Bi027

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări

Mai nr. 27/2016

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Viitorii polițiști de Imigrări învață acum de pe un nou curs universitar pagina a 9-a

Sumar/Summary Migrația este un factor de schimburi umane şi economice

3

135 de ani de atestare documentară

5

„Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii” - un program prin care ”toate categoriile de străini au beneficiat de asistență și servicii specializate” 6 Școala Altfel

8

„Instituția Azilului în România” un nou curs universitar pentru studenții Academiei de Poliție

9

Căsătoria – instituţie sacră sau bilet de liberă trecere spre occident

10

„Avem aici tot ceea ce ne dorim şi un viitor bun”

12

74 de persoane au ales să părăsească România în cadrul Programului de repatriere voluntară

14

Prezență activă a polițiștilor de Imigrări în misiuni Internaționale

15

Peste 150 de candidați au dorit să devină polițiști I.G.I.

16

REDACŢIA

Responsabilitatea

DIRECTOR ONORIFIC

pe ntru

Chestor principal de poliţie Viorel VASILE REDACTOR ŞEF

articolelor

revine

în

exclusivitate autorilor.

A ce șt i a

Cms. șef Lucia TOCACI

drepturile

COLECTIV DE REDACŢIE : insp. pr. Ermina MIHAI, scms. Andreea PANTEA (corectură), cms. șef Lucia TOCACI (tehnoredactare).

pentru

Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro

re dacț ie

I.S.S.N.- L 2344-5297

conținutul

p ăs t re az ă de

autor

articolele

publicate. Comitetul de p ri me șt e

propuneri

de

contribuții la Revista ”Migrația și Azilul”.

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

Editorial Migrația este un factor de schimburi umane şi economice Migraţia este un fenomen inevitabil al lumii și nu trebuie privit ca o amenințare, ci ca pe un fenomen care, bine gestionat, poate juca un rol important în dezvoltarea unui stat din punct de vedere economic, cultural și social. Deşi fluxuri migratorii importante întâlnim într-un număr relativ moderat de state ale lumii, nici o ţară nu se află în afara fluxurilor migratorii internaţionale, acestea având fie calitatea de țară de origine, de tranzit sau de destinaţie, sau, în unele cazuri, toate simultan.

Pentru spaţiul european, circulaţia persoanelor şi, respectiv, a forţei de muncă prezintă o importanţă deosebită. Lărgirea UE în valuri succesive, îmbătrânirea demografică a populaţiei ţărilor vest-europene într-un ritm accelerat şi motivele economice reprezintă principalele stimulente pentru intensificarea circulaţiei persoanelor şi a forţei de muncă. Din punct de vedere al imigraţiei, în decursul istoriei, România a fost şi este traversată de segmente din rutele cunoscute pe teritoriul european - sud-nord şi est-vest.

Având în vedere aşezarea geografică a ţării, România se află la confluenţa rutelor de migraţie care au ca punct de pornire zona de sud a globului (ţările de pe continentul african), dar şi ţările din Asia şi Asia de sud-est. Totuşi, fluxurile migratorii care afectează teritoriul țării noastre au ca punct de pornire zone diferite pentru imigraţia legală şi cea ilegală.

Din analiza noastră se poate concluziona că fluxurile de imigraţie legală provin din ţări cu care România a dezvoltat şi continuă să dezvolte relaţii de Inspector general cooperare şi care generează imigrații cu consecvenţă către țara noastră, inChestor principal de poliţie diferent de modificările aduse regimului de călătorie aplicabil. În acest conViorel VASILE text se poate preciza că, începând din anul 2005, cetățeni proveniți din ţări precum Moldova, China sau Turcia au reprezentat ponderea cea mai mare a străinilor care au ales să îşi stabilească reşedinţa temporară sau permanentă pe teritoriul României.

Intensitatea fluxurilor de imigraţie legală a fost influenţată, de-a lungul timpului, de factori economici şi sociali atât din ţara de origine cât şi din România. Astfel, în perioada anilor ’90, ţara noastră reprezenta o piaţă atractivă şi străinii se bucurau de anumite facilităţi în ceea ce priveşte intrarea, şederea sau derularea de activităţi comerciale. Acest fapt a făcut ca în acea perioadă să îşi stabilească reşedinţa un număr foarte mare de străini, mai ales în scopul desfăşurării de activităţi comerciale și economice.

Cât privește imigrația ilegală, Europa se confruntă cu o schimbare continuă a rutelor, ceea ce presupune acțiuni concrete în toate domneniile, de la gestionarea managementului integrat al frontierelor externe până la stabilirea unui sistem european comun, solid și de încredere privind azilul.

Migrația și azilul nu pot fi gestionate independent de realitățile la nivel european, fiind influențate, în mod direct, de dezvoltarea rețelelor de crimă organizată sau a celor de trafic de ființe umane, respectiv de demersurile de prevenire și combatere a terorismului și de nevoia de asigurare a protecției și promovării drepturilor fundamentale în același timp cu garantarea securității interne a UE. O caracteristică a fenomenului imigraţiei ilegale pe teritoriul României o constituie bipolaritatea acestuia. Astfel, pe de o parte, se poate vorbi de imigraţia ilegală a străinilor care provin, în cea mai mare parte, din ţările care reprezintă ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte imigraţia legală (Moldova, Turcia, China). Această categorie este caracterizată de o oarecare continuitate şi de modalităţi de imigrare ilegală „convenţionale”, reprezentate de depăşirea termenului de şedere conferit prin viza de intrare sau permisul de şedere. De cealaltă parte, putem vorbi de fluxuri de imigraţie ilegală temporară cauzate de evenimente socio-economice din ţările de origine şi care au reprezentat „valuri noi” pentru fiecare perioadă în parte.

4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial În anii ’90 se pot menţiona fluxurile de imigraţie ilegală ale străinilor din Asia de Sud, în special Bangladesh şi Pakistan, care foloseau, pentru a ajunge în ţările din vestul Europei, ruta prin Rusia, Moldova sau Ucraina, România cu continuare către Ungaria. La începutul anilor 2000, din cauza conflictului din Irak, îşi face simţită prezenţa imigraţia ilegală a cetăţenilor din acest stat care se deplasau pe ruta Turcia-Bulgaria-România şi mai departe către statele vest europene.

O situaţie deosebită a fost înregistrată începând cu a doua jumătate a anului 2011, în contextul primăverii arabe şi al mişcărilor sociale din statele din nordul Africii. Astfel, în această perioadă, se poate vorbi de un aflux masiv al străinilor din Algeria, Maroc şi Tunisia (mai ales în perioada 2011-2012) şi Siria (începând cu a doua jumătate a anului 2012), care au imigrat ilegal şi au solicitat protecţia statului român. În acest context internațional, I.G.I. are ca prioritate combaterea imigrației ilegale spre statele vestice, măsuri stricte cu privire la legalitatea şederii, combaterea traficului de persoane, o procedură de azil mai „strânsă” de termene, toate menite să combată riscurile generate de imigraţie.

Chiar dacă la acest moment România nu se confruntă cu un aflux de migrație ilegală precum celelalte state din regiune, Inspectoratul General pentru Imigrări a căutat să răspundă cerinţelor europene de combatere a fenomenului migrator ilegal spre Uniunea Europeană întărind astfel structurile de migrație și azil. Permanent a existat o preocupare pentru modificarea legislației naționale și armonizarea acesteia cu directivele europene. Sistemele de siguranţă şi securitate publică, la nivel national, au început să performeze un sistem integrat de control, bazat pe interacţiune şi cooperare la toate nivelurile, menit a ţine sub supraveghere permanentă fluxurile migratorii ilegale.

Pe plan național am dezvoltat un sistem de azil care acordă un nivel corespunzător de asistență celor care solicită o formă de protecție internațională și beneficiarilor acesteia, conform standardelor internaționale. De asemenea, depunem eforturi considerabile pentru a ne alătura demersului european de gestionare a fluxurilor de migrație ilegală aflate pe teritoriul altor state membre. În urma Reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, din perioada 17-18 martie a.c., șefii de state și guverne au adoptat o serie de acțiuni și măsuri suplimentare în sprijinul Greciei. Ca urmare a angajamentelor asumate de România, Inspectoratul General pentru Imigrări participă la acțiunile comune de gestionare a crizei imigranților din Grecia cu experți pe linie de procedură de azil. Trebuie cunoscut și faptul că experiența și expertiza polițiștilor de la Imigrări este apreciată pozitiv de către partenerii internaționali, fapt ce reafirmă participarea lor în misiuni BESA sau Frontex.

Totuşi, imigraţia nu înseamnă numai crearea de sisteme de siguranţă, de protejare autohtonă, de combatere a unor fluxuri migratorii ilegale. Imigraţia nu înseamnă numai criminalitate importată, trafic de produse, bunuri sau persoane în mod ilegal. Acest fenomen reprezintă un factor important al evoluției societății românești ca urmare a beneficiilor aduse printre care enumăr: asigurarea necesarului de forță de muncă, facilitarea transferului de cunoaștere și tehnologie, facilitarea integrării și a dialogului inter-cultural.

Migrația reprezintă o şansă, pentru că este un factor de schimburi umane şi economice şi, de asemenea, permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile. Stă în puterile noastre să dezvoltăm și să consolidăm imaginea pozitivă prin care am câștigat respectul și încrederea celorlalți plecând de la fundamente solide, principii corecte, oameni bine pregătiți, dornici să se implice.

Profesionalismul polițiștilor de Imigrări și deschiderea spre cooperare și colaborare, manifestată permanent în raporturile cu parteneri interni și externi, au adus un aport esențial la obținerea performanțelor instituționale și la crearea unei imagini demne de o instituție cu vocație europeană.

5

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

135 de ani de atestare documentară Anul acesta, la 7 aprilie, Inspectoratul General pentru Imigrări a sărbătorit 135 de ani de la atestarea documentară a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România „Legea asupra străinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881.

Momentul aniversar a fost evocat, într-un cadru festiv, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne. Cu acest prilej, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, domnul Tiberiu Trifan, a transmis din partea ministrului afacerilor interne, domnul Petre Tobă, un mesaj de felicitare poliţiştilor de la Imigrări.

Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, chestor principal de poliție Viorel Vasile, a mulţumit poliţiştilor pentru profesionalismul, onoarea şi dăruirea de care dau dovadă în îndeplinirea sarcinilor desfăşurate atât în ţară cât şi peste hotare, cerându-le totodată să continue cu aceleaşi principii şi valori pentru a răspunde cerinţelor şi provocărilor actuale în aceste vremuri complexe.

Conform tradiției, a fost acordat şi titluri onorifice de „Poliţist al Anului” unui ofițer care s-a remarcat în activităţile desfăşurate în cadrul misiunilor internaţionale şi, respectiv „Structura Anului” - Serviciului Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti, pentru rezultatele obţinute pe linia combaterii şederii ilegale a străinilor. De asemenea, au fost recompensaţi cu diplome de excelenţă şi plachete foşti şefi ai stucturilor de azil şi migraţie pentru contribuţia adusă la dezvoltarea instituţională.

X X X La sfârşitul primului trimestru al anului 2016, din totalul de 109814 cetățeni străini, aflaţi pe teritoriul României, 64493 provin din state terţe (cei mai mulţi provin din Moldova – 10658 , Turcia – 9039 şi China – 7607 ) şi 45321 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană ( Italia - 12962, Germania - 5492, Franţa – 4981). În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea cetățenilor străini se concentrează în mediul urban, indiferent de ţara/ zona de provenienţă sau durata şederii. Astfel, Municipiul Bucureşti a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceștia locuiesc şi în judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Constanţa.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE), angajare în muncă sau stabilirea permanentă a domiciliului pe teritoriul ţării noastre.

Dat fiind contextul internaţional, activitatea de prevenire şi combatere a şederii ilegale a cetăţenilor străini a fost intensificată, în această perioadă, astfel că un număr de 676 persoane au fost depistate în situaţii ilegale. Pentru 149 de cetăţeni străini au fost dispuse măsuri de părăsire a teritoriului ţării noastre, iar 83 au fost îndepărtaţi sub escortă. De asemenea, în perioada de referință, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru un număr de 229 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internațională. Cei mai mulți provin din Siria, Irak, Pakistan şi Somalia. Având în vedere angajamentele asumate de România la nivel european, în conformitate cu deciziile Uniunii Europene de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale, primii 15 refugiaţi aflaţi pe teritoriul Greciei au fost transferaţi în România. Tot în acest context de solidaritate şi sprijin la efortul european de gestionare a fluxurilor de migranţi, 10 ofiţeri experţi în domeniul procedurilor de azil vor participa la acţiunile comune pentru gestionarea crizei migranţilor din Grecia. Patru deja au început misiunea în insula Lesbos.

Ermina MIHAI

6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

„Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii” - un program prin care ”toate categoriile de străini au beneficiat de asistență și servicii specializate” La Hotel Ramada Majestic din București a avut loc, miercuri, 25 mai 2016, conferința de închidere a Programului General “Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii” (2007-2013) și deschiderea Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.

Organizat sub egida Direcției Fonduri Nerambursabile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de Autoritate Responsabilă, și a Inspectoratului General pentru Imigrări evenimentul a găzduit în jur de 120 invitaţi din rândul înalţilor funcţionari, secretari de stat și alți reprezentanți din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice, Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, organizaţii non-guvernamentale care desfăşoară activităţi cu incidenţă în domeniul fondurilor europene nerambursabile. În cadrul conferinței au fost prezentate realizările PG SOLID 2007-2013, lecțiile învățate, precum și cele mai bune practici rezultate în urma implementării proiectelor finanţate prin Fondul European de Returnare, Fondul European pentru Refugiaţi, Fondul pentru Frontierele Externe şi Fondul European pentru Integrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe. În cadrul Comitetului de Monitorizare FAMI-FSI a fost analizat stadiul implementării proiectelor finanțate din fondurile alocate domeniului Afaceri interne, 2014-2020 (Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare - Fondul pentru Securitate Internă). ”Începând cu anul 2008, a declarat cu acest prilej inspectorul general al I.G.I., chestor principal de poliție Viorel Vasile, România a gestionat alocaţii financiare aferente Programului general «Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii», înregistrându-se progrese din punct de vedere al rezultatelor obținute. În acest context, consider că atât nevoile grupurilor țintă vizate de Fondurile europene, cât și nevoile de ordin instituțional în acest domeniu au fost acoperite în mod corespunzător. În mod deosebit, doresc să menționez că în cadrul proiectelor finanțate prin Programele Anuale aferente Programului General, au beneficiat de asistență și servicii specializate toate categoriile de străini care se află pe teritoriul României: solicitanți de azil, străini cu o formă de protecție și străini aflați în custodie publică. În plus, au fost îmbunătățite condițiile de cazare în mai multe centre de cazare ale I.G.I., prin lucrări de reabilitare/modernizare și dotări specifice”.

Tot cu sprijinul fondurilor alocate prin Programul general „Solidaritatea şi managementul fluxurilor migratorii“, România și-a îndeplinit îndatoririle ce i-au revenit ca stat de relocare. Astfel, în perioada 2010-2014, 40 de refugiați birmani și 40 de refu-

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente giați irakieni au fost selectați în vederea relocării și transferați în țara noastră, aceștia beneficiind de asistență specifică pentru integrarea în societatea românească.

De asemenea, sunt de menționat și rezultatele obținute în alte proiecte importante, precum cele privind repatrierea voluntară asistată și reintegrarea, implementarea și monitorizarea operațiunilor de returnare forțată, îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților competente în domeniile azilului, integrării și returnării, crearea unui centru cultural multifuncțional la București, funcționarea unui centru de documentare în domeniul integrării sociale a imigranților ș.a.

La conferința de închidere a Programului General “Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii”(2007-2013) și deschiderea Cadrului financiar multianual, domeniul Afaceri interne, 2014-2020, FAMI-FSI au mai participat doi reprezentanţi ai Comisiei Europene care au vorbit despre colaborarea dintre Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile dedicate segmentului afaceri interne.

Material realizat cu sprijinul Serviciului Implementare Programe

7

8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Educație

Școala Altfel Zeci de elevi însoţiţi de cadre didactice au vizitat Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Timişoara, Galaţi, Giurgiu, Șomcuta Mare şi Rădăuţi în cadrul programul educaţional "Şcoala Altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun!", iniţiat de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Copiii au vizionat filme tematice, au vizitat spațiile de cazare dar și cele destinate activităților educative și recreative ale persoanelor care solicită o formă de protecție în România, au purtat discuții cu aceștia și au ascultat poveștile lor de viață.

Specialiștii noștri i-au informat cu privire la activităţile desfăşurate în centre pe linie de azil şi importanţa programului de integrare în procesul de adaptare al refugiaţilor în societatea românească. În cadrul programului educațional, polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări au mers în liceele din Bucureşti unde au susținut lecții deschise având ca temă rolul I.G.I. în gestionarea fenomenul migraţionist.

Ce înseamnă să fii polițist de Imigrări, cum trebuie să ne purtăm cu persoanele aparținând altor culturi, rase sau religii... sunt doar câteva dintre „lecțiile” predate elevilor Colegiului Național Vasile Alecsandri, în cadrul Programului „Școala altfel”, desfășurat la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Galați.

Galerie foto: pagina 18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Educație

„Instituția Azilului în România” un nou curs universitar pentru studenții Academiei de Poliție

Inspectorul general al I.G.I., chestor principal de poliție Viorel Vasile, a oferit studenților de la arma „Imigrări” din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, un nou suport de curs universitar intitulat „Instituția Azilului în România“.

Lansarea din data de 24 mai a.c., a fost de bun augur, fiind de multă vreme așteptată de viitorii polițiști de Imigrări. Aceștia nu au întârziat cu aprecierile, profitând de momentul inedit pentru a pune o serie de întrebări șefului Inspectoratului. „Având în vedere deficitul de personal, sunteți foarte așteptați în rândurile instituției noastre” le-a transmis inspectorul general odată cu îndemnul să „beneficieze de specialiștii din I.G.I. și de programe analitice mult mai elaborate”.

Manualul reflectă problematica azilului, atât la nivel european cât și internațional, precum și modul în care politicile europene în domeniu au fost transpuse în legislația națională. Volumul, structurat în zece capitole, este în măsură să contribuie la îmbunătățirea aspectelor procedurale pe întreg parcursul procesului de acordare a unei forme de protecție internațională și integrare socială a străinilor.

Totodată, lucrarea reprezintă un important demers teoretic în domeniul imigrației, dar și unul practic, prin expunerea unei cazuistici complexe, fiind recomandat atât studenților cât și cadrelor universitare. Cursul este editat la tipografia M.A.I și a fost distribuit gratuit studenților.

Tot cu acest prilej, inspectorul general al I.G.I. a purtat discuții cu rectorul și cu cadrele universitare ale Academiei de Poliție referitoare la dezvoltarea curriculei școlare, stagiului de practică al studenților, cât și despre necesitatea de a beneficia de cea mai bună bază didactică. (Lucia TOCACI)

9

Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate

Căsătoria – instituţie sacră sau bilet de liberă trecere spre occident Căsătoria de conveniență reprezintă, conform definiței dată de lege „căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României”. La nivel național, în primele cinci luni ale acestui an, au fost înregistrate 23 de astfel de mariaje. București, Mehedinți, Prahova, Vrancea, Timiș, Bacău au dominat în topul localităților, unde străinii au încercat, prin modalitați nelegale, obținerea unor drepturi ca membru de familie al unui cetățean român. De asemenea, polițiștii de Imigrări din întreaga țară au depistat, în anul 2015, 50 de căsătorii de conveniență.

Bărbații străini recurg cel mai adesea la astfel de fapte, iar ca cetățenii, aceștia provin din Nigeria, Egipt, Bangladesh, Turcia, Sudan, Republica Dominicană, Pakistan, Iordania, Maroc, Liban, Ghana, Camerun, Tunisia, Ucraina, Republica Moldova şi Albania.

Atunci când face vorbire despre căsătorie, Cartea Sfântă o priveşte ca un transfer de proprietate al femeii de la tată către soţ. Religia iudaică definea căsătoria ca „o treabă de familie”, neexistând ceremonii religioase cu ocazia căsătoriei, nici chiar prezenţa unui preot sau rabin nefiind necesară. În Creştinism, căsătoria s-a întemeiat pe învăţăturile lui Isus şi ale apostolului Pavel, multe culte creştine considerând căsătoria o instituţie sacră sau un legământ sacru.

Vorbind despre căsătorie, Tertulian şi Ignatie al Antiohiei afirmă că adepții creştinismului ar trebui să se unească cu aprobarea Episcopului sau binecuvântarea clericilor. Este bine ştiut că de-a lungul istoriei căsătoriile se aranjau, unele dintre ele chiar din momentul naşterii. Aceste promisiuni aveau rolul de a încheia tratate între diferite familii regale, nobili sau moştenitori de feude. Chiar dacă la momentul respectiv Biserica se opunea acestor practici, totuşi ele au continuat sub diferite forme.

Cu cât influenţa Bisericii a devenit mai puternică şi creştinismul s-a răspândit tot mai mult, începând cu perioada romană şi continuând cu Evul Mediu, a început să îşi facă simţită prezenţa ideea atragerii libere a partenerului de căsătorie, pentru ca abia în secolul al XII- lea, Papa Alexandru al III-lea să decreteze faptul că „ceea ce formează o căsătorie este acordul reciproc, liber exprimat de către soţi şi nu decizia părinţilor sau tutorilor lor.

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte căsătoria ca fiind „uniunea legală liber consimţită între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii sau o convenţie încheiată printr-un act de stare civilă între un bărbat şi o femeie care şi-au luat obligaţia să întemeieze o familie”. Wikipedia defineşte căsătoria ca fiind „o uniune legalizată prin care două persoane sau mai mult de doi parteneri (în ţările care recunosc poligamia) s-au decis să întemeieze o familie, să folosească şi să-şi împartă veniturile şi bunurile materiale în comun”. Codul Civil român defineşte în art.259 căsătoria ca fiind „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii”.

O simplă analiză a celor prezentate mai sus scoate în evidenţă faptul că în mod normal oamenii ar trebui să se căsătorească în primul rând din motive emoţionale şi spirituale, pe baza liberului consimţământ. Cu toate acestea, nu putem ignora căsătoriile aranjate, practici pe care le întâlnim de-a lungul istoriei în toate orânduirile şi clasele sociale şi pâna în prezent, sau căsătoriile de convenienţă. Practica convenienţei în relaţiile matrimoniale a căpătat o noua conotaţie, fiind folosită și ca o metodă de a obţine ,,biletul de liberă trecere” sau documentele de călătorie necesare pentru a putea ajunge în Europa de vest.

Page 11

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate Dacă înainte de 1989 sau până la 1 ianuarie 2007, această practică era folosită de cetăţenii români pentru a putea ajunge în Occident, după 1 ianuarie 2007, data de la care cetaţenii români s-au bucurat de dreptul la liberă circulaţie, practica căsătoriilor de convenienţă a început să fie din ce în ce mai folosită de către cetăţenii străini, proveniţi din state cu potenţial migrator ridicat, care intenţionează să ajungă în state vest europene. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, în prezent, ca urmare a măsurilor din ce în ce mai drastice de control al imigranţilor pe teritoriul statelor membre, impuse de numeroasele atacuri teroriste din ultima perioadă, numărul străinilor care încearcă să folosească această metodă a căsătoriei de convenienţă pentru a procura documente legale pe baza cărora să poată călători şi rămâne în statele vest-europene, este din ce în ce mai mare cu tendinţa clară de creştere.

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale centrale şi teritoriale, este instituţia specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne căreia îi revine rolul esenţial în contracararea acestor încercări, depistarea şi demontarea acestor căsătorii sau filiere care încearcă să se contureze. Însă, pentru ca acest lucru să se întample, este nevoie de profesionalism, dăruire, intuiţie, fler şi un mare efort din partea ofiţerilor de Imigrări care vin în contact direct cu străinii care solicită reglementarea dreptului de şedere în baza căsătoriei cu un cetăţean român. Foarte importantă este, de asemenea, pregătirea psihologică a lucrătorilor în depistarea comportamentului simulat şi a minciunii.

De asemenea, atrag atenţia asupra importanţei depistării acestor situaţii mai ales în contextul actual în care membri sau membri simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste încearcă să folosească orice metode pentru a ajunge pe teritoriul unor state cosiderate ţinte. Faptul că numărul acestor încercări de a încheia căsătorii de convenienţă cu scopul de a ajunge în state din Europa de Vest este în creştere o demonstrează numărul acestor cazuri depistate la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări. Apreciind profesionalismul tuturor lucrătorilor din cadrul I.G.I, la modul general, aş dori în special să scot în evidenţă profesionalismul lucrătorilor din cadrul Serviciului pentru Imigrări Arad, care prin dăruire şi efort susținut, în anul 2015 au reuşit să depisteze zece situaţii în care anumiţi cetăţeni străini au încheiat căsătorii de convenienţă doar în scopul de a obţine permisul de şedere în calitate de membru de familie al unui cetăţean român sperând ca astfel să poată ajunge în statele europene dezvoltate.

Dintre acestea: - în şase cazuri, este vorba despre străinii care se aflau la prima prelungire a dreptului de şedere, iar ca urmare a depistarii căsătoriei de convenienţă cererile lor au fost respinse, străinii fiind obligaţi să părăsească România; - în celelalte patru cazuri, ca urmare a verificărilor efectuate şi a informaţiilor obţinute, s-a descoperit că străinii care aveau un drept de şedere pe teritoriul României, au obţinut acest drept încheind căsătorii de convenienţă. Acestora le-a fost revocat acest drept şi li s-au anulat documentele. De reţinut că fiecare caz este unic în felul său, având particularităţi diferite, ceea ce face şi mai dificilă misiunea poliţiştilor din cadrul Serviciului pentru Imigrări Arad, însă în egală măsura amplifică mulţumirea sufletească şi profesională, de a descoperi un nou caz şi un nou „ modus operandi”.

Poate cel mai important lucru, atunci când un străin solicită prelungirea dreptului de şedere, în scop de reîntregire a familiei, este faptul că ofiţerul de interviu preia cazul încercând să fie imparţial, să nu aibă nicio părere, să nu aibă prejudecăţi şi să vadă dincolo de aparenţe. Nu de puţine ori au existat suspiciuni cu privire la existenţa unei căsătorii de convenienţă, însă la final s-a dovedit că este o căsătorie autentică. De cealaltă parte, sunt cazuri în care cei doi soţi „pozează” în familia ideală, în cuplul care alege să ducă relaţia la un alt nivel, devenind soţi, însă în urma verificărilor şi a interviului, adevărul iese la iveală şi străinului i se refuză prelungirea dreptului de şedere.

De la străini care locuiesc împreună cu „soţia”, copiii acesteia şi concubinul, până la străini care se căsătoresc cu persoane care practică prostituţia, de la străini care nu şi-au cunoscut soţul sau soţia înaintea căsătoriei, până la străini care sunt foarte buni prieteni cu soţia, aceasta căsătorindu-se „doar că să ajute străinul să obţină acte”, poliţiştii din cadrul Serviciului pentru Imigrări Arad tratează de fiecare dată situaţia cu prudenţă şi profesionalism, încercând să afle cât mai multe lucruri care pot clarifica situaţia, păstrând în acelaşi timp limita de discreţie firească. De reţinut este faptul că nu de puţine ori, străinii vin „învăţaţi”, ştiu cam ce urmează să fie întrebaţi, ceea ce relevă faptul că există persoane sau probabil reţele care au ca obiect aranjarea căsătoriilor de convenienţă. Printre aceste persoane s-ar putea afla avocaţi, traducători autorizaţi sau chiar străini care au deja un drept de şedere obţinut în acest scop, deşi cu ocazia interviului străinul şi soţul/soția îşi asumă obligaţia de a nu dezvălui cele discutate. Acest lucru face să nu existe un tipar standard de abordare, întrebările din cadrul interviului dar şi verificările efectuate fiind de fiecare dată altele.

Ca urmare a depistării a 10 cazuri de căsătorie de convenienţă, în anul 2015, la nivelul judeţului Arad, situaţia a evoluat în sensul că dacă înainte străinii intrau în România în baza unei vize de vizită sau a unei vize Schengen, la începutul anului 2016 numeroşi străini au solicitat vize de reîntregire a familiei, fiind căsătoriţi cu cetăţeni români, iar oficierea căsătoriilor s-a făcut în străinătate, în ţara de origine a străinilor. Nici această strategie nu a dat rezultate, poliţiştii arădeni demonstrând intenţia de migraţie mascată a străinilor respectivi.

Mitică Purcaru

12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu

„Avem aici tot ceea ce ne dorim şi un viitor bun” Amisi Papy a venit în urmă cu doi ani din Congo. A luat-o de la zero deși la el în țară avea de toate, în afară de liniște și siguranță. Cu răbdare, cu multă muncă și sprijin din partea românilor și-a întemeiat în Maramureș o familie frumoasă, o casă, și-a făcut mulți prieteni și își dorește ca fiica lui să aibă „un viitor aici”.

Ce reprezintă România pentru dumneavoastră? Când şi cum aţi auzit de ţara noastră?

Despre România ştiam destul de multe înainte să ajung aici, mai ales din timpul lui Ceauşescu care era prieten bun cu preşedintele Mobutu, perioadă în care exista un schimb de studenţi între Congo şi România. Mulţi tineri din Congo veneau să învețe la Bucureşti şi prin intermediul lor aflam destul de multe despre România. Era oricum fascinant de tot ce auzeam.

Cât de dificil a fost să ajungeţi aici?

A fost foarte dificil întrucât drumul a fost lung, a durat peste o lună să ajungem aici. Am pornit din Congo şi am tranzitat mai multe ţări, apoi am intrat în România pe jos, printr-o pădure, împreună cu soţia şi fetiţa mea de 1 an şi zece luni.

Ce regretaţi cel mai mult din ce aţi lăsat în urmă în ţara dumneavoastră?

Acasă va fi întotdeauna Acasă! România este ţara care m-a primit şi m-a protejat. 30 de ani din viaţa mea pe care i-am petrecut în Congo nu se pot uita așa ușor. Sunt în continuare legat de tot ce s-a petercut acolo, de prieteni, de obiceiuri, de clima care este total diferită de cea de aici. După cei doi ani petrecuţi în România, am reuşit să mă adaptez la viaţa românilor cu tot ceea ce presupune: mâncare, obiceiuri, stil de viaţă. Trebuie să recunosc că, în continuare, clima pe care am avut-o în ţara din care provin, precum şi gustul mâncărurilor tradiţionale îmi lipsesc foarte mult. Inima mea a rămas acolo, însă am mers mai departe încrezător într-o viaţă mai bună. Am ales să las în urmă toate acestea pentru a-mi crește în liniște fetița, pentru a putea să ne plimbăm liniștiți pe stradă fără să simțim că suntem în permanent pericol, pentru a-mi clădi aici o situație pe care nimeni să nu și-o însușească sau să mi-o ia cu forța. Au fost și lucruri urâte petrecute acasă pe care nu vom putea să le uităm prea ușor.

Cum aţi reuşit să vă acomodaţi cu românii, cu limba română, dar mai ales cu tradiţiile româneşti?

N-a fost uşor deloc. Primul contact pot spune că a fost chiar greu. M-am simţit efectiv pierdut. Marele noroc a fost că sunt cunoscător al limbii franceze care, la fel ca limba română, provine din latină şi am reuşit să învăţ repede. Primele lecţii de limba română le-am avut cu lectorul din cadrul Centrului de Refugiaţi de la Şomcuta Mare, fiindu-mi de un real folos. În momentul în

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

Interviu care am primit protecţia statului român, lectorul era în vacanţă şi am fost nevoit să învăţ pe cont propriu. Cu ajutorul internetului am urmat 37 de lecţii de limba română de pe youtube, lecţii destinate românilor pentru învăţarea limbii franceze, pe care eu le-am folosit în sens invers, reuşind ca, după o lună de zile, să încep să vorbesc limba română.

Despre Maramureş doresc să vă spun că este o regiune foarte frumoasă, oamenii sunt prietenoşi şi chiar nu fac diferenţe de culoare. Aici mă refer strict la mine, la experienţele pe care le-am avut eu. Am lucrat timp de un an la o firmă în Baia Mare unde m-am integrat foarte bine şi foarte repede. Conducerea firmei ne-a făcut un cadou deosebit de util și frumos: o canapea superbă de piele. Desigur, de când ne aflăm aici ne-am făcut o mulţime de prieteni, majoritatea din Baia Mare, cu care ne petrecem timpul liber. De două luni locuim în comuna Fărcaşa și suntem convinși că ne vom face și aici prieteni. Împreună cu aceștia obișnuim să plecăm împreună la Şuior, la cota 1000, la lacul Nistru, la Cavnic şi în multe alte locuri frumoase de aici din Maramureş.

Au existat oameni care să vă ajute să vă integraţi mai uşor?

După ce am ajuns în România, eu şi soţia mea ne-am căsătorit la starea civilă şi avem naşi români, o familie din Baia Mare.

Am obţinut permis de conducere categoria B în anul 2015, cu scopul de-a ne lua un autoturism cu care să ne putem deplasa împreună cu familia, dar am constatat că pentru a întreţine acel autovehicul, banii nu ne erau suficienţi şi trebuia obligatoriu să fac ceva, eu fiind capul familiei, tatăl care trebuia să aduc bani în casă. Recunosc că am urmat exempul lui Felix (refugiat din Camerun, integrat în Maramureş) şi am decis să obţin şi celelalte categorii de permis C. şi E., apoi atestatul, după care, timp de aproape o jumătate de an, mi-am căutat de lucru în mai multe zone din ţară cum ar fi Cluj, Timişoara etc.

Prin internet, am găsit o firmă (cu sediul în comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş, având obiect de activitate transportul internaţional de mărfuri) unde, împreună cu o familie de prieteni din Baia Mare, m-am prezentat şi am depus o cerere de angajare, iar după trei săptămâni am fost chemat pentru un interviu la conducerea firmei. Mi s-a cerut o recomandare pe care am primit-o din partea Centrului de Refugiaţi din Şomcuta Mare, apoi s-au făcut actele, după care lichidarea de la fosta firmă şi am început munca în urmă cu trei luni, ca şofer începător.

După o lună de muncă la firmă, domnul primar al comunei, a decis să ne ofere o locuinţă ANL, unde locuim de două luni.

Avem un apartament cu două camere, nou, echipat cu tot ce este necesar. Într-o clipă am primit ceea ce nu am avut şi la ce am sperat mereu. Avem casă, salariu bun, am fost bine acceptaţi de cei din jur, fetiţa noastră merge la grădiniţă, avem spital şi magazine în apropiere, absolut tot ce ne trebuie, nu ne lipseşte nimic. Consider că fetiţa mea, Celestine are un viitor aici. Înțelegem că întreaga familie a parcurs cu bine procesul de integrare?

Soţia mea a lucrat cu mine în Baia Mare iar pe fetiță o lăsa la creşă. I-a plăcut mult şi s-a descurcat bine, însă pentru că ne-am mutat la Fărcaşa a trebuit să abandoneze acel serviciu și acuma își caută aici de lucru. Celestine, fetiţa noastră, merge cu bucurie la grădiniţă fără probleme, şi-a făcut prieteni cu care socializează şi a început să înveţe cuvinte în limba română.

Aveți motive să rămâneţi în România?

Doresc să rămânem pentru că este ţara care ne-a acceptat, ne protejeză, avem aici tot ceea ce ne dorim şi un viitor bun. După doi ani în care am avut răbdare acum totul merge bine. Îmi doresc foarte mult să obţin cetăţenia română.

De când locuiţi aici v-aţi schimbat obiceiurille sau religia?

Obiceiurile de acasă nu se uită, ele rămân în mine, dar trebuie să ne conformăm la obiceiurile de aici, respectând tot ce trebuie ca să fii respectat de către cetăţeni. Dacă suntem aici trebuie să mergem aşa cum merg românii. Am fost şi sunt creştin penticostal.

Cum vă vedeţi familia peste 10 ani?

Tot timpul mă văd foarte mare, cu o familie mare, stabilit aici. Îmi doresc să fiu un exemplu şi un model pentru alţii. Să rămân stabilit aici ca un cetăţean român, să fiu respectat, să fiu un român un pic de ciocolată. Faptul că sunt stabilit aici, experienţa pe care o am, logistica foarte dezvoltată a firmei în care lucrez îmi vor ajuta şi pe viitor. Şi peste 10 ani îmi doresc să fiu tot în Maramureş pentru că am umblat mult în România, prin Piteşti, Bucureşti, Cluj, Valea Oltului, Alba Iulia, Timişoara, Giurgiu, îmi place peste tot, dar cel mai mult în Maramureş pentru că e frumos, liniştit, iar oamenii sunt mult mai prietenoşi.

Mariana Mureşan Mirela Cocian

14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Internațional

74 de persoane au ales să părăsească România în cadrul Programului de repatriere voluntară

În primele cinci luni ale acestui an, 74 de persoane au ales să părăsească România în cadrul Programului de repatriere voluntară umanitară asistată derulat de Inspectoratul General pentru Imigrări în colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație. Dintre aceștia, 61 se aflau în şedere ilegală, cinci au renunţat la procedura de azil, trei au renunțat la o formă de protecție acordată anterior, iar cinci au primit decizii de respingere a cererii de azil. Cei mai mulţi provin din Maroc (22), Filipine (17), Sri Lanka (5), un procent de 64 % sunt bărbaţi și 36 % femei.

Programul reprezintă o alternativă la returnarea forțată şi se adresează străinilor a căror ședere este ilegală pe teritoriul României. De acest program mai pot beneficia și solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sau cei care nu au primit încă o decizie definitivă, dar aleg să se întoarcă acasă şi nu deţin mijloace financiare proprii.

Un astfel de caz este cel al unei femei, în vârstă de 37 de ani, din Filipine. Aceasta a intrat în ţara noastră cu o viză de lungă şedere în scop de muncă, însă după ce a născut un băieţel a dorit să se reîntoarcă în ţara de origine. Pentru că dreptul de şedere îi expirase de aproape cinci luni de zile şi nu deţinea mijloace financiare suficiente pentru călătorie, tânăra a cerut ajutorul poliţiştilor de Imigrări. După verificările necesare, poliţiştii au efectuat toate demersurile pentru a fi inclusă în programul de repatriere voluntară. De asemenea, prin sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație, aceasta a beneficiat de servicii de informare, consiliere şi sprijin material pentru reintegrare în țara de origine, în cuantum de 10.000 lei. Întrucât, persoana a optat pentru acest program, a decis în acord cu reprezentanţii O.I.M., locul şi momentul plecării, a be -neficiat de reducere la jumătate a perioadei de interdicţie iar în documentul de călătorie nu au fost aplicate menţiuni cu privire la îndepărtare.

Ermina MIHAI

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Internațional Prezență activă a polițiștilor de Imigrări în misiuni internaționale Solidaritatea, la nivel european, constituie un principiu de bază în activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.) care a participat, până în prezent, la cinci misiuni de sprijin operațional în alte state membre sub egida Biroului European de Sprijin pentru Azil și alte patru misiuni Frontex.

de screening. Tot sub egida Frontex un reprezentant I.G.I. se află în Ilalia în cadrul misiunii „TRITON 2016”, iar altul în Bulgaria în cadrul misiunii „FOA 2016”. Polițiștii transferați în statele membre sunt experți în amprentare, evaluarea interviurilor sau detectarea documentelor de călătorie falsificate.

Astfel, opt experți din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări își desfășoară activitatea, de mai multe săptămâni, Scopul principal al acestor operaţiuni comune vizează într-o misiune a Biroului European de Sprijin pentru Azil implementarea activităţilor operaţionale la frontiera externă a (B.E.S.A.), în Grecia. statelor membre ale UE în vederea controlului asupra fluxurilor de migraţie ilegală către teritorii ale UE şi a Misiunea polițiștilor constă în desfășurarea de activități combaterii criminalităţii/ infracţionalităţii transfrontaliere. specifice în domeniul azilului, respectiv identificarea străinilor aflați în hot-spot-ul din insula Lesbos-Grecia, Activitatea polițiștilor în misiunile internaționale reprezintă o propozabili pentru operațiunile de relocare, consilierea continuare a operațiunilor organizate de către agențiile acestora în materie de relocare internă și aplicarea europene în cadrul cărora Inspectoratul General pentru procedurilor de admisibilitate a cererilor de azil depuse în Imigrări participă în mod constant cu experți, Grecia. profesionalismul acestora fiind mereu apreciat atât de către agenții cât și din partea autorităților naționale.

Acțiunea se desfășoară ca urmare a implementării concluziilor Consiliului European din 17-18 martie 2016 Lucia TOCACI pentru accelerarea procesului de relocare internă intra-UE, Inspectoratul General pentru Imigrări oferindu-și în acest sens sprijinul prin participarea cu experți.

De asemenea, cinci polițiști participă, în această perioadă, la activități în cadrul Operaţiunii Comune „Poseidon SEA 2016”, coordonată de Agenţia Frontex în Grecia privind implementarea operațiunilor de returnare și a procedurilor

16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate În perioada imediat următoare, opt posturi vacante de personal contractual din cadrul centrelor d e c a z a r e admini str ate de I.G.I. vor fi încadrate din sursă externă.

Cele rămase neocupate vor fi scoase la concurs într-o etapă viitoare, după încadrarea în funcţii a celor admişi și o evaluare a necesității resurselor umane.

Peste 150 de candidați au dorit să devină polițiști de Imigrări

I n s p e c t o ra t u l G e n er a l pentru Imigrări a finalizat concursurile pentru ocuparea celor 30 de funcţii vacante de agenţi de poliţie din sursă externă şi reîncadrare în activitate, unde s-au înscris peste 150 de candidaţi. Dintre aceştia, 16 au promovat examenele şi au devenit poliţişti de Imigrări. Timp de 3 ani nu se pot muta de pe funcțiile ocupate iar în perioada următoare vor parcurge un curs de inițiere în carieră de minim 3 luni. În cursul zilei de 12 mai a.c., a avut loc ultima probă a concursului, cea a testului grilă, care a fost promovată de 16 dintre cei 40 de candidaţi rămaşi în concurs după examinarea psihologică, testarea la limba engleză şi evaluarea performanţelor sportive. Cea mai mare concurenţă a fost pentru ocuparea funcţiilor din cadrul structurii de Imigrări a Municipiului Bucureşti unde au fost opt candidaţi pe loc.

Pentru examenul scris au fost concepute de către comisiile de concurs, constituite la nivelul I.G.I., tematici şi bibliografii unice pentru funcţii similare. Subiectele au fost elaborate în condiţii de maximă confidenţialitate, în dimineaţa susţinerii probei scrise, la sediul Academiei de Poliţie ”A.I. Cuza”. Corectarea lucrărilor s-a realizat în faţa tuturor candidaţilor. Aceste concursuri au reprezentat o nouă etapă a Planului de Măsuri pentru reducerea deficitului de personal din structurile M.A.I., aprobat de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

La nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări există un deficit de peste 80 de posturi necesar a fi încadrate în vederea îndeplinirii în bune condiţii a atribuţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi integrării străinilor în România. De asemenea, de la începutul anului şi până în prezent, 28 de poliţişti au depus cereri de încetare a raporturilor de serviciu prin pensionare, alţi doi sunt detaşaţi la instituţii publice din aparatul guvernamental. Posturile au fost scoase la concurs în urma analizării necesității operative de la nivelul structurilor centrale și teritoriale, dat fiind şi contextul internaţional în domeniul de referință. Totodată, s-a avut în vedere obiectivul de creştere a gradului de siguranţă a cetăţeanului, prioritatea în combaterea migraţiei ilegale şi accesul persoanelor la procedura de azil. În perioada imediat următoare, opt posturi vacante de personal contractual din cadrul centrelor de cazare administrate de I.G.I. vor fi încadrate din sursă externă. Cele rămase neocupate vor fi scoase la concurs într-o etapă viitoare, după încadrarea în funcţii a celor admişi și o evaluare a necesității resurselor umane. Polițiștii nou încadrați îşi vor desfăşura activitatea la structurile pentru Imigrări din Municipiul București și județele Tulcea, Mureș, Vaslui și Suceava, la Centrul de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Arad, precum și la Centrele Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil de la Șomcuta Mare (jud. Maramureș) și Rădăuți (jud. Suceava). (Ermina MIHAI)

„Școala Altfel” la Colegiul Tehnic Traian din București - lecție deschisă privind rolul I.G.I. în gestionarea fenomenului migraționist, susținută de către polițiștii de la Imigrări.

Foto: George IANA

”Școala Altfel” la Centrele Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Timișoara, Giurgiu, Rădăuți și Șomcuta Mare.