita efectul Dunning-Kruger în educație prin câteva acțiuni: * Stabilirea unor criterii clare de evaluare a rezultatelor obținute (atunci când cadrele didactice oferă copiilor un model clar de performanță dorită, copiii își pot evalua mai obiectiv rezultatele obținute). * Îmbunătățirea abilităților metacognitive ale copiilor (vorbindu-le copiilor despre efectul Dunning-Kruger deja am făcut un prim pas în limitarea acestuia: explicați-i cu blândețe copilului că, deseori, atunci când abia începem să ne formăm o abilitate sau să înțelegem un domeniu, pur și simplu nu avem toate informațiile necesare pentru a ne autoevalua corect și tindem să supraestimăm rezultatele noastre; de aceea, e important să exersăm sau să mai repetăm până când suntem siguri că am înțeles sau învățat tot). * Încurajarea curiozității și aprofundării continue a unui domeniu de cunoaștere (deseori, pentru o înțelegere mai rapidă a lecției, informațiile prezentate sunt simplificate sau prezentate pe scurt, lăsând copiilor impresia că au aflat tot ce era de aflat despre subiectul lecției; este important ca profesorii (și părinții, acasă) să le ofere copiilor o perspectivă mai amplă asupra unei materii studiate la școală, discutând cu ei despre posibile aplicații practice în viața de zi cu zi și despre întrebări la care încă nu s-a găsit răspunsul; nu este nevoie ca dv., părinții, să fiți experți într-un anumit domeniu, dar este nevoie să fiți curioși și dispuși să căutați informații suplimentare împreună cu copiii).

Metacogniția sau cum poate fi ajutat copilul să învețe mai ușor Majoritatea părinților și a cadrelor didactice pornește în procesul de educare al copilului de la premisa că cei mici au un instinct natural de a învăța, însă zeci de ani de studii arată că e important să-i învățăm pe copii să folosească metacogniția pentru a crește rapiditatea învățării în cadrul formal, al școlii. Metacogniția înseamnă, pe scurt, „gândirea despre gândire”. Formând copilului abilități metacognitive, îl ajutăm să-și dea seama cum poate învăța mai ușor și să înțeleagă care sunt preferințele și dificultățile sale când vine vorba despre învățare. Metacogniția îi ajută pe copii să folosească diferite strategii cognitive pentru a explora, a înțelege și a aplica ceea ce învață. Pentru ca metacogniția să funcționeze, iar copilul dv. să învețe să o folosească, iată câteva strategii care îi pot fi utile: * Explicați-i ce înseamnă metacogniția (metacogniția sau gândirea despre gândire înseamnă a înțelege felul în care gândim; metacogniția presupune, printre altele, să aflăm răspunsuri referitoare la cum am ajuns la o anumită concluzie, care sunt confuziile pe care leam făcut, care sunt motivele pentru care am avut dificultăți în a înțelege ceva, cum și de ce funcționează anumite metode de învățare). * A gândi cu voce tare (învățați-vă copilul să-și descopere și să-și corecteze propriile greșeli făcând analize asupra a ceea ce studiazcă, cu voce tare). * Conectați-i noile cunoștințe cu ceea ce copilul deja știe (puteți folosi strategia/metoda KWL: Ce știu - Ce vreau să știu - Ce am învățat).

262 / 313

* A îmbrățișa curiozitatea (răspundeți întrebărilor pe care copilul dv. le are cu o invitație de genul „Hai să descoperim împreună!”/ „Hai să aflăm despre ce e vorba!” etc.; citiți împreună cărți, enciclopedii, căutați informaițile pe internet, mergeți la bibliotecă, experimentați). * Învățați-l pe copil să identifice lucrurile care îi sunt neclare (pentru cadrele didactice, întrebarea „Care sunt nelămuririle voastre în această lecție?” poate fi o modalitate de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte aceasta abilitate; părinții îi pot cere copilului să le explice lecția pe care o are de învățat, pentru a descoperi unde anume s-a blocat sau care sunt aspectele mai neclare; de aceea, este bine să-i învățăm pe copii că, dacă sunt confuzi, nu înseamnă că nu sunt suficient de inteligenți, ci că sunt pe cale de a învăța și întelege lucruri noi). În învățare, confuzia este un aspect esențial: este momentul dinainte de crearea legăturilor dintre informațiile vechi și cele noi! Metacogniția poate fi benefică nu doar în privința învățării, ci îi poate ajuta pe copii să se cunoască mai bine pe ei înșiși și să-și controleze mai bine comportamentul; de exemplu, un copil căruia i s-a explicat felul în care are loc învățarea și a observat care sunt metodele de învățare care i se potrivesc, va putea să-și controleze emoțiile dinaintea unui test/examen și va ști să-și organizeze materia astfel încât să se pregătească eficient. Pentru a face „vizibilă gândirea”, puteți folosi întrebări logice pentru a vă ajuta copilul să-și dezvolte metacogniția, precum: „Ce te face să spui asta?” „La ce te gândești atunci când spui asta?” „De ce anume îți amintetșe asta?” „Cum ai reacționat în contexte similare?” „Te poți gândi la ceva ce ar putea să funcționeze acum?” Întrebările metacognitive sunt utile fiindcă îl ajută pe copil să-și clarifice informațiile, să-și gestioneze mai bine anxietatea și să găsească soluții mai bune de a rezolva cerințele și situațiile cu care se confruntă.

PĂRINȚII ELICOPTER Ce înseamnă parenting-ul de tip “elicopter”? Părinții elicopter sunt acei părinți, care pe fondul anxietății și obsesiei pentru control, ajung să fie umbra copiilor lor, în cel mai negativ sens cu putință. Una dintre metehnele părintelui “elicopter” este aceea de a -și asista copilul în orice activitate, deși acesta deja poate face singur acel lucru. Atunci când copilul nu este lăsat în pace să își ducă la final activitățile “pentru că mami face mai bine”, co pilul va ajunge să nu mai dorească să facă deloc acel lucru pentru că nu se simte în stare să îl facă destul de bine, iar pe viitor părintele se va mira de faptul că mezinul nu vrea să îl asculte și să facă anumite sarcini. Părinții elicopter intervin în viața copiilor lor și încearcă să le gestioneze relațiile cu prietenii, cu colegii, răspunzând în locul lor la întrebări și sărind imediat să rezolve anumite situații. Pentru a învăța să facă față anumitor momente cheie, copiii trebuie îndrumați, dar, în niciun caz, părintele nu trebuie să rezolve problemele în locul lor. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care părinții elicopter le fac este rezolvarea temelor/lecțiilor de la școală. Este cumva și comod pentru părintele care poate că nu are răbdare să îi explice copilului sau poate nu știe cum, în scopul îndrumării. În egală măsură, vă dați seama singuri de consecințe.

263 / 313

Copiii părinților “elicopter” sunt controlați mereu și nu sunt lăsați să experimenteze lucrurile de unii singuri. Absolut totul este controlat de către acești părinți, care se tem extraordinar de tare de faptul că mezinul ar putea avea un eșec. Acești părinți nu lasă copilul să facă curat, să strângă în urma sa, le arată cum să se îmbrace, nu îi lasă să își aleagă singuri hainele. În marea majoritate a cazurilor, părinții elicopter le spun altor părinți cum să se comporte cu copiii lor. Le spun profesorilor și medicilor cum să își facă meseria. Părinții elicopter nu au o viață proprie, ci trăiesc viața prin copilul lor. N u au activități în afară de cea de a-și crește copilul. Comportamente frecvente sau motivele pentru care părinții “elicopter” sunt exagerat de protectivi 1. SUPRACO MPENSAREA UNEI PĂRȚI LIPSĂ Poate un al doilea părinte, poate lipsa banilor. Acestea pot fi câteva cauze. 2. ANXIETATEA Așa cum spuneam și mai sus, anxietatea poate da naștere acestui fenomen. Părintele este atât de speriat ca mezinul să nu dea greș, încât ajunge aproape să facă totul în locul său. Automat, efectul nu este cel scontat, ci dimpotrivă, copilul ajunge să nu știe să se descurce sau să nu facă nimic singur de teamă că nu poate face destul de bine . 3. OBSESIA PENT RU CO NTROL Obsesia pentru control este foarte toxică pentru orice persoană din jurul celui care o exercită. De unde provine? Obsesia pentru control, mai exact pentru controlul celorlalți, provine din faptul că persoana respectivă nu se poate controla pe sine. Nu își poate controla anxietatea, pornirile de furie, adicțiile (printre care o numim și pe cea emoțională). Acesta va încerca să îi controleze pe ceilalți și va trăi o veșnică dramă, dacă nu va înțelege că singura persoană pe care o poți controla este persoana ta. Copilul unui părinte obsedat de control, nu numai că va ajunge să nu aibă inițiativă, ci este foarte posibil să își creeze cu greu o personalitate proprie și chiar să ajungă să nu știe ce vrea, sau să nu poată să își găse ască o cale proprie în viață. Acesta va fi foarte dezorientat, de vreme ce părintele se va întreba continuu cu ce a greșit, pentru că a făcut totul. Ei bine, exact aici a greșit: a făcut prea mult! 4. TEAMA DE EȘE C Părintele “elicopter” nu reușește să-și gestioneze propria teamă de eșec. Acesta nu înțelege că eșecul așază treaptă cu treaptă muntele spre maturizare și succes și nu înțelege că maturizarea emoțională se produce prin suferință și experiență. 5. VISUL NEÎMPLINIT AL PĂRINTEL UI Așa cum spune și Jung, “Nimic nu poate influența mai puternic o persoană decât viața netrăită a părintelui.” De exemplu, dacă un părinte nu a făcut facultate, va face presiune toată viața pe acesta pentru a face facultate. Dacă alt părinte nu a avut ba ni, va avea o obsesie

264 / 313

legată de faptul că sărăcia aduce cu sine nefericirea și își va educa micuțul în spiritul bogăției materiale, dar sărăciei sufletești. Și tot așa, până la cazurile în care este vorba despre eșecul la un sport sau la un job. De multe ori, noi, oamenii, cădem dintr-o extremă în alta, din dorința de a schimba lucrurile neplăcute din trecut. Astfel că, dacă un părinte a trăit drama nerealizării profesionale, de exemplu, din cauza unor părinți dezinteresați sau nepricepuți, acesta, căzând în cealaltă extremă și dorind ca fiul său/fiica sa să nu pățească la fel, ajunge să intervină exagerat de mult în viața acestuia și să -i sugereze sau să-i impună, de fapt, propriile dorințe inconștiente. Copilul va ajunge, în final, să trăiască neferi cit visul părintelui, să aibă evident un eșec pentru că nu ai cum să investești emoțional suficient pentru ca, apoi, să -și dea seama după mulți ani investiți că promisiunea părintelui, “Dacă faci cum îți spun eu, vei ajunge departe!”, este doar o manevră de control și nimeni nu îți va putea garanta niciodată viitorul și succesul.

AFLAȚI CARE ESTE STILUL PARENTAL AL DUMNEAVOASTRĂ ➢ Cercetările de specialitate sugerează existența a două elemente principale în funcție de care pot fi definite stilurile parentale: căldura și controlul. 1. Căldura părintească se referă la capacitatea de a fi apropiat din punct de vedere afectiv de copil, de a fi atent la nevoile și emoțiile sale și de a-i arăta acest lucru. 2. Controlul parental încorporează comportamente de disciplină, precum învățarea copiilor să acționeze conform regulilor, setarea limitelor într-un mod consistent și emoțional neutru, având așteptări adecvate vârstei copilului și monitorizând toată gama de activități.

Cele patru stiluri parentale – prezentare generală, prin ce se caracterizează fiecare Criterii de identificare a stilului parental ✓ Câte stiluri de parenting există? Utilizând cele două dimensiuni ale parenting-ului, căldura și controlul, putem vorbi de patru stiluri parentale, în funcție de îmbinarea dintre gradul de apropiere față de copil și gradul de control exercitat.

• • • •

1) STILUL AUTORITAR Prin ce se caracterizează: Se caracterizează prin exercitarea unui nivel ridicat de control și prin manifestarea unui nivel scăzut de afecțiune din partea părintelui în relația cu copilul. Părinții care adoptă acest stil parental impun standarde ridicate și stabilesc multe reguli și limite în privința comportamentului copilului. Consideră că a-și manifesta afecțiunea față de copii ar însemna un semn de slăbiciune, iar principala lor preocupare este ca fiul sau fiica lor să aiba o conduită potrivită. Mulți copii crescuți în astfel de familii dezvoltă comportamente de risc (consum de alcool, droguri, delincvență etc.), în încercarea de a se revolta împotriva acestui stil parental și, odată ajunși la vârsta matură, este posibil să rupă legătura cu părinții.

265 / 313

Iată câteva întrebări la care părinții cu stil autoritar de parenting răspund de obicei afirmativ: • • • •

• • • • •

Aplicați pedepse de genul ”dacă nu ai scris frumos tema, o rescrii” sau ”dacă ai greșit un cuvânt, îl scrii de 100 de ori până înveți să îl scrii corect”? Îi spuneți copilului dv. cu ce să se îmbrace în orice situație? Dv. decideți ordinea materiilor la care își va face temele mai întâi? Credeți că, prin pedeapsă, copiii își îndreaptă cel mai repede comportamentul?

2) STILUL PERMISIV Prin ce se caracterizează: Este opusul celui autoritar: părintele nu exercită aproape niciun grad de control în relația cu copilul, din dorința de a păstra o relație apropiată cu acesta. Părinții permisivi au o relație apropiată cu copilul, arătându-și afecțiunea față de el. Nu îi refuză niciodată cerințele și nu interzic anumite comportamente, deși acestea nu sunt benefice pentru copil. De multe ori, copiii crescuți în acest stil parental sunt caracterizați ca “răsfățați”. Copiii crescuți de părinți permisivi pot avea probleme în dobândirea autonomiei și independenței, precum și probleme de ordin emoțional. Este posibil să rămână dependenți de părinți chiar și la vârsta adultă. Părinții permisivi răspund de obicei cu “da” la întrebările de mai jos:

• • • •

• • • • •

Încercați întotdeauna să îndepliniți dorințele copilului dv.? Considerați că nevoile și drepturile copiilor sunt mai importante decât ale părinților? Considerați că este datoria dv. de a repara consecințele negative ale greșelilor copilului și să-l protejați pe acesta de efectele negative ale acțiunilor sale? Treceți ușor cu vederea peste o greșeală a copilului dv.? 3) STILUL NEGLIJENT Prin ce se caracterizează: Reprezintă stilul parental caracterizat printr-un nivel scăzut al ambelor elemente componente: căldură sufletească și control. Părinții nu doar că nu impun reguli sau limite în privința comportamentului, dar nici nu le oferă copiilor afecțiune. Părinții neglijenți nu petrec timp împreună cu copiii lor, nu sunt deschiși comunicării și nu se arată interesați de activitățile copiilor. Părinții din această categorie sunt aproape în întregime absenți din viața copiilor, acordându-le atenție doar atunci când aceștia intră în probleme serioase. Copiii crescuți în acest stil parental pot ajunge să se îndepărteze la maturitate de părinții lor. Dacă răspundeți afirmativ la următoarele întrebări, este posibil să fiți caracterizat de acest stil parental:

• • • •

Considerați că, de obicei, problemele legate de educația copilului dispar de la sine? Copilul trebuie să-și urmărească singur comportamentul și să-și dea seama dacă este greșit sau corect? Îl lăsați pe copil să învețe pe cont propriu (singur) abilități și modalități de comportamente adecvate? Situațiile în care comunicați cu copilul dv. sunt cele în care are nevoie de ajutorul dv. pentru că are probleme?

266 / 313

•

• • •

4) STILUL COMPETENT Prin ce se caracterizează: Așa cum probabil v-ați dat seama, stilul competent de parenting se referă la echilibrarea celor două elemente - căldură și control parental - astfel încât, copiii să crească într-o manieră armonioasă. Stilul parental competent este cel recomandat a fi adoptat de către părinți pentru a crește și educa un copil fericit. Stilul competent presupune stabilirea regulilor împreună cu fiul/fiica, comunicarea deschisă cu acesta/aceasta și menținerea unei relații apropiate de copil. Părinții care adoptă stilul competent rezolvă problemele de comportament fără a impune reguli rigide și fără a se distanța afectiv de copii Acest stil parental are ca efecte formarea unor copii armonioși, care vor deveni adulți împliniți. Dacă raspundeți afirmativ la următoarele întrebări, este posibil să vă încadrați în categoria părinților competenți:

• • • • • •

Păstrați o relație bună cu cadrele didactice ale copilului dv.? Atunci când copilul greșește, lî ajutați să învețe să repare și să evite greșeala pe viitor? Îl lăsați pe copil să-și exprime emoțiile negative (furia, tristețea, frustrarea), deoarece l-ați învățat să le exprime într-un mod adecvat? Negociații cu copilul, în limite rezonabile, regulile de comportament pe care acesta trebuie să le respecte? Considerați că un copil poate decide singur ce comportament să adopte atâta timp cât conștientizează responsabilitatea alegerii sale? Copilul dv. are libertatea de a alege, însă, în același timp, vă întreabă și pe dv. dacă e bună alegerea pe care a luat-o? ✓ Aceste stiluri, identificate de specialista americană în parenting, Diana Baumrind, influențează cele mai multe comportamente ale copiilor! Dumneavoastră ce stil parental credeți că aveți? La finalul descrierii fiecărui stil parental, vam sugerat câteva întrebări legate de creșterea copilului. În funcție de numărul de răspunsuri afirmative (sincere) la aceste întrebări, vă puteți da seama, orientativ, care stil de parenting vă caracterizează. Utilizând ca metode observația naturalistă și interviul cu părinții, s-au identificat patru dimensiuni importante ale comportamentului părinților: 1. Strategiile de disciplinare; 2. Căldura și apropierea; 3. Stilul de comunicare; 4. Expectanțele/așteptările cu privire la maturitate și control. ✓ Pe baza acestor dimensiuni, Baumrind a sugerat că majoritatea părinților prezintă unul din următoarele trei tipuri de stiluri parentale: părintele autoritar, părintele democratic și părintele permisiv. Cercetările ulterioare (MacCoby & Martin, 1983) au sugerat adăugarea încă a unui stil pe lângă cele trei propuse inițial, respectiv părintele neimplicat.

267 / 313

❖ O altă abordare a celor patru stiluri parentale Părintele autoritar – Părintele care adoptă acest stil așteaptă de la copil să urmeze reguli strict stabilite de părinți. În caz contrar, copilul este pedepsit. Acești părinți nu explică copilului rațiunea pe care se bazează regulile, singura „explicație” pe care o oferă fiind „Pentru că așa am spus eu!”. Acești părinți au așteptări mari, dar nu sunt foarte atenți la nevoile copilului. După Baumrind (1991) acești părinți sunt orientați spre supunere și statut și se așteaptă ca ordinele lor să fie executate fără explicații. Părintele democratic (corespunzător celui competent) – În mod similar cu părinții autoritari, părinții democratici stabilesc reguli și se așteaptă ca și copiii să le respecte, însă o fac într-o manieră democratică. Acești părinți sunt sensibili la nevoile copiilor și le ascultă întrebările. Atunci când copiii nu se comportă așa cum se așteaptă ei, sunt mai iertători și nu sunt atât de orientați spre pedeapsă, precum părinții autoritari. Baumrind consideră că acești părinți au standarde clare pentru comportamentul copiilor și urmăresc măsura în care copiii le ating. Sunt asertivi, dar nu sunt intruzivi sau restrictivi. Metodele lor de disciplinare sunt suportive, mai degrabă decât punitive. Ei doresc ca și copiii lor să fie asertivi și responsabili, disciplinați, dar și cooperanți. Părintele permisiv – Părinții permisivi mai sunt denumiți și indulgenți, au foarte puține așteptări de la copii. Își disciplinează foarte rar copiii pentru că au expectanțe foarte scăzute cu privire la maturitate și autocontrol. După Baumrind (1991), părinții indulgenți sunt atenți la nevoile copiilor, dar nu au așteptări clare de la ei. Sunt nonconformiști și blânzi, nu impun copiilor un comportament matur, lasă la latitudinea copiilor procesul de autoreglare, evită confruntările. Sunt, în general, apropiați de copii și comunicativi adoptând de multe ori, mai degrabă, statutul de prieten al copilului decât cel de părinte. Părintele neimplicat (corespunzător celui neglijent) – Părintele neimplicat nu are prea multe așteptări de la copil, nu este atent la nevoile acestuia și comunică destul de puțin. Deși satisfac nevoile fundamentale ale copiilor, ei sunt, în general, detașați de viața copilului. În cazuri extreme, acești părinți pot ajunge chiar să respingă sau să neglijeze nevoile copiilor. ✓ Copiii părinților autoritari au performanțe bune la școală și nu au, de obicei, probleme comportamentale, dar nu prea demonstrează abilități sociale, au stima de sine inferioară și înregistrează niveluri crescute de depresie. ✓ Copiii ai căror părinți adoptă stilul neimplicat au cele mai slabe performanțe în toate domeniile. ✓ Copiii și adolescenții ai căror părinți adoptă stilul democratic se autoevaluează și au scoruri la evaluări obiective, care indică o mai bună competență socială și instrumentală decât copiii ai căror părinți adoptă alte stiluri (Baumrind, 1991; Weiss & Schwartz, 1996; Miller et al., 1993). ✓ Copiii cu părinți indulgenți/permisivi au o mai mare probabilitate de a avea probleme comportamentale și de a avea performanțe mai scăzute la școală, dar au stima de sine ridicată, abilități sociale mai bune și niveluri mai scăzute de depresie.

268 / 313

✓ Impactul stilurilor parentale asupra copiilor Studiile au indicat faptul că stilul parental prezice starea de bine a copiilor în domeniile competenței sociale, performanței academice, dezvoltării psiho-sociale și comportamentului problematic. În general, măsura în care părinții răspund la nevoile copiilor prezice competența socială și funcționarea psihologică a copiilor, în timp ce așteptările părinților sunt asociate cu competența instrumentală și controlul comportamental (performanța academică și devianța comportamentală). ✓ Câteva recomandări de îmbunătățire a stilului parental ar fi: •

să stabiliți un set de 4-5 reguli clare pe care le aplicați consecvent;

•

să aveți standarde și așteptări pe care să le comunicați copiilor;

•

să le arătați dragoste necondiționată, interes, acceptare; ➢ Alte denumiri pentru tipurile de stil de parenting: 1. Dominator/dictator; 2. Perfecţionist; 3. Hiperprotector; 4. Indiferent; 5. Infantil/dependent; 6. Indulgent; 7. Democratic. Stilurile parentale care sprijină școala ✓ Stilul parental competent/democratic/asertiv

STILURILE PRINCIPALE DE ÎNVĂȚARE LA COPII Identificarea și înțelegerea stilurilor de învățare este esențială pentru creșterea performanțelor școlare ale copilului și pentru modul în care își dezvoltă inteligența. Pentru ca cel mic să se descurce cât mai bine la școală, este recomandat să determinați stilul de învățare care i se potrivește și să-l ajutați să dobândească mai ușor cunoștințe noi prin metode și instrumente adecvate! Învățarea este un proces esențial la grădiniță sau școală. Unii copii învață mai ușor și se descurcă mai bine la lecții și teme, pe când alții manifestă dificultăți în a reține și reda corect informațiile predate la școală. Motivul pentru care cei mai mulți copii nu se descurcă la școală este că nu sunt stimulați corespunzător să învețe!

269 / 313

Stilurile principale de învățare la copii Înainte de a încerca să identificați care este stilul de învățare al copilului dv., este important să știți care sunt principalele tipuri pe care ni le propun specialiștii: Stilul de învățare vizual Stilul de învățare auditiv Stilul de învățare tactilo – kinestezic ➢ Care este stilul de învățare al copilului dumneavoastră? Fiecare dintre cele trei stiluri majore de învățare are propriile caracteristici și metode pedagogice care ajută copilul să se descurce mai bine la școală. Iată caracteristicile fiecarui stil de învățare: Stilul de învățare vizual Stilul de învățare vizual este specific copilului cu memorie fotografică, care reține informații după ce le vede, în prealabil: •

se bazează pe simțul vizual pentru a explora și descoperi mediul înconjurător;

•

îi place să citească în liniște (orice zgomot, cât de mic, îi distrage atenția de la citit);

•

este foarte atent la detalii, în special vizuale;

•

are un spirit de observație puternic dezvoltat;

•

este pasionat de forme, culori, ilustrații, hărti, adică de orice suport vizual care mijlocește cunoașterea;

•

urmărește cu atenție buzele interlocutorului, în timpul unei conversații;

•

este pasionat de arte vizuale: pictură, desen, fotografie, film etc. Stilul de învățare auditiv

•

are simțul auzului foarte bine dezvoltat;

•

este un bun orator și îi place să vorbească mult - îi place să explice, să emită opinii sau păreri etc.;

•

absoarbe și reține ușor informațiile pe care le aude în jur;

•

reține ușor melodiile pe care le aude frecvent și le redă cu acuratețe;

•

învață ușor cu muzică pe fundal;

•

reține mai ușor poeziile și lecțiile dacă le citește cu voce tare. Stilul de învățare tactilo-kinestezic Specialiștii consideră că stilul tactilo-kinestezic este propriu oricărui copil. Reprezintă primul instrument de învățare prin care reține informații încă de la vârsta de bebeluș. Cu toate acestea, se dezvoltă mai mult la unii copii decât la alții, devenind astfel un stil de învățare dominant:

•

simte nevoia să exploreze lucrurile din jur prin atingere, palpare (pipăire/tactil);

•

îi place să se implice în activități care necesită îndemânare sau perspicacitate;

270 / 313

•

îi place să-si folosească mâinile pentru a manipula obiecte, a se juca cu ele sau a le descoperi rostul;

•

asociază informații cu obiecte din jur pentru a le reține mai ușor;

•

preferă să se implice în activități fizice și practice, precum experimente științifice sau drumeții, pentru a învăța informații prețioase despre lucrurile din jur;

•

sunt activi și au pasiuni în domeniul sportului sau artelor practice;

•

gesticulează mult atunci când vorbește sau explică. ➢ Metode adecvate pentru stimularea învățării la copii După ce ați identificat categoria sau stilul de învățare care i se potrivește copilului dv., este important să luați în considerare și metodele, instrumentele sau activitățile specifice care-l vor ajuta să proceseze mai ușor informațiile și să exceleze pe plan școlar. Fiecare stil de învățare are propriile instrumente prin care dezvoltă abilitățile copilului și îl ajută să înțeleagă și rețină mai ușor cunoștințele noi:

• •

Instrumente de învățare pentru copilul auditiv

audiobook-urile (copilul va retine mai ușor poeziile, lecțiile sau alte informații dacă sunt înregistrate pe un reportofon sau telefon și redate constant; de asemenea, va reține ideile principale ale unei povești dacă le aude pe un audiobook, decât dacă le citește în cărți);

•

punerea în scenă a unor piese de teatru și poezii (transformați lecția de științele naturii și matematică într-o piesă de teatru sau poezie, pe care o repetați împreună, cu voce tare). •

Instrumente de învățare pentru copilul vizual

•

jocurile de memorie (bazate pe ajutorul oferit de suporturi vizuale, precum cartonașe sau imagini);

•

documentarele video, desenele animate sau filmele educative (vizionarea lecțiilor pentru școală sau explicarea lor prin intermediul documentarelor sau imaginilor ajută copilul să rețină mai ușor ideile principale);

•

cărțile ilustrate, în care predomină imaginile (enciclopedii, atlase etc.);

•

jocurile video educative;

•

desenatul sau pictatul, dar și încurajarea altor tipuri de arte vizuale printre activitățile lui curente. •

Instrumente de învățare pentru copilul tactilo-kinestezic

•

jocuri de îndemânare (lego, puzzle, seturi de construcție, plastilină, seturi de unelte de meșteșugit etc.);

•

încurajați-l să facă sport (implicați-l de mic în tot soiul de activități sportive/sporturi);

271 / 313

•

faceți drumeții, călătorii, experimente științifice etc. - din care poate extrage informații teoretice într-un mod practic și accesibil nivelului lui de înțelegere;

•

implicați-l în activități casnice – curățenie, gătit etc. *** Cei mai mulți copii nu se înscriu în tiparul unui singur stil de învățare. De obicei, acestea se amestecă între ele, luând naștere stilurile de învățare mixte: auditiv și vizual, kinestezic și auditiv, vizual și kinestezic etc. Chiar dacă fiul/fiica dv. manifestă caracteristici ale mai multor tipuri de învățare, întotdeauna există un stil dominant. Așadar, în cazul în care copilul dă semne ale cel puțin două stiluri de învățare, este indicat să luați în calcul instrumente și metode educative specifice ambelor stiluri, dar cu accent pe cel dominant. ➢ Propunere de chestionar pentru determinarea stilului de învățare al copilului dumneavoastră. Încercați să-l descoperiți pentru a vă înțelege mai bine propriul copil! ➢ Chestionarul este preluat de pe site-ul didactic.ro!

CARE ESTE STILUL TĂU DE ÎNVĂȚARE?

Încercuiește ce ți se potrivește: 1. a) b) c)

În ce fel poți învăța mai bine cum funcționează un play-station? uitându-te la un documentar despre el ascultând pe cineva care îți explică dezmembrându-l și observând singur cum funcționează

2. a) b) c)

Ce anume ți-ar plăcea să faci pentru a te relaxa? să te uiți pe o revistă de benzi desenate să citești o poveste să faci un puzzle

3. a) b) c)

Ce faci atunci când nu ești sigur de cum se spune un cuvânt pe litere? îl cauți în dicționar îl rostești cu voce tare îl scrii pentru a observa dacă l-ai spus corect

4. a) b) c)

Dacă te duci la ziua de naștere a unui coleg, ce-ți amintești cel mai bine a doua zi? figurile copiilor prezenți, dar nu și numele numele, dar nu și figurile ce anume ai făcut și ce ai spus acolo

272 / 313

5. a) b) c)

Cum ai prefera să te pregătești pentru un test? să citești notițele, lecția din carte, să te uiți la imagini să rogi pe cineva să-ți pună întrebări sau să repeți cu voce tare să scrii ideile pe niște cartonașe și să le organizezi în tabele

6. a) b) c)

Atunci când vezi cuvântul „floare”, ce faci prima dată? te gândești la o imagine cu o floare sau chiar la o floare anume repeți ușor cuvântul „floare” simți că te afli lângă o floare (că o miroși, că o stropești cu apă etc.)

7. a) b) c)

Ce îți distrage cel mai mult atenția atunci când încerci să te concentrezi? imaginile sunetele altele, precum guma de mestecat din geantă, jucăria din ghiozdan etc.

8. Vrei să-ți cumperi un joc pe calculator foarte „cool”. Cum procedezi? a) accesezi internetul, vezi ofertele și alegi b) dai câteva telefoane (messenger) și vorbești cu prieteni sau persoane care se pricep în domeniu (experți) c) mergi direct la magazine de specialitate

9. a) b) c)

Ce faci de cele mai multe ori când stai la rând pentru a intra la un spectacol? te uiți la reclamele cu alte spectacole vorbești cu colegul de lângă tine te agiți sau te plimbi prin jur

10. Tocmai ai intrat într-o pizzerie pentru a mânca o pizza. Ce vei face prima dată? a) citești, din meniu, despre fiecare produs în parte b) vorbești cu șeful de sală și te interesezi de ofertă c) te duci la prima pizza expusă care pare delicioasă și o comanzi

11. Când ești nervos, cum reacționezi? a) afișezi o față posomorâtă, întunecată și încruntată b) țipi și urli c) sari, trântești uși sau arunci cu diverse obiecte

273 / 313

12. Când ești fericit/ă, ce faci de obicei? a) zâmbești larg, toată fața îți este numai un zâmbet b) strigi, le spui tuturor cât de bucuros/bucuroasă ești c) alergi, sari, țopăi

13. Ce preferi să faci? a) să privești desenele animate preferate b) să asculți muzică c) să practici un sport (fotbal, volei etc.) 14. Ce faci atunci când asculți muzică? a) visezi cu ochii deschiși (vezi imagini sugerate de muzică) b) fredonezi și tu c) te miști pe ritmul muzicii, încerci să dansezi Adună răspunsurile! a = ............. b = ............. c = .............. Dacă ai acumulat mai multe răspunsuri de „a”, înseamnă că ai un stil de învățare vizual. Înveți mai bine dacă vezi lucrurile. Dacă ai acumulat mai multe răspunsuri de „b”, înseamnă că ai un stil de învățare auditiv. Înveți auzind și ascultând.

Dacă ai acumulat mai multe răspunsuri de „c”, înseamnă că ai un stil de învățare kinestezic (practic). Înveți atingând și făcând anumite lucruri.

Materiale realizate de prof. înv. primar Maria Sandu

274 / 313

BULLYINGUL ÎN LUMEA SPORTULUI

Abstract: Bullying hat hidden faces and it manifests in a wide range of behaviours which trigger to cause suffering. There are consequences that can be seen, wounds that can be cured, but there are also insinuating hits and wound that can not shout for help. Therefore, we must stop this cruel phenomenon. We all wish for the school, the playground and the sport field to be a secure and friendly environment, where children can enrich their knowledge and basic abilities, and also develop defining relationships for their future. Keywords: education, school, violence, aggressiveness, sports.

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere şi luare în derâdere a cuiva, de umilire. Termenul de bullying vine de la englezescul bully, care înseamnă bătăuş, huligan. Acest cuvânt nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existenţa unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorinţa unor persoane de a-şi câştiga puterea şi autoritatea, punându-i pe alţii într-o lumină proastă. Acest fenomen poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacţionează unele cu altele: la şcoală, la locul de muncă, în cartiere, în sporturile de echipă, în mass-media şi chiar între ţări. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depăşită decât dacă se conştietizează existenţa fenomenului. Bullying-ul este considerat o formă de violenţă fizică şi psihologică, o conduită intenţionată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violenţă. Acest fenomen are trei caracteristici: • intenţionat – agresorul are intenţia să rănească pe cineva; • repetat – aceeaşi persoană este rănită mereu; • dezechilibrul de forţe – agresorul îşi alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă şi nu se poate apăra singură. Comportamentul de bullying se face simţit mai ales atunci când există diferenţe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă, iar copiii îl învaţă de la adulţi, copii mai mari, televizor. Bullying-ul se manifestă: • verbal – ameninţări, etichetări, batjocură; • psihologic – izolarea victimei, răspândirea de zvonuri; • fizic – lovire, împingere. Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilităţi sociale slabe, în general mai puţin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor, agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranţă, deoarece, de obicei, aceştia nu se răzbună. Conform datelor UNICEF, România este pe locul întâi în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 şi 15 ani care agresează alţi colegi. Aproape jumătate dintre copiii din România (46%) au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceştia fiind fete şi 47% băieţi. În perioada octombrie 2011 – octombrie 2013, Asociaţia Telefonului Copilului a înregistrat 2907 cazuri de bullying în România, 45,72% din cazuri vizând violenţa fizică, 22,86% violenţa verbală, 15,24% abuzul emoţional şi 14,28% abuzul relaţional. Printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii şi tulburări de comportament (33,15%), excludere şi dificultate în relaţionare (29,78%), gânduri suicidare (15,17%), frică şi anxietate (12,92%), criză de identitate şi singurătate (4,49%).

275 / 313

Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Persoanele supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri şi chiar sinucidere. La nivel internaţional acest fenomen este cunoscut şi studiat, însă în România există un număr foarte mic de specialişti în domeniul bullying-ului şi foarte puţine programe de prevenire şi stopare a acestui fenomen. Agresivitatea în sport a devenit una dintre temele la modă în sociologia sportului. Aceasta se datorează şi faptului că în lumea contemporană se constată o creştere a fenomenului, inclusiv în peisajul sportiv. Plecând de la scrierile antropologului Rene Girard, vom susţine ipoteza că violenţa este un fenomen originar şi un dat consubstanţial al condiţiei umane. Se observă astfel faptul că agresivitatea este o constantă a socialului şi umanului. De la vechile cosmologii şi mitologii până la contemporaneitate, ea revendică un loc foarte important. Prin urmare, sportul, la fel ca alte domenii ale vieţii sociale, este definitiv marcat de acest virus. Deşi asumat într-un mod pasiv de majoritatea românilor perioadei postdecembriste, sportul, cu toată agresivitatea sa implicită, poate fi transfigurat într-un dinamism transpersonal – cum ar spune Mircea Eliade – prin resacralizare şi practică efectivă. Doar atunci violenţa din sport nu ar mai avea efectele devastatoare ale momentului actual. Aşadar, violenţa nu este doar un reziduu al timpurilor primitive, după cum afirmă Robert Muchembled. În paralel cu adaptarea vechilor forme de violenţă, astăzi există o multitudine de noi forme care nu au nicio legătură cu trecutul, acestea fiind generate de noile expresii ale civilizaţiei postmoderne. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie agresivitatea din media: jurnalele morbide de la ora 17.00, limbajul trivial al unor emisiuni sau articole de scandal, desene animate cu oribile scene de violenţă şi agresiune, filme din care nu lipsesc scenele sângeroase sau agresiunile sexuale. Toate acestea fac parte din oferta cotidiană, care transformă omul modern într-un mare consummator de violenţă. Nu sunt puţini astăzi sociologii, antropologii şi istoricii culturii care s-au arătat interesaţi de fenomenul social al violenţei. Provocarea acestuia este imposibil de ignorat de orice om al secolului XXI. Fenomenul sportiv nu a fost nici el scutit de prezenţa actelor de violenţă. Trebuie spus deschis că nu există o definiţie clară şi precisă a violenţei în sport. Există o serie de sensuri date violenţei care vin să nuanţeze unele manifestări zgomotoase, deviante şi agresive de pe teren şi din arenele sportive. Mişcarea sportivă presupune, mai mult sau mai puţin, prezenţa confrutărilor dure. Se ajunge până întracolo cu interpretarea încât anumiţi autori văd în fenomenul violenţei un dat consubstanţial al conduitei umane, inclusiv al sportului ca fenomen de masă. Asemenea unui păcat originar, violenţa este de la începuturile sale prezentă şi în sport. Fotbalul, de exemplu, şi-ar avea păcatul originar legat de actul unei anumite violenţe. Mai exact, una dintre teoriile referitoare la originea acestui sport consideră că primii jucători, la începutul secolului al XIV-lea, ar fi fost nişte ucigaşi care se distrau lovind cu picioarele capetele desprinse de trup ale victimelor lor. Altfel spus, violenţa ar fi unul dintre părinţii fondatari ai fotbalului. Ideea o regăsim nuanţată şi într-un volum al lui Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti ale tranziţiei. Cu toate acestea, istoria fotbalului aduce în atenţie şi momente în care acest sport pare să-şi fi transfigurat sub semnul excelenţei acest păcat originar. Astfel, scrie Andrei Pleşu în Florenţa Clanului de Medici, fotbalul era un rafinat joc de curte, o serbare aulică. Era o practică nobilă prezentă pe cele mai importante stadioane. În secolele XV-XVIII, poeţii îi închinau versuri, iar mitologii îi fabricau legende. Nu oricine putea să fie spectator şi mai ales jucător al unui meci de fotbal. Câştigătorii primeau premiile din mâinile cardinalilor, iar la decernarea lor asistau cele mai mari personalităţi ale timpului. Mai mult, fotbalul era ipostaza cea mai cunoscută şi apreciată a jocului simbolic. Homo ludens (expresia aparţine scriitorului olandez Johan Huizinga) era o realitate vie, aflată în permanenţă sub lupa hermeneuţilor. Mingea, de pildă, era simbolul solar al autorităţii ultime. Rostogolirea ei imprevizibilă evoca tema hazardului şi a deşertăciunii în această lume. Nu întâmplător, în Florenţa acelui timp ea devenise şi blazonul familiei de Medici. Secolul al XVI-lea, după cum afirmă acelaşi Andrei Pleşu, va aduce în istoria fotbalului o schimbare esenţială. Publicul va deveni tot mai numeros pe stadioane, nerespectându-se interdicţiile

276 / 313

legate de statutul social, oricine putând participa la un joc de fotbal. Invazia mulţimilor pe stadioane şi pierderea demnităţii speciale a jucătorilor au dus în cele din urmă la o proletarizare a fotbalului, aşa cum o vedem şi astăzi pe arenele sportive. Violenţa a ajuns să însoţească în permanenţă, simbolic sau real, orice competiţie sportivă fotbalistică sau de altă natură. Sportul, domeniu al întrecerilor, luptei, rivalităţii prezintă fenomene ale agresivităţii care conduc uneori la concluzii descurajatoare, cercetătorii punându-şi problema chiar a suspendării, interzicerii unor genuri de activităţi cu caracter distrugător. Amintim aici doar câteva aspecte care interesează tema discutată: - brutalitatea caracteristică unor sporturi în care victoria se schimbă prin scoaterea din luptă a adversarului, în deplin acord cu prevederile regulamentelor; - brutalitatea manifestată de unii sportivi faţă de adversarii de întrecere, ca mijloc de intimidare a acestora, se scădere a potenţialului fizic, de obţinere a unui avantaj, în pofida prevederilor regulamentare; - trişarea, ocolirea acestor prevederi când arbitrii sau oficialii nu sunt suficient de vigilenţi; - recurgerea la mijloace dopante, care oferă avantaje nepermise şi care este în acelaşi timp, prin urmările mai tardive şi o autoagresiune; - zeflemeala sau injuriile adresate adversarilor. Fenomenul devine colectiv, în cazul demonstraţiei pe care unii o fac, luând în derâdere adversarii. Adăugăm la acestea duelurile sportivi-spectatori, sportivi-arbitri, spectatori-arbitri. Este tristă amintirea dezastrului înregistrat la Peru, în 1965, când, din încăierarea care s-a iscat la un gol acordat, se pare, pe nedrept de către un arbitru, şi din incidentele cu poliţia, în jafurile şi incendiile care au urmat şi-au pierdut viaţa 328 de personae şi au fost rănite peste 1000. Incidente similare, dar de mai mici proporţii, s-au mai înregistrat în diferite părţi ale globului. Aceste fenomene de alterare a coştiinţei spectatorilor, de comportare agresivă şi chiar huliganică au determinat luarea unor măsuri în unele ţări chiar pe linia conducerii de stat. Pentru sportivi, federaţiile naţionale şi internaţionale instituie comisii de disciplină şi aplică sancţiuni severe. Pe de altă parte, se decernează premii pentru fair-play. Antrenorii şi profesorii încearcă să impună elevilor atitudini corecte de cooperare şi compativitate în spiritul fair-play-ului.

Bibliografie: 1. Durac Iulia, Fenomenul de bullying în şcoală. Exemple europene de bună practică. CJRAE – CJAP Dolj; 2. Epuran Mihai, Holdevici Irina, Toniţa Florentina, Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi practică (2008) Bucureşti Fest; 3. Galescu Laura, Fenomenul bullying. Ce este şi cum se manifestă în şcoli (2014); 4. Gavriluţă Cristina, Gavriluţă Nicu, Sociologia sportului. Teorie, metode, aplicaţii (2010) Bucureşti, Editura Polirom; 5. Rus Gabriela, Bullying-ul sau comportamentul de intimidare. ROmedic. 6. Fenomenul bullying. Cum îl depistăm şi cum îl combatem, pentru şcoli mai sigure, UNICEF (22 octombrie 2015); 7. Împreună putem combate fenomenul bullying în doi paşi, Asociaţia Telefonul Copilului (2014)

Material realizat de prof. IOAN-LAURIAN PĂUN

277 / 313

PROBE DE EVALUARE A DISLEXIEI (examenul competenţelor şi conştiinţei fonologice)

1. Numără silabele şi spune (sau arată pe degete) câte a găsit. •

Se vor folosi imagini sau cuvinte indicate verbal de către adult - 8 itemi.

2. Identifică prima consoană din cuvânt. • •

Se va cere identificarea cuvântului care începe cu acelaşi sunet ca în modelul dat (ex.: casă/ măr, cal) Se vor folosi imagini adecvate sau cuvinte (indicate verbal) - 8 itemi.

3. Numeşte prima consoană din cuvânt. • •

Se vor folosi imagini sau cuvinte indicate verbal - 8 itemi. Se va cere copilului să redea sunetul iniţial – izolat.

4. Suprimă consoana iniţială, apoi găseşte cuvântul format. •

Exemple: m(are), s(apă), s(oare), c(lamă), p(lasă), b(loc), r(ac), t(ren).

5. Suprimă o silabă, apoi găseşte cuvântul format. • •

Suprimarea primei silabe: spa(ghete), mă(mică), şo(sete), în(cepe), pe(pene), şa(cal). Suprimarea ultimei silabe: (carte)lă, (cer)cei, (hai)nă, (pom)pă, (supă)rat, (lup)te.

6. Găseşte, din 3 exemple, cuvântul care rimează cu modelul dat: • •

Piscină / avion, găină, castel. Copac / băiat, pantof, gândac.

7. Găseşte sunetele ce alcătuiesc scurte pseudo-cuvinte: • •

moz, pli, unc, arg, zata, sot....etc Se poate aplica prin scris-citit, la copiii de clasa I.

8. Proba de numire rapidă a obiectelor (rapid naming test). •

Se foloseşte o fişă special concepută

278 / 313

Materialul de mai sus a fost elaborat pe baza recomandărilor din cursul online difuzat de organizaţia Dyslexia International. Autorul cursului este dr. Vincent Goetry, cercetător în psiholongvistică la Universitatea Liberă – Bruxelles. Această formă de evaluare se bazează pe studiile care arată că, pentru persoana dislexică, principala dificultate constă în procesarea fonologică a limbajului, implicată în realizarea scris-cititului. Cercetările recente confirmă tot mai serios acest punct de vedere, cunoscut în neuro-ştiinţe ca TEORIA FONOLOGICĂ.

Material realizat de prof. logoped Elena Șușcă

Motto: ,,Cuvântul PROGRES nu are nici un sens, atât timp cât există copii nefericiți.” (Albert Einstein)

Din punct de vedere psihologic, prin integrarea copiilor cu CES în școlile de masă se urmărește dezvoltarea unor capacități fizice și psihice, care să-i apropie cât mai mult de copiii normali, implementarea unor programe cu caracter corectiv-recuperator, stimularea potențialului restant, ce permite dezvoltarea compensatorie a unor funcții menite să le suplinească pe cele deficitare, crearea climatului afectiv pentru formarea motivației pentru învățare, asigurarea unui progres continuu în achiziția comunicării și a cogniției, formarea unor abilități de socializare și relaționare cu cei din jur, formarea de deprinderi cu caracter profesional și de exercitare a unor activități cotidiene, dezvoltarea comportamentelor adaptative și a însușirilor pozitive ale personalității, care să faciliteze normalizarea deplină. La nivelul școlilor de masă, serviciile educaționale specializate sunt asigurate prin cadrele didactice de sprijin. Activitatea acestora este strâns legată de activitatea cadrelor didactice din școala incluzivă, a psihologului școlar, a logopedului și împreună formând o echipă multidisciplinară de intervenție. Integrarea școlară a copiilor cu CES poate permite sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice, perceperea și înțelegerea corectă de către elevii normali a problematicii și potențialului de relaționare și participare la viața comunitară a semenilor lor, care din motive independente de voința lor, au

279 / 313

nevoie de o abordare diferențiată a procesului de instrucție și educație din școală și de anumite facilități pentru accesul și participarea lor la serviciile oferite în cadrul comunității. Disfuncţiile existente împiedică elevul să răspundă într-un mod satisfăcător cerinţelor şcolare și astfel, eşecul şcolar atrage după sine şi perturbări în sfera emoţională, creează sentimente de inferioritate, stimă de sine scăzută și datorită frustrării, apar deseori comportamente deviante în relaţiile cu colegii şi profesorii. Situaţia acestor elevi se deteriorează tot mai mult, iar eşecul la învăţătură va fi însoţit de eşecul de integrare socială. Pentru a preveni astfel de situaţii, este indicat ca elevilor cu deficienţe să le fie oferit sprijin personalizat şi individualizat, conform particularităţilor individuale şi caracteristicilor deficienţei și înțelegere din partea tuturor. Activitatea de integrare se dovedește eficientă, dacă pe parcursul școlarizării în școala de masă, elevul deficient integrat reușește să se adapteze la școala de masă, să o frecventeze regulat, să participe la acțiunile clasei din care face parte și astfel să devină independent de serviciile educaționale de sprijin. Procesul integrării copiilor cu CES în școlile de masă presupune elaborarea și aplicarea unui plan de intervenție personalizat, centrat pe folosirea unor modalități eficiente de adaptare curriculară și pe diversificarea metodelor de învățare în cadrul activităților. Însă procesul de integrare fiind un proces dificil, depinde foarte mult și de atitudinea celor din jur, mai cu seamă a celor chemați să-i dea viață, de dăruirea și profesionalismul lor. Material realizat de prof. itinerant / de sprijin Genoveva Handoca

280 / 313

Această disimulare prejudiciază comunicarea eficientă și îl poate induce în eroare pe profesor. De aceea, cadrul didactic trebuie să se asigure prin mijloace verbale, dar mai ales nonverbale suplimentare că părintele a înțeles corect informațiile transmise. ➢ Ascultarea afectivă - se exprimă prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj transmis de părinte. Mesajul are o puternică tonalitate afectivă, putând astfel determina o recepție eronată a ideilor esențiale, în favoarea părintelui și în defavoarea cadrului didactic. ➢ Percepția selectivă și subiectivitatea -

se referă la împrejurarea că simplul volum al

informațiilor accesibile implică faptul că este necesară o bază pentru a decide ce mai trebuie să căutăm și la ce să reacționăm. Cadrul didactic trebuie să dețină abilitatea de a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism. ➢ Alegerea momentului și a locului - pentru a-i invita pe părinți să se exprime, spațiul , contextul sunt variabile care se pot transforma uneori în bariere pentru o comunicare eficientă. Astfel, este de preferat să se aleagă un spațiu suficient de mare, plăcut și bine luminat. De asemenea, ora la care se stabilește întâlnirea este un aspect destul de important ( este de preferat ca părinții să fie consultați pentru a stabili un interval orar potrivit pentru ambele părți). ➢ Inadvertențele de limbaj - pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre profesori și părinți. Un limbaj simplu, direct, adaptat interlocutorului, constituie soluția unor situații de blocaj. Școala, prin profesorii de care dispune, este datoare să extindă colaborarea cu familia la toate aspectele care pot contribui la realizarea unității de cerințe și acțiune pedagogică, în vederea îndeplinirii în comun a procesului de susținere a copiilor. Spre a ajuta eficient pe copii, părinții trebuie să țină în permanență legătura cu școala. Informarea și formarea părinților în ceea ce privește școlaritatea copilului, presupune ca fiecare părinte să cunoască obligațiile legale privind educația copilului precum și drepturile de care dispune pentru educația copilului. În acest scop, este necesar un dialog între profesori și părinți. Au existat întodeauna educatori excelenți dar și părinți iubitori, care probabil nu și-au pus atâtea probleme și cu toate acestea au reușit să aibă o comunicare eficientă. Dar poate că acest lucru era mai ușor într-o lume foarte statornică, în care tradiția avea ultimul cuvânt. Accelerarea tranformărilor sociale, democratice, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, progresele sociologiei și psihologiei, precum și alte cauze, au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație râmâne neputincios dacă se izbește de indiferența sau de opoziția părinților. Bibliografie: Consiliere educațională , A.Băban, Cluj Napoca 2011 Material realizat de prof.consilier Militaru Ionela-Georgiana

281 / 313

IMPORTANŢA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

Când vorbim despre inteligenţă, ne referim aproape întotdeauna la inteligenţa ,,mentală”, respectiv coeficientul de inteligenţă (IQ). O valoare ridicată a IQ-ului, deşi este de dorit, nu constituie singura cheie spre succes. Alte caracteristici, precum îndemânarea artistică, creatoare sau plastică, în special atunci când sunt combinate cu: ambiţia, echilibrul temperamental şi empatia, pot conduce la un nivel excepţional de succes, în ciuda unei valori mici a IQ-ului. Tocmai din acest motiv, în ultimii ani, coeficientul de creativitate (CQ) şi cel emoţional (EQ), au ajuns să fie priviţi ca având o importanţă egală cu cea a IQ-ului sau poate chiar mai mare decât acesta. În mediul profesional, dar şi cel personal, inteligenţa emoţională poate fi uneori mai importantă decât cea intelectuală, datorită faptului că trăim printre oameni, într-un mediu social, cu reguli scrise şi nescrise, bine stabilite şi înrădăcinate. Cel care cunoaşte, respectă şi ştie să folosească aceste reguli, astfel încât să îi facă şi pe ceilalţi să se simtă bine în jurul lui, va avea mai mult de câştigat decât altcineva, care se focusează doar pe sarcini şi activităţi obiective şi rupte de contextual uman. Inteligenţa emoţională înseamnă a avea respect şi înţelegere pentru ceilalţi, dar şi faţă de tine însuţi. Abilitatea de a rezolva în mod eficace astfel de probleme umane, depinde de capacitatea de a-ţi dirija propria stare emoţională, astfel încât să te echilibrezi şi să te afli în contact cu simţămintele tale interioare, pentru a-ţi înţelege propriile imbolduri şi priorităţi. În acelaşi timp, trebuie să poţi înţelege punctul de vedere al altor oameni, să îţi dai seama şi să anticipezi modul în care s-ar putea să reacţioneze la propunerile pe care le faci. În final, trebuie să fii capabil să intri în legătură cu alţii într-un mod plăcut, matur şi prevenitor. Inteligenţa emoţională nu este un ,,glonţ magic”, apt să ajute pe oricine să devină brusc isteţ din punct de vedere emoţional. Specialiştii care studiază creierul uman, cred că există motive serioase de a trata cu aceeaşi seriozitate atât EQ, cât şi IQ. Ştim că impulsurile emoţionale sunt localizate într-o altă parte a creierului decât reflexele raţionale. Primele au fost stabilite mai întâi şi sunt mai vechi decât ultimele. Astfel, când strămoşii noştri erau nevoiţi să reacţioneze în faţa unui pericol fizic, o făceau prin reflexe emoţionale. Ei nu se gândeau mai întâi şi acţionau după aceea, ci acţionau din impuls. În realitate, capacitatea noastră de a gândi, cu care ne lăudăm atât de mult, este doar o pojghiţă subţire ce poate fi străpunsă sau ocolită de simţămintele interioare. Indiferent dacă ne place sau nu, sentimentele ne dirijează comportamentul, dar nu neapărat într-un mod coerent sau perceptibil. Să încercăm o comparaţie între IQ şi inteligenţa emoţională (EQ): INTELECTUL – IQ

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ –EQ

( capul)

(inima)

Avantajele intelectului:

Avantajele inimii:

-ne ajută să facem socoteli;

- ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;

-ne ajută să procesăm informaţii; -se bazează pe logică; -ne ajută să rezolvăm probleme; -ne ajută să avem reuşite şcolare; Dezavantajele intelectului:

- ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici o decizie); - ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu alţi oameni şi să construim relaţii puternice care durează; - ne ajută să ne transformăm;

282 / 313

-funcţionează bine doar când suntem calmi;

- ne ajută să învăţăm din experienţă;

-funcţionează încet sau în orice caz, mai încet decât inteligenţa emoţională şi din această cauză nu ne putem baza pe IQ atunci când ne aflăm în situaţii critice sau când trebuie să luăm rapid decizii;

- ne ajută să fim creativi; - ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă; - funcţionează bine în orice situaţie;

- este un predictor slab al succesului nostru în -funcţionează rapid sau în orice caz, mai repede viaţă, însă un bun predictor al succesului nostru decât IQ-ul şi din această cauză ne putem baza în şcoala tradiţională. pe inteligenţa emoţională, atunci când ne aflăm în situaţii critice sau când trebuie să luăm rapid -IQ-ul rămâne relativ constant toată viaţa. decizii; - este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă; - EQ se poate dezvolta foarte mult pe parcursul vieţii.

Viaţa şi experienţa fiecărui individ arată, că spre deosebire de IQ care nu se schimbă aproape deloc după adolescenţă, inteligenţa emoţională este în mare parte învăţată şi continuă să se dezvolte pe măsură ce înaintăm în vârstă şi învăţăm să cunoaştem emoţiile şi sentimentele şi să le utilizăm pozitiv. Poate că nu întâmplător se vorbeşte în popor de maturizare, care în fond este potenţialul pe care-l dobândim de a învăţa abilităţile practice bazate pe componentele inteligenţei emoţionale. Fiecare părinte îşi doreşte să aibă cel mai frumos copil, cel mai deştept, popular şi cuminte. Dacă unele trăsături nu se prea pot schimba, putem încerca să vedem cum şi ce putem face să creştem un individ sănătos din punct de vedere emoţional. Stimularea inteligenţei emoţionale a copilului depinde de modul în care acesta este încurajat şi ajutat de părinţi să-şi înţeleagă propriile sentimente, să-şi gestioneze emoţiile, să se automotiveze şi să facă faţă cu brio eşecurilor. Iată câteva metode care nu trebuie să lipsească din educaţia copilului, pentru a-l ajuta să-şi crească nivelul de inteligenţă emoţională: - Încurajarea cititului de poveşti cu caracter moral din care să aibă mereu ce învăţa. Nu trebuie să treacă nici măcar o zi fără ca micuţul să ia contact cu lumea şi universul poveştilor din cărţi. Fie că îi citim sau reuşeşte să o facă singur, este important să îi cultivăm pasiunea pentru citit. - Încurajarea în vederea participării la activităţi extracurriculare (cursuri de balet, pictură, muzică, dans, sporturi, etc.) deoarece îl ajută pe copil să se împrietenească mai uşor cu alţi copii, să-şi exprime mai uşor emoţiile şi părerile în cadrul acestor grupuri şi să-şi definească propria personalitate. - Acordarea de sprijin în vederea cultivării pasiunilor şi talentelor lui cu scopul de a se dezvolta armonios, fericit şi făcând ceea ce-i place. Exersarea şi punerea în practică a abilităţilor de care dă dovadă într-un anumit domeniu de interes îl face pe copil fericit şi mulţumit, îi dă încredere în el, îi creşte stima de sine şi toate acestea contribuind din plin la dezvoltarea inteligenţei emoţionale. - Încurajarea copilului de a-şi exprima liber sentimentele şi emoţiile, ajutându-l să înveţe să recunoască sentimentele, exprimându-şi-le liber. Aceasta este extrem de utilă în demersul lui de a

283 / 313

face faţă stărilor cu care se confruntă. În acest fel, poate fi ajutat să le facă faţă, să le gestioneze corespunzător şi să le fructifice sau să le depăşească atunci când este cazul. - Încurajarea participării lui la jocul de grup. Inteligenţa emoţională a copilului înfloreşte cel mai mult în mijlocul copiilor de vârsta lui şi cu aceleaşi interese ca şi el. Cum dezvoltarea acestui tip de inteligenţă este stâns legată de abilităţile sociale ale lui, acestea se conturează cel mai bine în cadrul jocurilor de grup. Prin diferite activităţi cu grijă alese şi organizate, copiii vor învăţa să colaboreze cu ceilalţi, să lucreze în echipă, să îşi recunoască, să îşi exprime emoţiile, dar şi să îi înţeleagă pe ceilalţi copii, să relaţioneze, să îşi dezvolte abilitatea de concentrare a atenţiei, stimulându-se astfel creativitatea, asertivitatea şi plăcerea de a fi împreună cu alte persoane, în activităţile desfăşurate în cadrul grupurilor. Un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale este întotdeauna asociat cu existenţa unor relaţii trainice cu ceilalţi, pe care putem conta atunci când ne confruntăm cu probleme care implică cooperarea acestora. Succesul şi fericirea depind de capacitatea individuală de a stabili şi menţine relaţii cu ceilalţi. Percepţia corectă a lucrurilor, faptelor şi asumarea greşelilor face parte din dezvoltarea personală şi duce la dezvoltarea unei personalităţi puternice. Cine nu-şi poate controla viaţa emoţională, se află în lupte interne constante, care îi consumă din capacitatea de lucru şi îl împiedică să gândească limpede. Chiar dacă o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, dacă nu-şi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. În viaţă reuşesc nu cei ce au coeficient de inteligenţă ridicat neapărat, ci mult mai des, cei ce au un coeficient ridicat de inteligenţă emoţională. A descoperi, a simţi şi a nota propriile emoţii sunt primii paşi pentru a fi cu adevărat intelingent. Am putea spune, că inteligenţa emoţională îşi are originea în spusele lui Socrate: ,,Cunoaşte-te pe tine însuţi!”, căci în asta constă modul de a-ţi gestiona sentimentele şi acţiunile afective. Inteligenţa spirituală (SQ) ne permite să ne utilizăm IQ-ul şi inteligenţa emoţională intr-un mod unificat armonios pentru a exprima potenţialul nostru benefic în lume. O persoană cu inteligenţă spirituală ridicată se simte împlinită, găseşte scopuri şi sensuri profunde, transformă negativitatea în gânduri şi emoţii pozitive, dă tot ce are mai bun în ea pentru rezolvarea unei situaţii, îi ajută pe ceilalţi şi îmbunătăţeşte societatea, folosind o dimensiune înaltă a gândirii. Aceasta reprezintă cu adevărat o inteligenţă supremă regăsită în lideri precum Ghandi sau Mandela şi înseamnă: înţelepciune, compasiune, integritate, bucurie, iubire, creativitate, pace şi armonie. Bibliografie: 1. Ian J. Deary, Inteligenţa, Editura BIC ALL, Bucuresti 2005 2. Robert Wood, Harry Tolley, Inteligenţa emoţională prin teste, Ed. Meteor Press, Bucuresti 2003 Albrecht, K., Inteligenţa socială, Editura Curtea Veche, Bucureşti 2007

Material realizat de

prof. itinerant/ de sprijin, GENOVEVA HANDOCA

284 / 313

Clasa a V-a, un nou început Clasa a V-a reprezintă pentru elevi începutul unui nou ciclu de învățământ, acomodarea cu profesori și cu materii noi, cu alte cuvinte – un nou început. Obișnuiți să fie asistați pe parcursul claselor I-IV de un singur cadru didactic – învățătorul, al cărui stil didactic le-a devenit familiar, elevii sunt puși acum în situația de a se adapta la metode și stiluri de predare diferite. Fiecare profesor vine cu personalitatea sa, cu cerințele sale, cărora elevul trebuie să le facă față; în plus, în clasa a V-a numărul materiilor studiate este mult mai mare decât în ciclul primar, gradul de dificultate și de complexitate al acestora fiind superior celor studiate în clasele primare. Pentru copii, începutul acestui ciclu de învătământ reprezintă o nouă etapă în care trebuie să învete să devină mai responsabili și maturi, să își dezvolte atenția distributivă și să își modeleze comportamentul în funcție de cerințele fiecărui profesor, în parte. Unii copii reușesc singuri să se adapteze noii situații, alții au nevoie de sprijinul părinților sau de ajutor de specialitate pentru depășirea situației. Lipsa ajutorului întărește starea de nesiguranță și de iritabilitatate a copilului care va deveni din ce în ce mai nervos, pe măsură ce lucrurile se complică la școală; materiile predate devin din ce în ce mai inaccesibile și performanțele sale școlare vor scădea. De fapt, în clasa a V-a, specialiștii au remarcat, în cazul majorității elevilor, o scădere a performanțelor școlare în primul semestru, până când copilul se acomodează cu noul sistem de predare și de abordare a materiilor predate, cu profesorii și personalitățile acestora, cu noii colegi, pe scurt, cu tot ceea ce presupune această nouă etapă. De aceea, este foarte important ca părinții să comunice foarte deschis cu copiii și să-i ajute ori de câte ori sesizează că lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui. Se recomandă mentinerea în această primă etapă a unei legături foarte strânse între școală și părinte pentru a putea fi rezolvate din timp problemele de acomodare pe care copilul le are. În clasa a V-a, programa școlară se aglomerează, informațiile predate sunt mai complexe, locul cărților frumos colorate este luat de manuale în care predomină textele lungi și exercițiile. Elevii studiază în această clasă următoarele materii: matematica, limba română, o limbă străină pe care au studiat-o în clasele I-IV și încă o a doua, religie, muzică, biologie, geografie, istorie, educație fizică, tehnologie, informatică, desen, educație socială și dirigenție. Efortul intelectual zilnic al elevului crește, acesta trebuie să se concentreze mai multe ore pe zi la școală și trebuie să pregătească mai multe teme pentru acasă. Ceea ce părea o joacă în ciclul primar devine un lucru foarte serios; în plus, sistemul de notare se schimbă, în locul calificativelor de foarte bine, bine sau insuficient, acordându-se note de la 1 la 10. În clasa a V-a debutează un nou sistem de evaluare școlară în cazul celor mai importante materii studiate în această perioadă – matematica și limba română. Mediile semestriale pentru aceste materii sunt calculate ca media aritmetică între notele primite în timpul semestrului și nota de la teză. Teza semestrială la limba română și la matematică reprezintă o premieră în viața școlarului, o metodă de evaluare cu care va trebui să se obișnuiască și care presupune o pregătire mai intensă, dezvoltarea unei abilități de sinteză și de memorare a materiei. Teza, prin pregătirea pe care o presupune și modul de susținere, reprezintă metoda de evaluare care îl pregătește pe elev pentru examenele pe care le va susține în viață.

285 / 313

Clasa a V-a reprezintă începutul unei noi etape în viața școlarului; este trecerea de la copilărie la adolescență, în această perioadă petrecându-se o mulțime de transformări comportamentale, afective și biologice care influențează felul în care copilul percepe lumea înconjurătoare. Toate aceste lucruri noi cu care se confruntă la școală îl pot debusola pe copil daca nu are sprijinul părinților sau al profesorilor. Copilul începe să simtă greutatea responsabilității pe care o are, devenind mai stresat pe măsură ce nivelul de cunoștințe crește. Se recomandă părinților care au copii în clasa a V-a să acorde mai multă atenție pregătirii zilnice a copilului și menținerea unei legături strânse și permanente cu școala, cel puțin până când acesta se acomodează cu noul sistem de învățământ.

Material realizat de prof. înv. primar GABRIELA MATYAS

286 / 313

Absolvenţii noştri, răsplata noastră pentru suflet…

287 / 313

Clasa a VIII-a A, Promoţia 2019 Diriginte, profesor Văleanu Ramona Arc peste timp 14 septembrie 2015,clasa aV-a, prima zi de şcoală!

…starea de emoţie şi nelinişte ne-a cuprins pe toţi, deopotrivă, fiecare era dornic de a afla cât mai multe, eu, despre copiii pe care îi aveam în grijă şi pe care trebuia să îi călăuzesc pe drumul cunoaşterii, iar voi despre dirigintă, semnificaţia cuvântului, nefiind pentru voi, pe atunci foarte clară.

Am pornit împreună pe drumul spre adevăr, spre descoperirea propriei personalităţi. Şi… am ajuns în final să ne cunoaştem atât de bine, încât acum putem să intuim gesturi şi cuvinte ale unuia sau altuia, înainte ca ele să fie făcute sau rostite. 6 iunie 2019, clasa a VIII-a, ultima oră de dirigenţie! …un moment al bilanţului, în care ne gândim la ceea ce am realizat în timp, dar şi la ceea ce vă aşteaptă.

288 / 313

…se împărtăşescgânduri şi trăiri, la capătul unui drum parcurs împreună, profesori şi elevi, deopotrivă.

Ultimul clopoţel! …am trăit cu emoţie intensă clipa despărţirii de colegi, de tot ceea ce a însemnat şcoala gimnazială.

Drum bun, copiii mei frumoşi şi buni! Vă doresc să aveţi parte de o călătorie frumoasă pe cărările vieţii, cu bucurii şi vise împlinite. Nu ezitaţi să mergeţi înainte, cu înţelepciune, demnitate şi curaj. Să nu uitaţi ceeea ce dascălii voştri v-au învăţat, să vă iubiţi părinţii şi să păstraţi în suflet şi pe chip un zâmbet pentru cei care au însemnat ceva în viaţa voastră. Mult succes!

289 / 313

RÄ&#x192;mas bun, clasa a IV-a A! Buburuzele vesele, institutor Carmen Dragomirescu An Ĺ&#x;colar 2018-2019

290 / 313

Povestea Delfinilor continuă.... 2018-2019 Toate poveștile încep cu ,,A fost odată..”Ei bine, povestea noastră a început la fel A fost o dată ca nici o altă dată ... a fost o zi de 14 septembrie 2014. Prima zi de școală. O zi cu vise, speranțe și emoții.. A fost ziua în care un grup de delfini frumoși, isteți și jucăuși care s-au întâlnit în curtea școlii...

Au fost vremuri în care asociam jucăriile și bucuriile cu diverși oameni și când orice bucățică de hârtie o transformam în jucărie... Dar ziua de ieri nu mai există. Am învățat atâtea lucruri ... am învățat să lăsăm în spate emoțiile neplăcute și să le luăm doar pe cele care ne-au făcut bine.

291 / 313

Astăzi e o nouă zi. Cu câtă emoție și plăcere ați răsfoit primul vostru caiet de scriere... Ziua de astăzi nu e un sfârșit, ci doar un punct de reper pe drumul ce îl aveți de parcurs. În drumul vostru nu sunteți într-o competiție, trebuie doar să ajungeți la linia de sosire. În ritmul vostru, oprinduvă când aveți nevoie de energie sau grăbind pasul atunci când puteți. Cu fiecare pas înainte câștigați o competiție, un nou succes. Fiecare succes vă aparține și fiecare eșec doar voi îl puteți depăși.

Urmați-vă calea, dragi delfini! Căutați întotdeauna cele mai bune soluții pentru problemele voastre! Alegeți-vă calea care vă place! Învățați tot ce se poate despre lucrul care vă place și oamenii vă vor ține minte ca fiind cel mai bun într-un domeniu, nu ca unul care știa câte puțin din toate, dar nimic până la capăt. Munciți cu plăcere pentru a avea mereu succes. Viitorul vă așteaptă! Felicitări, dragi copii și drum deschis și luminos în tot ceea ce veți face de acum încolo!

Clasa: a IV-a C Prof. înv.primar: Bîrsan Luminița

292 / 313

RĂMAS BUN, CLASA a IV-a A !

Îndrumător, prof. înv. primar MARIA SANDU

”BUBURUZELE ISTEȚE”

Povestea clasei noastre - a început într-o frumoasă dimineață de septembrie a anului 2015 când, extrem de emoționați, ne-am întâlnit cu doamna noastră învățătoare. Unii dintre noi ne cunoșteam de la grădiniță, dar am descoperit și colegi necunoscuți. După festivitatea începutului de an școlar, ne-am îndreptat cu toții spre sala noastră de clasă. Pășindu-i pragul, am avut impresia că intrăm într-o lume minunată, o lume nouă. Așteptam cu nerăbdare să răsfoim manualele, să scriem, să citim și să socotim. De-a lungul celor cinci ani petrecuți împreună, am realizat o sumedenie de lucruri interesante, pe lângă învățătura de zi cu zi: am participat la concursurile școlare ComPer, la concursul Igiena de nota 10, la Olimpiadele Kaufland – obținând rezultate deosebite, am organizat serbări tematice, am vizitat diverse obiective din orașul nostru și din împrejurimi, am mers în drumeții și în excursii, am fost voluntary juniori ai Patrulei de Reciclare, am marcat Ora Pământului, am scris o carte cu titlul “Cum putem salva Planeta Albastră” și alta intitulată “Joc de creion” (în care am adunat toate gândurile noastre frumoase). Ca iubitori ai naturii, am colectat deșeuri electrice, electronice și electrocasnice și am îndemnat să ne urmeze exemplul atât colegii din școală, cât și comunitatea locală, ne-am făcut cunoscuți cu activitățile noastre atât în media scrisă locală, câtși pe rețelele de socializare. Dar, cel mai grozav lucru pe care l-am realizat a fost PRIETENIA noastră!

293 / 313

Așa arătam în primii noștri ani!

Și iată câteva mărturii ale activității noastre!

UN ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR

294 / 313

SUNTEM ATENȚI LA LECȚII

295 / 313

2016 SUNTEM ECOLOGIȘTI CONVINȘI - PATRULA DE RECICLARE A ȘCOLII 2019

ÎNTÂLNIRE CU LECTURA (la Aula Universității Transilvania Brașov)

296 / 313

PARTICIPĂM LA ZIUA POLIȚIEI ROMÂNE

ÎN VIZITĂ LA FERMA DE VĂCUȚE ȘI LA CRESCĂTORIA DE CAI (HĂRMAN)

297 / 313

ÎN VIZITĂ LA BANCA NAȚIONALĂ – filiala Brașov

ÎN VIZITĂ LA PRODLACTA

NATURA, O ȘCOALĂ PENTRU TOȚI COPIII – DRUMEȚIE LA NOUA

298 / 313

DESCOPERIM TAINELE UNIVERSULUI LA PLANETARIUL MOBIL

VOLUNTARIAT – BANCA DE ALIMENTE (în colaborare cu CRUCEA ROȘIE Bv)

RĂSPLATA MUNCII NOASTRE

ACUM, privim cu SPERANȚĂ și ÎNCREDERE spre clasa a V-a, spre VIITOR !

299 / 313

În toamna anului 2016, am început clasa I cu gânduri bune și cu zâmbetul pe buze – era un nou an școlar alături de draga noastră învățătoare, doamna VALERIA OANCEA! Am reușit să depășim obstacolele anilor școlari care au urmat, la finalul clasei a IV-a devenind elevi veseli, creativi, cu dragoste și interes pentru școală și viață!

SUCCES ÎN CLASA a V-a, DRAGII MEI ELEVI! Cu prețuire, Doamna voastră învățătoare

300 / 313

Să fi fost …frumos

Unele dintre întâlnirile noastre erau de obicei ,, sobre/fără entuziasme” , dar nu de prisos. Şi sper că nu numai scaunele din faţa mea să fi fost receptive la lecţiile noastre, chiar dacă eu nu ştiam să le aşez… Urare, Teodora Bota:

,, Să vă fie ...liceul suplu ca pe râuri unda, să nu fie bolovan peste suflete secunda, nori să fie doar de ploaie peste câmpuri, jos la vale, niciodată să-ntretaie raza fragedă de soare, fie aerul curat, plin de păsări liniştite, niciodată sfâşiat de lungi fumuri stalactite...” poezie de Nichita Stănescu Să vă amintiţi că a fost...frumos!

301 / 313

PROMOȚIA 2020 CLASA a VIII-a A Diriginte, prof. Bumbea Dana

,,Astăzi este o zi specială, o zi încărcată de emoții și amintiri. Îmi este greu să mă hotărăsc asupra căror amintiri să mă opresc, pe care dintre ele să le chem să le dau viață . Mi -aș dori să retrăim clipele acelea minunate când am pășit pragul școlii împreună. Unii temători, alții încrezători dornici să se afirme.. dar toți nerăbdători și dornici să dezlegați tainele matematicii... Unii dintre voi m-ați convins deja că sunteți deosebit de capabili, că aveți personalități puternice, frumos conturate, alții nu mi-ați dat ocazia să vă cunosc suficient. Faptul că poate nici noi profesorii, dar nici voi elevii n-am valorificat îndeajuns timpul petrecut împreună și nu ne-am bucurat suficient unii de alții. Noi profesorii preocupați să ne predăm materia, să cucerim trofee, să vă pregătim pentru concursuri, să numărăm absențe, iar unii dintre voi pe de altă parte preocupați cu studiul, cu proiectele, cu jocurile pe calculator, să trăiți mici aventuri, peripeții , alții prea reținuți, introvertiți, nepermițând celor din jur să i descopere. Sper că peste ani, pentru fiecare dintre voi, elevi, profesori, părinți ,iar aici și includem și școala cu spațiile ei, amintirile dragi vă vor umple de plăcere sau de nostalgie vizavi de școala care pe unii i-a stresat dar cu siguranță v-a format ca oameni. Anii s-au scurs, cu eșecuri, cu reușite, dar v-au transformat în persoanele minunate care sunteți astăzi. Școala este frumoasă, deși vi s a apărut grea ca o piatră de moară. Acest paralelipiped supradimensionat este doar o treaptă din cele trei pe care sper să pășiți (liceul și facultatea), în devenireavoastră profesională, și îndrăznesc să sper, umană.

Examenele au trecut, dar acestea nu măsoară ceea ce vă face unici și speciali Notele pe care le-ați luat vă vor spune ceva, dar nu vă vor spune totul.

302 / 313

Aceste examene nu vă definesc .Există multe feluri de a fi deștept. Nu există niciun examen care să testeze toate lucrurile minunate care vă definesc . Tot ce vreau de la voi este să fiți cea mai bună variantă a voastră și să nu renunțați niciodată -sunteți pregătiți să reușiți. Eu cred în voi! A fost o plăcere și o onoare să vă fiu dirigintă. Sunt mândră de voi, copii frumoși și vă voi păstra într-un colțișor al sufletului meu! Și acum, la începutul unui nou drum în viață, vă doresc multă sănătate, putere de muncă și indiferent de înălțarea voastră în zborul vieții, străduiți -vă să rămâneți mereu oameni! Și, pentru că ne despărțim în împrejurări speciale vă îmbrățișez cu gândul și cu toată inima . Zbor lin și mult succes în viață ! ”

ARC PESTE TIMP Cum eram ...

303 / 313

Apoi când ne-am făcut mai mari un pic...

304 / 313

Am mai crescut un pic...și am ajuns în clasa a VII-a -festivitatea de deschidere a anului școlar

305 / 313

...apoi la final de an școlar...după festivitatea de premiere

... și apoi la final de drum...ultima oprire...clasa a VIII-a

306 / 313

Mereu frumoși...Mereu puși pe șotii...

.... La revedere, șccoală dragă!

307 / 313

Clasa a VIII-a B PROMOȚIA 2020 ARC PESTE TIMP

308 / 313

309 / 313

În loc de rămas bun…

Diriginte, Prof. Fulop Monika

310 / 313

Final de drum, 8 C! Bun venit, clasaa IX-a! Se spune că orice început e mai greu. În entuziasmul momentului, nu am simțit vreo prea mare greutate, poate doar nerăbdarea de a ne cunoaște reciproc. În patru ani de zile am ajuns să ne știm destul de bine, cu bune și rele, calități și defecte. Inerente oricărei ființe umane. Dar nu pe asta ar trebui să vă axați, ci pe ceea ce faceți cu ele, atât calități cât și defecte. Mai important decât să te cramponezi de ceva ce nu îți place la propria persoană mi se pare să reușești să te desprinzi, să ieși în afara ta, să încerci să folosești constructive acel ceva aparent negativ sau inutil. Dacă încerci, poți avea surpriza că vei reuși!

311 / 313

Cât despre despărțire, aici intervine cu adevărat greutatea, căci nerăbdarea de a pleca spre noi zări de la începutul clasei a VIII-a este înlocuită treptat de sentimental insidios că există prea puține momente de care te mai poți bucura împreună cu colegii și prietenii tăi de 4 ani! Din fericire, mai puternică decât orice, este dorința continuă de ceva nou, cea care vă mână spre alte descoperiri, noi colegi și prieteni, noi lucruri de aflat, prostioare de făcut, momente de trăit! Alegeți înțelept, măcar cu instinctul, dacă nu încă înțelepciunea de la 14 ani, punându-vă mereu întrebarea dacă peste 5 ani vă veți uita în urmă cu regret față de hotărârile luate. Bucurați-vă de clipele petrecute oriunde, profitați de ele, și mai ales, bucurați-vă de oamenii de lângă voi! Sper că v-am dat aripi, împreună cu colegii mei, pentru a vă găsi calea spre ceea ce vă doriți în viață, iar dacă ea nu e clară din primul moment nu disperați, mergeți înainte, clipa în care aceasta se va revela nu e departe! Aveți încredere în voi și în ceea ce puteți face și veți reuși în tot ce vă propuneți!

Diriginte, Prof. Deleanu Luminița

312 / 313

313 / 313